PĂSTOREL (Al. O.

Teodoreanu)

POLITICE ŞI APULITICE

Biografie, poezii, culegere de epigrame, comentarii şi amintiri

Pe numele său ne-pseudonimat Alexandru O. Teodoreanu, Păstorel s-a născut în Dorohoi, la 30 iulie 1894, fiind primul din cei trei baieţi ai avocatului Oswald Teodoreanu şi ai Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoară de pian la conservator. (Ceilalţi fraţi ai lui au fost romancierul Ionel Teodoreanu (născut la 6 ianuarie 1897) şi Laurenţiu Teodreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez în 1918). Absolvent al Liceului Internat din Iaşi şi al Şcolii de Artilerie din Bucureşti, pleacă pe front în primul razboi mondial cu primele eşaloane de voluntari, de unde se întoarce de două ori rănit şi recompensat cu înalte însemne şi distincţii militare. Ajuns în Bucureşti, se va mira peste poate de viteza cu care se mişcă toţi. “Oamenii parcă alergau în jurul meu”, îi va mărturisi unui prieten. Şi totuşi se va obişnui cu acest preagrăbit Bucureşti, unde îşi va petrece cea mai mare parte a vieţii.

Licenţiat al Facultaţii de Drept a Universităţii ieşene, a trecut efemer prin magistratură, consacrându-se definitiv scrisului cu mai mult de un deceniu înaintea debutului editorial din 1928. A făcut publicistică literară şi politică, a ţinut o insolită cronică gastronomică – care l-a nemurit în conştiinţa publicului –, a scris piese şi monologuri teatrale, schiţe, nuvele şi povestiri în cheie anticvarie, poezie lirică, versuri potatorice. A fost premiat al Academiei Române în 1928 şi al Societăţii Scriitorilor Români în 1937. În 1944, în urma măsurilor staliniste aplicate imediat după Convenţia de armistiţiu, de epurare din uniunile profesionale a scriitorilor şi ziariştilor consideraţi a fi sprijinit prin activitatea şi condeiele lor Guvernul Antonescu, i se impută un ciclu de articole publicat în 1941 „pentru susţinerea războiului antisovietic“. Până în 1956, când revine în publicistică, petrece o lungă perioadă în tihna cărţilor şi a traducerilor. A fost un avocat şi scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand şi iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este "Cronica măscăriciului Vălătuc", pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu "Gargantua şi Pantagruel". Pasiunea sa de gurmand şi iubitor de vinuri se baza pe calităţile sale gustative absolut remarcabile. Este îndeobşte cunoscut faptul că Păstorel Teodoreanu era chemat întotdeauna să arbitreze orice dispută în domeniul identificării şi categorisirii degustării produselor obţinute din struguri, adică vinuri şi coniacuri (denumite şi vinars în Transilvania, respectiv divin în Moldova). Calităţile sale gustative şi experienţa sa deosebit de variată şi complexă pe care o avea în degustarea vinurilor româneşti, în special, îl făcea capabil să identifice cu o precizie uluitoare nu numai soiul de vin, podgoria şi anul fabricaţiei, ba chiar şi alte amănunte incredibile, aşa cum ar fi orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, cât de pur era acesta (în sensul folosirii unei singure varietăţi de, să zicem, Muscat Otonel), regimul pluvionar al anului respectiv în locul unde se găsea via, etc. A scris şi un "Tratat despre vinuri, coniacuri şi tehnica degustării acestora", care din păcate, rămânând doar în manuscris, este astăzi considerat pierdut. Ca licenţiat al Facultăţii de Drept, practică din când în când avocatura. Există chiar o anecdotă cu privire la pledoariile sale: chemat într-un proces să apere un client, acuzat că a sedus o
2

fată, a uimit instanţa cu o demonstraţie… practică. Tatăl fetei, ofiţer al Armatei române, a venit în sala de judecată îmbrăcat în uniforma sa militară şi cu cele mai impresionante decoraţii posibil. Venind rândul pledoariei sale, Păstorel îi cere acestuia să-şi scoată sabia din teacă. Cum-necum, îl convinge, îi cere teaca sabiei şi, ţinând-o în mână, îl roagă să încerce să bage sabia înapoi. Dar cum Păstorel mişca teaca în stânga şi în dreapta, după câteva încercări bravul ostaş al armatei române renunţă. Concluzia? “Vedeţi, onorată instanţă? Dacă teaca nu stă, nici sabia nu intră!”. În 1960, scriitorului i-au fost confiscate manuscrisele şi o mare parte din bibliotecă, apoi a fost condamnat la 6 ani închisoare corecţională, învinuit, printre altele, că, în volumul II din „Tămâie şi otravă" (1935) a publicat fabula „Măgarii şi libertatea", în care se găsesc versurile: „Să nu ne mai pese de păstor şi nici De stăpân şi bice: suntem bolşevici!". Drept este că nici comuniştii nu i-au putut ierta umorul pe care, de bună seamă, nici nu l-au înţeles. A făcut închisoare cu celebrul lot Noica-Pillat, începând cu 1961. Graţiat şi eliberat după aproape 3 ani, o boală nedreaptă, ironizată amar până în pragul sfârşitului, pune capăt vietii sale de prelungit chef şi glume, la 14 martie 1964, fiind înmormântat în cavoul familiei Delavrancea din cimitirul Bellu. Nici în ultimele clipe ale vieţii verva spumoasă nu l-a părăsit. Când era internat cu probleme de sănătate, în Dealul Filaretului, la un sanatoriu situat pe Şoseaua Viilor (în Bucureşti), cu câteva zile înainte de a muri, a scris ultima lui epigramă: Culmea ironiilor Şi râsul copiilor Să pun punct beţiilor Pe Soseaua Viilor! Celebritatea lui Păstorel a fost însă adusă şi de gastronomie sau de versurile sale satirice. Deşi a compus şi alte poezii, a rămas celebru pentru epigrame, multe dintre ele intrate în folclor. Calul său favorit de bătaie era Nicolae Iorga, în calitatea sa de istoric, om politic, dar şi de dramaturg . În anul 1973 apare postum la Editura Pentru Turism din Bucureşti cartea "Gastronomice", ediţie îngrijită de Grigore Damirescu şi Valentin Borda, cu o postfaţă de George Muntean, în prezentarea grafică şi artistică a lui Done Stan, sub redacţia lui Mihai Stratulat. Aceasta s-a reeditat în 2000 la editura Vremea.
3

sunt ostenit. prelungit. În crepusculul toamnei fumuriu Rămân de gânduri gol: un cuib pustiu. În heleşteul verde. sub scânteieri . Vezi pâlcurile repezi de păsări Trecând. să-ţi cad cucernic la picioare. Lăsat de cea din urmă rândunică. de iubire. lunare. Dar când de mine te desprinzi şi pleci Cu paşi mărunţi pe-ngustele poteci. Sub ochii tăi. De viaţă. meu de vise imens şi Nu mai zăreşti bazine ce înfloresc. În prag când mi te-arăţi. Sunt ostenit. de calzi şi dragi ce mi-s.Poezii Octombrie Ca pe-o icoană binefăcătoare În mine chipul tău îl ţin închis. Prin parcul meu de vise imens şi veştejit. din lumi de vis Mă smulg. Toamnă Sunt ostenit de lene. Şi-s fulg atunci ce se topeşte-n soare. c-un strigăt Prin parcul veştejit. de vis. Şi când pe frunze moarte calci cu frică. bizare. ca umbra spaimei. Ca stânjenei de sticlă. de contemplare. Tu ai trecut ca toamna atotveştejitoare. De viaţă. de vis. de iubire. Şi visurile – floare de cais – Îşi cern în juru-i molcoma ninsoare. cu apele murdare. 4 călătoare. de somn.

A făcut din lac poiană. Şi-n nopţile cu brumă văd chipul tău iubit. Ce-aduci cu tine O mireasmă de sulfină. din luceferi licurici. Printre care stropi de aur joacă lucitori şi mici. De departe vii. Întomnare Înstelarea-n lac răsfrântă. Era ea! Ea nu ştie că-o iubesc. glicină. Indiscreţii Vântule. vântule. ngălbenit. Ai văzut-o. hotare. Tu ai trecut ca toamna atotveştejitoare. Te-ai oprit la ea-n grădină? Printre straturi de pansele.nu-i aşa? Nu e. Că e mică Şi mi-e frică Să-i vorbesc. . Pe când noaptea străvezie în tăcere se-nvestmântă. printre foi de nenufăr. Ofilind întreg frunzişul cu surâsul ei de moartă. Broaştele opresc o clipă tânguirea lor deşartă. ştiu bine. O glicină De lumină.Trezite ca-n poveste de mersul tău vrăjit. Iar pe apele vrăjite trece luna ca o sfântă. O poiană colbăită de ninsori de chihlimbar. 5 Alunecând – ca luna – de veghe- Prin noaptea fără viaţă şi fără de . De gherghină Şi lalele.

de argint. bătrân hoinar. vânt. Nu este cronicar. În zadar te-alint! Trandafirii mor. Trandafirii mor. Vântule! Lied . Unde-i. Strop de mărgărint. Glasul ei sonor? Trandafirii mint. Nu-i aşa că te-ntorci iar? I-aş vorbi.Din volumul „Caiet“. Învelită-n fum. că e fată. dar – vezi – nu pot! Fii tu. Rogu-te Şi spune-i tot. de treabă. cu ea.Vântule. vântule. Visurile mint. Toamna mi te ia. la ea în grabă. Visurile mint. Toamna trece-acum. 1938 Toamna a căzut Peste parcul mut. Pleacă. Lacrimă de dor. ci papagal Cel ce repetă cu neruşinare Prozaicele reţete culinare 6 . Visurile mor. Predoslovie la "Secretele bucătariei în versuri" Cerca-mă voi în cronica pe care M-am învoit s-o scriu săpămânal Pe lângă sfatul profesional Să pun ceva piper şi-un pic de sare. Vis stingher. Tainicule dor. Dacă ai aflat odată Că nu-i floare.

O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă c-o bărdacă de vin roşu şi-un ceaun de Oponentă adversar din principiu şi un strasnic mămăligă. Locatara principală ţine-n spatiu tolerate. Tot din "Gastronomice": "O propunere firească: Cred că la aşa dejun Nu se poate să lipsească Şi o sticlă de vin bun. O cochetă care-şi scaldă trupu-n sos şi în smântână şi se-nfăşoară în varză ca în valuri de cadână. Potpuriu de porc şi vacă. înălţat în cerul gurii.." Oda sarmalei Cum s-ar defini sarmaua? Vis inaripat al verzei ce-l avu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiul de murat. Atunci când bucătarul e artist.Asa cum le-a găsit în manual. (Cel ce vrea sa mă asculte ia mai multe). pentru tot ce e dietă sau regim alimentar. perle de piper picante. boabe de orez umflate. Şi de înfăţişez ca predoslov Spre-a obârşi sonetul de istov În endecasilab natura moartă. o frivolă parfumată ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată. Nu-i loc pentru estet să fie trist. imn de laudă mâncării. 7 . Căci şi bucătăria e o artă.. Un buchet de mirodenii. simfonia tocăturii.

să scrie despre epigramă. porcul n-a citit o poezie. nu în sens peiorativ. Şi dacă vrei să tragi învăţătură. Şi cum Fântânaru savurase. Iar când în loc de lapte. Tot în perioada liceului a scris "Geometrie bahică": Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt. Această socoteală te conturbă Căci tu nu uiţi că ai băut pe-o sferă Pe care dreapta lui devine curbă. e o dreaptă. Când le-a adus tezele. ci admirativ. li sa dat la teză de către profesorul de limba română. prozodie cum s-o prinzi în că de când e lumea.. Un plan orizontal. Şi-n cap cu dreapta grecului defunct Până ce vreun `nalt areopag O va fi pus definitiv la punct Porneşti spre domiciliu în zigzag. Un grec văzu cu mintea-i înţeleaptă Că între două puncte. de multe ori în viaţa sa. cu putinţă. unu la purtare şi zece pentru epigramă". ajungând la teza lui Păstorel. Fântânaru. Păstorel a scris numai atât în teză: Dacă apa din fântână S-ar preface-n vin Cotnar Aş lăsa limba română Şi m-aş face fântânar. bei "Maderă ". când te gândeşti. Constaţi că nu există în natură Ci exclusiv în minţile greceşti.O prozaică'nnăscută. cum s-ar defini . cel mai scurt Din drumuri. i-a spus: "Măgarule. 8 . vinul de Cotnari. sarmaua !!! Bahice şi alte epigrame Pe când era elev în clasa a V-a de liceu. Fântânaru. Dar axiomul devenit banal Şi însuşit de vremile-aceste A fost atunci precum va fi şi este Valabil doar pe-un plan orizontal. Un aducător de sete. de bei vinul cu ocaua. Iată-n câteva cuvinte.

Le-am preţuit. Voios ca cel din urmă menestrel. dovleac. Iară cei vii cu … viile! *** Fă-mă.. Constatare Sfrijită ca o Sfântă Vineri. morcov. Dă-i să bea întâi crăcană . Doamne. Mi-a spus o babă: “La români. Şi-aşa.. prinzându-l ploaia. Când cu “fetească” neagră de Cârjoaia. Şi pe urmă. Că numai omului subţire Îi place Grasa. ţine-te! *** Tu uiţi când torni aşa-n neştire Cotnar burtosului şpriţar. ceapă.*** Spovedanie Cântat-am vinul şi-l băui pre el. Când cu “băbească” de la Uricani! *** De te vezi cu vreo vădană Cu cearcăne vinete. precum din flori slăvitul soare. A zăbovit în crâşmă şapte ani.. ardei .. Dar păzeşte-mă de apă! 9 . la. la Iaşi. Fă-mă. pe rînd. Doamne. tot ce vrei: Praz.. de Cotnar! *** Nu contrazice voia sorţii Şi nu sfida stihiile! Aşa fu scris: cei morţi cu morţii. pe fiecare. bătrâni!“ Primejdii Un om grăbit. spanac. Cules-am toată roua din pahare. Pe când feteasca.. Băbeasca place mult la tineri... Am păstorit în viaţă vinuri rare (De-aceea îmi şi zice Păstorel) Şi de la Grasă pîn’ la Ottonel.

Apa trece. înclinaţie spre ironie. gândindu-v-aţi vreunul Că opere eterne. care te pricepi la sucul viţii. Păstorel (Al. Teodoreanu) atrage însă atenţia asupra caracterului facil (superficial) al multor epigrame avertizând “confraţii epigramişti”: Le amintesc un mic refren De care-i rog să ţină seamă: De-i epigrama un catren. Nu tot catrenu-i epigramă! Domnului Raoul A.S. Ce-ar fi. umor şi poezie. antume şi postume. O. Te-mbată ochii dulci ai crâşmăriţei. Doamne. Dar te trezeşte acru vinul lui! Reverii Voi moralişti iluştri. setea ba! Întrucât multe din atributele epigramei sunt recunoscute şi pentru naţiunea română (inteligenţă. o. combativitate).Domnului Cezar P(etrescu) Beau la apă ne-ncetat Şi mă plimb cu ea aşa … Bine că nu-s om de stat Că mă fotografia! P. dacă bunăoară Ai vrea de noi să te milostiveşti? Făcând să curgă apă caldă-n ţară Şi-aicea numai vin de Nicoreşti? Crâmpoşia Cercând sticluţe vechi şi azi şi ieri. devine explicabil succesul epigramei la români. Te-ncrunţi când intri-n crâşma lui Ţugui. N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume: 10 . Am dat de crâmpoşie-ntr-o sticluţă! Ce-i crâmpoşia? E o ţărăncuţă Dar care place foarte la boieri! Nadă E o mare desfătare Să bei vin în crâşma sa! Când şi crâşmăriţa are Cum s-ar zice … “vinu-ncoa!” Pacoste Tu.

tată: Face sete! La Bolta Rece. 11 . cucoană. 2 Actorul George Vraca. George Topârceanu vede o cucoană că-şi aprinde o ţigară cu o brichetă mică şi improvizează: Ce brichetă minusculă! Spune.Femeia. E periculoasă. Ani buni să ai măcar un sfert 11 TREPONEMĂ. Că tot mai mult încape-n mine!” La Iaşi Văd c-aicea. doamnă. om politic liberal dintre cele două războaie mondiale. treponema1. După ce că scrii cu sula Vrei să regulezi cu rima? De Anul nou Maestre dragă. nu se strică De-oi aprinde-o rimă-n “ulă” Cu bricheta ceea mică? Replica lui Păstorel Epigrama nu e scula Care-ţi poate şterge crima. la Simplon Se bea vinul cu sifon! Numai Vraca2 cu Silon! Domnului Oswald T(eodoreanu) Apa asta e sărată Şi de-o bei pe îndelete. alcoolul şi tutunul?! Tranzacţii Crâşmăriţei indignate Le-a spus Victor1: “De nu vrai Nicidecum să mi te dai … Dă-mi măcar …o jumătate!” Lui Victor Iamandi Iamandi băuse bine Şi se răstea la damigeană: “Degeaba mă sfidezi. te salut! Şi îţi doresc ca vechi expert. specie de spirochet care reprezintă agentul patogen al sifilisului (Treponema pallidum) 2 Victor Iamandi.

Chiar când apă beau cât zece. niciodata. studentul care-i “praf”. … Şi că pietrele rămân! *** *** *** *** *** 12 . Bea în pace ! Cine-i ameţit prea tare Pe sub mese să se culce Şi în zgomot de pahare.. Drăgălaşe păhărele Dinainte-mi să se pună Să se toarne vin în ele. Doarmă dulce ! Să nu fie vorbă lungă Doară ştim ce scurtă-i viaţa Să bem până să ne-ajungă. Vorba din bătrâni lăsată? Din beţie te trezesti. Mi-a cerut autograf! Eu îi dau un păhărel . *** Oare nu-ti mai amintesti. Apa şi veninul! Să vă fie anul Cum v-o fi şi vinul ! Autograf pe o carte Ies. Şi mă piş ca un păgân. Salutare! Păstorel.. Poftă bună ! Să golim toţi în tăcere Iar cuiva vin de nu-i place Bea-atunci mai bine bere. Din prostie. Dimineaţa. Totuşi văd că apa trece.Din câte sticle am băut! Domnilor cârciumari din ţara mea M-a ajuns amarul.

Dulce ca cacaua Şi curvă ca căţeaua! Reclamă Îmi spunea un beţivan. Da-n schimb. vorba ceea. cu alaiul lui ceresc.*** Domnului Tilică I. Rezemat contra perete: “Fetele din Popa Nan E frumoase. centura. mă fac expert în ape! *** Eşti nedrept şi necuviincios.. De n-ar fi fost pe lume vinul. se strică! Unei brunete Eşti neagră ca cafeaua. dar nu-i fete!” Unui curtezan gelos Ca un seigneur din Evul Mediu Ce încuia. cea in şolduri lată.. Tutunul. De umbli mult la ea. dracul şi femeia! Mitologie Şi Afrodita. Nu s-au ivit din bolta înstelată. plecând. mă despică): Femeia-i ca o jucărie. Dac-oi mai sta pe-aici puţin Şi de-o fi soarta să mă sape. Soţiei i-aplica cenzura. Când nu socoţi că-i sinceră deplin Femeia care minte mai puţin Decât bărbatul cel mai mincinos! *** Pământul s-ar fi dus. (De-aude mama. Şi Joe. Ci dintr-o amforă cu vin grecesc! Ce e femeia? Vă fac şi eu o mărturie. hainul De-a berbeleacul. 13 . Să crezi că uit ce-i aia vin.

primăvară? Era târziu şi-mi era vară! Acuma-i timpurie toamnă . *** Adieu champagne. Un adevăr ce nu-l suport. Medicii mi-au ordonat! Eu de ordin n-am dus lipsă. Ca tocmai tu să fii cel mort Şi Caţavencu cel etern. cafe..adevăr zic vouă! Aşa le ţine pe-amândouă! Lui Victor Eftimiu Eftimiu trubadur Sperie Parnasul! Cum zăreşte câte-un cur I se scoală... Nu e târziu.Vecinei . 14 . Helas! Le foie me fait defaut! (Apă-n loc de vin. liqueur. N-am avut destul ficat! Trad.starea de asediu! Cincinatină Ţi-aduci aminte. … nasul! La restaurantul „La Dobrică” I se dă (cum se zvoneşte) Pământ celui ce-l munceşte! De ce oare nu s-ar da Via celui … care-o bea?! Catren omagial către Caragiale: Cu greu îmi vine să aştern. cafele. Les medicins m'ont mis a l'eau! La foi ne m'as jamais manque. Iar dânsa .. Zarafu) *** A monsieur Georges S. G. dar mi-este doamnă! Unei femei bolnave de varici: Clientei doctorul i-a spus Să steie c-un picior în sus.

Strofe cu pelin de mai (. Dar Iorga scrie catastrofe.contra Iorga Neculai) De la Tisa pân-la Nistru 15 . la curs. c-un discurs. un pui de urs.damigenei! Trad. Gen nou Eschil. Nu pot da de cap dilemei: Inima am dat-o damei.mi-a spus un şef de gară De tragediile matale.S. Dar i-a fost ucis.. je l'ai donne aux vins. Mon coeur je l'ai donne aux dames! (Bând din vinul acru-al cramei. Pia desideria (Dorinţe evlavioase) la afirmatia lui Iorga că îşi scrie piesele în tren) Mi-a spus un spectator de seamă Că publicul întreg regretă. Adevăr istoric Când Prinţul a plecat din ţară Luând a pribegiei cale. Fugea .. căci pe picioare Are păr cuneiform”. Că n-ai pornit pe bicicletă. Rectificare (un ziarist idiot l-a comparat pe d. G. Je me rapelle mon seul refrain: Mon foie. Iar ficatul . La Văleni.: Nu cu glonte. Iorga cu un stejar) În pădure la răcoare Mă gândeam pe când s-adorm: “Iorga-i brad. Sofocle sunt copii Ce-avură faime limitrofe Ca autori de tragedii. De domn` Iorga. Aflând că-n tren ai scris o dramă. Zarafu) Câteva săgeţi lansate împotriva marelui şi bărbosului nostru istoric: Fugărise vânătorul.Buvant cette boisson infame. P. oratorul.

Domnul Iorga are Taşcă. Doar pe scenă-i prim-ministru. Însă n-are portofoliu! Corectiv Fiindcă i-a venit orgoliu Şi-a intrat şi el în gaşcă. Că-n Consiliu-i dramaturg! Dilemă L-a pus destinul lui stupid Într-o dilemă de infern: Ori partid fără guvern. Şi politica-i o gaşcă. Iorga are portofoliu.Taşcă a fost unul din cei mai fideli partizani ai lui Nicolae Iorga) Fiindcă nu are orgoliu. dl. Imediat se simte-n ţară O inflaţie de drame! Mizerii (Înainte de a fi ministru la Berlin. Ori guvern fără partid! Răzbunare Cand partidele infame În politică-l doboară. Însă nu mai are Taşcă! Ghinion Iorga nu-şi mai află locul Vreţi să ştiţi de ce-i aşa ? S-a jucat prea mult cu focul Şi s-a fript cu … Tzigara3! 3 Tzigara-Samurcaş.Ce român n-a fost ministru? Iorga! Şi-ncă din copilărie Cine-a vrut mereu să fie? Iorga! Guvernul Iorga Cazul nu-i aşa sinistru. Căci părosul demiurg. 16 .

nu fi trist! Garda merge înainte Prin partidul comunist!5 (Atribuită lui Păstorel) Din Banat până la Iaşi Se resimte lipsa sării. dr. Lui Emanuel Bucuţa4 Trebuie să fiu tâmpit sau bleg. Nu eşti nici bucă: eşti bucuţă! Epitaf (Mitropolitului Miron Cristea. hindus Omul din maimuţă vine.P. A bisericii ocară Şi-a bugetului povară! POLITICE (1944-1964) Căpitane. chinez. epigramistul nu e un răutăcios şi un acru. precumîurmătorul nevinovat catren (citat şi de Constantin Iuraşcu-Tataia. M. odată cu venirea comuniştilor la putere. Numai Iorga. prim ministru n timpul dictaturii regelui Carol al II-lea) Aici zace-n groapa asta Fostu-amant al doamnei Nasta. 5 După 1945. catren care trebuie să-l fi măgulit pe istoric): Fie neamţ. s-au înscris în Partidul Comunist. *** *** 17 . chiar atunci când "râde" de erudiţia uluitoare a lui Nicolae Iorga. Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi Au ajuns la cârma ţării! Câte stele sunt pe cer 4 Comunicată de prof. Să cred că eşti un cur întreg. Iorga este om de mese! Cu toate acestea. ştim prea bine Că se trage din Larousse. Când nu este om de mase. conduşi de "căpitanul" Corneliu Zelea Codreanu. marele nostru istoric a fost sărbătorit prin sute de banchete) Voturile pot să-l lase Fără ca un pic să-i pese. Mulţi din ei au ajuns în puşcării odată cu epurările efectuate în anii 50 în cadrul partidului. De stau să judec olecuţă. mulţi dintre foştii legionari.Festivităţi (Cu prilejul împlinirii a 60 de ani.

7 Divizia Tudor Vladimirescu a fost creată în URSS din prizonierii români care au acceptat să treacă la ideologia comunistă. ca o proastă.. Să o fac direct în . Datorită faptului că o mare parte din populaţie era analfabetă..Domnule Teodoreanu. totuşi. Se spune că Groza. Şade pe uzina noastră. fiindcă în concepţia leninistă şi muncitorii şi ţăranii trebuia să conducă ţara. ele putând fi uşor identificate de alegători. cum îţi permiţi? Nu uita.. referitoare la igiena ţăranului. siglele de partid erau foarte importante. că sunt premierul acestei ţări! La care Păstorel. agrarianul Petru Groza făcuse pactul cu comuniştii şi fusese uns ca prim-ministru în “primul guvern democrat”. Numai una. Ana Pauker a avut un rol important în acest proces. ar fi dat buzna în acea zi în restaurant la Capşa şi ar fi mers aţă la Păstorel. i-ar fi răspuns: .. Dupa alegerile din 1946 se mai putea vedea pe garduri “Votaţi soarele!”6 Nu credeam s-ajung vreodată C-am să pot să fiu în stare Că pişându-mă pe garduri. gluma aceasta n-am făcut-o eu. nonşalant. Prin 1946. care nu era străin de lumea bună. aşezat la o masă. soare! “Votaţi soarele” Când te văd aşa pe garduri Şi cu raze împrejur Mai că-mi vine să te-asemui Cu o gaură de cur ! Diviziei “Tudor Vladimirescu” decimată la Debreţin7 Din falnic vânător de munte Mi te-a făcut Ana pandur! Întâi ţi-a-nfipt o stea în frunte 6 Soarele era sigla comuniştilor în alegeri. În guvern se găsea şi un ţăran pe nume Zăroni. despre Zăroni a apărut următoarea epigramă: Caligula Imperator Şi-a făcut calul senator Petru Groza.Domnule prim-ministru. eveniment care se sărbătorea pe 6 Martie pe vremea comuniştilor. La un moment dat.Toate pân' la ziuă pier. mai sinistru Şi-a făcut boul ministru. Pe seama lui Zăroni circulau tot felul de lucruri. cu prietenii: . 18 .

guvernul Groza era de “largă 19 . cam chel. personajul preferat al bancurilor vremii (N.. Pe muscali îi pupă-n cur! Şi în . Ce staţi acuma la pădure. Să fiţi atenţi când vă plimbaţi Să nu călcaţi în .Şi-apoi un debreţin în cur! La Pelişor palat transformat de regimul comunist în ”casă” de ”creaţie” Voi.ed. Petru Groza în carlingă.). creatori ai artei pure.. ministru cvasi-analfabet în guvernul Groza de la 6 martie 1945 (guvern impus de Stalin prin Al. mă rog. în loc să pută! Iar scriitorii-adevăraţi Sunt daţi afară de ..... N-a găsit atâta cur Cât ar fi dorit să lingă! În apărarea lui Zăroni8 No. de ce-i sinistru? Că eu nu sunt prim-ministru! Eu nu sunt decat ecoul … Domnul Groza este boul! Lui Zăroni. când şi-a cumpărat pălărie melon Îl costă o avere pălăria Căci după rigidul protocol Nu se cădea să vadă România Ministru circulând cu curul gol! Portret Are cap pătrat şi dur. Cine credeţi că-i acesta? Să vi-l spun eu: Petru Groza! *** În guvernul Groza. pesta mamii lui A atins apoteoza. ce creaţi! În vremea asta În vremea asta revolută Rataţii scriu. Vâşinski). 9 După expresia larg uzitată de propaganda comunistă. rahaţi! Lui Petru Groza care a călătorit în Extremul Orient De la Iaşi la Port-Arthur. cel de concentrare9 8 Romulus Zăroni.

Păstorel i-a scris: De-ar fi să mori (cam ar fi cazul) Să nu-mi laşi bani. Însă ca să fie cabinet etern. ed. 20 .Lui Sadoveanu De ţi-ai face testamentul. L-am trimis pe Petru Groza! Lui Mihail Sadoveanu Mihail pentru popor A făcut Mitrea Cocor.). Tu să nu-mi laşi mii de franci! Naşule. în altă variantă Chitanţa . Îmi bag şi eu membrul … în acest guvern! *** Şi “dramaturgul” Groza scrie.S-au primit trei membri. cum trecuse ceva timp fără ca Sadoveanu să rezolve problema. pentru completare. Să-mi laşi obrazul Să-mi fac din el bocanci. concentrare democratică” (N. O piesă care va să ţie: “Din soare s-a-ntrupat guvernul!” *** Armistiţiul ne-a impus Să dăm boii pentru rus! Ca să completăm noi doza. sau. Îi place mitra cu cur! Se spune că Sadoveanu era dator lui Păstorel şi. să-mi laşi obrazul. Ca să-mi fac din el bocanci! Americanilor Dacă şi de astă dată Se retrag din Orient. Întocmai ca O'Neill eternul. Mă fac porumbelul păcii Şi mă piş pe Occident! Lui Teohari Georgescu11 Democrat întârziat. Dar poporului. vă jur.

Iar acuma zi şi tu: Ăi fi fost la mă-ta fată 21 . Te-a băgat în pizda mă-tii! *** Când mă duc la şef Îl găsesc cu chef! Când mă duc la chef … Îl găsesc pe şef! Verva nu i-a lipsit nici în ceea ce priveşte versurile mai … “fără perdea”. totuşi. în fond. Eu credeam c-o ai mai mică! Dar mărturisirea-ţi clară Din Gazeta Literară.1960) a tipărit romanul “Sexul de peste drum”. ministru de interne al României în anii 19451952. Veronica Porumbacu (pe numele adevărat Veronica Schwefelberg) a publicat. Romanul ei e. Dar poporul democrat. îndrăzneala. Izolat si ambalat. Păstorel Teodoreanu i-a sancţionat. în 1955. Europă.. Dovedeşte elocvent Că în chestia matale. Intră-ntregul continent! Teohari Georgescu a fost un politician comunist român. foarte cuminte. Tot din aceeaşi categorie fac parte şi “dezamăgirile” sale: Când eram la mama fată (vorbă proastă) Îmi ziceam şi eu.. odată. “genialele” versuri în “Gazeta Literară”: “O. La 18 februarie 1952 a fost arestat pentru „deviere de dreapta” (acuzaţii aduse în principal Anei Pauker şi lui Vasile Luca). 11 În 1934. cum ne-am aştepta. însã nu a fost condamnat. în felul următor: “Sexul” doamnei Karnabatt A crescut mult în valoare: El se vinde separat. poate. Lucrezzia Karnabatt (1887 .Ne-ai băgat pe toţi la gratii. Fără doamna Karnabatt. . În schimb nu a mai ocupat de atunci nici o funcţie de conducere în partid şi a devenit directorul unei întreprinderi poligrafice (1953-1972). te simt în mine. De-adâncimi fenomenale. Lucrezzia Carnabatt nu descrie acolo un amor de contorsionari. Te simt adânc în mine!” Iată ce epigramă îi dedică poetei: Mult stimată Veronică. Acest titlu imprudent nu are un corespondent riguros în roman.

Şi-n ea un autor şiret Macină făină proastă! Trecură anii. nimic. Ai fost vigilent şi le-ai luat-o-nainte! La fisc N-am venit că am venit. Credeţi că epigramistul nostru i-a cruţat? Pe drumeagul din cătun Venea ieri un rus şi-un tun: Tunul . tu. se duse şi Bucureştiul beţiilor lui Păstorel. Printre-atâţia tauri Să fie şi-un bou! *** Văzându-l cum dospeşte-n îngâmfare Şi cum se umflă-n pene un nimic. C-ai salvat popoarele ?. Şi în viaţa României îşi băgară coada fraţii mai mari de la răsărit. genialule şi bunule părinte. Ca şi Vasile Conta pot să zic: “O. Sadoveanu “Venea o moară pe Siret” Legănându-se pe-o coastă. jur că nu! Unui ministru trimis în Spania Am trimis la mauri Un ministru nou.Dar la mine. Am venit că n-am venit! Lui Marcel Breslaşu 22 . Te-au ridicat atât de sus. soldat rus. V. Sau fiindcă-ţi put picioarele! Lui I. cât ai ajuns de mare'“ Lui M.rus Şi rusul . Stalin Iuda Tito şi cu Iuda Kostov Au vrut să-1 omoare pe Dimitrov Dar tu.tun! Statuii ostaşului sovietic Soldat rus.

mă Ilie. în altă parte!) Da-n a noastră Românie. V-am băgat numai . Ilie Pintilie. ea să fie Ori Napoleon-Pintilie Ori Ilie Bonaparte! Variantă (Comunicată de Ion Caraion) Măi Ilie Pintilie. mă Ilie. Dacă nu eşti de meserie?” Radioului. adică “prin spate” De un an şi jumătate Mă băgaţi numai “prin spate”. unde era invitat să intre prin str.. Unii sunt paharnici. De cu seară-n zori. Să-l lucrezi pe Bonaparte? Mare-ai fost tu. Şi literaţii. Alţii … turnători! Pe bulevardul “Ilie Pintilie” fost “Napoleon Bonaparte” 10 Mai credeai tu. Fiindcă gazeta-i literară.Un critic aspru şi abraş Mi-a spus zâmbind cu ironie “De ce să te numeşti Breslaş. Pintilie! Dar de-o fi cumva să fie Strada alt nume să poarte. întreaga viaţă. Temişana. C-ai s-ajungi aşa departe? Tu. prin faţă! Gazetei literare Gazeta-i urmărită-n ţară Cu interes de mici şi mari. Pe când eu.. Mare-ai fost tu. Mare-a fost şi Bonaparte! (Nu aici. Spune cum să-ţi zic eu ţie Bonaparte Pintilie 1012 Azi “Iancu de Hunedoara” 23 . gazetari! La restaurantul Uniunii Scriitorilor Beau băieţii harnici. Ea să fie.

datorită unei iscusite lucrări diplomatice.Sau Napoleon Ilie? Lui Mihail Sadoveanu. Gheorghiu-Dej. Nu e greu de presupus Ce-o să-ţi intre din apus! Dupa ce Mihai Beniuc a scris “De pe-un deal răsare luna Mare cât o mămăligă” Păstorel a replicat: Iar acum. 12 Armatele ruseşti de ocupaţie au fost retrase în 1958. prin dezvăluirea pentru prima dată a crimelor lui Stalin. 24 . De pe deal încet răsare Mămăliga lui Beniuc! A doua zi (după moartea lui Stalin) Îl plâng pe Stalin şi vă jur C-am să vă spun secretul: Mă tem că vom pupa în cur De-acum tot comitetul. Ca s-arate-apusului Care-i faţa rusului! Replică Cu faţa la răsărit Şi cu curul dezvelit.C sovietic.Măi Gheorghiţă. atribuite lui Ghe.Aşa suntem noi românii: Ne-am futut în cur stăpânii! Zece membri de partid 11 La congresul al XX-lea al P. eroii noştri La culcare toţi se duc. După Congresul XX11 La Kremlin s-a dat semnalul Şi-am văzut c-aşa stă treaba: Ani şi ani pe “genialul” L-am pupat în fund degeaba! După plecarea ruşilor din România12 . a fost iniţiată demolarea cultului fostului dictator. cum făcuşi De-i futuşi în cur pe ruşi? . care a spus “Lumina vine de la răsărit” Sadoveanu filo-rus Stă cu curul la apus.

.. … Şi-a rămas doar unul! Un membru de partid. Unul a vorbit în vis.Zece membri de partid Visau viaţă nouă... Unul a înnebunit. Şi-au rămas doar opt! Opt membri de partid Au trecut la fapte .. Unul a intrat la zdup … Şi-au rămas doar şase! Şase membri de partid Au strigat lozinci.. Unul a plecat în Eretz … Şi-au rămas doar trei! Trei membri de partid Vorbeau de război! Unul a vorbit cam mult. Unul a trecut la Tito! .. Unul n-a aplaudat . Şi-au rămas doar patru! Patru membri de partid Şi cam toţi ovrei.. Cel mai lămurit. Unul a strigat greşit … Şi-au rămas doar cinci! Cinci membri de partid Cand au fost la teatru.. Şi-au rămas doar şapte! Şapte membri de partid Fac afaceri grase. … Şi-au rămas doar doi! Doi membri de partid Mândri ca păunul. 25 . Şi-au rămas doar nouă! Nouă membri de partid De marxism s-au copt! Unul s-a răscopt din ei. ...

1940 Aici zace Păstorel. Când vorbim de burtă. Păstorel.bărbaţi. Nici să mint nu-i manieră: Eu prefer muza la cald. după moartea mea. Rotundă sau pătrată ca o masă. Mircea Pavelescu . Păstorel e … turtă! Fenomen .1934 O cronică de-a ta mirare! Se valorifică-ndoit Deschide pofta de mancare Şi strică pofta de citit! Epitaful lui Păstorel. Să-mi construiţi o lespede frumoasă. Lucian Pavelescu .1941 “Iubiţi prieteni. Să zac o veşnicie “mort” sub ea!” PĂSTOREL în amintirile epigramiştilor George Topârceanu . Eu sunt prăjitură.A plecat cu Onete-ul Şi n-a mai venit! Zero membri de partid.1924 În literatură. femei şi fete Toată lumea e la fel! Toţi încep să se îmbete Când miroase-a … Păstorel! Lui Păstorel pentru “Cronica gastronomului”. Luptă pentru pace. la … frapieră! Gastronomică .1924 N-are rost să o mai scald.Valentin Bude . Fiindcă-i prima dată mort Mort. fără să fie beat! 26 . Pentru veci nemângâiat.1927 Toţi . Că partidul nostru drag Ştie el ce face! Testamentul lui Păstorel .

Eu cred în tot ce scrie el! Căci adevărul e în vin. Iar când treci să ţi se plece Cârciumarii de-orice fel. 27 . Plimbă-te cu Păstorel! Florin Iordăchescu . în 1943. Dimpotrivă.1939 Când dori-vei vinul rece.1939 Păstorel aicea zace! Nu-i nici beat şi nici nu-i treaz. Şi vinul şade-n . Cârâc15 .1939 Pe Dunăre de-ar curge vin. Pe Bercu Leibovici să-l iau. 15 Ion I. Că nu-i treaz nu-i un necaz. "La poarta sufletului meu"). C-atunci Danubiul.Lui Păstorel.pilot de război.1938 Fiind creştin şi bun latin. Sergiu Dan . în timpul unei operaţiuni de bombardament. care avea să cadă eroic. provenit din trupele de uscat.1939 “Românul e născut poet ?” Mă-ntreabă Păstorel discret. N-ar mai produce inundaţii! Epitaf. măi băiete! Românul e născut …burete!“ Demetriad Benedict Cârâc . umblam prin librării. a scris piese de teatru ( Varvara-Mister Religios între acte).. ar fi fenomenal! Mai mult ca-n literatură. Dem. Vasile Dorneanu . Pe Păstorel întreaga ţară L-ar răsplăti cu lungi ovaţii.1935 Naiv. A fost un poet înnăscut (vol.. primăvara. Epigrame) şi compozitor. Ben. cu cei doi cai ai săi Saghia a-7-a şi Ali 11. “Ce nerozie. tare-i place! Ion Calboreanu (Dunărea se varsă în mare prin trei guri) Pe Dunăre de-ar curge vin! O. Pompiliu Barbu . epigramist ( vol. Mioc . la sovietici. Pe lânga toate acestea Dem Ben Cârâc a fost campion naţional la călărie obstacole-1936. Păstorel! Condiţie. Dar un librar mi-a spus pe şleau: “Se vinde doar la berării!” Domnului Păstorel Teodoreanu.

Atunci şiretul Păstorel Ar face-un şanţ. Ascunde un boem de rasă Şi-o sete de … apocalips! La citirea versurilor lui Cocoş.. N. Precum matale eşti ştiut Şi-apreciat de cârciumari ! Epitaf. fără să ştim Şi-ar trage Dunărea la el! Lui Păstorel Teodoreanu ofiţer de artilerie. Ion Calboreanu . Sandu Rusu Aş vrea să fiu eu cunoscut De marii critici literari..1950 A băut cum i-e legenda Şi-a plătit precum se ştie! Cârciumarii au să-i facă Monument din . datorie! Epitaful lui Păstorel. Ar umbla din gură-n gură! Lui Păstorel. Păstorel a replicat Atâta l-a cuprins amarul C-a zis.. Alexandru Predescu “M-a nenorocit groparul Cu nemernica lui sapă! A săpat adânc. Că ia foc spirtul din el! Gabriel Teodorescu Pe Dunăre de-ar curge vin.1939 Aci-şi dete Păstorel Un obştesc şi demn sfârşit.1941 Mormântul trist de sub terasă. Nu aprindeţi vreun chibrit. uitându-se urât: “Acuma s-a umplut paharul!”. pe Litoral. Octav Dessila 28 .Păstorel. Georgescu Cocoş . măgarul Până când a dat de apă!“ Lui Păstorel Teodoreanu. Turnat în marmoră şi ghips. Aurel Sterescu Orei . (Şi-l dete repede pe gât!) Epitaf lui Păstorel.

Aveai şi duh. Păstorel! Epitaf lui Păstorel. George Lesnea 1941 Ieri. Alexandru Corvin . Păstorel. Joseph de Saxa . 29 .1942 Sub lespede îşi doarme somnul Fără sfârşit şi fără vise.Pune-o repede la gheaţă! Păstorel artilerist. Dar de când te-au mobilizat. da'-i mort de beat!” Păstorel Teodoreanu e ofiţer de artilerie. pari dezarmat! Epitaf. Suflet bun şi spirit fin.1942 Câte oi pe Bărăgan De-ar fi buţi cu Ottonel. dacă vrei.1940 Aici zace Păstorel.Ce să fac cu bateria? . Paradoxal.1940 “Contra beţiei. Face-m-aş şi eu cioban. Mihail Codreanu . St. majurul Ieremia L-a-ntrebat de dimineaţă . Virgiliu Slăvescu . ajuns la Roman. Am prafuri. Ori mai bine .. dar în ce le iei?” Şi-atuncea.1940 Când făceai parte din rezervă. Şi-am ajuns la guri de apă! Dorinţă. le iau în vin!” Lui Păstorel. Nu-l treziţi.. aveai şi vervă. că cere vin! Păstorel la doctor. I. Mi-am zis atunci: “Cu-adevărat O fi el mort. Bogza . Aurelian Păunescu . senin: “Profesore.1941 Cand a pornit lugubrul zvon Că murit-ai la Carlton.1941 Concentrarea cum să-nceapă? Nu mă dumiresc deloc ! M-aţi chemat la guri de foc. Când mai treceţi pe la el.

Ion Pena . Petre Bellu . O. N. O. Crevedia . Zici că e nimic de el! Dar după căutătură. e o figură! Lui Păstorel. Bicşanu . N-are spirit. Zici: “Uite colo Păstorel!” Păstorel. 1942 A renăscut voroava noastră veche Şi hronicul l-aduse la izvod.1943 Dacă zăreşti paharul plin. Virtuţi: e frate cu Ionel! Păstorel. Teodoreanu . are spirt! G.1942 A plecat şi Păstorel Azi pe căile pierzării. Zici: “Uite colo pă Storin!” Dar când e gol un păhărel. Păstorel are mult spirit! Păstorel însă la birt.1956 Când e treaz şi vreau să-l irit. Plâng teribil după el Toate cepurile ţării! Pă şi pă.1956 Când nu e în bune stări. Păstorel.1942 Teodoreanu (zis Al.1956 După nume. Merge strâmb pe două roate! Lui Al. Ion Manu . Reeditând în cronici pe Ureche Şi-n faptă pe Dabija Voievod! La moartea lui Păstorel.Poetul adormit în Domnul.) Semnează-n cronici Păstorel! Defect: preferă vin Bordeaux. Drept să spun. Tocmai atunci când se trezise! Mihu Dragomir . Calcă pe două cărări! Iar când zdravăn se socoate.1957 30 .

.1981 Pentru noi e foarte clar: Vinu-i limpede-n pahar. Destul să o semneze Păstorel Şi proza din “Tribuna”-i un buchet! Mircea Ionescu Quintus .1994 Susţin că sunt ca Păstorel Epigramist cu mult mai breaz. 20 de ani primeşti.. Fetească. dă din mână şi-are 4 la română? Cine-i la academie şi-are 4 la chimie? Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare? Toate trei de le ghiceşti. tulburel! Infatuare. Pavel Bellu . Panciu. 1973 Pe sub deal..1985 Cine-i mare. Turme trec de epigrame Şi un singur Păstorel! Păstorel oenolog.Cotnar. Cu duhniri de tulburel. Gheorghe Suciu .Anonim 2008 31 .1971 Să-nchinăm paharul Pentru Păstorel! N-a fost nici Cotnarul Mai spumos ca el! Echinocţiu de toamnă. pe lângă crame.spune Păstorel.1980 N-are cur şi n-are coaie Ceauşescu Nicolae Cât să lingă într-un an Păunescu Adrian! Anonim . Ottonel E cronica muiată-n vin de un poet. În comparaţie cu el Mi-s şi câte-o dată treaz! Spiritul lui PĂSTOREL mereu printre noi Anonim . Variantă . Spiritul mi-e . Numai .

PSM la al două-lea congres. Cu doi securişti în coadă! Fostului premier Petre Roman. Grama (Ungheni) Supăraţi pe imnul care Tot chema la deşteptare. bre! C-are full de KaGheBe. Vasile Matei Zvârle-ţi quinta spartă-n stradă. Anonim . Cei poftiţi să ne deştepte Au decis să mai aştepte. pedant şi “om de bine” A fost un mare diplomat: Minţea în şase limbi străine! Revolta. Însă dintele de minte E Verdeţ … ca preşedinte! Lui Mircea Ionescu Quintus. BÃ. acest bărbat. SE SCUipă des cu premierul ales? Toate patru de ghiceşti. Metamorfoza guvernului moldav. care au anulat imnul „Deşteaptă-te române”.1998 Câteodată în Covasna Unguroaicele-o iau rasna Când susţin: “Kedves-ul meu Noi suntem UDeMeReu!” Autorităţilor din Basarabia. George Petrone Ca premier.Cine-i mare. Efim Tarlapan Cu numele franco-latin 32 . Distins. 20 de ani primeşti. Când spre est şi când spre vest!. Ioan Feneşan Înarmaţi îs până-n dinţi Cu cinci vicepreşedinţi. Gh. Nu juca cu Radu. Ioan Pop Iar sunt supărat pe soartă Şi istoria-mi detest: Munţii noştri aur poartă. dă din mână şi-are 4 la română? Cui nu i-a placut la şcoală şi-are 4 la morală? Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare? Cine.

S-a dus guvernul la Kremlin La Moscova s-a dus guvern La Chişinău sosi gubern! Încă o dată despre Unire . -ntreabă democraţii Când ne vom uni cu fraţii? Şi-a răspuns Domnu' . L-am mutat şi-a doua oară Însă … nu l-am scos din ţară! 33 .Doamne.Cerescu' “Pe la Sfântu' … Iliescu!“ George Zarafu Pe soldatu-acela rus Ridicat atât de sus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful