CETĂŢENIA EUROPEANĂ ÎN SEC.

XXI

În iunie 1940.Istoric Cetătenia europeană este un concept recent (consacrat de Tratatul de la Maastricht din 1992) născut dintr-o idee mai veche (datând aproximativ din anii ’40). . Jean Monnet şi Winston Churchill considerau posibilă în cadrul unei Uniuni francobritanice ideea de a împământeni un nou tip de cetatenie care să aparţină mai multor popoare. Charles de Gaulle.

Conform Tratatului: Cetăţenia europenă nu înlocuieşte cetăţenia naţională. ci o completează. . Cetăţenia europeană o deţine orice persoană care are cetăţenia unuia din statele membre ale UE.

Aceasta acordă (1): dreptul de liberă circulaţie şi de stabilire în Statele Membre. dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ (stat care nu este membru al Uniunii Europene) protecţie consulară din partea autorităţilor diplomatice ale unui alt Stat Membru .

la Ombudsmanul European. dreptul de a depune. .Aceasta acordă (2): dreptul de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European şi în cadrul alegerilor locale în statul de rezidenţă. dreptul de petiţionare în Parlamentul European. o reclamaţie cu privire la funcţionarea defectuoasă a instituţiilor comunitare.

Astfel. întîmpină totuşi în prezent anumite piedici sau limitări decurgînd din realităţile politice. aplicarea şi evaluarea celor 5 categorii de drepturi stipulate în Tratatul de la Maastricht. .Contrar prevederilor teoretice. exercitarea de către un cetăţean a dreptului de liberă circulaţie pe teritoriul altui stat membru decît cel de reşedinţă permanentă. poate fi interzisă din raţiuni de securitate şi sănătate publică.

Prin Tratatul de la Amsterdam. se garantează respectarea drepturilor fundamentale. ceea ce aduce nou Tratatul de la Amsterdam. care a extins jurisdicţia Curţii de Justiţie pentru a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale de către Instituţile Europene. Însă. care clarifică legătura între cetăţenia naţională şi cea europeană. condamnă orice formă de discriminare şi recunoaşte dreptul la informaţie şi protecţia consumatorilor. .Tratatul de la Amsterdam reflectă noi completări asupra cetăţeniei europene. în comparaţie cu Tratatul precedent. este faptul că subliniază importanţa protecţiei drepturilor fundamentale.

deşi primele tentative acum materializate. Uniunea Europeană îşi afirmă angajamentul referitor la drepturile fundamentale abia în decembrie 2001 odată cu proclamrea acestei Carte. economice. sociale care sunt stipulate în diverse acte internaţionale europene sau naţionale. politice.Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prezentată la Nisa pe 7-9 decembrie 2000. combină în acelaşi document drepturile civile. Însă. . existau încă în preambulul Actului Unic European.

una de atribuţie deoarece provine din naţionalitatea unuia din statele membre din care extrage conştiinţa de apartenenţa la acesta a cetăţenilor săi.“cetăţenie de rezidenţă” sau de o “cetăţenie civică” pentru a sublinia o orientare orizontală de participare cetăţenească. 3.ar fi mai întâi o cetăţenie de reciprocitate bazată pe reciprocitatea drepturilor între resortisanţii europeni (în conformitate cu principiile de nediscriminare şi de egalitate) 2. variantă care ar elimina aproape cu desăvarşire caracterul naţional. deoarece i-ar include în exerciţiul acestei cetăţenii şi pe rezidenţii non-cetateni europeni din statele membre. .Cetăţenia europeană : 1.

Înţelegerea noţiunii de “cetăţenie europeana” Un sondaj de opinie efectuat în septembrie octombrie 2002 (EB Flash 133) arată că. la momentul respectiv 32% din cetăţenii UE NU au mai auzit termenul de "cetăţean al Uniunii” 32% 68% .

87% dintre ei considera că UE le alocă deopotrivă dreptul de a aparţine uniunii şi statului lor 13% 87% .

În ceea ce priveşte libera circulaţie.89% din respondenţi afirmau că au fost la curent( în toamna anului 2002). 11% 89% . cu faptul că au dreptul de a lucra în orice stat membru al UE.

şi sensul de a avea "identitate europeană". există o diferenţă între simpla conştientizare de a fi un cetăţean al Uniunii. de "ataşament" în Europa sau de percepere a "apropierii" de ea. . aceasta din urmă fiind o chestiune de sentiment.Cu toate acestea.

• În prezent. . una dintre cele mai mari probleme cu un impact direct asupra cetăţeniei UE este persistenţa obstacolelor liberei circulaţii. care sunt legate de incapacitatea de armonizare a sistemelor de asistenţă socială ale statelor membre. • problema este fără îndoială un mijloc de intimidare în procesul de clădire a identităţii europene • în scopul de a aduce Europa mai aproape de cetăţeni şi de a face instituţiile UE să fie mai credibile. este necesară o mai mare coeziune între statele europene.

Consiliului Europei din 26 ianuarie 2004 decide stabilirea unui program de acţiune comunitară pentru a promova cetăţenia activă europeană. . Programul constă într-un sprijin financiar relative mic (72 milioane EUR pentru perioada 2004-2006) acordat de ONG-uri sau alte organisme care funcţionează în domeniul cetăţeniei europene.

implicare activa a cetatenilor in reflectii si discutii asupra constructiei Uniunii Europene. Uniunea Europeana si institutiile acesteia si incurajarea cetatenilor de a se implica in activitatile acestor institutii. .Programul comunitar "Promovarea cetateniei europene active" Scopul acestui program consta in sprijinirea organismelor care desfasoara activitati in domeniul promovarii cetateniei europene active. . Obiective: .promovarea si diseminarea valorilor si obiectivelor Uniunii Europene.realizarea unei legaturi mai stranse intre cetateni. .

instrumente de mare vizibilitate şi de evenimente de informare şi diseminare . accentul se pune pe activităţile de cercetare. Suma cheltuielilor alocate pentru acest program este de 235 milioane EURO. În plus.În aprilie 2005. Comisia a prezentat un document elaborat care ar fi introdus cetăţenia politică în cadrul UE. Programul "Cetăţeni pentru Europa" clarifică faptul că cetăţenia în cadrul uniunii "promovează respectarea subsidiarităţii" . . subliniază angajamentul de a sprijini organizaţiile societăţii civile de operare la nivel european şi promovează cooperarea lor.