Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi

Contabilitate şi gestiune fiscală
Conf. dr. Violeta ISAI

Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă Galaţi - 2010
1

Cuprins
Capitolul I AMORTIZAREA FISCALĂ ............................................................................ 3 1.1. Metoda de amortizare degresivă ............................................................. 3 1.1.1. Varianta AD1 fără influenţa uzurii morale ................................... 4 1.1.2. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale ..................................... 6 1.2. Metoda de amortizare accelerată ............................................................ 8 1.3. Casarea mijloacelor fixe înainte de termen ............................................. 9 Capitolul II IMPLICAŢIILE FISCALE ALE REEVALUĂRII IMOBILIZĂRILOR AMORTIZABILE .......................................................................................... 12 2.1. Metoda actualizării valorii nete .............................................................. 12 Capitolul III TRATAMENTUL FISCAL AL OPERAŢIUNILOR DE LEASING ................. 18 3.1. Leasingul operaţional ............................................................................ 19 3.2. Leasingul financiar................................................................................. 23 3.3. Cesiunea contractului de leasing........................................................... 33 Capitolul IV IMPOZITUL FORFETAR.............................................................................. 35 4.1. Cadrul legislativ şi sfera de aplicare ...................................................... 35 4.2. Modalităţile de calcul şi înregistrare....................................................... 42 4.3. Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. Impozitul amânat........................ 46 Capitolul V OPERAŢIUNILE SCUTITE DE TVA ŞI OPERAŢIUNILE CU REGIM SPECIAL ŞI MIXT ..................................................................... 50 5.1. Operaţiunile scutite cu drept de deducere – Exporturile ........................ 50 5.1.1. Exporturile pe cont propriu ................................................................. 51 5.1.2. Exporturile în comision ....................................................................... 60 5.2. Operaţiunile cu regim special şi mixt ..................................................... 69 5.2.1. Turismul şi comerţul în consignaţie.......................................... 70 5.2.2. Prorata ..................................................................................... 72 5.2.3. Taxarea inversă ....................................................................... 74 Capitolul VI TAXAREA IMPORTURILOR. TAXELE VAMALE, ACCIZELE ŞI TVA ....... 77 6.1. Importurile pe cont propriu..................................................................... 78 6.2. Importurile în comision .......................................................................... 89 6.3. Achiziţiile intracomunitare...................................................................... 98 Teste grilă ................................................................................................. 102 Bibliografie................................................................................................ 113 2

Capitolul I AMORTIZAREA FISCALĂ
Amortizarea reprezintă expresia valorică a uzurii imobilizărilor, reflectând deprecierea lor ireversibilă, ca urmare a utilizării pe durată îndelungată. Există următoarele metode de amortizare: lineară, degresivă şi accelerată. Metoda de amortizare lineară presupune trecerea în mod eşalonat pe cheltuielile din exploatare a cote-părţi egale din valoarea de intrare a imobilizărilor, fapt pentru care se mai numeşte şi amortizare contabilă sau economică, influenţând în mod constant rezultatul perioadei. Celelalte metode de amortizare, prin modalitatea de calcul, presupun trecerea eşalonată pe cheltuieli a cote-părţi inegale din valoarea de intrare a imobilizărilor (descrescătoare în primii ani şi constante spre sfârşitul duratei de folosinţă). Întrucât cheltuielile cu amortizarea influenţează în mod diferit rezultatul perioadei, metodele de amortizare în cauză se mai numesc şi fiscale. Este vorba despre metodele degresivă şi accelerată. Metoda lineară este obligatorie pentru clădiri şi construcţii. Pentru echipamentele tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii şi aparatură birotică se poate opta pentru metodele lineară, degresivă sau accelerată. În cazul celorlalte mijloace fixe amortizabile se poate opta pentru metodele lineară sau degresivă. 1.1. Metoda de amortizare degresivă Această metodă de amortizare necesită următoarele elemente de calcul: valoare de intrare (Vi), durată de folosinţă (D) şi cota de amortizare exprimată procentual. Metoda degresivă presupune calculul unor amortizări descrescătoare în primii ani de funcţionare şi linear-constante în ultimii ani de funcţionare a mijlocului fix. Uzura mijloacelor fixe în timp, ca urmare a utilizării lor, cunoaşte atât un aspect fizic cât şi un aspect moral. Uzura fizică se referă la degradarea mijlocului fix, în timp ce uzura morală presupune rămânerea în urmă din punct de vedere al performanţelor tehnice, în raport cu alte mijloace fixe similare, existente pe piaţă. Prin urmare, un mijloc fix poate fi în stare bună de funcţionare, dar uzat din punct

3

făcând necesară înlocuirea lui mai rapidă cu altul mai performant din punct de vedere tehnic. Se determină cota de amortizare degresivă cd. Analizând etapele prezentate.1.5 ⎪ c d = c l × ⎨2.ani ramasi Obs. Avem următorii coeficienţi: 1. Acesta este motivul pentru care metoda de amortizare degresivă se poate aplica în două variante: AD1 şi AD2. fără a ţine cont de rămânerea în urmă din punctul de vedere al performanţelor tehnice. Algoritmul continuă până în anul în care amortizarea astfel calculată (Vramasa × c d ) este egală sau mai mică decât amortizarea calculată linear: Vramasa Nr.0 ⎪2.de vedere moral. amortizarea se calculează înmulţind valoarea de intrare a mijlocului fix (Vi) cu cota degresivă anterior calculată (cd). care se înmulţeşte cu un coeficient diferit în funcţie de durata de folosinţă D. rezultând amortizări descrescătoare. Din acest an până la expirarea duratei de folosinţă (D). 2. amortizarea se determină aplicând cota degresivă (cd) de fiecare dată la valoarea rămasă. inclusiv 10. presupunând parcurgerea următoarelor etape: 1 Se determină cota de amortizare lineară c l = × 100 . Varianta AD1 fără influenţa uzurii morale Această varianta de amortizare ia în calcul numai uzura fizică a mijlocului fix.5 pentru D mai mare de 10 ani.: Anul în care se întâmplă acest lucru se determină prin încercări succesive. Din punct de vedere fiscal. rezultă o amortizare descrescătoare până la un anumit punct. este evident că în primii ani 4 . inclusiv 5. în funcţie de cota lineară cl.5 ⎩ Pentru primul an de folosinţă.0 pentru D cuprins între 5 şi 10 ani. În anii următori. ţinând cont că amortizarea se înregistrează lunar (şi anual) pe cheltuieli. Rezultă că : ⎧1. calculul amortizării se face pe toată durata de folosinţă D. amortizarea va fi cea obţinută prin împărţire (linear-constantă). 1.1. după care se menţine constantă. Prin urmare. 2. unde D=durata de D folosinţă prevăzuta de legea amortizării pentru mijlocul fix respectiv.5 pentru D cuprins între 2 şi 5 ani.

Calculăm amortizarea primului an: A1=90.000 44.5 întrucât D este cuprins între 2 şi 5 ani.700 X Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi: Anul 1: 6811 = 2813 27.000 Anul 2: 6811 = 2813 18. impozitul pe profit.100 lei A3 = = 14.400 14. utilizând coeficientul 1. utilajul integral amortizat se scoate din evidenţă la valoarea de intrare Vi: 2813 = 2131 90.700 lei/an.400 14.700 14. 5: 6811 = 2813 14.cheltuielile vor fi mai mari.700 X cd 30% 30% X Amortizarea anuală AD1 27. diminuând profitul şi.000 – 18.900 Anul 3. Amortizarea se va calcula şi înregistra pe toată durata de folosinţă D=5 ani.5=30%.900 14.100 29.230 lei şi 44.000 44. În anul 3 se constată că avem: A3=(63.700 14.700 lei 3 ani ramasi Rezultă că din anul 3 până în anul 5.000 (Vi) Valoare rămasă de amortizat 63. amortizarea va fi 14. Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.000) × 30% = 18. Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus: 1 Calculăm cota lineară: c l = × 100 = 20% 5 Calculăm cota degresivă. Întocmim planul de amortizare AD1: Ani 1 2 3 4 5 Total Valoare de amortizat 90.000 lei Pentru anul următor aplicăm cd la valoarea rămasă.700 90.900) × 30% = 13.700 După 5 ani.100 29.000 – 27. 4.000 18.000 5 .000 lei şi D=5 ani. inclusiv 5 ⇒ cd=20% × 1.000 × 30% = 27.900 lei. amortizabil degresiv în varianta AD1. astfel: A2=(90. la expirarea duratei legale de folosinţă.000 (Vi) 63. implicit. creând astfel un avantaj pentru firma care aplică această variantă.

cu unul nou mai performant. mijlocul fix se va amortiza linear prin împărţire. exprimată în ani. creând astfel un avantaj pe lângă cel de a permite înlocuirea mai rapidă a mijlocului fix uzat moral. Din punct de vedere fiscal. pe lângă uzura fizică inerentă. respectiv în ultimii ani.0 ⎪2. iar diferenţa (D’-dl) mijlocul fix se va amortiza degresiv. diminuându-se profitul şi impozitul pe profit. Din durata redusă de calcul al amortizării D’. unde cd=cota de amortizare degresivă. Varianta AD2 impune restricţia ca durata de folosinţă a mijlocului fix D sa fie mai mare de 6 ani.1. Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90. care ne arată cu cât se reduce durata de folosinţă D: 1 dl = × 100 . şi uzura morală. calculul amortizării se va face pe o durată D’ mai mică decât durata de folosinţă prevăzută de lege.1. Se determină cota de amortizare degresivă. amortizabil degresiv în varianta AD2. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale Spre deosebire de prima variantă prezentată. unde D=durata de folosinţă conform legii dl=durata lineară recalculată în funcţie de cota degresivă. Analizând etapele prezentate. este evident că în primii ani de amortizare degresivă firma înregistrează cheltuieli mai mari. această variantă de amortizare ia în calcul. după care se menţine constantă. un număr de ani egal cu dl. este evident că. iar intrarea acestuia în patrimoniu să se fi făcut după 1 ianuarie 1993. D. rezultă o amortizare descrescătoare până la un anumit punct. în funcţie de cota degresivă. Etapele de calcul sunt următoarele: 1 Se determină cota de amortizare lineară: c l = × 100 unde D=durata de D folosinţă prevăzuta de legea amortizării pentru mijlocul fix respectiv. respectiv în primii ani.5 ⎩ Se determină durata lineară recalculată.5 ⎪ c d = c l × ⎨2.2.000 lei şi D=15 ani. aşa cum a fost prezentată la prima variantă: ⎧1. fiind necesară înlocuirea mai rapidă a mijlocului fix uzat moral cu altul mai performant. Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus: Calculăm cota lineară: 6 . cd Se determină durata de amortizare redusă: D’ = D – dl. Pornind de la această idee.

080 8. utilizând coeficientul 2.67% = 12.400 8.000) × 16.000 ×16.67%.500) × 16.5.1 × 100 = 6.500 lei A3=(75.420 lei.720 8.500 – 10.680 9 8.67% = 10.000 (Vi) 16.680 Total X X 90.680 .720 6 34.500 62. Calculăm amortizarea degresivă a primilor 3 ani.000 2 75. amortizarea va fi linear constantă de 8.360 8. aplicând cd în primul an la Vi.000 12. Din durata redusă de amortizare de 9 ani.680 43. Vor rezulta amortizări descrescătoare astfel: A1=90.080 lei.040 8. Întocmim planul de amortizare AD2: Amortizarea Valoare rămasă de Ani Valoare de amortizat cd anuală AD2 amortizat 1 90.040 7 26. Calculăm durata lineară recalculată în funcţie de cota degresivă: 1 dl = × 100 ≈ 6 ani (durata cu care se reduce D).420 52. după care se va scoate din folosinţă).67% 10.67% 12.67% = 15.67% × 2.680 lei/an. iar în anii următori 2 şi 3 la valoarea rămasă.000 – 12.080 4 52.680 17.680 34.000 lei A2=(90.500 3 62.000 – 15. întrucât D este mai mare de 10 ani ⇒ cd = 6. iar primii 3 ani (9-6) vor fi degresivi.67% cl = Calculăm durata redusă de amortizare: D’= 15 – 6 = 9 ani (utilajul se va amortiza în 9 ani.000 16. 16.000 75.080 lei Al = = 8. Valoarea rămasă după primii 3 ani de amortizare degresivă este de: 62.680 8.500 16.360 8 17.000 (Vi) X Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi: Anul 1: 6811 = 2813 Anul 2: 6811 = 2813 Anul 3: 6811 = 2813 Anul 4…9: 6811 = 2813 7 15. Calculăm amortizarea lineară a ultimilor 6 ani.67% 15.680 26.420 = 52.5=16.67% 15 Calculăm cota degresivă. ultimii 6 ani (dl) vor fi lineari.500 10. prin împărţirea valorii rămase după primii 3 ani.680 lei / an 6 ani ramasi Din anul 4 până în anul 9 (ultimul an de calcul conform duratei reduse D’).680 8. la numărul de ani rămaşi: 52.420 8.400 5 43.

2. Pentru anii următori.000 11. avantajul aplicării acestei metode este evident.500 11. prin împărţirea valorii rămase după primul an. aplicând ca asupra lui Vi: A1=90.000 = 45.000 lei şi D=5 ani. Metoda de amortizare accelerată Această metodă de amortizare presupune o modalitate de calcul simplificată.000 2 45.000 – 45. la expirarea duratei reduse de folosinţă D’ utilajul integral amortizat se scoate din evidenţă la valoarea de intrare Vi: 2813 = 2131 90.750 22. împărţind valoarea rămasă după primul an la numărul de ani rămaşi: 45. întrucât se utilizează o cotă de amortizare accelerată (ca) prevăzută de lege la nivelul de 50%.000 Obs. până la expirarea duratei de folosinţă D. Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus: Calculăm amortizarea accelerată în primul an. impozitul pe profit.250 3 33. dar fără a mai înregistra amortizarea întrucât amortizarea s-a înregistrat integral în primii 9 ani. Analizând etapele prezentate.250 Total X X 90. rezultă că în primul an de folosinţă trecem pe cheltuieli 1/2 din valoarea de intrare a mijlocului fix. Amortizarea se calculează pe toată durata de folosinţă prevăzută de lege D.: Utilajul poate fi menţinut în folosinţă şi până la anul 15.000 lei Al = = 11.000 lei Valoarea rămasă după primul an este: 90.000 lei Calculăm amortizarea lineară a următorilor 4 ani rămaşi. diminuând considerabil profitul şi. Etapele de calcul sunt următoarele: Se calculează amortizarea primului an de folosinţă.750 11.250 4 22. la numărul de ani rămaşi. În următorii ani rezultă cheltuieli constante.000 (Vi) Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi: 8 Valoare rămasă de amortizat 45.000 (Vi) 50% 45.000 33. Din punct de vedere fiscal.250 11. implicit. amortizabil accelerat. se aplică amortizarea lineară.250 5 11.000 × 50% = 45. Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.250 lei / an 4 ani ramasi Întocmim planul de amortizare accelerată: Amortizarea Ani Valoare de amortizat ca anuală accelerată 1 90.250 X . 1.După 9 ani.500 11. aplicând cota de amortizare accelerată (ca) asupra valorii de intrare a mijlocului fix (Vi).

iar diferenţa se va eşalona pe următorii 5 ani. amortizabil linear. majorând proporţional impozitul pe profit. Dacă diferenţa dintre respectivele venituri şi cheltuieli este favorabilă. De asemenea. Casarea se produce după 4 ani de utilizare. care se regăseşte în egală măsură sub incidenţa contabilităţii şi fiscalităţii. ea se va înregistra într-un analitic distinct al contului de amortizare.000 lei.000 lei. în diverse etape ale înregistrării sale. Vom parcurge următoarele etape: Scoaterea din evidenţă a utilajului parţial amortizat. în sensul că generează.000 lei Al = i = = 10.000 12. parţial prin amortizarea recuperărilor din dezmembrări. şi la cheltuielile ocazionate de casare.250 După 5 ani.000 (Vi) 40. Casarea mijloacelor fixe înainte de termen O modalitate de scoatere din patrimoniu a mijloacelor fixe o constituie casarea mijloacelor fixe înainte de termen.000 lei. deci înainte de data amortizării integrale.000 lei şi valoarea rămasă neamortizată = 50.: Amortizarea anuală s-a calculat linear: V 50.000 (A) 10.000 lei. Cu ocazia casării.000 lei şi D=5 ani. pe de o parte.3.000 1. …. Exemplul 1: Presupunem că se casează un utilaj cu Vi=50.000 – 40. Obs. prin contul 471: % = 2131 2813 471 9 50.000 (Vr) .000 lei/an ×4 = 40. ştiind Vi=50. valoarea amortizată pe primii 4 ani = 10. numit „Amortizarea recuperărilor din dezmembrări” şi va majora impozitul pe profit datorat la bugetul statului.000 = 10. o serie de cheltuieli nedeductibile fiscal. iar prin dezmembrarea utilajului casat se recuperează piese de schimb în valoare de 3. utilajul integral amortizat se scoate din evidenţă la valoarea de intrare Vi: 2813 = 2131 90. la expirarea duratei de folosinţă. pe de altă parte.000 lei / an D 5 ani Ţinem cont de faptul că înregistrăm valoarea rămasă ca o cheltuială în avans. valoarea rămasă neamortizată în momentul casării se va înregistra ca o cheltuială în avans şi se va închide. se referă în primul rând la recuperarea pieselor de schimb rezultate din dezmembrarea mijlocului fix casat. se efectuează prin cont cheltuieli de 2.Anul 1: Anul 2. Particularităţile privind casarea mijloacelor fixe înainte de data amortizării integrale. 5: 6811 = 2813 6811 = 2813 45.

000 lei.000 lei. în valoare de 3.800 (:12 luni) ↓ Cheltuieli nedeductibile fiscal (se adună la profit majorând impozitul pe profit) Impozitul pe profit al fiecărui an va fi majorat cu: 1.800 lei / an(: 12 luni) 5 ani Anul 1.000 = 9.5: 6811 = 471 1. în scopul de a fi impozitată: 6811 = 2813. utilizând contul de venituri 7583. utilizând contul 6583 „Cheltuieli privind activele cedate”.000 lei: 2813.000 × 16% = 160 lei.500 lei. 6583 = 5121 2.Efectuarea cheltuielilor de casare prin cont în valoare de 2.000 lei. Exemplul 2: Pe modelul anterior.000 ↓ Cheltuieli nedeductibile fiscal (se adună la profit majorând impozitul pe profit) Impozitul pe profit va fi majorat cu: 1.000 lei.000 Recuperarea pieselor de schimb prin dezmembrarea utilajului casat.000 – 1. reprezentând cheltuieli nedeductibile fiscal: 9. presupunem că se recuperează piese de schimb în valoare de numai 1. Închidem analiticul privind amortizarea recuperărilor din dezmembrări prin contul de cheltuieli în avans cu 1. privind activele cedate: 3024 = 7583 3.000 lei = 1.….1 1.800 × 16% = 288 lei.000 Având o diferenţă favorabilă între venituri şi cheltuieli de: 3. faţă de cheltuielile de casare de 2.000 = 1. o înregistrăm ca amortizare a recuperărilor din dezmembrări. 10 .000-2.000 Diferenţa rămasă în contul de cheltuieli în avans de: 10. se eşalonează pe 5 ani şi se închide pe seama cheltuielilor cu amortizarea.000 lei.1 = 471 1.

Vom avea înregistrările: Scoaterea utilajului din evidenţă: % = 2131 2813 471 50.000 (Vr) Efectuarea cheltuielilor cu casarea: 6583 = 5121 2. Eşalonăm cheltuielile în avans pe următorii 5 ani şi înregistrăm cheltuieli nedeductibile fiscal: 10.000 (A) 10.000 × 16% = 320 lei Obs.: Aceleaşi înregistrări ar fi fost şi dacă nu am fi avut recuperări de piese de schimb din dezmembrarea utilajului casat (venituri = 0).…. înregistrată în analitic distinct. nu avem cheltuială nedeductibilă fiscal.000 Recuperarea pieselor de schimb din dezmembrarea utilajului: 3024 = 7583 1. 11 .000 lei / an(: 12 luni) 5 ani Anul 1.: Neavând diferenţă favorabilă între venituri şi cheltuieli.000 lei = 2.000 (Vi) 40.5: 6811 = 471 2.500 Obs.000 (:12 luni) ↓ Cheltuieli nedeductibile fiscal (se adună la profit majorând impozitul pe profit) Impozitul pe profit al fiecărui an va fi majorat cu: 2.

întrucât modifică valoarea imobilizărilor. amortizarea cumulată să fie eliminată din valoarea contabilă brută a activului. statul anulează deductibilitatea fiscală a reevaluărilor contabile prin prisma cheltuielilor cu amortizarea aferentă reevaluării. după caz. Istoricul tratamentului fiscal al reevaluărilor este următorul: În perioada 2000-2003 au fost recunoscute fiscal numai reevaluările efectuate în baza unor hotărâri de guvern.Capitolul II IMPLICAŢIILE FISCALE ALE REEVALUĂRII IMOBILIZĂRILOR AMORTIZABILE Reevaluarea imobilizărilor reprezintă actualizarea valorii acestora. care presupune ca la data reevaluării. Începând cu data de 1 ianuarie 2007 au fost recunoscute prin lege. se va înregistra fie ca o creştere a rezervei din reevaluare (cont 105).1. Rezervele din reevaluare se vor impozita concomitent cu deducerea amortizării fiscale. sau a cheltuielilor înregistrate la cedarea sau casarea mijlocului fix reevaluat. avem următoarele situaţii: Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea netă contabilă (după scăderea amortizării cumulate). În perioada 2004-2006 nu s-au mai emis hotărâri de guvern în acest sens. este tratată în contabilitate ca un element de capital propriu prin intermediul „Rezervelor din reevaluare”. iar valoarea netă să fie actualizată în funcţie de valoarea reevaluată a activului. fie ca un venit din provizioane pentru 12 . respectiv la momentul ieşirii din gestiune a mijlocului fix reevaluat. din punct de vedere fiscal. pozitivă sau negativă. Conform acestei metode. cheltuielile cu amortizarea aferentă reevaluării devenind din nou deductibile la calculul impozitului pe profit. având ca reper valoarea rămasă neamortizată înregistrată în contabilitate pentru imobilizarea supusă reevaluării. în scopul determinării valorii de piaţă (valorii juste). Actualizarea se poate face la o valoare mai mare sau mai mică. prin acte normative. şi rezultatele reevaluărilor contabile efectuate după 1 ianuarie 2004. amortizările aferente reevaluărilor fiind cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. rezultată în urma reevaluării. 2. Diferenţa de valoare. Începând cu 1 mai 2009. dacă nu a existat o descreştere anterioară trecută pe cheltuieli. Este evident că reevaluarea determină de fiecare dată recalcularea amortizării. Metoda actualizării valorii nete Este o metodă de reevaluare prevăzută de IAS 16 „Terenuri şi mijloace fixe”. prin urmare cheltuielile cu amortizarea aferentă reevaluărilor au fost nedeductibile fiscal la calculul impozitului pe profit.

600 lei / an 15 ani Pentru primii 2 ani de utilizare (înainte de prima reevaluare) vom înregistra amortizarea calculată: Anul 1. III. Rezolvare: Avem: Vi=24. dacă nu există o rezervă din reevaluare anterior înregistrată. II. în acelaşi timp. A doua reevaluare are loc la 3 ani de la prima reevaluare.000 lei. astfel: I. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere faţă de valoarea netă contabilă. Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu valoarea de intrare Vi=24. A patra reevaluare are loc la un an după a treia reevaluare. fie la intervale de 35 ani.960 lei. ştiind că valoarea actualizată (valoarea justă) este de 24. IV. pentru a prezenta cumulat toate cazurile de înregistrări amintite mai sus. Trebuie menţionat faptul că utilizarea cheltuielilor şi veniturilor privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor se justifică prin aceea că descreşterea sau creşterea de valoare cu ocazia reevaluării are caracterul unei deprecieri reversibile. Metoda este aplicabilă amenajărilor de teren şi mijloacelor fixe care se amortizează şi. 2 : 6811 = 2813 1. ştiind valoarea actualizată de 16.600 (: 12 luni) 13 .000 lei (valoare brută) D=15 ani 24. Utilajul suportă în acest interval 4 reevaluări succesive. La data amortizării integrale. utilajul se scoate din evidenţă la valoarea actualizată. Vom parcurge un model în care o imobilizare trece prin mai multe reevaluări succesive. Dacă un element se supune reevaluării. A treia reevaluare are loc la un an după a doua reevaluare. care să compenseze o cheltuială aferentă unei descreşteri anterioare. ştiind valoarea actualizată de 10. întreaga clasă căreia îi aparţine elementul respectiv trebuie reevaluată. fie ca o cheltuială privind provizioanele de depreciere a imobilizărilor (cont 6813). amortizabil linear în D=15 ani.000 lei.530 lei.848 lei. Prima reevaluare are loc după 2 ani de utilizare.deprecierea imobilizărilor (cont 7813).000 lei Al = = 1. se pot reevalua fie anual. ştiind valoarea actualizată de 18. se va înregistra fie ca o descreştere a rezervei din reevaluare (cont 105).

Rezervă din reevaluare = Valoare actualizată I – Valoare rămasă = 24.600 lei/an A cumulată pe primii 2 ani: 1.000 – 3.800 = +4.920 lei / an Dramasa 15 − 2 Aceasta va fi amortizarea în următorii 3 ani.960 A I' = = = 1.960 lei. A doua reevaluare Avem: Valoare brută (valoarea actualizată la reevaluarea I) = 24.760 lei Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe cei 3 ani: 14 .920 lei/an A’ cumulată pe ultimii 3 ani = 1.200 = 20. Se scade din valoare brută amortizarea cumulată pe cei doi ani: 2813 = 2131 3. Prima reevaluare Avem: Valoare brută (Vi) = 24. 4. va fi cheltuială nedeductibilă fiscal în anii 3.160 = 1.920 × 3 = 5. arătând în acelaşi timp şi creşterea valorii utilajului: 2131 = 105 4.000 lei A = 1. 4 şi 5.800 lei Valoare actualizată I (conform primei reevaluări) = 24.: Se mai putea calcula: valoare reevaluata I 24.800 + 4.960 lei A’ = 1.160 lei (creştere valorică) Întrucât avem o creştere fără a avea o descreştere anterior înregistrată (o cheltuială). până la a doua reevaluare: Anul 3.200 lei.920 lei/an – 1.960 – 20.600 lei/an = 320 lei/an.I. 5: 6811 = 2813 1.200 Valoare rămasă (netă contabilă) = Vi – A cumulată pe 2 ani = 24.920 lei / an 15 − 2 Obs.600 × 2 = 3. II. constituim rezerva din reevaluare cu ajutorul contului 105.160 Recalculăm amortizarea după reevaluarea I: valoare ramasa dupa 2 ani + rezerva din reevaluare A I' = = Dramasa 20.920 (: 12 luni) Diferenţa de amortizare înregistrată în plus cu ocazia primei reevaluări de: 1.

putem înregistra descreşterea utilizând rezerva din reevaluare existentă şi arătând concomitent scăderea valorii utilajului: 105 = 2131 1.5.200 Recalculăm amortizarea după reevaluarea II: valoare ramasa dupa 5 ani − rezerva din reevaluare ' A II = = Dramasa 19. Valoarea actualizată II (conform celei de-a doua reevaluări) = 18.200 = .000 – 19.000 – 1. cont 6813: 15 .800 lei/an A’ cumulată pe ultimul an = 1.800 Valoare rămasă (netă contabilă) = valoare actualizată II – A cumulată pe un an = 18. Rezervă din reevaluare = valoare actualizată III – valoare rămasă = 10. până la a treia reevaluare: Anul 6: 6811 = 2813 1.800 = 16. Vom utiliza rezerva din reevaluare existentă.800 lei / an 15 − 5 Obs.: Se mai putea calcula: valoare reevaluata II 18.200 lei Valoarea actualizată III (conform celei de-a treia reevaluări) = 10.160 lei.000 ' A II = = = 1.200 − 1.200 lei. iar diferenţa o vom înregistra pe cheltuieli privind provizioanele de depreciere a imobilizărilor.2813 = 2131 5.760 Valoare rămasă (netă contabilă) = valoare actualizată I – A’ cumulată pe 3 ani = 24. A treia reevaluare Avem: Valoare brută (valoarea actualizată la reevaluarea II) = 18.200 = -1.760 = 19.200 = 1.960 – 5.000 lei A’ = 1.800 III.800 × 1 = 1.530 lei.800 lei / an 13 − 3 Dramasa Aceasta va fi amortizarea în următorul an.530 – 16.000 lei Rezervă din reevaluare = valoare actualizată II – valoare rămasă = 18.800 lei Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe ultimul an: 2813 = 2131 1.670 lei (scădere valorică) Această diferenţă negativă se va înregistra ţinând cont de soldul contului 105.200 lei (scădere valorică) Întrucât în contul 105 avem înregistrată anterior o rezervă de 4.

170 = 9.848 lei Rezervă din reevaluare = valoare actualizată IV – valoare rămasă = 16. A patra reevaluare: Avem: Valoare brută (valoare actualizată la reevaluarea III) = 10.670 – 2.200 − 5.530 ' A III = = = 1.710 Recalculăm amortizarea după reevaluarea III: valoare ramasa dupa 6 ani − rezerva din reevaluare ' A III = = Dramasa 16.960 6813 2.360 = + 7. Concomitent vom arăta scăderea valorii utilajului cu rezultatul reevaluării.170 lei Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe ultimul an: 2813 = 2131 1.670 lei se va înregistra: 2.488 lei (creştere valorică) Diferenţa pozitivă se va înregistra ţinând cont că la reevaluarea anterioară am înregistrat o descreştere pe cheltuieli în valoare de 2.170 (: 12 luni) IV.160 (I) Sfc=2.960 lei pe seama contului 105 care se va solda Diferenţa de 2.170 Valoare rămasă (netă contabilă) = valoare actualizată III – A cumulată pe un an = 10.530 lei A’ = 1.D (II) 1200 105 4.530 – 1.170 lei / an 15 − 6 Obs.170 × 1 = 1.670 105 2.170 lei/an A’ cumulată pe ultimul an = 1. Cheltuiala va trebui compensată acum printr-un venit din provizioane pentru 16 . % = 2131 5.670 = 1.710 lei (5.960 C Diferenţa negativă de 5.: Se mai putea calcula: valoare reevaluata III 10.360 lei Valoarea actualizată IV (conform celei de-a patra reevaluări) = 16.848 – 9.960) se va înregistra pe cheltuieli.170 lei / an 10 − 1 Dramasa Aceasta va fi amortizarea în următorul an până la a patra reevaluare: Anul 7: 6811 = 2813 1.710 lei.

…. Concomitent. ….488 = 2.778 17 .488 2. Închidem contul 105 trecând valoarea de 4.710) pe seama contului 105.848 Obs. până la scoaterea din evidenţă a utilajului: Anul 8.778 lei din înregistrarea ultimei reevaluări.106 lei / an 9 −1 Dramasa Aceasta va fi amortizarea în următorii 8 ani. 15.488 – 2. După 15 ani scoatem din evidenţă utilajul integral amortizat la valoarea actualizată în urma ultimei reevaluări de 16.: Această valoare reprezintă de fapt amortizarea cumulată pe ultimii 8 ani de folosinţă: 2.710 lei pe seama venitului (cont 7813) care compensează cheltuiala din contul 6813 Diferenţa de 4.848 ' A IV = = = 2. Diferenţa de 7.710 4.848 lei. 15: 6811 = 2813 2. Contul 105 „Rezerve din reevaluare” are sold creditor de 4.778 Recalculăm amortizarea după reevaluarea IV: valoare ramasa dupa 7 ani + rezerva din reevaluare ' A IV = = Dramasa 9. Conturile 2131 şi 2813 s-au soldat.deprecierea imobilizărilor.106 lei / an 15 − 7 Obs. vom arăta creşterea valorii utilajului în urma reevaluării: 2131 = % 7813 105 7.778 lei asupra rezervelor privind surplusul din reevaluare (cont 1065): 105 = 1065 4.170 lei/an = 936 lei/an reprezintă cheltuială nedeductibilă fiscal pentru anii 8.106 (:12 luni) Diferenţa de amortizare înregistrată în plus ca urmare a celei de-a patra reevaluări de 2.: Se mai putea calcula: valoare reevaluata IV 16.488 lei se va înregistra: 2.848 lei: 2813 = 2131 16.106 lei/an × 8 ani = 16.360 + 7.778 lei (7. iar diferenţa se va înregistra ca o constituire de rezervă din reevaluare.106 lei/an – 1.

locatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul. respectiv locaţia de bunuri. În cadrul unei operaţiuni de leasing. utilaje şi mijloace de transport). Prin urmare. 18 . poate avea calitatea de finanţator o societate de leasing persoană juridică română sau străină. să fie chiar producătorul bunului respectiv. în cadrul operaţiunilor de leasing. Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului. La sfârşitul perioadei de leasing. o parte contractantă numită locator sau finanţator transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este. exprimată în procente. contra unei plăţi periodice denumită rată de leasing. Perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care face obiectul leasingului. pe care sa-l predea locatarului în regim de leasing în schimbul unei redevenţe sau chirii. Operaţiunile de leasing sunt întâlnite sub două forme: Leasing financiar. Contractul de leasing financiar îndeplineşte cel puţin una dintre condiţiile: Riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului în momentul la care contractul de leasing produce efecte (din momentul predării bunului). perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit. Codul fiscal şi Normele metodologice de aplicare a acestuia încadrează operaţiunile de leasing. în categoria prestărilor de servicii. Utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul în momentul expirării contractului. celeilalte părţi denumită locatar sau utilizator la solicitarea acesteia. către utilizator. Locatorul se obligă să cumpere de la un furnizor român sau străin un mijloc fix (de regulă. prin urmare. raportată la durata normală de funcţionare maximă. la momentul expirării contractului. operaţiunile de leasing se derulează pe bază de contract între două societăţi – una numită locator (societatea de leasing) şi cealaltă numită locatar (utilizatorul). incluse în sfera de aplicare a TVA.Capitolul III Tratamentul fiscal al operaţiunilor de leasing Conform legii. Este posibil ca locatorul. în calitatea sa de proprietar al bunului. Leasing operaţional. iar valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing.

Există şi riscul de valorificare a bunului la valoare reziduală atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului. de asemenea.Valoarea totală a ratelor de leasing. dreptul de deducere a TVA este limitat. Durata contractului de leasing (de închiriere) este mai mică decât durata normală de funcţionare maximă a mijlocului fix (D). Bunurile ce fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital care aparţin persoanei ce le dă în regim de leasing. din Comunitatea Europeană sau din ţară. fără a înregistra amortizarea. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului (Vi). are drept de deducere nelimitat pentru TVA-ul ocazionat de achiziţie. Din punct de vedere fiscal locatorul care achiziţionează bunuri destinate transmiterii lor în vederea utilizării de către locatar. 19 . atât pentru locator. Leasingul operaţional Din punct de vedere contabil locatorul. În cazul în care firma de leasing achiziţionează bunuri ce vor fi utilizate în alte scopuri decât activitatea de bază. Deducerea TVA se exercită de către locatori indiferent de modalitatea de achiziţie a bunurilor: din import. locatarul restituie locatorului mijlocul fix. mai puţin cheltuielile accesorii. El facturează locatarului o chirie (redevenţă) care să-i acopere cheltuielile cu amortizarea şi să-i asigure o marjă de profit înregistrată ca un venit. Lunar. Contractul de leasing operaţional este contractul care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate. drept de deducere pentru: TVA aferentă ratei de leasing facturată de locator. cât şi pentru locatar. Rata de leasing este considerată o prestare de servicii. ca proprietar al bunului. 3. el achită locatorului chiria înregistrată pe cheltuieli. Locatarul evidenţiază mijlocul fix în partidă simplă.1. La expirarea contractului de leasing. Locatarul are. înregistrată pe bază de factură emisă de către locator. şi care nu îndeplineşte nici una dintre condiţiile prevăzute pentru leasingul financiar. necesar funcţionării mijlocului de transport ce face obiectul leasingului. mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoare reziduală. îl evidenţiază în contabilitatea proprie şi îl amortizează. TVA aferentă combustibilului aprovizionat.

Durată de folosinţă = 5 ani. 3: se repetă înregistrările a). La expirarea contractului de leasing. ci calitatea de beneficiar al unui drept de folosinţă transmis de către locator în calitate de proprietar. Datorită acestui tratament fiscal prin care rata de leasing şi celelalte elemente ce decurg din acordarea de către proprietar a dreptului de utilizare a bunului este încadrată la „servicii”. Exemplu: O societate de leasing cumpără cu factură de la furnizorul intern un mijloc de transport la cost achiziţie 30. ca moment al faptului generator şi al exigibilităţii TVA. TVA deductibil 19%. utilizatorul are drept de deducere pentru TVA înscrisă în factura emisă de locator la data scadenţei ratelor de leasing. Plata datoriei prin cont către furnizorul intern cu ordin de plată: 404 = 5121 35. în raport cu leasingul financiar. Cumpărarea mijlocului de transport cu factură de la furnizorul intern la cost achiziţie 30.000 lei. Înregistrările în contabilitatea celor două societăţi sunt următoarele: I. Durată contract = 3 ani (mai mică decât 80% din D). Pentru bunul achiziţionat.Pe parcursul derulării contractului de leasing.700 30. Marjă de profit = 50% pe an din valoarea amortizării anuale. 2.000 5. Chiria (redevenţa) se achită în 3 rate egale.000 lei. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing operaţional: Anul 1. Mijlocul de transport este amortizabil linear în D=5 ani. Valoare totală a ratelor de leasing = 27.000 lei. în baza unui contract de leasing operaţional ce cuprinde următoarele elemente: Valoare mijloc de transport = 30.700 3. conform graficelor din contract. TVA deductibil 19%: % = 404 2133 4426 35. b) şi c) astfel: 20 . utilizatorul restituie proprietarului mijlocul de transport. În contabilitatea locatorului 1. beneficiind de un tratament fiscal distinct privind dreptul de deducere a TVA.700 2. utilizatorul nu are calitatea de cumpărător al bunului. Societatea de leasing predă mijlocul de transport unui utilizator. Derularea contractului de leasing operaţional se concretizează în ratele de leasing aferente bunului utilizat. locatorul şi-a exercitat dreptul de deducere a TVA la data achiziţiei.000 lei.

000 lei Al = i = = 6.710 9.710 lei/an Rata de leasing trebuie să-i asigure locatorului acoperirea cheltuielilor cu amortizarea şi o marjă de profit. îl va scoate din evidenţă la Vi=30. Rezultă: V 30.000 lei şi D=5 ani.000 lei/an Marjă profit = 50% × 6.000 = 3.000 lei / an D 5 ani 6811 = 2813 6. După 3 ani. Ea se va înregistra ca un venit din exploatare.000 lei/an TVA colectat = 19% × 9.000 = 1. la expirarea contractului de leasing operaţional.000 lei b) Se facturează locatarului rata de leasing (chiria) formată din elementele: amortizare + marjă de profit. din punct de vedere contabil. El va înregistra amortizarea mijlocului de transport pentru anii 4 şi 5: 6811 = 2813 6. după care. mijlocul de transport a rămas în proprietatea locatorului. se reprimeşte în patrimoniu mijlocul de transport de la locatar. la expirarea duratei de funcţionare D. deoarece.000 lei (contravaloarea ratelor de leasing fără TVA). respectiv ca un venit din chirii prin contul 706: 4111 = % 706 4427 10.710 lei Total factură = 10.000 1.000 (:12 luni).000×3=18. c) Se încasează prin cont de la locatar contravaloarea facturii cu ordin de plată: 5121 = 4111 10. fără a efectua nici o înregistrare. se vor încasa rate totale în valoare de: 9.710 (:12 luni) Pe durata contractului.000 lei: 2813 = 2133 30. la care se aplică TVA colectat 19%: Amortizare = 6.000 21 .000 lei/an Total rată leasing = 9.000 (:12 luni) Total amortizare înregistrată pe cheltuieli pentru cei trei ani ai contractului: 6.710 (:12 luni) 4.a) Se calculează şi se înregistrează amortizarea lineară în funcţie de Vi=30.000×3=27.

710 (:12 luni) Pe durata contractului se vor plăti rate totale în valoare de: 9. fără TVA. 2. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing operaţional: Anul 1.000 lei/an TVA deductibil = 19%×9.710 lei Total factură = 10. debitând în partidă simplă contul 8036 „Redevenţe.000 = 1. b) şi c) astfel: a) Se primeşte factura de chirie (rata de leasing) de la locator. b) Se achită prin cont locatorului contravaloarea facturii cu ordin de plată: 401 = 5121 10.000 Observăm că mijlocul de transport. În contabilitatea locatarului 1.710 lei/an Rata de leasing se va înregistra ca o cheltuială din exploatare. nu se înregistrează în patrimoniul locatarului. din punct de vedere contabil. 8036 (D) = 27. respectiv o cheltuială cu chirii prin contul 612: % = 401 612 4426 10. 3: se repetă înregistrările a).710 9. locaţii de gestiune şi chirii” la valoarea totală de plată către locator. 22 . aşa cum a fost calculată anterior: Rată leasing = 9. respectiv la valoarea totală a ratelor de leasing: 9. la expirarea contractului de leasing operaţional. Luarea în evidenţă a mijlocului de transport primit în regim de leasing operaţional. contul 8036 se soldează.000 lei (contravaloarea ratelor de leasing fără TVA). locaţii de gestiune şi chirii” după plata fiecărei facturi.000×3=27.000 lei. acesta rămânând în proprietatea locatorului pe toată durata contractului.710 (:12 luni) c) Se creditează în partidă simplă contul 8036 „Redevenţe. 2.000 (:12 luni) După 3 ani. cu valoarea ratei de leasing fără TVA: 8036 (C) = 9.000 1.II.000×3=27.

La expirarea contractului de leasing financiar. La ambele firme se evidenţiază dobânzile totale de încasat. rata de leasing este considerată o prestare de servicii atât pentru locator. Privită ca operaţiune economică. La expirarea contractului. Valoarea bunului predat în regim de leasing financiar se înregistrează astfel: La locator – ca o creanţă imobilizată ce urmează a fi încasată eşalonat pe durata contractului. se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator. La locatar – ca un împrumut pe termen mediu şi lung ce urmează a fi plătit eşalonat pe durata contractului. Ratele de leasing se facturează conform graficelor prevăzute prin contracte pentru perioada cuprinsă între data începerii contractului şi data la care e formulată opţiunea de cumpărare. locatarul devine obligatoriu proprietarul mijlocului fix printr-o clauză prevăzută în mod expres. evitând imobilizarea de resurse financiare pe termen lung. Valoarea reziduală reprezintă valoarea la care. debitând conturile 8038 „Alte valori în afara bilanţului” la locator şi respectiv 8036 „Redevenţe locaţii de gestiune şi chirii” la locatar. finanţată printr-un împrumut pe termen mediu sau lung. locatarul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar al mijlocului fix. Putem spune că: Rata de leasing = Drept de folosinţă = Prestare de serviciu Valoarea totală a ratelor de leasing (mai mare sau egală cu Vi) se înregistrează în partidă simplă. 3.2. deoarece bunul a fost în toată această perioadă în proprietatea locatorului. cât şi pentru locatar. locatorul facturează locatarului rata de leasing ce cuprinde cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de leasing stabilită pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părţilor. Pe toată durata contractului de leasing financiar. ca venituri în avans. La expirarea contractului de leasing se restituie locatorului mijlocul de transport fără a efectua nici o înregistrare. Leasingul financiar Din punct de vedere contabil. după achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract. 23 . respectiv cheltuieli în avans. reprezintă o cumpărare de mijloace fixe. respectiv de plătit. locatorul facturează locatarului mijlocul fix la valoare reziduală. Ea este stabilită de către părţile contractante. Pe durata contractului.3. înregistrând în contabilitatea proprie amortizarea pe seama cheltuielilor din exploatare. Sub aspect economic. utilizatorul achiziţionează un bun pe care îl va finanţa pe seama cheltuielilor din exploatare.

În calitatea sa de cumpărător al bunului în momentul primirii de la locator a facturii privind valoarea reziduală. 24 . deoarece la sfârşitul perioadei de leasing. comisioane de derulare a contractului etc. Tot încheiat se poate considera contractul şi atunci când locatarul optează pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei stabilite prin contract. dreptul de deducere a TVA la locator cu ocazia achiziţiei bunului este acelaşi ca în cazul leasingului operaţional: nelimitat dacă bunul se predă în regim de leasing. necesar pentru funcţionarea mijlocului de transport ce face obiectul leasingului. Dacă totuşi opţiunea de cumpărare se exercită mai devreme. dobândă. compusă din: rată de capital.Această operaţiune reprezintă pentru locator o livrare de bunuri. eventuale diferenţe de curs valutar calculate între data negocierii preţurilor şi data emiterii facturilor. Prin urmare. TVA aferent combustibilului aprovizionat. TVA-ul total aferent ratelor plătite până la acest moment va avea un drept de ducere limitat. locatarul trebuie să decidă dacă bunul achiziţionat se încadrează sau nu la excepţii privind dreptul de deducere a TVA. iar pentru locatar o achiziţie. Dreptul de deducere a TVA în cazul locatorului se referă la: TVA aferent ratei de leasing. putem spune că: Valoarea reziduală = Drept de proprietate = Livrare de bunuri Din punct de vedere fiscal. Pentru a evita riscul transformării unui contract de leasing din contract de prestări servicii într-un contract de livrare de bunuri. facturate de locator. TVA aferent valorii reziduale facturată de locator. la solicitarea locatarului. o Să limiteze dreptul de deducere a TVA. În momentul în care se formulează opţiunea de cumpărare a bunului utilizat în regim de leasing. costuri de asigurare. conform legii. se consideră contractul de leasing încheiat. fapt ce schimbă radical tratamentul fiscal din punct de vedere al deducerii TVA. şi limitat dacă bunul este folosit în alte scopuri. finanţatorul transferă dreptul de proprietate asupra bunului. caz în care locatarul are două posibilităţi: o Să exercite drept de deducere în cazul în care bunul este achiziţionat pentru a fi utilizat în situaţiile prevăzute ca excepţii pentru limitarea dreptului de deducere. dacă utilizarea bunului se face în alte situaţii decât cele reglementate ca excepţii. locatarul nu poate formula opţiunea de cumpărare a bunului utilizat mai devreme de 12 luni de la data începerii contractului de leasing.

Se consideră prestare de serviciu numai valoarea ratelor scadente înainte de formularea opţiunii de cumpărare. fiind calculate prin anuităţi variabile. operaţiunea se raportează la valoarea totală (suma ratelor de leasing + valoare reziduală). Înregistrările în contabilitatea celor două societăţi sunt următoarele: 25 . Valoare rate de capital = 18. dar înainte de încheierea perioadei de leasing. Durata de amortizare = 3 ani. Durată contract = 3 ani (mai mare decât 80% din D). transferul fiind făcut la o valoare reziduală convenită între părţi de 2. Utilajul este amortizabil linear în D=3 ani. utilizatorul pierde calitatea de beneficiar al unui serviciu şi dobândeşte calitatea de cumpărător al unui bun.000 = 3. În concluzie: Dacă utilizatorul optează pentru achiziţia mijlocului fix înainte de 12 luni de la data începerii contractului de leasing. Rata dobânzii = 20% pe an.E. operaţiunea se consideră o achiziţie a bunului pentru valoarea la care se face transferul: valoare reziduală + ratele care nu au ajuns la scadenţă. Valoarea totală a ratelor de leasing = 25.000 lei.Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă opţiunea de cumpărare se exercită după un an. în Decontul de TVA se raportează valoarea reziduală. pe baza unui grafic. TVA deductibil 19%. Consecinţele fiscale sunt că devin aplicabile regulile de la vânzăricumpărări de bunuri. Dacă utilizatorul optează pentru achiziţia bunului după derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing. Avans = 15% din valoarea utilajului = 15% × 24. Societatea de leasing predă utilajul unui utilizator. Achitarea se face în 3 rate de leasing egale. în baza unui contract de leasing financiar ce cuprinde următoarele elemente: Valoare utilaj = 24. Dacă firmele fac parte din state membre U. La expirarea contractului de leasing. utilizatorul beneficiază de opţiunea de cumpărare.000 lei. În acest caz. În astfel de situaţii.600 lei. valoarea rămasă include atât valoarea reziduală. diferite.400 lei. opţiunea se consideră o achiziţie a bunului pentru întreaga valoare a acestuia la data punerii la dispoziţie de către locator. Exemplu: O societate de leasing cumpără cu factură de la furnizorul intern un utilaj la cost achiziţie de 24. iar ratele de leasing plătite se includ în decont ca activitate de servicii.200 lei (mai mare sau egală decât Vi). cât şi valoarea ratelor ce nu au ajuns la scadenţă datorită devansării termenului de încheiere a contractului.000 lei (cote părţi din Vi).

560 24. Încasarea avansului prin cont cu ordin de plată: 5121 = 4111 3.600 5. D=3 ani şi d=20% pe an.560 2.000 6.000 X 9.200 7.000 lei.000 6. Plata datoriei prin cont cu ordin de plată către furnizorul intern: 404 = 5121 28. Predarea utilajului către locatar în regim de leasing financiar se va înregistra la Vi.600 2. respectiv ca dobândă aferentă creanţei imobilizate de la punctul 5.200 12.400 7.600 3.000 6.400 1.000 6. ştiind că valoarea ratelor de capital = 18.200 6.000 12.000 X 7. În contabilitatea locatorului: 1.025 575 19 ⎞ ⎛ ⎜ 3. ca o creanţă imobilizată. Înregistrarea dobânzii totale de încasat ca un venit în avans prin contul 472. utilajul fiind scos din patrimoniu: 2673 = 2131 24.600 8. reprezentând cote-părţi din Vi: C 18. Cumpărarea utilajului cu factură de la furnizorul intern la cost achiziţie 24.000 (avans + rate de capital + valoare reziduală) 6.000 3.000 (Vi) 4.I. Facturarea avansului de 15% către locatar din care TVA colectat 19%: 4111 = % 419 4427 3.000 18.000 lei Rc = = = 6. Avem rata capitalului constantă. TVA deductibil 19%: % = 404 2131 4426 28.000 lei / an n 3 ani Ani Împrumut de rambursat Av (ratele de leasing) Rc (ratele de capital) Dobândă 20% Valoare rămasă de rambursat 1 2 3 Total 18.200 25.600 × ⎟ 119 ⎠ ⎝ 4. Întocmirea graficului cuprinzând ratele de leasing. prin anuităţi variabile.560 3. 26 .000 lei.

600 12. 8038 (D) = 31. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing vor fi: Anul 1: a) Facturăm locatarului rata de leasing (Av1) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă. împreună cu TVA colectat 19%. 4111 = % 706 2674 4427 11.600 11. Înregistrarea sumei totale de încasat. Regularizarea avansului şi TVA-ului colectat aferent prin trecerea avansului la venituri din chirii: 419 = % 706 4427 3.600 (D1) c) Diminuăm creanţa imobilizată cu rata facturată (cota parte din Vi) pe seama cheltuielilor din exploatare: 6588 = 2673 6.424 6.2674 = 472 7.824 b) Trecem dobânda facturată de la venituri în avans la venituri din dobânzi: 472 = 766 3. debitând în partidă simplă contul 8038 „Alte valori în afara bilanţului”.600 575 10. Diminuarea creanţei imobilizate cu avansul încasat: 6588 = 2673 3. reprezentând valoarea totală de încasat fără TVA.000 3.000 (Rc1) d) Încasăm de la locatar contravaloarea facturii prin cont: 27 .200 (total dobândă din tabel) 8.200 (total Av din tabel + avans + valoare reziduală sau Vi + dobânda totală) 9. Credităm în partidă simplă contul 8038 cu valoarea avansului încasat: 8038 (C) = 3.600 1.025 3.

împreună cu TVA colectat 19%.424 e) Credităm în partidă simplă contul 8038 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru primul an: 8038 (C) = 9.596 b) Trecem dobânda facturată de la venituri în avans la venituri din dobânzi: 472 = 766 2.400 1.5121 = 4111 11.368 b) Trecem dobânda facturată de la venituri în avans la venituri din dobânzi: 28 .000 1. 4111 = % 706 2674 4427 8.000 (Rc2) d) Încasăm de la locatar contravaloarea facturii prin cont: 5121 = 4111 9. 4111 = % 706 2674 4427 9.600 (Av1) Anul 2: a) Facturăm locatarului rata de leasing (Av2) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă.996 e) Credităm în partidă simplă contul 8038 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru primul an: 8038 (C) = 8.568 6.400 (Av2) Anul 3: a) Facturăm locatarului rata de leasing (Av3) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă.200 1. împreună cu TVA colectat 19%.996 6.000 2.400 (D2) c) Diminuăm creanţa imobilizată cu rata facturată (cota parte din Vi) pe seama cheltuielilor din exploatare: 6588 = 2673 6.

400 456 14.856 2. dreptul de proprietate fiind transferat asupra locatarului: 4111 = % 706 4427 2. Diminuarea creanţei imobilizate cu valoarea reziduală: 6588 = 2673 2.000 (Rc3) d) Încasăm de la locatar contravaloarea facturii prin cont: 5121 = 4111 8. Încasarea de la locatar a contravalorii facturii prin cont: 5121 = 4111 2. La expirarea contractului de leasing se facturează locatarului utilajul la valoarea reziduală prevăzută în contract prin acordul părţilor.600 .568 e) Credităm în partidă simplă contul 8038 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru primul an: 8038 (C) = 7.400 lei.600 lei: 409 = 404 29 3.200 (D3) c) Diminuăm creanţa imobilizată cu rata facturată (cota parte din Vi) pe seama cheltuielilor din exploatare: 6588 = 2673 6.472 = 766 1. Creditarea contului 8038 în partidă simplă cu valoarea reziduală încasată (fără TVA): 8038 (C) = 2.200 (Av3) 13. împreună cu TVA colectat 19%.400 16. În contabilitatea locatarului 1. de 2. II. Primirea facturii de avans de la locator de 3.400 Contul 8038 se soldează la fel ca şi conturile de creanţe imobilizate cu dobânzile aferente.856 15.

424 6.600 1.600 (D1) 30 . formată din: avans + rate + dobânzi + valoare reziduală. Primirea utilajului de la locator în regim de leasing financiar se va înregistra la Vi.600 8.200 (total Av din tabel + avans + valoare reziduală sau Vi + total dobânzi) 6.000 (avans + rate de capital + valoare reziduală) Totodată. împreună cu TVA deductibil 19%: % = 404 167 1687 4426 11. 8036 (D) = 31. 4. respectiv ca o dobândă aferentă împrumutului pe termen lung de la punctul 3.600 8036 (C) = 3.824 b) Trecem dobânda facturată de la cheltuieli în avans la cheltuieli cu dobânzile: 666 = 471 3. se primeşte şi graficul de rambursare. (total dobândă din tabel) 471 = 1687 7.2. locaţii de gestiune şi chirii”). debitând în partidă simplă contul 8036 „Redevenţe. Creditarea contului 8036 cu avansul plătit: 3. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing vor fi: Anul 1: a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (Av1) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă. Diminuarea datoriei pe termen lung cu valoarea avansului plătit: 167 = 409 7. Înregistrarea dobânzii totale de plată ca o cheltuială în avans prin contul 471.000 3. Înregistrarea sumei totale de plată fără TVA. Plata avansului către locator prin cont: 404 = 5121 3.600 3. utilajul intrând în patrimoniu: 2131 = 167 24.200 5. ca o datorie pe termen lung.

600 (Av1) e) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului aferent anului 1.400 (D2) c) Plătim locatorului contravaloarea facturii prin cont: 404 = 5121 9.000 lei / an D 3 ani 6811 = 2813 8.400 1.400 (Av2) e) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului aferent anului 2.000 lei Rezultă A l = i = = 8. împreună cu TVA deductibil 19%: % = 404 167 1687 4426 9. 6811 = 2813 8.000 (:12 luni) Anul 2 a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (Av2) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă.000 2. V 24.996 6.000 lei şi D=3 ani.996 d) Credităm în partidă simplă contul 8036.424 d) Credităm în partidă simplă contul 8036.000 (:12 luni) Anul 3 a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (Av3) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă.c) Plătim locatorului contravaloarea facturii prin cont: 404 = 5121 11. cu rata de leasing plătită (fără TVA) pentru anul 2: 8036 (C) = 8. calculată în funcţie de: Vi=24.596 b) Trecem dobânda facturată de la cheltuieli în avans la cheltuieli cu dobânzile: 666 = 471 2. cu rata de leasing plătită (fără TVA) pentru primul an: 8036 (C) = 9. împreună cu TVA deductibil 19%: 31 .

% = 404 167 1687 4426 8. nu se mai aplică TVA.000 1. cât şi pentru dobânda aferentă acesteia. atât pentru datoria neachitată. 6811 = 2813 8. TVA deductibil 19%.200 (Av3) e) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului aferent anului 3.856 2. Obs. în schimb se ţine cont de diferenţele de curs valutar. atât la plata ratelor. la fel ca şi conturile de datorii pe termen lung cu dobânzile aferente. dreptul de proprietate fiind transferat asupra locatarului: % = 404 167 4426 2.568 6. Creditarea contului 8036 în partidă simplu cu valoarea reziduală plătită (fără TVA): 8036 (C) = 2. contractul de leasing financiar a fost încheiat între un locator şi un locatar cu sediul în România.856 11.200 1.400 456 10.400 Contul 8036 se soldează. 32 . cu rata de leasing plătită (fără TVA) pentru anul 3: 8036 (C) = 7. Plata către locator a contravalorii facturii prin cont: 404 = 5121 2.: În exemplu prezentat.200 (D3) c) Plătim locatorului contravaloarea facturii prin cont: 404 = 5121 8. cât şi la sfârşitul fiecărui an.568 d) Credităm în partidă simplă contul 8036.368 b) Trecem dobânda facturată de la cheltuieli în avans la cheltuieli cu dobânzile: 666 = 471 1. Dacă locatorul este nerezident şi locatarul rezident.400 lei. La expirarea contractului de leasing se primeşte de la locator factura pentru valoarea reziduală convenită de 2.000 (:12 luni) 9.

Prin urmare. Pentru simplificare.000 lei.000 lei. Pe durata contractului. la valoare de contract 60. amortizabil linear în 5 ani. operaţiunea nu reprezintă livrare de bunuri. atât pentru TVA-ul deductibil aferent ratelor preluate în cadrul contractului de leasing în curs de derulare. Firma care preia bunul în leasing (noul utilizator) nu poate fi considerată beneficiarul firmei cedente. cât şi pentru TVA-ul aferent valorii reziduale.500 lei. de asemenea. Utilizatorul cedent. În acest caz nu se respectă legislaţia fiscală ce prevede că locatorul poate transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului doar la sfârşitul contractului de leasing. Se consideră prestare de serviciu operaţiunea de transmitere a folosinţei bunului. sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimbă locatorul. nu poate întocmi factură către viitorul utilizator. fapt dovedit prin ratele lunare facturate de locator în baza graficului anexă la contract. nefiind proprietarul bunului cesionat. cesiunea nu generează exigibilitatea TVA.3. Operaţiunea este considerată în continuare o prestare de servicii. Exemplu: O societate plătitoare de TVA a încheiat la începutul anului 2007 un contract de leasing financiar pentru un mijloc de transport. cu dobânzi totale de plată 10. întrucât se consideră că persoana care preia contractul de leasing continuă persoana cedentului.000 lei. Cesiunea contractului de leasing Dacă în cursul derulării unui contract de leasing financiar intervine o cesiune între utilizatori cu acceptul locatorului (finanţatorului). Nu se consideră prestare de serviciu operaţiunea de livrare a bunului cu plata în rate. când utilizatorul a cesionat contractul de leasing. Prin cesionarea contractului de leasing nu are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra bunului cesionat sau o prestare de servicii constând în punerea la dispoziţie a cestui bun. Emiterea facturii este obligatorie pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii către beneficiar.000 lei şi cheltuieli cu dobânzile de 4. presupunem că la momentul cesiunii ratele de capital plătite însumau 27. Pentru un contract de leasing cesionat se păstrează tratamentul fiscal al limitării dreptului de deducere a TVA. Contractul s-a derulat până la 31 martie 2009. caz în care persoana care preia contractul de leasing are aceleaşi obligaţii dar şi aceleaşi drepturi pe care le-a avut şi cedentul. cumpărătorul trebuie să analizeze în ce măsură legea îi permite exercitarea dreptului de deducere sau îi limitează acest drept. 33 .3. utilizatorul a înregistrat cheltuieli cu amortizarea mijlocului de transport în valoare totală de 27.

se aplică TVA colectat 19%. el va emite factură.03.000 lei: % = 2133 2813 167 60.000 + 5. evidenţiind ieşirea din patrimoniu a mijlocului de transport la valoarea din contractul de leasing de 60. În acest caz. TVA colectat 19%.000 lei.500) Se creditează în partidă simplă contul 8036 cu valoarea totală neachitată la 31. dar nu şi din punct de vedere juridic şi contabil.Conform codului fiscal.500 (33.570 3.2009: 8036 (C) = 38.000 lei.000 33.500) Dacă cedentul percepe cesionarului un comision de 3. utilizatorul este considerat proprietar al bunului primit de la locator doar din punct de vedere fiscal.000 Valoare amortizată în perioada 1 ian. înregistrând astfel: 461 = % 7583 (704) 4427 3. din care a amortizat 27. Cedentul va înregistra cedarea contractului de leasing. Factura trebuie emisă de cedent către cesionar numai în situaţia în care firma cedentă percepe un comision sau doreşte să recupereze o parte din avansul şi ratele de leasing achitate anterior locatorului.000 .500 (10. trecută anterior pe cheltuieli în avans: 1687 = 471 5. 2007-31 martie 2009 Valoare rămasă în momentul cesiunii contractului de leasing Se stornează prin formulă inversă dobânda rămasă de plată.000 27.000 570 34 .4.

Persoanele juridice străine ce îşi desfăşoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România. În cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. din asocieri fără personalitate juridică.1. asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă. 4. În cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare din România sau din vânzarea/ cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. Impozitul minim datorat la bugetul statului se numeşte impozit forfetar. Impozitul pe profit se aplică după cum urmează: În cazul persoanelor juridice române. În cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. caz în care impozitul datorat de persoana fizică se calculează. atât din România. Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. Persoanele juridice străine ce realizează venituri din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. cât şi în străinătate. cât şi în străinătate. care diferă în funcţie de cifra de afaceri obţinută de firmă. 35 . Persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente ce îşi desfăşoară activitatea în România într-o asociere fără personalitate juridică. Acest impozit este condiţionat la plată prin introducerea unui plafon minim obligatoriu.Capitolul IV IMPOZITUL FORFETAR Unul dintre cele mai importante impozite datorate de firmă la bugetul statului este impozitul pe profit. se reţine şi se virează de către persoana juridică română. obţin profit atât pe teritoriul României. cât şi din străinătate. asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent. respectiv: Persoanele juridice române. pentru veniturile realizate atât în România. în urma activităţii desfăşurate. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane. Cadrul legislativ şi sfera de aplicare Contribuabilii care intră în sfera de aplicare a impozitului pe profit sunt firmele care.

Instituţiile publice. Donaţii şi sponsorizări. Fondul de compensare a investitorilor. Venituri din cedarea activelor care nu au fost folosite pentru activităţi economice. Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice. Venituri din despăgubiri de la societăţi de asigurare. Venituri din reclamă şi publicitate. taxe şi penalităţi sportive. Surse obţinute din fonduri publice sau finanţări nerambursabile. cazinourilor sau pariurilor sportive (inclusiv firmele ce desfăşoară asemenea activităţi în baza unui contract de asociere) 36 . Venituri obţinute din vize.În cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică. Cota de impozit pe profit este de 16% şi se aplică asupra profitului impozabil. Venituri pentru care datorează impozit pe spectacole. Dividende şi dobânzi obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite. Organizaţiile non-profit. Ele datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. ţinând cont că anul fiscal este anul calendaristic. Taxe de înregistrare. Venituri obţinute din acţiuni ocazionale. cele sindicale şi cele patronale sunt scutite numai pentru următoarele tipuri de venituri: Cotizaţii şi taxe de înscriere. Fundaţiile române. dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Sume primite ca impozit pe venit datorat de persoane fizice. Banca Naţională a României. Instituţiile de învăţământ particular acreditate şi cele autorizate. discotecilor. Sunt scutiţi de la plata impozitului: Trezoreria statului. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. cluburilor de noapte. Contribuţii băneşti ale membrilor. Cultele religioase.000 euro (echivalentul în lei) într-un an fiscal. Aceste organizaţii sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul de 15.

formare profesională. beneficiilor sau primelor de emisiune. dacă persoana juridică străină întruneşte cumulativ condiţiile amintite. (dacă deţine minim 10% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru. Dividendele primite de la sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre U. 37 . iar participaţia la data înregistrării venitului era deţinută pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani).E. venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. Prin asimilare cu veniturile neimpozabile. protecţia mediului etc. la firmele la care se deţin titlurile. care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre U. Dividendele primite de către o societate-mamă de la o filială a sa situată într-un stat membru U. Dividendele primite de la o persoană juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru U. din care se scad veniturile neimpozabile (deducerile fiscale) şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile fiscal.E.E.). din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile. ele sunt impozabile la data donării lor. cercetare-dezvoltare. Pentru calculul profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. cesionării. constituie deducere fiscală şi rezerva legală calculată în procent de 5% din profitul brut. prime de asigurare pentru riscuri profesionale. transport şi cazare pentru salariaţi.şi care calculează un impozit pe profit pentru aceste activităţi sub 5% din veniturile respective. retragerii.. reclamă şi publicitate.. veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. Profitul impozabil ca bază de impozitare se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor într-un an fiscal. Veniturile neimpozabile (deducerile fiscale) sunt: Dividendele primite de la o persoană juridică română. Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. precum şi diferenţele favorabile aferente investiţiilor financiare pe termen lung (acţiuni deţinute la societăţi afiliate.. inclusiv cele reglementate prin acte normative (referitor la cele din urmă avem: cheltuieli cu protecţia muncii. până când rezerva atinge 20% din capitalul social subscris şi vărsat. lichidării şi la data retragerii capitalului social la firma la care se deţin titlurile de participare. Diferenţele favorabile aferente titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. marketing. dacă persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile de la punctul anterior. societăţi-mamă. sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate. titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări).E.

şcolilor – toate aflate sub patronajul firmelor) în limita a 2 % din fondul de salarii brut. în limita a cel mult un singur autoturism pentru o persoană. creşelor. Cheltuieli cu dobânzi şi diferenţe de curs valutar. Tichetele de masă. întreţinerea şi repararea autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii de conducere.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. Cheltuielile cu provizioane şi rezerve. bibliotecilor. 38 . Cheltuieli cu taxe şi cotizaţii către organizaţii neguvernamentale ce au legătură cu activitatea firmei şi care depăşesc echivalentul în lei a 4. Cheltuieli cu diferenţe nefavorabile ale titlurilor de participare la firmele la care se deţin participaţii. Cheltuieli cu deplasarea în România şi în străinătate. Bunurile de natura activelor corporale şi stocurilor constate lipsă în gestiune sau degradate. precum şi cheltuieli cu funcţionarea grădiniţelor. în limita corespunzătoare suprafeţelor construite. cluburilor. Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt: Cheltuielile cu impozitul pe profit datorate anterior. Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. proteze. bazelor sportive. Perisabilităţile în limitele legale. Amenzile şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române.000 euro anual. Cheltuieli cu amortizări. deces. muzeelor. fără a lua în calcul cheltuielile de protocol şi cele cu impozitul pe profit. care nu sunt incluse în veniturile salariale ale acestuia.Există şi o serie de cheltuieli care au deductibilitate limitată: Cheltuieli cu protocolul în limita a 2% din profitul brut. Cheltuieli cu funcţionarea. Cheltuieli cu prime de asigurare plătite de firmă în numele angajatului. întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu. Cheltuieli cu funcţionarea. neimputabile. căminelor de nefamilişti. Cheltuieli cu pensii facultative şi prime de asigurare de sănătate în limita a 200 euro pe an pentru fiecare dintre ele. Cheltuielile cu TVA aferent bunurilor acordate angajaţilor sub formă de avantaje în natură. Cheltuielile sociale (ajutoare pentru naştere. Cheltuieli ce depăşesc limitele legale amintite anterior. boli grave. Cheltuieli ce nu au la bază documente justificative. Cheltuieli cu sponsorizare şi mecenat în limita a 3‰ din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. în limita a de 2. cantinelor. împreună cu TVA-ul aferent (sunt exceptate cazurile de forţă majoră).

Acordarea deductibilităţii limitate a cheltuielilor de funcţionare. Firmele care îşi încetează activitatea în cursul anului fiscal. Considerarea ca nedeductibile (în perioada 1. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit declarat. transport de personal la şi de la firmă. Referitor la impozitul pe profit. Introducerea impozitului minim pentru societăţile comerciale bancare – persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor – persoane juridice străine.12.05. inclusiv scaunul şoferului. cu următoarele excepţii: o Vehicule utilizate exclusiv pentru intervenţie. Introducerea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit pentru contribuabilii nou înfiinţaţi. Pentru ultimul trimestru al anului. reparaţii. 39 . vehicule utilizate de agenţi de vânzări şi de recrutare a forţei de muncă). până la această dată. cu o greutate maximă de 3. respectiv obligaţia de a declara şi plăti impozitul este trimestrial. care de reportaj.2010) a cheltuielilor cu combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate ce sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane. contribuabilii plătesc o sumă egală cu impozitul calculat la trimestrul III. Termenul de exigibilitate în acest caz coincide cu cel menţionat pentru firmele mari. Termenul limită de depunere a Declaraţiei este 15 aprilie inclusiv al anului următor. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. urmând ca plata finală pentru anul fiscal să se faţă până la termenul de depunere a Declaraţiei privind impozitul pe profit anual (Declaraţia 100).500 kg şi cu maxim 9 scaune de pasageri. depun Declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul aferent anului fiscal încheiat.2009 – 31. pază şi protecţie. au obligaţia să depună declaraţia anuală şi să plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la Registrul comerţului. cu Normele de aplicare HG 488/2009 care se pot rezuma astfel: Introducerea unui impozit minim de plată în funcţie de veniturile înregistrate în anul precedent. Începând cu data de 1 ianuarie 2010 microîntreprinderile sunt obligate şi ele la plata impozitului pe profit la fel cu firmele mari. care au înregistrat pierdere fiscală în 2008. Contribuabilii care definitivează închiderea exerciţiului financiar până pe 15 februarie.Termenul de exigibilitate a impozitului pe profit. curierat. exclusiv cheltuielile cu combustibilul pentru autoturismele folosite de angajaţii cu funcţii de conducere la cel mult un autoturism pe persoană. întreţinere şi reparaţii. începând cu 1 mai 2009 au intrat în vigoare prevederile OUG 34/2009 referitoare la impozitul forfetar.

Conform acestor reglementări. Existenţa facturilor emise pentru asemenea prestări de servicii (transport. Pentru a deduce cheltuielile cu combustibilul aferente vehiculelor specificate ca excepţii trebuie să demonstrăm: Desfăşurarea activităţii prin înscrierea ei în obiectul de activitate.).01. reparaţii şi întreţinere cu deductibilitate limitată la nivelul unui autoturism pe persoană. care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau a cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate. Impozitarea rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe şi a terenurilor înregistrate după 1. distribuţie etc.o Vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plată. întreţinerea şi funcţionarea acestuia sunt nedeductibile fiscal. În orice alte condiţii (decât cele menţionate mai sus ca excepţii) cheltuiala cu combustibil este nedeductibilă fiscal. • Vehiculele încadrate la excepţii au cheltuielile de funcţionare. În concluzie: • Autoturismele utilizate de persoanele cu funcţii de conducere au cheltuieli de funcţionare. • Cheltuielile cu combustibilul pentru autoturismele de mai sus sunt nedeductibile fiscal. indiferent de situaţia economică pe care o au (profit sau pierdere) şi indiferent de domeniul de activitate. Nu datorează impozit minim: Firmele înscrise la Registrul Comerţului ca inactive. inclusiv pentru activitatea şcolilor de şoferi.2004. curierat. Justificarea consumului de combustibil în baza foilor de parcurs de unde să rezulte consumul şi deplasarea în scopul respectiv. inclusiv taxiuri. închiriere. cheltuielile cu reparaţiile. • Dacă vehiculele nu sunt utilizate în categoriile cuprinse la excepţii şi avem mai mult de un autoturism pe conducător. Impozitul minim de plată se introduce pentru contribuabilii la care impozitul pe profit este mai mic decât impozitul minim corespunzător tranşei de venituri totale obţinute. firmele plătesc impozit pe profit. întreţinere şi reparaţii cu deductibilitate integrală. o Vehicule utilizate pentru închiriere către alte persoane. 40 .

Firmele care la 1.05.2009 erau înscrise ca inactive la Registrul Comerţului, dar cărora le expira termenul de inactivitate în cursul anului (acestea nu plătesc în 2009, în schimb vor plăti începând cu anul 2010). Firmele nou înfiinţate nu plătesc pentru anul în care au fost înregistrate la Registrul Comerţului dar plătesc începând cu anul următor.
Datorează impozit forfetar: Firmele plătitoare de impozit pe profit, inclusiv microîntreprinderile, care nu se încadrează în categoriile de mai sus. Firmele care se înfiinţează în cursul anului, în urma reorganizării (fuziune, diviziune etc.) şi care sunt obligate la plata impozitului minim anual începând cu luna înfiinţării. Veniturile care se iau în calcul la încadrarea în grila de impozitare sunt veniturile totale înregistrate la 31 decembrie anul precedent, din care se scad: Veniturile din variaţia stocurilor. Veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale. Veniturile din exploatare, reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor surse pentru finanţarea investiţiilor. Veniturile din reducerea şi anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. Veniturile rezultate din anularea datoriilor şi majorărilor datorate la bugetul statului, care au fost cheltuieli nedeductibile fiscal la calculul profitului impozabil. Veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare. Veniturile neimpozabile prevăzute expres în acte normative.

Grila de impozitare este următoarea: Venituri totale anuale (lei) 0 – 52.000 52.001 – 215.000 215.001 – 430.000 430.001 – 4.300.000 4.300.001 – 21.500.000 21.500.001 – 129.000.000 Peste 129.000.001

Impozit minim anual (lei) 2.200 (500 euro) 4.300 (1.000 euro) 6.500 (1.500 euro) 8.600 (2.000 euro) 11.000 (2.500 euro) 22.000 (5.000 euro) 43.000 (10.000 euro)

Exceptaţi de la plata impozitului forfetar sunt: Persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente ce desfăşoară activităţi în România într-o asociere fără personalitate juridică. Persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice române pentru veniturile realizate din asocieri fără personalitate juridică.

41

Persoane juridice străine ce realizează venituri din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare din România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. Trezoreria Statului. Instituţiile publice. Fundaţiile. Cultele religioase. Instituţiile de învăţământ particular acreditate şi autorizate. Banca Naţională a României. Organizaţiile non-profit. Asociaţiile de proprietari. Sindicatele, patronatele etc.
4.2. Modalităţile de calcul şi înregistrare

Aşa cum am menţionat, impozitul forfetar se aplică în cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit. Calculul se face trimestrial, presupunând următoarele etape: Determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului după metodologia cunoscută: Impozit pe profit = 16% × Profitul impozabil, unde: Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Deduceri fiscale (venituri neimpozabile) + Cheltuielile nedeductibile fiscal Calculul impozitului pe profit se face pe fiecare trimestru cumulat de 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului respectiv. Pentru a determina impozitul pe profit aferent trimestrului de calcul, din impozitul pe profit cumulat se scade impozitul pe profit datorat anterior (de exemplu, pentru trimestrul II se scade din impozitul calculat pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie impozitul datorat pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie, în mod asemănător pentru trimestrele III şi IV. Încadrarea în tranşa de venituri totale obţinute în anul anterior pentru a determina impozitul minim datorat la bugetul statului, după care împărţim impozitul minim anual la 4 pentru a determina impozitul minim pe trimestru. Compararea impozitului pe profit calculat la trimestru cu impozitul minim calculat la trimestru (impozitul minim anual din tabel : 4). Întrucât avem relaţia: Impozit de plată anual = max.(impozitul minim anual; impozitul pe profit) rezultă că: Dacă firma are impozit pe profit mai mic decât impozitul minim, va plăti la buget impozitul minim. Dacă firma are impozit pe profit mai mare decât impozitul minim, va plăti la buget impozitul pe profit. Obs.: Întrucât legea se aplică începând cu 1 mai 2009, calculul se face pentru trimestrul II 2009 cuprinzând doar lunile mai şi iunie.
42

În aceste condiţii, impozitul minim pe cele două luni se determină conform relaţiei: Im pozit min im anual Impozitul minim pe trimestrul II 2009 = × 2 luni 12 luni Se compară impozitul pe profit aferent trimestrului II 2009 cu impozitul minim calculat mai sus şi se plăteşte suma cea mai mare. Pentru trimestrele III şi IV 2009 se compară impozitul pe profit calculat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim trimestrial ⎛ Im pozit min im anual ⎞ ⎜ ⎟. 4 ⎝ ⎠ Exemplu privind calculul impozitului forfetar la o firmă plătitoare de impozit pe profit: O firmă înregistrează în trimestrul I 2010 următoarele venituri şi cheltuieli cumulate de la 1 ianuarie la 31 martie 2010: Total venituri = 60.000 lei, din care: o Venituri din vânzări de mărfuri = 30.000 lei. o Venituri din vânzări de produse finite = 10.000 lei. o Venituri din producţia de imobilizări corporale = 5.000 lei. o Venituri din dividende încasate de la alte firme = 2.000 lei. o Venituri din chirii = 10.000 lei. o Venituri din dobânzi = 3.000 lei. Total cheltuieli = 50.000 lei, din care: o Cheltuieli cu mărfurile = 20.000 lei. o Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei. o Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 5.000 lei. o Cheltuieli cu protocolul = 3.000 lei. o Cheltuieli cu dobânzile = 8.000 lei. o Cheltuieli cu materiile prime = 4.000 lei. Pentru anul 2009, firma a înregistrat venituri totale în valoare de 55.000 lei, toate contând pentru determinarea impozitului minim, conform legii.

Rezolvare: I. Calculăm impozitul pe profit pentru trimestrul I 2010: Profit brut contabil = Total venituri – Total cheltuieli = 60.000 – 50.000 = 10.000 lei. Deduceri fiscale (venituri deductibile) : Venituri din dividende încasate de la alte firme = 2.000 lei. Cheltuieli nedeductibile fiscal: Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 5.000 lei Depăşirea plafonului legal la cheltuielile cu protocolul = 3.000 – 260 = 2.740 lei. Determinăm plafonul cu protocolul astfel: 2%(profit brut + cheltuieli de protocol) = 2%(10.000 + 3.000) = 260 lei. Total cheltuieli nedeductibile fiscal = 7.740 lei
43

II.000 lei.518 lei. Rezultă că plătim la bugetul statului impozitul pe profit de 2.000 lei.000 lei.000 lei. Impozit minim datorat pentru trimestrul I 2010 = 1.000 lei.075 lei 4 III. Total cheltuieli = 88.518 lei.000 lei.000 lei.000 lei.740 = 15.000 + 7.000 lei. din care: o Cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate pentru trimestrul I = 2. conform grilei de impozitare: 4. o Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 6.518 (până pe 25 aprilie 2010) La sfârşitul trimestrului II 2010 situaţia cumulată a veniturilor şi cheltuielilor de la 1 ianuarie la 30 iunie 2010 este următoarea: Total venituri = 100. o Venituri din dobânzi = 6. o Cheltuieli cu salariile = 17. o Venituri din chirii = 11.300 lei. o Venituri din producţia de imobilizări corporale = 5. 691 = 4411 4411 = 5121 2.518 lei.518 2. o Venituri din dividende = 3.518 lei. o Cheltuieli cu materiile prime = 10.000 lei.075 lei.740 = 2. o Venituri din vânzări de produse finite = 15.518 lei. 44 .000 lei. din care: o Venituri din vânzări de mărfuri = 60. Im pozit min im anual = Impozit minim datorat aferent trimestrului I 2010 = 4 4.000 lei. o Cheltuieli cu protocolul = 5.Profit impozabil pe trimestrul I = Profit brut contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile fiscal = 10.000 lei. Calculăm impozitul minim datorat pe trimestrul I 2010: Total venituri înregistrate în anul precedent = 55.000 – 2.300 = 1. Impozit minim anual corespunzător acestor venituri.740 lei Impozit pe profit trimestrul I = 16% × Profit impozabil trimestrul I = 16% × 15. Comparăm impozitul pe profit calculat la trimestrul I cu impozitul minim datorat pe trimestrul I şi plătim la bugetul statului suma cea mai mare: Impozit pe profit pentru trimestrul I 2010 = 2. o Cheltuieli cu dobânzile = 8.000 lei. o Cheltuieli cu mărfuri = 40.

620 lei Impozit pe profit cumulat = 16 % × 21. Impozit pe profit datorat pe trimestrul I = 2.518) = 380 lei. impozitul minim: 45 .075 lei.075 lei Rezultă că datorăm la buget 1. Impozit minim datorat pe trimestrul II 2010 = 1.000 lei. Obs.000 – 88.075 1.000 + 2.000 – 380 = 4.482 – 3. 4.075 (până pe 25 iulie 2010) La fel procedăm pentru trimestrele III şi IV ale anului 2010. Impozit pe profit datorat pe trimestrul II = 3. Cheltuieli nedeductibile fiscal cumulate: o Cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate anterior pe trimestrul I = 2.138 lei Profit impozabil cumulat = 11. Total cheltuieli nedeductibile fiscal cumulate = 13.075 lei. Am calculat plafonul cu protocolul cumulat astfel: 2% (11. o Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 6.459 lei. conform grilei = 4. Calculăm impozitul pe profit pentru trimestrul II 2010: Profit brut contabil cumulat = 100. Calculăm impozitul minim datorat pe trimestrul I în funcţie de totalul 4.075 lei 4 III.300 Impozit minim anual pentru trimestrul II 2010 = = 1.138 = 21.300 veniturilor din 2009: = 1. Impozit minim anual.482 lei.620 lei. Deduceri fiscale cumulate: Venituri din dividende = 3. Întrucât rezultatul este pierdere. o Depăşirea plafonului legal la cheltuielile cu protocolul = 5.075 lei 4 III. Comparăm impozitul pe profit cu impozitul minim şi plătim la buget suma cea mai mare: Impozit pe profit pe trimestrul II 2010 = 941 lei.459 – 2.300 lei.: Dacă în trimestrul I al anului 2010 rezultatul financiar ar fi fost pierdere. Comparăm cele două impozite şi plătim la buget suma cea mai mare: Impozit pe profit trimestrul I = 0 Impozit minim datorat trimestrul I = 1.I.000 lei.518 = 941 lei II.000 + 13.518 = 11.000 lei.482 + 5. rezultă impozitul pe profit datorat la buget = 0.518 lei. Rezultă că plătim la bugetul statului impozitul minim de 1075 lei: 691 = 4411 4411 = 5121 1.518 lei.620 = 3. II. Calculăm impozitul minim datorat pe trimestrul II 2010: Total venituri înregistrate în 2009 = 55. am fi avut următoarele etape: I.

Astfel. definindu-le astfel: Rezultatul contabil este profitul sau pierderea aferentă unei perioade. Diferenţele temporare intervin ca urmare a faptului că incidenţa fiscală a unor tranzacţii are loc la un moment diferit de cel al recunoaşterii acestora în contabilitate. impozitul exigibil reprezintă valoarea impozitului pe profit. Diferenţele permanente sunt reprezentate prin deducerile fiscale şi cheltuielile nedeductibile fiscal. Impozitul amânat IAS 12 face distincţia între rezultatul contabil şi cel fiscal. Diferenţe temporare deductibile. Valoarea contabilă a unei datorii este mai mare decât baza fiscală. O diferenţă temporară impozabilă determină o creştere a impozitului exigibil în perioadele următoare şi generează o datorie de impozit amânat. Există două tipuri de diferenţe temporare: Diferenţe temporare impozabile. a. care au fost prezentate pe larg la primul punct al capitolului.075 (până pe 25 aprilie 2010) 4. determinate pe baza regulilor stabilite de autoritatea fiscală. Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. Diferenţa temporară deductibilă rezultă atunci când: Valoarea contabilă a unei creanţe este mai mică decât baza fiscală. Im pozitul ⎛ Re zultat Deduceri Cheltuieli ⎞ =⎜ ⎜ contabil − fiscale + nedeductibile fiscal ⎟ × 16% ⎟ exigibil ⎝ ⎠ b. Rezultatul fiscal este profitul sau pierderea eferentă exerciţiului.691 = 4411 4411 = 5121 1.3. înaintea deducerii cheltuielilor cu impozitul. pe baza cărora impozitul pe profit este plătibil sau recuperabil.075 1. Diferenţe temporare. în vederea impozitării. Diferenţa temporară impozabilă rezultă atunci când: Valoarea contabilă a unei creanţe este mai mare decât baza fiscală. plătibil sau recuperabil. 46 . Diferenţele temporare apar atunci când valoarea contabilă a unei creanţe sau a unei datorii este diferită de valoarea atribuită de autoritatea fiscală creanţei sau datoriei respective. Prin urmare. în raport cu profitul impozabil sau pierderea fiscală aferente unei perioade. Valoarea contabilă a unei datorii este mai mică decât baza fiscală. O diferenţă temporară deductibilă determină diminuarea impozitului exigibil în perioadele viitoare şi generează o creanţa de impozit amânat. Între cele două rezultate există diferenţe care se împart în două categorii: Diferenţe permanente.

Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat nu trebuie să fie actualizate. Dacă avantajele economice nu sunt impozabile. astfel: Diferenţe temporare impozabile × 16% = Datorii de impozit amânat Diferenţe temporare deductibile × 16% = Creanţe de impozit amânat (Pierderi fiscale) Impozitul amânat trebuie să fie contabilizat la venituri sau cheltuieli şi inclus în rezultatul exerciţiului. Prin compararea amortizării fiscale anuale cu amortizarea lineară contabilă anuală. Baza fiscală a unei creanţe reprezintă valoarea ce va fi dedusă în scopuri fiscale din avantajele pe care le va genera firma atunci când recuperează valoarea contabilă a creanţei. amortizabil degresiv în varianta AD1. presupunem că avem utilajul cu Vi=90. Baza fiscala Valoarea contabila Sume impozabile rezultate Sume deductibile rezultate = − + a unei creante a creantei din recuperarea creantei din recuperarea creantei Baza fiscală a unei datorii reprezintă valoarea contabilă a acesteia diminuată cu orice sume ce vor fi deduse în scopuri fiscale din această datorie.1. 47 . Un exemplu de operaţiune ce generează impozit amânat îl constituie aplicarea metodelor de amortizare fiscală a mijloacelor fixe. Exemplu: Utilizând datele din capitolul I de la punctul 1.000 lei şi D=5 ani. ele rămânând la valoarea la care au fost înregistrate în contabilitate. rezultă datorii sau creanţe de impozit amânat. „Metoda degresivă – varianta AD1”. baza fiscală a creanţei egală cu valoarea sa contabilă. în timp ce baza fiscală se obţine prin aplicarea regulilor fiscale. rezultă datorii şi creanţe privind impozitul amânat. Rezolvare: Anterior am calculat: 1 c l = × 100 = 20% 5 c dl = 20% × 15 = 30% . Baza fiscala Valoarea contabila Sume deductibile rezultate Sume impozabile rezultate = − + a unei datorii a datoriei din plata datoriei din plata datoriei Dacă aplicăm cota de impozitare de 16% asupra diferenţelor temporare.Valoarea contabilă a creanţelor sau datoriilor se obţine prin aplicarea normelor contabile.

100 Anul 3. sau: V 90.100 29. generează o creanţă privind impozitul amânat (un venit) de: 16% × 3.) 528 (ven.000 90.000 lei.000 = 900 lei.) 528 (ven.400 14. Această diferenţă. 2.000 lei Rezultă o diferenţă temporară de 18.300 lei.) 528 (ven.700 lei / an 3 Pentru a calcula impozitul amânat generat de aplicarea amortizării fiscale.300 -3.000 = 9. Sintetizând într-un tabel cele prezentate.000 18. generând o datorie privind impozitul amânat de: 16% × 900 = 144 lei (cheltuială).000 lei / an D 5 Comparăm anual amortizarea degresivă AD1 (fiscală) cu amortizarea lineară (contabilă). constatăm că totalul este 0.000 lei Anul 2: 63.000 +9. vom avea: Ani Valoare de amortizat cd Amortizarea anuală AD1 Valoare Amortizarea Diferenţe Datorii/ creanţe rămasă de anuală temporare de impozit amortizat lineară (+/-) amânat 1.300 = 528 lei. 4.400 14.000 18.000 lei Rezultă o diferenţă temporară de 27. generează o datorie privind impozitul amânat (o cheltuială) de: 16% × 9.000 × 20% = 18.900 – 18.000 = 1.440 lei.440 (chelt. la care baza fiscală este mai mică decât valoarea contabilă.000 +900 -3.000 lei/an.000 × 30% = 18.000 63.700 lei Al = 18. 4. trebuie să determinăm amortizarea lineară (contabilă) astfel: Al = Vi × cl = 90. Dacă însumăm diferenţele temporare pe cei 5 ani.) 0 48 .700 X 30% 30% X 27.700 X 18. deci ele se anulează reciproc.000 Al = i = = 18. Această diferenţă. Anul 2: Anul 3.000 lei Rezultă o diferenţă temporară de 14.000 – 18.000 63. rezultând diferenţele temporare (datorii sau creanţe privind impozitul amânat) astfel: Anul 1: Ad = 27. 3 4. 5: Ad = 14.300 -3.700 14.700 90.000 lei Al = 18.000 44. Ad = 18.700 14.300 0 1. 5: = 14.000 = -3.900 14.000 18.900 lei Al = 18.000 44. la care baza fiscală este mai mare decât valoarea contabilă. 5.700 – 18.000 18.000 18. Total 90.900 lei 44.Amortizarea degresivă anuală în varianta AD1: Anul 1: 90.100 29.000 × 30% = 27.) 144 (chelt.

calculate aplicând cota de impozit asupra diferenţelor temporare.Referitor la ultima coloană ce evidenţiază datoriile (cheltuieli) şi creanţele (venituri) privind impozitul amânat.: Aceleaşi calcule se pot face şi pentru amortizarea degresivă AD2 şi amortizarea accelerată. întrucât cheltuielile generate de datorii şi veniturile generate de creanţe se anulează reciproc. 49 . constatăm că suma lor pe cei 5 ani este 0. Obs. care de asemenea sunt amortizări fiscale.

DDU. din această categorie făcând parte exporturile şi transporturile internaţionale autorizate de bunuri şi persoane. servicii de natură financiar-bancară etc. Condiţiile de livrare influenţează preţul extern în sensul că acesta poate cuprinde. în sensul că la facturarea bunurilor şi serviciilor către clienţi nu se aplică TVA colectat 19%. 50 . DEQ. condiţiile de livrare diferă şi în funcţie de locul până la care exportatorul este obligat la efectuarea acestor cheltuieli: poarta fabricii. şi elemente conexe legate de transportul sau asigurarea bunurilor pe parcurs extern. FAS. învăţământ. se ridică problema dacă firmele în cauză pot sau nu deduce TVA-ul înscris în facturile de achiziţii de la furnizori. La sfârşitul perioadei. DES.Capitolul V OPERAŢIUNILE SCUTITE DE TVA ŞI OPERAŢIUNILE CU REGIM SPECIAL ŞI MIXT Codul fiscal prevede o serie de operaţiuni care nu intră sub incidenţa TVA. DAF. cămine. CPT. dar nu calculează TVA colectat pentru livrările către clienţii externi. pe lângă valoarea mărfii vândute. Operaţiunile scutite de TVA cu drept de deducere prezintă un interes deosebit. CIP. frontiera străină sau poarta cumpărătorului. frontiera română. Prin urmare. servicii poştale. Firmele ce desfăşoară activităţi de export cumpără mărfuri de la furnizorii interni şi le vând cu factură clienţilor externi din U. De asemenea. cantine. asistenţă şi protecţie socială. În acest context. FOB. CAF. DDP. Dintre operaţiunile fără drept de deducere menţionăm: spitalizare. care presupune că firmele cu activitate de export înregistrează TVA deductibil 19% aferent achiziţiilor de la furnizorii interni. Regulamentul INCOTERMS prevede numeroase condiţii de livrare la export: EXW. CIF. plata taxelor vamale etc. regularizarea TVA se face cu dreptul de deducere a TVA-ului deductibil şi cu TVA colectat zero.1. Operaţiunile scutite cu drept de deducere – Exporturile În cazul exporturilor de bunuri şi servicii se aplică aşa-numita „cotă zero” de TVA. FCA. din regularizare rezultă întotdeauna TVA de recuperat de la bugetul statului pe care firma de export îl încasează în baza unei Cereri de rambursare. Există operaţiuni scutite de TVA fără drept de deducere şi cu drept de deducere. respectând condiţiile de livrare prevăzute în contractul extern încheiat. 5.E sau din afara Comunităţii.

încarcă gestiunea şi le vinde cu factură clientului extern. Insurance and Freight). Condiţia CAF (Cost and Freight). Condiţia CIF – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în momentul ajungerii acesteia la destinaţie.Acest fapt determină particularităţi privind înregistrările contabile ale exportului. Condiţia FOB – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în momentul în care aceasta a trecut balustrada navei în portul de încărcare convenit. în ţara cumpărătorului. Activitatea de export se poate derula atât pe cont propriu. pe o durată stabilită prin contract. În ambele cazuri. În cazul CIF. din acest moment toate costurile şi riscurile de pierdere sau de avarie a mărfii se suportă de către cumpărător. valoarea facturată la export cuprinde valoarea bunurilor (şi eventualele cheltuieli până la depozitarea bunului pe vapor). 1. Condiţia CAF (sau CFR) – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în momentul ajungerii acesteia la destinaţie. descărcând gestiunea. în cazul FOB. În cazul din urmă. 5. Dacă preţul de export nu include dobânzi externe (în cazul încasării la vedere) avem FOB net. Firma achiziţionează bunurile de la furnizorul intern. Creanţa externă se poate încasa în momentul exportului (la vedere) sau în tranşe. cât şi în comision. 3. şi asigurarea externă până la destinaţie. firma de export va încasa de la client şi o dobândă pe care o include în preţul de facturare al bunurilor exportate. iar dacă include dobânzi externe (în cazul creditului comercial) avem FOB brut.1.1. şi cheltuielile de transport extern până la destinaţie. încasarea creanţei de la clientul extern se poate face: la vedere sau pe credit comercial. în contul şi pe riscul propriu. Exporturile pe cont propriu Presupun că firma de export derulează activitatea în nume propriu (emite factură externă). 51 . În cazul CAF. Prin urmare. pe lângă valoarea bunurilor şi cheltuielile de transport extern. Conform acestei clauze. 2. exportatorul este obligat să îndeplinească formalităţile vamale de export. numită credit comercial. În concluzie. Dintre numeroasele condiţii INCOTERMS vom prezenta următoarele: Condiţia FOB (Free on Board). valoarea facturată la export include. Condiţia CIF (Cost. pe lângă valoarea bunurilor. valoarea facturată la export include. în ţara cumpărătorului.

Se încasează creanţa externă la 3. Se încasează creanţa externă la 2. cotă TVA=0. la cursul de 3.000 $.000 lei. Export în condiţia FOB la valoare externă FOB net = 3. TVA deductibil 19%. unde: n = numărul anilor de credit comercial În ambele cazuri. Se înregistrează factura de transport extern la cursul exportului de 3 lei/$. Se achită datoriile externe faţă de firmele de transport şi asigurare. la valoare externă CIF = 24. descărcând gestiunea la cost de achiziţie.000 $. În cazul creditului comercial pe termen scurt. în următoarele ipoteze: a. c. Se înregistrează facturile de transport extern şi asigurarea externă la cursul exportului de 3 lei/$. Rezolvare: Cumpărăm marfa cu factură de la furnizorul intern la ca=6.140 371 6.000 4426 1.000 $. Se achită datoria externă faţă de firma de transport la cursul de 2.2 lei/$.Modalitatea de calcul al dobânzii externe diferă în funcţie de durata creditului comercial (pe termen scurt sau pe termen mediu şi lung). TVA deductibil 19%. Exportul se realizează pe cont propriu. cotă TVA = 0. % = 401 7. curs la facturare 3 lei/$.9 lei/$. d=rata anuală a dobânzii.000 lei. Exemplu de export pe cont propriu cu încasare la vedere: O firmă cu activitate de export cumpără marfă cu factură de la furnizorul intern în valoare de 6. Firma vinde marfa la export pe bază de factură externă. Valoarea externă include transportul extern de 1. Export în condiţia CIF. curs la facturare 3 lei/$. dobânda externă inclusă în preţ se calculează prin formula compusă: D = C (1 + d)n – C. Export în condiţia CAF la valoare externă CAF = 15.000 $ şi asigurarea externă de 500 $. unde: C = creanţa externă 12 d (dobânda recalculată) d’ = 100 + d n = numărul lunilor de credit comercial În cazul creditului comercial pe termen mediu şi lung. dobânda externă inclusă în preţ se calculează prin formula simplă: C × d' D= × n .2 lei/$. cu încasarea creanţei externe prin cont la cursul de 3.9 lei/$. Valoarea externă include: transportul extern de 1.000 $. b. plătind datoria prin cont.1 lei/$. cotă TVA=0. curs la facturare 3 lei/$.140 52 .

000 lei.140 a.1 lei/$.000 $ × 3 lei/$ = 9.000 $ × 3 lei/$ = 3.000 lei Transport extern inclus în preţ = 1. faţă de 3 lei/$. cu OP: 401 = 5121 7.000 42.000 $ .000 $ 14. cu OP.000 $ = 14.000 lei Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzări de mărfuri: 4111 = 707 9. prin cont.000 Încasăm creanţa externă de 3.000 (CAF) (FOB net) (transport extern) Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie: 607 = 371 6. Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzări de mărfuri şi valoarea transportului extern ca venit din alte activităţi: 4111 = % 707 708 45.000 $ × 3 lei = 3.000 3.000 lei Valoare FOB net (valoare marfă) = 15.000 $.000 Înregistrăm factura de transport extern de la prestatorul de servicii.300 9. pe cheltuieli de transport: 1. prin contul în devize.000 lei 53 .1 lei/$) (3000 $ × 3 lei/$) b.000 $ × 3 lei/$ = 45.000 $ × 3 lei/$ = 42.Plătim datoria către furnizor. Export în condiţia CAF: Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA=0: Valoarea externă CAF = 15.000 300 (3000 $ × 3.000 Descărcăm gestiunea de marfa vândută la cost de achiziţie: 607 = 371 6. la 3. Rezultă venituri din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 9.1. Export în condiţia FOB: Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA = 0: Factura externă pentru uz intern cuprinde elementele: Valoare FOB net = 3.

000 67. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401 = % 5124 765 3.9 lei/$) c.500 lei Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor.500 4.000 $ × 2.9 lei/$ faţă de 3 lei/$.000 $ . Export în condiţia CIF: Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA=0: Valoare externă CIF = 24.000 $.500 $ 22. de 1.000 lei 624 = 401 3.624 = 401 3.000 Încasăm creanţa externă de 15.000 (15. prin contul în devize cu OP.000 $ × 3 lei/$ = 3.500 Plătim factura de transport extern prestatorului.000 $ × 3 lei/$ ) 5124 43. iar transportul extern şi asigurarea externă ca venit din alte activităţi: 4111 = % 707 708 72.500 $ × 3 lei/$ = 67.000 lei Transport extern inclus în preţ = 1.000 $ × 3 lei/$ = 3. prin contul în devize cu OP.500 (CIF) (FOB net) (transport extern + asigurare externă) Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie: 607 = 371 6.000 $ × 3 lei/$ ) (1.500 lei Valoare FOB net (valoare marfă) = 24.900 100 (1.000 2.000 $ la 2.000 $ × 3 lei/$ = 72.000 $ × 2. la 2.9 lei/$ faţă de 3 lei/$.000 Înregistrăm factura de asigurare externă de la prestatorul de servicii pe cheltuieli cu asigurarea: 500 $ × 3 lei/$ = 1.9 lei/$) 665 1.1.000 lei Asigurare externă inclusă în preţ = 500 $ × 3 lei/$ = 1.500 $ = 22. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 4111 45.500 lei 613 = 401 1.500 54 .000 Înregistrăm factura de transport extern de la prestatorul de servicii pe cheltuieli de transport: 1.000 $ .500 (15.

: La sfârşitul perioadei.000 $ × 3 lei/$) (500 $ × 3. când regularizăm TVA-ul vom avea: TVA deductibil = 1. Se încasează creanţa externă (inclusiv dobânda) la 3.500 $.800 (24.000 lei.500 100 (1.140 lei: 4424 = 4426 1.140 Exemplu de export pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt O firmă de export cumpără marfă de la furnizorul intern la cost achiziţie 10. achitând datoria prin cont. la 3.2 lei/$ faţă de 3 lei/$.000 lei. TVA deductibil 19%: 55 . curs la facturare 3 lei/$.000 200 1. ştiind rata dobânzii de 10% pe an şi termenul de încasare de 6 luni. % = 5124 401 665 % = 5124 401 665 3.000 $.140 lei TVA colectat = 0 Rezultă TVA de recuperat = 1.2 lei/$ ) (24. Marfa se exportă pe credit comercial în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoare externă de 5.1 lei/$.600 1.000 4.000 $ × 3 lei/$) Plătim facturile de transport şi asigurare către prestatori. respective 500 $. Se descarcă gestiunea de marfa vândută. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 76.2 lei/$ faţă de 3 lei/$.200 3. TVA deductibil 19%.000 $ × 3.000 $ prin contul în devize cu OP. Rezolvare: Cumpărăm marfa cu factură la ca=10.800 72. la 3.000 $ × 3.2 lei/$) (1.Încasăm creanţa externă de 24.140 Încasarea TVA-ului prin cont de la bugetul statului: 5121 = 4424 1. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.2 lei/$ ) (500 $ × 3 lei/$) Obs. prin contul în devize cu OP. de 1.

250 $ × 3 lei/$ = 15.500 $ × 3 lei/$) Exemplu de export pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu şi lung O firmă de export derulează un export de mărfuri pe credit comercial cu termen 2 ani.500 $ . Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 17.500 15.500 $ prin contul în devize cu OP.250 $ = 5.1 lei/$ faţă de 3 lei/$.1 lei/$ ) (5.050 16.250 $ 5. la 3.500 $ × 3. 56 .750 750 (FOB brut) (FOB net) (dobândă externă) Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie: 607 = 371 10. iar dobânda externă.000 1.500 $ ×3 lei/$ = 16. 10 5.500$ × 110 × 6 luni = 250$ Dobânda externă inclusă în preţ = 12 luni 250 $ × 3 lei/$ = 750 lei Valoare FOB net (valoare marfă) = 5.500 lei.% = 401 371 4426 11.900 10.500 550 (5.000 Încasăm creanţa externă (inclusiv dobânda) de 5.900 Vindem marfa cu factură la export.900 Plătim datoria internă prin cont cu OP: 401 = 5121 11. ca venit din dobânzi: 4111 = % 707 766 16. cu cotă TVA=0: Valoare FOB brut (valoare marfă + dobândă externă) = 5.750 lei Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor.

La sfârşitul fiecărui an se înregistrează diferenţele de curs valutar pentru creanţele neîncasate. când expiră termenul de garanţie.000 $ × 3.2 lei/$ în anul 2. curs la facturare 3.000 $ (sumă încasată în momentul exportului la acelaşi curs) = 25.500 57 .000 $.000 9.05 lei/$.000 $. la 31 decembrie anul N+1=3. pe care îl plăteşte ca avans furnizorului intern.1 lei/$. se încasează de la client garanţia materială la 3. Rezolvare: Încasăm avansul de la clientul extern: 5. la cursul de 3.500 Plătim avansul către furnizorul intern: 409 = 5121 15. Se diminuează creanţa externă cu avansul încasat şi cu o garanţie materială reţinută de client de 5% din valoarea FOB net. După 3 ani. Se diminuează datoria cu avansul plătit şi se plăteşte prin cont diferenţa.1 lei/$. TVA deductibil 19%: % = 401 371 4426 59.500 50. ştiind următoarele cursuri oficiale: la 31 decembrie anul N = 3 lei/$. TVA deductibil 19%. trecând la venituri dobânda încasată.000 lei. Se descarcă gestiunea de marfa vândută. ştiind următoarele cursuri de încasare: 3 lei/$ în anul 1 şi 3. Se încasează de la clientul extern suma de 20.000 lei.000 $ (valoare export) – 5.500 lei 5124 = 419 15.000 $ (avans încasat) – 20.000 $ la 3.1 lei/$. cotă TVA=0. se încasează ratele de la clientul extern.000 $ la 3. Dobânda externă inclusă în preţ se va calcula ţinând cont de următoarele elemente: Rata dobânzii (d) = 12%/an Termen încasare (n) = 2 ani Valoare creanţă (C) = 50.2 lei/$ şi la 31 decembrie anul N+2=3.1 lei/$ = 15. Anual. Marfa se exportă în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoarea de 50.500 Cumpărăm marfa de la furnizorul intern la ca=50. Se cumpără marfa cu factură de la furnizor la cost achiziţie 50.Firma încasează de la clientul extern prin cont un avans de 5.1 lei/$.3 lei/$.

12)2 – 25.716 lei.1 lei/$ = 6.500 6.000 $ = 6.000 lei Dobândă externă inclusă în preţ = C(1+d)n – C.640 $ = 2.1 lei/$ = 155.6. Rezultă dobânda externă D = 25.000 $ × 3.1 lei/$ = 19.000 Diminuăm creanţa externă cu avansul încasat şi cu garanţia materială reţinută de client.000 (20.000 $.500 lei Garanţie materială (creanţă imobilizată.500 15.000 $ la 3.182 $ 58 .640 $ × 3. unde: C=25. cont 2678) = 5%×Valoarea FOB net = 5% × 43.764 lei % = 4111 419 2678 22.000 $ × 3.640 $ 43.284 19.1 lei/$ = 135.1 lei/$: 5124 = 4111 62.1 lei/$: Avans încasat (cont 419) = 5.000 Vindem marfa la export cu factură externă în condiţia FOB brut cu cotă TVA=0: Valoare FOB brut = 50.500 44.000 $ .1 lei/$ = 15.360 $ = 43.360 $ 6. Valoare FOB net (valoare marfă) = 50.182 $ 2.182 $ × 3.360 $ × 3.716 (FOB brut) (FOB net) (dobândă externă) Încasăm de la client în momentul exportului 20.1 lei/$) Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie: 607 = 371 50.764 La 31 decembrie anul N avem următoarele creanţe externe neîncasate: Garanţie materială (cont 2678) = 2.000 $ (1 + 0.264 15.000 135. ambele la 3.000 $ × 3.284 lei Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor şi dobânda totală de încasat ca venit în avans: 4111 = % 707 472 155.Diminuăm datoria cu avansul plătit şi plătim prin cont diferenţa: 401 = % 409 5121 59.

la cursul de 3 lei/$ faţă de cursul precedent de 3 2 ani lei/$.718 436 2.180 $ × 3. pe cei doi ani de credit comercial.N+1=3.1 lei/$: 2 ani 472 = 766 9.1 lei/$) (22.N=3 lei/$ Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 665 = % 2678 4111 2. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: % = 765 2678 4111 2.227 (11.12. Pentru aceste creanţe avem: curs precedent = 3 lei/$ şi curs oficial la 31.282 (2.2 lei/$ faţă de cursul precedent de 3.818$ × 0.409 $ × 3 lei/$) Trecem dobânda încasată de la venituri în avans la venituri din dobânzi: 6. Rezultă diferenţe de curs valutar = 0: 5124 = 4111 36.409$ × 0.858 (3. 5124 = 4111 34.409 $ la cursul de 3.2 lei/$.409$ . Rezultă diferenţe de curs valutar = 0.1 lei/$) La 31 decembrie N+1 mai avem de încasat următoarele creanţe externe: Garanţia materială (cont 2678) = 2.360$ = 3.2 lei/$.1 lei/$) Anul N+1 – primul an de credit comercial: Încasăm de la clientul extern prima tranşă (inclusiv dobânda) de 22.182 $ Contravaloare marfă (cont 4111) = 11.000 $ (avans) – 20.409 $ (ultima tranşă).2 lei/$) (11.180$ .818 $.509 (11.182$ × 0.000 $ (valoare totală) – 5.818$ = 11. de încasat în două tranşe egale.2 lei/$) 59 .282 (2.Contravaloare marfă (cont 4111) = 50.2 lei/$) Anul N+2 – ultimul an de credit comercial Încasăm de la clientul extern a doua tranşă (inclusiv dobânda) de 11. la cursul iniţial de 3.182 $ (garanţie materială) = 22.500 218 2.1 lei/$ curs oficial la 31.12.182$ × 0.000 $ (sumă încasată) – 2.409 $ × 3. Pentru aceste creanţe avem: curs iniţial = 3.

182 $ la cursul de 3.182 $ Pentru această creanţă avem: curs precedent = 3.05 lei/$) 5. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 2678 765 7. La 31.655 545 (2.182$ × 3.180 $ × 3. contul 472 se soldează. iar contravaloarea mărfii s-a încasat integral împreună cu dobânda aferentă. dar în contul şi pe riscul furnizorului intern. Ca şi în primul caz.180 $ de la venituri în avans la venituri din dobânzi. încasăm de la clientul extern garanţia materială anterior reţinută de 2.3 lei/$) (2. Firma încasează creanţa externă de la client la 3. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 665 = 2678 327 (2. după ce îşi reţine comisionul. Exemplu de export în comision cu încasare la vedere A.1 lei/$) În acest moment. Exporturile în comision Presupun că firma de export derulează activitatea în nume propriu (emite factură).000 $.182$ × 3. creanţa externă se poate încasa la vedere sau pe credit comercial. Firma nu încarcă şi nu descarcă gestiunea de mărfuri întrucât mărfurile circulă direct de la producătorul intern către clientul extern.858 (3.3 lei/$. Firma de export va factura furnizorului intern comisionul de export ce i se cuvine.N+2 mai avem de încasat următoarele creanţe externe: Garanţia materială (cont 2678) = 2.182 $ × 0. curs la facturare 3 lei/$.05 lei/$.12. dar în numele firmei de export care emite factura. Export în condiţia FOB O firmă de export vinde marfă în comision la valoare FOB net de 8. 60 .200 6.15 lei/$) La expirarea termenului de garanţie. Firma facturează furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net. cotă TVA=0.1 lei/$.12.2. la acelaşi curs. la cursul iniţial de 3.N+2 = 3. faţă de cursul precedent de 3.2 lei/$ şi curs oficial la 31. cu cotă TVA=0.1 lei/$: 472 = 766 9.1.05 lei/$. în procentul prevăzut prin contract şi cu cotă TVA=0 şi va plăti acestuia diferenţa de datorie prin contul în devize.Trecem dobânda încasată de 3.

fără a înregistra venituri din vânzări de mărfuri: Valoare FOB net = 8. înregistrându-l ca venit din prestări servicii: Comision export = 5% × 8. de 8. datoria rămasă de: 8.000€.1 lei/$ faţă de 3 lei/$. prin cont cu OP.1 lei/$ faţă de 3 lei/$. la 3.000 $ × 3 lei/$ = 24.200 Încasăm creanţa externă de la client. 61 .200 lei 4111 = 704 1.200 Achităm furnizorului intern.600$ × 3 lei/$) B. Firma facturează furnizorului intern comisionul de export de 10% din valoarea FOB net cu cotă TVA=0.1 lei/$) (8.Diminuează datoria internă faţă de furnizor cu comisionul de export şi achită acestuia diferenţa de datorie la 3.800 760 (7.800 24.000 lei 4111 = 401 24.000 $ la 3. respectiv o datorie faţă de furnizorul intern. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401 665 23. curs la facturare 4 lei/€.1 lei/$) (7.1 lei/$. Export în condiţia CAF O firmă de export vinde marfă în comision la valoare CAF de 5. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 24. Rezolvare: Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern.000 800 (8.560 22.000$ 400$ = 7.600$ × 3.000$ × 3 lei/$) Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat acestuia: 401 = 4111 1. la acelaşi curs.000$ × 3.000 Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0. prin cont cu OP.000 $ = 400 $ 400 $ × 3 lei/$ = 1. Valoarea externă cuprinde transport extern de 300 €.600$. cotă TVA=0.

Rezolvare: Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern.300 € = 4.95 lei/€ şi achită factura de transport extern prestatorului la acelaşi curs.95 lei/€ faţă de 4 lei/€.000 € × 4 lei/€ = 20.Încasează creanţa externă de la client la 3. % = 4111 5124 665 20. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401.880 lei 4111 = 704 1.880 Încasăm creanţa externă de la client.95 lei/€) Achităm prestatorului de servicii factura de transport extern.800 1. Valoare FOB net (valoare marfă) = 5.200 1.2 = % 5124 765 1.800 lei 4111 = % 401. de 5.700 € 4. Transport extern inclus în preţ = 300 € × 4 lei/€ = 1. de 300 € la 3.95 lei/€.700 € = 470 € 470 € × 4 lei/€ = 1.880 62 .000 19. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar. prin cont cu OP. prin cont cu OP.2 20.200 (CAF) (FOB net = 4. faţă de 4 lei/€.1 = 4111 1. înregistrându-l ca venit din prestări servicii: Comision export = 10% × 4. respectiv o datorie faţă de furnizorul intern de marfă şi o datorie faţă de prestatorul de transport: Valoarea externă CAF = 5.000 18.185 15 (300 €×4 lei/€) (300 €×3.95 lei/€) Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat acestuia: 401.95 lei/€.200 lei.000 €×3.700 €) (transport extern = 300€) Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0.000 € la 3.700 € × 4 lei/€ = 18. Diminuează datoria internă faţă de furnizor cu comisionul de export şi achită acestuia diferenţa la 3.750 250 (5.000 lei.1 401.000 €×4 lei/€) (5.000 € .

înregistrându-l ca venit din prestări servicii: Comision export = 5% × 8.230 €×3. cu cotă TVA=0.500 $) 3. cotă TVA=0. datoria rămasă de: 4. la acelaşi curs.700 € 470 € = 4.1 lei/$ şi achită prestatorilor de servicii facturile de transport şi asigurare externă.1 401.500 lei. Transport extern inclus în preţ = 1. Asigurare externă inclusă în preţ = 500 $ × 3 lei/$ = 1. Export în condiţia CIF O firmă de export vinde marfă în comision la valoare CIF de 10. Valoarea externă cuprinde transport extern de 1.500$ × 3 lei/$ = 25. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401.000 $.500 $ = 425 $ 425 $ × 3 lei/$ = 1.95 lei/€) C.500 $ = 8.000 $ × 3 lei/$ = 3.709 211 (4.500 $ 8.275 lei 4111 = 704 1.500 (asigurare externă= 500$) Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0.1.2 401. cu cotă TVA=0: Valoarea externă CIF = 10.000 lei.95 lei/€ faţă de 4 lei/€. la acelaşi curs.230 €.000 $) 1. prin cont cu OP. Diminuează datoria internă faţă de furnizor cu comisionul de export şi achită acestuia diferenţa la 3. Valoare FOB net (valoare marfă) = 10. curs la facturare 3 lei/$.230 €×4 lei/€) (4.500 lei.000 $ .000 (transport extern = 1.000 25. la cursul de 3. Rezolvare: Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern.3 (CIF) 30.920 16.000 $ .500 (FOB net = 8.Achităm furnizorului intern.1 lei/$.000 $ şi asigurare externă de 500 $. Firma facturează furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net.000 lei.275 63 .000 $ × 3 lei/$ = 30. Încasează creanţa de la clientul extern la 3.1 = % 5124 765 16. respectiv ca datorii faţă de furnizorul intern de marfă şi faţă de prestatorii de transport şi asigurare. 4111 = % 401.

respective 500 $ la 3.1 665 25.000$ × 3 lei/$) Achităm prestatorilor de servicii. curs la facturare 4 lei/€. faţă de 3 lei/$. prin cont cu OP. prin cont cu OP.Încasăm creanţa de la clientul extern.1 lei/$ faţă de 3 lei/$.550 1.1 lei/€. de 10.075$ × 3. Se încasează creanţa externă la scadenţă. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401.500$ 425$ = 8.1 lei/$) (500$ × 3 lei/$) Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat: 401.1 = 4111 1.500 50 (1. Se facturează furnizorului intern comisionul de export de 10% din valoarea FOB net.1 lei/$) (1. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401.000 100 1.000 30. Se diminuează datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export şi se achită acestuia datoria rămasă la 4.2 665 % = 5124 401. inclusiv dobânda (care va fi înregistrată ca venit în contabilitatea furnizorului intern). la 3.275 Achităm furnizorului intern. la 4.1 lei/€. 64 .000$ × 3.1 lei/$) (10.033 24.000 1.1 lei/$ faţă de 3 lei/$. facturile de transport şi asigurare externă de 1.3 665 3.000$ × 3 lei/$) (500$ × 3. cotă TVA=0. datoria rămasă: 8. cu cotă TVA=0.225 808 (8. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 31.000€. la acelaşi curs.100 3.000$ × 3.000 $ la 3.000 (10.000 $.1 lei/$) (8. Rezolvare: Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern.075$ × 3 lei/$) Exemplu de export în comision pe credit comercial pe termen scurt O firmă exportă mărfuri în comision în condiţia Fob brut (inclusiv dobânda externă) la valoare externă de 6. prin cont cu OP. ştiind rata dobânzii de 5%/an şi termenul de încasare de 10 luni.1 lei/$. respectiv ca o datorie faţă de furnizorul intern la valoarea totală.075$.

Valoare externă FOB brut = 6. 5 6. în valoare de 6. prin cont.600 24.762 € 5.424€ × 4.000 € .000€ 576€ = 5. un avans de 10.424€ la 4. prin cont cu OP.304 lei 4111 = 704 2. prin cont cu OP. 65 .762 € = 576 € 576 € × 4 lei/€ = 2.000 € × 4.000 € la 4.1 lei/€) (6.238 21. datoria rămasă de: 6.1 lei/€ faţă de 4 lei/€.304 Încasăm creanţa de la clientul extern.000 € × 4 lei/€ = 24.1 lei/€ faţă de 4 lei/€. Valoare FOB net (valoare marfă) = 6.048 lei 4111 = 401 24. după 10 luni. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401 665 22.000euro × 105 × 10 luni = 238 € Dobândă externă inclusă în preţ = 12 luni 238€ × 4 lei/€ = 952 lei.238 € = 5. înregistrat ca venit din prestări servicii: Comision export = 10% × 5.1 lei/€) (5.762 € × 4 lei/€ = 23.304 Achităm furnizorului intern.000€ la 4 lei/€.000 lei. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 24.696 542 (5.000 600 (6.000 (FOB brut) Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0.000 € × 4 lei/€) Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat: 401 = 4111 2.424 € × 4 lei/€) Exemplu de export în comision pe credit comercial pe termen mediu şi lung O firmă derulează un export în comision pe credit comercial cu termen 2 ani. pe care îl achită furnizorului intern la acelaşi curs. Firma încasează de la clientul extern.

N+2 = 4 lei/€.280 lei Valoare FOB net (valoare marfă) = 30.N+1=4. se achită furnizorului intern tranşele de datorie. Anual.05 lei/€ şi la 31.000 66 (FOB brut) .3.570€ 3. se încasează tranşele din creanţa externă astfel: în anul 1 la 4. calculată în funcţie de următoarele elemente: Rata dobânzii (d)=10%/an Termen încasare (n)=2 ani Creanţa externă (C)=30.000€ (sumă încasată în momentul exportului la acelaşi curs) = 17. Valoarea externă include dobânda. la aceleaşi cursuri valutare. la expirarea termenului de garanţie.05 lei/€.000€ (avans încasat) – 3.000€ (1+0.000 lei Dobândă externă inclusă în preţ = C(1+d)n – C = 17.570€ × 4 lei/€ = 14.12.000€ = 3.N = 4. la 31. Rezolvare Încasăm avansul de la clientul extern: 5124 = 419 40.000€ (valoare totală) – 10.000€ . curs la facturare 4 lei/€. Se diminuează datoria faţă de furnizorul intern cu: avansul plătit. la cursul de 4 lei/€.12. la acelaşi curs: 409 = 5124 40.000€ × 4 lei/€ = 120. La sfârşitul fiecărui an. După 3 ani.1 lei/€ şi în anul 2 la 4. Se facturează furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net cu cotă TVA=0.Se facturează exportul în comision la valoare externă FOB brut de 30.430€ × 4 lei/€ = 105. recuperăm garanţia de la clientul extern la 4 lei/€ şi o restituim furnizorului intern la acelaşi curs. Anual. se înregistrează diferenţele de curs valutar ştiind următoarele cursuri oficiale: la 31. garanţia materială reţinută furnizorului şi cu comisionul de export facturat acestuia.000€ la cursul de 4 lei/€.000 (10.000€ Se încasează de la client suma de 3.1)2 – 17. Se diminuează creanţa externă cu avansul încasat şi cu o garanţie materială reţinută de client de 10% din valoarea FOB net.000€.430€ 26.1 lei/€.720 lei 4111 = 401 120.000€ × 4 lei/€) Plătim avansul către furnizorul intern.12.570€ = 26.000 (10. cotă TVA=0.000€ × 4 lei/€) Facturăm exportul în comision cu cotă TVA=0: Valoare externă FOB brut = 30.

de achitat în două tranşe egale. de încasat în două tranşe egale pe cei 2 ani de credit comercial. 67 .000€ (avans) – 2.288 lei 4111 = 704 5.643€ (cont 167) Contravaloare marfă = 30.000 10.000 lei (cont 419) Garanţie materială reţinută de client = 10% × 26.N mai avem de încasat.572 lei (cont 2678) % = 4111 419 2678 50.572 Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu avansul plătit.357€ (cont 4111).572 40.430€ = 1.000 lei Garanţie materială reţinută furnizorului (cont 167) = 10. Faţă de furnizorul intern: Garanţie materială = 2.643€ (garanţie materială) = 14. următoarele creanţe şi datorii: Faţă de clientul extern: Garanţie materială = 2.000€ la 4 lei/€: 5124 = 4111 12.572 lei Comision de export facturat furnizorului (cont 4111) = 5.322€ × 4 lei/€ = 5. garanţia materială reţinută furnizorului (la acelaşi sume ca mai sus) şi comisionul de export facturat acestuia: Avans plătit (cont 409) = 40. pe cei 2 ani de credit comercial.035€ (cont 401).000€ (valoare export) – 10.288 lei 401 = % 409 167 4111 55.000 (3.643€ × 4 lei/€ = 10.288 Diminuăm creanţa externă cu avansul încasat şi cu garanţia materială reţinută de client: Avans încasat = 10. respectiv de plătit.572 5.430€ = 2.643€ 2.000€ × 4 lei/€ = 40.643€ (garanţie materială) – 1.322€ (comision de export) = 16.860 40.000€ (avans) – 2.000€ × 4 lei/€) Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0: Comision export = 5% × 26.322€ 1.Încasăm de la clientul extern 3.12.000 10.288 La 31.643€ (cont 2678) Contravaloare marfă = 30.000€ (valoare export) – 10.

665 = % 2678 4111 491 132 359 (2.868 264 1.1 lei/€) curs prima tranşă de: acelaşi 32.700 264 1. venit din diferenţe de curs valutar.035euro = 8. iar pentru datorii avem venituri din diferenţe de curs valutar.N+1 avem: Creanţe neîncasate de la clientul extern: Garanţia materială = 2.357euro = 7.018 euro 2 ani 401 = 5124 29.N=4.12.643€ × 0. pentru datorii.12.12. cât şi pentru datorii avem: curs iniţial = 4 lei/€ şi curs oficial la 31.1 lei/€) (14.05 lei/€) (7.1 lei/€) La 31.643€ (cont 167) Contravaloare marfă (ultima tranşă) = 8.035€ × 0. Rezultă că pentru creanţe avem cheltuieli din diferenţe de curs valutar.1 lei/€.178€ (cont 4111) Datorii neachitate faţă de furnizorul intern: Garanţia materială = 2.434 la (7.05 lei/€) 68 .1 lei/€) Anul N+1 – primul an de credit comercial Încasăm de la clientul extern prima tranşă de: 14.Atât pentru creanţe.017€ (cont 401) Cursurile valutare sunt: curs precedent = 4.178€ × 0.179€ × 4.874 (8.1 lei/€) (2.1 lei/€.018€ × 4.179 euro la 2 ani 4.357€ × 0.643€ (cont 2678) Contravaloare marfă (ultima tranşă) = 7. faţă de cursul precedent de 4.643€ × 0.1 lei/€ şi curs oficial la 31.1 lei/€) (16.604 (2. cheltuieli din diferenţe de curs valutar. % = 765 2678 4111 665 = % 167 401 1.N+1=4.05 lei/€.436 1. Rezultă diferenţe de curs valutar=0. Rezultă: pentru creanţe. 5124 = 4111 Achităm furnizorului intern 16.1 lei/€.643€ × 0.

Particularitatea constă 69 . faţă de cursul precedent de 4.017€ la acelaşi curs: 401 = 5124 32. în principal. Rezultă că pentru creanţe avem cheltuieli din diferenţe de curs valutar.05 lei/€) (8. la firmele mici.643€ × 0.% = 765 167 401 532 132 400 (2. recuperăm de la clientul extern garanţia materială la cursul de 4 lei/€ faţă de cursul precedent de 4 lei/€.05 lei/€) La expirarea perioadei de garanţie.05 lei/€) La 31.643€ × 4 lei/€) Restituim garanţia la acelaşi curs către furnizorul intern: 167 = 5124 10.05 lei/€.178€ × 4.05 lei/€) Achităm furnizorului intern ultima tranşă de 8. Rezultă diferenţe de curs valutar=0.643€ × 4 lei/€) 5.643€ × 0.572 (2.000€.12.N+2 = 4 lei/€.05 lei/€ şi curs oficial la 31.469 (8.643€ (cont 167) Cursurile valutare sunt: curs precedent = 4.643€ × 0. Operaţiunile cu regim special şi mixt Regimul special se referă.017€ × 4. cu o cifră de afaceri anuală situată sub plafonul legal de 35.05 lei/€) (2.178 euro la 4.N+2 avem: Creanţe neîncasate de la clientul extern: Garanţia materială = 2.017€ × 0.12.05 lei/€) Anul N+2 – ultimul an de credit comercial Încasăm de la clientul extern ultima tranşă de 7.05 lei/€.643€ (cont 2678) Datorii neachitate faţă de furnizorul intern: Garanţia materială = 2. iar pentru datorii avem venituri din diferenţe de curs valutar: 665 = 2678 167 = 765 132 132 (2. 5124 = 2678 10.071 (7. Rezultă diferenţe de curs valutar =0 5124 = 4111 29.2.572 (2.

prin cont. adică diferenţa dintre preţul de vânzare către beneficiarul final şi costul de achiziţie al bunurilor şi serviciilor. mai ales dacă clienţii lor sunt firme plătitoare. agenţia facturează clienţilor serviciile de turism contractate. baza de impozitare va fi marja profitului.).000 lei = 500 lei TVA colectat aplicat asupra comisionului = 19% × 500 lei=95 lei Agenţia plăteşte prestatorilor de servicii facturile de cazare. În cazul mărfurilor primite în consignaţie. Pe lângă cele amintite. Exemplu de înregistrare la agenţiile de turism O agenţie de turism încasează anticipat de la clienţii săi contravaloarea biletelor de odihnă de 10. În cazul agenţiilor de turism. din care: Contravaloare servicii de cazare. pentru a nu întrerupe „lanţul taxei”.2. masă şi transport de 10. Aceste firme vor aplica TVA colectat asupra comisionului/marjei de profit. există şi operaţiuni pentru a căror impozitare se utilizează o bază diferită în raport cu activităţile uzuale. Rezolvare Încasarea anticipată de la turişti a contravalorii biletelor de odihnă: 5121 = 4111 10. masă şi transport = 10. Aceste firme pot opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă. care se va înregistra ca venit din prestări servicii: 4111 = % 10. dată de la care rămân definitiv plătitoare de TVA.595 lei. aplicat numai la comisionul agenţiei.595 Facturarea către turişti a serviciilor contractate. în valoare de 10.în faptul că la cumpărare aceste firme vor include TVA-ul deductibil facturat de furnizor în costul de achiziţie al bunurilor cumpărate. iar la vânzare nu vor aplica TVA colectat la valoarea bunurilor vândute.595 lei.000) 4427 95 (19% × 500) 70 .595 401 10. Turismul şi comerţul în consignaţie Conform Codului fiscal. TVA se aplică numai asupra comisionului practicat de magazin.000 704 500 (5% × 10. Ulterior.000 lei. 5. pentru aceste activităţi. masă. cu TVA colectat 19%. transport etc.1.000 lei Comision practicat de agenţie = 5% × 10. în facturile respective apărând menţiunea „TVA inclus” şi nu evidenţiat distinct. acestea nu au dreptul la deducerea TVA facturat de prestatorii de serviciu (cazare.

practicând un comision de 15%. în partidă simplă. Se vinde marfa cu numerar la preţul de vânzare calculat de firmă. cu TVA colectat 19% aplicat numai asupra comisionului. având TVA colectat = 95 lei Rezultă TVA de plată = 95 lei: 4427 = 4423 Plata TVA din cont la bugetul statului: 4423 = 5121 95 95 Exemplu de înregistrare la firmele de comerţ în consignaţie O firmă de consignaţie primeşte de la o persoană neplătitoare de TVA (fizică sau juridică) marfă în valoare de 2. masă. debitând contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”: 8033 (D) = 2. urmată de descărcarea gestiunii. În urma vânzării.000 lei Comision consignaţie = 15% × 2. Rezolvare: Recepţia mărfii la preţul deponentului.000 lei.000 Regularizarea TVA la sfârşitul lunii.000 Stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul.300 57 Încărcarea gestiunii de mărfuri.357 lei Vânzarea mărfurilor cu numerar: 5311 = % 707 4427 2.000 = 200 lei TVA colectat = 19% × 300 lei = 57 lei Preţ vânzare cu amănuntul = 2. aplicând TVA colectat 19% numai la comision: Preţ deponent = 2. achitând furnizorului suma de i se cuvine (preţul deponentului). la valoarea mărfii vândute: 71 .Plata datoriilor faţă de furnizorii de servicii: cazare. se anunţă furnizorul.357 2. se încarcă şi se descarcă gestiunea de mărfuri. transport: 401 = 5121 10.

conform Codului fiscal. firma trebuie să calculeze un coeficient numit prorata. având TVA colectat = 57 lei. care să ţină seamă atât de veniturile scutite. 72 . rezultând o sumă mai mică numită TVA de dedus. Rezultă TVA de plată = 57 lei 4427 = 4423 Plata TVA din cont la bugetul statului: 4423 = 5121 57 57 5.371 = % 401 378 4428 % = 371 607 378 4428 2. conform următoarei relaţii: Venituri din operaţiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere Venituri din operaţiuni ce permit Venituri din operaţiuni ce nu permit + exercitarea dreptului de deducere exercitarea dreptului de deducere Evident că prorata este întotdeauna subunitară (şi unitară. cât şi activităţi scutite de TVA. dacă nu avem venituri scutite). Prorata Regimul mixt de taxare presupune că firma desfăşoară atât activităţi taxabile. În acest caz.000 Achitarea către furnizor a preţului deponentului: 401 = 5311 2.000 300 57 Creditarea contului 8033 în partidă simplă: 8033 (C = 2.000 Regularizarea TVA la sfârşitul lunii.000 300 57 2.357 2. Regularizarea TVA se va face între TVA colectat din vânzările taxabile şi TVA-ul de dedus calculat cu ajutorul proratei. Prorata se aplică asupra TVA-ului deductibil. cât şi de cele taxabile.2.2.357 2.

000 lei.660 lei 635 = 4426 2.000 lei. în funcţie de veniturile realizate în cursul anului şi se înscrie în Decontul de TVA întocmit pentru luna decembrie.640 lei Calculăm diferenţa dintre TVA deductibil şi TVA de dedus.Înregistrarea diferenţei dintre TVA deductibil şi TVA de dedus se va face pe cheltuiala firmei.000 lei.000 lei şi vânzări taxabile = 20. Prorata anuală este definitivă. Prorata definitivă se determină în luna decembrie. destinate realizării de operaţiuni atât cu drept de deducere. Diferenţele constate în plus sau în minus se înscriu în Decontul de TVA pentru luna decembrie.800 lei Vânzări scutite = 80.660 Regularizăm TVA-ul la sfârşitul lunii. caz în care are un caracter provizoriu.300 = 10. cât şi fără drept de deducere. Prorata se determină anual. se calculează prorata şi TVA-ul de dedus. din care vânzări scutite de TVA = 80. cu aprobarea organului fiscal. a înregistrat achiziţii în valoare de 70.300 – 10.640 = 2. Exemplu: Firma a înregistrat în timpul perioadei venituri totale de 100. Rezultă TVA colectat = 19% × 20. Dacă în timpul anului s-au aplicat prorate provizorii. după care se face regularizarea TVA. se poate determina şi lunar sau trimestrial.300 lei Deducerea TVA se face cu ajutorul proratei: 80.000 lei Achiziţii totale = 70. Prin excepţie. regularizarea deducerilor se face prin aplicarea proratei definitive asupra TVA deductibil înregistrat în timpul anului.000 = 13. întrucât trebuie să evidenţieze diminuarea TVA-ului deductibil (operaţiunea se mai numeşte şi ajustarea taxei deductibile). înregistrând-o pe cheltuieli: 13.000 = 3.000 Calculăm TVA de dedus = 80% × 13. având: TVA colectat = 3.000 lei.800 lei TVA de dedus = 10.000 lei. TVA deductibil 19%.640 lei 73 . La sfârşitul perioadei.8 (80%) 80. datele de calcul fiind cumulate pentru întregul an fiscal.000 + 20.000 Calculăm prorata = = 0. Rezolvare: Total vânzări = 100. De asemenea. Rezultă TVA deductibil = 19% × 70.000 lei Vânzări taxabile = 20.

800 6.840 lei % = 4426 4427 4424 10. Clienţii acestor bunuri înregistrează achiziţia bunurilor fără TVA şi. Condiţia de aplicare a acestor măsuri este ca ambele firme implicate în tranzacţie să fie plătitoare de TVA. În contabilitate vor înregistra vânzarea bunurilor la preţ de vânzare fără TVA. concomitent. atât ca taxă colectată.2.Rezultă TVA de recuperat = 6. cât şi ca taxă deductibilă. înregistrează TVA-ul din factura furnizorilor prin formula: 4426 = 4427 74 .840 Recuperarea TVA prin cont de la bugetul statului: 5121 = 4424 6. Taxarea inversă Codul fiscal prevede anumite categorii de bunuri pentru care furnizorii şi clienţii au obligaţia să aplice măsurile de simplificare referitoare la taxarea inversă. la rubrica obişnuită. separat. cu excepţia bunurilor livrate în cadrul comerţului amănuntul. Bunurile pentru care se aplică măsurile simplificate sunt: Deşeurile şi materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora Materialul lemnos Bunurile şi serviciile livrate/prestate de sau către firme pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă.640 3. fără ca între cele două firme să existe plăţi privind TVA. Aceştia evidenţiază TVA-ul aferent livrării amintite.840 5. deşi acesta figurează în factura emisă.3. în Jurnalul de vânzări şi în Jurnalul de cumpărări. Ei deduc integral TVA-ul la nivelul taxei colectate din facturile fiscale emise pentru livrările de bunuri amintite. Furnizorii acestor bunuri sunt obligaţi să înscrie pe facturile emise menţiunea „taxare inversă”. iar în Decontul de TVA. după care vor înregistra TVA-ul prin formula: 4426 = 4427 Furnizorii nu încasează TVA de la client.

nu calculează TVA. Dacă clienţii sunt plătitori de TVA cu regim mixt. Înregistrarea contabilă utilizată atât la furnizor. Taxarea inversă încetează în momentul în care una dintre părţile implicate în tranzacţie este neplătitoare de TVA. cât şi la client: 4426 = 4427 se numeşte autolichidarea TVA. TVA colectat. întrucât: La furnizor deducerea TVA la nivelul celui colectat este similară cu încasarea TVA de la client. se aplică regimul normal de TVA. ei deduc TVA-ul în funcţie de destinaţia pe care o dau bunurilor respective (pentru operaţiuni scutite. deşi acesta figurează în factura primită la rubrica obişnuită. respectiv furnizorul colectează TVA în urma vânzării şi are dreptul să încaseze TVA de la client. Dacă aceste firme au aplicat anterior prorata. ca TVA deductibil şi. fără TVA: 5121 = 4111 10. la fel şi în Decontul de TVA.900 (19% × 10. Ei colectează TVA-ul la nivelul taxei deductibile. concomitent. înscriind pe factură menţiunea „taxare inversă”. Dacă furnizorul emite către client factură de avans.000 Evidenţierea simultană a TVA colectat şi TVA deductibil: 4426 = 4427 1. TVA colectat 19%. Din acest moment. sau pentru operaţiuni taxabile).000 75 .000) Încasarea creanţei prin cont de la client. Clienţii nu plătesc TVA furnizorilor.Factura fiscală se înregistrează concomitent în Jurnalul de cumpărări şi în Jurnalul de vânzări. prezentată în subcapitolul anterior.000 lei. făcând menţiunea „taxare inversă”. Înregistrările în contabilitatea celor două firme vor fi: La furnizor: Vânzarea cu factură înregistrând numai venitul din vânzări de mărfuri: 4111 = 707 10. în scopul de a nu mări în mod artificial insolvabilitatea. La client colectarea TVA la nivelul celui deductibil este similară cu plata TVA către furnizor.: Firmele declarate în insolvenţă aplică taxarea inversă de la data declarării acestei situaţii. Calculul se va face pe bază de prorată. Obs. Exemplu: O firmă plătitoare de TVA vinde cu factură unui client plătitor de TVA cherestea la preţ de vânzare 10. taxarea inversă trebuie aplicată numai pentru operaţiunile taxabile.

fără TVA: 401 = 5121 10.000 76 .000 Evidenţierea simultană a TVA deductibil şi TVA colectat: 4426 = 4427 1.900 (19% × 10. înregistrând marfa la cost de achiziţie.La client: Cumpărarea cu factură.000) Plata datoriei prin cont către furnizor. fără TVA: 371 = 401 10.

conform Tarifului vamal de import. Baza de impozitare pentru accize o constituie valoarea în vamă la care se adaugă taxele vamale şi comisioanele vamale. arme de vânătoare etc. Cu alte cuvinte. în momentul importului se calculează şi accizele în procente diferenţiate în funcţie de bunurile importate.). Baza de impozitare pentru taxele vamale o constituie valoarea în vamă a bunurilor importate. pentru a-şi putea ridica mărfurile din vamă. ca diferenţă între TVA colectat aferent vânzărilor la intern şi TVA deductibil aferent importului. Nu intră în discuţie achiziţiile din ţări membre U. Accizele se pot calcula şi ca sumă fixă pe unitatea de măsură (tonă. care vor face obiectul unui subcapitol distinct. ce cuprinde: Valoarea în vamă (inclusiv transport şi asigurare) Taxa vamală Comisionul vamal Eventualele accize. cât şi TVA deductibil 19%. Exigibilitatea taxelor vamale are loc la data întocmirii Declaraţiei vamale de import (DVI). importatorul nu poate deduce TVA-ul aferent cumpărării din import.E. trebuie să plătească la bugetul statului: taxele vamale. combustibil. se aplică atât taxe vamale. importatorul. TVA-ul de plată rezultat în urma regularizării. blănuri. autoturisme. bijuterii. Firmele importatoare calculează în vamă taxele vamale. Exigibilitatea accizelor apare tot în momentul întocmirii DVI.) dacă legea o prevede. tutun şi ţigări. iar la sfârşitul lunii. electronice. hl etc.Capitolul VI Taxarea importurilor. care se aplică în procente diferenţiate în funcţie de natura bunurilor importate. Prin urmare. eventualele accize şi TVA-ul deductibil aferent importului. El va plăti la buget TVA-ul deductibil în momentul importului. accizele şi TVA În cazul importurilor de bunuri şi servicii. cristaluri. Taxele vamale. Exigibilitatea TVA se produce în momentul întocmirii DVI. Dacă importul se referă la produse accizabile (alcool şi băuturi alcoolice. ce diferă în funcţie de condiţia de livrare aplicată. comisionul vamal. cafea. aşa cum ar proceda în cazul unei cumpărări de la un furnizor intern. 77 . TVA-ul deductibil aferent importurilor se aplică în cotă de 19% asupra costului de achiziţie al bunurilor în vamă.

Datoria externă se poate plăti în momentul importului (la vedere) sau în tranşe. implicit. unde n = numărul anilor de credit comercial Dobânda externă nu se include nici în costul de achiziţie calculat în vamă şi. CFR. în funcţie de care se calculează costul de achiziţie şi. FAS. Condiţia CAF – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea CAF (valoare marfă + transport extern). 2. DDU. 3. Condiţiile de livrare pot fi: EXW. şi le vând către clienţii interni. DEQ. Vom prezenta în continuare condiţiile FOB. cât şi în comision. DES. la care se adaugă transportul extern şi asigurarea externă suportate separat de către firma importatoare. 78 . nici în preţul de vânzare la intern. Importurile pe cont propriu În acest caz firma de import derulează activitatea în nume propriu. FCA. DAF. unde: 12 C = creditul comercial d = rata anuală a dobânzii n = numărul lunilor de credit comercial Dobânda compusă se calculează: D = C(1+d)n – C. FOB. Ele influenţează valoarea în vamă.Firmele de import cumpără mărfuri de la furnizorii externi din afara U. la care se adaugă asigurarea externă suportată separat de către firma importatoare. 6. CPT. prin urmare. C×d Dobânda simplă se calculează: D = × n . înregistrările în contabilitatea importatorului. Condiţia CIF – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea CIF (valoare marfă + transport extern + asigurare externă).. descărcând gestiunea. respectând condiţiile de livrare prevăzute în contract.E. CAF şi CIF şi modul în care ele influenţează calculul valorii în vamă: 1. În ambele cazuri.1. încarcă gestiunea la costul de achiziţie calculat în vamă şi le vinde cu factură clienţilor din ţară. Activitatea de import se poate derula atât pe cont propriu. Condiţia FOB – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea mărfii FOB. pe credit comercial. CIP. simplă sau compusă. în funcţie de durata creditului comercial. DDP. la scadenţă. CIF. caz în care se plăteşte furnizorului extern şi o dobândă facturată separat. deci cele două valori coincid. plata datoriei către furnizorul extern se poate face: la vedere sau pe credit comercial. în contul şi pe riscul propriu. Ea importă bunurile de la furnizorul extern.

200 = 771 lei Costul de achiziţie în vamă = 170. la 2.1 401. TVA colectat 19%.5% × 154.000$ × 3 lei/$ = 3. la valoare externă FOB = 50. curs în vamă 3 lei/$.2 401. Se achită factura de transport extern prestatorului.95 lei/$. comisionul vamal şi TVA-ul deductibil aferent importului. asigurare externă = 400$.420 lei Comision vamal = 0.5 lei/$ şi factura de asigurare externă prestatorului.420 771 (cost achiziţie în vamă) (valoare FOB) (transport extern) (asigurare externă) (taxe vamale) (comision vamal) Achităm din cont la buget. la care se adaugă: transport extern=1.000 lei.000 lei Asigurare externă separată = 400$ × 3 lei/$ = 1.200 lei Taxe vamale = 10% × 154.420 771 32.3 446 447 170.391 lei = 32.400$ × 3 lei/$ = 154. Rezolvare: Înregistrăm importul în condiţia FOB: Fişa de calcul cuprinde următoarele elemente: Valoare externă FOB (valoare marfă) = 50.200 = 15. Se achită din cont la bugetul statului: taxa vamală. se încasează prin cont creanţa internă şi de descarcă gestiunea de marfa vândută.000 1.200 15. În condiţia FOB O firmă importă marfă pe bază de factură externă. Marfa importată se vinde cu factură clientului intern la preţ vânzare = 200.000$ × 3 lei/$ = 150. cu OP: Taxe vamale = 15.420 lei Comision vamal = 771 lei TVA deductibil = 19% × 170.000 $.565 15.000 $.000 3. la 3. Se achită datoria faţă de furnizorul extern al mărfii la 3 lei/$.391 150.391 lei 371 = % 401.200 lei Valoare în vamă = 51.5%.Exemplu de import pe cont propriu cu plata la vedere A.000 lei Transport extern separat = 1.374 79 .374 lei % = 5121 446 447 4426 48. taxe vamale 10% şi comision vamal 0.

000 (50.000$ × 3 lei/$) Achităm din contul în devize. faţă de 3 lei/$. Se achită factura de asigurare externă către prestator.000 38.000$. cu OP.3 = % 5124 765 1. la valoare externă CAF de 12. la preţ vânzare = 200.180 20 (400$ × 3 lei/$) (400$ × 2. Se achită prin cont la buget taxele aferente importului.000 Încasăm prin cont. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar: 401.05 lei/$) (1.000$ la 3 lei/$.200 1. la 3. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401. la care se adaugă: asigurare externă = 1. curs în vamă 3 lei/$. factura de transport extern către prestatorul de servicii.000$.391 B. de 1. de 400$ la 2.1 lei/$ şi datoria faţă de furnizorul extern al mărfii. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 170. taxe vamale 20% şi comision vamal 0. datoria faţă de furnizorul extern al mărfii. faţă de 3 lei/$.050 3.000$ × 3.000$ × 3 lei/$) Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni. creanţa internă: 5121 = 4111 238. cu OP. În condiţia CAF Firma importă mărfuri cu factură externă. factura de asigurare externă către prestatorul de servicii.95 lei/$. cu OP.95 lei/$) Achităm din contul în devize.000 50 (1. 80 .000 Descărcăm gestiunea de marfa vândută.1 = 5124 150. la 2.000 200. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401. de 50.000 lei.000$ la 3.05 lei/$ faţă de 3 lei/$.5%.9 lei/$.Achităm din contul în devize. TVA colectat 19%: 4111 = % 707 4427 238.2 665 3. cu OP.

TVA colectat 19%.000 lei.000$ × 3.1 = % 5124 765 81 36. cu OP.000$ × 3 lei/$) Achităm din contul în devize.5% × 39.000 lei Taxe vamale = 20% × 39. faţă de 3 lei/$.995 lei 371 = % 401.000 lei = 195 lei Cost achiziţie în vamă = 46.000 $ × 3 lei/$ = 36.000 3.929 lei % = 5121 446 447 4426 16.800 195 (cost achiziţie în vamă) (valoare CAF) (asigurare externă) (taxe vamale) (comision vamal) Achităm din cont la buget. cu OP: Taxe vamale = 7.Marfa importată se vinde cu factură clienţilor interni.000 $ × 3 lei/$ = 39.9 lei/$) .1 lei/$.000$ la 3. faţă de 3 lei/$. la preţ vânzare = 80.1 lei/$) (1.1 401. de 12.2 665 3.995 36. cu OP.000 $ × 3 lei/$ = 3.000 lei Valoare în vamă = 13.000$ la 2. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401.000 7. de 1. se încasează prin cont creanţa internă şi se descarcă gestiunea de marfa vândută.000 lei = 7.800 195 8.200 (12.800 lei Comision vamal = 195 lei TVA deductibil = 19% × 46. factura de asigurare externă către prestatorul de servicii.000 100 (1.000$ × 2.924 7.000 lei Asigurare externă separată = 1.929 Achităm din contul în devize. Rezolvare: Înregistrăm importul în condiţia CAF (valoare marfă + transport extern): Valoare externă CAF = 12.800 1.800 lei Comision vamal = 0.000$ × 3 lei/$) (12.100 3.9 lei/$. datoria faţă de furnizorul extern al mărfii.000 34. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401.2 446 447 46.995 lei = 8.

Se achită datoria către furnizorul extern la 2.5%. se încasează prin cont creanţa internă şi se descarcă gestiunea de marfa vândută.200 lei Comision vamal = 0. la care se adaugă taxe vamale 15% şi comision vamal 0.5% × 48.200 Descărcăm gestiunea de marfa vândută.000 lei Taxe vamale = 15% × 48. cu OP: Taxe vamale = 7.000 lei Valoare în vamă = 16. cu OP.Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni. TVA colectat 19%: 4111 = % 707 4427 95.440 48.000 lei.440 lei 371 = % 401 446 447 Achităm din cont la buget.200 80. creanţa internă: 5121 = 4111 95. TVA colectat 19%.8 lei/$.000 lei = 240 lei Cost achiziţie în vamă = 55.000$ × 3 lei/$ = 48. În condiţia CIF Firma importă marfă cu factură externă la valoare externă CIF de 16.000 lei. Rezolvare Înregistrăm importul în condiţia CIF (valoare marfă + transport extern + asigurare externă): Valoare externă CIF = 16. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 46.200 lei Comision vamal = 240 lei 82 55.200 240 (cost achiziţie în vamă) (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) .000 15. la preţ vânzare = 80. Se plătesc din cont la buget taxele aferente importului.000 lei = 7. curs în vamă 3 lei/$. Marfa importată se vinde cu factură clienţilor interni la preţ vânzare = 64.000$ × 3 lei/$ = 48.000 $.200 Încasăm prin cont.000 7.995 C.

626 lei 4427 = % 4426 4423 Plata TVA-ului din cont la buget: 4423 = 5121 83 1.160 – 10.800 3. achitat la buget în momentul importului TVA colectat = 12. cu OP.160 lei.160 64. de 16.534 lei. creanţa internă: 5121 = 4111 76. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401 = % 5124 765 48.000 44.8 lei/$) Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni.440 = 10.200 (16.534 1.000 12.000 lei.440 Obs. înregistrat cu ocazia vânzărilor către clienţii interni.160 Încasăm prin cont.626 12.: Firma de import va regulariza TVA-ul astfel: TVA deductibil = 10.626 .000$ la 2.160 10.000$ × 2. la preţ vânzare = 64.000$ × 3 lei/$) (16. cu OP. Rezultă TVA de plată = 12.200 240 10.TVA deductibil = 19% × 55.8 lei/$. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 55.534 lei % = 5121 446 447 4426 17.160 Descărcăm gestiunea de marfa vândută. faţă de 3 lei/$.974 7.534 = 1. TVA colectat 19%: 4111 = % 707 4427 76. datoria faţă de furnizorul extern al mărfii.534 Achităm din contul în devize.

Se vând mărfurile cu factură clienţilor interni la preţ vânzare 50. pe credit comercial cu termen 10 luni.000 $. Dacă ar fi cumpărat marfa de pe piaţa internă.000 lei.299 lei % = 5121 446 447 4426 9.000 3.626 lei la sfârşitul lunii. prin regularizare.000 lei = 3.150 = 6.5%. TVA colectat 19%.150 30. comision vamal 0.000 lei Comision vamal = 0.534 lei în vamă şi 1.Constatăm că importatorul plăteşte integral TVA-ul colectat de la clienţi de 12. curs în vamă 3 lei/$.299 Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni. taxe vamale 10%.000$ × 3 lei/$ = 30.160 lei în două momente: 10.000 lei.000 lei Comision vamal = 150 lei TVA deductibil = 19% × 33. Se plătesc din cont la buget taxele aferente importului.626 lei. Rezolvare: Înregistrăm importul în condiţia CIF: Valoare externă CIF = 10.150 lei 371 = % 401 446 447 33.000 150 (cost achiziţie în vamă) (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) Achităm din cont la buget. la preţ vânzare = 50. pentru o rată de 2%/an. se primeşte de la furnizorul extern factura de dobândă la 3 lei/$.000 lei Valoare în vamă = 10.449 300 150 6. se încasează prin cont creanţa internă şi se descarcă gestiunea de marfa vândută.2 lei/$. Se achită prin cont furnizorului extern contravaloarea mărfii împreună cu dobânda datorată. cu OP: Taxe vamale = 3. ar fi plătit la buget numai diferenţa de 1. La scadenţă.5% × 30. Exemplu de import pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt Firma importă mărfuri la valoare externă CIF de 10. Dobânda externă se va factura separat de către furnizor la scadenţă. TVA colectat 19%: 84 .000 lei = 150 lei Cost achiziţie în vamă = 33.000$ × 3 lei/$ = 30. la 3.000 lei Taxe vamale = 10% × 30.

150 După 10 luni. primim de la furnizorul extern factura de dobândă la 3 lei/$: 10.000 9.000 $ la cursul de 3 lei/$. TVA colectat 19%.2 lei/$) (10. Dobânda externă se va factura separat pe cei doi ani de credit.500 50. Se diminuează datoria externă cu avansul plătit şi cu o garanţie materială reţinută furnizorului.500 Încasăm prin cont. pentru o rată de 8%/an.000$ la 3 lei/$. cu OP.000 dolari × 2% D= × 10 luni = 167$ 12 luni 167$ × 3 lei/$ = 501 lei.4111 = % 707 4427 59.501 2. achită furnizorului extern un avans de 10. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 33. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401 665 32. descărcând gestiunea de marfa vândută.500 Descărcăm gestiunea de marfa vândută. Marfa importată se vinde cu factură clienţilor interni la preţ vânzare = 200. creanţa internă: 5121 = 4111 59. 85 .167$ × 3 lei/$) Exemplu de import pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu şi lung Firma derulează import de mărfuri pe credit comercial cu termen 2 ani. În acest scop. se achită furnizorului extern 20. la scadenţa creditului comercial. la curs iniţial. cu OP. Se plătesc la buget taxele aferente importului.000 lei.534 30.5%.2 lei/$ faţă de 3 lei/$. vom înregistra dobânda pe cheltuieli: 666 = 401 501 Achităm prin contul în devize. cele două datorii faţă de furnizorul extern: 10.167$ × 3.000$ şi 167$ la 3.000$. Se importă marfa la valoare externă CIF de 50.033 (10. taxe vamale 10% şi comision vamal 0. În momentul importului. curs în vamă 3 lei/$. de 2% din valoarea CIF.

000 (10.000 lei Comision vamal = 750 lei TVA deductibil = 19% × 165.000 lei Taxe vamale = 10% × 150.5% × 150.000 409 30.12. La sfârşitul fiecărui an se înregistrează diferenţele de curs valutar pentru datoriile externe.N = 3.01 lei/$ şi 31.000 (10.000$ × 3 lei/$ = 150.000 lei Valoare în vamă = 50.750 150.483 lei % = 5121 446 447 4426 47.9 lei/$. ştiind următoarele cursuri oficiale: 31.000 lei 401 = % 33. După 3 ani. avansul către furnizorul extern: 409 = 5124 30.000$ × 3 lei/$ = 30.N+1 = 3. la aceleaşi cursuri valutare.12.000$ × 3 lei/$ = 150.000 750 (cost achiziţie în vamă) (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) Achităm din cont la buget.01 lei/$ în anul 2.000 (1.Anual.000 lei Garanţie materială reţinută furnizorului (cont 167) = 2% × 50.2 lei/$. respective 3. cu OP.000$ × 3 lei/$ = 3.12. cu OP: Taxe vamale = 15.000$ = 1.02 lei/$.000 lei = 15. 31.750 = 31.02 lei/$ în primul an.N+2 = 2.000 lei = 750 lei Cost achiziţie în vamă = 165.000$ × 3 lei/$) Înregistrăm importul de mărfuri la valoare CIF: Valoare externă CIF = 50. Rezolvare: Achităm prin cont.000$ × 3 lei/$) 167 3.000$ 1. Se achită anual furnizorului extern tranşele de credit comercial împreună cu dobânda.000$ × 3 lei/$) 86 . se primeşte factura de dobândă externă la: 3.233 15.000 15.483 Diminuăm datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului extern: Avans plătit (cont 409) = 10.000 lei Comision vamal = 0.750 lei 371 = % 401 446 447 165. expiră termenul de garanţie şi se restituie furnizorului extern garanţia materială la cursul de 3.000 750 31.

775 lei 666 = 401 87 4775 . Calculăm dobânda: D = C(1+d)n – C = 19.02 lei/$) Anul N+1 – primul an de credit comercial: Primim de la furnizorul extern factura pentru dobânda anului I.000 38.000 Încasăm prin cont.N=3. TVA colectat 19%: 4111 = % 707 4427 238. 401 = 5124 60. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 665 = % 167 401 400 20 380 (1.02 lei/$.000$ (garanţia materială) – 20.02 lei/$) (19.000$ × 0.000 Descărcăm gestiunea de marfa vândută.581$ 2 ani 1. cu OP. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar. 3. prin cont cu OP.000$ (1+0.000$ la 3 lei/$ faţă de 3 lei/$.000$ = 3.000 200.000 $ Contravaloare marfă (cont 401) = 50.000$ (achitaţi în momentul importului) = 19.000$ (avans) – 1.02 lei/$ = 4.162 dolari Rezultă că D1= = 1. 20.000 (20.000$ × 0.12.08)2 – 19.000 lei. la 3.12.000$ (valoare import) – 10.02 lei/$. la preţ vânzare = 200.În momentul importului achităm furnizorului extern.162$. avem: curs iniţial = 3 lei/$ şi curs oficial la 31.000$ × 3 lei/$) Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni. creanţa internă: 5121 = 4111 238.N mai avem de plătit furnizorului extern următoarele datorii: Garanţia materială (cont 167) = 1. de achitat în două tranşe egale pe cei doi ani de credit comercial.581$ × 3. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 165. Pentru cele două datorii externe.750 La 31.000$.

de 1.464 (9. 1.01 lei/$.759 lei 666 = 401 4. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.12. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar: 401 = 5124 33.000 dolari Prima tranşă = = 9.02 lei/$ La 31.354 (9.N+1 mai avem de achitat furnizorului extern următoarele datorii: Garanţie materială (cont 167) = 1.581$).N+2=2. 401 = 5124 33.02 lei/$ faţă de curs precedent = 3.500 $ Pentru ambele datorii avem: curs precedent = 3.000 $ Ultima tranşă din contravaloarea mărfii (cont 401) = 9.500$ × 0. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 88 . la 3.581$ la 3.000 $ la 3. faţă de 3.N+2 mai avem de achitat furnizorului extern următoarele datorii: Garanţie materială (cont 167) = 1.12.000 $ Pentru această datorie avem: curs precedent = 3.500$ + 1.581$ × 3.01 lei/$ La 31.Achităm furnizorului extern prima tranşă + prima dobândă: 19.759 Achităm furnizorului extern ultima tranşă + ultima dobândă (9.01 lei/$) (9.500 $ 2 ani Prima dobândă = 1.581$)×3.01 lei/$.01 lei/$.500$ + 1. restituim furnizorului extern garanţia materială de 1.12.02 lei/$.01 lei/$ = 4.11 lei/$) La expirarea termenului de garanţie.000$ × 0.9 lei/$.01 lei/$) Anul N+2 – ultimul an de credit comercial: Primim de la furnizorul extern factura pentru dobânda anului II. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 167 = 765 110 (1.02 lei/$ şi curs oficial la 31.01 lei/$.12.2 lei/$ faţă de cursul precedent de 2.581$)×3.01 lei/$ şi curs oficial la 31.9 lei/$.500$ + 1.000 $ × 0.581$ Plata se face la 3.N+1=3. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: % = 765 167 401 105 10 95 (1.

000 lei.000$ × 2.000 Facturăm clientului intern importul în comision în condiţia CIF. La valoarea facturii emise către clientul intern se aplică TVA colectat 19%. Rezolvare: Încasăm avansul de la clientul intern.2. împreună cu TVA colectat 19%. în procentul stabilit prin contract. firma de import. În cazul creditului comercial. Firma importă bunurile de la furnizorul extern întocmind factură direct către clientul intern.9 lei/$) În acest caz. Firma de import îşi va reţine comisionul din suma datorată către clientul intern. cu TVA colectat 19%. acoperitor pentru plata la buget a taxelor aferente importului şi pentru plata furnizorului extern. prin cont cu OP: 5124 = 419 20.200 2. Firma de import facturează clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF.% = 5124 167 665 6. cu TVA colectat 19%. dar în contul şi pe riscul clientului intern.5%. jucând rol de intermediar. Se diminuează creanţa internă cu avansul încasat şi se încasează prin cont diferenţa de la clientul intern. dobânzile externe se vor înregistra pe cheltuieli în avans şi se vor recupera prin facturare de la clientul intern.000$ × 3. firma de import derulează activitatea în nume propriu. nu încarcă şi nu descarcă gestiunea de mărfuri. Ea facturează clientului intern comisionul de import ce i se cuvine. 89 .000 $.900 300 (1.1 lei/$. curs în vamă 3 lei/$. taxe vamale 10% şi comision vamal 0. firma facturează clientului intern importul în comision la valoare externă CIF de 5. Se achită datoria faţă de furnizorul extern la cursul de 3.2 lei/$) (1. Întrucât marfa circulă direct de la furnizorul extern către clientul intern. Importurile în comision 3. Se achită din cont la buget taxele aferente importului. Exemplu de import în comision cu plata la vedere: Firma de import încasează prin cont de la clientul intern un avans de 20. Ulterior. Importul în comision poate fi: cu plata la vedere sau pe credit comercial.

000$ × 3 lei/$ = 15.149 Plătim prin cont cu OP datoria faţă de furnizorul extern de 5.000$ × 3 lei/$ = 15.000 500 (5.500 lei Comision vamal = 0.000 $ la 3.000 lei = 1. cu OP: Taxe vamale = 1.1 lei/$.149 (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) (TVA colectat) Facturăm clientului intern comisionul de import cu TVA colectat 19%: Comision import = 5 % × 15.724 15.724 lei 4111 = % 401 446 447 4427 19.000 lei = 750 lei TVA colectat = 19% × 750 lei = 143 lei Total factură emisă către clientul intern = 893 lei.500 lei Comision vamal = 75 lei TVA deductibil = 19% × 16.000 lei = 75 lei Cost achiziţie în vamă = 16. înregistrând comisionul ca venit din prestări servicii: 4111 = % 704 4427 893 750 143 Achităm din cont la buget.5% × 15.500 75 3.575 lei = 3.149 lei Total factură emisă către clientul intern = 19. concomitent cu creanţa faţă de clientul intern.500 15. faţă de 3 lei/$.000 lei Valoare în vamă = 5.000 lei Taxe vamale = 10% × 15. vom înregistra importul ca datorie faţă de furnizorul extern.575 lei TVA colectat aferent importului în comision = 19% × 16.149 lei (identic cu TVA-ul colectat facturat clientului intern): % = 5121 446 447 4426 4. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401 665 90 15.Întrucât nu încărcăm gestiunea.000$ × 3 lei/$) . Valoare externă CIF = 5.1 lei/$) (5.000$ × 3.575 = 3.724 1.000 1.500 75 3.

care se facturează mai departe către clientul intern. Se facturează clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF. diferenţa de creanţă: Facturi emise = 19. care se va transforma în TVA de plată la buget: 4427 = % 4426 4423 Plata TVA din cont la buget: 4423 = 5121 143 3. TVA colectat aferent comisionului de import facturat clientului intern = 143 lei 3.724 lei + 893 lei = 20.000 = 617 lei 5124 = 4111 617 Obs. TVA colectat aferent importului în comision facturat clientului interne = 3.: Firma de import în comision va efectua cu ocazia regularizării TVA următoarele calcule: 1. taxe vamale 10%. La scadenţă.5%. se primeşte de la furnizorul extern factura de dobândă la 3 lei/$. Firma facturează clientului intern importul în comision la valoare externă CIF de 5. Se achită din cont la buget taxele aferente importului.149 143 Exemplu de import în comision pe credit comercial pe termen scurt Firma de import încasează prin cont de la clientul intern un avans de 21.292 3. curs în vamă 3 lei/$.Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat de la client: 419 = 4111 20.000 $.1 lei/$. comision vamal 0. La valoarea facturii emise către clientul intern se aplică TVA colectat 19%. cu TVA colectat 19%.617 – 20.149 lei Poziţiile 1 şi 3 se anulează reciproc şi rămâne pentru regularizare TVA-ul colectat aferent comisionului de import.617 lei Avans încasat = 20. prin cont cu OP. Dobânda externă se va factura la scadenţă pentru o rată de 8%/an.000 lei. 91 . TVA deductibil aferent importului. achitat la bugetul statului = 3. Se achită furnizorului extern datoria şi dobânda la 3.149 lei 2. Importul se derulează pe credit comercial cu termen 6 luni.000 Încasăm de la clientul intern.000 lei Diferenţă de încasat = 20.

Se diminuează creanţa internă cu avansul încasat şi se încasează prin cont diferenţa de creanţă.500 75 3. ca datorie externă.500 lei Comision vamal = 75 lei TVA deductibil = 19% × 16.575 lei = 3.000 lei Valoare în vamă = 5.000 lei Taxe vamale = 10% × 15.724 1. Rezolvare: Încasăm avansul prin cont de la clientul intern: 5124 = 419 21.000 Facturăm clientului intern importul în comision în condiţia CIF cu TVA colectat 19%.000$ × 3 lei/$ = 15. înregistrând comisionul ca venit din prestări servicii: 4111 = % 704 4427 893 750 143 Achităm din cont la buget.724 15.500 75 3.000$ × 3 lei/$ = 15.5% × 15. respectiv creanţă internă: Valoare externă CIF = 5.000 lei = 750 lei TVA colectat = 19% × 750 lei = 143 lei Total factură emisă către clientul intern = 893 lei.149 lei (identic cu TVA-ul colectat facturat clientului intern): % = 5121 446 447 4426 92 4.149 .724 lei 4111 = % 401 446 447 4427 19. cu OP: Taxe vamale = 1.575 = 3.575 lei TVA colectat aferent importului în comision = 19% × 16.500 lei Comision vamal = 0.000 1.000 lei = 1.149 (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) (TVA colectat) Facturăm clientului intern comisionul de import cu TVA colectat 19%: Comision import = 5 % × 15.000 lei = 75 lei Cost achiziţie în vamă = 16.149 lei Total factură emisă către clientul intern = 19.

93 . primim de la furnizorul extern factura de dobândă. la 3 lei/$.200$ × 3 lei/$) Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat: 419 = 4111 21.200$ × 3. pentru a recupera dobânda: 4111 = 471 600 Achităm furnizorului extern datoria de 5.000 dolari × 8% D= × 6 luni = 200 $ 12 luni 200$ × 3 lei/$ = 600 lei.000 Încasăm prin cont de la clientul intern diferenţa de creanţă: Facturi emise = 19.000$. % = 5124 401 665 16.1 lei/$ faţă de 3 lei/$.000 lei Diferenţă de încasat = 217 lei 5124 = 4111 217 Exemplu de import în comision pe credit comercial pe termen mediu şi lung Firma de comerţ derulează import în comision pe credit comercial cu termen 2 ani. ca o cheltuială în avans: 471 = 401 600 Facturăm clientului intern cheltuielile în avans. la scadenţa creditului comercial.După 6 luni.000 $ şi dobânda externă de 200$ la 3. taxe vamale 10% şi comision vamal 0. Se încasează de la clientul intern un avans de 200. 5.600 520 (5.724 lei + 893 lei + 600 lei = 21.5%.1 lei/$) (5. Se achită furnizorului extern un avans de 5. Dobânda externă se va factura separat pe cei 2 ani de credit. dobânda înregistrându-se pe riscul clientului intern.000$ la 3 lei/$.000 lei.120 15. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar. curs în vamă 3 lei/$.217 lei Avans încasat = 21. Se facturează clientului intern importul în comision la valoare CIF de 50. pentru o rată de 5%/an.

02 lei/$.000$ la 3 lei/$. ca datorie externă. Anual.12.05 lei/$ şi 31. Se facturează clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF.000 446 15.5% × 150.750 lei = 31. După 3 ani.N+1=3.12. încasând diferenţa de creanţă. Se diminuează creanţa internă cu avansul încasat şi cu garanţia reţinută de client.000 lei = 750 lei Cost achiziţie în vamă = 165. respectiv creanţă internă: Valoare externă CIF = 50. 31. La sfârşitul fiecărui an se înregistrează diferenţele de curs valutar. În momentul importului se achită furnizorului extern 20. ştiind următoarele cursuri oficiale: 31. cu TVA colectat 19%.N=3 lei/$.243 lei 4111 = % 197.000 447 750 4427 31.1 lei/$ şi se restituie către furnizorul extern la acelaşi curs. Se achită furnizorului extern tranşele de credit comercial împreună cu dobânzile la aceleaşi cursuri valutare.000 lei Valoare în vamă = 50.La factura de import se aplică TVA colectat 19%. la expirarea termenului de garanţie.750 lei TVA colectat aferent importului în comision = 19% × 165. Se achită din cont la buget taxele aferente importului.000$ × 3 lei/$ = 150.N+2=3.000 Facturăm clientului intern importul în comision la valoarea CIF cu TVA colectat 19%. se recuperează garanţia materială de la clientul intern la 3.000 Plătim furnizorului extern un avans de 5.000$ × 3 lei/$ = 150.000 lei = 15.243 401 150.493 lei Total factură emisă către clientul intern = 197. Dobânzile se recuperează de la clientul intern prin facturare.000 lei Taxe vamale = 10% × 150. se primeşte de la furnizor factura de dobândă externă la 3 lei/$ în anul I şi la 3. Se diminuează datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului.12.000$ la 3 lei/$: 409 = 5124 15. acoperitor pentru plata unui avans către furnizorul extern şi a unei cote părţi din datorie în momentul importului: 5124 = 419 200. de 2% din valoare CIF.05 lei/$ în anul II.493 94 (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) (TVA colectat) .000 lei Comision vamal = 0. Rezolvare Încasăm avansul de la clientul intern.

000 lei Comision vamal = 750 lei TVA deductibil = 19% × 165.000$ = 1.000 lei Garanţie materială reţinută de client (cont 2678) = 3.000 lei = 7.425 lei Total factură emisă către clientul intern = 8.925 lei.500 1.000 3.000 750 31.493 lei (identic cu TVA-ul colectat facturat clientului intern): % = 5121 446 447 4426 47.500 lei TVA colectat = 19% × 7.493 În momentul importului achităm furnizorului extern 20.000 3.000 lei 401 = % 409 167 18.Facturăm clientului intern comisionul de import cu TVA colectat 19%: Comision import = 5 % × 150. înregistrând comisionul ca venit din prestări servicii: 4111 = % 704 4427 8.000 Diminuăm datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului: Avans plătit (cont 409) = 5.000$ × 3 lei/$ = 3.000 200.000$ × 3 lei/$ = 15.925 7.243 15.000 lei % = 4111 419 2678 203.000 15. cu OP: Taxe vamale = 15.000$ 1.000 Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat şi cu garanţia materială reţinută de client: Avans încasat (cont 419) = 200.500 lei = 1.425 Achităm din cont la buget.000$ la cursul iniţial de 3 lei/$: 401 = 5124 60.000 lei Garanţie materială reţinută furnizorului (cont 167) = 2% × 50.000 95 .750 = 31.

Încasăm de la clientul intern diferenţa de creanţă: Facturi emise = 197.243 lei + 8.925 lei = 206.168 lei Avans încasat = 200.000 lei Garanţie reţinută de client = 3.000 lei Diferenţă de încasat = 206.168 – 200.000 – 3.000 = 3.168 lei 5124 = 4111 3.168

La 31.12.N avem următoarele datorii şi creanţe neachitate, respectiv neîncasate: Datorii neachitate faţă de furnizorul extern: Garanţia materială (cont 167) = 1.000 $ Contravaloare marfă (cont 401) = 50.000 $ (valoare import) – 5.000 $ (avans) – 20.000$ (achitaţi în momentul importului) – 1.000$ (garanţie materială) = 24.000$, de achitat în două tranşe egale pe cei doi ani de credit comercial. Creanţe neîncasate de la clientul intern: Garanţia materială (cont 2678) = 1.000$ Atât pentru datorii, cât şi pentru creanţe, avem: curs iniţial = 3 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N=3 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.
Anul N+1 – primul an de credit comercial: Primim de la furnizorul extern factura de dobândă pentru anul I, la 3 lei/$. D = C(1+d)n – C = 24.000$(1+0,05)2 – 24.000$ = 2.460$ 2.460 dolari Rezultă că: D1 = = 1.230$ 2 ani

1.230$ × 3 lei/$ = 3.690 lei, se înregistrează ca o cheltuială în avans în contul clientului intern: 471 = 401 3.690 Facturăm clientului intern cheltuielile în avans pentru a recupera dobânda: 4111 = 471 Încasăm prin cont creanţa internă: 5124 = 4111 3.690 3.690

Achităm furnizorului extern prima tranşă din creditul comercial împreună cu dobânda aferentă, la 3 lei/$, faţă de curs precedent 3 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar:

96

Tranşa 1 =

24.000 dolari = 12.000 $ 2 ani

Dobânda 1 = 1.230 $ 401 = 5124 39.690
(12.000$ + 1.230$) × 3 lei/$

La 31.12.N+1 avem următoarele datorii şi creanţe neplătite, respectiv neîncasate: Datorii neachitate faţă de furnizorul extern: Garanţia materială (cont 167) = 1.000 $ Ultima tranşă din contravaloarea mărfii (cont 401) = 12.000 $ Creanţe neîncasate de la clientul intern: Garanţia materială (cont 2678) = 1.000 $ Atât pentru datorii cât şi pentru creanţe avem: curs precedent = 3 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+1=3,05 lei/$. Rezultă pentru datorii cheltuieli din diferenţe de curs valutar, iar pentru creanţe venituri din diferenţe de curs valutar: 665 = % 167 401 2678 = 765
Anul N+2 – ultimul an de credit comercial:

650 50 600 50

(1.000$ × 0,05 lei/$) (12.000$ × 0,05 lei/$) (1.000$ × 0,05 lei/$)

Primim de la furnizorul extern factura de dobândă pentru anul II de 1.230$ la 3,05 lei/$. 471 = 401 3.752

Facturăm clientului intern cheltuielile în avans pentru a recupera dobânda: 4111 = 471 Încasăm prin cont creanţa internă: 5124 = 4111 3.752 3.752

Achităm furnizorului extern ultima tranşă de 12.000$ din creditul comercial împreună cu dobânda aferentă de 1.230$, la 3,05 lei/$, faţă de curs precedent 3,05 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar: 401 = 5124
97

40.352

(12.000$ + 1.230$) × 3,05 lei/$

La 31.12.N+2 avem următoarele datorii şi creanţe neplătite, respectiv neîncasate: Datorii neachitate faţă de furnizorul extern: Garanţia materială (cont 167) = 1.000 $ Creanţe neîncasate de la clientul intern: Garanţia materială (cont 2678) = 1.000 $ Atât pentru datorii cât şi pentru creanţe avem: curs precedent = 3,05 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+2=3,02 lei/$. Rezultă pentru datorii venit din diferenţe de curs valutar, iar pentru creanţe cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 167 = 765 665 = 2678 30 30 (1.000$ × 0,03 lei/$) (1.000$ × 0,03 lei/$)

După 3 ani, la expirarea termenului de garanţie, recuperăm garanţia materială de 1.000$ de la clientul intern, la 3,1 lei/$, faţă de curs precedent 3,02 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:

5124 = % 2678 765

3.100 3.020 80

(1.000$ × 3,1 lei/$) (1.000$ × 3,02 lei/$)

Restituim furnizorului extern garanţia materială de 1.000$ la 3,1 lei/$ faţă de curs precedent de 3,02 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 167 665
6.3. Achiziţiile intracomunitare

3.100 3.020 80

(1.000$ × 3,1 lei/$) (1.000$ × 3,02 lei/$)

Reprezintă tranzacţii efectuate între două state membre U.E. Codul fiscal defineşte achiziţia intracomunitară de bunuri ca fiind „obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale, expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru U.E., altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor”. Următoarele achiziţii intracomunitare se includ în sfera de aplicare a TVA: Achiziţia de bunuri efectuată de către o persoană impozabilă sau neimpozabilă. Achiziţia de mijloace de transport noi, efectuată de către orice persoană.
98

Scutirile de TVA pentru importul de bunuri şi achiziţii intracomunitare se aplică în următoarele cazuri: Importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este scutită de TVA în interiorul ţării. a unor bunuri transportate de către aceasta din statul membru U. în scopul desfăşurării de activităţi economice. Importul de aur efectuat de BNR. bunurile intrate în spaţiul comunitar se supun formalităţilor vamale prevăzute de Codul Vamal Comunitar. Se asimilează achiziţiilor intracomunitare următoarele operaţiuni: Utilizarea în România de către o persoană impozabilă. Din punct de vedere fiscal. Importul de bunuri de către misiuni diplomatice.Achiziţia de bunuri accizabile. este impozabil (taxabil) numai transportul pe teritoriul ţării.E. 99 . pentru transportul internaţional. În acest moment. În cazul bunurilor care la intrarea în Comunitate sunt în tranzit. Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri este considerat a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transport lor. Importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în România este scutit de TVA prin Codul fiscal. Importul de bunuri efectuat în vederea realizării unei livrări intracomunitare a bunurilor într-un alt stat membru. efectuată de către o persoană impozabilă sau neimpozabilă. Transportul intracomunitar de mărfuri se referă la operaţiunile care au locul de plecare şi locul de sosire în două state membre diferite. organisme internaţionale. Preluarea de către Armata Română de bunuri pe care le-a dobândit în alt stat membru şi la a căror achiziţie nu s-au aplicat regulile de impozitare din acel stat. Importul de gaze naturale şi de energie electrică prin sistemele de distribuţie specializate. Reimportul de bunuri în România efectuat de către persoana ce le-a exportat în afara Comunităţii pentru a fi reparate sau transformate în regim de lohn pasiv. Reimportul de bunuri în România de către persoana ce a exportat bunurile în afara Comunităţii în aceeaşi stare şi care beneficiază de scutire de taxe vamale. Importul de bunuri urmat de o livrare intracomunitară dintr-un alt stat membru. în care bunurile au fost produse. armatele ţărilor membre NATO. Locul importului de bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului membru în care se află bunurile atunci când intră pe teritoriul comunitar. locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul căruia se încheie regimul de tranzit.

trebuie puse în liberă circulaţie (vămuite) în România. Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare se stabileşte în mod asemănător cu cea aferentă livrărilor de bunuri similare din interiorul ţării.E. Din baza de impozitare se scad. fără restricţii vamale. Din prima lună a trimestrului calendaristic următor. este obligată la plata TVA.Mărfurile provenite din import din afara U. Cheltuielile de transport se cuprind în baza impozabilă a bunurilor achiziţionate numai dacă transportul este în sarcina vânzătorului. În a treia lună a trimestrului calendaristic în curs. 100 . Când taxele vamale plătite (drepturile de import) pentru mărfurile respective sunt rambursate din motivul că mărfurile nu respectă contractul sau în cadrul regimului de lohn activ derulat în sistem de rambursare. ca şi în cazul achiziţiilor la intern: rabaturile. care au trecut prin procedurile vamale de vămuire (punere în liberă circulaţie). efectuarea unei achiziţii intracomunitare de bunuri determină schimbarea ireversibilă a perioadei fiscale din trimestru în lună calendaristică. sconturile. penalizările. Din acest moment. În interiorul comunităţii nu se percep taxe vamale. bunurile care provin din import şi sunt prelucrate în România. Pentru persoana cu cifră de afaceri sub 100. dacă produsele rezultate urmează a fi transportate în alt stat membru. care plăteşte TVA trimestrial. fără posibilitatea revenirii la trimestru în anii următori. perioada fiscală obligatorie devine luna calendaristică. dacă exigibilitatea taxei intervine în prima lună a trimestrului respectiv. dobânzile pentru plăţi cu întârziere şi sumele reprezentând daune-interese. Noua perioadă fiscală începe astfel: Din prima lună a unui trimestru calendaristic în curs. devin mărfuri comunitare. În concluzie. ele pot circula liber în interiorul comunităţii. avem următoarele particularităţi: Conform Codului Vamal Comunitar. Mărfurile comunitare îşi pierd acest statut vamal în următoarele situaţii: Când Declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie este invalidată. Baza cuprinde şi accizele plătite sau datorate în alt stat membru de către persoana ce efectuează achiziţia. dacă exigibilitatea taxei intervine în a doua lună a trimestrului respectiv. din momentul în care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România. Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este taxabilă. frecvente în România (operaţiuni de prelucrare pe teritoriul României a unor bunuri provenite din alte ţări). În cazul operaţiunilor de lohn activ. risturnurile.000 € în anul precedent. dacă exigibilitatea taxei intervine în a treia lună a trimestrului calendaristic anterior. remizele.

efectuează o livrare intracomunitară a acestor bunuri. conform Codului fiscal.Dacă importul bunurilor ce urmează a fi prelucrate este realizat în România de către beneficiarul din celalalt stat membru. va efectua o livrare intracomunitară cu drept de deducere (ca orice export). el nu are calitatea de importator. ci de prestator de servicii. procesatorul din România nu va mai fi tratat din punct de vedere fiscal ca un prestator de servicii. Dacă importul bunurilor ce urmează a fi prelucrate este realizat de procesatorul din România. importatorul poate deduce TVA-ul din Declaraţia Vamală de Import. în această ultimă variantă. el trebuie să se înregistreze ca plătitor de TVA şi să-şi numească un Reprezentant vamal. deci nu poate deduce TVA-ul în vamă. Dacă părţile contractante convin să specifice calitatea de proprietar al procesatorului. deoarece importul este realizat în România în scopul unei livrări intracomunitare în alt stat membru. 101 . având drept de deducere a TVA în vamă. iar după prelucrare. ci ca un importator de bunuri care. după prelucrarea acestora. putând recupera suma plătită în vamă numai prin refacturare către beneficiarul (proprietarul) bunurilor importate. acesta va efectua formalităţile de import. Prin urmare. De asemenea.

600 4.290 e. Se înregistrează importul de materii prime pe cont propriu la valoare externă CIF de 1.500 447 175 b.675 446 3. 301 = 401 35. Avem un utilaj cu Vi = 22.325 446 3.600 e. curs iniţial = 3. 6583 = 2131 2. Avem un utilaj cu Vi =20.5 lei/€: a. 6811 = 2131 5.000 % = 635 3.500 447 175 e. amortizabil accelerat. 6811 = 2813 2. amortizabil AD1. 6588 = 2813 1. 6811 = 2813 5.675 301 35.000 446 3.000 b. 2813 = 2131 5. curs iniţial = 3.000. Amortizarea anului I se va înregistra: a. a comisionului vamal de 0.290 3.142 d.500 447 175 4426 6. Avem un mijloc de transport cu Vi = 20. % = 401 38.000 635 = % 3.500 d.675 446 3.400 d. D=8 ani. 2813 = 2133 1.500 e. 301 = 401 38. comision vamal 0.Teste grilă 1. amortizabil AD2.500 2.000 €. 6811 = 2813 5.000 lei.650 102 .428 c.000 446 3. 6583 = 2813 1.5% şi a TVA deductibilă aferente unui import de 1.500 447 175 c. 301 = 401 35.000 6583 = 2813 400 c. 6811 = 2813 2.675 401 = % 3. 301 = % 38. Amortizarea anului I se va înregistra: a.5 lei/€. 6811 = 2133 2. Se înregistrează achitarea în vamă a taxei vamale de 10%. D = 11 ani. D = 8 ani.428 b.000 lei.675 401 35.5%: a. 6811 = 2131 3. 6583 = 2813 5.500 447 175 d.500 447 175 5. % = 5121 10.675 446 3.000 b. 6811 = 2813 5. Pentru anul II amortizarea se va înregistra: a.000 €. taxă vamală 10%. 6811 = 2813 1.000 c.

000 5124 35.5 lei/€: a. Se înregistrează achitarea prin cont a unei datorii externe faţă de furnizor de 1. 411 = 371 35. 401 = % 35.000 €.000 d.000 7. 401 = % 35. curs la încasare = 3.000 e.000 401 34. Se înregistrează încasarea prin cont a unei creanţe externe de la client de 1. 607 = 371 35.650 11.000 4427 6.000 5124 34. 411 = 707 35. Se înregistrează exportul de mărfuri pe cont propriu la valoare externă FOB de 1.6 lei/€. 5124 = % 36. % = 5124 35.000 6.5 lei/€. curs la plată = 3.000 765 1.000 665 1. % = 5121 401 4426 % = 5121 446 447 4426 635 = 5121 % 5121 635 4426 41. 5124 = 411 36.000 411 35. % = 411 36. 411 = % 41.000 b.000 b.675 7.000 c.4 lei/€: a.5 lei/€: a. 5124 = 411 35.000 5124 34. ştiind curs iniţial = 3.650 c. 411 = % 41.023 11.000 107 1. d.000 103 .000 8.000 4427 6.000 107 1.500 175 7.650 371 35.000 € ştiind curs iniţial = 3.000 b.650 35.000 411 = 765 1. e. 401 = 5124 34.023 3.348 11.000 e.000 c.650 707 35.023 3.000 765 1.000 €.000 665 1.000 665 = 401 1.000 401 34. 5121 = 411 35.b.000 411 = 765 1. c. % = 5124 35.000 d.650 e.000 665 = 411 1.348 6. curs iniţial = 3.000 d.

000 2813 80. Accelerat c. 4427 = 4423 2. TVA 19%.000 lei şi D = 15 ani. din care vânzări scutite 2. Cum se contabilizează diferenţa: a.000 471 20. Un utilaj are Vi = 50. 4426 = 4427 5. Linear d.000 lei.653 4423 817 635 = 4426 247 d.000 lei.1 500 e. 6588 = 2813 500 14.000 104 . Se casează cu un an înainte de termen un utilaj cu Vi = 100.470 4426 1. 4423 = 4424 5.000 lei şi D = 5 ani. Degresiv AD2 e.500 lei şi s-au recuperat piese de schimb de 2. 6583 = 2813 500 c.000 lei.000 lei.900 4423 570 4423 = 635 247 e. Progresiv 13. 6 ani e. TVA colectat ∅. 4427 = % 2. 471 = 2813 500 d. 4424 = 4426 5. 4427 = % 2.000 b. 4424 = 4423 5. Dacă un utilaj are Vi = 15.470 635 = 4426 1. 12 ani b. Regularizarea se va face: a. 3 ani 12. 4427 = % 2. D = 5 ani. 10 ani c. O firmă de export înregistrează TVA aferent cumpărărilor de 5. Regularizarea se va face: a.250 lei.653 c. amortizabil prin AD2. 9 ani d. 6811 = 2813 500 b.000 lei. care este durata în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: a. TVA 19% şi vânzări la preţ vânzare = 15. % = 2131 100.900 4423 570 b.470 4426 1.000 10. Scoaterea din evidenţă se va înregistra: a. 4426 = 4423 5. Degresiv AD1 b. 6811 = 2813. O firmă înregistrează cumpărări la cost achiziţie = 10.470 4426 1.850 4426 1.900 4423 950 4427 = 4423 133 11. Dacă pentru anul 3 de funcţionare s-a calculat o amortizare de 6.000 c. Cu ocazia dezmembrării unui utilaj s-au efectuat cheltuieli de casare de 1. 4427 = % 2.9.000 e. ce regim de amortizare s-a aplicat: a.000 d.0000 lei. iar pentru export.

d.000 d. ştiind că rata este egală cu amortizarea anuală. La expirarea contractului de leasing financiar.000 20.710 b.140 167 6. El facturează locatarului chiria.000 18.140 e. 3024 = 7583 3.000 3. c.710 10.140 b.570 3. 4111 = 4111 = 4111 = 6811 4111 6811 4111 4111 = = = = = % 706 4427 2813 % 706 4427 2813 706 2813 4427 707 3. 346 = 711 3. Înregistrarea facturii anuale de chirie emise de locator va fi: a. TVA 9%.710 6. 2131 = 2813 6.000 18. e. Recuperarea pieselor de schimb în valoare de 3.000 1.000 c. 4111 = % 7. locatarul primeşte de la locator factura de valoare reziduală de 6.000 80.000 16.000 4426 1.000 lei.000 lei. Înregistrarea la locator se va face: a.000 lei rezultate din dezmembrarea unui mijloc de transport.000 80. 6583 = 2131 6.000 lei. c. b. e. Un locator predă locatarului în regim de leasing operaţional un utilaj la Vi=30.000 9. se va înregistra: a.000 20.000 18. iar marja de profit este de 50%. amortizabil linear în D=5 ani.000 105 .140 c. Locatarul va înregistra: a. 3024 = 401 3.710 9.000 15. 3024 = 2133 3.000 1.000 18. % = 404 7.000 4427 1.000 d.000 20. % 2813 6583 % 2813 6588 471 2813 = = = = 2131 2131 2131 471 100. 2133 2673 2673 2674 167 = = = = = 167 5121 2133 472 2133 18. d.b. 17. TVA 19%. e.000 570 6.000 e.000 100.000 20.140 7583 6.000 18. d. 2131 = 404 7. Un locator predă locatarului un mijloc de transport în regim de leasing financiar la valoarea de 18. c. 6024 = 3024 3.000 10.000 b.

8036(D) = 20.000 1687 2.200 20. % = 404 9. termen de plată 3 ani. % = 404 9. Înregistrarea dobânzii totale de plată la locatar se va face: a. dobândă 20% pe an. termen de plată 3 ani.000 c.996 2131 8.600 e.596 b.600 4427 1. 4111 = % 11.600 4427 1.996 167 6. prin anuităţi variabile. prin anuităţi variabile.140 167 6.000 472 = 766 3. prin anuităţi variabile.000 666 = 471 2. Un locatar primeşte de la locator factura de rată şi dobândă pentru un utilaj primit în regim de leasing financiar.000 b.000 2674 3.000 lei. 4111 = % 7. 4111 = 706 11. dobândă 20% pe an.000 4426 1.000 106 .140 2673 6. 666 = 1687 7. Înregistrarea facturii primite de locatar în anul II se va face: a. ştiind valoarea totală a ratelor de capital de 18. al cărui obiect îl constituie un utilaj. Un locatar preia în regim de leasing financiar un utilaj. rata dobânzii de 20% pe an.424 706 9.400 4426 1. termen de plată 3 ani.000 4427 1. 8038(D) = 20.200 b. Intrarea în patrimoniul locatarului se va înregistra: a.200 c. Înregistrarea facturii emise de locator pentru primul an de contract se va face: a.996 d.424 706 6. 666 = 1687 3. Un locator facturează locatarului rata şi dobânda anului I. 8036(D) = 7. ştiind valoarea totală a ratelor de capital de 18. 267 = 2133 20. 471 = 1687 7.400 4426 1.424 c.000 lei.600 21. 2131 = 404 9.000 d.600 d.824 d. 4111 = 2673 6.000 e.400 22.000 lei. aferente unui contract de leasing financiar.000 lei. 666 = 471 3.600 e.140 472 = 706 3. cu TVA 19%. 4111 = % 11.824 b.140 666 = 471 2. valoarea totală a ratelor de capital fiind de 18. % = 404 7. cu TVA 19%. 2133 = 167 20.400 e. Un locatar preia în regim de leasing financiar un mijloc de transport cu Vi=20. 167 = 404 6.596 c.19. 2133 = 404 20.

664 lei/an e. Avem un mijloc de transport cu Vi=24.318 e. Utilajul este supus unei noi reevaluări. 2131 = 105 960 b. Rezerva din reevaluare deja existentă este de 2.000 lei.960 lei. 1. amortizabil linear în D=15 ani. 2131 = 105 3.960 lei.160 d.960 lei.674 lei/an d. amortizabil linear în D=15 ani.920 lei pe an. Rezultatul noii reevaluări se va înregistra: a.530 lei.488 7813 2. După 2 ani de utilizare. Nu avem rezervă din reevaluare anterior constituită.160 c. 2131 = % 7.200 c.200 d. Avem un utilaj cu Vi=24.387 lei/an 107 . 6813 = 2133 1.710 26.488 27. 2131 = 105 6. Mijlocul de transport este supus unei noi reevaluări. la o valoare actuală de 18.800 lei pe an.200 24. 1. la o valoare actuală de 16. 105 = 2133 6. De la ultima reevaluare.960 7813 2.000 lei.960 e. 2133 = 7813 1. 1. Rezerva din reevaluare existentă este de 4.960 lei. în schimb. Avem un utilaj reevaluat anterior la 18.848 lei. 6813 = 2131 5. Amortizarea recalculată în urma reevaluării va fi: a. Utilajul este supus unei noi reevaluări. 2131 = 105 7. s-a amortizat timp de 3 ani cu câte 1. se reevaluează la o valoare actuală de 24.200 b. 2133 = 105 1.710 lei. 1.788 d.960 6813 2.530 lei. Rezultatul noii reevaluări se va înregistra: a. 105 = 7813 7. 6811 = 2131 3. De la ultima reevaluare s-a amortizat timp de 1 an cu 1. la reevaluarea precedentă s-au înregistrat cheltuieli privind provizioane de depreciere a imobilizărilor de 2. Rezerva din reevaluare se va înregistra: a.670 105 2. De la ultima reevaluare s-a amortizat timp de 1 an cu 1. Avem un utilaj reevaluat anterior la 10.200 e. la o valoare actuală de 10.160 lei. 2131 = 7813 2.710 105 4. % = 2131 5. 2131 = % 5. Avem un mijloc de transport reevaluat anterior la 24.600 lei/an b.960 25. 2131 = 105 4.23. Rezultatul noii reevaluări se va înregistra: a. 105 = 7813 2. 1.170 lei pe an. 105 = 2133 1. 105 = 2131 4.000 lei.670 d.488 b.670 105 2.000 lei.920 lei/an c. După 2 ani de folosinţă se reevaluează la o valoare actuală de 24.710 c.670 b. 105 = 2131 5.200 e.710 c.

pe măsura încasării timp de 5 ani. 624 = 4111 = 108 . c. c.000 2.000 d.000 4426 380 d. Se înregistrează contract de leasing astfel: a. = = = = = = = = = 5121 766 5121 5121 471 1687 5121 1687 5121 3.000 3. Locatorul va înregistra dobânda totală şi anual. 612 = 401 2. Se exportă marfă pe cont propriu în condiţia CAF.000/an 2.000 3.000 2.000 3. b.000/an 10.000 3.000 3.000 $. % = 401 2.000 4426 380 c.380 471 2. 401 = 471 2. 2674 5121 2674 5121 472 471 666 5121 5121 472 471 666 = = = = = = = = = = = = 766 2674 472 2674 766 2674 471 2674 2674 766 1687 471 10. Cum se înregistrează la utilizator în cazul leasingului operaţional factura de chirie emisă de locator (proprietar). 666 1687 e. la valoare externă CAF de 15.000 30.000 3.380 4426 = 401 380 31.000 2.000 lei pentru un contract de leasing financiar. 1687 472 b. 4111 624 4111 401 4111 = = = = = 707 401 707 708 % 707 708 401 708 45.000 3.000 3. e.000 3.380 612 2.000 lei şi TVA 19%? a.000 2.000/an 10.000 3. 1687 666 d.000 3.000/an 2000/an 10.000 3. Înregistrarea exportului şi a facturii externe de transport se va face: a.000 42.28. 472 c. % = 401 2. Se înregistrează dobânda totală de încasat în valoare de 10.000 45.000 b.000/an 29. din care transport extern facturat 1.000 $. 471 1687 plata dobânzii anuale în valoare de 3.000 4426 = 5121 380 e. ştiind rata de leasing de 2.000 3. curs la facturare 3 lei/$. d.000 45.000 10.000 10. 612 = 471 2.000 lei pentru un financiar şi regularizarea cheltuielii în avans la locatar. b. astfel: a.

880 109 . Se exportă marfă în comision la valoare CAF de 5.1 18.000 401.000 €. Înregistrările vor fi: a.000 1. c.000 1.880 b.000 4. 4111 = % 20. curs la facturare 3 lei/$.500 3.000 1.000 42.000 $. Înregistrarea exportului şi a facturilor externe de transport şi asigurare se va face: a. 624 = 613 = 33.000 1.500 4.000 1. 4111 = 707 20.000 $ şi asigurare externă facturată 500 $.000 3. curs la facturare 4 lei/€.2 1.000 1. 4111 4111 4111 401 622 4111 4111 4111 622 = = = = = = = = = 401 704 401 4111 401 707 704 371 401 24. din care transport extern facturat 300 €. la valoare externă CIF de 24.000 4111 = 704 1.000 1.000 67.500 72.880 d.500 67. 4111 = 371 20. d.880 c.200 25. d.200 24.200 24.880 e. b.500 72. Se exportă marfă pe cont propriu în condiţia CIF.e.000 $. Comisionul de export este de 10% din valoarea FOB net.000 32.200 4111 = 704 1. Înregistrările vor fi: a.000 3.200 34.000 371 18.500 3. curs la facturare 3 lei/$.500 3. Comisionul de export este de 5% din valoarea FOB net. 624 = 4111 = 624 = 401 707 5124 3.800 401. 4111 = % 20.000 622 = 401 1. Se exportă marfă în comision la valoare FOB net de 8.500 4.800 708 1.200 24.000 622 = 401 1. e. 4111 = 401 20.000 1. e.500 4.200 4111 = 704 1. din care transport extern facturat 1.500 67. b. 4111 624 613 4111 4111 4111 607 4111 % 624 613 4111 = = = = = = = = = = 707 401 401 371 % 624 613 708 371 707 5124 % 707 708 401 401 72.500 c.

3 1.200 635 = 446 16.5 %.275 b. la care se adaugă asigurare externă de 1. la valoarea externă FOB net de 50.275 c.500 622 = 401 1. 4111 = 371 25. 4111 = 371 30.3 1.500 4111 = 704 1.000 613 1.000 401.500 401. 371 = 401 154. 371 = 401 150. 4111 = 401 30.000 613 1. din care transport extern facturat 1000 $ şi asigurare externă facturată 500 $. Se exportă marfă în comision la valoare CIF de 10.500 622 = 401 1.391 401.000 $.500 % = 708 4.35.200 446 15.5%.000 $.1 150.1 25. Înregistrările vor fi: a. 371 = 401 150.191 e.391 401 154.2 3.275 d.000 401.000 622 = 401 1.000 401.420 447 771 b.200 635 16.000 % = 401 4.1 25. curs la facturare 3 lei/$. Înregistrarea importului la cost de achiziţie în vamă va fi: a. taxă vamală 20% şi comision vamal 0. curs în vamă 3 lei/$. la valoare externă CAF de 12.000 $.500 % = 401 4.420 447 771 d. 371 = % 170.000 $ şi asigurare externă facturată de 400 $.000 401.200 624 3.191 c.391 624 3.200 446 15.3 1. Înregistrarea importului la cost de achiziţie în vamă se va face: 110 .000 $. Comisionul de export este de 5% din valoarea FOB net.275 e.275 36. Se importă marfă pe cont propriu în condiţia CAF. 371 = % 170.2 3.191 37.000 4111 = 704 1. 4111 = % 30.2 3. Se importă marfă pe cont propriu în condiţia FOB.000 401.200 635 = 447 16.500 401. curs în vamă 3 lei/$. 4111 = 401. la care se adaugă transport extern facturat de 1.000 % = 5121 20.000 613 1.500 624 3. taxă vamală 10% şi comision vamal 0.

000 $. Se importă marfă în comision la valoare CIF de 5.000 7.000 7. 635 = 622 = 4111 = 4111 = 39. 622 = 4111 = 4111 = c. Comisionul de import este de 5% din valoarea CIF.000 $. Înregistrările se vor face: a.000 3. c. curs în vamă 3 lei/$.a. e.5%.850 4. Se importă marfă în comision la valoare CAF de 4.000 7. 4111 = % 401.000 $.850 15.1 401.000 2. curs în vamă 3 lei/$. taxă vamală 10%.995 36.000 1.500 75 3. d. 4111 635 4111 4111 = = = = e.995 46.1 401.000 3.995 36.149 750 19.000 10. comision vamal 0.000 4.995 36.724 16. Comisionul de import este de 5% din valoarea CAF.724 750 19.000 7.724 15. 4111 = 635 = 401 % 446 447 4427 401 % 401 446 447 4427 % 704 4427 401 5121 704 % 371 4427 5121 704 % 707 4427 704 15.724 4. Înregistrările se vor face: a.724 12. TVA 19%.724 750 17.575 3149 750 b.149 893 750 143 19. TVA 19%.995 7.5%. 371 = b.000 3.500 75 3.2 446 447 4427 19.995 3.2 446 447 401 446 401 5121 401 401 5121 401 5121 46.149 111 . la care se adaugă asigurarea externă de 1. 371 635 371 446 371 613 635 371 % 613 635 = = = = = = = = = % 401.995 38.724 1.000 1. taxă vamală 10% şi commission vamal 0. d.500 75 3.800 195 39.

622 = 4111 = 635 = e.000 707 10.850 446 = 5121 4.724 622 = 401 625 e.500 4427 1.724 401.500 635 = 446 4. curs în vamă 3 lei/$.500 $.3 1.000 4427 2. 4111 = % 15. Se importă marfă în comision la valoare FOB de 3.2 3.000 4.724 622 = 401 525 c.000 401. 4111 = % 12.500 446 1. d.149 4111 = % 625 704 525 4427 100 112 .495 707 10.995 635 = 446 6. Comisionul de import este de 5% din valoarea FOB.000 635 = 5121 4. TVA 19%.000 4.724 600 19.5%. 4111 = % 19.149 600 14. la care se adaugă transport extern facturat de 1.724 4111 = 704 625 d.850 371 15. taxă vamală 10% şi comision vamal 0.000 4.500 447 75 4427 3.000 2.280 12. Înregistrările vor fi: a.000 $ şi asigurare externă facturată de 500 $.724 1.1 10.500 401.000 3.724 600 12. 4111 = % 17.075 4111 = 704 525 b. 4111 = 4111 = 4111 = % 704 4427 401 401 446 401 % 401 446 401 707 % 446 447 4427 704 % 707 4427 % 704 4427 714 600 114 12. 4111 613 635 622 4111 = = = = = c.4111 = b.724 15. 4111 = 707 15.500 708 4.280 714 600 114 40.500 75 3.

7. Bucureşti. 6. 2009 113 . 2008 Contabilitate financiară. Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura Economică. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 5. Editura Didactică şi Pedagogică.Bibliografie 1. Aurelian Băluţă Mirela Baba Violeta Isai Violeta Isai Georgeta Vintilă *** *** *** Contabilitate şi gestiune fiscală. 4. 3. 2006 Codul fiscal Regulamentul vamal Revista „Consilier TVA”. 2005 Fiscalitate. Tipografia Universităţii Transilvania. 2007 Contabilitate şi gestiune fiscală. 2. 2003 Contabilitate în comerţul exterior. Bucureşti. 8. Bucureşti. Braşov.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful