You are on page 1of 4

1

Particularitatile constituirii exploatatiilor agricole
Exploataţia agricolă este o structură organizatorică de producţie agricolă reprezentată de o persoană sau un grup de persoane, care, dispunând de mijloace de muncă proprii sau închiriate, concep şi desfăşoară un complex de procese de muncă în vederea obţinerii unor produse cu specific agricol, având ca destinaţie preponderentă autoconsumul. Ea poate fi familială (individuală) sau de tip asociativ. Exploatatia agricola, spre deosebire de alte activitati economice, prezinta o gama larga de particularitati ce influenteaza procesele de productie atat in timp cat si in spatiu. Principalul mijloc de productie in agricultura este pamantul. Prin pamant in sens larg se intelege: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc., iar in sens restrâns, numai solul ce mai poarta denumirea de fond funciar. Fondul funciar cuprinde terenurile arabile, pasunile, fânetele, viile, livezile, fondul forestier, luciul apei interioare, alte suprafete. Ca principal mijloc de productie agricola pamântul se caracterizeaza printr-un sir de trasaturi specifice si prezinta o extindere spatiala direct proportionala cu dimensiunea exploatatiei agricole. - In functia de spatiu si timp, pamantul este deosebit de variat ca potential natural de productie; - Ca mijloc de munca pamantul nu poate participa de unul singur in procesul complex de producerea bunurilor materiale, ci numai impreuna sau alaturi de mijloacele de munca mecanice, chimice si biologice si care prin interrnediul fortei de munca actioneaza asupra lui; - Pamantul, din punct de vedere juridic este subiect de drept, obiect al proprietatii si obiect de exploatare agricola. - Prin imbunatatirile ce i se aduc participa nemijlocit la crearea de valori, ceea ce face necesara evaluarea economica a diferitelor categorii de teren in functie de capacitatea lor efectiva de productie. In procesul de productie agricola se disting doua categorii de fertilitate a pamantului: - fertilitatea naturala sau potentiala; - fertilitatea economica sau efectiva. In procesul de productie din agricultura s-au creat legaturi stranse intre proprietatea funciara, exploatarea pamantului si exploatatia agricola propriu-zisa, generand structuri rurale complexe. Pentru reducerea caracterului sezonier al muncii in agricultura este necesara imbinarea rationala a ramurii vegetale cu cea zootehnica si in mod deosebit cu mica industrie prelucratoare a produselor rezultate din cele doua ramuri amintite. Datorita dispunerii spatiale a pamantului, in agricultura, cea mai mare parte a proceselor de munca au un caracter mobil. Datorita acestei particularitati este necesara deplasarea in spatiu a mijloacelor de munca. Desfasurarea proceselor de productie din exploatatiile agricole pe suprafete intinse sau dispersarea teritoriala a parcelelor de teren detinute de gospodariile familiale, imprima un caracter complex organizarii productiei si a muncii, folosirii mijloacelor tehnice si a fortei de munca, precum si cuprinderea activitatilor care se desfasoara in procesul managerial.

in special cei biologici.2 In aceste situatii devin importante conditiile existente pentru deplasarea mijloacelor tehnice.biocombustibili ) . etc. in special in sistemele extensive. . precum si cea produsa din reciclarea produselor secundare din agricultura sau a dejectiilor animale . O alta particularitate de care trebuie sa se tina seama la constituirea unei exploatatii agricole este aceea ca intre structurile economice. expunere geografica. etc) specifici unui anumit spatiu devin factori de productie. Procesul de productie in agricultura se desfasoara intr-un cadru natural pedo-climatic specific fiecarei activitati. Alaturi de mijloacele tehnice de productie. cum ar fi alegerea sistemului si a structurii de productie si utilizarea mijloacelor tehnice. -energii limitate ( combustibili fosili si energia umana). Procesul productiv in agricultura trebuie sa tina seama de restrictiile impuse de factorii naturali. Astfel.epizootii in fermele de animale ( pe langa bolile obisnuite. procesul de productie din agricultura la un moment dat nu mai poate urma o dezvoltare extensiva. Exploatantul agricol poate fi proprietarul capitalului funciar in totalitate sau partial pamantul fiind pus in valoare de el insusi cu ajutorul familiei sau angajand mana de lucru salariata. termic. a altor factori de productie si a produselor obtinute. juridice. starea tehnica a masinilor si tractoarelor cat si calitatea produselor realizate. dar si de posibilitatile materiale ale producatorului. Prin imbinarea proceselor naturale ( biologice) cu cele tehnologice se realizeaza procesele de productie agricola propriu-zise. Pentru realizarea proceselor biologice este necesara folosirea unei game largi de resurse : -energii primare sau neconventionale (in toate tarile civilizate se pune un accent deosebit in producerea si folosirea energiei alternative : solare. generate de boli si daunatori. Organizarea exploatatiei agricole pe ramuri este o trasatura care decurge din neconcordanta dintre timpul de munca si cel de productie in agricultura. sunt folosite si mijloacele biologice ( plantele si animalele). eoliana. care influenteaza consumul de timp. Prin organizarea pe ramuri pot fi eliminate sau atenuate efectele negative generate de neconcordanta amintita in ceea ce priveste eficienta cu care sunt folosite resursele de productie ce contribuie la asigurarea rotatiei culturilor. diferitii parametri pedologici ( caracteris-ticile si fertilitatea solului) precum si cei climatici ( regimul hidric.). mai nou. un mare factor de risc il constituie aparitia gripei aviare si cea porcina) .calamitati naturale ( inundatii. inghet. grindina. Factorii naturali au impact asupra unor laturi importante ale activitatii exploatatiei. seceta. ca urmare a investitiilor suplimentare efectuate la unitatea de suprafata.etc. supuse unor factori de risc : . sociale si mediul ambiant exista relatii care se adapteaza continu cu scopul de a realiza obiectivele impuse de cerintele pietii. ci una intensiva prin cresterea randamentului. hidraulica. Acestia au un caracter restrictiv mai mult sau mai putin pronuntat. in corelere stricta cu cerintele factorilor biologici (plantele si animalele). Sesizarea acestor perturbatii ca si masurile care se initiaza pentru inlaturarea lor depind la un moment dat de nivelul cunostintelor in domeniu. O alta particularitate este modul in care o exploatatie agricola poate fi administrata. Datorita caracterului limitat ca intindere al pamantului. Exploatatiile agricole sunt. Influenta lor se regaseste si in ceea ce priveste respectarea perioadei optime de efectuare a lucrarilor agricole precum si nivelul productiei. care are un anumit aport la protejarea solului. Aceasta cerinta face necesara utilizarea unor masuri energice de reglare si prevenire a abaterilor de la dezvoltarea normala a plantelor si animalelor.. de regula. .

faptul ca in aceeasi mana se gaseste capitalul funciar cat si capitalul de exploatare. Pentru a produce are nevoie de pamant si de capital de explatare.3 Acest mod de punere in valoare mai este numit direct sau in regie proprie. .un alt inconvenient este acela ca pot apare dificultati de transfer intre generatii ( mosteniri). De cele mai multe ori patrimoniu este impartit intre mai multi mostenitori. Acest mod prezinta urmatoarele avantaje : . cedeaza pentru o durata determinata de timp dreptul sau de cultivare a pamantului unui exploatant ( arendas) in schimbul unei plati sau a unei chirii numita arenda. Astfel banii aferenti despagubirii nu vor putea fi investiti in capitalul de exploatare. suportand totodata singur si pierderile exploatatiei sale. Exploatantul in calitate de proprietar este cel care munceste si care beneficiaza integral de roadele muncii si proprietatii sale. Ca inconveniente sau dezavantaje ale acestei forme de punere in valoare putem enumera : . fara a mai plati renta funciara .are tendinta sa se mentina pe propriul domeniu ( avand avantajul stabilitatii) .exploatantul primeste in totalitate veniturile exploatatiei. este independent si poate alege exploatatia care ii convine mai mult . Daca exploatatia agricola este de dimensiuni mai mari gestiunea acesteia poate fi incredintata unui manager salariat. Nu totdeauna capitalul funciar si cel de exploatatie apartin aceleiasi persoane.proprietarul exploatant este in intregime stapanul bunurilor sale si are toata libertatea de actiune. apare o concurenta intre ele pentru ca patrimoniu sau este limitat. Aportul arendasului se materializeaza in capitalul de exploatare si in munca. Poate sa obtina creditele dorite mult mai usor.exploatantul rezista mai bine in situatiile de criza deoarece nu imparte profitul . lipsind exploatantul de capitalul de exploatare necesar . Dupa ce plateste arenda proprietarului . El poate directiona tot avutul sau in capitalul de exploatare. Este posibil ca mostenitorul exploatatiei sa nu fie un foarte bun manager. Aceata forma de exploatare prezinta unele avantaje dar si dezavantaje. munca sa este bine platita incurajandul sa produca . Un alt mod de gestinare a unei exploatatii agricole este forma indirecta sau arenda. Datotrita faptului ca aceiasi persoana este in acelasi timp si proprietar si exploatant acest mod de punere in valoare este considerat un avantaj : . situatie in care acesta prefera mai mult sa fie locatar decat proprietar al terenului pe care il cultiva. Cel ce vrea sa preia exploatatia trebuind sa-i despagubeasca pe ceilalti. .Intre capitalul funciar si capitalul de exploatare se poate manifesta o anumita concurenta. Proprietarul funciar. El organizeaza si conduce nemijlocit procesul de productie. . . Arendarea este o asociere de capitaluri : capitalul funciar cu cel de exploatare. . Cand agricultorul are ambele capitaluri. O parte din capital este imobilizat in pamant.fermierul nu furnizeaza capitalul funciar. Aceasta forma de exploatare a fost considerata mult timp ca o modalitate optima de exploatare.fermierul nu este legat de loc. numit arendator. Arenda este modul indirect de punere in valoare a capitalului funciar. garantand propriul capital funciar prin ipotecare . scopul agricultorului nu este de a avea ci de a produce. arendasul isi insuseste profitul sau suporta eventualele pierderi. apartinand unor persoane diferite. . In zonele unde se intalnesc aceasta forma de exploatare productivitatea agriculturii este mai ridicata .

Ca urmare a sistemului de mostenire.la sfarsitul perioadei de arenda apar dificultati in evaluarea si rambursarea contravaloarii amelioratiilor aduse de fermier exploatatiei.situatia fermierului ( arendasului) este incerta. chiar poate sa creasca. El primeste un venit fix pentru capitalul sau funciar (arenda) fara sa il intereseze de modul in care se face exploatarea acestuia. pamantul fiind o valoare sigura. datorita faptului ca la fiecare reinnoire a contractului de arenda. fermierul are tendinta sa-si recupereze avansurile facute in ameliorarea solului . Poate sa-si aleaga arendasul pe care il considera cel mai bun pentru administrarea domeniului sau. dreptul proprietarului de a-si relua proprietatea pune in pericol ramanerea fermierului. - .4 proprietarul terenului are avantajul ca valoarea capitalului sau funciar se mentine. La fel si proprietarul poate sa suporte consecintele acestei incertitudini : la sfarsitul contractului de arenda.aceasta ii ingra-deste libertatea de actiune si limiteaza eventualele investitii dorite de el. a imbunatatirii si specializarii fortei de munca se intrevede o larga raspandire a modului de lucru in arenda. Prin „ Statutul arendasului” se reduce considerabil inconvenientele acestui mod de exploatare a pamantului. . Dezavantajele arendarii sunt : .