Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi

Contabilitate şi gestiune fiscală
Conf. dr. Violeta ISAI

Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă Galaţi - 2010
1

Cuprins
Capitolul I AMORTIZAREA FISCALĂ ............................................................................ 3 1.1. Metoda de amortizare degresivă ............................................................. 3 1.1.1. Varianta AD1 fără influenţa uzurii morale ................................... 4 1.1.2. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale ..................................... 6 1.2. Metoda de amortizare accelerată ............................................................ 8 1.3. Casarea mijloacelor fixe înainte de termen ............................................. 9 Capitolul II IMPLICAŢIILE FISCALE ALE REEVALUĂRII IMOBILIZĂRILOR AMORTIZABILE .......................................................................................... 12 2.1. Metoda actualizării valorii nete .............................................................. 12 Capitolul III TRATAMENTUL FISCAL AL OPERAŢIUNILOR DE LEASING ................. 18 3.1. Leasingul operaţional ............................................................................ 19 3.2. Leasingul financiar................................................................................. 23 3.3. Cesiunea contractului de leasing........................................................... 33 Capitolul IV IMPOZITUL FORFETAR.............................................................................. 35 4.1. Cadrul legislativ şi sfera de aplicare ...................................................... 35 4.2. Modalităţile de calcul şi înregistrare....................................................... 42 4.3. Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. Impozitul amânat........................ 46 Capitolul V OPERAŢIUNILE SCUTITE DE TVA ŞI OPERAŢIUNILE CU REGIM SPECIAL ŞI MIXT ..................................................................... 50 5.1. Operaţiunile scutite cu drept de deducere – Exporturile ........................ 50 5.1.1. Exporturile pe cont propriu ................................................................. 51 5.1.2. Exporturile în comision ....................................................................... 60 5.2. Operaţiunile cu regim special şi mixt ..................................................... 69 5.2.1. Turismul şi comerţul în consignaţie.......................................... 70 5.2.2. Prorata ..................................................................................... 72 5.2.3. Taxarea inversă ....................................................................... 74 Capitolul VI TAXAREA IMPORTURILOR. TAXELE VAMALE, ACCIZELE ŞI TVA ....... 77 6.1. Importurile pe cont propriu..................................................................... 78 6.2. Importurile în comision .......................................................................... 89 6.3. Achiziţiile intracomunitare...................................................................... 98 Teste grilă ................................................................................................. 102 Bibliografie................................................................................................ 113 2

Capitolul I AMORTIZAREA FISCALĂ
Amortizarea reprezintă expresia valorică a uzurii imobilizărilor, reflectând deprecierea lor ireversibilă, ca urmare a utilizării pe durată îndelungată. Există următoarele metode de amortizare: lineară, degresivă şi accelerată. Metoda de amortizare lineară presupune trecerea în mod eşalonat pe cheltuielile din exploatare a cote-părţi egale din valoarea de intrare a imobilizărilor, fapt pentru care se mai numeşte şi amortizare contabilă sau economică, influenţând în mod constant rezultatul perioadei. Celelalte metode de amortizare, prin modalitatea de calcul, presupun trecerea eşalonată pe cheltuieli a cote-părţi inegale din valoarea de intrare a imobilizărilor (descrescătoare în primii ani şi constante spre sfârşitul duratei de folosinţă). Întrucât cheltuielile cu amortizarea influenţează în mod diferit rezultatul perioadei, metodele de amortizare în cauză se mai numesc şi fiscale. Este vorba despre metodele degresivă şi accelerată. Metoda lineară este obligatorie pentru clădiri şi construcţii. Pentru echipamentele tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii şi aparatură birotică se poate opta pentru metodele lineară, degresivă sau accelerată. În cazul celorlalte mijloace fixe amortizabile se poate opta pentru metodele lineară sau degresivă. 1.1. Metoda de amortizare degresivă Această metodă de amortizare necesită următoarele elemente de calcul: valoare de intrare (Vi), durată de folosinţă (D) şi cota de amortizare exprimată procentual. Metoda degresivă presupune calculul unor amortizări descrescătoare în primii ani de funcţionare şi linear-constante în ultimii ani de funcţionare a mijlocului fix. Uzura mijloacelor fixe în timp, ca urmare a utilizării lor, cunoaşte atât un aspect fizic cât şi un aspect moral. Uzura fizică se referă la degradarea mijlocului fix, în timp ce uzura morală presupune rămânerea în urmă din punct de vedere al performanţelor tehnice, în raport cu alte mijloace fixe similare, existente pe piaţă. Prin urmare, un mijloc fix poate fi în stare bună de funcţionare, dar uzat din punct

3

2. inclusiv 10.0 pentru D cuprins între 5 şi 10 ani. amortizarea va fi cea obţinută prin împărţire (linear-constantă). în funcţie de cota lineară cl. fără a ţine cont de rămânerea în urmă din punctul de vedere al performanţelor tehnice. rezultă o amortizare descrescătoare până la un anumit punct.de vedere moral.: Anul în care se întâmplă acest lucru se determină prin încercări succesive.5 ⎩ Pentru primul an de folosinţă. Analizând etapele prezentate. Algoritmul continuă până în anul în care amortizarea astfel calculată (Vramasa × c d ) este egală sau mai mică decât amortizarea calculată linear: Vramasa Nr.5 pentru D mai mare de 10 ani. unde D=durata de D folosinţă prevăzuta de legea amortizării pentru mijlocul fix respectiv.1. Din punct de vedere fiscal. inclusiv 5. Prin urmare. care se înmulţeşte cu un coeficient diferit în funcţie de durata de folosinţă D. În anii următori.5 pentru D cuprins între 2 şi 5 ani. rezultând amortizări descrescătoare. Din acest an până la expirarea duratei de folosinţă (D).5 ⎪ c d = c l × ⎨2. calculul amortizării se face pe toată durata de folosinţă D. Avem următorii coeficienţi: 1. Se determină cota de amortizare degresivă cd.1. amortizarea se calculează înmulţind valoarea de intrare a mijlocului fix (Vi) cu cota degresivă anterior calculată (cd). Rezultă că : ⎧1. făcând necesară înlocuirea lui mai rapidă cu altul mai performant din punct de vedere tehnic. Acesta este motivul pentru care metoda de amortizare degresivă se poate aplica în două variante: AD1 şi AD2. Varianta AD1 fără influenţa uzurii morale Această varianta de amortizare ia în calcul numai uzura fizică a mijlocului fix. presupunând parcurgerea următoarelor etape: 1 Se determină cota de amortizare lineară c l = × 100 . este evident că în primii ani 4 . după care se menţine constantă. ţinând cont că amortizarea se înregistrează lunar (şi anual) pe cheltuieli. 2. amortizarea se determină aplicând cota degresivă (cd) de fiecare dată la valoarea rămasă.ani ramasi Obs. 1.0 ⎪2.

Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90. diminuând profitul şi.000 Anul 2: 6811 = 2813 18. Amortizarea se va calcula şi înregistra pe toată durata de folosinţă D=5 ani.700 lei/an.000 lei Pentru anul următor aplicăm cd la valoarea rămasă. la expirarea duratei legale de folosinţă.100 29. În anul 3 se constată că avem: A3=(63.000 (Vi) 63.5=30%. Calculăm amortizarea primului an: A1=90.000 – 27. 4.000) × 30% = 18.700 14.700 90. implicit.900 Anul 3.700 lei 3 ani ramasi Rezultă că din anul 3 până în anul 5.700 După 5 ani.000 – 18. impozitul pe profit. Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus: 1 Calculăm cota lineară: c l = × 100 = 20% 5 Calculăm cota degresivă. astfel: A2=(90.100 lei A3 = = 14. utilizând coeficientul 1.700 X cd 30% 30% X Amortizarea anuală AD1 27.230 lei şi 44.000 lei şi D=5 ani. 5: 6811 = 2813 14. utilajul integral amortizat se scoate din evidenţă la valoarea de intrare Vi: 2813 = 2131 90.700 14.000 44.000 44.cheltuielile vor fi mai mari.400 14. creând astfel un avantaj pentru firma care aplică această variantă.900 lei.400 14. inclusiv 5 ⇒ cd=20% × 1.100 29.000 × 30% = 27.900 14.000 18.900) × 30% = 13.700 X Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi: Anul 1: 6811 = 2813 27. Întocmim planul de amortizare AD1: Ani 1 2 3 4 5 Total Valoare de amortizat 90.000 5 . amortizarea va fi 14. amortizabil degresiv în varianta AD1.000 (Vi) Valoare rămasă de amortizat 63.5 întrucât D este cuprins între 2 şi 5 ani.

rezultă o amortizare descrescătoare până la un anumit punct. respectiv în primii ani. creând astfel un avantaj pe lângă cel de a permite înlocuirea mai rapidă a mijlocului fix uzat moral.000 lei şi D=15 ani. D. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale Spre deosebire de prima variantă prezentată. diminuându-se profitul şi impozitul pe profit. Din punct de vedere fiscal. un număr de ani egal cu dl. şi uzura morală. care ne arată cu cât se reduce durata de folosinţă D: 1 dl = × 100 . această variantă de amortizare ia în calcul. Din durata redusă de calcul al amortizării D’. Se determină cota de amortizare degresivă.1. este evident că. aşa cum a fost prezentată la prima variantă: ⎧1. pe lângă uzura fizică inerentă. în funcţie de cota degresivă. Etapele de calcul sunt următoarele: 1 Se determină cota de amortizare lineară: c l = × 100 unde D=durata de D folosinţă prevăzuta de legea amortizării pentru mijlocul fix respectiv.5 ⎩ Se determină durata lineară recalculată. Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.2. unde D=durata de folosinţă conform legii dl=durata lineară recalculată în funcţie de cota degresivă. Pornind de la această idee. respectiv în ultimii ani. Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus: Calculăm cota lineară: 6 . Varianta AD2 impune restricţia ca durata de folosinţă a mijlocului fix D sa fie mai mare de 6 ani. cu unul nou mai performant. calculul amortizării se va face pe o durată D’ mai mică decât durata de folosinţă prevăzută de lege. iar intrarea acestuia în patrimoniu să se fi făcut după 1 ianuarie 1993. este evident că în primii ani de amortizare degresivă firma înregistrează cheltuieli mai mari. mijlocul fix se va amortiza linear prin împărţire. amortizabil degresiv în varianta AD2. unde cd=cota de amortizare degresivă. fiind necesară înlocuirea mai rapidă a mijlocului fix uzat moral cu altul mai performant.5 ⎪ c d = c l × ⎨2.0 ⎪2. Analizând etapele prezentate. iar diferenţa (D’-dl) mijlocul fix se va amortiza degresiv. cd Se determină durata de amortizare redusă: D’ = D – dl. după care se menţine constantă. exprimată în ani.1.

360 8 17.000 2 75. Calculăm durata lineară recalculată în funcţie de cota degresivă: 1 dl = × 100 ≈ 6 ani (durata cu care se reduce D).420 = 52.500 – 10. Calculăm amortizarea degresivă a primilor 3 ani.67% cl = Calculăm durata redusă de amortizare: D’= 15 – 6 = 9 ani (utilajul se va amortiza în 9 ani.000 16.5=16.000 (Vi) 16.000 – 12.67% 12.500) × 16.000 – 15.000 (Vi) X Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi: Anul 1: 6811 = 2813 Anul 2: 6811 = 2813 Anul 3: 6811 = 2813 Anul 4…9: 6811 = 2813 7 15. iar primii 3 ani (9-6) vor fi degresivi.080 lei Al = = 8.680 9 8. Din durata redusă de amortizare de 9 ani.680 8. la numărul de ani rămaşi: 52.5. ultimii 6 ani (dl) vor fi lineari.67% = 15.080 4 52.400 8.680 26.500 10. Valoarea rămasă după primii 3 ani de amortizare degresivă este de: 62. Vor rezulta amortizări descrescătoare astfel: A1=90.680 43.500 lei A3=(75.000) × 16.000 lei A2=(90. 16.680 lei / an 6 ani ramasi Din anul 4 până în anul 9 (ultimul an de calcul conform duratei reduse D’).67%.720 6 34.67% × 2.040 8.67% = 12. întrucât D este mai mare de 10 ani ⇒ cd = 6.000 ×16.080 8.720 8. amortizarea va fi linear constantă de 8. Întocmim planul de amortizare AD2: Amortizarea Valoare rămasă de Ani Valoare de amortizat cd anuală AD2 amortizat 1 90.680 Total X X 90. Calculăm amortizarea lineară a ultimilor 6 ani.500 62.67% = 10.420 8.680 lei/an.080 lei.400 5 43.680 8.420 lei. prin împărţirea valorii rămase după primii 3 ani. aplicând cd în primul an la Vi.000 75.680 .680 17.67% 10.67% 15.040 7 26. iar în anii următori 2 şi 3 la valoarea rămasă.1 × 100 = 6. utilizând coeficientul 2.000 12.500 3 62.500 16.360 8. după care se va scoate din folosinţă).420 52.67% 15 Calculăm cota degresivă.680 34.

000 (Vi) Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi: 8 Valoare rămasă de amortizat 45.000 lei Al = = 11.250 Total X X 90. împărţind valoarea rămasă după primul an la numărul de ani rămaşi: 45.2.250 11. Din punct de vedere fiscal.250 3 33. În următorii ani rezultă cheltuieli constante. amortizabil accelerat. aplicând cota de amortizare accelerată (ca) asupra valorii de intrare a mijlocului fix (Vi).000 (Vi) 50% 45.750 22.000 33. prin împărţirea valorii rămase după primul an.000 11.250 4 22. până la expirarea duratei de folosinţă D.000 lei şi D=5 ani. Analizând etapele prezentate. se aplică amortizarea lineară.000 Obs.000 lei Valoarea rămasă după primul an este: 90. Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90. Amortizarea se calculează pe toată durata de folosinţă prevăzută de lege D. avantajul aplicării acestei metode este evident. întrucât se utilizează o cotă de amortizare accelerată (ca) prevăzută de lege la nivelul de 50%.750 11.000 = 45.250 5 11. Etapele de calcul sunt următoarele: Se calculează amortizarea primului an de folosinţă.500 11.După 9 ani. Metoda de amortizare accelerată Această metodă de amortizare presupune o modalitate de calcul simplificată.500 11. Pentru anii următori.250 lei / an 4 ani ramasi Întocmim planul de amortizare accelerată: Amortizarea Ani Valoare de amortizat ca anuală accelerată 1 90. dar fără a mai înregistra amortizarea întrucât amortizarea s-a înregistrat integral în primii 9 ani. la numărul de ani rămaşi. aplicând ca asupra lui Vi: A1=90.000 – 45. 1.000 lei Calculăm amortizarea lineară a următorilor 4 ani rămaşi.: Utilajul poate fi menţinut în folosinţă şi până la anul 15. impozitul pe profit.250 X . la expirarea duratei reduse de folosinţă D’ utilajul integral amortizat se scoate din evidenţă la valoarea de intrare Vi: 2813 = 2131 90.000 2 45. Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus: Calculăm amortizarea accelerată în primul an.000 × 50% = 45. rezultă că în primul an de folosinţă trecem pe cheltuieli 1/2 din valoarea de intrare a mijlocului fix. implicit. diminuând considerabil profitul şi.

000 lei şi D=5 ani. Exemplul 1: Presupunem că se casează un utilaj cu Vi=50. utilajul integral amortizat se scoate din evidenţă la valoarea de intrare Vi: 2813 = 2131 90. se efectuează prin cont cheltuieli de 2. Vom parcurge următoarele etape: Scoaterea din evidenţă a utilajului parţial amortizat. în sensul că generează. iar prin dezmembrarea utilajului casat se recuperează piese de schimb în valoare de 3.000 = 10. Obs. în diverse etape ale înregistrării sale. De asemenea. prin contul 471: % = 2131 2813 471 9 50.000 lei.000 lei şi valoarea rămasă neamortizată = 50. ….3.000 (Vr) . parţial prin amortizarea recuperărilor din dezmembrări. valoarea rămasă neamortizată în momentul casării se va înregistra ca o cheltuială în avans şi se va închide.000 lei/an ×4 = 40. care se regăseşte în egală măsură sub incidenţa contabilităţii şi fiscalităţii.Anul 1: Anul 2.: Amortizarea anuală s-a calculat linear: V 50. 5: 6811 = 2813 6811 = 2813 45.000 (A) 10.000 (Vi) 40. pe de o parte. la expirarea duratei de folosinţă.000 lei.000 lei / an D 5 ani Ţinem cont de faptul că înregistrăm valoarea rămasă ca o cheltuială în avans.000 1. Dacă diferenţa dintre respectivele venituri şi cheltuieli este favorabilă. majorând proporţional impozitul pe profit. şi la cheltuielile ocazionate de casare.000 lei Al = i = = 10. ştiind Vi=50. se referă în primul rând la recuperarea pieselor de schimb rezultate din dezmembrarea mijlocului fix casat. ea se va înregistra într-un analitic distinct al contului de amortizare. Particularităţile privind casarea mijloacelor fixe înainte de data amortizării integrale. valoarea amortizată pe primii 4 ani = 10.250 După 5 ani. deci înainte de data amortizării integrale.000 12. Casarea se produce după 4 ani de utilizare. Casarea mijloacelor fixe înainte de termen O modalitate de scoatere din patrimoniu a mijloacelor fixe o constituie casarea mijloacelor fixe înainte de termen. o serie de cheltuieli nedeductibile fiscal. Cu ocazia casării. numit „Amortizarea recuperărilor din dezmembrări” şi va majora impozitul pe profit datorat la bugetul statului. iar diferenţa se va eşalona pe următorii 5 ani. amortizabil linear.000 lei.000 lei. pe de altă parte.000 – 40.

presupunem că se recuperează piese de schimb în valoare de numai 1.000 × 16% = 160 lei.000 ↓ Cheltuieli nedeductibile fiscal (se adună la profit majorând impozitul pe profit) Impozitul pe profit va fi majorat cu: 1. reprezentând cheltuieli nedeductibile fiscal: 9.000 lei. în scopul de a fi impozitată: 6811 = 2813. utilizând contul 6583 „Cheltuieli privind activele cedate”.000 lei.….Efectuarea cheltuielilor de casare prin cont în valoare de 2.000 Recuperarea pieselor de schimb prin dezmembrarea utilajului casat. privind activele cedate: 3024 = 7583 3.000 = 9.000 = 1.1 = 471 1. 6583 = 5121 2.000 lei.000 – 1.000 Diferenţa rămasă în contul de cheltuieli în avans de: 10. Închidem analiticul privind amortizarea recuperărilor din dezmembrări prin contul de cheltuieli în avans cu 1.5: 6811 = 471 1. o înregistrăm ca amortizare a recuperărilor din dezmembrări.800 (:12 luni) ↓ Cheltuieli nedeductibile fiscal (se adună la profit majorând impozitul pe profit) Impozitul pe profit al fiecărui an va fi majorat cu: 1. în valoare de 3.000 lei.500 lei.000-2. Exemplul 2: Pe modelul anterior.800 × 16% = 288 lei.000 lei.000 lei = 1. faţă de cheltuielile de casare de 2. 10 .000 Având o diferenţă favorabilă între venituri şi cheltuieli de: 3. se eşalonează pe 5 ani şi se închide pe seama cheltuielilor cu amortizarea.800 lei / an(: 12 luni) 5 ani Anul 1. utilizând contul de venituri 7583.000 lei: 2813.1 1.

: Aceleaşi înregistrări ar fi fost şi dacă nu am fi avut recuperări de piese de schimb din dezmembrarea utilajului casat (venituri = 0).000 (Vr) Efectuarea cheltuielilor cu casarea: 6583 = 5121 2.….Vom avea înregistrările: Scoaterea utilajului din evidenţă: % = 2131 2813 471 50. 11 .000 lei = 2.000 Recuperarea pieselor de schimb din dezmembrarea utilajului: 3024 = 7583 1.000 × 16% = 320 lei Obs.000 (Vi) 40. Eşalonăm cheltuielile în avans pe următorii 5 ani şi înregistrăm cheltuieli nedeductibile fiscal: 10. înregistrată în analitic distinct.5: 6811 = 471 2. nu avem cheltuială nedeductibilă fiscal.000 (:12 luni) ↓ Cheltuieli nedeductibile fiscal (se adună la profit majorând impozitul pe profit) Impozitul pe profit al fiecărui an va fi majorat cu: 2.500 Obs.000 (A) 10.: Neavând diferenţă favorabilă între venituri şi cheltuieli.000 lei / an(: 12 luni) 5 ani Anul 1.

având ca reper valoarea rămasă neamortizată înregistrată în contabilitate pentru imobilizarea supusă reevaluării. respectiv la momentul ieşirii din gestiune a mijlocului fix reevaluat. este tratată în contabilitate ca un element de capital propriu prin intermediul „Rezervelor din reevaluare”. care presupune ca la data reevaluării. amortizarea cumulată să fie eliminată din valoarea contabilă brută a activului. întrucât modifică valoarea imobilizărilor. Este evident că reevaluarea determină de fiecare dată recalcularea amortizării. prin acte normative. prin urmare cheltuielile cu amortizarea aferentă reevaluărilor au fost nedeductibile fiscal la calculul impozitului pe profit. din punct de vedere fiscal. sau a cheltuielilor înregistrate la cedarea sau casarea mijlocului fix reevaluat. Conform acestei metode. Actualizarea se poate face la o valoare mai mare sau mai mică. după caz. În perioada 2004-2006 nu s-au mai emis hotărâri de guvern în acest sens. Diferenţa de valoare. pozitivă sau negativă. şi rezultatele reevaluărilor contabile efectuate după 1 ianuarie 2004. Metoda actualizării valorii nete Este o metodă de reevaluare prevăzută de IAS 16 „Terenuri şi mijloace fixe”. Începând cu data de 1 ianuarie 2007 au fost recunoscute prin lege. fie ca un venit din provizioane pentru 12 . 2.Capitolul II IMPLICAŢIILE FISCALE ALE REEVALUĂRII IMOBILIZĂRILOR AMORTIZABILE Reevaluarea imobilizărilor reprezintă actualizarea valorii acestora. cheltuielile cu amortizarea aferentă reevaluării devenind din nou deductibile la calculul impozitului pe profit. în scopul determinării valorii de piaţă (valorii juste). iar valoarea netă să fie actualizată în funcţie de valoarea reevaluată a activului. rezultată în urma reevaluării. Istoricul tratamentului fiscal al reevaluărilor este următorul: În perioada 2000-2003 au fost recunoscute fiscal numai reevaluările efectuate în baza unor hotărâri de guvern. Rezervele din reevaluare se vor impozita concomitent cu deducerea amortizării fiscale. Începând cu 1 mai 2009. dacă nu a existat o descreştere anterioară trecută pe cheltuieli. avem următoarele situaţii: Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea netă contabilă (după scăderea amortizării cumulate). amortizările aferente reevaluărilor fiind cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. statul anulează deductibilitatea fiscală a reevaluărilor contabile prin prisma cheltuielilor cu amortizarea aferentă reevaluării. se va înregistra fie ca o creştere a rezervei din reevaluare (cont 105).1.

dacă nu există o rezervă din reevaluare anterior înregistrată. La data amortizării integrale. Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu valoarea de intrare Vi=24. întreaga clasă căreia îi aparţine elementul respectiv trebuie reevaluată.000 lei.000 lei Al = = 1. ştiind valoarea actualizată de 18. Vom parcurge un model în care o imobilizare trece prin mai multe reevaluări succesive.960 lei. se pot reevalua fie anual. astfel: I. A treia reevaluare are loc la un an după a doua reevaluare. în acelaşi timp. se va înregistra fie ca o descreştere a rezervei din reevaluare (cont 105). Dacă un element se supune reevaluării. Metoda este aplicabilă amenajărilor de teren şi mijloacelor fixe care se amortizează şi. ştiind valoarea actualizată de 10. Trebuie menţionat faptul că utilizarea cheltuielilor şi veniturilor privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor se justifică prin aceea că descreşterea sau creşterea de valoare cu ocazia reevaluării are caracterul unei deprecieri reversibile. utilajul se scoate din evidenţă la valoarea actualizată. IV. amortizabil linear în D=15 ani. II.000 lei (valoare brută) D=15 ani 24. fie la intervale de 35 ani.deprecierea imobilizărilor (cont 7813). A doua reevaluare are loc la 3 ani de la prima reevaluare. 2 : 6811 = 2813 1. pentru a prezenta cumulat toate cazurile de înregistrări amintite mai sus. III.000 lei.848 lei.600 lei / an 15 ani Pentru primii 2 ani de utilizare (înainte de prima reevaluare) vom înregistra amortizarea calculată: Anul 1. Utilajul suportă în acest interval 4 reevaluări succesive. Prima reevaluare are loc după 2 ani de utilizare. Rezolvare: Avem: Vi=24. A patra reevaluare are loc la un an după a treia reevaluare.600 (: 12 luni) 13 . ştiind valoarea actualizată de 16. fie ca o cheltuială privind provizioanele de depreciere a imobilizărilor (cont 6813). care să compenseze o cheltuială aferentă unei descreşteri anterioare.530 lei. ştiind că valoarea actualizată (valoarea justă) este de 24. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere faţă de valoarea netă contabilă.

600 lei/an A cumulată pe primii 2 ani: 1.800 + 4.160 = 1. 4.920 lei/an – 1. până la a doua reevaluare: Anul 3.000 lei A = 1. Prima reevaluare Avem: Valoare brută (Vi) = 24.200 = 20. Se scade din valoare brută amortizarea cumulată pe cei doi ani: 2813 = 2131 3.160 Recalculăm amortizarea după reevaluarea I: valoare ramasa dupa 2 ani + rezerva din reevaluare A I' = = Dramasa 20.600 lei/an = 320 lei/an. 5: 6811 = 2813 1.800 lei Valoare actualizată I (conform primei reevaluări) = 24.920 lei / an 15 − 2 Obs. va fi cheltuială nedeductibilă fiscal în anii 3.920 lei / an Dramasa 15 − 2 Aceasta va fi amortizarea în următorii 3 ani. A doua reevaluare Avem: Valoare brută (valoarea actualizată la reevaluarea I) = 24.920 (: 12 luni) Diferenţa de amortizare înregistrată în plus cu ocazia primei reevaluări de: 1.000 – 3. 4 şi 5.: Se mai putea calcula: valoare reevaluata I 24. arătând în acelaşi timp şi creşterea valorii utilajului: 2131 = 105 4.960 lei A’ = 1.800 = +4.920 lei/an A’ cumulată pe ultimii 3 ani = 1.760 lei Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe cei 3 ani: 14 . Rezervă din reevaluare = Valoare actualizată I – Valoare rămasă = 24.160 lei (creştere valorică) Întrucât avem o creştere fără a avea o descreştere anterior înregistrată (o cheltuială).960 – 20.960 lei. constituim rezerva din reevaluare cu ajutorul contului 105.200 Valoare rămasă (netă contabilă) = Vi – A cumulată pe 2 ani = 24.600 × 2 = 3.960 A I' = = = 1. II.920 × 3 = 5.I.200 lei.

760 Valoare rămasă (netă contabilă) = valoare actualizată I – A’ cumulată pe 3 ani = 24.5.200 lei. Rezervă din reevaluare = valoare actualizată III – valoare rămasă = 10.800 lei/an A’ cumulată pe ultimul an = 1.530 lei.960 – 5.000 – 1.760 = 19. cont 6813: 15 .200 Recalculăm amortizarea după reevaluarea II: valoare ramasa dupa 5 ani − rezerva din reevaluare ' A II = = Dramasa 19. Vom utiliza rezerva din reevaluare existentă.200 − 1.800 lei / an 13 − 3 Dramasa Aceasta va fi amortizarea în următorul an.530 – 16.800 × 1 = 1.000 – 19.200 = .000 lei A’ = 1.800 lei Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe ultimul an: 2813 = 2131 1.200 lei (scădere valorică) Întrucât în contul 105 avem înregistrată anterior o rezervă de 4. iar diferenţa o vom înregistra pe cheltuieli privind provizioanele de depreciere a imobilizărilor.670 lei (scădere valorică) Această diferenţă negativă se va înregistra ţinând cont de soldul contului 105.200 lei Valoarea actualizată III (conform celei de-a treia reevaluări) = 10.: Se mai putea calcula: valoare reevaluata II 18.800 Valoare rămasă (netă contabilă) = valoare actualizată II – A cumulată pe un an = 18. Valoarea actualizată II (conform celei de-a doua reevaluări) = 18.160 lei. putem înregistra descreşterea utilizând rezerva din reevaluare existentă şi arătând concomitent scăderea valorii utilajului: 105 = 2131 1. A treia reevaluare Avem: Valoare brută (valoarea actualizată la reevaluarea II) = 18.800 lei / an 15 − 5 Obs.200 = 1.2813 = 2131 5.800 = 16. până la a treia reevaluare: Anul 6: 6811 = 2813 1.000 lei Rezervă din reevaluare = valoare actualizată II – valoare rămasă = 18.200 = -1.800 III.000 ' A II = = = 1.

% = 2131 5.200 − 5.848 – 9.670 105 2.360 = + 7.530 lei A’ = 1.960 6813 2.710 lei.170 lei / an 15 − 6 Obs. A patra reevaluare: Avem: Valoare brută (valoare actualizată la reevaluarea III) = 10.960) se va înregistra pe cheltuieli.530 – 1.170 lei/an A’ cumulată pe ultimul an = 1.960 lei pe seama contului 105 care se va solda Diferenţa de 2.670 lei se va înregistra: 2.170 lei / an 10 − 1 Dramasa Aceasta va fi amortizarea în următorul an până la a patra reevaluare: Anul 7: 6811 = 2813 1.848 lei Rezervă din reevaluare = valoare actualizată IV – valoare rămasă = 16.170 lei Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe ultimul an: 2813 = 2131 1.530 ' A III = = = 1.670 = 1.170 × 1 = 1.710 Recalculăm amortizarea după reevaluarea III: valoare ramasa dupa 6 ani − rezerva din reevaluare ' A III = = Dramasa 16. Cheltuiala va trebui compensată acum printr-un venit din provizioane pentru 16 .710 lei (5.D (II) 1200 105 4.: Se mai putea calcula: valoare reevaluata III 10.488 lei (creştere valorică) Diferenţa pozitivă se va înregistra ţinând cont că la reevaluarea anterioară am înregistrat o descreştere pe cheltuieli în valoare de 2.170 = 9.360 lei Valoarea actualizată IV (conform celei de-a patra reevaluări) = 16.160 (I) Sfc=2.170 (: 12 luni) IV. Concomitent vom arăta scăderea valorii utilajului cu rezultatul reevaluării.960 C Diferenţa negativă de 5.170 Valoare rămasă (netă contabilă) = valoare actualizată III – A cumulată pe un an = 10.670 – 2.

Diferenţa de 7.106 lei/an – 1. ….710) pe seama contului 105.778 17 . 15: 6811 = 2813 2.848 Obs.170 lei/an = 936 lei/an reprezintă cheltuială nedeductibilă fiscal pentru anii 8.778 lei (7.488 2. Conturile 2131 şi 2813 s-au soldat.: Se mai putea calcula: valoare reevaluata IV 16.360 + 7.848 ' A IV = = = 2. vom arăta creşterea valorii utilajului în urma reevaluării: 2131 = % 7813 105 7.778 Recalculăm amortizarea după reevaluarea IV: valoare ramasa dupa 7 ani + rezerva din reevaluare ' A IV = = Dramasa 9.848 lei.710 4.106 lei / an 15 − 7 Obs.deprecierea imobilizărilor.106 (:12 luni) Diferenţa de amortizare înregistrată în plus ca urmare a celei de-a patra reevaluări de 2. Închidem contul 105 trecând valoarea de 4. Contul 105 „Rezerve din reevaluare” are sold creditor de 4.: Această valoare reprezintă de fapt amortizarea cumulată pe ultimii 8 ani de folosinţă: 2.488 = 2. iar diferenţa se va înregistra ca o constituire de rezervă din reevaluare. ….710 lei pe seama venitului (cont 7813) care compensează cheltuiala din contul 6813 Diferenţa de 4.778 lei asupra rezervelor privind surplusul din reevaluare (cont 1065): 105 = 1065 4. până la scoaterea din evidenţă a utilajului: Anul 8. 15.848 lei: 2813 = 2131 16.106 lei/an × 8 ani = 16. Concomitent.778 lei din înregistrarea ultimei reevaluări.488 – 2.488 lei se va înregistra: 2.106 lei / an 9 −1 Dramasa Aceasta va fi amortizarea în următorii 8 ani. După 15 ani scoatem din evidenţă utilajul integral amortizat la valoarea actualizată în urma ultimei reevaluări de 16.

Codul fiscal şi Normele metodologice de aplicare a acestuia încadrează operaţiunile de leasing. La sfârşitul perioadei de leasing. raportată la durata normală de funcţionare maximă.Capitolul III Tratamentul fiscal al operaţiunilor de leasing Conform legii. Prin urmare. Locatorul se obligă să cumpere de la un furnizor român sau străin un mijloc fix (de regulă. contra unei plăţi periodice denumită rată de leasing. exprimată în procente. la momentul expirării contractului. utilaje şi mijloace de transport). 18 . locatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul. Operaţiunile de leasing sunt întâlnite sub două forme: Leasing financiar. în calitatea sa de proprietar al bunului. perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit. prin urmare. să fie chiar producătorul bunului respectiv. respectiv locaţia de bunuri. către utilizator. Leasing operaţional. Este posibil ca locatorul. pe care sa-l predea locatarului în regim de leasing în schimbul unei redevenţe sau chirii. operaţiunile de leasing se derulează pe bază de contract între două societăţi – una numită locator (societatea de leasing) şi cealaltă numită locatar (utilizatorul). poate avea calitatea de finanţator o societate de leasing persoană juridică română sau străină. Perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care face obiectul leasingului. În cadrul unei operaţiuni de leasing. o parte contractantă numită locator sau finanţator transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este. iar valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing. incluse în sfera de aplicare a TVA. Utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul în momentul expirării contractului. Contractul de leasing financiar îndeplineşte cel puţin una dintre condiţiile: Riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului în momentul la care contractul de leasing produce efecte (din momentul predării bunului). în cadrul operaţiunilor de leasing. Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului. în categoria prestărilor de servicii. celeilalte părţi denumită locatar sau utilizator la solicitarea acesteia.

Există şi riscul de valorificare a bunului la valoare reziduală atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului. îl evidenţiază în contabilitatea proprie şi îl amortizează. Leasingul operaţional Din punct de vedere contabil locatorul. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului (Vi). TVA aferentă combustibilului aprovizionat. El facturează locatarului o chirie (redevenţă) care să-i acopere cheltuielile cu amortizarea şi să-i asigure o marjă de profit înregistrată ca un venit. Contractul de leasing operaţional este contractul care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate. În cazul în care firma de leasing achiziţionează bunuri ce vor fi utilizate în alte scopuri decât activitatea de bază. locatarul restituie locatorului mijlocul fix.Valoarea totală a ratelor de leasing. dreptul de deducere a TVA este limitat. mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoare reziduală. mai puţin cheltuielile accesorii. şi care nu îndeplineşte nici una dintre condiţiile prevăzute pentru leasingul financiar. din Comunitatea Europeană sau din ţară. înregistrată pe bază de factură emisă de către locator. La expirarea contractului de leasing. el achită locatorului chiria înregistrată pe cheltuieli. atât pentru locator. 3. Durata contractului de leasing (de închiriere) este mai mică decât durata normală de funcţionare maximă a mijlocului fix (D). Locatarul evidenţiază mijlocul fix în partidă simplă. Deducerea TVA se exercită de către locatori indiferent de modalitatea de achiziţie a bunurilor: din import. ca proprietar al bunului. cât şi pentru locatar. are drept de deducere nelimitat pentru TVA-ul ocazionat de achiziţie. de asemenea.1. Rata de leasing este considerată o prestare de servicii. Din punct de vedere fiscal locatorul care achiziţionează bunuri destinate transmiterii lor în vederea utilizării de către locatar. fără a înregistra amortizarea. drept de deducere pentru: TVA aferentă ratei de leasing facturată de locator. Bunurile ce fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital care aparţin persoanei ce le dă în regim de leasing. necesar funcţionării mijlocului de transport ce face obiectul leasingului. 19 . Locatarul are. Lunar.

Cumpărarea mijlocului de transport cu factură de la furnizorul intern la cost achiziţie 30. Plata datoriei prin cont către furnizorul intern cu ordin de plată: 404 = 5121 35.000 lei. Pentru bunul achiziţionat. Datorită acestui tratament fiscal prin care rata de leasing şi celelalte elemente ce decurg din acordarea de către proprietar a dreptului de utilizare a bunului este încadrată la „servicii”.000 5. Societatea de leasing predă mijlocul de transport unui utilizator. utilizatorul nu are calitatea de cumpărător al bunului. utilizatorul restituie proprietarului mijlocul de transport. TVA deductibil 19%. La expirarea contractului de leasing. Derularea contractului de leasing operaţional se concretizează în ratele de leasing aferente bunului utilizat. în baza unui contract de leasing operaţional ce cuprinde următoarele elemente: Valoare mijloc de transport = 30. Mijlocul de transport este amortizabil linear în D=5 ani. conform graficelor din contract. Înregistrările în contabilitatea celor două societăţi sunt următoarele: I. TVA deductibil 19%: % = 404 2133 4426 35. ci calitatea de beneficiar al unui drept de folosinţă transmis de către locator în calitate de proprietar. Marjă de profit = 50% pe an din valoarea amortizării anuale.000 lei. Exemplu: O societate de leasing cumpără cu factură de la furnizorul intern un mijloc de transport la cost achiziţie 30. utilizatorul are drept de deducere pentru TVA înscrisă în factura emisă de locator la data scadenţei ratelor de leasing. beneficiind de un tratament fiscal distinct privind dreptul de deducere a TVA.Pe parcursul derulării contractului de leasing.000 lei. b) şi c) astfel: 20 . 3: se repetă înregistrările a). în raport cu leasingul financiar. ca moment al faptului generator şi al exigibilităţii TVA. În contabilitatea locatorului 1.000 lei. Durată contract = 3 ani (mai mică decât 80% din D). Valoare totală a ratelor de leasing = 27.700 3.700 2. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing operaţional: Anul 1. Durată de folosinţă = 5 ani.700 30. 2. Chiria (redevenţa) se achită în 3 rate egale. locatorul şi-a exercitat dreptul de deducere a TVA la data achiziţiei.

El va înregistra amortizarea mijlocului de transport pentru anii 4 şi 5: 6811 = 2813 6. se reprimeşte în patrimoniu mijlocul de transport de la locatar. din punct de vedere contabil. se vor încasa rate totale în valoare de: 9.000×3=18. După 3 ani. la expirarea contractului de leasing operaţional. mijlocul de transport a rămas în proprietatea locatorului.000 21 .710 lei Total factură = 10.710 lei/an Rata de leasing trebuie să-i asigure locatorului acoperirea cheltuielilor cu amortizarea şi o marjă de profit.000 lei (contravaloarea ratelor de leasing fără TVA).000 1.710 9.710 (:12 luni) Pe durata contractului.000 = 1.000 (:12 luni). Ea se va înregistra ca un venit din exploatare. fără a efectua nici o înregistrare.000 lei b) Se facturează locatarului rata de leasing (chiria) formată din elementele: amortizare + marjă de profit. după care. deoarece.000 (:12 luni) Total amortizare înregistrată pe cheltuieli pentru cei trei ani ai contractului: 6.000 lei/an TVA colectat = 19% × 9.000 lei Al = i = = 6.000 lei: 2813 = 2133 30.000 lei / an D 5 ani 6811 = 2813 6. respectiv ca un venit din chirii prin contul 706: 4111 = % 706 4427 10. Rezultă: V 30. la expirarea duratei de funcţionare D.000 lei şi D=5 ani. la care se aplică TVA colectat 19%: Amortizare = 6.000×3=27.000 = 3. îl va scoate din evidenţă la Vi=30.710 (:12 luni) 4.000 lei/an Marjă profit = 50% × 6.000 lei/an Total rată leasing = 9. c) Se încasează prin cont de la locatar contravaloarea facturii cu ordin de plată: 5121 = 4111 10.a) Se calculează şi se înregistrează amortizarea lineară în funcţie de Vi=30.

000×3=27.000 Observăm că mijlocul de transport.000 (:12 luni) După 3 ani. 8036 (D) = 27. 2. acesta rămânând în proprietatea locatorului pe toată durata contractului. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing operaţional: Anul 1.000×3=27. debitând în partidă simplă contul 8036 „Redevenţe.000 = 1.000 1.000 lei/an TVA deductibil = 19%×9. nu se înregistrează în patrimoniul locatarului.710 (:12 luni) Pe durata contractului se vor plăti rate totale în valoare de: 9. Luarea în evidenţă a mijlocului de transport primit în regim de leasing operaţional. locaţii de gestiune şi chirii” după plata fiecărei facturi. aşa cum a fost calculată anterior: Rată leasing = 9. cu valoarea ratei de leasing fără TVA: 8036 (C) = 9. 22 .000 lei (contravaloarea ratelor de leasing fără TVA).000 lei. b) şi c) astfel: a) Se primeşte factura de chirie (rata de leasing) de la locator. 3: se repetă înregistrările a).710 lei/an Rata de leasing se va înregistra ca o cheltuială din exploatare.II. din punct de vedere contabil.710 9. În contabilitatea locatarului 1. fără TVA. locaţii de gestiune şi chirii” la valoarea totală de plată către locator. respectiv o cheltuială cu chirii prin contul 612: % = 401 612 4426 10.710 lei Total factură = 10. respectiv la valoarea totală a ratelor de leasing: 9. 2.710 (:12 luni) c) Se creditează în partidă simplă contul 8036 „Redevenţe. contul 8036 se soldează. la expirarea contractului de leasing operaţional. b) Se achită prin cont locatorului contravaloarea facturii cu ordin de plată: 401 = 5121 10.

3. Valoarea reziduală reprezintă valoarea la care. Leasingul financiar Din punct de vedere contabil. La expirarea contractului. reprezintă o cumpărare de mijloace fixe. după achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract. finanţată printr-un împrumut pe termen mediu sau lung. La expirarea contractului de leasing se restituie locatorului mijlocul de transport fără a efectua nici o înregistrare. La expirarea contractului de leasing financiar. evitând imobilizarea de resurse financiare pe termen lung. se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator. locatarul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar al mijlocului fix. ca venituri în avans. deoarece bunul a fost în toată această perioadă în proprietatea locatorului. 23 . respectiv cheltuieli în avans. locatarul devine obligatoriu proprietarul mijlocului fix printr-o clauză prevăzută în mod expres. înregistrând în contabilitatea proprie amortizarea pe seama cheltuielilor din exploatare. Ratele de leasing se facturează conform graficelor prevăzute prin contracte pentru perioada cuprinsă între data începerii contractului şi data la care e formulată opţiunea de cumpărare. Privită ca operaţiune economică. cât şi pentru locatar. 3. Sub aspect economic. rata de leasing este considerată o prestare de servicii atât pentru locator. respectiv de plătit. Ea este stabilită de către părţile contractante. locatorul facturează locatarului rata de leasing ce cuprinde cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de leasing stabilită pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părţilor. debitând conturile 8038 „Alte valori în afara bilanţului” la locator şi respectiv 8036 „Redevenţe locaţii de gestiune şi chirii” la locatar. Valoarea bunului predat în regim de leasing financiar se înregistrează astfel: La locator – ca o creanţă imobilizată ce urmează a fi încasată eşalonat pe durata contractului. Pe durata contractului. La ambele firme se evidenţiază dobânzile totale de încasat. utilizatorul achiziţionează un bun pe care îl va finanţa pe seama cheltuielilor din exploatare. Putem spune că: Rata de leasing = Drept de folosinţă = Prestare de serviciu Valoarea totală a ratelor de leasing (mai mare sau egală cu Vi) se înregistrează în partidă simplă. Pe toată durata contractului de leasing financiar. locatorul facturează locatarului mijlocul fix la valoare reziduală. La locatar – ca un împrumut pe termen mediu şi lung ce urmează a fi plătit eşalonat pe durata contractului.2.

fapt ce schimbă radical tratamentul fiscal din punct de vedere al deducerii TVA. Tot încheiat se poate considera contractul şi atunci când locatarul optează pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei stabilite prin contract. TVA aferent valorii reziduale facturată de locator. locatarul trebuie să decidă dacă bunul achiziţionat se încadrează sau nu la excepţii privind dreptul de deducere a TVA. comisioane de derulare a contractului etc. costuri de asigurare. compusă din: rată de capital. şi limitat dacă bunul este folosit în alte scopuri. TVA-ul total aferent ratelor plătite până la acest moment va avea un drept de ducere limitat. finanţatorul transferă dreptul de proprietate asupra bunului. conform legii. dreptul de deducere a TVA la locator cu ocazia achiziţiei bunului este acelaşi ca în cazul leasingului operaţional: nelimitat dacă bunul se predă în regim de leasing. facturate de locator. În momentul în care se formulează opţiunea de cumpărare a bunului utilizat în regim de leasing. Dacă totuşi opţiunea de cumpărare se exercită mai devreme. 24 . putem spune că: Valoarea reziduală = Drept de proprietate = Livrare de bunuri Din punct de vedere fiscal. locatarul nu poate formula opţiunea de cumpărare a bunului utilizat mai devreme de 12 luni de la data începerii contractului de leasing.Această operaţiune reprezintă pentru locator o livrare de bunuri. necesar pentru funcţionarea mijlocului de transport ce face obiectul leasingului. dacă utilizarea bunului se face în alte situaţii decât cele reglementate ca excepţii. Prin urmare. la solicitarea locatarului. se consideră contractul de leasing încheiat. dobândă. o Să limiteze dreptul de deducere a TVA. iar pentru locatar o achiziţie. caz în care locatarul are două posibilităţi: o Să exercite drept de deducere în cazul în care bunul este achiziţionat pentru a fi utilizat în situaţiile prevăzute ca excepţii pentru limitarea dreptului de deducere. Dreptul de deducere a TVA în cazul locatorului se referă la: TVA aferent ratei de leasing. eventuale diferenţe de curs valutar calculate între data negocierii preţurilor şi data emiterii facturilor. În calitatea sa de cumpărător al bunului în momentul primirii de la locator a facturii privind valoarea reziduală. TVA aferent combustibilului aprovizionat. Pentru a evita riscul transformării unui contract de leasing din contract de prestări servicii într-un contract de livrare de bunuri. deoarece la sfârşitul perioadei de leasing.

În astfel de situaţii. operaţiunea se consideră o achiziţie a bunului pentru valoarea la care se face transferul: valoare reziduală + ratele care nu au ajuns la scadenţă. cât şi valoarea ratelor ce nu au ajuns la scadenţă datorită devansării termenului de încheiere a contractului. Utilajul este amortizabil linear în D=3 ani.000 lei. Se consideră prestare de serviciu numai valoarea ratelor scadente înainte de formularea opţiunii de cumpărare. Înregistrările în contabilitatea celor două societăţi sunt următoarele: 25 . transferul fiind făcut la o valoare reziduală convenită între părţi de 2. utilizatorul pierde calitatea de beneficiar al unui serviciu şi dobândeşte calitatea de cumpărător al unui bun. în Decontul de TVA se raportează valoarea reziduală.Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă opţiunea de cumpărare se exercită după un an. opţiunea se consideră o achiziţie a bunului pentru întreaga valoare a acestuia la data punerii la dispoziţie de către locator. Rata dobânzii = 20% pe an. În acest caz. iar ratele de leasing plătite se includ în decont ca activitate de servicii. pe baza unui grafic. fiind calculate prin anuităţi variabile. Dacă firmele fac parte din state membre U. Exemplu: O societate de leasing cumpără cu factură de la furnizorul intern un utilaj la cost achiziţie de 24. utilizatorul beneficiază de opţiunea de cumpărare. Avans = 15% din valoarea utilajului = 15% × 24. dar înainte de încheierea perioadei de leasing. Dacă utilizatorul optează pentru achiziţia bunului după derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing. Valoarea totală a ratelor de leasing = 25.000 = 3.000 lei (cote părţi din Vi). Societatea de leasing predă utilajul unui utilizator. Valoare rate de capital = 18.E. Durată contract = 3 ani (mai mare decât 80% din D). Achitarea se face în 3 rate de leasing egale. în baza unui contract de leasing financiar ce cuprinde următoarele elemente: Valoare utilaj = 24.200 lei (mai mare sau egală decât Vi).400 lei.000 lei. valoarea rămasă include atât valoarea reziduală.600 lei. Consecinţele fiscale sunt că devin aplicabile regulile de la vânzăricumpărări de bunuri. La expirarea contractului de leasing. TVA deductibil 19%. Durata de amortizare = 3 ani. diferite. operaţiunea se raportează la valoarea totală (suma ratelor de leasing + valoare reziduală). În concluzie: Dacă utilizatorul optează pentru achiziţia mijlocului fix înainte de 12 luni de la data începerii contractului de leasing.

ca o creanţă imobilizată.200 6.600 5. Înregistrarea dobânzii totale de încasat ca un venit în avans prin contul 472.600 2.560 24.000 X 7.025 575 19 ⎞ ⎛ ⎜ 3. Predarea utilajului către locatar în regim de leasing financiar se va înregistra la Vi.000 (avans + rate de capital + valoare reziduală) 6.000 lei.000 lei Rc = = = 6.200 25.200 7.000 lei.400 7. Încasarea avansului prin cont cu ordin de plată: 5121 = 4111 3.600 8. prin anuităţi variabile.000 X 9. utilajul fiind scos din patrimoniu: 2673 = 2131 24.000 lei / an n 3 ani Ani Împrumut de rambursat Av (ratele de leasing) Rc (ratele de capital) Dobândă 20% Valoare rămasă de rambursat 1 2 3 Total 18.560 3. reprezentând cote-părţi din Vi: C 18. D=3 ani şi d=20% pe an.200 12. TVA deductibil 19%: % = 404 2131 4426 28. 26 .000 3. În contabilitatea locatorului: 1. Cumpărarea utilajului cu factură de la furnizorul intern la cost achiziţie 24.000 18. Avem rata capitalului constantă.000 6.000 6.000 12.000 (Vi) 4.000 6. Întocmirea graficului cuprinzând ratele de leasing.I.600 × ⎟ 119 ⎠ ⎝ 4.000 6. Plata datoriei prin cont cu ordin de plată către furnizorul intern: 404 = 5121 28.560 2. respectiv ca dobândă aferentă creanţei imobilizate de la punctul 5. ştiind că valoarea ratelor de capital = 18.600 3.400 1. Facturarea avansului de 15% către locatar din care TVA colectat 19%: 4111 = % 419 4427 3.

200 (total Av din tabel + avans + valoare reziduală sau Vi + dobânda totală) 9.824 b) Trecem dobânda facturată de la venituri în avans la venituri din dobânzi: 472 = 766 3. debitând în partidă simplă contul 8038 „Alte valori în afara bilanţului”. Credităm în partidă simplă contul 8038 cu valoarea avansului încasat: 8038 (C) = 3. reprezentând valoarea totală de încasat fără TVA.000 3. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing vor fi: Anul 1: a) Facturăm locatarului rata de leasing (Av1) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă.200 (total dobândă din tabel) 8.424 6. Înregistrarea sumei totale de încasat.600 12. Regularizarea avansului şi TVA-ului colectat aferent prin trecerea avansului la venituri din chirii: 419 = % 706 4427 3. 4111 = % 706 2674 4427 11.000 (Rc1) d) Încasăm de la locatar contravaloarea facturii prin cont: 27 . 8038 (D) = 31.600 575 10.2674 = 472 7.600 11.600 (D1) c) Diminuăm creanţa imobilizată cu rata facturată (cota parte din Vi) pe seama cheltuielilor din exploatare: 6588 = 2673 6. Diminuarea creanţei imobilizate cu avansul încasat: 6588 = 2673 3. împreună cu TVA colectat 19%.600 1.025 3.

368 b) Trecem dobânda facturată de la venituri în avans la venituri din dobânzi: 28 . 4111 = % 706 2674 4427 9.000 1.568 6.424 e) Credităm în partidă simplă contul 8038 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru primul an: 8038 (C) = 9. 4111 = % 706 2674 4427 8.000 2.600 (Av1) Anul 2: a) Facturăm locatarului rata de leasing (Av2) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă.400 1.200 1.5121 = 4111 11. împreună cu TVA colectat 19%.596 b) Trecem dobânda facturată de la venituri în avans la venituri din dobânzi: 472 = 766 2.996 e) Credităm în partidă simplă contul 8038 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru primul an: 8038 (C) = 8.400 (D2) c) Diminuăm creanţa imobilizată cu rata facturată (cota parte din Vi) pe seama cheltuielilor din exploatare: 6588 = 2673 6.996 6.400 (Av2) Anul 3: a) Facturăm locatarului rata de leasing (Av3) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă.000 (Rc2) d) Încasăm de la locatar contravaloarea facturii prin cont: 5121 = 4111 9. împreună cu TVA colectat 19%.

400 16.200 (Av3) 13. împreună cu TVA colectat 19%.000 (Rc3) d) Încasăm de la locatar contravaloarea facturii prin cont: 5121 = 4111 8. Creditarea contului 8038 în partidă simplă cu valoarea reziduală încasată (fără TVA): 8038 (C) = 2. Încasarea de la locatar a contravalorii facturii prin cont: 5121 = 4111 2.200 (D3) c) Diminuăm creanţa imobilizată cu rata facturată (cota parte din Vi) pe seama cheltuielilor din exploatare: 6588 = 2673 6. Primirea facturii de avans de la locator de 3.400 456 14. de 2.472 = 766 1.600 .600 lei: 409 = 404 29 3. La expirarea contractului de leasing se facturează locatarului utilajul la valoarea reziduală prevăzută în contract prin acordul părţilor. Diminuarea creanţei imobilizate cu valoarea reziduală: 6588 = 2673 2. În contabilitatea locatarului 1. II.400 lei.568 e) Credităm în partidă simplă contul 8038 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru primul an: 8038 (C) = 7. dreptul de proprietate fiind transferat asupra locatarului: 4111 = % 706 4427 2.856 15.400 Contul 8038 se soldează la fel ca şi conturile de creanţe imobilizate cu dobânzile aferente.856 2.

000 (avans + rate de capital + valoare reziduală) Totodată.600 1. debitând în partidă simplă contul 8036 „Redevenţe. ca o datorie pe termen lung. respectiv ca o dobândă aferentă împrumutului pe termen lung de la punctul 3. (total dobândă din tabel) 471 = 1687 7. utilajul intrând în patrimoniu: 2131 = 167 24.000 3.424 6.200 5. Înregistrarea sumei totale de plată fără TVA. formată din: avans + rate + dobânzi + valoare reziduală. Plata avansului către locator prin cont: 404 = 5121 3. se primeşte şi graficul de rambursare. 4.600 8. împreună cu TVA deductibil 19%: % = 404 167 1687 4426 11. 8036 (D) = 31. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing vor fi: Anul 1: a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (Av1) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă. Înregistrarea dobânzii totale de plată ca o cheltuială în avans prin contul 471. Creditarea contului 8036 cu avansul plătit: 3.600 8036 (C) = 3.2.600 3.200 (total Av din tabel + avans + valoare reziduală sau Vi + total dobânzi) 6. locaţii de gestiune şi chirii”).824 b) Trecem dobânda facturată de la cheltuieli în avans la cheltuieli cu dobânzile: 666 = 471 3. Diminuarea datoriei pe termen lung cu valoarea avansului plătit: 167 = 409 7. Primirea utilajului de la locator în regim de leasing financiar se va înregistra la Vi.600 (D1) 30 .

996 6.000 2.000 (:12 luni) Anul 3 a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (Av3) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă.000 (:12 luni) Anul 2 a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (Av2) cuprinzând cota parte din Vi + dobânda aferentă. împreună cu TVA deductibil 19%: % = 404 167 1687 4426 9.400 (Av2) e) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului aferent anului 2.c) Plătim locatorului contravaloarea facturii prin cont: 404 = 5121 11.596 b) Trecem dobânda facturată de la cheltuieli în avans la cheltuieli cu dobânzile: 666 = 471 2. cu rata de leasing plătită (fără TVA) pentru primul an: 8036 (C) = 9. calculată în funcţie de: Vi=24.400 (D2) c) Plătim locatorului contravaloarea facturii prin cont: 404 = 5121 9. împreună cu TVA deductibil 19%: 31 .000 lei / an D 3 ani 6811 = 2813 8. 6811 = 2813 8.000 lei Rezultă A l = i = = 8.400 1.424 d) Credităm în partidă simplă contul 8036. V 24.996 d) Credităm în partidă simplă contul 8036. cu rata de leasing plătită (fără TVA) pentru anul 2: 8036 (C) = 8.000 lei şi D=3 ani.600 (Av1) e) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului aferent anului 1.

cât şi la sfârşitul fiecărui an.200 1. la fel ca şi conturile de datorii pe termen lung cu dobânzile aferente.400 lei.000 1.856 2. Dacă locatorul este nerezident şi locatarul rezident. TVA deductibil 19%. Creditarea contului 8036 în partidă simplu cu valoarea reziduală plătită (fără TVA): 8036 (C) = 2.200 (D3) c) Plătim locatorului contravaloarea facturii prin cont: 404 = 5121 8. Obs. nu se mai aplică TVA.856 11.000 (:12 luni) 9. La expirarea contractului de leasing se primeşte de la locator factura pentru valoarea reziduală convenită de 2. 6811 = 2813 8. în schimb se ţine cont de diferenţele de curs valutar.200 (Av3) e) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului aferent anului 3.% = 404 167 1687 4426 8. 32 . cât şi pentru dobânda aferentă acesteia.568 6. cu rata de leasing plătită (fără TVA) pentru anul 3: 8036 (C) = 7. Plata către locator a contravalorii facturii prin cont: 404 = 5121 2. atât pentru datoria neachitată.368 b) Trecem dobânda facturată de la cheltuieli în avans la cheltuieli cu dobânzile: 666 = 471 1.400 Contul 8036 se soldează. contractul de leasing financiar a fost încheiat între un locator şi un locatar cu sediul în România. atât la plata ratelor.: În exemplu prezentat.400 456 10.568 d) Credităm în partidă simplă contul 8036. dreptul de proprietate fiind transferat asupra locatarului: % = 404 167 4426 2.

operaţiunea nu reprezintă livrare de bunuri. cât şi pentru TVA-ul aferent valorii reziduale. Pentru simplificare. caz în care persoana care preia contractul de leasing are aceleaşi obligaţii dar şi aceleaşi drepturi pe care le-a avut şi cedentul. 33 . fapt dovedit prin ratele lunare facturate de locator în baza graficului anexă la contract. sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimbă locatorul. Se consideră prestare de serviciu operaţiunea de transmitere a folosinţei bunului. Exemplu: O societate plătitoare de TVA a încheiat la începutul anului 2007 un contract de leasing financiar pentru un mijloc de transport. Firma care preia bunul în leasing (noul utilizator) nu poate fi considerată beneficiarul firmei cedente. Pentru un contract de leasing cesionat se păstrează tratamentul fiscal al limitării dreptului de deducere a TVA. Pe durata contractului.000 lei. În acest caz nu se respectă legislaţia fiscală ce prevede că locatorul poate transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului doar la sfârşitul contractului de leasing. atât pentru TVA-ul deductibil aferent ratelor preluate în cadrul contractului de leasing în curs de derulare. când utilizatorul a cesionat contractul de leasing.000 lei şi cheltuieli cu dobânzile de 4. Utilizatorul cedent. Emiterea facturii este obligatorie pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii către beneficiar. de asemenea. Prin cesionarea contractului de leasing nu are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra bunului cesionat sau o prestare de servicii constând în punerea la dispoziţie a cestui bun. Operaţiunea este considerată în continuare o prestare de servicii. întrucât se consideră că persoana care preia contractul de leasing continuă persoana cedentului. utilizatorul a înregistrat cheltuieli cu amortizarea mijlocului de transport în valoare totală de 27. cesiunea nu generează exigibilitatea TVA. cumpărătorul trebuie să analizeze în ce măsură legea îi permite exercitarea dreptului de deducere sau îi limitează acest drept. Cesiunea contractului de leasing Dacă în cursul derulării unui contract de leasing financiar intervine o cesiune între utilizatori cu acceptul locatorului (finanţatorului). Contractul s-a derulat până la 31 martie 2009. nefiind proprietarul bunului cesionat. amortizabil linear în 5 ani.500 lei. la valoare de contract 60.3. presupunem că la momentul cesiunii ratele de capital plătite însumau 27. nu poate întocmi factură către viitorul utilizator. cu dobânzi totale de plată 10. Nu se consideră prestare de serviciu operaţiunea de livrare a bunului cu plata în rate.000 lei.3. Prin urmare.000 lei.

000 Valoare amortizată în perioada 1 ian.4. evidenţiind ieşirea din patrimoniu a mijlocului de transport la valoarea din contractul de leasing de 60. se aplică TVA colectat 19%. înregistrând astfel: 461 = % 7583 (704) 4427 3.000 lei. TVA colectat 19%.2009: 8036 (C) = 38.03.000 lei. Factura trebuie emisă de cedent către cesionar numai în situaţia în care firma cedentă percepe un comision sau doreşte să recupereze o parte din avansul şi ratele de leasing achitate anterior locatorului.500 (10.000 33.500) Se creditează în partidă simplă contul 8036 cu valoarea totală neachitată la 31.000 570 34 . din care a amortizat 27.Conform codului fiscal. el va emite factură. utilizatorul este considerat proprietar al bunului primit de la locator doar din punct de vedere fiscal. 2007-31 martie 2009 Valoare rămasă în momentul cesiunii contractului de leasing Se stornează prin formulă inversă dobânda rămasă de plată.500 (33.570 3. trecută anterior pe cheltuieli în avans: 1687 = 471 5. În acest caz.000 . Cedentul va înregistra cedarea contractului de leasing.000 + 5.500) Dacă cedentul percepe cesionarului un comision de 3.000 lei: % = 2133 2813 167 60. dar nu şi din punct de vedere juridic şi contabil.000 27.

În cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare din România sau din vânzarea/ cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. Cadrul legislativ şi sfera de aplicare Contribuabilii care intră în sfera de aplicare a impozitului pe profit sunt firmele care.1. cât şi din străinătate. Impozitul minim datorat la bugetul statului se numeşte impozit forfetar. pentru veniturile realizate atât în România. Impozitul pe profit se aplică după cum urmează: În cazul persoanelor juridice române. se reţine şi se virează de către persoana juridică română. 35 . În cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. Persoanele juridice străine ce îşi desfăşoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România. În cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. atât din România. cât şi în străinătate. cât şi în străinătate. asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă. asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent. Acest impozit este condiţionat la plată prin introducerea unui plafon minim obligatoriu. caz în care impozitul datorat de persoana fizică se calculează.Capitolul IV IMPOZITUL FORFETAR Unul dintre cele mai importante impozite datorate de firmă la bugetul statului este impozitul pe profit. Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. respectiv: Persoanele juridice române. obţin profit atât pe teritoriul României. care diferă în funcţie de cifra de afaceri obţinută de firmă. din asocieri fără personalitate juridică. Persoanele juridice străine ce realizează venituri din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. 4. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane. în urma activităţii desfăşurate. Persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente ce îşi desfăşoară activitatea în România într-o asociere fără personalitate juridică.

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Contribuţii băneşti ale membrilor. Venituri din cedarea activelor care nu au fost folosite pentru activităţi economice. Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte. Instituţiile publice. taxe şi penalităţi sportive. Aceste organizaţii sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul de 15. cazinourilor sau pariurilor sportive (inclusiv firmele ce desfăşoară asemenea activităţi în baza unui contract de asociere) 36 . Taxe de înregistrare. Surse obţinute din fonduri publice sau finanţări nerambursabile. ţinând cont că anul fiscal este anul calendaristic. discotecilor. Fundaţiile române. Venituri obţinute din acţiuni ocazionale.În cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică. Donaţii şi sponsorizări. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Dividende şi dobânzi obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite. Venituri obţinute din vize. dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. cluburilor de noapte. Sume primite ca impozit pe venit datorat de persoane fizice. Venituri din despăgubiri de la societăţi de asigurare. Sunt scutiţi de la plata impozitului: Trezoreria statului. Cultele religioase. Cota de impozit pe profit este de 16% şi se aplică asupra profitului impozabil. Ele datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor. cele sindicale şi cele patronale sunt scutite numai pentru următoarele tipuri de venituri: Cotizaţii şi taxe de înscriere.000 euro (echivalentul în lei) într-un an fiscal. Instituţiile de învăţământ particular acreditate şi cele autorizate. Banca Naţională a României. Venituri din reclamă şi publicitate. Venituri pentru care datorează impozit pe spectacole. Fondul de compensare a investitorilor. Organizaţiile non-profit.

protecţia mediului etc.E. la firmele la care se deţin titlurile. Dividendele primite de la o persoană juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru U. Prin asimilare cu veniturile neimpozabile. societăţi-mamă. venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. retragerii.E. veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. (dacă deţine minim 10% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru. din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile. care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre U. Dividendele primite de la sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre U. Veniturile neimpozabile (deducerile fiscale) sunt: Dividendele primite de la o persoană juridică română. cesionării... cercetare-dezvoltare. precum şi diferenţele favorabile aferente investiţiilor financiare pe termen lung (acţiuni deţinute la societăţi afiliate. prime de asigurare pentru riscuri profesionale..E. dacă persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile de la punctul anterior. dacă persoana juridică străină întruneşte cumulativ condiţiile amintite. inclusiv cele reglementate prin acte normative (referitor la cele din urmă avem: cheltuieli cu protecţia muncii. Diferenţele favorabile aferente titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. constituie deducere fiscală şi rezerva legală calculată în procent de 5% din profitul brut. Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere.).E. iar participaţia la data înregistrării venitului era deţinută pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani). 37 . Profitul impozabil ca bază de impozitare se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor într-un an fiscal. reclamă şi publicitate.şi care calculează un impozit pe profit pentru aceste activităţi sub 5% din veniturile respective. sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate. ele sunt impozabile la data donării lor. marketing. titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări). până când rezerva atinge 20% din capitalul social subscris şi vărsat. Pentru calculul profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. transport şi cazare pentru salariaţi. beneficiilor sau primelor de emisiune. formare profesională. din care se scad veniturile neimpozabile (deducerile fiscale) şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile fiscal. lichidării şi la data retragerii capitalului social la firma la care se deţin titlurile de participare. Dividendele primite de către o societate-mamă de la o filială a sa situată într-un stat membru U.

deces. creşelor. Cheltuieli ce depăşesc limitele legale amintite anterior. întreţinerea şi repararea autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii de conducere. în limita a cel mult un singur autoturism pentru o persoană. Cheltuieli cu sponsorizare şi mecenat în limita a 3‰ din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. proteze.Există şi o serie de cheltuieli care au deductibilitate limitată: Cheltuieli cu protocolul în limita a 2% din profitul brut. împreună cu TVA-ul aferent (sunt exceptate cazurile de forţă majoră). cantinelor. muzeelor. întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu. care nu sunt incluse în veniturile salariale ale acestuia. Tichetele de masă. neimputabile. Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. căminelor de nefamilişti. fără a lua în calcul cheltuielile de protocol şi cele cu impozitul pe profit. 38 . Cheltuieli cu dobânzi şi diferenţe de curs valutar. Cheltuielile cu TVA aferent bunurilor acordate angajaţilor sub formă de avantaje în natură. în limita corespunzătoare suprafeţelor construite. Cheltuieli cu funcţionarea. bibliotecilor. Cheltuieli cu prime de asigurare plătite de firmă în numele angajatului. Cheltuieli ce nu au la bază documente justificative. Cheltuieli cu taxe şi cotizaţii către organizaţii neguvernamentale ce au legătură cu activitatea firmei şi care depăşesc echivalentul în lei a 4. în limita a de 2. Amenzile şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române. Cheltuieli cu funcţionarea. Cheltuieli cu amortizări. bazelor sportive. Perisabilităţile în limitele legale. precum şi cheltuieli cu funcţionarea grădiniţelor. boli grave.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. Cheltuieli cu diferenţe nefavorabile ale titlurilor de participare la firmele la care se deţin participaţii. Cheltuielile sociale (ajutoare pentru naştere.000 euro anual. şcolilor – toate aflate sub patronajul firmelor) în limita a 2 % din fondul de salarii brut. Cheltuieli cu pensii facultative şi prime de asigurare de sănătate în limita a 200 euro pe an pentru fiecare dintre ele. cluburilor. Cheltuielile cu provizioane şi rezerve. Cheltuieli cu deplasarea în România şi în străinătate. Bunurile de natura activelor corporale şi stocurilor constate lipsă în gestiune sau degradate. Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt: Cheltuielile cu impozitul pe profit datorate anterior.

au obligaţia să depună declaraţia anuală şi să plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la Registrul comerţului. Începând cu data de 1 ianuarie 2010 microîntreprinderile sunt obligate şi ele la plata impozitului pe profit la fel cu firmele mari. Termenul limită de depunere a Declaraţiei este 15 aprilie inclusiv al anului următor. Firmele care îşi încetează activitatea în cursul anului fiscal. Termenul de exigibilitate în acest caz coincide cu cel menţionat pentru firmele mari. până la această dată.12. transport de personal la şi de la firmă. respectiv obligaţia de a declara şi plăti impozitul este trimestrial. 39 . Contribuabilii care definitivează închiderea exerciţiului financiar până pe 15 februarie.Termenul de exigibilitate a impozitului pe profit. vehicule utilizate de agenţi de vânzări şi de recrutare a forţei de muncă). cu următoarele excepţii: o Vehicule utilizate exclusiv pentru intervenţie. întreţinere şi reparaţii. curierat. Pentru ultimul trimestru al anului. Introducerea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit pentru contribuabilii nou înfiinţaţi.2010) a cheltuielilor cu combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate ce sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane. care au înregistrat pierdere fiscală în 2008.500 kg şi cu maxim 9 scaune de pasageri. care de reportaj. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit declarat. Acordarea deductibilităţii limitate a cheltuielilor de funcţionare.05.2009 – 31. inclusiv scaunul şoferului. depun Declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul aferent anului fiscal încheiat. pază şi protecţie. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. exclusiv cheltuielile cu combustibilul pentru autoturismele folosite de angajaţii cu funcţii de conducere la cel mult un autoturism pe persoană. începând cu 1 mai 2009 au intrat în vigoare prevederile OUG 34/2009 referitoare la impozitul forfetar. Considerarea ca nedeductibile (în perioada 1. urmând ca plata finală pentru anul fiscal să se faţă până la termenul de depunere a Declaraţiei privind impozitul pe profit anual (Declaraţia 100). Introducerea impozitului minim pentru societăţile comerciale bancare – persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor – persoane juridice străine. contribuabilii plătesc o sumă egală cu impozitul calculat la trimestrul III. Referitor la impozitul pe profit. reparaţii. cu o greutate maximă de 3. cu Normele de aplicare HG 488/2009 care se pot rezuma astfel: Introducerea unui impozit minim de plată în funcţie de veniturile înregistrate în anul precedent.

Impozitarea rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe şi a terenurilor înregistrate după 1. reparaţii şi întreţinere cu deductibilitate limitată la nivelul unui autoturism pe persoană. În concluzie: • Autoturismele utilizate de persoanele cu funcţii de conducere au cheltuieli de funcţionare. 40 . • Vehiculele încadrate la excepţii au cheltuielile de funcţionare. întreţinere şi reparaţii cu deductibilitate integrală.01. cheltuielile cu reparaţiile. inclusiv pentru activitatea şcolilor de şoferi. Conform acestor reglementări. Justificarea consumului de combustibil în baza foilor de parcurs de unde să rezulte consumul şi deplasarea în scopul respectiv. Existenţa facturilor emise pentru asemenea prestări de servicii (transport. distribuţie etc. indiferent de situaţia economică pe care o au (profit sau pierdere) şi indiferent de domeniul de activitate. În orice alte condiţii (decât cele menţionate mai sus ca excepţii) cheltuiala cu combustibil este nedeductibilă fiscal. închiriere. întreţinerea şi funcţionarea acestuia sunt nedeductibile fiscal.o Vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plată.). • Cheltuielile cu combustibilul pentru autoturismele de mai sus sunt nedeductibile fiscal. • Dacă vehiculele nu sunt utilizate în categoriile cuprinse la excepţii şi avem mai mult de un autoturism pe conducător. Impozitul minim de plată se introduce pentru contribuabilii la care impozitul pe profit este mai mic decât impozitul minim corespunzător tranşei de venituri totale obţinute. firmele plătesc impozit pe profit. o Vehicule utilizate pentru închiriere către alte persoane. care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau a cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate. Nu datorează impozit minim: Firmele înscrise la Registrul Comerţului ca inactive. Pentru a deduce cheltuielile cu combustibilul aferente vehiculelor specificate ca excepţii trebuie să demonstrăm: Desfăşurarea activităţii prin înscrierea ei în obiectul de activitate. curierat. inclusiv taxiuri.2004.

Firmele care la 1.05.2009 erau înscrise ca inactive la Registrul Comerţului, dar cărora le expira termenul de inactivitate în cursul anului (acestea nu plătesc în 2009, în schimb vor plăti începând cu anul 2010). Firmele nou înfiinţate nu plătesc pentru anul în care au fost înregistrate la Registrul Comerţului dar plătesc începând cu anul următor.
Datorează impozit forfetar: Firmele plătitoare de impozit pe profit, inclusiv microîntreprinderile, care nu se încadrează în categoriile de mai sus. Firmele care se înfiinţează în cursul anului, în urma reorganizării (fuziune, diviziune etc.) şi care sunt obligate la plata impozitului minim anual începând cu luna înfiinţării. Veniturile care se iau în calcul la încadrarea în grila de impozitare sunt veniturile totale înregistrate la 31 decembrie anul precedent, din care se scad: Veniturile din variaţia stocurilor. Veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale. Veniturile din exploatare, reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor surse pentru finanţarea investiţiilor. Veniturile din reducerea şi anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. Veniturile rezultate din anularea datoriilor şi majorărilor datorate la bugetul statului, care au fost cheltuieli nedeductibile fiscal la calculul profitului impozabil. Veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare. Veniturile neimpozabile prevăzute expres în acte normative.

Grila de impozitare este următoarea: Venituri totale anuale (lei) 0 – 52.000 52.001 – 215.000 215.001 – 430.000 430.001 – 4.300.000 4.300.001 – 21.500.000 21.500.001 – 129.000.000 Peste 129.000.001

Impozit minim anual (lei) 2.200 (500 euro) 4.300 (1.000 euro) 6.500 (1.500 euro) 8.600 (2.000 euro) 11.000 (2.500 euro) 22.000 (5.000 euro) 43.000 (10.000 euro)

Exceptaţi de la plata impozitului forfetar sunt: Persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente ce desfăşoară activităţi în România într-o asociere fără personalitate juridică. Persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice române pentru veniturile realizate din asocieri fără personalitate juridică.

41

Persoane juridice străine ce realizează venituri din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare din România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. Trezoreria Statului. Instituţiile publice. Fundaţiile. Cultele religioase. Instituţiile de învăţământ particular acreditate şi autorizate. Banca Naţională a României. Organizaţiile non-profit. Asociaţiile de proprietari. Sindicatele, patronatele etc.
4.2. Modalităţile de calcul şi înregistrare

Aşa cum am menţionat, impozitul forfetar se aplică în cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit. Calculul se face trimestrial, presupunând următoarele etape: Determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului după metodologia cunoscută: Impozit pe profit = 16% × Profitul impozabil, unde: Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Deduceri fiscale (venituri neimpozabile) + Cheltuielile nedeductibile fiscal Calculul impozitului pe profit se face pe fiecare trimestru cumulat de 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului respectiv. Pentru a determina impozitul pe profit aferent trimestrului de calcul, din impozitul pe profit cumulat se scade impozitul pe profit datorat anterior (de exemplu, pentru trimestrul II se scade din impozitul calculat pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie impozitul datorat pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie, în mod asemănător pentru trimestrele III şi IV. Încadrarea în tranşa de venituri totale obţinute în anul anterior pentru a determina impozitul minim datorat la bugetul statului, după care împărţim impozitul minim anual la 4 pentru a determina impozitul minim pe trimestru. Compararea impozitului pe profit calculat la trimestru cu impozitul minim calculat la trimestru (impozitul minim anual din tabel : 4). Întrucât avem relaţia: Impozit de plată anual = max.(impozitul minim anual; impozitul pe profit) rezultă că: Dacă firma are impozit pe profit mai mic decât impozitul minim, va plăti la buget impozitul minim. Dacă firma are impozit pe profit mai mare decât impozitul minim, va plăti la buget impozitul pe profit. Obs.: Întrucât legea se aplică începând cu 1 mai 2009, calculul se face pentru trimestrul II 2009 cuprinzând doar lunile mai şi iunie.
42

În aceste condiţii, impozitul minim pe cele două luni se determină conform relaţiei: Im pozit min im anual Impozitul minim pe trimestrul II 2009 = × 2 luni 12 luni Se compară impozitul pe profit aferent trimestrului II 2009 cu impozitul minim calculat mai sus şi se plăteşte suma cea mai mare. Pentru trimestrele III şi IV 2009 se compară impozitul pe profit calculat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim trimestrial ⎛ Im pozit min im anual ⎞ ⎜ ⎟. 4 ⎝ ⎠ Exemplu privind calculul impozitului forfetar la o firmă plătitoare de impozit pe profit: O firmă înregistrează în trimestrul I 2010 următoarele venituri şi cheltuieli cumulate de la 1 ianuarie la 31 martie 2010: Total venituri = 60.000 lei, din care: o Venituri din vânzări de mărfuri = 30.000 lei. o Venituri din vânzări de produse finite = 10.000 lei. o Venituri din producţia de imobilizări corporale = 5.000 lei. o Venituri din dividende încasate de la alte firme = 2.000 lei. o Venituri din chirii = 10.000 lei. o Venituri din dobânzi = 3.000 lei. Total cheltuieli = 50.000 lei, din care: o Cheltuieli cu mărfurile = 20.000 lei. o Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei. o Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 5.000 lei. o Cheltuieli cu protocolul = 3.000 lei. o Cheltuieli cu dobânzile = 8.000 lei. o Cheltuieli cu materiile prime = 4.000 lei. Pentru anul 2009, firma a înregistrat venituri totale în valoare de 55.000 lei, toate contând pentru determinarea impozitului minim, conform legii.

Rezolvare: I. Calculăm impozitul pe profit pentru trimestrul I 2010: Profit brut contabil = Total venituri – Total cheltuieli = 60.000 – 50.000 = 10.000 lei. Deduceri fiscale (venituri deductibile) : Venituri din dividende încasate de la alte firme = 2.000 lei. Cheltuieli nedeductibile fiscal: Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 5.000 lei Depăşirea plafonului legal la cheltuielile cu protocolul = 3.000 – 260 = 2.740 lei. Determinăm plafonul cu protocolul astfel: 2%(profit brut + cheltuieli de protocol) = 2%(10.000 + 3.000) = 260 lei. Total cheltuieli nedeductibile fiscal = 7.740 lei
43

000 lei. o Cheltuieli cu mărfuri = 40.000 lei. Impozit minim datorat pentru trimestrul I 2010 = 1.Profit impozabil pe trimestrul I = Profit brut contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile fiscal = 10. o Venituri din dobânzi = 6.000 lei.000 lei. II.000 lei. o Venituri din vânzări de produse finite = 15.000 – 2. o Venituri din chirii = 11.300 lei.000 lei.740 = 15. Impozit minim anual corespunzător acestor venituri. o Cheltuieli cu salariile = 17.740 = 2. o Cheltuieli cu protocolul = 5.000 lei. Total cheltuieli = 88.000 lei. 44 .000 lei. o Venituri din producţia de imobilizări corporale = 5.518 lei. o Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 6.518 lei.740 lei Impozit pe profit trimestrul I = 16% × Profit impozabil trimestrul I = 16% × 15.518 (până pe 25 aprilie 2010) La sfârşitul trimestrului II 2010 situaţia cumulată a veniturilor şi cheltuielilor de la 1 ianuarie la 30 iunie 2010 este următoarea: Total venituri = 100.000 lei. Comparăm impozitul pe profit calculat la trimestrul I cu impozitul minim datorat pe trimestrul I şi plătim la bugetul statului suma cea mai mare: Impozit pe profit pentru trimestrul I 2010 = 2. din care: o Cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate pentru trimestrul I = 2. Rezultă că plătim la bugetul statului impozitul pe profit de 2.000 lei.000 lei. Im pozit min im anual = Impozit minim datorat aferent trimestrului I 2010 = 4 4. 691 = 4411 4411 = 5121 2. o Venituri din dividende = 3.518 lei.518 lei. conform grilei de impozitare: 4.000 lei.000 lei.518 lei. din care: o Venituri din vânzări de mărfuri = 60. o Cheltuieli cu materiile prime = 10.000 + 7. o Cheltuieli cu dobânzile = 8. Calculăm impozitul minim datorat pe trimestrul I 2010: Total venituri înregistrate în anul precedent = 55.075 lei 4 III.075 lei.300 = 1.518 2.

Întrucât rezultatul este pierdere.075 lei. rezultă impozitul pe profit datorat la buget = 0.518) = 380 lei. Deduceri fiscale cumulate: Venituri din dividende = 3. II. o Depăşirea plafonului legal la cheltuielile cu protocolul = 5.000 + 2.482 lei. Calculăm impozitul minim datorat pe trimestrul II 2010: Total venituri înregistrate în 2009 = 55.000 + 13. Impozit minim datorat pe trimestrul II 2010 = 1. Am calculat plafonul cu protocolul cumulat astfel: 2% (11. Comparăm impozitul pe profit cu impozitul minim şi plătim la buget suma cea mai mare: Impozit pe profit pe trimestrul II 2010 = 941 lei. Impozit pe profit datorat pe trimestrul I = 2.075 (până pe 25 iulie 2010) La fel procedăm pentru trimestrele III şi IV ale anului 2010. o Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 6. Impozit minim anual.620 = 3.518 = 11.300 Impozit minim anual pentru trimestrul II 2010 = = 1.075 1.459 lei.300 lei. Calculăm impozitul minim datorat pe trimestrul I în funcţie de totalul 4. impozitul minim: 45 .518 lei.459 – 2.075 lei Rezultă că datorăm la buget 1.: Dacă în trimestrul I al anului 2010 rezultatul financiar ar fi fost pierdere.482 – 3.138 = 21.518 = 941 lei II. Total cheltuieli nedeductibile fiscal cumulate = 13. Impozit pe profit datorat pe trimestrul II = 3.482 + 5. Cheltuieli nedeductibile fiscal cumulate: o Cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate anterior pe trimestrul I = 2.000 – 88.075 lei 4 III. am fi avut următoarele etape: I.000 lei.000 lei.I.000 lei.620 lei.000 – 380 = 4.075 lei 4 III.138 lei Profit impozabil cumulat = 11. Obs. conform grilei = 4. Calculăm impozitul pe profit pentru trimestrul II 2010: Profit brut contabil cumulat = 100.518 lei.075 lei.300 veniturilor din 2009: = 1.620 lei Impozit pe profit cumulat = 16 % × 21. Comparăm cele două impozite şi plătim la buget suma cea mai mare: Impozit pe profit trimestrul I = 0 Impozit minim datorat trimestrul I = 1. 4. Rezultă că plătim la bugetul statului impozitul minim de 1075 lei: 691 = 4411 4411 = 5121 1.

care au fost prezentate pe larg la primul punct al capitolului. Valoarea contabilă a unei datorii este mai mare decât baza fiscală. Valoarea contabilă a unei datorii este mai mică decât baza fiscală. 46 . în vederea impozitării. Rezultatul fiscal este profitul sau pierderea eferentă exerciţiului. definindu-le astfel: Rezultatul contabil este profitul sau pierderea aferentă unei perioade. Diferenţa temporară deductibilă rezultă atunci când: Valoarea contabilă a unei creanţe este mai mică decât baza fiscală. Diferenţe temporare deductibile. O diferenţă temporară impozabilă determină o creştere a impozitului exigibil în perioadele următoare şi generează o datorie de impozit amânat. Diferenţele temporare intervin ca urmare a faptului că incidenţa fiscală a unor tranzacţii are loc la un moment diferit de cel al recunoaşterii acestora în contabilitate. Im pozitul ⎛ Re zultat Deduceri Cheltuieli ⎞ =⎜ ⎜ contabil − fiscale + nedeductibile fiscal ⎟ × 16% ⎟ exigibil ⎝ ⎠ b. impozitul exigibil reprezintă valoarea impozitului pe profit. Între cele două rezultate există diferenţe care se împart în două categorii: Diferenţe permanente. Există două tipuri de diferenţe temporare: Diferenţe temporare impozabile. Diferenţa temporară impozabilă rezultă atunci când: Valoarea contabilă a unei creanţe este mai mare decât baza fiscală. Impozitul amânat IAS 12 face distincţia între rezultatul contabil şi cel fiscal.075 1. Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. O diferenţă temporară deductibilă determină diminuarea impozitului exigibil în perioadele viitoare şi generează o creanţa de impozit amânat. în raport cu profitul impozabil sau pierderea fiscală aferente unei perioade.3.691 = 4411 4411 = 5121 1. Astfel. Diferenţele temporare apar atunci când valoarea contabilă a unei creanţe sau a unei datorii este diferită de valoarea atribuită de autoritatea fiscală creanţei sau datoriei respective. Diferenţe temporare. a. determinate pe baza regulilor stabilite de autoritatea fiscală. Prin urmare. plătibil sau recuperabil. pe baza cărora impozitul pe profit este plătibil sau recuperabil.075 (până pe 25 aprilie 2010) 4. înaintea deducerii cheltuielilor cu impozitul. Diferenţele permanente sunt reprezentate prin deducerile fiscale şi cheltuielile nedeductibile fiscal.

„Metoda degresivă – varianta AD1”. Exemplu: Utilizând datele din capitolul I de la punctul 1. Rezolvare: Anterior am calculat: 1 c l = × 100 = 20% 5 c dl = 20% × 15 = 30% . Baza fiscala Valoarea contabila Sume deductibile rezultate Sume impozabile rezultate = − + a unei datorii a datoriei din plata datoriei din plata datoriei Dacă aplicăm cota de impozitare de 16% asupra diferenţelor temporare. Prin compararea amortizării fiscale anuale cu amortizarea lineară contabilă anuală.1. Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat nu trebuie să fie actualizate.Valoarea contabilă a creanţelor sau datoriilor se obţine prin aplicarea normelor contabile. Dacă avantajele economice nu sunt impozabile. presupunem că avem utilajul cu Vi=90. ele rămânând la valoarea la care au fost înregistrate în contabilitate. rezultă datorii şi creanţe privind impozitul amânat. în timp ce baza fiscală se obţine prin aplicarea regulilor fiscale. Baza fiscala Valoarea contabila Sume impozabile rezultate Sume deductibile rezultate = − + a unei creante a creantei din recuperarea creantei din recuperarea creantei Baza fiscală a unei datorii reprezintă valoarea contabilă a acesteia diminuată cu orice sume ce vor fi deduse în scopuri fiscale din această datorie. rezultă datorii sau creanţe de impozit amânat. 47 . astfel: Diferenţe temporare impozabile × 16% = Datorii de impozit amânat Diferenţe temporare deductibile × 16% = Creanţe de impozit amânat (Pierderi fiscale) Impozitul amânat trebuie să fie contabilizat la venituri sau cheltuieli şi inclus în rezultatul exerciţiului.000 lei şi D=5 ani. Un exemplu de operaţiune ce generează impozit amânat îl constituie aplicarea metodelor de amortizare fiscală a mijloacelor fixe. Baza fiscală a unei creanţe reprezintă valoarea ce va fi dedusă în scopuri fiscale din avantajele pe care le va genera firma atunci când recuperează valoarea contabilă a creanţei. baza fiscală a creanţei egală cu valoarea sa contabilă. amortizabil degresiv în varianta AD1.

) 528 (ven.700 – 18. generează o creanţă privind impozitul amânat (un venit) de: 16% × 3.Amortizarea degresivă anuală în varianta AD1: Anul 1: 90.700 lei / an 3 Pentru a calcula impozitul amânat generat de aplicarea amortizării fiscale.700 90. generează o datorie privind impozitul amânat (o cheltuială) de: 16% × 9. sau: V 90. la care baza fiscală este mai mică decât valoarea contabilă.000 × 30% = 18.000 = 9.000 – 18.400 14.100 Anul 3.440 (chelt. vom avea: Ani Valoare de amortizat cd Amortizarea anuală AD1 Valoare Amortizarea Diferenţe Datorii/ creanţe rămasă de anuală temporare de impozit amortizat lineară (+/-) amânat 1. la care baza fiscală este mai mare decât valoarea contabilă. Sintetizând într-un tabel cele prezentate. constatăm că totalul este 0.000 lei Rezultă o diferenţă temporară de 18.000 lei/an.000 lei Rezultă o diferenţă temporară de 14. 2.000 lei.300 = 528 lei.400 14.000 × 30% = 27.) 528 (ven.900 lei Al = 18.000 lei Rezultă o diferenţă temporară de 27.300 -3.700 X 30% 30% X 27. 5: Ad = 14.700 lei Al = 18.700 X 18.000 × 20% = 18.) 0 48 .300 lei. 3 4. Această diferenţă.000 63.000 90.000 Al = i = = 18. generând o datorie privind impozitul amânat de: 16% × 900 = 144 lei (cheltuială).000 lei Al = 18.000 +9. Această diferenţă.000 = 1.000 +900 -3.900 – 18.900 lei 44.000 18.000 lei Anul 2: 63.000 44. 4.700 14. deci ele se anulează reciproc. 5. Total 90. Ad = 18.300 -3.000 = -3.000 = 900 lei.100 29.700 14. Anul 2: Anul 3. Dacă însumăm diferenţele temporare pe cei 5 ani.100 29.440 lei.000 63.300 0 1. trebuie să determinăm amortizarea lineară (contabilă) astfel: Al = Vi × cl = 90. 4.000 44. rezultând diferenţele temporare (datorii sau creanţe privind impozitul amânat) astfel: Anul 1: Ad = 27.000 18.) 144 (chelt.000 18.000 18.900 14.000 18.000 lei / an D 5 Comparăm anual amortizarea degresivă AD1 (fiscală) cu amortizarea lineară (contabilă). 5: = 14.) 528 (ven.

Referitor la ultima coloană ce evidenţiază datoriile (cheltuieli) şi creanţele (venituri) privind impozitul amânat. Obs. calculate aplicând cota de impozit asupra diferenţelor temporare. întrucât cheltuielile generate de datorii şi veniturile generate de creanţe se anulează reciproc.: Aceleaşi calcule se pot face şi pentru amortizarea degresivă AD2 şi amortizarea accelerată. care de asemenea sunt amortizări fiscale. 49 . constatăm că suma lor pe cei 5 ani este 0.

regularizarea TVA se face cu dreptul de deducere a TVA-ului deductibil şi cu TVA colectat zero.E sau din afara Comunităţii. condiţiile de livrare diferă şi în funcţie de locul până la care exportatorul este obligat la efectuarea acestor cheltuieli: poarta fabricii. DES. Dintre operaţiunile fără drept de deducere menţionăm: spitalizare. Prin urmare. FCA. în sensul că la facturarea bunurilor şi serviciilor către clienţi nu se aplică TVA colectat 19%. din această categorie făcând parte exporturile şi transporturile internaţionale autorizate de bunuri şi persoane. În acest context. Regulamentul INCOTERMS prevede numeroase condiţii de livrare la export: EXW. CIP. DDU. servicii poştale. 50 . Există operaţiuni scutite de TVA fără drept de deducere şi cu drept de deducere. frontiera română. servicii de natură financiar-bancară etc. respectând condiţiile de livrare prevăzute în contractul extern încheiat. şi elemente conexe legate de transportul sau asigurarea bunurilor pe parcurs extern. plata taxelor vamale etc. CAF. învăţământ. din regularizare rezultă întotdeauna TVA de recuperat de la bugetul statului pe care firma de export îl încasează în baza unei Cereri de rambursare. Firmele ce desfăşoară activităţi de export cumpără mărfuri de la furnizorii interni şi le vând cu factură clienţilor externi din U. CIF. DAF. Operaţiunile scutite de TVA cu drept de deducere prezintă un interes deosebit. cămine. FAS. FOB. frontiera străină sau poarta cumpărătorului. dar nu calculează TVA colectat pentru livrările către clienţii externi. La sfârşitul perioadei. CPT. cantine. De asemenea. asistenţă şi protecţie socială. Operaţiunile scutite cu drept de deducere – Exporturile În cazul exporturilor de bunuri şi servicii se aplică aşa-numita „cotă zero” de TVA. DDP. Condiţiile de livrare influenţează preţul extern în sensul că acesta poate cuprinde. se ridică problema dacă firmele în cauză pot sau nu deduce TVA-ul înscris în facturile de achiziţii de la furnizori. DEQ. pe lângă valoarea mărfii vândute.1.Capitolul V OPERAŢIUNILE SCUTITE DE TVA ŞI OPERAŢIUNILE CU REGIM SPECIAL ŞI MIXT Codul fiscal prevede o serie de operaţiuni care nu intră sub incidenţa TVA. care presupune că firmele cu activitate de export înregistrează TVA deductibil 19% aferent achiziţiilor de la furnizorii interni. 5.

2. în ţara cumpărătorului. în contul şi pe riscul propriu. pe o durată stabilită prin contract. În cazul din urmă. Activitatea de export se poate derula atât pe cont propriu. Firma achiziţionează bunurile de la furnizorul intern. Creanţa externă se poate încasa în momentul exportului (la vedere) sau în tranşe. În cazul CIF. Condiţia CAF (sau CFR) – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în momentul ajungerii acesteia la destinaţie. valoarea facturată la export include. în ţara cumpărătorului. Condiţia CIF (Cost. În concluzie. încasarea creanţei de la clientul extern se poate face: la vedere sau pe credit comercial. Condiţia CIF – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în momentul ajungerii acesteia la destinaţie. exportatorul este obligat să îndeplinească formalităţile vamale de export. Exporturile pe cont propriu Presupun că firma de export derulează activitatea în nume propriu (emite factură externă). firma de export va încasa de la client şi o dobândă pe care o include în preţul de facturare al bunurilor exportate. în cazul FOB. Condiţia FOB – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în momentul în care aceasta a trecut balustrada navei în portul de încărcare convenit. încarcă gestiunea şi le vinde cu factură clientului extern. din acest moment toate costurile şi riscurile de pierdere sau de avarie a mărfii se suportă de către cumpărător.1. Condiţia CAF (Cost and Freight). pe lângă valoarea bunurilor. Dintre numeroasele condiţii INCOTERMS vom prezenta următoarele: Condiţia FOB (Free on Board). descărcând gestiunea. numită credit comercial. În ambele cazuri. Insurance and Freight).1. şi cheltuielile de transport extern până la destinaţie. 51 . Prin urmare. iar dacă include dobânzi externe (în cazul creditului comercial) avem FOB brut. 5. În cazul CAF. valoarea facturată la export cuprinde valoarea bunurilor (şi eventualele cheltuieli până la depozitarea bunului pe vapor). Conform acestei clauze. 3. cât şi în comision.Acest fapt determină particularităţi privind înregistrările contabile ale exportului. pe lângă valoarea bunurilor şi cheltuielile de transport extern. Dacă preţul de export nu include dobânzi externe (în cazul încasării la vedere) avem FOB net. 1. valoarea facturată la export include. şi asigurarea externă până la destinaţie.

000 $ şi asigurarea externă de 500 $. Se înregistrează factura de transport extern la cursul exportului de 3 lei/$. în următoarele ipoteze: a. Export în condiţia CAF la valoare externă CAF = 15. unde: n = numărul anilor de credit comercial În ambele cazuri.9 lei/$. Exemplu de export pe cont propriu cu încasare la vedere: O firmă cu activitate de export cumpără marfă cu factură de la furnizorul intern în valoare de 6.Modalitatea de calcul al dobânzii externe diferă în funcţie de durata creditului comercial (pe termen scurt sau pe termen mediu şi lung). cotă TVA = 0. Firma vinde marfa la export pe bază de factură externă. În cazul creditului comercial pe termen scurt. Export în condiţia CIF. curs la facturare 3 lei/$. descărcând gestiunea la cost de achiziţie.000 4426 1.9 lei/$. curs la facturare 3 lei/$. Valoarea externă include transportul extern de 1.000 lei. Valoarea externă include: transportul extern de 1. cotă TVA=0.2 lei/$.000 $. curs la facturare 3 lei/$.000 $. Rezolvare: Cumpărăm marfa cu factură de la furnizorul intern la ca=6.000 $. Se achită datoriile externe faţă de firmele de transport şi asigurare. la cursul de 3.140 52 . c. la valoare externă CIF = 24.000 $. dobânda externă inclusă în preţ se calculează prin formula compusă: D = C (1 + d)n – C. unde: C = creanţa externă 12 d (dobânda recalculată) d’ = 100 + d n = numărul lunilor de credit comercial În cazul creditului comercial pe termen mediu şi lung. Se înregistrează facturile de transport extern şi asigurarea externă la cursul exportului de 3 lei/$. Exportul se realizează pe cont propriu. TVA deductibil 19%.000 lei.1 lei/$. % = 401 7. cu încasarea creanţei externe prin cont la cursul de 3. cotă TVA=0. Se achită datoria externă faţă de firma de transport la cursul de 2.140 371 6. Export în condiţia FOB la valoare externă FOB net = 3.2 lei/$. plătind datoria prin cont. Se încasează creanţa externă la 2. b. dobânda externă inclusă în preţ se calculează prin formula simplă: C × d' D= × n . d=rata anuală a dobânzii. Se încasează creanţa externă la 3. TVA deductibil 19%.

000 $ × 3 lei/$ = 3.000 lei.000 $ × 3 lei/$ = 42.000 Descărcăm gestiunea de marfa vândută la cost de achiziţie: 607 = 371 6.000 Înregistrăm factura de transport extern de la prestatorul de servicii. Export în condiţia CAF: Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA=0: Valoarea externă CAF = 15.000 3.000 $ × 3 lei = 3. Export în condiţia FOB: Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA = 0: Factura externă pentru uz intern cuprinde elementele: Valoare FOB net = 3.000 lei Valoare FOB net (valoare marfă) = 15.1.000 lei 53 .000 $.000 $ .000 $ = 14. prin cont. Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzări de mărfuri şi valoarea transportului extern ca venit din alte activităţi: 4111 = % 707 708 45.000 300 (3000 $ × 3.1 lei/$) (3000 $ × 3 lei/$) b.000 $ 14.000 lei Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzări de mărfuri: 4111 = 707 9.000 (CAF) (FOB net) (transport extern) Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie: 607 = 371 6. faţă de 3 lei/$.000 $ × 3 lei/$ = 45. cu OP.000 Încasăm creanţa externă de 3.000 $ × 3 lei/$ = 9.000 lei Transport extern inclus în preţ = 1.000 42. Rezultă venituri din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 9. prin contul în devize. pe cheltuieli de transport: 1. la 3.1 lei/$.140 a. cu OP: 401 = 5121 7.300 9.Plătim datoria către furnizor.

500 lei Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor.900 100 (1. iar transportul extern şi asigurarea externă ca venit din alte activităţi: 4111 = % 707 708 72.9 lei/$ faţă de 3 lei/$.500 $ 22. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 4111 45.000 $ × 2.000 2.500 (15.000 lei Transport extern inclus în preţ = 1.500 54 .500 $ × 3 lei/$ = 67.000 $ × 3 lei/$ ) 5124 43.9 lei/$) 665 1. Export în condiţia CIF: Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA=0: Valoare externă CIF = 24.500 (CIF) (FOB net) (transport extern + asigurare externă) Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie: 607 = 371 6.9 lei/$) c.000 lei 624 = 401 3.500 lei 613 = 401 1.500 $ = 22. de 1.000 $ .500 4.500 lei Valoare FOB net (valoare marfă) = 24.000 (15.9 lei/$ faţă de 3 lei/$.000 Înregistrăm factura de asigurare externă de la prestatorul de servicii pe cheltuieli cu asigurarea: 500 $ × 3 lei/$ = 1. prin contul în devize cu OP.000 $.000 $ .000 $ × 2. la 2.000 $ × 3 lei/$ = 3.000 $ × 3 lei/$ = 72.000 $ × 3 lei/$ ) (1.000 $ la 2.000 Înregistrăm factura de transport extern de la prestatorul de servicii pe cheltuieli de transport: 1.000 $ × 3 lei/$ = 3.000 lei Asigurare externă inclusă în preţ = 500 $ × 3 lei/$ = 1. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401 = % 5124 765 3.000 Încasăm creanţa externă de 15.000 67.624 = 401 3.500 Plătim factura de transport extern prestatorului. prin contul în devize cu OP.1.

140 lei: 4424 = 4426 1. prin contul în devize cu OP. respective 500 $.000 lei.500 100 (1.140 lei TVA colectat = 0 Rezultă TVA de recuperat = 1.: La sfârşitul perioadei. Se încasează creanţa externă (inclusiv dobânda) la 3.000 $. Marfa se exportă pe credit comercial în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoare externă de 5. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 76.000 4. de 1. TVA deductibil 19%. la 3.000 200 1.Încasăm creanţa externă de 24. curs la facturare 3 lei/$. la 3.140 Exemplu de export pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt O firmă de export cumpără marfă de la furnizorul intern la cost achiziţie 10.2 lei/$ faţă de 3 lei/$.2 lei/$ ) (24.000 $ × 3. TVA deductibil 19%: 55 .2 lei/$ faţă de 3 lei/$.2 lei/$) (1.000 $ × 3.600 1.140 Încasarea TVA-ului prin cont de la bugetul statului: 5121 = 4424 1. % = 5124 401 665 % = 5124 401 665 3.800 72. când regularizăm TVA-ul vom avea: TVA deductibil = 1. achitând datoria prin cont.000 lei. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.000 $ prin contul în devize cu OP.800 (24.200 3. ştiind rata dobânzii de 10% pe an şi termenul de încasare de 6 luni. Rezolvare: Cumpărăm marfa cu factură la ca=10.1 lei/$. Se descarcă gestiunea de marfa vândută.2 lei/$ ) (500 $ × 3 lei/$) Obs.000 $ × 3 lei/$) Plătim facturile de transport şi asigurare către prestatori.500 $.000 $ × 3 lei/$) (500 $ × 3.

500 $ ×3 lei/$ = 16.500$ × 110 × 6 luni = 250$ Dobânda externă inclusă în preţ = 12 luni 250 $ × 3 lei/$ = 750 lei Valoare FOB net (valoare marfă) = 5.1 lei/$ faţă de 3 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 17.500 $ × 3.900 Plătim datoria internă prin cont cu OP: 401 = 5121 11.750 750 (FOB brut) (FOB net) (dobândă externă) Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie: 607 = 371 10.250 $ 5.500 $ × 3 lei/$) Exemplu de export pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu şi lung O firmă de export derulează un export de mărfuri pe credit comercial cu termen 2 ani. la 3. ca venit din dobânzi: 4111 = % 707 766 16. 56 .250 $ = 5.500 lei.900 10. iar dobânda externă.000 1.000 Încasăm creanţa externă (inclusiv dobânda) de 5.050 16.% = 401 371 4426 11.250 $ × 3 lei/$ = 15.900 Vindem marfa cu factură la export.500 $ prin contul în devize cu OP.500 15. 10 5.1 lei/$ ) (5.500 550 (5.750 lei Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor.500 $ . cu cotă TVA=0: Valoare FOB brut (valoare marfă + dobândă externă) = 5.

000 $ (valoare export) – 5. La sfârşitul fiecărui an se înregistrează diferenţele de curs valutar pentru creanţele neîncasate. Se descarcă gestiunea de marfa vândută. ştiind următoarele cursuri de încasare: 3 lei/$ în anul 1 şi 3. la cursul de 3.1 lei/$. trecând la venituri dobânda încasată. se încasează de la client garanţia materială la 3.000 $.000 $ (avans încasat) – 20.000 $ (sumă încasată în momentul exportului la acelaşi curs) = 25. Se cumpără marfa cu factură de la furnizor la cost achiziţie 50. Dobânda externă inclusă în preţ se va calcula ţinând cont de următoarele elemente: Rata dobânzii (d) = 12%/an Termen încasare (n) = 2 ani Valoare creanţă (C) = 50.000 9. Rezolvare: Încasăm avansul de la clientul extern: 5.Firma încasează de la clientul extern prin cont un avans de 5. la 31 decembrie anul N+1=3. TVA deductibil 19%.500 Plătim avansul către furnizorul intern: 409 = 5121 15.000 $ la 3. Anual.500 57 . Se încasează de la clientul extern suma de 20.3 lei/$.000 lei.500 50.1 lei/$.1 lei/$ = 15.05 lei/$. se încasează ratele de la clientul extern. Se diminuează creanţa externă cu avansul încasat şi cu o garanţie materială reţinută de client de 5% din valoarea FOB net.1 lei/$.000 lei.500 Cumpărăm marfa de la furnizorul intern la ca=50.000 $ × 3.000 $ la 3. Se diminuează datoria cu avansul plătit şi se plăteşte prin cont diferenţa.500 lei 5124 = 419 15. cotă TVA=0.2 lei/$ în anul 2. După 3 ani. pe care îl plăteşte ca avans furnizorului intern.1 lei/$. ştiind următoarele cursuri oficiale: la 31 decembrie anul N = 3 lei/$. când expiră termenul de garanţie. Marfa se exportă în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoarea de 50.2 lei/$ şi la 31 decembrie anul N+2=3.000 $. TVA deductibil 19%: % = 401 371 4426 59. curs la facturare 3.

000 $ = 6.284 lei Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor şi dobânda totală de încasat ca venit în avans: 4111 = % 707 472 155.500 15.000 Vindem marfa la export cu factură externă în condiţia FOB brut cu cotă TVA=0: Valoare FOB brut = 50.360 $ 6.1 lei/$) Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie: 607 = 371 50.000 $ (1 + 0.716 (FOB brut) (FOB net) (dobândă externă) Încasăm de la client în momentul exportului 20. unde: C=25.000 $.640 $ × 3. Valoare FOB net (valoare marfă) = 50.1 lei/$: Avans încasat (cont 419) = 5.500 lei Garanţie materială (creanţă imobilizată.000 $ la 3. Rezultă dobânda externă D = 25.6.000 $ × 3.360 $ = 43.264 15.000 $ .000 135.1 lei/$ = 19.182 $ × 3.1 lei/$ = 6.000 lei Dobândă externă inclusă în preţ = C(1+d)n – C.284 19.000 (20. ambele la 3.1 lei/$ = 155.764 lei % = 4111 419 2678 22.12)2 – 25.1 lei/$ = 135.764 La 31 decembrie anul N avem următoarele creanţe externe neîncasate: Garanţie materială (cont 2678) = 2.Diminuăm datoria cu avansul plătit şi plătim prin cont diferenţa: 401 = % 409 5121 59.1 lei/$: 5124 = 4111 62.640 $ = 2.182 $ 58 .182 $ 2.360 $ × 3.716 lei.000 $ × 3.640 $ 43.000 Diminuăm creanţa externă cu avansul încasat şi cu garanţia materială reţinută de client.500 6.1 lei/$ = 15. cont 2678) = 5%×Valoarea FOB net = 5% × 43.000 $ × 3.500 44.

409 $ la cursul de 3. Pentru aceste creanţe avem: curs precedent = 3 lei/$ şi curs oficial la 31. la cursul de 3 lei/$ faţă de cursul precedent de 3 2 ani lei/$.409 $ × 3 lei/$) Trecem dobânda încasată de la venituri în avans la venituri din dobânzi: 6.282 (2.182 $ (garanţie materială) = 22.409$ × 0.409$ .Contravaloare marfă (cont 4111) = 50. la cursul iniţial de 3.180$ .2 lei/$) (11.858 (3.500 218 2.1 lei/$) La 31 decembrie N+1 mai avem de încasat următoarele creanţe externe: Garanţia materială (cont 2678) = 2.2 lei/$ faţă de cursul precedent de 3.409 $ (ultima tranşă). 5124 = 4111 34.N+1=3.718 436 2.1 lei/$) (22.818 $.227 (11.818$ = 11. Rezultă diferenţe de curs valutar = 0.182 $ Contravaloare marfă (cont 4111) = 11.818$ × 0.N=3 lei/$ Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 665 = % 2678 4111 2. pe cei doi ani de credit comercial.000 $ (sumă încasată) – 2.000 $ (valoare totală) – 5.12.1 lei/$) Anul N+1 – primul an de credit comercial: Încasăm de la clientul extern prima tranşă (inclusiv dobânda) de 22.509 (11.282 (2.12.180 $ × 3.2 lei/$. Rezultă diferenţe de curs valutar = 0: 5124 = 4111 36.409 $ × 3.182$ × 0.1 lei/$ curs oficial la 31.182$ × 0.2 lei/$) Anul N+2 – ultimul an de credit comercial Încasăm de la clientul extern a doua tranşă (inclusiv dobânda) de 11.2 lei/$) 59 .2 lei/$. de încasat în două tranşe egale.000 $ (avans) – 20.1 lei/$: 2 ani 472 = 766 9.360$ = 3. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: % = 765 2678 4111 2. Pentru aceste creanţe avem: curs iniţial = 3.

3 lei/$) (2. Firma încasează creanţa externă de la client la 3. contul 472 se soldează. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 2678 765 7.858 (3. creanţa externă se poate încasa la vedere sau pe credit comercial.05 lei/$.N+2 mai avem de încasat următoarele creanţe externe: Garanţia materială (cont 2678) = 2. Ca şi în primul caz. Firma nu încarcă şi nu descarcă gestiunea de mărfuri întrucât mărfurile circulă direct de la producătorul intern către clientul extern.N+2 = 3. în procentul prevăzut prin contract şi cu cotă TVA=0 şi va plăti acestuia diferenţa de datorie prin contul în devize. la cursul iniţial de 3.15 lei/$) La expirarea termenului de garanţie.182$ × 3. iar contravaloarea mărfii s-a încasat integral împreună cu dobânda aferentă.200 6.Trecem dobânda încasată de 3.182 $ la cursul de 3.000 $. Exemplu de export în comision cu încasare la vedere A. dar în contul şi pe riscul furnizorului intern. faţă de cursul precedent de 3.1 lei/$.1. La 31. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 665 = 2678 327 (2.12.2 lei/$ şi curs oficial la 31. la acelaşi curs.1 lei/$: 472 = 766 9.1 lei/$) În acest moment. cu cotă TVA=0.655 545 (2.182 $ Pentru această creanţă avem: curs precedent = 3.180 $ × 3.182 $ × 0. Firma de export va factura furnizorului intern comisionul de export ce i se cuvine.2. Export în condiţia FOB O firmă de export vinde marfă în comision la valoare FOB net de 8. dar în numele firmei de export care emite factura. Exporturile în comision Presupun că firma de export derulează activitatea în nume propriu (emite factură). cotă TVA=0.182$ × 3. Firma facturează furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net. 60 .12.180 $ de la venituri în avans la venituri din dobânzi. încasăm de la clientul extern garanţia materială anterior reţinută de 2.3 lei/$.05 lei/$. după ce îşi reţine comisionul. curs la facturare 3 lei/$.05 lei/$) 5.

respectiv o datorie faţă de furnizorul intern. Export în condiţia CAF O firmă de export vinde marfă în comision la valoare CAF de 5.000€.Diminuează datoria internă faţă de furnizor cu comisionul de export şi achită acestuia diferenţa de datorie la 3. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401 665 23. la 3.000$ × 3 lei/$) Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat acestuia: 401 = 4111 1.000 $ la 3. prin cont cu OP. datoria rămasă de: 8.1 lei/$) (8. la acelaşi curs.600$ × 3 lei/$) B.1 lei/$ faţă de 3 lei/$.1 lei/$. Rezolvare: Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern.200 Achităm furnizorului intern. Firma facturează furnizorului intern comisionul de export de 10% din valoarea FOB net cu cotă TVA=0. fără a înregistra venituri din vânzări de mărfuri: Valoare FOB net = 8.000 lei 4111 = 401 24. prin cont cu OP.1 lei/$) (7.800 24.600$ × 3.000 800 (8. 61 . Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 24. cotă TVA=0.000$ × 3. înregistrându-l ca venit din prestări servicii: Comision export = 5% × 8. de 8. curs la facturare 4 lei/€.200 lei 4111 = 704 1.560 22.000$ 400$ = 7.800 760 (7.1 lei/$ faţă de 3 lei/$.000 $ × 3 lei/$ = 24.200 Încasăm creanţa externă de la client.600$.000 $ = 400 $ 400 $ × 3 lei/$ = 1.000 Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0. Valoarea externă cuprinde transport extern de 300 €.

000 € .000 €×4 lei/€) (5.200 (CAF) (FOB net = 4. de 5.2 = % 5124 765 1.880 Încasăm creanţa externă de la client.700 € 4.95 lei/€ faţă de 4 lei/€. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401. Rezolvare: Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern.200 1. % = 4111 5124 665 20.1 = 4111 1. respectiv o datorie faţă de furnizorul intern de marfă şi o datorie faţă de prestatorul de transport: Valoarea externă CAF = 5.2 20.95 lei/€.000 € la 3.800 lei 4111 = % 401.800 1.700 € × 4 lei/€ = 18.880 62 .700 € = 470 € 470 € × 4 lei/€ = 1.200 lei.95 lei/€.95 lei/€) Achităm prestatorului de servicii factura de transport extern. prin cont cu OP. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.700 €) (transport extern = 300€) Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0.000 19. prin cont cu OP.750 250 (5.185 15 (300 €×4 lei/€) (300 €×3.300 € = 4.880 lei 4111 = 704 1.Încasează creanţa externă de la client la 3.000 € × 4 lei/€ = 20. de 300 € la 3.1 401.95 lei/€ şi achită factura de transport extern prestatorului la acelaşi curs.000 lei. faţă de 4 lei/€.95 lei/€) Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat acestuia: 401. înregistrându-l ca venit din prestări servicii: Comision export = 10% × 4. Diminuează datoria internă faţă de furnizor cu comisionul de export şi achită acestuia diferenţa la 3. Transport extern inclus în preţ = 300 € × 4 lei/€ = 1.000 €×3.000 18. Valoare FOB net (valoare marfă) = 5.

95 lei/€ faţă de 4 lei/€.000 25. cu cotă TVA=0. prin cont cu OP.275 63 .000 lei.230 €×3. Firma facturează furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net. Diminuează datoria internă faţă de furnizor cu comisionul de export şi achită acestuia diferenţa la 3.000 $ şi asigurare externă de 500 $. cotă TVA=0.3 (CIF) 30.1 lei/$.500 $ = 425 $ 425 $ × 3 lei/$ = 1.500 (asigurare externă= 500$) Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0.000 $) 1.920 16.275 lei 4111 = 704 1.500 lei.000 $ .000 $ .500 (FOB net = 8. Transport extern inclus în preţ = 1.000 (transport extern = 1. cu cotă TVA=0: Valoarea externă CIF = 10. la cursul de 3.230 €×4 lei/€) (4.000 lei. datoria rămasă de: 4.709 211 (4.500 $ 8.500 lei. curs la facturare 3 lei/$.1 = % 5124 765 16. Asigurare externă inclusă în preţ = 500 $ × 3 lei/$ = 1.2 401. la acelaşi curs.500$ × 3 lei/$ = 25.230 €.700 € 470 € = 4.000 $ × 3 lei/$ = 3.000 $ × 3 lei/$ = 30. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401.95 lei/€) C. Încasează creanţa de la clientul extern la 3.1. înregistrându-l ca venit din prestări servicii: Comision export = 5% × 8.1 lei/$ şi achită prestatorilor de servicii facturile de transport şi asigurare externă.Achităm furnizorului intern.500 $) 3. la acelaşi curs. Export în condiţia CIF O firmă de export vinde marfă în comision la valoare CIF de 10.1 401. Valoarea externă cuprinde transport extern de 1. 4111 = % 401.000 $. respectiv ca datorii faţă de furnizorul intern de marfă şi faţă de prestatorii de transport şi asigurare. Rezolvare: Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern.500 $ = 8. Valoare FOB net (valoare marfă) = 10.

500$ 425$ = 8. la 4. de 10.500 50 (1.000€.1 lei/$) (10.000$ × 3.1 lei/$) (8. respectiv ca o datorie faţă de furnizorul intern la valoarea totală. la acelaşi curs.Încasăm creanţa de la clientul extern.100 3.000 (10.000$ × 3 lei/$) (500$ × 3.1 lei/€. datoria rămasă: 8.033 24. Se facturează furnizorului intern comisionul de export de 10% din valoarea FOB net.075$.2 665 % = 5124 401.3 665 3.275 Achităm furnizorului intern.075$ × 3 lei/$) Exemplu de export în comision pe credit comercial pe termen scurt O firmă exportă mărfuri în comision în condiţia Fob brut (inclusiv dobânda externă) la valoare externă de 6.1 lei/$) (1.075$ × 3. facturile de transport şi asigurare externă de 1.225 808 (8.1 665 25. prin cont cu OP. Se încasează creanţa externă la scadenţă. curs la facturare 4 lei/€. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401. 64 . cu cotă TVA=0. Se diminuează datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export şi se achită acestuia datoria rămasă la 4.000 $. inclusiv dobânda (care va fi înregistrată ca venit în contabilitatea furnizorului intern).000 30. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401. prin cont cu OP. prin cont cu OP.1 lei/$) (500$ × 3 lei/$) Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat: 401.1 lei/$ faţă de 3 lei/$.000$ × 3 lei/$) Achităm prestatorilor de servicii. cotă TVA=0.000 1. respective 500 $ la 3.000$ × 3.000 100 1. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 31.1 lei/$.550 1. la 3.1 lei/€. Rezolvare: Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern.1 lei/$ faţă de 3 lei/$.1 = 4111 1.000 $ la 3. ştiind rata dobânzii de 5%/an şi termenul de încasare de 10 luni. faţă de 3 lei/$.

pe care îl achită furnizorului intern la acelaşi curs.424€ la 4. 65 . 5 6.600 24.696 542 (5.1 lei/€ faţă de 4 lei/€.000 € × 4 lei/€) Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat: 401 = 4111 2.238 21.304 lei 4111 = 704 2. datoria rămasă de: 6.1 lei/€) (5.000 lei.000 (FOB brut) Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0.762 € × 4 lei/€ = 23. în valoare de 6.1 lei/€) (6.424€ × 4. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 5124 = % 4111 765 24. prin cont cu OP.000€ 576€ = 5. Firma încasează de la clientul extern.304 Încasăm creanţa de la clientul extern.000 € × 4 lei/€ = 24. înregistrat ca venit din prestări servicii: Comision export = 10% × 5. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401 665 22. un avans de 10.000euro × 105 × 10 luni = 238 € Dobândă externă inclusă în preţ = 12 luni 238€ × 4 lei/€ = 952 lei.000 € .424 € × 4 lei/€) Exemplu de export în comision pe credit comercial pe termen mediu şi lung O firmă derulează un export în comision pe credit comercial cu termen 2 ani.238 € = 5.000€ la 4 lei/€.000 € la 4. prin cont.762 € = 576 € 576 € × 4 lei/€ = 2.048 lei 4111 = 401 24. prin cont cu OP.000 € × 4. Valoare FOB net (valoare marfă) = 6.762 € 5.304 Achităm furnizorului intern.000 600 (6. după 10 luni.1 lei/€ faţă de 4 lei/€.Valoare externă FOB brut = 6.

000€ .1 lei/€.Se facturează exportul în comision la valoare externă FOB brut de 30.05 lei/€. recuperăm garanţia de la clientul extern la 4 lei/€ şi o restituim furnizorului intern la acelaşi curs.12. la 31. Se diminuează creanţa externă cu avansul încasat şi cu o garanţie materială reţinută de client de 10% din valoarea FOB net.12.000 66 (FOB brut) .05 lei/€ şi la 31. La sfârşitul fiecărui an.570€ = 26.000€ (sumă încasată în momentul exportului la acelaşi curs) = 17. calculată în funcţie de următoarele elemente: Rata dobânzii (d)=10%/an Termen încasare (n)=2 ani Creanţa externă (C)=30. Rezolvare Încasăm avansul de la clientul extern: 5124 = 419 40.000 lei Dobândă externă inclusă în preţ = C(1+d)n – C = 17.000 (10.280 lei Valoare FOB net (valoare marfă) = 30.430€ 26.12. Anual. la expirarea termenului de garanţie.1 lei/€ şi în anul 2 la 4.N+2 = 4 lei/€.1)2 – 17.3. curs la facturare 4 lei/€. garanţia materială reţinută furnizorului şi cu comisionul de export facturat acestuia.N+1=4. cotă TVA=0.N = 4. la aceleaşi cursuri valutare. se achită furnizorului intern tranşele de datorie. Se facturează furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net cu cotă TVA=0.000€ (avans încasat) – 3. Valoarea externă include dobânda.570€ 3.000€ (1+0.000€ × 4 lei/€ = 120. la acelaşi curs: 409 = 5124 40.720 lei 4111 = 401 120.430€ × 4 lei/€ = 105.000€ Se încasează de la client suma de 3. Anual. Se diminuează datoria faţă de furnizorul intern cu: avansul plătit.000 (10.000€ = 3. la cursul de 4 lei/€.000€ la cursul de 4 lei/€.000€ (valoare totală) – 10.000€ × 4 lei/€) Facturăm exportul în comision cu cotă TVA=0: Valoare externă FOB brut = 30. se încasează tranşele din creanţa externă astfel: în anul 1 la 4.570€ × 4 lei/€ = 14. După 3 ani.000€.000€ × 4 lei/€) Plătim avansul către furnizorul intern. se înregistrează diferenţele de curs valutar ştiind următoarele cursuri oficiale: la 31.

643€ × 4 lei/€ = 10.430€ = 2.643€ (garanţie materială) = 14. respectiv de plătit.430€ = 1.000€ (valoare export) – 10.000€ (avans) – 2.288 Diminuăm creanţa externă cu avansul încasat şi cu garanţia materială reţinută de client: Avans încasat = 10.000€ la 4 lei/€: 5124 = 4111 12. pe cei 2 ani de credit comercial.000 10.000 lei Garanţie materială reţinută furnizorului (cont 167) = 10.000€ × 4 lei/€ = 40.860 40.643€ (cont 2678) Contravaloare marfă = 30.000 (3.12.643€ (cont 167) Contravaloare marfă = 30.572 40.643€ (garanţie materială) – 1.000€ (valoare export) – 10. garanţia materială reţinută furnizorului (la acelaşi sume ca mai sus) şi comisionul de export facturat acestuia: Avans plătit (cont 409) = 40. de încasat în două tranşe egale pe cei 2 ani de credit comercial.572 lei Comision de export facturat furnizorului (cont 4111) = 5.000€ (avans) – 2.000 10.322€ 1.000€ × 4 lei/€) Facturăm furnizorului intern comisionul de export cu cotă TVA=0: Comision export = 5% × 26. următoarele creanţe şi datorii: Faţă de clientul extern: Garanţie materială = 2.000 lei (cont 419) Garanţie materială reţinută de client = 10% × 26.288 lei 4111 = 704 5.288 La 31.Încasăm de la clientul extern 3.572 lei (cont 2678) % = 4111 419 2678 50.322€ (comision de export) = 16. Faţă de furnizorul intern: Garanţie materială = 2.N mai avem de încasat.643€ 2.572 Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu avansul plătit.572 5.357€ (cont 4111).322€ × 4 lei/€ = 5. de achitat în două tranşe egale.035€ (cont 401). 67 .288 lei 401 = % 409 167 4111 55.

017€ (cont 401) Cursurile valutare sunt: curs precedent = 4.357€ × 0.1 lei/€) (16. 5124 = 4111 Achităm furnizorului intern 16.05 lei/€. % = 765 2678 4111 665 = % 167 401 1.434 la (7. Rezultă diferenţe de curs valutar=0.1 lei/€.1 lei/€. Rezultă: pentru creanţe.436 1.1 lei/€) curs prima tranşă de: acelaşi 32.1 lei/€) (2.12. faţă de cursul precedent de 4.018€ × 4.Atât pentru creanţe.12.179 euro la 2 ani 4.874 (8.035€ × 0.035euro = 8. cheltuieli din diferenţe de curs valutar.05 lei/€) (7.1 lei/€) Anul N+1 – primul an de credit comercial Încasăm de la clientul extern prima tranşă de: 14. iar pentru datorii avem venituri din diferenţe de curs valutar.1 lei/€ şi curs oficial la 31.643€ × 0.643€ (cont 167) Contravaloare marfă (ultima tranşă) = 8.643€ × 0.N+1=4.868 264 1.1 lei/€) (14.N+1 avem: Creanţe neîncasate de la clientul extern: Garanţia materială = 2. 665 = % 2678 4111 491 132 359 (2.N=4.643€ (cont 2678) Contravaloare marfă (ultima tranşă) = 7.700 264 1.1 lei/€. Rezultă că pentru creanţe avem cheltuieli din diferenţe de curs valutar.1 lei/€) La 31. cât şi pentru datorii avem: curs iniţial = 4 lei/€ şi curs oficial la 31.604 (2.05 lei/€) 68 .357euro = 7. pentru datorii.179€ × 4.178€ (cont 4111) Datorii neachitate faţă de furnizorul intern: Garanţia materială = 2.643€ × 0. venit din diferenţe de curs valutar.178€ × 0.12.018 euro 2 ani 401 = 5124 29.

643€ × 0.N+2 = 4 lei/€.05 lei/€.017€ × 0.05 lei/€) Anul N+2 – ultimul an de credit comercial Încasăm de la clientul extern ultima tranşă de 7. cu o cifră de afaceri anuală situată sub plafonul legal de 35.% = 765 167 401 532 132 400 (2.643€ × 0.N+2 avem: Creanţe neîncasate de la clientul extern: Garanţia materială = 2.178€ × 4.643€ × 4 lei/€) Restituim garanţia la acelaşi curs către furnizorul intern: 167 = 5124 10.000€.643€ (cont 2678) Datorii neachitate faţă de furnizorul intern: Garanţia materială = 2. Rezultă diferenţe de curs valutar =0 5124 = 4111 29.12.572 (2.643€ × 0. Particularitatea constă 69 .05 lei/€) Achităm furnizorului intern ultima tranşă de 8. Rezultă diferenţe de curs valutar=0. iar pentru datorii avem venituri din diferenţe de curs valutar: 665 = 2678 167 = 765 132 132 (2. recuperăm de la clientul extern garanţia materială la cursul de 4 lei/€ faţă de cursul precedent de 4 lei/€.05 lei/€) La 31.05 lei/€) (2. la firmele mici. Rezultă că pentru creanţe avem cheltuieli din diferenţe de curs valutar.643€ × 4 lei/€) 5.05 lei/€) La expirarea perioadei de garanţie.572 (2.643€ (cont 167) Cursurile valutare sunt: curs precedent = 4. 5124 = 2678 10. Operaţiunile cu regim special şi mixt Regimul special se referă.017€ × 4.2.12.017€ la acelaşi curs: 401 = 5124 32.178 euro la 4.05 lei/€) (8.05 lei/€.469 (8. în principal. faţă de cursul precedent de 4.071 (7.05 lei/€ şi curs oficial la 31.

în valoare de 10. adică diferenţa dintre preţul de vânzare către beneficiarul final şi costul de achiziţie al bunurilor şi serviciilor. pentru a nu întrerupe „lanţul taxei”. există şi operaţiuni pentru a căror impozitare se utilizează o bază diferită în raport cu activităţile uzuale. din care: Contravaloare servicii de cazare. în facturile respective apărând menţiunea „TVA inclus” şi nu evidenţiat distinct.în faptul că la cumpărare aceste firme vor include TVA-ul deductibil facturat de furnizor în costul de achiziţie al bunurilor cumpărate. TVA se aplică numai asupra comisionului practicat de magazin. Aceste firme vor aplica TVA colectat asupra comisionului/marjei de profit. aplicat numai la comisionul agenţiei. În cazul agenţiilor de turism. baza de impozitare va fi marja profitului.595 Facturarea către turişti a serviciilor contractate. dată de la care rămân definitiv plătitoare de TVA. pentru aceste activităţi.1.000 lei Comision practicat de agenţie = 5% × 10. transport etc. 5.).000 lei = 500 lei TVA colectat aplicat asupra comisionului = 19% × 500 lei=95 lei Agenţia plăteşte prestatorilor de servicii facturile de cazare.000 lei. iar la vânzare nu vor aplica TVA colectat la valoarea bunurilor vândute.595 lei.2.000 704 500 (5% × 10. Ulterior. Exemplu de înregistrare la agenţiile de turism O agenţie de turism încasează anticipat de la clienţii săi contravaloarea biletelor de odihnă de 10. Aceste firme pot opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă.595 lei. acestea nu au dreptul la deducerea TVA facturat de prestatorii de serviciu (cazare. mai ales dacă clienţii lor sunt firme plătitoare. Rezolvare Încasarea anticipată de la turişti a contravalorii biletelor de odihnă: 5121 = 4111 10. masă şi transport = 10. Turismul şi comerţul în consignaţie Conform Codului fiscal. care se va înregistra ca venit din prestări servicii: 4111 = % 10. masă şi transport de 10.000) 4427 95 (19% × 500) 70 . masă. cu TVA colectat 19%. agenţia facturează clienţilor serviciile de turism contractate.595 401 10. Pe lângă cele amintite. În cazul mărfurilor primite în consignaţie. prin cont.

urmată de descărcarea gestiunii. În urma vânzării. achitând furnizorului suma de i se cuvine (preţul deponentului). cu TVA colectat 19% aplicat numai asupra comisionului.000 Stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul. la valoarea mărfii vândute: 71 .000 = 200 lei TVA colectat = 19% × 300 lei = 57 lei Preţ vânzare cu amănuntul = 2.357 lei Vânzarea mărfurilor cu numerar: 5311 = % 707 4427 2. se încarcă şi se descarcă gestiunea de mărfuri.000 lei.300 57 Încărcarea gestiunii de mărfuri. având TVA colectat = 95 lei Rezultă TVA de plată = 95 lei: 4427 = 4423 Plata TVA din cont la bugetul statului: 4423 = 5121 95 95 Exemplu de înregistrare la firmele de comerţ în consignaţie O firmă de consignaţie primeşte de la o persoană neplătitoare de TVA (fizică sau juridică) marfă în valoare de 2.Plata datoriilor faţă de furnizorii de servicii: cazare. masă. în partidă simplă.000 Regularizarea TVA la sfârşitul lunii. transport: 401 = 5121 10.000 lei Comision consignaţie = 15% × 2. se anunţă furnizorul. aplicând TVA colectat 19% numai la comision: Preţ deponent = 2. Se vinde marfa cu numerar la preţul de vânzare calculat de firmă. practicând un comision de 15%. debitând contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”: 8033 (D) = 2. Rezolvare: Recepţia mărfii la preţul deponentului.357 2.

357 2. Regularizarea TVA se va face între TVA colectat din vânzările taxabile şi TVA-ul de dedus calculat cu ajutorul proratei.2. rezultând o sumă mai mică numită TVA de dedus.000 300 57 Creditarea contului 8033 în partidă simplă: 8033 (C = 2.000 Regularizarea TVA la sfârşitul lunii. În acest caz. Prorata Regimul mixt de taxare presupune că firma desfăşoară atât activităţi taxabile. Prorata se aplică asupra TVA-ului deductibil. firma trebuie să calculeze un coeficient numit prorata.371 = % 401 378 4428 % = 371 607 378 4428 2.357 2. Rezultă TVA de plată = 57 lei 4427 = 4423 Plata TVA din cont la bugetul statului: 4423 = 5121 57 57 5. 72 . conform următoarei relaţii: Venituri din operaţiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere Venituri din operaţiuni ce permit Venituri din operaţiuni ce nu permit + exercitarea dreptului de deducere exercitarea dreptului de deducere Evident că prorata este întotdeauna subunitară (şi unitară. dacă nu avem venituri scutite). cât şi activităţi scutite de TVA. având TVA colectat = 57 lei.000 Achitarea către furnizor a preţului deponentului: 401 = 5311 2. conform Codului fiscal. care să ţină seamă atât de veniturile scutite. cât şi de cele taxabile.2.000 300 57 2.

caz în care are un caracter provizoriu. din care vânzări scutite de TVA = 80.000 lei. a înregistrat achiziţii în valoare de 70. regularizarea deducerilor se face prin aplicarea proratei definitive asupra TVA deductibil înregistrat în timpul anului.800 lei Vânzări scutite = 80.000 lei.000 Calculăm TVA de dedus = 80% × 13. în funcţie de veniturile realizate în cursul anului şi se înscrie în Decontul de TVA întocmit pentru luna decembrie.000 + 20. Prorata anuală este definitivă. înregistrând-o pe cheltuieli: 13. datele de calcul fiind cumulate pentru întregul an fiscal.000 lei Achiziţii totale = 70. cu aprobarea organului fiscal.640 = 2.000 lei. se calculează prorata şi TVA-ul de dedus.300 – 10. TVA deductibil 19%.000 lei.000 lei Vânzări taxabile = 20.660 Regularizăm TVA-ul la sfârşitul lunii.800 lei TVA de dedus = 10. întrucât trebuie să evidenţieze diminuarea TVA-ului deductibil (operaţiunea se mai numeşte şi ajustarea taxei deductibile).300 lei Deducerea TVA se face cu ajutorul proratei: 80. Rezolvare: Total vânzări = 100.300 = 10. Rezultă TVA colectat = 19% × 20. Dacă în timpul anului s-au aplicat prorate provizorii.640 lei 73 .000 = 13.000 lei şi vânzări taxabile = 20. se poate determina şi lunar sau trimestrial.000 lei. Prin excepţie. Rezultă TVA deductibil = 19% × 70. după care se face regularizarea TVA. Diferenţele constate în plus sau în minus se înscriu în Decontul de TVA pentru luna decembrie. De asemenea.660 lei 635 = 4426 2. Prorata se determină anual.Înregistrarea diferenţei dintre TVA deductibil şi TVA de dedus se va face pe cheltuiala firmei. având: TVA colectat = 3.000 Calculăm prorata = = 0. Prorata definitivă se determină în luna decembrie. La sfârşitul perioadei.640 lei Calculăm diferenţa dintre TVA deductibil şi TVA de dedus. cât şi fără drept de deducere. destinate realizării de operaţiuni atât cu drept de deducere.000 = 3.8 (80%) 80. Exemplu: Firma a înregistrat în timpul perioadei venituri totale de 100.

Clienţii acestor bunuri înregistrează achiziţia bunurilor fără TVA şi. Ei deduc integral TVA-ul la nivelul taxei colectate din facturile fiscale emise pentru livrările de bunuri amintite.3. În contabilitate vor înregistra vânzarea bunurilor la preţ de vânzare fără TVA. concomitent. separat.640 3.800 6.840 lei % = 4426 4427 4424 10. la rubrica obişnuită. cu excepţia bunurilor livrate în cadrul comerţului amănuntul.Rezultă TVA de recuperat = 6. deşi acesta figurează în factura emisă. în Jurnalul de vânzări şi în Jurnalul de cumpărări. atât ca taxă colectată. Taxarea inversă Codul fiscal prevede anumite categorii de bunuri pentru care furnizorii şi clienţii au obligaţia să aplice măsurile de simplificare referitoare la taxarea inversă. Aceştia evidenţiază TVA-ul aferent livrării amintite. iar în Decontul de TVA. cât şi ca taxă deductibilă. Bunurile pentru care se aplică măsurile simplificate sunt: Deşeurile şi materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora Materialul lemnos Bunurile şi serviciile livrate/prestate de sau către firme pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă. Condiţia de aplicare a acestor măsuri este ca ambele firme implicate în tranzacţie să fie plătitoare de TVA. fără ca între cele două firme să existe plăţi privind TVA.840 Recuperarea TVA prin cont de la bugetul statului: 5121 = 4424 6. Furnizorii acestor bunuri sunt obligaţi să înscrie pe facturile emise menţiunea „taxare inversă”.2. înregistrează TVA-ul din factura furnizorilor prin formula: 4426 = 4427 74 .840 5. după care vor înregistra TVA-ul prin formula: 4426 = 4427 Furnizorii nu încasează TVA de la client.

în scopul de a nu mări în mod artificial insolvabilitatea.900 (19% × 10. respectiv furnizorul colectează TVA în urma vânzării şi are dreptul să încaseze TVA de la client.000 Evidenţierea simultană a TVA colectat şi TVA deductibil: 4426 = 4427 1.: Firmele declarate în insolvenţă aplică taxarea inversă de la data declarării acestei situaţii. Obs. întrucât: La furnizor deducerea TVA la nivelul celui colectat este similară cu încasarea TVA de la client. Din acest moment. Exemplu: O firmă plătitoare de TVA vinde cu factură unui client plătitor de TVA cherestea la preţ de vânzare 10. taxarea inversă trebuie aplicată numai pentru operaţiunile taxabile. nu calculează TVA. concomitent. Înregistrările în contabilitatea celor două firme vor fi: La furnizor: Vânzarea cu factură înregistrând numai venitul din vânzări de mărfuri: 4111 = 707 10. cât şi la client: 4426 = 4427 se numeşte autolichidarea TVA. Dacă aceste firme au aplicat anterior prorata. Taxarea inversă încetează în momentul în care una dintre părţile implicate în tranzacţie este neplătitoare de TVA. înscriind pe factură menţiunea „taxare inversă”. ei deduc TVA-ul în funcţie de destinaţia pe care o dau bunurilor respective (pentru operaţiuni scutite. Ei colectează TVA-ul la nivelul taxei deductibile. TVA colectat.Factura fiscală se înregistrează concomitent în Jurnalul de cumpărări şi în Jurnalul de vânzări. Clienţii nu plătesc TVA furnizorilor. deşi acesta figurează în factura primită la rubrica obişnuită. Dacă clienţii sunt plătitori de TVA cu regim mixt.000 75 . la fel şi în Decontul de TVA. TVA colectat 19%. Dacă furnizorul emite către client factură de avans. Calculul se va face pe bază de prorată.000 lei. fără TVA: 5121 = 4111 10. făcând menţiunea „taxare inversă”.000) Încasarea creanţei prin cont de la client. ca TVA deductibil şi. prezentată în subcapitolul anterior. sau pentru operaţiuni taxabile). Înregistrarea contabilă utilizată atât la furnizor. se aplică regimul normal de TVA. La client colectarea TVA la nivelul celui deductibil este similară cu plata TVA către furnizor.

900 (19% × 10.000) Plata datoriei prin cont către furnizor. fără TVA: 401 = 5121 10.La client: Cumpărarea cu factură. fără TVA: 371 = 401 10. înregistrând marfa la cost de achiziţie.000 76 .000 Evidenţierea simultană a TVA deductibil şi TVA colectat: 4426 = 4427 1.

combustibil. ce cuprinde: Valoarea în vamă (inclusiv transport şi asigurare) Taxa vamală Comisionul vamal Eventualele accize. electronice. aşa cum ar proceda în cazul unei cumpărări de la un furnizor intern. accizele şi TVA În cazul importurilor de bunuri şi servicii. iar la sfârşitul lunii. cafea. importatorul. blănuri. în momentul importului se calculează şi accizele în procente diferenţiate în funcţie de bunurile importate. trebuie să plătească la bugetul statului: taxele vamale. Dacă importul se referă la produse accizabile (alcool şi băuturi alcoolice. cât şi TVA deductibil 19%. Prin urmare. Accizele se pot calcula şi ca sumă fixă pe unitatea de măsură (tonă. TVA-ul de plată rezultat în urma regularizării. Nu intră în discuţie achiziţiile din ţări membre U. importatorul nu poate deduce TVA-ul aferent cumpărării din import. ce diferă în funcţie de condiţia de livrare aplicată.) dacă legea o prevede. Firmele importatoare calculează în vamă taxele vamale. bijuterii. autoturisme. comisionul vamal. ca diferenţă între TVA colectat aferent vânzărilor la intern şi TVA deductibil aferent importului. cristaluri. hl etc.E. Exigibilitatea accizelor apare tot în momentul întocmirii DVI. Baza de impozitare pentru taxele vamale o constituie valoarea în vamă a bunurilor importate. Baza de impozitare pentru accize o constituie valoarea în vamă la care se adaugă taxele vamale şi comisioanele vamale. se aplică atât taxe vamale. 77 . eventualele accize şi TVA-ul deductibil aferent importului. El va plăti la buget TVA-ul deductibil în momentul importului. Exigibilitatea taxelor vamale are loc la data întocmirii Declaraţiei vamale de import (DVI). Cu alte cuvinte. TVA-ul deductibil aferent importurilor se aplică în cotă de 19% asupra costului de achiziţie al bunurilor în vamă. tutun şi ţigări. conform Tarifului vamal de import. arme de vânătoare etc. care vor face obiectul unui subcapitol distinct.Capitolul VI Taxarea importurilor. care se aplică în procente diferenţiate în funcţie de natura bunurilor importate. Exigibilitatea TVA se produce în momentul întocmirii DVI. pentru a-şi putea ridica mărfurile din vamă. Taxele vamale.).

la care se adaugă transportul extern şi asigurarea externă suportate separat de către firma importatoare. pe credit comercial. 3. 2. DDU. în contul şi pe riscul propriu.1. Vom prezenta în continuare condiţiile FOB. În ambele cazuri. 78 . în funcţie de care se calculează costul de achiziţie şi. FAS. şi le vând către clienţii interni. Condiţia CAF – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea CAF (valoare marfă + transport extern). unde n = numărul anilor de credit comercial Dobânda externă nu se include nici în costul de achiziţie calculat în vamă şi. 6.. la scadenţă. CPT. Activitatea de import se poate derula atât pe cont propriu. CIP. Condiţia FOB – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea mărfii FOB. FOB. Condiţiile de livrare pot fi: EXW. CFR. Ele influenţează valoarea în vamă. caz în care se plăteşte furnizorului extern şi o dobândă facturată separat. simplă sau compusă. CAF şi CIF şi modul în care ele influenţează calculul valorii în vamă: 1. unde: 12 C = creditul comercial d = rata anuală a dobânzii n = numărul lunilor de credit comercial Dobânda compusă se calculează: D = C(1+d)n – C. Ea importă bunurile de la furnizorul extern. CIF. FCA. deci cele două valori coincid. respectând condiţiile de livrare prevăzute în contract. DEQ. prin urmare. DES. Importurile pe cont propriu În acest caz firma de import derulează activitatea în nume propriu.Firmele de import cumpără mărfuri de la furnizorii externi din afara U. DDP. Condiţia CIF – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea CIF (valoare marfă + transport extern + asigurare externă). cât şi în comision. înregistrările în contabilitatea importatorului. la care se adaugă asigurarea externă suportată separat de către firma importatoare. DAF. plata datoriei către furnizorul extern se poate face: la vedere sau pe credit comercial.E. C×d Dobânda simplă se calculează: D = × n . Datoria externă se poate plăti în momentul importului (la vedere) sau în tranşe. descărcând gestiunea. încarcă gestiunea la costul de achiziţie calculat în vamă şi le vinde cu factură clienţilor din ţară. implicit. în funcţie de durata creditului comercial. nici în preţul de vânzare la intern.

3 446 447 170.000 $.200 = 15. În condiţia FOB O firmă importă marfă pe bază de factură externă.000$ × 3 lei/$ = 3.200 = 771 lei Costul de achiziţie în vamă = 170.000 lei. Se achită din cont la bugetul statului: taxa vamală.200 lei Taxe vamale = 10% × 154. Rezolvare: Înregistrăm importul în condiţia FOB: Fişa de calcul cuprinde următoarele elemente: Valoare externă FOB (valoare marfă) = 50.565 15.000 lei Transport extern separat = 1.5% × 154.000 lei Asigurare externă separată = 400$ × 3 lei/$ = 1.374 lei % = 5121 446 447 4426 48.400$ × 3 lei/$ = 154.420 lei Comision vamal = 0.420 lei Comision vamal = 771 lei TVA deductibil = 19% × 170. curs în vamă 3 lei/$.420 771 32.1 401.000$ × 3 lei/$ = 150.391 lei = 32. Marfa importată se vinde cu factură clientului intern la preţ vânzare = 200.000 1. Se achită factura de transport extern prestatorului.391 150.000 $.95 lei/$. la valoare externă FOB = 50. se încasează prin cont creanţa internă şi de descarcă gestiunea de marfa vândută.2 401.Exemplu de import pe cont propriu cu plata la vedere A. comisionul vamal şi TVA-ul deductibil aferent importului.5 lei/$ şi factura de asigurare externă prestatorului.200 lei Valoare în vamă = 51.374 79 . Se achită datoria faţă de furnizorul extern al mărfii la 3 lei/$.420 771 (cost achiziţie în vamă) (valoare FOB) (transport extern) (asigurare externă) (taxe vamale) (comision vamal) Achităm din cont la buget. asigurare externă = 400$. la 3.200 15. taxe vamale 10% şi comision vamal 0.000 3.391 lei 371 = % 401. la 2.5%. cu OP: Taxe vamale = 15. TVA colectat 19%. la care se adaugă: transport extern=1.

000 Descărcăm gestiunea de marfa vândută.000$ la 3 lei/$.5%. curs în vamă 3 lei/$.05 lei/$ faţă de 3 lei/$.000 lei. de 50.050 3. În condiţia CAF Firma importă mărfuri cu factură externă.000$. cu OP.000$ × 3 lei/$) Achităm din contul în devize.Achităm din contul în devize.2 665 3.000 38.9 lei/$.391 B.000$ × 3. la valoare externă CAF de 12. cu OP. datoria faţă de furnizorul extern al mărfii. faţă de 3 lei/$.000$ la 3. Se achită factura de asigurare externă către prestator. faţă de 3 lei/$.05 lei/$) (1. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 170. creanţa internă: 5121 = 4111 238. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar: 401.000 200.000$. la 3.200 1. cu OP. la care se adaugă: asigurare externă = 1.1 = 5124 150. de 1. cu OP. la preţ vânzare = 200. 80 . la 2.000$ × 3 lei/$) Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401.000 Încasăm prin cont. factura de transport extern către prestatorul de servicii.95 lei/$) Achităm din contul în devize. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401. de 400$ la 2. TVA colectat 19%: 4111 = % 707 4427 238. Se achită prin cont la buget taxele aferente importului.000 50 (1. taxe vamale 20% şi comision vamal 0. factura de asigurare externă către prestatorul de servicii.1 lei/$ şi datoria faţă de furnizorul extern al mărfii.3 = % 5124 765 1.95 lei/$.180 20 (400$ × 3 lei/$) (400$ × 2.000 (50.

000$ la 2. TVA colectat 19%.100 3. factura de asigurare externă către prestatorul de servicii.2 446 447 46.000 lei Taxe vamale = 20% × 39.000$ × 3. de 12.800 195 8. faţă de 3 lei/$.1 = % 5124 765 81 36.800 195 (cost achiziţie în vamă) (valoare CAF) (asigurare externă) (taxe vamale) (comision vamal) Achităm din cont la buget.1 lei/$. cu OP.000 $ × 3 lei/$ = 36. cu OP.000 lei = 195 lei Cost achiziţie în vamă = 46.000$ la 3.995 lei 371 = % 401.000 lei.9 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401. de 1. la preţ vânzare = 80. Rezolvare: Înregistrăm importul în condiţia CAF (valoare marfă + transport extern): Valoare externă CAF = 12.800 1.5% × 39.Marfa importată se vinde cu factură clienţilor interni.000 lei Valoare în vamă = 13. cu OP: Taxe vamale = 7.000 100 (1.929 Achităm din contul în devize.800 lei Comision vamal = 195 lei TVA deductibil = 19% × 46.000 lei = 7.2 665 3.000 $ × 3 lei/$ = 39.924 7.1 lei/$) (1. datoria faţă de furnizorul extern al mărfii.800 lei Comision vamal = 0.000 34.000$ × 2.929 lei % = 5121 446 447 4426 16.9 lei/$) .000 $ × 3 lei/$ = 3.000 lei Asigurare externă separată = 1.000$ × 3 lei/$) (12.200 (12. se încasează prin cont creanţa internă şi se descarcă gestiunea de marfa vândută. faţă de 3 lei/$.1 401.995 lei = 8. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401.000 7.995 36.000$ × 3 lei/$) Achităm din contul în devize.000 3.

000 lei = 240 lei Cost achiziţie în vamă = 55.000 lei = 7. Rezolvare Înregistrăm importul în condiţia CIF (valoare marfă + transport extern + asigurare externă): Valoare externă CIF = 16.200 80.8 lei/$. Se plătesc din cont la buget taxele aferente importului.000$ × 3 lei/$ = 48. creanţa internă: 5121 = 4111 95. TVA colectat 19%.995 C. curs în vamă 3 lei/$. TVA colectat 19%: 4111 = % 707 4427 95.5% × 48. cu OP: Taxe vamale = 7. la preţ vânzare = 80.5%. Marfa importată se vinde cu factură clienţilor interni la preţ vânzare = 64.200 Încasăm prin cont. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 46.000 $.200 Descărcăm gestiunea de marfa vândută. Se achită datoria către furnizorul extern la 2.200 lei Comision vamal = 240 lei 82 55. În condiţia CIF Firma importă marfă cu factură externă la valoare externă CIF de 16.440 48.200 lei Comision vamal = 0.000 7.000 lei Taxe vamale = 15% × 48. la care se adaugă taxe vamale 15% şi comision vamal 0.000 lei.000 lei Valoare în vamă = 16.200 240 (cost achiziţie în vamă) (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) .Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni. cu OP.000$ × 3 lei/$ = 48.440 lei 371 = % 401 446 447 Achităm din cont la buget.000 lei. se încasează prin cont creanţa internă şi se descarcă gestiunea de marfa vândută.000 15.

TVA deductibil = 19% × 55.200 (16. de 16.: Firma de import va regulariza TVA-ul astfel: TVA deductibil = 10.626 lei 4427 = % 4426 4423 Plata TVA-ului din cont la buget: 4423 = 5121 83 1.8 lei/$. faţă de 3 lei/$.800 3. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 401 = % 5124 765 48.534 = 1. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 55. Rezultă TVA de plată = 12.000$ × 3 lei/$) (16.000 44.160 10.000$ la 2.000 lei. cu OP.8 lei/$) Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni.534 lei % = 5121 446 447 4426 17.000$ × 2. achitat la buget în momentul importului TVA colectat = 12.534 lei. înregistrat cu ocazia vânzărilor către clienţii interni.000 12.200 240 10.440 Obs. datoria faţă de furnizorul extern al mărfii.160 – 10.626 . cu OP.440 = 10. creanţa internă: 5121 = 4111 76.974 7. TVA colectat 19%: 4111 = % 707 4427 76.160 64.160 lei.534 1.160 Descărcăm gestiunea de marfa vândută. la preţ vânzare = 64.626 12.534 Achităm din contul în devize.160 Încasăm prin cont.

150 = 6. la preţ vânzare = 50.000 lei = 3. Exemplu de import pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt Firma importă mărfuri la valoare externă CIF de 10.150 30.000 lei = 150 lei Cost achiziţie în vamă = 33. Se achită prin cont furnizorului extern contravaloarea mărfii împreună cu dobânda datorată. ar fi plătit la buget numai diferenţa de 1. pentru o rată de 2%/an.449 300 150 6. prin regularizare. la 3.2 lei/$. Dobânda externă se va factura separat de către furnizor la scadenţă.150 lei 371 = % 401 446 447 33.000 lei Taxe vamale = 10% × 30.000 3. TVA colectat 19%: 84 .000$ × 3 lei/$ = 30.626 lei la sfârşitul lunii.000 lei Comision vamal = 0. comision vamal 0. cu OP: Taxe vamale = 3.000 $. Dacă ar fi cumpărat marfa de pe piaţa internă. pe credit comercial cu termen 10 luni.000$ × 3 lei/$ = 30. Rezolvare: Înregistrăm importul în condiţia CIF: Valoare externă CIF = 10.000 lei Comision vamal = 150 lei TVA deductibil = 19% × 33. taxe vamale 10%.5% × 30.000 150 (cost achiziţie în vamă) (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) Achităm din cont la buget. curs în vamă 3 lei/$.626 lei.000 lei Valoare în vamă = 10. se încasează prin cont creanţa internă şi se descarcă gestiunea de marfa vândută. se primeşte de la furnizorul extern factura de dobândă la 3 lei/$.000 lei.Constatăm că importatorul plăteşte integral TVA-ul colectat de la clienţi de 12. Se plătesc din cont la buget taxele aferente importului.160 lei în două momente: 10.5%. Se vând mărfurile cu factură clienţilor interni la preţ vânzare 50.534 lei în vamă şi 1. La scadenţă.299 lei % = 5121 446 447 4426 9.299 Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni.000 lei. TVA colectat 19%.

TVA colectat 19%. pentru o rată de 8%/an. cu OP. În acest scop.033 (10.500 Încasăm prin cont. Se plătesc la buget taxele aferente importului.167$ × 3.000$. 85 .167$ × 3 lei/$) Exemplu de import pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu şi lung Firma derulează import de mărfuri pe credit comercial cu termen 2 ani.500 Descărcăm gestiunea de marfa vândută. Marfa importată se vinde cu factură clienţilor interni la preţ vânzare = 200. cele două datorii faţă de furnizorul extern: 10.150 După 10 luni. descărcând gestiunea de marfa vândută. achită furnizorului extern un avans de 10.2 lei/$) (10. la curs iniţial.000$ la 3 lei/$. creanţa internă: 5121 = 4111 59. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401 665 32. de 2% din valoarea CIF. Dobânda externă se va factura separat pe cei doi ani de credit. vom înregistra dobânda pe cheltuieli: 666 = 401 501 Achităm prin contul în devize. curs în vamă 3 lei/$. se achită furnizorului extern 20.000 9.4111 = % 707 4427 59. taxe vamale 10% şi comision vamal 0.534 30. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 33.501 2.000$ şi 167$ la 3. cu OP. Se importă marfa la valoare externă CIF de 50.2 lei/$ faţă de 3 lei/$.500 50. În momentul importului.000 dolari × 2% D= × 10 luni = 167$ 12 luni 167$ × 3 lei/$ = 501 lei.000 lei. Se diminuează datoria externă cu avansul plătit şi cu o garanţie materială reţinută furnizorului.000 $ la cursul de 3 lei/$. la scadenţa creditului comercial.5%. primim de la furnizorul extern factura de dobândă la 3 lei/$: 10.

750 lei 371 = % 401 446 447 165.000 lei Valoare în vamă = 50. cu OP: Taxe vamale = 15.12.000 lei Comision vamal = 0.000$ × 3 lei/$) 86 .02 lei/$.000 lei Garanţie materială reţinută furnizorului (cont 167) = 2% × 50.9 lei/$.000$ = 1. cu OP.000 lei Taxe vamale = 10% × 150.750 = 31.000 lei 401 = % 33. 31.000 lei Comision vamal = 750 lei TVA deductibil = 19% × 165.5% × 150.000$ × 3 lei/$ = 3. Se achită anual furnizorului extern tranşele de credit comercial împreună cu dobânda.000 409 30.483 lei % = 5121 446 447 4426 47.N+2 = 2.000 lei = 15. La sfârşitul fiecărui an se înregistrează diferenţele de curs valutar pentru datoriile externe. expiră termenul de garanţie şi se restituie furnizorului extern garanţia materială la cursul de 3. Rezolvare: Achităm prin cont.483 Diminuăm datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului extern: Avans plătit (cont 409) = 10.2 lei/$.000$ × 3 lei/$ = 150.01 lei/$ în anul 2.750 150.N = 3. După 3 ani.02 lei/$ în primul an.000$ × 3 lei/$) 167 3.000 (10.000 750 (cost achiziţie în vamă) (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) Achităm din cont la buget.12. la aceleaşi cursuri valutare.233 15.000 lei = 750 lei Cost achiziţie în vamă = 165. se primeşte factura de dobândă externă la: 3.000 750 31.000$ × 3 lei/$ = 150.000$ 1.Anual.N+1 = 3.000 15.000$ × 3 lei/$ = 30.000$ × 3 lei/$) Înregistrăm importul de mărfuri la valoare CIF: Valoare externă CIF = 50. avansul către furnizorul extern: 409 = 5124 30.01 lei/$ şi 31. ştiind următoarele cursuri oficiale: 31.000 (10. respective 3.12.000 (1.

000$ (1+0. la 3.000 Descărcăm gestiunea de marfa vândută.12.000 $ Contravaloare marfă (cont 401) = 50.N mai avem de plătit furnizorului extern următoarele datorii: Garanţia materială (cont 167) = 1. Pentru cele două datorii externe. 20.000 (20.02 lei/$. de achitat în două tranşe egale pe cei doi ani de credit comercial.N=3.162 dolari Rezultă că D1= = 1.000$ × 3 lei/$) Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni.000$ × 0.000 38.000 200.000$ (valoare import) – 10.08)2 – 19.581$ 2 ani 1.12.000$ (garanţia materială) – 20. 401 = 5124 60. cu OP.750 La 31. la preţ vânzare = 200.02 lei/$) Anul N+1 – primul an de credit comercial: Primim de la furnizorul extern factura pentru dobânda anului I.02 lei/$) (19.000$ = 3. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 665 = % 167 401 400 20 380 (1. TVA colectat 19%: 4111 = % 707 4427 238.000$ (achitaţi în momentul importului) = 19. la costul de achiziţie calculat în vamă: 607 = 371 165. avem: curs iniţial = 3 lei/$ şi curs oficial la 31. creanţa internă: 5121 = 4111 238. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.000$ la 3 lei/$ faţă de 3 lei/$. prin cont cu OP.000$ (avans) – 1.În momentul importului achităm furnizorului extern. Calculăm dobânda: D = C(1+d)n – C = 19.000 Încasăm prin cont.000 lei.02 lei/$ = 4.000$.000$ × 0.162$.775 lei 666 = 401 87 4775 . 3.581$ × 3.02 lei/$.

02 lei/$ faţă de curs precedent = 3.01 lei/$) (9.02 lei/$.01 lei/$ La 31. 1.2 lei/$ faţă de cursul precedent de 2.500$ + 1.9 lei/$.02 lei/$ La 31.581$ × 3.01 lei/$ = 4.000 $ Ultima tranşă din contravaloarea mărfii (cont 401) = 9.000 $ × 0.464 (9.01 lei/$.000$ × 0. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar: 401 = 5124 33. faţă de 3.01 lei/$.354 (9. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 88 .12.000 $ la 3. 401 = 5124 33.000 $ Pentru această datorie avem: curs precedent = 3. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.581$).581$ Plata se face la 3.581$)×3.500$ × 0.759 lei 666 = 401 4. restituim furnizorului extern garanţia materială de 1.759 Achităm furnizorului extern ultima tranşă + ultima dobândă (9.01 lei/$ şi curs oficial la 31.12.000 dolari Prima tranşă = = 9.9 lei/$. de 1.500 $ 2 ani Prima dobândă = 1.N+2 mai avem de achitat furnizorului extern următoarele datorii: Garanţie materială (cont 167) = 1.500 $ Pentru ambele datorii avem: curs precedent = 3.500$ + 1.01 lei/$.11 lei/$) La expirarea termenului de garanţie.N+2=2.01 lei/$) Anul N+2 – ultimul an de credit comercial: Primim de la furnizorul extern factura pentru dobânda anului II.N+1 mai avem de achitat furnizorului extern următoarele datorii: Garanţie materială (cont 167) = 1. la 3.N+1=3.581$ la 3. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: % = 765 167 401 105 10 95 (1.500$ + 1.01 lei/$.581$)×3.02 lei/$ şi curs oficial la 31.Achităm furnizorului extern prima tranşă + prima dobândă: 19.12. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar: 167 = 765 110 (1.12.

Rezolvare: Încasăm avansul de la clientul intern. Importul în comision poate fi: cu plata la vedere sau pe credit comercial. Întrucât marfa circulă direct de la furnizorul extern către clientul intern. Se achită datoria faţă de furnizorul extern la cursul de 3.000$ × 3.000 lei. Ulterior.000$ × 2.5%. firma de import derulează activitatea în nume propriu. Exemplu de import în comision cu plata la vedere: Firma de import încasează prin cont de la clientul intern un avans de 20.000 $. Se achită din cont la buget taxele aferente importului. cu TVA colectat 19%. Se diminuează creanţa internă cu avansul încasat şi se încasează prin cont diferenţa de la clientul intern. nu încarcă şi nu descarcă gestiunea de mărfuri. Firma importă bunurile de la furnizorul extern întocmind factură direct către clientul intern. 89 . dobânzile externe se vor înregistra pe cheltuieli în avans şi se vor recupera prin facturare de la clientul intern. Importurile în comision 3. în procentul stabilit prin contract.000 Facturăm clientului intern importul în comision în condiţia CIF. Firma de import îşi va reţine comisionul din suma datorată către clientul intern. La valoarea facturii emise către clientul intern se aplică TVA colectat 19%. Firma de import facturează clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF. curs în vamă 3 lei/$. acoperitor pentru plata la buget a taxelor aferente importului şi pentru plata furnizorului extern. dar în contul şi pe riscul clientului intern. Ea facturează clientului intern comisionul de import ce i se cuvine.200 2. jucând rol de intermediar.1 lei/$.% = 5124 167 665 6. În cazul creditului comercial. prin cont cu OP: 5124 = 419 20.900 300 (1.2.2 lei/$) (1. cu TVA colectat 19%. taxe vamale 10% şi comision vamal 0. firma facturează clientului intern importul în comision la valoare externă CIF de 5. firma de import.9 lei/$) În acest caz. împreună cu TVA colectat 19%.

1 lei/$) (5. faţă de 3 lei/$.000 1.000 lei = 1.724 lei 4111 = % 401 446 447 4427 19.149 lei Total factură emisă către clientul intern = 19.575 lei = 3. concomitent cu creanţa faţă de clientul intern.000 $ la 3.000 lei Valoare în vamă = 5.000 lei Taxe vamale = 10% × 15.724 15.1 lei/$. înregistrând comisionul ca venit din prestări servicii: 4111 = % 704 4427 893 750 143 Achităm din cont la buget.500 75 3.000 500 (5. cu OP: Taxe vamale = 1.Întrucât nu încărcăm gestiunea.500 lei Comision vamal = 0.724 1.575 lei TVA colectat aferent importului în comision = 19% × 16.500 15. Valoare externă CIF = 5.149 lei (identic cu TVA-ul colectat facturat clientului intern): % = 5121 446 447 4426 4.149 (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) (TVA colectat) Facturăm clientului intern comisionul de import cu TVA colectat 19%: Comision import = 5 % × 15.000 lei = 75 lei Cost achiziţie în vamă = 16.149 Plătim prin cont cu OP datoria faţă de furnizorul extern de 5.000$ × 3.500 75 3. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 401 665 90 15.000$ × 3 lei/$) . vom înregistra importul ca datorie faţă de furnizorul extern.000 lei = 750 lei TVA colectat = 19% × 750 lei = 143 lei Total factură emisă către clientul intern = 893 lei.500 lei Comision vamal = 75 lei TVA deductibil = 19% × 16.575 = 3.5% × 15.000$ × 3 lei/$ = 15.000$ × 3 lei/$ = 15.

91 .149 lei 2. se primeşte de la furnizorul extern factura de dobândă la 3 lei/$. TVA deductibil aferent importului. comision vamal 0. curs în vamă 3 lei/$. Firma facturează clientului intern importul în comision la valoare externă CIF de 5. care se va transforma în TVA de plată la buget: 4427 = % 4426 4423 Plata TVA din cont la buget: 4423 = 5121 143 3.000 Încasăm de la clientul intern. Se achită furnizorului extern datoria şi dobânda la 3.000 $.5%. TVA colectat aferent comisionului de import facturat clientului intern = 143 lei 3. TVA colectat aferent importului în comision facturat clientului interne = 3. Se facturează clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF. Importul se derulează pe credit comercial cu termen 6 luni.1 lei/$.: Firma de import în comision va efectua cu ocazia regularizării TVA următoarele calcule: 1. Se achită din cont la buget taxele aferente importului. care se facturează mai departe către clientul intern.617 lei Avans încasat = 20. diferenţa de creanţă: Facturi emise = 19.724 lei + 893 lei = 20.292 3. achitat la bugetul statului = 3.149 143 Exemplu de import în comision pe credit comercial pe termen scurt Firma de import încasează prin cont de la clientul intern un avans de 21. taxe vamale 10%. Dobânda externă se va factura la scadenţă pentru o rată de 8%/an.617 – 20. prin cont cu OP. La valoarea facturii emise către clientul intern se aplică TVA colectat 19%.000 lei.000 = 617 lei 5124 = 4111 617 Obs. cu TVA colectat 19%. La scadenţă.000 lei Diferenţă de încasat = 20.149 lei Poziţiile 1 şi 3 se anulează reciproc şi rămâne pentru regularizare TVA-ul colectat aferent comisionului de import.Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat de la client: 419 = 4111 20.

cu OP: Taxe vamale = 1.724 1.575 lei = 3.149 lei (identic cu TVA-ul colectat facturat clientului intern): % = 5121 446 447 4426 92 4.575 = 3.000 lei Valoare în vamă = 5.000 lei = 75 lei Cost achiziţie în vamă = 16. respectiv creanţă internă: Valoare externă CIF = 5.149 (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) (TVA colectat) Facturăm clientului intern comisionul de import cu TVA colectat 19%: Comision import = 5 % × 15.5% × 15.500 lei Comision vamal = 75 lei TVA deductibil = 19% × 16.149 . ca datorie externă. Rezolvare: Încasăm avansul prin cont de la clientul intern: 5124 = 419 21.724 15.000 lei = 750 lei TVA colectat = 19% × 750 lei = 143 lei Total factură emisă către clientul intern = 893 lei.000$ × 3 lei/$ = 15.500 lei Comision vamal = 0.000 lei Taxe vamale = 10% × 15.000 lei = 1.Se diminuează creanţa internă cu avansul încasat şi se încasează prin cont diferenţa de creanţă.000 1.000$ × 3 lei/$ = 15.575 lei TVA colectat aferent importului în comision = 19% × 16. înregistrând comisionul ca venit din prestări servicii: 4111 = % 704 4427 893 750 143 Achităm din cont la buget.724 lei 4111 = % 401 446 447 4427 19.500 75 3.000 Facturăm clientului intern importul în comision în condiţia CIF cu TVA colectat 19%.500 75 3.149 lei Total factură emisă către clientul intern = 19.

000$. la 3 lei/$.1 lei/$ faţă de 3 lei/$.000 dolari × 8% D= × 6 luni = 200 $ 12 luni 200$ × 3 lei/$ = 600 lei. taxe vamale 10% şi comision vamal 0.1 lei/$) (5.000 lei.200$ × 3. 93 . dobânda înregistrându-se pe riscul clientului intern.000 $ şi dobânda externă de 200$ la 3.600 520 (5.5%.000$ la 3 lei/$. la scadenţa creditului comercial. pentru a recupera dobânda: 4111 = 471 600 Achităm furnizorului extern datoria de 5. pentru o rată de 5%/an.120 15. 5. Se facturează clientului intern importul în comision la valoare CIF de 50. Dobânda externă se va factura separat pe cei 2 ani de credit. % = 5124 401 665 16.200$ × 3 lei/$) Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat: 419 = 4111 21.După 6 luni.000 Încasăm prin cont de la clientul intern diferenţa de creanţă: Facturi emise = 19.000 lei Diferenţă de încasat = 217 lei 5124 = 4111 217 Exemplu de import în comision pe credit comercial pe termen mediu şi lung Firma de comerţ derulează import în comision pe credit comercial cu termen 2 ani. curs în vamă 3 lei/$. ca o cheltuială în avans: 471 = 401 600 Facturăm clientului intern cheltuielile în avans. Se încasează de la clientul intern un avans de 200.724 lei + 893 lei + 600 lei = 21.217 lei Avans încasat = 21. Se achită furnizorului extern un avans de 5. primim de la furnizorul extern factura de dobândă. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

000$ × 3 lei/$ = 150.05 lei/$ în anul II. ştiind următoarele cursuri oficiale: 31.000$ la 3 lei/$. de 2% din valoare CIF.000 447 750 4427 31.000 Plătim furnizorului extern un avans de 5.000 446 15. se recuperează garanţia materială de la clientul intern la 3.000 lei = 15.750 lei TVA colectat aferent importului în comision = 19% × 165. Se achită din cont la buget taxele aferente importului. După 3 ani.12. acoperitor pentru plata unui avans către furnizorul extern şi a unei cote părţi din datorie în momentul importului: 5124 = 419 200. respectiv creanţă internă: Valoare externă CIF = 50.243 401 150.000 lei = 750 lei Cost achiziţie în vamă = 165.02 lei/$. Se diminuează creanţa internă cu avansul încasat şi cu garanţia reţinută de client. Se facturează clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF.750 lei = 31.12. 31.000 lei Comision vamal = 0. Anual.12. Rezolvare Încasăm avansul de la clientul intern.000$ × 3 lei/$ = 150.La factura de import se aplică TVA colectat 19%. ca datorie externă.000 lei Taxe vamale = 10% × 150. se primeşte de la furnizor factura de dobândă externă la 3 lei/$ în anul I şi la 3. La sfârşitul fiecărui an se înregistrează diferenţele de curs valutar.000 Facturăm clientului intern importul în comision la valoarea CIF cu TVA colectat 19%.000 lei Valoare în vamă = 50.05 lei/$ şi 31. încasând diferenţa de creanţă.493 94 (valoare CIF) (taxe vamale) (comision vamal) (TVA colectat) .1 lei/$ şi se restituie către furnizorul extern la acelaşi curs.N=3 lei/$.N+2=3.N+1=3.5% × 150.493 lei Total factură emisă către clientul intern = 197. cu TVA colectat 19%. la expirarea termenului de garanţie.000$ la 3 lei/$: 409 = 5124 15. Dobânzile se recuperează de la clientul intern prin facturare. Se achită furnizorului extern tranşele de credit comercial împreună cu dobânzile la aceleaşi cursuri valutare. În momentul importului se achită furnizorului extern 20.243 lei 4111 = % 197. Se diminuează datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului.

000 3.493 lei (identic cu TVA-ul colectat facturat clientului intern): % = 5121 446 447 4426 47.500 lei TVA colectat = 19% × 7.000 200.500 1.925 7.425 lei Total factură emisă către clientul intern = 8.000$ = 1.750 = 31.000 lei Garanţie materială reţinută de client (cont 2678) = 3.000 95 .000$ × 3 lei/$ = 15.000 15.000 750 31.000 lei Garanţie materială reţinută furnizorului (cont 167) = 2% × 50.243 15.493 În momentul importului achităm furnizorului extern 20.000 Diminuăm datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului: Avans plătit (cont 409) = 5. înregistrând comisionul ca venit din prestări servicii: 4111 = % 704 4427 8.000 Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat şi cu garanţia materială reţinută de client: Avans încasat (cont 419) = 200.000$ 1.Facturăm clientului intern comisionul de import cu TVA colectat 19%: Comision import = 5 % × 150.425 Achităm din cont la buget.000 lei = 7. cu OP: Taxe vamale = 15.925 lei.000$ la cursul iniţial de 3 lei/$: 401 = 5124 60.000 3.500 lei = 1.000 lei Comision vamal = 750 lei TVA deductibil = 19% × 165.000$ × 3 lei/$ = 3.000 lei 401 = % 409 167 18.000 lei % = 4111 419 2678 203.

Încasăm de la clientul intern diferenţa de creanţă: Facturi emise = 197.243 lei + 8.925 lei = 206.168 lei Avans încasat = 200.000 lei Garanţie reţinută de client = 3.000 lei Diferenţă de încasat = 206.168 – 200.000 – 3.000 = 3.168 lei 5124 = 4111 3.168

La 31.12.N avem următoarele datorii şi creanţe neachitate, respectiv neîncasate: Datorii neachitate faţă de furnizorul extern: Garanţia materială (cont 167) = 1.000 $ Contravaloare marfă (cont 401) = 50.000 $ (valoare import) – 5.000 $ (avans) – 20.000$ (achitaţi în momentul importului) – 1.000$ (garanţie materială) = 24.000$, de achitat în două tranşe egale pe cei doi ani de credit comercial. Creanţe neîncasate de la clientul intern: Garanţia materială (cont 2678) = 1.000$ Atât pentru datorii, cât şi pentru creanţe, avem: curs iniţial = 3 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N=3 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.
Anul N+1 – primul an de credit comercial: Primim de la furnizorul extern factura de dobândă pentru anul I, la 3 lei/$. D = C(1+d)n – C = 24.000$(1+0,05)2 – 24.000$ = 2.460$ 2.460 dolari Rezultă că: D1 = = 1.230$ 2 ani

1.230$ × 3 lei/$ = 3.690 lei, se înregistrează ca o cheltuială în avans în contul clientului intern: 471 = 401 3.690 Facturăm clientului intern cheltuielile în avans pentru a recupera dobânda: 4111 = 471 Încasăm prin cont creanţa internă: 5124 = 4111 3.690 3.690

Achităm furnizorului extern prima tranşă din creditul comercial împreună cu dobânda aferentă, la 3 lei/$, faţă de curs precedent 3 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar:

96

Tranşa 1 =

24.000 dolari = 12.000 $ 2 ani

Dobânda 1 = 1.230 $ 401 = 5124 39.690
(12.000$ + 1.230$) × 3 lei/$

La 31.12.N+1 avem următoarele datorii şi creanţe neplătite, respectiv neîncasate: Datorii neachitate faţă de furnizorul extern: Garanţia materială (cont 167) = 1.000 $ Ultima tranşă din contravaloarea mărfii (cont 401) = 12.000 $ Creanţe neîncasate de la clientul intern: Garanţia materială (cont 2678) = 1.000 $ Atât pentru datorii cât şi pentru creanţe avem: curs precedent = 3 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+1=3,05 lei/$. Rezultă pentru datorii cheltuieli din diferenţe de curs valutar, iar pentru creanţe venituri din diferenţe de curs valutar: 665 = % 167 401 2678 = 765
Anul N+2 – ultimul an de credit comercial:

650 50 600 50

(1.000$ × 0,05 lei/$) (12.000$ × 0,05 lei/$) (1.000$ × 0,05 lei/$)

Primim de la furnizorul extern factura de dobândă pentru anul II de 1.230$ la 3,05 lei/$. 471 = 401 3.752

Facturăm clientului intern cheltuielile în avans pentru a recupera dobânda: 4111 = 471 Încasăm prin cont creanţa internă: 5124 = 4111 3.752 3.752

Achităm furnizorului extern ultima tranşă de 12.000$ din creditul comercial împreună cu dobânda aferentă de 1.230$, la 3,05 lei/$, faţă de curs precedent 3,05 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar: 401 = 5124
97

40.352

(12.000$ + 1.230$) × 3,05 lei/$

La 31.12.N+2 avem următoarele datorii şi creanţe neplătite, respectiv neîncasate: Datorii neachitate faţă de furnizorul extern: Garanţia materială (cont 167) = 1.000 $ Creanţe neîncasate de la clientul intern: Garanţia materială (cont 2678) = 1.000 $ Atât pentru datorii cât şi pentru creanţe avem: curs precedent = 3,05 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+2=3,02 lei/$. Rezultă pentru datorii venit din diferenţe de curs valutar, iar pentru creanţe cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 167 = 765 665 = 2678 30 30 (1.000$ × 0,03 lei/$) (1.000$ × 0,03 lei/$)

După 3 ani, la expirarea termenului de garanţie, recuperăm garanţia materială de 1.000$ de la clientul intern, la 3,1 lei/$, faţă de curs precedent 3,02 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:

5124 = % 2678 765

3.100 3.020 80

(1.000$ × 3,1 lei/$) (1.000$ × 3,02 lei/$)

Restituim furnizorului extern garanţia materială de 1.000$ la 3,1 lei/$ faţă de curs precedent de 3,02 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar: % = 5124 167 665
6.3. Achiziţiile intracomunitare

3.100 3.020 80

(1.000$ × 3,1 lei/$) (1.000$ × 3,02 lei/$)

Reprezintă tranzacţii efectuate între două state membre U.E. Codul fiscal defineşte achiziţia intracomunitară de bunuri ca fiind „obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale, expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru U.E., altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor”. Următoarele achiziţii intracomunitare se includ în sfera de aplicare a TVA: Achiziţia de bunuri efectuată de către o persoană impozabilă sau neimpozabilă. Achiziţia de mijloace de transport noi, efectuată de către orice persoană.
98

bunurile intrate în spaţiul comunitar se supun formalităţilor vamale prevăzute de Codul Vamal Comunitar. în scopul desfăşurării de activităţi economice. Reimportul de bunuri în România de către persoana ce a exportat bunurile în afara Comunităţii în aceeaşi stare şi care beneficiază de scutire de taxe vamale. Transportul intracomunitar de mărfuri se referă la operaţiunile care au locul de plecare şi locul de sosire în două state membre diferite. Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri este considerat a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transport lor. armatele ţărilor membre NATO. locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul căruia se încheie regimul de tranzit. Locul importului de bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului membru în care se află bunurile atunci când intră pe teritoriul comunitar. pentru transportul internaţional. Se asimilează achiziţiilor intracomunitare următoarele operaţiuni: Utilizarea în România de către o persoană impozabilă.E. Reimportul de bunuri în România efectuat de către persoana ce le-a exportat în afara Comunităţii pentru a fi reparate sau transformate în regim de lohn pasiv. Importul de bunuri de către misiuni diplomatice. Scutirile de TVA pentru importul de bunuri şi achiziţii intracomunitare se aplică în următoarele cazuri: Importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este scutită de TVA în interiorul ţării. efectuată de către o persoană impozabilă sau neimpozabilă. Importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în România este scutit de TVA prin Codul fiscal. Preluarea de către Armata Română de bunuri pe care le-a dobândit în alt stat membru şi la a căror achiziţie nu s-au aplicat regulile de impozitare din acel stat. Importul de aur efectuat de BNR. 99 . Importul de bunuri urmat de o livrare intracomunitară dintr-un alt stat membru. În acest moment. în care bunurile au fost produse. este impozabil (taxabil) numai transportul pe teritoriul ţării. Importul de bunuri efectuat în vederea realizării unei livrări intracomunitare a bunurilor într-un alt stat membru. Din punct de vedere fiscal. Importul de gaze naturale şi de energie electrică prin sistemele de distribuţie specializate. În cazul bunurilor care la intrarea în Comunitate sunt în tranzit. organisme internaţionale.Achiziţia de bunuri accizabile. a unor bunuri transportate de către aceasta din statul membru U.

fără restricţii vamale.E. care au trecut prin procedurile vamale de vămuire (punere în liberă circulaţie). Din acest moment. Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este taxabilă. Mărfurile comunitare îşi pierd acest statut vamal în următoarele situaţii: Când Declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie este invalidată. Noua perioadă fiscală începe astfel: Din prima lună a unui trimestru calendaristic în curs. efectuarea unei achiziţii intracomunitare de bunuri determină schimbarea ireversibilă a perioadei fiscale din trimestru în lună calendaristică. Baza cuprinde şi accizele plătite sau datorate în alt stat membru de către persoana ce efectuează achiziţia. Din prima lună a trimestrului calendaristic următor. Din baza de impozitare se scad. Cheltuielile de transport se cuprind în baza impozabilă a bunurilor achiziţionate numai dacă transportul este în sarcina vânzătorului. penalizările. este obligată la plata TVA. bunurile care provin din import şi sunt prelucrate în România. perioada fiscală obligatorie devine luna calendaristică. ele pot circula liber în interiorul comunităţii. devin mărfuri comunitare. dacă exigibilitatea taxei intervine în prima lună a trimestrului respectiv. sconturile. din momentul în care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România. Pentru persoana cu cifră de afaceri sub 100. trebuie puse în liberă circulaţie (vămuite) în România. În a treia lună a trimestrului calendaristic în curs. În cazul operaţiunilor de lohn activ. Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare se stabileşte în mod asemănător cu cea aferentă livrărilor de bunuri similare din interiorul ţării.000 € în anul precedent. risturnurile. ca şi în cazul achiziţiilor la intern: rabaturile. dacă produsele rezultate urmează a fi transportate în alt stat membru. frecvente în România (operaţiuni de prelucrare pe teritoriul României a unor bunuri provenite din alte ţări). fără posibilitatea revenirii la trimestru în anii următori.Mărfurile provenite din import din afara U. dacă exigibilitatea taxei intervine în a treia lună a trimestrului calendaristic anterior. avem următoarele particularităţi: Conform Codului Vamal Comunitar. dacă exigibilitatea taxei intervine în a doua lună a trimestrului respectiv. remizele. Când taxele vamale plătite (drepturile de import) pentru mărfurile respective sunt rambursate din motivul că mărfurile nu respectă contractul sau în cadrul regimului de lohn activ derulat în sistem de rambursare. În concluzie. 100 . dobânzile pentru plăţi cu întârziere şi sumele reprezentând daune-interese. care plăteşte TVA trimestrial. În interiorul comunităţii nu se percep taxe vamale.

va efectua o livrare intracomunitară cu drept de deducere (ca orice export). având drept de deducere a TVA în vamă. efectuează o livrare intracomunitară a acestor bunuri. Dacă importul bunurilor ce urmează a fi prelucrate este realizat de procesatorul din România. ci de prestator de servicii. iar după prelucrare. el trebuie să se înregistreze ca plătitor de TVA şi să-şi numească un Reprezentant vamal. De asemenea. deci nu poate deduce TVA-ul în vamă. el nu are calitatea de importator. după prelucrarea acestora. acesta va efectua formalităţile de import. Prin urmare. în această ultimă variantă. Dacă părţile contractante convin să specifice calitatea de proprietar al procesatorului. deoarece importul este realizat în România în scopul unei livrări intracomunitare în alt stat membru. conform Codului fiscal. putând recupera suma plătită în vamă numai prin refacturare către beneficiarul (proprietarul) bunurilor importate. procesatorul din România nu va mai fi tratat din punct de vedere fiscal ca un prestator de servicii. 101 . ci ca un importator de bunuri care. importatorul poate deduce TVA-ul din Declaraţia Vamală de Import.Dacă importul bunurilor ce urmează a fi prelucrate este realizat în România de către beneficiarul din celalalt stat membru.

500 447 175 e. curs iniţial = 3. 6811 = 2813 1. curs iniţial = 3.000 b.500 447 175 d. a comisionului vamal de 0.600 4.290 e. 6811 = 2813 2.675 446 3.400 d.5 lei/€.5 lei/€: a.675 301 35. Avem un mijloc de transport cu Vi = 20. % = 5121 10.675 401 35.325 446 3. Avem un utilaj cu Vi = 22.675 401 = % 3. taxă vamală 10%. 6811 = 2133 2. 301 = % 38.000 6583 = 2813 400 c.000. 6811 = 2813 5. D = 8 ani.500 447 175 4426 6.000 €.675 446 3. comision vamal 0.650 102 . 2813 = 2133 1.000 % = 635 3. 301 = 401 35.500 d. amortizabil AD1.000 lei. 6588 = 2813 1. 6811 = 2813 2. 6583 = 2813 1. Pentru anul II amortizarea se va înregistra: a.Teste grilă 1.600 e. 301 = 401 35.000 635 = % 3.500 2. Se înregistrează achitarea în vamă a taxei vamale de 10%. 6583 = 2131 2. Avem un utilaj cu Vi =20. 6811 = 2813 5. 301 = 401 38.142 d.428 b. % = 401 38.000 446 3.000 lei.290 3.500 447 175 5. 6811 = 2813 5.5% şi a TVA deductibilă aferente unui import de 1.675 446 3. 6583 = 2813 5. amortizabil accelerat. Amortizarea anului I se va înregistra: a. 6811 = 2131 3. 2813 = 2131 5.500 e.500 447 175 b. amortizabil AD2. 6811 = 2131 5. Se înregistrează importul de materii prime pe cont propriu la valoare externă CIF de 1.000 b. Amortizarea anului I se va înregistra: a. D=8 ani. D = 11 ani.000 446 3.5%: a.000 €.428 c.500 447 175 c.000 c.

411 = 371 35.000 € ştiind curs iniţial = 3.5 lei/€: a.000 107 1. % = 411 36. 607 = 371 35.000 107 1. curs iniţial = 3.650 35.000 665 1.650 11. % = 5121 401 4426 % = 5121 446 447 4426 635 = 5121 % 5121 635 4426 41.6 lei/€.000 d.000 d.000 4427 6.023 3.000 8.348 11. 5124 = 411 35.650 c. d. e.000 €. 401 = % 35.000 401 34.000 665 1.000 765 1.023 3.000 411 = 765 1. c.000 665 = 411 1.000 5124 34.000 c.500 175 7. 411 = 707 35.000 d. 401 = 5124 34.000 103 .000 5124 34.000 411 35.000 401 34. 5124 = % 36.000 e.675 7. Se înregistrează încasarea prin cont a unei creanţe externe de la client de 1.000 b.5 lei/€: a.000 7.000 4427 6.000 b. Se înregistrează achitarea prin cont a unei datorii externe faţă de furnizor de 1. ştiind curs iniţial = 3.000 5124 35. curs la încasare = 3.348 6. 5124 = 411 36. % = 5124 35. 401 = % 35. curs la plată = 3.650 e.000 765 1. 5121 = 411 35.000 c.000 €.000 665 = 401 1.650 707 35.000 b. 411 = % 41.5 lei/€.000 411 = 765 1.023 11.000 6. % = 5124 35.650 371 35. Se înregistrează exportul de mărfuri pe cont propriu la valoare externă FOB de 1. 411 = % 41.b.000 e.4 lei/€: a.

4427 = % 2. 3 ani 12. D = 5 ani. 6811 = 2813 500 b. 6 ani e. Regularizarea se va face: a.000 lei şi D = 15 ani.470 4426 1.000 lei şi D = 5 ani. Linear d. ce regim de amortizare s-a aplicat: a.900 4423 570 b. amortizabil prin AD2.900 4423 570 4423 = 635 247 e. Cum se contabilizează diferenţa: a. Accelerat c. 4426 = 4427 5. 4423 = 4424 5. Scoaterea din evidenţă se va înregistra: a. 10 ani c.000 lei. 6811 = 2813. O firmă înregistrează cumpărări la cost achiziţie = 10.000 10. Dacă pentru anul 3 de funcţionare s-a calculat o amortizare de 6. Un utilaj are Vi = 50.000 b.9.000 e. Se casează cu un an înainte de termen un utilaj cu Vi = 100. Degresiv AD2 e. Regularizarea se va face: a.000 lei. TVA 19%. 6588 = 2813 500 14.0000 lei. 4424 = 4423 5.470 635 = 4426 1.653 4423 817 635 = 4426 247 d. 4426 = 4423 5.000 104 . iar pentru export. 4427 = 4423 2.000 c. Progresiv 13. 471 = 2813 500 d. 9 ani d.653 c.000 2813 80.250 lei. din care vânzări scutite 2.000 471 20.000 d. 4427 = % 2. 4427 = % 2.470 4426 1. TVA 19% şi vânzări la preţ vânzare = 15. O firmă de export înregistrează TVA aferent cumpărărilor de 5.000 lei.1 500 e. Cu ocazia dezmembrării unui utilaj s-au efectuat cheltuieli de casare de 1. % = 2131 100. 4427 = % 2. care este durata în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: a. 6583 = 2813 500 c. TVA colectat ∅.500 lei şi s-au recuperat piese de schimb de 2. 4424 = 4426 5. 12 ani b. Degresiv AD1 b.900 4423 950 4427 = 4423 133 11.470 4426 1. Dacă un utilaj are Vi = 15.850 4426 1.000 lei.000 lei.

710 6. 4111 = % 7. 3024 = 2133 3.000 18. iar marja de profit este de 50%.b.710 9.000 lei rezultate din dezmembrarea unui mijloc de transport. e.000 80.000 b.000 1.000 20. d. 2131 = 404 7. 2133 2673 2673 2674 167 = = = = = 167 5121 2133 472 2133 18. b. Un locator predă locatarului un mijloc de transport în regim de leasing financiar la valoarea de 18. TVA 19%.000 15.000 18.000 9.000 4426 1.140 7583 6. 6583 = 2131 6. 3024 = 401 3.000 16. Recuperarea pieselor de schimb în valoare de 3.000 18.570 3.000 20. e. 6024 = 3024 3. TVA 9%. locatarul primeşte de la locator factura de valoare reziduală de 6. Locatarul va înregistra: a. ştiind că rata este egală cu amortizarea anuală.000 lei. 4111 = 4111 = 4111 = 6811 4111 6811 4111 4111 = = = = = % 706 4427 2813 % 706 4427 2813 706 2813 4427 707 3.000 20.000 1.000 3.000 d. Un locator predă locatarului în regim de leasing operaţional un utilaj la Vi=30. c. e.140 b.140 e.000 4427 1. 2131 = 2813 6. La expirarea contractului de leasing financiar. d.140 167 6. Înregistrarea la locator se va face: a. amortizabil linear în D=5 ani. c. 3024 = 7583 3.000 e.000 105 .000 80.000 20.000 lei. 17. Înregistrarea facturii anuale de chirie emise de locator va fi: a.000 c.710 10. d.000 10. El facturează locatarului chiria. % 2813 6583 % 2813 6588 471 2813 = = = = 2131 2131 2131 471 100. 346 = 711 3.710 b. c.000 d.000 18.000 100.140 c. % = 404 7. se va înregistra: a.000 570 6.000 18.000 lei.

000 d.000 lei. 4111 = % 11.000 4427 1. Înregistrarea facturii primite de locatar în anul II se va face: a.600 4427 1.000 lei.140 472 = 706 3.200 b. 4111 = % 11.996 d.000 1687 2.600 e.000 666 = 471 2.000 lei.996 167 6.000 lei.400 e.600 21. Un locator facturează locatarului rata şi dobânda anului I. termen de plată 3 ani.400 22.400 4426 1. % = 404 9. Intrarea în patrimoniul locatarului se va înregistra: a. prin anuităţi variabile.600 d.000 2674 3. rata dobânzii de 20% pe an. 8036(D) = 20. Un locatar primeşte de la locator factura de rată şi dobândă pentru un utilaj primit în regim de leasing financiar. 471 = 1687 7.000 b. ştiind valoarea totală a ratelor de capital de 18. cu TVA 19%.824 d. Un locatar preia în regim de leasing financiar un mijloc de transport cu Vi=20. termen de plată 3 ani. Înregistrarea dobânzii totale de plată la locatar se va face: a.596 c. 8038(D) = 20. al cărui obiect îl constituie un utilaj. % = 404 7. 4111 = 706 11. dobândă 20% pe an.424 706 9. 8036(D) = 7.140 167 6. cu TVA 19%.000 c. 267 = 2133 20. Un locatar preia în regim de leasing financiar un utilaj. 4111 = 2673 6.000 4426 1. 666 = 471 3. 4111 = % 7. Înregistrarea facturii emise de locator pentru primul an de contract se va face: a.19.996 2131 8.424 706 6. % = 404 9.140 2673 6. 2133 = 404 20.600 e.824 b. termen de plată 3 ani. valoarea totală a ratelor de capital fiind de 18. prin anuităţi variabile. dobândă 20% pe an. ştiind valoarea totală a ratelor de capital de 18.200 c. aferente unui contract de leasing financiar.200 20. 666 = 1687 7.596 b.140 666 = 471 2.000 472 = 766 3. 666 = 1687 3.424 c.000 e.600 4427 1.400 4426 1.000 106 . 2131 = 404 9. prin anuităţi variabile. 167 = 404 6. 2133 = 167 20.

105 = 7813 2. 6813 = 2133 1.387 lei/an 107 . Nu avem rezervă din reevaluare anterior constituită. Avem un utilaj reevaluat anterior la 18.670 105 2.200 e. 1. De la ultima reevaluare s-a amortizat timp de 1 an cu 1.170 lei pe an.960 7813 2.960 lei. Avem un utilaj reevaluat anterior la 10. 1.710 lei.000 lei. Rezultatul noii reevaluări se va înregistra: a. După 2 ani de folosinţă se reevaluează la o valoare actuală de 24. 2131 = 105 4. 105 = 2133 1.000 lei. 6811 = 2131 3. Rezultatul noii reevaluări se va înregistra: a. După 2 ani de utilizare. 1.800 lei pe an.488 b.670 b. De la ultima reevaluare s-a amortizat timp de 1 an cu 1. % = 2131 5.674 lei/an d. Amortizarea recalculată în urma reevaluării va fi: a. 2133 = 105 1. amortizabil linear în D=15 ani. 105 = 2133 6. 105 = 7813 7. 1.710 c.160 c.23.200 b.530 lei.200 24.670 d. Avem un utilaj cu Vi=24.960 lei.920 lei pe an. De la ultima reevaluare.960 lei. la o valoare actuală de 16.920 lei/an c.200 d. Utilajul este supus unei noi reevaluări.670 105 2. în schimb. 2131 = 105 960 b. 105 = 2131 5.160 d.788 d.530 lei. Rezultatul noii reevaluări se va înregistra: a.848 lei. Avem un mijloc de transport cu Vi=24.000 lei. s-a amortizat timp de 3 ani cu câte 1. 1. 105 = 2131 4.000 lei.710 c.664 lei/an e. Rezerva din reevaluare existentă este de 4.960 25. 2131 = % 5. amortizabil linear în D=15 ani. la o valoare actuală de 18.710 105 4.710 26.318 e.160 lei. 2133 = 7813 1. 2131 = % 7. 2131 = 105 6.600 lei/an b.488 27. 6813 = 2131 5. 2131 = 105 7.488 7813 2.960 lei.960 e. Utilajul este supus unei noi reevaluări. la o valoare actuală de 10. Rezerva din reevaluare se va înregistra: a. la reevaluarea precedentă s-au înregistrat cheltuieli privind provizioane de depreciere a imobilizărilor de 2. Avem un mijloc de transport reevaluat anterior la 24.200 e. Mijlocul de transport este supus unei noi reevaluări.200 c.960 6813 2. 2131 = 105 3. se reevaluează la o valoare actuală de 24. 2131 = 7813 2. Rezerva din reevaluare deja existentă este de 2.

000 2.000 lei pentru un contract de leasing financiar.380 471 2. astfel: a. Cum se înregistrează la utilizator în cazul leasingului operaţional factura de chirie emisă de locator (proprietar). Înregistrarea exportului şi a facturii externe de transport se va face: a. din care transport extern facturat 1. b. 612 = 471 2.000 3.000 3.000 b. Se exportă marfă pe cont propriu în condiţia CAF.000 3.000 3. b.000 $.380 4426 = 401 380 31.380 612 2.000 3. 401 = 471 2. % = 401 2.000 45.000 2. 1687 472 b. Locatorul va înregistra dobânda totală şi anual. % = 401 2. curs la facturare 3 lei/$.000 10. e.000 4426 380 d. 612 = 401 2.28. 472 c.000/an 29.000 d.000/an 10.000 lei pentru un financiar şi regularizarea cheltuielii în avans la locatar. 1687 666 d.000 $.000 4426 = 5121 380 e. Se înregistrează dobânda totală de încasat în valoare de 10.000 10.000 2. c. d. 666 1687 e.000 45. = = = = = = = = = 5121 766 5121 5121 471 1687 5121 1687 5121 3.000/an 2.000 42.000 4426 380 c. la valoare externă CAF de 15.000 3.000 3. c. ştiind rata de leasing de 2.000 3.000/an 2000/an 10. Se înregistrează contract de leasing astfel: a. 4111 624 4111 401 4111 = = = = = 707 401 707 708 % 707 708 401 708 45.000 2.000 lei şi TVA 19%? a.000 30. 2674 5121 2674 5121 472 471 666 5121 5121 472 471 666 = = = = = = = = = = = = 766 2674 472 2674 766 2674 471 2674 2674 766 1687 471 10. pe măsura încasării timp de 5 ani.000/an 10. 624 = 4111 = 108 .000 3.000 3.000 3.000 3. 471 1687 plata dobânzii anuale în valoare de 3.000 3.

la valoare externă CIF de 24.500 3. Înregistrările vor fi: a. Se exportă marfă pe cont propriu în condiţia CIF. din care transport extern facturat 300 €.200 4111 = 704 1.500 67.200 4111 = 704 1.000 3. 624 = 613 = 33. 4111 = 371 20. 4111 = % 20.500 c. Comisionul de export este de 10% din valoarea FOB net.000 1.500 72. 624 = 4111 = 624 = 401 707 5124 3. d.000 622 = 401 1.000 32.000 1.880 c.000 1.500 72.000 67. Înregistrările vor fi: a.000 $ şi asigurare externă facturată 500 $.000 1.000 4.200 24.000 1. d.e.500 4.000 3. curs la facturare 4 lei/€.000 €.500 3.000 401. c.880 109 .000 1.200 34. b. 4111 = 707 20.000 371 18. din care transport extern facturat 1.1 18.000 1. curs la facturare 3 lei/$.200 24.000 1.500 4. curs la facturare 3 lei/$.000 $.200 25. 4111 624 613 4111 4111 4111 607 4111 % 624 613 4111 = = = = = = = = = = 707 401 401 371 % 624 613 708 371 707 5124 % 707 708 401 401 72.2 1. Înregistrarea exportului şi a facturilor externe de transport şi asigurare se va face: a. e.880 d.880 b. Se exportă marfă în comision la valoare CAF de 5.800 708 1.000 4111 = 704 1.500 67.000 42.200 24. Comisionul de export este de 5% din valoarea FOB net.800 401. Se exportă marfă în comision la valoare FOB net de 8. 4111 = % 20. 4111 = 401 20.500 4.000 622 = 401 1.000 $.500 3. 4111 4111 4111 401 622 4111 4111 4111 622 = = = = = = = = = 401 704 401 4111 401 707 704 371 401 24. e.880 e. b.

500 624 3.191 37.191 c. Se exportă marfă în comision la valoare CIF de 10. 371 = % 170.200 635 16. din care transport extern facturat 1000 $ şi asigurare externă facturată 500 $.5 %.000 $.275 36.391 401.000 % = 5121 20.000 401.000 613 1.500 401.1 150.2 3.200 446 15.200 624 3.3 1.000 4111 = 704 1.000 401.500 401. 4111 = 371 25. taxă vamală 10% şi comision vamal 0. curs în vamă 3 lei/$. Se importă marfă pe cont propriu în condiţia CAF. la care se adaugă transport extern facturat de 1. 371 = 401 150.000 $. 371 = 401 154. 371 = % 170. Comisionul de export este de 5% din valoarea FOB net.200 635 = 447 16.275 e. Înregistrarea importului la cost de achiziţie în vamă va fi: a.000 401. 4111 = 401. 4111 = 401 30.500 4111 = 704 1.275 b. 4111 = % 30.000 613 1. la care se adaugă asigurare externă de 1.275 d. curs la facturare 3 lei/$.500 % = 708 4.500 % = 401 4.000 622 = 401 1.000 % = 401 4.3 1. Înregistrările vor fi: a.1 25.000 $. taxă vamală 20% şi comision vamal 0.000 401.420 447 771 d.191 e.35. Se importă marfă pe cont propriu în condiţia FOB. la valoare externă CAF de 12.200 635 = 446 16. la valoarea externă FOB net de 50.275 c.500 622 = 401 1.420 447 771 b. 4111 = 371 30.391 624 3. curs în vamă 3 lei/$.5%.2 3.200 446 15. 371 = 401 150. Înregistrarea importului la cost de achiziţie în vamă se va face: 110 .000 $.000 613 1.000 401.3 1.2 3.500 622 = 401 1.391 401 154.000 $ şi asigurare externă facturată de 400 $.1 25.

995 36.575 3149 750 b. la care se adaugă asigurarea externă de 1. curs în vamă 3 lei/$. 4111 = 635 = 401 % 446 447 4427 401 % 401 446 447 4427 % 704 4427 401 5121 704 % 371 4427 5121 704 % 707 4427 704 15. 4111 = % 401.149 893 750 143 19.724 750 19.500 75 3.000 3.2 446 447 401 446 401 5121 401 401 5121 401 5121 46.000 $.995 36.000 1.000 10.850 15.a. 371 = b.000 7. c.5%.995 36.800 195 39. taxă vamală 10% şi commission vamal 0.000 2.000 3.000 7.724 12.1 401. curs în vamă 3 lei/$.724 4.5%.500 75 3. TVA 19%.724 15.149 750 19. 371 635 371 446 371 613 635 371 % 613 635 = = = = = = = = = % 401.000 4.000 3. d.724 1. taxă vamală 10%.1 401.149 111 . Înregistrările se vor face: a.995 38. comision vamal 0. Comisionul de import este de 5% din valoarea CIF. 622 = 4111 = 4111 = c. 4111 635 4111 4111 = = = = e. e.724 16. TVA 19%.000 7. Înregistrările se vor face: a. 635 = 622 = 4111 = 4111 = 39. Comisionul de import este de 5% din valoarea CAF. Se importă marfă în comision la valoare CIF de 5.995 3.995 46.000 $.000 $.2 446 447 4427 19.724 750 17.000 1.850 4. d. Se importă marfă în comision la valoare CAF de 4.500 75 3.995 7.000 7.

000 707 10.000 635 = 5121 4. 4111 = % 17.500 4427 1.724 401. taxă vamală 10% şi comision vamal 0.2 3.724 4111 = 704 625 d.500 $.000 3.850 371 15.000 4.724 622 = 401 625 e. Comisionul de import este de 5% din valoarea FOB.724 1.724 622 = 401 525 c.000 2. la care se adaugă transport extern facturat de 1.500 708 4.724 600 12.500 75 3. curs în vamă 3 lei/$.500 635 = 446 4. Înregistrările vor fi: a.850 446 = 5121 4. 4111 = % 19. 622 = 4111 = 635 = e.495 707 10.1 10.724 15.000 $ şi asigurare externă facturată de 500 $.995 635 = 446 6. 4111 = % 12. d.149 600 14.000 4.000 401. TVA 19%.075 4111 = 704 525 b. 4111 613 635 622 4111 = = = = = c.500 401.149 4111 = % 625 704 525 4427 100 112 .000 4427 2.4111 = b.280 714 600 114 40. 4111 = 4111 = 4111 = % 704 4427 401 401 446 401 % 401 446 401 707 % 446 447 4427 704 % 707 4427 % 704 4427 714 600 114 12.5%. 4111 = % 15.000 4.280 12. 4111 = 707 15.724 600 19.500 446 1.3 1. Se importă marfă în comision la valoare FOB de 3.500 447 75 4427 3.

Braşov. 2008 Contabilitate financiară. 6. Bucureşti.Bibliografie 1. Editura Didactică şi Pedagogică. 5. 2. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2007 Contabilitate şi gestiune fiscală. Tipografia Universităţii Transilvania. 2003 Contabilitate în comerţul exterior. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Bucureşti. 8. Aurelian Băluţă Mirela Baba Violeta Isai Violeta Isai Georgeta Vintilă *** *** *** Contabilitate şi gestiune fiscală. 2005 Fiscalitate. Editura Economică. 4. Bucureşti. 7. 2009 113 . 2006 Codul fiscal Regulamentul vamal Revista „Consilier TVA”. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful