GHID DE STUDIU PENTRU STUDENŢII ANULUI I BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ I. CURS. 1. Introducere în Biologia Celulară şi Moleculară. 1.1.

Definiţii şi caracteristici generale. Studiul complex al structurii şi funcţiei celulei: - morfologia structura la microscopul optic; - ultrastructura structura la microscopul electronic; - biologia moleculară: relaţia dintre structură şi funcţie. 1.2. Evoluţia cunoştinţelor despre celule. - Citologia - Microscopul optic: Secolul al XVII–lea: - descoperirea celulelor de către R. Hooke şi a celulelor vii de A. Van Leeuwenhoek. Secolul al XIX – lea: - descoperirea nucleului, a nucleolului, a citoplasmei şi a protoplasmei; - teoria celulară Schleiden – Schwann; - diviziunea celulară, cromosomii şi organitele celulare (centrosomul, mitocondriile, aparatul Golgi). Secolul al XX – lea: - culturile celulare şi microchirurgia; - 1960: biologia celulară: microscopia electronică, centrifugarea diferenţială; - 1970: biologia celulară şi moleculară: tehnicile fizice şi tehnicile de biologie moleculară, biotehnologia (anticorpii monoclonali şi tehnologia ADN-ului recombinant). 1.3. Contribuţii româneşti în dezvoltarea biologiei celulare şi moleculare: - Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu; - George Emil Palade (Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie 1974). 2. Noţiuni generale despre celule. 2.1. Clasificare: celule procariote, celule eucariote şi alte forme de viaţă. Celulele procariote: - dimensiuni; - în citoplasmă: nucleul este reprezentat de o moleculă de ADN circulară şi de ribosomi 70S; - diviziunea celulară: directă; - membrana celulară este inconjurată de un perete celular. Celulele eucariote: - nucleul este înconjurat de un înveliş care înconjoară cromatina şi nucleolii; - diviziunea celulară: mitoza şi meioza; - organitele celulare: roluri şi funcţii; - membrana citoplasmatică. Alte forme de viaţă: virusurile şi prionii. 2.2. Numărul, forma şi dimensiunile celulelor eucariote. 3. Bazele moleculare ale organizării chimice a celulei. 3.1. Elementele chimice din celulă: - elementele majore, macroelementele; - elementele mai putin abundente, microelementele; - oligoelementele. 3.2. Substanţele chimice din celule. 3.2.1. Substanţele chimice anorganice: a) Apa şi viaţa

1

anioni: PO4-3. Polizaharidele: glicogenul. Filamentele de actină: . 3. 4.2.localizarea microtubulilor în celule şi rolul lor. Glicozaminoglicanii (mucopolizaharidele).polimerizarea tubulinei. Filamentele intermediare (de 10 nm): Tipuri de filamente intermediare: .4. . glicolipidele. NO3-. riboza.2.în celulele musculare filamente subtiri. 4. apărare imună etc. Substanţele chimice organice: a) Hidraţii de carbon (glucidele): Funcţii: plastic şi energetic.în nucleu.filamentele de desmină. Microtubulii: . . transportor şi de depozitare a unor substanţe. 2 . b) Sărurile minerale: Ioni: . . . Localizarea: . 4.2. Lipidele complexe: fosfolipidele. 4.Apa este o moleculă polară.filamentele nucleare.3.1. II.filamentele de miozină în celulele nemusculare. K+.2. polimerizarea şi implicatiile medicale.2. care disociază într-un ion pozitiv de H3O+ şi un ion negativ de HOşi prezintă legături de hidrogen. mitocondrii şi cloroplaste în cazul ADN. . 3. motilitate. . 4.1.în nucleol şi citoplasmă (ribozomi) în cazul ARN. Ca2+.apă liberă (95%) şi apă legată (5%).molecula de actină. Monozaharidele: D-glucoza. Unitatea organizării biochimice a celulei. b) Lipidele: Funcţii: energetic.filamentele de miozină în celulele musculare. d) Acizi nucleici: Funcţii: depozitarea şi transmiterea informaţiei genetice.filamentele de cheratină.neurofilamentele. dezoxiriboza. . Mg2+. V).în celulele nemusculare (microfilamente). Implicaţiile medicale. Lipidele simple: acizii graşi liberi. . .molecula de miozină (tip I. 4. . Combinaţii între anioni şi cationi cu proteinele etc.2. Matricea citoplasmatică (citosolul). HCO3-.filamentele gliale.filamentele de vimentină. 4. Definiţie şi funcţii. c) Proteinele: Policondensarea aminoacizilor între care se formează legături peptidice. Funcţii: reglator. . Trigliceridele. .3. plastic şi reglator.2. Filamentele de miozină: .2. Se clasifică în: . CO3-2. SO4-2. .implicaţiile medicale (colchicina şi citostaticele).cationi : Na+. .apă intracelulară (55%) şi extracelulară (45%). Diferenţierile celulare.

membrana celulară.5.proteine: .mecanism. . 6. 6. Modele de membrane celulare: . Structura moleculară a membranelor celulare.componentele suprafeţei celulare: . 5. Centriolii şi corpii bazali ai cililor şi flagelilor.definiţie. Mişcările cililor şi flagelilor: . fibroblaste. 6.1.4. 6. 6. .rol.2. . 6.1.extrinseci sau periferice.lipide – dublu strat fosfolipidic. microtubulii.rol în metabolismul celular.implicaţii medicale.1.colesterol. . 6. . 3 .membranele organitelor celulare.joncţiunile de adezivitate. Joncţiunile celulare: .1. . Funcţiile membranelor: . . . 5.joncţiunile de comunicare. 5. .1. Componentele citoscheletului: filamentele de actină.glucide ataşate de proteine şi de lipide. 5. Clasificarea membranlor biologice: .barieră prin permeabilitate selectivă. . .3. . filamentele intermediare şi proteinele asociate.roluri. . 5.4. 5. .3.intrinseci sau integrale.2. 5. Mişcările celulare bazate pe motoare celulare ce interacţionează cu microtubulii. . .glicocalixul.mecanism de deplasare şi orientare.leucocite.Zinger: mozaic fluid de lipide şi de proteine.2. Microvilii: .2.categorii de liganzi.roluri.1. 5. .structura şi compoziţia moleculară. Definiţie: membranele celulare sunt ansambluri moleculare dinamice şi funcţionale formate din lipide şi proteine 6.Gorter şi Grendel: dublu strat lipidic.transport transmembranar şi semnalizare. Davson completat de Robertson: dublu strat lipidic şi proteic. .citoplasma de sub membrană (2 nm). .axonema. Transportul axoplasmic: kinesina. 5.1. . Suprafaţa celulară şi glicocalixul sau glicolema: .1. .3. Mecanismul molecular actină – miozină: miozina este proteina motor celular.membranele citoplasmatice sau plasmalema. 6. .1.2.implicaţii medicale.2.joncţiunile impermeabile.intermediare.dineina ca moleculă motor. . Mecanismele moleculare ale motilităţii celulare. dineina. Membranele celulare şi receptorii: . Compoziţia biochimică: . Curenţi citoplasmatici: .Danielli.identitate celulară.definiţia. Mişcările amoeboidale: . .3.1.2.1.3.

7.difuziunea simplă.mesagerii de ordinul II. Cromatina. canalele cu poartă.ultrastructura: regiunea fibrilară. .1.constricţia secundară.3. aminoacizilor).pasiv: . Nucleul în celula vie.satelitul.3. . .difuziunea mediată de proteine canal: transportul apei prin proteine canal (aquaporine).1. pinocitoza).difuziunea mediată de ionofori. Roluri. .cromosomi telocentrici.endocitoza (fagocitoza.raportul dintre nucleu şi nucleol. 8. Nucleul. .1. .modificarea permeabilităţii membranelor.difuziunea facilitată. 6.2.redistribuţia receptorilor. Clasificarea cromatinei şi implicaţii medicale: a) heterocromatina: colorată foarte intens.2. .1. Carioplasma: definiţie.activ: pompele de calciu. formă. dimensiuni. Nucleolul: .. Nucleul în interfază.transportul prin vezicule: .biogeneza ribosomilor. . 8.2. b) eucromatina: colorată palid. Poziţie.1. 7.cromosomi metacentrici. 7. Compoziţia chimică.3.efectele celulare produse de interacţiunile dintre liganzi şi receptori: .centromerul (constricţia primară) clasifică cromosomii în: .porul nuclear. implicaţii medicale. . d) corpusculul F (cromosomul Y). c) corpusculul Barr (cromosom X inactiv).3. 7. Cromosomii în celulele eucariote. rol.1. 7.lamina nucleară. . . . .3. 7. Morfologia şi ultrastructura după fixare.cromosomi submetacentrici.1.exocitoza. Morfologia cromosomilor: . . 4 . 8. . granulară şi amorfă. proteina P170 – implicaţii medicale.4.1. 8.determinarea cariotipului din limfocitele din sângele periferic. implicaţii medicale. 7. .3. Transportul transmembranar: Clasificare: . 7.categorii de receptori. Cariotipul: reprezintă numărul şi morfologia cromosomilor în metafază.1.6. Cariotipul uman: . .3.transportul prin por. transportul activ cuplat cu gradiente ionice (transportul glucozei.cromosomi acrocentrici. 7. . Na+-K+ ATP-aza. Învelişul nuclear: .transcitoza.1. CFTR. număr. .1.

4.bucla (domeniul) de cromatină.nucleosomul.2. anafaza şi telofaza. Implicaţii medicale: substanţe care blocheză biosinteza ADN (acidul nalidixic).2. proteine histonice (H1. 10.4.1.creşterea numărului de prelungiri ale plasmalemei (microvililor). 10.2. 9. Diviziunea celulară indirectă. . 9.2. Transcrierea: . Dogma centrală a biologiei molecular. . . .condensarea cromatinei. 9. . G2. . . . .transcrierea ARN la eucariote şi la procariote.definiţie. ARN.2. metafaza.benzile cromosomilor.structurale. M). .definiţie. 10. H4).sinapsa. Materialul genetic: . .migraţia cromosomilor. .filamentul subţire de cromatină cu diametrul de 11 nm.citodiereza. Biologia moleculară. Ciclul celular: .etape: profaza.fibra groasă de cromatină cu diametrul de 30 nm.evenimentele moleculare din cursul mitozei: .1. 10.evenimentele moleculare în profaza I: .asamblarea aparatului mitotic (fusul de diviziune. H2b. Replicarea ADN şi particularităţile acesteia la eucariote: Mutaţiile: .dezasamblarea învelişului nuclear. .3. . centrii celulari şi asterii).meioza I şi II.dublarea centrilor celulari. .numerice ale cromosomilor de sex şi somatici. . 8.dispariţia şi reapariţia nucleolilor. . .cromosomii în întregime. Mitoza: . .cromosomii meiotici. Meioza: . Diviziunea celulară. prometafaza.organizarea moleculară a cromatinei: . . H3. 9. Reproducerea celulară. Diviziunea celulară directă. . .1.2. .ADN.2.2.definiţie şi faze (G1.ultrastructura.maturarea ARN la eucariote. H2a.eucariote: ADN liniar în nucleu şi circular în mitocondrii şi cloroplaste.mecanisme de control ale ciclului celular.agenţi mutageni chimici şi fizici.2. .substanţele care blochează transcrierea ADN (rifamicina şi rifampicina). . ..anomaliile cromosomiale: . 9.2.tipuri de mutaţii. 9.1. .definiţie şi importanţa biologică.crossing-over. 10.procariote: ADN circular în cromosom şi în plasmide. 5 . 9. S. Compoziţia chimică şi ultrastructura cromatinei: .

2. .agenţi care labilizează membranele lisosomilor. .ribosomii 70S şi 80S.autofagia. Funcţiile caracteristice ale reticulului endoplasmic rugos: . . 11.7.lisosomii primari. 12.sistem circulator intracelular.reciclarea componentelor membranelor celulare.virusuri cu ADN. Traducerea: . Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. .1.detoxificarea celulei. Implicaţiile medicale din studiul reticulului endoplasmic.virusuri cu ARN. Funcţiile şi ultrastructura lisosomilor. .în secreţia celulară: concentrarea produşilor de secreţie. 13. . 11.aparatul de transfer vectorial.schimbul de substanţe dintre citosol şi lumenul reticulului endoplasmic. Enzimele lisosomale (pentru ~50 substrate diferite). . 6 .2. prelucrarea biochimică a produşilor de secreţie (glicozilarea terminală a proteinelor şi lipidelor. compoziţia chimică şi caracterele generale. . sortarea produşilor de secreţie.1. Aparatul Golgi.biogeneza membranelor celulare.codul genetic. 14.3.5. eritromicina). cloramfenicolul. Reticulul endoplasmic. 14. Morfologia.lisosomii secundari. 11. Materialul genetic la virusuri: .agenţi care stabilizează membranele lisosomilor. Membranele lisosomale: .1. 10. sulfatarea proteinelor şi lipidelor). 12. ultrastructura şi compoziţia chimică. Morfologia şi ultrastructura. Funcţiile caracteristice ale reticulului endoplasmic neted: .biogeneza lisosomilor. Funcţiile comune ale reticulului endoplasmic rugos şi neted: . Digestia lisosomilor: . secreţia de insulină.3. 14. Secreţia celulară: calea comună a secreţiei celulare. . Lisosomii. . Descoperirea.10.biogeneza membranelor celulare.6.2.sinteza lipidelor. .5. . 14. 11. Funcţiile aparatului Golgi: .glicozilarea proteinelor.heterofagia. 10. 12.degradarea glicogenului.efectul antibioticelor asupra biosintezei proteinelor (tetraciclina. .4.crinofagia. 11. .sinteza de proteine. . transcriptaza inversă. 11.rezervor pentru calciul intracelular. Categorii de lisosomi: . .sinteza de fosfolipide. . . Biogeneza lisosomilor.

Morfologia.6.. 14. 17. second edition. Roberts.. 16. Categorii de peroxisomi. Fosforilarea oxidativă.apoptoza – moartea celulară programată. Lanţul respirator. 16.a matricii mitocondriale. Biogeneza peroxisomilor. 15.3. Alberts. D. calciu.3.5.. . .. Teoria lui Mitchell. 18. . . .. Medicalã Universitarã.. ultrastructura.alte procese patologice. ultrastructura şi numărul. M. Bibliografie: 1. A.4. Concentrarea substanţelor în mitocondrii: . Transportul ionilor prin membrana internă mitocondrială. Matricea extracelulară. J. . morfologia şi compoziţia chimică. . Moartea celulară. 2005.adrenoleucodistrofiile şi boala Refsum. Note de curs. .5. Bray.1. 2. K..depozit de fier. Compoziţia chimică: .4. 16.a membranei interne. Raff. . New York.2. Implicaţiile medicale ale lisosomilor.membrana bazală şi implicaţiile medicale. 15.depozit de lipide. 7 .acatalazemia. .proteine. . Introducere în Biologie Celularã şi Molecularã.. 3. .mecanismele moleculare ale formării cancerului.7.recunoaşterea celulară şi implicaţiile medicale. . Funcţiile peroxisomilor. Mitocondriile.. . Bolile peroxisomale: . B. Gheorghe Benga. Essential Cell Biology. Ed. P. 15. K.oncogenele virale şi celulare.caracterele morfologice ale celulei maligne. Garland Publishing. . .definiţia şi funcţiile. Inc. Johnson.2.adeziunea celulară şi implicaţiile medicale.9.definiţia morţii celulare şi caracterele morfologice ale celulelor moarte.a membranei externe. 16.4. 15.a spaţiului intermembranar. Celula malignă. Lewis. . . 16. Descoperirea.necroza. Hopkin. 15. 16.sindromul Zellweger. 16. . 2005. Implicaţiile mitocondriilor în patologie. Peroxisomii. ClujNapoca. 16. Biogeneza şi originea evoluţionară a mitocondriilor.explicaţia la nivel molecular pentru ciclul limitat de viaţa a unei culturi de fibroblaste. and Walter.compoziţia chimică şi implicaţiile medicale. 16. 15. 16. . 19.8. .cauze ale cancerului.1.lisosomii terţiari.

cu un caiet în care să fie conspectată. spectrofotometria în ultraviolet (UV) şi dozarea. LUCRAREA 5: Studiul diviziunii celulare. Forma de activitate Examen Examen Lucrări practice Evaluare Teoretic Practic Aplicaţie practică Scris (întrebări cu răspunsuri multiple) Oral Oral şi scris Procent din nota finală 75% 12. EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR. microscopia pe fond întunecat. METODE DIDACTICE FOLOSITE. LUCRĂRI PRACTICE. La lucrările practice fiecare student trebuie să se prezinte în halat alb. LUCRAREA 9: Studiul lisosomilor: latenţa enzimelor lisosomale. LUCRAREA 7: Obţinerea celulelor izolate. Bibliografie: Gheorghe Benga (sub redacţia). Editura Carpatica. LUCRAREA 11: Extracţia lipidelor din membrane şi separarea fracţiunilor prin cromatografie în strat subţire. III. LUCRAREA 10: Studiul mitocondriilor: determinarea consumului de oxigen şi a fosforilării oxidative.5% 8 . Lucrări practice: aplicaţii practice demonstrative şi studiu individual. iar cunoştinţele aferente însuşite.5% 12.M.II.F. LUCRAREA 13: Microscopia electronică de transmisie aplicată în studiul celulei. Prezenţa la lucrările practice de Biologie Celulară şi Moleculară este obligatorie. microscopia de fluorescenţă. Observarea mişcărilor celulare. LUCRAREA 4: Evidenţierea unor componente celulare prin coloraţii specifice (histochimice) şi observarea incluziunilor pigmentare. Imagini de microscopie electronică. IV. LUCRAREA 1: Microscopul optic. LUCRAREA 14: Microscopie electronică de baleiaj. Cluj-Napoca. Curs: expunere interactivă a materialului conform programei analitice folosind mijloace multimedia. LUCRAREA 8: Fracţionarea celulei prin centrifugare diferenţială. 1997. LUCRAREA 6: Studiul organitelor celulare la microscopul optic. “Iuliu Haţieganu” ClujNapoca. din Îndrumătorul pentru lucrările practice de biologie celulară şi moleculară. iar absenţele se recuperează conform regulamentului stabilit de Biroul de Senat al U. Îndrumător pentru lucrările practice de biologie celulară şi moleculară. lucrarea practică care se va prezenta. LUCRAREA 2: Tehnici speciale de microscopie optică: examinarea în imersie. LUCRAREA 3: Tehnici speciale de microscopie optică: microscopia în contrast de fază. LUCRAREA 12: Studiul ADN-ului: izolarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful