You are on page 1of 185

CUPRINS Curs introductiv 2 Etica de tip kantian 10 Utilitarismul 17 Contractualismul 22 Etici ale drepturilor 27 Profesionalism si etica profesionala 33 Concepte

centrale în etica profesionala 42 Etica în politica 48 Etica în administratia publica 55 Etica afacerilor 63 Etica juridica 70 Etica în mass-media 77 Etica medicala 84 Bibliografie 92 Anexe 97 1

Tema I Curs introductiv Etica si morala Obiectivele acestei teme sunt urmatoarele: a) Sa cunoasteti semnificatia termenilor: etica, morala, deontologie, morala comuna, morala religioasa, norma. b) Sa întelegeti distinctia între morala, etica, morala publica, morala privata. c) Sa puteti construi argumente pentru necesitatea eticii în comunitatile moderne. d) Sa puteti analiza exemple de situatii morale cu ajutorul conceptelor studiate . Continut: 1. Semnificatia conceptelor de morala si etica 2. Prejudecati în privinta moralei 3. Etica, morala si religie 4. Ce implica etica pentru viata publica? 5. Relativism si absolutism 1. Semnificatia conceptelor Radacina etimologica a notiunii de etica se afla în limba greaca: ethos, iar notiu nea de morala îsi are radacina în limba latina: mores. Potrivit primei traditii de definire a eticii, aceasta este considerata: stiinta a comportamentului, moravurilor; studiu teoretic al principiilor care guverneaza p roblemele practice, iar morala este socotita: totalitatea mijloacelor pe care le folosim p entru ca satraim într-un mod omenesc; ansamblul prescriptiilor concrete adoptate de catre agenti in dividuali sau colectivi. Potrivit celei de-a doua traditii de definire, etica este ansamblul regulilor de conduita împartasite de catre o comunitate anumita, reguli care sunt fundamentate pe distin ctia între bine si rau. Morala este ansamblul principiilor de dimensiune universal-normativ a (adeseori dogmatica), bazate pe distinctia între bine si rau (vezi J. J. Wundenbur ger, 1993, p.XIV). În politica, administratie publica, afaceri, media, educatie, medicina s.a termenul preferat este cel de etica. Termenul morala este legat de viata privata. Respectam morala în viata privata si etica în viata publica (politica, civica, profesionala). Deontologia (în sens restrâns) reprezintaansamblul regulilor dupa care se ghideaza o

organizatie, institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul organ izatiilor profesionale care devin instanta de elaborare, aplicare si supraveghere a aplica rii acestor 2

reguli (H. Isaac, 1996, vezi Mercier, 1999). Se consideraca etica studiaza relatia între mijloacele utilizate într-o institutie (organizatie, asociatie) si scopurile pe care si le propune acea institutie (organizatie, asoc iatie). Scopul demersurilor etice îl reprezinta moralitatea. Moralitatea este un ideal în sens normativ al termenului ideal. Moralitatea exprim a ceea ce ar trebui sa facem si ceea ce nu ar trebui sa facem daca am fi rationali , binevoitori, impartiali, bine intentionati (Timo Airaksinen, 1988, p. 202) 2. Prejudecati în privinta moralei La nivelul simtului comun morala este adeseori perceputa ca tip de principii si norme care au rolul de a stavili "instinctul placerii". O glumapopularaspune ca tot ce este placut este fie ilegal, fie imoral, este mereu interzis, sau cel putin îngrasa. Cea mai frecventa confuzie este identificarea moralitatii cu conduita sexuala. În acest sens, moralitatea înseamna: puritanism, abstinenta, interdictii sexuale, virtutea în teleasa ca virtute sexuala (fidelitate sau abstinenta). Moralistii sunt priviti drept gardieni ai p uritatii, înacriti, batrâni, inchizitoriali, oameni mereu pusi sa-i judece pe altii, sa-i condamne în fa ta opiniei publice, sa-i arate cu degetul. Aceasta confuzie vine dintr-o traditie mai veche, specificasocietatii premoderne , adica, în contextul nostru, a acelui tip de societate în care separatia dintre public si pri vat era slaba, comunitatea era omogena religios si cutumiar sau colectivitatea prima ca importa nta asupra individului. În comunitatile închise, foarte traditionaliste si conservatoare, teama si veneratia fatade instanta morala erau motivatii esentiale pentru supunerea la norme si obiceiuri. În comunitatile deschise primeazarespectul si aprecierea fatade semeni si fata de principiile mo rale convenite în comunitate. 3. Etica, morala si religie. Morala este o parte considerabila a vietii noastre. Doar în situatii de rutina si automatisme nu avem dileme si nu ne punem problemele specifice moralei: Problemele centrale ale moralei sunt urmatoarele: -Ce ar trebui sa facem (ce ar fi bine, drept, corect, onest)? -Cum ar trebui sa-i judecam pe altii si pe noi însine? -Cum trebuie sa-i tratam pe altii si sa admitem sa fim tratati de ceilalti? -Ce scopuri sunt demne de a fi urmate în viata? -Care este cel mai bun mod de viata?

-Ce fel de persoana ar trebui sa fiu? Dacao persoana se apropie de standardele morale ale unei comunitati (religioase, politice, profesionale s.a), ea se bucura de apreciere (este membra valoroasa a comunitati i), încredere (este o persoana pe care te poti baza ca nu te tradeaza, se tine de promisiuni, respecta principii), 3

sau dimpotriva, este blamata ( judecata ca o persoana ca vinovata, socotita imorala (lipsita de valoare ca membra a comunitatii respective), pedepsita prin dispret, oprobiu, izolare, marginalizare, excludere, alungare. În anumite comunitati se aplica pedepse fizice (de exemplu stigmatizarea), inclusiv pedeapsa capitala. Câteva exemple sunt semnificative: femeilor din triburile afric ane li se taie inelele montate în jurul gâtului (iar acesta se fractureaza) daca sunt considerate v inovate grav. Un numar mare de învatatoare algeriene au fost mitraliate de catre un grup de fund amentalisti islamici pentru delictul de a aparea în spatiul public sa-i învete pe altii. Raspunsurile la problemele morale le putem afla si din morala comuna, din obicei uri, din standardele comunitatii în care traim. Dar morala comuna este nereflectiva. Atunci când o adoptam, tendinta este sa ne luam dupa altii, fara sa ne întrebam de ce si nici da caeste bine sau drept sa o facem. Etica este teorie asupra moralei. Un demers etic înseamna sa reflectam asupra principiilor generale (inclusiv pe ce baza aleg un anumit set de principii în rapo rt cu altul) si sa judecam din perspectiva acestor principii ce ar trebui safacao persoana, inclusi v noi însine, într-o situatie particulara. Spre deosebire de etica, morala are o semnificativa componenta emotionala. Etica : implica mai multa detasare, explorarea si acceptarea modurilor de viata alternative. Acceptarea unei etici nu cere abandonarea unei morale private, ci considerarea c elorlalte principii si norme morale ca alternative posibile în diferite contexte. Rolul eticii este sa ajute oamenii si institutiile sa decida ce este mai bine sa faca, pe ce criterii sa aleaga si care le sunt motivatiile morale în actiunile lor. Distinctia între etica si religie Din perspectiva religioasa, Dumnezeu este prima cauza, inclusiv a actelor morale . Este sursa normativasuprema. Este prezent în intuitie si perceptie speciale (în revelatii , profetii, este întrupat). Perceptele morale sunt porunci revelate. Oamenii religiosi accepta mora la religioasa fara sa caute evidente, ratiuni, argumente sau dovezi palpabile. Ei se ghideaza dupa principiul: crede si nu cerceta. Poruncile divine sunt o problema de credinta, nu de deliber are rationala.

separa privatul de public. Marea promisiune a moralei religioa se este fericirea vesnica. cea din viata vesnica. ci ca ea se cara cterizeazaprin comunitati foarte heterogene religios. Problemele crearii unor astfel de coduri sunt de t ipul: Cum am putea 4 . Societatile moderne si postmoderne au consfintit iesirea din particularismul rel igios. se axeaza pe dezvoltarea institutiilor si organizatiilo r care au nevoie de coduri etice particularizate. Aceasta nu înseamnacamodernitatea este atee.Morala religioasa îl are ca scop suprem pe Dumnezeu: "Iubeste-L pe Domnul Dumnezeul tau! (vezi I-a porunca a religiei crestine). Astfel de societati capata caracteristicile secularizarii (ale separatiei biseri cii de atât si de institutiile laice). iar în viata pamânteasca moralitatea este pregatirea pentru a fi demn de aceasta fericire. inclusiv în privinta normelor etice. Sensul vietii omului cred incios este mântuirea iar mijlocul de a o dobândi este respectarea caii divine (a poruncilor div ine revelate profetilor si sfintilor sau întrupate în Iisus). este contractu alista.

politic). este fundament pentru mentinerea coeziunii comunitare si a institutiilor. dar ea nu poate functiona ca atare în profesii. asa a spus sau facut Iisus. O normapoate sacontinainterdictii (de exemplu: Sa nu ucizi decât în legitima aparare . cauta evidente obiective în legatura cu felul în care ar trebui satraim. cu coduri relativ diferite (familial. indiferent d e credintele religioase. ba chiar si a sistemu lui politic democratic. Cu alte cuvinte. dacavor sa fie demni de încredere (morali. în contex t). asa a spus Profetul. ce înseamnao viatacu sens. religios. deliberative. organizatii neguvernamentale cu caracter laic. avem conventii asupra principiilor si normelor dupa care consimtim satraim. politicienii nu trebuie sa faca promisiuni mincinoase. Încrederea publica. disparitia certitudinilor transcendentale de tipul: asa stascris. Orice morala se centreaza pe componenta normativa. asa ne învata Budha.sa coexistam bine si drept într-o anumita institutie sau organizatie. viata politica. de principiile si obisnuintele morale private ale fiecaruia dintre n oi? Morala religioasadevine o optiune personala si comunitara. c um trebuie sa-i tratam pe semeni. Aceasta presupune punerea în chestiune a credi ntelor. Ele pot sa fie formulate ca imperativ ipotetic si acestea arata ce este dezirabil (ce ar trebui) sa facem sau sa ne abtinem sa facem în anumite situatii. oricând si oriunde într-o anumitasituatie (arata ce este obligatoriu sa facem sau sa ne abtinem sa facem). În schimbul certitudinilor. Mai explicit. Implicao minte deschisasi moduri de viataalternative. normelor. ea ne spune ce trebuie sau ar trebui sa faca oamenii pentru a fi socotiti demni de respect si n u ceea ce fac ei efectiv (componenta descriptiva) De exemplu. negociative). Normele pot sa fie formulate ca imperativ categoric: ce trebuie sa f aca oricine. obiceiurilor. în administratie. Etica este în cautarea suportului rational a unei pozitii fata de alta. În aceste conditii putem spune ca modernitatea este imoralasau amorala? Sau accept am mai degraba constructiile etice (rationale. un enuntdescriptiv este de tipul: U nii politicieni fac promisiuni mincinoase. comunitar. Un enunt etic normativ este de tipul: Politicienii nu trebuie sa faca promisiuni false. profesional. ca un su bstitut mundan si flexibil al moralei traditionale? Pentru functionarea vietii publice avem nevoie de o morala rationala în locul cele i religioase (derivata din credinta). Morala la ica este de tip conventional. în cazul nostru.

toti suntem egali. ci pentru oameni i obisnuiti. nu ne referim la egalitatea lor intelect uala. sfintii si geniile nu trebuie sa se supuna normelor morale. tot asa cum. permisii (Poti sa nu te supui ordinelor daca ele încalca drepturile omului) sau ob ligatii (Tine-ti promisiunile!). ci subliniaza doar faptul ca morala este regula. estetica. în fata lui Dumnezeu. Pentru ca o astfel de egalitate sa fie posibila. a) Principiul egalitatii în fata normelor Morala nu este facuta pentru eroi si sfinti. nici pentru genii. din punct de vedere religios ne referim la faptul ca. nu exceptia. biologica. ci la egalitatea lor în fata principiilor si normelor morale si la egalitatea în fata legii. principiile si normele morale 5 . Etica (la fel ca si morala) se construieste pe baza unor principii.!). Aceasta nu înseamna ca eroii. Când vorbim despre egalitatea între oameni.

cautând evidente mai tari. De exemplu. pluralista. 4. . religioase. Într-o societate deschisa. Pr incipiile generale ale eticii tind sadepaseascaorice fel de diferente (chiar dacaaceastaposibilitate es te adesea pusasub semnul întrebarii). egalitate de sanse pentru membri grupurilor defavorizate: drepturile femeilor. în acelasi timp. rasa. în cea mai mare parte din viata lor. Ce implica etica pentru viata publica? Etica pentru viata publica implica: definirea rationalaa criteriilor de evaluare morala a: institutiilor. . ale minoritatilor rasiale. continutul mor alei raspunde în mare masura dilemelor de zi cu zi si se adreseazaoricui se confrunta cu astfel d e dileme puse în termenii a ceea ce am numit mai sus "probleme morale". De aceea rare ori tine cont de particularitati cum ar fi: sexul. moral ar fi sa nu se implice în politica sau în administratie publica. situatii care cer sacrificiul suprem pentru altii sau pentru o cauza). pozitiilor). indiferent de nivelul ei intelectu al. principiile si normele morale trebui e sa fie accesibile si fezabile pentru orice persoana. Viata cotidiana nu implica decât rar acte exemplare (de exemplu. sexuale). Eventual aceste particularita ti sunt tratate în context tematic (drepturi. etnice. liber tatii si responsabilitatii. Etica nu discuta adevaruri. oamenii pot sa-si enunte clar pozitia fata de o problema morala si saactioneze în consecinta. Aici apare ca evidenta si diferenta fatade pozitii fundamentaliste: o religie este impusa ca moralade stat si transferata i ntegral sau aproape integral în legislatie. nu are decât sa lucreze într-o clinica în care nu se fac avorturi sa u sa ramâna doar obstetrician. statusul unei persoane. daca un medic crede ca avortul este imoral (e crima). ele trebuie sa fie practicabile. dreptate. regulilor. atâta timp cât ea are discernamânt. Etica studiaza standardele generale care se aplica celor mai multi oameni. Recunoasterea discernamântului este o conditie a autonomiei. Dacao persoana este neinteresatasaactioneze pentru binele pub lic. indiferent de gradul de educatie al perso anei si. Prin urmare. b) Principiul claritatii si clarificarii (conceptelor.trebuie sa fie accesibile ca întelegere. Spre deosebire de achizitiile intelectuale. ci pozitii diferite fata de problemele de alegere morala. legilor. capacitatile si talentele.

politice sunt. -evaluarea dreptatii legilor (pentru cine sunt drepte legile) relevarea modurilor în care institutiile si organizatiile pot sa faciliteze libert atea si împlinirea persoanelor. al managerilor publici). al funct ionarilor publici (mai larg. Factorii care îi fac pe oameni sa îsi puna probleme etice la nivelul vietii profesio nale. comportamentului guvernantilor si politicienilor.alegerilor colective. civice. comportamentului profesional sau pur si simp lu a celui cetatenesc. în principal urmatorii: 6 .

autoritara) este monista. al muncii si vietii comunistilor. în regimul comunist românesc). vecini. Conflictele de roluri. Oamenii tind spre acele norme care au obie ctivitate. profesionisti. Acest tip de alegere este valabil în societatile deschise. 5. autoritare. O problema derivata de aici este daca norma însasi nu trebuie schimbata astfel încât sa poata sa fie respectata de catre cei mai multi oameni. cum poate sa fie schimbata astfel încât safie mai concordanta cu interesele lor. Societatea închisa (totalitara. cu simtul dreptatii si intuiti a binelui. nu doar obiect al normelor (sup usi normelor sau vizati de norme). Prin urmare. E a este dominatade un centru de autoritate unic si atotcuprinzator din punct de vedere normativ. sistem comunist. Alegerea între moduri de viata. si globalizare). sunt. scopurile pe care trebuie sa le urmareasca. Pluralismul social. Rezistenta individuala. coexista comunitati foarte diferite ca obiceiuri. Normele morale sunt restrictive si vin de multe ori în contrast cu dorintele personale. cultura traditionala. grupurile de interese. norme si valori. Persoanele a u de ales ce este mai bine pentru ele si ceea ce este mai justificat sa urmeze ca principii si moduri de viata 6. . 2. Cu alte cuvinte. sfera politica. statutul prof esional cu dorintele celor apropiati. În cele închise (totalitare. hipertraditionaliste) modul de viata este pr escris normativ de catre cei care detin monopolul pe autoritatea morala (vezi de exemplu Codul etic ii si echitatii socialiste. comunitatea locala. 4. ei sunt si subiect (creatori de norme). prieteni. Dilemel e morale ale alegerii modurilor de viata alternative sunt legate de situatiile în care ne putem asuma responsabilitatea. autohtonism. de exemplu. nu doar acceptao morala ci o si chestioneaza: daca si de ce este buna. a trecut si trece prin schimbari radicale (capitalism comb inat cu societatea patriarhala taraneasca.1. Ac el centru stabileste felul în care oamenii trebuie sa traiasca. sau chia r manageri publici. Soc ietatea româneasca. Uneori rolurile noastre intra în conflict: cariera cu viata privata. acestea sunt posibile în societatile în care avem ac ces la informatie si nu ne sunt îngradite libertatile personale. normele si valorile se schimba dramatic. Standardele trebuie sa fie drepte. tranzitie si dezvoltare a institutiilor democratiei liberale si capitalismului. În societatile pluraliste influentele vin în mod legitim din partea multor factori: f amilia. Comunitatile secolului XX sunt deosebit de dinamice. În cazurile amintite trebuie sa stabilim ce primeaza clar în diferi te situatii. De fiecare data. Responsabilitatea pentru standarde. 3. 7. Inclusiv în interiorul fiecarei societati (si cea ro mâneasca este un bun exemplu). Schimbarile sociale. Oamenii nu sunt doar supusii principiilor si normelor. Suntem rude.

sunt de tipul urmator: a) Cine sunt eu (sau oricare om) sa-i judec pe altii? Ce îmi da mie dreptul saimpu n propriile standarde altor oameni? Ce le da altor oameni dreptul sa îmi impuna principiile lo r 7 . 1991 si Thompson. Ei sunt pe de-o parte liberi.cu alte cuvinte. 1987). În functie de acestea îsi fo rmuleaza aspiratiile. pe de alta parte vor sa fie acceptati . sa-si întareasca stima de sine. 5. respectati. general acceptate de catre comunitate. (adaptare dupa Gortner. Relativism si absolutism Problemele din care deriva relativismul si absolutismul. obiectivismul si subiec tivismul.

dar nu putem spune ca respectam dreptul la genoc id fiindca purificarea rasialaera ceruta de un astfel de cod. dreptate sau nedreptate? (Aceste întrebari vizeza legitimitatea normatorului). . Indiferen t cât de acceptabila ar fi pozitia relativista (pâna la a ajunge la ideea ca fiecare poate avea idei proprii despre binele si dreptatea lui). Ele ar trebui sa aiba caracter absolut si obiectiv: sa n u depinda de credinte. binele ei e Binele. nimic nu e nici absolut. Relativismul sustine ca nu existastandarde morale dincolo de coduri particular. cliteredectomia în Africa. eugenia spartana. sau regulile pentru oameni? ( Aceasta întrebare vizeza legitimitatea normei). nici universal. oricând. cu alte cuvinte. sentimente. Pentru a fi moral trebuie satraiesti în acord cu codul comu nitatii tale si sale respecti pe cele ale altora. în numele re spectului pentru multiculturalitate si al tolerantei putem accepta de exemplu sclavia. sa fie aplicabile oricui. Acest mod de a aborda morala intra în conflict cu caracteristicile socotite cosubs tantiale oricarei morale: universalitatea. Normele morale trebuie sase supunaprincipiului universalitatii. oriunde. sexismul ( discriminarea pe baza apartenentei la un sex). Un sprijin important în iesirea din partea excesiva a relativismului îl reprezinta acceptarea universalitatii drepturilor fundamentale ale omului. o societate fara standarde morale cu autoritate extraindividuala degenereaza în anarhie. Nazistii aveau codul lor moral. Absolutistii cred ca standardele trebuie sa fie accesibile universal si se sprij ina în aceasta idee pe asemanarile între norme din comunitati diferite. nici de vointa arbitrara a cuiva af lat în pozitie de putere normativa. iar problema tolerantei absolute fata de alte coduri crazasituatii u neori inacceptabile. ar fi nedrepte Sunt cazuri în care toleranta ca standard absolut devine de nerespectat. Ele difera în fun ctie de comunitate si istorie. caracterul absolut si obiectivitatea. obiceiuri particulare. Nu avem unde cauta standarde absolute dincolo de r ealitate si daca ele ar exista. Relativismul sustine ca nu existastandarde absolute. Nu putem spune ca. de exemplu: respectul fat a de parinti. În interiorul unei comunitati principiile si normele asa si par: morala acelei comunitati este Morala. b) Oamenii sunt facuti pentru principii si reguli.despre bine sau rau. arderea vaduvei în India. universale. Principiul universalitatii si relativismul. Dar si în interiorul aceleiasi comunitati exista disp ute despre ceea ce este drept.

Aceasta pluralitate de opinii asupra eticii însasi nu indica precaritatea demersul ui. vin din intuitie. de exemplu: iubirea (p entru crestinism). la rândul lor valorile difera. supunerea (pentru islamism). fericirea este valoarea centrala a utilitarismului). dreptatea (pentru iudaism). Etica este o abordare rationala a moralei. Aceste standarde universale. d ubitativ. Primul ei nivel este cel filosofic. Dar religii diferite au valori centrale diferite. fiind teorie asupra moralei. de exemplu datoria rationala este valoarea centrala a kantianismului. eliminarea suferintei ( pentru budhism). sustin ei. are o componenta reflectiv-critica foarte impor tanta. În continutul temelor de studiu acest nivel intervine ca preambul necesar pentru partea aplica tiva de care ne ocupam: etica profesionala. ci chiar faptul ca ea. constiinta. În eticile moderne.prohibirea incestului. 8 . revelatia divina.

între morala de simt comun si etica? 4. Care sunt problemele centrale ale moralei? 3. Ce diferente sunt între morala religioasa si cea laica. claritatea si clarificarea. descriptiv. l egitimitatea normei. Argumentati pro sau contra relativismului sau absolutismului în morala. legitimitatea normatorilor. Relevati sensurile conceptelor: morala. norma. 9 . morala religioasa. toleranta Întrebari: 1. etica. absolutism. morala rationala. imperati v ipotetic. Analizati la alegere o normadin Decalog si aratati daca ea poate sa fie aplic atauniversal si absolut. De ce este necesara etica pentru viata publica? 5. egalitatea în fata normelor. relativism. modernitate etica. Pe ce principii se construieste etica? 6. etica. 7.Termeni cheie: morala. moralitate. imperativ categoric. 2. morala comuna. conventie. normativ.

Autonomia si vointa libera Potrivit traditiei modernitatii iluministe. cum a fost numit Immanuel Kant. Problema datoriilor morale perfecte si a datoriilor morale imperfecte. 2. Autonomia si vointa libera 3. b) Saîntelegeti argumentele kantiene pentru universalizarea celor doua imperative si importanta unei astfel de abordari. ca baza de universalizare a cetateniei. imperativ ipotetic. chiar daca nu pot comunica cu transcendentul. dar nu si în comunicare a sa cu noi prin 10 . Autonomia si imperativul practic.Tema II Etica de tip kantian Obiectivele temei: a) Sa cunoasteti semnificatia conceptelor kantiene de autonomie. Imperativul practic 5. c) Sa puteti opera cu exemple de situatii în care se pot aplica imperativele kanti ene. chiar daca nu r ecunosc nici o religie revelata. utilizabile în perspectiva eticii profesional e sunt urmatoarele: 1. Opera etica a lui Kant 2. Imperativul categoric 4. imperativ categoric. dator ii morale imperfecte. Datorii morale perfecte si imperfecte 1. d) Sa puteti construi exemple din propria profesie în care intervin aplicatii ale datoriilor morale. Continut: 1. Marele restaurator al demnitatii omenesti . ca ras puns la întrebarea ce trebuie sa fac. a egalitatii în drepturi 2. a trait între 1724-1804. datorii morale perfecte. Opera sa de filosofia moralei a fost conceputa între 1780-1790 în urm atoarea ordine: Întemeierea metafizicii moravurilor (1785). Critica ratiunii practice (178 7. Opera etica a lui Kant. ce mi-e permis sa fac. Kant a fost foarte interesat de prob lema dezmarginirii normative din parohialismul religios. a tratamentului egal. Temele centrale ale eticii kantiene. Metafizica moravurilor (Elemente metafizice ale dreptatii si Doctrina virtutii) (1797). Morala sa se dorea un raspun s la întrebarea: Ce trebuie sa fac. datorie rationala. chiar daca cred în existenta lui Dumnezeu. imperativ practic.

Imperativul categoric Morala kantianaeste una de tip rationalist. pe un empireu platonic al formelor perfecte (ideile pure de bine. Actiunea noastra morala are la baza judecata morala pe care o putem generaliza pentru oricine se afla într-o situatie identica. adica acea capacitate care ne permite sa ne fim propriul legi uitor. Autonomia îmi da putinta sa identific maximele sau pri ncipiile fundamentale ale actiunilor mele. De altfel.în limba greaca în original). dacanu îl putem aplica oricui se afla în aceeasi situa tie sau într-una foarte asemanatoare. Lumea moralitatii se suprapune celei a libertatii. ramâne totusi. intuitia. Vointa libera înseamna capacitatea de a actiona autonom (nomos lege . consecintele. datorie. 1996) 3. Nici un principiu nu poate fi considerat moral. emotiile sau simpatia si compasiunea fata de ceilalti. de înclinatii si dorinte individuale). din ce comunitate venim. drept ate). deci în imperativ categoric: . cum ar fi: traditia. faptul ca moralitatea trebuie mentinu taindiferent de contextele religioase particulare. Aceste principii le pot identifica farasama ba zez pe o religie. dincolo de aceasta. nici o morala nu este posibila daca nu admitem liberul arbitru fiindca oamenii nu pot sa fie responsabili pentru situatii în care libertatea de alegere este nula. Presupunând ca ne situam în interiorul unei religii ale carei norme le recunoastem c a revelate. atunci suntem obligat i sa admitem ca fundationala existenta vointei libere. daca avem sau nu o "fire buna". Aceasta este cu putinta doar bazând morala pe ratiunea pura. Nu pot sa fiu morala decât ca f iinta libera si nu sunt fiinta libera decât pe masura ce pot face din ratiunea mea cheia de acc es spre procesul de autolegiferare.profeti sau prin întrupare. Dacavrem sa întemeiem o morala universala(indep endentade contexte particulare. Faptele noastre au valoare morala doar daca putem tra nsforma maxima dupa care le comitem în lege universala. sau pe pornirile mele naturale spre un bine pe care îl urmez din instinct. nu invocam alte considerente care ne fundamenteaza actele. Prin urmare. Prin urmare. Este indife rent din ce traditie cutumiara ne tragem. s ingurul lucru pe care ma pot baza din punct de vedere moral este propria mea vointa si nu o revelatie religioasa sau o realitate metafizica (o lume a ideilor pure) (vezi si Onora O'Neill. dacasuntem sau nu înclinati spre alt ruism.

fac o reclama de tipul: cu produsele noastre veti ramâne vesnic tânar. Dacajudec asemenea unui kantian. o ricând. Ca sacâstig voturi.Actioneaza numai potrivit acelei maxime care sa poata fi în acelasi timp lege universala! Potrivit acestui imperativ. Scopul meu este acela de a câstiga voturi astfel încât sa intru în Parlament. de exemplu. Aceasta înseam na inclusiv ca trebuie sa le promit ca. sun t înclinata sa aplic un principiu machiavelic : spune oamenilor ce doresc ei saauda . ca sa le vând. Presupunem ca sunt. daca ma voteaza. mavoi a btine sa fac astfel de promisiuni. desi stiu ca aceasta este imposibil sau canu voi urmari decât interese le de partid. sunt managera unei firme de produse cosmetice si. politiciana aflata în campanie electorala. acelasi act ar trebui sapoata fi facut de oricine. Sau. Motivul abtinerii este acela ca nu pot sa-mi universal izez actiunea ca 11 . voi face actiona astfel încât sa le satisfac interesele. în orice situatie asemanatoare.

dimpotriva. n u putem construi nici o moralacare sa nu stipuleze ceva ca scop în sine (ceva valoros prin el însusi. as considera moral pentru mine daca se aplica principiul: promite luna de pe cer ca sacâstigi vo turi . În al doilea exemplu. Potrivit imperativului practic. Este la fel de imoral sa ase rvim si sa ne lasam . delegitimam mai întâi doua atitudini: pe aceea a acc eptarii propriei subjugari si pe aceea a subjugarii altora. Ca orice maxima. ceea ce se poate ruina. maxima universalizabila. cu consecinte grave pentru democratie. un reper de tip axi omatic. Eu pot sa fiu victima minciunii politice. Imperativul practic Morala kantiana este o morala a datoriei. deci nu derivadin consecintele ei. Kant delimiteaza doua sco puri în sine: viata si umanitatea din persoana oricarei fiinte omenesti. în principiul consideratiei egale pentru orice fiintaumana. Kant. da r si în universalizarea drepturilor umane. Kant ne cere sa ne abtinem de la a face promisiuni false.maxima: nu pot sa subscriu ideii ca indiferent de pozitia politica în care mapot a fla. Ea devine obligatorie. putem întemeia datoria morala perfectaa non-sinuciderii. Gratie primului scop. atât în persoana ta. as putea. 3. Asa cum nu putem construi o geometrie fara axiome. potrivit lui Kant. fiindca nu putem transforma aceasta în principiu universal al actiunii. cât si a oricarei alteia. indiferent dacaodata cu venirea mea pe c ai mincinoase la putere. ceva care nu poate fi transformat în mijloc pentru alt scop). putem întemei a imperativul practic: Actioneaza astfel încât sa tratezi umanitatea. gratie celui de-al doilea. (Imm. Mai mult. Acest imperativ al actiunii are o relevanta fundamentala în etica profesionala. Daca fac din maxima inversa un principiu al vietii politice. totdeauna si în acelasi timp ca scop si niciodata numai ca mijloc. este încrederea publica. ci este un dat absolut. nu doar beneficiara ei. Întem eierea metafizicii moravurilor). consecintele sunt mai putin grave. Respingerea falselor promis iuni este. atunci pier d orice control normativ asupra desfasurarii jocului politic. ea precede actiunea. Motivatia de baza a moralei datoriei este derivata. în baza faptului ca ea este scop în sine. din stipularea existentei unui scop în sine. dupacum pot sa fiu vi ctima înselaciunii prin reclama. de pilda sa cresc puterea de cumparare pentru cele mai multe c ategorii de oameni. A fi scop în sine nu este o conventie.

etnie. imperativul practic se aplicaoricaror relatii umane publice sau private: problem ei subjugarii de sex.aserviti. rasa. fara a avea consimtamântul lor. religie. cum imoral este sa ajungi la guvernare facând promisiuni false. în lipsa oric arui consimtamânt din partea noastrasau daca ne folosim de altii ca de simple mijloace pentru scop urile noastre. vârsta etc. devine un 12 . orice guvernare care nu este rezultatul alegerilor libere este im orala. dacaacceptam sa fim folositi ca mijloace. este la fel de imoral. atunci când poti. de angajat. Extinzând dincolo de sfera politicului. În acest spirit. Tot atât de imoral este sa accepti o guvernare care îti anuleazavointa libera si te transforma într-un simplu mijloc al unor scopuri la care nu ai consimtit niciodata(cazul regimurilor totalitare). de client. faptului de a trai dupa alt cap decât cel propriu. El se aplica statutului de contribuabil. A nu te opune. Cu alte cuvinte.

manipularea în afaceri. Acum eu spun: omul si în genere orice fiinta rationala este scop în sine. Nici unul dintre no i nu îsi este autosuficient. sunt valori generice pentru toate celelalte drepturi si fac posibila actiunea în spirit ul regulii de aur: Nu trata o alta persoana asa cum nu ai dori sa fii tratat tu însuti (forma negativ a a regulii de aur) sau: Trateaza alta persoana asa cum ai dori sa fii tratat tu însuti (forma po zitiva a regulii de aur). Vulnerabilitatea si dependenta genereaza datorii morale imperfecte. vot. prin acord. Regula de aur poate saduca la consecinte negative în cazurile în care agentul nu are nimic . sau de a beneficia de e i pe arii stabilite în limitele acordului. demnitatea de a fi scop în sine. Problema nu este aceea de a nu ne folosi de altii sau de a fi folositi de altii. nici respingerea masochismului. Kant delegitimeaza si manipularea politica. 5. nici principiul: nu judeca pe altul daca nu vrei sa fii judecat (nu pot sa fie universalizate).act profund imoral. dar si daca generalizarea ei ar fi irationala. nu numai mijloc (Imm. nici abtinerea de la bunatate în idee a ca cineva îsi ajunge lui însusi. Datorii morale perfecte si imperfecte Datoriile morale perfecte sunt cele valabile pentru toti agentii si toate actiun ile. contract. Ele deriva din autonomia persoanei. ci aceea de a consimti liber. Oricare dintre noi este si o fiinta vulnerabila. Dar autonomia este limitata. formulat în imperativul practic. la faptul de a ne afla în serviciul altora. ne rel eva realist faptul catoti ne slujim de alti oameni si suntem în slujba altor oameni. Regula de aur nu se aplica decât relatiei cu altul. care ne spune ca o actiune este moral corecta nu doar daca agentul nu i se opune. negociere. exista dif erente de fond. fara sa tii seama si de ale lor. Pe ea nu poti întemeia non-sinuciderea (inclusiv în cazul eutanasiei). Între regula de aur care ne spune cao actiune este moral corectadaca agentul nu se opune sa i se faca si imperativul categoric. Libertatea. Ca persoane. Acest numai ca mijloc. noi nu putem sa apartinem nimanui altuia decât nouaînsine. Kant. mediatica. Întemeierea metafizicii moravurilor) Prin aceasta abordare. aflata în relatii de interdependenta reciproca si în relatii de dependenta. experientele pe oameni: este moral gresit sa te folosesti de oameni în p ropriile scopuri. Acelasi drep t trebuie sa-l recunoastem oricarei persoane.

În mod obisnuit. o paralizie totala si ireversibilaîn care persoana 13 . deci sunt moral justificat sa o termin c u viata. putem gândi ca sinuciderea este rezultatul iubirii fata de sine: nu pot continua o viata care îmi produce o durere continua. atunci nu merita sa o continui. de exemplu. Unele situatii sunt disperate. cineva ar putea sase vândape sine ca sclav ) sau cineva sarac doreste sa-si vânda un copil. chiar daca scopul este sa-i ajute pe ceilalti copii ai sai sa supravietuiasca. Datoriile morale perfecte sunt clasificate în: a) Datorii perfecte fata de sine: sanu-ti iei viata (sa te abtii de la sinucider e).împotrivasa fie prost tratat (de exemplu. Daca viata mea nu are sens.

Deci. Daca un imperativ categoric ne spune ce trebuie s a facem în mod universal: oricând. e justificat sate sinucizi sau sa fii ajutat sa mori"). Datoriile morale imperfecte sunt cele pe care.este constienta ca îsi va petrece viata în scaun sau în pat. nu ce trebuie sa fac indiferent de situatie. indiferent de situatie. O astfel de persoana uneori solicita eutanasia. Ele sunt formulate prin trebuie si vizeaza obligativitatea normei. ori de câte ori cineva consideracavia ta sa este o sursa de durere sau ca este lipsita de sens. ci ca este imoral sa nu ne exploatam selectiv macar unele dintre ele. cel putin uneori trebui e sa le urmam . Raspunsul K antian la aceasta abordare este: nu putem universaliza maxima. are justificare morala sa se sinuci da. b) Datorii fata de altii: sa-i ajuti pe ceilalti Aceasta datorie are un caracter imperfect fiindcaarata ce ar fi de dorit sa fac. sau sa ne abtinem sa facem. Caracterul perfect al acestor datorii deriva din aceea ca nu admit nici o except ie. O astfel de stare ar fi autocontradictorie. oricare dintre noi. fara sa poata face nimic. oricând. Daca am universaliza minciuna. ar trebui sa-ti dez volti talentele. imperativele ipotetice sunt de tip ul "daca-atunci". am ajunge la prabusirea totala a încrederii oricui în oricine . Tot asa este imoral sa facem deliberat ceva împotriva propriei sanatati sau sanu facem nimic în f avoarea ei. De exemplu. atunci a r trebui sa-i ajuti pe ceilalti. Datoriile morale imperfecte se clasifica în: a) Datorii fata de sine: sa-ti pastrezi sanatatea si sa-ti dezvolti talentele. oricine dintre noi. oricum. Daca vrei reciprocitate si vrei safii membru recunoscut al unei comunitatii. daca o firma ar da informatii false despre serviciile sau marfurile ei. Ambele datorii au forma negativa. sa le lasam sa se iro seasca. sunt obligatii morale perfecte. Dacavrei sa nu te ratezi ca fiintaumana. ar putea sa r amâna fara clienti. nu putem justifica sinuciderea fiindca nu putem universaliza astfel de maxima ("când crezi caviata ta este complet lipsitade sens sau când îti pierzi aproape total puterile. K ant nu sugereaza ca ne putem dezvolta toate talentele. de tipul ar trebui. respectiv sa le neglijam pe toate. dacanu este ajutata. daca putem. nici un gest. b) Datorii perfecte fata de altii: sa nu faci promisiuni mincinoase. arata ce trebuie sa nu facem. caci nimeni nu s-ar mai baza nimeni si pe nimic.

În primul caz. Etica de tip kantian este deontologista: un act este moral corect daca agentul a ctioneaza conform principiilor si normelor morale (a imperativului categoric. nici scopul. nu pot scuza mijloacele. în al doilea caz. ori de câte ori putem). daca pe de-o parte suntem datori sane pazim sanatatea si sane dezvoltam talentele.(respectiv. În planul eticii profesionale. a celui prac tic si a celor ipotetice). protectie în caz de agresiune. înseamna datoria de a le asigura asistenta pentru dezvoltare prin educatie si acces la pr ofesii si status ca dezvoltare si exercitare a propriilor talente. Nici consecintele. am putea extinde aceste imperative în sensul ca datoriile noastre fatade semeni sunt asemanatoare celor fa tade noi: sa-i ajutam sa îsi mentina sanatatea si sa îsi dezvolte talentele. aceasta îns eamna datoria de a asigura semenilor asistenta medicala. iar pe de altaparte suntem datori sa-i ajutam pe altii. se pot face corelatii profitabile între cele doua cat egorii de datorii imperfecte. De exemplu. decât daca ac estea sunt 14 .

Ramân însa câteva obiectii de fond fata de etica lui Kant: delegitim area valorii înclinatiei si empatiei în morala. orgoliu. Nici un principiu al actiunii nu poate fi ast fel construit încât sale eludeze. în baza apartenentei sale la umanitate. frica de oprobiu. Critica ratiunii practice. cap. frica de moarte. Ele sunt principii fundationale. speciismul legitimat necesar din excluderea din mor ala a altor subiecti în afara celor umani (vezi consideratiile Onorei O'Neill. faima. Ceea ce facem din alte motive. de respect. sexistul sau rasistul pot actiona respectând un principiu autoconstruit (ca rezult at al autonomiei vointei). chiar daca urmându-le producem efecte utile noua si semenilor nostri. Kant. În ciuda corectitudinii acestei obiectii care i se face mereu lui Kant. Ratiunea trebuie sa do mine dorinta (vezi Imm. sub acest aspect. Ele nu au valoare morala. legitimat accidental (în Observatii asupr a sentimentului frumosului si sublimului. . sexismul. Doar ceea ce facem în virt utea maximelor morale mai sus pomenite are valoare. sexism si speciism în mor ala). Prin urmare.Delegitimarea manipularii. Miroiu. Dincolo de aceste obiectii. aduce bani la bugetul public. nu pot întemeia acte moral corecte. care p ot cel mult sa fie doar derivate din ele. Nu au statut egal cu celelalte. ea trebuie tratat a ca adevar convenabil criticilor sai. dorinta de a place. p. . Multi tortionari fascisti si comunisti au actionat din simtul datoriei . Iubirea fatade aproape. Un kantian nu ar putea rupe între actiunea din datorie s i cele doua imperative (categoric si practic).173). de excludere. 1996. face un bun serviciu. precum si M. Perspectiva kantiana difera substantial de cea consecintialista. actiunea conform principiilor rationale nu este neaparat mo rala. asupra cr iticilor kantianismului. din dorinta de putere. Elitism. 1996. din respect pentru regula. ca si teama de pedeapsaîn viata de apoi. sunt dorinte si nu vointarationala. . inclusiv pentru ce a profesionala: -Consideratia egala pentru orice persoana.conforme imperativelor mai sus pomenite. chiar dacainvestitia lui are consecinte bune: creeazalocuri de munca. Etica de tip kantian este o etica a datoriei rationale. Kant formuleaza opinia potrivit careia f emeile nu au autonomie rationala redusa). di n înclinatie: interese. Obiectia centrala la aceastaperspectiva axatape datorie rationala este aceea ca si bigotul. ramân valoroase pentru orice etica.Delegitimarea tratarii oamenilor ca simple mijloace pentru interesele altora. Un om de afaceri mânat doar de interesul pentru profit nu actioneaza moral.

Includerea în dezbaterea problemei mâinilor murdare a încalcarii promisiunilor si prin urmare. functionar public-contribuabil. vointa libera. imperativ categoric. man agerclient. imperativ prac tic. datorii morale imperfecte. a distrugerii încrederii publice si private. în legislatia asupra sinuciderii si eutanasiei s. . regula de aur. autonomie. jurnalist-cititor. da torie 15 .. în relatia medic-pacient. demnitate. datorii morale perfecte.a. Termeni cheie: morala universala. în comportamentul din campanii electorale.Implicatiile problemei datoriilor morale în politicile publice.

3. imperativ practic. 6. imperativ categoric. Dati exemple de imperative ipotetice potrivite profesiei sau ocupatiei dumnea voastra. Tratamentul da rezultate si pacientul se vindeca. Este aceasta procedura corecta din punct de vedere kantian? Argumentati raspunsul. Ce sunt datoriile morale perfecte si datoriile morale imperfecte? Exemplificati astfel de datorii si justificati de ce sunt perfecte sau imperfecte. Relevati semnificatia kantiana a conceptelor: autonomie. datorie rationala. Un medic experimenteaza un tratament pe un bolnav. 4. 5. 2. 16 . imperativ ipotetic. Analizati pe un exemplu din propria experienta felul în care este respectat sau încalcat imperativul practic. fara stirea celui din urma.rationala Întrebari: 1. aratând de ce se încadreaza în acest t ip de datorii. Formulati si alte datorii morale imperfecte.

Continut: 1. Utilitate si moralitate 3. Ceea ce trebuie sa facem este sa ne cautam fericirea. Fericirea ca scop al moralei Modernitatea britanica a oferit eticii o altavariantade raspuns la întrebarea Ce tr ebuie sa fac? Daca raspunsul kantian este cel al actiunii conform datoriei rationale. Actiunile persoanelor si institutiilor pot sa fie judecate. comitându-l. inauguratade Jeremy Bentham) 2. datorie morala suprema fata de sine. Cautarea fericirii personale devine. c) Sa analizati calitatea morala a propriei institutii aplicând principiul celei m ai mari fericiri pentru cel mai mare numar de oameni. Datorii perfecte si datorii imperfecte 5. potrivit acestei norme. facilitarea fericirii celorlalti este dat orie morala fata de semeni. îi putem testa c onsecintele. ca valoare m orala.Tema III Utilitarismul Obiectivele temei: a) Sa cunoasteti semnificatia conceptelor de utilitarism. filosofii care apa rtin acestei familii ideatice ne-au propus alti doi indicatori: placerea (vezi traditia hedonista epi cureana si reconstructia ei în filosofia lui John Stuart Mill) si utilitatea (vezi traditia m oderna. din pornire irationala comuna a oamenilor. din perspectiva acestei norme: Actioneaza astfel încât actiunea ta sa maximizeze propria fericire si pe a celorlalti si sa minimizeze propria suferinta si pe a celorlalti! Cel mai corect act moral pe care îl putem face este acel act care aduce cea mai mare fericire pentru cel mai mare n umar posibil de oameni. feric ire. în con sens cu acceptarea drept axiome centrale ale sistemului moral imperativul categoric si c el practic (varianta deontologistade tip kantian). dupa cum. Utilitate si moralitate Utilitarismul face parte din categoria mai larga a eticilor de tip consecintiali . Corectitudine si dreptate 1. Un act devine moral corect dupa ce. Fericirea ca scop al moralei 2. Corectitudinea morala 4. b) Sa puteti face distinctii între etici deontologiste si etici consecintialiste. am produs o crestere a fericirii si o scadere a suferintei? Dar pentru ca fericirea este greu cuantificabila. raspunsul utilitarist se aflaaparent la polul opus. consecintialism. Prin ceea ce am facut.

un act este drept sau 17 .st. Potrivit acestor perspective. etici care au dominat discutiile pâna în jurul lui 1960.

Nu pot fi admise însa orice fel de consecinte. 1994. utilitarismul nu postuleaza un bine supraindividual. Daca un partid vine la guvernare facând promisiuni mincinoase. distrugându-se încrederea publica. în consecintialismul utilitarist singurul lucru care a r permite interzicerea este faptul ca ea produce rau. aceasta este moral gresit fiindca. nu este altceva decât suma binelui individual. p 46) Ca sa ne dam seama mai bine de distinctia între eticile de tip deontologist si cel e de tip consecintialist. b) când un act conduce la dezvoltarea persoanei si ajuta la dezvoltarea celorlalti . scopul ramâne fericirea. 1994. caci societatea însasi nu e altceva decât suma indivizilor . Utilitarianism). (vezi McInerney. utilitatea sau satisfactia. Nucleul intuitiv al utilitarismului rezida în ideea maximizarii utilitatii colecti ve. Ceea ce numim bine colectiv (sau utilitate sociala). luam doua cazuri: problema încalcarii drepturilor si problema tin erii promisiunilor. Daca.nedrept moral în functie de consecintele sale si nu de trasaturile intrinseci (McI nerney. 46-47). indiferent de natura lor. În relatia între utilitatea individuala si cea sociala. ci doar consecintele socotite a fi mora le si anume: a) când un act produce placere (perspectiva hedonista). creste numarul celor ce fac promisiuni mincinoase. nu fiindca este rau în sine saminti. arestarea cuiva în urma unui denunt într-un articol de ziar este moral g resita fiindca mareste posibilitatea violarii dreptului de a fi tratat potrivit prezumt iei de nevinovatie (ibidem p. A ctele sunt moral gresite pentru un consecintialist nu fiindca drepturile sau promisiun ile sunt încalcate. iar cele doua norme sunt simple mijloace care sunt metode de atins fericirea sau utilitatea. minciuna este interzisa ca imorala în sine în cadrul celorlalte tipuri de etici. ci pentru ca acele acte nu au maximizat numarul celor ce nu violeazadrepturi si pe acela al celor ce îsi tin promisiunile. Pentru consecintialisti. Proba ca institutiile sociale sunt drepte o da felul în care ele sunt capabile sa creasc a utilitatea agregata micsorând costurile. c) când un act conduce la o satisfactie dezirabila. de exemplu. De exemplu. cap. Pentru deontologisti neîncalcarea drepturilor si tinerea promisiuni lor sunt datorii morale perfecte.

3. Un individ si o institutie actioneaza corect din punct de vedere moral daca prin actiunile lor tind sa promoveze fericirea si. în cazul de fata. Corectitudinea morala Judecata morala se aplica la fel în cazul indivizilor si institutiilor.care o compun (vezi S. pp. Veca. dimpotriva. 18 . de sanatate si de educatie. un enunt de tipul: societatea româneasca este saraca nu a re sens decât daca el poate fi reformulat la modul: statisticile indica faptul ca majoritatea cetat enilor traiesc sub pragul minim de venituri care sa le permita o viatadecenta si accesul la propria fericire (sau. la înlaturarea suferintei). 1989. actioneaza incorect moral daca prin actiunil e lor tind sa promoveze opusul acesteia. 76-78) Într-un astfel de context. Societatea este saracadaca major itatea indivizilor care o compun traiesc rau sub aspectul conditiilor materiale.

Prin nefericire. Acelasi lucru este valabi l pentru salvamari când salveaza pe cineva de la înec. De obicei urmarim propriil e noastre interese. St. Prin urmare. rom 1994). interesul sa u fericirea unui numar mic de persoane. intentionat. dar urmarindu-le si producându-ne un bine. ea trebuie sa urmareasca doar utilitatea privata. trad. în cazul lor. . ci îsi fac decât datoria. beneficiarii serviciilor produse de ei si statul prin impozite. Datorii perfecte si datorii imperfecte Dupa etica utilitarista. Doar aceia ale caror actiuni au o influenta asupra societatii în ansamblul ei. eu pot sa fiu investitoare de capital si sa am ca scop precis maximi zarea veniturilor mele din profit. De exemplu. Mill.Prin fericire se întelege placerea si absenta durerii. Daca îmi plasez bine banii.35) Sacrificarea intereselor private în favoarea celor publice nu este un act superero gatoriu pentru oamenii politici si functionarii publici. face un act supererogatoriu numai daca nu este pompier în exercitiu. scopul virtutii este sporirea fericirii: ocaziile în care unei persoane îi sta în putere sa faca acest lucru la scara mare -sa fie. De exemplu.sunt rare (exceptiile sunt de unu la o mie). Utilitarismul. Ei nu se sacrifica pentru altii. promoveze si implementeze p olitici publice. 4. Acest act devine. trebuie sa se ocupe de un scop atât de vast (J. sporim implicit si binele general care se compune din suma binelui individual. Mill. St. Utilitarismul. Prin act supererogatoriu se întelege acea actiune morala pe care oamenii o practic a dincolo de datorie. durerea si privarea de placere (J. Acte moral corecte Un act este moral corect daca si numai daca nu exista vreun alt act pe care agentul l-ar fi putut face si care are o utilitate mai mare decât actul respectiv. corectitudinea actului moral se judeca prin faptul de a produce cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de oameni. Promovarea fericirii devine principiu normativ al actiunii. vor avea de câstigat salari atii. Putini dintre noi suntem deli berat binefacatori publici . Nu este neaparat necesar ca u n astfel de act sa fie premeditat. o datorie derivatadin statutul asumat pentru ca rolul lor este saconceapa. cu alte cuvinte un binefacator public . motivat ca atare. doa r în asemenea ocazii i se cere ei sa ia în considerare utilitatea publica. p. în toate celelalte cazuri. daca cineva salveazao persoana dintr-un incendiu .

Distinctia facuta de Mill între datorii morale perfecte si imperfecte este urmatoa rea: 19 .

care se raliaza. sa favorizam persoane în dauna altora. sa încalci un acord (fara ca aceasta sa fie urmarea comportamentului gresit al partenerului). Ea este corecta ca deziderat când e vorba d e respectarea drepturilor. Pariul pe sentimentul înnascut al dreptatii nu este fezabi l în afara judecarii prin propria noastra conduita (vezi Mill.. caracteristic uneia sau mai multor persoane. Este nedrept sa faci pe cinev a sa sufere de un rau pe care nu-l merita. actiunile drepte si opusul lor su nt urmatoarele: a) Privarea persoanei de libertate. cit. dar tratamentele preferentiale sunt admise când nu încalca drepturile altora. de exemplu în unele institutii românesti de învatamânt superior rromi i nu candideaza pe locurile generale si nu minimizeaza sansele celorlalti colegi. datoriile si obligatiile imperfecte sunt acele obligatii morale care nu dau nastere nici uni drept.. e) Este nedrept sa fim partinitori. Aceasta e corect când e v orba de grija si atentia si interesul privat. cap. dar nu si când e vorba de interesul public (în practica politica si administratia publicanu sunt moral admise pilele. Nimeni nu are un drept moral cu privire la generozitatea si marinimia noastra deoarece noi nu suntem obligati din punct de vedere moral sa practicam aceste virtuti fata de nici un individ determinat (Mill. 77). V). b) Fiindca exista si legi nedrepte. Noi acordam tratamente preferentiale rudelor si prietenilor. O actiune este nedreapta când persoanei i se refuza ceva asupra caruia are un drept moral. potrivit autorului. practic vorbind. proprietate si orice alt lucru care îi apartin e prin lege (e drept sa respecti si nedrept sa violezi drepturile legale ale cuiva). op. d) E nedrept sa înseli încrederea cuiva. c) E drept ca o persoana sa obtina ceea ce merita.Datoriile obligatiei perfecte sunt acele datorii în virtutea carora apare un drept corelativ. În opinia lu i Mill. caci dreptatea nu este desparti taniciodata.) (vezi Mill . Corectitudine si dreptate Relatia între moralitate si dreptate este relevata de Mill ca relatie între ceea ce este drept si ceea ce e oportun.Dreptatea implica nu doar ceva ce e bine sa faci si rau sa nu faci. 20 . Mill distinge între drept legal si drept moral. Impartialitatea este o datorie-mijloc. opiniei generale. p. de oportunitate. nu ca o dreptate absoluta. nepotismul etc. cit. dar si ceva ce o anumita persoana poate pretinde de la noi ca fiind dreptul sau moral. op. 5.

privata si publica). Este confidentialitatea o obligatie perfecta? Argumentati raspunsul. 5. Analizati un caz în care tratamentul preferential este moral. Mill este un autor de înaltareputatie pentru filosofia politica liberala. consecintialism. Mill. Relevati un caz de actiune egoista ale carui consecinte sunt moral-pozitive. Când este un act moral corect din perspectiva utilitarista? 4. sau cât nu le împiedicam efortul de a si-l dobândi (J. placere. datorii morale perfecte. în propriul nostru chip. subiect al m oralei. Despre libertate. Relevati semnificatia conceptelor: utilitarism. libertate Întrebari: 1. Concepti a sa despre moralitate este în acord cu cea despre libertate: Singura libertate care îsi merita cu adevarat numele este aceea de sa ne urmam propriul nostru bine. fericire. I) Termeni cheie: deontologism. consecintialism. cap. utilitate (individuala si colectiva. Analizati daca în institutia în care lucrati sau învatati se aplica principiile eti cii utilitariste. 70-71). Ce sunt actiunile drepte? 9.op. act moral corect. atâta vreme cât nu-i privam pe altii de al lor. 6. impartialitate. Statutul de subiect al moralei revine oricui are interese si preferinte. 7. 21 . supererogatie. cit p. St. datorii morale imperfecte. iar ace stor interese si preferinte trebuie sa li se acorde consideratie egala. 8. Dati exemple de acte din datorie si de acte supererogatorii. dreptate. Explicati si exemplificati datoria morala a maximizarii fericirii 3. fericire 2. actiune dreapta.

Semnificatia traditionala a contractualismului Traditia contractualista este atragatoare etic prin simplitatea sa. Acordurile sunt presupuse a fi rezonabi le si în acelasi timp libere (vezi Kymlicka. inegalitati permise. Sanu furi. Teoria rawlsiana a dreptatii 1. b) Sa întelegeti principiile dreptatii. Continut: 1. 1996). Oamenii actioneaza moral daca o fac în avantaj reciproc (traditia hobbesiana) sau dacao fac potrivit principiului impartialitatii (traditia kantiana) (vezi Kimlycka. 19 96. atâta vreme cât nu avem o conventie dupa care este în avantajul reciproc sa nu ne lezam. c) Sa puteti construi exemple de aplicare a teoriei rawlsiene în cazul particular al stabilirii normelor drepte în propria institutie. Caracteristicile contractualismului contemporan (neocontractualismului) Elementele caracteristice ale teoriilor contractualiste contemporane sunt: a) obligatiile contractuale sunt pure conventii încheiate între oameni. Subiectii contractului si puterea contractuala 4. Jean-Jacques Rousseau) . . neocontractualism. comitând o fapta încalcam conventia pe care am stabilit-o (deci. Supunerea la norma îsi afla argumentarea chiar în aceea ca ea este rezultatul acordului liber consimtit în privinta standardelor comune. Raul moral se produce atunci când. 2.Tema IV Contractualismul Obiectivele temei: a) Sa cunoasteti semnificatia conceptelor de contractualism. ele nu au ni mic divin si sunt valabile pe durata conventiei. pozitie originara. 188). deliberare impartiala. sanu înseli pe cei carora le promiti. Caracteristicile contractualismului contemporan (neocontractualismului) 3. Contractualismul îsi are originile în filosofia greaca. b) rolul conventiilor este acela de a armoniza si apara interesele contractantil or. tratamente drepte. Semnificatia traditionala a contractualismului 2. dupace am definit lezarea ca rea). În prima abordare. normele morale sunt rezultatul acordurilor prin care oamenii îsi rezolvapasnic divergentel e de interese. nu e nimic considerat rau în a leza sau a-l face sa sufere pe altu l. Potrivit ace steia. val de ignoranta. p. Forma sa discutata în etica si teorie politica apartine modernitatii iluministe (Thomas Hobbes.

22 .

de exemplu. Ei nu fac parte din clubul select al neg ociatorilor de norme. La fel sunt tratati si cei lipsiti de putere fiindca sunt copii sau infirmi (vezi Gauthier. Dezavantajele sunt adesea vazute ca incapacitati sau deficiente. conteaza mult puterea contractuala: ce oferi si de pe ce pozitie ceri. sanu înselam atunci când oferim ceva. ci din egalitatea de putere ca parte contractanta. Subiectii contractului si puterea contractuala Subiect al unui contract este acea persoana care participala negocierea lui. De asemenea. Chiar daca morala hobbesiana nu se bazeaza pe argumente de tipul datoriilor naturale sau a celor obiective. Egalitatea nu deriva atât din cea na turala (fizica sau mentala). Grupurile dezavantajate sunt practic ignorate. sa facem al tele. dar nu are fundament moral. Teoria rawlsiana a dreptatii Moralitatea cotidiana ne cere ca sa fundamentam interesul reciproc pe respectare a drepturilor celorlalti. Am ales rational. nu sunt "naturale" si nici divine. Adesea aceste dife rente sunt mascate de lozinca egalitatii naturale dintre oameni sau de expresii vagi de tip ul: umanitatea aflata în contract. Desigur ca ar fi moral linistitor sa spunem ca partile aflate în contract sunt ega le. dimpotriva. nu sunt percepte care ne vin din intuitie si înclinatie. p. Dar experienta istoricane spune un lucru limpede: o parte din contractanti nu contea za decât partial prin minoratul lor ca pozitie în decizie (vezi de exemplu minoritatile etnice si f emeile) sau nu conteaza deloc. 3. ci sunt norme create de catre noi fiindca am cazut de acord ca este reciproc avantajos sane abtinem safacem anumite acte si. Aceasta alegere este rat ionala. normele stabilite la un anumit timp t afecteaza si generatiile viitoare care nu sunt parti ale contractului. caci oferta lor nu este tentanta iar forta lor de presiune în cerere este tratata ca slaba. 18). Rasistii sau sexistii s-au prevalat de ideea ca oam enii din cealaltarasa sau femeile sunt mai putin rationali. sa-i stabileasca termenii. sunt practic exclusi sau cu totul marginali în calitate de contrac tanti (vezi de exemplu în societatea româneasca rromii sau cei foarte saraci). 1986. are puterea sasi exprime acordul sau dezacordul. 4. Ea sau altele devin norme morale odata ce sunt acceptate(vezi Gauthier. Pot cel mult sa fie luati în seama ca obiect al moralei (lor li se aplica n orme fara sa participe la negocierea acestora) nu ca subiect al ei.sa-i respecti si sa-i ajuti pe altii. ea ramâne totusi o morala într-o lume în ca re . Ca sa intri într-o neg ociere. au un discernamânt redus. 4). p.

Ideile centrale care disting neocontractualismul rawlsian de cel de traditie hob besiana sunt urmatoarele: Oamenii conteazamoral nu doar pentru case pot leza reciproc sau se pot avantaja unii pe altii. Prin urmare ei sunt egali moral si merit a cu totii sa fi e 23 . prin lucrarea sa A Theory of Justice este urmasul contractualist al kantianismului. ci si fiindcasunt "scopuri în sine ."naturalul . "divinul nu pot sa fie folosite ca fundamente pentru princ ipiile si normele vietii cotidiene. "obiectivul . John Rawls.

Ca sa ne asi guram de dreptatea actiunilor noastre. Situatia originara este cea prenormativa în care: Nimeni nu-si stie locul în societate. Pe aceasta abordare fundamenteaza Rawls ideea sa ca exista o datorie morala: cea de a aplica tratamente drepte si de a construi institutii dr epte (termenul institutii trebuie înteles si într-un sens mai general. 106). Cei care delibereaza au câteva caracteristici: Nu sunt interesati în interesul altora. a tunci când luam în considerare interesele celorlalte fiinte omenesti. Ei nu cunosc nici partile aflate în conflict. Ca sa depasim acest obstacol este necesar sa n egociem de pe pozitii de egalitate. este aceea ca Rawls sugereaza o posibilitate de depasire a inegalitatii de putere în situatia contract uala prin aceea ca partile aflate în contract delibereaza în spatele unui val de ignoranta. ce conditii de mediu au. româneasca în vol. Stim ca acest lucru e difici l fiindca partile contractante nu au pozitii egale. 1971) Deosebirea între "starea naturala" si "pozitia originara" (în afarade aceea ca prima a fost presupusa ca reala un iar cea de-a doua e un experiment mental). nu-si stie bunurile sau capacitatile naturale cu care a avut norocul sa fie înzestrat. pozitia de clasa sau statusul social. Pozitia originara si valul de ignoranta (Rawls. carei genera tii îi apartin. tind sa-si maximizeze propriile avantaje d ar nu stiu de loc în ce situatie se afle astfel încât sa stie exact ce continut normativ i-ar avantaja. Voi presupune chiar ca partile nu stiu ce conceptie au despre bine si nici ce înclinatii psihologice speciale detin (vezi trad. Dreptatea si feri cirea. dacaea e saraca sau bogata. cel de practici). Ceea ce stiu e ste catrebuie sa fie pregatiti sa traiasca dupa toate consecintele care decurg din principiile pe car . Intentia lui Rawls este sa creeze o conditie de deliberare normativa care sa nu favorizeze si sa nu defavorizeze pe nimeni. e necesar sadeliberam impartial asupra normelor. A Theory of Justice. forta etc. Cum este cu putintao astfel de negociere? Raspunsul rawlsian este argumentat pe baza a doua concepte: pozitia originara si valul de ignoranta. Mai mult. p. cât de dezvoltate îi sunt civilizatia si cultura. inteli genta. ce regim politic are.tratati cu egala consideratie. ei nu stiu nimic despre conditiile particulare din propria lor societate.

Ceea ce cunosc cei aflati în contract sunt urmatoarele: societatea lor se va aseza sub principiile dreptatii. în masura în care nu ne vom putea astepta ca ele sa conduca la avantajul tuturor si nu ne vor garanta ca posturile si functiile de care sunt legate sunt deschise tuturor (ibid. sunt constienti de felul în care au decurs faptele societat ii sub aspect economic. Dreptatea si fericirea.n.e le adopta. politic. p. Fiecare persoana care participa la o practica (institutie sociala n. Principiile dreptatii sunt formulate astfel: 1. stiu care sunt caracteristicile organizarii sociale si coordo natele psihologiei umane (vezi vol. egalitatea si recompensa pentru activitatile care 24 .): fiecar e va beneficia de libertatea. 1995. 107).) sau care este influentata de aceasta are un drept egal cu cea mai larga libertate care e compatibila cu o libertate de acelasi fel.

2.dacanu este monopol. De aceasta ar trebui sa tina cont atunci când stabilesc "regulile jocului". Dati un exemplu de rau moral din perspectiva contractualista. Analizati un caz ilustrativ pentru puterea sau lipsa de putere contractuala în stabilirea normelor. averea. tratame nt drept. 1996 în trad. 4. posturi didactice. 2. Politicienii aflat i la putere pot sa ajunga în opozitie sau doar cetateni care traiesc dupa o politica ale carei consec inte le suporta. sau în locul oricui? Este suficienta alegerea rationala. avantaj reciproc. rau moral.contribuie la binele comun. Relevati semnificatia conceptelor: contractualism. jurnalistii sunt si consumatori de presa. rom. Sugestia ca putem sa fim în locul oricui si sa tinem cont de aceasta atunci când ne stabilim regulile propriei activitati trimite la câteva idei importante. val de ignoranta. Inegalitati permise sunt beneficiile si raspunderile (de exemplu: prestigiul. medicii su nt si pacienti. pozitie originara. salariile. . si M. consideratie egala. pozitie originara. inegalitati permise. Cele mai semnificative critici aduse acestei teorii morale se refera la problema alegerii rationale. Oricând si oricine poate saajunga în cea mai dezavanta jata pozitie. conventie. Neocontractualismul rawlsian este o etica inspiratoare pentru orice cod profesio nal. ori un astfel de model teoretic este vazut ca dificil de practicat. 108). p. cap. Etici feministe). Termeni cheie: contractualism. deliberare impar tiala. deliberare rationala. acord. pretuirea si recompensele. 3. inegalitati permise. 199 6. averea dobândita prin sansasau prin efort . Ne situam în l ocul nimanui. tratamente drepte. functionarii publici sunt si contribuabili. interes. principii ale dreptatii Întrebari: 1. Inegalitatile de acest tip sunt permise fiindca avantajeaza toti participantii l a o practica (ibidem. subiect al contractului. putere c ontractuala. Pentru a crea norme drepte trebuie sa ne punem în "lo cul nimanui". Miroiu. obligatia de a plati impozite: functii. pentru a crea norme drepte? (vezi în acest sens: Susan Moller Okin. sau este necesara si empatia. neocontractualism. Patronii sunt si clienti. O norma este dreapta daca aplicarea ei avantajeaza si pe cel mai dezavantajat membru al comunitatii în care ea se aplica.

Ce normaati construi jeze si pe cel mai dezavantajat 25 dumneavoastra.Care sunt. dupa parerea România? Dar în propria 5. astfel încât ea sa avanta membru al grupului afectat de aplicarea normei? . dacav-ati afla în pozitia originara. grupurile dezavantajate contractual în institutie? Argumentati raspunsul.

6. . Dati exemple de inegalitati permise.

a avut-o Tom Paine. Continut: 1. Pro si contra drepturilor 1. La acest ea avem acces prin propria constiinta. securitate.Tema V Etici ale drepturilor Obiectivele temei: a) Sa cunoasteti semnificatia conceptului de drepturi din perspectiva liberala b) Sa puteti explica temeiurile pentru care sunt acceptati subiectii drepturilor c) Sa argumentati caracterul universal si relativ al drepturilor d) Sa construiti argumente pentru respectarea drepturilor fundamentale în contextul exercitarii unei anumite profesii. Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului. fara nici o intuitie care sa precea da experienta. publica lucrarea The Rights of Man. Traditia moralei drepturilor se leagade cea a legii naturale si are radacini în filosofia antica (mai ales de cea stoica). egalitatea dintre oameni este fundamentata pe ideea de tabula rasa. Sunt drepturile inalienabile si absolute? 5. Aceasta idee a fost preluata în Dec laratia de Independenta a SUA în 1776. Cine poate sa aiba drepturi? 4. rezistenta la oprimare. O contributie importantaîn dezvoltarea teoriei drepturilor în general. Traditia teologica crestina trateaza aceasta problema în sensul respectului pentru persoana si constiinta individuala si a discutiei asupra caracterului divin-uman al legilor (o parte din norme au origine divina. orica re dintre noi nascându-se fara nici o cunoastere prealabila. o parte sunt rezultatul convent iilor omenesti). exista repere naturale. aflându-se în secolul al XIX-lea la concurenta cu utilitarismul si marxismul. John Locke în lucrarea sa Doua tratate despre guvernare. Modernitatea si constructia eticii drepturilor 2. Exista momente si autori care au avut rol substantial în constituirea eticii drept urilor. p rin operele lui Grotius. prin intuitie. . Locke. Locke si continuând cu dezvoltarile secolului XVI II. care. Justificari si clasificari ale drepturilor 3. În gândirea lui J. în1791. adoptata în Franta în 1789 accentueaz ape dreptul la: libertate. proprietate. Modernitatea si constructia eticii drepturilor: Problema drepturilor are o larga traditie moderna începând cu secolul al XVII-lea. Puffendorf. în ideea ca dincolo de aspectele conventionale ale moralei. incluzând si dreptul de a-ti urmari fericirea. În ambele c azuri este considerat moral legitim ca oamenii sa aiba interese si sa si le urmareasca. 1690 considera ca dreptur ile inalienabile sunt: libertatea si proprietatea.

Deoarece majoritatea autorilor care pledau pentru universalitatea drepturilor ex cludeau 27 .

nu este monopol de sex. la protectie. Justificari si clasificari ale drepturilor În mare. constituind temeiul acordarii lor. 259-260). 1996. Kant. Acestor lucrari si actelor normative fundationale mai sus pomenite li se adaugan umeroase conventii contemporane. dreptul la recunostinta. Ronald Dworkin (1978). Ele stau în moralaalaturi de: datorie. Justificarea lor e esential etica. Dar aceastasoar tao au toate formele de instituire. asistenta). drepturi legale specifice. ce drepturi ar trebui sa avem si sa exercitam. orientare sexuala) (vezi Brenda Almond. protectie sociala. dreptul la proprie optiune. Drepturile sunt tratate în abordarile adverse ca notiune suspecta. de exemplu. Libertarienii le interpreteaza drept limitari ale actiunilor guvernarii ( Robert . sanatate. fie în cel privat (avort. Unele dintre ele nu pot safie nic iodata convertite în legi. sa racie. 2. drepturi morale specifice (de exemplu: dreptul la ajutor. Problemele centrale care apar în discutarea teoriilor asupra drepturilor sunt urma toarele: a) Ce si cine poate sa fie subiect al drepturilor? b) Ce fel de lucruri pot sa fie drepturi? c) Cum justificam drepturile? Se autojustifica? d) Sunt drepturile inalienabile? e) Exista drepturi absolute? Drepturile sunt nume abstracte pentru relatiile dintre oameni. foloseste formularea: acum eu spu n: umanitatea din persoana ta e sfânta! Justificarea drepturilor nu se gaseste decât controversabil si speculativ în "legea naturala". mediu). obligatie. drepturile sunt protectiv-negative: releva cât sa nu te interferezi (sa nu te amesteci în problemele altor persoane) si protectiv pozitive cum ar fi la educatie . Mary Wolston ecraft publicaîn 1792 A Vindication of the Rights of Women. fie în spatiul public (tortura. Actualmente. eutanasie. care sta la baz a drepturilor universale. le interpreteaza ca tip special de fapte: fapte morale. Ele se justifica preponderent moral. corectitudine. Exista: d repturi universale care sunt considerate morale si aspira sa fie legale. drepturile sunt în centrul dezbaterii moral-p olitice (mai ales când e vorba despre violarea lor). argumentând caratiunea. p. de exemplu. terorism. inclusiv dintre o ameni si alte fapturi.accesul femeilor la ceea ce ei numeau "universalitatea cetateniei". în formularea "trebuie sa" sa u "nu este moral permis sa".

Puteri: dreptul de a împarti proprietatea este asociat cu puterea de a afecta d repturile altora. stat si utopie). Anarhie. dar nu esti obligat sao faci contra propriei fiinte. datorii. libertati. imunitati. 1. Ele sunt active si pasive (sa faci si sa te abtii sa faci). 28 . puteri. Libertati: ai dreptul sadepui marturie contra cuiva. 3. sunt for mulate ca: cerinte. 2.Nozick. Cerinte: dreptul de a împrumuta e asociat cu datoria de a restitui împrumutul.

atunci se adreseaza celor cu capacitatea de a alege. dotata cu sen sibilitate sapoataavea un drept. putem include animalele. Pe el se bazeaza si documentele amintite la începutul temei noastre. societatile care garanteaza si protejeazaexercitarea acestor drepturi sunt medii mult mai propice cresterii bunastarii si fericirii individuale. dar îi excludem pe cei în coma ireversibila) -Capacitatea de a avea interese (mai precis. în practica. (inclusiv varianta rawlsiana a contractualismului) sau prin teoria utilitarista (Mill. subiecti ai drepturilor sunt si embrioanele.4. oamenii nu pot actiona ca fiinte morale. Cine poate sa aiba drepturi? Daca un drept este luat ca putere. În afara drepturilor persoanelor. e valabil pentru orice fiintapoat e beneficia de el. animalele superioare. -Capacitatea de a alege o detin oamenii si în mod limitat. Pe ce criterii acceptam cacineva poate sa aibaun drept? Cât de mare este sfera cel or care pot sa beneficieze de drepturi? Exista pozitii diferite în legaturacu temeiul pentru care exista un drept. 3. Prin acest criteriu. animalel e. considerându-se ca libertatea si dreptatea contribuie la fericirea u mana si ca. 1996. Cum se poate justifica un drept? Cele mai frecvente justificari ale drepturilor în perioada actuala sunt construite pe baza teoriei contractului social. Hare). autonome. Almond. 260-264). capacitatea de a avea nevoi). drepturile pot sa fie extinse la mediu (în virtutea persp ectivelor ecologiste asupra moralei). În afara exercitarii drepturilor sau în conditiile în care aceste drepturi sunt violat e. Daca este permisie (interzicerea amestecului). în subiecti ai drepturilor. Dar conceptul de persoana este la . criteri ile dupacare un drept este acceptat sau respins. Imunitati: dreptul de afiliere la sindicat este si interdictia (fata de angaj ator) de a fi oprit sa o faci (vezi B. plantele. Dupa acest criteriu. precum si la generatiile urmatoare. -Faptul de a fi persoana este temeiul cel mai frecvent acceptat. Ele se autojust ifica. fetii. Drepturile sunt esentiale pen tru orice discurs etic si pentru construirea oricarui cod etic democratic. Acceptarea intereselor ca temei al faptului de a fi subiect al drepturilor inclu de si generatiile urmatoare. De exemplu: -Capacitatea de a suferi este un temei pentru ca orice fapturavie.

respectiv de a întelege alte fiinte prin intermediul experientelor 29 .rândul lui. Este fatul o persoana? Dar cineva aflat în coma ireve rsibila? Dar cineva care sufera de dementa senila? Pentru ca saconturam diferite categorii de drepturi avem nevoie de criterii rati onale (mai ales când aplicam principiile eticii rationaliste moderne. Dar. pentru situatia în care aceste drepturi se extind dincol o de fiintele capabile de deliberare rationala. de tipul kantianismului sau a contractualismului). greu de definit foarte clar. include si alte categorii de fapturi. avem nev oie si de criterii empatice de formulare a lor.

Almond. pot opera si d repturi specifice pentru: femei. etnie. libertatea si viata. Miroiu. religie. Se accepta de fapt ca absolut un singur drept. Cele mai discutate în sensul inalienabilitatii sunt libertatea si viata. sensul exercitarii lor ca drepturi inalienabile este redus. persoane cu handicap. dar actul. nu este atât de simplu. 1996. În privinta caracterului absolut al drepturilor. De exemplu. pp. Drepturile sunt uneor i conflictuale între ele. uneori si de av ere. rasa. proprietarii. Empatia si morala dreptatii). capacit ati) e mai important decât ceea ce ne face diferiti. beneficiarii. minoritati etnice sau rasiale. Modernitatea a construit cadrul norm ativ al drepturilor în jurul ideii ca orice fiintarationala este scop în sine. copii. 5. mai ales de dreptul la vot. socotite cruciale. Nici cazul altor drepturi. În privi nta vietii. dar si de acces liber la functii de putere publica. pentru ca ele sunt relative la ale altora. este general acceptat faptu l canimeni nu are dreptul sa se vânda ca sclav si nimeni nu are dreptul sa vânda alta persoana. dar în ambele privin te. 4. Practica acor darii si exercitarii drepturilor a demonstrat ca supozitia universalitatii a operat adese a discriminatoriu pentru anumite categorii. actionarii. se discuta tot mai mult dreptul la eutanasie (adm is în anumite etici în baza faptului canu viata în sine are valoare. 1996. clientii. Atunci când drepturile sunt stabilite la nivelul unei profesii. consensul nu este la fel de mare. Pro si contra drepturilor Ideea de drepturi e coerenta cu supozitia ca ceea ce avem în comun (nevoi. ci acea viata în care persoana mai po ate avea cel putin minime satisfactii). 264-266). Rolul drepturilor specifice este acela de a corecta discriminarile derivate din diferente si din n edreptate istorica. inclusiv a celor socotite fundament ale. în functie de sex. Sunt drepturile inalienabile si absolute? Exista un consens redus în legatura cu caracterul inalienabil al drepturilor. cel de a nu fi torturat (vezi B. greu de atins. subiectii drepturi lor pot sa fie de exemplu: profesionistii. Din acest motiv. De exemplu. de exemplu. dreptul la libera exprimare se ciocneste uneori de respectul pe ntru convingerile religioase sau de dreptul la o bunaimagine (cazul pornografiei care întareste imag inea femeilor ca obiecte sexuale). pe lânga drepturile universale. Sinuciderea este interzisa în cele mai multe cod uri legale si morale.comun împartasite (vezi M. sau . nu poate fi transat ca în toate cazurile sunt absolut e. cea mai vizibila limita a fost atinsa de drepturile politice. poate alege p entru ea însasi si îsi poate urma interesele. Aceste aspecte apartin umanitatii comune. abordarile sunt la fel de relativ e si consensul asupra unora dintre ele.

Daca. conventii acceptate ca pasi esentiali în dezvoltarea umanitatii. justifica rea drepturilor ca "naturale" este mai utila în acceptarea si exercitarea drepturilor. ci ca aranjamente sociale. per soanele cu disabilitati). de exemplu. Utilitaristii nu accepta drepturile ca naturale. Adeptii deontologisti ai drepturilor le accepta de obicei ca naturale si derivat e din asemanari naturale.de a proteja categoriile care au real nevoie de tratamente speciale (copiii. utilitaristii sunt de acord sa 30 .

Acceptarea drepturilor omului ca aspect esential al dezvoltarii morale. politice si al prosperitatii personale si comunitare nu reprezinta un consens general între teore ticieni. Marxistii de exemplu. În regimul comunist românesc drepturile fundamentale erau cele la viata. munca si pace. Problema cea mai importanta. opus caracterului organic al societatii.accepte si explicatiile "naturaliste" ale deontologistilor. de catre cele de dr eapta si chiar din interior. în virtutea multiculturalismului si dreptului la diferenta). exista pedeapsa cu moartea. Universalizarea drepturilor în formele consacrate în abordarea occidentala este vazu ta drept imperialism cultural occidental. Obiectia frecventa împotriva unui astfel de cadru normativ centrat pe drepturile p ersoanei este aceea ca accentueaza egoismul si lipsa de responsabilitate fata de altii. Almond. Drepturile pun probleme dificile nu numai stângii politice. le resping islamicii si ortodocsii fun damentalisti. Pe aceasta baza. Important asigurarea exercitarii lor sa mareasca sansele oricarei persoane la fericire. nu se raportau nascutii vii decât dupa o saptamâna . Este gresit sa consideram ca individualismul liberal centrat pe drepturi este in compatibil cu responsabilitatea odata ce fiecare drept pe care îl are o persoana este limitat de acelasi drept pentru altapersoana. ca un produs al gândirii al individualiste si cos mopolite. dupa principiul dependentei drepturilor de dezvoltarea relatiilor de productie si abolirea proprietatii private (lichidarea exploatarii si a inegalitatii economic e dintre oameni). cea a încalcarii traditiei si a specificului unei comunitati particulare. de exemplu. la concediu de odihnaplatit) si opereaza cu alte cat egorii de drepturi universale. 1790). C u alte cuvinte. ca individualismul promovat de liberalism este ne-etic. cel putin în perspectiva utilitarista si în cea a eticii virtutii o reprezintacontributia extinderii si exercitarii drepturilor la dezvoltarea omeneasca. "parasutat" în comunitati care au altfel de va lori si traditii. 266-268). pp. (vezi B. le atacadin perspectiva relativista si a progresului social. Libertatea oricui are o singura limita: libertatea altei pe rsoane. Dar o astfel de obiectie nu se poate sustine. În acelasi timp. Insista mai degrabape cele pozitive (dreptul la munca. dar si conservatorilor (dreptei conservatoare) pe motiv ca submineaza traditia si obiceiurile (vezi de exemplu E dmund Burke. 1996. Individualismul liberal care a fost generatorul eticii drepturilor si este susti natorul actual cel mai consecvent este atacat de catre ideologiile de stânga. Reflections on the Revolution in France.

disparitia distinctiei între morala publica si cea privata. sa fie trecuti la avorturi. Dreptul la munca avea cel putin doua aspecte c orelate: obligatia de a munci si închisoarea pentru parazitism. pe cel al autonomiei. al muncii si vietii comunistilor) în care constructia com unismului era scop în sine iar indivizii. proprietate si cautarea fericirii erau incompatibile cu un astfel de regim. 31 . Drepturile la libertate. mijloace pentru atingerea lui. Un cod universalizant încalca un principiu generic al oricarei etici profesionale. Dreptul la pace era exercitat propagandistic si implica "razboiul întregului popor". implicate în titlu. ca si posibilitatea crearii autonome a codurilor particulare pentru diverse prof esii. între morala privata si cea profesionala. Un astfel de cod exprima în ac elasi timp. "Munca si viata". legarea de un loc de munca prin repar titie si disparitia relatiei salariu-merit. în cazul în care acestia mureau. anulau posibilitatea alegerii între moduri de viata alternative. nu la decese . Grija era îndreptata spre fiintele nenascute. precum si cu codul moral specific acestuia (un cod moral colect ivist Codul eticii si echitatii socialiste.pentru ca.

Termeni cheie: drepturi. 32 . subiectii drepturilor. Cum se pot justifica drepturile? 5. 6. Care sunt drepturile fundamentale ale omului în abordarile traditionale ale modernitatii? 2. subiecti ai drepturilor. Argumentati pro sau contra drepturilor specifice pentru o minoritate la alege re. Argumentati care sunt. individualismul liberal Întrebari: 1. dupa parerea dumneavoastra. Se potrivesc drepturile omului în România? Este morala extinderea lor în contextul cultural si social românesc? Argumentati raspunsul. Ce relatie puteti construi între imperativul practic kantian si etica drepturil or? 3. drepturi protectiv-negative. Intra contractualismul în conflict cu etica drepturilor? Dar utilitarismul? 4. Analizati un drept si aratati daca are caracter absolut. 7. drepturi protectiv-pozitive. 8.

profesionalism. (M. Urmatoarea are o mare adecvare la cer intele etice: O profesie este o ocupatie pe care o au mai multe persoane organizate voluntar s a îsi câstige existenta prin slujirea directa a unui anumit ideal într-un mod moral permisibil. Formalizarea etica a codurilor profesionale 1. Etica profesionala. Faptul anterior. Davis. e. inclusiv politicienii cât si functionarii publici au avut alte profesii înainte sade vinaceea ce sunt actul. Relatiile între profesii si sfera politica a societatii 4. piata si morala comuna.a. Relatii client-profesionist 7. cod de etica profesionala b) Sa întelegeti relatiile dintre profesii. Caracteristicile ideale ale profesiilor 3. 139). Virtuti si valori profesionale 8. dar nu profesii. Consideratii generale 5. p. 1999. Tema pe care o tratam se referala sensurile conceptelor de profesionist si profe sionalism. virtuti profesionale. politica si etica c) Sa întelegeti caracterul preponderent contractualist al eticii profesionale d) Sa comparati tipurile de eticii profesionale e) Sa analizati din perspectiva etica dileme profesionale e) Sa puteti analiza si construi un cod profesional Continut: 1. Profesii si profesionalism 2. Orice persoana care îmbratiseaza o cariera îsi doreste sa fie recunoscuta ca profesionista a domeniului. etica profesionala. Se pot câs dintr-o dar asta nu înseamnacaorice ocupatie din care câstigam bani este o profesi de . precum si la felul în care intervine etica în exercitarea acestor roluri. Caracterul contractual al eticii profesionale 6. dincolo de ceea ce le cere nemijlocit legea. În sensul tiga bani ocupatie. Ei au fost de obicei economisti. medici.Tema VI Profesionalism si etica profesionala Obiectivele temei: a) Sa cunoasteti semnificatia conceptelor: profesie. În majoritatea cazurilor. ingineri. Exista numeroase definiri ale profesiilor. Profesii si profesionalism Societatile moderne sunt societati profesionale. hotia sau prostitutia sunt ocupatii. profesori s.

În acelasi timp. De obicei. dar nu îsi obtin veniturile de baza din practica de amator. Acestora din urmali se cere.a câstiga venituri este la rândul sau definitoriu. organizatiile altruiste sunt alcatuite din amatori. conform moralei de 33 . Amatorii pot sa aiba calitati pro fesionale. profesiile nu sunt organizatii de caritate si nu solicita altruism de la fiecare membru al grupului profesional .

1998. Pentru ca aceste coduri sa aiba autoritate morala. tocmai prin aceea ca nu sunt exclusive (de exemplu afacerile) sau nu au coduri care sacontin a valori morale direct implicate în exercitarea profesiei (cum este cazul ingineriei. deci o pregatire cons istenta si îndelungata. Profesiilor le sunt necesare coduri etice. Profesiile însase schimba. în ce consta profesionalismul? 2. între scopurile centrale. 1999. e) Membrii unui grup profesional sunt legati printr-un cod etic prin care se sti puleaza. d) Rolul profesiilor este sa duca la satisfacerea unor nevoi sociale. f) Membrii unei profesii trebuie sa aiba relatii colegiale iar comportamentul fiecarui membru este monitorizat colegial. p. abstracta. Caracteristicile ideale ale profesiilor: a) Profesia presupune o cunoastere a teoriilor domeniului. U neori acest consimtamânt este cerut la intrarea într-o profesie si în lipsa lui persoana nu este a cceptata sau. b) Standardele de initiere. 672). din ce în ce mai conturata ca tip de studii) (vezi Airaksinen. si cel al slujirii altruiste a societatii. 144). el trebuie sa aiba consimtamântul tacit sau explicit al fiecarui membru. p. Ambe le tind sa treacade la statutul de ocupatii la cel de profesii (presupun o cunoastere speci fica. Exista de asemenea ocupatii carora li se contesta statutul clasic de "profesii" . c) Cea mai dura masura de pedepsire pentru delicte profesionale este eliminarea din comunitatea profesionala (retragerea dreptului de practica). Davis. este exclusa. cu alte cuvinte. O obiectie asemanatoare se poate aduce si ocupatiei numite: functionar public.rol. În ultimul deceniu s-a conturat o pregatire universitara direct axatape afaceri (Studii de business) sau pe administratie publica. desi actual în cep sa fie elaborate astfel de coduri). daca îi încalca principiile cadru. desi valorile acestei ocupatii sunt directe si precis legate de interesul public. Care sunt caracteristicile ideale ale profesionistului? Care sunt valorile acest uia. Exista cazuri în care anumiti practic anti ai unei profesii pun un monopol absolut pe regulile si codul acesteia ajungându-se la ceea ce se poate numi "mafie a prototipului unei profesii" (vezi M. sa se dedice fara avantaje materiale actiunilor caritabile. mentinere si avansare a unei persoane în competenta profesionala sunt stabilite de catre corpul profesional. deci pract ica profesionala este legitimata de catre comunitatea care beneficiaza de rezultatele ei. g) În cazuri de haos si catastrofa. inclusiv în România. membrii unei profesii trebuie sa fie pregatiti sa se .

pp. El exercita rolul de a coagula credintele comune ale unei profesii. Aceasta este proba caei dau dovada de ceea ce este socotit drept profesionalism. Gortner. inclusiv sa îsi riste viata. b) Credinta în autonomia deciziilor profesionale si a exercitarii profesiei. arbitrarul si tratamentul preferential nejustifica t prin politicile domeniului. Profesionalismul este caracterizat prin: a) Expertiza în exercitarea unei profesii (autoritate epistemica). f) Credinta în capacitatea de autoreglare si mentinerea colegiala a standardelor 34 . e) Obligatia morala de a lucra în serviciul clientului. c) Identificarea cu profesia si cu cei din acelasi domeniu.sacrifice. 129-130) Profesionistii unui domeniu care îsi exercitarolul în mod responsabil. evitând implicarea emotionala excesiva (dar nu si empatia). (Adaptare dupa H. d) Dedicatia pentru o lunga parte a vietii fata de profesia aleasa. cât mai aproape de aceste cerinte dobândesc un status recunoscut. Profesionalismul este socotit o ideologie relevanta pentru cei care lucreaza în ac elasi domeniu. întar este identitatea si creste stima de sine a membrilor unui grup profesional. 1991.

În aceste conditii apare uneori un refuz al loialitatii si fenomenul de insubordonare. sunt centrati pe client si do ar secundar pe organizatia în care lucreaza. Pri mii sunt orientati spre domeniul propriu în sensul onestitatii profesionale. sa pastrez e stabilitatea organizatiei. Profesionistii sunt educati în loialitate fata de cerintele domeniului lor si ale comunitatii lor profesionale. 133). p. a autorizarilor si acreditarilor profesionale. daca lucreaza în institutii guvernamentale. Jurnalistii intra uneori în conflict legat de dorinta de informare corecta a auditoriului si grupul de interese care finanteaza publicatia sau postul respectiv. resurse si logistica aplicate la cazuri partic ulare ale organizatiei: cum sa fundamenteze decizii.profesionale. În termeni sociologici avem de-a face cu un conflict de roluri. Relatia între profesie si sfera politica al societatii Nevoia de control asupra exercitarii unei profesii conduce la solicitarea. Profesionistii sun t educati sa gândeasca în termenii stiintei lor. (Adaptare dupa H. sa stabileasca prioritati. Profesionistii accentueaza uneori excesiv asupra componentei de obiectivitate . ei sunt pusi uneori în si tuatii în care apare un conflict între loialitati si valori: ei trebuie simultan sa protejeze interesul public. pentr u guvern. La rândul lor. Interesul public poate sadevinaadeseori o simplalozincainvocata de complezentafa tade valorile acceptate. sa aibao relatie corecta cu legislatia (vezi Gortner. Insubordonarea este acceptat ca legitim în cazul în care conflictul este derivat din motive de încalcare a principiilor de baza ale democratie. 130) 3. sa urmeze scopurile organizatiei careia îi apartin. Administratorii publici sunt a deseori la rândul lor. profesionistii parti cipa la construirea sau influentarea proiectelor de politici publice. De exemplu. Gortner. sa urmeze scopurile propriei prof esii. Medicii se supun conflictelor de interese între nevoile pacientilor si finantarea tratamentel or. Organizatiile cer loialitate fata de angajator si chiar supunere la deciziile ac estuia. un administrator de nivel superio r este obisnuit sa gândeasca în termeni de proceduri. 1991. Valorile democratice ar trebui sa fie în centrul oricarui cod etic al celor care l ucreaza pentru public sau pentru clienti. dar adesea pot safaca parte din institutii în care cele doua loialit ati intra în conflict (vezi Guvernul român care este alcatuit dintr-un numar mare de profesori si da fon duri reduse învatamântului). profesionisti. p.

se datoreazafaptului ca legea actioneaz ade obicei dupace s-a produs încalcarea ei. Problema centrala a managerilor din diferite comunitati este cum s a utilizeze puterea pe care o au de asa maniera încât sa satisfaca: cerintele legale. Unii specialisti neaga existenta unei etici profesionale ca atare si sustin ca n u existadecât etici aplicate diferitelor profesii. 4. Practicile etice sunt de granita si se presupune caar trebui saactioneze preventiv (vezi Airaksinen. Problema c entralaa introducerii eticii în profesii. Exis ta multe cazuri în care. Etica profesionala este o disciplina reflexiva si critica. 1998. Consideratii generale Profesionistii sunt guvernati în principiu de legi si reglementari specifice. drepturile clientilor. 671-672). guvernantii . desi exista deja legi. Etica profesionala. În general aceste norme vizeaza.si neutralitate politica si fac acest lucru uneori deplin constienti ca este o simpla legitimare a unei politici. urmatoarele tipuri de probleme: autoritatea profesionala. clientii. Ea se afla la intersectia filosofiei moralei cu eticile particulare ale diferitelor categorii de profesii. într-o societate democratica. sunt necesare norme etice. Etica profesionala precizeaza practicile. pp. 35 . practicile paternaliste. Alteori pur si simplu nu îsi dau seama politica este o cauzaimporta nta a deciziilor profesionale. critica si sanctioneaza malpracticile profesionale. pe lânga normele legale. contribuab ilii. drepturile si datoriile membrilor unui grup profesional.

Profesionistilor li se cere sa faca ceea ce este normal si platit ca atare de catre client (direct sau indirect). Sunt cele care nu se referala coduri. actiunea. Acest demers spri jinacorectiile care trebuie facute. Etica pentru situatii încurcate descopera arii mai dramatice. Orienta rea pe succes este una de tip utilitarist. Rolul eticii este mai degraba cel de a orienta pozitiv. 1998. trasaturi carora le aplicaanalize prin intermediul conceptelor de drepturi si datorii. Uneori termenii contractului sunt excesiv stabiliti de catre profesionisti. politistii au dr eptul sa uzeze de violenta. ci pe trasaturile une i practici profesionale. cazuri negative. sub care se pot ascunde practici foarte diferite). asis tentii sociali la fel. Caracterul contractual al eticii profesionale Orice profesie este o relatie între profesionist si client. De exemplu. Etica pentru situatii încurcate este preferata de mass-media. Profesorii au mai multe drepturi sa evalueze oamenii ca elevi si studenti s i sa le orienteze succesul. ad icasa-si facadatoria. în educatie pe abuz de autoritate si încredere. 5. în politica accentueaza pe cinism si compromitere.a. s. Aces t gen de impunere este una coercitivasi invalida în calitate de contract. parlamentarii sa stabileasca dupa ce legi traim. De exemplu. b) Abordarea standard Abordarea standard nu se concentreaza pe cazuri dramatice. poate arunca o umbra generala asupra unei profesii. fiindcaacestea din urmasunt documente încarc ate de o doza mare de idealism (sunt declaratii oficiale. în alt registru. dar nu o rb si nereflectiv. 673).) Partea buna a concentrarii pe cazuri negati ve rezida din virtutile pe care le confera critica practicilor unui domeniu. accentuând pe cazul negativ. pe care îl considera mai gustat de public (v ezi Airaksinen. aceasta ca utând mai degraba senzationalul si scandalosul. doctorii au datorii mai mari decât alti oameni saîsi ajute semenii. Pro fesionistii îsi urmaresc propriul succes ca prestigiu profesional si succesul financiar. mai ales atunci cân d profesia este . în administratie pe coruptie. dupa cum uneori li se pot cere si acte supererogatorii (dincolo de datorie). profesionistii consideraca succesul lor se certifica pri n maximizarea binelui public. adesea de fatada. Ei au si dreptul sapedepseascaasa cum.Tipuri de etici: a) Etici pentru situatii încurcate (Quandary ethics în original). Slabiciunea acestei abordari este aceea ca. în medicina pe neglijarea pacientilor. pp.

676-677). Clientii se astepta ca profesionistii sa dea curs si ideologiei potrivit careia acestia sunt în serviciul public (aceasta exclude doar partial problema celor care lucreaza în sistemul privat) si ca ratiun e altruista. nemonopolizate de catre un grup profesional. 6. este o conditie de posibilitate a interventiei clientului în calitate de subiect al contractului. de obligatie profesionala. Exista contradictii clasice între perspectiva profesionistilor si cea a clientilor . un pacient crede caa-si solicita medicul în timpul concediului acestuia. Relatiile client-profesionist Problema centrala a relatiei între client si profesionist este cea a alocarii resp onsabilitatii si autoritatii. decât din co nsiderente morale. chiar existenta serviciilor alternative. pp. între cei doi se stabileste un contract.monopolizata de asa maniera încât toti cei care nu sunt acceptati ca membri de drept ai ei. Profesionistii nu sunt obligati sa presteze servicii supererogatorii. La modul ideal. pe ideea de datorie. În acest co ntract. trec drept sarlatani sau impostori si clientii nu au alternative. Clientii insista pe o abordare deontologista. De exemplu. desi clientii se asteaptasao faca din datorie pur profesionala(Airaksinen. 36 . Prin urmare. este normal si medicul ar trebui sa renunte la interesele lui personale ca sa ajute pacientul. 1998. alocarea poate safie de urmatoarele feluri: a) clientul are mai multaresponsabil itate si autoritate. în principiu. Profesionistii sustin ca prestatia lor este buna si îsi merita succesul.

în sensul diferentei de cunoastere. Exista însa limite ale devotamentului fata de client sau ale devizei: Clientul nostru. Pentru ca profesionistii sa fie responsabili. Contractul cuprinde obligatii si drepturi reciproce. care limiteaza normativ actiunea clientilor. Cu anumite exceptii (urgente medicale de exemplu). medic. Este greu sa consideram ca aceste modele de "contract etic" se pot aplica tale q uale. b) A doua supozitie este cea a egalitatii si reciprocitatii contractuale. autoritatea si responsabilitatea sunt egal împartite (acest model este utilizat în abordarile liber ale ale libertatii si egalitatii de sanse).b) cei doi contractanti sunt aproximativ egali. discernamânt profesional. profesor. arhitect. Profesionistii nu sunt simplii executanti ai ordinelor clientilor. 1988). stapânul nostru! Profesionistii au obligatia "celei de-a treia persoane". c) responsabilitatea si autorita tea principalarevin profesionistului (vezi M. dar si în acest caz profesionistii trebuie saactioneze în limite legal permise si moral corecte. prin urmare. de exemplu). profesionistul este partizanul scopurilor clientului sau (am angajat un avocat. O astfel de abordare se potriveste mai mult profesiilor în care clientul trebuie a parat (la avocati. a) Prima presupozitie: clientul are mai multa autoritate si responsabilitate est e derivata din ideea ca profesionistul este angajat de client. actioneaza pentru acesta si sub directia lui. de informatie. ci atasatascopurilor mele în calitate de client). Între parti exista cel mai adesea inegalitate de negociere. Prin urmare. un profesionist îsi poate refuz a clientul. au autoritate epistemica. Sunt situatii în care profesionisti au mai mult acces la clienti decât clientii la profesionisti (cazurile de monopol profesional sau chiar si cazul functionarilor . deci acea persoananu mai poate sa fie neutra si detasata. ei au experti za. Nu sunt "soldati" la ordin. Dar aplicarea unui astfel de model. ei trebuie sa fie liberi moral (au tonomi). desi dez irabila. Bayles. este dificila.

nu este nevoie. de autoritatea locala). nu are experienta si nu poate decide în cunostinta de cauza (analog relatiei parinte-copil). paternalismul încalca principiul autonomiei persoanei si . Din punct de vedere etic. are autoritatea profesion ala ca sa cunoasca binele acestuia. achitarea taxelor locale). în 37 . Exista uneori presupunerea ca între client si profesionist se instaleaza relatii d e prietenie si grija. sase implice emotional (vezi de exemplu cazul psihoterapeutilor). Doar una dintre parti ia grijile celeilalte pe umerii ei (profesionistul). nu o gratuitate amicala. parteneriat. Cerinta prieteniei este prea tare si adesea distorsionanta . Aceasta grijaeste de fapt un serviciu platit. c) A treia supozitie este cea a responsabilitatii si autoritatii profesionistulu i în raport cu ale clientului. Sunt situatii în care clientul are mai multaputere decât profesionistul (angajarea u nui profesionist depinde de Guvern. Clientul nu are baze pentru un consimtamânt deplin. Este suficient ca cele douaparti sase accepte. relatia ramâne asimetrica. în consecinta. Cazurile cele mai flagrante de aplicare a paternalismului sunt cele pentru perso ane în imposibilitatea mentala de a lua decizii pentru ele însele. orientarea în educatie. clientul nu este suficient de bine informa t.publici). Profesionistul actioneazapentru bunastarea clientului. poate sa fie manipulat din lipsa autodeterminarii. 114-119). Relatia se bazeaza pe cooperare. Consimtamântul este dat de obicei aposteriori. dupa ce vezi ca îti merge bine (vezi urgentele medicale. (adaptare dupa M. 1988. pp. încredere reciproca. si adesea este daunato r. Forma tare a acestei supozitii este paternalismul. Totusi. Bayles.

asistent Sanatatea Educator Dezvoltarea persoanei Psiholog Autonomia Asistent social Bunastarea (asistarea celor în nevoie) Contabil Corectitudinea . în cazul nostru.(vezi Airaksine n. 1998. la întrebarea: ce fel de profesionist ar trebui sa fiu? Care sunt virtutil e necesare unui politician. Împlinirea profesionalatrece drept una din conditiile prin care o persoanapoate sadevina fericitasau cel putin utila. om de afaceri? Aceastap roblemaderivadin faptul ca împlinirea profesionala este cotata ca o componenta importanta a împlinirii si dezvoltarii personale (human flourishing în original). Valori profesionale T. de exemplu. în acest caz uneori o buna practicare a profe siei poate sa fie în detrimentul succesului. Virtuti si valori profesionale Etica virtutii.consecinta. dar cum adesea politicienii au doua politici: una de cam panie si alta de guvernare. Acestea sunt conditii pentru mentinerea unei relatii de încredere în profesionisti. este mandatatao alta persoana (tutore. Problema centraladin punct de vedere et ic este aceea de a da clientului cât mai multa libertate de autodeterminare. 674): Profesia: Valoarea: Jurist Dreptatea Medic. Si pentru alte zone de activitate. 674 Daca succesul se poate masura în bani. a recomandarilor.) Un practician este virtuos în sensul idealului profe sional si poate sa aiba succes ca practician. dar adesea aceasta înseamna sa câstige prost. Profesionistii îsi urmaresc deopotriva succesul propriu si serviciul competent uneori aceste doua valori devin conflictuale. trebuie evitat pe cât posibil. apartinator legal) sa o faca în locul ei. prin intermediul societatii c ivile. Ea încearcasaraspund a. Politica. p. 1999). pare sa evite paternalismul prin vot. Airaksinen sintetizeaza câteva dintre valorile profesionale în modul urmator (vez i Airaksinen. este necesar ca cetatenii sa participe. p. chiar daca clientul nu este în putintasa decida . Paternalismul se poate diminua prin informarea clientului si prezentarea alterna tivelor de decizie. 1998. profesor. a recapatat un important teren în discutiile actuale (vezi McIntyre. El se conce ntreaza pe excelenta si pe client si prea putin pe bani si imagine. medic. functionar public. sasim tacaare o viata cu sens si sa-i creasca stima de sine. 7. ziarist. la influentarea politicilor publice. venitadin traditia aristotelica inauguratade Etica nicomahica.

Adesea. recurgând la serviciile unei profesii. femeile ramâneau acasa. 38 . cele ale societatii în care traiesc. sa cheme procuratura atunci când venea o paci enta cu iminenta de avort. din acest motiv. la modul ideal fac un deserviciu democratiei si drepturilor omulu i. Cele mai dificile probleme etice survin în cadrul regimurilor totalitare sau autor itare. Sensuri le pe care le au aceste valori nu sunt însa fixe. Legile sunt legi. oamen ii nu le resping si se asteapta ca. sa le poata atinge. Medicii erau obligati. au o astfel de valoare. Si chiar daca ei doar socializeaza în anumite valori. în regimul totalitar românesc. faceau septice mii si mureau. ca si de dezvoltarea profesiei respective. Functionarii publici erau supusii statului. Dileme standard în etica profesionala intervin mai ales în situatii cruciale între sta rea de fapt a unei societati în care se exercita o profesie si valorile morale ale acelei profesii.Aceste valori sunt considerate obiective mai ales fiindcasunt inevitabile. Ele se redefinesc si depind într-o mare masurade po liticile publice care le orienteaza. Profesionistii un ui domeniu au "putere discursiva". Z iaristii si profesorii sunt obligati sa manipuleze. într-un proces cu statul. cetateanul e ra aproape întotdeauna perdant. dar multe dintre ele nu sunt drepte. în sensul în care le revine o importanta autoritate epistemica în definirea acestor valori.

Chiar si în practica curenta a tarilor cu regimuri democratice exista dileme de et ica profesionala greu de surclasat. Un avocat îsi aparaclientul, chiar si împotriva idei i de dreptate, un profesor socializeaza elevii chiar si pe valori nedrepte, dar care sunt încetateni te, psihologii pot sa-i faca pe pacienti si mai dependenti de însasi prin terapia pe care le-o aplica , desi rolul lor moral este acela de a ajuta pacientii sa revina la autonomie, sa poata trai din nou "pe picioarele lor". 8. Formalizarea etica si codurile profesionale Prin formalizare etica se întelege formularea explicita, în scris, a idealurilor, va lorilor, principiilor si normelor unei institutii, organizatii, asociatii. Înseamna elabora rea codurilor etice. Obiectivele unui astfel de cod sunt urmatoarele: Ocupa locul lasat liber între valorile cadru ale unei comunitati si lege. Contribuie la reputatia, încrederea, respectul pe care beneficiarii unei activitat i îl au fata de institutia care presteazaserviciul respectiv. (vezi Mercier, 1999, pp . 10-12). Reprezintaun contract moral între beneficiari si organizatii, între cei ce fac parte din organizatie si, în acest ultim sens, mentine coeziunea unei organizatii, instituti i. Protejeazaorganizatia de comportamente necinstite sau oportuniste si furnizeazau n model de comportament. Promoveaza o imagine pozitiva a organizatiei. Este un mijloc de reglementare a adeziunii si devotamentului colaboratorilor. Influenteaza crearea sentimentului de unicitate si apartenenta pentru membrii grupului. Este un cadru de referinta în orientarea deciziilor si orientarea actiunii. Arata angajamentul de principiu al conducatorilor. Coreleaza relatiile pur contractuale cu încrederea si responsabilitatea. Creeaza climatul etic, respectiv climatul în care actiunile sunt percepute ca drepte. -Ghideaza comportamentul în caz de dileme etice (vezi Mercier, 1999, pp. 16-19) -Constructia codurilor etice Managerul sau managera unei organizatii se gasesc la interfata între aceasta si co ntextul în care îsi desfasoara

activitatea. Este persoana care poate formula politica etica a organizatiei. Aceasta politica etica depinde de filosofia personala a managerului, de cariera si formatia sa profesionala. Este important ca persoana manager sa doreasca sa creeze un factor de stabilitate organizationala prin stabilitatea unor valori si principii. de exemplu, IBM a el aborat cele trei principii care ghideaza activitatea firmei: Individul trebuie respectat; Clientu lui trebuie sa i se ofere cel mai bun serviciu; Excelenta si performanta superioara trebuie urmate p ermanent (din principiile fundamentale ale IBM, prezentate de Mercier, 1999, p. 23) Elaborarea codurilor se face de obicei în echipa. Obiectivele organizatiei sunt st abilite de catre conducere. Tot conducerea numeste de obicei un colectiv de lucru. Acest co lectiv pune în 39

comun valorile împartasite de membri, informatii despre coduri similare cu obiecti ve similare. De obicei codurile etice sunt difuzate în mai multe moduri: mese rotunde de sensibili zare, anuntarea codului în preliminariile concursului de angajare, anexarea codului la c ontractul de munca si semnarea unei adeziuni. Diferiti eticieni au facut sugestii legate de felul în care poate safie scris un b un cod de etica pentru o anumita profesie. Neil Offen (1979, pp. 274-275) face urmatoarele sugestii: 1. Formuleaza obiective clare de care suntem siguri ca vor fi sustinute si de catre ceilalti. Trebuie sa te asiguri în mod particular de acceptul conducerii. 2. Stabileste un termen realist pentru dezvoltarea si introducerea codului. 3. Fii constient de faptul ca aplicarea codului va costa, estimeaza de câti bani e ste nevoie pe termen scurt si lung. 4. Fii deschis spre schimbari în prevederile codului daca apar situatii noi. Nu lu a codul drept dogma. 5. Orienteaza codul catre problemele cu care se confrunta profesia ta. 6. Ia în seama în mod corect legislatia si reglementarile aplicate profesiei tale. 7. Consulta-te cu un jurist pentru partea de acoperire legala a codului. 8. Cere sfatul expertilor referitor la felul în care trebuie promovat codul si inf luentati angajatii si clientii. 9. Nu crea celorlalti asteptari nerealiste. 10. Exprimarile utilizate în cod trebuie sa fie simple si clare, farajargon de spe cialitate. 11. Asuma-ti personal obiectivitatea si responsabilitatea. 12. Alege pe cineva care sa administreze competent si integru un astfel de cod. 13. Ai rabdare, fii perseverent si nu îti pierde simtul umorului. Termeni cheie: profesie, profesionalism, etica profesionala, loialitate profesionala, datorie, prestigiu, obligatie profesionala, autoritate, responsabilitate, consimtamânt, paternalism, v irtuti profesionale, valori profesionale, coduri de etica profesionala Întrebari: 1. Relevati semnificatia conceptelor: profesie, profesionalism, etica profesiona la, virtuti profesionale. 2. Dati exemple din care sa reiasa distinctiile între: profesie si ocupatie, profe sionismamatorism.

6. din perspectiva etica. Analizati pe un exemplu relatia client-profesionist. Care sunt caracteristicile ideale ale profesiilor si prin ce se caracterizeaza profesionalismul? 4. Ce rol poate juca etica în exercitarea profesiilor si în ce consta caracterul contra ctual al eticii profesionale? 5.3. Care credeti ca sunt virtutile si valorile profesiei dumneavoastra? 40 .

41 . Dati exemple de dileme etice din proprie profesie sau ocupatie. Schitati principiile. Ce scopuri urmareste introducerea unui cod profesional? 9. valorile si normele unui cod etic al profesiei pe care o aveti sau urmeaza sa o aveti. 8.7.

ceea ce nu li se recunoaste oamenilor care nu detin puterea normativa (nu sunt subiecti ai moralei). dar este posibil ca a . Paternalismul 4. Din acest motiv.Tema VII Concepte centrale în etica profesionala Obiectivele temei: a) Sa cunoasteti semnificatia principiilor centrale ale eticii profesionale: aut onomia. Continut: 1. Autonomia presupune anumite grade de libertate negativa: "sa fim eliberati de" a numite constrângeri. Drepturi si actiune dreapta 1. adicasa avem putinta sa exercitam aceste libertati. Acceptarea autono miei trebuie sa aibacaracter universal: o recunoastem tuturor persoanelor. de obicei. în greaca). creeaza grupuri de exclusi sau de marginali. Binele lor este conc eput în afara vointei lor. de rasa (rasismul). Interventia nepermisaa cuiva în planurile noastre de viatane diminueazaca oa meni fiindca ne lezeaza autonomia. prevalându-va de argumente de tip deontologist si consecintialist. paternalismul. în principiu nimen i nu obligao persoanasa meargala un loc de munca anumit în România actuala. Uneori termenul folosit în locul celui de autonomie este cel de autoguvernare. regimurile totalitare sau autoritare. d) Sa puteti construi si comenta exemple de sacrificiu profesional rezonabil si de devotament profesional. Eti mologic înseamna capacitatea de a fi propriul legiuitor (nomos: lege. Autonomia semnifica posibilitatea de a alege cursul pe care dorim sa îl ia actiuni le noastre. în calitatea lor de scopuri în sine. Autonomia Autonomia personala este o presupozitie de baza în privinta deciziilor de natura e tica. ne cunoastem interesele si stim care credem ca ne este binele propriu. în baza faptului ca avem discernamânt. binefacerea. De exemplu. tocmai fiindca. c) Sa puteti configura categoriile carora ar trebui sa li se aplice politici afi rmative. si anumite grade de libertate pozitiva: "sa fim liberi sa" facem anu mite lucruri. drepturile morale. for mele de dominatie de sex (sexismul). de etnie (sovinismul). Autonomia 2. Binefacerea 3. b) Sa gasiti argumente în favoarea autonomiei persoanei si argumente pentru situatii de aplicare legitima a paternalismului. este discernamântul.

cel loc sa fie singura oferta viabila din zona respectiva. legea fiind cel mai evident reprezinta ne pastram autonomia este lipsa interventie . autonomia presupune urmatoarele: 1. tot asa cum o alta limita evidenta o si propriile noastre capacitati intelectuale sau fizice. iar mutarea în alta zona. sintetic. aproape imposibila. Conditia sa i 42 constrângeri nenumarati factori. Prin urmare. Eliberarea sau libertatea fata de În mod obisnuit suntem constrânsi de .

umanitatea din persoana fiecaruia este sfânta). de sansele reduse la educatie pe care le-a avut o persoana. Astfel ne atingem cel mai înalt grad al propriei umanitati: recunoasterea egalitatii morale. 2. ceea ce dorim trebuie sa fie rezonabil. actiunea de a-i trata si ca scop în sine Principiile în temeiul carora poate fi restrânsa autonomia sunt. Libertatea de a alege Trebuie sa avem la dispozitia noastra un minimum de conditii pentru alegere si m ai ales pentru a-i da curs. respectul fatade altii. capacitatea de a gasi mijloacele pe ntru aceste obiective. Informatia si rezonabilitatea alegerii (alegerea în cunostinta de cauza) Primii doi factori sunt de ordin extern (lipsa constrângerilor si libertatea de a alege). Saracia absoluta nu ne pune în posibilitatea de a alege. în general. Prin urmare . de boala. nu se poate exercita în comunitatile în care drepturile omului se opresc la usa casei. a amestecului fortat în propria viata. suferinta sau chiar de epuizare din cauza suprasolicitarii. exista câteva conditii: identificarea obiectivelor valoroase. 3. De data aceasta avem de-a fac e (ca si în cazurile urmatoare). de manipulare. exercitarea acesteia. handicapurile. la rândul lor. sa nu ne asteptam. daca alegem cariera de functionar public în România. Recunoastem celorlalti oameni aceleasi drepturi. Pentru a alege în cunostintade cauzaa vem nevoie de un minimum de informatii. Autonomia nu se poate exercita în comunitati care nu respectaliberul arbitru al fiecarei persoane. de incapacitati proprii.nelegitime. nu depind preponderent de noi (de vointa noastra). trebuie sane abtinem de la a le leza propria autonomie si sapromovam. scopuri si m ijloace. pe cât ne st a în putinta. firmei sau a statului. de exemplu. urmatoare le: a) Principiul paternalismului . Recunoasterea faptului ca orice persoana este moral valoroasa Aceastaconditie face ca autonomia sacapete aspecte etice. a institu tiei. Aceasta conditie a autonomiei poate sa fie subminata de lipsa de informatii. la salariul unui functionar public german. De exemplu. Ea reprezintadimensiun ea etica a autonomiei. capacitatea de adaptare la schimbari în prioritati. În acelasi timp. cu factori interni. capacitatea de a face prioritati. Pentru ca alegerea sa fie deplin rezonabila (ceea ce este un simplu ideal). 4. trebuie sa stim care îi sunt avantajele si constrângerile si. ne îngusteaza semnificativ alegerea. În genere. Conditia de posibilitate pentru o astfel de atit udine o reprezinta respectul egal pentru fiecare om ca persoana (dupa expresia lui Kant.

su nt constrângeri în favoarea persoanei. purtarea cent urii de siguranta. piloti. În sens restrâns (versiunea "tare"). sunt interzise practici profesionale fara licenta.a. Arata ceea ce o per soana trebuie constrânsasafaca. fie constrâng o persoana sa faca anumite acte. educatie. b) Principiul lezarii Libertatea unei persoane poate sa fie restrânsa în cazurile în care ea ar putea sa-i l ezeze pe altii (sa le faca rau). Este un principiu pozitiv. în politicile publice. c) Principiul ofensei Un act poate safie supus restrictiilor dacaaduce ofensapublica (îi face pe altii s ase simta 43 .a. De exemplu. sau chiar sa fumeze). polit isti s. paternalism înseamnarestrângerea autodeterminarii în beneficiul persoanei respective. sa se sinucida.În sens largit. în anumite profesii exista controale medicale obligatorii: profesori. sa circule periculos. Din aceeasi categorie fac parte si masurile împotriva poluarii. sa inhaleze substante periculoase. Ambel e sunt instrumente care. aparare s. fie restrâng. principiul se aplica atunci când este justificata restrângerea autodeterminarii pentru a preveni ca o persoana sa îsi faca rau (de exemplu. Primul sens este negativ: arata ce trebuie o persoana sa fie împiedicata sa faca. chiar si plata impozitelor pentru sanatate. Paternalismul este exprimat în activitatea legislativa. De exemplu. urmarea studiilor obligatorii.

Multi eticieni socotesc ca morala nu trebuie sa "colapseze" în lege fiindca transf orma actele imorale în acte ilegale. sa nu administrezi un tratame nt nepotrivit. Principiul ofensei este foarte controversat. Profesioni stilor li se cere acest lucru. ca un politist saraspunda la apel uri de urgentaîn afara orelor de program. persoana nu pierde în nici un caz mai mult decât câsti ga cei carora li se redistribuie venituri în cadrul politicilor de asistare a celor aflati în nevoie sau al unor domenii deficitare non-profit (de exemplu arta). Lege a este vazuta ca instrument de întarire a moralitatii (vezi principalele argumente utiliz ate în opinia publica româneasca împotriva dezincriminarii homosexualitatii si prostitutiei ). În acest fel. în rând cu violul. politist fiind sa nu utilizezi violenta excesiva. O cerintaminima este deci cea a non-maleficientei (cea de a nu face ra u). 1998. O astfel de cerinta apare explicit pentru medici în Juramântul lui Hipocrate. profesor fiind sa nu descuraje zi eforturile elevilor care încearcasase depaseasca. Binefacerea (beneficienta) Binefacerea este un concept legat preponderent de cel moral de grija.31-38). . Câteva exemple ilustrative sunt cele al nuditati i în public. sorade caritate fiind. Ideea centrala este cea de a face bine. crima. jigneste. a acorda grija potrivita si de a te abtine de la a face rau. e) Principiul moralismului legal Restrângerea autodeterminarii se bazeaza pe ideea prevenirii actelor imorale. produce rusine). Exista asteptari moral legitime ca medicii sa raspunda si unor apeluri ale pacientilor atunci când sunt în afara serviciului. Conform acestuia. De exemplu. fiecare posesor de venituri trebuie sa dea o parte din ele pen tru "binelepublic". 2. pp. Principiul lezarii es te socotit suficient în cazul "delictelor fara victime" (vezi o discutie mai larga a acestor principii în Appelbaum si Lawton. al pornografiei si obscenitatii. Exista comportamente socotite ofensatoare fiind ca sunt indecente. ca un manager public sau privat sareactioneze la cerint ele ivite în afara obligatiilor sale directe.prost. hotia. El vine în conflict cu lib ertatea de exprimare si obiectia cea mai semnificativaeste construita pe baza "argumentului pantei alunecoase": care va putea sa fie. pasul urmator în restrângerea libe rtatii? Opiniile religioase? Opiniile politice? Unde ne oprim cu argumentul: "X actiune trebuie interzisa fiindca lezeaza moravurile publice"? d) Principiul bunastarii generale (binefacerii). în acest spirit. Aceeasi problema apare si în cazul avorturilor.

Binefacerea este meritorie pentru ca este un act supererogatoriu (din colo de datorie). protectia politiei. asistenta juridica. educatie. Ea face parte din categoria datoriilor morale imperfecte fata de alt ii.jurnalist fiind. sa beneficieze de acces la educatie. În acest proces sunt cuprinse politicil e legate de venituri. p. în sensul precizat de catre Kant. ci doar moral. Utilitarismul considerabinefacerea altceva decât datoria ( obligatia morala perfecta). sau pregatirea suplimentara gratuita pentru elevii cu probleme speciale în educatie. serviciul public. taxe si impozite. de renumele firmei sau institutiei . care nu-si pot plati serv iciile medicale. ci sa-ti pese de domeniul si colectivul în care lucrezi. servicii m edicale. Neglijenta profesionala este o parte a maleficientei. Dreptatea distributiva vizeaza împartir ea mai echitabila a greutatilor (poverilor) si beneficiilor. cum ar fi cel facut de medici pentru pacientii saraci. În majoritatea profesiilor nu se cere doar sa-ti faci datoria scrisa în fisa postulu i. 1998. 44 . subiectiva si este invocata mai ales în morala privata. Este o conditie a altei valori a eticii profesi onale: devotamentul fata de profesie (vezi Appelbaum si Lawton. Dreptatea distributiva este categoria eticaprin care putem depasi problema binef acerii. sa nu dezinformezi. Binefacerea este o componenta necesara bunastarii oamenilor si trece dincolo de cerintele autonomiei. Astfel de datorii nu pot sa fie stipulate legal. 40). Un sacrificiu rezonabil este cerut oricui se angajeaza în diferite categorii de profesii. Scopul este ac ela ca si oamenii cu venituri mici sau fara venituri. (caracterul neobligatoriu al asistarii celor aflati în nevoie) care este mai degra ba personala.

În acelasi timp. Multi oameni se afla în situatii defavorizate. echitate. O astfel de abordare pare sa contrazica un principiu acceptat: cazurile asemanatoare trebuie tratate asemanator. 3. dar trebuie sa se supuna acestor a). efort . aceasta stare de fapt. s-a reactualizat în dezbaterea contempora na problema dreptului moral la împlinire omeneasca. asupra modului de viata de . Aceste modalitati de corectare a nedreptatii sunt aplicate mai ales prin asigurarea unor locuri speciale la concursurile pent ru diferite forme de învatamânt la care grupurile marginalizate au avut si au un acces redus la educatie. El se aplicapreponderent re latiilor de autoritate si putere în care supozitia despre majoritatea oamenilor este aceea ca ei nu au suficient discernamânt. deci el decidea. Sunt saraci sau apartin unei rase nedrept atite istoric. prin reprezentantii sai. Paternalismul Termenul paternalism are conotatii în genere negative. odata cu eticile virtutii. Termenii utilizati în aplicarea egalitatii de sanse sunt cei de actiune afirmativa . Regimul comunist românesc s-a prevalat de acest mod de gândire. pot sa fie mai degraba obiect decât subiect al moralei (nu participa la crearea si negocierea principiilor si normelor. Aceste principii nu exclud însa ca în situatii în care cazurile sunt diferite. Partidul era socotit prin excele nta "factorul constient". aproape exclusiv în educatie si preponderent pen tru rromi. contributie sociala. În România astfel de politici de corectare a ned reptatii au fost aplicate pâna acum destul de redus.Morala opereaza cu supozitia egalitatii între oameni în fata normelor si valorilor s ale. sau prin locuri de munca special destinate în profesii greu accesibile celor nedreptat iti istoric prin apartenenta la o anumita categorie. Tratamentele preferentiale au o justificare de tip deontologist: corectarea unei nedreptati produse în trecut si una de tip consecintialist: sansele egale la educa tie si la locul de muncaduc la cresterea numarului de competitori si la autoafirmarea celor tinuti la niveluri reduse ale accesului în educatie si pe piata fortei de munca. Dreptate a distributiva este menita sa corecteze moral si politic. sau fac parte din alte categorii . restrângând drastic autonomia pe rsoanei si intervenind dramatic în libertatea de alegere. discriminare pozitivasau tratament preferential. În fata normelor si standardelor morale suntem egali. profesii. a dreptului la autoafirmare si autodezvolt are. Toate aceste categorii sunt supuse inegalitatii de sanse în competitie. ele sa fie tratate în mod diferit în functie de nevoi.

împotriva vointei sale.zirabil sau chiar obligatoriu. Se considera ca etica moderna a luat în seama ca subiecti ai moralei doar adultii sanatosi si în putere. este acela de a preveni lezarea altor oameni (J. Introducere). etici materne). St. Punctul de vedere paternalist sustine ideea ca exista situatii în care oamenii au un discernamânt mai slab. Mill Despre libertate (1859). a persoanelor aflate în dif icultate. Din experientele autorilor teoriilor morale a lipsi t interesul pentru un tip de practica: cea a îngrijirii copiilor. o bunaparte din viata depindem de îngrijirea altora si de protectia pe care ei neo acordaca sane dezvoltam si sasupravietuim. cu posibilitatea persoanei de a se autoguverna. Paternalismul a devenit o tinta importanta de analiza teoretica în lucrarea lui J. asupra a ceea ce era interzis sau permis. Etica grijii nu patronalizeaza. în special din cele feministe (etica grijii. Nici perspectiva deontologista kantiana nu acorda paternalismului o valoare pozi tiva. pe lânga autoafirmare ca rezultat al autonomiei. etici relationale. Singurul scop în care puterea coercitiva poate sa fie exercitata în mod drept asupra unui membru al unei comunitati civilizate. nu au mijloace sa-si u rmeze scopurile. Ea se distinge de pa ternalismul traditional. Ei se afla mai degraba într-o retea de relatii în care. o mitând faptul ca. deoarece intraîn conflict cu principiul autonomiei. se afla si 45 . Critica individualismului autonomist survine si din alte perspective contemporan e. Despre libertate. având ca tinta asistarea altora pentru ca ei sa poata deveni autonomi . ci tine cont de faptul ca oamenii nu sunt "atomi singulari". batrânilor. Una dintre cele mai cunoscute abordari de acest tip este etica grijii. Mill. St. sunt vulnerabili. lipsiti de putere.

uneori nu pot nici sa si le formuleze (cazul copiilor mici. excluderi. Acest lucru este si riscant. Paternalismul poate sa intervina si sub forma autoritatii normative. Cei foarte tineri (minorii) suporta un paternalism limitat pânala vârsta la care li se recunoaste capacitatea de a consimti si discernamântul în sensul alegerii propriilor planuri de viata. în mod obiec tiv. Dworkin. a celor senili). Problema drepturilor intervine în situatii profesionale în mod contextual. a persoanelor cu oligofrenie severa. nu sunt în situatia de a-si urma planurile proprii de viata. Paternalismul ca problema intervine frecvent în etica profesionala. despre propria boala si alternativele de tratament). contribuabilil . Un sens tolera bil al acestuia se referala recunoasterea autoritatii profesionale (a faptului ca. Astfel de cazuri sunt. îndreptatiri. p. ne referim la interferenta în libertatea persoanei prin acte justificate referitoare exclusiv la bunastarea. Conditia ei. 1972. 65). indiferent de bunele lor intentii. indiferen t de contexte. dile tant fiind. exista însa cadre normative acceptate de tipul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. despre drepturi. încalcari ale autonomiei. Guvernarile adopta legi despre ale caror proiecte nu a existat o transparentapublica (eventu al din ceea ce se cheama: "ratiuni de stat").concordanta interpersonala (vezi M. permis. De multe ori acceptarea paternalismului vine din faptul caprofesionistii cu care intram în contact nu ne d au nici informatii accesibile. b inele. 4. 1996. a credintelor si valo rilor. pentru ei însisi. nevoile. ca reflectie asupr a moralei este pluralismul opiniilor despre ceea ce este obligatoriu. Exista chiar tentatia de a "proteja" pacientii sau clientii de af larea adevarului pe motiv ca acesta le-ar face rau. fericirea. interesele sau valorile celei care este supusa coercitiei (G. cap. al celor aflati în coma sau cu un handicap care îi face sa traiasca o viata vegetativa. Aceasta parte pozitivaa paternalismului se adreseazapersoanelor care. exceptii. Atunci când vorbim în sens pozitiv despre paternalism. datorii. dezirab il. Drepturi si actiune dreapta Etica nu este un corp teoretic de tip monolitic. ca sa putem alege pentru noi însine (de exemplu. este bine sa te lasi "pe mâna profesionistilor"). Etica grijii). interzis. Miroiu. În contextul respectarii lor se elaboreaza si norme pentru practicarea profesiilor care cuprind drepturile celor afectati de ele: drepturile pacientilor.

fie ca nu pot sa fie acoperite de lege. Dreptul la viata privata este corelat cu datoria institutiilor care-l protejeaza de a nu permite sau de a pedepsi interventia alt ora în privatitatea unei persoane. În comunism dreptul la muncaera un drept fundamental. dar asociat cu obligatie de a muncii. 46 . de a te autoafirma. de a duce o viatad emna. legale. elevilor sau ale celor angajati în profesii (drepturi sindicale. clientilor. Dar legea nu poate sa acopere toate categoriile de necesitati si nici presiunea ca acestea sadevina drepturi legale. Exista câteva conditii pentru ca drepturile formal proclamate sa poata sa fie exer citate: 1. morale (cele garantate de principii etice. dreptul la informatii asupra propriei persoane. fie ca sunt atât de controversate încât este mai bine sa nu figureze în lege. Drepturile au forma negat iva (ceea ce trebuie opriti altii sane faca) sau pozitiva: ceea ce putem sa facem. De aceea multe dintre ele. cel de a trai într-un mediu curat si civilizat.or. de exemplu: cel de a ti se spune adevarul. dreptul la confidentialitate în privinta fisei medicale proprii se coreleaza cu datoria pe rsonalului medical de a nu da altora acces la ea. dreptul la o îngrijire medicala profesionala. Un drept rele va libertatea de actiune sau libertatea de a nu fi supus anumitor acte. iar motivatia respingerii lui vine din faptul ca nu exista institutii care sa as igure exercitarea acestui drept (în statele capitaliste democratice). De obicei se considera ca dre pturile autentice sunt doar cele asigurate de lege. De exemplu . Cea mai mare controversa legata de un drept este asupra dreptului la munca. Orice drept este corelat cu datoria cuiva de a-i asigura exercitarea. de exemplu. încât este de preferat sa ramâna drepturi morale. dreptul d e a fi corect informat despre probleme publice). Exista diferite ca tegorii de drepturi: politice. de exemplu).

Daca a fost încalcataconfidentialitatea. Ele constituie repere pentru constructia codurilor diferitelor etici în sensul princip iilor. paternalism. sacrificiu rezonabil. etica grijii. cât si a propriului personal. Un drept justificaactiunea persoanei care îl exercita si faptul ca acesta solicitasprijin în exercitarea lui. de exemplu. nu putem stabili noi însine pe ce criterii putem sa fim admisi într-o fo rma de învatamânt sau într-o profesie. Interventia altora în spatiul libertatii personale de alegere este interzisa. un client sau un pacient pot saceara daune cel or care i-au violat acest drept. res pect egal pentru persoana. medicul se p oate prevala de faptul canu i-a fost permis transplantul de catre pacient sau familia acestuia. împlinire omeneasca. libertate pozitiva. în primul rând. cu a numite exceptii. sa aiba si sa faca publice propriile norme etice prin care sa se asigure atât protectia beneficiarilo r ei. Daca. autoritate profesionala. drepturi m orale? 2. orice institutie ar trebui. mora lismul legal. Cum se justifica paternalismul si care sunt partile pozitive si negative ale apl icarii . inegalitate de sanse. pp. drepturi Întrebari 1. tratament preferent ial. Ce presupune autonomia si care sunt aspectele pozitive ale respectarii acestui p rincipiu? 3. Termeni cheie: autonomie. Violarea drepturilor este o problema moral importanta. rezonabilitatea alegerii. Ce semnificatie au conceptele: autonomie. paternalism. dreptate distributiva. binefacere. principiul lezarii. 46-18). 3. Dar p entru ca ea sa nu fie doar obiect de dezbatere. libertate negativa. principiul ofensei. 1998. Un drept asigura exercitarea autonomiei unei persoane în urmarirea scopurilor si intereselor proprii. (vezi Appelbaum si Lawton.2. binefacerea. Principiile enuntate mai sus intervin în contextul tuturor eticilor profesionale. valorilor si normelor care se cer respectate în spiritul coerentei între democratie si etica oric arei profesii exercitate într-un regim democratic. paternalism. devotament profesional. neglijenta profesionala. actiune afirmativa. de exemplu un medic nu face un transplant si pacientul moare.

acestui principiu? 4. a profesiei dumneavoastra în particular? 47 . Dati exemple de dreptate distributiva. Dati exemplu de maleficienta. 5. Care este rolul drepturilor în exercitarea profesiilor în general. 6.

partinire legitima. Necesitatea moralei în politica 4. minciuna pentru binele public. Pentru altii devine o cariera. Imoralitatea în politica: fete ale "mâinilor murdare" 3. acest subiect. în principal cel mai afectat domeni u poate sa fie administratia publica. Si cu toate acestea. drept. drept ate compensatorie. Cetatenia democratica este mijlocul prin care membrii unei comunitati morale îsi . cu auditoriul (în media). p. poli tica de distribuirea banilor publici si niveluri de impozitare. (vezi B. Argumente pro si contra moralei în politica 2. 1978. impartialitate. este de asteptat ca alte domenii sa fie silite sa devina ne-etice. Virtuti în politica 1. Williams. "etica politica" este nepotrivit într-un context referitor la etica profesionala.Tema VIII Etica în politica Obiectivele temei: a) Sa cunoasteti semnificatia conceptelor de "mâini murdare". 57). compromitere b) Sa întelegeti relatiile între morala si democratie c) Sa formulati argumente pentru si împotriva asocierii între morala si politica d) Sa puteti analiza dileme morale în viata politica e) Sa puteti caracteriza comportamentul oamenilor politici în termenii virtutilor politice Continut: 1. Lipseste "un sens robust al eticii profesionale" asa cum îl gasim în a lte profesii în care relatia cu contribuabilul (la functionarii publici). Politica este la originea actelor celorlalte profesii. Argumente pro si contra moralei în politica Aparent. cel putin prin legi. Ea însasi poate capata caracteristicile unei profesii speciale. felul în care evolueaza politica influenteaza toate sferele v ietii sociale. Politica este pentru unii politicieni o ocupatie vremelnica. moralitate de rol. afaceri). Dacapolitica se practicafarascrupule. înselare. cu clientul (în medicina .

la secretomanie si lipsa de transparenta. prin urm are. Într-un regim democratic asocierea dintre morala si politica este si dezirabila si necesara. 48 . Pentru instituirea si dezvoltarea unei democratii este necesar ca relatiile între cetateni si între acestia si institutii sa fie relatii de încredere. Spatiul public este locul în care "se pun la cale afacerile colective " (vezi Coaday. faraviolenta între grupurile de interese. 1996). Iata câteva ratiuni pentru aceasta: Democratia presupune solutionarea conflictelor pe cale pasnica. Grupurile de interese sunt în competitie pasnica. Societatea democratica este pluralista si contractuala. la falsitate cronica sau în probleme cruciale. Astfel de relatii nu se pot instaura si mentine daca se ajunge la înselarea sistematica a cetatenilor.proiecteaza normele si valorile în spatiul public. sa concilieze divergente. Ele trebuie sa negocieze.

adicadivortul de morala.84). uneori. Bobbio. putem ajunge la consecinte absurde legate de faptul ca putem sacrifica orice în numele lor. într-o astfel de abordare. întemnitarea fara judecata. Teoria ratiunii de stat solicitarealism politic. poate sa aiba mâin ile patate cu sânge. tortura. Daca tinem seama doar de consecinte. Între aceste mijloace pot sa primeze santajul. uciderea. 2000. terorismul. fie în raport cu "inamicul extern" (vezi cazul razboaielor). Împotriv a acestor inamici. binele suprem. genocidul. Bobbio. mijloacele care conduc la lezarea drepturilor fundamentale ale omului. chiar daca ar pier ii toti oamenii!). Exista. politica satisface pe deplin interesele acestuia (vezi de exem plu procesele de colonizare. nu sunt legitime. subjugarea altor categorii. Teoreticienii trateaza problemele de etica politica sub genericul: problema mâinil or murdare (dirty hands politics). Daca tinem seama doar de principii. segregarea. ba mai mult. (N. Ruptura între morala si politica este justificata astfel: -Comportamentul politic este ghidat de maxima: Scopul scuza mijloacele! iar scop ul major este crearea sau pastrarea statului si binele public. În cadrul acestuia din urma. Securitatea statului este socotita. precum si din lucrarea lui Machiavelli. potrivit unor opinii. daca su nt adeptii divortului moralei de politica (morala nu se aplica "dusmanilor"). 2000. pentru grupul pe care îl reprezinta. o contradictie fundamentala între etica principiilor si etica consecintelor. (Adaptare dupaN. ca. pereat mundus! (Sase facadreptate.Paul Sartre: Les mains sales. Acest comportament nu este justificat însaîn statul de drept. p. politicienii aflati la putere uzeaza de orice mijloace. odata intrata în politica. interesele corporatiste din simple ratiuni de piataîn conditiile globalizarii). Termenul este inspirat din titlul piesei lui Jea n. condamnarea arbitrara. putem iarasi sacrifica orice categorie de cetateni sau de interese externe în numele faptului ca. pp 8083) .aceste practici nu sunt posibile fara întelegere. Principele. o persoana nu poate sa ramâna cu "mâinile curate". Ideea centralac are a condus la o astfel de formulare este aceea ca. eventual potrivit dictonului: Fiat iustitia. fie în r aport cu "inamicul intern" (vezi dusmanul de clasa în perioada de instaurare a comunismului). din "ratiuni de stat".

Problemele etice cele mai frecvente în viata politica sunt urmatoarele: Trebuie ca statul sa-si tina promisiunile? Trebuie ca guvernul sa spuna adevarul? În ce limite este moral admis compromisul? La ce mijloace poate sa recurga guvernarea. Între formele frecvente de i moralitate politica se numara: utilizarea cetatenilor ca mijloace. demagogia. -cinismul (a calca peste cadavre). cruzimea. compromiterea. înselaciunea. fara sa lezeze grav drepturile si va lorile de baza ale cetatenilor? Unul dintre cele mai discutate aspecte ale eticii politice îl reprezintaasa numita minciuna 49 . -lipsa de compasiune. manipularea. Imoralitatea în politica: fete ale "mâinilor murdare" Fata întunecata a politicii este chiar fata ei imorala. încalcarea promisiunilor. Acest tip de comportamente sunt considerate vicii politice.2. -tradarea.

c) Minciuna este menita sa protejeze secrete. Toastezi în sanatatea unui dictator. De exemplu. este socotita minciuna nobila. cu cât criza economica se adâncea în regimul Ceausescu. Acelasi argument este folosit si în cazul secretelor private. cele lipsite de consecinte. chiar crearea panicii are ro l manipulator. O vasta cat egorie de persoane din România si-a pierdut reputatia fiindca s-a exprimat public omagial la adresa dictaturii. nu doar al celor de stat. Este solicitat chiar dreptul moral de a minti. O anumita categorie de minciuni. Multi politicieni occidentali au fost criticati pentru faptul ca au legitimat regimul Ceausescu prin astfel de gesturi "diplomatice". anxios. omagiezi un politician veros cu o ocazie festiva. în campanie politicienii pot recurge la formula: "spune oamenilor ceea ce vor ei saauda" si. cu atât mai mult se recurgea la contracararea ei printr-o panica si mai mare (se faceau marsuri ale pacii împotriva pericolului "iminent" al bombei cu neutroni). Sunt minciuni din politete si se practica mai ales în diplomatie sau din curtoazie diplomatica. Dar în anumite conditii. Cetatenii îi vor scuza dupa ce vor percepe ca utile consecintele guvernarii. odata ajunsi la guvernare. Propaganda are rolul de a-i t ine pe oameni pentru a permite masinii puterii sa opereze si de a-i manipula oamenii sa actioneze în vremuri de criza. Acest tip d e comportament trece adeseori drept altruism politic. Publicul este ostil. Electoratul nu vrea sa faca sacrificii imediate si este preponderent emotional. Caracterul "nevinovat" al acestui tip de minciuna este discutabil. acorzi distinctii unor oameni care nu le merita. fiindca asa este mai "diplomatic". ei vor face ceea ce trebuie. Exista informatii care nu pot fi publ ic dezvaluite fiindca ar aduce prejudicii farasaproduca si consecinte dezirabile. mai ales cele care ridica moralul. din ratiuni de stat. Oamenii sunt mai bine manipulati daca sunt facuti sa fie optimisti.pentru binele public. astfel de justif icare se poate regasi în paternalismul politic. b) Minciuna este nevinovata. La o analiza mai atenta. Prin urmare. Scuzele frecvente pentru minciuna în politica sunt de tipul urmator: a) Existao criza majora în societate. Uneori o astfel de a bordare o întâlnim ca justificare pentru reducerea panicii în marele public. Es te . Din aceasta categorie fac parte asa numitele minciuni albe.

cititorul este naiv. politici sau interese limitate 50 . prabuseste încrederea în guvernare. Trateazaoamenii ca mijloace pentru experiente sociale la care nu au consimtit. În situatii de înselaciune este încalcat principiul autonomiei persoanei cu scuze de t ip paternalist: electoratul este imatur. încalca principiul abtinerii de la promisiuni fal se. Cel din ur ma drept nu exista (vezi si S. pacientul n u se pricepe si nu trebuie întrebat. Dreptul de a ascunde informatii nu este tot una cu dreptul de a însela. 150-156). Cea din urma nu este moral scuzabila fiindca încalca principiul consimtamântului tacit sau explicit. În acelasi registru poate sa conteze o practica po litica frecventa si necesara. Guvernarile duplicitare produc alienare prin înselaciune . nu întelege. Marele risc al înselaciunii si al paternalismului cronic îl reprezintaprabusirea încre derii în autoritatea democratiei. pp. cât si sub aspect moral este cea a coruptiei. În situatiile anterior invocate. este mai bine sa fie manipulat ca sa-si pastreze optimismul. cetateanul simplu (asa numitul "om de pe s trada"). Bok. Compromisul este un târg (politic. temporara.invocat dreptul de a ascunde informatii. de asta data: compromisul. atât sub aspect legal. în cazul de fata). din care unii agenti vad avant aj obtinut prin cooperare reciproca. dilema morala este cea între minciuna scuzabila si înselaciune. 1988. Se spune ca puterea corupe. pentru obiective limitate. Din punct de vedere moral coruptia are aceleasi efecte ca si înselaciunea: lezeaza. iar puterea absoluta corupe absolut. daca e ste endemica. O problema centrala a politicii. sau.

Compromiterea conduce spre responsabilitate negativa si izolare morala. tradezi iar aceste comp . Ceea ce trece granita de la compromisul moral acceptat la compromisul inacceptabil este compromiterea: aband onarea marilor scopuri. a intereselor majore. Dacacineva îti ia banii . Ideea divortului între etica si politica nu este caracteristica doar realismului politic de tip machiavelic. 3. Etica devine o imposibilitate fiindca ea reprezintao abordare rational-conventionala si este constientizataca având acord comunitar. cruzime. Nu este nimic imoral în compromis ca atare. daca o face pentru ca sa îndre pte nedreptatea sociala. ci o sustin si anarhistii actuali si de aceea doresc sfârsitul statul ui. ci mai general. Moralitatea politica are însastandarde specifice. 1996). minti. Notiunea centrala este cea de moralitate de rol. ci în unele implicatii ale sale. relativ diferite de cea privata. crima (Machiav elli). sau. daca statul ia impozit si mai mult. ceea ce lezeaza major integritatea politi cianului sau partidului: sacrificarea principiilor fundamentale (nucleul tare al principiilor ). între morala publica si cea privata si adesea iau drept reper strict morala religioasa (în traditie euro-americana. nu neaparat actiune buna. Nagel (trad rom. 1998) cu o "hotie justificata". Este usor sa îti mânjesti mâinile în politica si adesea este drept sa o faci (Michael Walzer. Uneori este necesar sa manipulezi. Promotorii necesitatii sau fatalitatii imoralitatii în viata politica nu fac de ob icei distinctia între etica si morala. cum expresiv o numea Th . Necesitatea moralei în politica Motivatia frecventei actelor imorale este de obicei aceea ca politica implica actiune necesara. fiind produsa de oameni si nu revelata profetilor. este incompatibil cu valorile politicii Ca sa îti atingi scopurile în politica recurgi la minciuna. sustin acestia. 1973). Sa ne închipuim caar functiona la nivel politic norma: Sa nu râvnesti la bunul apro apelui tau! Aplicarea ei ar însemna sfârsitul impozitarii si taxarii. avem de-a face cu un act moral justificat. Problema "mâinilor murdare" nu este specifica doar politicii. acest act este considerat jaf. În statele fundamentaliste exista o s uprapunere aproape perfecta între religie.în scopul de a asigura atingerea altora. cond itiei umane (vezi Coaday. Statul. pe cea crestina). pe termen lung si de importanta mai mare. morala si politica.

Pentru Politie. Dar viata publica este pluralista. nepotismul are un prost prestigiu. (vezi si St. p. ca si tratamentului preferential pe criterii personale. În politica alegerea este a altuia. ei trebuie sa aiba acoperire morala pentru actele lor. Se pot formula câteva ratiuni pentru existenta unei morale în politica: Actele apartinând politicilor publice schimba vietile multor oameni. prin urmare. De exe mplu. responsabilitatea pentru consecinte este semnificativ mai ridicata decât pentru actele din viata personala sau chiar din viata profesionala. în morala alegerea este proprie (politic. însa fiindca în democratii politicienii sunt repre zentanti ai cetatenilor si a grupurilor lor de interese. Hampshire. în sensul utilizarii ei ca violenta legitima. În democratie guvernantilor li se cere sa protejeze interesele celor pe care îi reprezinta. politicienii trebuie sa aiba o componenta de etica a grijii. 1978. 49-52) Politica e dominatade problema impartialitatii morale si a neutralitatii.ortamente sunt mai frecvente decât în viata privata. prin urmare. putere a de alegere este deasupra indivizilor). consecintele pot sa fie mult ma i imorale. Domeniul public detine "monopolul violentei". indiferent daca acestia sunt membri partidului propriu sau cetateni neafiliati sau afiliati altor partide. de exemplu "sa nu lovesti" sau uneori chiar "sa nu uci zi". Politicile pe care le aprobam trec drept mor ale. devin norme inaplicabile sau daca sunt aplicate. În viata 51 . iar cele pe care le dezaprobam trec drept imorale.

chiar de a contura sensurile contextuale ale dreptatii. Un rol major al politicii este acela de a aplica strategii ale dreptatii. Miroiu. parte a dreptatii compensatorii. ned reptatea. Politicienii sunt legitim partinitori fata de natiu ne. Virtuti în politica Aristotel a fost initiatorul traditiei eticii virtutilor si al discutiei teoreti ce despre "virtuti . Guvernantii intrasub o alta norma: Sa nu profiti de putere în scopuri personale! Dar existenta unei astfel de norme nu ne asiguraca tratamentul preferential nu se aplica pe alte criterii. pur si simplu. politicienii trebuie sa stab ileasca victimele nedreptatii si strategiile de compensare: dreptatea compensatorie. Dreptatea restitutiva.privatanimeni nu te judecarau caîti partinesti familia sau prietenii. Daca "oa menilor legii" li se cere sao aplice. Legea este egala pentru toti. restituirea "partilo r sociale". fiecare persoana primest e ceea ce merita. Filosofia fara haine de gala. Numai ca acest fel de dreptate are partea ei de orbire. 1999) 4. cele pentru egalitate politica si cele pentru egalitate de sanse). de propriul sex (vezi miscarile pentru drepturi civ ile. În legatura cu acestea. de exemplu. sustinatori. etnice. terenuri. Ea este expre sia practica a regretului moral în politica. fata de propria rasa. chiar "imoralitatea" legilor oarbe. 1998 si M. Miroiu. politicienilor aflati la putere li se cere altce va: savadadincolo de egalitatea în fata normelor si situatiile particulare. gr upurilor financiare de interese care îi sprijina pe politicieni în campanii. a vizat o categorie mai restrânse de victime: fostii proprietari de case. Legea 18 de restituire a micii proprietati agricole. grupurile defavorizate. În cazul dreptatii reparatorii s-a tinut cont de majoritatea populatiei si au fost adoptate masuri reparatorii de tipul: vânzarea apartamentelor catre chiriasi. iar în cazul miscarilor de eliberare si fata de propriul grup etnic. marii proprietari funciar i din perioada interbelica (pentru o analiza de detaliu vezi A. dreptatea este tratata ca dreptate procedurala si dreptatea retributiva. Impartialitatea nu este tot deauna convingatoare. Societatea retro. paduri. Argumentul moral al dreptatii repara torii a fost acela potrivit caruia majoritatea populatiei a fost victima a comunismului si merita c ompensatii. La modul general. Astfel de abordari sunt frecvente în raport cu grupuri le rasiale. În România cele mai semnificative abordari politice de acest tip s-au referi t în ultimii ani la compensarea victimelor regimului comunist. la dreptatea reparatorie si cea re stitutiva. propriul partid sau propria factiune. sau necesara.

Etica este practica si trebuie sa aiba valoare actionala. ea nu poate sa ramâna la o multime de precepte care transcend persoana. cum le numea el. Ne vom referi cu pr ecadere la virtutile rolului de politician sau politiciana si nu la virtutile specifice vietii private ale politicienilor (vezi de exemplu "afacerea Sexgate" în care presedintele Clinton a fost iertat de publicul american în numele rezultatelor administratiei sale). Exista însa si perspective deontologiste potrivit carora greselile flagrante din viata privata. Virtutile se dezvolta prin reciprocitate si oncordie ca forma reciproca de recunoastere si confirmare. Etica Nicomahica. Cea mai semnificativa onducatorilor politici este întelepciunea practica (vezi Aristotel. daca sunt perceputi ca eficienti în prezent (vezi de exemplu acceptarea unor fosti membri ai nomenclaturii comuniste si ai politiei politice ca lideri ai tranzitiei sper capitalism democr atic în tarile esteuropene). 223-224). nu trebuiesc iertate. Ne intereseaz fie. Desi ar fi de dorit ca rolurile morale sa fie în armonie. Mai mult. prin urmare. precum si cele din viata politica anterioara "noulu i contract". sa aiba virtutea corectitudinii.civice". Aceste greseli trebuiesc sanctionate prin lege. Pentru ca un om safaca acte drepte ie un om drept. fiindc trebuie saf conduc la c virtute a c Atunci când ne întrebam ce fel de oameni am vrea sa fie politicienii încercam sa raspundem configurând sensurile virtutilor necesare în politica. Aceasta se întâmplaîn virtutea abordarii unei perspective utilitarist-consecintialiste asupra moralei în politica. Ce fel de persoana trebuie sa a între caracter si actiune existao legatura cauzala. în acest context. În România o astfel de abordare a capatat notorieta te în forma 52 . cu o perspectivamoral-legalista. nu este obligatoriu ca aceasta sa se întâmple. sunt situatii în care politicienii sunt iertati pentru greselile lor din rolurile publice detinute în tr ecut. Avem de-a fac e. a la fel de mult si cine practica aceste percepte.

în cazul politicienilor aflati la guvernare. reali smul. Aderenta la aceste abordari este relevata mai ales prin analiza tendintelor de vot. În aceste situatii. este relativista. de a candida la func tii publice. Dar. ci chiar o datorie. Membri nomenclaturii si ai Securitatii comuniste au o responsabilitate crucia laîn initierea si mentinerea comunismului în România. pentru faptele lor an terioare. Michael Slote utilizeazatermenul de stomac moral (moral stomach). respectiv cali tatea de a îti pastra apartenenta politica chiar daca ai o aversiune morala în a-ti urma c auza: sa-ti tii angajamentele politice si când esti în conflict moral cu ele (M. e un realism instrumental. 67-82). atâta vreme cât nu parasesc scena politicii. responsabilitatea retrospectiva a fost tratataca una morala. Politicienilor le revine cel mai înalt nivel de responsabilitate publica tocmai prin faptul ca ei detin informa tii si putere publica în cel mai înalt grad. Max Weber. prefera etica responsabilitatii fiindca aceasta accentueaza asupra consecintelor. agentul moral argumenteazacaoamenii sunt rau-in tentionati sau asa a vrut Dumnezeu. Un astfel de exercitiu al responsabilitatii nu este.disputelor etico-politice referitoare la ceea ce s-a numit "punctul 8 al Proclam atiei de la Timisoara". Rationamentul moral-legalistilor era de tipul urmator: 1. Slote. nu trebuie sa aiba dreptul sa candideze timp d e doua legislaturi la functii publice. Din acest motiv. virtutile politicienilor sunt: simtul proportiilor. din punctul lui de vedere. calmul ( sa nu-ti pierzi capul). 1988. fara consecinte legale. aceea de a promite si a-ti asuma responsabilitatea sa dai curs promisiunilor politice (vezi Agnes Heller. concentrare interioara. Oricine are o responsabilitate crucialaîn initierea si mentinerea comunismului în Ro mânia nu trebuie sa aiba dreptul. Nu . un act supererogatoriu. În acest fel de etica agentul vrea sa fie pur si el colapseaza în privinta consecintelor. În cazurile anterior discutate. Virtutea vizata în aceastadiscutie este cea a responsabilitatii. în favoarea încrederii în responsabilitatea proiectiva . le revine si o responsabilitate pr oiectiva. Max Weber (în lucrarea Politica-o vocatie si o profesie) critica ceea ce el numest e etica scopurilor ultime. Deci. 3. 2. cei vizati de premisa 2. pp.1983 pp 98-99 ). pentru cel putin doua legislaturi. Politicienilor le revine o responsabilitate retrospectiva. Responsabilitatea este o virtute obligatorie. de exemplu. P roblema centralaa politicii e justificarea mijloacelor: faci un rau actual pentru un bine de viito r.

Cele doua virtuti: o nestitatea si umilinta sunt necesare oricarei persoane politice democratice. fara sa ne gândim la oameni ca scopuri în sine. Simone Weil considera ca moralitatea actiunii în sfera publica depinde de onestita tea intelectualaRolul acestei virtuti este aceea de a te apara de automistificare. capabile saînteleag a faptul ca este ea însasi cetateana alaturi de alti cetateni. imoralitate politica. realism politic. (S. ci si stomacul lui moral. care ne sunt limitele si posibilitatile. 195). Atun ci când ne referim la "machiavelism" ca divort morala-politica. v icii 53 . Weil. încredere publica. Întreaga conditie umana este marcata de astfel de probleme. Ea constituie o conditie a integrarii morale. înselare. Între compromisurile si dilemele morale ale altor zone si cele ale politicii nu s unt diferente de natura si nici mai putine dileme morale sau mai putine situatii de tipul "mâinilor murdar e". ci o practicare a politicii fara remuscari pentru raul pe care îl producem altora. Estompeazatentatia politicienilor de a se simti supra-cetateni. dând seama de interesele lo r publice. 1952 p. în acordul cu standardele comunitatii. nu vizam divortul în sine. eventual chiar s tapâni ai destinelor celorlalti. ci doar ca la simple instrumente pentru ratiuni mai înalte decât ei s au pentru satisfacerea vointei arbitrare a unui grup de interese sau a unui politician car e are prea multa putere. în rând cu ei. doar angajarea publica a politicianului. sustine el. Umilinta morala este un bun antidot al formei exagerate a orgoliului: trufia. Termeni cheie: "mâini murdare". D aca avem onestitate intelectuala stim ce si cine suntem.admiram. nu doar politica.

politice, moralitate de rol, impartialitate, neutralitate, partinire legitima, m inciuna pentru binele public, paternalism politic, compromitere, dreptate compensatorie, drepta te reparatorie, dreptate restitutiva, responsabilitate retrospectiva, responsabilit ate proiectiva, etica responsabilitatii, "stomac moral", onestitate intelectuala, umilinta moral a Întrebari: 1. Relevati semnificatia urmatoarelor concepte: "mâini murdare", înselare, moralitat e de rol, impartialitate, partinire legitima, minciuna pentru "binele public", drepta te compensatorie, compromis, compromitere. 2. Care sunt argumentele separarii moralei de politica? 3. Care sunt argumentele pentru necesitatea moralei în politica? 4. Analizati un caz de minciuna si înselaciune în politica româneasca, aratând ce justificari a avut si daca acestea sunt legitime din perspectiva consecintialista. 5. Care sunt principalele vicii si virtuti în politica? 6. Dati un exemplu de compromis si compromitere în viata politica româneasca, aratând de ce compromisul a dus la compromitere. 7. Analizati un caz de partinire legitima în politica. 8. Care sunt principalele tipuri de dreptate? 9. Dati exemple de: actiune politica responsabila, "stomac moral", umilinta mora la. 54

Tema IX Etica în administratia publica Obiectivele temei: a) Sa întelegeti importanta si particularitatile eticii în administratia publica b) Sa comparati niveluri de responsabilitate c) Sa cunoasteti relatiile între etica, lege si democratie d) Sa puteti analiza dilemele etice ale functionarilor publici e) Sa puteti trata nuantat conceptul de bine public Continut: 1. Importanta problemei 2. Managerii si functionarii publici: aspecte etice 3. Controverse în privinta aplicarii eticii în administratia publica 4. Importanta eticii în administratia publica 5. Administratie, etica si democratie 6. Etica si legea 7. Supunere si insubordonare 8. Sugestii etice pentru managerii din administratia publica 1. Importanta problemei În România etica în administratia publica are o importanta aparte fata de alte state c u administratii democratice consolidate. Procesul de asezare legislativa a adminis tratie publice românesti a fost el însusi greu. Legea Functionarului public intrând în vigoare de un ti mp foarte scurt, cerintele ei devin practici institutionale curente într-un timp destul de l ung. A ignora dezvoltarea pe coordonate etice a administratiei publice, sub pretextul ca este de ajuns aplicarea legii este tot una cu a ignora faptul ca administratorii publici sunt persoane, nu simpli executanti, ca ei au propriile valori, vin din medii diferite iar dorinta lor de afirmare ca profesionisti ai administratiei nu se reduce la conformism, datorie pe sarcina, salariu, sanctiun e, premiere, ci ca identitatea profesionaladevine o componenta a identitatii personale. Împlinirea pr ofesionala este o parte a împlinirii omenesti si o conditie a stimei de sine. Zona etica a administratiei publice este cu atât mai sensibila cu cât scopul vizat e ste mentinerea încrederii publice în functionarea institutiilor, încredere fara de care de mocratia este doar spectacol politic. România nu este un caz de exceptie, dar este un caz de crestere a scepticismului s i a cinismului legat de serviciile publice. Exista un nivel mare de neîncredere în execu tiv si în faptul ca adesea se substitue legislativului. Legislativul este adesea perceput ca fiin d mai degraba un consumator de resurse decât un prestator de servicii publice. Din cauza acestei fr ecvente perceptii, asteptarile cetatenilor ca politicienii si functionarii publici sa aiba un anumi t grad de

exemplaritate morala este chiar mai mare decât în privinta altor categorii, cu alt s tatut social. Administratorii publici se afla constant în fata unor decizii cu implicatii etice si sunt adesea obligati sa opteze între aspiratii personale si responsabilitati institutio nale. Interesul public face necesar un cadru moral în care administratorii sapoata opta. Acest 55

slujesc drept simbol al organizatiei (sunt oamenii de imagine). (potrivit lui J. reprezinta grupul. Cei care utilizeaza resurse pu blice care au impact asupra indivizilor sau grupurilor dintr-o societate. Gortner. Ethics for Public Managers. manager public este: Oricine produce politici pu blice sau se îngrijeste de implementarea politicilor publice. cauta si distribuie utilizarea resurselor. Din acest motiv abordarea l or trebuie sa fie. libertat e. urmaresc procesele organizationale. fac studii pentru diferitele probleme care trebuie solutionate. respect pentru ordine si lege. Managerii detin functii de conducere. 1986) urmatoarele roluri: proiecteaza scopurile. afirma valorile organizatiei. Ei au datoria sa abordeze rational propriul rol în sensul e ficientei (sa obtina cel mai bun rezultat cu cel mai scazut cost). Gortner. in clusiv . Managerii si functionari publici: aspecte etice Cine sunt managerii publici? Potrivit lui Harold F. p. Liderii joaca. Functionarii de nivel mediu si mic au un rol foarte important în administratie. motiveaza personalul. evalueaza indivizii si grupul.12) Este important sa facem distinctia între lideri si manageri (desi etica despre car e vorbim vizeaza ambele categorii).cadru moral este circumscris unor valori de tipul: demnitate personala. pe lânga cea deontologista (legata mai ales de statutul lor de implementatori de legi ) si una utilitarista: actiunea unui administrator public este moral corecta daca produce cea mai mare utilitate pentru cel mai mare numar de oameni. contureaza modalitati practice de atingerea scopurilor. 2. oricine joac a un rol de lider într-o birocratie ( Gortner.

primeaza asupra convingerilor personal e si este criteriu de mentinere si promovare în administratie (vezi subcapitolul: "Supunere si insubordonare"). 56 . aplicarea lor antreneaza resurse publice. indiferent de nivelul caruia i se adreseaza. Dinamica organizatiilor în care lucreaza. urmatoarele: Controleaza informatia care ajunge la legislativ si la manageri si consiliaza am bele categorii (controlul asupra informatiei este o forma esentiala a puterii). Tendintele spre conservatorism duc la un anumit imobilism în situatii nestandard s i. legitime din punct de vedere public. în aceste conditii.din perspectiva etica si politica. de urmatoarele aspecte cu valente etice. trebuie implementat si aceasta depinde de administratia publica. op. O întelegere a actorilor implicati. 3. în directia adapta rii la cerinte si interese noi.). 2. Un manager public trebuie sa tina cont. Conformismul. 4. Orice program de guvernare. Interesul public general: solutiile date de aceasta categorie afecteaza viata oamenilor. în sensul supunerii la norme. în principal. Fac lobby pentru diferite grupuri de interese. mediul reactioneazaprin lupta anti-birocratie. 1. cit. Ratiunile pentru care au acest rol sunt. sunt formulate în numele interesului public. în ultima instanta. Scopurile politice pentru care lucreaza: administratia publica implementeaza pol itici publice. (McKinney si Howar d.

5. Functionarii publici traiesc într-un climat politic în schimbare. uneori însa"habotnicia proced urala" creeaza efecte nedrepte (vezi S. În calitate de cetateni ei parti cipa la procesul politic. sa împace morala privata cu cerintele codului profesional. atasamentul rigid fata de un anumit set de v alori este disfunctional. nici egoist. legat de însusi conceptul de "bine public" înteles ca scop al actelor acestei categorii de profesionisti. 1965. Primele imperative cu care se confrunta administratorii publici sunt urmatoarele : sa satisfaca standardele de performanta profesionala. publicul însusi. persoane de care sunt legati prin interese proprii. În calitate de angajati ai publicului ei nu au dreptul sa faca politici partizane. sa împace cerintele legii cu situatiile reale din viata zilnica. Caracteristicile personale ale functionarilor publici conteaza în mod semnificativ . stabilitatii. Functionarii publici lucreazaîn comunitati în care au rude. sefi. Administratorii publici au rol dual. În consecinta. tocmai din cauza particularitatii muncii lor. Urmarea stricta a procedurilor are paradoxurile ei. 1982). Daca se izoleaza de politica îsi neglijeaza îndatoririle de cetateni (vezi ASPA. prieteni. . Sunt si angajati ai publicului si cetateni.283-298). orientat doar spre interese proprii. Personalitatea celor cu care interactioneaza. prin urmare. Ei se afla într-o asa numita "zona gri" în care nu poti sa fii nici total altruist ( orientat exclusiv pe interesul public). Prin urmare. pp. Virtutile morale implicate în deciziile luate de functionarii publici sunt: Optimismul. Bailey. etica lor este una situationala. Ei lucreaza sub presiune iar presiunea cea mai frecventa o r eprezintacea datade politicile de impozitare. egalitatii de tratament si eficientei. sa adere la ceea ce le impun guvernul. politicile publice. ei nu pot sa fie eroi luptatori pentru "sfânta cauza". Lor li se cere sa se orienteze neutru si detasat spre "public". comportamentala si etica. Partizanatul politic duce la neglijarea obligatiei legale de a servi publicul. Administratorii publici au douaprioritati care uneori pot safie contradictorii: publicul si propria institutie. Procedurile slujesc ordinii.

Etica responsabilitatii democratice. organizatiilor. 4. de a accentu a pe propria lor autoritate. Aspectele 3-6 au o relevanta mai mare în contextul acestei discutii. de a se folosi arogant de putere. 57 . Etica responsabilitatii democratice 5. 3. Corectitudinea este asociata cu datoria supunerii fata de lege. Orientarea pe etica politicilor publice 6. dincolo de jo cul politic. Aceste virtuti cultivate si afirmate drept comportamente profesionale conduc spr e o valoare de mare importanta în mentinerea încrederii în functionarii publici: buna repu tatie. chiar daca presiunile politice s i cererea de favoruri din partea partidelor. Etica compromisului si integrarii sociale. -Empatia (capacitatea de a te pune în situatia celor care depind de deciziile tale ). din cauza tendintei spre secretomanie si lipsa de transparenta. nivelurile de moralitate ale functionarilor publici s unt urmatoarele: 1. Orientarea pe sarcini si corectitudinea procedurala este importantaîn principal din cauza tendintei guvernantilor de a face ceea ce le este convenabil.Curajul consta în capacitatea de a actiona drept. Confruntarea cu conflicte de interese 3. Onestitate si conformare la lege 2. Orientarea pe sarcini si corectitudinea procedurala 4. politicienilor sau ch iar a celor apropiati sunt uneori coplesitoare. Dupa York Willbern (1984). Functionarii publici sunt. uneori de a eluda legea.

În acest sens este ilustrativa ideea formulata de catre T. În mod absolutist moralitatea înseamna aderarea la un principiu. 3. Acesta este poate cel mai înalt nivel etic la care poate sa ajunga cineva care lucreaza pentru sectorul public. cit. chiar daca piere toata lumea: "Fiat iustitia. pp. Une ori ei pot decide chiar contra opiniei publice. datorita calitatii lor de profesionisti. superiorii. 5. 2. fara nici un fel de compromisuri. Smith: Lumea este plina de sfinti. Egalitatea: se refera la tratamentul identic al clientilor. Responsabilitatea: responsabilitatea prima este cea fata de public. 6. Etica compromisului si integrarii sociale. Prin urma re.n. vointa populara si corectitudinea profesionala. sau ar trebui sa fie. 41-42). indiferent cine este clientul. legile. În cazul lor. angajati pe merit si nu alesi în urma unui scrutin politic. politicile publice. Chestiu . Datoria moralaa functionarilor publici este cea de dezvoltare a integritatii pro fesionale. Rolul politicianului (si al functionarului public. fiecare dintre ei stiind calea unica spre mântuire. pereat mundus!"). 4. subordonatii. poate sa apara delictul de supunere ("nu am facut decât sa ma supun ordinelor!") (vezi ASPA. la aceiasi calita te a serviciilor. Echitatea: sunt situatii în care egalitatea nu conduce spre echitate din cauza existentei categoriilor discriminate. O astfel de abordare duce la intransigenta ca pericol. în Gortner. colegii. Ei trebuie sa stabileasca cele mai potrivite p roceduri care afecteaza pozitiv cel mai mare numar de oameni. Etica pentru politici publice. uneori chiar la radicalisme pe care le putem so coti "fascism normativ" (principiul trebuie respectat. n. MM) este cel al pacatosului care sta la cotitura sa opreasca un sfânt sa taie beregata altui sfânt. Controverse în privinta aplicarii eticii în administratia publica Este destul de raspânditaopinia potrivit careia etica nu este adecvata pentru admi nistratia publica fiindca aceasta nu este decât o birocratie apolitica iar functionarii publici sunt. Solutiile de implementare a politicilor public e sunt în atributia functionarilor publici. 1991. În sprijinul acesteia vin urmatoarele valori: 1. lipsa de conciliere. ei trebuie sa tinaîn balanta: legea. Guvernul. prin urmare la un tratament corect comun. (vezi Smith. Loialitatea: este o valoare de baza în relatia cu Constitutia.purtatorii "vointei poporului" si au datoria sa mentinacontrolul democratic. un tratament egal trebuie comb inat cu un tratament preferential compensatoriu. Daca aceasta ordine de responsabilitate este neglijata si accentul cade pe subordonare fata de superiorii ierarhici. 1982) 3.

nici a politicienilor. adevarat. cu accent deosebit pe asociatiile profesionale si cele pentru apararea drepturilor cetatenilor. frumos. obligatoriu. (vezi Gortner 1991 . nu a institutiilor în sine. organizatii neguvernamentale. egalitatea de sanse. Administratia se ocupade problemele tehnice ale guvernarii . nu intra în cerinte pentru funct ionarii publici. partide politice. Valoarea reprezinta ceea ce considera m bun. pentru aceste categorii. virtuos.nile de ordin etic sunt în sfera politica. sfânt. cetatenii detin autoritatea ultimafiindca admin istratia este în slujba lor. acestea fiind orientate spre alte valo ri centrale: echitatea. valori de tipul binelui sau dreptatii deciziilor. 19-23) Dilemele etice intervin. sindicate. dreptatea. chiar dacapoate cuprinde mai multe persoane este trait ca un conflict 58 . sunt supusi controalelor si sun t judecati pe alte criterii decât cele ale profesionismului. prin urmare. în raport cu administratia publica. dezirabil. p. Ei raspund în fata superiorilor ierarhici si a legii. drept. Obiectia principala care poate fi adusa acestui argument îsi are fundamentul în fapt ul ca. Desi valoarea etica cea mai comuna în aprecierea functionarilor publici este corectitudinea. Conflictul de valori. ci si politicilor publice. în momentul în care se confrunta m ai multe valori (apare conflictul de valori). administratia nu se adres eaza doar relatiei cetatean-lege. Standardele etice sunt stabilite si sustinute de catre societatea civila: biseri ci.

Rolul preponderent al unei etici în pentru administratorii publici vine din faptul ca. sindicatele s. Problema este cu atât mai acuta în societatile care îsi schimba sistemul politic (soci etatile în tranzitie. problema somajului (daca acesta nu este endemic si criza economica nu se prelungeste prea mult). ci de calitate a vietii. Administratorii publici dau socoteala sociala. ne lasând functionarii publici în stare de amoralitate. dar fiecare dintre n oi hotaraste si traieste apoi cu consecintele acelei hotarâri. nici pentru crearea locurilor de munca. În situatii de dileme etice ceilalti ne pot sfatui. este o problema care af ecteaza grupuri diferite de interese: somerii. corecta si echitabila. critice. insensibilitate si dezinteres f atade cetateni si valorile lor. finantarea sanatatii pentru cei fara as igurari sociale) Alegerile critice se produc în situatii în care grupurile de interese implicate sunt numeroase si mult prea diferite ca cerinte. Prin urmare. Din acest motiv mediul academic are datoria sa se aplece asupra eticii în administ ratia publica. patronii. tragice. dupa cum etica trebuie sa le fie un ghid pentru situatii moral dil ematice. Aceste situatii pot uneori sa fie dramatice. A alege o strategie înseamna diminuarea celeilalte sau chiar disparitie ei. O problema etica de prima importanta este ce a a încrederii si respectului de sine a persoanei somere. Somaju l nu este o problema de viata si moarte. în conditiile în care o birocratie înceteaza sa-si împlineasca rolul într-o maniera etica. adica într-o maniera perceputa de oameni ca dreapta. orice birocrat ie trebuie sa manifeste o anumita doza de sensibilitate etica 4. politica si economicapentru solutiile pe care le gasesc unor astfel de probleme. atunci beneficiarii serviciilor ei devin neîncrezatori si frustrati în privinta guvernarii si chiar a si stemului politic.a. În confruntarea grupurilor de interese exista învingatori si perdanti. cum este cazul celei românesti) si au încainstitutii vulnerabile ca auto ritate publica. Alegerile dramatice sunt cele facute în conditiile în care resursele sunt sarace (de exemplu banii nu sunt suficienti nici pentru ajutor social. Importanta eticii în administratia publica Functionarii publici au nevoie de etica din urmatoarele motive: . contribuabilii. Se pierde încrederea publica. Alegerile tragice se produc atunci când distribuirea resurselor (a bugetelor) este o problemade viata sau moarte (de exemplu.personal. De exemplu.

tolerantei. adica respectului fata de lege. functionarii publici sunt cei care trebuie sa practice si mentina valori de tipul: libertate individuala. 15) 5. în principiu sunt fo ndate pe valori ca: autoritate. furnizarea informatiilor de buna cal itate. respectului pentru altii. rationalitate si eficienta pentru viata cetatenilor. (adaptare dupa H. Administratia publica este menita sa tina în echilibru interesul colectiv cu cel politic.6). O abordare democratica a rolului de functionar public presupune încurajarea libert atii de exprimare. partic iparea. interpretarii (McKinney si Howard. c) Institutiile publice exista într-un mediu politic care are politici. b) Functionarii publici îsi exercita profesia în institutii care. p. a traducerii politicilor în fapte. e) Într-un mediu politic democratic. egalitatea. descentralizarea. respect pentru demnitatea persoanei. analizei. d) Functionarii publici sunt cei care cautastrategii si mijloace de transfer în pr acticaa politicilor publice. Administratie.a) Deciziile administrative sunt luate de catre persoane în pozitie de încredere pub lica. Ei reflecta valorile societatii în car e traiesc si sunt socializati sa raspunda "vointei deliberative". promovarea dialogului. corectitudinea . responsabilitatea pentru exercitarea drepturilor constitutionale. 1998. p. valori si scopuri conflictuale. 59 . dreptatea. participarii angajate. Gortner. responsabilitatii în urmarirea int eresului public. 1991. etica si democratie Functionarii publici sunt ei însisi cetateni.

tarie în situatii critice. ei participa în procesul de legiferare si aplicare a legilor în mai multe etape: a) Etapa de proiectare a legilor Sunt implicati în alcatuirea proiectelor de legi. într-o democratie. rabdare. Dacaoamenii politici au în principal angajamente pe termen mai scurt (de obicei pe durata uni mandat). permis (fata pozitiva a legii).promovat de legislativ si executiv. 6. Administratia este construitaca sa asigure drepturile si responsabilitatile legale. În ciuda aparentei cafunctionarii publici doar administreaza aplicarea legilor. Filosofia unei administratii democratice este orientata spre strategii de tipul c e este mai bun sau mai bine pentru public .13). aceasta înseamnasolutii economic e si responsabile pentru problemele cetatenilor. devotament fata de comunitate". în cea americana modelul este: "fermitate. etica unei astfel de filosofii trebuie sapromoveze cea mai mare integritate. De exemplu. O astfel de filosofie trebuie sa ghideze deciziil e. egalitate si încredere publica. În administratiile democratice consolidate exista educatie pentru virtuti specifi ce. 1998. Rolul ei a fost si este acela de a crea cadr ele institutionale civilizate ale vietii cetatenilor. pe de alta parte. Între politicile particulare ale partidelor aflate succesiv la puter e trebuie sa existe o coerenta. vointa publica. ordonante. Sprijinadepasirea conflictelor de interese prin participare la negocieri de proi ecte de . trai frugal. administratia publica preia aspectul dezvoltarii durabile a societa tii (proiectele pe termen lung). iar aceasta coerenta este vegheata de catre administratia publica. (McKinney si Howard. fiindcaadministratorii publici au rol strategic în implementarea deciziilor si prin acest rol ei afecteaza libertatea si bunastarea cetatenilor. nu de vointa arb itrara a altor oameni. Legile reprezinta. În consecinta. p. harnicie. Pe de o parte. curaj. trebuind nu d oar sa arate ce nu este permis legal (fata negativa a legii) ci si ceea ce este dezirab il. înseamna sa atraga potentialul ce tatenesc de resurse (vezi de exemplu importanta colaborarii între administratia publica si organizatiile neguvernamentale în sensul utilizarii resurselor si împartirii serviciilor pe criter iul eficientei). Etica si legea Un stat de drept este cel în care oamenii sunt guvernati de legi. cea mai mare libertate. hotarâri.

Supunerea si insubordonarea Functionarii publici nu se supun numai legii. cit. Legea este o problema în situatiile în care aplicarea ei are consecinte rele.). op. O astfel de supunere transformafunctionarul public în copartas moral la deciziile care se iau. Legea protejeazafunctionarii publici împotriva arbitrarului partidelor si grupuril or de presiune. Legea vizeaza o realitate care apartine viitorului iar acesta este nesigur. 7. Presiunile pot viza actiuni anti-etice iar loialitatea în astfel de situatii este prost plasata f iindca implica o perceptie falsificataa binelui public. Astfel de cazuri sunt frecvente în regimurile autoritare. nedrep te (vezi Gortner. Supunerea oarba la lege sau la ordine poa te sadevinadelict de supunere. Legea devine scop în sine când altii o ignora sau o eludeaza. Uneori legile însele pot sa fie nedrepte. Alteori ordinele ierarhice vin în conflict cu legea iar presiunea conformarii poate safie foarte in tensa. dar nu sunt de loc excluse 60 . ci si ordinelor superiorilor (auto ritatii politice si propriei ierarhii interne). Este posibil ca viitorul sa contina miscari sociale pentru drepturi civile pe care legiuitorul n u le-a prevazut. b) Etapa de aplicare a legilor în viata cotidiana Functionarii publici se comporta ca manageri într-o birocratie iar rolul legii est e sa arate limitele acestei actiuni.legi.

În acest caz avem de-a face cu un conflict între responsabilitatea fata de public si loialitatea fata de guvernare. este periculos pentru siguranta sau pentru sanatatea publicului). de buna credinta si pregatiti pentru rolul de functionar public. gândeste-te inclusiv la posibile situatii legitime de nesupunere. adica acela interes care. (vezi ASPA. -Reafirma constant respectul fata de lege. iar functionarii publici po t sa se afle într-o alta dilema legata de supunerea la interesele politico-economice ale corporatiilor si la cele ale firmelor si cetatenilor din propria comunitate. -Trateazasubordonatii potrivit principiului respectului reciproc. poate sa se dovedeasca benefic în practica în calitate de interes public. ci construieste-le unul din altul si u . nu pe structuri birocratice ca scop. între dezvaluir e si confidentialitate. deturneaza bani publici. managerii din adminis tratia publica trebuie sa tina cont de urmatoarele: -Selecteaza oameni bine motivati. Din acest motiv. În cazurile în care functionarii publici considera ca o politica sau o presiune guvernamentala aduce prejudicii publicului (încalca legi. -Tine seama de considerente legate de etica la examene si la promovari. nu mesagerului. sa traga semnale de alarma. 1982) 8. nu cu superior itate ierarhica aroganta sau cu atitudine de stapân sau de patron. s pun partizanii acestei idei. Sugestii etice pentru managerii din administratia publica Pentru un comportament cât mai apropiat de exigentele etice. este abuz de autor itate.în cele democratice în conditiile coexistentei legitime a conflictelor de interese înt re diferite grupuri. ci mesajului. În astfel de situatie problema cont rolului democratic (politic si etic) devine extrem de acuta. -Concentreaza-te pe rezultate ca scop. -Promoveazainteresul luminat. reguli. Atentia trebuie acordata. O astfel de problema apare acut si în conditiile globalizarii în care marile corpora tii mondiale preseaza spre propriile lor interese. în codurile etice pentru functionarii publici se insistaasupra protejarii acestora când dezvaluie astfel de situatii. violeazadrepturi de baza. functionarii public i trebuie sa "fluiere în biserica". -Pregateste-te sa împaci supunerea la autoritate cu integritatea personala. -Nu schimba scopurile de la o zi la alta. este un management falimentar al resurselor. -Stimuleaza subordonatii sa-si puna probleme etice despre munca lor. ale guvernarii si in teresul public. chiar dacanu e dorit con junctural în mod explicit de catre public. -Încearca sa gasesti un echilibru corect între cerintele legii.

drept-nedrept. -Învata sa rezisti presiunilor care contravin interesului public. contribuabililor. -Fii atent la felul în care guvernarea afecteaza viata cetatenilor si cauta sa facilitezi participarea cetatenilor la guvernare. -Nu uita ca rolul principal pe care îl ai implica raspunderea permanenta. indiferent din partea cui vin. -Evalueaza continuu ce s-a facut si ce mai este de facut. -Fa din normele guvernarii democratice propriile norme morale. în termeni de bine-rau. corect-incorect în sensul orientarii pe consecintele actelor de administratie asup ra binelui cetatenilor. -Cultiva-ti calitatile analitice si de cercetare.rmeaza-le unul dupa altul. drepturilor fundamentale ale omului. sprijinind forme de democratie participativa. -Promoveaza practicile bune în toate zonele profesionale pe care le poti influenta 61 . -Ajuta cetatenii sa fie pro-activi în privinta agendei guvernamentale. Constitutiei.

Argumentati pro si contra introducerii eticii în administratia publica. lideri. r esponsabilitate fata de public. 1998. alegeri dramatice. Analizati un exemplu de dilema etica în administratia publica. imperative. interes public general. Analizati. 8. Ce diferente etice credeti ca sunt între "administratia de stat" si "administra tia publica"? 62 . dezvoltare durabila.Încurajeaza educatia spre exercitiu civic efectiv în privinta serviciului public. loialitate. bine public. virtutile functionarilor publici. libertate. Care sunt principiile etice care ar trebui sa ghideze comportamentul managerilor publici? 6. alegeri critice. Aratati comparativ care este rolul liderilor. di n partea functionarilor publici. lege si democratie? 5. corectitudine procedurala. manageri. tratament preferential. etici situationale. pp 14-15). (Preluate si adaptate dupa McKinney si Howard. Ce relatii exista între etica. 2. 4. managerilor si functionarilor p ublici. 7. tratament corect. Termeni cheie demnitate personala. pe baza unui exemplu. delict de supune re. felul în care se câstiga sau se pierde încrederea publica. responsabilitate democratica. echitate. loialitate fata de guvernare Întrebari 1. nivel uri de moralitate. compromis si integritat e. respect pentru ordine si lege. 3. alegeri tragice. Relevati un caz în care nesupunerea functionarilor publici este legitima.

utilitate.Tema X Etica afacerilor Obiectivele temei: a) Sa cunoasteti semnificatia conceptelor etice aplicabile lumii afacerilor b) Saîntelegeti scepticismul legat de aplicarea eticii în afaceri. Conceptele centrale cu care opereaza etica afacerilor sunt destul de obisnuite: datorie. mai pe larg. Adeptii ferventi ai pietei libere care se autoregleaza si asupra careia interventia exterioara trebuie sa fie cât mai redusa trebuie totusi sa tina seama de o evidenta. întregul lor succes depinde de cererea consumato rului. Afacerile sunt un mediu care este perceput ca mai putin nobil. eventu al un mediu fara scrupule fiindca este legat de profit. trec drep t motivatii cum nu se poate mai frecvente pentru intrarea în lume afacerilor. Mituri si prejudecati despre lumea afacerilor 2. din perspectiva eticilor moderne. daca vor sa reziste. O economi e rurala si manufacturiera nu este propice unei astfel de dezvoltari. având în vedere tipul de moti . e) Sa puteti aplica analiza etica la un caz particular al afacerilor din mediul românesc Continut: 1. de pretentiile consumatorului si de puterea lui de cumparare. ale beneficiarilor) au si componente etice de care firmele de afaceri tr ebuie sa tinacont. oricât ar parea de paradoxal. Pretentiile consumatorului (în genere. precum si caracte rul dezirabil al unei astfel de etici c) Sa puteti comenta. Viciile clasice. Niveluri de aplicare ale eticii în afaceri 4. mediul afacerilor d) Sa întelegeti aspectele pozitive si negative ale globalizarii afacerilor si act iunea corporatiilor. cum ar fi lacomia sau avaritia. Problemele etice ale globalizarii afacerilor 1. Chiar daca firmele sunt libere sa-si maximizeze profitul. Necesitatea eticii în afaceri 3. Aceasta nu înseamnaca nu a existat o tendinta permanenta ca afacerile sa fie guver nate de valori si norme morale. Mituri si prejudecati despre lumea afacerilor Mediul afacerilor se dezvolta în societatile urbanizate si specializate.

urmatoarele mituri despre lumea aface rilor (vezi Solomon R. sunt în principal. Politicienii se public. Oamenii de afaceri socotesc purtatorii binelui ui public.vatii pomenite mai sus. Cele mai semnificative astfel de critici au venit din partea stângii marxiste. avocatii se socotesc aparatori ai drepta . functionarii publici se socotesc aparatorii interesul se sanatatii pacientilor. 1996): a) Mitul profitului si limitele sale Prejudecata cea mai importanta este aceea potrivit careia cei care intra în aceast aocupatie urmaresc doar goana dupa îmbogatire prin profit. medicii consideraîn slujba tii. Profitul este socotit un furt din munca celor c are îl produc. politistii ai 63 invoca mai rar valorile celorlalte ocupatii. În afara "viciilor" de care sunt ghidati oamenii de afaceri.. argumentele tipice împo triva asocierii morala-afaceri.

o lu me în care "câinii se manânca între ei". Dincolo de motivatiile egoiste. încredere reciproca. faptul ca adesea profitul este redistribuit si reinvestit. 1993. un serviciu social mai bun adus comunitatii. Ei trec drept încarnarea inumanului homo economicus (Solomon. sunt mândrii de felul în care merge. Nu exista o puritate motivationala în nici unul dintre cazuri (vezi si Solomon. respectiv profitul. cautasa profite de pe urma avantajelor profesi ei sau ocupatiei. La modul real. rasplatirea muncii si investitiei bune. În ultima instanta. sunt lipsiti de scrupule. Ca si în politica. utilitatea. b) Darwinismul si limitele sale Din exterior lumea afacerilor pare o jungla. avem de-a face si cu alte valori ca re pot safie scopuri: statutul de învingator. grija reciproc împartasita. adeseori fara parteneriat si fair-play. este lumea lui "care pe care". influenta. ea vehic uleazacu valori de tipul: încurajarea. Ei intra într-o relatie de datorie fata de firma. Problema profitului a ramas esential legatade detinatorii de actiuni (stockholde rs). atât fata de actionari. adevarului si educatiei. O alta motivatie utilizat a de catre manageri este formulata în termeni de datorie si obligatie. managerii si pe unii investitori. calca peste cadavre. p. în practica fiecarei profesii intervin motivatii neortodo xe. între ace . 357). 1993. au o anumitar esponsabilitate civica si un tip de devotament fata de propria investitie si fata de semnificatia ei pe ntru comunitate. afirmarea. Managerii firmelor si companiilor afirma o val oare mijloc. La modul id eal. neconforme cu valorile proclamate. prestigiul si succesul financiar. toti au dreptate. Toti lucreaza si pentru salariu. actionarii si managerii continua sa spuna ca urmaresc prin exc elenta profitul si insista mai putin pe faptul caoferabunuri si servicii pentru clienti . La o analiza mai atenta. 356). ca angajeazaforta de munca. Aceste valori care ghideaza comportamente se aplicaîntre firme. profesorii ai cunoasterii. ca recompen seaza angajatii. p. succesul. În acelasi timp. Este însa greu de presupus ca proprietarii de actiuni sunt pur si simplu oameni lacomi de profit. afacerile nu sunt posibile fara cooperare. se vorbeste despre oamenii de afaceri c a sunt verosi. cei mai multi îsi urmaresc puterea.ordinii publice. excesiv puse pe seama lumii afacerilor. cât si fata de clienti.

În etapa act uala. Necesitatea eticii în afaceri Interesul pentru o oarecare morala în lumea afacerilor este vechi. erau vazute ca fiind generate de con tracte între indivizi izolati. Ceea ce stim. Aristotel facea distinctia între oikonomos (gospodarire privata. transferuri de valori. Izolarea nu mai este posibila. Atomismul individualist es te un model teoretic depasit. clienti si actionari. cea de-a doua avea o singura dimensiune: cea a profitulu i. 2. Societatea însasi si cu atât mai mult economia. în scopuri familiare) si chrematistike(schimburi economice a caror scop este profitul) (Politica. ceea ce se cheama atomismul individualist. sa aibaforma unui razboi pentru profit. Este o 64 . Grecia antica manifesta deopotriva interes pentru teoria economica si pentru valorile si normele morale implicate în schimburile economice. 8-11). Dar aceasta competitie nu trebuie sa aiba în mod necesar aspecte de jungla. Într-o astfel de perspectiva aplicata lumii a ctuale este ignorata dimensiunea comunitatii. Prima practica avea o încarcatura etica. sa fie nemiloasa (vezi Solomon. Competitia este vitala în functionarea oricarei economii capitaliste. El implica un amestec de culturi orga nizationale. din perspectiva istorica. procesul dominant este cel de globalizare. c) Atomismul individualist O sursa clasicaa neputintei asocierii între etica si afaceri o reprezinta. corporatii inclusiv multi-nationale. în Sumer. 1996). este ca acest interes a început în cea mai avansata societate comerciala de acum cinci mii de ani. În firme sunt implicate adesea familii. "atomi singulari". grupuri de action ari. Originea acestei idei se afla în teoriile contractualiste clasice. Înseamna valorii împartasite si cultura comuna.ste. între manageri si actionari.

Nu exista o moralaa vietii publice. În multe sate românesti actuale dominaeconomia de auto-consum. în acea vreme unica morala admisa în lumea euro peanaera cea crestina. dominate de economia "naturala închisa" sau de economia de autoconsum. pe când saracia este generatoare de probleme morale).354-355). activitatea camatareasca au avut m ereu aceeasi grila de interpretare: ocupatii lipsite de dimensiune morala. Locul comun al acestor abordari legate de amo ralismul afacerilor este dat mereu de "numitorul comun al afacerilor: banul". Oamenii de afaceri ai trecutului erau in genere stigmatizati ca lipsiti de respe ctabilitate. acest fenomen nu are decât sanse i nfime sase propage. Socialistii au dezvo ltat discursul opus despre amoralismul lumii afacerilor. Întrebarea care ramâne deschisa este: e sau nu o contradictie în termeni ca"lacomia es te buna"? În mare. În societatile rurale. dezvoltarea nevoilor si a consumului. privatizarea. Acest proces coincide cu urbanizarea. industrializarea.: în versiune populara: "lacomia e buna" Au loc transformari în credintele filosofice. despre iresponsabilitate iar recent ele au fost reluate în diferite forme în contextul glob alizarii si existentei corporatiilor mondiale. Schimburile comerciale. Câteva brese în aceastaperspectiva le-au reprezentat breslele si ghildele medievale care aveau p ropriile lor coduri morale. Justificarea crestina a unei astfel de perceptii era data de relatarea din Noul Testament asupra alungarii negustorilor din Templu.ocupatie pur egoista. desprinsade conotatii religioa se. teoreticienii de orientare liberala au insistat pe ideea casuccesul este o virtute. cu utilitate pur e conomica. Cicero vorbea totusi despre corectitudine în tranzactii ca dimensiune morala a afacerilor. Imaginea acestei separatii a durat pâna în secolul al XVIII-lea. Tehnolo gia. pp. Recent discutiile teoretice s-au mai e . Sanu uitam ca. acest subiect a fost circumscris unor discutii negative despre scandalurile si dezastrele aduse mai ales de lumea corp oratiilor. cu îndeletniciri neonorabile. începe sa-s i facaloc si legitimarea intereselor ca morale.(Solomon. 19 93. saracia este un viciu si cabogatia devine sursade noblesse oblige (este generato are de obligatii morale. precum si de reluar ea acestei idei în scrierile teologice. Calvin si puritanii britanici încep sa readuca în discutie faptul de a fi într eprinzator ca virtute iar Adam Smith în Avutia natiunilor (1776) "canonizeaza" noua credinta. Este predict ibil faptul ca o astfel de comunitate va dezvolta valori patriarhale în locul celor contractua le. conduc societatea într-o d irectie în care apare si nevoia reglementarii etice a afacerilor. Pâna foarte recent (acum mai putin de 20 de ani).

Acest nivel este mai aproape de etica traditionala si cuprinde: obligatii. Au aparut studiile superioare în specialitate (scolile de business). câstigului cinstit. relatiile între actionari (sau proprietarii). b) Nivelul macro se refera la reguli institutionale sau sociale ale comertului. comunitatea locala în care acestea se desfasoara. drepturi individuale. Clientul trebuie considerat rational. cel putin aspectele manageriale ale afacerilor sunt profesio nale.chilibrat si au ajuns la nivelul constructiei idealurilor morale în afaceri. ale 65 . O firma care vinde masini. intentii. cea practicata între egali. Etic a afacerilor devine tot mai pregnant o componenta a eticii profesionale 3) Niveluri de aplicare ale eticii în afaceri În afaceri pot sa fie detectate câteva niveluri de aplicare a eticii (vezi Solomon. tratamentului corect ( Fii one st când faci un târg!). 360-3619) a) Nivelul micro este cel care se stabileste între indivizi în baza principiului corectitudinii schimbului. trebuie sa-si previna cumparato rii daca ele au defecte de frâna sau o firma care vinde anticonceptionale trebuie sa previna clien tii ca acestea produc dereglari hormonale. lumea afacerilor a devenit un subiect academic important si interesant. autonom si tre buie informat ca sa poata cumpara serviciul sau produsul în cunostinta de cauza. consecinte. inclusiv pe dreptate sociala si grija fata de consumator. Toate acestea se afla sub principiile schimbului cinstit. cu accente. În ultimele doua decenii. promisiuni. clienti. 1996 pp. manageri. s -a încetatenit si legitimat ideea ca. mediul afacerilor. Unui astfel de nivel i se aplica ceea ce Aristotel numea dreptate comutati va. Se studiaza inclusiv din perspectiva etica. sind icate.

Participan tii (stakeholders) sunt toti cei afectati de activitatea unei companii. Toti acesti parti cipanti au asteptari legitime si drepturi legitime: O corporatie este menita sa satisfaca publicul oferindu-i produse si servicii do rite si dezirabile. Peter Drucker. în lucrare a sa Management.lumii afacerilor. Milton Friedman (laureat al Premiului Nobel pentru Economie) este unul dintre ap aratorii ferventi ai pietei libere. natura societatii. Problemele puse în contextul nivelului macro sunt de tipul urmator: Care e scopul pietei libere? Este proprietatea privata un drept prioritar? Este drept sistemul de reglementare al pietei? Este meritul luat în seama? Ce rol trebuie sa aiba statul în afaceri? Care este natura lumii afacerilor? Sunt drepte si echitabile politicile de impozitare aplicate firmelor? Multe din aceste probleme sunt de natura filosofica. polueaza aerul. poluarea. Argumentul competentei. legitimitate. 1970). Orice implicare în caritate. consumatorii si furnizorii. discriminari la angajare. în proiecte sociale care nu duc la cresterea profitului repre zintaun furt din buzunarul actionarilor. societatea. Aceste sfere nu pot sa fie amesteca te. la responsabilitatea sociala si internationala a corporatiilor. Ea nu îl satisface daca promoveaza discriminarea. secatuieste . În activitatea unei corporatii cei care iau parte la desfas urarea unei afaceri nu sunt doar actionarii ("stockholders"). Nu aceiasi pozitie o împartaseste un alt mare teoretician. El acuza intelectu alii de socialism si de faptul ca vor sa-i transforme pe oamenii de afaceri în "marionete lipsite de li bertate". Conceptele centrale cu care se opereaza pentru acest nivel sun t: dreptate. este corect doar daca corporatiile îsi propun proiecte de inginerie sociala. (vezi Friedman. 1979. preponde rent etica. promovarile. sustine Drucker. Exista o categorie mai larga de participanti ("stakeholders") fata de care primii (actionarii) sunt doar subclasa. c) Nivelul molar: pentru unitatea de baza a comertului actual: corporatia Discutiile etice se refera preponderent la rolul corporatiei în societate si al in divizilor în corporatie. inclusiv de constrângeri etice care depasesc regulile p roprii ale afacerilor si mai ales scopul esential: profitul. mai pe larg. apa. caci managerii corporatiilor nu trebuie si nici nu au co mpetente sa faca politici publice. Portretul oferit de Friedman este unidimensional si vine dintr -o veche separatie: "afacerile sunt afaceri si morala e morala". Aici sunt inclusi: angajati i. comunitatea înconjuratoare. daca au competente privind.

Uneori ceea ce se ofera pe piata nu doar ca nu satisface o nevoie (de mentinere. necalificat.resursele. Ea poate întarii prejude catile rasiale. sa aiba instructiuni de folosire. veros? Piata singuranu poate sa reglementeze astfel de situatii. Reclama uzeaza de minciuni. filme excesiv de violente sau obscene). inteligent. de exemplu. 362). de tigari. influenteaza si cererea si alegerea. inteligent. Minimele reguli etice pe care trebuie sa le urmeze o corporatie (o firma) sunt u rmatoarele: a) În privinta clientilor (cumparatorilor) Produsele trebuie safie de calitate. De exemplu. dar. capabil sa-si dea seama de riscuri. a vertismente asupra efectelor nedorite ale pericolelor posibile pentru consumator. Reclama promove aza utilizarea femeilor ca obiecte si a sexului ca mijloc de manipulare. poate sa lezeze c ele mai semnificative datorii fatade sine ale consumatorului si datorii fatade altii ale producatorului. Supozitia generala. adesea aratând totusi comportamente reale frecvente. de autodezvoltare. dotat cu discernamânt. kitsch (Solomon. Acestea sunt în general caz uri ideale. sigure. este responsabil (ceea ce. responsabil. În numele unui astfel de principiu ar trebui permisa doar prezentarea informatiilor despre calitate si 66 . p. nu se potriveste copiilor când este vorba despre jucarii cu un grad de pe ricol. la rândul ei. de autoafirmare). bine intentionat. iluzii pozitive (vei cuceri lumea daca folosesti par fumul X). Ce se întâmpla însa în cazul în care consumatorul este iresponsabil iar producatorul este dubios. mai mult. utilizarea excesiva a imaginilor de femei în reclame la obiecte de uz casnic le circumscrie acestora o imagine de eterne servitoare ale familiei iar utilizarea excesiva a imaginii femeilor ca trup întareste imaginea ca femeile sunt obiect sexual. Este sistematic violat principiul adevarului (al veridicitatii). pe care se bazeaza comertul este cea a consumatorului adult. bauturi. Ea creeaza cerere iar reclama. În cazul producatorului exista pr esupozitia ca este matur. de seductie. distruge frumusetea mediului.

De ac eea. Producatorii mizeazape faptul caun consumator mediu poate sa nu le înte leaga. conduce la faptul ca si ei trateaza compania ca pe o statie de tranzitie. spiritul de echipa. Exista uneori conflicte de valori între valorile companiei si cele personale. indezi rabili iar succesele ei sunt ocazionale (vezi si nesupunerea functionarilor publici). -Loialitatea fata de companie se contureaza prin obligatiile reciproce: companie -angajat. dar ele nu ajung decât pentru îndeplinirea sarcinilor si nu au o componenta etica: O slujba nu e nici odata doar o slujba (Norman Bowie. pe de-o parte si afaceri. Cele mai dezumanizante tratamente se aplica mai ales în zonele în care exista o singura oferta de lucru. Unele dintre acestea sunt contractuale si legale. în care exista un monopol total asupra locurilor de munca. Responsabilitatea. atasa mentul fatade colegi. Int roducerea eticii afacerilor le-a facut un serviciu în sensul în care i-a eliminat din perceptia gresi taca acest tip de angajati nu sunt loiali companiei. desi sunt fiinte umane. pe de alta parte. Ce l sau ca care fluieraîn biserica ("the whistle-blower"): nu e pur alarmist ci si cel care aratac anu poate tolera imoralitatea. îsi critica public propria companie. tradarea încrederii publicului si vrea sa sprijine depasirea unor as tfel de impasuri. ei pot avea cel mult prestigiu de Don Quijote.utilizare. Exista mereu o dimensiune morala: mândria fata de propriile produse. Categoria de angajati despre care discutam nu are o viatalinistita. grija fata de bunastarea companiei. o simplasursade salariu si beneficii. În ace st caz. Pentru a aseza relatiile între angajat si firma pe temeiuri etice se introduc urm atoarele categorii de principii si norme: -S-au introdus: drepturile angajatilor si reglementari în privinta loialitatii fat a de companie. unii angajati trag semnale de alarma. respectiv un simplu mijloc. Tratarea angajatilor ca pe o piesa pur înlocuibila. 1982). Afacerile nu sunt scop în sine. pentru a fi etica. 4) Probleme etice ale globalizarii afacerilor . Ei traiesc în mod responsabil conflictul între mo ralitatea si bunastarea societatii. scopuri în sine. dar ca astfel are si el responsabilitate pentru alegere. fara acoperire în coduri etice ale afacerilor. b) În privinta angajatilor Angajatii sunt tratati adesea ca o marfa-forta de munca. ri sca foarte mult (în primul rând îsi risca slujba). prin atribuire de roluri si responsabilitati. trebuie sa fie reciproca. sunt perceputi de catre companie ca tradatori.

pp.Una dintre cele mai evidente forme ale globalizarii o reprezinta existenta corpo ratiilor internationale. fara prea multa grija fata de angajati. a celor salariale si în probleme de mediu. noi deprinderi de comportament si noi reguli care pot facilita dezvoltarea economico-sociala si normele etice. Ele au un rol dual din punct de vedere etic: pe de-o parte se ex tind în state în care guvernele si clientii sunt mai putin pregatiti în protectia drepturilor consumator ilor. 1990. strategii de crestere a profitului. 1. cetateni si med iu. În acest caz este încalcat principiul dreptatii comutative care implica relatii între egali. Pe de altaparte. Consimtamântul obtinut pe baza informarii consumatorului poate sa fie mai redus.205-247). Institutiile de protectie ale consumatorilor sunt prea slabe ca saforteze companiile mari saîsi sc himbe regulile (în România OPC [Oficiul Pentru Protectia Consumatorului] a actionat preponderent împo triva productiei si comertului improvizate si neprofesionale si mult mai putin asupra marilor companii private sau publice). mai a les în tarile sarace si cu institutii democratice mai fragile. acordul partilor 67 . Existaprobleme specifice. în conditiile în care corporatiile inter nationale actioneazaîn tarile cu economii subdezvoltate si cu un nivel mai redus de exercita re a drepturilor omului sau chiar în regimuri autoritare (în acest sens. protectia consumatoril or. corporatiile aduc în noile lor medii. Reclama unui produs poate sacontina informatii înselatoare. de natura etica. mediu. consumatori. vom lua în seama drepturile contribuabilului. Aceasta faciliteaza pe termen scurt. ale consumatorilor si ale comunitatii local e) (vezi Appelbaum si Lawton. angajatului local. Exista de asemenea institutii internationale create ca sa vegheze la probleme de munca.

corporatiile au inclusa ca cerinta morala responsabilitatea fata de mediu. 4. fac necesara etica mediului. 2. Dependenta de corporatii. în tarile lumii a treia a. procedura este apropiata de perspectiva doctrinei realismului politic: datoriile morale si politice ale unui stat vizeaz a doar proprii cetateni si se opresc la granitele statului. Dumpingul este la rândul sau o practica internationala care pune probleme etice. Poluarea este un fenomen care se poate importa sau exporta ca produs secundar si neintentionat al extinderii industriale. Exista chiar o preferintaa unor corporatii pentru a face afaceri cu regimurile autoritare care le ofera un mediu mai sigur pentru afaceri (prin urmare. Problemele de mediu afecteaza regiuni întregi. Exista produse care. Prin urmare afacerile pot exploata resursele unor astfel de tari. nu pot safie vândute în tara. precum si acela al respectului pentru persoana (ea este tratata do ar ca mijloc pentru profit). Ea devenit o cerinta tot mai pregnanta. În astfel de situatii adesea este împiedicata dezvoltarea clasei de mijloc si actiunea societatii civile ca factor de influenta si presiune sociala. la nivel guvernamental. ele sunt vândute. într-un mod ne acceptabil în propria tara. ele pot uneori sa sprijine tacit reprimarea miscarilor spre democratie). Conducatorii corporatiilor nu se identifica cu comunitatea locala. dreptul generatiilor urmatoare la resurse. Motivatia acestor vânzari este una de tip antipaternalist: Nu este cazul ca un guvern strain sa protejeze consumatorul ext ern. companiile. Din a cest motiv. Acesta poate sa fie capabil sa îsi dezvolte. uneori cu sprijinul statului care acorda înlesniri de taxe. Din cauza restrictiilor ecologice impuse în propriile state sau în Uniunea Europeana. Corporatiile pot ajunge sa domine o societate. În acelasi registru se înscrie tentatia unor a dintre ele de a nu sprijini un mediu în care se dezvolta activitatea sindicala. ci cu interes ele firmei. 3. În schimb. sa-i impuna legi si politici publice. prezentând un risc mare. propriile sal e mijloace de autoprotectie. anumiti producatori tind sa-si desfasoare activitatea în tarile în care guvernele respective tin seama mai ales de obiective imediate: cresterea Produsului Intern Brut. cu pre turi mai mici. Ac . Unele dintre aceste corporatii au dus la creste rea polarizarii sociale în tarile în care au actionat (vezi de exemplu în America Latina).contractante. ocuparea fortei de munca si nu impun reglementari suficient de aspre în probleme de mediu. inclusiv forta de munca. firmele. Dreptul la un mediu natural sanatos. Ele nu pot sa fie socotite probleme locale. În acest caz.

centul pe drepturile salariatilor ar conduce la scaderea profiturilor. O alta forma de manifestare a dependentei este neîncurajarea cercetarii locale. Oamenii de afaceri locali trebuie sa cumpere know-how si tehnologie, de preferat nord-americana si europeana. Sustinatorii capitalismului sunt visatori si vizionari care, în loc sa faca bine c u intentii rele, pot sa faca rau cu cele mai bune intentii. (George Bernard Shaw) 5. Responsabilitatea sociala în plan international. Exista, dupa cum am aratat mai sus, suficient scepticism legat de oportunitatea eticii afacerilor, chiar si când este vorba despre afaceri "domestice" (în interioru l aceluiasi stat). Datoria prima a unui om de afaceri este cresterea profitului pr opriei firme (în acest sens vezi mai ales pledoariile lui Milton Friedman, 1970) si aceas ta datorie nu poate sa fie îngradita decât de norme împotriva constrângerii si fraudei. Prin urmare, sarcina guvernelor este doar aceea de a mentine regulile liberei concurente si a prevenirii înselaciunii. În acest sens, singura dreptate acceptabila este dreptatea distributiva, prin care fiecare persoana primeste ceea ce merita iar recompensele sunt distribuite în functie de contributia personala. Cu atât mai mult o astfel de distributie se poate aplica atunci când o companie actioneaza în afara propriului stat si are doar "angajamente de afaceri". 68

Adversarii unicitatii dreptatii distributive sunt adeptii egalitatii de sanse. D e ce însaar promova o companie internationala o astfel de politica si de etica? Un raspuns simplu vine din faptul de a alege între o strategie pe termen scurt si una pe term en lung. Este în interesul companiei ca. pe termen lung, sa aiba un numar cât mai mare de clienti si o oferta de forta de munca cât mai competitiva. Firmele câstiga mult s i din prestigiul dat de participarea lor la asistenta pentru dezvoltare si la acti vitati de binefacere (vezi Appelbaum si Lawton, 1990, cap. Issues in External Corporate Relations). În partea anterioarane-am referit preponderent la acele aspecte care tin de compor tament ne-etic în relatiile dintre corporatii si mediul local în care acestea actioneaza. E xista însa si aspecte pozitive ale acestei actiuni. Ele se referamai ales la modurile în care fi rmele straine care au o traditie substantiala a eticii în afaceri, influenteaza introducerea si dezvo ltarea ei la nivel local. Ele pot contamina pozitiv mediul intern al afacerilor si politicii, pot s ainfluenteze politici publice pentru consumatori. De aceea guvernele statelor în tranzitie (cum este si cazul României), au datoria morala sa încurajeze acele corporatii care pot sa aiba si efecte benefice în cresterea gradului de democratie, în apararea si exercitarea drepturilor contribuabililor, a ngajatilor si clientilor. Afacerile pot sa para un scop în sine, dar moral ele sunt doar un m ijloc pentru dezvoltare personala si sociala. Termeni cheie: datorie, utilitate, lacomie, avaritie, responsabilitate civica, încredere, competi tie onesta, atomism individualist, corectitudine în tranzactii, onorabilitate, succesul ca vir tute, amoralism, tratament corect, actionari, participanti, drepturile consumatorilor, drepturile angajatilor, loialitatea fata de companie, globalizarea afacerilor, consimtamânt, drepturi comutative, dreptate distributiva, egalitate de sanse, asistenta pentru dezvolta re Întrebari 1. Aratati care este semnificatia urmatorilor termeni: competitie onesta, atomis m individualist, corectitudine în tranzactii, onorabilitate, succes, drepturile cons umatorilor si ale angajatilor, loialitatea fata de companie, globalizarea afacerilor, drept uri comutative, asistenta pentru dezvoltare. 2. Comentati etic "goana dupa înavutire".

3. Cu ce argumente este respinsa etica în afaceri? 4. Care poate sa fie "profitul" comportamentului etic în afaceri? 5. Relevati perspectiva liberala si cea socialista în privinta eticii afacerilor. 6. Ce reguli etice trebuie sa urmeze o companie? 7. Care sunt nivelurile de aplicare ale eticii în afaceri? 8. Dati exemplul unei corporatii internationale care face afaceri în România si arat ati ce impact credeti ca a avut asupra climatului etic si a celui democratic. 69

Responsabilitatile avocatilor A. fie ca întreaga etica se considera a fi modelata de normativitatea juridica. Conflictul de interese G. Confidentialitatea 6. Loialitatea B. ar fi impropriu sa vo rbim de o etica a profesionistilor din aria juridica. Juridic si etic Privitor la relatia juridic-etic functioneazadoua opinii complet contradictorii: ea este vazuta sau ca o tautologie. Diligenta E.Tema XI Etica juridica Obiectivele temei: a) Sa întelegeti relatia între juridic si etic b) Sa constientizati rostul eticii pentru profesia de jurist c) Sa cunoasteti responsabilitatile generale ale juristilor c) Sa cunoasteti principalele responsabilitati etice ale avocatilor si magistrat ilor Continut: 1. Responsabilitati generale 4. Responsabilitatile magistratilor 8. sau ca o relatie imposibila pentru ca termenii nu ar fi del oc asociabili. fie pentru ca orice normare etica suplimentara nu ar face decât sa adau ge condamnari si sanctiuni care privesc mai degraba aspectul administrativ al profesiei. consideram caeticul si juridicul sunt într-o relatie de interdependent acare nu permite nici uneia nici celeilalte safunctioneze independent si care daseamad e faptul casfera celor doi termeni nu poate fi una si aceeasi. fie pentru ca aceasta profesie este un exercitiu etic prin excelenta. . Comunicarea D. Reprezentarea celor defavorizati 7. De ce este necesara o etica a profesiei de jurist? 3. Functioneaza tautologic pentru ca cei doi termeni par a fi identici: fie ca exer citiul juridic este vazut ca însasi practica eticii. Functiile avocatului C. ci mai degraba este centrata pe constiinta fiecarui individ. În realitate. Este imposibil de asociat pentru ca ceea ce devine deja normat juridic ar iesi din sfera eticii sau pentru ca tot ceea ce se normeazajuridic nu ar tine de esenta eticii. Juridic si etic 2. Concluzii 1. Drept consecinta. Confidentialitatea F. Competenta 5.

avocati. inclusiv pentru a clarifica re latia lor.Pentru o mai buna distinctie a celor doi termeni. credem ca este util sa avem în vedere posibilele planuri în care relatia anuntatapoa te functiona: a) norma juridica-norma morala b) rolurile juristilor: în principal distinctia între magistrati (judecatori si proc urori). notari si consilieri juridici c) raporturi între juristi si cei vizati prin actul justitiei 70 .

a)Norma juridica-norma morala. Or. în functie de diferitele roluri jucate în sfera juridica. raportul cu "subiectii" actului juridic difer ael însusi. Daca exigentele unui asemenea standard ar ramâne doa r o problema "interna" a justitiei. c) Raportul dintre juristi si cei vizati prin actul justitiei În functie de distinctia de mai sus. Daca pentru avocat sau notar putem vorbi de un raport cu un client. de exemplu. b) Rolurile juristilor Sarcinile morale ale juristilor difera. Desi se pastreaza un numar comun de obligatii etice. Juristii trebui sa faca fata unor mari tentatii a caro r detectare e foarte dificila. se orienteaza si în functie de principii specifice. prin natura profesiei. magist ratul nu are în fata decât probe care sadea dreptate unui reclamant sau pârât (în dreptul civil) sa u sa inculpe sau disculpe un învinuit (în dreptul penal). etica avocat ilor. De aceea importanta rolului social al juristilor îl obligape jurist la respectarea unui set de valori indispensabile profilului moral al profesiunii sale. În ce masurao normajuridicatrebuie safie conformacu o norma moralaeste un subiect care nu face obiectul acestui text. evident etice. activitatea juristilor este a tât de complet normata încât pare canu mai poate ramâne nimic în afara stipulatiilor juridice. desi nu sunt stipulate în codurile j uridice. dar raportul dintre norma juridica si cea morala este de retinut pentru ca. ca juristii. sau ar trebui urgent înglobata în corpul reglementarilor juridice. sunt necesare bunei functionari a profesiei de jurist. În realitate. pot aparea situatii în care persoane cu influ enta sau cei foarte bogati safacapresiuni asupra juristilor tocmai pentru a provoca decizii în detrime ntul societatii (Frideman si Zile. De ce este necesara o etica a profesiei de jurist? Pentru cajustitia se bucura. . daca se poate formula o cerinta eticaneprevazuta deja în lege. exista si calea intermediara a normelor. sa mentinaun standard etic foarte ridicat. care. exista pericolul ca interesele private sau de grup ale ju ristilor sa fie preferate responsabilitatii sociale. sau ar trebuie sase bucure. iar beneficiile economice ar fi foarte consistente. de deplina autonomie. Astfel. mai cu seama prin evidentierea unor principii prevalente. în cele mai multe cazuri. 2. 1983). e ste vital pentru binele general al societatii. ea ar putea fi sau de priso s. 1964). Mai mult. standardel e etice ar fi amenintate. altele decât cele care vizeaza profesia magistratilor sau cea a notarilor (Held. în mod individual si în mod colect iv.

controlul statului este atât de puternic si de nerestr ictiv încât juristul este foarte tentat sa neglijeze interesele persoanelor (civile. acolo unde e cazul. Sigur ca nu se poate vorbi de etic a unei societati independentasau în contradictie cu etica în calitate de trasatura a relatiilor inter personale. pe relatia dintre etic si juridic la nivelul normelor. relatie cu repercusiuni importante pentru raportul juristilor cu subiectii proceselor. Dar într-o legislatie. Tinând cont de cele enuntate anterior.Necesitatea eticii pentru profesiile din justitie nu se fundamenteaza. pun în evidenta distincti i utile pentru întelegerea diferentiata a necesitatii eticii pentru profesiunea de avocat. într-o societate democratica. de fapt interesele statului. credem caprincipala ratiune a necesitatii n ormarii etice a profesiunii de jurist este o consecinta a relatiei dintre justitie si st at. Dar. evident. interinstitutionale sau între persoane si institutii. Trebuie mentionat faptul ca. Celelalte doua planuri. privind distribuirea rolurilor în spatiul juridic si respe ctiv cel al relatiilor cu persoanele-subiecte ale actului justitiei. În tarile cu regim totalitar. pentru cea de magistrat sau de notar. Acest aspect intra în preocuparea legiuitorilor care ar trebui sa foloseasca eticul. obiectivele societatii prev aleaza asupra celor ale persoanelor fizice si juridice. si mai grav este castatul însusi nu înseamnade cât vointa unui 71 . fiindca un stat totalitar i dentifica interesele societatii cu cele ale statului. ca un criteriu principal al nor marii juridice. întreaga legislatie este obligata sa satisfaca cerintele etice ale unei societati. mai ales) ca sa "serveasca interesele societatii".

într-o societate totalitara. iar într-o societate democratica libertatea f ata de excesiva dependenta fata de client. ghidat de constiinta personala si de regulile aprobate de comunitatea mai restrânsa a colegilor (Freedeman. (Frideman si Zile. fiind angajati ai statutului. mai ales caacestia din urmaîi procura avan tajele materiale. dar si magistratii pot fi conta minati (corupti) de aceasta atitudine prin acceptarea unor avantaje (materiale sau de orice altaform a) care li se ofera de catre clienti prin intermediul avocatilor. libert atea fata de excesiva dependenta fata de stat. Este de asemenea. juristii subordoneaza statului interesele propriilor lor cl ienti. Responsabilitati generale Majoritatea responsabilitatilor profesionale ale juristilor sunt prevazute în norm ele juridice (coduri sau legi organice). În tarile cu regim democratic. oricât de juste sau nejuste ar fi ele. si fatade aspiratiile clientului. o data în plus. Atât timp cât juristii nu sunt în mod particular recompensati de catre clientii lor. vorba mai ales despre avocati. dar comportamentul juristilor este. este oarecum de înteles de ce. oricât de rezona bile sau nerezonabile ar fi ele. angajamen tul lor dincolo de cerintele clar formulate ale competentei lor. Responsabilitatile etice ale juristilor decurg din statutul profesiei lor. unul din pericole poate fi acela ca juristul sa neglijeze interesele societatii în favoarea exclusiva a intereselor particulare ale clientilor. 3. 1990). Evident. Astfel. de asem enea. pune în discutie responsabilitatea profesionala a juristilor.partid. libertatea profesiei de jurist înseamna. 1964). justitia este independenta. 1964) Aceasta cerintaa independentei reale a juristului fata de constrângerile statului. prin chiar cerintele democratiei. iar recunoasterea si avansarea lor profesiona la se face doar în functie de felul în care este satisfacut interesul statului. ei fi ind deopotriva: a) ofiteri ai sistemului legal . Într-o tara cu un grad înalt de corupt ie. este una dintre cele patru puteri. pastrarea acestei independente (în special fata de cei vizati prin instrumentarea dosarelor) reclamaeforturi în plus pentru a face fata tentatiilor si presiunilor de tot felul. (Frideman si Zile. observatia celor doi autori îi vizeaza în mod special pe avocati. respectiv a unei "clase conducatoare". Controlul statului fiind atât de redus.

Sa îsi utilizeze calificarea pentru a servi idealurile serviciului public. 2. Sa promoveze calitatea serviciilor justitiei. 72 . un jurist trebuie: Sa foloseasca legea numai pentru scopuri legitime si în nici un caz pentru a-i har tui sau intimida pe altii. b) Ca cetatean. 3. Concentrând cerintele de mai sus. Sa arate respect fata de sistemul legal si fata de cei care îl servesc. Sa cultive cunoasterea legii dincolo de exercitiul strict al profesiei lui. juristul trebuie Sa caute îmbunatatirea legii.b) cetateni cu responsabilitati speciale fata de calitatea justitiei a) Ca ofiter al sistemului legal. le putem reformula ca trei conditii generale: 1. Sa îmbunatateasca legea. Saprovoace desfasurarea corectaa actiunilor oficiale si sasustinacaracterul lega l al proceselor. Sa depuna eforturi sa atinga nivelul cel mai înalt posibil al competentei. sa îsi foloseasca cunostintele pentru reformele în justitie si pentru o mai buna educatie juridicaa cetatenilor. O data în plus acesta este necesar pentru caignoranta în rapo rt cu legea nu poate justifica nici o fapta prin care legea este încalcata.

De pilda. indiferent de vinovatia sau nevinovatia acestuia. cerinta etica (de la necesitate O respectare a juristului Obiectul confidentialitatii nu este acelasi pentru un notar. si juridica si etica. abilitati pentru o bunaîntelegere si interpretare a actelor juridice. Responsabilitatile avocatilor A. acest principiu este indispensabil profesionalismului si moralitatii unui jurist. Ea este mai degraba un principiu care procur a motivatia pentru pastrarea secretului. 5. 6. în cazul avocatului se adau ga si cea de a fi reprezentatul unui client. dar si imaginii celor implicati. Cum violarea confidentialitatii ar aduce prejudicii importante nu numai instrumentarii corect e a cazului. este competenta.4. În situatii exceptionale.). magistrat sau notar. cerintele etice ale juristilor difera în functie de rolul lor profesional. duc a de a cunoaste cât mai complet coordonatele vietii unei personalitati politice s. B. Astfel. Sarcinile avocatului.a. imperativele sale etic e se concentreazaîn jurul cerintei de a fi loial fata de client. accesul la informatie devine el însusi o exemplu. cazurile care prezinta un mare grad de periculozitate publica. un avocat si un mag istrat. Confiden tialitatea nu face imposibila orice fel de comunicare. Asa cum s-a mai aratat. Loialitatea La celelalte doua componente ale statutului de jurist. Ea presupune cunoasterea legilor. dar nu trebuie înteles ca fiind inviolabil ca un "zid chinezesc". Prin aceastaultimafunctie el devine partizanu l clientului sau. daca unui magistrat nu i se îngaduie sa dezvaluie desfasurarea deliberarii. Confidentialitatea Principiul confidentialitatii trebuie respectat de toti juristii. desi obligatii le care decurg din el se concretizeaza diferit dupa cum juristul este avocat. motivatie care poate fi anulata de alte considerent e mai puternice. Cea mai impo rtanta cerintacare sa asigure competenta unui jurist consta în încadrarea cât mai corecta a cazului instr umentat în legislatia existenta. 1988). Competenta Principala obligatie. felul în care îsi concepe strategia nu este pentru un avocat un secret obligatoriu. nenuantata a confidentialitatii poate aduce prejudicii responsabilitatii civice (Simon. Conexat cu rolurile de a fi ofiter al sistemului legal si cetatean cu responsabi .

argumenteaza juridic pozitia clientului fata de regulile invocate de adversari. -Ca pledant. Un avocat trebuie sa-si tina clientul la curent cu desfasurarea procesului si sa explice informatia de câte ori este necesar pentru a permite clientului sa ia decizii corecte asupra reprezentarii sale în pro ces. face cunoscute clientului care îi sunt drepturile legal e si obligatiile si explica implicatiile lor practice. -Ca intermediar între clienti. cautasaobtinarezultate avantajoase pentru client. dar ele trebui e sa fie consistente cu cerintele unui tratament onest aplicat adversarilor. -Ca negociator.În calitate de consultant. C. cautasa reconcilieze interesele lor divergente. Nu sunt permise nici un fel de presiuni în interesul clientului.litati speciale fata de calitatea justitiei. -Ca evaluator. examineaza problemele legale ale clientilor si face un raport fat ade magistrat. Comunicarea cu clientul este esentiala bunei reprezentari. Deseori se întâmpla ca avocatul safie nevoit saactioneze faraconsimtamântul anterior a l 73 . avocatul are de îndeplinit roluri speciale care îi revi n din calitatea de a fi reprezentatul clientului sau. Astfel: .

avocatul crede într-un mod rezonabil ca astfel este împiedicata o infractiune (o . D. Diligenta Un avocat trebuie sa actioneze cu o rezonabila diligenta si promptitudine în reprezentarea unui client. Tinând cont de posibilitatea unor exceptii. Clientul este cel care trebuie sa detina ultima autoritate în determinarea scopuri lor care trebuiesc urmarite prin reprezentarea legala. exista cazuri în care acest principiu poate fi încalcat. Si totusi. D e asemeni. în cazul în care e previzibil pericolul unei reactii imprudente a clientului). în cazurile în care este vorba de un copil sau de un handicapat.clientului. Si anume. El trebuie sa se dedice intereselor clientului si sa pledeze convingator în favoarea lui. sau. În anumite circumstante este justificat ca avocatul sa nu comunice imediat informa tia clientului datorita efectelor pe care aceasta comunicare le-ar putea antrena (de exemplu. Confidentialitatea În cazul avocatului. întelesul sau aplicarea legii. sar cinile avocatilor sunt: -sa respecte deciziile clientului privind obiectivele sau reprezentarea -sa se consulte cu clientul asupra cailor prin care acestea trebuiesc urmarite. Dar avocatului nu i se poate cere saurmareasca obiective si sa foloseascaanumite mijloace doar pentru ca aceasta ar fi dorinta clientului. De aceea. în limitele impuse de lege si de pro fesiunea de jurist. în privinta comunicarii cu clientul. o asemenea comunicare este practic imposibila. el trebuie sapastreze secretul asu pra informatiilor continute în dosarele angajatilor. E. -sa discute consecintele legale ale fiecarei propuneri facute -sa clarifice clientului care este validitatea mijloacelor folosite. Datoria confidentialitatii continua si dupa ce relatia cu clientul înceteaza. daca: avansarea anchetei o cere. un avocat nu are voie sa furniz eze nici o informatie privitoare la dosarul clientului sau faraconsimtamântul acestuia (astfel clientul este încurajat sa comunice cu avocatul sau într-un mod sincer si sa furnizeze toate informatiile). dar îi este interzis sa faca orice tip de presiune în avantajul client ului. principiul confidentialitatii se subordoneaza aceluiasi scop al respectarii loialitatii fatade client. în cazul în care un avocat lucreazapentru o firma.

cele fata de sistemul de justitie si interesele personale ale ju ristilor. La acestea se adaugaposibilele conflictele între interesele unor clienti diferiti. Ramâne ca regula generala. putând fi acuzat chiar de complicitate. avocatul este chemat ca martor (atunci nerespectarea confidentialitatii este motivata de obligatia de a depune marturie). Conflictul de interese. este necesara protectia avocatului (daca acesta este amenintat ca urmare a instrumentarii dosarului). Responsabilitatile unui avocat sunt concepute ca un tot armonios (un avocat poat e pastra confidentialitatea protectoare pentru clientul sau si în acelasi timp saserveasca interesul public). Dintre 74 . fara exceptii. faptul ca unui avocat îi este interzis sa exploateze în vreun fel informatii cunoscute din dosarul clientului. În realitate. între jurist si colegii sai. deci.posibila vatamare corporala sau o încercare de asasinare). avocatul este obligat sa comunice orice informatie care ar putea împiedica acea frauda). F. în practica justitiei apar deseori situatii conflictuale mai ales între responsabilitatile fata de client. un client cauta serviciile legale pentru a comite o frauda(nefiind în scopul obisn uit al serviciului sau si.

în temat ica dreptului civil. Reprezentarea c omuna este permisa daca clientii au un interes comun chiar daca exista anumite diferente. de noutatea si dificultatea subiectelor. Un avocat care anterior a reprezentat un client într-un caz. Exceptia o reprezinta cazul în care clientul pre cedent consimte la aceasta noua reprezentare. ne vom concentra asupra conflictelor în reprezen tarea unor clienti diferiti. cei saraci ) sa nu poata beneficia de o adecvata asistentajuridica. 5. Un avocat nu poate reprezenta mai multe parti care sunt antrenate într-o negociere si ale caror interese fundamentale sunt antagoniste unul fata de altul. În consecinta. 1. Un avocat nu trebuie sa reprezinte un client daca reprezentarea acestuia poat e fi material limitata de responsabilitatile avocatului fata de alt client sau fata d e o alta persoana sau de interesele personale ale avocatului. cu exceptia situatiilor în ca re avocatul e sigur ca reprezentarea acestui client nu va fi afectataprin neîndeplinirea condi tiilor de mai sus. conflicte care difera în functie de încadrarea cazului. sau. Ca regula generala: Un avocat nu trebuie sa reprezinte un client daca el este adversarul altui client cu exceptia situatiilor în care -avocatul este convins ca reprezentarea acelui client nu afecteaza relatia cu celalalt client. -daca fiecare client consimte la aceasta dubla reprezentare 2. ca o regula ma i putin restrictiva. nu poate reprezent a o alta persoana într-un caz conectat cu cel anterior. este necesar ca taxele unui avocat trebuie sa fie rezonabile. G. de exemplu.toate aceste situatii dilematice. de exemplu. avocatului nu îi este perm is sa refuze reprezentarea celor incapabili sa-si procure (plateasca) asistenta legala sau ce lor a caror cauza este controversata sau subiect de dezaprobare publica. În acelasi scop al protectiei celor defavorizati fata de posibilele abuzuri ale av ocatilor. Reprezentarea celor defavorizati. Ele trebuie stabilite t inând cont de: -timpul si munca de care e nevoie. 1992). a dreptului familiei sau a celui comercial (Tur. de abilitatile necesare -posibilitatile clientului . 3. un avocat nu poate lucra pentru un nou client daca e necesar sa fol oseasca informatii aflate de la un client precedent. penal. Implicarea civica a avocatului îl obliga pe acesta sa fie constient de deficientel e administrarii justitiei care fac ca anumite persoane (ca. dacainteresele noului client sunt c onflictuale cu cele ale clientului precedent. 4. Un avocat nu poate actiona împotriva unui client precedent.

asa cum au fost ele formulate în legea organica (Legea 92-1992).încadrarea rezonabila în limitele de pret ale unor servicii legale similare care s e practica pe plan local . toate tranzactiile între client si avocat trebuie sa fie corecte si rezonabile pentru client. . sunt specificate unele norme. reputatia si abilitatea avocatului Ca principiu general. 7. care se adreseaza numai magistratilor.raportul între suma ceruta si rezultatele obtinute -natura relatiilor cu clientul. Vom cita câteva dintre ele. etice si juridice deopotriva. 75 . Responsabilitatile magistratilor ramân consistente cu obligatiile generale ale juristilor dar.. ca si în cazul profesiei de avocat.experienta.

111 se stipuleaza ca functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publicasau privata. participarea la conducerea unor societati comerciale sau civile. 122. Pentru a respecta principiul confidentialitatii: prin art. Pentru ca. se impune o asigurar e suplimentara ca regulile adoptate sunt în interes public si nu în cel al unor comunitati restrânse. De asemenea. Al doilea tip îl reprezinta regulile permisive. fie de a stabili obligatii a caror încalcare este pedepsita. profesia de jurist se autoregleaza. Concluzii Regulile etice care ghideaza comportamentul juristilor pot fi clasificate în trei tipuri: Reguli care definesc comportamentul adecvat pentru a asigura disciplina profesionala. Primul tip de reguli este imperativ. Nerespectarea secretului deliberarii sau al confidentialitatii lucrarilor care a u acest caracter este considerata prin art. în buna parte. si nici sa-si exprime public parerea asupra proc eselor aflate în curs de desfasurare. C. . nerespectarea lor fiind sanctionabila. si deci sunt reguli constitutive.110 se interzice magistratilor sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic. -Reguli care definesc natura relatiilor dintre juristi si ceilalti.112 magistratilor le este interzisa exercitarea. 8. de p ilda competenta. chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instant e decât cele la care îsi exercitafunctia. prin art. reguli prin care se st abilesc cazurile în care obligatia confidentialitatii poate fi încalcata. Dat fiind canici un alt domeniu nu se bucurade o independentaatât de deplina ca ce a a justitiei. litera e) abatere disciplinara. direct sau prin persoa ne interpuse. De exemplu. Reguli prin care se specifica ariile de excelenta sau exceptiile anumitor obliga tii. prin art. Pentru a evita situatii conflictuale: prin art 115 se stipuleazaca magistratii nu pot sadea consultatii scrise sau ver bale în probleme litigioase. le este interzisa participarea la administra rea unor asemenea societati. Întregul set de reguli este compus din norme a caror rol este fie de a descrie rol urile juristilor. a activitatilor de comert. B.A. cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superi or. Pentru a asigura independenta si impartialitatea magistratilor: prin art . 117 magistratii sunt obligati sa pastreze secretul deliberarii.

scop legitim. competenta. impartialitate. negoc iator. promptitudine.orice jurist este obligat sasupravegheze respectarea regulilor de conduitaprofes ionala. ignoranta. Termeni cheie independenta justitiei. int eres public Întrebari: 1. consultant. cetateni cu responsabilitati speciale fata de calitatea justitiei. conflict de interese. Care sunt principalele responsabilitati etice ale avocatilor? 76 . Altfel. loialitate. ofiteri ai sist emului legal. confidentialitate. este compromisa independenta justitiei si interesul public nu este servit. diligenta. responsabilitate. De ce este necesara o etica a profesiei de jurist? 2. libertatea juristului. pledant. intermediar. cunoasterea legii.

cotidiene si periodice. difuzare hertzi ana. Precizari necesare 2. teleco municatii. angajati ai unor fir me publicitare si de anunturi. Din punctul de vedere al actorilor profesionisti întâlnim ju rnalisti. ca fiind cea mai reprezentativ a pentru ansamblul profesiilor din spatiul media. cablu audio-vizual si telefonic. 1974): a) În acceptiune ei autoritara. (Boris Libois. satelit. Interesul nost ru se va concentra asupra eticii profesiunii de jurnalist. Prin ce difera sarcinile etice ale avocatilor de cele ale magistratilor? 4. animatori. 2. În ce circumstante un avocat poate încalca principiul confidentialitatii? Tema XII Etica în mass-media Obiectivele temei: a) Sa va familiarizati cu diferitele perspective din care este abordata etica în jurnalism b) Sa întelegeti motivarea sarcinilor etice ale jurnalistilor c) Sa cunoasteti principalele teme etice care compun deontologia profesionistilo r din mass-media Continut: 1. informatica. editori. Din punctul de vedere al diversitatii suporturilor editoriale putem vorbi de: agenti i de presa. a unui cod unic în care sa se regaseasca norme valide pentru toate domeniile care compun serviciile media. mass-media este vazuta ca un instrument de informa re . media el ectronica (radio si televiziune). Teme etice în deontologia jurnalistilor 1. realizatori. Precizari necesare Comunicarea media este diversificata în functie de mai multe criterii. Diferite abordari ale eticii în media În literatura care are ca obiect etica informatiei si comunicarii se pot distinge patru orientari majore (Schramm W. producatori.3. Din punctul de vedere al suportului tehnic ea este astazi împartita în: imprimerie. programatori. presa scrisa de informatie generala sau specializata. Sarcinile etice ale jurnalistilor 4. Diferite abordari ale eticii în mass-media 3. 1996) Diversitatea suporturilor de difuzare ca si pluralitatea profesiilor angajate în s erviciile media fac problematica existenta unei etici comune. convergentaaudiovizuala.

Etic. ci doar sa nctionataulterior de catre justitie atunci când este cazul. a carui ideologie pr esa. b) În cadrul doctrinei libertariene se proclama nu numai o libertate absoluta a comunicarii. ar fi ceea ce corespunde intereselor politicii de stat . Libertarienii considera ca interventia oricarei forme de autoritate (de stat sau profesionala) în 77 . în acest caz. sau limitata prin exercitiul liber al pieti i si liberei concurente. Este cazul tarilor cu un regim dictatorial în care cenz ura face imposibila comunicarea în afara standardelor stabilite de autoritatea politico-admistrativa a celor aflati la putere.asupra politicii de stat si în mod special a partidului unic. dar este încurajata o exprimare lipsita de orice constrângere sociala. în toate formele ei. Posibilitatea unor abuzuri nu ar trebui prevenitaprin conventii dinainte stabilite. trebuie sao slujeasca.

Parte a eticii media. ea îsi asuma normele formulate în cadrul uno r coduri stabilite de catre profesionisti. int erventia statului în exercitarea profesiunii lor. c) Doctrina liberala are în comun cu cea libertariana afirmarea dreptului la liber a exprimare. în cel de al doilea se pune problema legitimarii unei comunicari în care autonomia institutiilo r trebuie corelata cu libertatea de expresie si responsabilitatile celor angajati în functio narea dreptului la informare. Sarcinile etice ale jurnalistilor În sensul larg al functionarii media. la fel ca si libertarienii. fundamentele etice sunt reprezentate de drepturile si libertatile indi vidului. etica în jurnalism îsi asuma rolul de a fi premergatoare justi tiei si de a se constitui ca un fundament al democratiei. din aceastaperspectiva. 3.serviciile media este ilegitima si ca ea trebuie interpretataca o ingerinta în exercitarea libertatii de exprimare a individului. dar daca în primele trei ele vizeaza. În toate cele patru orientari pot functiona coduri profesionale. cel de al doilea la comunicarea m ediatica. 1980). în primul rând. fatade subi ectii asupra carora informeaza si fata de destinatarii acelor informatii. În cel dintâi. neacceptând. doua aspecte ale aceluiasi obiectiv. dar sunt asumate responsabilitati fata de colectivitatea careia i se adreseaza profesionistul din mass-media. ar viza doar statutul p rofesionistului si ar consta în respectarea absoluta a libertatii de exprimare. Eticul. libera circulare a jurnalistilor si utilizarea formala a tuturor mijloacelor si suporturilor tehnice de comunicare (Berger. Ea se concentreazaîn promovarea ace stor scopuri prin cautarea adevarului si prin stradania de a relata într-o maniera comprehensiv a diferite subiecte si evenimente (Gurvitch M. însa. dar spre deosebire de prima. Primul aspect se referala comunicarea interpersonala. Din aceasta perspectiva se cere garantarea unui acces nediscriminatoriu la toate documentele publice. prin doctrina responsabilitatii sociale. îndeosebi. Si în contextul acestei orientari este respinsa orice i nterventie a statului în afirmarea dreptului la liberaexprimare. Este o etica ce impune obligatii fata de colectivitate. principalele sarcini etice ale acestui domen iu vizeaza. respectiv ale libertatii de com unicare. d) Cel mai des întâlnitaîn practica profesionistilor din media contemporana este doctr ina responsabilitatii sociale. 1982) . strategiile relatiilor între profesionisti sau între ei si autorit atile de stat. profesionistii din media se obliga la respec tarea unei etici a informatiei.

precum si asupra anumitor valori ca fiind cele mai reprezentative pen tru profesiunea de jurnalist.În aprecierea statutului jurnalistului si. Un impediment serios în acceptarea anumitor principii (si implicit a no rmelor care sale 78 . în literatura americana de specialitate sunt. 1994). de exemplu. Fara sa negl ijeze dreptul jurnalistului. profesiunea de jurnalist trebuie definita în termenii libertatilor pe care ea le permite. atitudinea care se bucura cea mai larga popularitate vede în jurnal ism mai ales obligatia de a distribui informatia. Privita ca fiind preponderent un drep t. Tocmai din cauza caracterului democratic al unei socie tati. mai degraba. Socotit a mai mult ca o obligatie.. vii disp ute daca activitatea de informare este. un drept al jurnalistului (la libera exprimare) sau o obligatie (respectiv cea de a distribui informatia). Exigentele morale ale jurnalistului se adreseaza rolului sau de a contribui la democratizarea societatii prin corecta informare a tuturor membrilor sai. prin i nfluentarea societatii asupra felului în care trebuie îi trateze pe toti membrii sai (Cornu D. Principalele interogatii ale unui jurnalist privind aspectele morale ale profesi ei sale îsi cautaraspunsurile mai degrabaîn principiile care trebuie respectate decât în expresiil e concrete ale normarilor specifice. ca mijloc de a redistribui puterea. ea se defineste prin limitele pe care nu le poate încalca. implicit a normelor etice care sa orien teze activitatea sa. în majoritatea cazurilor se obtine cu greu un consens asupra selectiei anumitor principii ca fi ind cele mai relevante.

1999). decât în orice alta profesiune cu mare impact public. altfel justifica te etic. Jurnalistii trebuie sa fie onesti. În masura în care anumite norme et ice nu sunt formulate si ca articole de lege. Deseori imperativele etice se ciocnesc cu interesele comerciale ale institutiilor în care îs i desfasoara jurnalistii activitatea sau sunt situatii în care cauze recunoscute ca fiind moral e par ca trebuie slujite cu mijloace incorecte din punct de vedere moral. explicit si succint în formularea normelor c are îl compun. în relatarea si interpretarea informatiei. Idealul etic al profesiunii de jurnalist se concentreaza în jurul onestitatii cu c are publicul trebuie informat. Mai mult. pe baza inf ormatiilor complete si conforme realitatii. 4. nici cunoasterea lor în d atele esentiale. asa cum au fost ele formulate în diferitele versiuni ale codurilor jurn alistilor profesionisti din Statele Unite ale Americii (prelucrare dupa Black J. cinstiti si curajosi în descoperirea adevarului . poate. Al egerea acestui cod e întemeiata pe caracterul complet. Teme etice în deontologia jurnalistilor În rândurile urmatoare vom prezenta principalele obligatii etice specifice profesiei de jurnalist. Pentru împlinirea acestui scop ei trebuie: . Cautarea adevarului si relatarea lui Cetateanul obisnuit nu are de obicei suficiente date pentru a alege între informat iile contradictorii care se vehiculeazaîntr-o societate. jurnalistii ( si din România) se simt mai putin constrânsi de un cod etic. jurnalistii par deseori insensibili fatad e repercusiunile unor comportamente reprobabile etic. A. ci si principala cerinta etica.reprezinte) sta în posibila lipsa de popularitate a unor decizii. Sarcina jurnalistului este tocmai aceea de a permite cetateanului saîsi fundamente ze pozitiile fata de evenimentele petrecute sau fata de cele care urmeaza sa aiba loc. Ei se simt mai motivati de propriile lor opinii si de "etica" institutiei în care lucreaza. el nu p oate lua atitudinea corecta fata de anumite subiecte tocmai pentru ca doar simpla calitate de cetate an nu îi permite nici o viziune de ansamblu asupra relatiilor dintre ele. Integritatea nu este doar cheia credibilitatii si profesionali smului unui jurnalist. De cele mai multe ori. Jurnalistul trebuie sa filtreze informatia si s a o prezinte într-o forma accesibila tocmai pentru a pregati audienta pentru evenimentele ulterioare sau trebuie sa explice evenimentele trecute.

Sa descopere subiecte noi.Sa verifice acuratetea informatiei prin epuizarea tuturor surselor si sa acorde o atentie speciala evitarii erorilor si inadvertentelor. Distorsiunea deliberatanu trebuie sa fie niciodata permisa. Daca jurnalistul prezintadistorsionat infor matia. oportunitatea sa fie cunoscute. De staruinta cu care un jurnalist strânge informatii semnificative si de onestitat ea cu care el le relateazadepinde. inedite carora sa le ofere. Admitând cascopul unei societati democratice este saminimizeze acumularea de puter e în mâinile celor care cautasase îmbogateasca si care pot manipula puterea în scopurile propriilor 79 . si în cazul unor promisiuni la care jurnalistul se angajeazaîn schimbul informatiilor do rite. publicul poate lua decizii care nu sunt consistente cu realitatea. Conditiile obtinerii informatiei trebuie precizate de la început. gradul de conformitate a parerilor auditori ului cu realitatea socio-politica la care el participa. el trebuie sa le respecte. astfel. atunci când prin precizarea lor nu se pune în pericol securitatea celui care furnizeaza informatia. în buna parte. Sa identifice cât mai exact sursele. Sa clarifice înaintea publicarii materialului asigurarea anonimatului sursei sau dezvaluirea identitatii sale. Publicul este îndreptatit sa aiba cât mai multe informatii despre cât de credibila poate fi sursa.

infirmitatile. Rolul jurnalistului este sa furnizeze asemenea informatii rezistând la posibilele presiuni care se fac asupra lui. Sa fie transmisa informatia într-un mod consecvent cu diversitatea experientei umane. Toate acestea nu trebuie sa fie scoase din context. Or. El trebuie: Sa se asigure ca titlurile. principalul ob iectiv al jurnalistului. etnia. de aceea. o participare activa si responsabilaa cetatenilor devine necesarapentru bunul mers al institutiilor publice. Sa nu se recurga niciodata la plagiat. Sursele o . Sa fie încurajat schimbul deschis de informatii. înregistrarile video sau audio. materialele promotionale. cautând saramâna cât mai impartial. Sa nu fie schimbat continutul fotografiilor sau înregistrarilor video. de buna informare asupra mecanismelor prin care cetatenii pot interveni în viata socio-politica a societatii. ea trebuie marturisita.lor interese. Sa fie reprezentate si surse populare. Folosirea unor metode neconventionale trebuie marturisita si justificata în cadrul relatarii. foto grafiile. chiar când informatiile pot fi respingatoare. orientarea sexuala. o asemenea participare este dependenta de buna cunoas tere a felului în care functioneaza institutiile. Dac a remontarea este necesara în prezentarea unui subiect. Sa se evite camuflajul sau alte metode de obtinere clandestina a informatiei cu exceptia cazurilor în care metodele traditionale nu sunt eficiente în obtinerea unor informatii vitale pentru public. Concordanta stirilor cu realitatea este. vârsta. Sa fie examinat un eveniment respectând valorile culturale proprii contextului în care el s-a petrecut. fara sa se încerce impunerea unor valori apartinând altor arii culturale. prezentând informatiile cât ma i clar si mai accesibil. nu aduc prejudicii nimanui si citate le nu sunt prost interpretate. genul. Îmbunatatirea imaginii prin tehnici de clarificare este permisa. Sa se evite distorsiunile prin remontarea sau reinterpretarea informatiilor. religia. ilustratiile. Sa se evite stereotipurile privind rasa. aparenta fizica sau statutul social. informatiile ironice. fara autoritate institutionala. chiar daca o relatare neprelucrata a informatiei este nepopulara. simplificate sau exagerate prin interpretare.

fie el 80 . compasiune. Minimalizarea efectelor daunatoare Principiul minimalizarii raului se fundamenteaza pe valorile de cinste. B. fie el pe termen scu rt sau lung. întelegere . T rebuie evitata orice confuzie între cele doua categorii.ficiale si neoficiale ale informatiei pot fi în mod egal valide. El se bazeazape responsabilitatea noastra de a-i trata pe ceilalti cu decenta si pe recunoasterea demnitatii lor inclusiv în circumstante dintre cele mai difici le. Imperativul kantian de a-i trata întotdeauna pe ceilalti ca scop si niciodata numa i ca mijloc. Opiniile jurnalistului nu trebuie prezentate ca f iind "realitatea însasi". toleranta. se regaseste în exercitiul profesiei de jurnalist în atitudinea fata de subiectii stiri lor. respect. Sa fie asumataobligatia ca interesele publicului sa fie discutate cât mai deschis si ca rezultatele guvernarii sa fie cunoscute cât mai corect. Jurnalistii trebuie sa fie constie nti de posibilele consecinte ale profesiei lor. Analizele si comentariile trebuie identificate ca atare si ele nu trebuie sa reprezinte într-un mod eronat faptele sau contextele. Sa demarcheze clar care sunt stirile si care sunt informatiile de publicitate. dar si în tratamentul celor care furnizeaza informatii. Sa se faca distinctia necesara între pledoarie si prezentarea stirilor. de raul pe care îl pot produce.

Sa fie constienti ca adunarea informatiei si prezentarea ei poate dauna si cauza disconfort. Sa nu prezinte ca fiind certaidentificarea unui criminal înainte ca acesta sa fie declarat . dar doar un interes major al publicului poate justifica încalcare intimitatii unei per soane. sau cauta într-un fel sau altul sa se afir me public. În anumite situatii (prezentarea unor tragedii. Sa lucreze cu precautie în identificarea suspectilor minori sau a victimelor crime lor pasionale.privitor la o persoana anume sau la un grup. important ramâne ca deviza activitatii lui sa nu fie mai degraba cauzarea raului decât evitarea raului. Ei trebuie: Sa arate întelegere pentru cei care pot fi afectati de relatarea stirilor. Chiar daca nu pot fi împiedicate efectele neplacute ale anumitor stiri . subiectii stirilor si col egii cu tot respectul datorat unor fiinte umane care se bucura de drepturi si libertati. oficialilor si altor persoane care urmaresc afirmare a la putere. Sadoved eascao sensibilitate speciala când trateaza cu copii si persoane ne-experimentate fie ca acestea sunt surse de informatii. Cautarea adevarului si prezentarea lui par incompatibile cu straduinta de a prod uce cât mai putin rau. în fapt însa. Scopul de a formula stiri cât mai interesante nu poate fi o scuza pentru un comportament agresiv si arogant. a dreptului la viata privata. fie ca sunt subiectii stirilor. sau ocupa posturi de influenta. demascarea publica a unor fraude s au fapte de coruptie. se pot furniza informatii mai ample decât în cazul persoanelor private. Sa nu se renunte niciodata la bunul simt. Asupra persoanelor publice. important ramâne ca producerea lor sa nu fie intentionata de jurnalist. evi tarea raului pare imposibila. Sa nu fie lezat dreptul persoanelor private de a controla informatiile care îi pri vesc. publicarea unor stiri neplacute despre societatea în care traim). Jurnalistii trebuie saîsi trateze sursele de informatii. Sa nu fie lezati prin interviuri sau fotografii cei care sunt afectati de traged ii sau asista la înmormântari. Trebuie evitat sa se creeze cu orice p ret senzationalul. corectitudinea în relatarea informatiei nu ne poate împiedica s a îi tratam pe ceilalti cum am vrea sa fim tratati noi însine.

de pilda. Sa fie solutionat just posibilul conflict între drepturile unui suspect si dreptur ile publicului de a fi informat. C. statut indispensabil profesiunii de jurnalist.vinovat într-un mod definitiv. Cu toate acestea au fost formulate câteva norme prin care se încearca contu rarea statutului de independent. 81 . în campaniile unor p oliticieni? Putem accepta ca un jurnalist poate avea concomitent oricare altaslujbapentru ca are dreptul sasi administreze cum vrea timpul lui? Sunt relevante pentru eventuala lipsa de obiec tivitate a unui jurnalist legaturile de rudenie cu anumite persoane vizate în subiectele stirilor pe care le prezinta sau interesele lor comune în afaceri sau actiuni în care jurnalistul însusi este impli cat? Îi poate fi permis unui jurnalist sa aibaavantaje extra-profesionale (materiale sau de orice altanatura) din exercitarea profesiei sale? Folosirea capitalului de popularitate a unui jurnali st pentru sustinerea unei cauze politice poate sa nu afecteze obiectivitatea informatiilor privind ac el subiect? Este posibil sa delimitam astazi foarte net o stire editoriala de una de publicitate? Putem identifica foarte exact o publicitate mascata? Se pare ca jurnalistii au dificultati în a cadea de acord asupra raspunsurilor la aceste întrebari. Independenta jurnalistului Trebuie ca un jurnalist sa fie angajat doar în exercitarea profesiei lui? Îi este permis sa aiba un serviciu secundar prin care sa se angajeze.

ascultatorii sau teles pectatorii sai si. Ei trebuie: Sa evite un real sau posibil conflict de interese Sa ramâna în afara oricaror asociatii sau activitati care le pot compromite integritatea sau le pot afecta credibilitatea Sa refuze daruri. Cu toate acestea. fata de colegii sai. În afara obligatiilor care incumba jurnalistilor. Sa fie vigilenti si curajosi în privinta responsabilitatilor pe care le au cei afl ati la putere. favoruri. fie cu promisiuni implicite sau explicite ca vor fi rasplatiti. pentru a încuraja integritatea si onestitatea unui jurnalist trebuie conceput si un sistem care sa îl protejeze fatade presiunile celor interesati sa le fie servite propriile interese. se consideranecesara . Pornind de la realitatea relatiilo r de reciprocitate între jurnalist si audienta. S-ar parea ca principiul independentei jurnalistului epuizeaza problematica inte gritatii sale. majoritatea codurilor privind profesiunea de jurnalist m entioneaza ca un principiu aparte pe cel al responsabilitatii. D. fie sunt terorizati cu amenintari dintre cele mai grave. tratamente speciale si sa evite servicii suplimentar e. servicii publice si servicii în organizatiile comunitatii da ca acestea pot compromite integritatea lor profesionala. în pericolul pierderii independe ntei sale trebuie luate în considerare si presiunile la care el este expus. implicarea în politica. Coruptia jurna listilor nu ar fi posibila fara concursul celor care corup. De aceea. Sa refuze orice tratament preferential celor care îsi fac publicitate sau care au interese speciale si sa reziste la presiunile de a fi manipulata stirea.Jurnalistii trebuie sa nu aiba nici o alta obligatie decât cea de a informa corect publicul. Jurnalistii sunt deseori tentati. de asemenea. trebuie atrasa atentia asupra pr esiunilor la care ei sunt expusi de catre cei care au interese vadite în relatarea într-o anumita maniera a informatiilor. sau dintre jurnalist si colegii sai. Daca de ign oranta în descifrarea corecta a unui subiect este responsabil doar jurnalistul. Sa fie circumspect cu cei care ofera informatii în schimbul banilor sau al servici ilor si sa evite sa plateasca pentru obtinerea stirilor. Responsabilitatea Jurnalistul trebuie sa fie responsabil fata de cititorii.

comunicarea mediatica. respect 82 .includerea acestui principiu de a carui necesitate toata lumea este convinsa. Exista. Termeni cheie doctrina autoritara. dr ept sau obligatie. ca mijloc de a redistribui p uterea. si nu de conotatia ei etica. Sa denunte practicile imorale ale jurnalistilor si ale sistemului mass-media. cinste. toleranta. integritatea. câteva norme la care jurnalistul ar trebui sa se oblige pentru a convinge ca este responsabil: Sa clarifice si sa explice modul în care sunt relatate stirile si sa invite publicul la un dialog despre comportamentul jurnalistilor. înteleg ere. doctrina responsabilitatii sociale. adevar. dar a carui punere în p ractica ramâne problematica. Sa aiba fata de sine aceleasi exigente ca si cele fata de alte persoane. compasiune. însa. comunicarea interpersonala. onestitatea. obligatia de a distribui informatia. independenta. Sa îsi asume greselile si sa le corecteze prompt. responsabilitate. Sa încurajeze revendicarile si criticile publicului fata de functionarea mass-medi a. Cum ar trebui sase manifeste responsabilitatea unui jurnalist pare sa tina mai mult de calitatea muncii sale. doctrina libertariana. doctrina liberala.

De ce independenta jurnalistului este o conditie morala necesara? 4.Analizati un caz de încalcare a deontologiei profesionale a jurnalistilor.Care sunt sarcinile jurnalistului în redarea adevarului? 3.Întrebari: 1.Care sunt valorile pe care se fundamenteaza principiul minimalizarii raului? 5. 83 .Care din doctrinele etice ale jurnalismului vi se pare cea mai îndreptatita si de ce? 2.

si nicidecum evaluarii individuale a unui profesionist. este etic ce e eficient în planul sanat atii si.Tema XIII Etica medicala Obiectivele temei: a) Sa întelegeti etica medicala ca o disciplina indispensabila statutului de profesionist în spatiul practicii medicale b) Sa va familiarizati cu diferite perspective prin care s-au propus modele etic e proprii profesiunii de medic c) Sa întelegeti nuantat termenii proprii eticii medicale pentru a putea participa la formularea si promovarea cerintelor etice ale profesiunii d) Sa cunoasteti principalele componente ale deontologiei acestei profesiuni Continut 1. Comportamentul lui etic pare irelevant p entru statutul lui de profesionist. fie al unor mentalitati. implicit. Daca. larg împartasita astazi în România. dar în realitate. eticul ar fi. Desi la prima vedere întelegerea statutului eticii medicale pare foarte simpla. Problemele etice par a fi acceptabile doar în mas ura în care ele pot fi normate juridic. disciplina în spatiul careia etica medicala se încadreaza. este acceptat c a tema. O parte dintre aceste propuneri vizeaza nu numai etica medicala. . Principalele teme ale unui cod de etica medicala 4. Sau. orientarile teoretice implica o circumscriere diferita a ariei de int eres specifice eticii medicale. con sideram nu numai legitim interesul fata de etica medicaladar si indispensabila o anume cons tientizare fatade obligatiile si posibilitatile pe care perspectiva etica le pune în evidenta ca nec esare profesiilor medicale. Aparent n-ar fi decât niste diferente de accent din cadrul aceleiasi pr oblematici. nu este moral ce s-a dovedit ineficient. totusi. Codul medical a) definitie b) modele etice c) componenta unui cod 3. într-o alta exprimare. este ca ceea ce conteaza în aprecierea unui medic este competenta lui profesionala. un subiect necesar aprecierii întregului sistem de sanatate. nu existaun consens asupra câmpului ei de interes si. evident. mai degraba. asupra pârghiilor prin care ea t rebuie sa se manifeste. Responsabilitatile etice ale corpului medical 1. reversul. fie ca efect al saraciei. ci si bioetica. În ciuda acestor obstacole. Definirea statutului eticii medicale 2. Definirea statutului eticii medicale Parerea. în ansamblul ei.

fie ele rodul studi ilor personale sau de grup ale unor specialisti. fie ca atitudini exprimate în cadrul dezbaterilor publi ce. 197 4. particulare în care luarea unei 84 . putem distinge trei întelesuri diferite ale eticii medicale: a) Etica medicalaeste un studiu asupra responsabilitatii morale a medicilor. b) Etica medicala este analiza cazurilor concrete. p 658) Personalul medical ar trebuie interesat în cunoasterea acestor reflectii. În ac easta variantaar fi vorba de punerea în evidenta a relatiei dintre problemele morale par ticulare care apar în relatia dintre pacient si medic si principiul responsabilitatii (Clouser D.Simplificând.

Preocuparea de a formula..decizii este foarte dilematica. Encyclopedia of Applied Ethics. scoate relatia doctor-pa cient din cadrele unei . El se disting e de juramântul medical (v. mult mai cu prinzator si mai detaliat) cât prin modul de aderare (cel din urma luând forma unei promisiuni solemne la care viitorul profesionist se angajeaza la începutul carierei sale). s-a propus un model asemanator celui al prieteniei.. de obicei. p 156). din aceasta perspectiva. 1985. a pacientilor. În formularea diferitelor coduri au fost propuse anumite modele e tice. Murray T. considerate ca esentiale pentru profilul moral al personalului medical. c) Cea mai frecventaîntelegere a eticii medicale este în varianta unui ansamblu de r eguli morale pe care profesionistii trebuie sa le respecte tocmai ca o conditie a stat utului lor de profesionisti. ar trebui safie conforme cu dezideratul de ansamblu al codului. Se considera ca deontologia constituie expresia cea mai elocventa a vointei de a întari aspectele morale ale unei profesii (Thouvenin D. responsabilitati si re guli ale practicii medicale care privesc activitatea clinicienilor sau a cercetatoril or în general si/sau cea a unei specialitati particulare. vol 3. schimba sau valida un cod medical devine. prin abordarea clinica a eticii medicale. Normele care urmeaza sa compunaun cod. (adaptare dupa Keyserlingk Edward. În aceasta acceptiune se are în vedere colaborarea d intre medic. Caracterul empatic al relatiei. r espectiv acela de a se conforma unui orientari specifice. dat fiind caracterul particularizat al fiecarei relatii între pacient si m edic. etician si jurist tocmai pentru a repera valorile relevante. principiile morale pertinente si eventualul lor conflict. a publicului si al altor profesii implicate în spatiul îngrijirii sanat atii. Codul medical a) Definitie Codul medical este ansamblu de standarde morale generale. p 23) si de aceea re tinem acest model ca fiind cel mai relevant pentru activitatea profesionistilor din spatiul medicinei. pentru a analiza argumentele. 1984). impus de ne cesitatea de a "întelege bolnavul". preocuparea principala. al unei iubiri moderate (Campbell A. presupozitiile si posibilele implica tii ale anumitor decizii (Arras J. b) Modele etice. si implicit boala de care el sufera. Anexa) nu atât prin continut (desi primul este. 2. Codul este formulat ca un corp de norme care urmareste ghidarea personalului med ical. 1982). Astfel.

implicarea cât mai mare în rezolvarea "cazului" au fost si sunt percepute drept conditii obligatorii. cel putin la fel de importante. Desi necesara. nu numai canu ar impune alte cerinte deontologice. ar trebui lasate în sarcina p acientului. dar prin însusi continutul lui ar putea crea confuzie. În ciuda bunelor intentii ale unui clinician. altfel. daca acest tip de etica ar fi si ngurul model recomandat. preluând decizii care. implicarea afectiva a medicului ar putea crea o dependenta exagerata a pacientului. o asemenea atitudine risca sa piarda dreapta masura si medicul sa devina excesiv de paternalist. Principalul repros care i s-a adus acestei abordari vizeaza vu lnerabilitatea ei fatade un numar prea mare de variabile care tin de personalitatea medicului.comunicari informationale centrate doar asupra simptomatologiei stricte si recla ma cunoasterea contextului bolii. nu numai o mai completagasire a cauzelor bolii. nemultumire si suparare date fi ind posibilele diferente între personalul medical (medici pe de o parte. astfel. între 85 . O aseme nea "apropiere" de pacient a fost si este una din cerintele importante ale deontologiei profesie i de medic în care devotamentul fata de bolnav. dar si o mai bunadirectionare în alegerea tratamentului. ansamblul situatiei pacientului. Beneficiile unei asemenea etici a prieteniei pot fi distruse de caracterul imprevizibil al unei relatii afective si de posibila incapacitate în a sustine prietenii egale cu tot pacientii. Daca respectam principiul autonomiei pacientului. asistente medicale pe de altaparte). de cunosti ntele si priceperea sa. permitând.

Acesta ar fi aspectul pozitiv al acestei abordari. Modelul etic propus prin abordarea religioasa impune fiecare norma în termenii une i obligatii religioase. Prin aceasta propunere. a intentiei unei anume actiuni. homeopatia. între profesionistii apartinân d unor culturi diferite. nu în ultimul rând. etica medicala. etica însa si e vazutaîn termenii unei stiinte. Atitudinea detasata. strict biologice. în întregul ei. asupra întelegerii însasi a relatiei cu pacientul care. tocmai în scopul protectiei pacientilor fata de pote ntialul pericol al unor remedii. Imperativul iubirii semenului cu un sentiment egal cu cel fatade sine si cel al caritatii se regasesc în obligatia de a-i ajuta nediscriminatoriu pe cei aflati în suferinta si a-i sustine cât mai generos în rezolvarea problemelor lor. Dacaputem socoti un asemenea model acceptabil în exercitiul anumitor specialitati (psihiatrie. sentimentele si gândurile lui se cer complet ignorate. lipsa de resp ect fata de aspectele spirituale. implicarea devotata în rezolvarea unui caz. tipica cerce tarii. Desi esentiala. acupunctura. intoleranta fata de posibilitate a unui tratament "alternativ" (ca de exemplu. "rece si egala". I se pot face multe reprosuri unui medic. devine interesant doar în mas ura în care personalitatea lui poate fi formalizata. Conform acestui model. Limita lui consta în extinderea exercitiului exactitatii stiintifice. astfel. devenind parte componenta a an gajamentului religios. În analiza unor subiecte specifice de etica m edicala din perspectiva religioasa se regasesc influentele unor religii foarte diferite prin valorile pe care le propun. a anticiparii "efectelor duble" si. Este vizata evaluarea cât mai exactaa riscurilor si b eneficiilor pe care noile tratamente le pot avea. de exemplu) el este nerelevant pentru altele (ca de exemplu pentru chirurgie). Proprie mai cu seama cercetatorilor în medicina. iar componentele vietii morale sunt reduse la explicatii genetice. Rezolvarile unor dileme etice în spatiul medical sunt propuse în functie de în telegerea sensului vietii. abordarea stiintifica a modelului eticii medicale se concentreaza îndeosebi asupra descoperirii unor noi tipuri de tratamen t si a noi metode si aparate de diagnosticare. dar cel ca nu si-a iubit îndeajuns pacientul ar f i greu de evaluat. osteopatia). boala lui poate fi rezolvata în standarde le rigorii stiintifice. ea nu poate fi normata. religioase (nestiintifice) ale vietii unui pacient sunt doar câteva di n trasaturile care compun acest posibil model de comportament etic. nu în ultimul rând. nelinistile unui pacient. a semnificatiei deciziei într-un caz în care principiile diriguitoare fie ca .medici de diferite specialitati (comportamentul unui chirurg fata de pacientul s au este fatalmente diferit de cel al unui internist) si.

principalul criteriu al deciziilor de etica medicala este dependent de ceea ce v izeaza o legislatie în ansamblul ei.nu sunt evidente. Din aceasta perspectiva sunt întarite drepturile "celor slabi" de a nu fi exploatati si victimizati de catre alti indivizi. Posi bilul pericol al unei astfel de abordari sta în respingerea. uneori fanatica. în opacitatea fatade beneficiile evidente ale unei alte solutii de cât cea pe care am accepta-o din cau za apartenentei la o anume convingere religioasa. duce la încadrarea situatiei etice în contextul mai larg al semnificatiilor unei vieti. subiectele de etica medicala sunt analizate în termenii nor melor juridice. în state dictatoriale (ca Germa nia nazista sau tarile comuniste) prin abordarea legala a situatiilor etice medicale este impusa "vointa de stat". Meritul perspectivei religioase este acela ca prin reperele pe care ea le propun e. Tratamentele psihiatrice ale dizidentilo r din perioada comunista. fie ca lipsesc. a principiilor echitatii. Martorii lui Iehova. Prin abordarea legala. nu accepta transfu zia si transplantul. În varianta unei societati democratice. sau chiar de catre stat. de exemplu. de grupuri. Sociologii sustin ca si în cadrul eticii medicale pentru luarea anumitor decizii sunt relevanti 86 . desi erau sustinute legal ca solutii medicale etice nu faceau decât sa faciliteze aservirea. sterilizarea în Germania fascista sau interzicerea avorturilor în anumite tari comuniste. a unui alt punct de vedere . recunoasterea egalitatii tuturor membrilor în fata legilor acelei societati. Daca în societatile democratice abordarea legala reclama o cântarire pro si contra a argumentelor unor decizii etice medicale. recunoscute de o societate la un moment dat. expresia dictatoriala a unei ideologii. respectiv de asigurarea armoniei. Contributiile legaliste în cadrul eticii medicale au subliniat importanta respectarii drepturilo r omului.

ci ca aspe cte ne-rationale ale comportamentelor noastre. M. ca de exemplu cel al respectului pentru viata. c) Componenta unui cod În codurile contemporane sunt specificate trei tipuri de ob ligatii: standarde. Standardele prescriu anumite virtuti. Sunt coduri care subliniaza în mod special necesitatea unei anume tras aturi (ca.1981). Este facilitata. Caile prin care ele trebu ie aplicate sunt specificate prin intermediul regulilor specifice. Este caz . compasiunea si. însa. Uneori numirea însasi a pri ncipiului. el ramânând ca fundam ent al întregului cod. în realitate aceste abordari nu au impus într-un mod independent . În acest caz toate virtutile care fundamenteaza încrederea dev in obligatorii. 1995).factorii sociali ce caracterizeazanu numai relatiile interpersonale ale indivizi lor. un anumit cod. Alteori. posibilitatea de a întelege atitudinile personale sau ale celorlalti prin componentele lor emotionale si aspectele nonintelectuale ale psihicului. alte coduri pun în discutie conditiile unei virtuti (de exemp lu. discretia.. Ele s-au influentat reciproc sau au determinat includerea unor norme specifice. aceasta putând fi producatoare prin ea însasi de rau si boala. integritatea. nu mai este necesara. devotamentul. Rationamentele etice sunt re cunoscute ca facând parte din ansamblul atitudinilor psihice. competenta. Distincte teoretic. Prezenta principiilor într-un cod are un rol orientativ. (Bayles M. O astfel de abordare tinde sa nege existenta vreunui scop rati onal al eticii medicale. sinceritatea. exista un acord privind necesitatea încrederii ca fundament al relati ei doctor-pacient (Spicer C. de pilda. compasiunea). de evenimente speciale petrecute în copilarie. ci "produsul determinarilor sociale". de influentele de mediu. principii si reguli. Prin perspectiva psihanalitica a eticii medicale este pus în evidenta modul în care se dezvolta atitudinile personale fata de subiectele morale. un principiu se subordoneaza unui alt principiu. Virtutile prom ovate sunt onestitatea. determinata de inf luente în afara oricarui control. nu neaparat pasionale. nu în ultimul rând. În general. dispozitii sau trasaturi de caracter pe ca re un medic trebuie sa le aiba sau viciile pe care el trebuie sale ocoleasca. În varianta marxista a perspectivei sociologice individul nu este vazut ca fiind "purtator a utonom de valori morale". trasaturi dependente de personalitatea fiecaruia. astfe l. dar si trasaturile unei întregi societati. Partea negativa a acestui tip de abordare este repreze ntatade propunerea de a gândi etica medicala ca o manifestare complet relativista. sinceritatea). D.

de obicei. Este legitim sa furnizezi. în jurul urmatoarelor teme: I. sau care sunt obligatiile unu i medic de a pastra sau nu confidentialitatea bolilor si tratamentului unui pacient sunt. acolo unde ele exista. de pilda. de fapt o consecinta a respectului fata de autonomia persoanei. codurile nationale de etica medicala. 87 .ul respectului fata de decizia pacientului. fara consimtamântul pacientulu i. teme concrete care se regasesc în normele unui cod. Cui trebuie. Principalele teme ale unui cod de etica medicala Pastrându-si specificitatea. Subiecte care privesc relatia dintre pacient si corpul medical: Tema paternalismului. încredintata decizia asupra tipului de tratament al unui bolnav în incapacitate temporala de discernamânt. de regula. Cele mai frecvente componente în continutul unui cod sunt regulile care privesc un comportament specific. Este moral acceptabil ca doctorii sa ia decizii în beneficiu l pacientilor lor faraconsimtamântul acestora? Cine poate decide ce e în interesul pac ientului în cazul unui dezacord între pacient si doctorul sau? Atât timp cât este respectata deciz ia unui pacient este relevant din punct de vedere moral daca e vorba de un refuz al trat amentului sau de cererea expresa de a i se prescrie un anume tratament? Tema confidentialitatii. formuleaza reguli care se concentreaza. 3.

Subiecte privind viata si moartea Este avortul vreodata justificat. Subiecte privind interesele pacientului si interesele celorlalti Trebuie întotdeauna ca un medic sa considere interesele unui anume pacient ca fiin d prioritare fata de interesele celorlalti sau câteodata interesele celorlalti pot s a prevaleze? Daca da. de ce? Ce înseamna. Când si în ce conditii pot copiii sa decida asupra metodelor de tratamen t care li se aplica? În ce stadiu al dezvoltarii lor li se poate acorda dreptul de a decide sin guri asupra modului în care sa fie tratati medical? Cui sa i se acorde responsabilitatea unor decizii în numele lor care nu le pot lua. daca da. în ce cir cumstante. fatului sau al copilului proaspat nascut diferit de s tatutul unei fiinte mature? Daca da. putem conside ra moartea creierului echivalenta cu moartea în sensul comun al termenului. si cine poate sa fie acea persoana? Pot fi bolile mentale un motiv su ficient pentru a i se administra unui astfel de bolnav un tratament pe care el îl refuza? Poate fi ignorata autonomia persoanelor vârstnice prin decizii luate în interesul lor? Dacada. de fapt. de ce? Este vreodata justificat sa ucizi vreun pacient? Este moral sapermiti ca un paci ent saîsi prefere moartea? Este relevanta moral distinctia între a permite cuiva sa renunte la propria viata si sa ucizi? Daca da. în ce circumstante si de ce? Asemenea tensiuni se pot naste la aparitia necesi . a muri? Când celelalte parti ale corpului sunt sustinute în viata prin conectarea la anumite aparate. care sa fie criteriul stabilirii acestui transfer de responsabilitate si de ce? În ce fel poate cineva sa decida în numele bolnavilor afectati mental. situatia pacientilor aflati într-o persi stenta sau permanenta "stare vegetativa"? Cât de mult si de ce poate fi un doctor obligat sa sustina în viata un pacient ale carui sanse de însanatosire sunt foarte mici? Ce semnalmente trebuie considerate ca fiind esentiale pentru a declara ca un pacient este "însanatosit"? III. cum si de ce? II. în ce circumstante si de ce? Când apar te nsiuni între interesele mamei si cele ale fatului (copilul înca nenascut) cum pot fi ele so lutionate? Este statutul embrionului. ca de exemplu. în ce circumstant e si de ce? Tema onestitatii si a înselaciunii. si a respiratiei? Car e sunt obligatiile morale ale doctorului în cazul unui pacient diagnosticat ca fiind permanent incons tient dar al carui creier nu este mort.informatii aflate de al acesta în timpul unei consultatii? Dacada. temporar sau permanent. Daca un membru al corpului medical poate samin ta un pacient sau sa îl însele în vreun fel? Când si de ce? Tema deciziilor medicale în cazul pacientilor cu o autonomie incompleta sau deficitara. moarte în care se c onstata încetarea activitatii nu numai a creierului dar si a inimii.

cine trebuie sa fie cei responsabili de o astfel de ration alizare? 4. Responsabilitatile etice ale corpului medical 88 . la fel cum strategiile de prevenire a bolii pot conduce la conflicte de interese ale celor care sunt actualmente bolnavi fata de interesele celor care sunt sanatosi. Trebuie ca medicii sa participe la o astfel de rationalizare ? Dacada.tatii unei interventii chirurgicale neprevazute si foarte urgente. Exige ntele învatamântului medical. impun deseori ca "practica" viitorilor specialisti sa se faca cu riscul lezarii intereselor pacientului. În acelasi context se înscri u cercetarile medicale în care interesele de viitor ale pacientilor pot fi în conflict cu interese le lor de moment. dupa ce criterii? Daca nu. Apar frecvent tensiuni între interesele unui pacient anume si interesele celorlalt i pacienti când se pune problema rationalizarii unor resurse limitate de medicamente sau alte materiale medicale. universitar sau postuniversitar.

modificat în 1968. A. 164 se arata ca este interzisa orice forma de discriminare din motive de mostenire genetica.Ca raspuns la interogatiile prezentate anterior s-au formulat principii si regu li care compun codul deontologic al profesiilor din spatiul medicinei. Conform intentiilor declarate în preambul. Consimtamântul În vederea respectarii libertatii persoanei. sociale sau politice. 1983 si 1994). Sun t exceptate situatiile în care trebuie evitate tulburari ereditare grave legate de sex. Acest principiu se coreleaza cu cel al acordarii asistentei medicale tuturor pac ientilor indiferent de particularitatile lor biologice. este interzisa discriminarea care s-ar putea face prin utilizarea tehnicilor de procreere asistata în scopul selectiei sexului viitorului copil. comportament sexual. În art. el st ipuleaza datoria ca între medic si pacient sa nu se interpuna consideratii de afiliere politica. Prioritatea fiintei umane Prin acest principiu se stipuleaza ca interesele si bunastarea fiintei umane tre buie sa prevaleze asupra intereselor societatii sau ale stiintei. D. origine etnica. trebuie sa se asigure accesul echitabil la îngrijirea sanatatii. aceste norme difera de la un cod la altul. nu numai în succesiunea lor istorica. dar si în functie de diversitatea societatilor contemporane. 1948. Prin normarea etica a practicii medicinei se urmareste respectarea drepturilor si lib ertatilor fundamentale ale omului. cap IV al Conventiei din seria Tratatelor Europene nr. am ales în identificarea principiilor eticii medicale Conventia pen tru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane cu privire la aplicarea biologi ei si medicinei. C. B. responsabilitatile etice al corpului medical sunt concepute astfel încât prin îndeplinirea lor sa fie respectatademnitatea umana. nationalitate. Accesul echitabil la îngrijirea sanatatii Luându-se în considerare cerintele de sanatate si resursele de sanatate. vârsta. sex. În functie de presu pozitiile acceptate. capitolul 2 al acestei conventii este . boala sau infirmitate. În acelasi capitol. conventie care face parte din seria Tratatelor europene (nr. Datoritafaptului caa fost ado ptat de un numar de tari europene. 164) si pe care Român ia a semnat-o la 4 aprilie 1997. 11. 14. statu t social. rasa. credinta. Nediscriminarea Asa cum a fost formulat acest principiu în codul (sub forma de juramânt) adoptat de Asociatia Medicala Mondiala (Geneva. la art.

a) Ca regula generala O interventie în domeniul sanatatii poate fi facutanumai dupace persoana respectiv a si-a dat consimtamântul în mod liber si în cunostinta de cauza. 89 . Opinia minorului va fi luata în considerare ca un factor determinant. b) Protectia persoanelor incapabile de a consimti 1. numai în beneficiul direct al acesteia. aceasta poate fi facutanumai daca este autorizata de cei care îl reprezintasau de catre o persoanasau un organ prevazute de lege. 2. un minor nu are capacitatea de a consimti la o interven tie. Daca. potrivit legii. Acestei persoane trebuie mai întâi sa i se furnizeze informatia corespunzatoare refe ritoare la scopul si natura interventiei. cât si la consecintele si riscurile acesteia.integral rezervat regulilor privind consimtamântul. proportional cu vârsta sau gradul de maturitate. Poate fi facuta o interventie asupra unei persoane care nu are capacitatea de a consimti.

fara un asem enea tratament. dreptul la informare obligaca orice persoanasa aibaacces la informatia privind s anatatea sa. as putea vedea sau auzi. Acest vechi principiu se regaseste si în Juramântul lui Hipocrate care se obliga ca toate cele ce în decursul exercitiului sau în afara exercitiului artei mele. stabilirii sexului. medicului i se cere sa furnizeze toate informatiile legate de starea sanatatii pacientului. (fertilizarea i n vitro). ar putea rezulta consecinte grave pentru sanatatea ei.3. clonarii. F. Viata privata si dreptul la informare a) Articolul 10 din cap. persoana în cauza va lua parte la procedura de autoriz are. Pr ivind acest din urmasubiect stipulatiile precise se adauga celor care completeaza necesitatea co nsimtamântului . Daca. c) Protectia persoanelor cu tulburari mentale O persoana cu tulburari mentale grave poate fi supusa. responsabilitati legate de transplant. un adult nu are capacitatea de a consimti la o interven tie din cauza debilitatii sale mentale. potrivit legii. le voi retine pentru mine. si. socotind ca toate acestea au dreptul la ce l mai deplin secret. poate fi f acuta imediat orice interventie medicala în beneficiul sanatatii individului respectiv. Drept consecinta. III al conventiei obliga la respectarea confidentialita tii actului medical ca expresie a respectului fatade viata privata. a unei boli sau datorita unui motiv similar. Responsabilitati privind prelevarea de organe Progresele tehnice înregistrate în ultimii ani au adaugat noi responsabilitati care revin corpului medical privind posibilitatea reproducerii artificiale. În masura în care este posibil. codul de la Geneva impune respectarea secretului chiar dupa moartea pacientului. privind viata semenilor mei si care nu trebuie divulgate. d) Situatia de urgenta Daca din cauza situatiei de urgenta consimtamântul nu poate fi obtinut. une i interventii destinate sa trateze tulburarile ei mentale numai daca. nu în ultimul rând. fara consimtamântul ei. intervent ia poate fi facuta numai daca este autorizata de reprezentantii sai sau de catre o persoana sau un organ prevazute de lege. b) Daca din dreptul la viata privata decurge obligatia confidentialitatii actului medica l. E. în mod special daca acesta le reclama. Accentuând necesitatea confidentialitatii.

art 19) b) Privind interzicerea câstigurilor financiare din utilizarea unei parti a corpul ui omenesc s-a hotarât ca daca în cursul unei interventii se preleveaza orice parte a corpului omenesc. ca atare câstiguri financiare. sa împart cu el bunurile mele si sa îi asigur toate nevoile în caz de lipsa . Respectul fata de colegi Responsabilitatile legate de cooperarea între membrii corpului medical nu mai sunt astazi normate în nici un cod.(donatorului) si. o traditie car e începe cu Hipocrate care jura sa socoteasca ca pe egalul parintilor mei pe acela care m-a învatat arta medicinei. În nici un caz corpul omenesc si partile sale nu vor ge nera. interzicerea câstigurilor financiare din utilizarea un ei parti a corpului omenesc. cap. VII) G. sa consider 90 . (Conventia amintita. (Conventia amintita. aceasta poate fi stocata si utilizata în alt scop decât cel pentru care a fost prelevata numai daca acest lucru este facut în conformitate cu o informare corespunzatoare s i cu procedurile de consimtire. cap. Ele se înscriu în traditia practicii medicinei. a) Respectul vietii impune ca regula generalacaPrelevarea de organe si tesuturi de la o persoana în viata în scopul unui transplant poate fi facuta numai în beneficiul tera peutic al primitorului si numai daca nu sunt disponibile organe sau tesuturi corespunzatoa re de la o persoana decedata si numai în eventualitatea în care nu exista alta metoda terapeutica alternativa cu eficienta comparabila. mai ales. VI.

Care sunt componentele unui cod? Argumentati rolul fiecarei componente. principalul angajament al profesiei de m edic. discretie. cel al respectului absolut fata de viata. onestitate. Cine poate decide în locul persoanelor incapabile sa-si exprime consimtamântul? 4. lectiile prin grai viu si tot r estul doctrinei copiilor mei. Este confidentialitatea o regula care nu suferaexceptii? Argumentati raspunsul. Astfel. standarde. profesionalismul este si principala datorie morala. Competenta Competenta. copiilor maestrului meu si tuturor discipolilor care s-a u înrolat si au depus juramânt sa slujeasca legea medicala si nu alta. competenta. integritatea. onestitate. empatie. confidentialitate. Aceste responsabilitati (recunostinta fata de profesori si considerarea colegilo r ca niste surori si frati. Juramântul de la Geneva) trebuiau sa înlesneasca. paternalism. 3. riscuri. sa împartasesc preceptele generale. 2. compasiune. sinceri tate.copiii lui ca pe proprii mei frati si daca doresc sa studieze aceasta arta sa îi înv at fara întelegere scrisa si fara plata. H. principii. demnitate. profesionistul din aria medicinei trebuie saactioneze. Precizati principalele teme ale unui cod medical. De ce respectul fata de colegi este o datorie etica pentru corpul medical? 91 . reguli. în interesul deplin al pacientului. 5. prin felul în care sunt rezolvate problemele pacientilor. în toate împrejurarile. în cazul medicinei. nediscriminare Întrebari: 1. se mas oara. autonomia persoanei. prin solidaritate a în exercitiul profesiei si prin sustinerea ei morala. beneficitate. obtinutaprin studiu teoretic si practica îndrumatade profesori. Termeni cheie: cod. devotament. Îndeplinind ansamblul responsabilitatilor moral e.

University of Pittsburg Pr ess.. Stephan.671-682 Almond. Polity P ress. pp. Wadsworth. în Ethical Issues in Profe ssional Life. 1998. "Rights". si Childress J. Lawrence (ed. J. ed. R. Paris. Belmont. Brenda. Bucuresti. 1996. A. în Encyclopedia of Applied Ethics. Ed.. 1990 Aristotel. 1994 Bayles. 1999 Bobbio. Medias et Societé. 113-120 Bayles Michael. J. Londra. Cambridge. 1988. Ethics and the Professions. Principles of Biomedical Ethics.. Sissela. Oxford University Press. Prentice H all. 1991 Bird. Study Guide. "Professional Ethics". The Relationship between Ethics and Public Service . Blackwell. 3 . 1981 Bailey. Sarah Verone. Norberto. 259269 Appelbaum. New York.) Encyclopedia of Ethics. 6. în Journal of Bus iness Ethics. pp. Boston.1988 Balle F. Academic Press. In Praise of Meekness. New Jersey. vol. (ed). Michael. Oxford University Press. în Public Admin istration and Democracy. 1-13 Black J. Steele B. 1994 Becker.. Professional Ethics. Lies for Public Good în Ethical Issues in Professional Life. Hamend. Timo. Editura stiintifica si enciclopedica.si Waters. Peter Singer (ed. pp. David si Lawton. Allyn and Bacon. A Handbook with cases Studies. 1988. Montchrestien. pp. Traducere Stella Petecel. 1982 Airaksinen. Freedom of Expression. ed.). Airaksinen. The Professional-Client Relationships. The Nature of Management Moral Standards . F. Wadsworth. 150-156 92 . Ethics of Coercition and Authority. 1988. Martin. CT: Garland. Syracuse University Press. Essays on Ethics and Politics. Callahan. 1991 Berger F. Belmont. A Companion to Ethics. 2000 Bok. Callahan.Bibliografie American Society for Public Administration (ASPA). Etica Nicomahica. Doing Ethics in Journalism. Barney R. CA. Timo. Public Administrators. 1965 Beauchamp T.

Humanitas. Culture. 1982 Buckler. Milton. Agnes. Is Higher Education a Prerequiste of Profession? . 1990 Frideman si Zile. P. Michael. 80. 1996. în The Monist. Cambridge.. H.. (5). The problem of Political Morality. Management. Tasks of Leadership. Duckworth. în International J ournal of Applied Philosophy. Chichester. în New York Times Magazine. London. Law Review 32. Pour une éthique de l'information. 1999 Druker Peter. 1982 93 . Society and the Media. 1972 Dworkin. Wisconsin. Methuen. A. 1988 Clouser D. 1994 Daniels N. pp. Ethical Issues in Professional Life. vol 13: 2. Ethics for Public Managers. Taking Rights Seriously. 1978 Engelhardt Tristram.Boris Libois. 1979 Dworkin. 1995 Gurvitch M. Cornu D. Independent Sector. Bucureti. S. S inger (ed). Gerald. 1991 Heller. Just Health Care. 1985 Davis. Cambridge University Press. Greenwood Press. New York. Principles of Health Care. Harold F. Médias .). John. Labor& F ides. London. în Dictionnaire d'éthique et de philosophie morale. Willey. 1974. Washington DC. What is Medical Ethics?. în A Companion to Ethics. 1. Geneve. New York. 1 996 Bowie N. September. Oxford University Pre ss. Avebury. pp 657-660 Coady. Marile doctrine morale. Harvard University Press. New York. 1970 Gillon G. Ronald. 19 86 Gortner. The Foundations of Bioethics. Prentice Hall. 13. Paris. The Social Responsibility of Business is to Increase the Profit . Annals of Internal Medicine. 1994 Gortner. 56. Brookfield. Cambridge. Carol. In a Different Voice: Psychological Theory and Women's Developm ent. MA. General Ethics.. Mass. Matthew Bender. 1982 Grenier. Blackwell. 1988 Gilligan. 1994. C. (ed).. Dirty Hands. USA. Politics and the problem of dirty hands . Oxford University P ress. Understanding lawyer's ethics. PUF. 1964 Friedman. NJ. Pan. Londra. Business Ethics. Callahan. March. Englewood Cliffs. Paternalism . 1986 Freedeman. Journalisme et verité. 373-383. nr. Joan (Ed. Soviet legal profession: Recent developments in law and practic e .

A Study of the Loss and Recovery of Public and Pr ivate Trust. Stuart. Critica raiunii practice. (editori). 1999 Mill. Comportament organizational . Adrian (ed). Teorii ale dreptatii. John Stuart. Utilitarismul. Second Edition. Ed. Lawrence. Mihaela. Cap. Ed. Despre femei. Peter & Rainbolt. 1981 Harris J. Editions La Decouverte et Syros. ed. All. Alternative.. 1998 Kant. în Luban (ed) The good Lawyer. politica si etica. Ethical Foundations and Imperatives of Public Management Mercier Samuel. R. natura si morala. After Virtue: a Study in Moral Theology. New York. traducere de Catrinel Plesu. Bucuresti.M. Filosofia în haine de gala. 1996 94 . Gary. Bucur esti. Alternative. Editura Economica. 1998 McKinney B. Ethics. 1994 McIntyre. 1995 Miroiu. Stiintifica. London. Adrian (ed. 1995 Miroiu. New York. Hare. P aris. Public and Private Morality . Bucuresti. HarperCollins Publishers. în vol. George. Routledge and Kegan Paul. Humanitas. Bucuresti.).1995 Miroiu Adrian. Jerome si Howard C. Bucuresti. Alternative. Cambridge Univerity Press. 1978. Dreptatea si fericirea. Etica aplicata. Bucuresti.. Moral Thinking: Its levels. Praeger Publishers. Bucuresti. 1985 Held D. Method and Point. Convenio. Frames of Deceit. Stiintifica. Immanuel. 1998 Miroiu.. Hugh (ed). L'éthique dans les entreprises. 1981. Buc. Mihaela si Miroiu. The Value of Life. Bucuresti. Alisdair. P. Public and Private Morality. Oxford University Press . Adrian. Cambridge. Context of administration. Westport.Hampshire.. 1997 McInerney. 1998. St. Putere. All. în româneste: Tra tat de morala. Hampshire. 1993 Johns.. 1972 La Follette. Immanuel. The division of moral labor and the role of the lawyer. Bucuresti. 1994 Miroiu. Public Administration Balancing Power and Accountability. Blackwell. Întemeierea metafizicii moravurilor. 1 972 Kant. Ethics in Practice. 1983 Johnson. Alternative.

Practical Ethics. Ethical discretion in lawyering . 1996.T. Editura "Trei". Goods and Virtues. K. Acting in Principle. Bucuresti. Alternative. Bla ckwell. Clarendon Press. 1971 Schramm W. 1995. Social Responsabilities and Soviet Communist Concepts of what the Press Should Be and D o. (ed). Philip. The Authoritarian. 354-365 Taylor Charles. R. 1976. Oxford. American Viewpoint. 1989. 1979 Slote. 1987 Solomon. 1083. Kantian Ethics. în A Companion to Ethics. 1999 Montefiore. Neil. Business Ethics . Onora. Harvar d. Valentin. 175-185 Parfit D. Alan si Muresan. Cambridge University Press. 1988 Singer. A Companion to Ethics. (ed). pp. John. 1996 Singer P. pp. Sources of the Self. 1996 Offen. Chapel Hill. Vesnice întrebari (Mortal Questions în original. 1984 Petit. 1979). Commentary on Code of Ethics of Direct Selling Association . (ed). Simon and Schuster Macmil lan Solomon. A Theory of Justice. 1998 Muresan. The Ethical Basis of Economic Freedom. 1988 Rawls. Minima moralia. 1996. P. Valentin (editori). in A Companion to Ethics. Blackwell. Columbia University Press. Bucuresti. MA: Harvard University Press. Harvard Law Review. si Hanson. Alt ernative. Bucurest i. Singer (ed).Miroiu. Londra. Appendix: Codes.. Peter Singer (ed). Bucuresti. Blackwel l..). Bucuresti. Andrei. în vol. 230240 Plesu. New York. Mihaela. 1983 Spicer C.. pp.1995 Nagel. University of Illinois Press. Valorile si adevarul moral. în Encyclopedia of Bioethics. All. University Press 95 . Blackwel l. New York. Cambridge. Onora. Cambridge. Singer (ed).. Filosofia morala britanica. (ed. Reich. Cartea Româneasca. pp. Thomas. New York. Four Theories of the Press. W. Libertarian. Robert. Cambridge. The making of Modern Identity. in A Companion to Ethics.: It s Good Business. 1991. Oxford. Reasons and Persons. NC. 2 74-275 O'Neil. Inc. Clarendon Press. 1975 O'Neill. Michael. Harper and Row. oaths and directives related to bioethi cs . P. Societatea retro. 1974 Simon. M. Chicago. Consequentialism. Urbana.

pp. Bucuresti. 102-108. Salvatore. Routledge. I dilemi del pluralismo: democrazia reale e d emocrazia possibile. Introducere în etica. Cambridge University Press. Questions d' éthique. London. în Public Administration Review . J. 44 (2). Philosophy and Publ ic Affairs. Simone. York. Etica e politica. 55-75 Williams. The problem of Dirty hands . ed. The Need for Roots.Tur M. Bernard. Veca. . 1984 Wundenburger. Presses Universitaires de France. Political action. 1989 Walzer.. Garzanti. 1973. Alternative. 2. Journal of Professional Legal Educatio n. Michael. Politics and Moral Character . 1952 Williams. nr 217. în Public and Private Morality. Stuart Hampshire. 1993 Willbern. Jacques. Weil. 1993 96 . An introduction to lawyers' ethics . Bernard. 1978. Types and Levels of Public Morality .

distorsiona sau manipula informatia. 3.În prezentarea unor dispute de opinii. refuzând sa-si subordoneze discursul publicistic oricaror intentii propagandistice ori tendintelor de discriminare pe criterii de rasa. p rincipiul echidistantei si al impartialitatii.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are datoria de a nu difuza inf ormatii false sau insuficient verificate. nu va injuria s i nu va defaima persoane sau institutii. în toate situatiile controversate. apartenenta etnica sau sex. Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune nu va considera drept cenzura viza profesionala.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are obligatia de a refuza oric e ingerinta si presiune politica. cu exceptia situatiei când S.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune îsi va asuma întreaga responsabili tate asupra continutului si formei mesajului sau publicistic. 1. statut economic sau profesional. declarat sau mascat. pentru respectarea dreptului la informare al ceta teanului. de natura politica sau sociala.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune nu va calomnia. semnalând orice tentativa de acest g en. . 2. . ziaristul de la Societatea de Radiodif uziune va asigura prezenta partilor reprezentative implicate. . Pentru verificarea informatiilor.Cenzura este interzisa. accidental. 2. drepturi 1. 4. . sociala sau economica facuta cu scopul. responsabilitati. ..R. Îndatoriri. de a ascunde. în cazul în care aceste recomandari si opinii au un caracter profesional si nu aduc atingere libertatii de informare sau libertatii de expresie a cetateanului. 3.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune militeaza pentru folosirea si rostirea corectaa limbii române. -Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are datoria de a milita pentru jus titie. religie.R. are corespondent propriu. a limbilor minoritatilor nationale si a limbilor straine în care se e mite. democratie si armonie sociala. 6. se vor folosi mai multe surse independente (mi nimum doua surse).Anexe CODUL DEONTOLOGIC AL ZIARISTULUI DIN SOCIETATEA ROMÂNA DE RADIODIFUZIUNE Principii generale. opinia si recomandarile superiorilor sai ierarhici. informatiile prezentate se dovedesc eronate. ziaristul . El va folosi. 5. . . În cazul în care.Ziaristul din Societatea de Radiodifuziune are ca obligatii respectarea ade varului faptelor relatate si slujirea interesului public.

7. în functie de importanta erorii. în conditiile legii.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are datoria de a-si structura mesajele publicistice cu corectitudine si acuratete. SRR va acorda. 97 .Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune nu va utiliza mijloace ilegale sau imorale pentru a obtine informatii. 9. dreptul la replica. 8. astfel încât ele sapoata fi întelese în mod clar de catre public. . . conform legii. . în cel mai scurt timp si în conditii similare cu cele ale informatiei init iale. rectificarile cuvenite. .este dator sa aduca.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune va face o distinctie neta între informatie si opinie pentru a nu influenta în mod partizan judecatile de valoare ale publicului si va aplica principiul corectitudinii în cazul informatiei si al onestitatii în cazul opi niei. Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune este dator sa respecte confidential itatea sursei.

15. anu nturile mesajelor. daca faptele lor afecteaza viata cetateanului. catastrofele. 12.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune nu va produce. integritatea psiho-fizica a cetateanul ui. propagandistic ori publicitar.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are obligatia sa nu utilizeze în structura discursului sau publicistic impulsuri audio subliminale de natura electronica. adevarul asupra evenime ntelor si situatiilor pe care le relateaza. -Incitarea la violenta. justifica. Statutul de persoanapublica. . o investigatie jurnalistica extinsa si în sfera vietii private a celor în cauza. . 16. c e pot influenta. pent ru a proteja sensibilitatea publicului. 18. crima. familiala si privata. în conditiile legii. prin selectia. armonizându-si coerent activi tatea publicistica cu aceste politici. . defaimare. suferintele de orice fel. 10. discernamânt si bun simt episoadele de violenta. -Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are datoria de a proteja secre tul profesional si interesele legale ale Societatii. ura. 17.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are datoria de a respecta dre ptul la viata intima. . . 14. a actiunilo r si persoanelor constituie grave abateri de la conditia de ziarist profesionist. ce ar distorsiona perceptiile si asteptarile ascultatorilor. Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune nu va permite ca între titlurile. precum si functiile care presupun un impact public. 13. vulgaritate. haos. . stirilor si emisiunilor elaborate de el si continutul acestora sa se stabileasca o contradictie. încalcare a drepturilor la o viata privata nu-si gasesc locul în emisiunile SRR. favoriza sau s timula panica populatiei.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune îsi construieste imaginea si îsi d obândeste prestigiul prin calitatile sale profesionale si nu prin abuz de drept. reactia violenta a acesteia si orice forma de manipulare psihologica . montajul si structura finala a informatiilor prezentate. si dreptul la imagine al cetateanului. punerea într-o lumina falsa a proceselor sociale. 11. pornografi i.. -Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are datoria de a respecta stra tegia editorialaa Societatii si a departamentului din care face parte. dezordine. Distorsionare voita. -Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are datoria de a trata cu dece nta. fara acordul prealabil al persoanei în cauza.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are obligatia de a nu modific a. El nu va folosi calitatea pe care o detine si accesul la microfon pentru solutio narea unor probleme personale.El nu va folosi înregistrari ale convorbirilor private.

înauntrul Societatii.-Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune va respecta disciplina redactional a si controlul ierarhic redactional. .Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are datoria de a respecta si de a proteja imaginea Societatii. 98 . El nu va aduce critici si nu va comenta public deciziile superiorilor sai înainte de a fi uzat de toate drepturile de care beneficiaza. EI îsi va trata cu egal respect atât superiorii. santajul. traficul de in fluenta sunt infractiuni si descalifica profesional si civic pe acela care le înfaptuieste . 20. prin Regulamentul d e organizare si functionare a Societatii. colegii. 19. atât prin activitatile sale profesionale. . cât si prin prestatii le sale din afara acesteia. documente ori mate riale obtinute în exercitarea profesiunii sale. Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune va refuza orice oferta de a presta munci cu caracter publicitar. El nu va folosi în scopuri personale informatiile si documentele pe care le detine si nu va încerca saobtinadiverse avantaje.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune nu va favoriza concurenta nel oiala cu alte întreprinderi de presa prin vinderea sau cedarea de informatii. care sunt incompatibile cu regulamentele interne. ca si principiile de solidaritate ale muncii în echipa. Mita. cât si subordonatii. abuzul în serviciu.

iar în cazul în care acuzele se dovedesc nefondate . Si nu voi da. 23. el are dreptul la apararea propriei imagini. dupa puterea si judecata mea. de sprijinul si protect ia institutiei. pe toata perioada investigatiei. documente si materiale produse în perioada în c are a fost angajat al Societatii Române de Radiodifuziune. pe Asklepios. pe Higeria si pe Panacheia si luând martori p e toti zeii si pe toate zeitele. ma angajez sa duc la îndeplinire dupa puterile si judeca ta mea. care pot afecta buna desfasurare a actului j urnalistic. Jur sa socotesc ca pe egalul parintilor mei pe acela care m-a învatat arta medicin ei. copiilor maestrului meu si tuturor discipolilor care s-a u înrolat si au depus juramânt sa slujeasca legea medicala si nu alta.8/1996 privind dreptul de au tor. ca urmare a activitatilor sale profesionale. Voi dispune. dupa ce contractul sau cu ace asta a încetat. publica sau privata. sau în cazul în care i s-a deschis un proces penal ori civi l de catre un tert. oricine mi-ar ce .-Ziaristul din Societatea de Radiodifuziune are dreptul de a fi asistat jurid ic de catre societate în situatiile în care a suferit prejudicii materiale sau morale din partea altor institutii sau persoane. ziaristul din SR R are dreptul de a beneficia.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune are obligatia de a refuza anga jarea sa sub acoperire sau colaborarea acoperitacu orice serviciu de informatii sau structura similara. lectiile prin grai viu si tot r estul doctrinei copiilor mei. 21 . sustrage si folosi în s cop personal ori profesional informatii. 22. sa consider copiii lui ca pe proprii mei frati si daca doresc sa studieze aceasta arta sa îi învat fara întel egere scrisa si fara plata. sa împartasesc preceptele generale. acest juramânt si angajament scris. In cazul în care i se imputa erori de natura profesionala sau etica. efectuate în beneficiul Soci etatii.Ziaristul de la Societatea de Radiodifuziune nu va prelua. .Ziaristul de la Societatea Româna de Radiodifuziune are dreptul de a lucra l a adapost de orice fel de presiuni si ingerinte. JURAMÂNTUL LUI HIPOCRATE Jur pe Apolo. medicul. altfel decât în conditiile prevazute de Legea nr. sa împart cu el bunurile mele si sa îi asigur toate nevoile în caz de lipsa. ca regimul dietetic sa fie servit în fo losul bolnavilor si nu în dezavantajul sau spre raul lor.

sa îmi fie permis sa ma bucur de toate placerile vietii si ale artei. fie ei oameni liberi sau sclavi. De asemenea.re acest lucru. Daca voi îndeplini pâna la capat acest juramânt si îl voi onora tot timpul. Prin probitate si prin castitate îmi voi mentine curata viata si profesiunea mea. În orice casa va trebui sa intru. lasând aceasta practica profesionistilor. cele ce în decursul exercitiului sau în afara exercitiului artei mele. privind viata semenilor mei si care nu trebuie divulgate. sa mi se întâmple tocmai contrariul. evitând orice stricaciune vol untara sau act de corupere si cu deosebire. voi merge acolo numai spre binele bolnavilor. cu femei sau barbat i. 99 . as pute sau auzi. cinstit fiind pentru totdeauna de catre oameni. Toate a vedea tine mine. nu voi da niciodata unei femei un pesar abortiv. orice raporturi venale. Nu voi face talia la calculosi. Dar daca îl voi viola si voi deveni sperjur. un drog ucigator si nici nu voi lua initiativa sa sugerez vreodata altcev a. le voi pentru socotind ca toate acestea au dreptul la cel mai deplin secret.

la sfaturile mele ele se împaca. nationalitate. "Doamne! Eu sunt unica fiinta pe lume careia Tu i-ai dat o particicadin atotpute rnicia Ta: puterea de a condamna sau a achita pe semenii mei. credinta. boala sau infirmitatea. vârsta. Voi pastra respect absolut vietii. poruncilor mele ele se supun. Voi considera sanatatea pacientilor mei ca prima mea grija. Fac acest legamânt în mod solemn. Voi pastra cu sfintenie onoarea si nobilele traditii ale profesiunii medicale. Nu voi permite ca între datoria mea si pacientul meu sase interpunaconsideratii de afiliere politica. rasa. se despart sau îsi parasesc bunurile lor. la vorbele mele ele asculta. comportament sexual. Voi exercita profesiunea mea (arta mea) cu constiinta si demnitate. persoanele se înclina. chiar dupa moartea pacientului. liber si sub semnul onoarei Rugaciunea unui judecator aparuta în vechile Pandecte. În fata mea. 1983 si 1994 În momentul când voi fi primit în rândul membrilor profesiunii medicale: Îmi iau angajamentul solemn sa îmi consacru viata în serviciul umanitatii. chiar sub amenintare si nu îm i voi folosi cunostintele împotriva legilor umanitatii. statut social. origin e etnica. modificat în 1968. sex. Colegii mei vor fi surorile si fratii mei. la cuvântul meu ele alearga. Voi pastra pentru cei care m-au instruit recunostinta pe care le-o datorez.. Voi respecta secretul celui ce mi l-a încredintat. 100 . Juramântul de la Geneva Adoptat de Asociatia medicala Mondiala în 1948. de la începutul ei.

mizerabil ii. pe care tu ai creat-o. Prieten al adevarului si ghid pentru cei ce-l cauta. De hotarârea mea depinde destinul multor vieti. dupa dreptate. floarea care tâsneste din amaraciunea unei inimi umane. Ajuta-ma. nebunii si muribunzii. sa alin foamea si sa astâmpar setea lor. Sa fiu necrutator fata de greseli. când spini si palamida îmi vor rani picioarele. pe umerii mei! Ajuta-ma. de împarat si nici de frica lui sa întreb poporul: Baraba sau Iisus? Verdictul meu sanu fie o anatemadureroasa. moderat si blând. a caror fata se spala cu lacrimi de durere. în fata nevinov atiei si nici sa arunc ca Irod. Ce grea si teribila povara ai pus. bogati sau sar aci. toti s unt supusi. usile închisorilor se închid. tinerii. ci un mesaj care regenereaza. Ea sasece lacrimile vaduvei si sa înceteze plânsul orfani lor. desc his si umilit.La un semn al meu. acela care o împlineste. Ajuta-ma. samânta care încolteste. copiii. încununeaza fruntea mea. Tentatia sa nu ma atraga. o Duh al meu. când rautatea oamenilor va fi mare. când flacarile urii se vor aprinde s . mâinile mele. apa care spala. zdrentarosii. pentru ca sa fiu ministrul dreptatii. Doamne. ci sageata care indica traiectoria Legii . de umilinta si de dispret. cei care se vor naste. Doamne! Când momentele din viata mea vor fi umbrite. un cuvânt care reconforteaza. Doamne. Doamne. Nu-mi permite niciodatasa-mi spal mâinile ca Pi!at. Sentinta mea poate schimba saracia în belsug si bogatia în mizerie . Orgoliul sau mândria sanu macuprinda. cei fara credinta si fara nici o speranta în oameni. în urma condamnatului. a caror gura saliveaza. fara a avea pâine ca sa manânce. dar întelegator cu cei care gresesc. pentru societatea oamenilor. Unge. alungati. Sa fiu cel ce aplica legea. Doamne. ca eu sa fiu vrednic de aceasta înalta misiune! Maretia acestui oficiu sanu ma ispiteasca. de la nastere pâna la moarte. Doamne! Fasafiu drept si hotarât. Sa nu ma tem de Cezar. sau se deschid pentru libertate. haina de rusine. pe umerii celui batjocorit. Ajuta-ma. chinuiti. Sentinta mea sapoataaduce usurare celui mâhnit si curaj celui persecutat. cinstit si curat. legii pe care eu o reprezint si justitiei pe care eu o sim bolizez. dar înainte de toate. lumina care clarifica. dezmostenitii. iar când vor trece prin fata scaunului de judecatape care eu sed. Onorurile sa nu ma încânte si maririle desarte sa nu ma încurajeze. calcati în picioare. Fadin t oga mea o manta incoruptibila! Pana mea sa nu fie pumnal care raneste. Întelepti sau ignoranti. barbati sau femei. pe drumul justitiei.

când ispita va întuneca gândirea mea si va tulbura simtu rile mele. Doamne! 101 .i pumnul se va ridica sa loveasca. când machiavelismul si înselaciunea se vor introduce în locul B inelui si vor rasturna legile ratiunii. ajuta-ma.

(Tradusa de Mgr. senti nta Ta! Judeca-ma ca Dumnezeu! Eu am judecat ca om". ridica-ma ! Si. Pronunta. va trebui saapar. George Surdu) 102 . priveste cu mila spre mine. voi muri. însufleteste-ma. când voi fi descurajat. Doamne.Când ma voi framânta în nesiguranta. lumineaza-mi mintea. atunci ca acuzat. întareste-ma. când voi cadea. când voi ezita sa iau o hotarâre. când într-o zi. în Augusta T a fata pentru ultima judecata. Dr. în sfârsit.