— C.

Istorisiri asemănătoare din Moldova-România —

C. ISTORISIRI ASEMĂNĂTOARE DIN MOLDOVA-ROMÂNIA
SIHĂSTRIA RARĂULUI SEC. XIV-XX
Sihastrii de pe Muntele Rarău1 se nevoiau în poienile singuratice de sub vârful Muntelui Rarău, iar alţii petreceau în viaţa de obşte şi numai în posturi se retrăgeau la linişte pe munte. Toţi practicau Rugăciunea lui Iisus, postul, privegherea, sărăcia desăvârşită, smerenia şi înstrăinarea. Trăiau ca nişte vulturi în munţi, în locurile greu accesibile şi se mutau la cele veşnice fugind de slava lumii şi necunoscuţi de oameni. Singura lor grijă era să laude neîncetat pe Dumnezeu, stăpâniţi de bucuria şi nădejdea mântuirii. Tocmai de aceea nu cunoaştem nume de sihăstrii din această perioadă, pentru că duceau o viaţă înaltă duhovnicească, acoperită de smerenie. Sihastrii mai sporiţi se nevoiau pe înălţimile din creştetul Muntelui Rarău, pe stânci izolate (Piatra Zimbrului, Pietrele Doamnei), iar alţii pe Muntele Giumalău. Cei mai contemplativi se nevoiau în peşterile din stânci (Pietrele Roşii), în văgăuni şi hrube întunecoase de munte, unde aproape nimeni nu cuteza să ajungă. Sihastrii meditativi şi legaţi de frumuseţile creaţiei Dumnezeieşti se nevoiau, de obicei, în poieni însorite, pe văile singuratice ale pâraielor de munte şi cât mai aproape de izvoare. Iar marii duhovnici se nevoiau la marginea codrilor, aproape de locuinţele oamenilor, ca să ajute duhovniceşte atât pe pustnicii de pe munte cât şi pe credincioşii de la sate. Câţiva ucenici ai Sfântului Daniil Sihastru, călăuziţi de dragostea lui Hristos, s-au retras la linişte sub stâncile prăpăstioase ale Muntelui Rarău. În tradiţia locului, se vorbeşte de Ieroschimonahul Sisoe, cu ucenicii săi, cu metania la Mânăstirea Voroneţ. Aceştia întemeiază o mică sihăstrie pe versantul nordic al Muntelui Rarău (înspre Câmpulung Moldovenesc), spre sfârşitul secolului al XV-lea. Cuviosul Sisoe s-a nevoit mai întâi pe valea unui pârâu de munte, numit Pârâul Sihăstriei, unde se mai nevoiau şi alţi sihastri în secolele XIV-XV. În tradiţie, se cunoaşte că Sihastrul Sisoe a urcat pe Pietrele Doamnei - stânca mai lată în vârf, - şi s-a rugat mai mult timp. În timpul rugăciunii, îndumnezeit fiind de harul Duhului Sfânt, genunchii săi s-au imprimat în piatră. Urmele genunchilor lui imprimaţi în piatră se pot vedea şi astăzi2.
În tradiţie, se spune că Muntele Rarău a fost Muntele Sfânt al dacilor. Sfătuim pe amatori să nu încerce să urce pe stâncile de pe Muntele Rarău, dacă nu sunt însoţiţi şi nu au experienţă şi echipament adecvat de alpinist. Au fost alpinişti care au plătit cu viaţa aceste încercări. Aceste stânci sunt formate din şisturi cristaline, care se desfac în felii şi se sfărâmă uşor.
1 2

— 1 / 13 —

au venit şi s-au stabilit pe Valea Bistriţei. „Sihăstria lui Dodu”.Peste două săptămâni. cu Hramul Sfântul Ioan Bogoslovul (Sfântul Apostol Ioan). care a durat peste două secole. pentru că va fi mare vărsare de sânge7. 7 Cum vor putea trăi adevăraţii creştini în vremurile antihristice? Cu ajutorul lui Dumnezeu. care a fost ars de autorităţile comuniste în anul 1950 sau cimitirul. Efectul dăunător în România va fi în anul 2011. 3 4 5 6 Pe Valea Seacă. o să fie un eveniment important într-o ţară îndepărtată. Conducătorii şi guvernele risipesc darurile lui Dumnezeu.— C. pe versantul de sudest. PUSTNICI CU VIEŢUIRE ÎNGEREASCĂ DIN MUNŢII RARĂU ŞI GIUMALĂU JUD. după cum spunea preşedintele Bush. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — Cuviosul Sisoe întemeiază un schit pe Muntele Rarău. de urcat pe Muntele Rarău. Iar cine îşi va pune nădejdea în oameni. după numele marelui sihastru. întemeind o mică aşezare pustnicească. pentru sihăstrie şi desăvârşire. În preajma acestei sihăstrii. aleşi de pustnici. ne hrăneşte.. asupra celor două blocuri turn gemene din New York. Avea darul lui Dumnezeu. în locul numit Bâtculeţele. putere. La 7 km. declanşată de generalul ei. Ai să fii în Iaşi. cum au trăit în toate timpurile. de a se face nevăzut.. cunoscut sub numele de Sihăstria lui Sisoe. în 2011. fiind mai îndepărtaţi de lume. sihastrii s-au răspândit pe tot Muntele Rarău. Este vorba de atacul terorist din 11 septembrie 2001. PUSTNICUL N. Cu timpul. va face milostenie. În anul 2001. care s-a nevoit la poalele Muntelui Rarău. şi-n viaţa cea veşnică. din străvechi timpuri. în secolul al XVIII-lea. se află locul unde se găsea chilia pustnicei Varvara şi izvorul cu acelaşi nume. de 1857 m. SUCEAVA Munţii Rarău şi Giumalău5 au fost.. se nevoia mai mult pe Muntele Giumalău. Mulţi credincioşi ortodocşi din Transilvania. au schimbat soarta lumii (în mai rău pentru creştinii ortodocşi). se va chinui şi în această viaţă. satul Chiril. a fost Cuviosul Chiril. Bucov. iar vârful Muntelui Giumalăul. a simţit o puternica mireasmă 4. Vârful Muntelui Rarău are o înălţime de 1651 m. care. pe Valea Seacă3. Cine va participa în fiecare duminică şi sărbătoare la Sfânta Liturghie. se va spovedi şi împărtăşi. Un frate. În pădure. La începutul secolului al XV-lea. care mergea prin acele locuri. cunoscută sub numele de sihăstria lui Chiril. va primi ajutorul lui Dumnezeu. din oraşul Câmpulung Moldovenesc. ne dă sănătate. spre râul Bistriţa. va posti. i-a spus fratelui I. 6 Roagăte lui Dumnezeu să nu te prindă anul 2011 în oraş. Pustnicul N. Pentru că spune Duhul Sfânt: Blestemat este omul ce se încrede — 2 / 13 — . Poate locul vechiului schit. numindu-se. în timpul împărătesei catolice Maria Tereza şi a prigoanei împotriva ortodoxiei. Unul dintre aceştia. să nu te sperii. această sihăstrie a fost înnoită de Boierul Dodu. O să rânduiască Dumnezeu şi o să stai pe Muntele Rarău. bătrânii spun că era un schit de maici. a luat fiinţă. va împlini canonul de rugăciuni. Dumnezeu este cel care ne ajută. se urcă pe Muntele Rarău. ne apără şi ne mântuieşte. În jurul lui s-au adunat mulţi ucenici. până în anul 1538.: .

Dimineaţa. Când. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — Fratele I. Acesta. Când l-a cunoscut fratele I. de fratele I. fiind în vârstă de 105 ani. Fratele I. ca să locuieşti pe Muntele Rarău. să nu-i spună nimănui numele. când va fi acoperit cu pământ. Şi-a prorocit cu un an de zile înainte mutarea la viaţa cea veşnică. şi maica T. în locaşul pe care şi l-a săpat singur. O să trăiesc până atunci? O să trăieşti. a fost găsit adormit întru Domnul şi îngropat de fratele I. s-a mutat la viaţa cea veşnică în anul 2002. am aflat că a fost monah la Mânăstirea Rarău. Capul a fost aşezat într-un mic locaş săpat în pământ. L-a cunoscut pe părintele Daniil Tudor. lemne. a observat că „cineva” i-a stins candela. în om. după obiceiul pustnicesc. până la pământ.. s-a mutat la viaţa cea veşnică în anul 2002. L-a pus în mormânt. a fost găsit de fratele I. după câteva zile s-a reîntors. avea 60 de ani şi a întrebat: Mai este mult până în 2011. Fratele I. nu a vrut să i să pună cruce pe mormânt. iarna şi vara umbla desculţ pe stâncile şi pietrele ascuţite ale muntelui. încât nici faţa nu i se vedea. PUSTNICUL ZOSIMA Despre pustnicul Zosima. Cu un an mai înainte de a se muta la viaţa cea veşnică8. Aceasta a zâmbit şi i-a răspuns: „Bătrânul”. pentru a fi protejat. pe când se afla în pat. A plecat pe Muntele Rarău. pe Muntele Giumalău. pe nişte crengi de brad. aflat sub pământ. numai pielea şi oasele. între anii 1954 -1958. întuneric fiind.. O să mă rog. şi l-a acoperit cu pământ. care i-a tras pătura cu care se învelise. A început să tremure de frică. Pustnicul Zosima îi dăduse canon să nu spună nimănui unde a fost îngropat. barba ajungea până la brâu. Se odihnea uneori într-o mică grotă. prin pădure sau sub stâncă. a mers pe Giumalău. şi maica T. dorind să postească şi să se roage mai mult. într-un bordei pustnicesc. a găsit un bilet pe care era scris: „Vrei să ajungi pustnic şi te-ai speriat numai pentru atâta lucru? Trebuia să aprinzi candela la Icoana Maicii Domnului şi să citeşti la psaltire”. Alteori. Nu făcea focul iarna. 8 Pustnicul N. i-a spus fratelui I. părul din cap îi crescuse roată împrejur.. În ziua în care îşi proorocise moartea trupească. A spus să nu i se pună cruce pe mormânt ca să nu ştie nimeni unde este îngropat. Pustnicul N. Pustnicul Zosima a avut vieţuire îngerească şi a murit la 129 de ani. L-au mai întâlnit în pădure doi părinţi de la Sihăstria Rarău. După miezul nopţii. spunându-le ziua în care să vină să-l îngroape. ziua în care să vină şi cum să-l înmormânteze.— C. fiind îngropat în luna octombrie a anul 2007. a întrebat pe o maică pustnică despre bilet. la prima oră.. În ziua pe care o prorocise.Domnul! Era gârbovit de ani şi se sprijinea într-un toiag. Pustnicul N. peste ele. Apoi. a simţit pe „cineva”. fiind în vârstă de 105 ani. care i-au cerut binecuvântarea. transversal pe lungimea mormântului. Era slab. ca să se încălzească. a fugit de acolo. fiind prigonit de autorităţile comuniste. — 3 / 13 — . când l-a ridicat cu mâinile ca să-l pună în mormânt. Le-a răspuns: . Apoi a pus un alt strat de crengi de brad şi. stareţ la Mânăstirea Rarău. ca să nu ştie nimeni locul unde este îngropat şi i-a dat canon fratelui I. pustnicul N. a observat că trupul pustnicului era uşor şi frumos mirositor.

să meargă la Biserică şi la Sfintele Mânăstiri. menţionând că nu ştim unde a fost pictată şi adusă aici. Criza economică. Citea o psaltire pe noapte. şi mă aflam Este canonul românilor pentru cele peste 25. O să fie mai rău decât ţi-a spus părintele Pustnic N. să se roage pentru pace şi mântuire. foamea. având loc acest mare măcel în România. în vârstă de 84 de ani. să-i spună să se pregătească. să postească. În acest timp. Roagă-te să te păzească Dumnezeu. Sunt Părinţi care spun că România va fi atât de distrusă. Să te rogi lui Dumnezeu neîncetat. 9 — 4 / 13 — . ce o să fie în România în anul 2011? O să fie mare măcel în oraşe9. Fiind ghid. În următorul an.O să trăieşti şi o să vezi. Fratele I. era foarte frig. vor scoate milioane de români în stradă.Ce o să fie. eram paracliser şi. a venit la Mânăstirea Rarău Ieroschimonahul I. de păcate. Atunci a intervenit leroschimonahul I. Fratele I. 1998. fără a li se restitui banii plătiţi. să se spovedească şi împărtăşească şi să nu participe la aceste revolte. care va începe prin atacul armatei ruse asupra Turciei şi strâmtorilor Dardanele şi Bosfor. care se vor confrunta după puţin timp în cel de al III-lea Război Mondial. a medicamentelor compensate. neplata integrală a salariilor. în luna iulie. Îndrumăm pe creştini noştri.000 de avorturi şi alte mari păcate. se va muta la viaţa cea veşnică. făceam candelele de la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului Izvorâtoarea de Mir. RELATĂRILE PĂRINTELUI C.. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — Aceşti doi pustnici. revoltă. era un părinte C. pe Muntele Rarău. l-a întrebat în anul 2007 pe Pustnicul Zosima: Părinte. a pensiilor. Schitul Rarău a fost închis de comunişti în perioada 1958-1968 şi a dispărut arhiva şi orice document despre schit. nu erau preoţi. iar ziua muncea la grădină. DE LA MÂNĂSTIREA RARĂU În luna decembrie a anului 1997. se roagă. pierderea a sute de mii de case şi a multor maşini achiziţionate în leasing. seara. foarte râvnitor. că este greu de scăpat de ce o să fie. război sau cutremur? Zosima i-a răspuns: . patimile şi păcatele. Era însoţit de un grup de pelerini. încât nu va mai prezenta interes pentru a fi angrenată de marile puteri. cu ajutorul Harului Dumnezeiesc. era paracliser. La Mânăstirea Rarău. În rest. la Maica Domnului şi mă gândeam de unde provine şi este adusă Icoana. dormea 2-3 ore noaptea. Ceea ce s-a şi întâmplat. a insistat să afle mai mult: . deoarece peste şase luni. postea. care a spus următoarele: Iarna trecută. S-a îmbolnăvit de pancreatită. Pustnicul Zosima a trimis-o pe maica T. m-am uitat la Icoană. am spus pelerinilor câteva cuvinte despre mânăstire şi despre Icoana Făcătoare de Minuni. care se nevoia de mai mulţi ani într-un bordei sub pământ. minus treizeci de grade Celsius şi zăpadă.000. priveghează şi posteşte curăţindu-şi inima.— C. Zosima spunea că pustnicul se împărtăşeşte de Paşti şi de Crăciun. pierderea a sute de mii de locuri de muncă. Sihastrul Zosima a spus să nu luăm documentele biometrice şi că este foarte bine că la mânăstirile de pe Muntele Rarău se slujeşte zilnic Sfânta Liturghie.

care se nevoia într-un bordei sub pământ. Acestuia i s-a arătat Maica Domnului şi i-a spus că atâta vreme cât se va păstra rânduiala sfântă la Schitul Rarău. este Făcătoare de Minuni şi asemănătoare ca putere cu Icoana Maicii Domnului Portăriţa. Făcătoare de Minuni.— C. Stareţul Arhimandriul I. să nu spună nimănui numele lor. Era foarte bătrân. a fost adus în anul 1813. mi-a spus că o maică în vârstă şi bolnavă. Rarău. care mijlocesc pentru noi la Dumnezeu. unde m-am întâlnit cu un pustnic cu vieţuire îngerească. 10 Este posibil să fi fost pictată la Mânăstirea Iviru. Zinon şi Nazarie) îi pomenesc în rugăciunile personale şi la fiecare Sfântă Liturghie. în Ţara Românească. A mai spus că numai în Sfântul Munte Athos şi pe Muntele Rarău mai sunt pustnici cu vieţuire îngerească.una dintre cele mai importante Icoane Făcătoare de Minuni din lume10. Se vede că pustnicul mi-a auzit întrebarea despre Icoana Maicii Domnului de la Rarău şi mi-a răspuns prin părintele leroschimonah I. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — pe Muntele Rarău. 2001. în rândul celor mutaţi la viaţa cea veşnică. la care au participat peste 2. am aflat că vieţuia într-o peşteră la Pietrele Roşii. N. în care am îndemnat pe credincioşii români să se roage ca să vină Maica Domnului cu Cinstitul ei Brâu în România.Am venit să ne rugăm şi să sărbătorim împreună Praznicul Naşterii Domnului Iisus Hristos. La miezul nopţii. Prima dată. Maica Domnului a venit cu Cinstitul ei Brâu în România. este adusă de voievodul Petru Rareş. fiind singură şi slăbită de boală.5 milioane de credincioşi. prin rugăciunile şi binecuvântările pustnicilor de pe Rarău şi a credincioşilor care s-au rugat. pe Muntele Rarău. Era a doua oară când a fost scos Brâul Maicii Domnului din Grecia. A fost cel mai mare pelerinaj din istoria Ortodoxiei. pentru că seamănă cu Icoana Portăriţa. al cărui corp îi era acoperit peste tot de păr şi barbă. din Sfântul Munte Athos. slujbele de zi şi noapte. de Crăciun. Au fost şi în Ţara Sfântă. — 5 / 13 — . Acesta a bătut la uşă şi-a spus: . m-am închinat şi rugat şi la Cinstitul Brâu al Maicii Domnului. a primit canon de la pustnicul Zosima şi pustnicul N. fără haine şi desculţ. De câte ori aveam o problemă importantă de rezolvat. se gândea că nu poate să prăznuiască Sărbătoarea Naşterii Domnului. prin anii 1950-1954. Fratele I. în revista „Lumea monahilor”. Văzând darul Cinstitului Brâu. Mi-a spus următoarele: Icoana Maicii Domnului. În anul 2000. a venit la ea un sihastru bătrân. Le-am aflat din interviul acordat de Ieroschimonahul Iacob Bârsan. de la Mânăstirea Iviru . în perioada 12-22 oct. Sunt încredinţat că. De când am aflat numele acestor mari sihastri de pe Muntele Rarău (Zosima. SIHASTRUL NEOFIT Despre sihastrul Neofit. iar goliciunea trupului îi era acoperită de păr şi barba ajungea până la pământ. Atunci a izbăvit poporul român de molima ciumei. dar acum nu mai sunt. pe Muntele Rarău. am scris şi am tipărit cărţi. mă rugam şi simţeam cu inima că primesc o mare binecuvântare. urcam pe Muntele. am fost în Sfântul Munte Athos şi. la Marea Mânăstire Vatopedu.

Au fost vreo câţiva.. Istorisiri parcă desprinse din Patericul Egiptean. Masa lor era o dată în zi. beau apa şi mâncau frunzele astea. pe care au mers Marii Antonie. Mai sunt câţiva care mai ţin legătura cu unii din părinţi. Ei mâncau frunza de podbal. Iarna. puneau la muiat în apă. ea va fi econoama schitului şi nu vor lipsi nimic din cele necesare. iar credincioşii i-au ajutat pe călugări cu alimente. nu au pace.. monahii mai rar pleacă în pustiu. şi dacă dau de ei. Şi mai sunt încă din ucenicii lor. Maica Domnului a păzit schitul de armatele care au trecut în timpul războaielor. afine. îi deranjează. iese urzică. postul şi munca binecuvântată. multă lume. Se mai întâlneau cu câte cineva. Îl caută prin aceleaşi mari nevoinţe ale desăvârşirii creştine.aceştia sau mutat toţi la Domnul. Şi mai aveau bureţi puşi la uscat. bureţii de pădure. Ei strângeau şi îşi uscau şi podbal.. RELATĂRILE IEROSCHIMONAHULUI IACOB BÂRSAN Pe părintele Iacob l-am întâlnit la Putna. bani şi toate cele necesare vieţuirii. iată că El îi ascunde de ochii noştri pe cei care. de prin 2000 încoace. Ei trăiau din ce era în munţi. se spovedeau. dintre care unii sunt nevăzuţi de oameni.. Nu mă aşteptam însă la ceea ce a urmat. s-au dus pe rând. Arsenie sau Pavel. Asta era masa lor. nu mai avem nici duhovnici cu experienţă. măcriş. nu fierbeau nimic? Doar aşa. Aceştia au trăit fără să ţină legătura cu nimeni. ce-a fost dat după 1959. zmeura. Într-adevăr. Deşi nouă ne pare că acele timpuri ale pustniciei au apus. Ucenicii săi mi-au mărturisit că ştie multe despre sihastrii care încă mai vieţuiesc şi astăzi prin munţii Moldovei. Unii au mai încercat să se retragă şi s-au întors înapoi în obşte. Nazarie şi Zosima . nici din lume. dar sunt greu de găsit şi nu ţin legătura cu nimeni.. şi ei s-au retras în munţi. deşi despre unele mai scrisese şi părintele Ioanichie Bălan. mâncau urzică . Sunt în Munţii Rarăului şi Giumalău. deşi este izolat şi situat la o altitudine de 1243 m. care să-i povăţuiască. De ce credeţi că e aşa. şi a doua zi. iese măcrişul şi apoi încep fructele de pădure: fragii. nici din obşte.— C. Toate acestea ne arată că Domnul are încă slujitori care i se dăruiesc la fel ca odinioară. cu o zi înainte. După asta.Şi sunt pustnici care trăiesc totalmente neavând nici-o legătură cu mânăstirile. nevoinţe pe care le credeam demult apuse. puneau la uscat şi aveau şi pe iarnă. Au fost din călugării prigoniţi cu decretul 410.. şi urzică. şi umblă foarte mulţi turişti. dar nu au mulţumire. afine. despre care eu am ştiut . mâncau urzică o mâncau crudă.Nu mai avem nici povăţuitori.. smeriţi dar plini de dârzenie. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — ascultarea. câţiva mai ţin legătura cu unii dintre ucenicii lor. când a venit să se închine de sărbătoarea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.Părinte. . eu am cunoscut.Muiată. când primesc Sfânta Împărtăşanie. Mai sunt pustnici. să sihăstrească. cu ce găsesc în pădure? . dar pentru hrana de toate zilele nu ţineau legătura cu nimeni.Zinon. . . în zilele noastre. da. acum. o muietură. mai aveau fragi puşi la uscat. hrănindu-se singuri. prigoniţi din mânăstiri. . Vara.prima dată iese frunza de podbal. — 6 / 13 — . care se foloseşte şi la sarmale. stâlpii monahismului eremitic.A. sărăcirea unei astfel de nevoinţe? . se împărtăşeau.

eu sunt om. Sunt unul din vieţuitorii de aici. Ei s-au speriat numai de prezenţa lui. sunt călugăr.bucăţi din lână de oaie. nici pe film nu s-a văzut nimic. da. A încercat prima dată. Aveau rasa cu care au plecat din mânăstire.„Nu te speria.Asta-i ca din Pateric. Asta era viaţa lor.. ca să-şi acopere unele părţi ale corpului. aveau un radio-casetofon cu dânşii..nu era nici toarsă. dar a auzit voce. că pe mine nu m-a văzut nimeni de când am venit aici. Atunci. pe dânsul. cu nişte bucăţi: o bucată de sac înnodată cu o bucată de cârpă. ce găsea agăţată pe unde erau stânele. o ispită în sufletul lui.Şi asta când s-a întâmplat? . care nu avea nici un fel de haină pe el. câte ceva. După ce se retrăgeau stânele. ca o adiere de vânt. şi beau zeama aia şi mâncau. Era o noapte senină. pe acolo. Şi ăştia care ştiu despre ei sunt duşi la Domnul. o fiară. din munţi. având o mâhnire. . care i-a spus: . o figură luminoasă. barba mare. dar nu ştiu de ce. dar n-a ieşit nimic în poză. Unii au găsit nişte piei de porci mistreţi.” Cel care era acolo avea la el o trăistuţă cu o mână de pesmeţi. aproape de Pietrele Rarăului şi se ruga. zarvă. Şi-a dispărut. avea numai din lână de oaie. Şi au fost unii care nu mai mâncau chiar nimica. să îşi facă cruce cu limba. Şi fiind el aşa descurajat. glas de om. sau să-şi cumpere ceva de la cineva.poate şi de emoţie. să-şi acopere unele părţi ale corpului. dar i-a mustrat cu un duh de blândeţe: „Nu este bine să tulburaţi voi liniştea celor care mai sunt şi se mai roagă pe aici. nu-i găseşte. I s-a părut că din adierea de vânt aude un foşnet de crengi. Tu ai ispita asta. prin munţi!” Şi au încercat să-l fotografieze. I-a certat. nu sunt nălucă. ei mergeau pe la stâne şi mai găseau şi haine aruncate de la ciobani. când I-au văzut.Asta a fost acuma vreo opt ani în urmă. Unii dintre ei spuneau că sunt încă pustnici în munţi care nu ţin legătura cu nimeni şi nu trăiesc decât din Sfânta Împărtăşanie. sfâşiaţi de fiare. Prima dată a crezut că-i un urs. nu fi descurajat. era începutul nopţii. Vei avea şi alte încercări. şi făceau mare zgomot. au făcut foc nişte turişti. că Dumnezeu nu te-a părăsit. . după Sfânta Cruce. Am simţit eu că trebuie să vin să-ţi spun ţie asta. şi s-a auzit un foşnet de crengi. Dacă ar încerca cineva să-i găsească. dar o foloseau doar atunci când se împărtăşeau.Da. s-a retras undeva în munte. de care s-a speriat. cântau. că eu sunt om. cu lună.Da. avea blană ca ursul. nici până atunci nu l-a văzut. s-a gândit: „Dacă într-adevăr e — 7 / 13 — . nici în fotografii. bucăţi rupte. aşa.. o casetă cu muzică. asta era hrana lor de toate zilele.. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — zmeură. Zice: „Nu fi speriat. Unul a fost cunoscut.. ceva. Am cunoscut personal pe cineva care. dar vei avea şi multe bucurii. nici împletită . să-l filmeze. Nu ţineau legătura cu nimeni. şi i s-a părut că vede o umbră neagră. .. Şi a apărut un călugăr bătrân. nu fi înfricoşat. la muiat. i-a mustrat... şi îşi mai legau câte un petec unul de altul. îşi făcea câteva noduri . Nu purtau haine pe ei.Da. părul mare. trăiau doar cu Sfânta Împărtăşanie. şi din pielea aia de porc şi-au făcut o haină. dar n-a ieşit nimic. Au încercat să-l filmeze şi să-l fotografieze unii dintre ei. şi nu l-a mai văzut nimeni de atunci. se ruga în felul lui.Se gândea că-i diavolul! . toamna. ceva. dar nu se pot găsi.— C. nici de atunci. cu muzica voastră şi cu ceea ce faceţi voi pe aici.Îi crescuse blană? . fiind aşa speriat. .” Era acoperit aşa. Mai sunt câţiva. desculţ. . a apărut ceva. acesta . puneau tot în apă. Câţiva ani în urmă la Giumalău.

a venit pe Muntele Rarău. Ne împărtăşim prin Sfânta Liturghie. la care se urcă din localitatea Pojorâta. A treia zi însă. aflând de pustnicii cu vieţuire îngerească. de unde se urcă pe Muntele Rarău. dar nu ne vede nimeni. nu l-a mai văzut. am coborât încă 200 de metri. dar mergem şi la Sfântul Ioan Iacob.” Şi i-a spus multe. a început iar o ploaie puternică cu fulgere şi grindină. Reporter Cristian Curte.11 Pentru a-i întâlni pe aceşti sihastri. trebuie să te învrednicească Dumnezeu şi să ai o înaltă treaptă de desăvârşire creştină. Acuma. pe care îl ştiam pe de rost. Schitul Pojorâta. Lumea monahilor. am urcat pe Muntele Rarău pentru a face fotografii. când încep stânele. Am mers la Pietrele Doamnei13 şi apoi am coborât spre Piatra Zimbrului14. că nu-s nălucă. Mi-a venit un gând să mă rog zicând Imnul Acatist la Rugul Aprins al Maicii Domnului. a început o ploaie cu grindină şi trăsnete. După puţin timp. pentru că aveam hainele ude.” Şi zice: „Dacă vreţi. de localitatea Câmpulung Moldovenesc. posteşte. dar nu te teme. gândindu-mă că este o ploaie cu averse. 58-60. S-a mai arătat încă o dată. ispitele care vor veni asupra ta. Pe drum. când a încetat ploaia. deşi era luna octombrie.” Acela zice: „Ştiu că tu te rogi acuma şi faci cruce cu limba şi eşti speriat. se ştie că pustnicii de pe Rarău. a coborât la mânăstire. începuse să-mi fie frig şi mă luptau tot felul de gânduri şi imaginaţii rele. a urcat pe vârful Muntelui Giumalău. După trei ani de zile.” „Nu. la Crucea de piatră. o să-mi ia şi pesmetul. a încetat să mă lupte diavolul prin gândurile şi imaginaţiile rele şi a încetat ploaia. de la sfârşitul lunii septembrie până la mijlocul lunii mai. unde se află Icoana Făcătoare de Minuni Izvorâtoarea de Mir. cu cer senin. i-a spus: . Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — om. aflată la 10 Km. După ce am intrat înăuntru. pentru că nu mi-am luat pelerina de ploaie. Un monah din Franţa. 13 Pietrele Doamnei se află la o altitudine de 1628 m. la care se urcă pe Muntele Rarău din gara Câmpulung Moldovenesc-est. După aproape o oră. Dumnezeu ştie ce-o mai fi. După circa 15 minute. nr. pe Muntele Rarău. şi spunea că vor veni mari încercări. 2009. care îi împărtăşea pe pustnici.” Întâlnirea cu acest părinte a fost acum şapte ani. Mânăstirea Sihăstria Rarău. Noi mergem.” „Pot să vă dau nişte pesmet. vă dau nişte pesmet. Mânăstirea Rarău. Monahul C. A stat mai mult timp în Mânăstirile de pe Rarău 12 şi pe Muntele Rarău. 27. dar nu ştie nimeni că noi venim. roagă-te şi rabdă timp de trei zile. altcuiva. pe valea râului Bistriţa. de scurtă durată. 11 12 — 8 / 13 — . 14 Din tradiţia locului. După ce am scris aceste rânduri. Şi vor veni multe încercări şi multe schimbări i-a mai spus . se întâlnesc pentru a se ruga şi la Piatra Zimbrului. fiind vreme frumoasă. şi la Rarău. În acele momente.” Zice: „Suntem bucuroşi că se face rugăciune şi e mânăstire cu rânduială. mari schimbări în lumea asta şi la noi în ţară. Zice: „Unii din noi mergem la slujbe la mânăstire.— C.Urcă pe vârful Muntelui Giumalău. Am mulţumit lui Dumnezeu că mi-a ajutat să fiu la adăpost în timpul ploii. pe data de 4 mai 2010. la care se poate ajunge de la Vatra Dornei. vremea s-a schimbat brusc. pentru a fotografia Piatra Zimbrului. a venit o viforniţă şi. Pe Muntele Rarău sunt trei mânăstiri. dacă vreţi. un părinte duhovnic.pe care ai să le vezi şi tu în timp foarte scurt. am oprit să mă odihnesc câteva minute în stâna care se află în apropiere. la satul Chiril. dorind să-i cunoască. nemaiputând răbda ispitele. Stăm la Sfânta Liturghie şi nu ne ştie nimeni. De atunci. pp. a postit şi s-a rugat. Mam adăpostit lângă tulpina unui brad. la schitul care s-a făcut aici nu demult. eu de multă vreme nu mai am nevoie de nici un fel de mâncare.

Episcopul Ioan. Unii părinţi îl căutau pentru binecuvântare. şi-a dat duhul în mâinile Domnului. p. 17 Muntele Ceahlău este numit şi Athosul Românesc. s-a stabilit mai întâi prin anul 1920. sec. 1999. din cauza prigoanei ateiste din timpul regimului comunist. 15 — 9 / 13 — . cum desfrânează sufletul omenesc cu diavolul. Din anul 1929. de la Schitul Sihăstria Neamţ. un mare nevoitor. Aceştia au văzut în pădure un stâlp de foc. 2004. între anii 1915-1919. Arhimandritul Cleopa Ilie l-a întâlnit în Munţii Sihla. Părinţii mi-au spus că au văzut norii de ploaie cu fulgere şi trăsnete care a trecut deasupra mânăstirii Rarău şi s-au îndreptat spre Piatra Zimbrului. fratele Vasile. SFÂNTUL EPISCOP LOAN. Într-adevăr. care se înălţa de la pământ la cer şi pe Sfânta Teodora. Ed. am constatat că aici picurase un pic. Vezi Pateric Românesc. Ioanichie Bălan. unde este un loc ales de pustnici pentru nevoinţă. Venind în România. sec. Prin anii 1928-1930. care îl ajuta şi la săvârşirea Sfintei Liturghii. au fost trimişi de Stareţul Varsanufie să urmărească păsările care luau firmituri de la bucătărie. 16 În Munţii Sihla s-au nevoit mulţi sfinţi şi cuvioşi monahi şi monahii. Şi aici s-au nevoit numeroşi pustnici. după şase luni de zile. a plecat în ascuns în Munţii Sihlei 16 şi apoi pe Muntele Ceahlău17. la Schitul Crasna-Gorj. Episcopul loan era deja cunoscut pustnicilor din Munţii Sihlei şi ai Sihăstriei Neamţ. ce are putere de la Dumnezeu asupra stihiilor naturii şi a diavolilor şi care mi-a descoperit. însă pământul era uscat. din Mânăstirea Secu. care se afla la circa un kilometru distanţă de mers pe drum de la Piatra Zimbrului. mare sihastru în Munţii Carpaţi. 275 şi p. ca frate ascultător. 152. Amintim pe Cuv. a fost văzut de câţiva părinţi duhovniceşti de la Mânăstirile Sihăstria Neamţ. Sfântul Episcop Ioan. iar episcopul Ioan şi-l alege ca duhovnic. În Munţii Sihlei. pentru sfătuire şi spovedanie. Vezi Pateric Românesc. p. Arhim. Ioanichie Bălan. Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos. Mavra. DIN KIEV. XVI-XVII. 209. căruia Episcopul Ioan ia profeţit sfârşitul. 1999. pomenită pe 7 august.— C. Editura Mânăstirea Sihăstria Neamţ. Ieroschimonahul Vasian Scripcă. Secu şi Agapia. Amintim pe Sfânta Teodora de la Sihla. Sunt ferm convins că în preajma mea a fost un pustnic cu vieţuire înaltă. împreună cu fratele său. la Râpa lui Coroi. când stareţul schitului. în toamna anului 1930. XVII-XVIII şi Cuvioşii Vucol. Ioanichie Bălan. pe când păştea oile mânăstirii. Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos. a vrut să-l tundă în monahism. Acest mare sihastru. După trei ani. se retrage ca pustnic la Schitul Sihla. Ed. Arhim. prin gândurile şi imaginaţiile necurate şi cum să lupt cu această ispită. ridicată fiind de pe pământ. MARE SIHASTRU ÎN MUNŢII CARPAŢI15 Sfântul Episcop Ioan a fost vicar al Mitropoliei din Kiev. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — Când m-am reîntors la Mânăstirea Rarău. Arhim. rugându-se. cu darul lui Dumnezeu. neştiind că este episcop. unde s-a nevoit aproape 15 de ani. ca un adevărat sihastru şi făcător de minuni. unii dintre ei ajungând în ceata sfinţilor. Doi fraţi. era însoţit uneori de un diacon basarabean. îmbolnăvindu-se. Ghedeon şi Gherman.

ci purta în mâini doar un şirag de metanii făcut din boabe roşii de măceşe. În primăvara anului 1945. când se hrănea numai prin rugăciune şi Sfânta Împărtăşanie. duhovnicul Mânăstirii Agapia. PRIMA ÎNTÂLNIRE A EPISCOPULUI IOAN CU PĂRINTELE TEODUL Era în vara anului 1945. după ce săvârşise Sfânta Liturghie la Agapia.. capitolele 24 şi 25. Avea ochii albaştri şi vioi. pe când trecea prin Poiana Trapezei. După ce a trecut culmea muntelui. . Şi întrucât era război şi mare frământare între popoare. acestea sunt vremurile apocaliptice. precum singur mărturisea. Acum au început să se împlinească cele scrise acolo. egumenul Schitului. a plecat la Mânăstirea Sihăstria Neamţ. Pustnicul Ioan i-a binecuvântat cu ambele mâini şi i-a spus pe nume: . Acolo este mântuirea sfinţiei tale! Părintele Teodul l-a întrebat pe Prea Sfinţitul Episcop de unde este. între anii 1940-1981. un fel de dulamă împletită de mâinile sale din lâna căzută de la oi prin pădure. Cel mai mult ne uimeşte.Părinte Teodul. cum îl cheamă. citeşte Evanghelia de la Matei. ca unul dintre cei mai mari sihastri din prima jumătate a secolului al XX -lea. pentru a vorbi cu Părintele Ilie Cleopa. la Episcopul Ioan. că acolo este nevoie de sfinţia ta. Ca să le înţelegi mai bine.Preasfinţite. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — Între anii 1930-1945. i-a apărut în faţă chipul senin şi luminos al unui sihastru necunoscut. la care ajunsese în ultimii ani. — 10 / 13 — . Mijlocul era încins cu o sfoară groasă. şi răspândea multă sfinţenie şi pace.18 Aceşti 15 ani de aspră pustnicie în muntele Ceahlău l-au consacrat definitiv pe Episcopul Ioan. vreţi să vă aduc pesmeţi sau altceva de mâncare? 18 După mărturia duhovnicului Vasian Varzare. pe unde a mai fost şi cum a ajuns în aceste locuri. la Părintele Cleopa Ilie? De multe ori mă duc şi eu prin Sihăstria şi stau la Biserică. până a ajuns pustnic în Munţii Sihla. dar nu mă vede nimeni! Vrei să te muţi de la Agapia la Sihăstria Neamţ? Să stai la Agapia. Episcopul Ioan s-a retras pe Muntele Ceahlău. dar despre viaţa sa de sihastru nu a voit să spună nimic. dar de ce să fie atâtea războaie şi vremuri cumplite astăzi? . capul descoperit şi părul lăsat pe spate. cu faţa luminoasă. Episcopul Ioan i-a spus pe scurt toată viaţa sa. Nu avea nici toiag. darul lacrimilor şi al profeţiei şi darul de a fi nevăzut de oameni. Apoi Episcopul Ioan i-a cerut să aducă un pachet de hârtie şi un kilogram de cerneală. iar părintele Teodul. barba albă şi nu prea mare. nici traistă. te duci la Sihăstria. cum spune duhovnicul Teodul. iar în picioare nu purta încălţăminte. Părintele Teodul l-a întrebat: .Părinte Teodul. Apoi neîncetata rugăciune a inimii. descoperirea gândurilor.Prea Sfinţite.— C.. Convorbirea a durat o oră şi jumătate. Era mic de statură. a fost Protosinghelul Teodul Varzare. viaţa îngerească. Îmbrăcămintea lui era compusă dintr-o singură haină. acest sfânt ierarh s-a reîntors de la Ceahlău în Munţii Sihlei şi ai Sihăstriei. Cel care ne-a transmis mai multe date despre Episcopul Sfânt Ioan.

porumb. Şi oricât a insistat Părintele Teodul. mei. Preasfinţitul Ioan l-a binecuvântat cu amândouă mâinile şi l-a întrebat cu blândeţe: . Episcopul Ioan ţinea metaniile. nici măcar nu s-a uitat în coş să vadă ce i-a adus. Carnivorii. . deodată i-a apărut în faţă Preasfinţitul Ioan. părintele Teodul a luat pachetul cu hârtie şi o sticlă de cerneală şi le-a pus în desagă împreună cu ceva pesmeţi şi a pornit pe aceeaşi potecă de la Agapia spre Sihăstria Neamţ. am tot ce-mi trebuie! După această convorbire. Fructivorii. dar numai pâine neagră de cereale şi boabe muiate de grâu. v-am adus ceva de mâncare: pâine. pe care o ţin de obicei călugării din mânăstirile cu viaţă de obşte. Vegetarienii. 4. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — . încep treptele postului cele mai aspre.— C. în aceeaşi vară. din mila Domnului. Rânduiala aceasta o ţin călugării cei mai râvnitori din vieţile de obşte. adică cei care mănâncă totdeauna carne. Aceştia sunt în treapta cea mai de jos a postului. ouă şi tot felul de legume fierte. brânză. Episcopul Ioan. Cerealierii: sunt călugării care mănâncă o dată în zi.Preasfinţite. Cei care vor să se nevoiască cu post aspru şi rugăciune. Părintele Teodul i-a sărutat mâna şi i-a cerut binecuvântarea. Chiar dacă se înfrânează uneori de mâncare.Părinte Teodul. iar mâna dreaptă o ţinea pe piept. 2. Părintele Teodul i-a dat hârtia şi cerneala. După ce Părintele Teodul i-a sărutat mâna. 19 — 11 / 13 — . Episcopul Ioan l-a binecuvântat cu amândouă mâinile şi i-a spus: . de mare folos este pentru călugăr postul. a zis Părintele Teodul. Primiţi-le întru numele Domnului. ca în timpul rugăciunii. adică cei care mănâncă numai zarzavaturi şi legume fierte sau crude. A DOUA ÎNTÂLNIRE CU PĂRINTELE TEODUL Nu după multă vreme. a adăugat acestea: . ca să nu-l întristeze şi ca să nu-i treacă cu vederea dragostea. aceştia pot stăpâni cu uşurinţă trupul şi gândurile şi pot spori mult pe calea rugăciunii. fără a gusta vreodată altfel de hrană. 5. ei nu pot spori niciodată în sfânta rugăciune.Nu-mi trebuie nimic. 3. Iar de aici încolo. Când a ajuns la marginea Poienii Trapezei. Faţa lui radia o bucurie îngerească şi prezenţa lui răspândea pace duhovnicească. Să ştii că şapte sunt treptele postului. bob. adică cei ce mănâncă o dată în zi pâine şi fructe nefierte. Cei ce au ajuns la această treaptă a postului. Dar. După aceasta. adică sunt şapte feluri de hrană pentru om19: 1. linte. te duci la Schitul Sihăstria? Părintele Cleopa lipseşte azi. Este chemat la consiliu la Mânăstirea Neamţ. mazăre etc. pe care urcă de obicei călugării sihastri şi pustnicii cei mai nevoitori. Lacto-vegetarienii. În mâna stângă. căci.Domnul să te binecuvânteze şi mă iartă! Apoi a dispărut în adâncul codrilor. ci numai lapte. fructe şi puţin vin. adică cei care nu mănâncă niciodată carne. trebuie să aibă binecuvântarea unui duhovnic cu experienţă. Aceasta este treapta a doua a postului. cu credinţa că Dumnezeu îl va scoate în cale pe pustnicul Ioan.Părinte Teodul.

Fratele Ştefan mergea singur în urma oilor. Episcopul l-a binecuvântat. adică în primăvara anului 1951. a văzut chipul blând şi senin al Preasfinţitului Ioan. acolo în pădure. de voi pleca. este ultima şi cea mai înaltă treaptă a postului călugăresc.— C. nu aveţi trebuinţă de haine groase. nici altă nevoie pământească. fără a mai gusta nimic altceva decât numai apă. ÎNTÂLNIREA EPISCOPULUI IOAN CU FRATELE ŞTEFAN După cinci ani. a spus: . a observat că oile s-au strâns grămadă şi nu mai — 12 / 13 — . Părintele Teodul a plecat de la Agapia spre Mânăstirea Sihăstria. fericitul Episcop Ioan a fost întâlnit de fratele Ştefan Juncu.Aş dori să mă reîntorc înapoi în patria mea! Avem şi acolo păduri destule.Preasfinţite. Părintele Teodul l-a mai întrebat: . unde aş putea să mă nevoiesc. Dorea din inimă să-l mai întâlnească pe Episcopul Ioan. Hrană uscată: este a şasea treaptă a postului călugăresc. au vorbit multe cuvinte despre mântuirea sufletului. Aceştia se îndestulează numai cu Preacuratele Taine. după o îndelungată nevoinţă. mai ales iarna? . rugându-se lui Dumnezeu şi înţelegând că. la care ajung de obicei pustnicii cei mai râvnitori. Aş vrea să mă săvârşesc acolo! Atunci Părintele Teodul i-a răspuns: . o dată în zi şi cu măsură. Hrana sau Mana Dumnezeiască. Darul lui Dumnezeu m-a ajutat şi am ajuns la această treaptă şi nu mai simt foame şi nici trebuinţă de pâine şi legume. nici setea. cuprins de dorul de ţară. Preasfinţitul Ioan. 7. pe care le primesc o dată sau de două ori pe săptămână. nici foamea. Apoi. Cei care petrec în această aspră nevoinţă mănâncă numai pesmeţi de pâine muiată în apă. cu sare sau puţin oţet şi. toate acestea. unde locuiţi. căruia i-a sărutat mâna. nu mă va vedea nimeni. Deodată. adică cu Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. l-a binecuvântat pe Părintele Teodul şi a dispărut în pădure.Cum să mergeţi în patria Sfinţiei voastre. nici arşiţa soarelui. Apoi. A TREIA ÎNTÂLNIRE CU PĂRINTELE TEODUL În primăvara anului 1946.Eu sunt cetăţeanul Munţilor Carpaţi şi Domnul are grijă de mine. pentru că oriunde mă aflu. a hotărât că este mai bine să rămână în aceste locuri. la care ajung foarte puţini dintre asceţi. fiind întăriţi de darul Sfântului Duh. apoi l-a sărutat pe frunte. Nu simt nici frigul iernii. Când a ajuns la Poiana Trapezei. în atmosfera de taină a pădurii. Aici. nu duc lipsă de nimic. trebuie să scotă din inima sa şi dragostea firească de neam. care păştea oile mânăstirii în poiana Chitele. când acolo este prigoană împotriva creştinilor? Cred lui Dumnezeu că. nu vă este frig. fiind acoperit de darul lui Dumnezeu! Preasfinţitul aştepta sfatul duhovnicesc. pentru a înainta pe calea desăvârşirii creştine. După aceasta. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — 6.

fratele Ştefan nu îşi găsea liniştea şi se ruga lui Dumnezeu ca să-l întâlnească pe episcop ca să-şi mărturisească păcatul. Ioil. Când s-a uitat mai de aproape. fratele Ştefan s-a întors la mânăstire şi se lupta cu gândul să nu spună nimănui despre întâlnirea sa cu Preasfinţitul Ioan. te-am rugat un lucru şi nu l-ai împlinit. ci vei rămâne în lume! Şi această profeţie a sihastrului Ioan s-a împlint întocmai. După o lună de zile. căruia i-a făcut metanie şi i-a cerut iertare că nu şi-a ţinut cuvântul dat. pentru efortul depus la transformarea paginilor scanate în text. După câteva zile. (cu nesimțire îmi adaug blog-ul aici. Părintele Visarion şi a căutat aproape o săptămână. nici duhovnicului tău. l-a întâlnit din nou pe episcopul sfânt Ioan. poate se folosește cineva) — 13 / 13 — . din vara anului 1951. cum a auzit aceasta. pe când umbla cu oile prin pădure. Theodosie N. Dar te rog să nu spui nimănui. Episcopul l-a iertat zicând: . De la întâlnirea cu fratele Ştefan. După aceasta. că te-ai întâlnit cu mine astăzi! Seara. i-a spus stareţului său. Să ştii că te vei duce în armată. i-a zis: . vino încoace şi nu te teme! Ştiu că te spovedeşti la Părintele Stareţ Ioil. Era Preasfinţitul Ioan. nimeni nu l-a mai văzut pe episcopul sihastru Ioan. Mulțumesc fratelui mh. Apoi l-a auzit zicând: .— C.Oare ce păcat am făcut astăzi înaintea lui Dumnezeu de m-a descoperit oamenilor? Şi îndată sihastrul l-a chemat la sine pe fratele Ştefan şi. spunându-i pe nume. Fratele Ştefan auzise despre Preasfinţia Sa şi se gândea că numai el ar putea fi. Pustnicul Digital. a plecat împreună cu egumenul Schitului Sihla. fără să-l întâlnească pe sihastrul Ioan.Frate Ştefan. a văzut în mijlocul lor un pustnic bătrân. Iar Stareţul. dar înapoi la mânăstire nu vei mai veni. Istorisiri asemănătoare din Moldova-România — păşteau. Protos. fiind biruit de ispită.Frate Ştefan. iar câinii s-au oprit şi stăteau ca uimiţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful