P. 1
drept

drept

|Views: 30|Likes:
referat
referat

More info:

Published by: ionita_carmen_oana_6 on Feb 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/14/2014

pdf

text

original

Cuprins

1. Introducere………........................................................................................................3 1.1. Conceptul de transparenta decizionala…..…………………………………...3 1.2. Noţiuni si termeni……………..……………………………………………...4 2. Transparenta decizionala……….…………………………………………………....7 2.1. Aspecte generale privind transparenta decizionala in Uniunea Europeana.....7 2.2. Transparenta in administratia publica……….………...……………………...9 2.3 Informatiile de interes public, acces si echilibru…...………………………..11 3.Proceduri de transparenta decizionala…………………………...………………....15 3.1.Notiuni introductive………………………………………………………….15 3.2.Participarea activa a cetatenilor si resposabilitatile acestora………………...16 3.3.Avantaje si dezavantaje ale participarii cetatenilor………………………….18 3.4.Principiile unei bune administratii…………………………………………...21 4.Concluzii………………………………………………………………………………23 Studiu de caz…………………………..………………………………………………..25 Bibliografie…………………………………………………………………………..….34

2

1. Introducere Aceasta lucrare propune abordarea transparentei decizionale in ceea ce priveşte legislaţia reglementata in Uniunea Europeana. Este foarte important ca transparenta decizionala sa fie aplicata pentru o buna funcţionare a guvernării administraţiei publice. Ca scurt istoric, aceasta transparenta isi are începutul in „Declaraţia Universala a Drepturilor Omului”, articolul 19: „Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei, acest drept include libertatea de a susţine opinii fără nicio interferenţă şi de a caută, primi şi răspândi informaţii şi idei prin orice mijloc, indiferent de frontiere”. Aplicarea reală a principiului transparenţei ar duce la o mai mare încredere în legi şi reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesaţi. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu urmări pozitive asupra dezvoltării economice şi a menţinerii unor relaţii de cooperare între aparatul guvernametal şi societate. Transparenta este o conditie a democratiei, intrucat influenteaza hotarator participarea grupurilor sociale la guvernare. Avand in vedere faptul ca puterea legislativa si cea executiva iau zilnic decizii care influenteaza populatia , aceasta din urma, necesita o garantie a hotararilor luate. 1.1. Conceptul de transparenta decizionala Sintagma de transparenţă decizională desemnează setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor / contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. În calitatea lor de contribuabili, cetăţenii au dreptul de a fi informaţi sau consultaţi, precum şi de a participa la deciziile luate de către autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, pe care le susţin financiar prin taxele şi impozitele pe care le plătesc. Transparenţa urmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la procesul decizional şi asigurarea legitimitătii, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţean.

3

Conceptul de transparenţă a procesului decizional derulat în instituţii se referă la asigurarea accesului cetăţenilor la documentele aflate în gestiunea instituţiilor statului precum şi la consultarea cetăţenilor cu privire la adoptarea unor reglementări. Transparenţa, în sens larg, se referă la accesul liber la informaţie de orice fel, la posibilitatea de a opta sub orice formă. Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică (acte de corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale (capacitatea administrativă). Transparenţa activităţii administraţiei publice locale constituie regula în toate etapele şi procedurile (premergătoare, concomitente şi ulterioare) deciziei administrative, confidenţialitatea fiind excepţia care se limitează la informaţia stabilită prin lege datorită nevoii protejării unor interese specifice domeniului siguranţei publice, prevenirii infracţiunilor, protejării monezii şi a creditului, a intimităţii. 1.2. Noţiuni si termeni În continuare ne vom axa definirea conceptelor utilizate în acesta lucrare, pentru o mai bună înţelegere a noţiunilor juridice sau de specialitate. Actul normativ reprezintă actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală. Luarea deciziei se defineşte prin procesul deliberativ desfăşurat de autorităţile publice. Elaborarea de acte normative este o procedură de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare. Recomandare înseamnă orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimată verbal sau în scris, primită de către autorităţile publice de la orice persoană interesată în procesul de luare a deciziilor şi în procesul de elaborare a actelor normative. Obligaţia de transparentă este obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informă şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice. Asociaţia legal constituită desemnează orice organizaţie civică, sindicală, patronală sau orice alt grup asociativ de reprezentare civică. Minuta se referă la documentul scris în care se consemnează în rezumat punctele de vedere exprimate de participanţi la o şedinţă, precum şi rezultatul dezbaterilor.

4

Autoritatea sau instituţia publică . 1 2 Transparenta decizonala in administratia publica. nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate în procesul decizional al administraţiei publice locale. Informaţie clasificată este acea categorie de informaţii pentru care statul are interese majore şi prin diseminarea acestora se pot aduce prejudicii instituţiilor statului sau cetăţenilor săi luaţi în ansamblu şi.cert-ro. pag. având toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.Ordinea de precădere constituie ordinea care determină prioritatea participării la şedinţele publice. companie naţională. indiferent de suportul ori de formă sau de modul de exprimare a informaţiei. Cap III. în consecinţă.eu/securitate_date/acces. Audierile Publice sunt proceduri de consultare prin care orice grup de interese îşi aduce contribuţia la actul decizional public. care prezintă un anumit nivel de încredere. stabilit prin verificări de loaialitate (securitate)2 Procedură este totalitatea formelor şi actelor îndeplinite de un organ de jurisdicţie sau de un alt organ de stat. în raport cu interesul manifestat faţă de subiectul şedinţei.orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice. cu scopul de a îmbunătăţii deciziile administraţiei susţinute de către cetăţeni. Participare cetăţenească face referire la procesul prin care preocupările. în exercitarea atribuţiilor sale Cetăţeanul este persoană care face face parte din populaţia stabilă a unui stat.orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice. Acest procedeu presupune două direcţii de comunicare.17 http://www. precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau. o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar Informaţie de interes public . între cetăţeni şi autorităţile locale.html 5 . statul limitează disponibilitatea informaţiilor la un grup restrâns de persoane.1 Transparenţă decizională desemnează setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor/contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. orice regie autonomă. după caz. Şedinţa publică reprezintă şedinţa desfăşurată în cadrul autorităţilor administraţiei publice şi la care are acces orice persoană interesată.

aspx?term=advocacy Glosar.ro/online/dictionar/sondaj 6 . O organizaţie poate avea ca misiunea sau parte din misiunea să activitatea de advocacy. CIC (Centre de Informaţii pentru Cetăţeni) reprezinta o interfaţă între administraţia locală şi cetăţeni.6 Sondajele de opinie reprezinta o anchetă care urmăreşte cunoaşterea părerilor oamenilor în diferite probleme. fiind preocupat în mod direct de a răspunde la întrebările cetăţenilor. Advocacy reprezintă acţiunea sau procesul de apărare sau menţinere a unei cauze sau a unei propuneri.aspx?term=lobbying 5 Manualul „Participarea Cetateneasca” disponibil pe site-ul www. personalului legislativ şi chiar funcţionarii administrativi implicaţi în mod direct în schiţarea proiectelor de legi. organizată că persoană juridică romană de drept privat.5 Focus-Grupurile (interviurile de grup) sunt întâlniri interactive facilitate.3 Lobbying defineşte efortul de a influenţa legislaţia prin influenţarea opiniei legiuitorilor. Asociaţia Naţională a Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni (ANCIC). http://www. neguvernamentală.Comitetele Consultative Cetăţeneşti reprezintă un mijloc prin care administraţia locală angajează cetăţenii în procesul de guvernare şi prin care îi informează în permanenţă despre schimbările nevoilor publice dintre perioadele electorale.4 Sistemul Electronic Naţional reprezintă sistemul informatic de utilitate publică. ca şi nevoilor acestora cu privire la serviciile publice.ro .npgoodpractice.ancic. p.npgoodpractice.ancic. cu grupuri mici de cetăţeni. prin reunirea resursele umane şi materiale ale acestora în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării activităţii lor. 54 http://www. în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizării de servicii publice către persoane fizice şi juridice. p. înfiinţată în anul 1998.webdex. Este o activitate depusă pentru a atinge un ţel sau a apăra o cauză. disponibil pe site-ul www. pentru a spori conştientizarea publicului de o problemă particulară sau un set de probleme.org/Glossary/Default. este o asociaţie profesională.12 6 7 Manualul „Participarea Cetateneasca”.ro . apolitică.7 3 4 Glosar. Ele furnizează consiliilor locale sau judeţene opinii pentru dezvoltarea comunităţii locale respective. http://www. Moderatorul lor conduce participanţii la discuţii printr-un set de întrebări despre un anumit subiect. cu scopul de a sprijini activitatea Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni (CIC) sau a altor compartimente sau instituţii publice asemănătoare.org/Glossary/Default.

1. Transparenţa dă persoanelor interesate posibilitatea de a participa activ la procesul de luare a deciziilor şi garantează legitimitatea instituţiilor publice. fără suportul căruia instituţiile politice îşi pierd legitimitatea şi reprezentativitatea. pg. mai ales. în conformitate cu normele universale privind drepturile omului. Aspecte generale privind transparenta decizionala in Uniunea Europeana Fiecare cetăţean al unui stat. instituţiile şi autorităţile europene pot reda încrederea cetăţenilor în Europa şi respectiv în administraţia europeană. Dar. pe de-o parte. să poată compara promisiunile cu realitatea. Transparenţa în luarea deciziilor întăreşte natura democratică a instututiilor şi încrederea publicului în administraţie. Conceptul de transparentă decizională vine să susţină colaborarea tot mai strânsă între cetăţeni. sporindu-le răspunderea şi eficacitatea. 7 7 . Radulescu. întrunirii şi asocierii. L. Prin transparenţă. obiectivitatea şi imparţialitatea. deoarece asigură o funcţionare corespunzătoare a instituţiilor şi a procesului de luare a deciziilor. Oamenii trebuie să ştie că ceea ce văd este ceea ce primesc. Iniţiativa de transparentizare a instituţiilor a fost benefică. Transparenţa este necesară pentru a câştiga încrederea publicului. Transparenta decizionala 2. Politicienii sunt oameni supuşi tentaţiei. libertatea de exprimare etc. libertatea conştiinţei. instituţiile îşi pierd legitimitatea şi reprezentativitatea. consecvenţa. Oamenii trebuie să ştie că ceea ce văd este ceea ce primesc. Marza. Doar aşa deciziile de interes public sunt luate într-un mod cât se poate de deschis şi apropiat cetăţenilor. lipsa discriminării şi tratamentul egal. cu Instituţiile locale şi centrale au obligaţia de a-şi orienta activitatea către cetăţean. susţine principiile democraţiei şi contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Fără această încredere acordată de către public. Transparentă îi protejează pe decidenţi chiar împotriva propriilor lor tentaţii şi slăbiciuni. şi dintre cetăţeni şi instituţiile publice – centrale şi/sau locale. Hrebenciuc. are dreptul la securitate şi protecţie. pe de altă parte. “Transparenta decizionala in Romania anului 2007”. iar participarea acestuia la luarea deciziilor trebuie să se bazeze pe nediscriminare şi neconditionalitate.2. proporţionalitatea.8 Transparenţa face deosebirea dintre lobby şi traficul de influenţă. Raport de monitorizare cu privire la aplicarea si respectarea Legii 52/2003. să poată compara promisiunile cu realitatea. Pentru servicii publice administrative de calitate superioară este necesară respectarea modalităţilor de aplicare a principiilor bunei practici prin: aplicarea legii. 8 M. C.

Participarea se regăseşte între aceste principii întrucât de exerciţiul acesteia. organismelor şi agenţiilor Uniunii. care serveşte la respectarea interesului public în măsura în care limitează slaba administrare şi corupţia. prin care înţelegem setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor/contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. Politica administraţiei publice ar trebui să fie una de deschidere şi transparentă. relevanţa şi eficienţa politicilor UE. un articol (art. depinde calitatea. în condiţiile legii. în vara anului 2001 a fost lansată Carta Albă asupra Guvernării Europene. ajută părţile interesate să-şi exercite dreptul de a solicita recursul. Persoanele fizice sau juridice cu reşedinţa sau sediul social în unul din statele membre ale Uniunii Europene au dreptul de a avea acces la documentele instituţiilor. dar şi a cetăţenilor. O primă componentă a integrităţii publice o reprezintă transparenţa în desfăşurarea activităţii instituţiilor publice. I-50.La nivelul Uniunii Europene. participare. de la concepţie la implementare. acest principiu este esenţial pentru respectarea drepturilor individuale. responsabilitate. clarificarea componenţei grupurilor de experţi care sfătuiesc instituţiile cu rol decident şi adoptarea Codului de Bune Practici în Administraţie sunt consideraţi paşi buni făcuţi în sensul transparenţei. Deasemenea. indiferent de forma în care acestea se prezintă. încrederea în rezultatele finale şi în instituţiile pe care le pun în practică. Constituţia Europeană pune la dispoziţia instituţiilor. Ultimul alineat al acestui articol vorbeşte despre obligaţia instituţiilor respective de a stabili în regulamentul lor de procedură dispoziţii speciale privind accesul la documente. Legislaţia îmbunătăţită în domeniul accesului la documente. Şedinţele de examinare şi adoptare a propunerilor legislative. de-a lungul întregului proces de elaborare a politicilor comunitare. Pentru asigurarea unei guvernări cât mai democratice. eficienţă şi coerenţă. Constituţia Europeană) despre transparenţa procedurilor executate de aceste autorităţi. carta propune cinci principii: deschidere. ale Parlamentului European şi ale Consiliului. document elaborat de către Comisia Europeană. în consecinţă. cum ar fi cele 8 . sunt publice. organelor. atunci când furnizează motivele necesare adoptării deciziilor administrative şi. organelor. Primul alineat al acestui articol vorbeşte despre importanţa respectării la cel mai înalt grad a principiului deschiderii. organismelor şi agenţiilor Uniunii. Numai cazurile de natură excepţională ar trebui ţinute secret şi clasate ca şi confidenţiale.

La 13 decembrie 2007. din oficiu şi la cerere. De asemenea.2. Administraţia publică trebuie să fie mereu pregătită să desfăşoare acţiuni concrete cu efect direct şi imediat astfel încât să se poată evidenţia în faţa cetăţenilor. de exemplu. Potrivit legii. principiile egalităţii democratice. http://europa. membrii U. distanţa dintre gradul actual de transparenţă al instituţiilor şi obiectivele fixate prin lege fiind destul de însemnată. printre altele. Transparenta in administratia publica Administraţia publică reprezintă o activitate de organizare a executării si executare in concret a legii prin intermediul instituţiilor abilitate în acest sens.htm 9 . Acest tratat consolidează democraţia reprezentativă prin acordarea unui rol mai important Parlamentului European şi printr-o mai mare implicare a parlamentelor naţionale şi dezvoltă democraţia participativă prin noi mecanisme de interacţiune între cetăţeni şi instituţii.eu/lisbon_treaty/glance/democracy/index_ro. iniţiativa cetăţenilor. democraţiei reprezentative şi democraţiei participative.9 2. prin intermediul careia se duc la îndeplinire politicile statului. Acestea sunt consemnate şi în Constituţia Europeană în articolele I-46 şi I-47 şi afirmă că cetăţenii trebuie să se bucure de atenţie egală din partea instituţiilor europene.Administraţia publică reprezintă o ştiinţă şi în acelaşi timp o artă.Administraţia are structurii proprii prin intermediul cărora pune în aplicare prevederiile legii. ea este mai curând o prevedere a legii.legate de securitatea naţională sau alte aspecte similare. la Lisabona. cu minim 30 de zile înainte de începerea procedurii de 9 O Europa mai democratica si transparenta. instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate: să facă publice proiectele de acte normative.E.şi a celorlalte acte normative.Administraţia se află într-un continuu dialog cu grupurile sociale datorită problemelor existente la nivelul comunităţii în acest sens sunt instituţionalizate formele de consultare. au semnat un tratat. printre care se numără. Guvernul îşi atinge obiectivele prin intermediul administraţiei publice deoarece aceasta traduce într-un mod concret cetaţeanului necesitatea aplicării dar şi respectării legii. Transparenţa trebuie să devină o componenta esenţială a instituţiilor publice. care confirmă.rezultatele nefiind în unele cazuri cele mai favorabile. datele personale nu trebuie relevate unor terţe părţi.

Obiectivul transparenţei decizionale este acela de a obliga autorităţile administraţiei publice centrale cât şi locale să facă publice proiectele de reglementări înainte ca acestea să fie adoptate. în condiţiile legii.avizare şi adoptare. au posibilitatea de a formula sugestii şi recomandări cu privire la reglementările care le-au fost prezentate în stadiu de proiect. c)participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. -minutele acestor şedinţe vor fi înregistrate. din oficiu.ppt Art. a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. 2. Beneficiile transparenţei decizionale sunt atât pentru administraţie cât şi pentru cetăţean. la iniţiativa autorităţilor publice. Destinatarii reglementărilor. 70 din 3 februarie 2003) 12 Etica si Transparenta in Administratia Publica. Sugestiile astfel formulate vor fi analizate de către autorităţile iniţiatoare care vor decide asupra necesităţii includerii în textul final al reglementărilor. să analizeze toate recomandările primite şi să ţină cont de acestea în formă finală a proiectului de act normativ10. să organizeze dezbateri publice în cazul în care acest lucru a fost solicitat de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.ro/RAPORT%20LEGEA%2052%20ANUL%202006%20VALCEA. Astfel administraţia publică obţine gratuit informaţii suplimentare cu privire la sectoarele de activitate vizate de reglementările propuse şi înlătura anumite probleme de implementare. -dezbaterile vor fi consemnate şi făcute publice. din Legea nr. cu respectarea următoarelor reguli: -şedinţele autorităţilor şi instituţiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice. arhivate şi făcute publice. Profesor: Victor Alistar 10 . 10 11 http://www. în condiţiile legii. toate acestea determină un raport de cauzalitate prin care se urmăreşte sistemul şi modul de administrare la nivelul întregii administraţii publice. în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica (publicata in Monitorul Oficial nr. La baza transparenţei decizionale în administraţia publică stau următoarele principii11: a)informarea în prealabil.prefecturavalcea. b)consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite. iar cetăţenii îşi pot adapta din timp activitatea la cerinţele ce urmează a fi impuse12. precum şi asupra proiectelor de acte normative. Transparenţa actului decizional şi participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor şi de elaborarea de acte normative. persoane fizice sau juridice.

Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică (acte de corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale (capacitatea administrativă). Informarea publicului cu privire la drepturile sale şi promovarea unei culturi de transparenţă guvernamentală sunt esenţiale pentru atingerea scopurilor legislaţiei privind libertatea de informare. la falimentul regimurilor de acest tip. Dar informaţia nu reprezinta numai o necesitate pentru cetăţeni. corupţiei şi ineficienţei şi. Accesul neîngrădit al cetăţenilor la informaţia de interes public şi participarea lor la luarea deciziilor sunt considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei guvernări democratice şi responsabile. ea este şi un element esenţial al unei bune conduceri. Într-adevăr. protejării monezii şi a creditului. Istoria mai veche sau mai recentă ne arată că o guvernare proastă are nevoie de secrete pentru a putea rezista. confidenţialitatea fiind excepţia care se limitează la informaţia stabilită prin lege datorită nevoii protejării unor interese specifice domeniului siguranţei publice. 11 .3. Prin urmare. Informaţia le permite cetăţenilor. Informatia este oxigenul democratiei. să participe în mod avizat la dezbaterile şi la luarea deciziilor care îi privesc. în care cetăţenii să aibă încredere în oamenii politici şi în guvernanţi. pe de o parte. iar democraţia ar fi de neconceput fără accesul liber al publicului la informaţii. Lipsa transparenţei în viaţa politică şi în actul de guvernare reprezintă unul dintre obstacolele cele mai greu de depăşit către o societate democratică. a intimităţii. 2. Transparenţa activităţii administraţiei publice locale constituie regulă în toate etapele şi procedurile (premergătoare. dar şi realitatea că secretomania şi autoritarismul guvernărilor duce. activităţile de promovare reprezintă o componentă esenţială a unui regim bazat pe libertatea de informare. în final. în mod inevitabil. să aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei. la proliferarea abuzului. acces si echilibru În această secţiune este menţionat faptul că autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la acţiunea de elaborare a unui proiect de act normativ cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea acestuia spre analiză.Informatiile de interes public. autorizare şi adoptare. prevenirii infracţiunilor. experienţa multor ţări dovedeşte că un corp de funcţionari publici recalcitranti poate submina fie şi cea mai progresistă legislaţie. iar pe de altă parte. concomitente şi ulterioare) deciziei administrative.

precum modul de organizare al corpului de funcţionari publici. Această categorie poate fi împartiţă. Modalităţile prin care se operaţionalizează transparenţa ţin de: ● asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public. se oferă informaţii echilibrate şi obiective acestora. de a permite accesul la luarea deciziilor administrative.în scris. ● participarea cetăţenilor la elaborarea de acte normative şi la şedinţele publice. În cazul în care este disponibilă. a realizării cu succes a unei bune administraţii şi pentru ca publicul să înţeleagă problemele şi alternativele optime. adresându-se birourilor de informare publică sau persoanelor responsabile de informare publică. Informaţiile furnizate la cerere sunt acele informaţii pentru care furnizarea este posibilă numai în urma unei solicitări.Fiecare cetăţean poate solicită informaţii de interes public : .date personale. . • informaţii la care accesul este limitat. cererile pot fi adresate pe suport de hârtie sau electronic (e-mail). va fi îndrumat să depună solicitare în scris. În general.Activităţile specifice in acest domeniu vor diferi de la o ţară la alta. Răspunsul poate fi solicitat şi pe support electronic (e-mail) dacă birourile de informare publică deţin mijloacele tehnice necesare. in funcţie de diverşi factori. Dacă nu este posibil acest lucru. .verbal. Obligaţia de transparenţă este deosebit de importantă pentru menţinerea echilibrului fiecărei părţi interesate. 12 . Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public se completează conform modelului de mai jos. în următoarele sub-categorii: . Legea trebuie să prevadă acordarea unei atenţii sporite şi a resurselor adecvate pentru promovarea scopurilor legislaţiei. la rândul ei. La finele anului autorităţile publice sunt obligate să întocmească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională. principalele restrângeri ale liberei circulaţii a informaţiilor. informaţiile cu care operează autorităţile şi instituţiile publice pot fi clasificate în două categorii: • informaţii publice. nivelul de cultură generală şi măsura in care publicul este conştient de existenţa acestor informaţii. informaţia solicitată va fi furnizată pe loc.informaţii clasificate. Pentru menţinerea echilibrului.

alte informaţii secrete. dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială. potrivit legii. -informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare. fax. siguranţei şi ordinii publice. sediul. Sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor următoarele informaţii: -informaţiile din domeniul apărării naţionale. dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate. -programele şi strategiile proprii. potrivit legii. -lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate. respectiv: denumirea. -informaţiile privind deliberările autorităţilor. dacă se periclitează rezultatul anchetei. . -modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate. atribuţiile departamentelor. -coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice. se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa. dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale. bugetul şi bilanţul contabil. precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României. potrivit legii. programul de funcţionare. programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice. precum şi principiului concurenţei loiale. Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: -actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice structura organizatorică. potrivit legii. adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet. -sursele financiare. -informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare. -informaţiile cu privire la datele personale.. -numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice. potrivit legii. potrivit legii. dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate. 13 . numerele de telefon.informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare. -lista cuprinzând documentele de interes public.

Transparenţa actului decizional şi participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor şi de elaborarea de acte normative. Accesul liber la informaţiile de interes public – legat de acest aspect accesul liber la informaţie nu este o favoare. sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare. 14 . ● cetăţeanul trebuie să fie responsabil şi să vrea să stie cum este gestionat banul public. ● se va produce o schimbare de mentalitate între relaţia dintre cetăţean şi funcţionarii publici. pe de o parte. Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public este importantă pentru România deoarece: ● este un pas major în consolidarea democraţiei şi în reforma adminstraţiei publice. ● administraţia publică este din ce în ce mai transparentă. este un drept! Avem nevoie de acest drept foarte important deoarece: ● cetăţeanul plăteşte taxe şi impozite statului. Informaţia le permite cetăţenilor. -informaţiile privind procedurile judiciare.integritatea corporală. să aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei. dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. să participe în mod avizat la dezbaterile şi la luarea deciziilor care îi privesc. ● accesul la informaţiile publice va reprezenta regula iar limitarea accesului. ● pur si simplu este dreptul cetăţeanului. ● instituţionalizează transparenţa între relaţiile dintre cetăţean şi autorităţile şi instituţiile publice. ● cei pe care cetăţenii i-au ales trebuie să-şi respecte promisiunile. iar pe de altă parte. -informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor. excepţia. toate acestea determină un raport de cauzalitate prin care se urmăreşte sistemul şi modul de administrare la nivelul întregii administraţii publice. ● funcţionarii din instituţiile publice sunt în slujba cetăţeanului şi nu invers.

şi deopotrivă. Informaţia le permite cetăţenilor. tot în folosul şi în beneficiul lor s-au înfiinţat Centrele de Informare pentru Cetăţeni (CIC) care au rolul de a apropia cetăţenii de funcţionarul public. în forme cât mai prietenoase oricărui cetăţean. autorizare şi adoptare. Accesul neîngrădit al cetăţenilor la informaţia de interes public şi participarea lor la luarea deciziilor sunt considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei guvernări democratice şi responsabile. 3. Lipsa transparenţei în viaţa politică. Administraţiile moderne pun pe primul loc în obiectivele lor dezvoltarea serviciilor pentru cetăţeni. consultarea şi implicarea cetăţenilor. consistente şi actuale. pe de o parte. indiferent de nivelul lui de instruire. Informaţia este o punte de legatură. în care cetăţenii să aibă încredere în oamenii politici. în guvernanti şi în administraţia publică. Apoi se va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri. în actul de guvernare sau în cel administrativ reprezintă unul din obstacolele cele mai greu de trecut către o societate democratică. prin depăşirea barierelor impuse de către instituţionalizarea serviciilor oferite publicului.1.Notiuni introductive Democraţia este de neconceput fără accesul liber al publicului la informaţiei.Pentru asigurarea în conditii optime a transparenţei privind informaţiile transmise cetăţenilor. Proceduri de transparenta decizionala 3. să aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei. crearea instrumentelor necesare participării active a oricărui cetăţean la deciziile administrative şi politice care îl privesc. iar pe de altă parte. comunicarea cu aceştia. Ca principii de bază ale activităţii CIC pot fi identificate informarea cetăţenilor. oferirea de informaţii de calitate. să participe în mod avizat la dezbaterile şi la luarea deciziilor care îi privesc. 15 . sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act administrativ supus dezbaterii publice. Autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la acţiunea de elaborare a unui proiect de act normativ cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea acestuia spre analiză. un pod între administraţia publică şi cetăţean.

2. p.13 Avantajele democraţiei nu sunt reprezentate doar de alegerile libere prin care cetăţenii îşi pot alege reprezentanţii ci şi de „parteneriatul” care există între aceştia în luarea deciziilor.Participarea activa a cetatenilor si resposabilitatile acestora Prin participare cetăţenească se înţelege procesul prin care preocupările. La baza participării cetăţenilor sunt prezente următoarele cerinţe ce trebuiesc îndeplinite:14 Administraţia locală deschisă spre implicarea cetăţenilor în activitatea complexă a procesului de guvernare. 2 16 .7 14 Manualul „Participarea Cetateneasca” disponibil pe site-ul www. Anunţul privind şedinţa publică în care va fi dezbătut proiectul se afişează cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurare. pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate.ancic. nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate în procesul decizional al administraţiei publice locale. În acest caz actele normative se supun adoptării în procedură de urgenţă conform prevederilor în vigoare. De asemenea mai există şi cazul reglementării unei situaţii care. în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public.ro p.Următorul pas este cel în care proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare de către autorităţile publice interesate numai după definitivare. „Transparenta Decizionala in Administratia Publica”. Astfel adoptarea deciziilor administrative putem spune că ţine de competenţa exclusivă a autorităţilor publice. INA. Alistar. din cauza circumstanţelor sale excepţionale. iar punctele de vedere exprimate de către cetăţeni sau asociaţii au valoare de recomandare. O altă categorie de acte normative în cadrul cărora nu se poate interveni în procesul de elaborare este categoria actelor normative în care sunt prezentate informaţii privind valorile. Programul de formare specializata cu durata de un an destinat functionarilor publici de conducere. Transferul continuu de informaţii de la administraţie la cetăţeni. 3. impune adoptarea de soluţii imediate. termenele de realizare şi datele tehnico-economice ale activităţilor comerciale sau financiare dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale. 2005. 13 V.

decizii. În acest timp cetăţenii trebuie să înţeleagă drepturile şi obligaţiile care le revin pentru a participa la luarea deciziilor la nivel local. inclusiv în elaborarea alternativelor şi identificarea soluţiei preferate. Alistar. decizii care le pot influenţa direct sau indirect vieţile. 15 V. Metodele de participare cetăţenească variază în funcţie de nivelul implicării publicului în activitatea administraţiei. De aceea participarea cetăţenească nu este doar responsabilitatea administartiei ci şi a cetăţenilor. Programul de formare specializata cu durata de un an destinat functionarilor publici de conducere. Dintre responsabilităţile acestora amintim: -să observe ce face administraţia locală şi în ce scop. -să se angajeze în explicarea modului in care s-a luat decizia. alternativele şi soluţiile. alternative. „Transparenta Decizionala in Administratia Publica”. Consultare : obţinerea de răspunsuri de la public în legătură cu analize. p. Cetăţeni informaţi care îşi onorează obligaţia de a participa ca parteneri egali în activităţile administraţiei. Colaborare : parteneriat cu publicul în fiecare aspect al luării deciziilor. De aceea admnistratia trebuie să fie pregătită să: -să împărtăşească informaţiile într-o manieră onestă. 2005. -să ofere cetăţenilor posibilitatea de a-şi exprima opiniile şi de a influenţa deciziile administraţiei într-un mod corect şi deschis. INA.lucrul direct cu publicul.Modalităţi eficiente prin care administraţia culege informaţii de la cetăţeni.8 17 . deoarece înţeleg problemele. Delegare : plasarea deciziei finale în mâinile publicului Principala responsabilitate a administratiei publice este sa informeze cetatenii despre planurile ce pot afecta drepturile si interesele oricarui cetatean. furnizând toate argumentele care au fundamentat această decizie. Astfel întâlnim cinci niveluri ale participării 15 : Informare : oferirea de informaţii echilibrate şi obiective către public pentru că acesta să înţeleagă problemele. pe tot parcursul procesului. pentru a se asigura că problemele şi îngrijorările publicului sunt înţelese şi luate în considerare în mod real. O altă îndatorire importanta pe care administraţia o are este aceea de a educa cetăţenii cu privire la ce înseamnă participarea cetăţenească şi care este rolul lor în activităţile administraţiei. -să încurajeze cetăţenii să profite de aceste posibilităţi. Implicare : . completă şi clară. acte normative.

● cei pe care cetăţenii i-au ales trebuie să-şi respecte promisiunile. f) Sondajele de opinie. -să abordeze reprezentaţii administraţiei cu o atitudine pozitivă. precum cele de mai jos. c) Asociaţia Naţională a Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni. este un drept! Avem nevoie de acest drept foarte important deoarece: ● cetăţeanul plăteşte taxe şi impozite statului. incluzând restricţiile cu privire la ceea ce poate să facă administraţia.3. -in situaţiile potrivite. 3.Avantaje si dezavantaje ale participarii cetatenilor Pentru ca participarea cetateneasca sa fie in concordanta cu administratia publica se utilizeaza anumite tehnici si intrumente precum: a) Centre de Informaţii pentru Cetăţeni. 18 . ● funcţionarii din instituţiile publice sunt în slujba cetăţeanului şi nu invers. ● cetăţeanul trebuie să fie responsabil şi să vrea să stie cum este gestionat banul public. -să manifeste interes în a înţelege problemele. d) Întâlnirile Publice. Avantajele participarii sunt multiple si in multe directii. Accesul liber la informaţiile de interes public – legat de acest aspect accesul liber la informaţie nu este o favoare. e) Focus-Grupurile. să încerce să colaboreze constructiv cu oficialii administraţiei locale pentru a găsi şi implementa soluţii satisfăcătoare pentru ambele părţi. ● pur si simplu este dreptul cetăţeanului.-să fie pregătiţi să îşi aducă o contribuţie când administraţia planifică să facă ceva ce poate să le afecteze interesele. b) Comitete Consultative Cetăţeneşti. ● administraţia publică este din ce în ce mai transparentă. g) Internetul. -să-şi exprime interesele şi ideile clar şi complet.

putem deduce si unele dezavantaje sau demersuri neprielnice acesteia. să respingă sau să critice revendicări care nu au justificare. cetăţenii au posibilitatea să înţeleagă mecanismele guvernării şi ale administraţiei. fapt ce supune administraţia unui efort suplimentar şi de durată. favorabile sau nu. crearea oportunităţilor pentru ca aceştia să-şi exprime preferinţele. cetăţenii vor manifesta mai multă încredere în actul guvernării. aceste informaţii trebuie să fie corect înţelese. ceea ce creează un climat de adeziune şi de angajare a comunităţii în procesele decizionale. Gruparea opiniilor membrilor colectivităţii presupune. ci şi pentru administraţia publică. valorificând experienţe diverse şi informaţii ce s-ar putea dovedi esenţiale în adoptarea deciziilor publice. Pentru a se asigura rezultate optime procesului participativ. Participarea poate să constituie o frână în procesul de elaborare a deciziilor. Ea permite cunoaşterea adevăratelor şi celor mai urgente nevoi şi aşteptări legitime. de grup sau izolate. 19 .Participarea cetăţenească în procesul de guvernare nu prezintă avantaje doar pentru cetăţeni. De asemenea. ea permite influenţarea de către cetăţeni a politicilor pentru a se promova interesul public şi nu interese restrânse. Participarea permite colectivităţii să deţină control asupra activităţii administratorilor treburilor publice şi favorizează o gestiune publică mai suplă. Ea promovează şi consolidează parteneriatul între societatea civilă şi administraţia publică. În situaţia obţinerii unor cantităţi enorme de informaţii din partea membrilor colectivităţii. Dacă părerile exprimate sunt luate în considerare. Urmarind avantajele participarii cetatenesti in guvernare. ceea ce permite administraţiei identificarea sistematică a rezultatelor obţinute. furnizând un feed-back constant. identificarea şi gruparea preferinţelor exprimate se poate dovedi un proces extrem de complicat şi chiar anost. în primul rând. cetăţenii trebuie să fie informaţi în avans cu privire la acţiunile publice care vor face sau sunt deja obiect al deciziilor administraţiei publice. Prin intermediul său. precum şi a problemelor cheie. care pot astfel să-şi apere drepturile şi interesele ce le revin prin lege. Participarea cetatenilor promovează şi apără democraţia deoarece ea presupune repartizarea în mod real a puterii. a diversităţii opiniilor (chiar şi a celor defavorizaţi). Apoi. iar proiectele care iau în considerare participarea se bucură de mai multă viabilitate. a lacunelor şi a rezultatelor neaşteptate. Participarea autorizează cetăţenii să repună în discuţie.

-lipsa disciminării şi tratamentului egal. pe termen scurt creează dificultăţi. ca atare. 3.Principiile unei bune administratii Sistemul de guvernare este un sistem complex. un alt dezavantaj ar fi pierderile si costurile pe care le suporta administratia in acest proces. ei au dreptul să ştie acest lucru. în cazul informaţiilor complexe. si anume: -timp. -dorinţă politică şi curaj . -resurse bugetare. ca de exemplu: lipsuri bugetare. dar ca orice sistem functioneaza dupa anumite legi. onestitatea construieşte încredere. posibilitatea ca cetăţenii să nu îl înţeleagă imediat. acestea fiind concepute pentru a nu aparea disfunctionalitati. pentru că nu este un domeniu accesibil acestora datorită gradului de cultură mai redus). Administratia publica este doar o parte a sistemului si se ghideaza dupa urmatoarele principii: -respectarea legii . -creativitate. -proporţionalitatea. Din alt punct de vedere.O altă ipoteză are în vedere complexitatea şi specialitatea subiectului ce va face obiect al deciziei. Dacă un proiect este mai dificil sau mai costisitor decât se prevăzuse. ceea ce va obliga administraţia la proiectarea unor modalităţi speciale de furnizare a informaţiilor (spre exemplu. chiar dacă. este posibil ca cetăţenii de rând să nu aibă opinii precise asupra chestiunilor de politică ce i-ar viza (de exemplu. Există. Câteodată administraţiile locale trebuie să împărtăşească publicului veşti proaste. proiecte amânate sau chiar greşeli care au fost făcute. Cetăţenii au dreptul să fie informaţi despre planuri sau proiecte de la demararea până la finalizarea lor. etapizat). -energie.4. De asemenea. 20 . Pe termen lung. De aici şi până la formarea unor opinii conflictuale este doar un pas şi această stare de fapt obligă administraţia la efortul de conciliere. Acesta este momentul când intervin voinţa politică şi curajul.

lipsa de profesionalism în relaţiile cu publicul.-consecvenţa. mersul greoi al procedurilor administrative. lipsa de informare în randul publicului sunt în mare. această cheltuială s-ar putea dovedi chiar inutilă. apariţia fenomenului de corupţie. Lipsa de profesionalism a funcţionarilor. distanţa dintre gradul actual de transparenţă al instituţiilor şi obiectivele fixate prin lege fiind destul de însemnată. confuziile sau erorile angajaţilor. alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare. De asemenea un alt efect al lipsei transparenţei decizionale în administraţia publică poate fi şi este în tara noastra. Cât priveşte autorităţile administraţiei publice care au datoria de a asigura cadrul favorizant practicilor participative. Lipsa transparenţei decizionale. corupţia care domneşte peste tot dar oficial nu există. prelucrarea şi valorificarea informaţiilor nu se desfăşoară corect. -obiectivitatea. favorizarea diminuării capacităţilor creative de decizie ale acestora şi a iniţiativei. ambele părti având destul de multe lucruri de reproşat una celeilalte. birocraţia excesivă. Respectarea minimală a acestora va garanta servicii publice administrative de o calitate superioară şi o mai bună informare şi implicare a comunităţii. aglomeraţia. Standardele de transparenţă în sectorul 21 . Relaţia administraţie publică – cetăţeni a fost întotdeauna una destul de controversată. Transparenţa trebuie să devină o componenta esenţială a instituţiilor publice. în timp. ea este mai curând o prevedere a legii. În situaţia în care culegerea. Absenţa consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite. Nu trebuie neglijat nici aspectul financiar. procesul participativ solicitând efortul suplimentar al bugetelor publice. conduce la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. problemele care intervin în aceasta relaţie administraţieadministraţi. -imparţialitatea. lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă şi nu oferă siguranţa necesară cadrului legal existent în România. având în vedere toate situaţiile care ar putea distorsiona reprezentarea reală a intereselor şi opţiunilor publice sau folosind metode sau procedee necorespunzătoare. cel puţin două probleme se ridică: împovărarea sferei de atribuţii a acestora şi.

Practicile mai frecvente în materie au permis identificarea următoarelor forme de participare: forumuri şi organizaţii civile. dezbateri. Alte probleme ce apar sunt : se creează în general falsa impresie că participarea este permisă numai în anumite faptul că domeniile consultării facultative nu sunt precis delimitate. Transparenţa constituie una din premisele combaterii corupţiei. anchetele publice (Franţa). A gasi solutii la partile negative ale aplicarii transparentei decizionale se dovedeste a fi dificil. combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice. informare publică precisă. audieri şi consultări publice (România). asociaţiile de cartier.public. în sistemul administrativ trebuie accentuate. apare întrebarea care domenii ale vieţii sociale (de exemplu. de informaţii şi servicii publice. c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public. la nivel local numai pentru cele de interes deosebit). grupuri defavorizate. comitete şi grupuri de discuţie. e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice. sunt problemele cu privire la care nu se pot consulta public cetăţenii (credem că nu fac obiectul unei asemenea consultări decât chestiunile care sunt de competenţa autorităţii publice). f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea. instituţiile de învăţământ. 22 . g) promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice. b) creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice. de ajutor pot fi urmatoarele: a) reducerea cheltuielilor publice. d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghiseu şi cetăţean sau agentul economic. reuniuni şi adunări publice. într-o maniera transparentă. obiectivă şi suficientă. sesiuni de informare.

fie că sunt aleşi sau numiţi. 4. Constituţia Europeană consemnează în articolele sale principiul egalităţii democratice. în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice. McKinney şi Howard în „Public Administration Balancing Power and Accountability. Transparentă decizională depinde într-o administraţie. guvernarea se bazează pe principiul consimţământului celor guvernaţi. 23 . Reglementările Uniunii Europene pun la dispoziţia instituţiilor sau autorităţilor publice şi a cetăţenilor texte oficiale care vorbesc despre transparenta procedurilor executate de administraţie. Fiind o condiţie esenţială a democraţiei. politice şi administrative ale ţării. i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice. impunerea transparenţei în activitatea funcţionarilor. conform cărora este necesară informarea cetăţenilor asupra problemelor de interes public şi a proiectelor de acte normative. consultarea acestora şi a asociaţiilor legale pentru elaborarea proiectelor de politici publice şi participarea activă a cetăţenilor în luarea deciziilor administrative stau la baza îndeplinirii unei bune administraţii. a furnizării informaţiilor de bună calitate şi a promovării dialogului. de tradiţiile culturale. urmăreşte luarea deciziilor optime în vederea satisfacerii nevoilor cetăţenilor şi asigurarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora. respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publică. Aşadar. astfel rolul acestuia în sistemul administrativ ar presupune o încurajare a libertăţii de exprimare. încrederea opiniei publice este vitală pentru reuşita guvernării democratice.h) redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică.Concluzii Într-o manieră ideală. prin intermediul tehnologiei informaţiei. În statele democratice. care presupune acordarea unei atenţii egale cetăţenilor din partea instituţiilor europene. De aici derivă obligativitatea ca oficialii şi funcţionarii publici. a traducerii politicilor în fapte. să fie răspunzatori în faţa cetăţenilor. Second Edition” vorbesc despre cum ar trebui să arate un funcţionar public într-o societate democratică. de abordarea generală a problemelor administraţiei publice din punct de vedere al comportamentului moral. Principiile transparenţei.

Incercând să definim participarea cetăţenească. Cu un PIB/locuitor de 7.109 euro) şi Braşov (7. 24 . Legea transparenţei prevede o modalitate de implicare a cetăţenilor în luarea deciziilor la nivelul administraţiei. participare la elaborarea şi adoptarea actelor normative precum şi probabilitatea de acţiona în justiţie o instituţie său autoritate publică atunci când îi este vătămat un drept său un interes legitim sunt beneficiile de care dispun cetăţenii în prezent. dar care din păcate conform statisticilor nu sunt valorificate. conform Comisiei Naţionale de Prognoză.Posibilitatea de informare. Timiş (8. am ales sa imi sustin lucrarea printr-un studiu de caz ce vizeaza un judet din Romania.476 euro). Studiu de caz Avand in vedere ca Romania este parte integrata in Uniunea Europeana.696 euro). pe locul 5 din cele 42 de unităţi administrativ-teritoriale din România după Bucureşti-Ilfov (13. nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate precesului de luare a deciziilor în cadrul administraţiei publice locale. 1. Sfera modurilor de participare a cetăţenilor în viaţa organelor administrative statale este mult mai largă.743 euro în 2008 se clasează. Contextul actual Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Constanţa (8.836 de euro). vom spune că ea este procesul prin care preocupările. si anume judetul Cluj.

proiectele precum „Modernizarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca” sau „ Centura ocolitoare a Municipiului Cluj-Napoca” se bucură de susţinerea locuitorilor din judeţ şi contribuie favorabil la evidenţierea activităţii Consiliului Judeţean Cluj. aproximativ 750.000.390. a determinat Consiliul Judeţean Cluj. prin drumul european E60 (Viena – Budapesta – Oradea -Bucureşti) şi care străbate judeţul de la vest spre est. 16 Date obţinute de pe http://www. EVOLUTIA NUMARULUI PASAGERILOR . În plus. drumurile publice din judeţul Cluj se întind pe o lungime de 2.000 pasageri Anul 2008 .2.109 km de drumuri judeţene şi comunale.000 pasageri în anul 2007.000 pasageri Prognoza Anul 2013 .000.airportcluj.ro 25 . Judeţul Cluj dispune de o reţea densă de căi de comunicaţii.AEROPORTUL INTERNATIONAL CLUJ Anul 2007 . Judeţul Cluj este traversat de coridorul de sud-vest care leagă capitala ţării de Budapesta. datorată aşezării sale favorabile. s-au realizat lucrări de modernizare şi prelungire a pistei de decolare/aterizare şi în acest moment se construieşte o pistă nouă care se va întinde pe o distanţă de 3. instituţie sub autoritatea căreia funcţionează Aeroportul Internaţional Cluj.000 pasageri în anul 2013. la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor.000 pasageri Am considerat utile aceste precizări privind dezvoltarea infrastructurii de transport. întrucât consider că acest indicator poate constitui un barometru pentru a determina atractivitatea socio-economică pe care o zonă din România o reprezintă. sa iniţieze o serie de proiecte care vizează dezvoltarea capacităţii aeroportului. Creşterea traficului aerian din ultimii ani. Judeţul Cluj se bucură. aproximativ 390. Au fost construite două noi terminale care au fost date în folosinţă în anul 2008 respectiv în acest an. de aprecieri pozitive din partea investitorilor.500 metri16.450 km. printre care se află 342 km de drumuri naţionale şi 2.Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania.000 pasageri în anul 2008 şi un număr prognozat de 2. în acest sens. Din punct de vedere al traficului rutier.750.

Hotărârile Consiliului Judeţean Cluj – există o bază de date începând cu anul 2000 care poate fi accesată pe pagina web a instituţiei.alte informaţii de interes general.proiectele viitoare lansate în dezbatere publică. . 26 . este o informare cât mai promptă şi clară a cetăţenilor privind atribuţiile. pe agenda Consiliului Judeţean Cluj. a implementat sau implementează o serie de proiecte care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de afaceri din judeţul Cluj.ro care cuprinde: . În ultimii ani.2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”. . Pagina web a Consiliului Judeţean Cluj este actualizată de fiecare dată când există noi informaţii de interes general. activitatea si atribuţiile Consiliului Judeţean Cluj.proiectele de hotărâre ale Consiliului Judeţean Cluj care urmează a fi dezbătute în şedinţa următoare.posibilitatea de abonare la buletinul informativ al Consiliului Judeţean Cluj. .1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband. . Consiliul Judeţean Cluj a făcut un progres considerabil în acest sens şi la acest moment.2.informaţii generale privind locaţia. . Operaţiunea 3. proiect finanţat prin Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”. . .Consiliul Judeţean Cluj. .informaţii privind proiectele în desfăşurare precum şi stadiul în care acestea se găsesc.cjcluj.formulare care pot fi descărcate şi transmise apoi prin poştă. acolo unde este necesar”. . activităţile şi proiectele pe care acesta le desfăşoară. Domeniul major de intervenţie 3. Una dintre preocupările majore. alături de proiectele privind infrastructura de comunicaţii. . O pagină web www.date privind membrii Consiliului Judeţean Cluj.informaţii generale şi turistice despre Judeţul Cluj. asigură informarea cetăţenilor prin: 1. Axa Prioritară 3 – „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”.comunicatele de presă. datele de contact.

uşor de integrat cu alte sisteme şi uşor de administrat. Proiectul va avea ca şi principale rezultate creşterea gradului de satisfacţie al cetăţenilor din judeţul Cluj. 3. prin: • Furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni / administraţie publică la un nivel de sofisticare mediu. prin: transparenţa în furnizarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice.ro/depunere-proiect-e-administratie/ 27 . aferente serviciilor eadministraţie. utilizând mijloacele specifice tehnologiei informaţiei. creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice. un alt rezultat semnificativ urmărit prin intermediul proiectului îl reprezintă eficientizarea activităţilor interne ale Consiliului Judeţean Cluj. simplificarea. prin: îmbunătăţirea calităţii actului administrativ şi modificarea profundă a raportului dintre administraţia publică şi cetăţean. ridicarea standardului lor profesional. reprofesionalizarea funcţionarilor publici. accesul egal al tuturor cetăţenilor. De asemenea. asigurarea securităţii tranzacţiilor în mod centralizat. plată electronică. precum şi o mai bună informare şi deservire a lor. disponibilitatea serviciilor 24 ore din 24. crearea unui sistem centralizat de rutare a documentelor administrative (formulare administrative). utilizând mijloace specifice TIC. într-o soluţie integrată. Dezvoltarea şi implementarea de aplicaţii informatice pentru portal. În vederea atingerii obiectivelor proiectului urmează a se desfăşura următoarele activităţi: 1. 2. prin servicii publice disponibile „on-line”. coerentă.„Obiectivul general al proiectului se referă la dezvoltarea şi implementarea conceptului de administraţie electronică la nivelul Consiliului Judeţean Cluj. 17 Comunicat de presa http://www. arhivare electronică. • Eficientizarea activităţilor interne ale Consiliului Judeţean. management de documente. Integrarea aplicaţiilor de tip front-Office cu cele de tip back-Office şi interconectarea cu Sistemul Electronic Naţional”17. prin implementarea de fluxuri noi de lucru. semnătură electronică. în vederea contribuirii la dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice electronice în folosul cetăţenilor. asigurarea securităţii tranzacţiilor în mod centralizat. accelerarea şi managementul strategic al proceselor economice care urmează a fi derulate pe baza unor soluţii informatice. utilizând mijloace specifice TIC. eliminarea birocraţiei şi creşterea calităţii serviciilor publice.cjcluj. 7 zile pe săptămână. Eficientizarea activităţilor interne ale Consiliului Judeţean Cluj.

Analiza SWOT privind transparenţa Consiliului Judeţean Cluj Puncte tari : -Disponibilitatea conducerii Consiliului Judeţean Cluj de a îmbunătăţi procesul decizional. -Lipsa iniţiativei cetăţeneşti în procesul decizional. -Peste 90% din proiectele de hotărâre ale Consiliului sunt iniţiate de Preşedintele Consiliului Judeţean. -Participarea Preşedintelui Consiliului Judeţean la emisiuni televizate care au ca scop promovarea activităţii instituţiei şi comunicarea cu locuitorii judeţului. -Un număr însemnat de proiecte aflate în desfăşurare. -Telefon gratuit (tel. -Parteneriat cu instituţiile universitare vizând stagiul practic pentru studenţi. -Existenţa unui calendar al evenimentelor culturale din judeţ. -Insuficienta mediatizare a activităţii şi a proiectelor. -Buletinul informativ al Consiliului Judeţean Cluj.ro – face posibilă accesarea informaţiilor de interes general. care se bucură de susţinerea populaţiei. -Capacitatea redusă a sistemului informatic de a stoca date. personal propriu. -Un procent însemnat din numărul cetăţenilor judeţului Cluj este confuz în ceea ce priveşte atribuţiile Consiliului Judeţean Cluj raportat la atribuţiile altor instituţii prezente la nivel local. -Promovarea realizată prin intermediul instituţiilor subordonate şi partenere.cjcluj. periodic.000 contacte. Pagina este actualizată zilnic. personal instituţii partenere) aproximativ 3. Puncte slabe: -Inexistenţa unui sistem informatic bidirecţional. -Mediatizarea activităţii Consiliului Judeţean Cluj prin comunicate de presă. -Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Cluj acordă săptămânal audienţe la sediul -Consiliului şi acordă. -Pagina web www. personal subordonate. -Baza de date cu informaţii de contact (mass-media. -Participarea Consiliului în mod direct sau prin intermediul subordonatelor la manifestările şi evenimentele culturale din judeţ. evidenţiază activitatea Consiliului Judeţean Cluj. verde) 0800800331. audienţe în teritoriu. există o emisiune săptămânală în acest sens. 28 .

Formularea problemei Cu toate că. Oportunităţi -Proiectul „E-administraţie europeană prin implementarea de servicii electronice integrate la nivelul Consiliului Judeţean Cluj”. Personalul Biroului de relaţii publice constată că cetaţenii nu sunt suficient de bine informaţi cu privire la atribuţiile Consiliului Judeţean. înregistrează un număr foarte redus de apeluri. Ameninţări -Diminuarea încasărilor/alocărilor bugetare. la acest moment. -Incertitudinea privind finanţarea Proiectului „E-administraţie europeană prin implementarea de servicii electronice integrate la nivelul Consiliului Judeţean Cluj”. Un argument elocvent în acest sens este faptul că. în perioada primei campanii electorale pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean. -Instabilitate politică la nivel guvernamental. Consiliul Judeţean Cluj pune la dispoziţia beneficiarilor serviciilor publice o serie de mijloace. nu există nici măcar un caz de iniţiativă din partea societăţii civile. În perioada 01 Ianuarie – 31 Octombrie 2009 a fost înregistrat un număr de 37 apeluri iar în anul 2008 un număr de 36 apeluri18. Această problemă a fost intens mediatizată în anul 2008. deşi cetăţenii au posibilitatea legală de a se organiza pentru a depune un proiect de hotărâre pe un anumit subiect.-Insuficienta implicare a organizaţiilor nonguvernamentale. -Posibilitatea finanţării prin fondurile de coeziune puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. -Angajamentul asumat de România vizând îmbunătăţirea acestui domeniu. Numărul mic de apeluri arată că promovarea acestui serviciu poate fi îmbunătăţită.Serviciu relaţii publice 29 . peste 90% din proiectele de hotărâre sunt iniţiate de Preşedintele Consiliului Judeţean. numărul beneficiarilor direcţi este destul de redus. când electoratul era chemat să-şi exprime opţiunea 18 Informare . menite să faciliteze comunicarea şi participarea la procesul de luare a deciziilor. Un alt argument este faptul că Serviciul TELVERDE. astfel încât de multe ori nu reuşesc să înteleagă rolul acestei instituţii sau raportul dintre aceasta şi celelalte instituţii prezente la nivel local. -Promovarea politicilor privind informarea şi implicarea cetăţenilor la nivelul Uniunii Europene. deşi de la data intrării în funcţiune a fost popularizat prin intermediul diferitelor servicii de informare. Mai mult.

Arborele Cauză – Efect Relaţiile dintre cauzele şi efectele care au condus la apariţia problemei sunt ilustrate în diagrama de mai jos: Efecte NUMARUL MIC DE SUGESTI PROPUSE DE CETATENI CONFUZIE PRIVIND ATRIBUTIILE CONSILIULUI NUMAR MIC DE APELARI LA SERVICIUL TELVERDE Problema centrala LIPSA IMPLICARII CETATENILOR IN PROCESUL DECIZIONAL Cauze INEXISTENTA SISTEMULUI INFORMATIC BIDIRECTIONAL LIPSA DE INFORMARE PRIVIND ATRIBUTIILE SI ACTIVITATEA CONSILIULUI MEDIATIZARE SI PROMOVARE INSUFICIENTA Variante de soluţionare IMPACT Costuri estimate Variante de promovare a Consiliului Judeţean Cluj Beneficii estimate 1. un număr considerabil de electori nu cunoştea sau avea cunoştinţe limitate în ceea ce priveşte rolul Consiliului Judeţean şi al preşedintelui acestuia. Campanie mediatică Încheierea de contracte Susţinerea şi parteneriate cu instituţiile de regională. în vederea susţinerii campaniei prin presupune unei Pe termen scurt şi mediu vor fi costuri semnificative. presă campanii de acest fel beneficiile 30 .dar. conform mass-media.

afişe şi materiale informative precum şi a linkConsiliului Judeţean Cluj. Publicarea unor considerabile. Costuri relativ mari Beneficii ridicate prin estimăm că furniza informaţii medii de şi prin grupul informare care să prezinte date legate de legate de achiziţionare prisma posibilităţii de a atribuţiile. la care alaturi de studenţi şi cadre universitare să participe şi reprezentanţii Consiliului Judeţen Cluj. Intensificarea raporturilor cu universităţile din judeţ în vederea organizării unor seminarii şi dezbateri. activitatea şi proiectele Consiliului însă Judeţean Cluj. Această activitate are trebuie potenţial de a produce efecte multiplicatoare. (minim ţintă.publicitate mass-media. Costuri medii subordonate. de realizarea costuri privind reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj. publicarea comunicatelor de presă transmise în timpul campaniei. Pentru a avea un succes acorduri pentru postarea de materiale informative. difuzarea de spoturi audio şi video. Postarea informaţiilor respectiv această investiţie poate beneficii actualizarea acestora va fi realizată de fi folosită un timp prisma personalul Consiliului de la sediul instituţiei. interesului 31 . campaniei continuarea legate Pe termen scurt şi mediu de beneficii importante. Încheierea unui acord cu un ziar judeţean distribuirea Jurnalului Informativ 2. 3. îndelungat fără costuri manifestat suplimentare 5ani). Preconizăm că sunt conditionate pe de articole cuprinzând informaţii cu privire la activităţile importante desfăşurate de către Consiliu în timpul Campaniei. ului de direcţionare către pagina web a Costuri scăzute pentru pe termen lung această activitate continuată. Promovare prin intermediul Instituţiilor Încheierea de partenere şi termen lung beneficiile sustinerea. Instalarea a 5 monitoare electronice de celelalte activităţi. realizarea de emisiuni televizate cu Parteneriatul pentru facilitarea distribuţiei Jurnalului Informativ presupune minime.

În acest sens propunem următoarele: Instalarea a 5 monitoare de informare în 5 locaţii care..postarea de afişe care să prezinte activitatea Consiliului Judeţean Cluj. 32 . a numărului de locuitori precum şi a volumului de informaţii. să întrunească condiţiile de vizibilitate respectiv de vad pietonal. Încheierea de parteneriate cu instituţiile partenere şi subordonate în vederea promovării prin: . Acest demers reprezintă un program pilot iar în funcţie de rezultate poate fi extins prin amplasarea altor monitoare de informare. Analiza STAKE-HOLDERILOR + + P U T E R E _ INTERES _ Consiliul Judeţean Cluj Guvernul României Instituţii subordonate Primăria Cluj-Napoca Instituţia Prefectului Cluj Instituţiile unităţilor administrativteritoriale din judeţul Cluj Personalul Consililui Judeţean Cluj ONG-uri Mas-media locală Comisia Europeană Mediul universitar local Cetăţenii judeţului Cluj Investitori autohtoni Mass-media naţională Investitori straini Varianta Propusă Având în vedere faptul că promovarea activităţii Consiliului Judeţean Cluj la nivelul întregului judeţ este o sarcină complexă datorată suprafeţei. Pentru a maximiza şansele de reusită ale proiectului am decis să recomandăm o variantă care să cuprindă elemente din toate variantele expuse mai sus. în urma unei analize. considerăm că implemetarea unei singure variante ar avea un impact parţial.

vor avea ca teme activitatea şi rolul Consiliului Judeţean Cluj şi vor facilita înscrierea pe agenda publică a proiectelor avute în vedere pentru viitor. distribuţie la nivel judeţean. a link-ului de direcţionare către pagina web a Consiliului Judeţean Cluj. . în vederea facilitării distribuirii. Încheierea unui parteneriat cu un jurnal judeţean selectat pe baza următoarelor criterii: număr de abonamente. Aceste seminarii şi dezbateri. Intensificarea relaţiilor cu universităţile din judeţ în vederea organizării unor seminarii şi dezbateri. număr de vânzări. pe site-urile instituţiilor partenere şi subordonate. 33 . alături de studenţi şi cadre universitare să participe şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj. Acest parteneriat are ca scop ataşarea Buletinului Informativ publicat lunar de Consiliul Judeţean Cluj.postarea. la care va fi invitată şi presa.-distribuirea de materiale informaţionale. la care.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->