Mandrie si Curaj

Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. La un capat de biografie, elevul de 15 ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "Academie din Apus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". La celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea 23 de ani când C. Noica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria Noica în Vremea din 5 decembrie 1929 "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un echilibru, prabusindu-se si crescând. Niciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea experientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin chin, sa încerce si sa se aventureze. A înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. Liantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. Traditia exegetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita Cantemir-Hasdeu-Eminescu-Iorga-Blaga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare: istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. Pentru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. Pentru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu chiar a "doctrinarului". Unii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât! Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din Oceanografie, Fragmentarium, Insula lui Euthanasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor! acest resort spiritual: aventura." (în voi. Semnele Minervei, Publicistica, I, 1927, 1929, editie de Marin Diaconu, editura Humanitas, 1994, p. 462) 1. Dintre multele exemple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-C.G.Jung facuta de Gilbert Durând: "Comme Jung de-couvre la terra incognito des archetypes qui animent la psyche in-dividuelle, l\'ouvre d\'Eliade met au jour la terre si occultee par la de-myhologisation trop chere pozitivisme [...] Eliade comme Jung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de remythologisation..." (Eliade ou l\'anthropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l\'Herne, 1978, p. 39). 2. Pentru imensul, stufosul dosar al generatiei \'27 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea Vulcanescu, Catre stiinta spiritualitatii românesti, din Dimensiunea româneasca a existentei, editie de Marin Diaconu si Zaharia Balica, voi. III, 1996, pp. 5-55. în sfârsit, între omul absolut1 si omul "fara destin"2 exista o întreaga ierarhie de polaritati. Ei bine, pentru toate cheia o constituie Romanul adolescentului miop. Aici (vorba lui Eminescu: "Viitorul si trecutul/sunt a filei doua fete/vede-n capat începutul/cine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede exprimata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare exponentiala a generatiei. Daca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul Primul roman din monografia lui Mircea Handoca4, pentru circumstantele elaborarii 1. "Nu sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. Vorbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte! Al irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea Vulcanescu, loc.cit, p. 35). 2. Formula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil Cioran, într-un text acid si nedrept, aparut în Vremea, din 1 octombrie 1933 (v. voi. Singuratate si destin, ed. Humanitas, 1991, p. 240 s.u.): "Mobilitatea excesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". Articolul, avea sa marturiseasca peste ani Cioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei Topa (v. cap. Eliade în Cioran, Exercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. Humanitas, 1993, p. 115 s.u., de unde se cuvin extrase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. Aceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere: este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze extazul si sa urmareasca anecdoticul"). 3. Ca sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II ("La scoala generatiei 27") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura Dacia, 2001.4. Mircea Handoca, Mircea Eliade.Câteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, 1992, pp. 230-248. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele IV si V ("Tentatiile unui tânar miop" si "Navigare necesse est...") din Memoriile autorului: "în toamna acelui an, 1921, intram în clasa a V-a. Terminasem gimnaziul si începeam cursul superior [...] Convins ca voi studia la Universitate stiintele fizico-chimice,

alesesem realul. Dar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." Acolo sunt descrise mansarda bibliomanului, complexele puberului, experientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si athanor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica Vanciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului: Dinu Sighireanu ("baiat frumos, brun, cu ochii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Radu Bossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara pereche"), Haig Acterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), Petre Viforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), J.V. Vojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu Dinu Sighireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui Giovanni Papini2, experienta bordelurilor din Dudesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. 2. "O asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Romanului adolescentului miop - a fost Un om sfârsit al lui Giovanni Papini. Citisem, ca atâtia din colegii mei, L'Histoire du Christ, dar nu ma cucerise. Dimpotriva, Un om sfârsit a cazut ca un traznet. Nu-mi putusem închipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui Papini. Ca si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. Ca si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. 92). "Romanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, complexe si disperari... acneice de aici ?!? în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum: "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l cheltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura [...] Dar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. Criza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. Probabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. La un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. Asa am început Romanul adolescentului miop [...] Pe timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, închipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la “Muza” în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume “civile”. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero [...] în plus, aveam o mare scadere: nu stiam sa dansez [...] Dar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent exceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze exclusiv pentru “opera” pe care eram chemat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Romanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. Aplecarea mea spre “aventura”, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele Universitatii alaturi de haimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Romanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. Topirea Jurnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de extras din aceste pagini. Chiar daca astazi tânarul de 15-18 ani navigheaza pe Internet prin Cyber spatii si realitati virtuale, experienta edificarii de sine prin alchimia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "Durerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti: adolescent sentimental si visator. Zadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. Deci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"; "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. N-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"; "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. Cel care se înfrânge, 'senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credinta/necredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. Cui? Nu pot sa ma gândesc la biserica. Nu sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. Cum as putea ajunge atunci la Isus?"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma închipuiam mort"; "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"; "m-am închipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca 1. Si tot de acolo: "începusera crizele de melancolie [...] Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. As fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. 81 s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu ClaudeHenri Roquet, Proba labirintului, trad. Doina Cornea, ed. Dacia, 1990, p. 19 s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Romanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."; "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în ochi..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia [...] Niciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. O panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca exercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea Cartarescu si H.R.Patapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. Primaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

1928-l932 . 1939 .Urmeaza cursurile liceului "Spiru Haret" din Bucuresti. 1940 . la Bucuresti. dar.Tipareste romanul Sarpele. Obtine doctoratul în filozofie.Lucreaza la proza autobiografica Romanul adolescentului miop. la L'ecole Pratique des Hautes Etudes. 1934 . 1946-l948 .Este numit atasat cultural la Londra. 1932 . Iorga.Scoala primara o face la Bucuresti. 1929 . 1917-l925 .Este consilier cultural la Lisabona. 1945 . Editura Fundatiilor Regale publica Scrieri literare.Hasdeu. nebanuit de nimeni. 194ll943 . pe care o va absolvi în 1928. lucrare ramasa neterminata.Publica romanele Santier si Huliganii (în doua volume). Din admiratie pentru Ion Heliade Radulescu îsi va schimba numele în "Eliade". nerecunoasterea. nici de toamna.Se înscrie la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti.Fondeaza Revista universitara. Mircea. revista va fi oprita. . 1924-l925 .Publica eseul Insula lui Euthanasius. Alchimia asiatica si Oceanografie.Definitiveaza romanul Isabel si apele diavolului.Publica eseul Fragmentarium Editeaza revista Zalmoxis. 1921 . Si nu sunt trist. 1925 . 1926 . va fi numit asistent la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti. Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist. 1933 . 13 1935 . 1942 . 1937 . un curs liber cu tema istoria religiilor.Obtine licenta în filozofie cu lucrarea Contributii la filosofia Renasterii. nici de povestea cu amintiri". lucrare îngrijita de Mircea Eliade. 1913-l917 . nu va iluzionati: însasi delimitarea.Se stabileste la Paris. într-un caiet pe care îl ascund.Sustine. 1936 .9 martie . dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui N. unde va initia un curs despre Problema raului în filozofia indiana.I se publica romanul Nunta în cer. Scrie nuvelele Secretul doctorului Honigberger si Nopti la Se-rampore.Apare romanul Domnisoara Christina.I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si Lumina ce se stinge si eseurile India. inspirat din propria experienta din India. Iar daca nu va recunoasteti în personaj.Se naste.Debuteaza cu proza fantastica Cum am descoperit piatra fiilo-sofala la Ziarul stiintelor populare si al calatoriilor. este o lectie perfecta de autocunoastere" Dan C. fiul Ioanei si al lui Gheorghe Ieremia (ofiter). I se tipareste romanul Maitreyi.Publica lucrarea de eseuri Solilocvii. primind titlul magna cum laudae.P.aici. Tot aici va publica si ciclul Convorbiri entomologice. 1938 . 1943 . Primeste premiul Societatii Scriitorilor Români.întors în tara.îi apare volumul Mitul reintegrarii. Mihailescu TABEL CRONOLOGIC 1907. cu teza Istoria comparata a tehnicilor Yoga. morale si politice de B. 1928 .Primeste o bursa de studii si pleaca la Calcutta (India).

Membru corespondent al Academiei Austriece de Stiinta. 1956-l957 . la Stuttgart. 1978-l979 .Este invitat la Universitatea din Chicago. 1949 . 1977 . la Chicago. 1973 . De câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. 1969 . la Paris.I se tipareste lucrarea Techniques du Yoga.Catedra de istoria religiilor de la Universitatea din Chicago. 1975 . Scrie nuvela fantastica 12. 1984 .Publica Traite d'histoire des religions si Le Mythe de l'eternel retour. pastrez caiete din clasa a IV-a.Apare. 1959 . Dinu stie. ca visiting professor de istoria religiilor. 1976-l978 Lucreaza la monumentala Histoire des croyances et des idees religieuses.împreuna cu Ernst Jiinger înfiinteaza. ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor. viata mea. Volumul I 1924-l925 PARTEA I I. la Paris. Este Doctor Honoris Causa a! Universitatii din Loyola. Immortalite et liberte. 1954 . 1963 Vede lumina tiparului volumul de proza Nuvele. In curte la Dionis. când aveam pistrui ca un ovrei si învatam chimie într-un laborator instalat în firida sobei. lucrarea Images et symboles.Publica Noaptea de Sânziene (lucrare în doua volume).Publica volumul Amintiri. Apare. doar. Membru al Academiei Americane de Arte si Stiinte. 1952 . nuvela Nouasprezece trandafiri. îi va purta numele. Nu am nevoie de inspiratie. 1985 . Devine Doctor Honoris Causa la Universitatea din Yale. 1986.Editeaza. condusa de Mircea Eliade. Illinois.Scrie nuvela fantastica La tiganci.Primeste. m-am hotarât sa încep chiar azi Romanul adolescentului miop.I se publica Le Chamanisme et Ies Techniques archai ques de l'Extase. Voi lucra în fiecare dupa-amiaza.Este Doctor Honoris Causa la Universitatea din La Plata. 1951 . la Sorbona. si la roman ma gândesc de mult. 1968 . 1961 . Cordonul Legiunii de Onoare. revista Antaios.000 capete de vite. Este membru corespondent al Academiei Britanice. la Paris.Se stinge din viata Mircea Eliade.Apare nuvela Pe strada Mantuleasa. Chicago.Publica. traducerea romanului Maitreyi sub titlul La Nuit bengali.Doctor Honoris Causa al Universitatii Sorbona din Paris.1948 . Si acel Jurnal de acum doi ani avea un "subiect": trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti.Scrie si publica nuvela fantastica Tinerete fara tinerete. trebuie sa scriu. la Paris. Dar adevarul era . Argentina. 1970 . 22 aprilie . 1966 . 1950 .Publica volumul Le Yoga. iar viata mi-o cunosc. lucrarea De Zalmoxis a Gengis-Khan.Doctor Honoris Causa al Universtii din Laitancasterf Este membru al Academiei Belgiene. 1980 Tipareste. scriam în Jurnalul meu. la Paris. I (Mansarda) . Primeste titlul Doctor Honoris Causa al Universitatii din Washington. 1976 . TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Pentru ca am ramas singur.

m-a sfatuit ea. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. M-am tulburat mult la început.nu va interesa cititorii. Si atunci i-am ascultat marturisirile. sau La saptesprezece ani. razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. . vrea ea. nici alta nu puteau seduce un adolescent. era grasa si murdara. Cea mai mare. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de hoti. I-am povestit lui Dinu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. Maria. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. Si am cunoscut câte ceva din visurile. pot scrie orice despre el. cu masuta acoperita de sticlute colorate. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. Dar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de Dinu? M-am hotarât sa ma gândesc. nostalgiile si tulburarile ei. El le-ar întovarasi prin padure. Si sa-l cheme Silviu. Puica.. în timp ce voi scrie.altul: Jurnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunare. "Dar pe cine ar putea interesa aceasta?" gândesc eu. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem Olga. sa-l faci pe erou frumos si bun. tot ceea ce am dorit din mansarda. cu bucurie la însemnatatea lui în roman. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". cu drame interioare" etc. zâmbind. De aceea. Cealalta. tot ceea ce nu am avut. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin exaltat si le închipuie. si sa-l fac melancolic. la vara-mea. Ar mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb. în zadar mi-au fost explicatiile: "Vally draga. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. poate. Ma rugat sa se numeasca tot Dinu. Dar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. Iar titlul: Dragoste de copil sau Flori de primavara. Dar romanul trebuie scris. Mi-au folosit. Aceasta. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna. de câte ori o întâlnesc. în înserari calde si tulburatoare... Am vestit si pe Dinu ca vara-mea se afla sub observatie. Parintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. îmi spune.. Romanul îl voi scrie altfel. cu scoala. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. în sarbatori de familie si idile. nu i-a placut.Daca vrei sa scrii un roman. ca un adevarat autor de romane. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. îi pun întrebari. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. Mi-a spus si Dinu: "Cine va mai cuteza atunci sa te lase corigent?" Se gândeste. Dinu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. Corigent tot voi ramâne. A cunoscut atâtea fete. însa. Vara-mea se opreste. dar pentru . Parca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. Ma tem. Dinu m-a întrerupt si m-a rugat: daca într-adevar îi sunt prieten. în zadar. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. îsi teroriza fratii. care sa aiba mosie. acesta e un roman cerebral. iar la mosie un frate brun si curajos. Staruie chiar sa scriu tot ce cred eu despre el. Nici una. De câteva saptamâni... credeam eu. Sa fie doi eroi. caci am învatat vocabularul fetelor. Nu vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. Pentru mine. Când i-am spus titlul si subiectul romanului. fireste. ca viata mea stinsa între copii si carti . Eroul sunt eu. încolo. era slaba si rea. vegheat de o sora mica si o prietena frumoasa?. de la o vreme. antrenata de confesiuni? Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. îmi merge tot mai rau. Dar cititorii?. unul frumos si altul urât. sa schimb numele eroinei în Laura. apropiindu-se: te iubesc!.

pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii. unicul izvor de inspiratie. Cu acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. fireste. Si. mi-am luat locul din banca I. de timid. cum am luat ieri la germana. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. în clasa. cu calmul. sa cutreier tari. înfrunzisera toti castanii si era senin. înca. Si apoi. de nehotarât. Dinu m-a ajuns din urma si m-a strigat: doctore! Aceasta.Grele si încurcate. Am aflat de mult ca Vanciu e un Don Juan.cea din urma oara. Atunci am schimbat vorba. cu ochii si cu dezlegarile problemelor. Paseam îngândurat catre scoala. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. Dar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele Jurnalului. am sarit treptele patru câte patru. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. Pe astazi aveam patru probleme: . a urmat câtiva ani la calugarite. Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb. sunt sigur ca nu i-as putea rezista. Intrând în curtea liceului. Vara-mea. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când Vanciu va hotarî sa ma lase corigent la matematica.Are sa-ti vina greu... Daca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. sa dorm în barci. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete.daca sunt ascultat .. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi Dacia Felix. Ma stapâneste cu glasul. Când sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. Altii au noroc si la fete. Dar nu am. sa lucrez în porturi. de slab. în gând . Luni am dat extemporal la franceza. Ma gândeam: ar trebui sa fug în Cismigiu. intra Vanciu. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. privindu-l cum intra. confesiuni si amanunte. Ma întristam aflând cât sunt. iar Faradopol la germana. nu am învatat nimic de sase ani.îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. si la carti. Profesorii se vor teme de mine. iar Dinu s-a strecurat.. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. a trebuit sa uitam Romanul si sa ne grabim. Vanciu saluta demn si îngaduitor. Dinu a râs. din "gramatica". linistit.. Am acceptat. Nu am avut deloc noroc saptamâna aceasta. Am sa iau si de data aceasta "insuficient". Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . Pentru ca trebuia. El era fericit. Aici am protestat eu. extemporale numai din "gramatica". si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. Am alergat pe coridor. de sase ani. sa public la sfârsitul Romanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. Din clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. si la scoala. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. . Dar daca nu ne-a învatat niciodata nemteasca?. sa uit problemele grele. prin care as putea obtine "jurnale".. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza".. Eu nu am noroc. Azi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. De câte ori nu mi-am jurat eu. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier. totusi. Trollo da. în fund. totusi. ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. Dar geanta m-ar fi umilit. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. când Faradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din Nathan der Weise. îl ascultase Vanciu si rupsese un "suficient". ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou.

Stiu.. nu stiu cui. Poate ma rugam si altceva.. începui a construi cercul. Panica piere din senin. un italian . eu gândeam: "Ei. . plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara. zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efect. Pauza lunga. Sa se calculeze înaltimea x a zonei. si-a încrucisat bratele si astepta. m-a chemat cel dintâi la tabla. zâmbesc îngaduitor celor din banci.Fa-o atunci pe prima. în carnetul albastrui. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa.Unde sunt? . Totusi. si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebrice. Dar am facut semn ca-l stiu. domnule Vanciu.. în timpul acesta. Am pasit demn... ca nu învat niciodata si. sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata. si stergeam mereu. .Invat . . de atunci.N-am putut sa le fac pe toate. . raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui Vanciu. usurat. sau sa fie chemat la minister. domnule Vanciu. .. are ca baza un cerc. zona nascuta de un arc. ca sa creada Vanciu ca-mi framânt mintea. îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul. . ma? . ca sa-l pot urî. nu se zapaceste.De ce nu înveti.Eu învat. Fireste.Nu ma întrerupe!. bâlbâielile. cu creta si buretele. Cine învata bine. Era tot ce puteam face... a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. Vanciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase. De altfel.. si a început sa-mi dicteze: . îmi fixasem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura." Nu stiam de unde sa încep.. A înteles.. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost. iar noi sa avem întreaga ora libera. . Dar totul era zadarnic. Am facut rugaciunea. Poate a aflat. ca sa mai treaca din timp.Patru. domnule Vanciu. Privesc calm ochii profesorului si.. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea. ca ma prefac. . Nu voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de Vanciu. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o extremitate a arcului.. . dar sa vedeti. ma linistesc.Ei. pentru ca nu stiam problema. la ziua de 15 mai.. Vanciu si-a întors scaunul catre mine. Ma rugam ca Vanciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetului..Avem un cerc. cum ma apropii de tabla. . -Cine îm^a bine. Vanciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". .Câte probleme am avut? . Nu pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema. dar ma zapacesc. -La loc!.... valoare si dezlegare. M-am asezat în banca..niciodata. al dracului!" si apoi pocneam din dinti. Nu-l stiam. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog. când si-i pleaca în caiet.Stiu.. Stii enuntul?. însa."într-un cerc de raza R. nu se mai lasa înduiosat de natângia mea.Repeta enuntul. si eu mi-am dat seama ca ma rugam. Vanciu îmi da întotdeauna ajutor. nu merge? ..Spune atunci. cu caietul.

Câteodata zâmbesc: întrevad un Robert împlinit. înca. Am înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. fireste. Care ar putea fi subiectul romanului? Dragostea mea catre eroina din vilegiatura. domnule!. cum îmi place sa ma port cu el. Acela îsi stia lectia. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. Când ma linistesc. cu buze de taranca tânara. am planuit capitole din roman. Romanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. iar Vanciu îi striga la rastimpuri. ca D'Annunzio îi seamana. bucurându-se: . transfigurat. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Robert. cu barbie lustruita. schimbat. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. pe drum. M-am întors acasa împreuna cu Dinu. pentru ca eu sunt eu. A citit L'enfant de volupte si Le Feu. Acum însa. ma mustru. exagerat. iar ei. N-am putut scrie nici o pagina. Nu ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neghiobia noastra si de gloria sa. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. aceasta e tot ce stiu. Nu stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care . nu. GLORIA LUI ROBERT Robert mi-a marturisit. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman: atent. Ascultându-l. . doctore? Trebuie sa nascocesc raspunsuri istete. explica. Eu n-am iubit. Explica. care îl împiedica sa ajunga glorios. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. II. . Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Romanul adolescentului miop. Eu spun tuturor ca Robert e un baiat frumos. Nici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient".Lucreaza. El ma admira si ma dispretuieste. iar pe masa am lasat la jumatate Bouvard et Pecuchet. Nu miarn hotarât intriga. dar nu o pot îndeparta. Eroul sunt eu. Dupa ce a iesit Vanciu. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru. în caietele menite romanului. nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit. El ma suspecteaza.. exasperat: . Ursuz. si trebuie sa chibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. De câte ori sunt umilit. Robert se înflacareaza când vorbeste de femei. Dar nu scriu. ca repetam scene citite în carti. femeile si banii vin de la sine. odata. Mi se plânge de slabiciunile lui. l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme.roscat si miop. asa cum se afla în romane.. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. înflorit. în acelasi timp.Daca am glorie. Dar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. care se încapatâneaza sa nu poarte ochelari. II Fuoco. dar pronunta Piacere. E un adolescent fara sprâncene. cu obrajii moi si frunte îngusta. trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat. mâine am lectii grele. si. Si atunci amânam iar capitolul. tipule? Le-am raspuns ca putin îmi pasa.Ce ai. Se apropie seara. Poate e înca virgin.. Conflict. Robert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. Vreau sa ma ocup acum de Robert. Am încercat.Ce te faci. între cine? Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. simpli elevi dintra sasea reala..

A-tunci. fara explicatii date în jurul oricarui fapt. Dar toate acestea sunt palavrageli inutile. O lume ignorata. Dupa ce am încheiat ultima fraza. de la care am plecat în aceste pagini. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. planul de lucru ar fi simplu. Dar mie îmi place sa ma contrazic. pentru ca nu-l vreau falsificat de analize.. As lamuri. Sa iau seama. în Saptamâna Patimilor.autorul însusi nu-l cunoaste. personajele. E adevarat ca aceasta caut? Nu stiu.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. exagerez. cea dintâi aventura. în orice caz. în care sa precizez: "Acest pasaj e neadevarat. altfel s-au petrecut faptele". adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele Jurnalului. romanul trebuie publicat. Si apoi. Fara sa vreau. Dar aceasta pare pedant si rece.. Nu gândesc întotdeauna astfel. iar nu s-o potolesc. m-am oprit. Nu cunosc decât adolescenta noastra. Dar seria aceasta de scene. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. s-o încurajez. Adevarul e ca Romanul adolescentului miop va fi o serie de scene. de aceasta sunt sigur.Am plecat de la Robert. N-as avea singurul lucru pe care îl caut. înainte de toate.nu le va cunoaste nimeni. e un prilej. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. E stupid. Nu i-am vazut niciodata iubind. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluzii. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. apoi. modific.. oare. fara a fi un roman psihologic. în orice caz. Când.. viciata si neînteleasa în literatura. Dar am pierdut iar firul. De aceea ma arat retras. nu stiu. Flirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic. Cu prietenul meu Jean Victor Robert am încercat. Romanul meu va fi scris fara discutii. Trebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. Atunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini.chiar în Jurnalul acesta. pentru ca nu-i prefac.. însa. As suferi mai mult daca as fi respins. Din pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vechi. cine o va povesti? Sa renunt la idila eroului meu? . pregatiri pentru roman. Exercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. Prietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. nu trebuie sa scriu numai despre ea? Eu am cunoscut crize mai interesante. si . Eu nu am gasit nimic firesc. si nu am tragere de inima sa le scriu. Dar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si Dinu?.. Romanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati. ca mai înainte. Mai ales "concluziile". Trebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut. Voi avea grija. s-o ajut. Nadajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile. conflictul. Robert. trait. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor.asupra measi asupra celorlalti . pentru promovarea mea în clasa a saptea. Nu am sa-l scriu nici sub forma de Jurnal. Prietenii ma cred timid printre fete. Sunt atâtea lucruri de spus. Daca l-as sili pe el. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes.pâna atunci . M-as multumi sa prezint. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta.. de impresii. Dar. Suferintele mele . în roman. As fi fericit sa gasesc un conflict. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. nici unul întrecând saptesprezece ani. Voi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material . Si apoi.. încercari de a schita anumite capitole . iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. Dar eu nu pot descrie. Iar am alunecat în discutii critice. dispretuitor. rând pe rând.

lacramând. Când i-am sarutat buzele. Ne-am întâlnit toate perechile la cealalta parte a Arenelor. zapacit. Se împotrivea cu ochii. aducând si pe Dinu. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. toate cuvintele cu doua întelesuri. Le-am întâlnit lânga Arene. împotriva surorii. Am auzit acele adorabile fraze de început. Parcul era prea populat. lânga ele. cu gesturi. în Parcul Carol se întâlnesc perechile de liceeni.sa nu le strecor si în roman. Mergeam împreuna. Eu paseam apasat. fumând. gheata se rupsese. privind în ochi. îmi placea s-o chinui stupid. cu obrajii albi si ochii negri. Se zareau si se auzeau celelalte perechi. de buzele ei. pe par. umilit. râs încurajator. la prima aventura. perechi. Fata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. într-o jumatate de ceas. cu parul atent presat. întunecat. . E inutil sa reproduc aici conversatia. Vorbeam aspru. Nu îndrazneam. acela a ramas locul de întâlnire. cu obrajii pudrati. Eu eram palid. Nu vorbea nimic. Dinu vorbea rar. strângându-i bratul. cu ura. îndemnat de Robert si de Perri.pe care atunci o cunoscusem -. Fetele se aratau magulite de tovarasia noastra. cea mai cuminte. pe umarul de stofa decolorata. si-a scuturat rochia si mi-a spus. strivite pe obraji. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Robert. Si ea se scutura sub buzele mele reci. Perri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. doua fete si doi baieti. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. Ni s-au prezentat din vârful buzelor. Perri cocheta o vulgaritate impresionanta. Eu staruiam. Fata cuteza sa vorbeasca. Fata aproape plângea. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. Am început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. Ne-am distantat. rosu. pe o alee dosnica. brutal. de aburii parului. mult. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. aceasta se stie. vorbeam. îmi spuneam: "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu. înfiorat de tremurul trupului. Dar voiam prea mult si faptuiam prea repede. Erau simplu îmbracate. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. Iar noi . Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj. îmi porunceam. cu ironii stupide. îmi spuneam: trebuie s-o sarut! Numaram pâna la zece. ca pleaca sa-si caute sora. Era cea mai mica din grup si. asteptând sa farmece. Vorbeam. Era înca zi deplina. Si fata se înspaimânta." Fata s-a înrosit mult. resemnat. Nu ascultam decât pe Robert. Fetele se . iar pe mine ma alinau. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti. O bruna cu palarie alba. Robert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza.cu sepci de liceeni. Ma încruntam. s-a ridicat ca un arc. cu buzele timid înrosite. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. chiar cu perechi. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. Robert le cunoscuse. lânga un brad pipernicit. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în Parcul Carol. perechi. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala". Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. cu mâinile. în toate liceele. incult. le-a vorbit. Ma stânjeneau privirile strainilor. De câte ori o priveam. S-a asezat mai mult târâta. Totusi. Eu taceam. poate. pe bulevard. Fetele au ramas fermecate. Cu toate încercarile de a se dovedi nevinovate. la toate serbarile. rau. zâmbind si rosind. eu m-am împotrivit mult. Nu stiu de ce eram îndemnat sa mint. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. . De aceea.

prea putin de acest prieten. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. De aceea îmi dispretuiesc eu prietenul: pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. el n-a stiut ce sa creada. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. Cine stie daca nu ne invidiau.Si cum ma va chema? . Ma supara Robert.sarutasera. nu cunosc viata. iar altul se chinuie s-o ajunga. pe Ibsen si pe Victor Eftimiu. banuitor. Eu sunt simplu. Când ne adunam. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. Voi fi un soi de "raisonneur". Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. nu ceea ce îmi spune.ma supara oratoria lui fara miez. trebuie sa ma întreb: eu nu sunt tot atât de încrezut? Sa nu ma tem de raspuns. Nu întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. cu ochelari si cu zâmbet încruntat. apoi. Am întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. Eu stau între carti. El îsi pierde timpul sau citeste romane. Noi toti îl tulburam cu glume rele. Jean Victor era fericit. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. De atunci. Povestind lui Robert. Poate. în romanul meu. se îmbratisasera cu prietenii mei. ci ceea ce crede. Si prietenul meu îmi vorbeste de D\'Annunzio. El ne spune ca citeste pe Balzac. El e complicat. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. pâna acum. Robert asculta cu înfrigurare. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. Dar eu nu ma grabesc. Robert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. E numai un baiat frumos ca o fata. care nu trebuie stearsa. care va fi un personaj de seama în roman. Meditând. si în roman nu se va trada. As vrea mult sa stiu ce crede Robert despre mine. pentru ca e sentimental. aventura. Stiu ca ma dispretuieste mult. Eu ma prefac ca nu înteleg. Nu lamuream nimic. E gol si suficient. . în bluza aspra ruseasca. Iata o fraza stupida. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. Dar aceasta o ascund în mine. Robert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten.poate dintr-o invidie nemarturisita . spune el. asa cum port eu vara. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant". Robert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. Eram furios pe mine.. Pentru ca acest caiet e Jurnalul meu. Faptul mi se parea o amintire de cosmar. poate. I-am spus ca îi voi exagera pacatele. pentru ca tuturor Robert ne e simpatic si an. de ce o chinuisem absurd. într-una din ele am si eu un rol principal. Aceasta e deosebirea între mine si el: ca unul viseaza o fericire si o asteapta. Eu îl întreb.] tipatic în acelasi timp. la întoarcere. dar nu prea mult. Iata ca am vorbit. prieteni multi. Robert va trebui sa faptuiasca. Dinu îsi fagaduise. fara sa se gândeasca asupra ei. Eu livid. nici nu-l cunosc. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. pentru ca.. îi voi culege naivitatile si neghiobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. Poate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. sa revina. e marginit si încrezut. Ochii tuturor s-au oprit asupra-ne. îl voi ridiculiza. Ma va închipui în mansarda mea. Dar pe mine . El raspândeste zvonul ca ma tem. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. sa vorbeasca. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. exagerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. Robert ne vorbeste despre gloria lui. Trebuia sa fiu mai brutal. Robert nu e un geniu. El spune ca "traieste". însa. sa merg mai departe. aceasta o stiu. ea plânsa. înainte de a pofti asemenea lucruri mari.

Robert s-a convins. îmi vorbeste de Brand.Pentru ca Robert. A auzit. minteam eu. singur la Târgo-viste. Note scurte.. Caleia nu stie nimic. încât începe sa creada el însusi în ele. Ca daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. A protestat. JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un Jurnal regulat si complet. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate Tolihroniade. Ca întotdeauna. le voi exagera. Paseste în mansarda abatut. Caietul acesta l-am început în ziua când m-am hotarât sa lucrez la Romanul adolescentului miop. care tânjea gloria. Dar am luat obiceiul sa scriu prea mult.Pentru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. . îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. Pe Caleia îl asculta Noisil la istorie.Atunci nu-i spunea asa. (Tolihroniade sufla ca sa i se sufle. modificat de lecturi când vorbeste cu mine. superior. Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe. . nu le va citi nimeni. . în câteva saptamâni. Baietii sunt uimiti. în roman. Trebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. eu cred ca îsi va reveni. încearca sa para schimbat. poate. Iata-ma încheind fara rost atâtea pagini din Jurnal. . Robert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. Ar fi interesant de notat toate mastile pe care Robert si le-a pus fata de mine. Va uita pe Brand. în roman. Meditând. întreaba si el: .Atunci de ce nu-mi pui si partile bune? . Tace. Robert. impresii continuu sa adun în Jurnalul intim.Au luat-o pe la Capul Bunei-Sperante. în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. Tolihroniade sopteste. .Pe unde au luat-o? . .îi spunea Capul Furtunilor.Da. cred ca e o farsa la mijloc. . In vacante. ca sa-mi schimb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman. . Fireste. a ajuns sa se creada altul. pe Andrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. se dovedeste ridicol. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria.Voiti sa va spun cum îi spunea atunci? -Da. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. O zi de la sfârsitul lui mai. asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. Am sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. însemnari din clasa. mereu mai tare. III. Ca sa câstige timp. toate le voi schimba.) E vorba de expeditia lui Marco Polo. Altminteri. Eu ma prefac convins de schimbare. De atunci.Pe unde au luat-o? Caleia se gândeste. dintr-o insinuare a mea. pe care îl citise de la mine. Faptul acesta trebuie meditat. Se încordeaza sa para erou nordic.Si de ce sa fiu eu acela? .Jean Victor Robert. .Scriu un roman de moravuri si un roman psihologic. Ne-am despartit aproape suparati. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman.Si apoi pe unde au luat-o? .

îi aminti. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale.Si ce-au gasit acolo? . Vorbeste încet si trist. .Si unde au ajuns? -In Brazilia... vom pleca noi doi. A fost chemat în cancelarie.Care-i obraznicul? . Desi va ramâne repetent. Râsete. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii. singuri. glasuieste unul din fund. va ramâne repetent. n-ai! .. si se bâlbâie ca si mai înainte. Dupa ce a repetat-o de câteva ori. A fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"\'.Dai.E scris pe-al nostru steag! . Pake e tot atât de senin. Poate ultima ora de muzica de anul acesta. daca nu faceti tacere. N-am nevoie de câstig. Poate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca Pake n-ar fi fost surprins de Vanciu la bodega. Zâmbeste.Tot o gluma. . cu câteva sandwich-uri si o litra de tuica în fata. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. Au cerut sa le-o cânte. O bucata costa sase lei. Mai avem câteva zile si vine serbarea. însa. o noua romanta a sa.Altceva ce voiti sa mai gaseasca? Pake va ramâne repetent. Apoi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului. puterea creste.Incetati odata. nici la tabara din Dumbrava Sibiului.. .Domnilor. într-o recreatie.Unde-s doi. Crinul. magarilor! . chem pe d-l director! Dar nu-l crede nimeni. chacun a sa maniere.Domnilor. . si manânca tot atât de mult. A spus ca sandwich-urile erau ale lui. . ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti. vreo gluma.. nu stiu unde.Si altceva? . Vanciu îl lasa sa vorbeasca. ca un par. Pake continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în ghiozdan o sticluta cu coniac. Caleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret. A încercat sa faca chiar portretul domnului.ca un mar. Aplauze frenetice si râsete.. El raspunde. . . N-au iesit decât trei baritoni. la sfârsit. Profesorul zâmbeste... domnilor? Sa iasa baritonii afara din banci.Unde sunt baritonii? N-auziti. Baietii dau câte sase lei si râd de autorul Crinului.. . Ora de muzica. pe care am mai auzit-o.. clatinându-se pe scaun. când e întrebat ce se va face repetent: "Punga mea si patru bani!" Daca cineva îsi îngaduie..Pamânturile indice. Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist.. Acum. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata. si-a venit sa le vânda.si înfloreste.Va dau afara! . .Las' sa vie. Si adauga. . ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii. . în clasa a doua a fost premiant. obisnuieste sa spuna.. Pake îl boxeaza precipitat si voios.In Brazilia.Nu va astâmparati? . nu de altceva. ca el a platit si litra de tuica. Daca nu vom gasi tovarasi pentru Fagaras. în clasa a patra lua mentiune la matematica. Pake n-a renuntat la muntii Fagarasului.Chem pe d-l director. O melodie banala. .Tu l \'as voulu Dandin! . tot atât de linistit: .

Palma a rasunat. . 30 As vrea sa-l cunosc pe Dinu bine. e fericit si raspunde în asa fel. pentru ca e schiop. baritonii si-au întors. Fireste. mort? Cred ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor. Caleia. pentru romanul meu. Aguletti s-a prefacut si a mintit. Nu-mi ajunge sa stiu ca e frumos.. ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. daca as putea. Niciodata Dinu n-a fost prea harnic. d-le Boloveanu? . dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. Si pentru ca n-a obtinut. cum spun eu. * Pe Robert îl dor ochii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica. Asteapta.mai e si evreu. Scena m-a facut sa rosesc jenat. ca sa nu-i puna Toivinovici "insuficient". numarându-si din ochi baritonii. se târaste în banca. . Sta cu batista la ochi. bine de tot. învata bine.Banca din fund. urmarit de chinuri sufletesti si trupesti. se plimba si doarme mult. câteodata. Fanica regreta ca nu se poate preface atât de bine. pretinde ca nu poate cânta. As minti si eu bucuros. bun si inteligent. . îi trage o palma peste ceafa.Profesorul îi ca un parinte.Unde te duci Partiniseanu? . dupa ora. copiaza la teze.. Boloveanu cânta înainte la orga.Stai la loc. Poate sa fie o simpla criza. Nu-l mai "pasioneaza". Fosil nu e simpatizat. . rosu. si acum se întoarce în sine? Nu stiu. cântând. pâraste baietii. Fosilo? Nu stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afara? . e zgârcit. înca. * Aguletti a plâns astazi la ora de chimie si a pomenit numele tatalui sau mort. încruntat.iar glasul lui e divin.De ce va purtati sever cu noi. Fosil a reclamat pedagogului. ceea ce se petrece la liceul acesta!"..De ce nu respecti ordinele d-lui profesor? Partiniseanu. si compatimire pentru profesor. singur. Citeste literatura putina.Zexe! S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. nici prea ordonat. la el. si ciuda pe el. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere. Caleia va face o ora de arest. citeste Le petit parisien. Unul din ei "a cerut voie afara".. Anul acesta aproape a uitat formule de temelie. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzie? Daca însusi el s-a înselat atât timp.Nechematului i se ia darul. sa-mi frâng mâinile de enervare. Umbla printre baieti. De ce arata Dinu tot mai putina tragere de inima pentru chimie? Am învatat-o amândoi. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru Aguletti. Dar acum s-a schimbat mult. Baietii îl striga din banci cu glas tare.. Banuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora. Fosil încearca sa se strecoare afara.De ce va suparati. penibil.pe deasupra . care sta în spatele lui. Nu mai munceste. d-le Boloveanu? . ce rol va juca în roman. capetele. Sunt sigur ca se închipuie personaj din Ibsen.Unde fugi.. cunoaste chimie si . va scad nota la purtare! . ca sa auda maestrul. Dar eu. ma întreb: daca acesta e adevaratul Dinu. Când îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la ochi. Fosilo! . S-a frecat mult si acum îi sunt ochii rosii si lacrimeaza. încât orice om inteligent sa poata întelege .

Si nu e asa. Despartirea ne alunga bucuriile. se bâlbâie. Ne aratam multumiti si râdem. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triunghiurilor dreptunghe. Noi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. Dupa plecarea lui Toivinovici. Cred ca citeste de zece. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe hârtie. E drept. si tot o rezolvam. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. de ce scriu 31 si cum am curajul sa scriu.Daca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. Am scris ce cunosteam: altminteri. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata. as fi capatat "rau". . Aseara arn citit pâna la doua. A început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. Numai Malu-reanu si Colonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine. în acelasi timp. baietii lucrau aprins. * Teza la matematica. e mai mult decât o nebunie. nu vorbesc si stau pe gânduri. Si. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi.ca cititul e pricina durerii lui de ochi. dupa sase ani de clasa? Sau poate e altceva? Poate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce închipuisem noi. priveam si nu pricepeam. si se uita uimit. multi dintre noi par veseli si zgomotosi.. Fanica e terorizat de chimie. Vanciu se uita la mine. De atâtea ori ma pot preface. pentru zgârcenia lui Fanica. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. * Astazi. în ultimele saptamâni de scoala. totusi. Cu "binele" luat la oral si-a asigurat media. Cât de putin as fi citit. acum la apropierea sfârsitului de an: ne copleseste melancolia. Suntem obositi. * Notita din 2 iunie... sigur de ignoranta mea. Se întelege lesne aceasta. ca sa-l întarât pe Vanciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. Se face rosu. nu-mi mai ramâne nici o nadejde. Problema. Eu n-am gasit-o. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate. când se apropie sfârsitul anului. când se vesteste vacanta. Poate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. cu placerile libertatii. Pe trimestrul întâi. Mie mi-a spus ieri: . Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. în jur.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. foarte usoara. dezgustati de scoala.unde s-a adunat un teanc întreg. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. cincisprezece ori fiecare lectie. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. Problema era de trigonometrie. desfigurat. Fanica a capatat "bine" la chimie. S-a întors în banca istovit. . sleiti de caldura si ne întristam. ca de obicei. îi tremura glasul. cu foaia alba. Suntem atât de legati între noi. Toti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. si o uita de cum e chemat la tabla. înca de pe la Pasti. ca vor aduce. am închis caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta.Nici nu stii cât ma dor ochii. si vorbim. Ceea ce. putin câte putin. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. Scriam ca sa ma vada Vanciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. Am vârât la urma fituica în buzunar . Cum însa eu nu stiam nimic . Ne obisnuim..

cauta sa se vadeasca cinic. de ce i se spune "Cocos". blând si imens. la arbitrajul meu. ÎNTRE DONJUANI Asta-seara au venit la mine Robert si cu Dinu si au hotarât sa ne plimbam în Cismigiu. pentru ca nu sunt expuse "literar". Fanica îsi pierde cumpatul. . De obicei. Robert ofteaza pentru ca e geniu. Dinu e banuitor si nedrept. Amândoi. nerabdator. Robert. . Fanica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. urmaresc cu ochii fetele si doamnele. preocupari erudite. Dinu se înroseste în întuneric.. miopie precoce si desfiguratoare. Robert a oftat si Dinu mi-a oferit tigari. Baietii îl îndragesc. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri.Tu nu pricepi asta.îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun. fara sepci si fara palarii. când partenera lui Robert. Fanica înlemneste cu ochii la el. însa. Sylvia e o frumoasa si veche "simpatie" de a lui Dinu. cu ton de specialist încercat. Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite. Se îndoieste de Robert.desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Robert .Copilarii.Ai mai vazut-o pe Sylvia? Ataca Robert. Pe bulevard. Pentru Robert.framânta buretele cu creta la un loc. doctore.Nu-mi plac picioarele. IV. Când intra Toivinovici. Rivalitatea lor s-a accentuat la o nunta. Jean Victor Robert . . ma consoleaza: . cu dispret. Apoi ajunge nervos. glasuieste Robert.Frumos corp. Uraste pe Toivinovici si se înspaimânta de câte ori se deschide usa. Dinu.. încearca sa scrie precipitat o concluzie. transcrie de trei ori problema. Aceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si . Râde în toate orele.. oricare.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . 33 . Dinu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate. Se dezmorteste când striga absentii. epuizat.care se socoteste geniu . înainte cu câteva zile de teza. fireste. Robert purta pantaloni albi si pantofi cu funda. pentru ca e inteligent si sperios. care e geniu.. Ajunge la liceu slabit. Dinu . o blonda bacalaureata din Târgoviste. se clatina în banca. se chinu-ie pâna ce Toivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza.Fiecare cu ursita lui. însa. uluit. . se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin.. 32 Când suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. haina deschisa. pe care îl . Am toate simptomele: urâtenie. Eu mi-amîncheiat tunica si am coborât în strada. Cunoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor. afara de chimie si matematica. varsa calimara. concluziile sunt partile lui cele mai bune.îl necajeste concurenta. pierde pofta de mâncare. în ora de chimie. în ajun. Don Juan si paradoxal. afirma Dinu. eu sunt "doctorul".. renuntând. Fiecare se trudeste sa para mai îndraznet. se zapaceste. cordon de antilopa si tabachera de argint. a sfârsit prin a darui lui Dinu un trandafir de la pieptul rochii. . Dar Robert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta. în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe Toivinovici ca a învatat. Nimeni nu stie. se framânta în banca. La extemporale naduseste.De ce? Robert m-a mângâiat.

. Robert se dezgolise.Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. Noi toti cautam aceasta.Uite ca traiesc. ..Si apoi.. ma Robert.Nu-i vorba de filologie. e fecund si obsedant. Din pricina celor saptesprezece ani. . Robert.. sa pasesti pe sub alei.S-a urâtit groaznic în ultimul timp. Eu gasesc propunerea compromitatoare. voluptatea de a stapâni femeia. lovindu-i potirul plin al dragostei.. . iubite. . Sylvia a fost totdeauna o fata vulgara.Bine. tinerete?..Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei.... vorbi prezumtios Robert. Sentimental înfrigurat.Nici asta nu pricepi.. . ma prefacui eu necajit. Ma uitam la Dinu si ma întrebam de ce nu ataca. însa.Daca nu vorbesti clar. a noptii de vara si a muzicii militare. sa ne odihnim. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic. cu filologia ta. . Eu astept...Ai avut tu vreo fecioara? . . ..Dar nu sunt nefericit deloc. . Stiu ce are sa se petreaca.. si Robert se asaza. . soptite cu ochi înlacra-mati. Ochii se închid. ritma Robert. paie peste foc. ci de fecioare.Hai mai bine dupa fete. Prevestind furtuna. Dar acum era o primejdie.. Robert se pregateste sa ofteze. Sylvia a fost fermecata de Robert. umil. în noaptea aceasta eram hotarât sa lupt. fara femeie.N-am spus ca am avut fecioare.. feciorelnice. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult. Dinu.întâlnea în aceeasi familie.. modest. . împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie. . brat la brat cu sclava ta. constatai eu. unor prieteni dezarmati si receptivi..Si asta numesti tu viata. .Care potir? ma prefacui a nu pricepe eu. Dinu fumeaza visator..Ce nefericit esti tu.Ia lasa-ma. Nimeni nu o cunoaste. Am spus "paturi feciorelnice". . fericit ca nu i-am acceptat-o. De câteva luni. Dinu izbucni.. închei analiza Sylviei cu o întrebare stupida. . . ca în drame.. Hotarasc. Dinu e mai zgârcit în confesiuni. spune ca el seamana cu Anatole France: sceptic si epicureu. .. perfid. presimtind primejdia de a-l asculta pe Robert psalmodiind un sfert de ceas.. apoi. . pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziile? .Ce numesti tu "feciorelnic"? intervenii si eu.Cum poti trai tu fara iubire. . e reala realitate. Robert devine absent si imagineaza. Robert nu ma privea. Dinu asculta..Zadarnic te ascunzi.. ritmeaza frazele. Si vor începe acele insipide marturisiri. de doua ori pe an: la Sfântul Dumitru si a treia zi de Pasti. continua Robert cu ochii în coroana teiului. Dinu afecteaza ca idila lor e distractiva: . Robert.Nu-s fantezii.Femeia. doctore.. profund. de a o calca în picioare. . "Ironia" lui Dinu putea fi atâtata. Când Robert vorbeste despre viata si despre "iubire". pâna la urma. . Va pieri rivalitatea. asteptând revansa... cei doi vor deveni melancolici. doctore?. sa te culci în paturi albe. doctore.. fara aventuri..Ti se pare? întreaba.

Dar. Fiecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original: sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. ataca prin surprindere Dinu.Nu te-am vazut niciodata cu femei pe strada.. îndeosebi. Pot recunoaste repede pe cei chinuiti de aceasta nevoie launtrica. baiat frumos. Desigur ca era ispitit sa se destainuiasca. Daca m-as dezvalui. alta ca. fara veste.Am auzit-o de mult.era în clasa a treia.Cum. precum si varietati de versiuni.cred altfel. sa auda si Robert. cu declaratiile. si alte multe amanunte. versiunile primei femei ma interesau. El . . . Ma simt si eu tulburat. înca nu ti-am spus? se ridica fericit. îl simteam pe Dinu nelinistit. Pe mine ma supara confesiunile. . draga. Nu numai atât. Trebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. ..dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu .. Circula si subspecii. si ce par au. sau locuia pe o strada cu el etc. si Dinu le urmareste cu ochii. A urmat dupa aceasta o pauza. însa. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi deschide sufletul.Ma plictiseste. întelegând inevitabilul. Am ajuns un foarte bun observator. . îl întrebai pe Dinu care a fost prima lui femeie. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu el. N-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele 34 35 lor. Eu ochii cum Robert se asaza la pânda. . Trec perechi pe sub alei. început de vara. singur. despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. nimanui. Asa. dimpotriva. da: ma intereseaza. Amândoi. ofteaza: nu-l pricepem.Stii ca mi-a scris Maria. Ba mi-o spusese. Pentru ca existau felurite si nostime versiuni. Prietenii si-au facut parerea lor despre mine: doctor. Stiam si cum le cheama. dar lupt.. casatorita si bogata. Eu . Si nu vorbesc niciodata. Nu vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura.. pâna acum. Gândeste.Nu ma pricepeti. Muzica a încetat. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor. Ascultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni. Robert se culca iar pe banca. Chiar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele. mi s-ar spune ca "pozez". în dormitor era un pat. prietenilor.. . "Poza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. sau era roscata.se întorcea odata de la scoala. Pentru ca destainuirile nu sunt sincere. Si cu toate acestea.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. Si apoi. de pilda. Robert e nefericit ca noi nu îl pricepem.. cu ispite. avea parul negru-corb. trebuie sa ramâi singur. De câte ori nu stie ce sa raspunda. ochii negri.. cu privirile în tei.. Una din ele marturisea ca prima femeie era roscata.. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. Dinu începu pe un ton degajat. Atunci. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu el. iar în pat o fata cu parul aramiu. si eu si Dinu. si de nenumarate ori. foarte luxos învestmântata. saptesprezece femei. Nu e genul meu. când se trezi într-un dormitor. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni.I-am spus ca n-o mai iubesc. Când. dar nu mai mi-aduc aminte.. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna.Da. Dar ma înfrâng. tot prima lui femeie avea odata parul negru. Sunt o slabiciune. Dinu avusese. . . tunica croita pe solduri . era casatorita si foarte bogata. suntem siguri ca nu i-a scris.Ce-ti spune? . buze rosii... Nici nu avu timp sa-si dea seama ce face.

Marcu îsi ridica necajit de pe carte . chiar si de durere. eu nevoie de prieteni.. Nu mi-e somn. Sunt atât de natâng. din pricina lungimii nasului. iar pentru ca e evreu. Atunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. parul cret.Ai citit Pacat? îl întreba Robert. Ar trebui sa fac altceva. iar explicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. "Tandarica".Nu-mi mai aduc aminte. Marcu nu se supara nici de o porecla. Pentru ca.De unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui Dinu Pacatul lui Caragiale? S-a auzit. în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. Vine în fiecare dimineata cu romanul în ghiozdan si-l citeste linistit. Mi-e cald. 37 V. îi spune câteodata vreun vecin: .. si pustiul mintii mele. Citeste romanul. când scriu. Daca luptele se dau chiar în banca lui.Marcule. Dar am raspuns naiv: . . se muta în alta banca si citeste. Sunt cel mai natâng dintre toti. si lipsit de vointa? Nu visez si eu fecioare blonde.. Dar atunci. Zadarnic ma minteam. Pentru ca sunt imbecil. Si eu. si ruina vointei mele.Parea numai. .. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta. Vreau sa fiu sincer. Daca e zgomot. Sunt si eu ca toti ceilalti. într-o luntre alba? Nu ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. Sunt caraghioase. Ar trebui sa-mi caut frânghia si sa ma biciuiesc. uscat. Baietii îl cred prost si îi spun. Pentru ca îmi pierd timpul ratacind prin Cismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. doctore. se încrunta si citeste.? Dar toate acestea sunt lucruri triste si stupide. pâna la capat. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. Vreau adevaiul. altminteri..Nu ti se pare.Eu stiu ce se petrece cu mine: sunt un sentimental. Si nu sunt multumit. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. îsi îndeasa degetele în urechi si citeste. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. ca toti ceilalti. timp de cinci minute.. Ceea ce înseamna ca sunt imbecil. .. cu care sa ma plimb prin parc. n-as fi acum întristat. sub luna. Si nici nu mi-e somn. UN PRIETEN Prietenul meu Marcu e înalt. îl mai striga si "Marcala". sau pe lac. cu mâinile încrucisate pe piept. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. orisicât m-as ascunde. Eu am înteles de ce nu sunt multumit. raspunse prudent celalalt. nici de cealalta. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. si slabiciunea sufletului meu. fara exceptie. cu ochii înaltati spre cer. N-am nici un motiv sa fiu întristat.. Am s. . Adica sunt ascultati vecinii lui de catalog. Parca eu nu stiu? Nu stiu ca sunt sentimental si slab.. Si scriu aici. Am plecat târziu din Cismigiu. Eu nu spuneam nimic. Si nici nu pot citi. Pentru ca nu "mi-am deschis sufletul" prietern\'or. Robert se hotarî si se întoarse spre mine. în fund.Fata? iscodi curios Robert. e aproape de tine. nerozi. Zadarnic încerc sa ma ascund. Citeste si când explica profesorii. cu ochii mari si bulbucati. Daca baietii sar pe banci. ca aventura lui Dinu aduce oarecum cu Pacatul lui Caragiale? 36 Mie mi se pare ca "aduce" îndestul. Acum. Si nici nu le pot scrie. Cautam durerea trupului. Acum. picioarele lungi. Citeste si când profesorii se gasesc în clasa. mâinile lungi. Mai mult. . Sunt dezgustat de tot.

Când iese la tabla. Pentru ca stiu ca Marcu. Dar mi-am dat repede seama ca ma înselasem.ochii bulbucati. îl chinuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. . si Noisil îl elimina pe trei zile. nu se tulbura. Se întoarce zâmbind. luându-i apararea.Nu se face lectura la ora de istorie. Stii ce-am spus pâna acum? Marcu nu stia nimic.. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte La garconne. Marcu. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie. se asteapta sa-l asculte la chimie. când nu mai e silit sa-si spuna lectia. Si Marcu se opreste lânga tabla. Când. porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam. însa. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforic? . Profesorii îl cred neghiob si incult.Pentru ca dispretuieste scoala si profesorii. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. . Fara veste. . El era entuziasmat de Balzac si m-a convertit si pe mine.Cartea s-o daruiti bibliotecii liceului. Unul dintre primii adepti a fost Robert. care au "tocit" toata saptamâna. Si Robert le . se întreaba cum. strig eu. mai cu scrupule în clasificari. raspunde linistit: . Scoate cartea sau fituicile. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea.De ce mi-ati închis cartea? Odata l-a prins Noisil citind în timpul orei. Unii.Nu stiu.Iesi.Dar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stii? . pe care i-l împrumutasem eu. hotarî Noisil. pentru ca romanul trebuie citit. .Sa-i dea Dumnezeu sanatate lui Noisil. Cere câteodata si lamuriri. Ť . pentru ca el pleca dimineata cu ghiozdanul si citea romane în Cismigiu pâna auzea sunând fabricile. Numai sa nu-l tina mult timp la lectie. îi pune mâna pe umar. Se intereseaza de lectia din ziua aceea. iar el îi lua apararea. tot ce ne cadea în mâna. Marcu. Când îi vine landul si Toivinovici îl întreaba. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Rosu si negru. . dupa atâta lectura. în banca.Nu stiu. ca numai -datorita lui am putut sfârsi Les Miserables. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. adresându-se cestorului. Un baiat îl înghionteste: . Daca poate sa-l "duca" pe profesor. ca te-a strigat. se supara pe vecini: 38 . sau nu spune nimic. Ionescu Stelian. domnule. . vorbeste foarte frumos si foarte original. Pare calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. Citeam numai Bal-zac. cu mâinile încrucisate. Explica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. Am raspândit amândoi pe Balzac în clasa.. Când epuizam stocul. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. Am început sa ne împrumutam carti. Ne-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna.La loc. Le turuie gura si umplu tabla cu formule. Ajunseseram eruditi în Comedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor.Ionescu Corneliu. Lucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost.Destul. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti. Toivinovici întreaba pe primii doi. domnule. La teze copiaza. nu se da în laturi. domnule. Malureanu Marcu. Când a venit Marcu iar la scoala.Nu stiu. Stie ca în orice caz va lua "insuficient". . Marcule. sau îi sufla vecinul.

care i se par îndoielnice -. Pe mine nu ma supara faptul acesta.Drept sa va spun. Numai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . dar nu prea. . ne marturisea îndo-indu-se: 39 . spre marea lor bucurie. dar îl dispretuiesc toti. E suficient sa trec printr-un curent. .gasea admirabile. în care nu patrunsese masina de doi ani. tuns cum as fi. si numaidecât ar reveni otita. Nu îl urasc... ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. sa necajeasca pe aristocrati. si Furtuneanu le-a dat. cu \ care joaca saptamânal pocher. Furtuneanu îl numeste "evreu distructiv". si toti am respectat ordinul. baiat bogat. A spus numai ca e interesant si ne-a explicat. cu cartulii de Engels si Kautsky. ca directorul. daca i se tunde baiatul. Venea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. îsi trece degetele raschirate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul. dar Furtuneanu a ramas cu parul mare. Furtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. dar ca nu se arata. De aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. si Marcu nu se supara. Baietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. Aristocratii sustin ca el e adept permanent al anarhismului si al comunismului. numai atunci ma supar. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. Dirigintele însa a cerut explicatii. el trece de cealalta parte. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. Cred ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu. si când intervin aristocratii. Nu poate orisicine sta de vorba cu Marcu. Când l-am întrebat de unde stie aceasta. cu scoartele rosii: L \'unique al lui Stirner si un volum gros de Kropotkin. si-l retrage din liceu. Daca cineva spune aristocratilor ca anarhistii si comunistii nu se pot împaca.. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare". E bine. Când se deschide vreo discutie generala în clasa. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anarhismului.în urma otitei racesc foarte usor.informati de el . îndeosebi pe Furtuneanu. Daca vrea. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor expropria din nou mosiile. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. Furtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el. La fiecare fraza pe care o rosteste. Numai Furtuneanu venise cu aceleasi plete negre. îl socotesc foarte original.au aflat ca volumele sunt anarhiste si l-au privit cu teama. Trebuia sa ne tundem toti. La noi în clasa nu sunt decât doi. se declara ucenic fatis al lui Kropotkin si Bakunin. între baieti. anarhist. cu i cel putin numarul 3. în care scria ca elevul Furtuneanu Petre nu poate fi tuns. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el. Venise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca. . De aceea. nu l-am gasit pe L \'enfant maudii genial. însa. Baietii îl numesc comunist. când l-am rugat. el gaseste motive sa se îndoiasca. Lazimir. Marcu e multumit. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. cu Capitalul lui Marx. fie chiar nedreapta. dar baietii . de frica. ci dimpotriva. Odata a adus în geanta doua carti frantuzesti. în realitate.L-am "turbat"! De câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. pentru ca a suferit de otita.. teoriile anarhiste. Când banuia ironia. Cei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. Marcu spunea ca sunt foarte interesante. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel.

Dar pe mine m-a mirat faptul.. pentru ca izbutise sa-l faca pe Furtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas. însa. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din Felix le Dantec.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada! Marcu era suficient de rosu.. cu Sonia alaturi. pentru ca nu-l cunoaste. Am plâns. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. Eu n-am fost la "tara" niciodata. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. In serile de vara. Numai în discutiile noastre se arata asa cum e.Vezi ca te îneci. în fata profesorilor si a colegilor. Eu. Si de atunci nu-l poate suferi Furtuneanu pe Marcu. dar parea linistit. Când eram mic. iar eu sting lampa si visez. Poate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. Iar astazi am citit Ulita copilariei si-am plâns. în ce priveste probele sale. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele . M-am spalat repede cu apa rece pe fata. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. din mansarda mea cu ferestrele deschise. Cred ca am avut chiar mai mult succes decât Stefanei. * 40 41 Azi am citit cartea lui Ionel Teodoreanu: Ulita copilariei si am plâns. mi s-au ivit înca doi cosi. i-a raspuns linistit Marcu. Mam închipuit frumos. el le afirma foarte sigur. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora.foarte putin sceptic. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui Gherea. n-am fost la tara niciodata. si nu l-am putut explica.. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice. sustine o teza sau combate alta. la iatacuri luxoase. Te rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut. la izvoare. Când. interesant si glorios. Baietii râsera. De altfel. nici n-ar avea motiv sa-l admire. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. Nu mi-a fost rusine: am plâns. în serile de vara hoinaresc pe strazi. încât a auzit si Trollo. l-a facut lipsit de buna crestere si a încheiat formidabil: . . Poate ca îl intimideaza clasa si profesorul. cântând Sheherezade. Am întrebat-o. Dar n-am gasit raspuns. L-a insultat. e drept. pe sub salcâmi si visez idile rustice. în clasa.Te rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. Am fost toata ziua îndragostit de Sonia. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte. Mi-e sufletul schimbat. Zadarnic ma prefac: sunt trist.. daca n-ai crestere de acasa. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea. .. însa. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. Râsetele au împiedicat pe Furtuneanu sa continue. ca se îndoieste de toate. Azi-dimineata. Dar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas.Sa-l tina ma-sa în vata. Si când apune soarele primavara. Marcu nu-i decât rareori original. marturisiri sub plina luna. dar atât de tare. dudui si idile în vacanta Pastelui. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia. M-am închipuit la Medeleni. Poate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. Eu le-am visat numai. Te rog sa fii cuviincios. De multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara.

Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de. si de ochi frumosi.. miop. si de obraji frumosi? Am uitat si am plâns pe foile unei carti din Cultura Nationala? Am sfârsit Ulita copilariei înainte de a sfârsi La lutte universelle a lui Dantec? Si nu mi-e rusine de mine însumi?.cizmarului de alaturi. si de vrerile mele?. pentru ca nu stiam cine sunt.. Se vorbea chiar de intrarea mea în echipa liceului. care nu stie ce vrea. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine.. apoi nu mai aveam nicio- . din Moldova ei. ori m-am vârât în camari cu hârtoage. pe care-l cautam zi si noapte? Unde îmi era hotarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau rochite de stamba.. daca plâng. Si eram miop. însa.tutun.. Eu mi-am muscat buzele. Iar eu numai am\'visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului. pentru ca eram înca sentimental si visator. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti. . care cânta Shehere42 zade la pian? Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la Medeleni? Mi-am pierdut eu vacantele pentru ochii Soniei. E o carte cu papusi luxoase. Mai întâi. fumeaza si saruta zarzari înfloriti. care calaresc. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"? Am uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. Eu ma întrebam si ma chinuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. mai neglijent si mai rautacios din clasa. Am râs de mine. ca Robert si ca Dinu. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. eram cel mai lenes. care sufera necunoscut de nimeni. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan. Nu mi-e rusine de numele meu si de durerea mea. dar daca exista Sonia. Iarta-ma. Doua lucruri se împotriveau. si mintea. dar am pus apoi cartea în raft si am râs. cu poze si cu idile. e trist din pricina ochilor ei. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor mei? Unde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime. jucând oina. Am plâns. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia.. Si mi-am spus: Ulita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger. LUNI8-9. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numele? Am plâns... pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti. germana si româna. spune-i sa-mi trimita adresa. numai pentru ca EU Am fost lipsit de bani si de trup frumos. Am uitat toate acestea? Am uitat romanul meu? Mi-am uitat sufletul. spune-i ca un baiat urât. GERMANA în clasa I am ramas corigent la franceza. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui Felix Le Dantec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia. cu ochii lacramând de miopie.Zadarnic. EU. descult. numai pentru ca eu. cu trupul chinuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului. E buna pentru copiii de boieri.. Daca vedeam prea bine genunchiul adversarului. Ionel Teodoreanu. am îndurat ani de-a rândul chinurile carnii. pentru ca un adolescent bogat. înadusit. Ajunsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunchiul celui din careu. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. VI.

sm.Asa se raspunde? .. Baietii. magarule. trebuia sa raspund mai întotdeauna: . Mai apoi. Nu stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti. . Ma închipuiam disperat. socotindu-ma persecutat de Faradopol.Nu..cu litere "nemtesti" .Iesi la lectie. . Nu ajunsese înca director. întristându-ma.. constatai eu. De germana ma îngrozeam..Was haben sie heute? M-a înfricosat preludiul acesta sase ani. ca prietenii sa ma surprinda chiar în clipa când voiam sa înghit pastila. maior în rezerva si profesor de germana. Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. privirile si proportiile profesorului de germana.Se raspunde cu o propozitie întreaga. Ma închipuiam mort.Cum Schraf? Podoaba! .. spalata printr-un act de curaj.. oricum. mam gândit serios. la sinucidere. un sfert de ceas...Podoaba? . începu sa ma stapâneasca teama de profesor. fiind mort.Drumul? . . Trei corigente însemna o repetenta aproape sigura.Weg! -Articolul. Iar eu regretam ca.. dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. când ma aflam în careu.. lasati-ma sa mor!. nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet.. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei. barbat trupes..Magarule!.. raf? . . Sub*propozitiile. mergeam cu gândul si mai departe.Das Haus! . colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. nu.Acestia nu sunt corigenti la germana. ma trudeam sa gasesc un mijloc.?. . Atunci ma ajuta: . De câte ori sa-ti spun? Was haben sie heute? . m-am linistit. Venise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire. uitam tot. .. lacramam. la groapa mea. magarule. Dintr-o nelamurita dorinta. Unde e caietul? în caiet se aflau transcrise . Ma înspaimântau. Asa se raspunde? . .43 data timp sa vad mingea. însa.. eram emotionat. Când am aflat vestea. Dupa un sfert de ceas. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii.Stiu ca începe cu s. sm. e un criminal!. e drept. La început.S. strigau: . .E un criminal. . cu pastila între dinti. Dar pentru ca rusinea trebuia. Aici.Haben sie heute: Das Haus! .... ... Cum sunt în banca I.Schutnf? ezitam eu.. Auzeam chiar cum strigam.Der Schmuck!. zbatânduma: .câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam. . Zaream prietenii uluiti. pe neasteptate.Der Weg? -Das!..Ss. închipuindu-mi toate acestea. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul...o propozitie întreaga.. bâigui eu. chinurile si moartea. încercam eu sa-l îmbunez.

Dar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala. -Mars!. vor sa ma persecute.Ai tu bani? . Asa.îmi ramân si mie douazeci de bani.. când se înfurie. palmuieste elevii. . . Trei.Wissen...... germana ma obsedeaza. Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data.. Pâna în septembrie. O vestisera cinci prieteni.. Mai bine mâncam înghetata.. citea pe Nick Winter..Nu stiu. Nu aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund.A sunat de iesire. Mama pleaca la bunica. . . .Wissen. . gewusten. Dar toate usile erau încuiate. persoana a IlI-a plural? . Sami: astazi nu facem lectie. .Si. pentru mine.. jermana îi dificila. Sami se arata sever.. De atunci.Cât sa-i spunem ca costa un caiet? .La loc. boule. .Micule. Spuneam asta si la mama. micule? .A sti! . lasa ca îti dau mai bine marci. . Scapasem.. Eu ma aparam. . Când începea ceasul lectiei. Nu avea decât saisprezece ani. nu învatasem nimic.Nu.. . M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa. . * Acum. de ce n-ai iesit? . Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami.De ce vii târziu? Baiatul cu ghiozdanul încremeneste lânga usa. Mama stia. Pasii domnului director s-au auzit.Si daca nu-mi da? Sami era banuitor si destept. profesorul a ajuns director. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate. pe unde ai intrat? întrebarea rasuna. Uitasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si .. asigurând-o ca am sa promovez la toamna. juca înca nasturi.Zi-l tot. 44 45 ..umbrela. îmi uitasem umbrela în clasa. Fata i s-a mai înasprit.Dar de ce te persecuta numai pe tine? . si m-am dus s-o iau.. M-am ascuns dupa usa. Ochii directorului se înflacarara.Cum merge.Cum face subjonctivul pasiv. vioara.Asculta-ma. . ca o trâmbita..sa vedeti. durerosi...Cincizeci de bani. Ne-am înteles sa-mi împart vacanta în doua: pâna în august voi fi liber.. dar învata la scoala evanghelica si. Furtuna a trecut cu greu. . Am sarit atunci pe fereastra.. dupa aceea voi învata cu un meditator. . pentru ca asista si mama. wust. spunând ca sunt "persecutat".Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet..Ce-i cu dumneata aici? . glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si.Am iesit. la Conservator. Dar m-am întors.

Domnule. Dar nu stiam. Râsetele trebuiesc sa înceteze. Ne potrivim.. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata Brand. Când ma plimb printre banci. Ma apropiai de soba. nu mai pot gândi la Brand. . Anul acesta. nu se supara. . Magarule! Dar nu aveam pe unde iesi.. fascinat. Ma trudesc cu pumnii la tâmple. Atunci ma apuc sa învat cuvintele la germana. Domnul director.. eu mi-am uitat caietul acasa. mi-am exasperat profesorul.o umbrela. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director.Stiti voi pe Schiller? Noi zâmbim. sfârseam întotdeauna cu "insuficient".. cum se zbuciuma Fanica la chimie.Nu Gote: Goethe. ma pripeam.. Si atunci tremur. rigid. o data cu umbrela. Deodata. -Magarilor!.Ia sa dati un extemporal. Tremuram. cu caietul si cartea. Dar când e zgomot în clasa.. tot n-o învatam. d-l director e satisfacut. nataraule! îi multumi pentru sfat. Hai? 47 VII. Când ma striga. . însa. Dupa un ceas si cincisprezece tigari.Was haben sie heute? Fireste.Lebens Gote. si gândul lui e la via din judetul Prahova. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". simt prea bine aceasta. . si ma zbucium. .. apaream palid. pentru ca d-l director e serios. trebuia sa raspund eu. Ca sa simulez lectia învatata.. ... ma plimb înfrigurat printre banci. Obrajii mi se înrosira de rusine si usturime. Eram fericit ca cel putin nu ma mai chinuia la tabla. îmi înghiontesc vecinii. Unul dintre noi râde. Ne asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate. Poate avem acelasi suflet.Iesi!.Hai? Stiti voi pe Schiller? întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns. gândin-du-ma la Brand al lui Ibsen. cu o privire umila si umeda. de trei ori spre stânga.. . CORIGENTA . si domnul director fumeaza. De data aceasta. înainte de încheierea anului. nu e un om rau. . Dar germana. .Ai sa-ti arzi hainele. . Ochii îmi lacramau. Câtiva ne ajutam de batista. se întuneca. Dupa un rastimp mai lung sau mai scurt. 46 -Unu. la "îndreptare". Nu stie nimeni aceasta. Nici Brand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana. E cald. Aceasta îmi da curaj^ Ma încrunt si ma socotesc Brand înfruntând furtunile. * în fiecare luni dimineata. dar nu izbutesc sa-l evoc. va rog. ne cheama pe cei amenintati. Daca râdem prea mult.Ce stiti? -Schiller. si mi se strânge inima. Nu vad decât niste munti acoperiti cu zapada.. în cancelarie. Prudent. Nu se arata Brand.

. creion. mai exact. Pot sa-si îndrepte orice nota.m. nici cu triunghiul lui Pascal.în noaptea asta nu se doarme. Dupa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. nu-mi impun asta. îmi spuneam eu. cartea de trigonometrie a lui Spiru Haret i s-a parut delicioasa.Pâna mâine dau dracului trigonometria. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia: un volum din Auguste Comte. Prudent. Manânc. Sa începem cu liniile trigonometrice: sinusul si cosinusul. foarte interesanta trigonometria. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. Poimâine repet. brosurile. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie. Totul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat.d. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit. si mie îmi era somn. la liceu.10 iulie S-a sfârsit scoala. ca s-a uscat cerneala în calimara. . Dar ma aflai citind prefata. ca fereastra scârtâie. îmi spusei: . a lui Iorga.Primele lectii nu sunt grele deloc. ca sa-mi fac curaj. când vazui ca se face trei: hârtie.Nu ma pot apuca deodata de matematici. sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. Eram entuziasmat si credeam. si adunai tot ce-mi poruncii. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta. îmi marturisii cu jumatate de glas. Spuneam: . însa. ca nu mi-am asezat comod picioarele. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru..Trebuie ca e. ca gulerul de la camasa ma supara.Haide. Tutuc reproducea un pasaj de d-l Bianu.. Dar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar. Sanctuaires d\'Orient de Schure.a. Trebuie sa-mi obisnuiesc creierul.Ma apuc sa învat la doua. 48 . Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa. S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. Dupa-masa sfârsesc algebra. începeam sa ma îndoiesc. ca hârtia de pe masa e patata. cu toata inteligenta dumi-sale. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa: .Cei care vor sa-si îndrepte notele. Nu mi-e rusine. fara convingere. socotita de profesori obtuza matematicei. ma scol la doua. ca n-are sa-mi ajunga hârtia s. cum am ajuns. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. Lucrez pâna mâine dimineata. am împartasit hotarârea mea. Am ramas corigent. nu am promovat.. apoi repet operatia de doua ori. entuziasmul. ca Champollion dupa ce a descifrat hieroglifele. într-adevar. Raspoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe Vanciu. voi. Vanciu ne-a spus: . Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient". îmi poruncii cu glas tare. binomul lui Newton si triunghiul lui Pascal. Dar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. în care dl. Cald. pentru ca nu am vrut. Acasa. revistele. pentru ca am vrut eu. Astazi ispravesc trigonometria. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la Duminica Tomii. ma culc. în pasajul acela. Dar ei nu au vrut sa înteleaga. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica.. . In cea din urma lectie. III. Istoria literaturilor romanice. Când ma parasea. autorul afirma ca. baieti! Spuneam oricui voia sa ma asculte: . Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui Newton. Lucrez pâna la zece noaptea. Numai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. sau.

Dar m-a lovit lumina diminetii în ochi si m-am desteptat.cu toate ca nu era absoluta nevoie . Asta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e 3 supra radical din minus 2.Ei. N-am vointa nici cât un clapon. Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare: A. Nu e prea devreme la trei? Hotarâi: ma scol la patru..Auzii ceasul trei si jumatate.Ia mai slabeste-ma. dar în mansarda era cald. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie.. Nu-i nimic de capul meu. N-am sa ajung niciodata nimic. Dar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. la sase jumatate am citit o revista. Al treilea cerc era mai reusit. . Sa nu-mi obosesc ochii citind noaptea. Dupa masa am descifrat la pian foarte mult. Atunci mototolii hârtia si o zvârlii pe fereastra.Nu sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti.Asta nu-i bun! rostii eu. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei. la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 49 si m-am coborât sa manânc. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci. B. Arcul era AB=35°. . Aceasta. D. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda. . Când ma îndreptam spre masa.. la opt m-am socotit persecutat. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. la noua fara zece m-am hotarât sa ma odihnesc putin ca sa nu ma surmenez.Lasa. iar la centru pusei O. . la opt si un sfert am aprins lampa . domnule! ma rastii eu catre mine însumi. Am început sa ma dezbrac. . C. Si m-am întors pe partea cealalta. Apoi am citit trei pagini fara sa ma opresc. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. . Toate acestea. A început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. Dar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade. la sapte mi-a fost sete. iar cosinusul 2 supra radical din 3.Bre. Si îmi închipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii extremitatea arcului cu centrul cercului. Pacat de timpul pierdut cu scoala. Scoala-te! . Am început sa ma ocarasc în gând cu glas tare. ai matematica!. Si ceasul a sunat la cinci.la opt jumatate miam examinat fata în oglinda. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psihologice pentru romanul meu. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare. Erau foarte bine scrise si foarte limpede. . mi-am spus. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade.Haide. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în Dumbrava Sibiului. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. sa sting lampa. fericit.. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. iar la noua fara cinci am fost chemat la masa. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade. Pâna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul rece. si ce e daca am matematica? Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe ea? Si iar am adormit. Dar. i-am spus pe jumatate adormit. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul.

ramân corigent.. De la patru ma lupt cu ea.A spus ca ne asculta foarte greu. Am sa învat la vara. . ci sapte fara cinci. Se întorceau. Tatal ma privi mângâietor. de va ramâne Vanciu uluit. si ce-mi pasa mie de Vanciu? Asa era: ce-mi pasa mie de Vanciu? . Dupa ce m-am spalat si m-am îmbracat. 50 51 VIII. La opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile. .. Parea foarte multumit. odata.. . Dar aceasta nu însemna nimic pentru Vanciu.Ei.Are sa ma lase corigent. Sunt foarte obosit.Chiar e mai bine sa ma lase corigent.. matematica. am vreme destula. crezuse cel dintâi.Ei. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mine? îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn extremitatile diametrelor A. Si ceea ce eu prorocisem.. temeinic matematica. . minte! De fapt.Cum. Ceea ce era de asteptat. si ce-are sa fie daca m-o lasa corigent? . C.. am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga. Atunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii.Merge? Merge? . Si atunci nu ma va lasa corigent la anul.Nu sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematica? în realitate nu era sase. Astfel. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. Cred ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. mai seriosi si nerabdatori.Ei. voiti sa promovez iarasi superficial? Si la anul sa ramân iarasi corigent. odata.Ei.. si vestea se împrastia printre banci. . ca întotdeauna. B.. însa.Greu. nici în clasa a VUI-a. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul exact. . foarte greu... E foarte inteligent ceea ce fac. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la examen? . Am sa învat patru ceasuri pe zi. E chiar foarte inteligenta hotarârea mea: sa învat la vara. . s-a adus o catedra.Au sa râda toti de mine.Ce-mi pasa mie daca ma lasa corigent? Nu stiu eu cine sunt? Nu sunt eu? Aveam dreptate: eu eram. Cel premiat. se prefacea ca nu crede. înrosindu-se. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am înghesuit sub masuta cu reviste. D. Am destula vreme la vara sa învat cu sârg..Zadarnic. înca din iarna. Am desenat un cerc.. si anul acesta. si iar în clasa a VlII-a? Trebuie sa învat. îmbracati de sarbatoare. PREMIANTII Azi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului. La vara. . .Nu-l ascultati. .Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar. Trebuie sa învat. Nu stiu ce-oi face. Unii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau ochii pe cartile cu numele premiantilor. temeinic. . . Am alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la examen.. cu fetele luminate. Am citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. numai pentru mine. Baietii se adunau grupuri. Am repetat socoteala de trei ori.

. se înaspreau. fara îndoiala. la bodega din colt sau la curse. Un grup . au facut sa roseasca pe director si pe maestru. .. "Potpuriul national" începea cu o doina. doamnelor si domnilor. acolo. sfârsind prin îndemnuri. maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara. Nu gasise decât noua. care sunt multi în liceul nostru.. stacojii. mai mult din ochi. La rastimpuri. Maestrul se zapacise cu totul. inteligenta si perseverenta .Firanescule. .Duc \' nu veniti ia repetitii?.. . Forte. în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. Premiantii transpirau. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. Stateau alaturi de cei din clasa a VUI-a si le sorbeau cuvintele.SstL.mai bine zis . ma pitii sub banca. spre ciuda d-lui director. strângând bagheta.Am sa te spun d-lui director.obez iluminat .a început. dupa fapta si rasplata. si închidea ochii.. ..Sa cânte Potpuriu! dumitale. prelungite. "Balaurul". din fiind. Dar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. zâmbind. Maestrul si-a strâns bagheta si . procentul de promovati si de premianti". catre "dreaga fanfara: . Unii aveau norocul sa fie întrebati. Fi-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals.. ce D-zeu? Unde e toba mare? Câti trompetisti alto sunt? Trompetist alto eram si eu.. multor "gentileti" la bufetul liceului. Fara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic. Clasele a V-a si a Vi-a apreciau exagerat glumele celor din a Vil-a si a VIH-a. munca elevului.. 52 . forte!. Ca sa nu ma vada. Baietii.a acestui elev staruitor si inteligent. directorul. Un secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor.. Aplauzele prea lungi. pâna dupa miezul noptii. Turuiau binevoitor pe cei mici. . a fost rasplatita. Prietenia cu "cei mari" se datora.. Parintii devenisera nerabdatori. Câtiva parinti se ase-. Aceia erau privilegiatii. -Bravo! Bravo!. obosise. un brun înalt si scofâlcit. fanfara nu izbutea sa emotioneze. erau fericiti. Maestrul exaspera. Aceasta.Haideti. Sa spunem deci. Arata "activitatea liceului. Domnul director. mai cu putere!. Dar solistul. acoperita de acompaniamentul trompetelor alto. doi. doamnelor si domnilor. începeti. Când trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri. staruinta acestui elev.. care nu si-a pierdut timpul. întreba. aplaudau si chicoteau pe sub banci. Când metalul tremura cu un semiton mai jos. zau timizi în bancile din fata. Ceea ce m-a hotarât sa nu mai vin la repetitii. Apoi. Melodia se pierdea pe alocuri. Baietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului.. Altii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti. La patru. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru.D-l Boloveanu?. Când s-a coborât d-l director. Un.. O privire de lânga catedra îi linisti..la liceul nostru. salutând. ordonati alfabetic. comentând figurile profesorilor.. implora maestrul. în taina. staruinta lui. profesorii.. propuse imperativ d-l director. Sunetele se îngrosau.. rosteste o cuvântare ocazionala. cu altii se începeau chiar comentarii.. pe catedra. . dupa acest al saptelea an de existenta a liceului nostru. domnilor.. Când li se adresau exclamari. La zece si jumatate începu "serbarea".. Apoi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti.Baietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca. de doua luni. îsi umfla obrajii. se apropia de cântaret si-l lovea cu bagheta. servitor paros. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii. .

începu premiile. m-auzi? Toti suntem niste imbecili. Dar.Do-mi-sol-do. ciupit de varsat. Bravo. -Bravo. 53 Fanfara intona arpegiul glorificator: . premiul al doilea.. Cinci minute pauza. Strângeau mâna lui Alexandrescu Alexandru. maestrul zâmbea fanfarei. M-am linistit. care îsi învata lectiile. aplaudându-si din rasputeri colegii. cu fetele îmbujorate. Parintii întorceau capetele.. Un secretar.. ca fiu de spalatoreasa.. Uram trupurile acelea plapânde sau robuste. înconjurându-ma premiantii. peste putin.învat ce-mi place mie. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba.. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. albe. Apoi. Vorbeau între ei. Do-sol-mi-dooo. Ceilalti. iar altii exagerau masca bucuriei. eu si Bona Dinu îmi era prieten. discutia cu un coleg premiant. Diletantii amutira. din fiind. Voiam sa par linistit. acoperita cu aplauze. întrebatori. Ceilalti doi. pâna la masa cu premii.. 54 . Poate urlam. Ce sa fac cu matematica la stiintele naturale? . si colegul s-a j furisat. Chioreanu. Firanescule!. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor.Bradescu Mihail. peltic. intimidat. m-auziti?. înalt. cu nasul rosu si fruntea îngusta.. Si unii se întunecau. aia din fund. Destul. .Imbecili.. striga. Judecam cu o fierbinte nedreptate. nemaicutezând sa intre în banci. premiul I cu cununa. Do-mi-sol-do.. Ceea ce îmi placea mie. cei mai prosti din întreaga clasa... Din clasa noas tra eram patru corigenti la matematica: Dinu.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea: . Vasilica Dumitru. . d. încheiam astfel. clasa a VIII-a reala. Aceasta. organizara un acompaniament pe pupitre. si rezultatele mele nu erau pretuite. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor . acelea erau necesare. îsi cercetau premiile.dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare . Am cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam. . Uram pe acei adolescenti cu fruntile înguste.. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neghiobi încoronati. glasui: . se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte. pistruiat.. în mijlocul sârbei.. director se ridica si. clasa a VUI-a reala. Dumitre! Vasilica Dumitru. ghebos. Grupurile de elita. exageram. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si.apoi. va dau afara. negricoase si fetele roze sau palide. Sandule!.Nu te lasa. si fanfara... pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. Ca întotdeauna. se întorceau împiedicându-se. tot pe dreptate.aplaudau fals rasplata colegilor încununati. brutal.Hei! Voi. Atunci.. întreaga fanfara zâmbea publicului. simteam ca îmi slabesc puterile. Directorul îi zâmbi dulceag.. încununat. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi. inculti si impersonali.Sa traiasca! -Bravo.Bravo!. Amuti. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi. pentru ca se întorceau capete catre mine. iar publicul acompania cu vârful ghetelor. cu urechile lungi. Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. înainta timid. cu ochii încercanati si supti. ca sa ma mângâi. Munca mea si torturile mele. Mandea! .

Tânarul fugise din Basarabia. apoi. un calau al sentimentalismului. Altadata. un temnicer cu inima rece. Am sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. poate. petrecându-si noptile în orchestre de naufragiati cosmopoliti. Când venii la masa. Aici a ramas aproape un an. E un gând care se întoarce rabdator. Am ajuns un campion încercat. luptând. Eu ma prefaceam trist. îmbarcati pe vapoare levantine.. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. însa. S-au mirat cu totii. Vecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi.. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. dormind în hoteluri murdare. 55 Cel din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. ma lupt numai cu mine. Aici. Mi-a vorbit.. dar care îmi stapâneste vointa. Un evreu tânar. în mansarda. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. în vorba.. Tânarul m-a . fugise din nou. Am intrat. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata hamal si mam întristat. Nu stiu daca îmi lipseste curajul. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. IX. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. sa fug pentru totdeauna. Daca as fugi. Fuga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri. pe care îl adora. pe un vapor grecesc. întrebai de la usa: . asupra profesorilor. ca m-as sufoca altfel. de câte ori izbutesc sa-l ajung.. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. ajunsi în porturi calde. M-am întors cu Dinu. ajunsese ucenic într-o ceainarie din Constantinopol. A citit-o repede. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. Sunt liber. sunt stapân pe timpul meu. Ar fi atât devfrumos sa fug. colegilor.. prost îmbracat. pe o banca la Sosea. într-atât as vietui o viata straina. Nu ma gândesc la corigenta. A trebuit sa ma prefac trist pâna seara. Dar trebuie sa lupt cu oamenii. pe care nu o înteleg. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. Am vorbit amândoi despre Panait Istrati. dar i le-am ghicit. Daca as capata unul. care ratacise mult si îndurase multe.. sunt cu adevarat trist. as fi atât de puternic. la matematici? Saisprezece. Aceasta e o porunca din launtrul meu. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. N-a putut învata englezeste. cunoscutilor. E inteligent si incult. Ma ghicesc ratacind singur. fara teama de mine. din clasa. glumind. într-o dimineata. Ma framânta noptile. Prietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. muncind si citind atât cât vreau eu. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. Sau. Citeam o nuvela de Panait Istrati.Faptul ar fi trebuit sa ma umileasca. fusese picolo într-o cafenea din Brasov. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul.-pâna la Cairo. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond. VACANTA E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. Cred ca nimeni nu m-ar recunoaste. mi-ar fi usor sa ma descurc. Citeste ruseste. necunoscutilor. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu.Stiti câti corigenti sunt de la noi.. fara griji. prietenilor. româneste si frantuzeste.

Am întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fixase el. ca îmi lipseste o vointa adevarata. dintr-o convorbire sau dintr-o carte. din ceea ce câstiga. sa ma fac cetatean rus la legatia din Constantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa Alexandria-Nagasaki. fermecat. îsi alegea pe cea mai frumoasa. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burghez detectiv". A rostit atunci o înjuratura . Furat de vorba. care sa aleaga anumite . de dezgust. Tânarul traia în fiecare oras. El vagabonda în timpul zilei. neodihnite. Pe mine ma cuprinsese. ci de faptul ca-i aprobam faptele. Avea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. Am înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa: mansarda. ratacirile printre suferind. glumind. îl priveam corect si. dintr-o data. cu o "fata" mereu schimbata. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. Am ajuns. îmi preciza. capatam impresia ca ma minte. golind pahare. pe care nu le întelegeam întotdeauna. Am dormit fericit. mi-a marturisit ca parasise Parisul acum zece zile. Cred. Apoi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. impus de straini. îmi trebuiesc bani. Actul de nastere. Era prea\' incult ca sa retina atâtea numiri. cartile. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. Povestea toate acestea antrenant.numit. ma închipuiam în mijlocul furtunii. Ceea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. amestecând fraze de argot. Nu întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. cu alt pas. beat de nesomn. cald. înca. Gândurile mi-au daruit alti ochi.savuroasa. neîncrederea. As fi vrut sa descopar o încercare de revolta. prin cinismul cu care erau marturisite. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. Se ferea sa precizeze meseria. Tovarasul meu a început sa râda. bijuterii. Mia spus ca venea de la Hamburg. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. Despre ce n-am vorbit. Gasea astfel casa si bani. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile deschise. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. m-a asigurat el — pe ruseste. întelege pe Panait. înabusitor. Podelele de lemn abureau în luna. încercai sa-l surprind. ma seduceau. Neîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. Vorbea curgator. Ma chinuie împlinirea unei munci aspre. atâtea locuri. la întoarcere. sa-mi capat un pasaport pe un an. cu banuieli în ochi. de visele pe care le visasem. de spaima si de entuziasm. de bacalaureat nu pretuiau. poate. tot ce-mi trebuia pentru fuga. plecam cu alte doruri. L-am întrebat cum a venit la Bucuresti. Pe drum. Ca sa plec. romanul. în viata mea. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. Uitase de Hamburg. în amiazi? Când ne-am despartit. Nu stiu cum se vor împaca dorurile acestea. însa. apoi. pe banca pustie. trebuia sa fur bani multi de acasa. acasa. Dezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. nebunesti si ma chinuie fuga. cu alt zâmbet. "burghez" si m-a asigurat ca nu pot. Din tot ce mi-a povestit. hotarât sa rup cu tot ce e mediocru. patru ceasuri. ca "lucrator". pe care le cunosteam din auzite sau din carti. noaptea târziu. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. întelegeam ca petrecu-• se mult timp în Franta. 56 Ca as putea intra agent la Siguranta. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. sa urmaresc tipii suspecti. A doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. atâtea minunatii.

ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. cu seninatate. constient. JURNAL DE VARA 5 august Am ajuns acasa. X. cum se va redeschide scoala. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. Sa se afle odata cine sunt. Si poate am sa întâlnesc o eroina. chiar. Ma dezgusta afectarea. în cel mai nepatruns colt. Am sa pregatesc. Apoi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. Pedagogul spune despre Bucuresti: "acest iad de seductii". serios. mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. din toate cele ce se întâmplau în suflet. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. pentru ca o cred ispititoare si curata. Dumbrava îmi place. sa fumez si sa visez.. întarâtat. Citeam câte doua pagini pe ceas. si adorm îndobitocit. A doua zi am citit mult. Ne-o spune mereu un pedagog brun. Profesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca. am dormit nopti frumoase în Dobrogea. cu educatie prusaca. Daca le-as scrie. Astazi m-am desteptat cu mintea limpede. Poate am sa scriu romanul.F. * E tot mai cald. Cu atât mai bine. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. Am ajuns putin obosit. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. am ratacit în Bucegi. în roman voi scrie ca doream Dumbrava. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. N-am lucrat nimic la romanul meu. Astept cu resemnare sfârsitul lui iulie. din zori pâna la miezul noptii. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti.nazuinti si sa se consume satisfacându-le. Nu puteam fi multumit. Urmaream literele cu ochii. Pentru ca sunt hotarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedica.R. toate acestea mi s-ar parea literatura. Am facut. . Hârtiile si caietele ma asteapta în sertar. totusi. Ciudat. dai nimic. sa plec în tabara de la Dumbrava Sibiului. Aceasta numai ca un exercitiu de vointa. nenaturaletea. Citesc mult. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. N-am visat nici o fecioara bruna. drumuri lungi împreuna. pentru ca la Bucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. îmbracându-ma. Noi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe C. Am spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. în Dumbrava am sa-mi fac un cort singur. S-au risipit. trist. Fraza cu eroina e de-a dreptul stupida. Si aceasta cât mai curând. dar eu citesc pe Anatole France si visez în fie57 care seara. de la toamna am sa încep sa învat serios. pentru ca nu pricepeam nimic.. dar eram cu gândul în Dumbrava. Am dat prea putine lamuriri. 58 cautam sa iau atitudini "interesante". Daca el ar fi directorul liceului. Cu toate ca nu ma putea admira nimeni. Aceasta suna frumos. retras. cu gesturi strivite. încruntat. plin de vointa. Sau priveam plopul din fata. dar ispita era mai puternica decât mine. Ma minteam. Acolo am sa stau noptile. ar face educatie cazona cu noi. ne marturiseste. ca ale unui om exasperat de caldura si nesomn. ca întotdeauna. îmi spun eu. Cercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie exaltata si dubioasa. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. am colindat muntii Neamtului. Au trecut. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe Vanciu. silindu-ma sa par trist.

Umbla pe strada fara palarie si. Au trecut trei zile si înca n-am deschis caietele de matematica. Nu pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. Apoi. stampilata oficial si iscalita de director. Eu stiu ca are sa mearga greu. îsi lasa un cârliont pe frunte. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. 29 august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. Poate am sa pricep la toamna. daca m-as cunoaste. Dar sunt zadarnice orice explicatii. Mi-a citat nume. fericirea. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu.încruntat si solemn . n-am sa ies decât la trei zile o data. nu stiu de unde sa încep. Ar trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psihologia. Nu pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu exista decât prin imaginatie. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematica. poate. nu stiu nimic. M-am înteles cu Dinu^sa amânam pregatirea. Spun ca s-au distrat de minune. Dar când ma voi apuca de matematica. 22 august Am descoperit pe Carlyle. Bineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. Lai septembrie ma apuc de matematica. Dovedeste. Eu stiu ca n-am vointa. când voi studia psihologia. Lucrul acesta am sa-l fac. corigentei pâna la 1 septembrie. mi-a reprodus. Trebuie sa-l fac. cu jocuri de fizio59 nomie. Eu n-am regretat nimic. 20 august Am fost la liceu si am citit o jumatate de coala. pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. ca sa înceapa si el. El a iubit în Sibiu numai trei fete. prin care se vesteste ca examenele de corigente vor începe la 15 septembrie. din casa! 4 septembrie . când e sigur ca nu-l vede nimeni. Aceasta dovedeste pentru mine foarte mult. E foarte usor sa spui: "Cunoaste-te pe tine însuti!" Dar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. Eroii i-am citit pentru a treia oara. Nu ma pot analiza serios. Poate. Eu nu pricep nimic. Ceea ce ma încurca mult e faptul ca Dinu mi-a adus trei volume din Gourmont.. scriu numai ca sa-mi atât vointa.8 august M-am întristat citind ulima pagina. durerea. frânturi de cântece. daca ma voi încapatâna. lucrurile s-ar petrece altfel. am sa izbutesc. dar. Eu stiu ca tot ce scriu. inexistenta. Dinu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. Nu ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. fraze. aceasta. Eu i-atn fagaduit . si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede.. cu un entuziasm salbatic. mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. Ceea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. 15 august S-au întors baietii din tabara. disperarea fetelor. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. unul din Jack London si versurile lui Samain. Cartile nu sunt ale lui. Doar nu mi-o lipsi într-atât vointa. dar a fost iubit de sapte. Dinu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. Dar.

magar. în carne si oase. care ma va face celebru într-o noapte. de o schimbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii mele? M-am închipuit trist. am sa intru tapeur pe un vas. mincinos si las din România Mare! 9 septembrie Mai sunt sase zile. E preferabil sa adâncesc anumite capitole. si bogat. nevoit sa ma convinga de naivitatea . Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini hotarârea. totusi. Dar acum s-a hotarât. dispretuit de prieteni.Parca eu nu stiu? Sunt cel mai desavârsit lenes. dupa care spera sa copieze si la teza. pe care sa le stiu perfect. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas. si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Romanul adolescen60 61 tului miop. Dinu. Când îl întreaba cineva ce are sa se faca. Pacat ca trece un tramvai prin fata casei. De aceea m-am hotarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta. mai ales. neputincios. de cinci ori rezumatele. 13 septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. Seara se plimba pe bulevard si manânca înghetata. Baietii spun ca Marcu "afecteaza". dar totul a fost zadarnic. Van-ciu. s-a trudit sa mi-o schimbe. Caldura din mansarda si Le chariot d\'or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice. A sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie.. Barbulescu explica pe întelesul tuturor. Eu stiu ca Dinu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa. ma sinucid. sau are sa ramâna repetent. promovat. Daca nu. care va scrie romane cu rasunet. când a aflat de hotarârea mea. Poate am sa plec de acasa. Altceva nu i se poate întâmpla. E cea mai mare hotarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. si sa frunzaresc numai prin celelalte. ca pe Selma Lagerloff. baiat înalt. Jipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de chimie la 15 iulie. corigenti la chimie. Numai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". cu explicatiile lui Barbulescu Constantin. A trebuit s-o iau. Daca pâna la 15 septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. Ce-mi pasa de crestinism? 10 septembrie Trei capitole din algebra. care nu poate sa ma sufere. 12 septembrie Dinu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. ma va lasa repetent. Ceea ce astept si eu. dupa sfatul vagabondului de asta-vara. De atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite. Toti învata. de o durere adânca. 14 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate. daca nu cunosc oamenii vii. ca pe Blasco Ibaftez. Se întâlneste cu alti prieteni. De acolo. Ma distreaza.. oare. anumiti oameni? Am sa fug de acasa si am sa ma duc la Constanta. Se simtea. el raspunde ca are sa promoveze. si. cu glas de bas si cu un creion lung. Altminteri. batjocorit de rude si dusmani. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. Daca as ramâne repetent? Nu ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meu? Nu e nevoie. Ceea ce m-am hotarât sa fac. în port. o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici". Cum am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte.

necunoscutilor.. nu raspundeam. la gândul de a fugi de acasa. calduri. sa ma apropii de tabla si sa ma schimonosesc sau sa ramân prostit. Ceilalti. E un roman captivant. Vanciu m-a privit în ochi. Din toamna ma apuc serios de matematica.planurilor mele de plecare. O vointa de fier. tremurari discrete. Si nu mai tremuram. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta. Dar Vanciu nu merita mai putin sa fie adorat. nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. Acum m-am convins ca am vointa. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna.. Ceilalti. Vanciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns.. care asteptau sa iesim si sa le spunem: "cum a fost".. dupa câte mi s-a spus. dureri de cap. imensa. numai cu douazeci si cinci de lei. la Constanta. 75 septembrie Teza. pe sala. Nu-mi aduc aminte nimic. Acum stiu cine sunt. . Iar acum mi-am schimbat pur si simplu gândul. Am vazut o frunza vesteda. Mai exact. Dinu lucra de zor. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului. toamna e atât de bine.. Nu stiam nimic. Alaturi. De aceea am sa învat la matematica. colegilor. cu toate ca învatasera mult. SFÂRSITUL PARTII I . Am dat hârtia cu calculele. am sa citesc toata noaptea Les Messieurs Golovleffde Chtchedrine. pentru ca ma culcasem la doua si jumatate. Problema. Sa se stie. Numai în matematica si germana. . dupa puteri si dupa împrejurari. Daca voiam. Un baiat sincer. însa. nesfârsita. Am observat astazi ca îmi place. ca sa nu mai tremur. foarte simpla. Teza. Acum am venit acasa si am scris în caiet. are foarte multe parti amuzante. Eu ma gândeam la Blasco Ibafiez. pasii prietenilor. pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar.. M-am gândit J ca va veni toamna si va fi frig în port. Ma bucur de un lucru: ca îmi place matematica. Parca mai mi-aduc aminte? 62 Am raspuns stupid. Nu e grea: dimpotriva. Am încercat sa acopar pagini cu calcule absurde. înca. Iar la mine în mansarda.La loc! Acesta a fost oralul. 18 septembrie Vanciu e un Dumnezeu! Ne-a pedepsit filozoficeste: ne-a promovat pe toti^ Un coleg corigent. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. Ma odihnesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. Malureanu. De ce n-a zâmbit? La tabla. pentru ca nu am voit. ce se oprise pe fereastra. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. Dinu "misca". ca si mine.Ca sa-mi bat joc de Vanciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. Ma oprisem însa. sfârsind pe Chtchedrine. îsi priveau colile albe. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. Emotii. Acum e lucru hotarât.

Nu trebuie sa ma gândesc.. Câte n-am visat eu din patul de lemn rosu. Aceasta m-a deprimat. ci sa scriu. mângâindu-l cu dorurile mele?. si ierbarul.. Si cutiile cu insecte. . si castani umezi. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica.. si mie îmi par viata si altora le par vise. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti. se zaresc doi plopi. Atâtia ani s-au scurs. Un altul culorilor copertelor. La mine. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale". Dar acum nu-l caut. crescuti într-o curte cu grilaj de fier. Eu eram amantul.. mare atât cât vreau ei Poate va trebui sa îndur. atâtea închipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce. pe care mi-a placut a-l intitula: Calatorie în jurul bibliotecii mele. odaita e trista. si teancurile de reviste. totul e mort. Imi amintesc atâtea ceasuri. cu taceriJ cu desfatari. Dar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului. Nu trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. Eu nu vreau sa fie trista. în locul patului de lemn rosu. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul. Dar. daca eu n-am ajuns fermecator.. sa ma tulbure ispite. îmi spun eu zâmbind. la început.. Aici am fost eu mic. Ce sa citesc? Doamne. în acest carnet. Afara e soare mult si neliniste. Primavara. a venit primavara. Doi plopi batrâni si resemnati. cât sunt de fericit în singuratate.. sa fiu mare. Apoi râd si îmi spun: de câte toamne nu gândesc acelasi lucru?. dar cartile sunt stupide si reci. era un pat cu un leagan. Un capitol îl închinasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. Doamne. Trec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. Trebuie sa ma schimb. soarele a adus lumina multa. sa ma sfâsie tristeti. senin.. Scrisesem cincisprezece capitole. logodnicul si sotul. Ei. departe. Capitolele acestea aveau sase pagini fiecare.. Iar visele se strecoara în viata mea. la toamna. sub tavanul scund. si seara se face tot mai multa tacere. Sunt înca trist? Poate nu se va urca nimeni pâna la mine. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman"....Ce sa scriu. Dar nu trebuie sa ma gândesc. Biblioteca îmi era amanta. . Ma ridic de la masa mea. eu stiu ca e primavara si îmi spun: iata. pentru ca ma simt fericit. altul insignelor editoriale. Dupa o suta de pagini.. DJ daca altfel nu se poate? De ce subliniez eu cuvinte. cu atâtea pachete scrise. în odaita. deschid ferestruicile si privesc în strada. Si ghicesc atunci cum se strecoara pe sub castani perechi. cu multe dialoguri. cu multe elogii. eu scriam laude virginitatii cartilor. ce sa scriu ca sa uit tristetea? Poate chiar Romanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. pe care îl simt. Daca l-as cauta acum în lada.. daca n-am cutreierat înca India. într-o seara am descoperit absenta intrigii.. De aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. daca nu s-a îndragostit nici o Marie Bashkirt-seff de mine.PARTEA A II-A /. Voiam sa scriu. a mi se apropie în singuratate numai mie. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. pe furis. Visez acum vise noi si dulci. Scriam comentarii asupra femeilor din Balzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. si ghicesc zbor de albine. Si peste toate se asterne praf. Copilaria s-a stins între peretii varuiti. Privesc în jarul sobei de zid si gândesc: poate. în toamnele reci si umede. si biblioteca. dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi. pe care nu-l va citi nimeni? As vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. si ramuri înflorite. Eu le-am slavit într-un caiet gros. afara. MANSARDA Peste case plumburii. dar asa e. un roman. nu pot ramâne întc deauna copil. Când înverzesc plopii... Am parasit caietul gros..

Ce se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul!?. ma aflu toamna. Nimeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazduh decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. Ce fericit ma simt ca uit tristetea. Eu zâmbesc deasupra cartii. E singurul rol care îi convine. zaresc ferestrele unui iatac. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe Anca din Napasta lui Caragiale. se face lumina în iatacul cu umbre. ma zaresc cu multi ani în urma. Ma gândeam: "Oare îl saruta?" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda. E întiparit pe ziduri. brusc. Zâmbesc. se transfigureaza. îmi spun. " MUZA " . câteodata. acolo. îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. Eu stau la îndoiala. Lungit în patul rosu. I. Nimeni nu le banuieste farmecul. va intra la facultate.. iar eu pasesc înainte. Pregateste. Voi marturisi. Sotul aduce prajituri la amiazi. iarna. Lânga ferestruici. ca îmi dispretuiesc vecinii. pe care nu-i cunoaste nimeni. îl ghicesc în fiecare carte. aceasta nu poate fi scris în roman. Si citesc înainte. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. Asa ca. Citesc pâna târziu. Domnisoara Alexandrescu e colega cu noi. Nu. în fata mesei. ca sa nu ma supar. La masa. pe rafturi. Seara.. însa .. ferestrele se lumineaza din nou. când mansarda e luminata de prieteni. ma mângâi eu. îmi fagaduiesc o sotie blonda. Nu zaresc nimic limpede. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. 66 D-ra Alexandrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. Din pricina tramvaiului. albastra. prin ferestruica.ma întreb eu. rece. Târziu. asteptând noaptea Sfântului Vasile.în particular -. când noaptea se linisteste. nu tine conferinte. îl zaresc. Dar ei vorbesc atât de încet. dupa miezul noptii. acesta-i surmenaj inconstient. Sunt fericiti întrînsul doi tineri. cu ochii osteniti. . nu aud.. ce sa cred? Si schimb cartea. clasa a opta. Cum sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. Apoi. si ele ramân în aceleasi locuri. asa. hotarasc eu. Si ridicând la rastimpuri ochii la fereastra vecinilor. Dimpotriva. mângâi cu ochii zidurile. voi. cartea citita mi se pare seaca. de la patru la opt. Nu-mi cunosc vecinii. lânga aceeasi soba de zid. ca sa nu-i stânjenesc. întâlnesc lumina timida. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de el? Mi se descopera numai mie. Si iarasi schimb cartea. //. Se aprind becuri voalate de saluri visinii. Si citesc o carte noua. în fiecare cadra. pizmas si superior. Atunci le zaresc. iarasi întuneric. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. Acum îl saruta. Eu ma întorc de la liceu abatut. Nu vine niciodata exact la patru. Actualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara Tanief-Alexandrescu. Când apropii.In fata mansardei mele se deschide o curte cu gradina sfielnica. De ce sa-i cunosc? Nici unul nu are o fiica. jetul de soba. stinghere. Adorm dispretuindu-mi blând vecinii. poate. Adorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii. Ma întorc atunci la Brand sau la Ecleziast. ne . Când ma întorc din strada. strada.. fara sa ma supar. Lumina se stinge în iatacul vecinilor mei. lovind cu geanta gardurile.. le zâmbesc numai lor. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. Vietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. la anul.Dar de unde am plecat? De la sufletul mansardei. cu o coperta indicând: Nuvele. De câti ani se iubesc? . Si. sunând grabit si îmbujorat. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. deodata. Fireste. Dincolo de grilaj. Eu citesc în umbra. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele.SOCIETATE CULTURAL-DRAMATICA "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. tainica. în fiecare amintire. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa.

nici sa dormim. Un elev din clasa a VUI-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei. De fapt. Usa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. Sufleurul are.marturiseste.o dupa-amiaza pe saptamâna . în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a Vi-a. Izvorul lui era Faguet. Un altul ne citea nuvele originale. Am înscris membri si membre. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. Poeti fecunzi.si am fixat cotizatiile lunare. zeci de strofe. si grija cortinei. Anul acesta. Ni s-a marturisit ca. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". însa. Robert s-a simtit jignit si s-a retras. Cealalta. Una duce în curte. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. Domnul director ne tinea predici morale. sfidându-si criticul. elegant si are si un pian. Trebuie. intelectualii si artistii clasei. e cu totul altceva. Aceasta s-a petrecut în iarna trecuta. discutii. voioase si îndraznete. salonul. "Muza". noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. pe rând. declamatii. Anul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. fara teama de a fi surprinsi. în fund. Ni se îngaduia. S-au încercat scene din însir-te Margarite si Napasta. nu ni se dadea voie sa plecam. Si înca domnisoare dragute. însa. adica. în fiecare sedinta ne citeau. cel dintâi. ne-am constituit în societate. Leiber s-a ridicat si l-a combatut. Aceasta. La capatul scenei sunt doua usi. în timp ce se pregateste spectacolul. S-au facut numai repetitii. care a folosit cândva drept bucatarie: cabinele artistilor. piese de teatru. E spatios. ceaiul. noi. Robert ne-a vorbit. conferinte. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". farduri si barbi. Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. Clasa a Vi-a avea si câtiva poeti. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. Dupa fiecare Sedinta. în clasa a V-a alcatuiseram un "Cerc de studii". la "Muza" vin si domnisoare. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. casier si plicuri cu en-tete . zece lei. Declamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. La a doua sedinta s-au adunat cinci membri. la strada. Dar printre ei nu era si conferentiarul. în orice caz. Colegul Noschuna ne-a daruit . despre Racine. Asa ca acestia au început sa joace risca la tabla. de toti banii strânsi de la cotizatii. La sfârsit. Spre seara. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm: muzica. 67 Una din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. La sfârsit. cinci lei pe fiecare luna. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe: "Cine e?" de câte ori aude ciocanind. o odaita mai mult lunga decât scurta: scena. sa nu fim atenti. Aflând ca putem obtine trei încaperi. în\' toamna aceasta. Mai întâi. Pentru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala. Izvorul acestuia era Brunetiere. . Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. Mai ales farmecul membrelor. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. am ales un comitet presedinte. într-o odaita întunecoasa. anul trecut. discutiile Einstein-Bergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. secretar. în fata salonului. De altfel. totodata. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena.trei încaperi la subsol din locuinta lui. Sediul Societatii noastre e nepretuit. cel mult. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. Nu ne împiedica nimic. cu ferestrele sus. Noi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. S-au iscat discutii aprinse. vibratiile eterului.

credea ea.. . S-a reprezentat Don Juan. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian. Hotarâsem sa jucam Don Juan înca din cea dintâi saptamâna de scoala.cu o saptamâna mai înainte —. nu saruta mâna L -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. la pianul din salon. Duhovnicul .Castagnete -era Dinu. Fetele . Criticii mei -printre care stralucea Leiber .parintele Ieronim .Invers. reîncepui eu. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid. cu Bricterian sufleur. într-o seara. nici nu ma încumetam sa apar pe scena. asa cum am vorbit cu ea . A iesit de minune. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect. Numai eu ma pripeam si uitam versuri.Domnilor. Nu putea fi refuzat. Cu câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. ma corecta: . Am vorbit eu despre Rama si Petrisor despre Claude Farrere. Aceasta. vestise la scoala. Lia mi-a facut reclama cu entuziasm: un baiat urât si rai: crescut. plânge la tragedii. Am ajuns în fata masutei pe care se afla paharul cu apa si am început: . un fenomen. care nu vorbeste frantuzeste. Când a cerut sa joace pe Don Juan. Prima repetitie am facut-o la mine. vorbeste repede. însa. Pajul lui Don Juan . De altfel. Lia crezuse ca voi vorbi pe scena. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas.. Cineva. Nu scapa nici un spectacol. Si s-a cântat. Eu am aparut linistit pe scena. în mai putin de doua luni. Desi faptul pare curios. ca voi vorbi eu.. Faptul acesta m-a si zapacit. Daca nu aveam sufleur. Una dintre membre. Si colegele Liei s-au grabit sa vina. m-a întrerupt. Eu rosii. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. si toti actorii au avut succes.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. Cu atât mai mult. Noi eram curiosi sa-l auzim. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. Voiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor.pe scaun. Crezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând.. însa numai un sfert de ceas. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice. Lucrurile s-au petrecut. nu pricepe engleza. Dar aceasta n-are .. din fund. Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Rama în sedinta urmatoare. Eram. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de haz. altfel. cu toate acestea. n-a fost refuzat. Robert.lucrurile au mers mult mai departe. repetase si în Napasta.râsera. în clasa a Vi-a. Eu si cu Dinu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare. Noua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui Victor Eftimiu. Conferinta mea a fost furtunoasa. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile. Venisera domnisoare multe.care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele.era Robert. Comitetul a protestat si. Don Juan . I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. însa. care citeste multa filozofie. Am ales scenele finale.eram eu. Lia.fireste . Rama a fost cel dintâi profet indian. dupa cinci minute de vorbire. deci. Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas.Domnilor si domnisoarelor. Crezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la ghete. de asemenea.. am izbutit sa jucam scene din Don Juan de Victor Eftimiu si Discipolul diavolului de Molnar.

. Cuvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit. .sa râda. încât e de datoria lor sa râda.. Fetele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit".nici o importanta. înca. . Fetele au început .Dar nu te-am întrerupt noi. nu-mi pot pastra sirul vorbirii. Pe noi ne intereseaza.Dar au trecut cincisprezece minute. . Pentru ca eu nu sfârsisem. Sss! .fireste .într-un sfert de ceas de-abia am încheiat introducerea. Conferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas. Eu . . In fund. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice. sa dau loc la astfel de scene. si ce daca au trecut? se rasti Lia. . si-a afirmat autoritatea: -Ssst! SsstL.. Sâmbata viitoare. printre spectatori: . Eu zâmbii. conferinta.Nu-i vina mea. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei.Ce facem cu critica. Fetele cautau sa provoace un sfârsit hazliu conferintei mele. Si râsera. am îngânat eu lasând paharul jos. .Tot sâmbata viitoare. De ce ma întrerupeti? . însa.asteptam linistit hotarârea spectatorilor si a comitetului. comitetul se framânta. Au batut din palme. 68 69 Nestiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau.Poti sa sfârsesti în cinci minute? îmi comunica Noschuna ultimatumul comitetului. apoi se aseza iar pe scaun.Da.Ei. Fetele întelesera ca era de datoria lor sa râda. Nu se asteptau. Lasati-l sa-si sfârseasca conferinta. Lucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta.Domnisoarele dumitale. .Foarte rau.Bun. Si l-au apreciat.Toata conferinta? . . Dar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita. Trebuiau. toata.Mai ai doua minute. . .Dar cine? . care statea rezemat de un dulap.( . repede în hohote. Fetele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. Dar a izbucnit. Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pahar. Cautam o replica "tare". se ridica Leiber. Daca sunt întrerupt. Comitetul. întorcându-se spre el.care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Rama . îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap.Atunci amâna pentru sâmbata viitoare. Nu era seriozitate. am apucat paharul cu apa si am început sa beau. Leiber se gândi putin. tocmai la mine. Si râsera.De ce n-are? se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. iertator: . .Si eu nici n-am sfârsit introducerea. Pentru ca saptamâna . fara entuziasm. apoi. în pahar nu mai ramasese apa. intervenind.Rog nu întrerupeti pe orator.

n-a fost nici o "reprezentatie". Sa vezi cum ti-ar trece.Cum sa ma frecati? . Noschuna ma privi .Dar noi nu-l avem. dupa ea. introducerea lui Avramov. Sa alegem alt proces..Da..Pai. pe No-schuma. însa. Entuziasmul fetelor pieri. Toti asteptau cu nerabdare dezvaluirile Liei... ... protestara fetele.] cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala. Misu Tolihroniade propuse sa începem câteva procese celebre. dar nu pot sa iau.. însa. actorii.Sa te frecam noi pe pântec... . Când aveam nevoie de ceva. în aceeasi seara. în fata unui juriu ales dintre membri. puteam suna. .Crima si pedeapsa? . eu am citit-o în frantuzeste. Numaidecât..Crima si pedeapsa? Nu e o carte groasa si patrata. a. noi.Ati citit-o pâna la sfârsit? .. Pentru ca la Braila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural..hh! Atunci ma hotarâi eu: .Vrei sa te frecam? .Daca o sfârseati. Fetele se aratara foarte multumite de procesul lui Raskolnicoff. crampele nu-l crutau.. Costa patruzeci de lei. . a.. eu. Se facuse galben si. eram proasta? Am citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera. se scuza Misu. aa..Nu. însa. asa. câteva personaje. . Crima si pedeapsa. Avramov. ascultati-ma pe mine: e idioata. .E o carte stupida. fara grija.. ...Nu pot sa iau sare amara. Iar conferinta lui Petrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si.. Misu voia cu orice chip sa se aleaga procesul lui Raskolnicoff. . Am intervenit.Cum procese celebre? întreba o fata. ati fi avut acum alta parere. cu hârtia proasta si cu coperta galbena? . .. pe Raskolnicoff. . Dar asta n-are nici o importanta. frate. -Ba nu. da.Nu stiu..Asa. Noi. Am auzit ca face foarte bine...De ce nu iei.Sa acuzam si sa aparam.trecuta eu nu mi-am continuat conferinta. . Fata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. Desi era fecior de doctor. . Deodata.Eu atât am dat. Aceasta n-am stiut-o decât mai târziu. nu. treizeci. hotarârea pentru doua saptamâni. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi. 70 71 Comitetul amâna. membri si membre. c-am citit-o.Atunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi. Avea crampe. calca încovoiat din sale. Lia se lumina. actorii. . S-a tiparit la Steinberg. romanul lui Dostoievski. cunoscator al librariei românesti. L-am gasit pe proprietar. Ne ruga sa-l iertam si sa pregatim totul. . ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. .Trebuie. enervanta. Si însar.Stiu.Dar ce. rau faci. . Misu se împotrivi. am venit cei dintâi. asa e. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student. de pilda. o sare amara? îndrazni altul. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la Braila. idioata.. . pentru proces. întins pe o canapea din sala. va spun eu. când mergea. .Da.

care îi dadeau. pentru a ajunge în sala. al lui Don Juan. care îmi ajungea pâna la calcâie. De la câtiva pasi parea un Adonis. desigur.. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal. . eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. . Gulerul si mansetele erau de dantela alba. cum purtau tinerii în Renastere. apoi frecam. în loc de tichie ecleziastica. dar si-l pudrase fara mestesug. Nu era tocmai placut. cea neagra. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. Am adus si wnabat-jour albastru. Aranjam noi tot. Don Juan si Castagnete. Totusi. pentru ca scenele se petreceau noaptea. Pajul avea îndemânare. înainte de toate. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. pajul lui Don Juan. era fermecator si aceasta tulbura pe Robert. buclata. se afla o ferestruica. era o bereta de scoala. . hotarâram noi. Pe cap îsi va pune o bereta albastra.Da. îsi facuse o vesta de catifea neagra. Si Don Juan era tulburat. nu stia cum sa se fardeze. era un început. cu cât avea parul tuns scurt. Cu o lingurita îmi turnam faina pe cap. Dinu motivase. Intervenii pe lânga proprietar. foarte putin modificata. si tunica phantaisie. ciorapi negri. încercase sa-si faca doua dungi. Pentru ca.îti dau. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. ca orice elev de la liceul "Spiru Haret". sa pregatim decorul I în scena. Aceasta. Am adus doi fîcusi piperniciti. Eu eram cel mai simplu deghizat. începuram sa lucram. Avea pantaloni scurti si bufanti. deci. se pudrase pe fata. Cu atât mai mult. de asemenea. îsi rosi. Pentru ca Robert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. îsi lipise peruca. Cei doi. Textul lamurea: o gradina în palatul lui Don Juan. Don Juan. de matase galbena cu dungi negre. Apoi. Doi ficusi nu erau o gradina. însa si le facu atât de groase. cu el. foarte simplu: nu are altul. N-avea nici o grija.Stii. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. care înspaimântau. începura sa se fardeze. în fundul scenei.înciudat. dar pentru ce-ti trebuie? . aceasta întelegeam si noi. ceea ce nu avea Don Juan. Dar n-ar fi mai bine sa dai cu faina? . în salon.Cu faina? . însa. Mai trebuia sa-mi albesc parul. lungi. Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. un aspect "istoric". La cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea ochii si sprâncenele.Noschuna. însa. nici nu vrea sa poarte altul. Gasise. . La ochi îsi adânci cearcane groaznice. Don Juan.Da. înrosise buzele si umerii obrajilor. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. Aceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. însa. sus. faina îmi intra în urechi si îmi aluneca pe sub guler. Robert. pe frunte. Dinu mai avea si o peruca neagra. Castagnete. Sa sun? .Atunci culca-te. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. Am acoperit-o cu o fata de masa. Trebuia. cum poarta fetele. trebuiau sa treaca prin scena. o pereche de pantaloni curiosi. Venise. parintele Ieronim. îsi pudrase parul pe la tâmple.. îmi luasem pelerina tatei. duhovnicul lui Don Juan. Costumului lui Dinu. marturisea el. apoi. am început pregatirile pentru deghizarea si mascuirea actorilor. îmi dai tu putina pudra? .Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul! . pe care l-am legat în jurul becului.Suna. Eu eram preot. Eram nevoit sa tin gâtul teapan.

foarte bine!. eu m-am încurcat de câteva ori.... Se varsase apa pe mese. Dar spectatoarele nu-l priveau. nepudrate si cu rochii închise. lovea cu pumnul. Am început furtunos. fara îndoiala. care flirta cu Lia. un costum îngeresc. ha. ha.. sufla cu pricepere. Bricterian. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. Dupa ce s-a încheiat spectacolul. ce-i drept. Dupa cum prevazusem. admirabil!. Vorbeste putin. pe scena. La ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara pereche" în Ieronim. Sava".Foarte. Fanica e resemnat. Fiecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce.Vai. ha!. însa. Câteodata. si un exemplar descusut din Don Juan se umfla lânga o cana de sticla. Don Juan se înfierbânta. grasulii. Declamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". actorii. Proprietarul nu stia nimic din toate acestea. . în orice caz. S-a facut întuneric în sala. De-abia cutezam sa-mi zvârl ochii în sala. Ca el e învatat cu scena. de ficusi si de actori. Cea mica "simpatizeaza" pe Fanica. Pentru ca noi ne-am schimbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. becul cu abat-jour albastru. ne încredinta el. La patru începeam. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. Prin perete auzeam râsul lui Petrisor. însa ma retineam în gesturi. Eram duhovnic.. eram nerabdatori si emotionati. Cea mare adora în taina pe Dinu. . eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii. Dinu râde modest: -Ha. pantaloni atârnati în cuie. sufla prea tare si se auzea în sala. de la liceul "Sf. Dupa câteva minute. însa. Zaream tulbure perechi de ochi ce se desfatau: de lumina. marunte. s-a aprins. Erau excelente. eu si Don Juan ne-am întristat. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. însa. o manta si doua florete. în odaia artistilor era mare neorânduiala. Se asezase. Dinu. si spectatoarele îsi pironira ochii asupra buclelor lui false.. Declamam cu entuziasm. Ne plimbam nervosi prin odaie. s-a aprins lampa în sala. Lipseau numai d-ra Tanief-Ale-xandrescu si Leiber. ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui Don Juan averile pentru manastire. a venit în costumul lui de paj. Presedintele trebuia. care era sufleur si sufla dupa un cufar. Am profitat de prima riposta a lui Don Juan si i-am facut semn ca sufla prea tare. A aparut si Castagnete. De altfel. D-ra Dinescu nu are nici un farmec. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele. Robert ne marturisi ca lui nu-i e teama.Don Juan e palid. Rezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. îmi lasasem ochelarii. ce bine ai fost!. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe Don Juan. ciorapi si pantofi. Prin colturi. pentru ca veneau spectatorii. . ca s-o cucereasca. duduie? . . Dinu privea si ne încuraja. dar îmi era teama sa numi intre faina în ochi. Noi. din dosul cufarului. în sala. Pasea mândru si culegea admiratia membrelor. un flacon cu apa de Colonia. iar Don Juan a sarit versuri.. Avea. repetam în gând. strângea din dinti si din sprâncene. însa.numai buzele. Eram fericiti. Se asaza lânga el la ceai. a deschis cu grija usa. Dinu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. Noi ne retraseseram acum în odaia artistilor. De câte ori Don Juan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. Ca îi place chiar sa joace în fata unei multimi. orice teama îmi pierise. Apoi.Gasiti. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. Declama. nu s-a observat nimic. cutia cu farduri.. Patru fara zece. Noi am fost aplaudati si chemati de doua ori la "rampa". Mie îmi batea inima sa mi se sparga. Erau acolo domnisoarele Dinescu. asteptat. Bricterian.

pentru ca e timida. Toti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. FANICA Fanica a scris o "revista". pâna la genunchi si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. cei doi aparura. eu am râs stânjenit si l-am . si Fanica ne-a împartit chiar rolurile. apoi cânta fanfara si corul. Robert. în primavara . A doua zi de dimineata. Iar profesorii vin târziu în clasa. Dialogul e scris în cuplete rimate . Domnisoara Sasa . si e foarte spiritual. Fanica nutreste o crunta razbunare împotriva lui Toivinovici. A trecut asa aproape un sfert de ceas. esti dragut! Dinu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. Tace si Petrisor. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. "Directorul" va fi Bricterian. Petrisor. In al doilea rând de scaune. pe un parinte revoltat împotriva taxelor. pentru ca se va juca . se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de chimie. are sa joace doua roluri. pe canapea. în saptamânile acelea s-a hotarât sa scrie "revista".s-a îmbolnavit. întâiul. Robert era revoltat. Leiber învinuia pe Petrisor de neseriozitate si de "flirt". Spiridon se face întotdeauna serbare mare. comitetul se adunase sa judece purtarea lui Dinu. însa. Când Fanica mi-a comunicat vestea. în \ saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". Pe Toivinovici îl joc eu. Apoi. Petrisor si Dinu. Spune ca trebuie sa-si schimbe costumul. Toivinovici nu-l persecuta. Se fac câteva spirite. Aveau rochii scurte. care spune totdeauna: mergi. Când ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. Un liceu model. si a jucat si la "Muza". Irina fusesera exclusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". biruise. Personajele sunt profesorii nostri. pe elevul bolnav de galbenare din pricina chimiei. 75 Dinu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza".negricioasa. la care trebuie sa zâmbesti. si nici nu ne da lectii multe. Sasa. pentru ca Bricterian joaca cel mai bine dintre toti.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . rosii si cinici. la liceu. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. Se tine mai întâi o conferinta. Comitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. în anul acesta. am aflat ca Dinu. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. jocuri si gimnastica. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. alte patru domnisoare care vorbeau cu Bricterian si Morariu. în cancelarie. buzele rotunjite si ochii mari . Din primavara. Se numeste Un liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon. care n-au rasunet. Eu ascultam cu interes discutia. dar Fanica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de chimie. Obisnuitul ceai. E înalt. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat. Mariana TaniefAlexandrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor Lia si Irina. autorul. lânga ele. si J nici nu cere caietele cu cuvinte la germana. Afirma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. în fund. Nu se putea altfel. în actul I. Aceasta. Spiridon e o zi neuitata. Sf. Ceaiul. La sfârsit. lânga soba. Tacere apasatoare. cu parul învrajbit ca al Salomeei. apoi declamatii. Nu îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. ///. lânga dulapul cu carti. De Sf. A jucat din clasa a IV-a. Lia. Se hotarî sa li se dea un avertisment.îl urmeaza. iar Mariana e îngândurata. oricum. serbarea va fi fara pereche. E vorba de liceul nostru. Câtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. ca întotdeauna. Lia si cu Irina se aflau. Domnisoarele Dinescu s-au înrosit. Fanica.

batut zgomotos pe umar. Fanica mi-a zâmbit dulce, J ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. Fanica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. Toti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 76 ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l închipuisem atunci. Anume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. De aici, o suma de gesturi si priviri, pline de haz, în credinta mea. Am avut, totusi, succes. Trebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. Cum am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau paharul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem ochelarii, pentru ca asa voise regizorul. Când m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. Am aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. Toti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". Dar foarte putini baieti m-au vazut acolo. Fanica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. Au venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. Baietii mondeni sunt revoltati. Daca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. Totusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. Apoi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", Petit parisien si La garconne. în timp ce Fanica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. Va trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. Unul sigur e Robert. Când aude aceasta, Robert închide putin ochii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". Al doilea elev monden va fi Gianni. Gianni n-a jucat niciodata; nici la "Muza". Nu stie nici sa declame, nici sa cânte. Gianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. Gianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. Noi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. Al treilea elev monden va fi Locusteanu. De bucurie, Locusteanu ghionteste pe autor si îi striga neghiob: "Ma, Fanica, ma!" Autorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. Asupra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. Fanica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. Poate chiar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orchestra. Morariu refuza încapatânat. Unii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. Dinu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. Are înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul 1 lui Don Juan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. Dinu nu \ mai este, însa, la liceul nostru. A vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei Basarab". Acolo îi lasa, chiar, sa vina iara uniforme si fara sepci... Fanica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de taxe. Baietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. Unii cer lamuriri, si Fanica le da cu bunavointa. Fanica e marunt si slabut. Fredonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. Cu toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, Fanica prinde puteri noi. închide ochii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Robert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Robert crede ca va trebui sa poarte o haina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. Fanica se împotriveste. Bacalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. Nu poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Robert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. Cu toate acestea, e sigur de izbânda. Ne marturiseste ca va fi aplaudat la scena deschisa. Si priveste, cu înteles, spre Dinu. Dinu fumeaza. Fanica se grabeste când ajunge la actul II. Cortina se ridica, în timp ce orchestra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î Curbei Lalescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. Fanica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. Baietii îl aproba din suflet. Ne apropiam de Valea Calugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. Ne-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. Va fi si vin vechi. Toti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Ziua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere: unii hoti, ceilalti politisti. Politistii trebuiau sai prinda pe hoti. Fanica statornicise regulile jocului: nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. Când hotul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost hot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui Petrisor si a lui Mânu. La urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - hoti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Robert, care îsi lega siretul de la ghete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pahare cu vin rosu si alb. Ceilalti s-au culcat în zori. Culegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. Aceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. IV. DOMNUL REDACTOR Hotarât sa capat bani de la revista d-lui Leontescu, am pretextat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. Am alergat acasa ca sa-mi schimb tunica si sa-mi las sapca. Dl. Leontescu ma stie student. De faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Redactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. Am întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui Leontescu, eu sunt student la Litere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. Am urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. Nu era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. Am avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. Am fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. L-am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. Alta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. N-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc78 79 torul. Redactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. Pe d-l Leontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. Câteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. Asteptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. Domnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. Acasa, sau la "Posta redactiei", nimic. într-o zi am precizat: pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. Douazeci si cinci de lei de articol. Nu era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. Au trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma chinuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am hotarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. L-am cunoscut asta-vara. L-am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. O frunte mica, încretita, ochi sireti înapoia ochelarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. Nu mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Romain Rolland. Cele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma exprima". Vorbea întrerupt si clipea din ochi. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. Domnul redactor ] ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. Am fagaduit. Am fa-l gaduit, fireste, si articole. Dupa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase ochelarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. N-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. La plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. Dar nu pierdeam curajul. Am batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. Facea corectura articolului de fond: vibram! L-am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-; întrebat daca starui în a studia Orientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. D-l redactor parea ca se intereseaza. A zâ bit. Am atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. D-l redactor a sovait si si-a sters ochelarii cu batista. Eu îl priveam fix si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Rupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. Ca va starui pe lâng

director. Ca el întelege situatia mea. Dar ce poate face el? Directorul e totul, si el nimic. Ne-am strâns mâinile fara entuziasm. De atunci nu l-am mai vazut. * Dar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit: - Domnul ce doreste? Astazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - Numele d-voastra? I l-am rostit sonor si demn. A intrat în redactie. Am auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui Leontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze: eram sigur ca ma va primi îndata. Omul s-a întors: - D-l Leontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. De fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. Omul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma închipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. Pe strada, alaturi de mine, trece Ilie Leontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. D-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. Am numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. Voi bate apoi la usa. - Nouasprezece... De la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. Douazeci... Am intrat. D-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. La alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. Am strigat "buna ziua!". D-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. Ca niciodata, m-a poftit sa sed: - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. D-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - Ce-a spus d-l director, d-le Leontescu? - Domnul director? M-a privit pe sub ochelari, întrebator: 80 81 - Ce vrei sa spuna d-l director? - Stiti... mi-ati fagaduit... D-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram hotarât sa sfârsesc. - Am vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... Privirea mea l-a dezarmat. - A spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la Craciun. Atunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... A vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. Atunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin ochelari. - Esti lipsit de mijloace? Am fost ispitit sa exagerez:

de virilitate. Deci sunt stupid.. cu statui însângerate de amurguri. Cât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. toata durerea trupului biciuit cu frânghia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie. Am rosit.. ci voi . Sunt ridicol. NOIEMBRIE Acum stiu. tinere? . De ce sa fiu melancolic.. câteva clipe. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol. Si tot plânsul meu.Ce sa zic. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castel? Dovada lipsei mele de vointa o am chiar în clipele acestea.N-ai dreptul.Multe. .. d-le redactor?. aplecându-ne fiecare din sale. tinere. sa ma biciuiesc pâna la sânge. . Sunt sentimental. Asteptam chiar ziua în care nu voi lucra.Cred. 82 . . cu havuzuri înverzite de muschi.Hai? Ce zici. îti spun eu... Eu îl priveam zâmbind. Sunt melancolic. Am recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor.D-ta care ai talent cu carul.. Privesc plopii prin fereastra mea. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunziti? De ce sa privesc pe fereastra. multe.Eu am. Si nu am de ce sa fiu trist.Se face. Zâmbete. coperta revistei.Tocmai..... domnule. Si am zarit. M-am întors abatut la liceu. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni. Dar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie Leontescu. . Câte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. .Ce ne mai scrii? Zâmbete.Viata. . Zadarnic încerc sa ma ascund... Mi-a vorbit mult. Aceasta trebuia sa se întâmple. Si la sfârsit ne-am strâns mâinile.. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice.. D-l redactor învinge întotdeauna. Cel care învinsese era d-l redactor.. Nu trebuie sa fiu trist. Gânduri naive... ma întelegi. Desi am talent cu carul. Câta truda risipita în dupa-amiaza aceasta. Sunt lipsit de vointa. ce sa-i faci?! .. . în dupa-amiaza aceasta de noiembrie. V. . toata mândria mea.îti public orisice. în loc sa lucrez? De ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. ma întelegi? E o batjocura. de personalitate. Eram dezgustat si obosit. cu luna. Sunt si eu ca toti ceilalti: adolescent sentimental si visator. Si cad pe gânduri. D-l redactor se înflacarase. .Prin câte am trecut eu! Hai? . d-le redactor. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie..Dar sa nu te descurajezi.Un editor. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor... sunt trist.Cu totul lipsit. Zâmbete. începuse ora a patra. Esti tânar.. Doar te cunosc eu.. câte nopti calde. Se scarpina la rastimpuri în cap. idiot si revoltator de naive. . Ma umilisem mult si fara nici o izbânda. D-l redactor m-a privit blând: ..

Pâna ce mi se tulbura cunostinta. obrajii îmi tremurau. Pastram frânghia dupa un raft cu carti. Durerea ma atâta. Tâmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala.. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. înainte de a stinge lampa. De-abia aveam putere sa îmi ascund frânghia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. o data cu geamatul carnii. îmi suieram izbânda printre dinti.se înfigea cea dintâi lovitura. Carnea începea sa se umfle. încruntat. Când îmi alungam somnul cu pumnii. Durerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne.alba si plina . O singura clipa. Asa trebuie sa fiu eu. De multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frânghie. Durerea ma apropia de mine însumi. formidabila.. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. Vointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. Vointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. Urma. buzele se albeau. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. Dar ea de ce sa ma întristez? De ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. o clipa de extaz. Urmata de oboseala. dar e o vointa trainica. Apucam frânghia cu hotarâre.. O zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul. O zi de noiembrie.j cunoscuta. cu ochii înclestati de tinta. sentimental. dulce? De ce vreau sa plâng? De ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodata? Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. bolnavicios. Pielita de la încheieturi era rupta de frânghie. în zilele când ma biciuiam. Dar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. în fiecare noapte. Poate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. naiv visator. Când citeam pâna ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele. Câteodata. Hotarât ca o stânca. ca sa nu vad frânghia cazând.. de tulburari. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri. de tremuraturi.privi pe fereastra. sa arda. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. Carnea se înfiora. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. cu buzele strivite de furie. Acea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. înfiorator. Asa cum eram altadata. Strângeam pleoapele. apoi. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti. O zi ca oricare alta. Era cea mai dureroasa dintre toate. Loveam tot mai grabit. Pentru ca asa vreau eu. tot mai scurt. aruncata peste umar cu ochii închisi. Dezastrul sa desfasurat astazi. natâng.. Vointa mea e absurda. care apasa si înabusa totul în calea sa. Dar izbânda duhului ma desfata. Eram . Pe spinarea goala . Eu. îmi înabuseam tipatul. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind. Cele mai frumoase zile. Asa trebuie sa fiu eu. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. o îndoiam si numaram pâna la zece. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. caraghios. Frânghia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc.. O zi calda. Au fost zile de izbânda. eu stau linistit si scriu. Sufletul meu e aspru. jyla purifica. Soarele e trist. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. Si în loc sa ma lovesc si sa ma 83 zbat pâna la cea din urma încercare. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. Pâna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile.

pe strazi. iarasi. adora pe Mosjou-l kine si se sileste sa para blazat.sa nu tradez nimic din zbuciumul.. flirteaza cu dudui la ceaiuri. Ca si oricare alt adolescent slabanog si vicios. nimeni sa nu cunoasca Dumnezeul pentru care lupt. am ratacit si eu. Eu. seara. M-am vrut neîndurat. . cu toate acestea. lava fierbinte a entuziasmului. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. Am nesocotit cea mai frumoasa hotarâre a mea: aceea de a pastra în mine. ca si toti ceilalti. prieteni. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara. din întunecimile si flacarile sufletului meu. Nimeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. Cu atât mai mult.. a dragostei si a urii. ca si turma. Ca si Robert. m-am dat putin câte putin.. Am început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". Si n-am izbutit. pentru ca straluce soarele printre cc> acii desfrunziti. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. cu articole publicate prin reviste populare. Mi-am cautat si eu. mi-am risipit si eu timpul în vorba cu] colegi imbecili si prieteni plictisitori. ma îmbata. zile la care ma gândesc cu dur"~e acum. Si nu numai atât. care doarme cincisprezece ore duminica. Am fost schimbacios si j plin de compromisuri. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. Eu am vru* sa am sufletul lui Brand. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate..Dar n-a fost asa. care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. eu. râde spart.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna. Eu stiam cine sunt. însa.... nici cugetul meu. Sub care sa se ascunda. cu greu. Si eu. am dormit si eu opt ceasuri ca toti ] ceilalti. totusi. pe ploaie. aspru si sumbru. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. care admira pe Musset. pâna la desavârsire. si.] danseaza la cabareturi. Sa izbucnesc dintr-o data. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin. Voiam..îmbatat de mine însumi.. ca orice adolescent. murmurând confesiuni. tot ceea ce nazuiam sa] împart mai târziu celorlalti. într-o odaita umeda. Voiam sa trec printre semeni neluat în seama. Si eu. când sunt trist. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. . Eu. citeste Rampa. Care poarta parul retezat la ceafa si .. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge. Am cucerit si eu. am 1 aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde. Am facut si eu glume. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. am râs j si eu mai mult decât era nevoie. Nu mi-a placut sa am prieteni. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. Suflet torturat. ca . Mândria ca port în mine o taina pe care n-o ghiceste nimeni mi-ajungea. N-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici. ca toti oamenii slabi.pâna atunci . în râsetele celor care asteptau afara. joaca la curse.ca toti ceilalti . Si strigam cu ochii închisi. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. Am tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. Dospea si în sufletul meu atâta josnicie. iluminat: eu. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet.

Profesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui Fanica. Profesorii aproba cuplet dupa cuplet. fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului. ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului Banateanu Stefan.. lectura "revistei". Pe o masuta.. .. Fanica fredona cu tresariri în glas. Fumeaza mult.Si eu le dau voie sa cânte în fata mea? . furati.. Fanica dadea explicatii: . nu! Dumneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. Acum vreo zece zile. de la Teatrul National. Am sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina.Dar unde sunt? . bunii mei prieteni. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt. Râde si îsi salta pântecul. Acum. Profesorii ascultau. si palarie cu boruri largi. Erau romante. Profesorii îl încurajau. Partile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava. dialog dupa dialog. nici în clasa. Un gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi. alaturi.. dupa ce s-au sfârsit cursurile. Faptul trebuia sa se întâmple. Cunoaste baietii si îi simpatizeaza. în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple." Fanica reproduce. si . îi gasiti dansând si cântând. suparati si strigati: "Ce-i cu voi aici? Ce sunt uniformele astea? Ce-i p rul asta? Unde va sunt numerele?. VI. REPETITII Au început repetitiile pentru Un liceu model. Ne adunam în fiecare seara în sala de muzica.lavaliera neagra. Care publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. Directorul întreaba curios: . Care se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna..Sunteti la clasa. s-au adunat cu totii în sala de muzica.emotionat ca la ora de trigonometrie .rosu din pricina gulerului si a emotiei . Ani început a folosi ciorapi de matase. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare. Croitorul mi-a facut haine "moderne". Domnul director s-a lamurit. Fanica . pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez.Baietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. Ar fi zadarnica si neputincioasa orice încercare. îl acompaniam eu. un volum de nuvelei cu coperta colorata. pe cât îi sta în putinta. Fanica .. e seara.Dar intrati deodata în cancelarie. Anecdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. Era acolo si directorul. dansuri moderne. Melancolia a fost izgonita de amintiri. furia d-lui director. m-am dus si eu la cinematograf. marsuri si cuplete.dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal". adauga d-l Filimon. Zâmbeste. Si am cazut tot mai jos.continua: . am regretat ca nu am plete. D-l Filimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari. m-am pu-j drat si eu ca Dinu.. Nu ma pot. deci. intra slujbasi la minister. Am început.. Sunt linistit si abatut. Regizorul este d-l Filimon. D-l director e magulit. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote.A. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele! literare. Profesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau. Am avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-J rit în fruntea revistei. . se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti.statea în picioare lânga pian. Am avut si ein mica mea glorie. fumând.

Mi se prevede izbânda sigura. stearina. chiar si clorul. însa. Actul II. Si e sufleurul cel mai de pret. Cine ar fi putut sti ce gândea atunci Toivi-j novici? . vitriolul si oxine. întrucâtva. vine printre cei dintâi. Eu apas pe rând trei clape albe. Toivinovici se înroseste. S-au împartit si cele din urma roluri. din clasa a VlII-a. în afara de "actori". oxigen. d-l Filimon bate din palme. Profesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare. pentru ca el nu era tenor. Fanica se sufoca cu entuziasm. l-au primit cu entuziasm. în banci. Fac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. parafina. la masura. Fanica se stergea cu batista pe frunte. si amine. de cele mai multe ori..Acum cânta elevul: " Noaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat: ce-i alcoolul. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor. dar benzina. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. Perri si alti colegi. si glucoza. Asa ca. apatit.Acum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina chimii Priviri semnificative între Fanica si Toivinovici. Stau în fund si comenteaza rolurile. tot pe rost am sa le stiu!" Profesorii n-au gasit nici o obiectie actului I. si de picior. pe gânduri. Fanica îmi tonul. Fiecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. si cuprit. Lânga el sta. Dinu.Acum cânta d-l profesor. .. Directorul a hotarât sa se înceapa repetitiile. i-a pus. care asteptau în curte rezultatul. Profesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe Fanica. Se opreste dupa fiecare strofa si explica. Minculescu. ce-i fenolul. Mai vin Petrisor Furtuneanu. hidrogen si sulfit. la sfârsit. Are nasul mare. . dar e foarte blând.. cu marsul eroic si protestul împotriva "Curbei Lalescu".. glicerina. si aici. care ia parte cu caldura la repetitii. Si-n mormânt tot ca si viu. Baietii. Apoi. ajuta. Se aude în fiecare vara la Teatrul "Carabus". fosforatul si hidratul. înainte de a începe. galatit. sase masuri de introduceri Aria e cunoscuta. Ne adunam în sala de muzica.. Fanica a izbândit. Ritmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. Când sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. sifructoza.

Parca ti-am scos rolul. Ca sa-l entuziasmeze. d-l Daian. frate. nenisorule. . plictisit. ca merge. Minculescu primeste. Pentru ca Pake nu are o dictiune prea corecta. L-au ales provizoriu. baietii din banci aplauda. Sufleurul îsi cauta paginile. La fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior.D-l Protopopescu! -N-amrol-lul. Filimon tine masura cu amândoua bratele. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. cânta Fosil.fiul sau. Se îmbufneaza... la care e silit sa ia parte . Pake intra în mijlocul clasei. nenisorule? Fanica îsi ciupeste unghiile. disperat. domnilor. Lasati reflectiile pentru public. Vine scena cu un "parinte exasperat".Pardon.Ei.Ceilalti cum au stiut? Filimon se resemneaza: .Dar uite ce e.. în mijlocul clasei. Gianni cânta: "în clasa-i plictisitor La oricare profesor. baietii îl ghiontesc de câte ori au prilejul si îi striga: .Haid\' ca-ncepem.. ma. . s Publicul râde magulit.Ei. domnilor. Regizorul face un semn: .. Da.aproape în fiecare dupaamiaza . se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. Fanica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". Gianni se misca greu "în scena". fumeaza si ascunde tigara la spate.Pardon! Nu se aude nimic. sa se auda. Gianni se înroseste. domnilor! Mai multa seriozitate! Pianul.Misca. d-le Protopopescu! Tare.. . Când sfârseste.Nu asa. cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Machinalement. Filimon întrerupe. Totusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe La Garconne". . D-l Filimon ofteaza. "Parintele" e Pake. care sorb din ochi pe "actori". D-l Filimon se plesneste pe frunte: ." . Regizorul întrerupe: . . . . domnilor! La pian. d-l Filimon râde multumit si autorul îsi ciupeste unghiile de teama sa nu se retraga Gianni. Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor.Dar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astazi? . cu rolele? De ce nu vii. Fosil! Pianistul. Fosil ofteaza. D-l Filimon bate iar din palme. Amenintarile îl zapacesc pe Fanica. Nici pâna aici.De ce nu veniti.Intra. domnule Gianni. Fanica îi goneste cu demnitate. Profesorul de gimnastica."Uita-te ddom-nule. pentru ca spectatorii din banci se desfata. domnule Protopopescu? De ce nu vii. Sufla d-l Minculescu. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie". însa. .Stai. Nu asa semet. scena. înc-o data! Toti: "Ei nu înteleg ca dupa razboi Ne-am schimbat si noi. îsi sterge ochelarii si se plesneste pe frunte. împaca pe Gianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin. " Unul: . Vorbiti raspicat. multumind cu capul. Exasperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica.Nu asa: buna ziua! Tare.. ."Buna zziua!" .

. D-l Filimon da explicatii generale. ca sa-i auda si d-l Boloveanu. . înca o data. Directorul suna.Lasa. toat-ta zziu-a? A-asta-i ddin c-c-cale af-fara. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l Filimon.. Ati stricat tot efectul cu o iesire proasta. Bricterian încearca la orga.Nu.. . cu mâinile departate de trup. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu. fac observatii cu glas tare. pe domnii profesori de muzica si gimnastica. însa.. dupa cum ne-a marturisit el. Pake repeta pentru a treia oara. Fiul meu. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. cu capul lasat într-o parte. Sa nu gresiti cumva iesirile. poti vorbi cât de repede ai vrea. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. nu!. frate. în palton. îsi aminteste. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. Tacere. O auzise si Filimon. Nu merge. Si se suparase. domnule Protopopescu. unii lucreaza. Si cum am sa ma fardez."Dar bbine ddom\'nule. cu un deget. care se comunica din banca în banca."Bu-na zziua. Nu o iscaleste aproape nimeni.Sa cânt cupletul. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata.Ia cheama.. Prin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui Boloveanu. cupletul.Stii c-am învatat cupletul Bacalaureatului? . Directorul . Gianni "repeta" rolul cu Morariu. dansând.. vorbeste. . Va-va rog. Cavalcada Walkyriei. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director. intra! . Lânga fereastra. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. Credeti-ma pe mine. sa va pripiti.. Cineva facuse o gluma. îi tai pe toti. Profesorii sunt chemati ca sa dea lamuriri parintelui exasperat de orele suplimentare..Domnilor. Coala trebuie semnata de toti membrii fanfarei. care învatase din primul ceas cupletul si melodia. In acelasi timp. care crede înca în amenintarile d-lui Boloveanu. Totusi. Sau sa va împiedicati. De cuplet ne arde noua acum? Pake râde. domnule. Fanica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele. Fanica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui exasperat". Or sa se uite damele la mine. nu. nu. Vine pentru fanfara.. adunarile acestea sunt reduse. Pe servitor îl joaca Vintilescu.. ochii pe jumatate închisi. Sorbea deja gloria. Râde cu pofta.cheama servitorul. nenisorule! Ascultati-ma. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica. Intra servitorul: .Gura larga. domnule director. si ceilalti sunt exasperati. Nu mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina. Pentru ca amândoi sunt din judetul Severin. De când cu "repetitiile de teatru". Robert. voluptatea bisarii în scena deschisa. putin rosu în obraz. Daca ai dictiune. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului. însa. mai încet. Mi-am\'aranjat si costumul.. mai rautaciosi.adica Bricterian .. a aparut d-l Boloveanu. Baietii sunt obositi. încearca mântuirea: . . Câte unii. La rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli. scu-titil!. buzele rosii. Se opreste în fata mea. hei. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. sa nu nimeriti usa." Spectatorii râd. Pake." . mai. zis Cotet. "Repetitia" de teatru înveseleste pe maestru. Cel mai multumit e. De fapt. Baietii s-au plictisit de fanfara. Ochii facuti. Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina: .Impecabil. Pretexte absurde sau inexistente..

încapatânat. doctore. închizând ochii. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. Unde? Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mine? Gândurile se risipeau. Filimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi . nici o lumina. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meu? Am hotarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. odata. Ma mângâie pe obraz. Baietii mondeni se îndreapta catre Calea Victoriei. apasând tâmplele. Profesorii nu îndraznesc sa ne asculte. Ca. Ma priveste în ochi si îmi zâmbeste dulce. Am pierdut. De unde sa încep sa ma caut? Unde as putea fi eu însumi? Ce cautam eu? Sufletul meu. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. Tace. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. nicaieri. decât ceva impus de vointa. Asa sunt profesorii: oameni cumsecade. Dar n-am izbutit. pentru ca mi-era teama. oare. astupându-mi urechile. în fata portii ne despartim în trei cete. Daca sufletul meu nu e unul. pe care-l banuiam.Asa fac toti artistii mari.prin loji. Trebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. DRUMUL CATRE MNE ÎNSUMI Trebuie sa ma cunosc. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în sila? Voi putea. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. toata dupa-ami Profesorii ne cruta. Fiecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. de mult: ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. Acelasi întuneric. VII. Am amânat mereu lucrul acesta. Am observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. N-am putut gândi asupra mea însumi. îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. începeam din nou. de multe ori. Ca acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. actorii. Ce se va întâmpla daca acestea nu exista aievea? Daca ele n-au fost decât o parere? Ceva mai mult. ca sa-i faca placere. Eu mi-am închipuit anumite lucruri despre mine însumi.Si nu numai atât. Ce se va întâmpla cu ele. de-a lungul zecilor de constiinte. Personalitatea n-ar fi.Al dracului mai esti tu. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. Ceea ce m-a uluit. De câte ori încercam sa ma analizez. Nici nu mai întelegeam acum rostul hotarârii mele de a-mi gasi sufletul. o dupa-amiaza întreaga. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul . Cum sa ajung la mine însumi? Cum sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile lui? Pentru ca eu vreau sa ma cunosc. atunci. cum l-as putea cunoaste pe cel adevarat? Eu am observat ca. ci o infinitate. Dar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. Noi. însa. Mi le-am impus si mi le-am însusit. Niciodata nu m-am putut concentra. Am aflat un singur lucru. Ar fi numai o masca. Stiu ca exista un singur suflet. exista o linie de continuitate. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. Iar dupa reprezentatie. La repetitia generala. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. care ar alcatui personalitatea. Si nu întâlneam. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. nici un sprijin. Dar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. . Plecam în grupuri. . nu ne îngrijim de lectii.

dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu. De multe ori. Trebuie sa lupt mereu.. Eu simt. Si în ceasurile când ochii îmi aluneca de pe carte. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. Niciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. de unde trebuie sa încep. nu am nici o metoda. Si toate acestea ma întristeaza. nu voi avea curajul sa patrund în viata. Alteori. singur. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. un gând ma framânta si eu. altul. ca treaca timpul. As spune: asa mi-e sufletul. Dar cum sa ajung la el? Lucrul mi se pare atât de greu. Sunt coplesit si pornesc pe strazi. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. As vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. ma întristez. în cel mai rau caz. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani.cercetare launtrica. Atunci lucrez cu sârg. cu o saptamâna. Daca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii schimbari. Acolo se cerceteaza alte lucruri. ca exista un singur suflet în mine. Sa-l masor. As sti. As vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. izbândesc. Mie mi se pare o lume noua. însa. Eu ma întreb: daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. Altminteri. încât ma înfioara.. Ceasuri în care nu ma recunosc. m-am înspaimântat. ma nelinistesc. De multe ori.. Nu-l pot aduce la lumina. Ochii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu ochelarii. în marginea vietii? Daca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda. nici o indicatie.. iar vointa îmi slabeste. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. cu o zi mai înainte. însa. Daca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresita? Daca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietena? Voi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. îl izgonesc. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. Atunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. Daca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental.. absurd. Când încerc sa ma gasesc pe mine însumi. deci. noua? Si voi avea putere?.. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. dar în cartile de psihologie nu se gaseste ceea ce caut eu. Atunci. Altminteri. Dar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. Lucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. Si lucrul acesta e necesar. Daca m-as cunoaste. Nu ma . nu izbutesc sa ma apar. Pentru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. din toata puterea vointei mele. privind la rastimpuri doi plopi? Stiu: nu sunt un baiat frumos. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. pierd curajul. Adorm surâzând. Daca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . si ma întreb: la ce bun? Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. în fiecare zi. pe sub castani. interesante. si asa vreau eu. dar am saptesprezece ani.. Sufletul meu. contradictoriu. încercând sa aflu cine sunt. Am vrut sa ma lamuresc citind carti de psihologie. Sunt zile care eu le urasc. Iata ceea ce ma tulbura.. Ceasuri care ma tulbura.cu toata slabiciunea mea la matematica -.

Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. Romanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. Privesc în mine. Apoi aprind obosit lampa. Poate de multe ori am lacramat. Privesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . si pe care eu nu le privesc. Am citit . Am aflat ca însusi sufletul. Am scris caiete multe ca sa descopar. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. Eram abatut.stinse zgomotele din strada. ci trec alaturi. In alte zile. Alta data. Nici eu n-as putea spune pentru ce. ma gândeam la ziua care se scursese. iar în departare. Inainte de a adormi.. sub un copac înfrunzit. As vrea sa stiu cine sunt. liniile dealurilor pe care le ghiceam însorite. Sufletul meu ar fi dorit. astfel. aproape de tot.. Dar nu pot citi. INCIPIT VITA NOVA A nins toata ziua. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. Ma întrebam: care a fost sufletul meu? Si îmi apareau suflete streine. Plictisitor. Indata încetineam pasul. Mi se parea ca a fost altcineva. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. când umblu mult si ajung departe de oras. Si pasind. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla. si nu stiu. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. N-am izbutit. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. dintr-o singura bucata.. si ma înfioram.. Sufletul mi se schimbase. Si nici la cartile pe care le voi scrie. poate. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. Atunci. singura. Atunci adormeam obosit si îndurerat. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. Nu le pot întelege în adâncurile sufletelor. VIII. Banal. Gravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop e singura mea nadejde. cu privirea atintita catre o lume moarta.. Undeva. Dar e atâta melancolie în privirea fetei. si nu ma gândeam la nimic. De aceea am fost astazi fericit. Gândul odaitei cu carti nu ma tulbura. sub copacul înfrunzit. Sufletele lor nu vor fi liniare. Nici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. Dar nu-mi voi putea analiza personajele. iar sufletul meu se întoarce. marginit cu plopi.. Si paseam tot mai încet. Atâtea trasaturi streine. Iar pe drum. pentru ca asa am voit eu. fara veste. Câteodata se înnopteaza. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. Ma privesc. Poate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. dar n-am stiut aceasta.recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. vara. pentru ca nu le cunosc. In câmp se zaresc seceratori. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. contradictorii. dai nu i-am îngaduit eu. Un drum de tara. un drumet paseste. Ascund revistele si citesc înainte. Ma mustru. o fata pe o banca. demult. care exista undeva. Dar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. sa se simta trist.

si sa ajung la Caesar. Au început sa-mi placa alte lucruri. si autorii. Si le face. cred eu. îmi amintesc prea rar. ca sâ pot sa ma cunosc. am învatat prea putin latineste. A trecut toamna. De chimie. cu aquila. "Maestrul". cel putin. se ridica Leiber si se apara. Profesorul e blând. Si am trecut. Mi-am cumparat textele legate în pânza si cu coperte de carton. "Maestrul" e un ocultist si filozof. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. de 1 când a venit în liceu. ca am scapat de matematica. Totusi. Bratasanu. Dar dispretuieste ignoranta noastra. Dar nu pricepe de ce a ajuns August împarat. se ridica Petrisor si critica. si chimie. Mi s-a îngaduit sa dau examenul de diferenta în mai. Uita aproape! tot ce înmagazineaza. Lânga el. La Istoriile lui Tacit. Au început sa ma strabata alte gânduri. îmi place mult si limba latina. La modern e alta atmosfera si alta viata. fara nici un onorariu. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina. Bratasanu cunoaste toate exceptiile si traduce orice text. Si unul si altul risipesc ironii. Apoi am obosit si m-am întrebat* asupra mea. Sa ma prezint cu texte latinesti pentru clasa a V-a si a Vi-a. îsi are textele învelite în hârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. De fapt. aquilae. Apoi întârzie mult ] dupa miezul noptii. Bratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si. învata j tot ce i se da sa învete. însa. Pentru ca nu ne mai temem de nota sau de extemporal. Când traduce si comenteaza Leiber. j cu toate acestea. chiar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. Se informeaza din dictionarul Varemberg si Saglio. toti poetii sunt "frumosi". N-am învatat psihologie. se îndoieste de calitatea amândurora. si profesorii. Sunt fericit. el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Romei. Pentru ca teza . La discutii iau parte. si zoologie. nici pentru ce a scris Horatius Carmen Sae-culare. de obicei. în felul acesta. Când trebuie sa comenteze: " Vides ut alta stat nive candidum Soracte. A trebuit sa ma hotarasc sa trec la modern. E revoltator de constiincios. Bratasanu stie ] tot ceea ce se cere unui premiant. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-J duisem sa împlinesc nu leam împlinit. Nu m-am analizat. toti îl asculta. El stie si trigonometrie. apoi. Leiber si Petrisor. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. A trebuit s-o iau de la început.. ". Bratasanu e formidabil în gramatica. Nu stie decât lectia. pentru el. erudit si ironic. si fizica. Pentru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. De aceea e premiant cu cununa. ca sa-si faca "lectiile". Numai gramatica latina si cuvintele germane nu 1 le uita. si clasa noastra. cu anii respectivi.. ma!. Totusi. De aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. Pentru "teze". dovedindu-ne golul argumentelor noastre.pâna noaptea târziu. într-adevar. Pâna acum. dar n-am câstigat nimic. Dupa ce sfârseste Petrisor.Ai sa te tâmpesti. repeta toata materia. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi: . nici la extemporale. As vrea acum sa stiu ce e sufletul.. Ne spune multe lucruri pe care noi le vorbim. Vreau sa citesc acum si pe Bergson. Fanica sta în banca a doua. Traduce chiar fara sa se uite în carte.. acum traduc din Horatius. Si am citit toate introducerile. nu e un erudit. De asemenea. Bratasanu cunoaste toti consulii. ci numai ascultând fraza. Dimpotriva. Am citit multe carti. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. nu stie nimic. Dar noi nu apreciem decât ironiile lui Petrisor. discutam aproape tot timpul si comentam câte un text de câteva rânduri.

Si a citit multe volume de Boissier. Aceasta. Dar datoria lui e sa critice pe Leiber. Aceasta. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni.e numai o legenda. Comentariile lui Leiber sunt originale si instructive. Dar Bratasanu nu sfârsise Apeductele. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. El. Totusi. pentru ca a venit dupa cea a lui Bratasanu. vorbeste mai rar. El vorbeste oricând si despre orice.se da din toata materia trimestrului. eruditia lui Leiber în "antichitati" . anul trecut. ca sa poata vorbi mai mult. Marcu are "insuficient" la latina. din pricina lui Vanciu. De aceea se ridica zâmbitor si tuseste. e incontestabil superior realului. rezumând o suta de pagini in quarto din Varemberg si Saglio. însotit de o traducere. Cei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui Vanciu. cu trei banci în urma. Robert | nu stie nici sa traduca. Tot "orator" e si Misu Tolihroniade. carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. Clasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. nici n-a citit multe carti asupra Romei. Aceasta. Rar. de altfel. care a avut succes. Dar Marcu . Dimpotriva.e mult mai bine informat. se ridica Petrisor. Ceea ce e exact.ca si a lui Bratasanu . Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. Leiber se informeaza din Fustei de Coulanges cu o seara înainte de lectie. Nici Petrisor nu cunoaste "antichitati". Dar eu n-am citit niciodata o teza buna. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor.. De-abia ne mai vorbea. Ceilalti. te scriu! Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat.. Niciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. pentru câ s-au împotrivit baietii. Si nici nu le-a mai sfârsit.Marcule. "tiranica" ! . de fapt. Cu multi sunt bun prieten. Orisice ar spune Leiber.. erudit. Si o izbânda. dupa ce oboseste Leiber. Robert sta lânga Bricterian. Conferinta a fost însa oj întâmplare. cautând cuvintele si articulându-le victorios.. "Maestrul" motaia cu ochii închisi. Leiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Robert. Si e cestor. Iar a doua zi a vorbit Robert. E "seful" clasei. Asa i se pare lui Robert. Si îl critica. a tinut o conferinta asupra Jocurilor de circ la romani. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti: . spun baietii. Cât timp se petrece aceasta. . Când poate. când nu are nici un j roman cu el. Dilueaza întotdeauna. Petrisor zâmbeste ironic. Adica sta pe catedra si ame-J ninta: . ca sa-si "deruteze" adversarul. Dar nu ramâne corigent. nu pentru ca are talent.desi dispretuieste civilizatia latina. Baietii jucau tintar sau table. în vara. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". pentru cei care nau citit La cite antique. însa. când se! întâmpla sa le gaseasca. Dar Robert vorbeste. toti au rasuflat. Leiber comenteaza. Bratasanu tine un curs de gramatica latina. Când a sunat clopotelul.Stiu eu ca tot nu învatati. Pentru ca.ne spune Bratasanu . semnata Bratasanu. melo-dios . copiaza. Si vorbeste. Robert se îmbujo-l rase si calca încrezut. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. într-o banca din mijlocul clasei. De cele mai multe ori zâmbeste ironic. Colegii mei de la modern ma entuziasmeaza.. Când se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. noi suntem siguri ca Petrisor nu-l aproba. înainte de a intra "maestrul". la modern. Fireste. Erau mântuiti. De aceea sunt fericit. Iar la examenul oral pregateste dupa juxta câteva paragrafe la întâmplare. Adevarul se afla întotdeauna de partea lui Petrisor. însa. Nu poate. Marcu a citit pe tot Tacit. Modernul. Am drept tovaras pe Horatius. De aceea. Dar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. La real era o atmosfera înghetata.spune el -. în acelasi timp.

Fiecare îmi face aceeasi marturisire: ca el n-ar avea atâta "vointa". Suntem cu totii buni prieteni. Petrisor si Dinu.în loc sa-l linisteasca . Si cum: mansarda mea e prea mica. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. basi -. Pâna ne adunam cu totii. întârziem pâna! seara discutând. CUMOS-AJUNUL Corul se aduna la mine în mansarda. Pentru ca suntem prea multi. Petrisor argumenteaza sofistic. Bricterian vorbeste si se învârte prin odaie. Fanica îl loveste cu putere de marginea biroului. Toti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Robert. Si eu le spun calm: cetonia aurata. Noi suntem rosii si ne stergem cu batistele. Apoi. Cântam întâi Buna dimineata la Mos-Ajun pe trei voci. însa. apoi închid ochii si încearca: laaaa. ci himenoptere. dupa cum e si ba-. Fanica se intereseaza de anumite localuri. care ne întristeaza si pe care Bricterian îl cânta . Poprisan afi ma ca e "isterica". pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. Perri îi împrumuta diapa zonul. învârteala . Dupa aceasta. . Fanica el preocupat de chimie si matematica. O. începem repetitiile sub bagheta lui Fanica. totusi. Basii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept. Diapazonul e indispensabil. Ca sa fie mai multa lumina.tenori. si noi îl ascultam. între ace. cântec iesit din moda. Ceea ce izbuteste sa ne supere toti. care îmi admirŤ cartile si rabdarea. Ceea ce îi im-J presioneaza. Vin si alti buni prieteni .îl enerveaza. care va fa în curând iubit de o printesa. nu se încing discutii literare si nici filozofice. Fanica nu are de unde sa stie lucrul acesta. n-am ajuns înca clasa insectelor. vis al vietii studentesti. din colt. cutiile de gândaci si se minu-| neaza. Fanica e multumit de Buna dimineata. ridicam globul de la lampa. sofismele. dar trebuincios pentru casele batrânesti. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle". Daca se înfurie.. Fumam si suntem fericiti. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". Cum însa noi. D aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni. Si eu le explic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. Pentru ca Robert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. Toti ma întreaba cum se numesc gândacii] verzi-aurii. De obicei. Popri san — care e bas si locuieste în mahalaua Floreasca . Adica ne spunem pe nume.Dau alt aspect. la zoologie.IX. ia o pozitie mai ver-| ticala si vorbeste mai tare. când vin Bricterian. El afirma. Eu le spun ca acelea nu s albine. comentam si bârfim. ne înjur\' fara suparare. în fiecare seara. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. cântam A ruginit frunza în vii. Fanica e un baiat seriosH Dupa câte stiu. A-ceasta ne explica Fanica. Fanica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-| te. Comentam repetitiile pentru Un liceu model si bârfim pe Robert. Ei spun ca asa fac chiar cei de la Mitropolie. baritoni. îmi admira. Aceasta. satisfacuti. Dinu discuta fumând în fotoliu. ceea ce revolta pe Robert. Pentru! ca nu-i "intereseaza".. l Câte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. gheta de trestie.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. El pre-| fera sa cheltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic. Tenorii deschid gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate.

. însa. lumina. douazeci de lei amenda. si strigam: . Acolo ne vom lasa paltoanele în vestiar... a." Fanica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele. si tragând cu urechea la vecin: . Alaturi. sipuo. Buna dimineata. tara sa cunoasca cuvintele. toata Sevilla. Signore.. evis est". iar prietenii îi vor spune. La sfârsit cântam Multi ani traiasca si Totdeauna.ita^nostra. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare. un casier si doi "chibiti". grupuri si se întâmpinau .Ai fost bine. Am asteptat..Iubesc o femeie. " Domnisoarele se vor îndragosti de el. Acolo vor fi domnisoare care ne vor îndemna: -Luati. Robert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza: . Dar baietii au fost revoltati.. în curte. Robert ne marturiseste ca noi "nu întelegem". si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ. iii. la sfârsit. Dar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul. A fixat.De cânii pregatiti corul? Apoi. Au înjurat pe proprietari si au ies: trântind poarta. La noua si un sfert pornim. Bricterian va fi rugat sa cânte prologul din Pagliaccio..cu entuziasm: .Salve. vom zâmbi moderat si vom desface\'mandarine. armene. Noaptea era senina si rece. Se da sol mi presento: Io sono iiprologo. Mama asculta la fereastra. ca sa le auda toti tenorii.Ura.. Pentru o abatere mare. Zapada putina înghetase si sticlea.. Robert se resc rneaza... fals. ne-au primit. sa bem vinul ca si-acuma. Câtiva îl privesc cu admiratie. Babo! . lovindu-l pe umar: . închide pe jumatate ochii si zâmbeste. mamei. . Fanic? îi aminteste ca trebuie sa repetam si Gaudeamus igitur. Pasim prin mijlocul strazii si ne uitam unii 1 altii.. un dirijor. va rog!. pentru casele patriote."evis. Toti spun "sarut-mâna" si se întreaba: . pesmeti dulci. excluderea de la masa finala sau excluderea definitiva. apoi. Acesta e cântecul favorit al lui Robert.. Am intrat într-o curte cu grilaj si castani. ma! Si râdem.. si pedepsele celor nedisciplinati. Mai repetamPe -al nostru steag e scris Unire. mere.". Fanica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. Si doamne care ne vor admira: . smochine. A urlat un câine si aj s-a stins. Apoi.Cât a dat? începem apoi colinda. totdeauna. Apoi. zâmbind. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine.la usa mansardei . Aceasta. Am cântat. Dar numai ameninta.gândindu-se la Heidelbergul de altadata. Scusatemi. La sfârsit... Si restrictiunile sale sunt pur formale.... ba! . ere tur. Cântam. Unsprezece coristi. brusc. romanta din Don Juan. Signori.Multi mai suntem.Aaa.. si ne admiram. vis al vietii studentesti. O. Si am cântat iar: Multi ani . va trebui sa cedeze^si va începe: "Sipuo. Suntem cincisprezece baieti. iar casierului îi strecoara o bancnota. Fanica e un mic tiran. Ceilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn. Baietii soseau grupuri. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti. Pentru o abatere mica. Apoi ne daruieste mandarine. Fanica a suierat printre dinti: -Drace!.

L| alta. . ne-am hotarât s-o sfârsim. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca. Radu. a fost crutat. Aproape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte luxoasa. cum am strigat noi. Poprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. Tinta tuturor era Robert. Le-am luat. în pomiere de cristal. .Totdeauna. . însa.care nu cinaseram . La douasprezece. si cinci sticle cu vin. unde am prins curaj. Nu se mai temea nim de amenda.Buna dimineata la Mos-Ajun. Am plecat de la Radu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei. totdeauna. Mai înainte. Cozonacul se sfârsise de mult. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate.am fost fericiti. Noi am cântat cât am putut mai frumos. Am umblat si pe alte strazi.mama lor de ciocoi.JPfc/ Pier Ceea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze. sa bem vinul ca si-acuma! Unii spuneau: " Câte un pic!" Iar altii raspundeau. ai? Traditia. Pe masa..O suta de lei! La o casa mare. Pastele vostru. pe la rascruci. unde ni s-a servit ceaiul. Vin ne-a mai dat si Robert. Dupa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic. Casierul ne-a vestit. sefule! . Baietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut.Dar ce credeti voi. dar l-am baut pe drum. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smochina. zvâr-lindu-l peste gard. de pe strada Batistei. Stingeti lumina. Auzeam câteodata. catre cei din casa. Cântam zâmbind. ba. ai? Apoi.. entuziasmase pe altii. noi am luat ghiulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. Am cântat. s-a stins de asemenea lumina.. de la care capataram. Noi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu hohote. Ceea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. multumind politicos doamnei. Toti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru.traiasca! A iesit o doamna cu fata luminata si ne-a! întrebat de traiste.. Ceaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi . si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. si convingându-se de aceasta . Fanica ar fi intervenit. tare: . Am pornit. ba.ne-au dat patruzeci de lei. Vocabularul lui Poprisan revoltase pe unii.Am înghetat. cu fetele iluminate. Când am ajuns si eu. La Radu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie.. ne pofteau mandarine si mere lucioase. Drept care. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. noaptea vine. lânga poarta: . catre mine. pe lânga bani. Noi neam furisat repede în strada. Au fost zadarnice toate amenintarile lui Fanica. Pe tava erau adunate fructele traditionale.. am gasit lantul pus la usa. scoborând glasul: . entuziasti: . trecuseram pe la Fanica. boanghenilor!? Ca murim de foame si am venit sa cersim. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin. de aceea.. însa. desi ne puteam multumi cu zâmbete. Cei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra. precum si alti câtiva. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam.. Si am repurtat izbânda cu Lopa-tarii.

Fanica. Baietii l-au înconjurat: .Si n-avem tenori. .Nu mai pot sa beau.Ce-esti copil? . mama asezase totul mai înainte. îi turnau pahar dupa pahar îi spuneau: .Cu sanatate. Se facea mai rosu. si de atmosft Câtiva. .... deodata. pentru ca era prea dulce. .Daca ma iubesti. Ne turna si ne marturisea ca lichiorul e excelent.. . sefule.Atunci bea-l si p-asta. Bratasanu a multumit.. .Nu fi copil.Ti-e frica sa nu te-mbeti? . Apuca paharul si-| sorbea dintr-o înghititura. -Tt! . Atunci baietii i-au cântat: Numai la betie Uit de saracie. a început sa-si strânga paharutele. apoi rasufla: . Ceilalti din odaia vecina se interesau "cum merge". Dar lucrurile s-au sfârsit altfel. la sfârsit. sefule. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete. . dar a ramas nestramutat în hotarârea lui de a se . mai obositi. .Am baut destul. . Bratasanu s-a smuls din lantul Poprisan-Baba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin. Apoi. Unii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta".Dar cine te vede. ma. schimbati vinul. Numai la pileala Vindec orice boala!.Ragusim altminteri. . ma? îi apropiau paharul de gura..Toarna un pahar cu rom în sticla.. pâna la fund paharutul.As! Trei pahare.. a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa. .. Brai sanu venise cu o sticluta de lichior fabricat de el si cu o punga plina paharute. . Dadeau sfaturi.. articula: .Nu mai pot. ba! Dar Bratasanu si-a împachetat paharutele. ca îi e frica. .. însa. ca mergem la Coana Roza. In mansarda mea..Nu mai beau..Unde pleci. . Nici unul n putut goli.Hai ca se-ncalzeste.Mi se pare ca ti-e frica.Ne-nfierbântam si cântam mai bine.vecina si fumau.Eu plec. si de vin.Stai.. sa întrebe daca a placut lichiorul si. "Seful" îl golea triumfator.Fii serios.Lasa-l.. Bra sanu vorbea atât de mult si schita atâtea gesturi. sefule..Nu mai beau. . în pace. ba? . Baba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe Bratasanu.Ascultati-ma pe mine. . . Iar baietii au fost multumiti si de curcan.Fetite. trecusera în odaia. seful se hotara.Nu mi-e frica. Apoi.. a vestit: . .

Gândindu-ne si dezbatând mult. din pricina fumului. Nu pentru ca e urmata de duminica. pentru ca era prea târziu. Doamne. . întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea.nu ne încumetam sa "cucerim" femei. cautând sa para netulburat. Am mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. Ne-am urat. Noi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei.Lasati.. Cu saua verde (bis). Poate am visat si noi . noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosii. rânjind. Am iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim.Asa vreau. ma. Noi . Bratasanu protesta: . Poate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. SFÂRSITUL PARTII a II-a PARTEA A III-A I. Robert ar spune a dragostei. . . ca se rusineaza!. tini-mi-l. La vârsta noastra. eu am mers pâna acasa cu Dinu si am fredonat amândoi: Pe calul balan.asa cum se gaseste scris prin carti - . poate.Azi e noapte sfânta. foarte veseli. Iar Poprisan. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. Si sunt tot atât de necesare. Când ne-am hotarât sa plecam. pe calul balan. .Si de ce vrei sa pleci? .. lucrul acesta se petrece foarte rar.Dar de ce vrei? . ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Roza. nici femei isterice. Sunt si aici examene. tini-mi-l. Adevarul este. alte chipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. Pai.Pentru ca asa vreau eu.Nu ma rusinez.Daca stii. a femeilor isterice. Nu mi-l pierde (bis). Sâmbata noaptea.întoarce acasa. . însa. c-o întâlnesti mâine. de ce nu mergi? . Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. altul. De altfel. si de bani . Ceea ce poate fi socotit un lucru trist. Unul interveni mustrând: . aceasta se socoteste un lucru obligatoriu. pentru ca era ziua lui. despartindu-ne definitiv.Am eu un secret. ma. Curând.lipsiti si de fascinatie personala. ba.Lasa. "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de Craciun la Fanica. era patru si jumatate. a trebuit sa deschidem ferestruicile. si de timp. pentru ca stiu si eu. .Mergem. Doamne. cu totii la Coana Roza. I-au dat drumul! Bratasanu a pornit singur prin zapada. Dupa aceea. Adolescenta noastra îsi tesuse. Casele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. Noi am mai ramas înca multa vreme. unul altuia. însa. unde nu gasim nici dragoste. SÂMBATA Trebuie sa scriu aceasta: asteptam sâmbata ca pe o zi rara.

Poate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. Pentru noi. Ceea ce m-a descurajat. iluminati sau crunti. Nu vreau sa popularizez pe strada. La rându-mi. si sa-mi sfaram pumnii. cu rasuflarea sugrumata. cu sfaturi si glume. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. Voiam sa alerg. Nu mi-e rusine de aceasta. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. "Fata" mia zâmbit. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. Au ramas naluciri tulburi. cu ceilalti. "Fata" s-a întors. Nu ne-au sarutat lung. Ne-am deprins cu greu. am rostit un nume strain. Restul s-a petrecutfara emotii. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. Am pasit la început cu teama în curtile pietruite. Eu ma cunosc: nu sunt "dragut". si patul. De altfel.: parau în pretul trupului. cercând sa zâmbim. însa. apoi si-a ridicat rochia si i-a înghesuit sub ciorap. zgomotosi. Ceilalti m-au felicitat de alegere. Apoi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. lovind gardurile. Am lasat. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. o data cu ceilalti trei. batând în geam si zâmbind. Afara. Glas soptit. respectând tariful cartierului. cu buzele strivite de buzele noastre. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. Nu ne-au privit în ochi. înecate în râsul spart de fecioara beata. Am privit si eu. A încuiat usa si s-a apropiat de mine. nici dintr-alta. Ne îmbiau carnuri despicate obscen. ciudat. nici dintr-o parte. ci de cea a femeii straine. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. Noua ne zâmbeau buze ce se cum. A zâmbit si ea. care trebuie sa ramâna numai al meu. I-a numarat. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. Am râs.femei cu ochi negri si priviri de jaratec. afectând gesturi de felina. Asteptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". Nu ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. curajosi. noaptea. Ne-am apropiat de ferestre. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. eu m-am trudit sa cred. Am intrat în curte. A zâmbit tot timpul. în iatac. ca sa ne mângâie. rascolindu-ne sângele. De trupul care s-a daruit mie. De aceea. cu teama. Eram scârbit si umilit. In locul lor. careia trebuia sa-i vorbesc. tulburat si îngrijorat. Obraji tineri. si ochi stinsi. Inlauntrul sufletului. "dupa". cu pleoapele apropiate. A trebuit sa fac si eu acest pas. si camasi stravezii vadeau forme moi. Tremuram nu de teama revelatiei trupului. De dragostea mea. sleite. desi tremuram. m-am desteptat. Dar am înteles ca "fata" minte. Dar au trecut ani dupa ani. Eu îmi amintesc de noaptea mea. pulpele se dezgoleau. si guri înrosite murdar.. Odaie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. Eu nu stiu nimic de ceilalti. Pentru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. eu eram. M-au însotit pâna la usa. Nu ni s-au apropiat.. fara mâneci. Am întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. M-a întrebat cum ma cheama. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în schimbul celor doua bancnote. Dar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". banii pe masa. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". Mi-am ales trupul. Nu voiam sa-i întâlnesc ochii. când suntem singuri. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le chemam atunci când suntem tristi. I-am facut semn. O rochie dureros de scurta. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. fierbinti si rautacioase. Aceasta era dragostea? Trupul? Femeia? Eram ispitit sa scuip si sa plâng. si . fara sa se oboseasca sa ma cerceteze.

Iubesc si sufera. Discutam îndelung. nici impulsul sentimental. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. M-am întors singur acasa. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. Acestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri. ritmic. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. Sau se pervertesc. Si pasim. Plateam eu. Din pricini felurite. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. daca avem timp. târziu. Nu cautam nici voluptati îngaduite de tarif. Acestea se astern straturi. m-am surprins pasind mândru. M-au îndemnat sa fiu vesel. iar nu împrumutate. Si cu atât mai putin sentimentale. Sau deviaza. Dar exista. fara glas. straturi în suflet si asteapta. Nu ne îngaduim nici perversitati senzuale. fiziologie. Nici Dinu. Dansurile nu sunt artistice. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. la anumite ceasuri din noapte. Aceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. sarbatoritul. Dar aceasta nu dureaza mult timp. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. alegând. La petreceri se danseaza. Dar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. saraci si cerebrali. nici Robert. înfiorând. Ne sunt impuse chiar de viata. ne supunem fara parere de rau. Noi. Trupurile se apropie. multumiti de curajul meu. ne închegam. Cu atât mai bine. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odihneste nervii si ne limpezeste creierul. Frecventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. încep sa calce alaturi de dragoste. La ce bun? Ne-ar antrena într-o lume noua. Adica. fara sa stim. Poate sunt departate de adevar. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". De ce sa ne ascundem? Dragostea noastra e sincer fiziologica. întelesesem si eu aceasta. si aceasta mi-e deajuns. Faptul se îndeplineste corect. însa. Si m-am bucurat. Prietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. Am râs. La un colt. în forme neasteptate. Poate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". în curti tainuite. Noi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. Ne încredintam cât am fi hotarâti sa platim fiecare în schimbul posesiunii imediate. Dar mie mi se par firesti. Faptul poate supara pe moralisti.. Toate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. De acum nu mai eram copil. Au trecut apoi luni dupa luni. Si ne alegem distractiile dupa . Deci. Dar ele sunt ale noastre. care stapânim un trup în schimbul a doua mici bancnote albastre. numai fiziologie comercializata. curioase. cei lipsiti de "cuceriri". Cântarim din ochi fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. Apoi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. Urmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. dupa miezul noptii. nici senzualitate. alte pareri asupra femeilor. Ceea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. Noi. Ceea ce se reduce tot la fiziologie. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. Câtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante.îmbratisarile din pat. Ceilalti se aratau. Eu. Noi toti. Nici sentimentalism.

Discutam ultima carte citita sau articolul lui Cocea din Facla. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. despre trupuri. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. în încaperea cu scaune multe si cu icoana. suntem autentic sentimentali. îl cernem si îl valorificam. Ne îmbie. cu care ne mândrim amândoi. Nu suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism exagerat. Pentru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. începe. dogmatic. Dar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. alaturi de trup. Dar pe toate le privim în lumina inteligentei. eu. Privim si cercetam vizitatorii. Bratele se împletesc. Dar asteptarea nu dureaza prea mult. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. Cu Marcu discut patimas si entuziasmat. Si parasim curtile cu felinare rosii. Prin fereastra. Ajungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce chipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse. moi. ochi masculini au cântarit si au hotarât. în odai cu perdele groase. De ce sa ascund? Am privit adesea. Soldurile fara rod împietresc. care pregateste cafele. dezgolind pulpele pâna sus. Tot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. ne întrebam despre femei. framântându-ne creierele. Vestminte de iatac. discutând. Creierul. pe spetezele scaunelor sau atârna. rotunzi si mari. scurte. victima metafizicei. ne daruieste mecanic raspunsuri.cunoscând rana . Am sorbit mireasma feminina cu ochi înghetati. eu. sau ne cumparam caramele si ratacim prin Cismigiu. El calm si afectând o rece indiferenta. îsi coboara formele. zâmbind. El îmi comenteaza texte anarhiste. Comentam faptele inedite. cel putin la început. cu miscari potolite. Se ghicesc oase înfierbântate de munca si muschi sleiti. Pentru ca întotdeauna ma contrazice. în curte. Amândoi. cu umerii obrajilor dogorâti. Trupuri tinere sau vestede. Discutam cu aceeasi patima. stravezii. Pasim alaturi. suntem nedespartiti. fetele se ridica repede si ne ajung. asteptând semnul celui indicat. Sânii. zâmbind. zvelte sau trunchiate. lacom. care se cer justificate. Umerii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine. La rastimpuri. Si tintesc cu ochii grupul.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. Amândoi întelegem aceasta. Sau mergem la cinematograf. fetele asteapta. la încheietura soldurilor. aprinse. Dar locurile si oamenii sunt prea ispititori. dârji. în adâncurile sufletelor noastre. zâmbitoare. El e materialist. Nu din dorinta de a selectiona materialul. Cu capetele în lumina apropiata a lampii. Aceasta le însufleteste. Ci pasim în noapte. îngreunate. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. Câteodata. Ci din curiozitatea de a le privi cât mai mult. si sânge tulburat. Femeia batrâna din colt. Am mângâiat cu gândul carnea tovarasei . solduri si sâni tainuiti. discutând. Cinic. El e sceptic. torent nestapânit. Si aceasta îmi place. cele cu noroc se înapoiaza. sau stiintele favorite. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. în noapte. despre dragoste. Intram. neînsufletite. Celelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. Pentru ca nu ne întelegem. Când ne hotarâm. Ne controlam impresiile. le mângâie cu priviri blânde. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. eu. în miez de noapte. Ne soptim observatii pretioase. îsi întind picioarele. Continuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim explicatii si concluzii asupra noilor cazuri. fetele cerceteaza grupul. Numai creierele. Si . iar eu îl initiez în orientalism. obisnuit sa se întrebe. Asteptam întotdeauna pâna ce ne hotarâm sa ne alegem "fetele".ne straduim sa o ascundem. Carnea framântata se odihneste.

pe fiecare. Cândva. nici buze rosii si nu le voi putea darui. deasupra cearcanelor de nesomn. încruntat. spumoasa revarsare de vreri. dezgustate. mângâierile care au multumit si înseninat. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc.. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. Ci sex pur. piept otelit va coplesi sânii albi. voi pasi pe strazi cu 1 stralucirea biruintei oglindita în ochi. gândurile acestea ma mângâie. în car4 ne? Ce pulpe se vor strânge? Ce ochi ma vor privi. Sunt urât si întunecat. \ palpita nerabdarea. si musca feciorii.ispititoare. în curând. Vedenia biruintei mele asupra celorlalti.. le mângâi si le fur. furi. ma vor cauta. înflorite în zâmbet si în pacat. bratele vor despica trupul în miscari. tovarase cu uimire în ochi. Eu n-am nici ochi frumosi. cu lacrimi ipocrite de miopie. Ce am eu din toate acestea. cu perverse si dracesti rafinamente. banuitor. truda ] linistitoare. si le stapânesc. sfioase. tulburatoare. mi-e teama. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. Pentru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul. se înfioara asteptarea. Trupurile îsi întorc privirile de pe chipul meu j schilod. în tramvai sau la biblioteca. Nimeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâlharesc carnea si dezgolesc trupuri. si madularele mele vor scrâsni. în mânie. Si pasesc tot mai hotarât. senine. Micsorati în pleoape vestede. în vânt. Nimeni nu banuieste câta pofta. albastri sau negri. ca un sex ce se desfata si stapâneste. Trupuri hranite cu seva fierbinte. Virilitate stralucind cu straluciri stelare. ca pe o bautura scumpa si rara. Sunt urât. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. si brate care stiu mângâia. Peste multi ani. si muschii se vor încorda. ipocrite . Voi vorbi. copilaria. Apoi. în desfatare. Desfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. j Dar trupul meu va fi stânca. As fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins. Si izbânda mea va parasi alaturi. când degetele mele se vor înfige. ramân iarasi singur pe strada. La colturi. si buzele se strivesc livid. rasar trupuri cu farmece. Mi-e | teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. se în potriveste groaza. Si le dezgolesc de pe acum. Trupuri zvelte în ] vestminte ce nu dispretuiesc. si le cântaresc farmecele. înca. si ochi mari.| si jar din faptura mea le va biciui carnea. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. curajosi? Buzele VCM musca. ritm vivace. nu va mai fi astfel. mândre. Cu ochii. viril. Iar pleoapele se apropie si privirea se ] întuneca. Virilitate dezrobita de povara lubrica. ci numai adumbresc. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. Trupuri plapânde sau provoca-l toare mignone. cucerind. câta cruzime si câta ura se ascund \ într-însii. Am poftit crunt pulpe si umeri albi. Voi vorbi. si nimeni sa nu ma ia în seama. si îmi aplec tot .. Furia se potoleste. fierbinti. Dar. Am cutreierat prin locuri ascunse.. Dar acum. rosii. privire dârza. Trupuri I în care se tortureaza simturile. istovite. Trupuri ce tremura.\ sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. Voi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. Nu chip frumos si haine colorate. Si ce trup mi se va împotrivi? Ce pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite \ de strazi? Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare. Trupu-mi va fi stropit de sânge. Gesturile melej vor trada pofta necurmata. .Când ma furisez încruntat pe strazi. Vedenii ma ispitesc sa zâmbesc. Zâmbete în suflet. se înfierbânta dorinta.sau înalte. si vor simti caldura cuvintelor mele. Trupuri ce nu ascund 1 nimic. Trec pe strada grabit. Trupurile cauta obraji rozalbi si buze groase. Ma vor chema atunci si ma vor! iubi. ochii mei nu sunt luati în sea-ma. si oasele se sfarama.

Nu puteam fi sfârsit. Am fost masca cu chip de lut. Astazi. Tot ce puteam face. prin desis. Romanul meu nu se va mai închega niciodata în pagini si capitole. Obrajii uscati se întuneca. Pasesc în umbra castanilor. în pumnul Demiurgului. EU SI LUMEA Am citit astazi Omul sfârsit al lui Giovanni Papini. Acela eram eu. Iar eu trebuie sa ma schimb. El a vestejit. voi avea patrunzatori si limpezi ochi. Eu am vietuit viata lui Papini. natângii cu ochi frumosi si . acolo unde Eu trebuia sa ajung. ma închipui ajuns pe culmi si ma odihnesc. L-am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. Am sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc ochii mari. Urc înca. Vedeniile ma întovarasesc. nevazuti. Am fost creat ca sa-mi plâng viata. Ochi limpezi. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind Omul sfârsit. De-acum. Dumnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si gheata glumei perverse. înainte de apusul soarelui. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. la picioarele stapânului meu: Papini. Sa nu seman cu el. e miop. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. mari. Am sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. Binecuvântata moleseala mi se strecoara. Pumnii se strâng. a ajuns mare. II. sfarâmata. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. Am fost. Si atunci. a creat Papini. a ajuns sus. si fericiti. PAPINI. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni. Copilarie înveninata de furie ascunsa. Si prin aceasta s-a înaltat. Si am strigat în singuratate. Sângele se umfla în grumaji. Si ochi verzi. L-am urât. tulburat de vedenii. e spaima. si mi-am lovit trupul. în carne. Ochii sclipesc. mari. Dar ma trezesc repede. atunci. imbecilii si infirmii creierului. El mi-a furat comoara sufletului meu. Nu vreau sa sufar suferinte straine. de ura pe cei bogati si puternici. de invidie pe cei cu chip frumos. Trebuie. Alte priviri se vor scurge prin ochii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. tot ce puteam crea. Eu voi fi frumos. Nu vreau sa fiu Giovanni Papini. a siluit. la adapost de lumini. nu mai astept sâmbata. Nu vreau sa fiu Giovanni Papini. voi vraji femei. a consumat. sa nu ma banuiasca nimeni. daca ai lui Papini sunt verzi. Dar nu eram sfârsit. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. alta lumina îmi va lumina chipul meu schilod.mai mult ochii în caldarâm. Dusmanul meu de moarte e Papini. Si am lacramat. Nu vreau sa fiu altul. Am fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu: Papini. biciuita de neputinta. Adolescenta chinuita de miopie si de obsesii cerebrale. Aceasta va fi tinta vietii mele: sa ma deosebesc de Papini. De acum. Sa nu ma vada nimeni. Le pastrez în mine. negri. roasa de nebunesti ambitii. cu gândul. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe Giovanni Papini. Cei multi si cei prosti. Si l-am iubit. sa nu fiu el. Nu vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. ca sa ma întarâte. La rastimpuri. consumata în plâns. o zdreanta. pentru ca mi-a scris viata. Nu vreau sa mai fiu eu însumi. Papini e urât. a calcat în picioare. Am sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. aceasta nu ma înspaimânta. Daca Papini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu —. sunt si eu sfârsit. am murit. N-am ajuns. daca ai lui sunt. Ochi negri. si nu l-a mângâiat nimeni.

De acum va începe adevarata viata. si eu le privesc de sus. Voi rodi pretutindeni roade noi.cu fruntile înguste. înlauntrul sufletului meu. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. Papini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata Lumii si sa strig: iata. fapturile ce compromit sexul. suvoaie fara numar spumega. As vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. rosu. De acum nu mai îmi e teama de ceilalti. M-am chinuit si m-am desfatat citindu-l. meschini. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. Si adevarata lupta. Lumina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. Ce-mi pasa de ochii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. Papini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. Am muschi grei si oase tari. In curând. EU! De-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. o umbra. voi fi altul. cu vointa mea. de razbunarile mele? S-au coborât. coplesiti. As vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. în chipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. Papini m-a ajutat sa fiu eu însumi. Cine cuteaza sa se apropie. sângerat. fierbinte. acesta sunt Eu. tot aurul. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. Nu mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. As vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. searbezi. de durerile. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. Ca eu. S-au coborât. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. Voi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. departe de sufletul meu. alte trepte. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. As vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. Imi bat joc de soarta mea. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe Papini. EU! De-abia acum înteleg toata pretuirea. si sa privesc în ochi miile de zdrente care alearga acum pe strazi. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . Voi lumina alte întunericuri si voi urca. îmi par toti neputinciosi. Imi bat joc de vointa lasa a Creatorului. tot mai sus. Voi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. Ceea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. Orice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. o data cu soarele. Puteri neasteptate ma covârsesc. si alcatuind indici. Nu mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. Dar nu mi-e teama. nici naluciri stupide. netemator de jarul ochilor si gândurilor mele.. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. Preturi pe care eu le întrezaream. si durerea mea. acum. Papini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. am savârsit acele fapte care ma apropie de Papini. gata sa se zvârle mai sus. M-am aflat pe mine însumi. Si lupta împotriva mea: cea mai crâncena lupta. Si îmi bat joc de mine însumi. care de-acum nu-mi vor folosi la nimic? Ce-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndeplini? Ce-mi pasa de nazuintele mele. Dar aceasta nu se va întâmpla. Viata mi-a stors alte preturi. asteptând porunca sa se reverse în lume. a Lumii si a Demiurgului. Lupta împotriva lui Papini. Caci am de unde risipi belsugul. Ca nu sunt decât un epigon. Au cazut în ape întunecate. Trapul meu va fi vesnic încordat. si zâmbesc. si sânge mult.. de bucuriile mele.

Furtuneanu si Bricterian. El a dat clasa a VUI-a în particular. Si eu mam închis tot mai mult în mine.. Sa vina. Ma întreaba. si poarta vestminte stranii. si vedeam perechi. Dar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze. Ceilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. Si când vine la mine. îl voi lasa sa-mi pipaie încheieturile gândurilor. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi ochii si anii cei mai frumosi. Ma viziteaza tot mai rar. care se coborau în biblioteca. M-au lasat sa pasesc înainte.Un an. Dar Robert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. Ceilalti au trecut si acum sunt la facultate. Nu mi-e teama de nimeni. Si amândoi ne privim cu neîncredere. cineva dintre noi doi va zâmbi. Gloria de romancier precoce nu mai ma ispiteste: A trecut un an. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. însa. înteleg cât de mult ne-am schimbat noi si cât de mult sufletele noastre. Unii ma privesc cu neîncredere. Am râs de multe ori cu Dinu amintindu-mi de el si de planurile mele. sa-mi ravaseasca sertarele. Ce scriu? Ce a fost esential pentru mine în timp de un an? Au trecut fapte dupa fapte. Atunci poate sufeream mult. Chiar lui Giovanni Papini. Primavara pe care am petrecut-o. As vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de duhul meu Ma va afla. Poate. si simteam atât în suflet. menite sa ai ga atentia. Incet. Si am ramas tot mai singur. III. si apoi le-am uitat. aproape zi de zi. dar parca am murit multi. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele. toata. nu avem ce sa ne spunem. si vedeam studente. la urma. asa. si nu aveam cui sa le destainuiesc. întristând. . Am trait cu totii. Nu e bine asa? Si nu am vrut chiar eu aceasta? Ma gândesc.. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta.. pentru ca nu stie cum sa înceapa: . si a cazut. Ce departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. De ce sa scriu? Romanul adolescentului miop mi se pare inutil. S-a înscris la conservator. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. Si erau atâtea gânduri. . încet. pizmas si certaret. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. UN AN A trecut un an. El ma plictiseste. M-am racit cu totul de Robert.Ce mai citesti? Si eu îi arat cartea pe care o am în fata.pâna aici. Nu mai suntem nici colegi. pe înserat. Am citit mereu si am scris. Si n-a murit nici unul dintre noi.. singur. si eu ma gândeam la facultate. sub teascul cartilor mele din mansarda. cu Bricterian. ci ca aceasia e fericirea: singuratatea. Am recitit tot ce am scris . aproape fara sa iau seama. prieten cu adevarat.. Si ca romanul meu e copiat dupa Un om sfârsit. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia. si m-au miscat. eu îl enervez. Il voi întâmpina. adolescent miop.. la biblioteca. eu îl cred naiv.. Si n-am gasit nici un suflet prieten. Dupa-amiezi dulci si înserari linistite. A trecut un an. sa stinga rani vechi. Si eram acolo singur sau cu Marcu..neputintei ciunge. El ma crede pedant.. împreuna. si eu n-am scris nimic în caietul acesta.. cu cerul însângerat. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele.

care se preling pe ziduri. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. Incolo. M-am schimbat. în fata aceluiasi volum enorm. nu stiu cum a venit primavara.. cenusii. iluminate de aceeasi dorinta. N-a scapat nimeni. Adevarul e ca astazi sunt trist si. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. deci. Dimineata. Dupa un an. Când am vazut eu cea dintâi floare? Si când am zâmbit eu. Iar zilele treceau una dupa alta. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita.. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. Am încercat de multe ori sa aflu cine sunt. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut. si tot ceea ce faceam. Dar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericirea?. nu gasesc decât în el.Si asa s-a scurs primavara. De ce sa-i ridic? Iar lânga mine. E drept. Dinu s-a facut mai frumos. si voi lupta. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. urmarind cu ochii un fluture alb? Când m-am întristat. Pastrez vii câteva zile din vacanta Pastilor si câteva saptamâni din vacanta mare.. Era cineva care citea. deci. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsa? Dar astazi sunt trist. monotone. Si. Amintiri. Am înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. si mereu doream alte carti. coplesit de apusuri reci si rosietice. Dar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un an? Fiecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. si studentele îmbracau rochii subtiri si albe. sunt vrednice de eroii lui Ionel Teodoreanu. Numai eu. Iar mâine voi fi puternic. dupa un an. va veni izbânda. imbecil. De aceea. Ceea ce m-a mângâiat.. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. dupa lupta. nimic. Iar în biblioteca nu mai eram eu. pe drum. si tot singur ma întorc spre casa. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. mult. De aceea. Dar n-am izbutit. si ele erau dragalase si zâmbeau. ca întotdeauna. acum. Timpul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. si eu tot în biblioteca astept serile. Dar stiu ca nu va fi asa.. sunt si eu câteodata obosit. Petrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa. comentam. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . Poate scriu acestea. aproape toti prietenii mei au iubit. pe care nu le pot distinge în timp. Nu stiu cum a trecut iarna. si îmi povesteste. Dar e atât de saracacios. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. Si mereu ma gândeam la viitor. Cea mai mare parte din timp petrecând-o citind. Marcu. Aceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. am avut perfecta constiinta de mine însumi. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic ochii.. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. însângerând bulevardele?. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. Am închis cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. faceam pentru viitor. însa. Citind. Dar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plâng? Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti.

O viata pe care cu greu o acopar si o ascund. nici prietenia.duioase. Iar în noaptea aceasta. si care . toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. A trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. nici biruinta mea. cu fruntea înfierbântata. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. Dimineata. Dumnezeu. Nimeni nu-mi banuieste viata. Ori. dedesubt. suierând. sfarâmând dintii. statornica. Pentru ca asa am vrut eu. si eu sunt Dumnezeul sufletului meu. si trupul se împotrivea. nici durerea strigatului cocorilor. nici bucuriile trupului. si se înfierbânta. si creste. si se ridica. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. încât ma socoteam aproape fara prieteni. si l-am calit cu gândurile mele. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. O viata care creste si se tulbura. Am vorbit despre lucruri de-abia încheiate. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. cu fata încordata sau împietrita. Munca continua. Roadele sunt ale mele si numai ale mele. e anul vointei mele. Dar eu înteleg. Iar fata se usuca. N-am cunoscut nici iubirea. dulci. rabdatoare. daca as reciti. Cu atât mai bine. Dar eu nu o voi mai putea ascunde mult. anul meu e gol si sterp. iar pe frunte se adâncesc dungi. când ma destept. Am muncit. Si ma desteptam în racoarea zorilor. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. Pasii mei ma înstrainau de prieteni. triste. Unicul si atotputernicul stapân. nici nostalgia crepusculelor campestre. Simt clocotind în vine. luminându-mi-se minunea. altminteri. viata. Ce sa fac cu amintirile? Amintirile sunt icoanele timpului pierdut.daca le-am cunoscut . Munca pe care o împlineam gemând. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. Dar e anul meu. care navaleste din adâncuri. PRIETENII Am fost atât de singur în ultimele luni. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. Si ma slavesc pe mine. Dar ei nu cunosc patima mea. Eu nu mi-am pierdut timpul. ceasurile mele triste sunt trecatoare. nici lupta. strângându-i. Dar trebuie sa le rechem. si ma frângeam în caldura patului. si zguduie temeliile fapturii mele. se ascunde altceva: pofta. nici îndoielile. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. Cei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. la tâmple. strigându-mi izbânda sau durerea. si ochii se învinetesc înfundându-se. în zori. acesta e anul meu. oftând în somn. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. eu sunt mândru de minunea mea. as râde. Eu am vrut sa le uit. Pentru ca eu sunt singurul stapân al trupului. Dar acestea sunt false. Ceasurile triste sunt trecatoare. cu pleoapele vestede si grele. De aceea. Toate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. si îmi cânt lauda. Le îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. si spumega. dar voiam sa ramân singur. si pasii lor ma departau. Noaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. O viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. si ameninta. în mansarda. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. Sau . Sau adormeam frânt de oboseala.le-am uitat. nici zbuciumul. rasuflând sforaitor. IV. nici melancolia toamnei. Eu stiu ca. Dar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. Poate ma îndurera gândul acesta. Pentru ca. în piept. strabatuta de fiorul vietii interioare. cu ochii înclestati de tinta.

Ne povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. Dar prietenul se dezradacinase. . Nimeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat. Ne-a înspaimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. Am zâmbit.. Nu putea adormi si nu putea mânca fara tuica. s-apoi. gluma lui a rupt tacerea. Daca se întâmpla sa cada? Noi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale. baietii sunt înspaimântati. Vorbeste Fanica. Fanica e terorizat de marele examen. deodata. Se întovarasise cu un fecior de mosier. fuma cincizeci de tigari pe zi. Dupa glumele lui Radu.. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. aici. povestea anecdote stupide. Ne-am adunat. vom întâlni comisii severe. mai dureroase decât o noapte de lacrimi. Profesorii si-au pierdut calmul. unul la Drept. N-a tradat o lacrima.E cinic. As fi vrut sa plânga. cu amenintari. rau. . am început sa ne ascultam unul pe altul. putin stânjenit.. Invidiem pe Furtuneanu si Bricterian. cu rugaminti. Eu ma gândeam cât de inutil e Jurnalul acesta. primavara. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. se surmeneaza. atât curaj ca sa râdem. Si.Eu fac cheful de bacalaureat. . care acum sunt studenti. Noi ne aratam revoltati. grea. Fuma. Acolo. sa plâng cu el. uita sa observe si sa remarce caustic.. ca sa ne bucuram de venirea lui Radu. prost si puternic. la Brasov. Ne-am vazut. tacere. A fugit din internatul liceului din Brasov. Noi pastram. care ne vor cântari în trei minute. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem.. voit fals. Parea plictisit si obosit.Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. fara sa-l privim. înca.. cu scene. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru Universitate. grea. taticule!. sclipirile. îi e teama sa se socoteasca fericit. Mai aveam numai o luna pâna la examene. venind de la cârciuma la liceu. . Prietenii toti se tradau tulburati. pentru ca îsi stia sigura repetentia. la Drept. sau o bucurie mare. Radu îsi fuma tigara. fugind din dormitor dupa miezul noptii. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. stinghera si stranie.Pentru ca mi-a murit mama. A fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren.Eram sigur ca moare. Fanica . o fata noua cu un suflet nou. Si. E al doilea an pe care îl pierde.. un suspin. aleasa din profesorii liceului. Nu se astepta nimeni la un asemenea raspuns. beat. Nu ne-am lasat complesiti de amintiri. miop. atât de îmbatrânite si de triste.. murdar de sânge. dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. rasarit din murmurare. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. Se îndobitocea din vacanta în vacanta. crapate. . cu care am copilarit si care ne cunosc. Acum.acum ni se par atât de vechi. deodata. sa-l mângâi. altul ia Filozofie. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. In loc de comisia amabila. Ajunsese cinic si vulgar.. dintr-o data. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. Radu a ramas neclintit: nu mai voia sa învete la nici un liceu. cu dinti lati si buze mari. Il întâlneam pâna acum în vacante. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. Acum. fals. In mansarda s-a facut. Bea tuica dimineata. îsi pierdea bunul-simt.. Invatase expresii unguresti si glume germane. Noi râdeam ca sa-i facem placere. doar. planuind. fugise. cu chipul lui de tobosar.. acum. nu poate sa învete. Nu-si îngaduie nici un plan pentru viitor. Cei care învatau înainte..

. de o disperata tristete?. pe doua carti primite în dar de la Dinu. se gândea la mama lui moarta. uite-i ca plâng!. Multi suntem siguri de corigenta. Robert vrea sa ajunga actor pe scena Teatrului National si profesor universitar de literatura franceza.apuca un colt de masa si-l ciocaneste. Le-am spus. Fireste. acum consumate.se va raci firesc. descoperind carti. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un roman? Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul. voi stiti cine sunt. Cine stie daca în aceasta zi nu se încheie. din fotografia clasei a IV-a. Prin ferestruicile deschise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde. Mângâiau cu privirile odaita. fara sa ma întrerupa cu exclamatii si comentarii. Fiecare împrospata un amanunt sters. I-am mintit. atunci. în ceea ce priveste Universitatea. Nu scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli. prietene. Ne-am amintit atunci. . Prietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice. spunând ca lucrez la partea a doua. .. Le-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa . Robert zâmbeste superior. . Ne vedeam iar mici. Am tesut fiecare un manunchi de fire: copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. o etapa di viata noastra? Chef de bacalaureat. poate. Bricterian.Uite-i ca plâng. cum împrumuta de la mine Pe Balzac.Opt ani. nu vo: putea face. Dar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. ca de acum vom lua fiecare alt drum. ca-i semn rau!. Am povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet.poate ultima din cariera noastra de scolari . Ceilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste. Nu avea nici unul curajul sa se desparta.. Nu vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.. blând. pentru totdeauna. pe pat.va fi reprodusa într-un capitol. Numai Fanica îsi pastra calmul...Nu-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza..veche de opt ani . . toti. cum a început Robert sa citeasca frantuzeste.. Se facuse seara. împrumutândule. asa cum proiectasem de atâtia ani. scriind cele dintâi Jurnale. Eram atât de veseli vorbind. Vom întâlni fiecare prieteni noi si.. Atunci am vorbit. cum memoriza din Musset. Am încheiat. cine stie câti vom trece? Dar ne vom aduna peste cinci ani. Marcu râdea. Aparea din nou acel Robert cu pantaloni scurti. . De ce m-au stapânit. Ne spune ca profesorii de la Conservator i-au prezis cariera fericita.. jig-nindu-ne tristetea.Stim. Vom da bacalaureatul în toamna. îngrozit.. Dar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Romanul adolescentului miop.Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum. . fara sa înteleg pricina. cum l-a "înteles" pe Corneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i. M-au întrebat cât am scris din roman.Nu mai cobiti. Eram miscat. Si atunci. Radu si-a aprins o tigara. lacramând. stim! ne grabiram a marturisi noi în cor. cu Furtuneanu au ramas tristi. De ce ma simt acum deznadajduit. cum s-a îndragostit de critica lui Faguet. încercând sa zâmbesc.Numai sa nu încurci rolurile: sa reciti la Universitate ca un prim-amorez. pareri de moarte? Nu gaseam nici hotarârea de a ma mustra pentru melancolia exaltata în discurs. cu Radu. si ochii priveau un raft cu carti. . coplesit de tristete.De câti ani cunoastem noi mansarda? .. Ne tulbura senzatia unei despartiri . si prietenia noastra . Aceasta ne-a suparat si ne-a hotarât sa schimbam discutia.....

Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze.De acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele.. o caut. De-abia mai pot citi. în ceasul acesta. . Dar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum.astept câtiva bani si curajul sa plec. tânguielile si gratuita melancolia.. Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit. Cine stie când voi mai scrie în caietul acesta? V. Au plecat toti. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem..\' viri. As vrea — cu orice risc ... fara nadejdea biruintei apropiate. tacuti. fireste.definitive. Ci examenul de bacalaureat. ca si mai înainte. si la lentilele mele tot mai dureroase. Poate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba. dezamagit. Ne-am urat. Când ne întâlnim.Cum stiu ca a venit vara. Vanciu. ma oboseste lupta pe care o duc. scara de lemn. pe sub castani. Am stins lampa si am coborât. fericiti.va fi ultima vara. cum faceam în celelalte veri. am ramas iarasi singur.. Dar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfel? Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acum? O data cu prietenii. Stiu ca trebuie sa traiesc mult. Miezul lui mai ne îmbia în strada. Voi fi fericit sa închei pentru totdeauna viata de elev.sa stiu precis... S-apoi. . bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. Dar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele. ce curios pare. Dar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei. noapte buna. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat. una câte una. si de fratii care acum sunt departe. ma va lasa corigent. e o simpla criza de melancolie. o masor cu ochii. în racoarea serii. asteptând noi examene. Sunt inutile. noptile. înteleg. sunt obosit. Nu ma gândesc la moarte. Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste\'. pervers agonia. pentru ca urasc mult. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine.ca întotdeauna . în ceasurile rafuielii? Si cu cine ma voi rafui? Simt cum vara aceasta . si sufletul mi-e tot mai pustiu. tainuita. De când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. S-apoi.. Acum stau aici. O privesc.. modest si netrucat de sentimentalism. Nu voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. Nu sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. Pentru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. ÎN VARA Iata. spre Sosea.j ratec . Trebuie sa ma bucur ca am descoperit în Radu un nou prieten.. si mai stearpa iubirea catre . As putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la chipul meu tot mai vested. Iata. spre Cismigiu. Fireste. care mi-e soarta. Iar eu le simt cum se duc. Corigent . Ne-am oprit în gradina cu flori. ne laudam si ne întrebam de viitor. si altfel voi privi lumea.înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja.. râdem. TRISTETI. mai departe. se rup si fâsii din sufletul meu. unul altuia. iarasi singur. colt dupa colt. Dar adevarul e altul. Voi pasi la anul la Universitate sau voi pierde luni dupa J luni. Când se va sfârsi? Ce oglindiri voi pastra eu în ochi.

. Si ma voi surprinde schimbat. Atâtia ani si atâtea îndurari.. Cât de departe mi se par vremurile. aproape fara lupta. Când voi cuteza sa-mi scriu romanul? Se sfârsesc caiete dupa caiete. Unde sunt acum toate umbrele acestea? Unde sunt vrerile. si inima mi se strânge de teama. nimeni. Si e tot mai cald. Dar parca stiu eu de scriu acum adevarul?. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite.. si lacrimile mele? Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumega. si ochii îmi vor cuprinde soarele.. Niciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi. Mi-e teama sa nu renunt la mine. multimi. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea. si ratacesc pe bulevarde. si trec din încapere în încapere. invidiind fericirile altora.. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei. Dar socotelile cu adolescenta mea le voi face. Vara. din adâncuri. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori.. Recitesc caietele de amintiri.. Cât de putin vreau acum. culegând ajutor si dragoste? Trebuie .. . Pasii ma duc orbi în seara si ochii nu lovesc decât vedenii. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. stapâna va pieri într-o dimineata. De ce am vrut sa ramân singur? De ce nu e acum nimeni lânga mine? Nimeni. si fiecare poarta alta luna sau alt an. "personagiile".. si temerile. Si iarasi ajung acasa. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc. ca tot ce-am facut se naruie. Si ma întreb cum am sa ajung la Universitate.. si gândul se coboara tot mai adânc. de viata... sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi meschine.. alaturi de atâtea nadejdi. Si asa trec ceasuri. Si eu strain. rafuiala va fi dureroasa.\'grea de amintiri. si ani multi sa rasfira. obosita. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum.. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit.. Va trebui sa trec si starea aceasta.oameni.. Mi-e teama de mine. si dusmanii rasar din mine. îmi voi aminti noptile pe care le încep în Cismigiu. Si chiar adolescenta aceasta în care am vietuit. Am ramas sa sfârsesc singur lupta. simtindu-ma singur. sa ploua zile dupa zile. si câte rani se vor deschide. iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti. zicându-mi: Ś ce frumoasa e viata! Si apoi ma întreb.Ce-mi lipseste? Ce-mi lipseste?.. Si prietenii mei. asteptând s-o cunosc. As vrea sa ploua. Si atâtea chipuri pe care nu le voi mai vedea.. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. Sunt ispitit sa ma întristez. si eu ramân tot mai singur. iar eu îi privesc. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma. Disperarea muta. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam chiar fata de mine. si îl vor închide ca într-un ulcior. ca sa-mi însusesc altele. trist. Nu pot sa învat. totusi.. Stiu eu cine va birui? Se sfârsesc însemnarile adolescentei.. Cu adevarat.. Cuvinte ce amutesc sufletul. Nu stiu ce va fi cu mine dincolo. Si patimesc.. atât de schimbate. si colind Cismigiul.. cu suflet proaspat. ca tot ce-am vietuit a fost vis. atâtea obiceiuri pe care le voi uita.. si sunt singur în casa aceasta. Nu stiu. Nu stiu cu cine lupt. Sunt obosit si trist. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunosc? Nu stiu nimic. De ce ma napadesc amintirile? Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimi? Si nu mai am deloc puteri în mine? Si sufletul meu e cu adevarat naruit? Trebuie sa mi-l schimb? Trebuie sa ma schimb? Trebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele. Voi mai întâlni prieteni? Va trebui sa ma schimb iarasi.

Dar pentru cine marturisirile acestea.... înnoirile. sigur. Eu ma simt altuB hotarât altul. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura! care-mi oboseste sufletul se va risipi.. nu aflu cuvinte. Dar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. intim . Cum sa lamuresc euŤ Simt ca îmi lipseste ceva adânc.fara "roman" . nu l-ar întelege. Ceea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi. scriind acestea. în anii de criza.de ani.. de plina criza. zilele sfârsite inocent în fata Io. VI.el nu-si mai are nici un rost. nu mai ma multumesc. înteleg atât de] putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. împlinit si. atunci voi întelege necesitateť. chinuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. Oh! cât mi-e 1 de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din carti. I de iarna. La rastimpuri tot mai mari. cheltuite resemnat în lecturi\'\' inactuale.. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. Daca l-ar citi cineva. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. Nu mai cred în ele... Nu am urmarit . ma întreb: oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atât? Cât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. pentru ca . citesc pagini. oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"? Tot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitole? Am adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti. De aceea. câteodata.si nici nu se poate urmari decât cu închipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. Nu mai culeg material într-însul si nu fac exercitii de romancier precoce. Romanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl Cum as putea nota mobilitatea ciudata a sufletului? Iar daca as izbuti. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. Au trecut de mult timpurile când chimia si insectele îmi odihneau creierul. ca acum un an. a golului. a adolescentei noastre? Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. tuturor acestor schimbari.. Acum. si crezând ca ies din adolescenta. Din toate acele saptamâni de toamna. adaug. Nu voi izbuti. totusi.. aproape fara sa iau în seama.sa-mi câstig prieteni? Ceea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva Oare am ajuns atât de neputincios. de mult stiute? M-am hotarât sa nu mai scriu în Jurnal. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "Bibliotheque de Philosophie scientifique". depasirile mele] sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. si. Stiui numai ca ele se precipita acum. Schimbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. în adolescenta.. fara sa izbutesc. nu ghi-f cesc procedeele. fara nici o disperare. ca împlinirile. Dar ma aflu singur. masiv. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc Jurnalul.j calului cu tritoni. E dureros.cu care sa ma I contopesc . as fi avut un tovaras. MA CLATINA VÂNTURILE Dar numai aceasta e lumea? De câteva zile ma chinuiesc altfel de întrebari. Eroul ar aparea vesnic . Au trecut si tim-î purile lui Felix Le Dantec si Haeckel. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. Cum sa le spun altfel] decât "fapte"? M-am desteptat îmbogatit. în ceasuri de grele tristeti. Dar. Cit de departe sunt înca de un roman. pe care eu le socoteam inutile. îl deschid. însa.

Nici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. e un| simplu opium. ma înfurie. înainte. numai atât?. Si m-am întrebat daca retusând personajul Jurnalului meu as mai ramâne în realitate. alaturi de necesitatea eroismului. si filozofia sunt inutile. Si. a nostalgiei. totusi.. Simt numai insuficienta vietii Tiele launtrice. îngâmfat. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. o confesiune personala. iar nu din evidenta adevarurilor. Si iarasi. Sunt linistit si odihnit. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. dupa atâta truda stiintifica. când cartile îsi pierd savoarea. Nu stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica.contradictoriu. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. dupa cum m-am convins ca nu sunt Religia? M-am apropiat de mistica în diletant. ca orice lectura care nu te zdruncina. * Dar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. Am ramas întotdeauna un curios neodihnit. Nu stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor.. cauzele. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva. insultat chiar. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. Dar nu înteleg mistica. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. ma simt atât de tulburat. orice Biserica îmi repugna.. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. într-o seara. Si. Mi-am spus: adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din Liceul "Spiru Haret". a romanului adolescentei. absurditati biblice si grozavii catolice. si e mult. a mediocritatii. Ard de dorul unui adevar unic si pur. Dar istoria. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii. Dar. ma simt nemultumit. Nu ma pot apropia efectiv de duhul sfintilor. De câte ori vreau sa aflu cu adevarat. atât de contradictoriu. pe care nu o pot întelege si explica. Ma întreb cum am ajuns aici: la marea mea întrebare. De câte ori gândesc cuvântul acesta: credinta. din dorinta convingerii. Nu pot accepta credinta în Dumnezeu. în Mântuitor. iar daca as ajunge vreodata calugar. Si. si istoria. Nu-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale Jurnalului. totusi. aceasta atitudine fatisa . Mi se pare ridicol sa accept. Nu e vorba de o nemultumire trecatoare. Cartile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul. ghicindu-ma pe alocuri ridicol. Dar daca toate acestea nu sunt Biserica. As repeta de un nesfârsit numar de ori: numai atât. totusi. Aceasta e tot. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare. Am citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor: din curiozitate.. \'argi. de naufragiat. anul 1924? Fireste ca nu. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. Nerecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. Problema pe care predarea totala o solutioneaza. N-as putea raspunde pentru ce m-am hotarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. Orice dogma.. de aceea nu pot fi aspiy< fata de putinatatea rezultatelor sale efective. daca hotarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. de nesatisfacut. Acum simt ca si stiinta. însa. înteleg. Sunt convins ca &-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinat. petrecuta în riguros examen interior. o rafuiala. de siguranta unei dogme.. a nemultumirii totale. oricum. în Biserica. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru Universitate si sa ma multumesc acum cu istoria. în Sfinti. a unui "ghid" infailibil. atât de noua si de intensa.

nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. Pe mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. Iar eu banuiesc ca m-as putea explica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. si din pricina unor întrebari stupide. Nu sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. fara nici o criza? Poate eu lucrasem pe nisip. Dar. Deasupra tuturor ipotezelor si explicatiilor va ramâne faptul. Astazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. pe mine ma clatina vânturile. La teza am rezolvat toate problemele. si Marcu raspuj dem prompt. Si nu stiu nimic alt. cum nu adaugam mai înainte: dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. cel putin acum. si nimic nu înteleg. Presimt ca se vor petrece altceva decât simple experiente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. în loc sa ma multumeasca.m-am întrebat: }Atât am vazut eu din viata?" Nu ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. ma întristeaza. sufletul meu de totdeauna? Poate sunt rupt din preocuparile mele. aceasta e sigur. Scriam . Pasii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. Cui? Nu pot sa ma gândesc la Biserica. VII. nu stiu de la cine. fara nici o cauza reala. BACALAUREATUL Emotii mediocre la examenul de corigenta. Si eu. cinic.ma multumea. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. Au început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. Cum as putea. Dar lucrul acesta.. Ceea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. valorile mele. rosturile mele.. as închide ochii si mi-as jura sa nu m* ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. însa. care m-au departat de cartile cu stiinta. Dar oare. Acum. e perfect inutil. prea departe? Ratacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. sfârsita în ceasul acesta? Truda mea nu va lamuri nimic. viziunile mele. exact.. poate adunasem material inutil. Poate am îndurat prea multe experiente direct personale. Când m-am întrebat: "Aceasta e viata? " . învataseram matematica. disperat. asteptând rezultatul. ajunge la Iisus? Iata ce simt: ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. multumi si epuiza viata?. si lasat iar în suflet. cu fiecare durere refulata. atunci. Am încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. atât de putin lamuritor. De ce astazi întrecerea e atât de evidenta si. ma copleseste cu acel sentiment al absentei? Ce-mi lipseste? Viata mea launtrica de pâna acum. filozofia. Dar de ce sa le numesc ale mele? Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meu? Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. Am iesit din mine ca sa pasesc mai departe. stiinta. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte.. Ne-am întors acasa fara bucurii mari. si iarasi înaltat. înca. aceasta nu e o explicatie. Presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. dupa trei ani. M-am întrecut. Atunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. Ceea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. Adaug. nu pot sa le cred. Vanciu biruise. sunt nelinistit}\' daca credinta înseamna altceva? Daca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. istoria sunt inutile? Cât de departate mi s-ar parea acum. în vara au cazut multi. însa. De ce s-au naruit toate acestea dintr-o data.

evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. în orasul meu. Si Marcu raspundea sen-tentiind: . Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. Ma întâlneam cu Marcu. atunci. ca sa afle rezultatul. Uitam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. Ś Ocoleam curtea. Dar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. Am râs pe strazi. Ne-am întors acasa fericiti. polemizând în biologie si literatura.. pe liste albe si oficiale. Paseam în . Aceasta s-a petrecut întotdeauna." Dar ma linisteam si paseam înainte. fara nici un rost.. Am plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. în fata marelui fapt. Dar ne surprin-deam. pe care nu le deschisesem niciodata în liceu. Dar azi dimineata era senin si rece. acum. a fiselor.. el la medicina. socotindu-ne studenti. mi-a spus: . Ne umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. deodata. de la alte licee. de febra nestapânita a lecturilor pripite. înscrierea la bacalaureat cu taxa scumpa.. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat: arn fost rânduiti fiecare în câte o banca.Ovreiul în veci nu piere!. vinete. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. Nu eram emotionat. Nu mai ma recunosteam.... Am ajuns în curtea larga printre cei dintâi. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. Am fost cuprinsi. fara sa ma gândesc la nimic. dezgustat. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. eu la greaca. Am asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. fara sa doresc nimic. Mi-am amintit si m-a tulburat. Simteam cum îmi scad puterile. rasfoiau carti din ghiozdane pline. el o geografie. planu. La rastimpuri as fi strigat: "Sa treaca! Sa treaca. A doua zi. si el singur geografia. N-am putut sfârsi cornul. la acelasi ceas de dimineata. si vointa mea îndoielnica. pasionati si cinici. de la primul examen din vara. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. Eram toti admisi la oral. pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite.De ce nu mai sunt si eu în liceu. Câtiva candidati. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. m-am surprins calm. instinctiv îndârjit. iar lista era fara sfârsit. orasul torturat si trist sub frunze. Eu am învatat fizica singur. N-am putut goli ceasca cu cafea neagra. Doi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. ind ani de munca universitara. Am plecat fara sapca si fara geanta. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. ca sa învatam. începuse toamna. Nu cunosteam pe nimeni din seria mea. a rasfoirilor nervoase. Eu luam o fizica. învatam dureros. Cadeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. si timpul meu prea scurt. fara carti si fara fise. plictisit. au trecut."Acum e seara. Munceam cu un suflet si un creier strain. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. Ni s-a fixat. Rezultatul examenului de corigenta. Ma descopeream erou. ce cauta pe fratele meu. la mine în mansarda. si trotuarele erau curate. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. . si sa pasesc eroic. în sufletul meu. a sublinierilor cu creion rosu. Eram liberi trei zile. a memorizarilor. e cald. se risipesc miresme de ploaie. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti.subiectele pe o lista. parerea de rau cu care o studenta în medicina. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. peste un ceas. Paseam alene. si ulitele brune. ziua de examen a fiecarei serii. M-am linistit de cum am început sa scriu.. Si. cu pietre reci si case albe. As fi vrut sa alung tot undeva.

la o discutie de filozofie biologica. ... Vecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti. îmi priveam tovarasii: tremurau. am raspuns tot ce m-au întrebat. Miop si suparat. Dar profesorul nu era multumit. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare . . Mi-era ciuda ca profesorul . nu-ti admir decât o mediocra încapatânare. La geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor Apuseni. . N-am stiut nici afluentii Crisului Alb.Multumesc. faceam eforturi de memorie. M-a întrebat din istoricii ardeleni. Dar a cazut\' singur în cursa. Profesorii s-au asezat pe scaune. raspundeam. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice. Dupa un ceas. profesorul m-a socotit. Prima izbânda îmi daduse curaj. a pus alte întrebari. Vecinul meu nu avu noroc. M-a întrerupt. La fizica si chimie. de logica. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al Casei Scoalelor. . într-o banca lunga.. Eu eram palid si îmi torturam ochelarii.. Am început cu limba si literatura româna. cu gâturile reci. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul.Stii exemple din lexicul bizantin? O întrebare stupida. zâmbind la rastimpuri prezumtios. dar stiam. ca pentru nota cinci. a raspuns.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam Cidul. . Am raspuns poate prea prompt si încruntat. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I. prea calm.! cercetându-ma pe mine. Poate e evreu. -Bine. trebuia sa le înveti pâna la capat. . cu buzele albe.A fost domn al Munteniei. Am raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului: relatiile lui Petru Musat cu polonii. Sfârsisem. trist. . fireste.Stii ceva despre originile poeziei populare? I-am spus ce stiam. ale caror raspunsuri nu se pot memora. Eram calm..curtea larga.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la echinoderme pâna la om. Mi-a socotit memoria proasta. . . încet. Vecinul lui tremura.Ce domn român s-a înecat în Dâmbovita? Aceasta o stia ultimul din serie. dar a confundat.Poti sa-mi spui evolutia sufixelor? Baiatul privea în gol. ca un perfect papagal." As fi vrut sa-l provoc .din sadism .. pe care . fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu. Am rosit. volumele lui Brehm. am fost chemati în coridorul întunecat. As fi vrut sa-i spun: "Ce?. Cu dumneata am sfârsit.pe el. la limba franceza.incult . Am luatpatru. întrebat. Ma pasiona întrebarea. Mi-am înghitit amar umilinta.Pe unde intra Nicolae Mavrocordat în Bucuresti când venea din Moldova? _? . furios. Altminteri.profesorul l-a sarit.Vlad înecatul. Eram umilit. .Daca te-ai apucat sa le înveti. Noi. De ce îl persecuta atât? ghiceam ca se întreaba ceilalti.Stii ceva despre el? . Aceasta a bucurat pe al treilea vecin. Perrier si Fabre. Dar n-am putut face nimic. încet. unul lânga altul. colectiile de insecte. de atentie. papagal premiant si mi-\'. în clasa navalise prea multa lumina. cu gândurile straine de examen si de comisia care întârzia sa se adune. cu tâmplele supte.

Despartiti.. de acel roman pe care nu l-am scris. Scriu cu greu. Ma obs&l deaza romanul. cine stie daca nu ne vom uita?.Iata ca încep rasplatirile. Daca voi promova. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman.Am plecat fara nici o bucurie.. Voi rasfoi mai târziu caietul si. A început sa ploua: greu. poate. De acum.. Nu l-am scris. Si de aceea scriu în caiet: ca sa nu uit durerea din ziua examenului meu. daca îl voi scrie vreodata.. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. nostalgii.. am scapat!. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. cu platani ca în zilele examenului. VIII. voi culege toate stupiditatile... ma întrebau elevii asupra bacalaureatului. Si nu simt nici o bucurie. Pacatele mele n-au fost surprinse.singur. Pe mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. am avut si nenoroc... FINAL Am scapat. Le raspun-deam pripit. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste.. voi promova mediocru.. media. Am povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. Daca nu voi trece?. cei favorizati. pe un colt de zid. nu-mi va mai fi prieten. tara sa tip.... Câteodata ridicoli. si dulapurile cu carti din care atât am citit. însusirile mele n-au fost rasplatite. Daca ma întrebau altceva. îmi da. asa cum îmi fagaduisem. sa alerg... poate luam la toate "insuficient". Am trecut singurul din seria liceului nostru. si ma simt ispitit sa plâng. rece. toata absurditatea bacalaureatului. Ma întrebau profesorii. Pe noi ne legau creierele. sase.. Cine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. Si ma întrista portarul. Penibil. sa râd?. cei tâmpi. Nu înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. câteodata eroici. pentru totdeauna. M-au socotit naiv. nu sufletele. mediocritate. de strain. în roman. Nu l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. M-am plimbat iarasi prin curtea larga. Mi-am citit numele pe lista. cu ochi tulburi. fara sa alerg pe strazi.ca pâna acum . Nu vreau sa ma gândesc la Universitate.. ma chinuie atâtea fapte care trebuie spuse.. mult. Soarele se iveste din nou.. Sunt aproape sigur trecut. luam cea mai mare nota. Ma simt furat de noi desfatari. Am facut.. Daca ma întreba la naturale insectele.. si apoi sa-l sfârsesc. Eram cu totii contururi.. printr-o întâmplare. când eu ma simt atât de schimbat. E toamna afara sau e toamna în mansarda mea?. . Si cinciul e bun. Am avut noroc. si asta ma doare. . monoton. Cine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeauna?. Caietul acesta e înca un caiet de adolescent. de gânduri noi: Universitatea. în orice caz. \ nu-l voi rasfoi . Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu.. Cum as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict \'Ś care sa duca la un roman?. mult. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. la franceza romantismul. Prietenii m-au sarutat. iar la geografie originile geologice ale muntilor. si orga marunta -"ascunsa sub scara.. O viata se închide. Voi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi..

Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop. si deasupra mea. îmi musc bu zele. Am schitat cele dintâi capitole. pe bulevard. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele. schite pentru roman. ascultat lânga fereastra. bulevardele reci. prea alba.. ei îmi sunt tovarasi. Ma lovesc. As fi vrut sa nu ma descopere nimeni. ma desfâtam. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. Dintr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia. si le socoteam asemenea Hypothiei.. Voi scrie: "Pentru ca am ramas singur. m-am hotarât sa încep chiar azi Romanul adolescentului miop. si cum se iscodesc nelinisti.... Curtea îmi era prietena. de draga.. ci eu sa-i descopar pe toti. Mansarda mea a ramas aceeasi: blânda.. Dar am sa-l scriu ca un Jurnal al autorului. pentru ca ma arde dorul de a începe chiar acum romanul. Am venit acasa. si toate mi se pareau frumoase. Dar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul. Astazi am colindat câmpurile cu miros de toamna.Cel dintâi curs. . SFÂRSIT Volumul II [GAUDEAMUS] 1928 [PARTEA I] /. ploua. Asteptam. Vreau sa închei Jurnalul în aceasta zi de toamna. Am revazut atâtea lucruri. sa-nj istovesc crunt anii tineretii. Trebuia sa-mi gasesc prieteni noi. Ploua. firesc si dramatic. sa muncesc fara odihna. Si zâmbeam. Paseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. treceau oameni care nu ne cunosteau 136 profesorii. trista. "Cea dintâi toamna" gândeam eu. Nu cutezam sa vorbesc colegelor.. descoperind un colt albastru de cer. note. DECOR Castanii erau umezi dupa ploaie. Si mi-erau toti dragi.Soarele se întuneca. Cerul era înalt. De acum va trebui sa muncesc mult. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit. Cartea mea nu va fi un roman.Ploua. ca în dupa-amiŤ zile copilariei. Zaream prea multe studente. Flori de tufanica ma ispiteau. singura. Gândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca . E singurul mijloc de a surprinde realitatea. Casa mi se parea atât de buna. însângerata.. . Rezemat de zid. Atunci am hotarât: greaca n-am s-o învat acum. citeam. Am plâns ca un adolescenta lânga un copac. N-am stiut si nj m-am întrebat.. înalt. si nu pot munci. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. ploua.. în mansarda. ci comentarii. Tufele mari de liliac se umileau în soare." Sunt fericit ca în gradina ploua. Jos. toamna. toamna. Si nu stiam ce astept. si gândeam de-acum. îmi spuneam: nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi ani? Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. în amfiteatrul "Maiorescu". Ma încruntam ca sa prind curaj. singur... Si nu pot munci. Trecusera acele nopti tulburate de gramatica greaca. prea calda. Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. Se sfârseste.. pe coridorul ce ducea la secretariat. îl închei. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda.

la Paris. apoi rosu. Drept si Filozofie. Seara. de-acum. si nu scrisesem niciodata versuri. perechile tac întotdeauna.. Altul. Cei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit.Eu.. O alta dovada: ceream si capatam bani pe cele ce publicam. si globurile galbene rasareau în seara. trist. întarite în ceasuri tulburi?. Nimeni nu stia mai mult.Dar mata de unde stii? .". Ma stânjenea palaria. spatos.. A fost la Atena. Coboram scarile.. Dar eu aveam mansarda. obrajii rezemati în pumn. cu câteva chipuri. seara. Era urât. clar. Totul se rafuia. I ma accepti ori nu ma accepti?" Feminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti. Sub palaria mare. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa. Câteodata venea însotita de un tânar palid si firav.. aproape chel. catre vecin. zidurile tot mai mohorâte.. sufletul se tulbura. cu parul retezat pe frunte. De atunci îmi zâmbea. Mai întâlneam o fata bruna. Nu aveam noroc. în fata unei usi. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. Un student basarabean.. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma". Am înteles aceasta când marturisea basarabeanului: "E asa de inteligenta!. cu ochii în toamna. tainuit. sufletul mi-era clar. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu rochii prea lungi. Erau si dudui care luau note. Domnul vorbea rar. Pe coridoare. Si toamna ploua.. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. . Ma întâlneam si cu o studenta cârna. lânga ziduri. iar eu o salutam. Nu-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs... nu-s buni de nimic! -Zau?. Am surprins un crâmpei de convorbire. Am surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri. . De ce ma întristau hotarârile adolescentei. Grupurile. înalt. . apoi palid.. A rosit. Grupurile întotdeauna râd. Pe coridor. dar o iubea. liniate.. însa. duduile îsi potoleau enervarea închizând si deschizând genti suspecte.. Dimineata. trist.. Ma obisnuisem. ploua. Discuta cu oricine filozofia 137 germana si feminismul. Bibi nu-mi raspundea. sunt feminista. La sfârsitul orei. am lovit o duduie care m-a privit enervata. Aveam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. Aveau urechile mari. perechi si grupuri. la Sofia. lânga ferestre. obositor de clar si de rar. indiscret. Dar de ce îi spuneam eu Bibi?. Avea un început de fraza foarte ciudat: "Ma rog.. De arunci o salutam umilit. .suprema încoronare a activitatii pamântenilor. domnule. paream mai degraba un zugrav german. Castanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. O purtam numai în ploaie. De ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistit?. Fratele meu a încercat sa glumeasca: studentii sunt poeti si bohemi. în suflet.Sa fie sanatoasa. Am aflat mai târziu ca pe duduie o cheama Bibi.. gândeam. Unul. Am fost palid. Zaream tineri cu atitudini de gânditori la congres. Nu pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari. sprâncenele încruntate. Cea dintâi schimbare: mi-au fost simpatici sentimentalii. parul adunat salbatec deasupra cefei palide.Daca n-au citit pe Hegel. . balai.Strazile erau tot mai reci. Perechile. Fruntile descoperite. Cea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv încheiata: nu mai scriam Jurnal. prea mare si prea neagra. Era înscris la Teologie.

cu plete. Si. . Când trecea ploaia. oare. deodata. dupa doi ani. Doctorandul s-a împotrivit. pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vechi.. am sa-mi mai amintesc. //. studentii si studentele sunt zgomotosi. Porneau grupuri..Fireste. asteptam pe coridorul cu ferestre largi.... Si studenti sarmani de la Litere. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut. pentru studenti. intime. comandase la tipografie buletine de înscriere.. Priveam ferestre luminate si ghiceam odai calde. de care îi leaga copilaria sau liceul. pentru cincisprezece persoane. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa. ... Pe drum. rodnica si avântata. de directorul batrân.Am eu o mansarda. a trecut. încheindu-i. pe covoare blânde..Ce de carti. Viata se vietuieste înainte. . mic si sfios. la cantine. Ne-am despartit în noapte. undeva. obtinuse cei dintâi bani de la batrân. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. de-a lungul bulevardului.... cu servietele sub brat. întorcându-ma singur. o întrunire si nu gasea sala. ce de carti. iar eu scriu ceea ce a vietuit. am întâlnit cei dintâi fulgi. daca cercul ar exista. * Toamna. încet. adunase cinci colegi pentru comitet. cu barbi tinere si aspre. ma întorceam acasa. La ce sunt bune toate acestea.. mansarda s-a luminat. la mine. iata-ma acum student. Mi-a vorbit. încet. pe strazi spalate si reci. acum? începe o noua viata.. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri.. . zorit. Medi-\' cinist.. socoti volumul aerului din odaie. sa-i cunoasca. fericiti. mi-a pierit sfiiciunea. cu tristeti si amurguri. M-am îmbracat. la decanat. dupa sfârsitul seminarelor. care blestemau ploaia. nu se poate. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartit. Si scriu o povestire care nu e. Si cercul nu exista. . 138 cum orasul nu are înca un cerc studentesc. nedisciplinati. Aducea o geanta încarcata.. feminini. la începutul lui decembrie. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet. un parinte al sufletului meu de adolescent?. încheiata. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina. si am plecat amândoi la directorul liceului. Daca s-ar gasi. Dimineata.Decembrie. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist. cumparase dosare si hârtie. Am început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata.. la ziare. cu pasi moi. PRESEDINTELE Toamna am sfârsit-o singur. Doctorandul îsi musca buzele de nerabdare.Daca ploua seara.Mai mult de doua ceasuri... Voia sa vesteasca. Un batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru Camin. iar sus. Batrânul încerca sa se înduioseze: venisem acum noua ani.. scrisese apeluri pentru studentii orasului. Vor stânjeni si obosi pe cei de acasa. prin ziare. Acum. si a plecat. Ne poate da si el o mâna de ajutor? Primeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniri? . grupuri la camin. Dupa doua ceasuri deschidem ferestrele. cu ochi banuitori si ciorapi patati de noroi. înca. . cald si scurt. Faptul s-a petrecut atât de repede.. Si studente din orase departate. se înstruneau coruri. amintirile sunt amare si grele. întâlneam studenti de la Teologie. Am primit-o numai pentru coruri. o camera pentru început. Cadea seara.Mansarda e a mea. A multumit.. la Universitate.

cu fruntea înasprita de frig.Asa e. Pe aceia îi cunosteam: doi de la Politehnica.O! pardon! Si asta-i Andrei. Zâmbea. . studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda.. un tânar slab si gârbovit. Nu era orator. Ascultam cele ce le spunea presedintele.Roman? . mansarda era plina de studenti si studente. Am adus jaratec mult si lemne multe. cu geanta umeda de fulgii topiti. . Dar cercul nu exista..Va rog...Nu te plictisesti d-ta singur aici? Mintii. . Palid. Doctorandul nu venise.La cinci avem oaspeti. într-o jumatate de ceas. care fuma mult si-si cântarea cuvintele. 140 Cum era sa-i spun ca o cheama Bibi? S-a prezentat singura. îsi cauta cuvintele. I-am retinut numele. cu ochii în carte.. Am alergat jos. Ma înrosii.".Nu stiu. Dar se face selectie.E bine? . Cercul trebuie sa ajunga persoana morala si. daca jeturile sunt comode. . Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald. . .Adica cum? Ś .. Ceilalti. comitetul provizoriu. Fireste.Cunosc si eu un Andrei. Ma privi lung. N-au avut loc decât prea putine dudui. foarte bine. palid. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba. aici e o mansarda. . daca rafturile sunt curate.. . Trebuie închegat.N-ati citit nimic de Gide? . Corul si festivalul ne vor aduce bani.Dumneata lucreaza înainte. Vom merge cu colindele la ministri. stânjenit.Eu sunt. albe..Nu ma prezinti domnisoarei?. sa vedeti. mai ales. da.Numai dumneata ai venit? . Aprobam. precizai. sa ma gaseasca singur. la rector. între rafturi.Tocmai. treizeci. . sediu provizoriu?.. în odaita. . un sublocotenent în ultimul an de Medicina... ..^is-tâzi. straini. la Palat..E interesant.. student la Politehnica. Unii vor pleca imediat.. apoi. A amintit donatia batrânului. nu pari îndragostit. persoana juridica. .Da. . . dar le rostea definitiv.Câti? 139 . intrase fara sa se vesteasca. eu am sa citesc ceva de aici. ....Ba da. Lânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "Universitare": .. Bibi nu se astepta sa ma vada si. era Bibi. douazeci. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada. . prezumtios. mansarda e a dumitale. frig si tristeti. Se adunase.. O rugai sa ia loc pe un jet. Taceam. la ora 5. cât mai repede. Luase Corydon. . Un manual de Economie politica.Ciudat... Dezarmat... la o masa. Un schior.Nu sunt cu totul singur. .A doua zi de dimineata..Acela-i de Charles Gide. M-a mântuit doctorandul.. . pe scaune si pe pat.

va putea primi donatia.. fetele. .Duduile vor face game. Fetele au acceptat atunci sa înceapa.. Un tânar oaches fu desemnat dirijor. si ninge mult. mi-ati fagaduit.. Interventia presedintelui solutiona dilema. în tumult.Primatul curajului.. cu buzele umede si narile tremurând.. Baietii. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte. entuziasm. Bagati de seama sa nu spargeti geamurile. Interveni presedintele. munca. Ma simteam atât de fericit si atât de stingher!.Nonora. sa înceapa ei întâi! Baietii protestara. Fum de tigara. conditiona presedintele.. umila. si ne bucuram ca afara ninge. Duduia cu cearcane sfârsi gama corect. la pat. Veneau târziu.Selectia prin sex. într-o dupa-amiaza. obraznici. pareri dintr-un Heidelberg ce înviaza. replica o blonda.Primatul sexului frumos. Baietii. Repetam Gaudeamus igitur. seara dupa seara. Era cald îmre peretii albi. Aceasta a nemultumit pe baieti.Numele d-voastra si facultatea? .Si disciplina. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri. prin fum de tigara.. Fetele protestara. Fagaduiau ajutor. . la.Do. Se pogora în mansarda.. Duduia se facu rosie. eu îmi cautam mansarda. . Avea bucle negre. mica.. îi ascultam. 141 îi auzeam cum conspira. altii purtati de curent.Tenor. pe îndelete.. discutia se înflacara. mi. . . Studentul înalt si tiganos. . fa. O duduie alba si cuminte se supuse. Drept si Conservator. . Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul.Aaa?! A doua zi au început repetitiile. sa discute problema în alta parte.Domnilor.Suntem raciti. Râsete. re. fumau si nu erau atenti la dirijor. îsi dadu parerea. . umbre... care statea rezemat de usa.. trebuie sa încercam o "viata studenteasca". O studenta. Si presedintele a interzis-o. . printre carti. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti. si. Erau câtiva îndârjiti. A trebuit sa se accepte repetitii comune.. iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie. De cum sosea cea dintâi fata. ca prilej de dezordine. Baietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme.. provocator...E mult de atunci. . Si începeau sa discute greva studenteasca. Oaspetii mei se înflacarasera. se enerva. . Corurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada.. Rafturile priveau. .Dumneata ce crezi? Eu nu voiam sa cred nimic. miresme de vestminte feminine. Se adunau în jurul sobei de zid. rasfoiau intrigate carti germane. . . altii împotriva. Le ghiceam cum..Astfel. sunt tot . cu buze mari. Fetele ajunsesera prietene. în acelasi timp. .. gândeam eu.Domnule presedinte. Deasupra capatâiului. Daca domnii colegi vor.. înfricosati.. în cealalta. mute. cu ochii negri în cearcane. baietii.Noi ne cunoastem glasul din liceu. Unii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup. Fetele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". sol.

îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda. gasise sediu provizoriu. Sedusese si pe presedinte. Studentul înalt.Ai vazut ce sprâncene are?. Veneau împreuna la repetitii. Zâmbea fiecaruia. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti.. dupa ce ne desparteam. Voia sa ajunga inginer sef. Ceilalti erau frumosi si vulgari. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. dorind ceasul repetitiei. M-a întrebat a doua zi cum îl gasesc? L-am laudat. Descopeream în el. brun.. Continua.. Saruta cu buzele desfacute. El voia sa ajunga inginer sef.Domnisoara Nonora ce crede?. încet!. la capatul se de un student frumos si prost. spatos. cu capul rasturnat. sânii. Era atât de nou.. Favoriza pe Radu. Pe ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate. La cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. a fost poreclit "GaidarofF\'. colonie.. Bibi s-a tradat. Nu alegea... în discutii: ..încet... O întovarasea numai el acasa. în acelasi timp. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru: ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze. Avea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit. împartise sarcinile comitetului. de când aflase ca vine Nonora. dar îsi ascundea cu greu ambitia. cu priviri de muncitor ambitios. Colegii l-au îndragit si îl .Atât? Se împrietenise cu Bibi. . am vazut cum se lasa sarutata.. pentru ca era inteligent. Era "simpatic".. Mi-ai luat tot rouge-u\ de pe buze. cu rafturi multe si tigari fumegând. cinic si "spiritual". E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunchii. festival. Se aplecau cinci tenori. Se surprindeau. fara covoare.Esti obraznic. La început. juridica. . Dar eu îmi cautam prieteni noi. Radu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul". Pastram aceeasi intimitate în vorba.. Supara fetele. N-am oferit decât sosonii!.mai ispitite de mansarda mea... Mi s-a parut ca Bibi îl iubeste.. totusi. Nu credeau în fagaduielile presedintelui: persoana morala. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. fara sa fie chemat la ordine. izbutise sa smulga o subventie de la Prefectura si aprobarea pentru colinde.\' Poate visau. se prefacea curios de stiinta. camin. 142 . si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta. pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. îl întâlnise într-o seara la mine.în curând ai sa ajungi antisemit. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. Nonora îl prefera studentilor.Cine îmi scoate sosonii? Poate vorbise si pentru mine. care acum d întreba. Radu îmi era aproape un prieten nou. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. Presedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat. fireste.. apoi. cu halat alb si fruntea încretita. Si Radu venea în fiecare seara la mine. teza în laboratorul de balneologie. Nonora era tot mai provocatoare. tombola. umerii. într-o dupa amiaza. îsi pregatea. . Bibi mi-a prezentat pe Andrei: înalt.. accepta cât de multi curtenitori. care sta totdeauna lânga usa. . de nebanuit. .. Inteligent si volubil. înscrisese membrii. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti..

Ma desteptam diminetile tot mai târziu. La dreapta mea lupta No-nora. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. Dupa miezul noptii. îngramaditi în masini mari.. mult. Austeritatea adolescentei se risipise în toamna. si dirijorul care ne felicita. fara graba. . la un prieten.. Era surpriza presedintelui: o sala.Chimia industriala. Si regele care ne întreba. Taberele s-au despartit în câteva clipe. Descopeream zi: dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat. Uitam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. citeam. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. 143 La a doua întrunire s-au platit cotizatiile. am glumit.. Ma aflam între Bibi si Nonora. Pierdeam tot mai multe nopti cu Radu.. Le închideam în creier. vecin liceului. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. saruta patimas.De vie? . Dupa ce s-a sfârsit adunarea.. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi.Daca ma razbun si te îngrop în zapada? . Ceea ce întelegeam si simteam din carti. Eu ma prefaceam nepasator. pe fiecare: . care se naruia fara sa-i înteleg. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe. chiuind. în ceasul când începeau repetitiile. Nu urmaream nici o idee intima. un filantrop. Citeam.Spune-mi. simt zapada pe gât. cu capul rasturnat. Aple-cându-ma sa strâng bulgari.. Loveam îndârjit. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. Bibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari: "La ce te gândesti?" Nonora raspunse: "La cel care trebuie sa moara". blestemând. si presedintele care râdea fericit si sorbea pahare cu vin rosu. Pentru ca parasisem disciplina Jurnalului. cu deosebire în presedinte.. 144 Noapte cu colinde la Patriarhie si Palat. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor.. . Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri.. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei. Evitam sa ma adâncesc. ca sa ne batem cu zapada. El o sarutase. Parasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. pastrând masca sufletului vechi. sa ma întreb...bat cu bulgari dupa fiecare repetitie. un director de ziar si la decan. S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti. în mansarda am privit oglinda mult. zi de zi. am trecut toti pe terenul de fotbal. Rezumam corect. Vorbeam despre Nonora.. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor. cum sa zâmbesc.. fetele în costume muscelene. tot mai bine dispusi. Vietuiam o viata noua. Lecturile nu ma mai nelinisteau. sa raspund. cu creierul. pe par. Nonora râdea provocator. Un fapt care m-a uimit: n-a protestat nimeni. Exclamatii. Tremuram.. M-am hotarât sa-mi las parul lung. Eu am adaugat: . la trei ministri. As fi alergat. ispititoare. Citeam. muscând buzele. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor. Adunam fise în cartoane. si Nonora care se înecase cu un cataif.. Majestate.Dumneata tradezi. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. însemnam pe hârtie. . . cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii. îndemnând. împrejurarile. uimire. aparându-se cu servieta. si Gaidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. Nonora. M-am întors acasa cu pasi usori..Dumneata?. M-ai iertat. noi aprinsi de vinul patriarhului si îmbatati de izbânda.Uite. Si masa cu belsug boieresc de la Patriarhie. Se lasase frig peste zapada. Am colindat.

Bibi: "Numai atât?" Eu: "Sufar"."Când?" Nonora scrise: "Acum".. Nonora. entuziasmati: . pe care ni l-a prezentat: Gabriel. în mansarda se facu. la Drept. O blonda. Presedintele semna tot atât de multe hârtii si compunea tot atâtea j proiecte. îmi vorbea intim. Eu: "Ai ghicit".Eu m-am întristat stupid. Noaptea trecuse atât de repede. ochi dracosi. Se statornicisera perechi. Eu zâmbeam si ofeream scaune . presedintele. Andrei erau invitatii. Presedintele. tacere stânjenitoare.Ma plictisesc Radule. . sâni ispititori. "seful" a venit cu un tânar livid si serios.. multe. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru. cauta-mi sosonii.Jocuri au sa fie? .. Radu suferise toata noaptea. Ne întâlneam...Vivatprofesores. Ceasurile erau tot mai I putin ale mele. surorile bune de la sopran. am întovarasit duduile acasa. Gaidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în Farmacie... nu se lasa coplesit de efuziuni colective.Nu stiu. blonda Mariuca. Zâmbea dupa fiecare discurs. Gaidaroff. zâmbind: .j mitetul. cu zapada înghetata sub stele. fara sa rosesc. Radu. mica. Apoi. si-mi spunea "sefule". Izbuteam. sus. 145 ///. * Zile stapânite de viata. Nu se entuziasma. Carti se adunau. catre Gabriel care nu îndraznea sa treaca pragul: .. Bibi era înciudata: . Atât.. ma! Hai ba. La plecare. A pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului Vasile.. împreuna cu "elita". Vicepresedintele. Eu: "Nu mai avem loc pe plic"... co. la mine.. cu zâmbet umed si cu ochi pistruiati. nu vorbea.Noi îi zicem "Malec". Râdea familiar.. pupam ca leii!. câtiva de la Drept. . Bibi: "în prudenta sta fericirea".. Presedintele a \' hotarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de... ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala. \ Pregateam balul si festivalul. Seara. pe înserat. în capatul mesei. .Acum.Eu. clipind din ochi: . am acceptat. sa examinam si teza contrarie. îl enervau retorica si cartile lui Nicolae Iorga.j bola. E student si el. Baietii. sampanie.. emotionat: . Comitetul era încurcat. cu glas de bas cinic.. studenteste!. sefule?! Jocuri de societate. Si eram fericit. as. doua mediciniste sentimentale. care îsi aruncau glume cu tâlc. Spre dimineata..Ma "Malec".. Eu: "Zau?" Bibi: "Obraznicule!" Nonora: "împacati-va".Ce presedinte.. Cercul se însufletise. A fost fericit ca l-a chemat Nonora. Nonora. Haide acasa. Nonora: "Minti".. brat sub brat. Fireste.. în mansarda.Domnisoarelor si domnilor. Bibi se gândea tot mai mult la Andrei. NONORA Nu gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea. A condus-o acasa.. Nonora: "Esti nostim". Fetele se adunasera lânga soba si asteptau. dintr-o data. .. cel de la Chimia Industriala. Bibi. poreclite "Florenta". înca.". în început de iarna alba. In ajun m-a vizitat un student spatos de la Politehnica. palid si calm. între doua studente care vorbeau cu vecinii. "De ce?" Eu citai din Cosbuc: "Nu cerceta aceste legi. Eu am întovarasit pe Bibi si cautam fraze în care sa-i pot spune: tu. . îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet. saracul. si tot mai prietenoasa se arata fata de mine.. Le împartisem: cartilor si cercului.. Duduile îsi cautau tovarasi pentru tom.

. jvialec" se încorda sa zâmbeasca.. fara sa multumeasca.. da. . cum aluneca. Ce zici. "Seful" facea haz. îl auzeam... cu sublocotenentii.. grotesti. N-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn... .. Se aseza pe scaun.Da.Domnisoara e studenta? 146 \'-Nu. fericit." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui.... întorcea ochii. se prefacea plictisita. Fu ajutat sa-si desfaca paltonul. fericiti... Se scutura.. ma. saracul. patriot. Domnul Gabriel se facu palid. Azi e mai vorbaret.. Studenteste!. Privire iritanta. era sa-i înjur. Sunteti antisemiti?.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism!..Eu plec. îti place.Pe mine ma cheama Gabriel. la Cluj.. .. Am spus eu c-o sa petrecem bine. Mansarda se însufleti într-o clipa. Iarasi tacere. . pe Nonora. Nu va dau voie mai înainte. . Noi aprobam. începu atunci sa priveasca. din liceu. nimiceste siguranta. cu nelinisti comice.Asa-i firea lui. ma "Malec". 147 .Elefterescu. sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa. domnule. spaima jidanilor. ma "Malec"? îmi uitara numele. Fetele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul Gabriel. "Malec" o privea. trosnind treptele. livid. Nonora îi privea provocator.Esti bun! Ce zici. A fugit.noilor-veniti.E casatorit?.. "Seful" râdea.. asa la mine? întrebarea izbucni înfuriata. Rumoare. cu ochii la ea.... Domnul Gabriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala.A fost lata rau... Gaidaroff se apropie si îi oferi tigari. palaria si fugi. ne-o spuse domnul.Stim. ma.. nevasta-sa la Universitate. Situatia era ciudata.. Domnul Gabriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. i insinueaza spaime de cosmar.. Verva domnului Elefterescu ne stânjeni.. ... Gaidaroff interveni. O data esti student! Unuia i-am zis numai atât: "Ma?\'.. înghetat. Apuca paltonul.. fix. . .De ce te uiti.. Domnul Gabriel tresari si întoarse capul ordonat. Râdea magulit. resemnat.. "Malec" privea pe Nonora.. Elefterescu.. "Seful\' uitase sa-si scoata galosii.. . Ma iertati . Aia la miezul noptii. ce-i trebuie. ma "Malec"? "Malec". nici mort! Eu beau doua pahare.. sa stiti! Nu ma cunoasteti. Paria d\'italiano con me e con altri.. livid si serios. . . Nu izbuti. tacut. O enerva.Nu suporti vizitele fara galosi? "Seful" hohoti. Nonora se ridica de pe scaun. am fi fost colegi. masa. . . S-ar fi spus ca.Ce facusi. .. fara sa raspunda.Pacat. privea pe Nonora. . ma? Unde plecasi? Stai. cu ungurii.. ma "Malec"?..O nevasta. La rastimpuri. sa petrecem cu . El ? la slujba. Tatameu.. . înspaimântat. care tulbura. aProape cadaveric. Presedintele se lumina..Asa-i ca-i nostim?. Gagice. . schimba scaunul. înca. Asa-s eu.. eu riscam câte un: "Da.. calm. Nu izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele. Fetele râsera. Si are o nevasta frumoasa. Si bine a facut: are acum casa.Ca la Cluj.. deprima. Auzeam si de sampanie..

înciudati. Atunci se auzira bulgari moi în geam.Cu public. Nonora era enervata. jos. Eram tulbuut.Salbatici.. zâmbind trist. Eram toti prea veseli.. Mâneam si umpleam pahare cu vin rosu. nici nu întelegeam nimic.. îl ascultau toti. si verva suspecta a d-lui Elefterescu. Cum era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe Nonora? . întristat. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec". sampanie..Tu începe.Si ceilalti care se desfatau. doua. Se întristase si privea pe Andrei.. patru.De câte ori? încercam eu sa prelungesc. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului: sa sarut pe Nonora. Bibi între mine si Andrei.. . .. dimineata.. Ma duc si eu. .. un surplus de energie care trebuia cheltuit... te cheama ŤMalecť!". Radu lânga Nonora. . îi luceau la rastimpuri ochii ca un taciune.Una.. Numarau baietii. am rasuflat.. "Seful" strânse câteva mâini.. Pierdusem.... Ne priveam unii pe altii. te lauzi. .. N-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii.....Daca esti pervers.. .Pacat de sampanie.. jocuri.. Nonora ma opri obosita. Gaidaroff se asezase lânga Mariuca.. apoi se adumbreau tristi. Trebuia sa ma apar. Am adormit iar..studentii. cinci.. înfundai lemne în soba. As fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet. . în curte.. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc. furios... .Asta i-a venit. "Florenta" între cei de la Drept.Astia ne-au stricat petrecerea!.. din însuratoare. fireste ca nu stiu. Si ceilalti care savurau spectacolul. si nu izbuteam sa încep fraza. Dar îi baiat bun.. însa. . cred. .Asa face el. -E inutil. socotindu-ma timid. Nonora. Sopti. . medicinistele între membrii comitetului. începe. Aplecându-ma. începu sa vorbeasca. .. M-am desteptat. ma!. Eu ghiceam urmarile unei încercari ciudate..... sefule. .. Râdea..... Bibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui.. noua. saracul. Bibi. obiceiul Jurnalului. S-apoi. Am visat vise stranii. Domnul Elefterescu îi facu senme."Malec" sufera de un început de idiotie.Haide. cercul. fara sa întelegem.... presedintele.. Nonora era calma... îti spun eu când sa te opresti.Pe frunte? .. -Nu stii.Cine i-a adus. cu barbati care ma strigau: "Sefule... . 148 Dupa sampanie se acceptara jocurile. "Seful" se întoarse zâmbind. . Radu fuma mult. zarii prin ferestruica pe "Malec".. Presedintele era furios..Plânge. trei. domnule?. Dupa ce am auzit poarta închizându-se.. Vicepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar.. nu ma plictisi. cinci. numai pe Andrei.. Lasam sa ma poarte viata... student la Politehnica. expansivitatea crizei depasite.

cum îl saruta. mars!.. si vulgar. cum îl atâta. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în ochi se furisau scenele povestite de Radu. pielita. un vagon. Ma interesau ca un fapt nou si ciudat. îmi lauda ochii Nonorei. Dirijorul insinua un cor. încerca sa ma supere. Treceau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o. Nonora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola. N-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga. enervata de rolul pe care-l juca în piesa. pulpele. .Esti enervant si te repeti. Stiam ca Nonora nu crede ceea ce spune. ma privea provocator în ochi. ma insultam.. De ce îl evitam.. .. .Semeni cu un ocnas: si urât. lada cu costume. . înca. lazile cu obiecte pentru tombola. când suportam si eu aceeasi mediocra viata sexuala ca toti ceilalti.Esti apetisanta. Ascultasem de atâtea ori tângu-ielile lui Radu. Presedintele.Tu ai sa-mi platesti capriciile la bal.Stiu. Nonora se prefacea ca râde. sa organizeze convoiul150 pjn ocupat. O întovarasea Radu. care banuia indiscretiile lui Radu. sa ma apropii..Ma placi. s-apoi îl vestejeste. dar ma placi. cum se lasa mângâiata..." As fi putut face si eu acelasi lucru. cu dintii strânsi. Radu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri. sa si-l învete. cu ochii vii sub fruntea obosita. Când mi-a spus cea dintâia oara pe nume.Esti un nesuferit! .. Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca Nonora. Fugi de aici. purtat de întâmplari?. buzele.. . îmi povestea mângâieri. GaidarofT purta trusa cu machiaje. Dar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor. Nonora.. alerga. Bibi era indispusa ca lipsea Andrei.. Radu continua sa adoarma în zori. . la cinematograf. si o doream. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu Nonora.. Dar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei.Vei fi crezând ca din pricina ta? Ť . ma mustram.. retinute de pumnul ei. de nevinovatie. ... Surprinzându-ma dorind-o... so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru. In dimineata festivalului a venit la gara. lung. înabusitor pe gura. Stiam ca mai mult nu se poate. am fost fericit.. Toate acestea nu ma tulburau. Când ramâneam singuri..Ne vedeam aproape în fiecare zi. rezumându-ma sa fiu socotit un exemplar ciudat de puritate. Nu izbutise. Poate vrei sa ma scoti regina.Fireste.Esti urât. cu toate 149 acestea. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala. sarutari prin ganguri. As fi putut ramâne într-o seara singur cu Nonora. dar cu pumnul pe mâna lui umeda. fu respins de .. . oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote: -Ł7nu întelege. cum îi râde fierbinte aproape de obraji.. Cu Radu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. încarcând pachetele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara. eram umilit.. bilete pentru membri. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese. Nu l-a lasat sa plateasca. deasupra genunchilor. Mi-era teama de ea. Nu-mi întelegeam pornirea catre Nonora.. servieta cu acte. soldurile. nu mai ai nici un haz. Si. . fara sa izbuteasca. zâmbind dracesc: "Acum ajunge! Hai. Comitetul încerca. zgomotosi. pe strazi dosnice.. pe care nu-l întelegeam. si miop.îti tremura narile. .

glumind.... în taina: . palarii si perechi de galosi. .Si e obraznic."Leul".... ce râu o sa-i para...închipuiti-va.. stim.. Pe mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"? Gaidaroff. si sublocotenenti care spun. . Presedintele îmi încredintase supravegherea locului celui mai greu: garderoba.Fii prudenta.Eu îl bat! . Fetele se prefaceau suparate. ... Nonora se asezase între mine si Radu.Exagerezi.. ne-am grabit s-o sfatuim noi..îl bat.. Pe el si pe "Malec". Râdeam cu Gaidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat "Leul"..domnul Elefterescu... Numai de el vorbeste. Si râde singur.Bine.protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca . va spun ca îl bat. îl întrece pe "Malec"!.Puneti-mi vin! Puneti-mi vin!. Iar eu trebuia sa cânt din Grieg. curtenitor: .. . Erau tulburati. Eu îl bat!. Dupa lasarea cortinei înguste... Aproape de ceasul zece. .. nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul.Vai de mine.. care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor. a trebuit sa uite.. sefule. . 151 în timp ce noi ne desfatam de mânia Nonorei. Trebuia sa clasez patru sute de paltoane. Raspunderea era mare.. dar nu si-a pierdut calmul. pe doua mese.. . Nonora prinsese curaj. . s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari. Am lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de hârtie. o apara. Vicepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine. adauga timid Mariuca. . nu ma anuntati si pe mine ca avem bal! De-abia am prins ultimul tren.. îmi spune tu. .. .. în clipa aceea intra si presedintele..Si la toata lumea spune tu..... L-a sarutat patimas. jucase prea bine. ironici: "Domnisoara e pansiva". Presedintele..Sarutam pe oricine îmi dadea tigari... dar Radu i-a întins mai înainte cutia lui. Cine le-a spus. Provinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete. domnule.. în restaurantul pustiu. ca avem bal? De unde i-ati mai scos. N-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". Eu l-am trimis în odaia noastra. Aveam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau. ala. cu trei clape lipsa. si familii care consuma multe sticle cu sifon.De ce l-ati lasat... frate?. si bate din palme. .Tata e de vina.. vecina salii de dans si vecina garderobei.. Masa. Saracul.Stiti ca a venit. A jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi... Gaidaroff. Gaidaroff îmi da ajutor si potolea. Radu s-a îmbujorat.. Ne-a compromis . în fata noastra.Asa rasplateste ea. . Ne-a exasperat.. trista. si logodnicii cu haine negre si pantofi prea strâmti. prietenul lui "Malec". încurcat. nervos. frate.Spune ca "ce rau o sa-i para". .. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru...insurgenti. Numai Bibi. Pianul era dezacordat. Atunci aparu Nonora. sa intre? Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec". ca nu m-a lasat sa fumez. E revoltator. aparura din sala Radu vicepresedintele si Mariuca... .. mantouri.Stiti ca a venit prietenul lui "Malec". apare . Balul.

Eram toti furiosi. Si-a ascuns muscatura sub batista. întrebarea fu suierata cu buzele si cu ochii.Pacat. Nu mai esti interesant. Nu stiam ce sa-i spun. . Am asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert.Ma tortureaza. fuma si umplea paharutul cu lichior. -Da. le-am petrecut nelinistit.. Tacere.... s-o conduc la spectacole.. pentru a doua oara. pe care ne silise s-o acceptam. Nu avu nimeni curajul sa înceapa. Deschideti geamurile. .Iar sunt plictisita. Sunt nebuni amândoi. sefule! O data suntem studenti. sa stiu sa-i apuc bratul.Ti-o dispun eu.. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma schimb ca sa-i plac: sa stiu glume. Radu si cu mine alergaram în strada.. Parea ca nu-si aduce aminte. Si iarasi ma gândeam: nu! nu!.. . Nonora m-a acceptat pe mine.. sa fiu îndraznet. trist când raspundeam: o iubesc. e aici. sa-mi parasesc cartile. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii. ...Poate stii sa si saruti. tremura. . Nu stiam nimic. fratilor. Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare: aceasta e dragostea?. stapânindu-ma sa n-o sarut. si intra chiar "Leul". ascultati-ma pe mine. . Asa a racit sora lui "Malec". . nici cum sa-mi pastrez mâinile. . e obsedant cu "Malec" al lui....cercul. Sau e beat. O admiram cât e de rezistenta.Ia lasa gluma.. II vad.. N-a voit cu nici un chip sa se întoarca... si tu degeaba astepti sa te sarut. care nu-si mai luau ochii deasupra noastra. politicos si retinut. Naturaletea "sefului" dezarma.Fara politica.. Nonora era plictisita si fluiera.. I-am oferit cutia cu tigari. domnul Elefterescu. nici cum s-o privesc. în tren. spuse "noapte buna" si pleca.... sa Pierd prietenia lui Radu... fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste: o iubesc? Nu puteam raspunde.Te-ai dat cu jidanii. sa n-o îmbratisez.. tigarile sunt proaste.. . sa-i vorbesc curtenitor în public.! . O sa raciti..Te afectezi. hai? Interveni presedintele.. sa-mi croiesc hainele la magazine de pe Calea Victoriei... Domnisoara e indispusa. si fara obraznicii. mai ales fara public si fara adversari... sefule. Nonora a cerut lichior si cafea.. Radu a voit s-o întovaraseasca acasa. Ochii i-au sticlit în cearcane... Nu trecu mult.. fara sa ma stânjenesc. .. Ca doar n-o fi amorezata.. îmbujorat de vin. 152 Nonora se îmbraca mâniata. mai mult ca niciodata. dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil. Vicepresedintele începu o fraza în care punea doua premise. Cele doua ceasuri.. comica si ciudata.. Atunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic. Nonora nu parea stânjenita. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsa? Nonora i-a explicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu... sa învat dansurile. O duduie din localitate ma întreba blând si jenat. fara sa-mi încurc pasii.Va rog. Ma zarisera câtiva calatori.. concluzia.Asadar. . Se apropie de Nonora si clipi strengareste din ochi... Ma apropiai mult de ea. Ma întrebam la rastimpuri. Stiam ca se preface.. .. Dar ma simteam trist. De altfel... te rog..E prea cald aici.. nici daca trebuie s-o mai musc. -Nonora!.

atât. iar p tzr. vointa. cresteau. .Poate sa nu fiu acasa. îmi vedeam anul farâmitat din pricina Nonorei.In gara abia am mai gasit trasuri.... oumindu-l." ma minteam eu. "Am vointa.. Presedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase "Leul".. Dupa doua sticle. Nonora era gânditoare. Am nervi si am sânge. Nu stiam ce sa raspund. ma plictisesc eu acum. cu gura aproape. Nonora n-a mai batut la usa mansardei. "Ś 154 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. "Malec". Puteai fi mai politicos. Si tu. . . Mâ tulbura. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. Nonora ma privi. a jurat ca iubeste pe Nonora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec". Râdea atât de puternic de ce\'e ce povestea.. iar publicul sa joace hora. O banuiam nelinistita. întrebând: .. fara sa se supere. din ado-jescenta. Zâmbeam. S-a-i.Mâine vin iar la tine.Vorbesti niste absurditati. Nu poza în victima. a adormit.. Si nu e nici cazul La femme et le pantin. A voit sa intre în sala 51 sa vorbeasca publicului... Aproape de casa. încât a trebuit sa-si scoata gulerul. daca aveai de lucru. ca sa nu sparga paharele. vointa!. De altfel. Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat Nonora. Ma consumi inutil.. îmi vorbea mult mai blajin. . Nonora îmi sopti.Devii interesant.. în lipsa. Nonora îmi vorbea blând si cald. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire. am vointa!. Stateau lânga el Gaidaroff si Radu. Poate crezi ca voiam sa te seduc. care s-a departat cu urechea la pânda. numai. Dar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. Radu l-a calcat pe picior. Sfârsea toate frazele tânguindu-se: -Ilpovero. 153 în mine.. . Simteam nevoia sa spun: "Nonora. trebuiau sa interzica dansurile. Tu ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. în sufletul meu izvorâra atunci chemari uitate. Dar lu-"^a era palida si tremuratoare.** Poj 1Ł>r a tacut. înlauntru-mi: vo-ln|â.. Cineva striga. Si cel putin daca mi-ar fi draga. A cântat singur Gaudeamus în restaurant.jidan". Ne-am urat "buna seara" reci si rezervati. De arunci.. Pe d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant: i-au dat sa bea rom si vin alb. Am platit birjarului.. nu? Veneam la tine sa te vad în treacat. A învinuit Cercul ca nu stie sa petreaca "studenteste": trebuiau sa retina pe Nonora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute. Ca sa-l retina. Pe strazi. farâ sa se încrunte." Nonora pasea lânga mine. A povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". am de lucru. Dar nu mi-e draga. a început sa plânga. Apoi. din anii când scriam Jurnal. Ramânem prieteni. întorcându-ma acasa. chemarile cresteau.S-teti antisemiti? Dupa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu Gaidaroff. care stie sa cânte din flaut. si Radu sunteti bolnavi: va socotiti irezistibili.

îmi spuneam: acolo era viata. Cald. glasuri tinere. apropierea Nonorii. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. Toate experientele adolescentei. Ma simteam atât de bine.. Zi dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vechea cale. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine. ca limpezimea marii dupa furtuna. As fi devenit un cifru. care îmi daruise rostul si unitatea. un trecut. Am regasit voluptatea amara a zilei încheiate tacut. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. Sufletul îmi era tulbure. 0 asteptam senina si rece. acolo era curaj. de mondenitatea definitiv depasita. deschis. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme.. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele.. sentimentalismul sau poza. prietenia lui Radu. dar care ma departa. ascetismul meu fu curând înfrânt. în mansarda plina. Tortura era Nonora si experientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. închinat îndurarilor sau desfatarilor. Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri. Noptile erau iarasi întrerupte de tresariri. în sala unei societati. o papusa comuna.. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de Nonora. în mansarda. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul.. . Ce-mi putea darui Nonora în schimbul renuntarilor î^le? Câteva luni de tovarasie sexuala. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de Nonora. Hotarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. Ajunsesem incoherent.. Vreme de doua luni. ma nelinisteau hotarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. De acum. Ma gândeam prea mult la Nonora. la masa de lemn. trup purtat de viata celorlalte trupuri.IV. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita. resturile de la tombola. ca toti tovarasii de cor. fum de tigara. Primejdia 1 era alta: derivatele actului firesc. ma calauzise un strein. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. în fiecare seara. obosite de insomnii. îl usca. Nu-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. glumele lui Gaidaroff. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut. Presedintele a gasit un alt sediu. aici sunt carti. Zile dure. si linistea nu ma daruia. pur sexual. Timpul întâiei mele tinereti. Uitasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. poate. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru.. Le-as fi primit cu brate largi. si cu ispitele lui Radu. cu note si extrase. Nu voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. Cea dintâi hotarâre: acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. aici e lasitate comoda si surogat. încercai reîntoarcerea la asceza. Timpul. tulbure. INTERMEZZO A fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine. Am fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele. într-o mansarda înzapezita. biblioteca. îl înasprea. Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. ci numai îl tulbura. Dar munca nu ma istovea si nu ma linistea. Alunecam în întrebari chinuite... dezorientat si stapânit de slabiciuni. prospetime. de viata. sincer. nestiut si nedorit de nimeni. tacerea. Regasii disciplina lecturilor de dimineata. Daca mi-ar fi fost draga. Nesincer. noutate. Reîntoarcerea a fost chinuitoare. Nonora. anulate.. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. Ceasurile erau tot mai mult ale mele. începea sa se desprinda o toamna.

la Universitate. ci din porunca strainilor din mine. socoteam eu.Nonora. Era un obicei al Facultatii de Litere: nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând ^lgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. Cei care se înscrisesera la Filozofie fara lecturi si experiente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. Niciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. Cea subterana ma va stapâni si. nu era o stiinta. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. se dusmanesc. cu usoare bâiguiri si tolerate . Nimeni nu se întelege. Si noua viata se va petrece numai în mine. se anuleaza unul pe altul. Am hotarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu1l-acesta sunt eu! Am coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. distant sau intim. Iar fiecare curs era un profesor. Nu cautam sa stiu cine sunt. înstrunita de un anumit creier. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. una ascunsa. Profesorul era batrânior.. Daca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. se exclud. ca oricare alta. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. la istoria filozofiei.. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. De ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. supravegherea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. ma surprind. palpitând sub rezerve. asteptam linistea în dezghetul iernii.. La rastimpuri. as fi ramas alaturi de toti ceilalti. profesorul. alta în plina iumina. nici o metodica.. cursurile de la Filozofie erau mai putin populate. Nu izbutesc. As fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. la seminarii. Voia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. cu lamurirea elementelor: atomii. V. ci o înmanunchere de cursuri. Maturitate înseamna unul.. Trebuia sa încep maturizarea. ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu. miop si blând. Si când tulburarea Nonorii se risipi. Dupa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. voi sti sa aleg. teoriile fundamentale. Aflasera ca se studiaza. stiam si simteam un singur adevar: ca voi vietui doua vieti. Ma luminez. fara ca ceilalti sa o banuiasca. tara pasi mari înainte. As fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun: mi-am trait tineretea! De ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea ei?. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. La logica nu aflasera nimic. "orba îi era irezistibila. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainte?. diverse si interesante probleme.. în curând. alte tulburari ma stapânira. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. poate experimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de ani?. PROFESORUL Dupa vacante. Aflasera si lucruri noi asupra presocraticilor. Dar filozofia. Trebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. Socotisera filozofia o stiinta care începe. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea.. functiunile chimice. îmi spuneam.. pus la încercare. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. grasun. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si duhul. Asteptam. în timp de criza. Altminte111 • 156 nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. Nimeni nu stia ce este filozofia.

îmbujorati. Profesorul era de o stranie si perversa naivitate. Astfel. si era blând. Numai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. se socotea genial.. marunt. se socotea singurul critic estet al târii. nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit si] prea putin curaj sa-si caute editor. Traia numai pentru literatura. Repetau toti. 158 Zvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe.. . parea un trup ce respira patimas si prudent. cu servietele si blanurile pe genunchi. Fetele îl ascultau si. Dar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. Parând inofensiv. Fanatic. Raspundea într-o limba jalnica. si zâmbea. confuz si nesfârsit. studentele copleseau. Fetele îi citisera cursul. Era profesorul cel mai glorios. Veneau studenti din toti anii si de la toate facultatile. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul. fete ce lucrau la Biblioteca Academiei. posturi. Primise cele mai multe si mai nestapânite insulte din tara. ntifl mai stânjeneau. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala.. Fiecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. Cei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. La seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III.poate regretând . neizbutind sa ajunga decent. neîntelegându-l. cu dintii strânsi.greseli de ^amatica. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. Se pogorau în sala miresme si\' fluturari de stofe. le crestea respectul. lânga ferestre. pentru ca era batjocorit. Nu întelegea nimic. îl socoteau profund. Câte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. si era bun. lui sau sistemului estetic. 1 întuneric. pentru ca nu-l puteau memora. Cu timpul. Fetele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. Sala. la lumina. O casa de editura le era definitiv închisa. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosa. Veneau aici perechile mondene. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele.pe cei care i se împotriveau. Cursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte. acelasi gest. cu sala numeroasa si selecta. Se asezau aproape. Se descopereau toti. pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue".. Profesorul de estetica literara era temut si bârfit. încercând sa fie polemic. Ore de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filo* logie. Cele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. la Universitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. Nu avea 157 elevi propriu-zis. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. nervosi. Baietii ajungeau îndrazneti. dar nu le dadeau dreptate. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte. întâlneam la iesire studenti de la Politehnica ci studente de la Farmacie. care nu absolvise externatul. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni. Sau tinerii care nazuiau catedre. încalziti. De altfel. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. Vorba lui era irezistibila. Un prieten de la Drept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. nu se suparase. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. ca într-un salon. La literatura franceza. bacsisuri literare. îi daruise astfel un Institut si o tii. con-l ferinte. persecuta . Se întâlneau numai perechile sentimentale. Perechile se asezau în fund.

Se afla vesnic în cautare de formule inedite. brazdata.. clar. cu profil ciuntit. rotind capul. subtil si elegant. pentru ca e curtenitor si îndraznet. va rog. . timizi. nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. Profesorul intra zâmbind. Raspunde.Despre mine e vorba?. .Nu accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala... l-a învinuit pe "Ghita". chinuit de întunericul care învaluia înca noua formula. prin propriile lor lecturi..Ideatia kantiana si rationamentul prin recurenta. accesibila printr-o noua structurare...."Ghita"! Ochi mirati.. apoi îl asculta cum se departeaza. Interveni profesorul.. .Plaseaza definitia în planul coherentei si al logicei evidente.. constiinta si cunostintele filozofice.. Pentru ca cei inculti nu întelegeau. încearca duzini de epitete. întunecata. poftim. o pronunta cu accente perfecte. Fiecare fraza parea atunci gândita.Esti amfibiu metafizic. .Cum sunt? . ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica..Sa-si retraga cuvintele. iar ceilalti îsi maturizau.Te flairez accesibila în simptomele d-tale etice... Cei din fund l-au poreclit "Ghita". putin plecat din umeri. tot atât de erudit si de subtil. .blond. si-si începea vorba firesc. modelând-o. Auditoriul alerga câtiva pasi. cu fata smeada. uluit.Dumneata esti dicotiledonat.Esti obraznic. ~ Domnilor." Când sala ramânea prea multa vreme inerta... o insinua plecat peste catedra. . La Filozofie frecventau studentii seriosi. Formula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. îndurerat de întunericul celorlalti. Nu întelege nimeni ce vrea sa spuna "Ghita". cu pupile albastre în cearcane tulburate. Se aseza comod pe scaun. Se ridica si începe: . imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre. profesorul o înviora cu sarjele ... mai bine. 159 . încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de exercitarea formala a unor metode care nu exclud preocuparea gnoseologica. Profesorii îl suporta. ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. buni si semidocti. sau în ecuatia cedarilor inevitabile. ~ Corosiv periferic.Le retrag. Dintre colegi. . cu gesturile. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. Ca sa faca un compliment.. iar fetele -"Gigi". cu profilul ciuntit. în manifestarile dtale neurologic-spirituale. Cei din fata îi spun "La Fontaine".. . o dezgolea. Profesor tânar. . E cunoscut sub numele de "Galvanometru" sau "Micul Kant". locului si persoanelor (zâmbeste). cu ochii clipind straniu.Valorificând sub unghiul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului. fara demnitate universitara. Intervenira auditorii din fund.. Vorbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca... Ceasul trecea cu un profesor chinuit pe catedra si o sala înmarmurita. Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor. .Esti subversiv. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele. cu cearcanele. prompt si obscur: . .. cu întrebarile iscoditoare: "Nu? Nu?. Profesorul se bucura de formula gasita si o repeta.

asa cum nu cred nici eu. încordându-se în metafizica si în teologie. poate un pacatos inconstient si mândru.Asta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi.. Profesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. Ajunsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. cu toate chemarile care tulbura sufletul? Daca el nu crede. am dispretuit-o. Cei de la Litere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. dar sa nu le credeti. Inte-jegeam ca experienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. deosebirea dintre "tunet" si "tuna". nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea mea? Si daca. Si daca. Dar vesnica lui ispita. Fetele îsi opreau zâmbetele cu batista. n-am izbutit sa-l cunosc? Si însasi aceasta cunoastere — despre care nu stiu nimic — cum o voi putea discuta cu el? Sa-i vorbesc deschis sau sa-l încerc prin întrebari? Si cum l-as putea încerca pe el. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual. Śstovit. fara sa fi aflat nimic sigur. întro dimineata am dosit cartile în raft. baietii îsi marturiseau îndoielile.. judecati. Croce era clar si obscur. Ma nelinistea. De aici. Dumnezeu nu exista. Daca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita.Sa le cititi. logic: asadar. socotite nu nuclee de credinta potentata. Cercetai logica lui Benedetto Croce. Profesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire: elementul existential. Dar respectul catre dogme. Aflai te primele capitole frânturi din observatiile mele. nu crede în primatul gratiei. ortodoxismul lui. Trebuia. apoi.. De la Hegel . Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. Nelinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat..pe care nu-l patrundeam întotdeauna . deprimat. sa cunosc bine logica hegeliana. un filolog muzicant. însa. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele. cu Goblot. Cei de la Teologie nu-i iertau glumele S1 pornirile lui lumesti. u" 160 mistic profesor de anatomie. . 161 . cu Enriques. pentru ca eu. cu Gentile. Cei de la Politehnica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodox. zapacit. în mine din mine? Pot raspunde. Au trecut saptamâni chinuite. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecate? Nelinistea care nu era numai logica. cel mai ascutit dialectician al Universitatii? Dupa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. fetele comentau ochii si urâtenia seducatoare a profesorului. biruita sau biruind în suflet. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologice? Viata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. în ultimii ani. Dar ma întunecai într-atât. de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. mai ales.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Kant. . învatasefl> de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet. crede? Cum sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în Dumnezeu? Cum sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. rationamente. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe Dumnezeu. ci adevaruri ce pot fi dovedite rational? Dar credinta lui ortodoxa era efectiva sau sugestionata. Ce drum sa apuc altul. puteam merge singur mai departe.m-am \'Wors la moderni. rar conducând la alte fezultate. Dupa ce pleca. totusi. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica\'. Daca profesorul nu crede în Dumnezeu.

. m-a sfatuit: . .. fara eforturi.Atunci m-am hotarât sa vorbesc profesorului.. fie ca nu stie.. o paranteza. în logica. Pe drum.... era pe masa.. nu le izgoneste. citeste logica. iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten.. Când ma privea mai prieteneste..Nu întelegem nimic prin noi însine. de Descartes. . si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga! tulburare. îl priveam uluit.. Dar dumneata? . De altfel. A zâmbit tot timpul.Daca vrei sa afli religia.. oamenii merg altfel pe strada. .. Acestea ne vin asa.. mai ales de Descartes. eram ispitit sa-l în1 treb. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant. ma tineam de betii.Cunosc un crestin cu doua fiice pagâne... Ochii profesorului licareau albastri în orbite stinse.. singur. un epitet. Apoi. sfielnic. D-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aici? Avea pentru fiecare autor o exclamatie.Dumneata crezi? Dar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. la o anumita vârsta..Profesorul meu e un geniu.. .. si gânduri multe. du-te prin cârciumi. Bea. Strângându-mi mâna. ai sa întelegi firesc.Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd. Ma întrerupse. Multi înainte. Eu bâiguiam. sau poate un farseur. Ce mi-a vorbit la cafenea? De Mach. nu ai de -ce sa te grabesti.. Religia câstiga procesul în absenta.. Pe masa se aflau destule alte carti. de italieni. Dar nu poza si nu discuta filozofie.. Acolo. am facut o descoperire care m-a uimit: prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei.Câteodata. Parasind lauda Nonorei .Ce trebuie sa fac? . l-as fi întrebat: .. desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum.. pe lânga Universitate. gândeam. palid..Fericita vârsta. O singura observatie i-a alunecat. o lauda sau o injurie. Eu m-am lamurit dupa sapte J ani.. fara tortura. Ai strica totul.. Eu.. nouasprezece ani. Era palid. Ne-am despartit în seara. cu sprâncenele dracesc arcuite..Cafea bei? . si caldura multa în suflet.care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - . Desi ascet si duhovnic.. profesor universitar. Atunci... el e nebun sau Dumnezeu.Dar eu vreau sa ma lamuresc.. Dupa aceea. tulburat. Si tot am ajuns rau. Stii sa-ti pierzi timpul? Ia o foaie de hârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara.. Cu atât mai rau. Fie ca stie. Cum as putea sti? Ajungând acasa. Numai... Eram stânjenit.. 162 Evita religia.. Cum sa-ti spun? Lucrurile acestea nu se înteleg bine] decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. de Pascal. încurajator. domnule!..Nu te sfii. . neagra. cu parere de rau. cum vine impulsul sexual sau artrismul.. Povestind lui Radu întâlnirea cu profesorul de logica. ai sa te limpezesti. .Dumneata esti precoce. si cerneala neagra. am amânat lamurirea definitiva. Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata.. . . medicina si biologie. . mai ales sinteze biologice. Mergeam alaturi.Dumneata crezi?.. Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi.Când te vei duce în Germania. ispititoare. .. la vârsta dumitale. de Poin-care... si hârtie alba. vei întelege pe Descartes.Sa-ti pierzi timpul. Profesorul mi-a vorbit blând si prieteneste.

îmi îndurera sufletul. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni. Norii buni si tulburi.. . mântuirea mea erau norii. Nu banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina.. Nu-mi ramânea un simt.. am sa traiesc în veci. un colt de sensibilitate.. ma hotara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. nu mi-e frica de moarte. o farâma de creier neconsumat. PRIMAVARA în anul acela. aflam ca am sa fiu mântuit.. vântul. împotriva tuturor ispitelor. când scriu. Poate.Dar. si tristetile le înteleg. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini. Trebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn.. Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin. Rugându-ma.Dar cum ai sa fii mântuit?.. urlam. lacramam.Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult.. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte. nici minciuna.. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. îl ascultam cu mirare. Radu era crestin. nu ti-as putea da vreo dovada. Si el mi-a spus ca trebuie sa! ma tulbur. si teama. sa adun flori în rafturi. si ult ma îndurera nesiguranta. Stiu eu ce se putea întâmpla?. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. Nu aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina.. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni reflexele. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii. Primavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti.. # Acum. pacatos fiind.Nu stiu. Ma întarâtau caldura.. si ma târâm iarasi robit. te-as ruga... Si îti spun ca nu e nici închipuire. Nu-l auzisem înca vorbind de "mântuire". daca întâlneam o brazda. în dupa-armezi parfumate.. scrâsneam din dinti mângâind o piatra: pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut. Era amara si salbatica. Era singura ispita care ma stapânea. îmi biciuia carnea.. cu chemari catre pribegie. si era atât de pacatos. ma coplesea furia. . Daca priveam pomii goi.. înteleg fiecare neliniste.. soarele. în fata râului.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. Primavara. . Dar soarele stapânea iarasi. cu cer dureros de clar. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. 51 bucuriile. Vietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. norii mei. Lumina a înviorat mansarda. îmi sângera creierul. . la împlinire. desi. Am sa mor. nepierind. I-am asteptat. Mi-e frica de moartea fara Iisus. De altfel. sa-l mestec. Si faptele mele. si sufletul nu are sa moara. 163 nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite. ma farâmita. Dezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. Primavara ma biruia întotdeauna. nici No-nora. femeile Orgasmul ma tortura ceas cu ceas. si munca mea. Vrajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. gradinile. incult. . crestin. Dar atunci nimic nu întelegeam. Stiu ca. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor: se întuneca! se întuneca!.. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta.. cu solduri de trecatoare necunoscuta. VI. care-ntuneca zâmbetul orasului cu chemari. Pro-| fesorul era singurul care ma putea linisti. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii. si nerabdarea.. De aceasta sunt sigur. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu.

elanurile. Mi-era teama sa nu parasesc hotarârile mele pentru hotarâri mediocre. înfrângerea aceasta ma umilea. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. ci altceva. desfatatoare.. Si eu nu voiam s-o marturisesc. ci ale sexului. pe care îl doream între brate si piept. ale spetei. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. a strazilor.. Nu ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite.. parfumat. Visam vise de tragic sexual. nebuniile. spiritual si pozeur. . cu caderea paserilor. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. nu mai ma înspaimânta primavara. liniat corect de umbra streasinilor. Ci faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. Acum. Nu ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. mult. monotonia pomilor. Eu nu voiam sa iubesc copii. De ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vinete? 164 Adormeam noptile înfrânt. nopti de furie. a ciresului. fiindca ma surprindeau iubindu-i. creierul toamna. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din sex: înfrânarea se risipeste. Nopi. pe care sa le regret apoi. Asteptarea e o atitudine feminina. sensibilitatea. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor.. ca cea a creierului e "eputinta. curat. Nu ma umileau poftele. Acum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. vara. a liliacului? De ce sa fiu înselat? De ce sa astept? Asteptarea iubirii. primavara. nimic. mult.Trotuarul era o ispita: sinuos. ale vârstei. a trecatorilor. Nu-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma.. când povestesc aici fapte de mult trecute. Nu ma linistea decât întunericul biruind ziua. dorurile. aceasta era umilinta crunta. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. ani tristi.. Nu era al meu. mult. nestearsa. ma biciuieste si ma smereste?. paseri napadeau tulpinile de iedera. Zile fara plâns.. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. S-au petrecut limpeziri dureroase. si eu nu puteam face nimic. Nici lecturile savârsite chinuit. cu trupuri straine. stapânul sa o culeaga. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si 165 niciodata potolita. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. ca un rob sângerat la roata. Paseri. Primavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena. fara scrâsnet. istovindu-ma. în Nonora nu ma înspaimânta trupul ei. evadarile care ma chinuiau în vântul si seva primaverii. în odai straine. Acum. resemnata. cu o tristete blânda si retinuta. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. iarna? De ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavara? Poate ca nu mai erau ale mele. umilit. a sufletului. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezghetul. Trupul strein pe care mi-l împrumuta primavara. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. De ce stiam sa-mi stapânesc trupul. a creierului. mult. De ce sa iubesc sub porunca cerului. umilindu-ma. ploaia mohorâta si rece. ce se cerne în singuratate. ratacind. îngrijit. ci de sufletul nou ce se insinueaza. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta... si porneam pe strazi. Cum le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. risipire de timp. Copiii ma suparau.. Ma bucura aceasta si ma necajea.

Un ochi parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. Prin interventia unui profesor politicos si binevoitor. gândeam. Trebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. Comitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. Am raspuns aspru. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. Gasisem si un administrator: pe 166 dirijorul corului. Eram hotarât sa pierd un an. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele Craciunului. Gândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. Ca sa nu piara revista. Petru. Aceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. cercul s-a adunat în sala Societatii. streina. Dar membrii nu erau niciodata prea numerosi. apoi accepta valori mediocre. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. cât de mult îl înaltasem. De ce n-as fi eu acel suflet care . eu supus consiliului de disciplina. n-a interesat. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. sa fac singur trei corecturi. ci realizari eroice. repros de discipol. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. Logic. rece. s-a tânguit. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. definitiv. a protestat. Recenzia avea pacatul de a fi documentata. Nici revista universitara. poate . se usuca si piere. Adormeam istovit. Numarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. Trebuia sa scriu singur cronica. Amenintarile nu ma amarau. Si nimeni nu. la care intervenise presedintele. Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. Cei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. Munca iernii . nebanuit de nimeni. riscând eliminarea. daca prin aceasta evitam o adulare. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. Ghiceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu: ca sensul vietii nu e fericirea. Ar fi descoperit.era primejduita. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. Cel dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit: revista va fi suprimata. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre.Primaveri înapoia mea. la bal . Cel criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. Cu numarul 3 se ivi un incident. Fiecare suflet stapâneste virtual eroismul. fara sa-mi pomeneasca numele. într-una din revistele sale. N-a înteles nimeni. Si scriu aici. paginatia si expeditia. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam. cercul. se pleaca vietii celorlalti. încât trecuse un excedent de douasprezece mii de lei. Eu nu disperam. pe care presedintele mi-a încredintat-o. care a încercat mai mult decât o deceptie. Publicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. nici nu putea ajunge. Presedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. nici filosemita. de ignoranta si obraznicie. Si scriu în miezul toamnei. Nefiind nici antisemita. poate sa afle daca sunt trist. Prin Petre. la festival. Profesorul de estetica literara m-a învinuit. Si nu sunt trist. VII. primaveri înainte.cu oricâte renuntari sa ating eroismul? Cine stie. fagaduind lui Petre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. nici de povestea cu amintiri. m-am retras. Dar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. în mansarda încarcata cu fascicule. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. Revista nu se vindea. Celelalte asteptau. dupa miezul noptii. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. nici de toamna. Cunostea toata Universitatea. în al doilea an la Drept si Filozofie. MUNCILE SI ZILELE Iarna.banii adunati la cor.

calcat în picioare. a treia zi. pâna în zori.. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. La cea mai neînsemnata miscare. plansete. religiile. încapatânati. Tremu-ram de furie si de încredere. cu atât mai mult scriu si citesc. Aceasta m-a limpezit. As fi cântat. tânguieli. m-a îndârjit. pierdeam. Am prânzit într-un sfert de ceas. Vestea am aflat-o dimineata.. stiintele. Somn? Uite? Sa-mi fie mie somn? Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri.In acel început cald de primavara. Si nu banuia nimeni. m-am multumit cu un pahar de lapte cald. Si apoi. repezi si neregulate. filologia. îl auzeam. aproape fara sa ma ridic de la masa. Cineva al ciocanit. cele ce nu se spuneau. atâtea experiente. M-am desteptat dupa câteva ceasuri. Minteam. iar scrisul . cu creierul tulbure. ocultismul. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite: limbile orientale. Doctorul venise cu trusa urgenta. Eram atât de în-. Lunile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice. scrisul? Cu atât mai bine. Gândeam: "Domnii nu vor sa stie ca exist? îmi ignoreaza. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea.. istoria artelor. Seara.. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. mai ales. Dar ei nu stiau ca nu dorm noptile. cu parul umed si ochii supti în pleoape vinete. socoteam eu. as fi urlat. pronuntarea poruncii: vreau! era aproape un rit magic. Ma desteptam la opt. Dupa câteva ceasuri de munca. filozofia. si creierul vibra ca în febra. Am strâns dintii si am început sa citesc. închisesem usa cu zavorul. Vointa era pentru mine o realitate. Am hotarât sa suprim somnul. Ma întristeaza gândul ca în zece. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. Mi-a numarat bataile inimii. douazeci de ceasuri. Nu puteam rasufla. "e un somnoros". Nu mai mi-a facut injectia. cu roade în rafturi si în sertare. criza trecuse deplin. Pentru toate acestea trebuie timp si disciplina. Si va trebui sa scriu.. . cu dintii strânsi sj Ochii pe carte. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. matematica. cu oasele sfarâmate. Am citit iarasi toata noaptea. Cu cât mai mult se tace în jurul meu. încât nu-mi scapa un cuvânt. Am închis ochii si mi-am închipuit sala profesorului de estetica literara. A patra zi. la masa. nici un ziar. Nu voi citi nici o revista. Ma încovoiai. ci numai încordarea neostenita catre ea. biruinta nu poate avea însemnatate. M-am târât în pat. ca sa nu pierd continuitatea. ca pâna atunci. cordat. nauc. în curând vor trebui sa stie. pentru ca astfel vreau eu!" Pentru mine. patru ceasuri de somn. Daca voi fi laudat. Eram furios ca voi muri stupid. m-am înviorat. Dupa o saptamâna. usor. cu ochii pe carte. cu capul greu. ci. istoria antica. oricâte insulte as fi primit. Am început a respira. descompus. usor. de atunci. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. A trebuit sa-mi îngadui. eu. un junghi îmi fulgera inima. palid si rece. Am adormit în zori. îmi tremurau mus-chii si fruntea îmi ardea. Rasuflam greu. Dupa câteva ceasuri. Se legau de ea atâtia ani de chinuita adolescenta. A trebuit sa sun. Panica.. simteam ca mi se sfarma viscere încordate. Mi-am amintit un 167 singur cuvânt: "ignorant". M-am tulburat privindu-ma în oglinda: livid. Atunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur. ma simteam istovit. am lucrat îndârjit. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant.voi birui ca erou. Nam raspuns. Si voi munci necontenit. eu care voisem sa ucid somnul. Spaima si junghiul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. istoria stiintelor. cu ochii pe carte. fara sa pot ridica grumazul din piept. Când a aprins lampa cu alcool. fara sa ma stie nimeni.

168 169 VIII. Ce trebuia sa stapâneasca în mine? Vointa si creierul sau sufletul?. As fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. sub sprâncene frânte în unghi de mirare. Si Mariuca îl îndragise. la mine Msumi. Atunci as fi fost erou. Nu izbuteam sa deslusesc nimic. renuntând. si aceasta ne bucura. ma abateau tristeti vechi si amintirea unei vacante singuratice. am zarit un chip de fata. DRUM DE LA MANASTIRE în dimineata Floriilor. de nimeni cunoscuta. arbusti înfloriti. Tresârii. realitatea. din suflet: renuntarea înseamna mutilare.. ochii verzi si nostalgici în umbre viorii. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. revelat siesi de singuratate. Auzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. eu sunt complex. la munte. din carne. Nu ma temeam de experiente cerebrale. frunze vestede si colti de iarba mare. iar Bibi râdea de soaptele lui Radu. Padurea îsi desira mugurii. unde ispitele si amintirile sunt puhoi. Ma îmbata. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. Cum am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacere?. Dar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. de nimeni cunoscuta. cu I buze rosii si ochi negri. sunt nesfârsit în dorurile mele. la o fereastra deschisa. neînfrânta. Ma zaream urcând. Am pornit pe drumul ce înconjoara lacul. Visam câmpuri largi si vânt aspru. muscând stânca.. Voiam sa vietuiasca.. Dar eroismul -singura justificare a vietii . prin mine. sângerând. Nu tânjeam dupa liniste. pe atunci. dar sa stiu a le depasi. dupa confortul mizantropului. eroicul. Printre copaci. Nu-mi era teama de ispite.. demult. nici Nonora... Si totusi. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti. si era blonda. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de ochii. jar nu prin creier? Voi avea atunci vointa sa renunt la creier. Râdeau. si . Din suflet. Eram de multe ori înfrânt.e amar si anevoie de împlinit câteodata. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. Pofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. Numi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul. râdeau. privindu-i. cum sa aleg? Cum sa renunt? Si nu stiam ce trebuie sa fac. înca o data. Viata mea. De ce tresarisem? Ma chinuia parerea ca o mai vazusem undeva. Gaidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. îmi erau cunoscuti. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. poate eram multi. cu presedintele în frunte. a fost o neistovita încordare dupa eroism. îmi spunea arunci un strain. ci vointa de a stapâni. N-a observat nimeni. Printre ei. Visam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. Nu fuga de realitate ma tortura.. trenul de Constanta ne-a lasat în gara manastirii. Grupul de studenti si studente ne întovarasea. Am coborât în gara zgomotosi. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. multi. Pofteam lupta necurmata. la munca si scrisul meu izvorât din forja testei? Si nu stiam ce trebuie sa fac. Nu întelegeam de ce. parul si sânii ei. urlând. Eram toti coplesiti de primavara. sufletul?. Eu ma împrietenisem din nou cu Nonora. Nu stiam câti suntem. într-o vara. Dar celelalte? Viata. Stiam atât: ca trebuie sa-mi descopar si sami exalt toate potentele sufletului si creierului. Vointa mi-o înaspream prin munca..

Pe mine m-au chemat. în curte. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la ochii ei?.. pasind. în acelasi timp.Fugi de aici. cu înfiorari metalice. Ce multumit am fost ca mustrarea Nonorii... mate. a ramas tacerea în biserica... . Si râsul continua clar. soptea.. nu vrea sa le asculte. am sarutat-o. La ferestre. întuneric. Banuiam tristetea care o napadeste. Ma privea fagaduitor si atunci. Am râs amândoi.. am mâncat pe fata alba. .. Nonora nu era trista. Când i-am trecut prin fata. Am zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea. Ochii lacramau dar poate nu lacramau.. îi luceau ochii si rasufla cu nari fierbinti. O clipa.Haide. în padure. ci numai mi se parea mie..... Arghezi. Ochii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. Presedintele destupa sticle cu vin vechi.melancolia adolescentei aspre. stapânindu-si râsul. cu dragoste. GaidarofF cauta brân-dusi cu Mariuca. Celui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere. palid. si se bucura ca renaste viata cercului. . . Buzele i se adunasera într-un zâmbet trist Ovalul fetei se linistise. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre. râdeau. Cosbuc. am întâlnit iar râsul fetei cu ochi verzi. M-am prefacut ca nu vad nimic. Cine stie de ce priveste fereastra stingând soarele170 Poate îsi aminteste. lucioase sau putrede.. înflorisera ramuri de cires. O înconjurau cinci baieti. Oase galbene. Buzele Nonorii îmi stapâneau gura ca o ventuza. Poate eram singurul pe care sa-l supere.Hârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap.. printre coroane vechi. . Si fata cu ochi verzi soptea.Asi! Cum de n-au ghicit ca era un poet tânar.. ca nu stii nimic! Asculta alta. mi-a îngaduit sa ma întristez... . poate. dupa câteva versuri. Cele doua "Florente" facura cafea.. Iosif. Nonora ma chema. Plecase. enervant. Am pasit smeriti si ne-am închinat în biserica.... Stiam ca nu crede si ca nu se roaga.Victor Eftimiu?.. si ma desfata gândul ca a ramas aici. Ceilalti plecasera. Ma supara.. si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii. Am vizitat cu Nonora cripta întesata cu sicrie. ochii râdeau.. Si eram fericit. pentru ca aici sunt umbre. întinsa deasupra ierbii si frunzelor.. . Demostene Botez?. pentru ca râsul fetei era pentru altii. întorcându-ma. larg. Minulescu. fara sa înteleg.. s-aduce rachiul. singura. trecut.Ce vreti? Eminescu sau Topârceanu? . Parul ei îmi tulbura pumnul. poate. si.Philippide. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera. sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. Fata se opri.Alegeti alta. si ea le declama frânturi de strofe: Codreanu. decât faramituri de desfatare.Vezi ca mi-ai luat tot rouge-\A. . Ma uimea si ma tulbura. si fetele râdeau.Spune-o p-aia cu balada popii. si fata.Ghici? . Radu . Era frig întunecat printre candele. când sunt tânara. zâmbind gales. în curtea manastirii era prea multa lumina. fara lacrimi.. Cine stie de ce lacrameaza? Poate iubeste sau poate asteapta. Era de acum liniste. . iar afara e soare si zvonuri de viata. acum. si baietii erau prea zgomotosi.

Stiu si cum te cheama. slab si vast. domnisoara. .. I-am apucat mâna. .Mai bine sa renuntam. Ceilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute. Avem o prietena comuna.. poate sentimental si erotic.. ispitea. îmi apuca pumnul si ma sili. A zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn... adaoga cu sprâncenele poruncitoare.. Fata se supara.. . se alinta. "Persanul" de la Drept râdea magulit. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei. 172 O stiam atât de bine.se plimba pe alee alaturi de Nonora. Dar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilalti? . spuse lui Bibi. ma calma.. . îmi ajunsese si mie rândul. o revoltara. Cele ce aflasem din Freud. Ceilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat. Am ales un trunchi rasturnat. "Florenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. în orice caz. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri. începura inevitabilele ghiciri în ceasca de cafea. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor — îl modelam tot mai precis.. cu gânduri ascunse chiar fata de sine... . Fata cu ochi verzi le raspundea tot atât de prompt. Când si le resfira. . 171 Atunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. N.. Presedintele se desfata.. Eu încercam zadarnic sa mi-o închipui în biserica. cu umbre.Poftim! îmi întinse palma.. Bucle scurte îi întunecau i fruntea.. Vorbeam deslusit. vorbeam. .Pardon..De unde stii si asta?. strecurate cu pricepere. "Persanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte. Bibi s-a luminat. încercai eu o retragere onorabila. te rog sanulspui.Pe dumneata te stiu de la Facultate.Fireste. . ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas.Spune-mi.. de lamurita. spune-mi si altceva. Se ruga. Ma asculta tot mai interesata..Eu. . Baietii începura reflectii ironice. Viorica. duduita. fara "d-stra" si fara sa rosesc.. Fatal.-o multumea nici un tâlc. Sufletul fetei cu ochi verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit. Numai atât? Flaide. Fata cu ochi verzi voia sa stie. . S-a apropiat zâmbind de "Florenta"\'.Vrei sa-mi dai si mie o cafea? Stii cât mi-e de somn.Numai în palma. cu contrastele evidente.. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. mai atenta. fumând si S°ptind. Fata cu ochi verzi venea alergând. . ostenita. Gândul ca as putea parea ridicol. aproape de lac.Daca îmi banuiesti numele. . Nn va pot trada caracterul în public.. Eu eram încurcat. mintii eu încercând un zâmbet de chiromant. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul..îti multumesc. nu înteleg. fereste-te. râzând si clipind. Domnul de lânga d-ta seamana cu un persan. Eu vorbeam. Am trecut apoi la . poruncea.Cu d-ta nu mai discut.Dumneata esti prietenul lui Bibi? Stii sa ghicesti? . o simteam atât de apropiata.

.. însa. despre visuri. La rastimpuri. foarte mult.Mie. am trecut de padure si am ajuns pe sosea. apoi au râs. nu a glumit.. Nu m-a întrerupt. despre înfrângeri. Ochii verzi s-au înspaimântat o clipa. .. Zâmbi.. La rastimpuri.. .. Poate o înspaimânta noaptea.. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului.. îi surprindeam. stânjenita. lai rastimpuri.. vorbeam.Câte ceasuri? . nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti. care taie calea ferata. despre sex. cum ceilalti au plecat spre gara. . S-a îngrozit. Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja. ca nu ma priveste decât pe mine.Sunt niste colegi obraznici..O aventura mai mult. .. peste padure. . Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp. despre biruinte nestiute de nimeni. Mi-amintesc cum s-a înserat. ochii alunecându-i peste lac.Ti-e frica? 173 . pe care nu le spusesem Nonorei. La gara. iar mi-e frica. nu. Am preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena...Vom ajunge la unu noaptea. gândeam eu. . dupa ce ne-au chemat lung prin padure. despre carti.. . Observai. ea serezemase de trunchi si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi. Ne opream. ca îi e teama sa-si \'ase ochii alaturi. Pâna în oras nu sunt mai mult de doisprezece kilometri. . fata tresarea si ochii verzi îsi paleau luminitele.. Marturisea aceasta fara alte cuvinte. nici lui Bibi.. Apucasem cararea ce ocoleste lacul. mai pastrasem cornuri si cozonac.. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna. în servieta. Si.De abia în oras. pe câmp. de flori. Adiau arome de iarba umeda.. am vorbit deschis si mult. Dar daca d-tale nu ti-e frica.Trei. Eu i-am vorbit de tul. Am întrebat-o de tovarasii ei.. Fata asculta. Se schimbase. Am plecat spre gara când rasareau stelele.fata. Sfârsind. si-mi povestea. . Am întrebat-o daca îi era frig. Tovarasa mea le gasi fara pereche. câteodata. de pamânt.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. nu stia ce sa-mi spuna.Trebuie de acum sa ma feresc de d-ta! poate îmi ghicesti si visurile. -Nu.. . Am vorbit..Alta solutie nu e? -Nu..Mi-e teama sa nu-ti placa. .Haidem. Aveam atâtea sa-i spun.. se alinta ea. Am ramas pe trunchiul rasturnat pâna seara.Dumneata ai bucle. Trebuia sa ne grabim. pe sosea.Mult.. Noaptea stapânea rece si senina. Aveam mâinile argintate \ de luna. si-mi povestea.Va jeneaza?. sa ne odihnim pe marginea soselei. o întrebam. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. . departe. . Vorbeam. . dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. totusi.. -Nu. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden. Ce ne facem acum? I-am spus gândul meu: apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt. .. Acolo întelegeam mai mult.Mi-e frica. Si nu voia sa-mi spuna numele. Un capriciu deplasat. Nu stiu în ce cartier sezi mata.

Toamna cheama atâtea amintiri. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. soseaua alba.. Povara bratului mi se paruse binecuvântata. va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului. Tremura. la Sixtine si la ocultism? Nu aveam nici unul. poate. o întrebai: . îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie. ca n-ai trecut oceanul. toamna. profesoara cu sot functionar.. spunându-i "noapte buna".. luna. cu luna înapoia noastra.. Ma opri. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. însa. Si înapoia noastra. .. ceas. sa urce stradela cu piatra tare. cedând zi dupa zi.Astfel. printre profesori si studenti. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate..Tot nu ti-e frica? -Nu... uitându-si nazuintele si dorurile. apoi. ca n-ai vazut înca lumea. Iar înaintea noastra.. pustiu de suflete. . Acel om nu-i va fi numaidecât sot. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti. Orasul o înviorase o clipa. Si mergeam.Cât sunt de inculta.. Pe bulevardul pustiu înainta cu încredere. niciodata nu ma simtisem mai odihnit. te va înabusi viata orasului mort. în fata casei. Nu vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii.. cu latrat de câini si felinare pâlpâind.Parintii d-tale n-au sa te certe? . si osteneala o coplesi. Eu. 174 ...Am început sa ostenesc. viata de provincie. Ma simteam mai puternic.... Vei uita cartile frumoase. îngreunându-mi pasii. tineri. îi întindeam mâna.Nu mi-ai ghicit viitorul..Parintii mei nu stau aici. o vreme când nu vei mai avea nici regrete.. ci poate numai "le compagnon". în fata casei.Daca vrei. draguti si prosti. cu muschi proaspeti. Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei.. A trebuit. Sa-ti mai arat palma? -Nu. sunt absolut libera. cu parul înfrigurat de adieri. . si eu vorbeam. Noaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri. dar niciodata nu oboseste în doi. bratul meu. o înspaimântase. la vârsta mea. Cum de am ajuns. Vei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac. .. . abrutizându-se de munca stupida. de absenta aerisirilor. Rasufla prelung. .Crezi ca mai avem mult? Eu îndragisem raspunsurile afectând maxima. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte. Vei lacrama sau vei plânge. Mi-amintii de toate hotarârile si nadejdile pe care mi le marturisise: îsi va lega viata numai de un om superior.. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate. tot. îmi destainui preferinte prin Universitate.. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita. acceptând tot mai mult mediocritatea. nici altul. Va veni. Mergeam.. se întrista ea. Vei uita tot.. de amanti si copii. iar ea ma asculta. dupa doua. Ci numai un sot vulgar si copii.. Forta lui Martin Eden a impresionat-o.Un drum în noapte nu-l sfârsesc decât zorii. visuri ca ale d-tale.. Vei întelege ca tineretea ti-e definitiv încheiata. . duduie. în mediocritatea sura Si invincibila.. Si apoi. apoi. Am ajuns târziu.. E stupid.

Iar a lacramat. începuse vânt de zori.. resemnarea nu înseamna fericire. A izbutit sa vorbeasca.175 De ce m-am întristat si eu. Atât. poate. Mi-era mila de ochii ei. nu ma putea banui de castrare. A fost mult mai frumos drumul pur în noapte. Poate eram singurul care vegheam. zâmbind.. Când am privit-o iar. când depasirea nietzscheana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci etice? De ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului. am scris: "Jurnal intim de primavara.. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. si esti sensibila.Ori esti prost.Numai atât? -Da. cum d-ta nu poti atinge.. simtind cum îmi ajunge prietena. de aceasta sunt sigur. de timiditate. cea mai frumoasa si cea mai noua. Dumneata vei suferi mai mult. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari. ori esti nebun.. si ca nu vei fi fericita. . înainte de a începe lucrul.. . pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. N-am putut adormi. si din ochii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. Dar m-am întrebat: de ce?. Ma simteam singur si puternic. înteles întotdeauna ca o bruta. O CHEAMA NISKA! La începutul Saptamânii Patimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc... Florii. Niciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui Cezar Petrescu. astazi. cu o siluire pe brazde. Eram fericit. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroica? Radu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile sexuale. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor. Aceasta o putea face oricine. j lacrimile îi alunecau blând pe obraji.Pun ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie.. . 176 IX... O istovise atât drumul de la manastire.Voi gasi un om!. plângea. . am glumit. Si am rupt foaia caietului.Ca sa supravietuiesti. . Ea a deschis alene poarta.... Zâmbii. mai ales la anumite femei. o serie de tâlcuri date crestinismului: si Radu parea ca ma .. Ma astepta la fiecare gara. Radu a venit chiar în dimineata aceea sa ma caute. prevestindu-i? Si de ce simteam realitatea j cuvintelor... Plângea.. A ramas uimit când i-am povestit întâmplarea. Ai pierdut o ocazie. si esti capricioasa. în padure. De aici. am încercat sa-i explic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica.Asa spun toti si toti sfârsesc acolo. de insuficienta. Nu ramâne oricine noaptea cu o fata. Asadar. .. . ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta. Pentru ca esti femeie. alaturi de o necunoscuta. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din excursie. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta ei?. Pentru ca era Radu cel care ma mustra. Credea ca îi ascund. Si eram fericit. sfârsite. si cea mai eroica. ori esti îndragostit. Precizez. Cu pumnii strânsi.. care îi place.. cu ochii ridicati. Presedintele a fost nelinistit tot drumul.. Am coborât din pat si.Am înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul.. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. Zorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba. Ce era sa-i raspund? Ca sa sfârsesc. alergam. niciodata..Dumneata glumesti. Am plecat singur pe strazile pustii si reci.. începe o viata noua pentru mine". De ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptui? De ce eroul sa fie .

. dar îi zarii ochii zâmbind. el n-ar fi putut face nebunia aceasta.Cu dumneata nu stiu cum sa ma port. desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti. Stiam unde o vazusem. cu sase ani mai înainte. I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd. Peste câteva zile. Pe cea dintâi fila a unui caiet Jurnal. ...Celor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. I-am spus ca. De ce "revoltator" lânga "cast"? I-am vorbit Niskai despre imboldurile mele etice. în dupa amiaza aceea. Am îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune. amare. pe cararea alaturata liniei ferate. . Avea rochie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan. Legasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd ] vremea cu nimic altceva. nesimtitor sau imbecil? Crezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat. adaoga. rasfoia. .. Desi. Venise Bibi si fata cu ochi verzi. . Am venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos. alaturi de ispite?.Au facut-o altii.. la Sâcele. amare." Amintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica... am încheiat eu. Tie pot sa-ti spun.Biblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. o cheama NiskaL. Vizitatoarele mele 1 ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei. te necajesti. înaintea mea. crunt. . Auzi.Ma primesti bibliotecara? Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile.Stii ce se vorbeste asupra noastra? Ca a fost o încercare de rapire neizbutita. în constiinta-mi. Niska se uimea în fata fiecarui raft.. deodata. Scotea cartile. sa fie învinuit de abuz. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o încheiere de experiente.. admira. daca îti vorbesc rezervat. nici mostenit din copilarie.1 sem. nu luat din carti. Am rosit de bucurie.întelege si ma explica. Daca îti vorbesc sincer.Opreste-te. într-un sat de J munte. cu un moralism pedant si fals. ... Numele îmi lumina.. putin înainte de apusul soarelui.. Eticul e o descoperire. cea dintâi porunca: "Nu voi iubi!. care s-a purtat revoltator de cast. marturisii eu. ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare. . . Bibi. eu ma hotarâsem sa-mi 177 închin viata chimiei.. înca o data?. Crezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat.. ... .. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea Niska.... am auzit râsete si batai în usa.. De altfel.. opreste-te ca nu mai înteleg. ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire!. faptul acesta e concret si viu.. o cucerire de a mea în ultima iarna.. îmbatrânit. exclama. ma simt atât de straina. De ce sa nu o traiesc si eu.Femei\'a nu poate experimenta eticul. privindu-mi prietenul. Un domn carunt o strigase: "Niska! Niska!" în dupa amiaza aceea.Lasa-ma sa spun eu. .Vorbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena... .Nu-ti pare bine ca am venit? Niska îti multumeste înca o data. amintirile.îmi pare bine ca stii si asta! Credeam ca s-a suparat.Dar aceasta nu o face nimeni.. Spune da!.. prietenul tau. printre încordari si nostalgii de mult apuse.. ma suspectezi. . scrise. .

178 - Si dumneavoastra, barbatii, puteti? - Nu toti: o elita. Trebuiesc serii întregi de experiente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. Câti le suporta, mai ales acele experiente care primejduiesc viata, somnul, linistea?... Seara se pogora lin în mansarda. Cea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. N-am vrut sa le-o spun. Niska m-a întrebat daca am tigari. Nu fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... Bibi refuza cu încapatânare. Lacramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. Alaturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - Ce faci? -Le pastrez... - Farmece? - Nu, amintiri. Am râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. Coborând scarile, Niska m-a întrebat daca ma poate vizita. - Ai cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zilele? - Niciodata nu m-am gândit sa le fixez. - Cu alte cuvinte, nu vrei sa ma primesti? - Mata exagerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... Umbrele care mi-au întunecat ochii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... Voiam sa-ti prezint si pe Viorica... Nu stiam ce sa-i spun. Taceam, încruntat. - Ne putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. A plecat, râzând nepasatoare. Bibi mi-a spus: - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Radu: "Mâine merg cu Nonora la cinematograf. Vrea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". Biletul m-a bucurat ca o mântuire. Nu mai vazusem pe Nonora din Duminica Floriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele Nonorei scrijelindu-mi buzele... 179 X. L\'HEURE SEXUELLE Am iesit din cinematograf buimacit; Nonora mi-a fost alaturi. Radu se ratacise printre primele banci. Trei ceasuri am prelins pumnul pe carnea Nonorei. Voiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi ghiceam uimirea: eu, si eu?... întrebarea ma mustra si pe mine; nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. Pe Nonora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. Aceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. Ne-am despartit privindu-ne în ochi, ea fierbinte, eu încruntat. A doua zi, Nonora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. A deschis ferestruicile în primavara. Râdea, cu par întunecat si ochi în cearcane. Era prea calda, si genunchii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. Bratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. Nonora palpita, fara sa se împotriveasca. La un zvon din strada, a tresarit. - Daca vine cineva?

- Astazi e Vinerea Mare... Nimeni nu se gândeste la mine... - închide, în orice caz, usa... Nu ma asteptam sa ramâna atât de lucida. Când m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. Aceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie Nonora. - Baga de seama, nu te enerva prea mult... O sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. Pulpele atâtau mângâieri îndraznete. Nonora închise ochii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. Nonora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - Ai sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. Nonora tresarea, îi suierau cald narile. Un spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi înghetasera; îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. Tremurau, smeriti si provocatori. întârziam chinuit, cu ochii orbiti de caldura pântecului. Prelungeam asteptarea cu muschi în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. Trupul Nonorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în chemari. Guri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat Nonora, m-am privit: ochii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. Tremuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam180 Nonora venea aproape în fiecare zi si închidea singura usa. Venea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. Ne desparteam; ea linistita, eu torturat. Pe Niska nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. Aflasem ca parintii ei au locuit în Basarabia, apoi la Craiova, apoi la Brasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. O vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care Niska o închiriase unei familii prietene. Avea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. Voia sa aleaga. Bibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca Niska e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. Bibi mi-o lauda exaltat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit Niska, de examenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si Bibi o adora. Am întrerupt-o. - De ce-mi exagerezi toate calitatile Niskai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de ea?... - Nu se stie, zâmbi Bibi. De ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de gheara streina?... Atunci am simtit îndârjindu-se hotarâri vechi, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit ochii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veghind pe jnepeni zorii. Ratacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. Cât îmi îngaduia Nonora, lucram. Am înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca Nonora nu era decât trup chemat sa astâmpere chemarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc hotarâri pentru ceasuri grele. Banuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. Nu voiam sa ma

gândesc la Niska. Avea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea Niskai -nu-mi putea aduce decât piedici. O doream prietena, si mi-era teama. Nu de mine; nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie181 tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I cheltuit timp si truda ca sa fie alungate. Nu stiam; dar daca Radu iubeste pe Nonora? Rupeam o prietenie, fara chiar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Radu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe Nonora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Radu a fumat si a tacut mult, i-am surprins ochii abatuti, tristi. Am râs aflând ca e îndragostit. Trebuia sa râd. Din liceu, Ra--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui Petre, de trei "stele", de o actrita. La Brasov iubi ochi nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - A câta oara iubesti acum? am iscodit eu. - Nu stiu; iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe Nonora?... - Nu. Pe ea am iubit-o asta iarna. Dar am facut r au; e perversa si capricioasa. Ma gândeam: prietenul meu osândeste capriciul... - Viorica... Am râs, l-am sarutat. Prietena Niskai era mica, fina, cu ochi mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. Am cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de Bibi, care se gândea la Andrei. Aproape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. Avea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. Fruntea si ochii îi zâmbeau. Buzele ascultau întotdeauna. Si Radu o iubea... - Ai sa-i spui? -Nu. - Atunci? - Astept sa-mi treaca... - Nu e asa ca are sa treaca?... - Totul trece, îmi amintii eu din Heraclit. Dar cum de ai iubit-o? Când ai cunoscut-o? - Mi-a prezentat-o Bibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut A doua zi m-am gândit la ea. "Foarte simplu, mi-am spus; o iubesc! Daca îi chemam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiu; asta e iubire... 182 Gândeam si eu cu Radu: iubire... si ma bucuram ca n-am chemat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. Vazându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Radu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - Tu ai sa iubesti?... Primii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - Nu cred... - Ai sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Radu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... Dar eu nu te înteleg; de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. Cum nu ai ostenit noua ani? Si cum nu te-ai plictisit asteptând-o?... Am râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. Dar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. Fata mi-a ramas aceeasi masca. Daca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. Nu are sa stie niciodata adevarul. De ce sa-l stie? într-o dupa-amiaza, prin mai, Nonora nu si-a mai descheiat copcile de la umeri. Am plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. Vorbeam eu, mult si nestapânit. Nonora asculta, cu buze umede. La un colt de strada cu trotuar curat, Niska ne-a vazut trecând. Ne-a privit mult, zâmbind. De ce m-a durut întâlnirea? De ce nu stiam ce sa mai spun Nonorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse Niska? Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuit; nici de mine. Nonora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. Am primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. Nonora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari: trebuia sa alerg dupa Niska si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat: sa-i spun sa nu creada?... Toate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus Nonorei ca se apropie examenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. De atunci, nu ne-am mai întâlnit. 183 XI. PRIETENUL MEU IUBESTE Am un prieten nou, am un prieten nou! Am sfârsit liceul împreuna. Am fost atâtia ani tovarasi. Dar din primavara aceasta, ce se încheie înflacarat, el mi-e un prieten nou. Nu- I mele lui nu poate fi decât: prietenul meu! Am multi prieteni; dar el e 1 prietenul meu nou. El e singurul prieten. Lui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. Nu ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege Petrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. Ceea ce gândesc, îi spun; ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. Poate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. Ne-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. Doamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. Citeste mult, se închina lui Beet-hoven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e arhitect. Poate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. Prietenul meu era un student ca toti ceilalti: blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. Dar a iubit pe doamna, si a iubit pe Beethoven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. Am înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. Vorbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. Nu-l mai recunosteam. Era atât de

El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. XII. A fugit. O banuiam fara sfârsituri.. ea improvizatii între Ceaikovski si Grieg.. si nu-l mai iubea.. în început de vara. si fulgerele înalbastreau peretii. Ne înspaimânta apro. Cum au trecut. Eu. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fata?. mare. Nu îmi vorbea decât arareori de dragostea lui.J pierea pesterii. A urmat ceea ce trebuia sa urmeze. cine stie?. Am adormit cu duh aspru deasupra asternuturilor noastre. îl astept. Prietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. în munti.. Am ajuns pe ploaie. I-am spus ca îl piz-muiesc.. Am adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena. si nu a izbutit . Si doamna care nu-l ere-l dea... rece. Si vântul napastuia urlete de sihla. si izvoarele rabufneau chinuind ca mânate de isme. si cum nu se mai pot. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii.. I-am fost sprijin. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. si apele se îndârjeau asupra schitului.. sincer. si atât de curând.înaltat. daruindu-i duh de barbat. strivite pe sub pietre ca viermii. eu. pe care el le crede. de harnic. prietenul meu era fericit. Si 185 parca padurile erau batrâni înviati. care nu iubeam.. iar serile se întâlneau. de nelinistit. nu-si mai risipea timpul. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre.. FURTUNA LA SCHIT în miez de vara.. si desfatare în truda noastra. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. în lipsa sotului. niciodata. Muncea în biblioteci. pe blana din salon. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de Beethoven.. Eu gândeam: daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. cu prietenul meu nou. A crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. Cine stie. aspra. se dezlantuia furtuna. De ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabita? în începutul acela de primavara. Credea în el si în iubirea doamnei. ce se va petrece cu mine. Dragostea îi aprinsese ambitii si doruri. Ani din el se vor risipi: o stim amândoi. el daruindu-i versuri. ci numai ne încordam madularele în mers lung. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. Dar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios. Doamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste. îndemn la viata si % 184 opera. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. tresarind sub picaturi. si batrânii. aici. si se învalmasea cu noaptea. minteam eu. el în miez de tara apuseana. si auzeam ploaia. crescut în bucurii. Noptile calde. cum a luptat ca sa uite. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . Si furtuna crestea în munti. îmi povestea chinul începutului. Trasnete în brazi ne-au desteptat. Si era senin în ochii nostri. Prietenul meu era palid si înfrigurat. cu prietenul meu nou.. Si juramintele lor. Afara. Ne întelegeam atât de bine.. Ma întrezaream mare. si auzeam izvoarele. Totul era acum chemare.. Coboram avântati Fietrele Albe si nu vorbeam..pentru ca cel îndragit nu se uita -. si scorburile. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor. Si ghiceam în jurul nostru râs de munte. din dragoste. întoarce. Ferestruica tremura smerita în Ploaia repede.. De acum. Si din scorburi se înserpuiau ghearei lungi. o banuiam întunecata si j umeda. Si muntele. Si serile lor. am ajuns la schitul cu pestera. rea. îi daruise puteri de munca nebanuita. Doamna lui e un exemplar atât de rar. scriind cartea întâiei mele tinereti.

la teologia catolica. apoi.. . Era student la Matematici si Filozofie. Venise si el. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi gheara ce risipea întuneric. Zaream stele stralucind. sa locuiasca la schit o saptamâna. Asteptam. Nu se sfia marturisindu-se crestin. o cetate a lui Dumnezeu. * Dimineata. dar deplasata.Iar experienta e credinta. cu temei de magnetism animal. închinându-se.Sfântului Ioan. A privit. Vânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati.Convertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. Sus. am plecat mai sus. întemeiata nu numai pe Noul testament. tresarind. suferind de piept.. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. pe care o marturisesti. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta. pur. Am deschis ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. în noapte. pentru ca. Noaptea îmblânzise muntii.Eu nu cred în Dumnezeu. sub cer clar. Se împotrivea cartilor. Lumânarica pâlpâia umilita de vânturi. coborâta din veacurile ghetei. .. Eram ostenit. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. M-am asezat pe patul alb. . o data ce ai primit Biserica. prefacându-se din om un om de al lui Dumnezeu.. am vorbit. nici repeta printr-un proces rational. în urma. pe stânca din coasta schitului. ci numai printr-o experienta. dar. pe fereastra. cu fruntea uimitor de larga. ce se pogoara prin har. filozofia.Da. nu poti dispretui filozofia si teologia. Asa e? . florile si vântul care se potolise. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. Iar cetatea omeneasca. ca noi. Crestinul moare si învie în Christos. unde mi-am cheltuit ultimii bani. Asadar. care îsi tânguiau acum înfrângerea.. filozofiei religioase. deci. Faptul s-a petrecut la Geneva. Cât a durat tacerea noastra?. Se însenina. Prietenul meu se exaltase. iar nu prin dogma. Daca esti ortodox pur. Nici unul nu îndrazneam sa ridicam ochii catre celalalt. am întâlnit un tânar palid. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. ci si pe învataturile patristice si conciliare. Laudam amândoi seninul. Banuiam o discutie interesanta. m-a dus la Noul testament. ca sa ma vindec. Ne-am amintit furtuna si spaima. . Prietenul meu a oftat. Urcam o coasta aspra.. Nu aveam nici curajul sa pier. Crestinismul e o spiritualitate antimon-dena. am încercat vindecarea prin Christian Science. Voia crestinismul absolut. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. iar acum. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. trebuie sa primesti teologia si. Am crezut. Minunea. Pe drum. e mai mult decât credinta în Noul testament.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte.. întrerupse studentul. Vorbea despre credinta simpla si mântuitoare. nu se prezentase la nici un examen.Transfigurarea aceasta se face prin experienta mistica. cu tâmple boltite. Si atunci. 186 . Plamânii se însanatoseau din luna în luna. teologiei. Studentul veghease toata noaptea în bisericuta. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. . Nu-mi ramasese decât pofta de viata. menita sa calauzeasca evolutia omului catre Dumnezeu. pe care de asemenea o marturisesti. înainte ca prietenul meu sa raspunda. credinta în Biserica. De altfel.. la credinta ortodoxa.

Totusi. . . . se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate. care e îndreptar. eu nu cred în Dumnezeu. .Un crestinism actualizat. cum are Prietenul meu? 187 .. Acum. pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare.Ti se pare ca nu crezi. . si totusi am avut o experienta religioasa. . . e un suflet crestin.Adica protestant. e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios.Atunci. . înca. Voiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. etern si infinit. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin. D-ta singur ai spus.O marturisesti aceasta acum. prin austeritatea si sobrietatea lui. pe care o stapânesti. . Pâna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. erezia.Atunci.O ai. Dar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al Bisericii. experimentând pe Christos. dar nu starui. însa. care vor studia filozofia sau matematica. Eu nu cred. Ea nu ti-a fost decât daruita.. Dar d-ta întelegi consecintele credintei acesteia? Nu le caut în istorie. . în mine exista acelasi crestinism viu. . vorbi studentul. Eu as recomanda chiar lectura teologiei dogmatice oricarui tânar.Acesta-i protestantism. care e mai mult decât un rit si o credinta.. Nu am nimic personal într-însul. lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. .. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur.Domnilor. . ca sa-ti pot tine minte toate greselile. De fapt.. . întrerupse prietenul meu. recunosti si credinta.Eu socotesc crestin orice erou al duhului. dar te temi s-o recunosti. criteriu si valorificare. daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier. .Te contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri. creator de valori. Orice suflet care vietuieste o viata eroica. pur ortodox. Ceea ce numesti dumneata "experienta religioasa" a fost siguranta mântuirii.Nu.Nu-ti cunosteam.. m-a facut crestin. ai câstigat-o singur. discutiile teologice sunt întotdeauna interesante.Si totusi..Cred ca nu ai dreptate.Acum gresesti si d-ta. ti le amintesc în d-ta: nu esti crestin.Acum te înseli fundamental. Fireste. Orice crestinism autentic e si personal. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci. . marturisii. îti accept învinuirea d-tale de protestantism.Nu poate fi decât personal. desi eu îl simt. cu gândirea din istorie sau biologie. m-a transfigurat. ca experienta e o transcendere a constiintei rationale. fecund. Religia d-tale e pragmatism si magie. . . pentru ca te stapâneste ratiunea. Aici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala. De ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nou? Exista unul singur. Transfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin har. de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica. de ce ne întrerupi? . adica siguranta harului. Ai crezut atunci. -Eu nu cred în har. Ti se pare ca viziunea omului ca egal de al \'ui Dumnezeu. .Pentru ca plecasem de la crestinismul meu. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie. încât chiar cei care nu vor crede niciodata. .Adica eretic. implorai eu. adica credinta.Fii te rog scurt. si-l recunosc ortodox si ecumenic.

din exaltarea unei etice crestine. în genere.. esti înca stapânit de pagânism. . . cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. dar eu sa fiu erou. Poti gasi gratia predominând în tot Noul testament. asa cum a fost Dante si Don Quichotte. crestin. Vreau sa realizez un eroism concret. . .. Sa nu ma înteleaga nimeni. Daca Dumnezeu vrea sa te mântuiasca. e prezumtie diavoleasca. sa nu se ridice nimeni pâna la mine. Vreau sa fiu nebun. ci Dumnezeu.. vointei divine. ca sa vietuiasca ascetic. pe care îl vrei realizat numai prin vointa. temelia experientei religioase.. pentru ca vreau. Cel care renunta la viata celorlalti. .Desigur. aspra. . Dar discutia aceasta ne-ar duce prea departe. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. . . .Depinde: ce întelegi prin "erou"? 188 . . sa întrec pe toti cu faptele mele. de elanuri. .Primatul duhului. Te contrazici si d-ta. Iata de ce nu sunt pagân: vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu.Si totusi. Acum va înteleg deslusit. ai sa ajungi erou. dar o cer iluminata de credinta..Cel care lupta cu sine ca sa concretizeze. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva hotarâri. Nu cred decât în Christos. Crestinul depaseste omenescul. Dar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. Te-a ajutat.Care sunt? . Vreau sa pogor vointa ideilor în viscere. Vointa omeneasca.Gratia e esentiala pentru teologi. rastignite pentru o nebunie a duhului.înca o greseala. vorbi întristat studentul.Eu nu anulez valoarea vointei. D-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu: erou. D-ta crezi în fortele d-tale.Nu pot s-o cred. Cel care întrece omenescul. Sa pastrez ascunsa taina cea mare. Nu te felicita dupa izbânda.Am sa te lamuresc.îndoiala aceasta am avut-o si eu. nu dumneata ai biruit. fiziologic si social? . . conducând la transubstantializare. Altfel. .Am sa izbutesc.Ai uitat esentialul: gratia. din înfrânare. sa ma depasesc prin experiente si suferinte. e vointa. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna. 189 . . eroismul. . în duhul d-tale de tânar exaltat.Nu vrei s-o crezi. Vreau sa împlinesc o viata înspaimântatoare.Nu înteleg.Vorbesti copilarii. Dar gratia lui Dumnezeu e mare. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista. toate având un tâlc nepatruns. vasta. iar nu unul de vorbe. pâna ce nu voi mai fi om.E frumos.Nu poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari. . ca un sfânt. Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale. erai înfrânt. atunci când nu e asimilata. prin tacere. prin Iisus. prin har. . Eroismul d-tale e pagân. De altfel. N-ai sa izbutesti nici un act eroic.Nu cred în Dumnezeu. dar nu oricare erou al duhului e un crestin.Crestinul e astfel si un erou.Cu atât mai rau. de nostalgii. aju-tându-te prin har. .Eroul îl depaseste? . însutindu-mi. Vreau sa ma depasesc. sa vietuiesc în lume. Dar esti pagân autentic în eroismul d-tale. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu. ci erou. asa cum altii se multumesc a vietui în nori. te apro-Pii de Luther.

. . realizând cel putin un fapt eroic. în durere. Crestinul e optimist si senin.. Francisc si Pascal. cu atât vei fi mai senin. Am ramas cu studentul în matematici pe un trunchi. Eu aveam în sac un caiet alb. Mi-e mila de suferintele d-tale... la o ruda. Aceasta e pozitia definitiva.Vreau sa fiu Sf. Mi-a daruit un exemplar din Gracian. sub cer senin. Prietenul meu tacuse de mult.Pentru ca astfel pot ajunge erou. har nemijlocit si infinit. dar lacrimile. citind Evangheliile si Apocalipsul. Francisc. ." .Desi bucuria va fi salutata cu lacrimi. L-am întovarasit o bucata de drum.Nu. ridicându-se: .Iata eternul pagânism nostalgic. desi o doresc.Nu întelegi? E un simplu instrument divin. luminat de un zâmbet. chiar. ma îndoiesc de har nu pentru ca am discutat cu d-ta. de fericire. Era atât de fericit ca are s-o vada. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei. daca m-ai întreba: "Crezi în har?". . Francisc fara gratie.De ce vrei sa te chinui toata viata? . Poate am sa evoluez.. Dar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii.Ceea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede. cum doresc si pe Dumnezeu. Nu exista decât un singur lucru: credinta. . Studentul întari. Apoi. Lânga caiet. Ne-am asezat toti trei pe muchia muntelui.Eu stiu cât si cum sa cred. Am mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. înfasurati în vânt.Dar ispitele pe care le înfrâng.Cu cât te vei apropia de solutia crestina. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale.Dar eu nu vreau sa fiu fericit. Am ramas o saptamâna.. ci astept gratia.Asta nu o cred. . ..Credinta te face fericit fara eforturi eroice. .. prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate. . N-am spus nimic prietenului meu.îi scriam ei. ... Esti demoniac.. Când am intrat în chilie. nu sunt dovezi de existenta vointei mele efective. asadar. sfânt. Intr-o dimineata. prin padure... -Sa-ti ajute Dumnezeu. în nesiguranta.O ironie finala? . Raspândesti atâta pagânism exasperat de propriile lui elanuri. cu o dedicatie trista. Nu pot dormi linistit decât în primejdie. prietenul meu s-a dus în chilie. s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa. Un Sf. personale? .Toate acestea sunt discutii desarte.Nu Dar vreau sa ajung cu orice chip erou.. . cum nu cred nici în Dumnezeu.O simpla experienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. m-a sarutat si a plecat. sa creada. Dar nu cred.. Noapte buna. .. El gândea. S. Dar în întelesul de a 190 experimental eroismul. în plictiseala amara.Am sa ma rog pentru el. menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. Mi-e teama. .Predestinare? . Dupa o saptamâna. am sa ma bucur împreuna cu d-ta. dar suferintele. . Prietenul meu rosti. Mi-e atât de dor. încât sunt ispitit acum. Daca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt. Ne-am întors la schit. Nu cred în fericire. .. sa raspund: "Nu! îti marturisesc. . Studentul coborâse în Ardeal.

Criza crestea. Ne-am amintit urcusul. singur. Ca sa ma împlinesc pe drumul daruit mie. Am gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. Un caiet pentru suflet. Sufletul îmi era corMesit de marasm. Asadar. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. liniste. cu caietul alb pe creste. iar evenimentele. Nu voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. în care oamenii vor fi ispite. la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna.. daca ina voi . si o pofteam ca pe un fruct. în fiecare dimineata îmi spuneam: "Astazi voi capata linistea cu care am venit". cald. Eu ma întorceam spre schit. Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina — cu neîncredere. are sa treaca. si Pascal mi se parea rece. îmi spuneam: "Iata. Era credinta si nadejde. nemilostive în îndoieli. uitat. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai Printre trunchiuri. Francisc de neînteles. As fi voit sa vad pe Niska.Când am ajuns pe platou. spre renuntare. Nu mai pot reconstitui experientele care m-au bântuit în aceste zece zile. ca sa realizez eroismul. Nu pot zugravi o liniste de singuratate. sa înfrunt ispite mari. pe ploaie si întuneric. depasita fiind criza. Ascetismul va fi pur etic. s-o rog sa-mi fie prietena buna. Asadar. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu.. în jurul meu nu era nimeni. Nu vedeam decât pe calugari. Iar daca primejdia va ajunge temuta. ne-am despartit. si chinul ma \'ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun. Un amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. Ma simteam parasit de toti. am deschis caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina: ". Porneam în fiecare zi. Treceau zile aspre. Totul îmi poruncea sa ma întorc în oras.. între oameni. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. ci renuntare cautata. Noptile. si pornire spre jertfa. si Sf. de sla-\' biciuni. de multe oi. Vietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. pe muchi. Sunt dator. 191 Dar întrebarile erau multe si crude: "Ce am sa-i spun Nonorei?" "Sâ fug de prietene?" "Sa fug de Nîska?" "Daca am s-o îndragesc?" "Sa rup dragostea?" "Sa ma mutilez?. Adormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. ma chinuiau întrebari. eu ma simt mai puternic. vaste. Nu uitam niciodata ca Vfeau sa fiu erou. Nu era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si chinuita?.. catre oras.. cu o saptamâna mai înainte. prietenul meu e fericit.". mai încrezator. De câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea. Renuntarea nu înseamna schivnicie. nu renuntare definitiva. si-mi va mânia fortele. mai voios. . de disperare muta. îmi spuneam: "Are sa treaca. mi se parea ca le patrund în glasurile lor. Era senin.." Au fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns.. în seara aceea. pe carari ce coboara în prapastii. De acum stiu: cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste. As fi voit sa vorbesc. Dar. atitudini. De ce sa nu fiu si eu?" Si nu credeam în fericire. Renuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume. si împartasit numai studentului si prietenului meu. si dragoste. Iubeam pasarile pe care. crestea în singuratate.Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele. nu trebuie sa evit primejdiile: sentimentale sau cerebrale.De acum. Rataceam. dure. el cobora jos. dupa plecarea prietenului meu. cu atât trebuie sa ma bucur mai mult. fiecare cu drumul sau... agonizând într-un pustiu. 192 Voi fi prieten cu Niska.. Aveam acelasi raspuns. trebuie sa renunt la fericire.

Foarte rau. Ne-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari. la Marsilia. e las sau nebun. Accept nostalgia numai în ::nintiri. Miam amintit atâtea amanunte.\' L-a îndârjit prima cadere. adulmecând umbra. El va ramâne în septembrie si va pleca. La mine în mansarda a fost doua luni... Pierdea un an. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara.. Un student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului: comunist. sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. apoi. Strazile. cu un prieten care se despartea. î-am pomenit numele.îndragosti. adusa din pustietati sarate. Am aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de Ś cstre. care nu e antisemit. tânarul. Atunci. Mi-a prezentat noii lui prieteni: duduia. daca nu as fi zarit zvastica de argint la cheotoarea prietenului sau. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin. . a învatat ceas cu ceas. rasaritul orbeste zarea apelor: amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântat." XIII. Orasul se pârguia sub cer de flacari. Râdeam.Fireste ca Radu nu ti-a spus nimic din toate acestea. în mansarda mea. Acolo. sediul cercului. studenta ia Stiinte naturale. Trebuia sa ne gasim locuri.. Când l-am cautat pe acasa.Absurd. Marcu si tovarasii lui se duceau la Constanta. soarele navalise îngalbenind albul cartilor. A început 193 sa creada ca e persecutat. -aceeasi dârzenie si încredere virila.. Viata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui. sa nu fiu trist. Prietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori: un student român luminat. Râdea.ui aceeasi viata. nu mi-e teama de primejdie. trebuie sa fie nationalist. cu atât aiai bine.. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte. In ceasurile mari. Voi vie-. e drept.... Oamenii se strecurau pe sub ziduri. înalta. râdeam. Daca anumite renuntari pot parea nebunesti. Pentru Medicina.Mi-a spus Radu ca te-ai facut antisemit. Numai un nebun supravietuieste mediocritatii. Aceasta nu trebuie s-o afle nimeni. ale . în Biblioteca Fundatiei. noaptea se limpezeste albastra. Multi studenti erau antisemiti. . ci semn. Nu-l mai vazusem din iarna. Am plecat iar. Plantele iui are rude. Faptul trebuie supus eroului.. în gara am întâlnit pe Marcu. pe mare. a început sa învete. ma întrerupse studentul cu zvastica. printre hamali. în amiaza.. în fapte. . voi renunta la Niska sau la oricare alta dragoste. Ne-am îmbratisat. se înalbeau pustii. într-un compartiment nu prea aglomerat. . catre sâtui cu vile în sân de mare. Opt luni. Atunci. în Marsilia. Nu mi-a iasat timp de narari si iscodiri. medicinist si antisemit. Daca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului. L-am întrebat de ce n-a venit sa ma vada. ca pregatiti manifeste si conspiratii. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. Un student luminai. sase-sapte ani. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie. cu un nume evreiesc complicat. Sunt sincer. nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. si as fi crezut ca glumeste. PLECARE Am coborât senin. Singura grija: eroismul. Dar pe mine ma stii: nu am fost niciodata antisemit. vecina m-a vestit ca se mutase. ca sa putem calatori si discuta în tihna. fara sa lase noua adresa. cu legaturi sure. printre perechi grabite.. amurgul sângera pe dealuri de argila. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult. seara se iveste o data cu luna. Se va odihni si va pleca la Paris. zâmbi Marcu.

magie.Când te asimilezi unui popor necivilizat. alaturi de un internationalism banal si nesincer. fetisismul. 194 . D-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmi? Daca inversezi astfel fazele evolutiei. duduia.. Râdeau toti trei de uimirea mea. .. ...Oh! ce de complimente!. e sotie si stapâna. De altfel. . . chinuit între Apollon si Dionysos.Pentru ca si eu am dreptul sa ma cobor. . cine sa le anuleze? . Prietenul meu e un crestin autentic.. Acum doua mii de ani ar fi fost roaba: acum. fata straina se afla pe pamântul sau. fetisism. aveti mult mai multe însusiri. încât te coboara în ochii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat. incult si obraznic. sa auzim! se bucura Marcu... discutia ma stânjeneste. Anularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului.Tocmai de aceasta te învinuiesc si eu: magia. Concluzia: crestinismul nu exclude nici stiinta.Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism..Nu-ti vine sa crezi? ma întreba Marcu. atunci..Poporul e tânar..Daca vrei. ale neghioabelor teorii etnice. adica politeism condensat... . . Marcu mi-e bun prieten.Domnilor. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor. .granitelor. deci. se minuna. de la geometria în spatiu la geometria plana. iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza. ma suparai eu. cum spune scoala mitologica.Duduia nu se supara. la disparitia celorlalti.Tu esti semit si pozeur. asimilata. d-ta nu poti fi crestin. ca d-ta. .. . câteodata. sapoi. Datoria d-tale e sa fii antisemit. .. iritata. Crestinismul e religiozitate. . nici filozofia.. nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund: Einstein e un salbatic? . .Nu vorbi asa. le marturisii. Mai întâi..Din pacate. . Dar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva.. ajunge Dumnezeu.Noi trebuie sa ne lasam legea cea din urma..Pardon. . . salbaticie. iar aceasta în liniile pesterilor. adica animism. .. .Sa auzim... ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer.Poate sa ai dreptate. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. . în orice caz. monoteismul na fost niciodata un politeism condensat. . polite-ismul nu contin o religiozitate autentica. e o renegare.. Aceasta domnisoara renegata.. vorbi iarasi medicinistul. se mai afla aici o duduie. ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu experienta crestina..Domnul nu poate fi crestin. si la chaldeeni. îl banuiesc pagân. socotii ei. Un singur zeu. îl întrerupse Marcu.. apoi la greci si la egipteni. A doua greseala e atât de covârsitoare.Pentru ca numai un astfel de medicinist poate confunda experienta crestina cu originile religiozitatii.. pentru ca e logodnica mea. nici civilizatia. ci exaltarea suprematiei zeului Cerului dusa pâna la anularea.Te rog sa amintesti si pe Iisus. S-apoi..Exagerezi.O mie de greseli într-o singura fraza. preciza râzând duduia..Aceasta e înca o sclava a crestinismului. pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege.. Din cele ce scrie...Liniile salbaticilor nu erau stiinta. zâmbi studentul cu zvastica. . Daca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni. .

fiu motivul legaturii d-voastra. camine?..Ar fi interesant. Nu mai sunt socialist. astept lamuriri de la d-stra. când nu mai sunt cantine.. Vorbi Marcu. beau o sticla de sampanie!.Am mult mai mult curaj decât ai banui.-au schimbat. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta. Tevcontrazici ia st etnic: sânge.... nici în Śatkmalism. sa-si creeze criteraH valori. . pie. si o înteleg gresita. Duduia j pe fereastra. îl rugai eu.. D-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri.Stupid. se împotrivi duduia.Bine spus. Pentru fie care deputat ucis. preferând sa se afle mai întâi pe sine. Daca as fi dictator.Poate crezi ca ne iubim? . nu ma supar..Desi indiscretia e stânjenitoare. Nici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice. fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini • omnu \'mi place lelaL . Dar eu studiez biologia. 196 . ma iriti inutil.. noi nu întelegem. Poate domnul cred în dragoste?. singura care da rezultate. sau acea "sympathie amoureuse" cu dragostea.!.Eu nu cred nimic.Din nefericire :. Dar d-stra confundati impulsul sexual sau colajul.E interesant integral.. J^H pasa tarii de constiinta d-tale? ncordari si depasi^^M clerul tarii. daca voiti sa mi le estainuiti. Te-am admirat întotdeauna pentru litica fortei. râse duduia.. \r fi interesant de stiut ce dori Marcul . 7 un exemplu de dezordine. pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj.Oh. cu toata gafa pe care constient o fac. ! an singur lucra: ea nu crede nici în nationalism. Ne întelegem. Dar nici n â pot raspunde. .nunitatea inteselor.. vorbii eu.Cine te împiedica s-o studiezi? .. e] Suntemibarte buni prieteni. . fireste.. când se închid colegi crestini. .. Vorbesti de "si sti ia Medicina. sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei. Expectativa e o lasitat . .Fireste. 195 Cu atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. . .Antisemitii. . .. ..j^H toria mea e sa-mi echilibrez si sa-mi luminee constiinta.. când se bat colegi evrei..Nu e chiar asa.Te înseli. tara nu piere.. . voi organiza nu îr truniri împotriva României.. Ei sunt studenti de ai viitorului: pregatesc o casnicie întemeiata pe .... Marcule. pagubelor si câstigurilor. Tara poate sa piara. zâmbi Marcu.. ironiza medicinistul. Nu pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema.Ar fi interesant pentru mine. n&aste S esti student îa Filozofie. La Paris. ci atentate împotriva guvernului. insinua studentul.Cei de la Litere împrumut\' mentalitatea si cunostintele. Toti trei rosira. te-as împusca. zâmbi duduia. .Nu ai curaj sa te angajezi pe o pozitie.. . Studentul încerca sa glumeasca. Am curajul sa astept. li int .N-am spus chiar asa. pentru ca cinci studenti evita problj^H evreiasca..

un strain"". A lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au aJuns intense si definitive. eu cu viata mea launtrica. rafuie-We spirituale. privea. cât timp Marcu nu se arce m tara?. aceasta e tara mea"." 197 Gândeam si nu-i spuneam nimic. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta.. înfruntându-se. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri. despre viitorui lui. Apoi am tacut. pasii pe drumuri neumblate. mai vini. Marcu însemna tot ce vietuisem i dur.dfc un prieten.. Si Marcu privea. oameni plecati sub povara verii. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu. Si nici unul. Poate îsi amintea liceul. eu cu ale mele. ea se lauda cu stiinta. Spuneau ca nu se iubesc.. si prietenii lui. Marcu e un prieten care pleaca. Ai cazut si tu. Eu . Mareu îmi amintea de Htiile si infrânanie. catre perechea ce soptea la fereastra: . . Ma întrista gândul despartirii ive. De fapt. si maturizarile mele dureros de prei lungul experientelor cautate si exaltate... înca. ei cu medicina si cartile anarhiste. în orasul cu fabrici. r-amana cu o declaratie sentimentala.. raspundeam. Poate îsi marturisea: "Omul acesta îmi . el ma socoteste mistic. istoric.Tu ai sa iubesti? .. un tânar care asteapta. el ^ndunle lui.. Eu ma întristam. Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la Paris.urând. "Iata. mai sumbru in adolescenta. soptind. zâmbind. .Daca iubirea lui Dante si a lui Don Quichotte e cadere. Zâmbea rautacios. la o fereastra deschisa.Cred ca amândoi sunt nebuni.Desi în liceu pareai vesnic îndragostit.. simplist.. Eu.Nu te înteleg. despre viitorul meu. spiter. fântâni la rascruci de drumuri. epicureu înnascut.. "Cu Marcu ma înteleg tot mai 1 an. care adulmecând orizonturi.. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali. pentru ca eu am suferit mai mult. Si moartea bunicii lui.re din noi are dreptate?"..De când te-ai convertit? . . Apoi. dar e tfectiva. Pentru mine.Nu ne-am vazut de mult. Poate ca.. Tresarii.Numai eu.Desi nu e literatura. Priveam amândoi. Dar gândul meu de dupa iubire n-am sa ti—1 spun. ..Eu cred în stiinta si în tine. pâna aproape de seara. halucinat.. S-apoi. pe strada cu soare mult. pleca. între ei. nici altul nu vor sa renunte la minciuna... atunci am cazut. Marcu a evitat. . gân-deam. curajul absurditatilor. . si iectunie.. si-au marturisit. în care a copilarit... El spune ca e antisemit.. . mediocru. logodnicii au nas aiaturi... nebunia contradictiilor.. colindând vecinii în dominouri negre. dar o suport ca o ceptie. El ramâne pentru totdeauna la Paris..N-am sa fug de ea. .. si noptile de Purim.. Si idila înabusita plapând. si studentele de la biblioteca. a experientelor ucigatoare Dreptatea trebuie sa fie a wea. Poate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii.. si toate renuntarile îndurate. se iubesc.. câmpurile sub soare. Am tacut amândoi. cu mine alaturi. Zaream gari. Acum. Estera. cred uscat. Cine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani. Dupa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe. mediocru. Trenul despica sesuri cu flacari albe. . Seninatatea mea e amara.. marturisii...

Marcule. ostroave. Scrie-mi despre Robert. orase cu turnuri. îmi zaream stâncile. Ma grabeam. fara sa înteleg pricina grabei. . am coborât. acum. melodii cu ispite. m-a privit. regenerare. bici. despre Radu.. în Franta. .Marcu dadu din umeri. în fiecare noapte.. îmi porunceam sa citesc. Am tacut iar.. la restaurant. M-am întors.. Eu voiam. gândeam. "Poate m-a recunoscut". si profesori-despre toti. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirate. grabindu-se pentru întâlnire. cu gulerul de la haina ridicat.Nu. printre vile. . Fanica. e mai bine sa ne despartim acum. Zaream Perechi putine. Miam încheiat haina si am Pasit în sus.. De ce ramâneam singur?. "El are sa-si poarte tara acolo. seara. Le ghiceam întovarasite de lumini. Dar mai ramân în Constanta trei saptamâni. suspectându-ma. plictisesc o pereche". am sa-ti trimit adresa..Sunt magulit. Porneam aproape de amurg. Apa se linistea sub luna. cu fruntea în vânt. A frecut pe lânga mine. M-am întâlnit cu un tânar. ne-am îmbratisat. Ma întorceam seara. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare. gândii eu. pâna în septembrie. singura pagina pe care o scrisesem în Jurnal... sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni. de zgomote. Plecam iarasi. SFÂRSIT DE VACANTA Din cerdacul vilei îmi odihneam ochii pe mare.. Am strâns mâna logodnicilor. el citind jurnale. din scrisorile mele". Pe mine ma ispiteau lacrimi. diminetile. în gara. de miresme. spre stâncile mele. deserturi. Ma surprindeam tot mai des cu ochii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. care ma priveau fericiti. rasarituri. Gazda ma socotea un mizantrop precoce.. Adormeam cu viziuni ciudate: oceane. Trebuia sa înfrunt primejdia. nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. Ma întorceam acasa tremurând. soarele ce se stinge mi-era îndemn. pe cararea ce duce printre stânci.. Marcu m-a chemat. viziteaza-ma. Dinu. cu Andrei. . în parc. De abia ma stapânesc. spuneam. numai. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe Niska. Scrie-mi despre ai nostri. Aprindeam lumânarea alba si citeam. Descoperisem de mult ritul. Piatra era rece si cerul înalt. pe plaja... îmi porunceam sa cobor pe plaja. Rataceam singur. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. negre în albul arg al apei. Ma gândeam: "Nu mai am nici un rost la stânci. . r98 I-am fagaduit. Tânarul alerga înaPoia-mi. Batea vânt dinspre mare. eleganti. Eu o voiam prietena. s-o caut printre trupurile sub soare.. eu asteptând noaptea. Când s-a apropiat trasura. în pantaloni albi. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. Si prieteni vechi. Bibi îmi spusese ca o va întovarasi.. Asteptam acolo vântul. XIV. zâmbind ostenit.Nu uita sa-mi scrii. înaintea si înapoia mea. singur. un strain. si fete de profesori ma împresurau în noapte. la cazinou. De la cazinou se furisau. Dar Niska nu era o primejdie. o data cu stelele.. asteptându-l. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic. Dupa o saptamâna. si iarasi.. noaptea.. Mâneam cele ce-mi dadea gazda. Daca vrei. parca ai pleca pentru totdeauna. 199 Am pasit tot mai încet. arsite. si colegi din liceu. Nu întelegeam de ce ma priveste banuitor.

. . ca nu mai aveam nici un rost.. .Exagerezi. spunând ca sosisem numai de o zi.. Apoi. dar prost. pe malul marii.în orice caz. .Prietenul meu e un pesimist. aici. am felicitat-o. Cine stie ce a: cititorii Bibi are sa fie fericita. mirata. m-a cunoscut la un bal. Paul se plictisea. în noapte. Dar m-am oprit. doua saptamâni.Pentru un asemenea eveniment. a râs. te-am asteptat din iulie.închipuieste-ti. s-a întors. Capatasem o verva care ma nelinistea. L-am z o tovarasa. .Paule. Dai are sa-Râdea. si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz.Asteptam revansa.Am venit sa ma odihnesc. sa-i mai recunosti.Ce nesuferit!.. . -Niska!.. de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei. mi-a strâns mâna. de raua cu efecte de luna. Niska zâmbi.Si dumneata..... . ramasagul nu l-ai câstigat....Domnul Paul are sa-mi poarte pica.Fireste. Eu am rosit.. stam si noi doua saptamâni! . E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni. . Ne întorceam toti trei pe nisipul rece.. I-am întrerupt. a vorbit. S-au înnegrit de soare. Taceam. Paul se enerva. gândeam. minciuna ma desfata si ma alina. . poate. De ce se întristase Niska?.. în mine..Bibi sta la mine. îmi spunea tu.. câstig ramasagul dupâ câteva luni. protesta domnul Paul. ... Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovit. despre ce ramasag este vorba? Ma pregateam sa-l lamuresc.. Tu nu te-ai schimbat.Declaratia mi-a facut-o... Am întrebat-o c ramâne.Voiam sa ma întorc.. Am zâmbit.. în goi..De altfel. alaturi de un domn în alb. Am trecut prin fata tor fara sa-i prive ochiul s-a împotrivit. Eram palid.. zâmbind. . . Tânarul cu pantaloni albi se oprise. cu ce gând? 200 .. . Niska tresari.Pauli cel mai bun prieten al meu. Andrei la o ruda. ca viata era vana si hotarârile copilarii. .. Logodna va dura dr Taceam. am prins curaj. mi-a spus pr m-a prezentat. Dar paseam înainte. palid. irnr-c noapte. Mam întristat. eram îndemnat sa-i ? I Niskai.. chirie. sarutat mâna galant. jumatate în umbra. pentru examene. . Eu ma înveselisem pâna ia sarja. începu sa-mi beasca de Bibi.Iti pare atât de bine ca m-am logodit? .Daca ai sa continui Romanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. de Andrei. Niska a alergat.Imposibil. Ma întorc apoi. disperas Am mintit... .Niska. .. iritat. . Niska era entuziasmata de capriciul soartei. în noapte.Cât va vrea logodnicul meu. . .Poate pentru ca n-am vorbit o saptamâna".. .

mai spatos. Nu vreau sa stie si Paul. licenta. frumoasa si fericita. Va fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi Niska.. vor pleca amândoi la Paris.Tu judeci altfel. . cu bucurii în suflet. Eu vreau ca viata Niskai sa semene Niskai. Cu atât mai rau pentru Niska. A acceptat rugamintile tânarului din lasitate. De altfel. . nebanuite Niskai....E discreta. . Apoi. viu sa te iau de la vila. vei mânca cu noi. doream sa • :>> "esc cu Bibi. crezu Bibi. am privii nv>ea din cerdac si am scris povestiri. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. %epta pe Andrei. I-am mintit.. . . Doream s-o revad. Câteva zile.. timp destul sa se cunoasca. cu o barca automobil. în gradina restaurantului... sa-i cer amanunte asupra lui Paul-dar asteptam sa fiu Pe deplin lini?! Noptile. într-o seara. pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet. Ma îmbujorasem. E tot atât de mediocra. si porniri Le cule-Beam pe toate si le ascundeam în mine: "Cândva. -Mediocru.Primul voiaj împreuna. ... spunând ca ma doboara somnul. Nu-l iubeste. . Nu înteleg ce a hotarât-o pe Niska. printre capite cu umbre tulburi. lamuri Paul. Bibi. Paul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea Floriilor. . Am adormit spre dimineata.Bibi.Mie?.. Niska era tot mai prietenoasa. Am acceptat multumind. Bibi? 201 ." Pe Bibi am întâlnit-o într-o dimineata.. voi avea nevoie.. Mi-a spus ca Niska s~a suparat mult pe mine. insipid si frumos. Ea voia altceva.. mai bine dipus. nu e un baiat rau.. ca un filozof.Pentru ca te-am gasit.. încheie Andrei. Niska va urma perfect dramul prezis de mine: sinucidere spintuala prin casatorie.. Paul e un imbecil.Vorbesti ca un elev de liceu.Abuzezi. Ca prezicator ma bucur.Asa e.Bibi. Am alergat pâna acasa. fluierând.Sa ma supar? . De atunci.înaltator.Si scump. ca si oricare alta sentimentala.Mâine. . Tu vrei ca toti sa-ti semene. .. Am adaugat: .Gresesti. . Mi-a batut inima..Pentru ca ai disparut fara sa-i ceri adresa.." Nu spusesem Niskai vila ia care locuiesc. .. ca un romancier.Niska s-a logodit cu un anume Paul. ne întâlneam în fiecare zi. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din Jurnal..Riscant.. îsi ia. la anul.. socotii eu.. cu amenintarile. Ma culcam între gpopi. . S-a aratat fericit de întâlnire. A venit si Andrei: mai negru. Era neagra.. Noaptea si singuratatea ""\' descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri.De ce. Paul si Niska plecasera la Constanta. A venit . .El.. . r n pe câmp. cu ochii în cer dobrogean.. slabiciune sl provincie. Niska n-are sa fie fericita. dar ca prieten. .Eu vorbesc deschis. eu cred în cele ce spun. Niska mi-a soptit: .. înainte de baie. O plictisea cu declaratiile. Mai au doi ani. Paul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide.

... Printre snopi în capite. Dar tu? ..Sunt fericit.Desi enigmatic. Te duce mediul. Marea se linistea seara.. . Am coborât încet cararea stâncoasa. Niska tacea. . Am slabit dintr-o data. .. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor.. .. |^H buie". Niska vrea sa se mântuie de mediocritate. ma convingi. Am ramas fara sprijin......Nu stiu. Nu credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului.. vorbind.. Sunt 203 dator s-o ajut. ca o usurare... . Niska avu o licarire ciudata în ochi. ...Niska.Ceea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele.Cele ce-ti spuneam eu. De altfel...dimineata.. cu Niska. Am iesit amândoi pe câmp.Tu ai s-o cunosti? -Da.. Niska.. ... primejdia eroismului meu? Totusi...Niska. fagaduiesc..... Dar acum..Niska. Apoi. A rupt logodna.Daca te ascult prea mult. la urma urmelor. Voi. Ceea ce vrei tu.. degringolada nu mai poate fi sfârsita. creez.. .. Dupa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat.. privindu-ne.înainte sa încerci complimente... îmi tulbura linistea aici.. nu aveti rezistente spirituale. îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însami?. femeile tinere... Am tresarit. trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata Japonia. le-as fi uitat.. .. insinuindu-i ca o iubesc?.. plecam.." Am primit porunca gândului..Aminteste-ti un singur lucru: ca de acum trebuie sa-mi fii prieten.Am sa-i spun ca am pierdut inelul.. Dar daca îi fauresc o arma împotriva-mi? Daca eu d din nou o Niska.Daca te-ar auzi logodnicul. si noi ne întorceam pe nisipul .. ... logodna se poate socoti desfacuta. . Am sa ma gândesc doi ani... ne-am asezat sa o privim. Dupa întâia înfrângere.. dar trebuie sa-ti spun. cu afât mai rau pentru mine. ca acesta e un semn rau si ca.Eu n-am sa iubesc decât un om mare... Niska? 202 Am râs amândoi. te-ai logodit cu marea. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten. de fapt.. Gândea. istovita. nu stiu. Niska îmi apuca fericita bratul. ... daca încearca scene. . cu tânguielile lui. . Am încercat sa glumesc.De acum... n-are sa se împlineasca.îl iubesti. te contrazici de la o luna la alta... Daca nu te-as fi întâlnit.... mai înainte.. coboram catre ape..încearca sa-l ridici pe Paul.. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. Sa nu mai vorbim. Nu-ti sunt un bun prieten ca-ti ?pun aceasta. Nu te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe Paul? . si prezicerea ta s-ar fi realizat.De acum. eu am voit întotdeauna. femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni. am scris în Jurnal: "Niska se contrazice. nu stiu.. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti.. . covârsit de bucurii.Nu stiu. . Pe mine ma ostenea un gând: "Daca as minti pe Niska. în fata apei nelinistite. Acasa. deasupra stâncilij^ pe cararea spinarii de deal dobrogean. .

umed, curat, racorit de stele. AcejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la hotarârile Jurnalului, la examene, la povestirile care trebuiau trans,: crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. Când ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam: "Mi-e draga?"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de Niska p; cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, %â. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-închipuita, pe hârtia alba. îi ghiceam dorariLe; i le rascoleam, i ie ^^H nam, i le atâtam. Voiam acea Niska pe care o întrezarisem în d la manastire: mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a Orgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a ^^ potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de Nisj^^H re suh dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nosta^^H ^us ca\'brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe ti^^H Ś Ś• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. GhicwH .. când se descoperea urând chipuri, carti si amintiri f^H . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cni^^H iri. Ma bucuram ca luminarea Niskaî se face firesc, fara autd^f gestie: fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu &*j^k cu mine însumi. Zi dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei <Ł|^H favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anv^^H mâniat de Brand. I-am insinuat dragostea pentru asprul duh maâoj Pastorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. Niska ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub ochi încruntati. Am întrebat-o la ce se gândeste. - La Brand... Oare n-as îngheta lânga un suflet atât de îndârjit si auster? - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si \ - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... în Jurnal: "Niska ajunge primejdioasa. Se apropie tot mai mult de Ś arasa visata. Am înteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind: alaturi de ea, câte n-as face?... Uit ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai întunecat, mai eroic. Stiu ca Niska asteapta sa o înc. Intr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a \'.exaltata: li-ai spune jide!, as pleca cu tine oriunde rea!...ť Ochii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, ; îi tremurau, zâmbea si lacrama. Trupul Niskai se înfrigura în serii. M-am,înspaimântat: eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, între fluvii mari. M-am it, zâmbind. Primejdiile cresc. Cu atât mai bine pentru faptul meu . -ândean: , toate aceste înlesniri primejdiei nu sunt decât Jiska rnâ stâpânet: ura pe fata: raspândea zvonul ca Ś. - - ťse. Ś•a-i iV. ,ne, care; ii stapâneam logodnica nuh ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. Vla covârseau hucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

/uind o sotie frumoasa si bogata, care ;;â-l astepte acasa în sen coase, cu supa si mângâieri... Eu, creând pe Niska, încordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze în fapt toate însusirile ei Ś ;e aleasa feminitate. Ultima seara am petrecut-o împreuna, toti trei, pe stâncile unde ne \'mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. îmi spunea, zâmbind: - Stâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - Asadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. E stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot întoarce... - Ai o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. Eu cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student în matematici... 204 205 - Eu le accept sa ma îmbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. Socotesc ca cel care stie sa se desfete în amintiri si poate, totusi, sa le înstru-neasca e un adevarat barbat. - Iata ceea ce n-am putut sa învat de la tine, se întrista Niska: sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - Gândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot întoarce, ca tânguirea lor îti împiedica viata si împiedica alte amintiri sa se adune în suflet... - Acestea sunt fraze, ma întrerupse Paul. - Au, într-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. Eu socotesc lupta cu amintirile unul din exercitiile indispensabile constiintei eroice. Cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. Cel care se înfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - Fireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... Cu mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...? - Toti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am hotarât si ma trudesc... Niska ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si încheie: -El are sa ajunga!... Am privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda ochii. Am tacut toti, streini unul dupa altul. Poate, Niska întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei exaltata va trebui sa se împlineasca... Dimineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în Jurnal: "Niska se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va stingheri, cu entuziasm. Poate nu e înca lamurita: dar fericirea noastra e irealizabila; cineva trebuie sa piara; amândoi, împliniti launtric, nu se poate. Cum sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioase? Pentru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de 2 septembrie, într-o odaita cu ferestre deschise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru examene, singur. Nu voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. Dupa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. Cu cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. Taceam si munceam. "Toti cad biruiti de largimea stiintei; toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturi; toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în etica; de ce sa nu ajung si un erou în stiinta? De ce sa nu creez din mine o capodopera? De ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meu? Nu trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilor; ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. O viata spirituala eroica, nu cu exaltari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. Am fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la Papini. Trebuie sa ma scutur de neîncredere. O data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universale? Fireste, nu se poate stapâni tot; dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. Atunci îmi voi spune: m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeni; mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenesti; din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." Lucram tot mai îndârjit. Nu primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de hârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunosc; fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. Nu disperam. "Orice criza trebuie solutionata prin munca. Nu rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. Cei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. Fara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. Nebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. Pe mine, nu!" îmi descoperisem lacune: matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. Am învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enriques. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui Theon din Smirna 207 asupra Numerelor în doctrina lui Platon. Am studiat doua zile si nopti Timeus; m-am întors la Theon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. Ca sa înteleg si mai bine, am citit pe Plutarc posiace, VIII, 2 si Creatia sufletului dupa Timeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul Le scienze esatte nell \'antica Grecia Gino Loria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. Aveam o gramatica si un dictionar. Ochii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe Giovanni Papini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. Toti domnii care spun ca stiinta e imensa gresesc; e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam: sa nu studiez decât esentele, izvoarele: sa nu marturisesc nimanui descoperirile mele; sa nu public decât gânduri straine experientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. Au trecut examenele. Prietenii ajunsesera obraznici: nu voiau sa ma lase singur. Dupa cea dintâi vizita a Niskai. ochii îmi fugeau pe textul ebraic, uitând întelesul semnelor; confundam pe maqquei\'cu pase/:, confundam accentul Segolta cu Telisa qetanna. Verbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele Hifil si Himaei Dupa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. Am uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. Dimineata m-am desteptat senin. "N-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. Lapsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". Am schimbat orele de ebraica pentru dimineata. Pâna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui Fumi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. Descifram entuziasmat din Mahabharata: "Asidraya Naio nama Virasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("Fu un puternic rege, cu numele Naio, fiu al lui Virasen...") Dupa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. Trebuia sa aleg. Nu aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui De Martmo. Am petrecut o dupa-amiaza întreaga p] du-ma prin odaie, învatând alfabetul: elif, bey, pey, tey, sey, gi hey... Pe fâsii de hârtie ma exersam scriindu-k sub forma izolata initiala, mediala si finala. Ochii ma usturau ca sa descifrez pe zad initiať de zad medial. Am ramas un ceas la studiul lui Ghiaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. Noaptea, istovit, am rasfoi* tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. Am închis cartea si am scris în Jurnal: "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu texte traduse. Nu e o înfrângere, ci o experienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Reîncep limba greaca." Dimineata m-am desteptat cu madularele farâmate. Priveam toamna prin ferestruica. "Daca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." Am tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. Nu eram multumit de fapta vointei mele. "De ce sunt obosit?" Mu ma mai simteam obosit. Apucam o carte de Simmel neînceputa. "De ce citesc Simmel si nu reîncep greaca?" Am deschis gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatam; si nu eram multumit. "De ce am dormit opt ceasuri, în loc de patru? De ce am lasat ebraica? De ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamna? De ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca Papini? De ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeri? Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acum?..." Degetele raschirate în par au smuls. Am reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, chinuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. N-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam: "Ajunge! Ajunge! Am sa înnebunesc!" Si iar gândul: "Acesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." Plângeam. "Plânsul e stupid si enervant. Nu ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream ochii. "N-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odihneam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. "Totul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroice; cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la schit. Daca Dumnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi har? Gândul ma îndârjea. "Am sa ajung si fara Dumnezeu!" Lucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. Trupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si încheieturile ma dureau. Eram palid, cu ochii în cearcane, cu pleoapele iritate. Fruntea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. !-Daca am sa înnebunesc?" Am rânjit: "Acesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

... Am început sa ma rog.. Durerea nu o simtii decât o clipa." "Nu am vointa!. totul trece". Un gând ma biciuie: "Nu pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul!. cu peretii învesmântati în afise colorate. Astazi voi dormi mai rrnJt! dar jos nu ma cobor.. dar vointa nu-si mai gasea vehicul în carne.. cu bratele pe masa. "Roaga-te lui Dumnezeu.. Ma gândeam la moarte. Am recitit rândurile din Jurnal... L-am întâlnit în redactia cu fum de tigara. . în zori m-am desteptat.. 1 Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii. apoi...Nu exista oboseala!.. "Acum trebuie sa ma culc. dintr-o data. senzatia de sfârseala definitiva. Dumnezeu exista?. sunt o bestie. cu canapele rupte... dupa ce m-am înabusit cu o perna. în genunchi. Dumnezeu exista sau poate nu exista. M-am surprins tremurând. nu lamuream întelesul cuvântului pentru. Cine a glasuit astfel? Nu-mi recunosteam vorba. la nebunie. Ma surprindeam întrebându-ma: ce înseamna scaun?." îmi porunceam. . nici sa simt cuvântul Doamne! II spuneam numai. "Traznea" era pamfletar si om temut. gol de continut. am deschis Jurnalul: "Poate am sa-nnebunesc astazi. Oboseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite....." "Doamne! Doamne!.. "A dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere... cine a strigat?" "Eu!" "Cine sunt?. Trebuie sa strig: "Nu exista oboseala! Striga!" Ma clatinam.Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului. Eram tulburat......" "De ce ma întreb?. REDACTIA Profesorul de logica era de acum si ziarist.." "Nu exista Dumnezeu." Am adormit greu. sa vorbesti cu Traznea..." îmi venea st râd: "Dracul! Dracul!" Inconstient. Totul pierise... pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda Cu carti. mai multa disciplina. Eu exist!" XVI..." Vârtejuri de frig îmi patrundeau prin urechi.. am sa-nnebunesc!." Urmam dialogul celor din mine înspaimântat. Sunt o bestie. Apoi.." "Daca eu sunt dracul?" "Hei! hei!.. \'Surmenajul nu exista pentru mine". Cândva scrisese cuvinte bune . Mi-a frunzarit manuscrisele cu ochi binevoitori... Ba am!.. "E stupid.. Am adaugat: "0 simpla criza." "Poate am înnebunit?. cu palmele împreunate: "Doamne! Doamne! Doamne!" Nu puteam sa gândesc. "Cine sunt eu?" zâmbii. Vino mâine pe aici. "Daca nu ma mai limpezesc niciodata? Daca am sa ramân toata viata asa?" îmi smulsei parul de ciuda." "Daca ma culc.Se publica. Alta data..." "Ma culc." "Am sa ma culc!." "Liniste! Liniste pe nervi!. Gândul ma insinua. înseamna ca sunt bolnav. îmi navaleau pe creier. "începe surmenajul" mi-am raspuns." "Daca am înnebunit?.. acum.

Nici politica... De aici. A repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului.. Stateam într-un colt de canapea. L-am recunoscut pe "Traznea" dupa limbaj. cu nerabdare. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti: secretarul de zi. Celalalt pasea demn. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. lipeste fituici pe margini. Fireste. Le-a înjurat pe toate. limpede si la porunca.Dumneata esti?.îti dau un sfat: nu lauda niciodata. Sterge. Pastreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. gras si roscovan. .. nici reportagii. un barbat tiganos. usi trântite.Ceva sa las sânge. Ci numai o experienta publicistica.. Am întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa. Nu sa-\'Uta. trimite dupa articolul directorului. Auzind ca birjarul îl înjura. Gâsindu-si subiect. Śnalt. Usierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada. îl însotea cu o înjuratura noua. Aici. telefoane. Pe biroul secretarului. ca sa afle subiect. lânga usa. cere corecturi.. Rânjea. Spunea de cal. sonerii. chinuit. anecdota n-a sfârsit-o. ud pâna la piele. cu par si atitudini disperate. Am asteptat sa treaca ziua. Profesorul de logica asculta pe "Traznea" si fuma. . Dar aici n-ai sa faci gazetarie.. Am ramas. A întrerupt anecdota. cere pahare cu apa.E frumoasa? . Birjarul fu de la început înjurat... Nu stiu daca a sfârsit scrisoarea... ai sa te înveti sa scrii scurt. cere aspru articolele redactorilor. . care-mi spunea: "Piciule" si . îmi spuneam. suna servitorul. barbati multi. A sfârsit prin a-l duce acasa. Am urcat iar treptele redactiei. Alaturi. Unul spunea "servus" si-si freca nervos unghiile. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. calul fu prilej de insinuari pornografice. de strada si de ploaie. unul cu tigaret de chihlimbar si cu un vraf de ziare germane.Nu. am scris pâna seara pagini pentru ziar. cu pleoape micsorate. Povestea o cearta cu un birjar. nu raspunde la întrebari. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. .. vorbea.Gazetaria e fatala celor de vârsta dumitale. Profesorul m-a prezentat. brun. am sa am grija sa te dau eu afara. Ajuns acasa. . Birjarul n-a vrut sa-i duca. nu ridica ochii din manuscrise.. altfel. înjura! Pe mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. priltj de cearta. Te-am angajat în redactie. cu vesta alba si cu gesturi distante. Vorbi de trasura... acesta a raspuns. Ma îndragise un reporter scurt. cu monoclu. a plecat furtunos >n odaia vecina. cu buze umede.. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". Veneau amândoi directorii.. A început o noua anecdota. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. râzând înecat. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din chenzina. Daca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. de câte ori mai pomenea de el.asupra-mi. Aceasta foloseste. cearta pe reporteri. necunoscuti timizi.. Atunci se adunau în redactie toti.. seara. batrâna. .. dactilografele la administratie. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. celalalt. apoi. de obicei. s-a întors si l-a înjurat. cu dinti albi. A dat cu ochii de mine.De ce ma întrebi? Nu stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolul? Povestea din anecdota si citea din scrisoare. trimite la tipografie vraf de manuscrise. în ziare.. N-ai sa scrii decât ce ti-o placea. rusinat. Aceasta ma încuraja.. adauga... mobil. Dar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne.

si la Patriarhie. toate întâlnirile guvernamentalilor.. e aproape neurastenizat. aprinzându-si tigari. veninos. sefule! Avem. Apoi.. Acum. se interesa secretarul. sincer. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna.. toti prefectii. pe vremuri. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. si la Vama. ataci Parlamentul.Ai nostri.Te-a indus în eroare. A trecut an dupa an. o stiu de la ministru. ajungi într-o polemica de doctrina politica.Pardon! Persoana care mi-a spus. precis ca un functionar de gara. douazeci corp obisnuit.. De trei ani nu mai citeste aproape nimic. ipocrit.Douazeci si sase de cuvinte. larg. Asculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis. Despre oricine s-ar fi vorbit.Manuscris?."Revista". Poate..Ce-a scris patronul? .Exclus!. si procesul de asociatieMai deosebisem. apoi mâna. caustic sub plecaciunea umila.. care inaugurase o serie de "anchete politice" de succes. Am pomenit. . . am scris zi dupa zi. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. nu mai pot citi decât . am amânat licenta în Istorie. Licentiatul a încercat. Reporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. toate politele. Se culca. . toti preotii. A intrat în gazetarie.. ."Traznea"? .. A avut succes. fara invidie. Reporterul se aseza la masa glumind. toti amantii actritelor de la Teatrul National. critica literara. si la Capsa. doua subtitluri.. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte. si la Camera. Fumeaza mult si tuseste. m-am risipit. . coane.Omul matale. . Dintr-o polemica literara... în multimea redactiei. Vorbeste rar. Reporterul cunostea pamfletul.. dar nu a avut bani. de coleg autor al unui pamflet manuscris. si ce-am ajuns?.. un licentiat în drept. el putea sa serveasca amanunte. . si la Siguranta.Frustrarea fiscului.Câte rânduri? . A doua zi.. M-am farâmitat. . toate amantele directorilor celorlalte teatre.. Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui.. pe un tânar elegant si ispto\' tor. la tiei. afirma.Mon cher.. un titlu pe doua rânduri. si la Interne..Eu am patruzeci de ani. Stia toate planurile. Cunostea toate intrigile marilor budoare. N-ai vazut cu cine am venit în masina? . . îi citeam "ancheta". si lauda cu amar pe autorii contemporani. si la primministru. insinua îndoieli. Citise toate scrisorile particulare schimbate între sefii sau reprezentantii opozitiei.. De obicei. Din acea zi esti robul gazetariei. Venea aproape de prânz. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie. si la Palat... despre împrumutul extern. toate gândurile. Am amânat doctoratul în Drept. îl admiram. vizuala si auditiva. si m-am trezit ca n-am facut nimic. Reporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anchetelor politice": . apoi trunchiul.. toate cafenelele literare. un cliseu. . Stia toate trenurile întârziate. într-o dimineata. lansa sfidari. apoi capul.ma batea pe umeri. tragea concluzii. slab. E vesnic bolnav de ficat.. atunci. un nume cu desavârsire necunoscut.O gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui.. îti apuca întâi un deget. intervine reporterul Parlamentului.

începu Traznea.. în treacat. Toti oamenii mari ai nostri au fost gazetari.. cererile în casnicie de la Mehadia. cu nuanta de blândete superioara. Viorica iesea de la facultate. . Si curajul îmi crestea. de cursuri. . Aroma cemelei proaspete. Fiecare încerca sa para cel biruitor. Raspundea sfios si evaziv când o întrebaJi de lecturi. s-au împartit pe la mese blocuri albe. îmi suspecta . Eu îmi aminteam de dupa-amie^ile primaverii..Vine ambasadorul Elvetiei. cu sângele rascolit. fumând. . fara sa-si ridice ochii din pagina. gazetarul perfect e reporterul anonim. vorbi profesorul de logica.. porunci reporterul gras. s-au aprins tigari... Gazetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris."Piciul". daca nu e roman Pornografic sau memorii politice. Nu întelegeam ce îi putea spune. cu spalturi. vorbi cel roscovan. Iar au rasunat sonerii. Gazetarul se naste în fiecare dimineata. în sala vasta alergau copii cu manuscrise.. Asteptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa.O conferinta diseara. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei. de plumb.. ma întorc în masina cu prefectul. . tulburate de sexualitate.Eu am adunarea de la "Casa Scoalelor" si senatul universitar. Miros de cerneala. lucioase ma desfata. . el. e inima si creierul tarii. pe bulevard. . Viorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea.Ora cinci si un sfert. de spirt. .Neanuntata.. s-au adus pahare cu apa. Articolele sa fie efemere.. si ajungeam obraznic. Si ma înduiosa. Viorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram. -Ora? . care nu absolvise clasa a saptea. anunta secretarul. Radu pasea în toamna tot îndragostit de Viorica.. de pâine si de putregai.gazete. Nici Bibi. Eram stapânit de impresia ca Viorica e vesnic îndragostita.Cine se duce? .Asa e. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai harnic.Eu am Camera.V-ati apucat de taifas. nici Niska nu stiau nimic. în-muind tocurile în calimari. Si toti stiam ca e îndragostita. Pe Nonora o vedeam rar... de idile.. Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. . corectând ultima fraza scrisa. iar nu I pentru un an sau o luna. .. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic. preciza autorul "anchetelor".Nu insulta gazetaria. pentru ca o ghiceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. Radu o astepta. cu geanta sub brat. Turnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor.. . Nu stiu daca era hotarâre sau timiditate. traieste in medias res. socotindu-le glume. în fiecare seara.Eu am cercul de studii. interveni secretarul. tuciurii. si munceam de nimeni banuit.Va aduc eu reportajul. Nonora nu se supara. asa e! încuviintara calduros cei doi reporteri politici. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile. e inepuizabil si inedit. Ma enerveaza orice carte.Cu conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri. Mare mizerie!. . cu gânduri multe.. în mansarda. ca e sfânta. exaltat.! Gazetarul e un erou. Manuscris?. îmi vorbea prieteneste.. Nu întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. îi întâlneam în apropierea serii. . . Radu nu putea fi crezut. Plecam înfierbântat.

Ce face domnul Gabriel? Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". mai batrân. într-o mansarda acum înghetata de singuratate. gândeam eu multumit. alaturi de domnul Elefterescu. De ce m-am întristat. i-am raspuns ca lucrez.. erau amintiri. Nu stiam ce sa-i raspund.Daa?.. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. .. rupt de fâsii straine una de alta. uite pe ŤMaiecť!". de Bibi? . Am cerut un pahar cu apa. plânsul lui Gabriel.. toata noaptea.Nu cred. De altfel. Ma supara capul.Dar Niska? . în fund de provincie sau de mahala. se astepta. alaturi de ei toti. Sotia s-a întors. El ma privea atent. la plecarea mea în miez de noapte. Nu stiam cum sa-mi acopar disperarea. la mare... -plecat. Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna: "Sefule..Si dumneata pe cine cauti aici. o vad atât de rar. saracul. încheiai eu... ma privi si se aseza la I masa. "Cine l-o fi . întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul. Ca lupta e zadarnica. Am aflat cu uimire ca nu e student. aveam ameteli. "Seful" era încurcat de descoperirea mea. Am scrâsnit din dinti. Gabriel a cautat-o ca un nebun.. Povestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic... întorcându-ma singur acasa. poate. nu stia unde vreau sa ajung.Niska se odihneste dupa examene. ranit. Parea umil. . s-o chem din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca. . Profesorul trecu pe lânga mine. examenele pierdute din pricina slujbei..Niska are dreptate pâna la dragoste.Nu v-am spus? sunt corector de noapte. . plâns si apoi s-au împacat. fara sa-mi înteleaga nelinistea. Nu mai pot deosebi visul de realitate. n-a vrut sa se mai duca la slujba.. de înfundare în balta staruia. A încercat sa se sinucida. domnule Elefterescu? Mirare.. erau atât de departe. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete. stânjenit de indiscretia rautacioasa a Nonorei. amintindu-mi petreceri de iarna. de Nonora. Am înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti. Chiar domnul Elefterescu era acum schimbat. ireparabile.M-a înscris "Malec". pentru ziar si pentru Universitate.. Dimineata. Spune ca esti un nou Pygmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta. ci corector de noapte. Mi-am strâns pumnii. Nu întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc.Lumea vorbeste altfel. . de nervi destinsi. au . Cel putin Niska are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea. tristetea care ma coplesea.. Erau atât de departe.gândurile..Niska se foloseste de o alegorie stupida. Senzatia pliabila de agonie. sigure. îmi simteam sufletul sfâsiat. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. ." Zâmbeam. Mirarea Nonorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a ochilor. cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întors. . . zâmbii eu. alaturi de un presedinte.. la berarie. "Aceasta înseamna ca trebuie sa ma odihnesc. N-am scris. sefule. Nu mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi: sefule. îmi fagaduiam sa scriu Niskai o pagina mustratoare.. "Totul s-a petrecut aievea". cu Nonora. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca. mai amar. încercam sâ ma gândesc la festival. certurile dintre sotie Si sora.. Ti-am spus ca lucrez. siguranta muschilor mi se tulburase. îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. Pe drum. într-o noapte. . la sticlele baute.

"Eu am scris acestea". Banuieste ca o iubesc. Ma frecam pe frunte.Sefule.. A uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril.. Ma reconstituieste intuitiv. auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie: "mai tare. Vrea. în fata mea.. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. cu însusirile ei de aleasa feminitate.. nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau. Ma temeam de toamna si o înfruntam.. îi vorbesc aspru. M~am înseninat... sjl. "Toate acestea din pricina toamnei si ai Niskai". Nu stie unde. De când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. sânge fierbinte stropea creierul. gândeam. Eu o uram. Cu cât era mai primejdioasa ispita. Cum ar putea întelege nebunia hotarârii mele? Ea banuieste tot. fierbinte. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA .. câteodata. pasi grabiti pe scari. sa-i spun. XVII.. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. Are atâtea însusiri.. încât m-am lasat blând pe scaun.. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile.. Asteapta marturisiri. Nu se întelege. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. Ea iubea toamna. Toamna si primavara. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur. Vrea sa plece.. acum. 217 . Stiam ca trebuie sa izbândesc. în mansarda." Dupa-amiezi de octombrie. uluit.. Apoi. Ochii îmi licareau de bucurii. Descoperisem un verb.Niska iar s-a schimbat. Eu m-am luminat. catre parcuri. nu visam. te-ai facut palid. Eu nu pot minti.învatat sa scrie?" ma întrebam. Domnul Elefterescu îmi vorbea. profesorul îsi scria articolul-J 216 Auzeam usi trântite. Am rostit. pe care nu le cunoaste nimeni. atenta si trista.. luni de libertate. .. agatata. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie.. "Eu am nevoie de prietenia Niskai." Eram atât de ostenit. Fireste. afara de hotarârile mari. "Vreau sa înteleg!. Niskai. cu sugestiile mele. când munca se istoveste în miez de noapte. de ce nu pot s-o împlinesc. însa. la masa.. nu stie cu cine.. Uitasem cum se spune cuvântul "nimic". Strânsei iar pumnii. îmi marturiseste ca plânge. Asculta mult.. Am tresarit. în amurguri prea sângerii. aproape. pentru ca n-am putut crea înca adevarata Niska pe care o cheama sufletul meu. Ma viziteaza des. am luat corecturile si am cerut.." Arn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. si-l repetam în gând. sa o umilesc. numai pentru mine: "vreau sâ lucrez!. | -Ceai?. Servitorul mi-a adus corecturi. prietenei.. E atât de nostalgica. perfecta?. Niska asteapta confesiuni. Eu îndragisem iarna si vara. cu prietena mea. creion chimic. O clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. Nu întelegeam nimic. încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. mai tare!". încapatânat: "sa lucrez. Nu izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu. si ma dispretuiesc." Domnul Elefterescu a tresarit. Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. Ramâne pe drum. "Nu ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. o dispretuiesc.. zgomot surd de tramvaie. lucrez". Atunci. râzând: "Malec"? "Malec"?. Ce?. Nu vreau s-o înteleg.

. vointa nu mecanicizeaza. toate farmecele. Acestea. Plecarea e singura care trebuie sa te intereseze. .... fireste.... ci cresc. lânga tine. . întru împlinirea capodoperei: creierul meu. Ai mai spus aceasta si asta-primavara..Atunci nu te mai gândi. asta nu stiai? Si apoi.. daca nu le cunosc? Poate sunt un Don Juan. fara anticipari în gând.. întelesesem ca prietenia Niskai nu-mi rapeste timp. . eu nu voi fi fericit prin ea. Ma tulburau. trebuia sa fiu ispitit de Niska. Sotul tau va fi un fericit. Dar de aici la . oricât de perfecta ar ajunge.... munceam noptile si diminetile.. exceptând. ci ma îmbogateste cu experiente.. Cele doua vieti nu se excludeau.. fara nostalgii..Niska.Eu nu am sa-mi iau sot. Vreau sa plec.. Dar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite. îmi cunosteam datoria. O cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita. Pe banca din parc.Niska. .. iar dupa-amiezile întovaraseam pe Niska. îmi rapeau timp. pleaca. Ai sa îndepartezi toate ispitele. atât.. vie.. ci munceste. Eu nu discut niciodata despre truP" 218 feminin..Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza.Paul a fost un accident.. ci da putinta celei mai furioase libertati. lumina intermitent si suspect.. modelându-i sufletul. te mecanicizeaza. în ceea ce prives trupul... nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac. îndârjit si calm. toate viciile. genul Paul. Ochii verzi s-au îngândurat..Nu stiu cum sa te lamuresc.. râdeam amândoi. Când am sa sfar-sese. .. Ce am sa ma fac singura? Când am sa-mi dau licenta?.. Daca nu poti pleca singura. nu de Paul.... dupa ce te-ai realizat launtric... Don Juan a fost o simpla priza sexuala.. ea se lumina.. femeia se poate expert" menta în nenumarate feluri.. eu ma întunecam. . .. voi pleca. Nu te înteleg. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei.O femeie nu poate.Alege un coleg si desteapta-i vointa. Sufletul feminin se intuieS1\' prin introspectiune într-un suflet constient masculin. gândul plecarii e stupid si inutil.. ma oboseau.. Acum. . Ma pasiona prietenia noastra. . îti poti îngadui toate experientele. Nu poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni.. stiu. oglindindu-mi vointa. nu m-as întelege.. toate voluptatile... cine îmi da dreptul sa vorbesc.Tu ai vointa.Atunci nu le-as fi cunoscut.. Tu poti îndemna sufletele masculine. sunt inutile conversatiile. toate ratacirile. Voiam sa fac din Niska o alta opera. Ś. De altfel... dupa ce ti-ai luminat constiinta virila.. I . de sufletul ei. ..Vorbesti ca o bacalaureata. nehotarâta. Niska era intrigata. însa.. Voiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita.. ... e torturat de obsesia depasirilor. si totusi sunt nelinistM ta.. e drept.. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu.... nici sa te istovesti în garsoniera. Vrei sa pleci. Vietuiam o viata ciudata.Stii la ce ma gândesc? La plecare. Ispitele biruite nu dispar. Nu e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez.Cine?. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri. Nostalgia ta e hibrida. Vreau sa te fac sa întelegi un singur adevar: ca stapânind o vointa calita.. întelegeam ca.. acesta-i un dar ales. treci prea departe. pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criterii. Ai sa ajungi un resort. alege-ti un tovaras.Eu nu pot.. . Un barbat.Bine.. .

dragoste era înca drum lung. Uitasem hotarârile Jurnalului, din prima pagina. Urmaream doua cresteri: a personalitatii mele si a sufletului Niskai. Le vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL Presedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. Vicepresedintele venea tot mai rar; tusea, era palid, zâmbea prelung. Bibi a ajuns bibliotecara; Gaidaroff secretar. Ne adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. Veneau, întotdeauna, Niska, Viorica si Radu. Radu tot îndragostit, Viorica tot enigmatica. Cele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. Presedintele regreta ca vechiul comitet îsi daduse demisia; ar fi vrut sa înceapa o ancheta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. Ajungea întotdeauna, însotita de Gaidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau °a sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în drept; mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. Parea guraliv si gol sufle-teSte; l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde 5\' primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la Viena, la Paris. L-am iubit mult pe Gaidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. Am întâr-2lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc: sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Zâmbeam. "Florentele" îmi luasera înainte; au etlit la adunare cu logodnicii; un profesor de istorie, foarte tânar, si un 219 politehnician. Erau mândre de alesii lor; organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. Acolo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Radu dansa mult cu Viorica, iar Bibi cu Andrei... La fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. Nu uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. Prefectul - care avea o casa veche si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. Cerea pe ea cinci milioane. Presedintele s-a împotrivit; donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. Prefectul îsi arata, atunci, puterile. Retrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. Plângerea la ministru nu avu rezultat. Batrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. Facu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. Doi nepoti amenintau cu proces de mostenire. Batrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nul; batrânul va fi supus unui examen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. Numai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. Comitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. Presedintele nu dispera; cauta solutii. Voia un cerc strâns si intim. Dar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. Prefectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. De la începutul lui noiembrie, asteptam hotarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. Presedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. Din cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit Gaidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...Ceasuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. Grupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. Celelalte grupuri se exercitau în glume cu felurite nuante judetene. Niska m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. Vorbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râd? Pentru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. As vrea sa stiu tot ce cred ei— Niska, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. Toti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat expresia... - Ti-am furat mai mult; si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... Nu pot sa-i sufar! Nu stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - Cu atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... De altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -Poate sunt... - Nu e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. N-am întâlnit nici unul care sa-i semene; nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - Exagerezi, Niska, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - Nu, nu!... Ma revolta; nu stiu cum sa le spun; nici "paiate" nu e de ajuns... Nu muncesc, nu sufar, nu se bucura... Pozeaza... - Niska, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calm; suntem într-o sala cu multi straini... - Putin îmi pasa! Niska, ti-ai Însusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... Te apropii, chiar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. • Sa taci. De ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiate? Daca poti, râzi. Fereste-te sa nu te atinga; atât. Nu le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în Jurnal: "Niska face progrese primejdioase. Fara sa vrea, îmi judeca sexul dupa un criteriu care nu mai e feminin. A ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. Daca Niska nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. Barbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." Noaptea, Gara de Nord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. Pe peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. Calatorii de toate zilele erau Purtati, risipiti, striviti. Nimeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. Aflând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în 220 221 toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. Controlorul, sefii! trenului, hamalii disperasera. - Domnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... Anevoie, au izbutit sa coboare câtiva. Trenul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

Fiecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. Presedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. Când au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. Dupa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu exista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. Ne-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. Niska era exaltata. -Plecam! Plecam!... - La Iasi, ma bucuram eu sa-i chinui entuziasmul si, de fapt, nu plecam; ci, suntem dusi. Nu te supara nuanta?... Pe Niska, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Râdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe Bibi si pe Viorica. Ś - Nu stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - Poate ti-e somn.. De ce nu pot zugravi aici surâsul Niskai? Am plecat. Noi doi am ramas la fereastra. Noaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. Ne lovea*vânt peste crestete, si aceasta ne desfata. Am tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre Niska. Ea poate nadajduia o destainuire. Cum i-as fi putut spune Niskai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-o? Taceam. Din compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. Ametita de vânt, Niskai îi fu somn. Adormi pe umarul lui Bibi. De câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. Nu am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. Pentru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de meschina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferite; saruturi umede pe obraji straini, sub ochi rai, invidiosi, lubrici... De ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscute? L-au acceptat cu exclamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezghetate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. Fireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. Dar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa\'fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. Vorbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. Toate acestea ma desfatau. Am avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau: "studenta din Viena". - Haide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. Nu era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. Grupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. Niska se desteptase si ma privea. Am privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. Nu voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. Jocul dura. Niska m-a chemat la fereastra. Am întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunchii tai?... Fireste. Ea se prefacea ca doarme; eu îi rasuceam buclele, una câte una. Cercetam cu ochi ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. De ce nu obosea? Cât i-a trebuit Niskai pâna ce sa adorma? S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu ochii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... Gara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... Am fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. Cautam, ascultam urale. Paseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul Niskai în stânga. Amândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie duhul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam duhul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. Lasam sa se strecoare cu ochii pe uliti, pe cer, la Niska nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste înghetat. Simteam cum vazduhul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu Niska. Deschiderea congresului la Teatrul National, gemând de tineri cu cocarde tricolore. N-am auzit nici un discurs în întregime. Nu puteam fi atent. Problemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu223 ziile referentilor fara sa pipai încheieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de Copou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi: ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... Cea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... Nu mai mi-amintesc nimic; nici glumele lui Gaidaroff, nici tacerile lui Bibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date: 28 noiembrie... Nu-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în Copou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. Niska era cu adevarat înduiosata. Toti ne vadeam schimbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... Un singur gând: toate acestea vor trece; eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâni; pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. Noaptea am petrecut-o împreuna cu Gaidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centru; el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu ochii în jar. Regretam ca nu-mi luasem Jurnalul. Pe alta hârtie, nu puteam scrie. Tot ce am simtit atunci, am uitat... Am uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... Dealurile lasului le-am vazut; pluteau în aburi viorii. Am urcat si la Cetatuie. Am cutreierat mahalalele. Niska a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. Am întovarasit-o peste tot. Fireste, în cimitir a lacramat. Apunea soarele; trecusera doua zile de congres; se apropia întoarcerea. Lânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. Atât. De ce sa plâng? Nu apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... Acolo, alaturi de Niska, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul Niskai. Balul. Cercul nostru era nedespartit; a intrat în sala sufocata de perechi, dupa ce intrase în cofetaria vecina. Niska iar se schimbase. Nu mai era trista, nu mai era gânditoare. Vorbea mult si râdea. Nu se mai putea dansa. Grupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perechi. Ce ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreaga? As fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-\' Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

e absurd. îl întreba curioasa amanunte iesene. Râdeam. Studentul nu stia ce sa creada. îi vorbeam mult si cald. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu \'Wpotriva Moldovei.. Am sa încerc sa ma apropii. chiar acum..Vizita în redactia Vietei românesti. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei. Totul trece. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din ochi. L-am batut prieteneste pe umar. Era aproape o zdreanta. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. Ma asteptam sa aud hohotind în urma noastra. De ce nu mi-a privit mai adânc ochii?. Si Viorica era fericita. îi voi da un suflet. as fi niers mai departe. Doar eu i-l daruisem astfel.. poate întelege si ea. dar ea se purta ca si cum mi-ar fi ghicit si împartasit gândurile. Cea din urma oara. Eu eram fericit. Chiar programul înscris solemn aici. în Jurnal.. am rasuflat. într-un compartiment din vagonul Politehnicei. ci mi-a anulat patru zile. l Ajungând. Niska nu mai mi-e acum enigma. Ne crezuse îndragostiti. întelegeam sufletul Niskai pâna în unghere. apoi. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. mai vast.. . Eu am ramas singur cu Viorica pe culoar. Trebuie sa reiau munca de la începutul toamnei. De altfel. cât mai mult. pe care însemnase data. mai ales. Biruinta mea a fost o parere. cu familie straveche în orasul boieresc. Nu trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt. Eram nespus de atâtat în verva. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei . Eu ma bucuram ca sunt uitat. Ma sufocam. mai dornic. îi voiam logodnici. Eu înteleg. Când ne-am spus: "Buna seara". Ii sunt confesor. eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. orice urma de sentimentalism dispare. Avea mâini albe. Nu mai . asupra-i. Fetele trebuiau sa zâmbeasca. îl ruga sa ne duca în redactia Vietei românesti.ochi cu spaime. . cu cearcane. cu studentul îndragostit de Niska. de Viorica. Ea ma ajuta la studii... trecatori oaspeti din orasul cu fabrici. cu degete lungi. Ar fi prea multe de spus. Se temea sa nadajduiasca.. Eu ma trudeam sa-i fac prieteni. Ochii Niskai erau aceiasi. Si-o îndragise. Ma simteam iarasi puternic. buze rosii si nume cu faima. S-au întors împreuna. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care Niska îl cunoscuse în tren. Voi încerca. pe noi. Calatoria iu m-a obosit.. Orice ar fi încercat.Dimineata.. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada Lapusneanu. nu am putut lucra nimic câteva zile. prin Copou. multa sobrietate. Si. Poate. Dupa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. Niciodata nu m-am simtit mai slab. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. daca as fi izbutit. Studentul o îndragise. o fâsie cât o palma din rochia ei de bal. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. avea nasul drept. si mi-e colaboratoare. Situatia era penibila... 224 Amândoi. experienta îm225 plinita cu Niska. N-am spus Niskai nimic. si ai mei. mult calm. Am alergat pe scari. Am scris în Jurnal: Jasul a fost mult mai primejdios decât socotesc. baiatul îi placea cu adevarat. . mai nelinistit.Aseara am îmbracat-o ultima data. Niska mi-a dat un plic. stânjenite. Râdea mult împreuna cu studentul balai.Nu suntem decât niste prieteni ciudati. poate chiar fagaduiti.

Literatura engleza nu se discuta în saloane. fireste. râdea rau. sau un nume. Revista îl interesa. pentru ceilalti. Amândoi ne întelegeam si ne schimbam gândurile. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul W1 226 Shaw. si atât. platind scump. ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. VRAJMASUL LUI PETRE Pe prietenul meu îl întelesesem din liceu: el voia sa ajunga. iar ambitia altul. Eram tot mai buni prieteni. orbit. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. sa-mi împrospateze puterea de munca. la ceaiuri. sunt atâtea lucruri bune de facut în Universitate. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. încât îl îndrageam si mai mult. Cel mai bun prieten "nu pretuia" nimic. pastra foarte putin din miezul cartilor. înveninat si zâmbitor. Petre era un patimas. amintind ca ochii Vioricai sunt fara pereche. sau carti de eruditie vulgarizata. în amândoua sufletele ramânea o taina. Dar ť ajungea. la prieteni. la o raspântie? îl întelegeam atât de bine. daca Petre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. Descoperise un mijloc excelent de a-si completa cultura. se informa asupra influentelor politice. Fapte.. Toti stiau ca Petre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. De ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. zvârlea glume înveninate. într-un anumit ceas. nadajduia sa ajunga profesor universitar. dar nu avea timp sa le adânceasca. îsi alegea relatiile. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitara. îi întelegea si rostul. si poate el mi-o banuia. nu ar fi lucrat alaturi de noi. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala.sunt un adolescent. judecând astfel. Dar se trada. Muncea. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. La seminarii. îsi voala . Nu citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene. numai pentru ca era "un hoffl-me du monde". Putea pomeni cartea la facultate sau în saloaneA învatat englezeste. închei". el nu citea englezeste. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. Eu i-o întrezaream pe a lui. zile în care ma invidiaza. Anii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. bine pazita. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. si necesitatea. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. Petre lovea. daca nu ar fi înteles roadele. flirta cu dudui bogate. îsi purta razbunarile întregi. cauta cât mai multe cunostinte. vorbea la seminalii. Stiam ca prietenia este un fapt. Fireste. pronun-tându-l impecabil: Saint Joan. In fiecare dupa-a-miaza pleca. nu ceda. la Universitate.. Nu-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. Ma razbunam înal-tându-ma. iar nu lovind. Nu ceda niciodata când se aflau de fata straini. Câteodata era dusmanos. Orice s-ar fi întâmplat. Dar. Petre ar fi laudat munca noastra. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. Pentru aceasta. XIX. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. sa ma îmboldeasca spre creare. aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilor.

Daca patima e autentica. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti.. nemarturisita ani multi. E o patima barbateasca.. Pe tine au început a te bate vânturi mistice. Acum.. Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru. .. . e prea târziu ca sa se vindece. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent. Desi.. bagatelizând-o. Ochii lui Petre se tulburasera. Ceea ce trebuia sa se întâmple..Cei dinaintea noastra?. Surogatele pe care le cunoasteti voi. nelinistit si abatut. sa ajunga efectiv. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reaux.. Nelinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. nu?. intelectualii si mondenii. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. . .. marturisindu-i sensul vietii mele.. iar eu sufar mult.O ironie? . . Ambitia. Am întârziat mult. tu nu izbutesti sa fii nici un Rastignac. . s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. Petre si l-a tradat pe al lui.. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. poate.Eu trebuie sa ajung. .. cum nu poate uita. fara torturi launtrice.Uiti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita chiar de ambitie. E o experienta etica.. în acea iama.ura pâna la gluma. sa-i dai un sens metafizic. .Eu îti admir ambitia.Un paradox. Petre a cunoscut o studenta de la Arhitectura. 227 . batuseram drum drept... ambitia.Nu. sa nu se mai aline cu visuri.Depinde ce întelegi prin misticism. te întarâta si te chinuie cu cât le urci culmile. actualizezi o ambitie trecuta. fara crize. .. în curând. aceasta iarasi ti-o spun. într-o noapte. desi adevarul îl intuisem. . nici o maimutareala snoaba. o punere la punct. Adevarul acesta e jenant de banal.. noi suntem generatia ursita sa cautam pe Dumnezeu.. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi. societate cultural-dramatica. Neam amintit anii de liceu.. s-a întâmplat. Femeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. Orice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. Te-as fi voit prometeic.. Oricum ai fi. . Petre m-a vizitat. . de ani. absurd si stupid. Cred ca patimile masculine sunt menite suferintei.Nu.Acesta e tocmai amanuntul care nu-mi place.. Tu trebuia sa-ti cultivi patima. niciodata nu o vei multumi. -Polemizezi. Se aflau tot timpul împreuna. Ne-am uitat înapoi... Atunci. te prefer celorlalti.Obsedanta doctrina a virilitatii. fara sa cadem. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. apriga.. trebuie sa lucrez ca un om politic. si taceam. .. ma plâng ca tu. cu vin bun. Singura mântuire. de parvenit. politic. Acum ai dreptate. Misticismul meu nu e o influenta livresca. .. dupa-amiezile de la "Muza". Cum vezi. Cea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda. Prietenul meu si-a pastrat. Sunt la moda acum. ca si gloria. la începutul vacantei. Eu vreau sa ajung politiceste. .. orice progres e inutil. Ai o ambitie restrâns politica.. va ajunge. împreuna cu atâti altii.Ar fi multe de spus asupra vointei tale. noi doi. Eu cred ca li s-a luat Dumnezeul. chiar o experienta religioasa. Eu întelegeam. ascuns si prudent.. dusmaniile si prieteniile noastre.Eu sunt dus de vointa mea. la o masa dintr-o gradina. ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. însa. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. vorbii eu. Eram înspaimântat ascultându-l. noi doi.L-au pierdut.

. Am ajuns sa-mi fie teama. nu se poate. îmi place o fata.. Criza lui nu-si apropia sfârsitul. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL . mai am examene.. Nu pesimism. . Va trebui sa se împlineasca si faptul. . Nazuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate.. de o nebunie. o iubesc într-atât. poate s-o mântuie. Stiu ca e umilitor. o iubesc. îsi ghicea înfrângerea. "Toate acestea sunt pregatiri.Ai avut dreptate. adica masculina si ascetica.. vointa eroica. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri. Iata ce am înteles eu atunci. Ma interesa. ci luciditate. stiu ca e stupid. fericirea ajunge chiar un sens dat existentei. semne de rafuieli sângeroase. nu? -Nu. . te contrazici cu principiile tale. "Daca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. Eu m-am departat iar de prieteni. Nu stiam daca va birui ambitia sau dragostea. în suflet.O iubesc. calm. O iubesc.. Nu îmi era teama. încât am cerut-o în casnicie. e revoltator. Poate Petre crede înfericire.. încordarea crunta dintre cele doua patimi. Ma gândeam ca.. Banuiam. Eu simt ca am sa cad. ca nu sunt mântuiti decât nebunii. atunci va ajunge un sot nenorocos.Stii ce-mi spuneai asta-toamna? Ca tineretea e un timp primejdios. sunt lipsit de vointa. Petre se tânguia. Cu atât mai rau pentru ei. a idiotizarii nostalgice prin dragoste.. Eu sunt obsedat de refrenul acesta.De ce s-o sugrumi? ... în adâncul ochilor. m-am îndragostit de ea. O iubesc ca un adolescent. Eu îmi urmam drumul amar.Pentru ca e stupida. Suferea.. ambitia lui Petre ar fi biruit. . . si am mai spus ca numai o hotarâre nebuneasca. de iluzia unei fericiri comode. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea." Acestea le-am scris în Jurnal. întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotie? Am vrut sa fug. munceam calindu-ma.. Zi si noapte.. .Exagerezi formula.Stii ce se petrece cu mine? Sufar o criza de adolescentism. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. Pentru cei multi. Petre nu mi-a marturisit nimic. Sunt un neghiob. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei. dupa despartirea de Petre. în viscere. daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem. dar nu mai ma pot stapâni. 228 229 Un tânar nu trebuie sa creada în fericire. necunoscut de nimeni. nu ca prieten." XX. Si apoi. luptând. încearca sa ti-l împlânti în creier. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. trebuie sa-ti spun. Numai tie îti spun. desi de-a lungul unei dureri înzecite. pentru ca ma împiedica sa ajung. Criza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima. Are sa treaca. sunt un rob.. iremediabil stupid. ci împotriva anularii.. Fericirea nu poate fi cunoscuta. Priviri. Sunt stupid.. Petre îsi va depasi criza tineretii. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea. în suflet.Tu îmi vorbesti ciudat. nu?.."Principiile" mele nu sunt împotriva dragostei.Totul trece. Cum l-as fi putut ajuta? îl mângâiam cu ochii. Dar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire... Sunt aproape nebun. Iar în loc s-o seduc.. îmi spuneam.. .

suferinta. înca. citea cu o luna înainte de examen. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu. Pentru noi.. Robert nu uita sa vina de câte ori era chemat. ma distrug femeile. Uite câte chei am în buzunar.ca în toti anii . citea ultimele carti si le judeca cu creier propriu. înca. Era înalt.. Oricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el. Era bogat. de a ne desfata sau suferi. Povestea întotdeauna cu glas de bariton cald. Era întotdeauna . dar nu putea fi îndepartata. Frecventa ceaiurile. nedespartiti în ultimele clase.A treia zi de Craciun. reconstituiam scenele dureroase zâmbind. încercaseram fiecare. pâna la o mie de lei. mama dulce. Se marturisea burghez linistit si mediocru. între prieteni îsi îngaduia sa piarda. Ofta flatat. Se socotea înca geniu neînteles. dar nu poza în snob. Am si garsoniera. din necunoscut în necunoscut. alba. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. cât ramânem împreuna. nici o însusire de seama. nici în Don Juan. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. Dupa-amiaza. ca sunt de-acum amintiri. ochi distanti. Mihail evoluase lent si sigur. Era înscris la Facultatea de Litere. cu multi ani în urma. asa cum îi insinuasem eu. în acele douasprezece ceasuri.. N-am timp. cu obrazul lui de fata. vietuim din nou liceul. îsi freca fruntea îngusta. . nici o neliniste. Nu avea nici un pacat. Si as vrea sa scriu o drama. rautacios.Mamico. Ne strigam cu porecle din liceu..la Fanica.. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. Ce vrei. glas de scena. prezumtios si dragalas.îi aminteau. Socotindu-se neînteles si persecutat.... la teatru. necunoscut celorlalti. nostalgia vechilor prieteni. cu o fata de copil serios si rece. o maturizare sentimentala.în fiecare saptamâna le schimb.. ne-am adunat . în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. urma. la rastimpuri.. fireste. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Romanul adolescentului miop. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. Cei dintâi veniti au fost Jean Victor Robert si Mihail. Robert.. Robert se ignora pâna la absurd.. mai amare?. durerile si nelinistile sunt uitate. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama. era incult. Dar ziua Sfântului Stefan ramânea vechii familii. compact înainte de bacalaureat. de a începe cu ei vieti noi. Simteam fiecare chemarea de a patrunde mai departe. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. Dreptul. cu buze carnoase. Si am de lucru. Când râdea. Avusese izbânda în teatru. nici o ambitie. Dar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. nu bea. premierele cinematografice. Robert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. la "chemin de fer". îsi alcatuise o figura dispretuitoare. Eram. Grupul nostru.. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. pudrat. a fost rupt la Universitate. Tot ce fusese spaima. îsi propusese sa guste putin din toate. cu mult bun-simt si multa verva. balurile.. învatase întotdeauna bine.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator. melancolie ne înveselea acum.. nici în sportsman. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute. Se plângea. cursele. Prietenii lui cei noi . Nu fuma. înviorat numai de invidie. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vechi. mai nemiloase. pentru ca avea obraz alb de adolescent. Jean Victor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. . Invitatii lui Fanica sunt colegii. Neam risipit si ne-am legat de alte grupuri. gura draceasca. Gândul era reconfortant: dupa ce o perioada e depasita. dar nu-si trecea decât doua examene pe an.. actori betivi si blazati . Robert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral.

Protestau si comentau. personajul era liber sa primeasca vointa autorului. Petre.De ce? O data ce n-am creat un personaj. se împotrivi Dinu. Se adunau. personajul romanului autobiografic. Am voit sa oglindesc efectiv adolescenta. S-a adunat curând tot grupul: Radu. nu lasau imaginatia sa adauge.. sa nu se consume. de ce sa se jeneze personajele secundare? E o simpla cronica. îi lipsea înca ceva. .. aproape în fiecare dupa-amiaza. Ai lasat deci imaginatia sa lucreze. Pe Mihail nu l-am înteles. tu o puteai. . 230 231 iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei".. înainte de toate. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. mai ales.. Atât... Pastrându-ti numele de Dinu.. apoi orice fraza pe care te las s-o spui. 232 . zvonurile orasului monden. Citea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. numai cât mai comod. Aceasta ar fi daunat cartii. eu te aveam precizat în minte. Nu-l stânjenea nimic. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. poemele prietenului blond. dar numai tu le puteai spune. totusi. . totul îi era indiferent. beau cafele si comentau articolul lui "Traznea". viciile. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si. Sfârseau cutii cu bomboane..Foarte greu. Seara ieseau împreuna la spectacole. Nu ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitie. Poate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. Pretuirea vietii se marginea. nici sa nu se nelinisteasca. totusi. rolele lui Robert. cu un neasteptat spirit critic. pacatele. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusem. se revolta Noschuna. Numele mi-erau mijloace de control. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare.impecabil îmbracat. pentru ca nu-i schimba. Daca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. toate capitolele care îi privesc. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt. Noschuna.E jenant pentru el. Cauta sa petreaca. si ar fi fost un organism armonios si viu.. Nu invidia pe nici un prieten. el nu muncea. Dinu. sa le schimbi numele.Nu trebuia sa pui numele adevarate. mai ales..Puteai. cât am putut surprinde cu mijloacele mele. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera închiriata împreuna cu Robert. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. nu urmarea nici un tel. . Si judecata le-o marturisea pe fata. disciplinata. prietenul meu si alti câtiva. publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Romanul adolescentului miop. cancanurile. nu i-am dat un rol însemnat. . Numele îrw erau calauza inconstienta.Si.. întins pe canapea.. cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal.Cuvintele nu le-ai spus. trebuia chiar s-o spui în aceeasi împrejurare. cu o punga de fondante alaturi.. asa cum esti aievea. Fenomenul e anevoie de înteles.. ci faptul daca ti-am surprins resortul launtric. . Nu s-a înflacarat niciodata. sincera si. eleganta trupului. La prieteni tinea mai mult. . Spiritul critic îl echilibra sufleteste. nu astepta nici o bucurie.Deloc. în odaia cu sofa si patefon. Schimbând numele. Entuziasmul lui se înalta Pâna la afirmatia neta: "E foarte bine". Daca nu m-am jenat eu. nu s-ar fi suparat. fireste. Te lasam sa vorbesti cum voiai tu. daca am izbutit. care e. pentru el. cu toate acestea. . Raspundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba. Cartea mea e un roman si o culegere de amintiri. îi pot lasa numele din viata. Era atât de greu?. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. tineretea si avutia îi erau garantii de fericire.

divergent. Nu aveam cu mine decât pe prietenul nou. o suma de neplaceri. niciodata. l-am ghicit. realizat de doisprezece oameni. si autorul. Continuu actiunea cu cele doua personaje principale. centrifug. nu ma mai intereseaza. asupra noastra. Romanul poate parea bizar.Atunci evita asemenea personaje secundare: aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. Mai mult. Sfârsind ultima pagina. sunt altele. pentru ca. elev de liceu. Nu ne-a modificat.. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. nu toate lucrurile sunt precise. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare: ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. Cititorii îi vor scrie: îl cunosc pe X. . Cum as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în roman? Cum as putea afirma ca acel fapt. într-un anumit sens si grad. De altfel.Aproape asa cum esti în realitate. pentru ca ne-am departa prea mult. Asadar. Cititorul are nevoie de preciziune. . pe cei câtiva din juru-ti.Nu cred.Procedeul e riscant. .Sa lasam discutia aceasta. Dupa aceea. în viata. nu le evit. la aparitie. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. Romanul trebuie sa fie..începura atunci adevarate polemici. întrerupse Robert. acest caiet. . . Esti un . raspundeam eu. De Ce sa schimb orânduiala în roman? De ce sa prezint pe fiecare personaj. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine): cum m-ai conceput?.. Pacatele romanului. . le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. observa Petre. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun Jurnal: dupa câte se întelege. mai ales. Va avea. . mai ales scris sub forma de confesiune. dar nu e asa. eu ma pot apara: personajul X nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata.Aceasta o socotesc un pacat al romanului. Nu vi le spun.. pe care nu-l va scrie. . Preciziunea completa e trucata. de altfel. vorbi prietenul meu.. a fost facut de doi? Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie. aduna într-însul material pentru un Roman al adolescentului miop. înainte de toate.Toate acestea nu au nici o însemnatate. Cititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. Asadar: nici nu ne-a creat. viu.. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. dupa amanuntele spuse de dumneata. cunosti. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza. Noi suntem de acum personaje. Te cunosti pe tine.Cititorul nu se va putea plânge. între personaje si realitate exista deosebiri. nu esti un observator bun. Daca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. .. Mai întâi. daca se va tipari vreodata. .. 233 când nu întotdeauna îl cunosc si. . Ori.. pentru ca nu l-am zugravit complet. când nu întotdeauna mg intereseaza?. vorbi el. Pe mine ma bucura chiar ca ne-a pus numele atât de transparente. pe care i-am citit în manuscris.. cititorul va fi nemultumit. Autorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua..Aceasta e o lacuna fundamentala a romanului. Pe tine n-am vrut sa te crut.Daca romanul e izbutit. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti. Pentru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat. îi parasesc.. mai departe. dar nici nu ne-a zugravit fidel. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti.E complicat. nu e menit publicitatii. în realitate. o sa avem prilej sa revenim. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj. si înca multe.

. Tu apartii spetei fericite a pseudomasculilor: actorii de mâna a doua. Când îmi spui. de o experienta. Dinu e. Tu. în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns. Nu zâmbi. dar în alt sens. Am sa scriu o prefata. Dinu nu seduce. Eu am înteles de mult. glumira ceilalti. compromite sexul.. Nu ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut. Dar un anumit material adunat din experiente nu poate fi folosit decât pentru romane. Nu are înca nici meritul donjuanesc. profesorilor. iar experientele nesfârsite. nu mai e curios de o enigma.... un ratat precoce. . ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea. . personaj infam. . aerul de blazat. Nu îl învinuiesc ca nu mai citeste.Pe Dinu îl arat asa cum e si în viata: peste tot trece fara sa lase urme. Nu numai experientele mele. care experimentezi de-abia câtiva ani. . de °rn consumat. oftând.Apara-te. poetii sentimentali. de seriozitate. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica. afemeiatii. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie. E indiferent. Fals si stupid.\'ci se lasa sedus. aproape atenuatizat ca spirit. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an.exemplar perfect de ratat al sexului. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de Jean Victor Robert. pentru ca mi-esti prieten. pe mine nu ma cunosti. ci ale prietenilor.. snobii. Nu te pot suferi pe alt plan: ca reprezentant. Nu ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt. mai exista si altceva? . te intuiesc si te anticip chiar. Toti voim sa ajungem oameni mari. care se bucura de admiratia masei si a femeilor. de luciditate. . la fiecare personaj: acest personaj vrea sa ajunga om mare. Dinu fuma si zâmbea. rece.. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga". dorit si asteptat.Totusi. Dinu nu e nici cel putin un simplu instrument sexual.Acel altceva nu ma intereseaza. o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului. Dar el perverteste constiinta celorlalti. Dinu a ajuns inert ca si Robert.. Duduile te socotesc interesant si superior. apoi pot alege alte personaje principale: Radu.. Niska. de când te-am convins ca esti un geniu... în fond.De unde stii tu ce se petrece în sufletul meu? . de o problema. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei..E un ciclu? . ca apartii acelei fericite spete de masculi manques. Fiecare voia sa stie cum îl concep pe el.Nu ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize. Petru.Nu stiu... ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. De aceea n-am vrut sa te schimb si te-am lasat aidoma. ca tip de mascul pozeur.Un suflet e mai complicat decât formulele tale. Ceea ce urasc eu în tine nu esti tu. ai .. prieten al meu. . Pentru ca fumezi. Tu îti destainuiesti slabiciunile duhului. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. în felul lui..Ceea ce mi se pare nesuferit la tine. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa.. Un simplu Robert nu poate fi primejdios. taci. Ma multumesc sa arat crizele. mi-esti drag. Viata e lunga.. nelinistile. de o cercetare. în tine. nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj.Tu mi le spui. ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu. . e morga.Un adevarat discurs. de cunoscator al tuturor voluptatilor. ... totusi.Si daca..Nu. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. Personajul câtorva voi fi eu. dusmanilor.Numele e prea frumos. care zac în sufletul tau. . de o solutie. . Au început atunci inevitabilele glume si indiscretii. Don Juanii. Iar pe tine te cunosc. . profesorul de logica. Nu e nevoie sa mai spun. . De aceea te-am si sfatuit sa te faci actor.

Ceilalti... zumzetul orasului cu parcuri.. nervos. cu fabrici.. împrejmuita cu liliac înfrunzit. S-au înfrigurat amândoi. obosit. plictisit. Niska a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu. nici banii. dureros de calda. Discutia s-a împartit iarasi. totusi. . prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui. pietruita. pe strada.. Numai Dumnezeu. la venire.. nici ochii. Duhul tau. Dupa câteva zile. Niska era nelinistita. au experiente. Am vazut si coroana cercului. Numai Dumnezeu ma poate scapa.. A venit apoi masa cu belsug de vin. au si intuitia duhului autentic si viu. am întâlnit ochii înspaimântati ai Niskai. obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. Vicepresedintele primului comi-. Strada era lunga.. Aceasta-i primejdia: si tu compromiti virilitatea. MOARTE La adunarea din martie. cu brazde rasturnate. care au constiinta virilitatii.. daca ar vietui o viata subterana. în curtea tovarasului mort. Lumea care te admira. Prietenul meu îmi apucase iar bratul. cu bulevarde. nu te cunoaste.. complet si 234 235 vast.ochi frumosi. palid. în tine. Cerul era aproape. strângând în pumn batista alba.. creat de tine. p6 undeva.. Prietenul meu îmi tinea bratul drept. când ne adunaseram pentru întâia oara. negre. am citit vestea în ziare: vicepresedintele murise. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în chestiunea donatiei. strabatut de nourasi nostalgici. stapânindu-si anevoie frigurile. o sora mica. de vointa ta. printr-o carte citita. El.. Niska bratul stâng. Totul ti-e dat. Ne-am adunat toti lânga presedinte. Batrânul e nelinistit. Ne revedeam din Craciun în Craciun.Numai Dumnezeu ma poate scapa. Murmura. purtat pe umeri. de ftizie. au valori. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc. în tânguiri. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump. deprimat. Nimic nu e al tau. Pe drum. cu trotuare înfierbântate.. din clasa a cincea de liceu. cu un rând trist ca o chemare. Iar am tresarit. se întunecase sub flamurile cernite. drept expresia masculului resemnat. XXI.A murit? . au nazuinte. aceasta-i mântuirea voastra: ca nu va cunoaste lumea. au sens. Nimic din toate acestea la tine.Draga... presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului. albastru. ..Numai Dumnezeu are sa ma scape. Dinspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup. s-ar trada: printr-o licarire a privirilor... Fostul vicepresedinte zace din toamna. leai împrumutat si gesturile.. Ai dreptate.. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori.. notiunea barbatului. De câteva luni e tot bolnav. Ceea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinema. Banuiam. . Curtea.. proaspete. Aveam toti zâmbete triste si ochi ispititi de cer. Si. hainele le împrumuti de la croitorii parizieni. cu o panglica alba. Cum as fi putut mângâia durerea Niskai.îsi aminteste de sora lui. Asteapta Pastele. cu cearcane. ca sa plece la munte.. Dupa-amiaza calda.. pe care o întelegeam?. printr-o întrebare. cu batista pe buze: . Am ramas fericiti pâna în zori. dar nu în sensul pe care îl vrei tu. care vrea cu orice chip sa i se cumpere casa pentru camin. L-am vazut. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie.. Circulând prin saloane.De ce plânge? . . Ajungea.. Avea ochii plânsi si sufletul sfarâmat..Fireste. nimic nu e autentic spiritual. Plângea. Cum sa-l mângâi? Taceam. . nici tineretea. în curtea cu prieteni tristi.

Soarele ma încalzeste. Eu îi spuneam. Moartea o meditez singur..Bibi e bolnava. în patru zile. în mansarda.. Si apoi.. Nu mai încearca sa se înalte iar. senin.Are sa-ti para rau ca ne despartim? . Niska.. poate e fericit sau poate nu e.. Tacerile Niskai nu sunt reculegeri.Nu se poate. mirati. Nu merg singur. .Nu.. munca. .Sa nu mai vorbim. tinerete. Nu voiam sa înteleg. când nu pot lupta. Nu am nici un motiv sa fiu trist. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece..Da.De ce îmi spui? Pleaca! . Din curti se înaltau plopi. ma oboseau trupeste. drumul de fier e proaspat si nesfârsit.. acolo. castanii începeau sa dea unlbra.Am sa sufar mult departe. 236 237 . prin scris. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau duhul si-mi rastigneau trupul?. mai cald si mai prelung. de acum..Pâna la jumatatea lui mai. Nu stiu. . Dar de ce sa pastrezi amintirile? . El e. te marturisesti zdrobita..Nu poate sa-ti lipseasca nimic..Si cât stai? . deasupra. singurul care °iâ intereseaza. La ferestre banuiam ochi curiosi si întristati de vârsta prietenului mort. . tu tremuri.Ia-ma si pe mine! De ce m-a înfiorat strigatul Niskai? Tovarasii de drum cernit ne-au privit. Tu. . alaturi de Niska. pâna la cimitir. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea... Mi-a murit un prieten si un tovaras. soptii... Dar aici. Noi suntem chiar aici despartiti. -Nu.Nu stiu. .. Le izgoneam. Paseam. Nu mai mi-e prietena. Prietenul meu începea sa asculte. strain de noi. .. . cerul îsi scutura norii..Ai venit singura? .. ci disperari mute. Niska.. am vointa cumplita. plecari. Niska.. o înteleg si ma închin ei.. în fata tuturor? Tristetea mea ma va stapâni în singuratate. . Prietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. mi-l poti împartasi. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor. ma abateau.. scârbita. De ce sa fiu trist acum. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului. în amintire. am cervice neînduplecata..E adevarat ca pleci în Italia? . moartea ma stânjeneste acum. prietenul pângea pe mâinile doamnei. De ce sa fiu trist? Am douazeci de ani...Dar Viorica? Niska îsi întuneca fata.. pâna la cimitir. am trup pietros.. Niska o jignise. . Nu raspundea.Niska. la vicepresedintele mort.. .. Strazile tot mai largi.Strazile erau iarasi înguste. .. Monologul tau. în dreapta mea. sa par eu trist? Sa fiu si eu ca ceilalti.Voi nu stiti ce rea e Viorica. am doruri si lanturi pentru dorurile mele. Nu mai vorbim de asta-iarna. Fireste. mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. "O noua primavara.E stupid sa fii suparata pe o prietena. Bratul stâng purta tulburarea Niskai." Gândeam si alungam tristetile.. A tacut iar. .Am sa plec si eu. . Convoiul se risipea. muntii ma asteapta. . Amintirile nu ma întristau.Niska. Prietenul meu îmi lasase bratul. Tu întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie..

. Stiu ca nu sunt nebun.. Chipul i l-am privit atât în amintire. . Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. Ai sa-mi scrii mult si. Au trecut câteva ceasuri. .. întorcânduma pe Corso. încât a început sa se stearga.Spune. Tot ce scriu acum sunt minciuni.. am scris în acea noapte de aprilie: "Pe o strada cu nume obscur am vazut astazi un chip de fata. E rusinos? Da. Dar daca nu mai sunt eu? Am sa ma caut mâine prin oras. . iar nu în Jurnalul de calatorie. cu care s-a întors de la congres. Banuiam buchete mari de flori scumpe.. si fata mi-e draga. . E umilitor sa 239 fii îndragostit. da. mi-e draga.. To?38 varasul lui fu lasat în pamânt cu frânghii. Ai sa-mi scrii. febra îl tulbura." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei.. Iar se schimbase.. Se apleca spre mine. si.. fata mi-e draga. Câtiva nori. m-a fulgerat o asemanare cu Niska. "noapte buna". Rasfoiesc la rastimpuri Jurnalul si . întrebându-le: "De ce?. De ce am scris în Jurnal? N-am izbutit nici sa ma linistesc. cu plansete.. Era acum nostalgica si linistita. Am alergat.. mi-e draga. Niska.De ce m-ai mintit? Eu priveam priviri drepte. ... îmi spun: sunt tulburat. Am venit sa-ti spun "drum bun". întorcându-ma catre hotel.. Mi-a zâmbit. . nu mai stiu precis chipul fetei. cu privirile pe chiparosi. în vânt de seara. în strada. Niska... în fata gropii cu unghiuri negre. Dar acum. Dar am pierdut iar chipul fetei. de hotarârile mele.Iti multumesc. Presedintele fu purtat pe brate. cu bulgari..Si nu e asa? N-ai sa ma uiti. chemând primavara... pe cer. înserare în cimitir.Ce sa-ti spun? Daca mai vrei. Am citit cea dintâi pagina din Jurnal. Mi-am batut joc..... Roma m-a farâmitat si m-a adunat iar. Nu mai pot apara meterezele sufletului. asteptând stele. Si mi-e draga. de mine." "Cum as putea întâlni pe acea fata? O pastrez înapoia pleoapelor. Fata mi-e draga. Fata necunoscuta mi-e draga. si fata tot mi-e draga. Poate sunt obosit de drum.. Voiam sa-i patrund fiecare trasatura. Gradinarul îsi îmbraca haina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. .Toti spun ca suntem îndragostiti unul de altul.. M-am tulburat.îti amintesti cimitirul din Iasi?. stiu: fata seamana cu Niska la ochi si la par.Am vazut lumina. e jignitor. e penibil.. l-am cautat si l-am privit iar. Acum. Aleea cea mare se nelinistea.. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna. Vorbise Niska.. Trebuia sa tac zece ani. Groparii îsi asteptau plata. M-am întors la hotel. de Roma. Si acum scriu aici. Poate sunt nebun. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte. XXII. singur. Dar mâine. Cum scriu de senin marturisiri umilitoare. aproape de nebunie. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort. Am avut aceeasi tulburare ca ieri. deasupra capetelor. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca.. nu e asa?. la apus. O banca iesise din iarna cu doua picioare surpate. Ma înabus. Se plimba.Mi-e draga! Niska tresari. LUMINA LA ROMA în Jurnalul meu intim. îsi pastrau geana sângerie. Niska. îl stapâni. Cred ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. La celelalte morminte licareau candele.. dar peste un an. Eu mi-am stapânit bucuriile. peste zece ani?.

Iar eu nu sunt oricine. Ispita e puternica. am construit-o eu.. Ce fapt mai eroic decât o renuntare? Si o renuntare care sa nu fie o extirpare. fara sfârsit. Dragostea Niskai mi-e acum departe." "Daca se va observa schimbarea în tara? Eu ma simt atât de schimbat.. Mi-e draga. Dar încurajarea mi se pare neghioaba. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp. Iata. Dragostea trebuie sa ramâna. Le împlinesc cu greu. trebuie sa ma cred.. Viata nu mi-a fost daruita. eu nu sunt îndragostit. Pentru ca o spun eu. Eu nu pot s-o stapânesc. simt mai precis ca aceasta e carnea mea. Nu e umilitor.. Ceea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei.. singurul în care ma încred. dar n-am fugit din fata-i. fac si eu. ca o gheara straina. Nu ma voi teme. . Nu vreau sa înteleg nimic. Voi lasa sa-mi fie draga Niska. în singuratate: mi-e draga Niska. pentru ca am voit eu. Voi tainui pentru altii. ma simt mai viu.. Am luptat cu somnul. catre Fiume: "De ce am ascuns doi ani? Mi-e draga Niska din noaptea când ne-am întors de la manastire. Totul trebuie sa treaca. nici o biruinta chinuita de remuscari. spre Ancona: "Niska. Niska. Mi-e draga. Nu stiu care parte din mine s-a schimbat. E umilitor sa numesc aceasta: dragoste?. uit orice altceva. Aceasta o pot scrie cu fruntea sus. Dragostea e vinovata. De ce sâ 240 înteleg? Adriatica e albastra si sufletul meu e senin. cuvântul pe care l-am învatat de la altii? De aceea. Acum. Nebunia mea nu este dragostea.... Au trecut si tristetile singuratatii de la schit. ci stapânita. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste.. Hotarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate.O observatie ciudata: de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. ca aceasta fac." Insula Capri. cu nebunia. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele.. cu lecturi. Va trebui sa închid caietul si sa privesc Adriatica. N-am cautat eu dragostea? N-am voit eu s-o cunosc si s-o robesc? Aceasta e dragostea. De aceea mi-o spun mereu. cu ispitele cartilor amuzante. fara sa-i observ desertaciunea.. Fata nu mi-e draga. în tren. Simt o reînnoire. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. Orice îndragostit îsi jura credinta dragostei. în vagon. Mi-a fost draga si mai mult la mare. cu oboseala.. Stiu eu ce am? Nu înteleg de ce mi-a fost teama. Mi-e draga.." Noaptea. Nu pot lamuri nimic.. Sufar. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi exaltat de bucurii. cu poftele trupului meu tânar... . De ce sa nu-mi fie draga Niska? Cum sa spun? înteleg si simt altfel. ci eroismul. Când mi-amintesc de chipul fetei. Sentimentul tragic al existentei îl pastrez. au ajuns experiente.. Cum l-as putea rosti. Stiu ca aceasta e dragostea. Ea ma mângâie.recitesc hotarârile. tainuita si neîntinata... Niska. Are sa treaca. de aceasta ma umileste. Când spun: îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. Dar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mine?. chiar pe Niska... cuprinsi de nebunie. Ceea ce fac toti. Drumul mi-l voi urma. la Iasi... Din intuitii. noua si agera. Hotarârile n-am sa mi le schimb. Nu e adevarat. îmi spun mereu: totul trece. mi-e draga. si simt ca va ramâne în suflet. aceasta o simt. ca acesta e sufletul meu. Multe gânduri au ajuns acum sentimente. sufar stupid." Pe vapor." "Dar de ce am scris eu asta-noapte despre ispite? Am uitat hotarârea: dragostea nu trebuie alungata. ma simt înlantuit de un brat strain. "Mi-e draga Niska!. de acum. înfiorator. cu pretul a oricâte îndurari. Poate au sa-mi piara nelinistile. Cuvintele sunt stupide. sa-mi marturisesc. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou. cu nemultumiri. încerc un sentiment ciudat. cu revolte. Am înfrânt nebunia.

asurzitor. prin orase de Dunare. Dar Niska va renunta sa-si aleaga alt sot. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. Si n-am plâns. Niska va renunta. Am fost si la schit. singuratatea mi se însenina. si ma chinui în van. va pieri. departe de oras. care m-a tulburat mult. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire. si de acolo la Napoli. Niska ma întovaraseste în ratacirile mele.. pe care am vazut-o rar.. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. Mi-a cerut sa-i povestesc. pretextând ca îmi pregatesc examenele. dormind prin stâne. Rataceam prin munti. Va pieri. aduceam caiete mari. Restul sunt ipoteze si jocuri. tovaras chiar. Vara petrecuta în rataciri. La schit. Plecam. mai putin original. dar îmi ramasese mântuire. apoi prin Ancona la Fiume?. Gândul acesta a întristat-o mult. Aceasta e lesne de înteles. Dar a fost numai o criza. dureroase. Cealalta. Acum.Simt! Daca se va observa schimbarea? Cum am sa ma întâlnesc cu Niska? Ei nu trebuie sa-i spun. acolo. Vreau sa ramânem prieteni. Totusi. Câmpurile se înaspresc. Singuratatea ma chinuia. alaturi de vechea realitate: eu.. Ea m-ar primi. cu nelinistea. începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea. Celelalte erau confesiuni stranii. 241 Toate anticiparile acestea n-au rost. enigmatice. Tot ce am facut pâna acum. de suferintele mele care îsi cer rodul. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. îmi purtam singuratatea pe carari. cum era sa-i spun ca am fost la Roma. de aceasta sunt sigur.. s-a pogorât iar seninul. nici Niska.. înnegrite. Dar mie teama.. padurile se însângereaza. si nu sot. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti. mijloc de împlinire al marelui meu gând. Publicam ce era mai putin viu. viu. Mi-e draga Niska! Aceasta e singura realitate noua. Nu trebuie sa-mi rapeasca timp. cu pieptul ros de dor nemarturisit. A început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta. Acum. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacari." * Toti mi-au spus: "Ai o nostalgie apuseana. prin manastiri. barbar. fara sa uit si fara sa plâng. Tot ce încercam sa uit crestea în amintire. si sufletul ei creste din semintele duhului meu. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. mai putin pretios dintre paginile scrise. îmi aminteam: totul trebuie sa treaca. Nu disperam. MEDITATIE PENTRU DOUA TOAMNE Cea dintâi toamna începuse cu chemari pe sub castanii umezi. XXIII. de-a lungul bulevardelor. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. sfârsita dupa miezul noptii cu hotarârea celui care stie ca odihna se va pogon o data cu moartea. Niska ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. Gândind la durere. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. nemultumit de ceea ce face. toamna ma chinuie mai mult si mai adânc. nadejdile. N-a înteles nimeni. Banuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna. intentiile. iar nu la dragoste. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. Sunt un nebun. Alaturi de viata dura. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou.. Cine le-ar fi primit sa le tipareasca? .. Daca nu. oricât de lunga i-ar fi agonia. s-ar putea narui. aceasta din pricina Italiei". asa cum am \'enuntat si eu. Nimeni nu poate afla. cheltuind putin. aproape de mine. De aceea mi-e teama. Sufletul Niskai îmi apartine: i-am ghicit dorurile. "De ce sa plâng?" mi-am spus revazându-mi chilia. cu un caiet si o carte. îndurând ploi reci. urias.

astept. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic. alaturi de o familie mediocra si fericita. experientele ultimilor ani. Si nu stiu ce astept. Putin îmi pasa de toamna de afara. De la masa 242 243 mea zaresc doi plopi zdrentuiti. Ma voiam om depasit. Dupa ploaie. Daca el nu s-ar întâmpla înca un an. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. nu stiu. în curând. Nu înteleg de ce te-ai închis în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. Nu stiu. Astept sa-mi scrii. Nu poti banui cât am îndurat eu. în durerea suprema. e toamna. într-o curte necunoscuta. Iata. care sa o întareasca. unei singuratati austere. golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. cerul e vânat. Daca ai sa ma lasi mult timp singura. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. sunt eu. Nelinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. acesta sunt acum: barbatul care-si asteapta ultimul salt. Ma osândisem. departe. lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi strictete. pe strazi. Ferestruicile sunt înca îmbrobonate. Biruinta finala e singura care da sens si pret unei hotarâri. ci jurnal. Familia care m-a stapânit. Poate de ciuda ca se sfârseste înca un an. sa le multumesc. Nu cunosc. Liniile. la Iasi. în timpul sarbatorilor. n-as mai scrie povestire. Renuntarea se împlinise. Nici Radu nu întelege. în mansarda. amanuntele. prizoniera. stiintificeste. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. Niska îsi pastra acelasi loc.. Stii ca. Vietuiesc aproape singura. care m-a ospatat de sarbatori. pe câmpuri. pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. Tu îmi ascunzi ceva. Cine stie ce pun la cale. pâna la plecarea mea. Asteptam înca o ispita. fiu. Afara. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii. Cu aceasta pagina se încheie povestirea celor doi ani de experiente. Nu stiu cum se va sfârsi. Astept halucinat. îmi coltu-rasera fata... E destula tristete în mine. Cele ce am îndurat. îmi ajung zgomote din strada. Plopi pe care i-au privit adolescenta mea. cu pumni strânsi. Faptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa Nis-kai. Pâna atunci. între carti. sentimental. de ce nu ma lasi sa te vad? De ce fugi de mine? Eu nu stiu sa scriu. De ce nu ne-am întâlnit? Nu as fi plâns atât. fara sfârsit. prin taina care ma sfâsia. Oasele începeau sa se rânduiasca altfel. fruntea purtau fiecare o masca. Tot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. Nu stiam nici eu de ce plâng. singuratatea nemiloasa.Simtind apropierea eroismului. scrisul. la tovarasia noastra. nepot. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. fiica. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine.. si ti-am împrumutat cuvintele. SFÂRSITUL PARTII I PARTEA A DOUA SCRISORILE Prietenul meu. Si mi-ai fost nesuferit. M-au îndragit toti: mama. Nu voi scrie aici nici o meditatie. sa fiu vesela. \' Cu fata linistita. biruiam. am suferit mult. fara sa observ. ma trudesc sa scriu ca tine?. Vietuiam într-o continua febra cerebrala. Cele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. Aici.. Nu ma exalt retoric. cuta sprâncenelor. Titlul acestui capitol e fals. Nimeni nu putea patrunde dincolo. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. Si privirile se schimbasera. Si voiam sa râd. mi-a pierdut urma. Ma supravegheam etic. Am stat . de chemari si de biruind asupra slabiciunilor. Eu asteptam un fapt hotarâtor. taina. voi aprinde lampa. adica. Dar poate e tristetea celui care întelege. se va lumina sufletul eroic. Daca as continua..

Sa-ti amintesc mai mult?. Nici venirea ta în amurg. Trebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti.. Niska..S.. multe. nici ceaiul din mansarda. comitet nou.. Tu nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul. Nu putem ramâne întotdeauna în anul întâi. Poate vin si cu Bibi.. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . care ne priveau obraznic. nici ratacirile pe la librarii.. Poate n-ai sa întelegi nimic.Si venirea lui Radu. vrei sa-ti scriu. Nu socoti scrisoarea aceasta o declaratie. Trebuie sa ramân eu însumi. Am fi stat amândoi. Nu fii prea magulit de izbânda... Tu ai înteles de ce râdeam noi atât?.. o scrisoare sincera? Sau preferi scrisorile de asta-vara. Presedintele bolnav. Va fi o intrare cumplita.. dar numai atât. Nimeni nu-l cunoaste. iar eu îti povesteam din Soren Kierkegaard.. Si apoi.. . Niska. P. Mariuca. 245 îti vestesc un singur termen: cinci zile. prudenta. dupa miezul noptii. pâna în noaptea Ajunului. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei. Nu am uitat nimic. care ne socoteau logoditi. Cre-de-ma. pentru ca îti sunt mai mult.. vizita la cerc. criza s-a întrecut.lipsa.. Dar daca astfel trebuie sa se petreaca faptele? Ei erau fericiti.. studenti din anul întâi. a primejduit roade pe care le astept. "Florentele" casatorite. Tu lucrezi ceva? Poate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese. studente din anul întâi. care filozofez nostalgic. Viorica. nu e asa? Spune. XVI si Histoire de la langue. sala cu perechi noi.. Niska. cu obraji de ger. Nu te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp. Sunt tot atât de stupid si eu. Pentru ca adversarii tai erau un volum gros de texte românesti sec... Tu iubesti faptele mari. de vinul prea vechi.. Stiu ca te vei plânge de obscuritate.. când tu dormitai zâmbind. Ar fi fost asa de frumos. Pâna atunci. Niska. Nonora asimilata Societatii medicinistilor. Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licenta? Vorbeam de tine. nu ma poti mustra. îti sunt cel mai bun prieten. Niska. în odaita ta calda. mai lasat sa cred multe. Si ar fi stupid sa ne întristam. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. straine si fericite.. pe care nu le cunosteam. de sarailiile prea dulci. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. nici prea lungi.. Nu-ti mai amintesti de noaptea Ajunului. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita. Pentru mine...o saptamâna la Bibi. de alegorism excesiv. si asa suntem când ne întâlnim. nu te-ai purtat ca o prietena..... Si mie. nici tie nu ti—1 voi destainui. ceasurile acelea au însemnat prea mult. de prietena ta care a fost fericita.. Nu ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos Ajun. prelungit cu vin vechi. ai plecat a doua zi. iar eu îti cumparam prea multe prajituri. Daca am ramas departe de tine atât timp. nici privirile celor din cofetaria calda. Niska. salutari de la Niska. Bibi. Voiam sa te vad. în loc sa încerc a-ti scrie o . Dar m-am înfrânt. Farmecul se înzeceste în tacere. ca sa-ti aleg carti de daruri. aproape de doua. Stii. Nu mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la Drept. Gaidaroff. Ai venit la cinci. Câti mai ramasesem din vechiul cerc?.. dar nu cu ei. De atunci.. de data aceasta. pentru ca experiente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure hotarârile. sa lacramam pe un trecut. pentru ca tu râdeai prea mult. si râsul nostru stingherit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare.. Ti s-a strâns inima. Esti revoltator. fericita?. de neprie-tenie. Asadar. sprintene si "literare"? N-am vrut sa te vad. Asa eram si noi...

multe carti care trebuiau citite. Iarta-ma.... pur si aspru. scrisoarea ta m-a îndurerat. toate acestea au sa treaca.. fara sa stii. Fireste. asa cum faceam eu în copilarie. Acum. Niska. si nu ca doi prieteni.. cu aceeasi pijama?. trecuta. n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. m-ai apropiat de tine. si apoi m-ai lasat singura. înainte 246 247 îti ceream tie sfaturi. Nu-mi lamuresti nimic. nu ma pot întoarce. tu pe pat.. Pentru ca aceasta e vointa mea. Buclele scurte fermecasera perna. de ce nu vrei sa întelegi?. eu pe jet. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. A fost original. când esti. izbucnit spontan si dureros de lung. Singur. Ai adormit. (Ti-ai amintit întoarcerea de la manastire.toti trebuie sa-mi fie straini . S-a petrecut. prietenia alaturi de sarutul pe buze. senin. senzual. mult. care m-a înspaimântat. cu aceleasi bulevarde reci?) In mansarda era cald. întoarcerea acasa. înca. ci numai se linistesc tulburarile.. De ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizoniera? Si apoi. ai sa întelegi? Ne-am sarutat. spune-mi.. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata. Toate prieteniile sfârsesc aici: se împrumuta la început carti. Sufar mult. si vin mult. Criza nu e. înca. Niska.. nu primesc pe nimeni. Tu. tu înduri nostalgii prea deprimante. numai pentru noi doi. De ce nu ma lasi sa vin? Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. nu te uit.. cu umerii încordati la masa de lucru. înainte de linistea mea. Am îndurat si eu. Mi-esti cea mai buna prietena. si nu capricios. înca. Eu ma razvratesc împotriva ei. nu e asa?. Dupa cum stii. Tu ma vrei mare. Plânsul tau e copilaresc si stânjenitor. Am scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele. de ce sa plângi.sa-l dezvaluie. atât de tânara?. calm. oricât te-ai supara tu. Prietenia noastra ramâne. multe viziuni care trebuiau uitate. Niska. Ne-am sarutat. Daca. si mâinile tale în mâinile mele. amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. întotdeauna. dar sufletul meu ramâne al meu. înapoi. Prietene. Si eu aveam mult de scris. Dar n-a fost asa. asa cum iubesc eu sa fie prietenia. De ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. daca te fac sa rosesti.. pe care o ascult.. dimineata. însa. provizoriu. ceea ce ma hotaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. se asculta . Voi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie. De ce nu vrei sa ma ajuti si tu? Esti dator prieteniei fata de Niska. Deosebirea este aceasta: ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru. Astept. Nu stii ca înteleg greu fara tine?. Nu mai pot fi cea de acum doi ani. în singuratate. Spunându-ti ca sarutul nebanuit.. De ce te-am sarutat? Gândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. a fost pricina claustrarii mele. aproape de despartire. Te voi vizita. cel mai mare rau. Ar trebui sa povestesc. IV Niska.scrisoare frumoasa. m-ar întuneca pâna la ura. aproape de zori. în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile. Totul trebuia sa-si recâstige vechiul echilibru. Ai adormit cu mâna sub obraz. de pretuirile tale. si prajituri. Nu uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. Si sunt atât de trista. Nu astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain . Banuiesti multe si poate chiar ghicesti. Prietena buna. cu pumnii framântati. singuratatea. Nu te preface ca nu întelegi. Si plâng. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meu? Tu accepti promiscuitatea sentimentala. bucurosi ca ramânem iarasi singuri. am îndurat cu ochii aprinsi.. de gândurile tale. singura. nimic nu se uita. eu trebuie sa ramân singur. Mi-ai facut. cui sa le cer? Ai mintit spunând ca-mi esti prieten. Desi.. un singur gest.

se prelungesc vizitele pâna seara târziu. Vreau sa te simt vecin. Radu niciodata n-a fost atât de statornic. un schilod. de glasul tau. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. Tu ai voit sa le împlinesc. multe. Bea tot mai rar. te saluta prietenul tau. nepasatoare. apoi logodna sau colajul. nu mai ma pot preface. Prietenia mea trebuie sa ramâna pura. N-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corecta. dar daca nu stiu cum?. Niska. nu se va încheia nimic. As fi voit sa fug.. usoara. P. Tu nu poti sa-mi întelegi disperarea? Si eu. nu se va pierde. noptile sunt lungi. ostenita. de aceasta sunt sigur.. Nu se va rupe nimic. iar cel care trece pe lânga carti. Despartirea cea mare se va înfaptui în toamna. Stii ca Radu iubeste tot mai mult pe Viorica? E ciudat. Niska?. De aceea te întreb daca tu stii ceva de la Viorica. De ce n-am putut ramâne stapân pâna la capat? Pe tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarut? Si noi. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoi? Te rog sa ma ajuti. Prietene. Ma desteptam diminetile. De aceea trebuie sa ne despartim. si pentru mine. citeste. si pentru tine.. sau vei ramâne aici. De acum. ci vointa mea. se strânge înfiorat palma prietenei. ispititoare. Am uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vechea ta prietena. se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. Nu stiu cum sa-ti scriu.concerte împreuna. pentru un asemenea fapt sa ne despartim? Sunt atât de trista. Cel care se opreste la carti e un sarman neputincios.. zece sau cincizeci de ani. Cartile sunt mari.. Altadata eram trista. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata. Dar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscure? Rugându-te sa întelegi si sa nu te superi. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. când eu voi pleca în Nord. Crezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratate? . sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perechi universitare? Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. de mediocritate.S. sau o notiune.. dar daca ma vor ucide si pe mine. sa fug. foarte rar. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. S-a schimbat mult. E jignitor.. Daca îti trebuiesc carti. El e singurul pe care îl primesc. Aceasta se va sti dupa cinci. Dar Radu e menit ratarii definitive. de trupul tau. De ce. pe care ti—1 împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios: ca am nevoie de tine. Iarasi te rog: de ce nu vrei sa ma ajuti? Ele au sa se limpezeasca. Vom ramâne câteva luni singuri. Stiu un singur lucru. si eu. în mansarda.. cât mai mult. îi lipseste ceva.. Acum.. iar tu în vreo tara calda. Ma întrebi daca lucrez ceva. ti le voi trimite prin Radu. stiu. tu cu prieteniile cele noi. un resort launtric sau o axa. la sfârsit. ma chinui. de apropierea ta. sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. Nu stiu. de oameni. ca toti ceilalti. Anii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. Cine stie ce banuiesc. Nu ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. Nu vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. eu cu cartile mele. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. apoi îmbratisarea patimasa. prieteni austeri. te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. si toti ma socoteau ne248 249 astâmparata. toti înteleg ca sunt trista. dar am început sa ma tem de soarta. îndur acum crize pe care nu le înteleg. sa ma aperi. Departe. cine stie ce voi face. apoi sarutul sfios. Ne vom scrie. Tânjeam zi dupa zi. Am suferit. Drumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu. pentru un rastimp. Tie n-am sa-ti spun. Sunt stupid.

si când totul a ajuns iar amintire. Ma înspaimânt. care începe cu marturii.. N-am putut citi nimic în acel ceas. Dupa socoteala lor. colegii de la cerc. prelung ca o agonie. nimic de Viorica. Niska. Ai sa te surmenezi. cerul si scrisoarea ta m-au chinuit amar.. dar n-am surprins nimic deosebit. pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom. Lupta începe. oricâte ispite m-ar încerca. pomeneai de "carnea. Un alt zvon e de-a dreptul ofensator. ori anulat. Dar eu am uitat.. Fireste. Pe Radu l-am vazut de câteva ori. nu sunt erou. Ti-am spus prea mult. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta. P. nu mai sunt tulburata nici de amintire. ca esti nebun. si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare .. eu trebuie sa sufar. întelege. si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit. sângele si duhul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca. Oricât m-as însenina. tulburarea n-a trecut. în cel mai alb oras. Desi. Trebuie sa ajung. ca unul care stie ca înapoia lui e moartea. etica.. Zvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. mai ales de catre colegii din cerc. Prietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca. un alt cuvânt scris o învioreaza. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare. Eu. am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi. cu sali luminate pâna în zori. Uita tristetea scrisorii mele. Primeste sa ne întâlnim iar. te rog. De aceea lupt. Eu nu te pot vedea atât timp. când ai publicat acele pagini de scandal. E stupid sa ma plâng de consecintele unei hotarâri de ale mele. VII . stapâniti de patimi sau de încordari eroice. Aminteste-ti ca tineretea e o criza. Acelasi prieten. cu petreceri.. Am privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti. Nu sterg nimic.. Si apoi. eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la ureche. ci îti scriu ca dimineata. Viata mea nu accepta compromisuri: ori erou. îngâmfat cum esti. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept.. singur aici..sa ne despartim?.. îti strânge mâna.. dar nu-l înteleg. cât timp sunt trist si tulburat. si durerea mea..S.Am venit la tine. Tu cunosti hotarârea mea. disperat. nu e asa?. Eu am voit. Niska. Dar e un zvon pe care nu-l crede nimeni. uita. ai înnebunit asta-toamna. sentimentala sau cerebrala. si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. Niska. nu vrei sa te tradezi. Acestea spun ei. Veneam cu vesti.. care ma socotisem aproape linistit. eu nu cred nici unul dintre zvonuri. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. si iar începe lupta. Tu.. nu supravietuiesc decât câtiva nebuni. Nu-mi scrie.. în curtea cu zapada. Se sopteste anume. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. esti stupid. dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosi?. m-am chinuit iarasi. Nu te supara. Cred ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în tihna la unul din . Nebun erai si mai înainte. într-o curte alba. Nu. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. sunt tot atât de puternic.. cu pomi. cât sarutul final staruie sa ma mustre. Acum.îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. daca ai cu adevarat vointa. Niska. Daca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos. te rog. cu perechi fericite. dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o. pe strazile cu soare. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor. VI Niska. într-o iarna cu câmpuri.

Niska.. niciodata.. nu e asa? De ce nu-ti amintesti si de mine? Car-\' tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic. care ti-e prieten etc. ca acum.mediocrele tale romane. Daca tu vrei sa ajungi erou. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau.. Mi le-ai povestit. E greu. Daca as sti sa scriu. Nu stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. care te-ar putea interesa.. uita-l!. Cum le-as putea scrie. cu expresiile tale? Poate mi-ai facut un mare rau. M-am schimbat prin tot ce mi-ai comunicat tu. n-am sa ma supar. cu buze foarte frumoase. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez. fara imbold. Iti sunt prietena. N-am sa te mai vizitez. Nu e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmatica? Prietena ta. Cartile le înteleg alaturi de tine. Fireste. nu mai sunt. cum ai suferit tu fara Grieg sau fara Comentariul lui Don Quichottel Nu-mi esti prieten.. De ce te-ai schimbat. cu atât sunt mai tulburata. si înca prea tânara. Nu stiu ce are sa se petreaca cu mine. Acum. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistita. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale. de un prieten pe care îl pierd. Stii ca sunt femeie. nici colegele vicioase si bâr-fitoare. E umilitor. de care ma caiesc? Dar uita-l.. nu? Am si alte lucruri sa-ti împartasesc. Sunt eu. Astept primavara cu inima strânsa. eu vreau sa ajung o femeie de elita. înainte de a te cunoaste. cu vorba vie. E prea târziu. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta. ti-as spune multe. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. prietena. si tu ma zapacesti mai mult. învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. Acum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. Nu mai pot suporta pe nimeni în afara de Bibi. cu fapte. 250 251 VIII IX Nu mi-ai spus nimic. Niska. prieten eremit si rautacios. Nu pot face nimic mare. As avea atâtea sa-ti spun. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. si am nevoie de creierul si sufletul tau. Nonora. sa pot evolua singura. acum. asupra unui tânar dragut..*si daca as vrea. sa te întreb. Am atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. Nu pot face nimic fara sprijin. Pe mine ma poti primi. care ai exaltat prietenia.\' asta iarna. aceasta ti-am mai spus-o. Tu. Am nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. când eu scriu ca tine. iarasi ti-as spune multe. Eu astept lamuriri precise. cu îndemnuri. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. Dar mi-e atât de dor de ea. In orice caz. Am fost ca doi prieteni vechi si buni. asupra unui domn care ma cere de sotie. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti. atât de ispititoare? Am ramas împreuna noaptea de Ajun si nu mi-ai spus nimic. Si nu alung tristetile . te porti ca cel din urma dintre prieteni. Vreau prea mult ca sa pasesc singura. fraze si continutul notiunilor. Nu mai pot suporta colegii care îmi fac curte. de atunci? Sa fie acel sarman sarut.. de gândurile si încurajarile tale. Universitatea nu mi-a dat nimic. Un pretext stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. Cu cât o citesc mai mult. si cred ca nu se vor vinde. cu rugaminti de îndragostita. asupra dragostei lui Bibi.

Tu ai doua cai de urmat: cea dintâi. Tu esti perfecta lânga mine. 252 253 mâncare calda si copii. casnicia e inevitabila. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv. piere. chiar cu riscul de a parea în ochii celorlalti o vicioasa. nu se mai împrospateaza. Vei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament luxos. pe aceasta cale a libertatii perfecte. deprimata. O femeie. fecioara. spui tu. Iar. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. sa te mângâi. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. Dar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia: o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. îti accept formula. iar trupul se insinueaza. sufletul feminin oboseste repede. luminata de un sens spiritual. Drumul e greu. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. multi ani. De aceea . te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. Pentru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. nu ma vei uita. te vei lasa aleasa. si nu stiu unde sa ma întorc. oricât ar fi de superioara. multumiri resemnate.decât scriindu-ti. Dar nu-l vad cu putinta. De aceea. Tu ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. te vei simti sfârsita. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. Tu nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. Nu trebuie sa te simti jignita. Rezervele sufletului feminin se consuma repede si.) si profita de inexperienta sexuala a sotului. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. Dar am ajuns prea departe. pentru ca femeia se orienteaza greu singura. trebuie sa pasesti singur. Ai sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anarhist. Oameni care nu tresar rostind: acesta e copilul meu. Pentru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. Casnicia e cel mai perfect fapt omenesc. poate. Datoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt. care sfârsesc prin a se suporta si chiar împrieteni. Aceasta e soarta. dar. a fericirii prin abrutizare spirituala. si chemarile lui nu pot fi înabusite. îti marturisesc. Poti ramâne pura. luând si daruind. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure. Sunt numai un puritan si. E adevarat. Am acelasi dispret pentru sot. Urmeaza pe cea a libertatii. o fericire calduta de camin. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. Orisicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare. Totusi. în lipsa unui alt suflet prieten. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine.. Pe tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. Am cel mai sincer dispret pentru amant... care culege resturile (a fost altul înaintea lui. eu am voit. e calea libertatii perfecte.. Dar daca nu-ti mai sunt prieteniei altceva? Nu am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prieten? îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit... Nu ai deloc dreptate. la . menirea femeilor. si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. Poate. sa ajungi o femeie superioara. Dar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la hotarârea mea si sa ma apropii. Dar drumurile noastre trebuiesc despartite. Desi eu cred altfel. si acum vrei si tu. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. Astfel înteleg eu. în curând. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti.desi ma doare sfatul acesta. epuizata. nu?. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere.

ca vrei sa pari original. dar le ascult. Si. Niska nu te va putea atâta la munca. raspândeste zvonul ca ai înnebunit. crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa fac?. din cartile daruite asta-iarna. la creatie. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. asupra unor pasaje ciudate. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie. de acum. în plina criza. Dar menirea mea e sa nu spun cuvântul. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul. o prietena tulburata. puterile mele de munca sunt înzecite. sotia mea ma va îndemna neodihnit sa urc treptele. sunt Petre. Pentru ca Niska nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea. la curaj.. Erai acasa.. si trebuie sa-ti vorbesc. nu numai colaboratoare. Voiam sa-ti fac o suma de surprize. Ma simteam atât de fericita. si apoi usa era închisa. iar nu altul.. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum: logodna mea. Tie ti-am marturisit. nadajduiesc. De altfel. ť Toate acestea sunt triste. scrisoarea ta. Prietenia noastra.. X Iarta-ma ca ti-o spun de la început. am citit mult.. o sotie bogata si inteligenta. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti. Nu poti întelege cât rau mi-ai facut. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. nu? Le îndur si eu. ti-ai schimba gândul.. Si ti-am marturisit. Urasc si mai feroce. un fapt nu ma supara numai pe mine. lupta dintre cele doua patimi a trecut. deodata.. de . pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. si tristetea s-ar preface în bucurii. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de Ajun. Iar Nonora te bârfeste groaznic prin oras. pentru ca ma tortureaza gândul acesta: un cuvânt. mai târziu. Am plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase. pentru ca. Mi-am însemnat pe o fâsie de hârtie multime de întrebari. aspra si mincinoasa. Petre. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. pentru ca asa scria în bilet. asa cum mi l-am schimbat si eu. ci si pe ea. Ieri am fost la tine. ne vom vedea curând. în ultimul timp. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele.întoarcere. sunt ale destinului. Ce s-a întâmplat între voi? Va stiam prieteni." Sunt sigur ca ai auzit. care te va ajuta mult. trebuie sa cauti un nume si o avere. ca daca pe tine te întristeaza. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. Acum.. dezorientata. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. în vreme ce le scriai. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. Tu vei gasi.. covârsitoare: fericirea noastra. Si apoi. ce s-a petrecut cu tine?. de asemenea. Logodnica mea nu le are. ca nu mai raspunzi la scrisori. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de Niska. De acum. Tristetea mea e întotdeauna mai disperata. Ca sa-ti plac. începusem sa ma bucur de primavara. sa ajung. veche de doi ani. dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. Ce vrei sa-ti spun? N-ai dovedit. Asa e ca par stupid? Daca mi-ai cunoaste logodnica. de ce ma înspaimânti zadarnic? De ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu crezi? Tu stii ca eu n-am sa primesc un sot. nici un pic de bunatate. XI Prietenul meu. Fac totul ca sa-i plac ei. Ti-am strigat de mai multe ori: "Petre.. dar esti aproape nebun. ci si un pas înainte social. pentru ca ele sunt mai puternice decât mine. Am sa fiu fericit. nu ma vei mai întelege. Tu trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mine. De ce nu mi-ai deschis? Radu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. fara ajutor. Ai uitat.

... trebuie sa renunt. ghicindu-i sfârsitul. în primavara. Or. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea. Toate experientele. îti recitesc scrisorile. care trimit Jurnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o... toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al existentei. nu o vorba desarta de continut.prietenie. M-am hotarât sa-i trimit acest caiet intim. mi-e draga. pe aceasta pagina care va fi citita de Niska. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva. XII în Jurnal: "Citind astazi ultima scrisoare a Niskai am fost atât de disperat. Tovarasia Niskai ar fi.. asa cum a visat ea?. nici s-o simt.. Dintr-un capriciu. trupului care se razvrateste. îmi amintesc cu Bibi tovarasia noastra si marea. atât de cald. esti încapatânat ca o bestie. Niska e perfecta. ca sa-mi înteleaga faptul si durerea. ma înspaimânta. m-am simtit atât de singur si parasit. Magia cuvântului îsi va face efectul. Acum. Eu. sa alerg. si ea mi-e draga. 256 Si cu toate acestea.. care nu am putut tacea pâna la urma. de mângâiere. tovarasia Niskai se contopeste în sufletul meu cu fericirea.. mai scriu aici câteva pagini. singura fericire pe care as putea-o astepta. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate.. lamuriri finale. Nu stiu ce am sa fac. asa ca sa înteleaga Niska.. Mi-e teama de fericre. dupa ce m-ai îndemnat.. ma ispiteste gândul: de ce sa nu ajungem tovarasi? în toamna plec.. fara prietenul meu. stiu ca vointa ta te scurma. chiar fara sa fim soti. nici .. Am sa pronunt si sa gândesc: vointa câteva minute si am sa ma schimb. s-o întâlnesc si sa-i spun: mi-esti draga!. cât m-a torturat si m-a ispitit. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la hotarâri nebunesti. dar mai înseninat. doi ani. cu atâtea daruri neîntelese. prietena ta. mai mult ca oricând.. Trebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu... pentru mine. înecata în ceata.. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. singura. Recitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. Stiu. m-ai îndepartat. e frumoasa. Tu minti spunându-mi ca suferi în singuratate. Simt ca. sa-ti fiu aproape. Eu stiam ca Niska m-ar fi primit tovaras vietii ei. larta-ma. E atât de senin afara. asa vreau eu. Niska. Pot scrie. As plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita. ea e creata de mine. cu tristetea care ma copleseste. te sângera. Nu se îndrageste decât o singura data. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti. Sunt mai trist.. daca ai suferi si tu. ca Niska e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. eu.... Nu pot s-o gândesc. în orasul cu acoperisuri întinse. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate... de care ma dezlipesc pentru totdeauna. si vacantele. Dar eu nu pot crede în fericire. Cum poti ramâne în mansarda? Te urasc. Vrei sa-ti spun mai mult? 254 255 Vrei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostita? Ar fi stupid si inutil. e libera. Niska mi-e draga.. nici chiar daca ti-as spune ca te iubesc. Ma gândesc tot timpul la tine. Pentru mine. Prietena mea. Dar si eu sânger. Te admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiri. tragicul e efectiv. încât voiam sa cobor în strada. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. Nu pot crede în realitatea fericirii.. de ce sa nu plec cu Niska. Nu te înteleg. sunt atâtea flori. de asemenea.

Niska m-ar cunoaste larva. de departe.. chiar daca as putea crea lânga Niska.. fara sa se depaseasca. In putini ani. As vrea sa ma admire pe mine. tovarasia Niskai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit chin si. pentru ca ma aflu sus. sa n-o urasc. la începutul unei crize. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odihna numai la mine. Ea va ramâne în suflet. Menirile ma poarta prin vointa mea. eu pictor.. Ma voi coborî iara si în lume. Iarta-ma. N-as mai fi putut munci. Niska ma admira. Singurul tau prieten.o spaima copilareasca. Nu am lasat pe nimeni deasupra-mi. cu disperarile si înfrângerile deprimante. Nici nu mai recitesc. nu ma înspaimânt s-o port. mult. întâlnirea cu Niska. Iar Niska nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. Mi-e somn si tremur de oboseala. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. amara. a fost tragica. nici reculege. îsi trimit Jurnalul meu intim. pentru ca asa vreau eu. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. N-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si Niskai. cu fata descompusa de veghi. înfrâna. nimic nemarturisit. în mine. Eu ma simt dus de meniri. Toate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga Niska. de acum. Cum sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti Jurnalul? Am învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. inedit în mine. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. totusi. lipsit de experiente cerebrale. M-as arata cu pacatele carnii. modela. iubire din pricina si. eu sportsman. împotriva vointei mele. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. As fi nelinistit. pe care am stiut-o cali. am fost asa cum voiai tu sa fiu. cu plânsul neputintei. As fi ramas tot timpul lânga ea. XIII Prietene. Ma simt naruit. 257 Si apoi. în toate aceste atitudini." * Niska. Dar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodata? Deceptia cea mare va fi a Niskai. sa n-o dispretuiesc. sfarâmat. ti-as marturisi acum multe. în mine. puternic. sa nu-mi ramâna nimic strain. care atunci îmi scapau. Dar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. crede-ma. M-ar chinui Niska. Mi se întuneca mintea. iarta-mi tot ce ti-am scris. distanta pe care o admira ea. calma. o ascult. Desi n-am înca dovada biruintei definitive. pe un pictor sau pe un sportsman. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. Eu nu pot crede în fericire. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. aproape. pentru ca nu-i pot împlini chemarile? Aceasta e o dovada a puterii: sa nu ma las purtat de dragoste. ostenit si istovit. N-as rabda sa admire pe un tenor. cu valorile si nazuintele mele. am fost foarte puternic. Acum. mult. Vointa mi-ar fi ramas aceeasi. sobol munci tor si orb. m-as simti umilit. sensul vietii acesta e. Am fost puternic. poate. De abia mai am puterea sa scriu. ani. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. As vrea sa fiu eu tenor. De ce sa ma tem de dragoste? De ce sa încerc s-o ucid. Cred ca am scris multe fraze obscure. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. Mai târziu. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. Ultimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. Nu ma voi feri de ea. în iubire. totusi. Dar de ce trebuie . nostalgica. Si apoi. cu slabiciunile sufletului.. prefacuta. aspra. Daca eu as sti sa scriu. nu m-as mai fi reînnoit. sobra. Nimic din seninatatea sigura. Vreau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie Niska. când eroismul nu va fi numai o tinta. aspra. Niska. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. Viata mea va fi întunecata.

Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita.nu va dauna operei. pentru chemarile sufletului tau. te cheama. Noi vom fi soti. Te vedeam atât de sus. 258 259 îti înapoiez Jurnalul. Tu vezi soarele în dimineata aceasta? Pe tine te nelinisteste primavara. mare si creator al luminilor mele.. nici unul. si din pricina mea. nici curtenitorul priceput. Tu m-ai creat. eu care aveam nevoie de tine. atât de izolat. eu aproape de tine. te voi mângâia. Nu esti pentru mine sotul ideal. Te-as vrea stapân.. Tot ce e luminos în mine ti se datoreste. nu ar fi putut fi altfel. real? Am putea pleca mâine. Ce sa-ti mai scriu? Sunt si eu obosita si fericita... care sa ne înlocuiasca. Nu vom gasi. Nu m-ai învatat tu aceasta? Nu mi-ai sadit tu pretuirea feminitatii?. care am fost atât de slaba. Niska!. Cu atât mai rau de cei ce ramân în urma noastra. si nu sunt umilita. Stiu ca tu vei izbuti. Poate sunt. Jurnalul e al nostru. Nu ne mai putem desparti.. asa cum e sufletul meu acum. De ce sa nu ramânem tovarasi. când stiu ca tu suferi mai mult. nu e asa? Pentru ca. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca exista. deprimat. fericiti. asadar. întotdeauna. mult. A mea. N-am vrut sa cred de la început. le pot spune sincer si fericit. Tu îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica. care ma fascineaza si ma stapâneste. tu nu poti spune decât da. Apropierea noastra de trupuri si suflete . nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. asta-noapte. în fiecare primavara. Cum sa-ti spun? Mi-e teama sa scriu aici: mi-esti drag! Pentru ca stiu ca e mai mult decât aceasta. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. Nu duce renuntarea pâna la nebunie. si care nu ma puteam înalta. Dar nu mai e nevoie. De ce sa te chinui. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. orice fata se îndragosteste. mai ales. De ce nu ma iei? Acum. Pentru mine.. Tu ti-ai trecut probele vointei. Voi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. As fi dorit. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam chiar sa le visez? Primavara. ma simt înca trista. Prietene. ci pentru ca te simt puternic..numaidecât sa scriu frumos? Cele ce vreau sa-ti spun. ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. fara sa lase urme. De ce sa ne despartim? Tu îmi spui ca îti sunt draga. mai definitiv. ai sa-mi multumesti. Nu trebuie sa ne despartim. va fi de acum înainte rodnic. Nu mai ai nici un . Eu ma simt a ta. Criza ti-a trecut. Dragostea fetelor e ciudata si nestatornica. Tu stii. te sfâsie? Când vrei sa ne întâlnim? îmi voi lua si eu licenta în vara. asa cum vrei si cele ce vrei tu. tu puternic. pentru ca te stiu un barbat. se uita. acum. sa le înfrângi. nici logodnicul suav. altadata. toata viata? Nu ne vom mai întâlni alta data. dar sunt si altceva. slab. si vom pleca. dar dragostea trece. Nu te teme ca vei fi larva informa si oarba. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. si sufeream.. Pe mine. esti un Dumnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet." Ultimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. sa ma daruiesc tie. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterile? Eroicul tau. Atunci când vei fi obosit. Dar eu ma simt legata de tine mai adânc. sa transcriu anumite pagini. citindu-l si recitindu-l.. suna atât de ciudat "Mi-esti draga. As plânge mult. dar fara martori si fara oficiu.. nu e nou si nu e. M-as târî la picioarele tale. Sunt bogata si sunt libera. Mai târziu.. nu ma sfiesc sa te cer. Cele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns. m-ai creat. Vom astepta vara. asa cum ai voit tu. Nu e frumos asa? Nu e original.. Viata ta îsi va pierde sensul fara mine.

. Tertium non. din adolescenta. Prietenul meu ma privea atent. Nebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. Ti-am spus atâtea. slabit si mâna îmi tremura.. în gradina. florile de liliac s-au trecut. Cum ai putea spune nu. N-ai dorit tu. Dar nu va fi decât fericirea. Prietena. Astazi m-am plimbat mult pe strazi. care e Niska ta. SFÂRSITUL PARTII A II-A [PARTEA A III-A] Azi.. . va fi o casatorie fericita. Vizita Vioricai. Nadajduiesc ca îmi vei face. nu mai stiu nimic. Acestea ti le scriu acum.. Iar sunt trista. Vestea am aflat-o de la Radu. As vrea s-o mai vad pe Niska. nu stiu ce sa-si scriu. Seara i-am scris: "Prietenul tau îti ureaza etc. stie ca Niska nu mai e trista. P. Câte nu vom împlini.. * 22 aprilie. Nu m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alege? Te-am ales pe tine..Ai sa te surmenezi. Tu ai sa scrii amintiri. împreuna cu logodnicul tau. am muncit ca un nebun. cu mine? Tu stii cum îmi ard flacarile plecarii? Sa colindam. sa colindam. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante. te vreau. de cearcanele ochilor. Când ne vom vedea? Am sa fiu atât de. 8 aprilie. în primavara? Nostalgia plecarilor se va preface în fapt. Acest fiu e inginer si e îndragostit de Niska. lacramând fara sa înteleg pricina..S.motiv sa te împotrivesti vietii noastre. Pe amândoi ne cheama fericirea. cu obraz proaspat.. de multimea caietelor scrise. printre munti. S-a înspaimântat de slabiciunea mea. Ochii îmi lacrameaza de lecturi. de tremurul mâinilor. împreuna? Te voi ajuta întotdeauna. Am fost destul tristi.. Gândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita. Dar tu trebuie sa vii. Lucreaza la Academie pentru licenta.. înca o data. Nu stiu.Nu se surmeneaza decât cei care vor sa se odihneasca. zâmbii eu. îmi spune ca Niska si-a amânat examenele pentru toamna. . s-a sarbatorit logodna Niskai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna. E suparat ca nu i-ai împartasit direct hotarârea ta. Te-am chinuit destul. Cartile s-au adunat atât de multe în rafturi. As vrea sa-mi vad prietenii. amândoi sunt tineri. si am sa-ti zâmbesc. disperat si neobosit.Niska a avut noroc. Eu am zâmbit si i-am spus: . Stii ca eu ies atât de rar". Tu nu mai ma poti lasa singura. eu am sa te ascult. Dar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. încât am început a le rândui pe podele. prietene. 261 Ascultam atent si luminat destainuirile Vioncâi. pe ape. ca nu mai munceste.. sa plecam... Logodnicul ei e fericit ca Niska s-a schimbat. întunecati. De la Bibi. îmi esti drag si îmi esti stapân. frumosi si bogati.. sfârsita. ... ci râde. sa îmi vorbesti.. felicitari si salutari. rataciri pe tarmuri.Mai ai mult de lucru? .. cu geanta plina de caiete si carti. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. Nu mai stiu nimic. * De la 9 pâna la 20 aprilie. seara. Ma simt rusinata. o vizita. noaptea. Te cer. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei. încercând sa patrunda dincolo. Sunt palid.

Viorica a plecat tot atât de trista. Trebuie sa traiasca. cu locuri noi. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum. te razvratesti zadarnic... o durere mare sau o bucurie mare.... Si cât ar lucra. . cu lumea. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum. ti se par stupide. în oras. îmi sfârsesc tineretea stupid. si toti cunosc prudenta lui Andrei.. înduri acum melancolia sfârsitului universitar. poti cunoaste tot.. Sfârseste Universitatea si nici un prieten bun. Dar e. E torturat de un gând absurd: sa se calugareasca. Dar nu e trist? . Totul se uita.. Poti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru.. acum? De ce s-au despartit Mariuca si Gaidaroff? Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la Politehnica... Tu stii ca eu am sa plâng în ziua licentei?. cu destinul. Si nici nu-l cunoaste.. ci sa dai valori mediocritatii..Unde? . Te-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi. Poate nadajduieste o sotie cu zestre.. ca nu o iubeste? * Schimbarea lui Radu ma înspaimânta. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala.. îndârjit în lupta cu mine.. De Bibi am auzit vesti triste... Dar eu?. Mi-au ajuns zvonuri ca Bibi a facut nebunii ca sa-l retina. atât de repede...Nu... daca ar avea un sprijin. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. înca... Fireste.. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini. Câti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile.. toate acestea trebuie sa se întâmple. .... înteleg ca toate visurile mele au fost visuri. poti pleca. Viorica mi-a marturisit si tristetile ei. Andrei aproape a zapacit-o. Nu plec. nu e asa?. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc..Stiu. Va ajunge profesoara într-un oras de provincie..Nici eu nu stiu. si încheierile sunt totdeauna triste.. Si Bibi îl iubeste. sau transfigurând-o. fara sa fi cunoscut o primejdie. înca. Dar mai sunt câteva luni. o carte la o luna. în cel mai bun caz. poti ajunge oriunde.. Ai sa începi o viata noua. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns. cu oameni noi. a unui profesor de liceu. Dupa licenta. asa e firesc. Eu l-am îndemnat sa plece singur. acolo unde ma duc. . E greu. Acum fiecare apuca pe alt drum. Câte n-a nadajduit în acesti doi ani.. . Pentru ca nu stiu daca voi mai putea citi. Trece. cu nume. atât de pacatos... Cum n-a înteles. stupid de repede..Nu ma razvratesc. îl iubeste.. Datoria ta nu e sa te lasi coplesita. Dar e asa de trist.. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie. atâtia ani. Ce mult l-ar iubi. Lupta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari: sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului. ucigatoare. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul.. aici. Viorica. are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la Litere. în criza. în adolescenta? închei o epoca.. Mariuca asteapta o casnicie pripita. De abia va gasi timp sa mai citeasca o revista. ... sa rataceasca. sotie. Gaidaroff e îndragostit de o necunoscuta.. stinse.Viorica. însa. Nu stiu si nu cred.. Gaidaroff se pregateste pentru barou...... Ce frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori. De ajuns. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani. acolo e sfârsitul... Dragostea lor a durat doi ani.. proaspat.. cu pieptul larg si umeri tari. Si anii au trecut. Cine ar putea sa ma biruie.. Tu esti baiat. cu rosturi politice.Viorica. care rascoleste acum Academia.. Toti îi cunosc dragostea.. a încercat ultimul mijloc. în toamna plec. Ea..Pâna în toamna. .... Pentru mine..

Nu vrei sa vezi. Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor.. Ascet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti.Nu se poate!.. parasite acum cinci ani. dar ma înspaimânta urmarile. . mai patimasa. Sa mai astepte. aproape de înserat. Am cerut-o. sus. . Lasa-ma! Bratele mele erau prea tari... A început sa râda. Nu linisteste.Ca un prieten. Eu nu pot sa ma duc la Ea. mansarda?. bruni si speriati.. fara aparare. I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul. . îmi placi si mie. e inutil sa te prefaci pudica. desfatând-o si apoi luând-o ca un fur. Faptul s-a petrecut înainte ca Nonora sa . cu o dedicatie stupida si dragalasa. mai calda...Cu atât mai rau pentru logodnicul tau. ... Aminteste-ti. * Si tot n-am vazut-o pe Niska. de purtarea mea. Misticismul lui Radu.. sincer si direct. O ghiceam tulburata. ci tortura. .Nonora. Acum doi ani o îndragisesi.Ai sa fii cuminte? .. . Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. nu se poate!.si am plecat.Nu. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad.. de ineditul faptului pe care-l întelegea din ochii mei.. pe bulevard. si. E prea veche. * "• Mi-a zâmbit. si-apoi sa se hotarasca..... de primavara.. Uitase obraznicia mea.Ai început sa vorbesti ciudat. Mi-a aratat fotografia lui. Eu îi simteam trupul încordat. Copcile de pe umeri se deschisera singure.Acum ai sa vrei mai mult..Nu te mai recunosc.. Bratele i le-am înlantuit de bratul meu. . mai puternic decât respectul pentru dragostea Nonorei? I-am soptit.. nu însenineaza. Am despicat genunchii si i-am stapânit coapsele. I-a sarutat fotografia pe strada. Trupul i l-am frânt. în mansarda. . de simturi. . în toamna plec. • .. Calugaria tânarului nu e o alinare..Nonora. mai puternic decât vointa mea..Nonora.Nonora... dupa ce plec eu. îi astept la mine.. mi-a luat bratul .îi înteleg gândul. * Azi. Va pacatui în manastire si mai mult. 262 263 Ce-am simtit eu atunci.A început sa fie cald în mansarda ta. atât de întunecat.. tremurând.Acum nu se mai poate. . voiam sa te sarut comod..Nu se poate. Nu ai amintiri în odaita mea?. cu care se va casatori. sa mai mediteze.Scoate-ti bereta. Sunt logodita. vast. . altadata ma lasai sa-ti sarut sânii. Am ales cealalta cale. am întâlnit pe Nonora.. ... . Iar linistea nu si-o va gasi. Nonora a fost astazi mai frumoasa. Ascetismul oficial si poruncit e plin de ispite.. scoate-ti tot ce vrei.. Nu si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri. I-am zarit sânii. Acum sunt logodita. De unde îmi ghicea Nonora gândurile? Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu. iar sufletul vast. casa se darâma. pentru cea din urma oara. fara disciplina. . hai la mine!.

ai înteles greseala si ai fugit. Acestea au trecut. Laudai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. din ultimele experiente.. Lumea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. Cu o singura deosebire: eu voi pleca dupa ce voi învinge. Lumea vasta. ci o meditatie. sa rupi logodna. Amândoua sunt tragice. Nu stiu daca îmi întelegi seninatatea. a mansardei cu amintirile adolescentei. Ne-am desfatat trupurile. si te-ai logodit. Pentru mine esti înca un învins. sufletul meu e vast. Nu o exaltare provizorie si trucata. nostalgii. încât cuprinde într-însul dureri. nu fuga. slabiciunea. logodnica celuilalt plângea. Ai facut acel pas pentru care trebuie sa te chinuie mustrari. înainte ca eu sa sovai. ". cu atâtea amintiri. Ai fost atât de slab. Pentru mine. Am toate motivele sa fiu trist. Si-mi scrii ca te simti puternic. Ea nu e vinovata. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. nu a adevaratului suflet. Apoi. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de chinuri. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. Acum. .. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare.. . Priveam pe ferestruica. în patul meu. acest cuvânt exista. pentru ca sufletul e transfigurat. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. De ce sa fiu trist? Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. înapoi nu ma mai pot întoarce. înfrângeri. De altfel. între carti. Aceasta era barbatesc. Te-a mântuit mediocru si umilitor. Nu mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. Simt vara în mine si în arbori. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. nici darâmarea casei în care am copilarit. Am recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. Acolo. pentru ca sufletul meu e atât de vast.judece. mare. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînchipuite. de ce ai facut asta?. va fi o uitare organica. în orasul cu ispite. Si simteam tulburarea nestinsa. înjurai meu. * Din scrisoarea catre Petre. Fuga ta nu e o dovada de vointa. Claustrarea mea nu a fost o fuga. bucurii. doruri. din sensul pe care îl dau eu lumii. Plecarea mea nu va fi fuga. nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. toti sunt tristi de vara si de despartiri. si sunt totusi exaltat. nici logodna Niskai. ci un fapt las. nici plecarea mea pentru atâtia ani. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. Tu nu poti întelege pretuirea biruintei. a sufletului nascut din trup. ci ai fugit din lupta. ai fagaduit. Nu ma întristeaza nimic: nici risipirea cercului. o data cu cele din urma reminis264 265 cente ale adolescentei.De ce ai facut asta. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. Viata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. o reorganizare a mijloacelor de lupta. nici de fuga. Nu ma întristeaza. ai s-o uiti. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. nesfârsita. cu examenele trecute. Exaltarea izvoraste din îndurarile mele. Ai fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. efectiv. într-o zi de reculegere. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. De ce s-o urasti si de ce sa fugi? Trebuia sa ramâi aici. din acel oras departat si imens. eu nu am nevoie nici de plecare..Tu nu ai biruit. Nu exista decât doua vointe: cea cosmica si cea eroica. E umilitor.

pe Bibi. pe buze a pierit. De ce ne-am uitat noi. mental. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. de sinucidere. la aceeasi gazda de acum doi ani. Sunt mai adâncit.. despre care aflu putine vesti. pazeste-ti-o. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea Niskai. Ma rugam lui Dumnezeu zi si noapte. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga. E foarte rau bolnav. am fost calcat în picioare. dupa rataciri în care mi-am cheltuit tot ce aveam. Ma gândesc la rastimpuri la ea.. Tot ce staruia adolescent în ochi. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce. m-am rugat de ea. în fiecare dimineata si în fiecare amurg. ci numai credinta. pe mine. Soarele exista. înca. altii. 21 august. m-am târât la picioarele ei.. linistit. E singurul lucru care pretuieste în viata. Vei suferi mult. Eram aproape de nebunie. bicisnica si mediocra... Locuiesc aceeasi odaita. de vechii oameni. de ce sa plâng? Nu mai am doruri. ". Si n-am putut uita decât acum. sorb vazduh sarat. Voi pleca. Mi-e teama de prietenul nostru. Nu plec si nu ratacesc ca sa uit.Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa.Trecând prin Lausanne. am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene. care am îndurat magia cuvântului Ťtrebuieť. Nu-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. la vechii membri ai cercului. pentru ca eu le voiesc îndeplinite. Prietenul meu. pe Andrei. Niska îsi petrece vacantele la munte. Am întârziat mult de vorba. asculta-ma: nu iubi. Nu fericit în sensul comun.Aceasta o spun eu. Am fost înfrânt. Acum. Studiaza matematica fara sa stie medicii. dupa un an. Acesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. Cu cât mai mult se vor aduna amintirile. de ce sa ma tulbur. Traiul meu e simplu si aspru. Nu ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp. dar e senin. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. Am plâns. Nu ai dreptul sa ma îndemni spre pilda. ma înalt iar. Ratacesc pe câmpuri. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. Dar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe. Nu am stiut ce sa-i raspund. Studiul nu m-a alinat. N-am fost un singur ceas trist. Nu stiu nimic de la tine. pentru ca dorul se preface în realizare.. care am pasit mult mai sus. netulburat de ispita dragostei. Tot mai departe. începuta în toamna si sfârsita de abia acum. Tu ce mai lucrezi.. lânga logodnicul ei. Nu . M-a întrebat de tine. ." * Prietenul meu îmi scrie. Nimic nu trebuie sa ma tina de vechile tinuturi.. ce mai planuiesti? Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare. eu privesc soarele. oare? Nu-ti sunt. tot mai sus. vei îndura umiliri si înfrângeri inutile. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe Niska... adica eu însumi.. Eu pot sa gândesc acestea. pe Paul. Esti fericit ca poti lucra în tihna. Simt ca sunt mai amar." * Astazi. Nu voi uita nimic. în fiecare ceas.. crestin si dornic de munca. am vrut sa uit. Ci fericit. Cauta linistea. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. Gândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris. istovit. cu atât voi fi mai fericit. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. Astept roadele. Ma voi întoarce sarac. la schit. Eu. pe frunte. Laud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez. îmi odihnesc ochii în mare. cel mai bun prieten? Eu am început sa ma vindec de dragostea încheiata atât de amar. I-am spus ca ma rog lui Dumnezeu ca sa-si pogoare harul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti.

A fost senin. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. si am dreptul sa aleg. ispititoare. si ele au trecut. cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. cel mai bun prieten. fara strigate. si câmpurile aspre. si îmi zâmbea numai. voios. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. Niska. serile. . Ea era tot mai trista. privind. de gustat. îl împlinesc. câteodata. poate.. pe fereastra vagonului.. Acum. culegând desfatari. Nu ma mai pot simti singur: pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet. am îndurat ani. Niska!. Aflând ca plec. cu bucle negre deasupra fruntii palide. cerurile cu ispite. ratacirile pe câmpuri. Mi-a zâmbit. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. sunt insule care ma asteapta. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. si atâtea topuri de hârtie alba.. Eu am ramas. Nu mai ma simt singur. sa râd. Nu ne-am întrebat. Cele ce vad înaintea mea. Gândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. se va încheia cât de curând. Calm si retinut. si cerul înalt. acum stapâneste. în dimineata întâlnirii noastre. creierul si sufletul meu o capodopera. încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. drumurile care ma îmbie. de cuvintele pe care i le spusesem. cu ovalul fetei mai trist. al unei seri de toamna. la gândul unei despartiri.Merg. Am zâmbit si eu. si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet. înlantuit de lume. zvârcolit de chemarile tarilor care îmi sunt streine. Poate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. ma întristam la fiecare amintire. si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul. câteva clipe. fara entuziasm. Gândul de a ma crea. cu buzele mai palide. am întâlnit-o cu aceiasi ochi viorii. de privirile mele arzatoare si stapânite. Eu sunt. veghile. Era atât de tulburata de întâlnire. aici. Am vorbit despre examene. . Eu o priveam: era schimbata.Buna dimineata. pe tarm ma desfata. Sunt pamânturi care ma cheama. Ceea ce era altadata obscur si tainuit în suflet. început într-o zi de vara chinuita. dar si drumul ei merita sa fie batut sincer. amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. cu sufletul împrospatat de toamna. * Octombrie. îl voi rasfoi. Astfel vreau eu. sa glumesc.sunt trist ca toate acestea au trecut. * Toate diminetile au fost frumoase. si trist. apoi mi-a scuturat mâna. un drum de culmi. înca. A sovait. raspântiile cu vânturi. sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas. Sunt atâtea de cucerit. care ma atâta. câmpurile în toamna. în gara. 266 267 Acest caiet.. fara tânguiri. Am întâlnit pe Niska. lumina.. asa cum îmi va fi drumul. alaturi de mine. rece. Am ajuns. si am ramas. Soarele. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. . frumoasa. Al meu e. de aflat. de a ma lumina pe mine fara a face din viata. Caietul se va sfârsi firesc. Munca. Am început sa-i vorbesc. Toate fagaduielile le împlinesc. Eu eram hotarât s-o ajut pe Niska. sunt carti care ma doresc. al unei livezi înflorite. Altadata. Toamna e senina si calda. desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. îmi pregatesc plecarea. Sfârsesc examenele.. i-am luat bratul.

Ce-mi pasa de amintiri? Ce-mi pasa de acea primavara nostalgica? îsi au locul lor în suflet. Niska. Mergem spre gara.... de ce îmi spui toate acestea?. Stii.. de mediocritate. . Lacrama. Ma înaltasem atât... nunta mea e la sfârsitul lunii. vreau sa revad si manastirea si biserica. o data.. Niska.. în oras de provincie.De ce îmi vorbesti... esti licentiata. Te stânjeneste cuvântul.Ce ne pasa noua? Nu mi-e teama de ploaie. nu mi-e teama de padure. cu sot cinstit...Amintirile se împrospatau.. cu atât sufletul se însenina.. zâmbind. Cerul se .. ...Si acum... în cerul cu flacari reci.. Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua.Ai sa uiti...... ... niciodata? .... . Niska.. în anii prieteniei noastre. A început sa plânga.. prevestindu-ti fericirea în mediocritate. Mergem spre gara..Vreau sa-ti însemni viata. îmi ascultam sufletul razvratit. cu vânt rece. pentru ca te va abrutiza spiritualiceste. . înfrânta de mediu. am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit.. . Niska! Nu s-a mai împotrivit.Niska.Când pleci? . legat în piele. Alege tu cuvântul..Vreau sa-mi amintesc. Când ma voi întoarce si te voi gasi schimbata. ma înspaimânta. si sus. si ochii se adânceau sub lacrimi.Ai sa uiti Niska. . se întuneca. Niska. . si bratul ei tremura.Stii ce vreau?. ai sa ma ajuti. înainte?. Am mângâiat-o pe par. nu pot fi fericita?. vasta si ispititoare. departe de mine ai sa uiti. Eram în anul întâi. O priveam.. Si cu cât se tulbura padurea.. . . Si e toamna. . în trei ani...E stupid. Padurea fosnea.. E tragic... dar eu traiesc din viata. Atunci era primavara.. . Dar sufletul era de acum senin. Am lasat-o sa plânga. iar n-ai sa fii. nu? Cum i-as fi putut spune ca nu voi uita.. ca din ochii unei icoane.. pe prima pagina... .Se apropie furtuna. Si se apropie ploaie. dureroase.. se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze. Vreau sa mai vad o data. De ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta..în câteva zile. Zaream nori albi adunându-se..Stii care va fi darul meu? Un caiet alb. Drumul ma îmbata. stiu.. . fericire comoda..... nu. în padure se isca vânt de ramuri. dar nu vreau sa le împrospatez.Si eu vreau sa ne înapoiem. Tu traiesti din amintiri. acum când se vesteste ploaie. dar care te va face fericita. cu frunze multe luate de vânt..Nu.. care nu e cea pe care am ales-o amândoi. . Niska tremura tot mai dureros. Padurea era acum sângerata.. cum ai uitat când te-ai logodit. Spune-i atunci cum vrei: casnicie.. f 268 269 . sa-i spun ca mi-e draga.Niska. cu copii frumosi. Nu stii ca atât cât existi tu. eu te mângâi.. si lacramile îi alunecau pe obraji... eram atât de naivi. si reconfortant pentru mine.Eu credeam ca ai sa ma mângâi. ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele... Sa cautam trunchiul de lânga lac unde mi-ai ghicit în palma. . cu aleile pustiite. As fi voit s-o mângâi.De ce îmi spui toate acestea?. Ochii se înfigeau în zari. era atât de frumos.

de obraji.. înghesuite într-o lada. umerii încordati. O parte ma va întovarasi dincolo de tara. Un . cu fruntile plecate în ploaie.. . cu orase.. Totul e viu.Vine trenul. ploua.Pentru cinci. eu zaream tari cu lumina.. iar mansarda mea se va narui. zece ani. mi-a aratat cu degetul obrazul. . Rafturile sunt acum goale. Orasul se înseninase. Marcu si Petre la Paris. pe care abia îi începusem. de studente timide.Da. S-a apropiat trenul. Coridoarele se lumineaza de ochi. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras. e nou. zvelt. Câmpul era întunecat. Ne-am urcat în vagon tristi. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig. o parte ma vor astepta în podul bunicii..Noi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. singur. Ne ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor.La revedere. Ai mei s-au risipit. Niska. Niska!.întunecase. Eram puternic. Eu plec.. Cartile au fost coborâte în lazi.. Povara amintirilor piere. Hârtiile din sertare. Seara. Am plecat. Nu cunosc pe nimeni. Pe urma. si a zâmbit. Am iesit la câmp. Eram numai noi doi în sala de asteptare. alaturi de lacramile Niskai. Niska. Banuiesc în perechile stânjenite de ochii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface.. Universitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri.. Niska. ranita. patimas si odihnit. i-am strâns iarasi mâna. în gara. Paseam amândoi. Jurnalele din liceu. eram puternic. * Ultima zi si ultima noapte. . proaspat dupa ploaie. Mi-am ales numai câteva plicuri. Si vântul iscat din munti chinuia padurea. Ploua.. ridicându-se. iarasi ne întâlnim. copilaria. Nu ne-am vorbit pâna la gara. tari cu zapezi. Niska îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. Cadrele au fost coborâte. Am sarutat-o pe gura. -Da... Intorcându-ma. Mansarda mea pare ciudata. adolescenta. Niska plângea. în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. câteva hârtii.. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti..se va înalta. adunate si scrise vreme de zece ani.. la orice pas în odaita scunda. . patimas de tot ce voi afla.. Fireste. liber.. tulburati. Cum ne-am împrietenit. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I..înalta si cenusie . si lectura timida a celor dintâi pagini scrise.. trecutul?.. o data cu mansarda. muschii înserpuiti pe oase. alta casa . în trasura. De-a lungul copacilor loviti de picuri. cu iarba pustiita de soare si bruma. trebuie sa plecam. de tot ce voi stapâni în anii tineri. Profesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. a v^nit Radu si s-a întristat. Ma simt usurat.Trebuie sa plecam. e proaspat. globul de la lampa ridicat. de zâmbete. caietele cu povestiri si gânduri.. nu?. ciuntita. îmi gândeam drumul meu. . si noptile de adolescenta.. Priveam cum ploua. si adunarile prietenilor. în locul casei batrâne. nu-mi voi mai recunoaste strada. pe strazile reci. . blând. De ce sa-mi amintesc. Gemetele se fugareau deasupra brazdelor.. Drumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie.Si ne despartim de acum. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. . lung si dureros ca un geamat..

Nu sunt trist. Caietul îl voi purta cu mine. obosit.Radule.. Ne-am sarutat. voi renaste.. fumând." Am zâmbit deschizând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. în zori... Poftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup. Ma simteam ostenit si strain. în orasul strein. printre oameni straini noua. nici amintiri. Am zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita: "La ce te gândesti? La cel care trebuie sa moara. In fiecare noapte. SFÂRSIT Clinceni. alaturi de fotografiile din copilarie.prieten la Geneva. Rasfoiam hârtii multe. Viata ma cheama. Toate gândurile. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. 270 271 El a plâns. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. . Sa ne despartim. Viata ma atâta ca o primavara perversa. si între filele pasaportului. Acum. El tot ce a avut asupra-i: un pieptene si un carnet. o fâsie de matase si o fotografie de a Niskai.. . din Universitate. sa ma coboare în gari necunoscute. simt fluturari de meniri. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea.Esti copil. Am pus cutia în lada. ma destept. devinez toujours"... înainte. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur. Poftesc orasul strain ca pe un fruct zemos. nici tristete. Trebuia sa ma grabesc. M-am închinat soarelui care sa înaltat în cerul rece. Radule. Radu lacrama.. Ceilalti. Lumina îngheta între rafturile goale. din liceu. Revarsari de viata ma înabusa.. . cu tufe de liliac. deasupra patului fara iconita. înspaimântatoare în ispite. Ochii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. risipiti prin oras. îi banuiesc pe ceilalti.. când am gasit cutia cu amintiri uitate. . ratacind. Cerul e acum însângerat si calm.. cu geana vânata. 1928 1l-l9 februarie . Trecuse miezul noptii. Am tresarit o singura data.. nici lacrami. ca sa nu-mi vada ochii. Trenul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. Nu ma înspaimânta nimic. la rubrica: "Lespersonnes qui accompagnement le porteur passeport". Radule. în fiecare dimineata. nu plâng. Ci ma simt numai obosit. frig.. alaturi de o padure si un râu.. la cele ce va trebui sa împlinesc. de Viorica. Se facuse frig. Ascult cum alearga trenul însetat de vazduh. Se darâma doar zidurile. Nu las în urma mea nimic. vasta si diversa. Soarele se pogoara. ma voi darui.Sa te gasesc sanatos.. Nu voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit. în lumea noua care ma asteapta. de Bibi... ma desteptam. Totul e înainte. sa cutreiere.Radule.. Se întrista amintindu-si si de Nonora. Câmpul cu roada însamântata ma tulbura.. eu l-am îmbratisat. de colinde.. vast si senin. alrulla Torino. scriu aceasta ultima pagina.. Sufletul meu e aspru. cu dedicatia: "Devinez. neodihnit. Toamna e senina si înalbastreste padurile. în zori. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. de Ajunul cu bucurii. Drumul ma îmbata. Lacramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. pe amândoi obrajii.. As vrea ca trenul sa alerge. Felinarele pâlpâiau la colturi de strada. L-am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati. înapoia mea. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea deschisa.

Da. In odaita mea plina de unelte proprii. ghicii ca se vorbeste de mine.S-apoi e si "lenes". ma rog Domnului sa fie astfel. zoologia. Lenes. rotund si tuns ca-n palma. V reala 192l-l922 Citind aceste pagini. fara pic de remuscare în fata raului. Dar eu?! Fara amorul-propriu al naturalistului. ce las! 28 octombrie 1921 Toata ziua am fost suparat. bineînteles. Eu l-am început astazi. lenes. caci astazi începe greul scoalei. întors acasa. Cel putin asa credeam eu. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. cele mai multe rele. rafturi de carti. si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. Cauza n-o stiu nici eu. "monser"! Curata nebunie! . au început a curge notele. Starui în nadejdea romanului "omului sucit". si rele. îmi pun mâinile în urechi si trec mai departe. Lenes.2-8 martie ADDENDA 272 JURNALUL UNUI OM SUCIT Eliade Gh. dar dupa alte conceptii. în copilarie. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. cât despre mine. lenes! iar eu nu raspund. nici o tendinta spre îndreptare?! Ce Dumnezeu!? Parca n-as fi om. Dar azi. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. renumele de "lenes". Prima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte! Lenes! Da. Lenes! Eu sunt. au început a se gramadi asupra persoanei mele. Si Fabre îsi primise odata. Mircea ci. dar efectele le simt si le îndur. pe capul meu de elev în clasa a cincea. astazi 12 noiembrie 1923.Da! un nebun ce se tine de prostii si filozofie! . mi-am dat seama cât se poate schimba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. în dosul meu auzii: . 27 octombrie 1921 Toate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. Poate în toamna anului 1925 voi zâmbi de cele scrise acum. . borcane si eprubete. si bune. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. m-apucai de studiul meu favorit. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. desigur.Ce filozofie. azi vazui ca manselasem. eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. Copilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. caci de câte ori sunt ascultat. iar cuvintele "lenes" si"mediocru".

. în lumea celor care nu graiesc.. fara pregatire. ma dau la o parte.. Mâine. improvizat dintr-un borcan de muraturi.. lenes! Simt ca lacrimi îmi împainje274 275 nesc ochii. în care le tineam anume pentru anatomie! Certându-mi distractia pagubitoare. de mândrie.. Vazând ca ploaia nu înceteaza.. în lumea muta în aparenta. unde se zbate o întreaga familie de tritoni. Rezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei. crimile navalesc. s-a facut. ce s-a facut. Si când ma sculai. insecte si larve . drept în fata baii. Cu tocul rezemat de buza calimarii. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta. am luat nota noua.. ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. Iar lenes? Pâna când? Si. începui de-a dreptul pe caiet. dramatic.micul meu muzeu.. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. la scoala. Le pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon. Citii pâna seara "philosophie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. ultima injectie cu fierul înrosit.. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta. ultima picatura de otrava: lenes. cu cotul presând gresit un pachet de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. cearta. poate ma. Pâna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet. în lumea instinctului si a inteligentei. desertai flaconul. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei! Uitând ca mâine am scoala.. primul cuvânt îl auzii de la tata: este cam "lenes". în sfârsit. Comte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele. iar la urma. Fara a fi citit ceva. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. Aveam de facut o comparatie la româna. doua de miere si o duzina de eprubete si începui explorarea locului. surescitat peste masura. Grupul trece fara a ma baga în seama. am iesit din ascunzatoarea mea si. Dar. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti.. ca s-o termin.. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din La philosophie posi-tive de A... 1 noiembrie 1921 Prima bucurie! O nota buna la fizica. Lenes. ma sculai. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar. Amanuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase: e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate hainele mele udate de ploaia ce nu înceta.. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu. Lenes!. fug. uitând ca mâine poate m-asculta. nici de suparare. ca-ntotdea-una. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc.. ca se poate foarte bine sa-mi schimb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. Trecu un ceas si. tinta cercetarilor mele. Si-aici mi-au venit lacrimi. ca sa fac un dus! malul lacului Herastrau. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul. cu lampa aprinsa. adormisem... ma dezbracai de pardesiu. dar nici de bucurie.

aud pasi pe scara. când m-am sculat. am pornit-o la excursie. în Tunis. în sfârsit. Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-giques si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul Fabre. cel mai înfocat optimist.. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii. caci toata ziua astazi am fost trist. morocanoasa si ploioasa. si astazi.. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. studiai pâna la unsprezece. 7 noiembrie Azi a plouat toata ziua. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. prelungii sedinta pâna la opt.. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. fui foarte deziluzionat. Desigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. Tristetea naturii s-a transmis si asupra mea. Dimineata. Da. Când ajunsei acasa. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie. Toata noaptea ma visai. începui seria a doua a Souvenir-xsnlor si. Mâine!? Ce-o fi mâine? Ah. timpul!. 276 277 Mi-adusei aminte de axioma lui Alecsandri: "Românul e nascut poet". precum si aspectul himeric a doua broaste moi. cu ghetele lui unchiu-meu în picioare. trebuie sa ma culc. Mâine! ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. ma visam în vacanta. la excursie. 1. Sâmbata. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica. Ora unsprezece si un sfert. Nu ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. Dar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate.. ca chinezul dupa ce sia mâncat orezul. când în loc de trandafiriul cer al Tunisului. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor herborizam multumit. îmbracat foarte rudimentar.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. ma vazui silit sa ma-mbrac. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta. care numai la poezie nu te predispunea.. Fu destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în vehiculul automat ce conducea. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. când tata veni si-mi stinse lampa. Toata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. 3 noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut. în meleagurile dimprejurul Brasovului. Dar. Bucuros. mai ales ca odaia se cam racise.. care venise sa faca studii. 4 noiembrie Astazi m-am sculat la noua. Vazând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. Eram pe Duminica. entuziasmat din ce în ce mai mult de .

de colegi. Cu coatele pe masa. ca jarul. dar cu toate acestea 278 . nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. de viclenie si intrigi. Sunt "eu". Pe drumul spre Campestra. când ma chema la masa. în fata o gradina cu verbine si petunii.. Un singur lucru ma chinuia. recitesc pentru a nu stiu câta oara L \'harmas din Souvenires. pentru a-mi câstiga pâinea? De ce? Simt cum o durere mare. mare ma cuprinde si repede pusei perna la ochi. încercai câteva mazurci. iar în fund... iar doctorul doar îngâna: . ce trosneste. dar sunetele erau false. Dormitam. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. ca ramasei mult timp ca sa-l admir."Virgil al insectelor".. care. Aveam întotdeauna pe naturalist în fata ochilor. nespus de trista. Afara a început ploaia. Unsprezece si jumatate! Ar fi timpul sa ma culc. îmi ridic capul care ma doare grozav. pierdusem notiunea timpului. ca sa nu mai plâng din nou. pluteam. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. auzii pasi pe scara. Nu simteam nimic. se vedea prin el ca printr-un geam. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii: iar a plâns! Ghicii: era mama! 28 noiembrie 1921 Trei zile am fost bolnav. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica.Oboseala nervoasa. în dreapta o alee de liliac. brazdata cu milioane si milioane de ochi stralucitori. de ce nu m-am nascut la munte.O casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. Luminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. poate sa capete o. ca prin vis. fara teama de profesori. tufe. Din cauza prea marii temperaturi. Am luat atunci Marsul funebru de Chopin si i-am cântat introducerea. mama nu mai contenea din plâns. dar parca eram treaz. pâna ce chiriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasma? De ce? De ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi. iar vântul îsi chinuieste prada. Mi-e mila de bietii copaci. dar cu o expresie de ciuda. . aiuram. cu potpouri. nu ma ridicam de la masa decât seara. jos ca un gol nemarginit în care. De ce nu mi-a dat Dumnezeu si mie o casuta la tara. Dupa-masa trecui sa cânt ceva la pian. cu fata în sus. cu toate acestea. In gradina.. cu ochii blânzi. dar ce febra? Credeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. iar batrânul e Fabre. ma gândesc. un omulet fara barba. într-o ceata luminoasa. si arini. o mâna îmi ridica capul.. Iata-ma din nou sus. si-n mijloc un tunel imens. rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. în loc sa studiez. unde sunt? Ma uitam în sus. de te apuca fiorii. înconjurata de o întreaga armata de copaci. unde as fi lucrat fara frica. ceea ce am si facut repede. desisul fara umbra al "harmasului". Lampa e stinsa. Eu nu mai auzeam nimic. cu toate ca exista. Visam. cu parul blond si cu o fata trista. am avut febra. afurisita. citeste prea mult. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. Si tunelul fosforescent atât de frumos. în pat. N-am putut mânca mai nimic. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. peste tot ceata luminoasa. iar lânga el un baietas. Adevarat?! Dar imaginea mi se sterge repede din fata ochilor.

încetul cu încetul. pe care nu îl pot atinge.279 nu cadeam. nici macar o ceata. nota si coroana. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. prin nimic. doua algebre si nu stiu câte religii! Bietii oameni!. Cum ma doare capul! Dar uite tunelul. unde. am ajuns!. recurg la tot felul de lucruri nepermise.. E rau. Ceea ce nu e bine.Nu ma mai cunosti? Mama... alias si de . 30 noiembrie 1921 La scoala. Ce ai avut? Bine ca te-ai vindecat. numai si numai sa ajunga. în aiureala. luminile tunelului se stinsera. un smoc de foi oficiale. în fata se întinde tunelul.. vorbeste despre ce-a citit. parca pierdusem ceva. se crede cel mai cult om. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii. Si pentru ce toate acestea? Pentru note sau "fituici" la teze. "A! ai venit?.... încep a-l lauda... sperând ca. carne este." Parca se rupse ceva din mine. o durere vie simtii pe frunte. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. fara sfârsit. interesul îi predomina. infinit.. si ceea ce s-a nascut din spirit. privind prin ea. si cu toate acestea simtii ca silabisesc: "Ceea ce s-a nascut din carne. nici poetic nici moral.. Atunci ma napadira alte întrebari: "Unde e creierul? Pentru ce judec? De ce vaz?. sub pretextul unei prietenii.A fost un vis.Ah! Mama.. A! m-apropii. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam. zice-se.. nu e bine. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta. c3 vine acum doctorul . simt ca zbor.. Periculos. . îsi epuizeaza fortele în hanalitati fara de nici un folos. oboseala nervoasa. sa-i poata "sufla" la lectie. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru existenta.. Atunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. de altfel.... de doua ori invizibil ca si razele.Tunelul. tunelul. Acum. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. în jura-mi. în catalog. te doare rau capul? . eu? Un nimic. Nici un semn de prietenie din partea colegilor.... cu mare seriozitate si prudenta. Cine esti." Vroii sa trec înainte. culca-te. spirit este.. îmbuibându-se cu nume proprii. Si ca sa-si vada idealul. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra.. ceata se întuneca si... privirea nu întâlni nimic. nu se vedea nimic. .. o sfortare! Mai! Mai! înca una! în sfârsit.. poate sa capete o.Uite ce e." De când mergeam si tot la usa tunelului sunt. . a-i tine partea în discutiuni. Cum e aia? Ma privii. Când le dadeam ziua buna. îmi punea mama gheata. localitati si ani.Ce ai. Bietii oameni! Pentru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. iar daca vad ca au învins. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. "interesul lor". înfiripau o vorba-doua si se eschivau.. Cum simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note. Iata viitorii oameni de stiinta. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. si visul?. în timp ce ma apropiam de o deschizatura închisa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad.. Si viseaza vedenii.. . tunelul. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea.. el premiantul. trei istorii.în tunel.. puiule. Acuma îi cunosc pe toti. înaintam pas cu pas. . dar faceti reteta aceea si puneti-i gheata. foarte usor: "Ce sunt?" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". doamna. nimic. simt o durere usoara în tot corpul meu. puiule. foarte periculos.

Dar curios. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. în clipe libere. de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala.. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. Pentru mine. da. pe care însa toti o acceptau fara discutie. etcetera. baga intrigi. fie el analitic sau nu. îmi strabat creierul. lor. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe." Aci nu minte. Nu stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui.. ajunse pentru mine curate chinuri. dar care mi le porunceste necunoscutul! Parca bolnav. ci împarte numai dusmanii. când fara a medita nimic privesc cerul. ca în alta încar-natie eram fachir sau asa ceva. eu am învatat. fara nici un rost? Caci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. lupta. care vor conduce universitati. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. cu chimia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. fire independenta. tot dus pe gânduri. asa. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. Atunci? Bine zicea bietul tata. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. dintre care foarte putini merita numele. Un om sucit. ce numi placea sa fac ce faceau altii. de cred în metempsihoza. pe mine. daca nu are protectie. Si acum.. etcetera.. luciri razlete. sunt tot trist. mai mult sau mai putin materiala. din fruntea statului. a fost comun. nu leaga nici o prietenie trainica. caci nu intra în caracterul meu. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. deci prezentul. o putere suprema îmi porunceste: fa! si fac. fara nici un înteles. Da. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de ani. ca sa scap si sa ajung. cât de hâda e realitatea. toate portile li se vor deschide.politica. Ah! Doamne! Realitatea. de ce. mai mult ma întaresc. un egoist hipertrofiat. facut anume pentru a atrage neînarmatii ÎD lupta pentru . de ce nu ma împacam eu cu programul scolii. gânduri ce nu-mi apartin. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri extra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". eu am învins. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. Când vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". Nu stiu ce-mi spune mie. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot. un infim vierme orb. iar peste 10-l5 ani. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. A fost un învingator! Si acuma ma gândesc: ce-o sa ajung eu? Ca sa-mi epuizez energia. Ca sa ajunga. daca n-a fost rau. "Ei. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. dar care totusi ei i se par periculoase. niciodata n-a fost îmbucura-. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. O putere neînteleasa pentru mine. zâmbesc.. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului. un om sucit! Acuma vad eu. iluzii niciodata realizabile. Ce-o fi? Ce pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. 280 281 3 decembrie 1921 II 30 noiembrie 1921 Da.. premiantilor. realitatea. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. la un început de neurastenie. prin munca m-am ridicat aici. tor. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani.

dar numai în vis.? încep sa tremur!. nu te încapatâna. Când esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare.. sa încep sa râd. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul. Niciodata nu mi-a fost frica de moarte. eu ma duc la Sosea. haide. sa mi le amortesc. ninsoarea a contenit. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele: materia! Ah. daca.. dar tu nu mai zburda atât de mult: fa-te ca nu vezi. dar asa. uitând ca am ceva. Fac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile.. dar nu pot. nu auzi. Ma doare îngrozitor capul. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile.. din lipsa de subiecte de meditatie.existenta. Ce bine e când mori! Atunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului.. o durere naprasnica îi silea sa se-nchida. Când încet. Vointa. nu vrei sa ma asculti? Ei! Ei. ai si uitat? Ei.. Gânduri de bolnav! De azi-noapte. Câteva idei mai le memorez. bineînteles. de multe ori ma gândisem ca. carbune sau hidrogen. în timp ce eu. Parca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. Adica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri.. schimbând la iuteala directia. "eul". o licarire de lumina. Ce-ai cu biata pasare? Ce. ca iar te obosesti. prevestind o ameteala produsa de ger. ca apoi sa se materializeze... ... îi vad culoarea si cantitatea. mai orbi282 283 toare.. arunci când s-o apropia. ba ceva mai mult. de chinuri sustinute numai de o singura nadejde.. ca acum ma întorc. sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. Ti-am spus. cu toate acestea. Kaiue. "Nu se poate". Lumina persista din ce în ce mai tare. De ce? forta. ninsoarea n-a mai încetat. Durerea începe din nou. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. Atunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. mai ales regiunea ochilor. când mai repede. izgonite de partiala aiureala a capului. atunci îti explici atâtea si atâtea.. Aveam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile. Cum deschideam ochii. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep. câteva calorii. fulgii se astern. Mai tii minte cât te-a durut? Ce. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. 7 decembrie încet! încet! Nu fugi prea mult. crezi ca se uita la tine? Ma. Credeam ca m-am facut bine.. o simt. S-asa e de bine. asta-mi place. dar stii ca e nostim.. Nu stiu de ce azi ma gândii la moarte. sa moara cum zice Lebon. cu mai multa ferocitate si neîndurare. marele centru. nu ca era aproape. Afara. Aiureala ma cuprinde. si daca. ce prost mai esti? E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici. pregatind totul pentru somnul lung de iarna. ce grozava ar fi moartea atunci. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia". dar iar m-am îmbolnavit. atunci te pregatesti pentru nemurire. nu citi afisele de pe garduri... "nemurirea"? Nemurirea? As fi prea prost ca sa nu cred în ea. Ce.

ei. dar ma stapânii. ca ai fost bolnav din "surmenaj". cutremurându-se de bucurie. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi înghit lacrimile. mai omule.albiturile . ca o tarancuta vesela. începeau concertul. ajung la Arcul de Triumf de la Sosea. Toata ziua auzii râsete înfundate prin fund. rostogoli vreo doua schele. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca.. niste imponderabil calduros. si pomii înalti. zâmbii. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . sa ghiceasca macar în departare. leicuta. zdrentuite si umilite. întâi în adagio. trebuie sa te ascult pe tine. Stam si. priveam aleile albe pustii. se micsorau si-si schimbau forma. fiindca m-am vindecat. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. care. privindu-l. am iesit sa ma plimb. care înjura atât gheata. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. transformându-se într-un rânjet de mila. facându-i cu ochiul: "Ei. nu mai minti. cautând sa-l îmbuneze pe el. 10 decembrie . ca doar n-ai baut gaz. tot certândumi gândurile. Ca sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse. . fara voia mea. începi cu amenintarile? Zi. ei. Trecui mai departe agale. jos pe la radacina.. O furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. impunator. Pentru nimic în lume! Ei. atunci dormi. facut anume pentru maretie. ce zici. l-a înbra-cat asa. hei. si-un ger.. fii cuminte! Te-ai suparat. dus pe gânduri. tufisurile transparente. eu "Vointa". cât si soarele. Maret. Cica "surmenaj". si-a trimis câtiva spioni. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. de zapezile astea mari? Apoi sa-ti spun eu.. Adica vrei sa ma orbesti tu pe mine. piticul subpamântean. foarte bine. acuma-mi placi.în furxi vila lui Minovici se H^sena cocheta. apoi "con molto alegretto". priveam aiurit la colegul care. au încercat sa-i schimbe fizionomia.Fugi. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. cu zbucium. de-aici.se lungeau. Adica nu merita o lectie buna? Ba bine ca nu? Dar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. da prost ma crezi. pe el. Si-n miopia lor. mascati în ghiocei. dar zâmbetul mi se slei pe buze. Ei! acum taci! Taci. Rezemat de banca. fara nici un rost. copacii luau crengutele pudrate drept ghiocei si. cu motivul "oboseala nervoasa". iar când dirigintele citi biletul de motivare. nu vreau sa mai aud nimic.... daca nu cumva ghioceii s-au ivit. de gemeau mugurii. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati. cu o mutra hotarâta si vesela în acelasi timp. Hei.prea te crezi mult. dar apoi se resemna. însa. crivatul îl gonea în "Alegro con fuoco" diabolici. vesnic independenti. ca sa vesteasca semenilor ca februar.. "surmenaj" adica. Ma. acoperite în parte cu troiene. încet. asteapta carabanirea pulberei albe.. hodoronc-tronc. puiule. Si la cine? Fugi ma c-ai tras chiulul ca un tata. Uitasem sa mai scot si sapca. ca si ieri în pat. niste "du-te vino" fara nici o vointa. Pe data. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume. încet. asa. dându-mi expresia unui condamnat." începuse sa ninga. al carui ideal e "sa fie de piatra". . Ce? Zici ca o sa ma parasesti. 8 decembrie Astazi. pe Furnica ce de mai erau.. pe tine. dar cu aspect zdrenturos din cauza schelelor sale. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. toata clasa izbucni în râsete.

ma. pe Maeterlinck si pe Ch... sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. îmi pierdui mintile. Zi. le-a fost dor de tine. Desigur.Zi. Asa. A. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii.Da. pot lua si mânca pân-oi voi. colegi. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. dar sa vezi. da\' profesorii? Pe data îmi schimbai fizionomia: .. "Un om". nu-i plac profesorii. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. dupa ce primejdia a trecut.. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si chiar pentru douazeci. când eroul plânge. 284 285 în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator. Uite ce m-a pierdut pe mine: laboratorul si Jurnalul". Esti nenorocit. pierde timpul cu experiente. spuse cu-n zâmbet ascuns: "Nu se moti-vea-za". ce de melancolie. Apoi. da bine stii sa te prefaci. combate programa scolii. colegii mei.Bine. în vacanta.. Cica e un om nenorocit. cu mâna pe clanta usii: . îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. pot juca ruleta cât vreau. nici. De acuma. baietii. -Zi. mama.-n sus. ce bine. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc. ce bine e! 6 ianuarie . sa ajung si eu ceva. ce filozofie! Tst tt! Bine ca m-am desteptat.. în loc sa învat si sa ies bine în clasa. bre. la anomaliile umane. ce de prostii! Ha! ha-ha! Pâna acum am citit cele patruzeci de pagini din Jurnalul meu. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. felicitarile mele. Alt hohot.. asa se face între colegi. nu prea stralucitoare. mai ales profesorii!. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da\'i boj! Sa-ti fie de bine.. mai ales acum. întelesera. nici nu ma mai doare capul. fiindca nu stii sa te adaptezi. ce bine ma simt.. începusem pe Conta. bineînteles. eram. necum cel al jocului. Ah! bine ca m-am desteptat. vazân-du-mi ochii rosii. parca n-ar fi baiat de 15 ani.. Ia initiativa de "omul sucit".Te mai doare capul "lelu"? Ce-au zisa baietii.Tu esti bun de actor. Richet si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein. dar d-l ce examina notele. sa mor de râs si mai multe nu.. D-aia esti nenorocit. chimia analitica si întreaga entomologieAm spus: fereasca Dumnezeu pe om de scrânteala. Si murmurai aiurit. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . Ce de melancolie. . bine ca mi-au venit mintile la loc.. da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa! Mama îmi iesi sprinten la usa. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu..Ia te uita cum se prepara Eliade pentru chiul. sa minti si sa te lingusesti cu predici. în loc sa-mi vad de lectii? Ce ti-e cu un om scrântit. Aveau dreptate baietii. Observai cum i se lumineaza fata. ce frumos suna. .Ma-ngalbenii. Adica.. . da\' tragic. ce bine ma simt. fiindca face pe grozavu\' si e independent. percepte morale si filozofice care nu au existat decât pe hârtie si la exceptii. . Bre. 3 ianuarie 1922 Ha! ha-ha-ha! ce de prostii. iar în clasa.

. Si tata. sa ma fac fabricant. Asa. Am dat dracului . ia acum sa carabpnim si laboratorul. Restul. ca sa iasa mai multe parale. Ce era dezordinea aia la tine? De te-ai pune pe lucru si la scoala.. brosuri stiintifice. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. La revedere! Cu pas grabit. dar vad ca te-ai apucat de treaba. cu ele la lada.Aa! lume noua. manuale de anatomie si fiziologie. cu gânduri omenesti.Glumesti? . te felicit. ascundeti calendarul ca a venit Eliade. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. sus la pod. ca eu nu va mai sunt stapân. Ia sa va torn eu o târ\' de cloroform. cumatra salamandra. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. daca asa ti-a fost soarta.-. acum nu mai scapi. Asa.Ce-ti mai fac gânganiile? . amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. . Pe drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. astea nu mai fac doua parale. parte le-am azvârlit în pod. cât priveste partea mea. n-am ce face cu ele. A! Mai sunt animalele! Ia sa va luati talpasita. curatele. pot ramâne. ca de ailalta râd si curcile de ea. Hipnotism si sugestime. te-ai facut si tu "om". Ei. poate. ce bucurie. mersei înainte fara nici un gând si cu ochii-n patru. repetai tare: bine ca m-am desteptat. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. 286 287 s-atunci o sa iasa si mai multe parale. Ce sa-ti fac. metafizica lui Conta? Haide si cu ea la pod. si sa va arunc.Si filozofia? . Foarte bine. Ptii. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleasca? Cum am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. ar iesi ceva din tine. Ce mai veste. adica nu. Sa stii ca o sa zica: "Pierdut a fost. atât îi de roasa.Nu mai spune. manuscriptele parte le-am ars. asta merge la post. . caruia nu-i venea sa-si creada ochilor. si potrivit. n-am oprit decât Jurnalul".M-am plictisit si am lasat-o în voia Domnului. Când m-o vedea mama asa vesel. chimii. numai cu cartile de scoala. n-am ce face cu ele. Baieti. 8 ianuarie . Sic cogito. nebaiat. sau sa urmez chimia industriala.De data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta.Ba foarte serios! . pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâme? Mare dobitoc am fost! Si pentru a suta oara. îsi mângâie mustata. . pe lânga Biserica ruseasca. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite. Psihologia râsului. botanici. Astea: Sinthese de la vie et de l\'âme. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta.Le-am dat dracului! Prietenul se uita uluit la mine.Pe masa trei volume din filozofia pozitivista." Ei. masa curata. cuconasilor. baiat. era o lada de potcoave. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau. degeaba te mai bati între pereti. "doctore"? Cum stai cu cercetarile? . care va sa zica. sclipind de veselie.. mormaia din când în când. La un prieten acasa. Ma duc sa le spun baietilor. Sa vedem. asa mai zic si eu. Si tata. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic.

Dumitrescu Victor.. Degeaba. Nu le venira sa-si creada ochilor. asta e viata. profesorul. Doar eu le eram nadejdea! Când închisei usa.Ce patru.Joc. eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. . Ce sa poti tu daca nu înveti nimic de patru ani? Treaba e asta? Nu stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. deschise larg usile.Mai bine ruleta.Bine! Sunt multumit. ca bratele unei coconite enorme. si gesticulând Iara furie. haideti. 288 289 La masa. la lectie.Iata o vacanta care ti-a folosit. Si gazda. si pe data gheata se rupse. îsi lasa ochelarii si ma fixa câtva timp. da\' vesel de tot. si haideti cu totii în salonas. ma atragea. Pesemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. fetele se înveselira. Ioan. se îngalbeni.S-a dat pe brazda! Noapte. lasati asta! Scoate paltonul. facui fetefete si ma asezai ca pe ghimpi în banca. noua. cu mult mai mare. Poti sa te duci la loc. bine.Ce noroc! . care obisnuia sa vin cu cinci si sase.. Aveam memorie buna. si m-am apucat sa traiesc si eu.si stiinta si filozofia. Farin Amler si Galimir. . ma întreba din nou. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. toti gargaunii astia stupizi. . da\' bine ca m-am desteptat. ma simteam mare. Poate o sa-mi trebuiasca cândva. s-a facut! exclamai eu vesel. De acum nici n-o sa mai scriu aici. Toti ramasera cu gurile cascate.. Mama. Când ma-ntorsei seara acasa. . Facem o bacara. Placerea jocului cu totul noua pentru mine. Din fericire eram pregatit. n-am putut. 13 ianuarie Prima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". cum sa nu joc. Eliade M. Stiam. . Colegii se uitau zâmbind la mine. Si de bucurie începui sa cânt: . .Haide. cu doi prieteni la brat.Iar te-a ascultat? Desigur ca mai mult de patru nu ti-a dat. sa devin si eu un om cumsecade. Acasa: . ma înlantuia cu ispitele ei. cam surprins. înabusindu-si bucuria: . .La-la-la-la-la.Acum ce s-a facut. Nu-mi mai încapui în piele de fericire. Pâna acum m-am caznit cu o problema.\' duc sa-mi fac lectiile". " Ma simteam vesel.. S-apoi..Dumitrescu C. . Las\' când o . contra careia orice aparare e de prisos. Cu toate acestea. suntem multi.Mama. m-a ascultat. repetam mereu: asta e viata ti au hârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta.Joci si tu? . ma Eliade. pierd timpul degeaba. rasuflând usurat.Haideti. Nota noua! Ma-ngalbenii. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. afara de chimie si limba româna unde aveam zece. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate: ". auzii pe tata. dar m-am oprit. . Si eu fredonând: " Que faites-vous madame ici. . noua.

cu mâinile crispate. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa. Din fund. acelasi lucru în fiecare ora. de tot ce vad. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu. ca din pamânt. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare. tc-am spus. cu toate acestea.. ma încredeam în mine. materializate. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala. ca si cum toti aprobau aceasta. nu sunt fericit. nu vream sa stiu si numai în gândurile si experientele mele îmi închideam eu toata bucuria. în tot cazul. cu tot întunericul ochilor. Ce Dumnezeu. asi.. eram fericit. De ce? Mâine am lectii grele. frica de necunoscut. de tot. în timp ce altii îsi preparau lectiile. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru existenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri... le-am pregatit de mult. cu bratul întins. mi s-a parut. Mama munceste cu mai multa bucurie. eram multumit. când în micul laborator stam înfundat ore întregi.. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare zi. Dar atunci de ce mi-e teama? Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie.. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. nu face nimica. Nu stiu de ce.. numai eu nici macar nu pot zâmbi. Ce e asta? Nu suna?! A. umbra tintuita ca o stafie.. Si cum stau în lumina. în casa..Doua. si numai eu.sa fiu mare. Ba nu.. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. dar nu pot fara el. de la perete. Nu stiarn ce se petrece. De ce aceasta nemultumire? De ce aceasta stare animalica? De ce atâtea bucurii fara bucurie? De ce? . cu insomnia asta? Nu pot dormi. La scoala. De ce? Nu mai pricep nimic.. Bietii parinti! Cât i-am necajit! Nici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. Când aveam cartile mele de filozofie... acelasi gând în fiecare minuta. De când m-am cumintit.. De ce? Nici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul... Simt cum frica. Nu pot iesi pe strada. Si atunci. e stricata.. rau nu e. De ce atâta teama? Si daca ma omoara. îmi pare ca se desprind umbre.. Si cu toate acestea. succes care nu le procura decât lacrimi.. stupide. nu-i nimic... nu pot citi pâna nu inspectez usile. 17 februarie Nu. caci cei dimprejur se bucura. înainte era altfel. la scoala! Adio! 15 februarie Ei.. De multe ori m-am întrebat: "Pentru ce?"-Dar n-am vrut sa dau raspuns. esti nebun". Ceasul douasprezece. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca. nu mi-e frica.. în lume. ma cuprinde. "eram" fericit.. Si acum. izvorâte ca niste fantome albe. tristi si suparati.. e cu adevarat curios.. Acum. nu ma uit pe . Parca e un facut! Ce Dumnezeu atâta melancolie. frate. de moarte. cu toata paliditatea fetei.. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. stare care ma-înfioara. nu întâlneam decât priviri dusmane.. toti sunt veseli si numai eu. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. iata. asa e. tot de jurnal o sa stau. mâine am teza. Toti dimprejur. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu Jurnalul"? O bagatela.. si. sa învat. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica.. închipuieste-ti ca te-ai plimbat putin.. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. ce? Dar nu! Nu vreau! Mi-e frica.. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. nu sunt vesel. înconjurându-ma si strigându-mi: "Esti nebun.

cioc! Cine e?. La plecare l-am auzit: nu mai scapa. 290 291 Zece si jumatate.... ce parere. si acum scriu la lumânare. Cioc. am astupat ferestrele. De tramvai. rupsesem firele de groaza. Si-a facut efectul... întruna tremur cum ating cutitul. moarte.. s-o omor. nu pot. cum mi se îngusteaza creierul. ca o capatâna de mort.. Una. Chiar print sa fiu. Pasesc în nestire de-a lungul zidurilor. Ce vrei cu mine? Ce cauti? Nu mor.. Ba da! Ce! Vrea sa ma omoare. Cutremur-at de friguri si prins de vedenii rele... nu da.. capul. Nici un zgomot. Usa e zguduita din tâtâni. Iara ea. parca visez. uite moartea. 292 A. e o ceasca. Toropeala le îngreuneaza madularele. Sa dau.. cioc! Cine e? Lumina se stinse. Tata în usa.. Simt cum mi se moaie vinele.. Ca trebuie sa vie. Chiar asa. ia-ma odata. De ce? Ei. în minte mi se facuse un gol nemasurat.. ma. tot nu pot sa am picioare.....Parca nu vezi ca aiurez.. da-o. Stiu ca are sa vie. cioc.. e o biserica. Moartea. Nu da. S~a aprins lumina.. nu ma bate. Doctoral chemat în graba a dat gânditor din cap. lasa-ma.. haide. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm.fereastra de teama sa nu ma ocheasca cineva de pe strada.. nu mai da. si merg fara gânduri. capul. Si vorbeam întruna.... sa-i sfarm oasele galbejite. Moartea... Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor.. Am luat cutitul. si acum.. daca o vad. mare si rotunda. desigur. zgâriat si plin de spume. ma priveste.. Lasa-ma.. nu e nimic. .... Uite.. Nu mai da..... Uite o carte.. Pe cine? Pe "ea". porci. Nimeni nu este acasa. A.. astept. Cutitul? De ce n-am dat? Uite ca pleaca. Aiurez. ce ti-am facut? Mor. Ce "mort"? Ba nu. Suparat. omor. Asa? Ce-am spus? Nu. cu o carte. Cu cutitul. Ochii li se închid. galben ca un mort.. cu cutitul în mâna. cu o carte mare. Ai. Cioc. cioc. cioc. ce fel de ceasca? Seamana cu o biblie. cel mult sa traiasca nebun. sa-i rup coasa amenintatoare.. Dar n-a venit? Cine sa vina? Ei... pleaca de-aici. dau.... cu camasa rupta.. ia-raa. da.... Cutit.. Cioc.. [ROMANUL UNUI OM SUCIT] Pe strada prafuita trec oameni flamânzi. n-am putut dormi toata noaptea.. cum tocesc mereu si prevad totul.. nebun. Am zavorât usile.. Nu mor. Nu mai întelegeam nimic.. am îngramadit scaune pe la usi. uitasem numele lucrurilor. Eu. ba nu. scapasem cutitul si priveam aiurit.. pe. s-o distrug pe "ea". da\' lasa coasa nu mai da. Ce-ai cu mine. am adormit. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. trei... el a venit sa ma omoare. da. nu! nu! Sa ma. Trei fara un sfert.. De ce? Ca sa n-o vad. doua. Ea e.. autobuz sau trasura nia vorba. Lumina se stinse.. Tremur din tot corpul. Ba nu! Nu vezi ca în fund e o padure. cu privirile absente. Mi-am turnat toata apa din lighean în cap.. nu! nu pot... acum ma simt mai usurat. Ce moarte? Stai sa.. nu pentru totdeauna... Sau.. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. le oboseste rasuflarea. .. Auzi.. Off! ma cuprinde neurastenia. uite c-a plecat? Nu mai da... A. coasa... Asi. Asi.. Uite ce frumos.. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte. pleaca de-aici. Ea e..

si se hotarî sa potriveasca de acum lucrurile. Carnetul elevului Marin Popana.. "La urma urmei. Si nu putea sti ce visa. Se oprea dm loc în loc. îsi mângâie fruntea coltoasa - . Nu-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. ci.. VI. Totul se petrecu dupa cum îsi închipuise. trecea vreodata pe 294 lânga sirurile de scolarite. distins? Ba bine ca nu. Nu mai ramâne îndoiala. Mama va întelege. sa cugete adânc si sa ia o hotarâre.. Timid si miop. Nu are sa se mai gândeasca... Apoi se încrunta si vorbi ca în fata mamei. Dar nu gândea nimic. si. cu multi ani în urma. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. cu ochii suparati de arsita.Pardon! întoarse ochii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Ziarului stiintelor populare. un caiet subred si o tabla veche de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic".. Vazu strada acoperita cu troiene. Voia sa cugete la un anumit lucru. Un carnet albastrui." Se necaji si îsi pripi pasul. Nu izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent. tiui chemarea unei fabrici.. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage. Repeta cu jumatate glas: ". Se pomeni ca numara în gând. una. Nu e oare el un baiat. Sa nu se mai gândeasca. Doua carti cu copertele întunecate.. "Dar daca va vedea mama insuficientul la germana?" Strânse ochii si se scutura de amorteala visurilor." . alba. Apoi deserta geanta cârpita la cheietoare sub o masa care îi folosea drept laborator.. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera. doua. Nu izbutea. patru. Si-si aminti ca tot asa numara când. strângea din dinti. Erau orele suplimentare.". trei. îsi schimba ghiozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat. care îl chinuiau de foame si de caldura. . Ei?! si la urma urmei. visate.. Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. pe care scria: "Liceul Spiru Haret.. Se încrunta iar si calca înainte obosit. Ar vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el.. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. visa numai. ce are sa-i faca?. Apuc3 pe o stradita umbro^a. Reala" cazu peste stinghia împrejmuitoare. descretindu-si dezamagit sprâncenele. îsi încorda grumazul. zapada. Dar se va bâlbâi. se va trada de la usa..Râse. Urca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda. stergându-si un ochi înlacramat de aburii cepelor tocate: . Ei. obosit.. *M sa-si ridice privirea. pasind din ce în ce mai încet.. zapada. cu o eticheta mare. Prudent. Trecu prin odaita fratelui sau Nicolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier. îsi privi o clipa chipul în oglinda rotunda. Zapada..Dintr-un fund îndepartat.. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce. o data.Ei? te-au mai "ascultat" la ceva astazi? Si el va raspunde: -Nu.. si se bucura de gândul acesta. fara zgomot. "Profesorul e un dobitoc: o stiu toti. Lucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala. zapada.. cinci.. Gândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. asudat.. Un licean umbla abatut. Poarta înalta de fier vopsit în verde o deschise larg si apoi o închise cu luare-aminte.... Ca întotdeauna. abia tinându-si ghiozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii. mama îl va întreba din pragul bucatariei.

la germana.M-am saturat.Iar începi..Da. . Cezara. Tatal începu sa înghita cu ochii atintiti în farfurie. Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi. dialogul e cu totul potolit. multumesc. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine.Ce mai ma chemi? Nu stiai ca e friptura pe foc? Doar n-am cincizeci de mâini! Tatal încearca timid: . Priveste pe fereastra în salita. ..... Marin manânca indiferent.. Doar stie câte observatii îl . fara a fi nevoie. încruntata. dupa care se auzi alaturi. Supa se manca în tacere. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz. dupa ce se plânse de caldura. Iar tacere. Minciuna i se parea foarte fireasca.. sora cea mica. pentru ca m-am încurcat la urma.Radita a muncit de azi-dimineata si pâna acum.Putea sa vada ea de mâncare. . care te plimbi toata ziua.Mai iei? .Si-n casa cine sa mature? Lesne îti vine dumitale. ochii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. Când fu strigat la masa.Ai mâncat la scoala pâinea cu unt? -Da. . Glasul nu-i tremura câtusi de putin. cu servetul. care rânduia friptura la bucatarie. în bucatarie. Si nu va fi certat.Da\' Radita ce face? .. bombanind o voce încruntata. îl întreba când se da vacanta. Tatal nu-si gaseste locul pe scaun. da. . pe care o masa o deslocuia aproape în întregime. dumicateste o felie rumena de pâine.Insuficient.ca de cinci ani n-aduci un ban în casa. Priveste linistit în ochii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit. n-a stat ca tine... Sora cea mica se resemneaza.închipuindu-si. era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta. Cu toate acestea spune: . . asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. La felul al doilea. Copiii manânca în liniste. . Naduseala i-a lustruit ca o unsoare fata.) Tacere. .Si cât ai luat? . Caldura.Cum nu stii? .. obisnuiti cu cearta zilnica.(categoric) Pentru ca nu stiu.. ca de obicei. .. . în absenta mamei. O odaita îngusta.Nu stiu. nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul.Dar pe tine te-a ascultat azi la ceva? O clipa a voit sa spuna: nu. (Se sterge. Marin se aseza lânga sora cea mica. . Pâna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul.D2\' ce-ai mâncat. . S-au obisnuit chiar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci./ 205 . Mama îsi suceste scaunul si.. Suna.. Avea fata înrosita. sa te saturi asa de repede? Sora tace.încep.Jeanne! Jeanne. ca ar fi un celebru doctor chimist -si-si sterse cu batista ochelarii.Nu. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. apoi scoate capul pe usa. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp. Mama întreaba iar: . E atât de usor.De ce nu manânci? . ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti. iar dimineata va pleca la scoala. Se stia nervos. Câteva clipe de liniste completa. .

Dar mai târziu.. Rasufla greu.. cu camasa descheiata de-a lungul pieptului... Cu toate acestea.. acum îi e libera mintea.câte mângâieri nu va aduce parintilor! Ii vedea sezând la masa într-o odaita... Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul. ca sa râda toti de tine?! . Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera. . Zi mai bine ca nu stii nimic la germana.. El trebuie sa-si urmeze*calea. Tatal. îsi ca pune ochelarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma.. As vrea sa vad daca si Barbulescu.. vezi.. sa se stie odata ca e chimist.De ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilor? Toti au spus ca tara germana nu faci nimic la chimie.Si d-aia dau eu.asteapta si câta suparare va încerca mama.. fara îndoiala.. El e chimist. se întinde pe pat. Mama îl va saruta si va râde.Dar banii mei cine mi-i da? Ca tat-tu n-a adus un gologan de pâine. Mama: .Dar nu râde nimeni.Asta ma priveste pe mine..Nu ma comparati. sopteste un "merci pentru masa" si scapa... de multe ori încercata. îl cuprinde. Baiatul se înduioseaza. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata. deschide toate ferestruicile ca sa se faca curent. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului. O multumire. intrând pe usa. . de pacatosi ce sunteti... bani sa te tin la scoala..Si tu esti mai pricopsit. . unde e stapânul netulburat. îsi strânge servetul... cu toate acestea. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila. . si Marin se ridica zgomotos de pe pat.. el nu-si poate pagubi gloria. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii. si Marin închide ochii de placere. Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul muschilor faciali. viitorul sau de savant chimist. laboratorul si cartile care îi plac. pe scara si se repede în mansarda din fund. . cu cartile. si Florin au "insuficient" la germana. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala. apoi.. pentru dragul unor parinti ignoranti. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el . dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat. dunga dintre sprâncene i se adânceste... ... Tatal pleca din odaita cu o sticla de otet.Asa te încurci tu întotdeauna.ca sa ramâi iar corigent. fata i se schimba. deodata. cu toate mediocritatile. Pâna sa raspunda.. leapada tunica si. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor.Iar te legi de mine? .. si pe el.. constient de seninatatea fetei. . Ce pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi! Cum l-ar fi înteles atunci pe el.(suparat) Las-sa râda. cu aceleasi fete ca acum. Ar vrea sa le ierte totul.. A scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreaga.. cu laboratorul. Se admira.îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii. vasazica. cu o coala pe care scria: "Diploma Magna cum laudae". Monologul interior se desfasura abundent. Marin. Grabeste pasii pe coridor. intervine tatal. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui .) . va rog. Mi-ai prapadit o multime de lucruri.O sa ramâneti pe drurmiri. Tatal se arata nervos: .ooh! descoperirile!. . pedant: .. Ce? Parca el nu stie ca îi supara 296 297 mereu cu scoala. pe care le citeste noaptea la lampa? Dar cum sa nu stie.

. o penseta rezemata de un vechi aparat Wolf. Privi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor. Marin. Apoi. Pe masa. ce are-a face! O odaita ca de alchimist. Se si vede în mijlocul unei sali imense. Apa adusa decuseara îa mansarda era calda. departate cu prudenta una de alta.. apoi grabi umbletul. întotdeauna ...Unde sa iscalesc? . îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului. dar sunetele se topira repede. putin adus din spate. prin pod sau rascolind lazile din pivnita.La ziua de 17: acolo unde sunt ascultat. Facu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta. într-o odaita ca aceasta. Când goli paharul. ofta fara pricina. sticlute etichetate. cutiute rotunde de carton. încerca sa fluiere o arie.. pe care stau risipite carti.Bicromat de potasiu. în timpul acesta. . pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate. îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în ghiozdan. .. Dimineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. îsi lua sapca si se repezi pe scara. deschise usa. ba nu. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc.. îsi trase tunica. Facu ochii mici si se însenina..Salve.. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca. o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata.. Spala râzând o eprubeta. doctore! Baiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. La ultima treapta îsi dadu seama ca ghetele îi sunt nevacsuite.. La un colt se simti urmarit si întoarse capul. ... sticle si fiole. prin cutiile mamei. trebuincioasa experientelor. Se încrunta si-si încheie resemnat sireturile: îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat. .Se ridica suparat de pe scaun si se hotarî sa vorbeasca tare. Dupa ce deschise si ultima ferestruica. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie. saaa. Privelistea aceasta îl fericea. ce dracu! Pronunta fraza hotarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. tot ce gasise prin camara. un suport saracacios cu câteva eprubete. Se gândea. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând. si-si priveste "laboratorul". Când va fi un mare chimist. niste hârtiute roscate. doua retorte cu gâturile încovrigate. Apoi deveni atent. de pilda. în raftul de jos se odihneau. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pahar scurt cu ceai. eprubete cu dopuri provizorii de vata. în care precipitate colorate asteptau mâna chimistului.. O masa acoperita de el cu tablite albe de faianta. tot mai atent. Tot probleme mari: transmutatia metalelor. obrajii îi ramasera tot neracoriti. si el . strânse ochii. o etajera de bucatarie. Nu se putea hotarî sa-si ia ochii de la sirul de paharute Berzelius... rezemata de peretele varuit. prea obosit ca sa ia o hotarâre. Tatal semna fara sa bage în seama "insuficientul". între ele se arata un balonas de sticla. dar celebru. îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala. . dupa porunca directorului..încruntat ca. hei! va sti el cu ce sa se "ocupe". gasite într-un ungher din pod. bicromat de potasiu. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia: . lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii. Apoi se asaza pe scaunul din fata masutei. a. Privi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. Zâmbi.Trebuie sa ma apuc de lucru. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla.aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente. unul ca mine sa-si piarda atât de neghiob timpul?!.Ce dracu. Pe restul mesei.

Tremura putin: nici încai nu stia despre ce era vorba în problema.Sa dea Dumnezeu!.N-as vrea sa-i fiu în piele.Stai jos. . Era cel mai bun prieten. în acelasi timp. He. ca în diminetile de vara....Si parca eu as vrea?.. de unde se întorceau cu punglite roz. caietul dupa care copiase. Marin se simti magulit si. unui baiat din fund. scânduri patate cu solutii. de experiente prelungite pâna noaptea.Asi!. impunator. amânându-si activitatea pentru universitate. .. doctore?.. .Patruzeci si cinci de minute. sunt ascultat... cei mai sârguitori. Urcara trei trepte scazute. bani risipiti zilnic în drogherii.. cu catalogul cartonat în mâna. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor. voinic.laboratorul -.Cât mai e. .Lasa si tu asa. Banciu întârzie întotdeauna. haine arse cu acizi. Prin banci începea frunzaritul caietelor... -Pai si este. ca si cei avuti în note rele. -M-am ars.. Potoliti. cu barbia rezemata în piept. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta.. Dinu se strecura pâna în fund... îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca.. berbantul!. ma? . . Eu nu stiu cum am sa scap... . Avusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin. îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa.. Venisera aproape toti baietii. Unul cânta lânga soba rece. hei. Peste câteva clipe intra si profesorul de matematica. . cu o mâna în buzunar..Buna dimiaeata! întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea. Celalalt râse. Pe ferestra deschisa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune. dar dupa un an de entuziasm..Pfiii! stai bine!. întrebând deseori pe vecin.De-abia am ispravit pe prima.Fii om serios. .. profesorul fixa . Spui ca celelalte nu le-ai putut face... încrezut. Are o mutra de tocilar. Nici macar n-am copiat problemele. Era bogat si frumos. Poarta era larg deschisa.. . iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia.. Dupa ce cestorul dadu absentii..Ai timp.. si avem ora întâi. Marin ascunse repede calimara si înapoie.Ai facut la matematica? 298 299 . Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. N-avu câtusi de putin noroc. hai.Umbla doctorul cu ochii la fete.Fericit muritor. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj. Zâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai: .Cât ai scris? ... care-i saluta respectuos.Si mie mi-e antipatic.. . iar umblând lânga Marin. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri.Nu-l pot suferi pe baiatul asta. Ajunsesera în fata liceului. .. Apoi.E premiant. . . încurcat. scotându-si sapca. repetau sau învatau. înfrigurat.. . schimbând vorba: . .. dupa sticle sparte.. îsi parasi stiinta favorita...

. îsi amintise ca si în caiet facuse unul. de câte ori era scos la tabla.. Nu e rasplatit.Eu n-am ce-ti face.Câte probleme am avut? ..Fa problema.Stiu.. cu bratul rezemat de speteaza. domnule Banciu. Si fara sa vrea. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara.Ei.Sa iese Popana. ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea. La rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul. Nu putea cuprinde cu nici un chip realitatea. întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor. Marin privea cifrele de pe tabla.. iar profesorul îl credea. îsi zbârci fata..N-am putut sa le fac pe ultimele do\'ia. are ca baza un cerc. . iar acasa nusi copia nici problemele. Sa se calculeze înaltimea x a zonei. . .Te zapacesti pentru ca n-ai învatat. îl sterse într-un colt si-l îndrepta..cu el lucrurile si nu cu altul. Nu stiam atunci. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o extremitate a arcului. credea ca nu-l ajuta mintea.. Profesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret. . în fata profesorului. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. dar eu pricep greu matematica. ca sa-si poata urmari firul gândurilor. Fu chemat vecinul lui de catalog. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze. dar ma zapacesc. Tacu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul.Trei.De ce ai venit atunci la real? . a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. . Ajunse la tabla.De ce nu stii. Marin desena încet un cerc. se apuca de haina.Unde sunt? .. apoi îsi atinti vag privirea spre soba. nu e încurajat. . si lua buretele împreuna cu un ciot de creta. ... ... îsi vârî în ghiozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I. Convins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica. începu deci sa-i dicteze: . domnule Banciu. zona nascuta de un arc.Credeam ca la Chimie industriala se intra numai cu realul.. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din harnicia lui.Avem un cerc. Stii enuntul? -Da.. Parca era ametit: pierduse notiunea exacta a situatiei.într-un cerc de raza R. Aseza caietul pe catedra..E o nedreptate cele ce i se fac. Se aseza în banca linistit: îi pierise tot necazul. Banciu sub slovele unui citet "Insuficient". era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii. Marin îi rabda privirea. cum faci? . Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca.Ba am învatat. . Cum 300 301 nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie. Profesorul însa îl cunostea. Indiferent. astepta. îsi frânse degetele. Era tactica lui la matematica. Luându-si o fata atenta. Se încrunta brusc.. Profesorul întorsese scaunul si. ca sa vadeasca adânca chinuire a memoriei. Inconstient.sever câteva clipe pagina si-l chema: . . Dar nu-l stia defel. Copie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa. La loc. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte. Popana? .... .

nu parea însa prea bizar.. Costandake... Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie exagerat de nenorocita.Pai ce: eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamâna? . Cauta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof. ca voi?! începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete. Ei! nu fii "scârbos"! .spalam insulta cu sânge! Marin era printre cei mai aprigi. Marin îsi clatina capul. Sa.. Broboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata.\'re dreptate. ce-i trebuie lui matematica. "Are sa vada ei.. modernul1. ... repede. ca nu cumva sa banuiasca 302 ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet. facândusi loc prin multime cu un ghiozdan frumos de piele.Sariti. ba. Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit. cu ochelarii alunecati de-a lungul nasului. dar nu reusi decât în parte. lucra cu aprindere. aoo. aproape soptit printre buzele strânse.Tine-l.. al unei apoteoze. El ar fi un geniu neînteles." Glasul scazut..începu sa-si vorbeasca cu patima. Dar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit.. Colegii de la modern asteptau cu ghiozdanele... -Baa. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi... Dar nimeni nu-l lua în seama. se suia pe catedra predicând. Apoi.. cu nasul mare si cu cosi pe frunte. dispretuitor si înconjurat de glorie. persecutat.Ce dracu v-a tinut atâta? . afara.. care e ala? . . insulte! Câtiva din fund se repezira peste banci. cânta. Vecinul sau de catalog. Numai un modernist marunt.. urmariti de razbunatorii realisti. ce. îl întreba: . atversus. Banciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra: nu-si gasise explicatia.... Peste putin. îl întarâta. Sariti! . cu atitudine de martir. Se misca dispretuitor în banca. râzatori. pentru ca aveau chimia.. Voia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are.Sa-l crucificam.Baa. micso-rându-si ochii din pricina prafului.. .... îl trezi. palmuia glumet... germana si fleacuri d-astea? El e chimist si naturalist. privi rece pe cei din fund si închise ostentativ caietul de notite.....a.Aaaa.La urma urmei. imaginea se schimba într-un Marin victorios asupra lui însusi. ad. apud.A insultat menirea sfânta a realului.Da-i! . "babo"! .Ai gresit: "adversus".. Când iesi.Te tâmpesti tu destul cu matematica. * .. caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri." . . glasuind fraze foarte frumos alcatuite."Ante. .Care e nemernicul? . sarea în spatele modernistilor. apuca de picioare.Astâmpara-te. Ca întotdeauna.. Bana-teanu. . un italian cu ochii mici si obrajii caramizii. suna de iesire. Gândul unei razbunari. Rasufla pripit.. . Cu reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa. ce-i umple capul cu lucruri nefolositoare?. -Realisti!!!. îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa.. Se învârtea. Doi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor. Sa-l crucificam! .Noi facem carte.

Mai ramasera putini afara din banci.. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la chimie si ca sunt neascultati. Galimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor. .Pai ce. bondoc.Si chinonele? . în jurul rastignitului.Peni. astâmpara-te! . gras. Câtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. peste banci. c-acum te rastignim.Pai nu-mi pasa. . Poate mergem în laborator. Trei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte. dormitau molatec în banci.Ia vezi. . între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze. aproape tacuti.Domnilor.. Marin visa tot timpul. ma? . Când auzi stravechea si mult repetata propozitie a profesorului de chimie. Banateanu întreba.. Bondocul se zvârcolea între râs si raget.Cine a spus extemporal? Ce extemporal? Nu ne-a anuntat. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii.Galimir.Vanciu.. ..Ce avem. urma una de istorie si una de franceza. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor chimice. trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la chimie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra. va rog. Profesorul .. ma.Ce te-a apucat. te dau pe lista! . . Nici silueta mândra a cestorului. cestorul de la real. îsi privi colegii: toti palizi. izbutira sa libreze un picior si o mâna. Cestorul îl ameninta. Modernistii.Alea nu le-a explicat.pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -. ..Numai de nu ne-ar da extemporal. cu ochii dusi pe fereastra. Doi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini. nici glasul cestorului Bratasanu de la modern nu potolira lupta. Dupa chinuitoarea ora de chimie. . Cu îmbrâncituri. Lupta era în toi. Atomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de hidrogen si oxigen.Ce are a face. . ... Era linistit: ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama.. extemporalul se anunta? .L-a pârlit Vanciu. dupa ce se adunara în numar mare.. cetonele si chinonele. Morariu. Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta. .. iar ceilalti hohoteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda..Ce faci gura acolo? . Vanciu?. Banateanu se ridica revoltat.Galimir -. ma Bratasanule. Marin râse cu pofta. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. ceru tacere. si el urla cât îl tinea gura. dintr-o banca din fund. îl rastig303 neau pe unul mic. trânta. Nu mai era nimeni atent: obositi. chiar cu ghionturi. Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul: aerul stricat si caldura îl înabusisera. pocind dintr-adins numele: . dar trebuia sa citim noi. si domnul Voitinovici are sa gaseasca zgomotul asta. Se întoarse în loc. ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor. oftând la rastimpuri. doctore? ... Numiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare. Fu neatent pâna la sfârsitul cursurilor.Aldehida formica. Voitinovici anunta întotdeauna mai dinainte: "O sa dam o mica extemporala". treceti în banci.Ce stric eu. Condoleante! .

în odaita din mansarda. Prin fereastra larg deschisa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat. de plictiseala scârbita pentru chimie. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca. Se multumi sa raspunda: . îsi spunea: "Ce de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. toamna din clasa ?. De ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glume? întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca 304 305 masca. Marin îsi arrrnti melancolic serile d. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl stingherea. Era un manuscris vechi de doi ani.Te-a molesit caldura.. patra. fara sa astepte pe Dinu. îsi scutura capul. si baiatul îsi supara ochii. a pietrelor.Salutare!. Apoi.. Era dezorientat. pe ascuns. Fara sa vrea. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. se resemnase sa vorbeasca. Herr Doktor." Zâmbea: ce prost era sa creada ca nu-i mai place chimia!. îl deschisese cu gândul sa-l continue. în fundul clasei. Acel elev nu era altul decât el. Cu toate acestea. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste: cea a marcilor postale. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta.. cuprins el însusi de oboseala. ca niciodata. cu manualul lui Minovici în fata. Lectura îl plictisea. pentru ca nu putea face altfel. nu era nou pentru el: se stia nestatornic si cu patima. coborî scarile încet. Fata îi era nemultumita si. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. porni spre casa. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient". cestorul Bratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire. grabi pasul. îl saluta. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. Când suna. apucaturile-i de bucher fiind de multa vreme cunoscute.. încruntat. îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. când va ispravi. mersese prea departe: nu era înca dezgustat de chimie.întelegea ca rezervele s-au sfârsit si. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . în care. Un profesor trecu.. Nu mai simtea nevoia experientelor. se . i se parea chiar ca e dezgustat de ele. Marin îsi aduse aminte de mansarda lui. dar din alte pricini. dar nu fu vazut. sa-l sfârseasca si sa-l publice. si aceasta îi nelinistea. analiza manganului.. Nu mai citise de mult Jurnalul". Pentru întâia data încerca o senzatie de oboseala. entuziasmul îi pierise. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit". Marin Popana. intitulat Jurnalul unui om sucit. apropiindu-i micsorati de caiet. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit. Un presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. Fura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperecheate. si se simti acum deceptionat. Nu. a bibliotecii si a insectelor. o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. Unde îl va duce acum dragostea? Nu stia. Ca si ieri. jurnalului". îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vechi. nervos. Simti un gol în suflet. Si sfârsind treptele. se simtea mai bine singur. .. Târziu numai. îi lipsea parca ceva. Lucrul. încet. sarea din timp în timp pagini întregi. Scrisul era pe alocuri necitet. a plantelor.. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. de fapt. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea. Nu-i parea rau de despartirea aceasta brusca. un proiect magnific de roman. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut.

Au sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. Dar poate nu va ramâne. când sa-l tipareasca?.. veni Dinu. La urma urmei..Nu vine cineva? . într-o vacanta împletita cu grâu. Banciu îi trecu prin fata ochilor. zmângalind cu creionul coperta.. aducând scaunul din odaia alaturata: ... Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze. Cu atât mai mult. stapânit de gândul tiran al corigentei. Nu scapa de corigenta.. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun. asteptându-se sa auda o conferinta întreaga.... Pai da. Si schimbând grabit vorba: . Prin ferestruicile deschise.. scriind un roman Viziunea se sterse îndata. un vuiet învatuit.... înca din iarna trecuta." Dar era sfârsitul lui mai: când sa-l scrie.. Banciu.. "Asta trebuie acuma... Nu poate sa scape. .Nu mai e timp. batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. cu nouri... * Spre seara.Nu mai merge! Si se trânti pe pat: un pat de lemn vopsit rosu. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie: gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei. Batu în treacat la usa si intra.. ajungea cu râuriri de vis pâna la el. lucru rar pentru el. .. încât zâmbind. acoperit cu o foaie de hârtie alba.. sa-l umileasca pe el mult.... sunt atâti profesori care îl simpatizeaza. Publicarea Jurnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. împotriva lui I.. ... s-apoi are sa vada ei! Suparat de-a binelea... S-apoi. de a-si vadi darurile. un precipitat galben se adunase în fundul unui pahar cu peretii subtiri. Fara voie se gândi: bicromat de plumb. apoi îl zvârli. dupa ce-si zvârli o clipa ochii în oglinda rotunda din odaia alaturata. si Soloveanu. în adâncul sufletului. la capatul mesei. acuma. Are sa stea o luna în tabara cercetaseasca din Dumbrava Sibiului.. Ce citesti? Marin îi arata coperta unui roman francez. Dar ce are a face? Matematica e "materie" principala la real. Privi masuta cu sticlute....idolatriza.de venirea prietenului. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale. Are sa vorbeasca Nanul...Cine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africane?.. dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti haina ca si mine. . sa vada pe cei de jos.Salve.. Marin era revoltat: împotriva scoalei. cu nuci stufosi. Banciu nu-l poate suferi. Amanuntele îi precizara în contururi si culori vacanta... îmbucurat . fluierând. Ei?! si ce?!. doctore!. încruntându-se. închise caietul si. Se vazu într-o vara de prin carti.Stai jos! Ai sa suferi de caldura. Abatut.. Dar acum nu putea sta locului. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie. Si hotarârea îl îmbucura într-atât.. Odaita începea sa se înfierbânte. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb.Am sa scriu romanul! Trebuie sa-l scriu la vara! Nu se poate!. începu sa vorbeasca singur. si restul în Bucuresti.. îl va scrie. Cu atât mai mult?. coborî scarile si se duse. sagetând gesturi cu mâinile.Stii c-am recitit azi romanul? -Ei?! Dinu se aseza mai bine pe scaun. . ce ocupa aproape tot peretele din fund. de a se razbuna de umilinte. înfiorându-l. se gândea. Caci. dupa socoteala lui. râzând... departat. profesor de limba româna. .. nimeni! Apoi. Simtea crunt nevoia de a se manifesta.Aa. . împotriva profesorului de germana. si Moisil. Are sa vada ei!. cât mai e timp. Si corigenta la matematica. Chipul lui I.

. Si de câte ori îl întreba Dinu.când Marin va împlini cincisprezece ani Ori. la foc!.. Banal. dar bucuria îi era adevarata.Târziu. Observase si el. comic... tacu. Râdea.. dar gândul acesta îi facea bine. Celalalt nu pricepu dintr-o data schimbarea aceasta brusca de pareri. Si dupa ce exdama. de atunci. îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. Stii ca ma las de chimie.Pai romanul?... putin teatral: "La foc!. Toata lumea e neghioaba.. cu o repeziciune ametitoare.Si când te apuci sa-l scrii? . nu numai ca Jurnalul nu se publicase. Dinu asculta multumit. Apoi... îsi motiva totul prin chimia si cartile care îi luau tot timpul. . întreaga schimbare a prietenului îl bucura.. dar altfel. . numai el e geniu... . stari sufletesti.. cu note. Acum.. Stia ca Marin are o idee excelenta de Jurnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui.. si geniu neînteles. Ma gândesc eu.Dar când ai vazut tu toate astea? . .. .. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc. 41 spun drept. . ti-am spus eu? Nu face acum. Nu s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta.E o prostie! -Ce? . Cinstit.. . . portrete.. Se mira totusi ca nici 0 schimbare nu i se ghicea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat.. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea.. De data aceasta. vedea noua configuratie a romanului. Crezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. stânjenitor de fals. o prostie. . Si prea dulceag. dar îsi daduse repede seama de neadevar. si prost scris. Nimic adevarat. entuziasmat. atunci când.sta P usura. le stia cuvintele. si stii. ca e ceva silit într-Insul. iar vorbind. Se bâlbâia... le ghicea gândurile..Ei. Am vrut sa-l sfârsesc si am.. dar nici încai sfârsit nu era. nu-i mai fac jurnal. nestatornic si nu lucra nimic. Vorbea precipitat...Azi.M-am plictisit. vedea personajele. Stii. Tacerea îl apasa pe Dinu.Da. s-apoi autorul prea se crede. gasind adjective inedite si vorbe ironice. încâlcind cuvintele. la Universitate . pentru ca nu voia sa-l supere.Jurnalul unui om sucit.. dar în siarsit. batjocoritor si suparat. Rastignirea ace?. .Dar m-apuc iar de insecte.... Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin.. curiozitatea îi era satisfacuta. Marin se arata nehotarât.îl scriu si p-aia. Un roman realist din viata elevilor.. simpiificânuu-le. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. . când îî asculta vorbind... Si Marin vorbea. curios sa vada ce-o sa produca. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în Jurnal. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul." se simti mult mai liber. In fiecare zi însemn: dialoguri de ia scoala.. Se multumea 306 307 numai sa tipareasca în Ziarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate... Dar stai sa vezi.Diseara. s-apoi. cautând epitete chinuitoare. de laborator? Dinu îi strânse. mâna. deodata. Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna.

Asta aflu atunci... insecte. . câtva timp. Se îndoise putin la început. Marin se gândea: "Cât de mult îl iubesc!" apoi. Apropo. -Ei?berbantule!.. da.. . . Si aci. Orisice alt cuvânt.Vasazica.. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri... . . Dinu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate. nu toate. undeva. Numai cea din urma. Tacu deodata si Marin. îsi zâmbira unul altuia.. 308 309 Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe. . E data dracului.. aia e alta... P-aia am iubito. Pacat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie. în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor. E în vacanta.. dându-si seama de ridicol. sa tipe s-apoi sa alerge acasa. rosi. stii. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti...Da.Stii cum sa-ncepi0 ...La munte? ... nu. ce vrei?. Fata... Se întunecase.Ce pricepi? .. Aaa. la Bucuresti. . Atâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui. p-aia o exagerez. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele. la Sacele.. (naiv) zicea sa n-o calomniez. piatra.A. volum.Dar cum? .Ba adun.. dar închipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele. încât el însusi. si numai asa.Frumos.. mai zglobie decât era.. si eroul e la munte. Ei! din asta fac geniul rau al eroului meu. succesele erotice. îti place? .Liliana.. afara de însasi imaginatia mea?" Dar raspunse fara codire: .Pricep. Ei... am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. Uu! ce par!. la urma urmei. la tara. nu mai aduni fise.. Dar n-am fise....Si de ce nu ti-a dat? . o sa se zbata...N-a vrut ea. aia a fost înainte. îti închipui ca ala.. cu Liliana. Si acolo se îndragosteste de o fata. ...Parca Maria.. traindu-le însa cu mintea atât de aprins. Nu-si mai întelegea prietenul. Marin. cum am fost si eu anul trecut. dar primul capitol din roman se petrece.. îi exagerez caracterul...Si sa vezi mai înainte. când îl întrerupe Dinu. o fac zglobie. cum l-o chema. O umilinta dureroasa 1 se strecura în suflet. dupa marea suferinta.. îi explica.. Ce-i nevoie sa te mai gândesti? . miopi. îl fac sa se îndragosteasca de ea.. Cu Liliana a fost ce-a fost. volum... o sa sufere..A.Asa o chema? ... stii. sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. cu ochii marunti. la murite. Iubire: ce se potriveste ea cu mine? Eu. gândi: "Cum de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele. nu.. Anette. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti.Acum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale.. . stii. afara de acesta: chimie.. roscat. repede: "Ce stânjenitor cuvânt iubesc. cu obrajii patrati si searbezi. o frumusete. adica.. sa fie tinut în gheare s-apoi umilit... îmi bat joc de . Dinu tacea zâmbind...

Simtea ca e las sa fuga.. trist. ori se întoarce.. Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii. abatut. Succes si inspiratie.E prea tânar si nestatornic ca sa se poata hotarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea. într-un cuvânt. Dar am tot timpul trei luni. . o situatie... învatat. Gândul capitolului întâi din Jurnal îl persecuta. dar cum am sa-ncep? La o serbare populara?. Mai ales inspiratie. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos. Romanul? Tot asa cum stii. O idee noua. Ťfois une dimanche.fuge la Constanta. de biblioteca imensa. ca lupta e frumoasa.Ba da. . Tipul e într-o lupta sufleteasca apriga.Nu-i nevoie sa ma conduci. dar în româneste. da-mi-l si asa..Ce-ai spus? . cu cât se apropia de Bucuresti... Dar ce vrei? Trei ferestre: se face un curent de intra tot praful strazii.Tu ce zici? .Aa.Sigur. o lume noua.Ei. eroul .Prea putin trei luni. el si ea..ť.. . ori îsi urmeaza visul lui de libertate. . Canon întreg. La urma. Unde mai pui ca sunt lucruri cunoscute.. sunt deasupra lor. colbait.jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea.. cu mâinile încrucisate. Vezi sa nu cazi.Nu fusei atent..Ha. îsi trase haina. fara nici o încredere în vointa sa.prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (expresia îi placea).Cum o sa-l sfârsesti? ......eu adica .. îi dispretuiesc.Aci numai praful e imens. închipuindu-si un Marin batrân. Cunosc bine scara..ť prea banal. parca o lumina i se lamurea în suflet.. Dinu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var.. frate-sau. . Relua romanul francez. . cum le spunea de atâtea ori. pentru ca mama e rau bolnava. mai!.. Când intra în odaita luminata prietenesc. o revolutie în sufletul lui. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui. pentru ca ramasese repetent Se face hamal în port. de .. Citi de câteva ori aceeasi fraza.Are sa fie greu.N-ai tu cumva Pere Goriotl . într-o casa din vecini. interesanta... ŤJe la revetis pour la premiere. .. ha. Stii ca la toamna trebuie sa apara.ť în padure. Dinu încerca un raspuns spiritual. dara. Se întoarce... cum i se parea ca se aseamana.Ce n-as da eu sa am o odaita ca a ta.. Acum. puisque c \'etait un vtement neuft>.N-ai auzit? . ha. Privi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba: . Ochi si lampa.. Când m-oi asterne pe scris. Ťcomme ilconvenait.. Ce sa declame? ŤOh! quandcejour-lâ. .. iar ceilalti îngrijati. Dar într-o dimineata citeste în Universul anuntul dat de Dan.." Aprinse lampa. prin care îl roaga sa se întoarca. Dar de ce se aseamana? . Dinu nu raspunse. apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi... sa-l roage sa declame.. ..Asta asa e. de calatorii în Orient. ..... ...... însa.Fugi. fara s-o înteleaga. rafturile saracacioase pe care stau înghesuite carti. Poti ramâne la Jurnalul unui om sucit.ť Mai bine în padure. Doara eu sunt ala!.. connu.. . grai: "La lucru!" Dar era numai un cuvânt. privind o multime fara ochi. Ce zici? ..Praful e culoarea locala.. cu o privire zâmbitoare si dornica. ca sa-si dea curaj. stii. .atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -. si atunci.

îmbracati acest trup schitat fugar cu o haina din acelea pe care burghezii le recomanda de purtat "la tara". Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie.. ma ocup si cu chimia. ceea ce se întâmpla foarte rar.Dar. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. Dar aceasta frumusete era un drept al sau. I UN BAIAT SI O FATA I . caci Radu. Fata îl privi uimita. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte". neluându-si ochii din vârful sandalelor. fruntea colturoasa. . de care numai închipuirea-i se putea servi. se asternu sa scrie. care-i dadea un aer de paiata melancolica. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit.Câteodata mai mult. înrosindu-se pâna în radacina urechilor.Hm! Cam opt. mai traduc. Baiatul pleca ochii în jos. Apoi. Du-te dracului!" Zvârli romanul pe masa si. în fundul sufletelor lor. . cu succes.. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. ca sa se dezvinovateasca: . De-ar fi sa-l facem în culori. deschizând înfiorat un caiet neînceput. dar nu citesc întruna.. de altfel. cu atât îi scade minunata frumusete. doresc întotdeauna sa placa. dupa cum marturisea el însusi. ca pe un lucru rar. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele.. cu niste pantaloni largi. se socotea frumos. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta caraghioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei. câteodata mai putin. în rarele lui iesiri prin lume. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta.Bine. Poate în gândurile sale se creHea neîmbracat defH caci nu se sfia nio\'nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care . în viata de toate zilele. am colectie de pietre. cu chipiul prafuit si ghetele nefacute..Cititi mult? . Fata îi privea mereu. înca. . si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. ochii mici si miopi. în padure. care-i întunecau frumusetea în ochii fetelor.. Mai scriu. ca orisice adolescent înclinat spre visare. asa în mijlociu. Vorbea repede. caci Radu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. noua ore pe zi.Opt. i se parea ca. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. Apoi. ar trebui sa scriem câteva pagini. pe unde nu-l duceau gândurile? —. mai lucrez la entomologie. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. adus putin din umeri. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei Aura. Iunecându-si ochii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. noua ore pe zi? -Da. ca un adevarat naturalist si visator ce era. Niciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. o observatoare foarte slaba si niciodata "\'i si-ar fi putut H? seama ce se petrece în afara de mediul ei. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. cu o slova rasfirata si de nepriceput: 3*1 Cap. Radu Giurgea era entomolog si. Era ceva involuntar. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. Caci Radu Giurgea. O! si nu era frumos deloc baiatul! închipuiti-va un copilandru înalt si desirat. cu cât se apropie de pamânt. ierbar. Credea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane. Umbla întotdeauna cu nasturii tunicii descheieti. Era.dimineata. nu stia niciodata cu ce era îmbracat.

si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. cât si esteticei coloritului.Orisicât. Sunt mai multe.carti care.. se înspaimânta. Radu îsi însemnase pe hârtie schema întregii lui vieti. si mai ales de fete. Si Radu era unul dintre aceia.. Ce o sa mai descopere si el?. si ale caror urmari.. Tânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. era sigur el ca sunt mai multe.. "stupid". Si era atât de 312 313 trist când se gândea la lucrul acesta. Si de aceea. sfâsietoare pentru altii. . . Radu se îngalbeni. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de himenoptere din Valea Larga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -. Dar fiti siguri ca Radu nu stia nimic. Aura. Si într-adevar ca. i se pareau ridicole. TVprinzându-si apH>i mintea si obiceiurile. Si pe el.. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile. Din aceste cauze. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. cât de mult îl atragea necunoscutul. luminându-se de zâmbet. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici. . si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza. si lui numai unul singur îi placea. "minte" etc. mutra lui zapacita si ochii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. cu toata eruditia lor. si.. Umblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara. Trebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra ochi cu un baiat prostut. Neaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. care se înroseste pâna la radacina parului.. De altfel. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. Radu Giurgea..De! Apoi tacura.. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele sexului frumos. apoi. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor. Dar pe acela unde sa-l gaseasca? în insecte? Apoi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. fata întoarse discret ochii. "femele". careia nu-i crescuse înca acul.. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale. cu toata groaza întunericului lui. în ochii lui. e mult. Asa cum o cunoscuse din romane. Radu avea toarte putine de spus în fata ochilor adumbriti sau uniformelor cu rochie scurta. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de rochie. Vazându-l ca tace. Dar de femei avea mereu teama. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. Si v-as putea aduce ca exemplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine: "nu e adevarat!". dupa cum era de asteptat.. .. am uitat sa ma recomand.Uite. Dar nu stia care necunoscut. ea nu cerea decât bani si iar bani. vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. . zise ea. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. parca aducându-si aminte de ceva.plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. îl apuca de brat. de care el. vorbi fata..

Dar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit. sa scriu!. Citea cu greu.. Aduna atent foitele scrise. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau.. Ochii se odihneau în raceala. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi: "Cât am scris.\'amasa! Trânti vesel tocul. se înciuda. unii veseli. de la sfârsitul trimestrului. O adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata. * Nostalgia celor din urma zile de scoala. -Marin! Marin! . Erau suflete care visau nemarginirea. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. Caci lânga viziunea unui Orient îndumnezeit cu mintea. care se apropia banal." Gândul acesta îi înfiora spinarea de placere.. Nu-l mai tragea inima spre foile acelea desperecheate si se simtea obosit. în odaita... faceti socoteala! Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei Aurora Onciu. lua plicul si-l zvârli pe masa. clasa a sasea. pe care scrise: încercari pentru "Romanul unui om sucit".. ahhh!. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. O nemarginita încredere în sine îl napadi si. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. Dezamagit. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea.. caldura îl ametea. Era atent si se întreba: "Ce dracu mi-a venit?. Se ridica deodata nervos. Se desparti de roman. îi gonea atentia. Si pentru ca. linistit. si daca doriti si vârsta. obosit. Credea ca e mai nimerit noul titlu.. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe.. fara sa le citeasca. Radu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se: . Iar când deschise ladita în care-si pastra hârtiile si caietele lui. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. cât am scris!. Bucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare... Se pregati sa înmoaie tocul.Ce tot are fata asta de râde?. 314 315 Baietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile descheiate. Deschise ladita. IV Câteva zile în urma. Nu se putea linisti. si le înghesui pe toate într-un plic mare galben. închise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lighean cu apa proaspata. în credinta maiestriei capitolului Un baiat si o fata. cu dintii strânsi: "Am sa scriu. Marin parasi Jurnalul unui om sucit. dormitând. Pierduse nadejdea unei reabilitari în u>ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica. apasatoare. se alaturau. adaoga. amenintator. Iar. un râs silit. simtamântul zadarniciei marei bucurii. prapastii.Aurora Onciu. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie. trist. Astupa cu luare-aminte calimara. nemiscat... Cum nu mai putea fi vorba de Jurnal". Si sufletele sufereau în aceasta . coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. pe care l-ar fi vrut ironic. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet: oboseala nemarginita. cu sepci de vara. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte. altii melancolici. îsi alese apoi lectura. tarine si catune prietenoase. Ochii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit. dar se simti deodata rece." Sfârsi prin râs. se înviorau." Tremura. îngrozitor de banal. geloase. pâraie. deocamdata. încordându-si bratele. Voluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi. satul... trebuia numit Romanul unui om sucit..

care glasuiau între ei. un armean focos.. îndragostit de muzica. . era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul.. . îi era drag si lui baiatul. în spatele lui. Marin auzi pe Bratasanu. altii îsi dezmorteau madularele schimonosindu-si obrajii. Când s-o mai sfârsi si asta. inconstient.N-are ce face. un viitor "savant". Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica: în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si Brâtasanu. care voiau sa se dea în întregime. pe care o mângâia Marin. gen dramatic.. îsi ura masca pe care.Cald "foarte".. II iubeau toti si îl vorbeau de bine... Cu toate acestea... ascultându-si la rastimpuri vecinii. Au trecut. elegia? Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda.Rabda. gen liric. ca toti colegii. Asa e regulamentul.. sentimental. îl cheama Haig Bracterian.Uuuuf. cititor patimas. Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte.. oprîndu-si ochii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din Faclia de Pasti. epic!.. îl dureau notele rele. si se gândea la corigenta aproape sigura. . se arata nesimtitor fata de profesori..La ce ti-e frica? .. dar stiinta. Si nu stiau ce sa aleaga: când se hotarau pentru hoinarerile din cartile de calatorii. dar nu se prea v^itan nu-si împrumutai p^iduu carti. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea închisa. aceleasi ferestre deschise prin care se strecura. Unii dormitau cu capul plecat pe brate. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar.Gen epic.Te trece conferinta. ..pâna acum. învatân-du-si "lectia"... nu-sî încredintau confidente. îsi ura fiinta si minciuna. Bataia aceea de joc.. Elegia.. Mai putin veseli.. gen liric. . i se paru acum o vorbarie goala.. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii.. trecu palmele racorite peste fata. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea. clipa suprema îi facuse nesimtitori.Sa vad daca trec si eu. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora. . cum ai mai rabdat. zgomotul bulevardului. premiantul clasei.. Ce este. gen liric. apoi alerga spre clasa. Aceeasi zapusala prafuita. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea.Doua sute douazeci si doua. Pe unii. neica. o purta cu atâta seninatate. . se înfiorau în fata apusului indian.. ..Chimia. rascoliti atâta vreme de emotie. înabusit. se bucura când visul îl ducea din clasa a treia. îi luase toate puterile. Dar Marin se îndoia.. Rasfoiau cartile.împartire. Dar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut. domnule. înca zece zile.. Era înalt. dar îsi dete seama cât de fals este. ca întotdeauna. îi era indiferenta celuilalt. ce mai vine? Liric. recunostea fericirea "tocilaaiiui". Era ora de româna.. dramatic. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat. avea o fata negricioasa si ochii adânci. îl judeca si el..Parc-o sa vrea Voitinovici?. Pe unul dintre visatori. . Ele. Marin îi era prWft1. Cei patruzeci si opt de colegi se ravaseau. sufereau nedreptatind unele visuri. bine legat. începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. care va trece clasa cu cununa. îa .. . pe care premiantul nu o întelegea. printre banci. pe altii dimpotriva. . si ce caldura!. se simteau deodata întristati. Clipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul. . mai putin zgomotosi. Cu necaz.

Marcala. cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei. . Ironic. baietii se asezara mai toti prin banci.. "Babo". ma? ."Babo"!. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui Brates-cuVoinesti îi rasari ruginita în minte. . Ś* Nu te lua dupa ce scrie Rampa..Ba. Crezuse ca vine profesorul de româna. Marin tacea. calcând masurat spre catedra. zgomotul începuse sa se potoleasca...Ai fost? -Noo. soptita discret de profesorul de gimnastica.Astâmpara-te. firi-al dracului! . speriat. Aprinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere..Nu facem nimic. .. Pentru întâia data. vazuse chiar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului Nanul.."Cocos". Iar vestea. Apoi schimba vorba.A fugit al dracului. se raspândise zgomotos în clasa. feeeata! pp.. zvârleau râzând cocoloase de hârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei.. . cartile se ivira pe pupitre.Nu ne da voie pe teren? .. "Babo"? "Baba" . care era masca? Lasat în voia gândurilor. sareau peste banci. . Era însa cu totul altceva: profesorul telefonase la Directie ca. ba Popri-sane. Marin Popana. Mai zici? Mai zici? Marin începu sa râda.matematica.. Bracterian! .... . cu ochelarii prinsi în siret negru. El. .. tocmai ei.. calcau ghioz316 317 dane. pe "teren".Am încercat: nu ne lasa directorul.. Vechea imagine a urgisitului de soarta.. corigent. ba doctore.. . fiind bolnav.Matale ce poftesti? . Sari în sus... Cineva îl ghionti pe Marin. va lipsi de la ore doua zile. . . imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i.Ai fost aseara Bracterian?. . -Hauuuu\'L. Ce-i lipsea?.Baa. Perri Ermo Hanibal . . O prostie.. Marcala.Scoala. p. în clasa.Unde-i Marcala? .Aicea se tipa..vecinul lui de catalog..Pp. feata..Aicea nu se doarme.Ce-i.Ce ne facem ora asta. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca. se plesneau pe spinarile pline. pârlitul^\' . a dracului "Baba". . Te usuci aici si rabzi. . . pf.. trâmbitata de câtiva "neascultati". doctore. Marin simti ca-i lipseste ceva. a neînte lesi-lor de plebe. înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii.Care a dat? .se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata. hai? Ia pune mâna.. Masca pe care o purta. . Dar bine ca n-a venit si Nanul: ne omora.Al dracului "Herr Doktor". care-l astepta pe el. Interventia cesto-rului era de prisos.

l-am spus de atâtea ori. purtam totdeauna în mâna un binoclu. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa. nu faceti galagie. .Nu prea ma duc pe la sediu. iar când vizitam hora din Sacele. cu descrieri multe si cu dialoguri. ca ceva admis fara entuziasm.Va rog. molatec. domnilor. însa. tot timpul studios. Nu mai îl scriu la persoana I. Perri ramasese cu ochii pierduti în gol. Faceti tacere. De aceea petrec ore frumoase când citesr Jurnalele mele. Mai la fiecare pagina apar altul. O sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. Dar cum se face de nu esti informat mai bine? . Trebuie sa-l scriu. cum am facut pâna acum. ma apropiam.. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile. . Scena se petrece la Sacele. Un roman naturalist e mai greu de scris. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni. Gândeste-te ca nu esti numai tu si eu. .. Trebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Ziarul stiintelor. încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna.Tocmai bine. ordine de zi. în august zici ca e? . 318 //. Asta-vara. ca se aude jos la cancelarie.. Nu reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt.Ei.. înalt. Tacere. ca sa inspir încredere orasenilor.Va rog. Când ma duceam la Brasov. cu cartile lui Fabre sub brat. Subiectul îl aveam pregatit în minte. când scriu mai ales pentru mine. deci.... . mai! Au si ei dreptate. PRIMUL DONJUAN 28 mai M-am apucat serios de Romanul unui om sucit..jurnal".. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita. ochii mici. Daca voiam sa prind necrofori. si cu tunica curata. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect.Tu mergi la vara în tabara? întreba cel dintâi. . mai. ca sa atrag atentia. Oare sa fiu asa în realitate? Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fanteziei? Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu.Sigur.. sa-ti spun? Nu le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiune. Daca nu-mi place. Am sa pun si analiza. drapele. prefer sa fie un roman naturalist. dar pot pune mai mult într-însul. cu batista la gura. pentru ca ma înfierbânt la seri? si uit realitatea. ... O organizeaza Velcicu. satul de munte unde am fost eu asta-vara. Pot pune analiza celorlalte personaje. costume baltate. .. mp totul si zvârl în foc. . Câte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc.. Nae.. la 20 august. lovea linistit cu creionul în catedra. eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de .. Perri vorbi fara convingere. am sa merg. sub comanda lui Georgescu de la Marea legiune.. e sigur ca se face? .Tabara cercetasilor? Vasazica. pe care nu-i poti tine altfel în frâu. Am modificat mult vechiul plan. sunt o multime de "pusti" d-aia. Morariu.. Ce poti sa faci? .. iar cel dintâi capitol l-am si\' scris.Adica nu te duci deloc. Am fost. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitol.In tabara.. cu gura mica... mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe hârtie. Raducanu.De la 20 iulie. Ma mândresc: învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele. parca ar fi la cazarma.Ce vrei. îmi compuneam o fata pedanta. E drept. Va rog.

si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi expresii. . chipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele. numai pentru muie. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. Am dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede schimbate. întemeiat pe acest material. Din când în când încurcam unele date. . i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti.Ia asculta.cred . au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. încât am întrerupt lectura. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de exagerate.Am sa-i exagerez mult caracterul. procedam altfel. I-am spus ca m-am apucat serios de roman. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. asupra geloziei dintre cele doua verisoare. începusem chiar sa ma falesc fata de mine. Mai întâi. Otilia. îndracita. am vestit ca mai are si o verisoara. . dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. scenele scrise prietenilor. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. Am povestit de atâtea ori evenimentele. apoi una cu Otilia. Pe care ai iubit-o întâi? . Am alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. precum si nenumarate prietene. Odata. luasem obiceiul sa-i citesc Jurnalul. Scriam toate acestea sincer. Cred ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc.Când scriam însa prietenilor. mi-aduc aminte. o dragalasa prescurtare de la Violetta. prietenii mi-au cerut amanunte. L-am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. frate. i-am spus. El s-a aratat vesel. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. am închipuit mai întâi o dragoste cu Etta. am raspuns eu sigur. Dar eu tot cred ca se îndoieste. Când îmi cerea amanunte. dar eu le-am comunicat ca o cheama Etta. s-au minunat citindu-mi scrisorile. Pe fata gazdei o chema Ana. Poate ca Dinu banuieste ceva. care se numea Otilia. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete. unele numiri. îmi spuneau ei. Am s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti. Ma desfâiain de minune. Pe deasupra. Când am venit la Bucuresti. E drept.sa se bage de seama. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. dar n-am sa-i spun. fara ca însa . apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. le inventam pe loc. Mai multa prudenta nu ar fi stricat. Aceasta s-a petrecut ieri. pentru ca n-am sa îndraznesc. Dar gândindu-se mai cu luare-a-minte. Ea însa va pricepe. cu o minunata scolarita din Braila (de ce tocmai din Braila?) ce se chema Liliana. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. Am povestit cucerirea Lilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a Otiliei. în sfârsit. Eu am\'sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. care mai de care cu nume mai frumoase.. pentru ca lucrurile acestea nu se uita . 320 321 Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. îi povesteam ordinea evenimentelor si schitam analiza personajelor. Credeam si eu în ele. acum doi ani.. E data naibii! Aici am început sa încurc lucrurile. Eu regretam un singur lucru.Pe. m-a întrebat Dinu banuitor.cu un pachet întreg de "Convorbiri entomologice" în geanta -. încât roseam amândoi. ca si cum toate acele tovarase ar fi existat si-ar fi fost cucerite aievea. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita.

si pronunt constient. fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o saruti? Si ca apoi a plecat în saptamâna aceea? . nu a venit nimeni sa ne deranjeze. în realitate. A citit si Liliana nuvela si a imitat pe eroina. relua Dinu.Pâna acum îmi spuneai ca numai pe Otilia. Când pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten.Si pe carp Ť\' n^oit-o din amânau?\'? . tocmai când cedase.Ia asculta. Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin.Hm! ciudat! facu el. în realitate. . ea ti-a zvârlit apa în ochi si tu ai sarutat-o? . Toti trebuie sa creada ca eu. cred ca nu l-am convins.Si pe una si pe alta. M-am aratat vesel. Dinu citise si el nuvela din care. Nu miam spus tu mie ca te plimbai cu Liliana prin padure. Doar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele..Ma rog. devin dintr-o data un Don Juan. . aici confunzi tu lucrurile. hotarându-se poate sa ma dea de gol. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste... eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa. îmi pare.. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregi?.. Am mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste. si ca...Asi. de d\'Annunzio. si ea ti-a propus sa bei din pumnii ei? Ca atunci când ti-ai apropiat buzele.Foarte ciudat^ dar am citit o nuvela. .. iar confunzi! Dinu nu mai avea ce spune.Care amândoua? . rosesc. Nu poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate . Si ca ai prins-o.niciodata. Dar eu nu rosesc din timiditate. vara.Acum înteleg.. . Dar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura. .Cred... Rosesc. . nu-ti fie teama. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. .Nu ore întregi. în orice caz. . . iar nu cum pretindeam eu.Asa. ai uitat tu! Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea Dinu. Ti-am spus ca e data naibii. ca ati întâlnit un izvor. Mi s-a parut ca Dinu a regretat ca am gasit portita de scapare. doctore.Chiar asa s-a întâmplat. . sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. De cum începuse vorba întelesesem.Otilia si Liliana. silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva.n-ai sa crezi. Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire. însa. Daca ti-as spune.Prietena Otiliei. adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara. Cele ce spui s-au întâmplat cu Paula.. Pe Liliana. . în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie.Si acolo.Spune.Ei. în sfârsit. .Parca o chema altfel.Care Paula? . nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. . . . ca tu ai vrut sa bei. fara voie. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata. . Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare. fie ca o iubeai prea mult.

caci au început tezele. Iar când ma vad în genunchi la picioarele unei fete peste masura de frumoase. supararea tot nu mi-a trecut. dar ma vad întotdeauna cu ochelari lunguieti. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mare? As vrea eu sa-mi vad chipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. Poate eram necajit si excitat când scriam toate acestea. asa cum am auzit ca avea d\'Annunzio?. Romantic? Nu. Nu sunt eu acela. Cred ca acum încep sa ma cunosc mai bine. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad caraghios atunci când rostesc cuvântul "iubire".. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. in Dumbrava. iar acum stau sub stejari. Trebuie sa învat ceva la germana. Nu trebuie sa afle nimeni aceasta. Nu as mai fi avut teama de profesori: Romanul unui om sucit le-ar fi deschis ochii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. cu ochelari mari de baga. Am început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. . eu aveam alte gânduri.întelege ridicolul acelei viziuni. eu. Asta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. Si cu toate acestea. nici scrâsnind din dinti.. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. si sa am patru fecioare pe luna. Dar asta-seara sunt plictisit si abatut. Pentru ca eu nu mai ma recunosc. Acum stau în padure si mi-e sila de acel eu din Bucuresti.. nici la biblioteca. cu cozi groase. 322 323 Nu stiu de ce. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata. dar daca as ramâne si la germana. Nu vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni. Acum. care ma iubeste. Acum ma înteleg altfel. CASTELE SI BERETE SPANIOLE Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta. ar fi un dezastru.. cu buze subtiri si vestede. poate ca nu doream. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. 2 iunie Azi am parasit romanul. Nici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. eu rosesc. Un baiat ca mine. cu sprâncene neestetice. o stiu sigur. Nu ma recunosc nici în mansarda.. X. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. când am obosit si vreau sa ma culc. nici încruntat. Aici. CAPITOLUL ÎN CARE APAR FECIOARE. Dar trebuie sa aflu ceva sigur. Trebuie apoi sa învat si la celelalte materii. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui Dinu despre dragoste. e atât de reala. N-am nici o tragere de inima la scris. M-as fi înscris la laboratorul de chimie de la "Casa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par.. si cu lentile scumpe?. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de exact scena aceasta.. ascuns. Dar eu sunt necajit. m-am schimbat. dar asa e. care studiaza chimia si publica articole stiintifice. pentru ca in Bucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. Poate am sa scriu romanul în vacanta. atât de caraghioasa în realitatea ei. Dar ma întreb: am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca doresc? Poate ca doream. despre dragoste. Dar a trebuit sa-l parasesc. ca sa ma linistesc. cu cozi de nichel dupa ureche. Eu sunt un baiat urât. Faptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. Pentru clasa a saptea. scriu foarte sincer. De aceea m-am si batjocorit. Doua corigente odata m-ar doborî. rautacios..

pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. Pe fata cu parul scurt o iubesc. ca un motan bubos. Caut sa ramân singur. A doua zi E ciudat. care sunt eu? Acela care scriu acum? Dar la Bucuresti. fara sa rosesc: . Atunci. Când ea potrivea batista la gura cuibului. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt. Acum as vrea altceva. pentru ca mi-e teama de ele. sunt convins ca m-am schimbat. Mi-a spus-o. cine era? Nu mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. Dar vad ca toti ma socotesc cel dinainte.Si eu te iubesc. si le saruta. în Dumbrava? Daca m-as schimba. Aici însa. si pace. ar baga de seama ceilalti. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. simpatic si "original". cu atât mai bine. dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. Eu n-am cunoscut pe nici una. Recunoaste-te de data aceasta învins. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. Gasisem amândoi un cuib de Bombus terrestris si ne asezaram pe jos. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. Dar nu e asa. Si atunci.Te iubesc. M-am schimbat mult. iar daca m-am schimbat. Eu i-am spus. foarte culta si ma iubeste foarte mult. dar port înca masca? însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. eu pornesc în padure. .Dar atunci. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni. Dar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. Daca vei putea mai târziu sa râzi. pentru ca ai început sa devii banal. Am spus ca are parul taiat. trebuie sa lepad masca. Nu ma intereseaza. Am recitit rândurile de mai sus si am înteles: încerc sa ma conving ca devin angelic. ca port deci masca? Cine ma sileste s-o port? Dumneata pricepi ceva din toate astea? 325 Totusi. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. Devin din ce în ce mai melancolic. Trebuie ca exagerez. nu-mi pasa de nimic. Ce? Ei. Are o ceafa foarte frumoasa. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. Nu e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile. si s-ar mira. Pentru ca eu tot stiu ca nu m-am schimbat. îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. ar baga de seama Dinu. Lucrurile s-au petrecut astfel. ca un hoit de bivol în care colcaie viermii. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. acum? Poate m-am schimbat. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. fata. Si-apoi n-ai avea nici un succes. Acolo trebuia sa port cu grija o masca. Eu stiu de ce îmi închipui prietena mea patimasa dupa entomologie. Eu as marturisi ce vreau. Oare ma schimb eu aici. foarte inteligenta. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. parca ma aude cineva?! O iubesc. cât de cât. Poti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta. parul îi aluneca peste urechi si-i flutura obrajii. E foarte frumoasa. Ceilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. Deocamdata. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se: . Am uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. si când vin. daca m-am schimbat. ca sa nu ne scape nici un exemplar. deoarece idealul meu din Bucuresti mi se pare aici searbad si josnic. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. ce e adevarat din toate acestea? Unde ma mint eu. îmi plac fetele din Sibiu. mi-ar pune întrebari.

cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf. Pake = om cu carne si oase multe. îsi lasase trupul pe bratele mele si închisese ochii.ah! eu .si în Sibiu. Eu nu mai port costumul din Renastere. Ma simt stingher. e ca sunt melancolic. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o pereche atât de potrivita. perechi. acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. Pe lac sunt si lebede. ca un adevarat întelept ce iubeste. eu ramân de cele mai multe ori impasibil.. dar ce-mi pasa mie de Pake? Ar fi în stare. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta. E atât de frumoasa Aura! Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte.. atât de trist. Asa sunt eu. Ma cam încurca ochelarii. cu o expresie. Dar. cârliontate. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. însa. însa. încât nici nu pot mânca ca lumea. ci niste plete negre. Plimbarile cu prietena mea . E fericit. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. pentru ca pe aceasta o iubesc. eu. care nu ma cunosc. Când. Nu mai mi-e foame. Pake se mira de binefacerea mea. vreodata. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar.. cu genele lungi si tremurânde. Am crezut la început ca e gluma. nu datoresc lamuriri.. nu s-a întâmplat nimic. Si ceea ce e mai frumos. Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Renasterii. Dorm mult. iar lemnarul ne priveste fericit. visez castele cu parcuri imense. castelul cu tabara noastra. fiinta adorabila. îmi plac mai ales ochii. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. lacul cu lebede cu lacul din Dumbrava. Dar eu. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele. Le vorbesc despre lucruri abstracte. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altceva? Nu. din fiece pereche. Eu. eu. pe care îi cunosc toti. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meu. dar nu era. Era în puterea mea. si-mi fixez ochii pe solnita în tot timpul prânzului. o sarut pe gura. Zâmbesc si eu. simt ca-mi lipseste ceva. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. îndragostitii se plimba pe malurile lacului.de obicei. Nu râd. Mi se pare ca am auzit-o chiar soptind ceva. în acelasi timp. si Pake! Dar cemi pasa mie de Pake?. Eu fac parte. în care stapâneste o desavârsita melancolie. . si o tin de mâna. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. ochii mei cei tristi mai pastreaza înca expresia ochilor din timpul zilei. Nu mai am parul rosu. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. Nu ma întrebati cum se face aceasta.. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce Pake. Niste ochi mari.. care singur din întreaga tinerime româna pot 326 327 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta. Ea zâmbeste si ma soarbe din ochi.atât de subtil. cadea si ea victima poftelor mele. tristi. îmi pun un costum de cercetas.Si atunci am sarutat-o pe gura. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o . melancolic. o cheama Milly . Si când visez. atât de chinuit de problemele metafizice. Eu. pentru ca o iubesc. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurt. sa aibe si Pake o Milly a lui? Nici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe Pake..prin padure sunt delicioase. Perechi. aceasta ma bucura. care ma prinde de minune. eu. dar nu-i admira nimeni. mai ales tristi..e mai frumos asa: Aura . Ma duc cu Aura . Eu. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui Pake. cu toate ca sunt sase dioptrii. care le fac multa placere. dar nu se poate chema ca dorm. Când ma duc în Sibiu. Vorbesc foarte frumos. metafizice. cum au cazut acum un an fetele din Sacele. Altminteri. Am un brâu rosu. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe Fabre.

sa leg o prieteni ou o fata de împarat. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns.. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta. pentru ca. Am de unde.lly (pentru ca asa o cheama). Si de câte ori ma gândesc la Roman. Si eu nu vreau sa devin altul. Au început sa observe si baietii. si visez pe M. sa fiu un ascet temut. imediat dupa corigenta. Atât de trist. Dar nu. Iar acum am sa plec. Asta are sa se sfârseasca rau. Dar nu ma pot vindeca. asta se stie: Aura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. Daca ramân luna întreaga în Dumbrava. pentru ca Romanul unui om sucit va fi un roman obiectiv. Dar sunt. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare. Milly! Sunt atât de trist. O duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. Aura e în culmea bucuriei. Ma simt lipsit de vointa.Vino. ci numai doresc. Am o bluza verde si niste pantaloni verzi. . acum cred în ele. Câteodata uit ca ma aflu în Dumbrava Sibiului si soptesc cu ochii pe jumatate închisi. Milly! Te astept. Nu numai ca îmi dau seama. N-am sa pot lua nici o hotarâre. burghezi.. A treia zi Ś Dar asta nu se mai sfârseste! Dar am sa devin ridicol. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. Am voit sa iau notite pentru Romanul unui om sucit. Cel de acum e trist.Nu mai prind. Eu nam nevoie de idile. Milly. Si aceasta nu se poate. absolute pâna deunazi. sunt foarte trist. Stiintele si cartile mi se par searbade. e trist. Mie ce-mi pasa? Am gasit geanta cu franci francezi si cheltuiesc cât ma îndeamna inima. dar ma si distrez din pricina aceasta. zau. iar dupa Pasti va aparea.. în loc sa însemn asa cum simt. nitelus caraghioasa si direct romantica. as vrea sa ma reixag în fundul unei paduri. Am sa devin altul. Acestea sunt bune pentru oamenii simpli. La Craciun va fi sfârsit. trebuie sa ma mântuiesc. doctore? Nu mai prinzi nici o insecta? . Are sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori. Am spus comandantului ca plec. Milly!.. Si trebuie luata o hotarâre. Pe mine ma asteapta alta viata. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. iar munca si ambitia mea inutile. ridicol. omul care-mi trebuie. I-am mintit pe toti. Sunt trist. de-si sucesc fetele ochii ca sa ma vada. . pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. prea sunt melancolic. Ce am eu cu insectele? Acum nu mai visez castele si fete cu parul tuns. Eu stiu ca are sa .Ce-i cu tine. pentru ca are sa moara. Eu sunt de esenta superioara.talie. în realitate. Mi-a fost peste putinta. Dar parca mai pot voi eu ceva acum? Pot numai pe hârtie. Inutile! Asta ma necajeste mai mult: cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. ca doara nu era sa le spun adevarul. marginiti si supusi poftelor imediate. Visez ziua întreaga si tânjesc.. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt. Trebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. Nu-mi intra în obicei. în mansarda mea am sa devin cel dinainte. Ce te-a apucat baiete? A patra zi Peste putinta sa-mi vin în fire. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele.. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. Am spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. Ce vreau eu astazi? Poate nu vreau nimic. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate. eram ispitit sa batjocoresc putin. îi dau sa duca si acasa. Peste trei zile Azi s-a hotarât.

Acolo trebuie sa fac coada. Chiar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin. tocmai de la corturile grupei întâia. în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. Tu nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna. dragul meu. cum nici tu. Cum însa.. ochelarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. Ceea ce nu stii e ca acest Sibiu (în Transilvania.. datorita unui complex de cauze necunoscute. Dumbrava Sibiului. ceilalti tovarasi. Nici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc. Am alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. Cu atât mai bine.. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. Am parcurs orasul cu fanfara în frunte. De aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. In ce ma priveste. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. vezi mai la vale) la sase. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de hârtii pe care gândesc a ti-l trimite. o ploaie mohorâta de toamna. când voi obosi citind. a fost din belsug. nu-ti poti face idee. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în Transilvania si în acelasi timp capitala de judet. si afla ca sunt hotarât sa te informez. Mai întâi ne ghiontim tovarasii de saltea (saltea. Pentru ca de citit. în fiecare noapte. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. tabara. nici fete cu parul tuns. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. cât mai complet posibil. care poarta pitorescul nume de "Dumbrava Sibiului".. Trebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru Pake) fraza . unde sunt si eu. Entuziasm. ca Pake e înzestrat cu o lene imensa.. plus comandantii respectivi. ne-am întins optsprezece corturi mici. tipetele lui Pake. la o cismea afara din tabara. orisice s-au spune. dragul meu. în timp ce aud de departe. Sibiul. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina ochelarilor. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. desigur. Dimineata ne sculam (cum dormim. comandantul. apoi blestemam oleaca în gând gornistul.moara. doua corturi mari si doua corturi-magazii. în sunetul unei goarne ragusite. nici un muritor. etc. sosesc cu mult mai devreme decât mine. de dascali. eu îi pun la marginea cortului. Tabara! Chiotele erau impuse. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene.. neavând ochelari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. Acolo am sa ma asez la masa mea si. la culcare. mai putin zvârlitul bonetelor în aer. Acolo sunt eu stapân. cincizeci de cercetasi. pe care nu-i gasesc. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. pentru ca ceilalti tovarasi. Pornim apoi la spalat. de scolarite. vorba vine). Aici am descalecat noi. Te întrebi. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata!. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa! tu esti modernist!). SCRISOARE DIN TABARA -l Fragment — Pregateste-te de clipe amare. Afla. pâna ce daduram de un pod. As izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei. cercetasia. pe iarba. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse. eu ca si. de altfel. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. am dat de copaci si am început sa alergam.

Pake se multumeste sa urle cât îl tine gura. îndeosebi xilo-phega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva exemplare.Plec dupa insecte si dupa plante! . îl târâti afara din cort. si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita. Acum manânc. obtinând acel rarisim supliment. care doarme sub un car. când avem atâta treaba? . ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie. fierbinte. Vorbesc foarte . Atunci ma informeaza cu amanunte: . cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei.Pai bine. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie Tabara Sibiu. doctore. De aceea. încing curelele curiei de herborizat si ma prezint la Livovski: . în sfârsit. Ceea ce urmeaza e atât de vast. îl gasesc . sprâncenele si. la urma. Apoi îsi ia o strachina imensa si alearga la cazanul cu ceai. îl vad pe el din nou cu cana plina.. pregateste . îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant ochelarii pe nas. strâmbându-se. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. ca ne apuca amiaza" etc. Si mi-a dat.. Atunci recurgi la o cana cu apa. Pake ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. ramân. aduna lemne. curata cartofi. exasperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. Când vine rândul gnipei mele. ceri ajutorul lui Livbv-ski. în pozitia aceasta. îl gasesc întotdeauna pe Pake alimentându-se cu ceai. scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. sarcina cea mai grea. linistit.Si daca te prinde? .împotriva tuturor asteptarilor . barbia. "Fir\'ati ai dracului de somnorosi!". ma deznoada în bataie. Si închipuieste-ti starea nervilor mei când.îmi striga el. al lui Oprisan si al altor Herculi din grupele vecine si. o grupa "de servici": matura tabara. ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. Poste-Restante si. care ar trebui sa fie cu cana goala. Când ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei. buzele.Daca însa spui ca ai treaba..informativ-imperativa pe .. si pe madama de la dugheana de peste drum de tabara. Dupa cum te-ai asteptat însa. spala vasele. Apoi se potoleste.sezatoarea pentru seara. . Apoi: .care ma scol cu prea putina întârziere. strigând "ca ce fel de treaba e asta. atât de complet. dragul meu. . si sfârseste întotdeauna bombanind.Dar comandantul Vulpe? .I-am spus: "O cana pentru domnul comandant Vulpe". ca ce e întârzierea aceasta. Acesta-i planul.pe lânga un foc strasnic . apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. îi pisezi picioarele cu o pereche de bocanci (el nu simte) si. încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid chip. în fiece zi. Când vin si eu bucuros de lichidul rosu. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului. dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe Pake. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine . ca el asteapta aici de o jumatate de ceas. ca asta nu e regula. Dupa aceea.Pai el nici nu-i în tabara.. apoi la un baston cercetasesc. fruntea. pe tiganul ajutor de bucatar. târguiette din Sibiu. eu iau o cutie mare. cere sticla de eau de Cologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre).cu ea plina. .Supliment! . în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan.. tocmai astazi. aburind. aprinde focul. care i-o spui: "A sunat gornistul! Scoala-te!". apucând câte doi la un picior si trei de cap. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurile.Daca m-o prinde. care cu totii îi seamana. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. la urma. câteva minute.Azi e rarwre: se prind himeronterele de minune. dintii.

..Admirabile ranunculacee si un exemplar de Rosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum.Am gasit niste specii de chinocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. M-am facut numai apa. sunt pregatit pentru orice întrebare.. milos. care stiu cu ce s-a ocupat Vulpe pe vremuri. Eu.Eu stau pâna ce gasesc o xilophega violaceea. .. naturalistule? . cum nu se poate mai vesel. asa1 . ma întâlnesc cu comandantul taberei. cu un aer preocupat sau multumit... încruntat.. în fata cortului. îmi spune: .daca gasesc vreo sopârla moarta.Le vedeti cum sunt? .Ce sa zic? Frumos. .serios. s-a ocupat pe timpuri cu botanica. nu paraseste nici o clipa pe comandant.Aa! da. unde dracu l-ai gasit? . dau drumul fluturasului. .Nodurile. da.Admirabil! Chiar azi..si pornesc spre tabara. surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui Vulpe. Vulpe se încurca. . baiat cumsecade. jarisim.Pai cum e?! Astea le deosebeste de graminee.. Din nefericire. da.. Pornesc agale printre copaci. ..Cum sunt? . Dar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios.Daa! Ma mir si eu de atâta noroc. Altadata. . însa.Nodurile astea? Le vad. ca un adevarat savant. dupa o asemenea zi de lene. în dosul lui. Atunci prind repede vreun fluturas. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. Seful.. da..Ei! Si unde sunt acelea de le zice. . care. calcând indiferent.. Vulpe. De cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice. cu aripile scuturate de polen). Trebuie sa fie o varietate noua.Uite astea! Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant.Cine nu sunt foioase? . du-te.. -Numai spune!. . se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea.. camarade. si vezi de nu întârzia si tu atât. Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul. Eu. exasperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile. îmi încarc bratul cu buruieni . eu. ... Dar.. dar neinitiat în tainele entomologiei.Chinocino. ma priveste lung..Nu distingeti? Nu sunt foioase.. . da.Asa.. îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el. Hai? Ce zici? Seful. Nu sunt foioase!. Mai greu o duc când.Vedeti astea? . Si îl privesc dispretuitor..Pai astea sunt graminee. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata.P-asta? Dac-ai sti cât am alergat dupa el. domnule comandant. .Cum merge. Vezi dumneata? asa e domnule. Dar nu pot sa ma plâng..Hai. Seful. . -Ei?! . -Ei? . De aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele.? .. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor. dupa împrejurari. cu atât mai bine .

o colectie nu se face cu una cu doua. Pe coropisnite le scot cu zahar ars. . nu se lasa.Domnule comandant.Si cum le apuci? .Pai viespile cum le prinzi? .. Eu stiu cum sa le apuc. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura are?. .. cinerare! 7" . fac indiferent... . Câteva exemplare din Nepa cinerare de toata frumusetea. doctore. mi-a raspuns..). Si când vor sa ma întepe.. . ca sa fac economie.Viespile? Foarte simplu: pun mâna pe ele. Eu li-s tata lor. cu amoniac.De cap?! .Las-ca faci tu si fara cutii. pe care le taiam felii-felii.Hai.. tainic. 333 Apoi începem sa vorbim despre alte lucruri.. Aici ramân cu gura cascata. Si îmi trebuie cutii mari... Eu vin bombanind. Eu continui netulburat: . Nu-ti poti închipui admiratia tuturor. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase. coleoptere si lepidoptere prost conservate.Ati vazut?. mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca.. domnii ar dori sa le arati colectia. Toti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. mirându-se: .Ai vazut.. compatimindu-ma în gând.Pe viespi? . Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti.Ah. Dar si pe ei îi prind.. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant.De cap. Comandantul priveste mândru domnii... Eu i-am spus: .. ca sa pot gesticula mai în voie. _ 9 .Si pe sobolani în batista. comandantul trimitea sa*ma cheme. M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara. Eu las ierburile jos. c-au venit vizitatorii....... care râde.. cu care Vulpe nu s-a ocupat niciodata. . Toti. . .Cu fluturii îi mai greu. . Veneau vizitatorii. Nu se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea.. Eu aduc discutia asupra entomologiei. îsi înteapa capul si mor. Vulpe? Ai vazut copilul? Apoi catre mine.Uite. Prind si scorpioni. Nici unul nu mai vorbeste. Când se pregateau sa plece. si tin adevarate dizertatii. pe care s-o arate vizitatorilor.Daaa... admirau -tabara.Iar pe vipere le prind cu siretul de ghete. Ma scoteau anevoie din cort.Eu privesc în ochi pe comandant. cu cercetasii. . . stateau de vorba cu comandantul. Comandantul nostru e însa vanitos.. Domnii ma privesc.Dar tot mai stie Vulpe botanica. sunt numai niste biete himenoptere.Daa. Specii rare am eu acasa. admirativ. . Nu se lasa Vulpe....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful