You are on page 1of 10

22.

Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale Chisturi ale partilor moi orale -chist dermoid -chist teratoid -chist gastrointestinal heterotopic -chist limfoepitelial oral Chisturile cervicale -chistul branhial -chistul canalului tireoglos si gusa linguala

Chisturile salivare -mucocelul -sialochistul -ranula Chisturi ale structurilor epidermului si anxelor sale -chistu sebaceu /epidermoid -chistul cu incluzii epidermale

23.Chistul dermoid-semne clinice,dg diferential Clinic -chist de dezvoltare ce apare mai frecvent la adultii tineri,uneori chiar la nastere -se datoreaza transformarii chistice a incluziilor epiteliale restante de la locul de unire a arcurilor brahiale pe linia mediana -localizare:-in planseul bucal pe linie mediana/paramedian -sub planul mm milohioidian/se poate extinde din planseul bucal in loja submentoniera -la nivelul limbii pe linia mediana/loja submandibulara Deasupra mm milohioidian -dimenisuni variabile,mm-10-12 cm -crestere lenta,asimptomatica,destinde mucoasa acoperitoare nemodificata si etaleaza frenul lingual,lasand sa se vada prin transaparenta,continutul galbui al chistului -consistenta ferm-elastica,mobil pe planurile adiacente,la presiune lasa godeu -daca e perforat se elimina un continut pastos,de culoare cenusiu-galbui si se poate suprainfecta -prin crestere,deformeaza planseul bucal si impinge limba superios si posterior,producand tulburari de alimentatie,fonatie,respiratie Sub mm milohioidian -duce la aparitia deformarii submentoniere”barbie dubla” Diag.diferential In planseul bucal -ranula sublinguala -chistul teratoid -limfangiomul chistic al planseului bucal -supuratii loja sublinguala -Tumori ale glandei sublinguale Sub mm milohioidian -ranula suprahioidiana -abcesul lojei submentoniere -adenita submentoniera -chistul canalului tireoglos -adenopatie metastatica submentoniera 24.Chistul branhial-semne clinice,dg diferential Clinic -localizare de-alungul mm SCM si deriva de incluzia epiteliala restanta a unui pliu endodermic a cea de-a 2a fanta branhiala -la adolescenti/adulti tineri,frecvent la fememi,2/3 pe partea stang si 1/3 pe partea dreapta -are o perioada de latenta,dupa care se dezvolta rapid V in 1-3 sapt -se prezinta ca o masa cervicala pre si sub-SCM,in 1/3 sup si medie a acestuia,in dreptul bifurcatiei carotice.Poate fi localizat si periangulamandibular sau mai rar,in 1/3 inf a SCM -dim variabile,pana la 8-10cm,tegumentele acoperitoare nemodificare -la palpare are o consistenta moale sau fluctuenta si nu se mobilizeaza cu miscarile capului si nici in deglutitie,avand raport intim cu carotida externa si interna,insinuandu-se pe sub pantecele posterior al digastricului,catre peretele lateral al faringelui si varfului apofiezi stiloide -nu adera la planul tegumentat,e nedureros,dar cand se suprainfecteaza,palparea devine dureroasa,teg cu aspect destins,congestiv,pacientul prezentand semne clinice locale si generale ale unei supuratii laterocervicale Diag.diferential -limfangioame cervicale -adenopatii metastatice cervicale -limfoame -adenite cronice specifice -tumori ale glamusului carotidian -lipomul latero-cervical 25.Chistul canalului tireoglos-semne clinice,diagnostic diferential Clinic -apare prin activarea transformarii chistice a unor incluzii epiteliale embrionare restante la nivelul cananlului tireoglos -localizat pe traiectul acestui canal:frecvent suprahioidian,rar subhioidian,suprasternal -canalul e in raport direct cu hioidulchisturile sunt aderente de corpul sau sau coarnele hioidului -apare intre 15-30 ani,rar la copilul mic,dupa 30 scade frecventa,ambele sexe -cel mai frecvent chist cervical,pacientii coreleaza cresterea rapida in V cu o infecte acuta a cailor respiratori superioare(factorul de activare a transformarii chistice a rr embrionare)

1

fistuliazarte tegumentar.dar adera de planurile profunde.eliminandu-se un lichid vascos .pediculul se diferentiaza prin ridicarea de pe plan sau explorare intrumentara 2 .iar santul corespunde marginii protezei -mucoasa poate fi nemodificata sau poate avea a spect hiperemic.sau pe versantul P sau L) -se prezinta sub forma de 2 pliuri de mucoasa paralelel cu o cresta alv.-apare pe lini mediana/paramediana -dimensiuni mai mici de 3cm10 cm -rotund.bine delimitat.ridica mucoasa planseului si prin transparenta.rar aceste fistule putand avea 2 orificii:tegumentar si la niv.si rar la arcada inferioasa.cu fistulizare cervicala -adenopatii din limfoame -chist epidermoid/sebaceu suprainfectat s fistulizat -adenopatii metastatice submentoniere -adenopatii metastatice submentoniere cu ruptura capsulara si invazii -chistul epidermoid tegumentare -lipomul 26.neaderente -oral.din cauza iritatiei cronice produsa de proteza -formatiunea e comprimata de proteza.rezulta din transfomrarea chistica a epiteliului unuia din canalele de excretie ale gl sublinguale care se deschid in planseul bucal sau in portiunea terminala a canalului Wharton Ranula sublinguala-formatiune chistica.formatiunea bombeaza submucos in planseul lingual=ranula sublinguala -rar se dezvolta numai sub mm milohioidian.aparand o strangulatie la nivelul frenului lingual -se poate perfora spontan.teg acoperitoare au aspect normal.pe tot santul vestibular Polip fibroepitelial -se poate localiza la nivelul mucoasei palatului dur -aspect clinic al unei formatiuni vegetante pediculate .e nedureroasa.constistenta fluctuenta.din cauza iritatiei cronice a mucoasei.limfangioame ale planseului buval -chistul dermoid -tumori benigne/maligne ale glandei sublinguale -chist teratoid -tumori maligne ale mucoasei planseului bucal -chistul gastrointestinal heterotopic Ranula suprahioidiana-dificil.tegumetul are aspect ingrosat cu margini rulate spre interior.uneori se percepe un cordon de la chist pana in baza limbii Fistula -cand se suprainfecteaza devine dureros si capata aspectului unei supuratii cervicale care poate fistuliza tegumentar -fistulele cervicale mediane sunt prezente in 1/3 din cazuri si apar in urma suprainfectarii sau din cauza extirparii chirurgicale incompleta -supra sau subhioidian.mica initial.se mobilizeaza in deglutitie -consistenta moale.datorate instabilitatii unei proteze mobile -la pacientii mai in varsta.compartimentul supramilohioidian e mai putin evidend clinic.plonjanta -formatiunea chistica cu continut salivar.presiune pe unul din compartimente determina marirea celuilalt in V -clinic bombeaza submentonier/submandibular paramedian -intre marg bazila a mandibulei si osul hioid.diferential Ranula sublinguala -dilatatii chistice ale canalului Wharton -hemangioame. variate de la 1cm leziuni formate din multiple pliuri de mucoasa. -prin P in comp superior.Ranula-semne clinice.foramen caecum Diag.mobile.Hiperplazia fibroasa inflamatorie Epulis fissuratum -se localizeaza la niv fundului de sac V. -ranula suprahioidiana submentonier -adenite submentoniere -osteomielita arcului mentonier.V .supramand).cu dimensiuni variabile.e vizibil un continut cu coloratie albastruie -la paplare.similar cu saliva.nedureros sau discret dureros la palpare -dimen.printre fibrele mm milohioidian sau interstitiul hiogloso-milohioidian -apare compartimentata deasupra mm milohioidian si sub mm milohioidian -are forma unei clepsidre cu continut lichidian.unde nu i se pot preciza limitele -poate sa ocupe in totalitate hemiplanseul.tegumentele acoperitoare nemodificate..deoseb constand in o cant ff mica de ptialina sau lipsa acesteia -ranula se decomprima.evidentiaza traiectul spre osul hioid.ce adera la gl submandibulara dupa extirpari incomplete Diag. trece in reg suprahioidiana(loja submentoniera.revine la V sau poate creste -rar suprainfectie Ranula “in bisac”-ranula suprahioidiana.impingand limba in sus si de partea opusa -poate depasi linia mediana.se face cu toate leziunile chistice/tumorale si fenomenele supurative ale regiunii submentoniere/submandibulare 27.deoarece modificarile de la nivelul planseului bucal sunt minime.localizata paramedian in planseul bucal.nu adera la corticala linguala a mandibulei.diagnostic diferential Clinic -inrudita cu silalochistul planseului bucal.nedureros la palpare.diferential Chistul canalului tireoglos -abcesul lojei submentoniere Fistula -chist dermoid -chisturi radiculare ale dd frontali inf.fiind acoperit de gl.subling.desupra mm milohioidian -odata cu cresterea in V.dar se reface in cateva zile. -din orificiul fistulos se elimina o secretie sero-mucoasa limitata cantitativ -explorarea fistulei cu un cateter bont.edentati partial sau total si purtatori de proteza mobila -mai frecvent la sexul feminin(pe versantul V al arcadei superioare sau fundul de sac V.iar alteori prezinta o ulceratie in santul dintre cele 2 pliuri -leziunea are aspect fibros si consistenta ferma.aderent la hioid.la nivelul planseului.

datorita vascularizarii.pe versantul V.histopat al piesei de extirpare Polip fibroepitelial-extirparea chirurgicala la distanta.functie de vechimea leziunii.fiind in legatura un dd ce prezinta o carie subgingivala/lucrare protetica fiza adaptata defcitar.la nivelul crestei alveolare superioare.la palpare consistenta ferma -evolutie lenta.rar.ale carei amrgini au fost readaptate pentrua nu constitui un nou factor iritativ -purtarea protezei postoperator se impune .lamina dura) -localizat la niv crestei alveolare.cele recente sunt intens vascularizate.diferential -fibromul osifiant periferic(epulis cu celule gigant) -tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare -papilomul mucoasei orale -fibromul mucoasei oralw -forma de debut de tumori maligne ale mucoasei orale Tratament Granulomul piogen gingival -extirparea chirurgicala.Fibromul osifiant periferic -hiperplazie reactiva a tesutului conjunctiv fibros parodontal.deficit nutritional.mai rar pediculata.jugale. Antifungic local si/sau general.sesila -mm-cm.sesila.cu indepartarea periostului subiacent pana la nivelul osului alveolar.necesare unei viitoare reprotezari -interventia chirurgicala are 2 roluri:1.dg de certitudine punandu-se pe baza ex.trat.nedureros.indepartarea chirurgicala in totalitate a aformatiunii hiperplazice 2. granulativ.evitarea purtarii permanente a protezelor -uneori.cu aspect de broboane.linguale.incluzand o portiune limitata de mucoasa palatinala care circumscrie pediculul Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie-refacerea protezei dentare.unde se extirpa leziunea:excizie in totalitate a zonei hiperplazice.localizata la nivelul papilei interdentare.din cauza protezelor incorect adaptate -la pacientii care poarta permanent aceeasi proteza.se trimite pac intr-o sectie de chirugie OMF.nedureros la palpare.nefiind un fibrom propriu-zis -e posibila prezenta unor osificare intraleziunlae care deriva din structurile dure parodontale(cement.sangereaza la cel mai mic traumatism.la care se adauga microiritatii locale si inflamatia cronica pe fondul unei igiene orale deficitare Botriomicm -localizat la nivelul mucoasei labiale.evolutia la inceput a fost rapida dupa stationeaza cu tumora maligna la debut Epulis granulomatos -cea mai frecventa forma de granulom piogen oral -apare in spatiul interdentar. sanatos -extractia dd doar daca.incidenta mare in trim 3 din cauza hormonala(creste estrogenuk).Granulomul piogen(botriomicomul) -hiperplazie reactiva a mucoasei cavitatii orale.etiologia traumatica se confirma si se reface/adapteaza proteza -daca nu se remite.dintele implicat nefiind mobil Radiologic:distructia marginii alveolare/septului interdentar la nivelul dintelui implica.dar fiind asociata cu candidoza.de mici dimensiuni.igiena orala riguroasa.traumatizarea mucoasei la contactul dintre arcadele dentare. -masa pseudotumorala.poate aparea si la pacientii cu respirare orala sau ca manifestare a HIV -multiple excrescente.globulara/cu zone ulcerative -palparea-consistenta moale.plasata in mucoasa sanatoasa.sex feminin.cu margini de siguranta de 2 mm.histopat.dupa nastere involueaza.extirpare chirurgicala 28.pentru a mentine pe timpul cicatrizarii per secundam. -granulomul de sarcina are risc crescut de recidiva pe perioada de sarcina 29.printr-o incizie care circumscire formatiunea.suprafata leziunii poate fi neteda.mici focare de osificare la nivelul epulisului fibros Diag.pe fond iritativ mecanic cronic.igiena orala deficitare.plaga se inchide prin sutura primara/se paote astepta si epitelizarea secundara -recidivele sunt rare in contextul extirparii incomplete si daca nu s-a indepartat in totalitate factorul local.poate disparea Diag.forma si adancimea santului V.in regiunea frontala Clinic-masa pseudotumorala gingivala. Tratament Epulis fissuratum -renuntare la proteza timp de 10-14 zile cu prescrierea unui colutoriu oral antiinflamator -daca se remite in totalitate.igiena orala necorespunzatoare.se practica chiuretaj oral pana la t.diferential:forma de debut ulceratica a unei tuori maligne a gingivomucoasei crestei alveolare .dupa chiuretajul osos apare o mobilitate/daca prezenta lor impiedica extirparea completa a formatiunii -plaga de vindeca per secundam prin aplicare de mese iodoformate/ciment parodontal -indepartarea factorului iritativ local Botriomicomul -extirparea chirurgicala cu t.care are originea la niv lig.idetificarea si indepartarea factorului iritativ local. Parodontal -dimensiuni mici de pana la 2 cm.pediculata.culoare rozrosu intens.formata din t. adiacent clinic normal.profilaxia unei eventuale recidive prin asigurarea unui camp protetic corespunzator -obligatoriu ex.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie -la nivelul mucoasei palatului dur sau.dupa care se aplica proteza. ca raspuns la un factor iritativ local.sezatie de usturime si durere pot fi prezente Diag.fiind legat de dd cauzaldg de epulis fibros se exclude la nivelul crestei alveolare edentate -apare la pacientii tineri.in urma unei mucoase hiperemice. muscarea in timpul miscarilor functionale Epulis la gravide -frecvent la gravide.cele mai vechi sunt mai fibrozate.diferential 3 .culoare roz/rosie.ulcerate.

fiind descoperit intamplator.asp mucoasei normale.sanatos.in special SM -asimptomatic.frecvent peste 50 ani. vase sangvine.5-1mm.cu localizae intraosoasa.sesila.care deriva din periost/structurile ligam.diagnostic diferential -proliferare tumorala benigna a stratului epitelial spinos.care prezinta un factor iritativ gingivo-parodontal.proeminenti subtegumentar. Endoscopic nazal -3 forme histopatologice:papilomul scuamos.Papilomul-semne clinice. histop.suprafata neteda.Pe creasta alveolara edentata.e expresia clinica la nivelul partilor moi a granulomului central cu celule gigant.diferential Papilomul oral -granulomul piogen -fibromul mucoasei orale -forma de debut tumorilor maligne de tip carcinom spinocelular Papilomul sinonazal -mucocel/sialochist sinonazal -formele de debut ale tumorilor maligne ale mucoasei sinonazale(de mezostructura) 32.localizare variata la niv cavitatii orale:mucoasa linguala(fata ventrala.laringiana Diag.orala-papilomatoza orala florida.rar.in fuctie de gradul de keratinizare Papilomul sinonazal -localzare la nivelul mucoasei cavitatii nazale/sinusurilor paranazale.la un ex.5-2 cm.apar numeroase lez.verucoasa/conopidioforma cu prelungiri digitiforme.Granulomul periferic cu celule gigant -leziune hiperplazica cu aspect pseudotumoral.gingivomucoasa procesului alveolar.pana la osul alveolar -chiuretaj al tes.extractia dd cauzal.pediculat/sesil -dimensiuni mici.papilom cu celule cilindrice -poate aparea si la nevelul tegumentelor cervicofaciale.dar pot aparea si localizari multiple-fibromatiza(sdr.-granulom piogen finfival -granulom periferic cu celule gicant -tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare in periada de debut Tratament -chirurgical:extirparea completa a formatiunii +structurile parodontale din care deriva.uneori extirparea la distanta.conistenta moale/ferma/dura in corelatie cu asp.aspect clinic asemanator verucii vulgare.sex feminin -localizarea exclusiv la nivelul cresei alveolare.margini laterale.papilare-papilomatoza cu localizare tegumentara. parodontal -indepartarea factorului cauzal iritativ. limfatice fibroame tegumentare:frecvent localizate la niv regiunii geniene/nazale/frontale.uneori ulceratii superficiale si semn de inflamatie mai ales la niv mucoasei jugale unde poate fi supusa traumatismelor cronice ocluzale -nedureroasa la palpare.inversat(cu risc de malignizare 15%).palatului.uneori suprafat radiculara a dd cauzale -in cazul crestei edentate.mucoasa acperitoare normala.conjunctive.apare la orice varsta.in legatura cu un finte cauzal.consistenta ferm-elastica.vf limba)jugala.baza de implantare sesila/pediculata.planseul bucal -la ambele sexe Clinic -leziuni nodulare cu dimensiuni variabile 0.0.culoare alb-rosiatica.asemanatoare unei tumori vascualre Clinic -leziune nodulara. -vindecarea plagii prin epitelizare secundara protejata cu :mesa iodoformata/sina linguala/placa palatina de protectie -rata de recidiva 10% 31.dim de 2cm-5-7cm.tesuturile acoperitoare nemodificate.Gardner) Diag.care afecteaza limbusul alveolar subiacent .legata de extirparea incompleta 30.culoare rosie violacee.buze.nodulii cu consistenta ferma.doar daca dd nu si-a pastrat stabilitatea -recidiva 15-20%.leziunea e ovoidala/fusiforma.in profunzime sunt inconjurate de o capsula conjunctiva care permite nuclearea faciala -frecvent sunt leziuni solitare.Fibromul -frecventa formatiune tumorala benigna.conservarea dd in fct de gradul de implantare.mobili.localizata la nivelul crestei alveolare.rar>1cm -suprafata neregulata.din cauza inf cu HPV Clinic Papilomul oral -formatiune tumorala cu crestere exofitica. Periodontal -etiologia iritatica.functie de continut:fb.la niv muvoasei.al leziunii.forme cu aspect clinic de masa tumorala de dimensiuni mari ce ocupa spatiile edentate la niv gingivomucoasei alveolare formatiuni nodulare:reliefate.eroziunea superficiala si aspect de “os ciupit” -rar se poate explica clinic o exteriorizare la nivelul partilor moi Diag.diferential -granulom piogen gingival -fibrom osifiant periferic -tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare in faza de debut Tratament: -chirurgical-extirpare in totalitate a formatiunii cu margini libere plasate in t.diferential -granulomul piogen -papilomul mucoasei orale 4 .rar pediculara Radiologic: -liza osoasa caracteristica .2mm impreuna cu periostul subiacent.

dupa care cresterea e stopata si incep sa involueze.necesita rezectia ampla si reconstructia cu lambouri pediculate/liber vascularizate -scleroterapia-pentru hemangioamele mici:injectare intralezionala de agenti sclerozanti pe baza de alcool polietoxilarinduce fibroza -pentru hemangioamele mari:scleroterapia plus extirparea chirurgicala -chirurgical-indicatii limitate:hemangioamele mici si cu crestere lenta.in 30% revine la acelasi aspect dupa scaderea dozei).dezvoltarea fibromatoasa aparand in adolescenta sau mai tarziu -marire de V.Sindromul Sturge-Weber -afectiiune de dezvoltare de tip hamartom.dificultati de diferentiere a hemangioamelor de malformatiile vasculare -laser CO2-adjuvant in timpul exciziei pentru buna hemostaa si limitarea cicatricelor reziduale.diferetial -hiperplazia gingivala medicamentoasa -hiperplazia gingivala din leucemia acuta -neurofibromatoza ereditara si ale snd ereditare Tratament:chirurgical:excizia t.gingivectomia extinsa-expunerea dd acoperiti -recidiva dupa 1-2 ani de la interventie.in cantitati mici 1.extriparea se face fara dificultati.gg in exces.care poate aparea sau nu din cauza suprainfectarii -hemoragia poate fi prezenta.Pentru evitarea efectelor sistemice-injectare intralezionala de triamincinolon/betametazona -Efectele adverse:formare de hematoame.difuz.poate impiedica eruptia dd.Fibromatoza gingivala -afectiune cu caracter ereditar-autozomal dominant.forme solitare. -culoarea se modifica.localizarile oculare si perioculare : ambliopie.hemoragii repetate.sindromul Kosoboch-Merritt: purpura trombocitopenica.la 5 ani.neted/nodulara.dar pot exista si tumori cu localizari multiple.localizari cervicale sau laringiene pot duce la obstructia cailor respiratorii superioare 4.pt cele care nu au raspuns la tratamentul cortizonic.de tip atrofic.atroffie cutanata si modificari de culoare a tegumentelor -daca nu raspund la cortizon se aplica trat general cu interferon a2A -radioterapia rar folosita.la copilul mic.efecte favorabile primele zile.lent.indepartarea repetata a plagii bacteriene 34.ocazional la nivelul fetei sau alte localizari pe corp.laserterapia.masuri de igiena locale.dar poate exista o macula de culoare deschisa cu o retea teleangiectatica Evolutie -in primele saptamani.coloratia disparand complet -1/2 din hemangioame involueaza pana in 5 ani si aproape toate in 10 ani -dupa regresia completa ½ vor avea tegumentul de aspect normal iar la restul vor exista modificari tegumentare persistente.culoare rosu-aprins -tumora nu se goleste de sange la presiuni -tumorile mai profunde sunt doar discret reliefate si au tenta albastruie -faza proliferativa dureaza 6-10 luni.indicate in hemangioamele maculare.poate aparea ca o singura manifestare evidenta clinic si in cadrul unui sdr.asociat cu sindroame complexe -nu e congenitala.consistenta ferma/fibroasa.scleroterapia.incizie epileptica in tesuturile normale la 2 mm de marginile clinice ale formatiunii -localizari cervico-faciale-subtegumentar.nedureroasa si nesangeranda -daca se manifesta clinic la varsta apartiei DP.risc de malignizare.reevalueaza gradul de involutie si tesutul cicatriceal format.cicatriceal sau teleangiectatic Complicatii -20% din cazuri -cea mai frecventa e ulceratia. -Hemangioamele complet dezvoltate sunt rareori prezente la nastere.coagulopatie de consum.crestere remarcanta ce induce tulburari fct importante:trat.cu incidenta scazuta.tumora se dezvolta rapid.Daca e vizat un tratament chirurgical.extirparea impreuna cu baza de implantare.dimensiunea si localizarea si stadiul in care se afla tumora -hemangioamele mici ce nu indica afectarii functionale –dispensarizare.expresia clinica poate ajunge pana la dimensiuni importante -caracter dens.care au involuat partial si induc tulburari functionale 35.hipertricoza.va fi temporizat pana in etapa de evolutie -In etapa proliferativa:prezinta ulceratii.la cei mai multi intereseaza zona de emergenta a ramurii oftalmice 5 .10% din pacienti cu “pata de vin”prezinta snd Weber.embolizarea si chirurgia-au rezultate slabe.Hemangiomul -cea mai frecventa tumora a perioadei copilariei.Tratament -chirurgical:extirpare in totalitate a formatiunii -in localizari mucosale. poate fi bilaterala.localizarile cutanate multiple sau de mari dimensiuni:risc crescut de existenta a unor hemangioame concomitente viscerale 3.cu mortalitate de 30-40% -e asociat unor tumori vasculare(hemangioendoteliomul kaposiform) Tratament-depinde de varsta copilului.din cauza consistentei ferme -daca apare la adulti.hemoliza microangiopatica si fibrinoliza marcata intralezional -apare in hemangioamele de mari dimensiuni.datorita capsulei care le delimiteaza 33. Medicamentos(cortizon general 60-90 zile.necroza.mai frecvente la sexul feminin(3:1) -se localizeaza in special in teritoriul OMF.a caror localizare induce tulburari functionale -criochirurgia.strabism sau asigmatism 2.devenind purpurie si de consistenta mai scazuta.epilepsie Clinic -gingivomucoasa are aspect normal in copilarie .gingivomucaoasa normala sau palida.hemangioamele superficiale tegumentare sunt reliefate si boselate .caracterizata prin malformatii vasculare ale enecefalului si fetei -apare din cauza persistentei plexului vascular in jurul portiunii cefalice a tubului neural -apare in sapt6 si regreseaza in sapt 9 de viata intrauterinann au o malformatie vasculara capilara a fetei=”pata de vin de porto”/nervus flammeus -poate fi unilaterala de-alungul uneia sau mai multor zone de emergenta trigeminala.pt ca se remit spontan. care include : fibromatoza gingivala.la adulti doza de 15-30Gy.poate acoperi coroana dd Diag.retard mental.prezenta la 5-10% copii <1 an.

proliferative poate avea un aspect asem. unghiul si ramul ).primordial se extirpa o portiune de mucoasa alveolara hiperkeratinizata.uneori e necesar tratamentul neurochirurgical de indepartare a leziunii angiomatoase intracraniene -leziunile gingivale induc dificulati de mentinere a igienei orale -daca se extirpa leziunea trebuie avuta in vedere hemoragia consecutiva -terapia laser e indicata 36. Invecinatereactie inflamatorie marcata(apar durerea si edemul) Radiologic Keratochistul odontogen dentiger -leziuni osoase RT.malformatii vasculare ale conjunctivei.Nu e necesara extirparea unei zone de tes.Hiperplazia gingivala poate fi din cauza proliferarii vasculare.uni sau multiloculare -asimptomatice.cu limite nete.Necesar abord ce permite vizibilitatea inraoperatorie optima pt abordul cervical al mand.dentiger+ posibilitatea eruptiei dd inclus -Rezectia osoasa marginala/segmentare-pentru recidivele multiple dupa chistectomie/leziuni mari care au erodat corticala osoasa.Dd adiacenti pot fi mentinut daca osul permite(!chiuretaj atent pt a nu mentine focare lezionale).-leziunile faciale se asociaza cu malformatii vasculare leptomeningeale.Clasificarea chisturilor oaselor maxilare De dezvoltare Odontogene -keratochist odontogen -chistul folicular -chistul(hematom) de eruptive -chistul odontogen botrioid(parodontal lat.include mobilitatea dd adiacenti si rezorbtia progresiva a radacinilor -imping PVN alveolar inferior spre bazilara mandibulei.partial intralezional -rezobtia radacinilor dd adiacent.sex masculine.retard mintal.dar pe masura ce evolueaza.medicatiei anticonvulsivante(fenitoina).coroidei.uneori poate aparea liza osoasa Tratament:depinde de natura si severitatea leziunilor. Moale.simultane sau aparand in diferite localizari -localizare:la mandibula apar la niv M3 si la maxilar M3 sau C Clinic -forme si dimensiuni variate.pt care chiuretajul ar intrerupe continuitatea osoasa -risc de recidiva 50% 6 .dens apare tardiv) -liza corticalelor osoase se produce in zone cu corticala mai subtire si mai putin densa(maxilarspre V si mandibular spre L in zona lateral si spre V in zona anterioara si Pm) -peretele chistic se poate perfora.hemiplegie de partea opusa. -in cazul k.PVN alv inf va fi conservat -marsupializarea pt formele mari -pt k.(in cazul in care interes.hemoragic) -chist osos anevrismal -defect osos Stafne 37.petelor vasculare tratate cu laser.ipsilaterale care induc: -manifestari neurologice:convulsii.epulisului granulomatos.daca mand e efractionata.mici sau mari.gingivomucoasa crestei alveolare poate prezenta un aspect de hiperplazie vasculara sau in formele mari.simplu.) -chistul gingival al adultului -chistul gingival al nn -chistul odontogen calcificat -chistul odontogen glandular Neodontogene -chistul naso-palatin -chistul naso-labial -chistul medial palatinal -“chistul globulomaxilar” -“chistul median mandibular” Inflamatorii -chistul radicular:periapical/radicular lateral -chistul rezidual Pseudochisturi -cavitate osoasa idiopatica(chist osos traumatic.pe RX se observa calcificari cerebrale de partea afectata -manifestari oculare:glaucom.Gorlin(sdr.din cauza unor factori incoplet elucidate la nivelul peretelui chistic -keratochistul odontogen primordialse dezvolta in locul unui dinte si deriva din rest.episclerei.multiple.SERRES/celulele bazale ale epieliului oral -keratochistul odontogen dentigerse dezvolta in jurul unui dinte si deriva din EAR -sindr.frecvent dar apare si in cazul chisturilor dentigere/radiculare -RX.dar nu induc tulburari sensitive -tendinta de extindere M-D(de-alungul medularei osoase.nevic bazocelular)la copii.retinei -orale:modificari hipervasculare ale mucoasei de partea afectata.Keratochistul odontogen -5-10% apar la adolescenti si tineri.astfel continutul cu Keratina patrunde in struc.mai putin dense) si mai putin V-L(liza osului cortical.nu se diferentiaza de chistul dentiger Keratochistul odontogen primordial -lipsa dintelui Diagnostic diferential -ameloblastomul Keratochistul dentiger Keratochistul primordial unilocular -chist folicular -chistul parodontal lateral -mixomul odontogen -chist/tumora odontogena -chistul residual -tumora central cu celule gigant adenomatoida -cavitatea osoasa idiopatica -malformatii arterio-venoase osoase -ameloblastomul si fibromul ameloblastic -chist/tumora odontogena adenomatoida centrale -ameloblastomul si fibromul ameloblastic Keratochistul primodial multilocular Tratament -chistectomia-pentru formele mici -indepartare in totalitate a mb chistice pt a reduce riscul de recidiva.cu fenomen de corticalizare perilezional -uni sau multiloculare(mai ales in dreptul M3 mandibular) -uneori exista un dinte neerupt.

cand incepe sa erodeze corticala -se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral dd semiinclus.RT e bine delimitata.orice dd inclus Clinic -asimptomatic(cu exceptia lipsei dd de pe arcada).cu contur net.M permanenti la copii de 6-8 ani) -la adulti apare in cazul unui dinte semiinclus Clinic -leziune cu aspect chisti.radacinile dd sunt divergente.se identifica in urma unui RX de rutina -in evolutie poate deforma palatul anterior.marsupializare ce va determina reducerea progresica a V chistului 2.care provine din transformarea chistica a resturilor epiteliale ale canalului nasopalatin.pe linia mediana sau paramedian.nerespectand JSD a coletului.se descopera intamplator -poate creste pana la cativa cm.hematomul acumulat sub sacul folicular transpareculoare albastruie -la palpare e fluctuent.apare in cazul unui dinte in eruptie.aflat submucos.suprapuse pe RT chistului Diag.diferential -keratochist odontogen dentiger -ameloblastom -fibrom ameloblastic -chist/tumora odontogena adenomatoida pentru localizarile anterioare Tratament -chistectomie si odontoectomie dintelui semiinclus/inclus.la care RT intereseaza doar portiunea distala dd spre ramul mandibular Varianta cu extensie vestibulara:M3 semiinclus. tinerii de sex masculin -e intotdeauna atasat la JSC a dintelui Cauze -acumularea de continut chistic intre coroana dintelui si EAR care tapeteaza la interior chistul -acumulare de lichid chistic intre straturile extern si intern ale EAR.Chistul nasopalatin -cel mai frecvent chist neodontogen.aspectul poate fi aparent mulilocular din cauza trabeculelor osoase restante.i.chist vestibular de furcatie Varianta de “circumferential”:RT care se extinde spre apical.localizare in dreptul dd in eruptie.in leg cu M3 inclus sau semiinclus -C max inclus.marsupializare chirurgicala prin incizie si evacuarea continutului.fluctuentta.se recomanda igiena orala buna pentru evitarea suprainfectarii -rar.avand aspect similar unui abces pe linia mediana -mucoasa acoperitoare poate fi integra/prezinta o fistula prin care se elimina continutul chistic -palparea e dureroasa.exteriorizarea la nivelul partilor moi spre V.dintele impingand chistul spre V a. Varianta cu extensie laterala:-M3 inferior semiinclus.Chistul de eruptie(hematom de eruptie) -analogul chistului folicular al partilor moi.diferential -hematom postraumatic al crestei alveolare -malformatii vasculare de mici dimensiuni Tratament -evolutia spre marsupializare spontana. -daca foliculul e de dimensiuni mari 1.fara a fi vizibile modificari patologice Diag.bine delimitata .38. process infectiosdinte decidual supraiacent Radiologic -RT uniloculara.hematic Radiologic:dd n eruptie ce a perforat corticala.Chistul folicular(dentiger) -apare prin transformarea chistica a sacului folicular al coroanei unui dinte neerupt -apare frecvent la niv oaselor maxilare=20% chisturile de dezvoltare -frecv.atasat de coletul dintelui.care inconjoara coroana unui dinte inclus sau semiinclus.sex masculin Clinic -asimptomatic.In cazul suprainfectarii.fara a avea puncte de plecare de la nivel periapical.urmata de eruptienu necestia un tratament.rareori prezinta rezorbtie 7 . RT uniloculara apare suprapusa peste bifurcatia radacinilor acestui dinte=chist paradentar.excizia unor portiuni mici de mucoasa “in felie de portocala” pentru a permite eruptia dd fara alte complicatii 40.limitele chistului par mai putin nete.situata intre radacinile ICS.discret dureros -continutul chistic:infiltrat inflamator.In cazul chisturilor de dimensiuni mari.risc de transformare in ameloblastom.deformand buza Radiologic:RT in forma de “inima de pica”.Chistul de dimensiuni mari extinse spre bazilara mandibulei necesita chistectomie cu abord cervical -recidive rare dupa indepartarea complete.daca e necesara si posibila eruptie a dd se va conserva dupa chistectomie si chiuretaj complet al insertiei chistului la nivelul coletului dentar.Rara cazuri de transformare ale epiteluiului chistic in carcinom spinocelular/celulele glandular ale mucoase in carcinoma mucoepidermoid 39. -mucoasa acoperitoare e intacta.poate chiar circumscribe RX dintele.in fundul de sac.localizat in dezvoltarea embrionara in zona canalului incisiv -la orice varsta(mai ales 40-60 ani).prin separarea folicului dentar de suprafata coroanei dintelui -apare frecvent la eruptia DT(la I sup temporari.1-2cm-rar 6cm.ce ramane atasat de suprafata smaltului dentar -fenomene inflamatorii locale:procese inflamatorii periapicale cornice ale dintelui decidual supradiacent sau fenomene repetate de pericoronarita ale unui dd semiinclus(M3 mand) Localizare:-la unghiul mandibulei.chistectomie.

diferit pt ca se dezvolta la nivelul suprafetei laterale a radacinii.dupa extirparea completa nu apar recidive.ce inconjoara apexul unui dinte devital ca o complicatie a patogeniei pulpare.submucos:deformeaza fundul de sac V.prin formanul apical.prezentand rezorbtie radiculara. -dupa o evolutie indelungata se poate fistuliza in cavitatea orala la tegumente/se poate deschide in sinusul maxilar Radiologic -RT periapicala in jurul dintelui cauzal.in evolutie.prima intentietrat endo.ajungand la necroza septica a pulpei(gangrena pulpara) -procesul infectios se extinde de la pulpa.portiunea globulara a mugurelui naza medial formeaza de la inceput corp comun cu mugurele maxilar -expresia clinica si RX a unui chist radicular(periapical/lateral).cu un recessus alveolar procident -chistul median mandibular=RX chist radicular la nivelul F inf Tratament -indepartarea chistului si trararea fctorului cauzal.riscul de malignizare e mic 41.diferential -chistul radicular -keratochistul odontogen primordial -tumori maligne endoosoase de tip condrosarcom -canalul incisiv normal Tratament:chistectomia simpla prin abord palatinal.Chistul radicular Patogenie -un chist inflamator endoosos.mucoasa acoperitoare normala.Chistul globule-maxilar -initial.care poate ajunge sa deschida CP.deformeaza si sterge conturul laminei dura in portiunea apicala.din cauza unor canale aberante:formatiune chistica cu acelasi caracter clinic si evolutiv Radiologic -RT de dimensiuni mici.la niv PM/M sup e diferentiat de SM normal.era considerat ca fiind chist “fisural” rezultat din incluzile epiteliale restante la nivelul zonei de fuziune a portiunii globulare a mug nazal medial cu cel maxilar-teorie infirmata deoarece in cadrul dezv.se percep zone de fluctuenta -chistuls e poate suprainfecta.datorita fenomenelor de scleroza perichistica.Nu exista ca entitate clinica de sine statatoare Clinic:chist endoosos situat intre ILS si CS(rar intre ICS si ILS).prezinta uneori semne indirecte:sensibilitate la percutia in ax a dd cauzal.-chistul papilei interincisive-forma rara ce intereseaza partile moi Diag.neobturat pe canal sau in cazul unui dinte cu obturatie de canal completa/incompleta Clinic -initial asimptomatic.forma ovalara/rotunda.embrionare.localizata lareral radicular.chist parodontal lateral.in evolutie.dar mentine o separatie osoasa minima intre peretele chistului si mucoasa sinusala si nu necesita cura radicala a sinusului -daca chistul afecteaza mucoasa sinusala se induce si cura radicala a sinusului maxilar -chisturile mandibulare de dimensiuni mari.RT bine delimitata si uneori prezinta un contur RO.evoluand spre abces Vsau P/de spatiu fascial primar.daca e mare si intereseaza multi dinti.jena dureroasa la palparea apexului in vestibulul bucal. mici si medii: -dinte cauzal recuperabil cu implantare buna si mai putin de 1/3 din apex e inclus in formatiunea chisticachistectomie+ rezectie apicala si tratam endo intraoperator cu sigilarea suprafetei de sectiune a dd -dinte cauzal cu distructie coronara mare.cu risc crescut de fractura in os patogen/pentru asocierea cu tratament conservator sau radical al dintelui cauzal Chistul radicular lateral Clinic -similar chistului periapical.din cauza unei lize corticale osoase. Diag.neregulata.radacinile fiind diverdente si uneori pot prezenta fenomene de rezorbtie radiculara 42.cu persistenta leziuniitrat chirurgical conservator -chist de dim. teste de vitalitate negative -in evolutie.apexurile lor sunt incluse in cavitatea chistica.chistul creste in dimensiuni si subtiaza corticala osoasa.interdentar Diag.in spatiul parodontiului apical(parodontita apicala) -poate evolua in abces(-acut) sau granulom periapical(-cronic) -poate dezvolta o pseudomebrana conjunctiva.germenii patrund si produc inflamatia continutului acesteia(pulpita).diferential -chistul parodontal lateral 8 .In caz de esec.inflamatia cronica periapicala stimuleaza transformarea chistica a resturilor epiteliale Malassez Chistul periapical -localizat la nivelul apexului unui dinte cu gangrena pulpara netratata.keratochist odontogen.zona fiind discret dureroasa la palpare -in final ajunge sa perforeze corticala osoasa si se exteriorizeaza in partile moi.irecuperabil si mai mult de 1/3 din apex e inclus in chistextractia dd si chistectomia prin alveola postextractonala/daca accesul e insuficientchistectomia prin abord vestibular -chist de dim marichistectomie prin abord vestibular si extractia dd/tratament conservator (rezectia apicala cu tratament endodontic si sigilarea suprafetei de sectiune a radacinii) -care se extinde in sinus .la palpare in vestibul se percepe o consistenta de “minge de celuloid” sau “coaja de ou spart”.in evolutia sa se poate exterioriza la nevelul partilor moi din fundul de sac V sau in palat -deformare dureroasa si fluctuente Radiologic:RT situata intre ILS-CS/ICS.prin extinderea sa poate si interesa si radacinile dd vecini.in cazul granuloamelor periapicale.initial asimptomatic.de cele mai multe ori in limbusul osos sau rar.diferential -granulom periapical(seamana cu un chist de dim mici) -majoritatea chisturilor osoase.palparea dureroasa.

dar din cauza riscului de malignizare.obturatia de canal cu depasire(factor iritativ.alveolar inferior Radiologic-RT uniloculara bine delimitata cu aspect asemanator unui keratochist odontogen(primar/dentiger) si chist radicular rezidual 9 . anterioara maxilara.mai rar la 10-19 ani si exceptional sub 10 ani ` -afecteaza in egala masura ambele sexe. dupa multi ani.dar in evolutie poate ajunge sa deformeze corticalele osoase fara fenomene dureroasa sau parestezie in teritoriul n.dupa vindecarea osoasa a alveolei postextractionale Diag.in structurile osoase Ameloblastomul intraosos unichistic -poate aparea de novo sau prin transformarea tumorala benigna a epiteliului unui chist odontogen -10-15% din totalul ameloblastoamelo.perioada asimpt de 5 ani nu semnifica vindecarea -rezectia marginala:tratam.implantarea dd cauzal e afectataextractia si chistectomia prin alevola Chistul rezidual Clinic -persista dupa tratamentul endodontic/extractie.epiteliul unui chist odontogen(derivat din r.Malassez).identificate intamplator -dupa un timp apare o tumefactie mandibulara cu evolutie lenta.unei obt de cnaal deficitare ce a nu a reusit sa sigileze canalul radicular. -se localizeaza la mandibula in zona posterioara -initial asimptomatic.chistul osos traumatic.de cele mai multe ori.la 10 ani si exista riscul de malignizare in ganglionii locoregionali/la distanta. mici in “fagure de miere” -amelob.apare la pacientii tineri. mari in “baloane de sapun” -frecvent la nivelul leziunii e prezent un dd inclus intraosos(M3 mand).Serres).chistul osos anevrismal Tratament -dupa tratam.Ameloblastomul -cea mai frecventa tumora odontogena -tumora a epiteliului odontogen.cu margini neregulate -amelob.RT cu zone RO datorate metaplaziei osoase/mineralizari ale septurilor fibroase dense Diag.unde se pot localiza in zona posterioara Semne clinice:-initial asimtptomatic.organul adamantin.uneori aspectul poate fi de RT uniloculara -forma desmoplastica e localizata in z. =chistul periapical persistent dupa tratamentul endo ce nu a reusit sa eradicheze focarul infectos la nivelul apexului -indicatie eronata legata de dimensiunea chistului.stratul bazal al mucoasei orale Clasificare: -ameloblastomul intraosos solid sau multichistic -ameloblastomul intraosos unichistic -ameloblastomul periferic extraosos Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic -poate aparea la orice varsa.-keratochistul odontogen primordial -parodontopatia marginala cronica profunda Tratament -evolutia laterala cu erodarea limbusului alveolar.radioterapia e CI -chiuretaj:pentru prima faza.diferential -keratochistul odontogen -chistul osos anevrismal -fibromul sau mixomul odontogen -tumora centrala cu celule gigant -tumor neodontogene non-osteogene -angioame/malformatii vasculare endoosoase Tratament -enucleere cu chiuretajrezectie osoasa segmentara extinsa(tendinta de a infiltra printre trabeculele medularei osoase adiacente pt care marginile libere trebuie extinde) -ameloblastomul e o tumora radiosensibila.care poate avea origine in:resturile lamei dentare(R. endo:chistectomie cu rezectie apicala si sigilarea suprafetei de sectiune a radacinilor -dupa extractieia dentara:chistectomia prin abord oral 43.ce deformeaza progresiv contururile fetei si poate ajunge la dimensiuni mari -durerea si parestezia sunt rare Radiologic:RT multiloculara.fara chiuretarea alveolei.In majoritatea cazurilor e localizeaza in zona M3 si in ramul mandibulei.dar pot exista focare tumorale microscopice restante in osul sanatos. -recidiva:50-90%. de electie.leziunile fiind de mici dimensiuni.rar la maxilar.se indica pentru formele mari sau recidivele sau multe chiuretaje -recidivele pot aparea si postoperator .relative asimptomatica.marginile se vor plasa 1-1.diferential -chist rezidual dupa trat endo cu: chistul periapical sau alte entitati chistice/tumorale -chist rezidual dupa extractia dentara:leziuni chistice/tumorale ale oaselor maxilare ce nu au legatura cu un dinte:keratochistul odontogen primordial.apare rezorbtia radiculara a dd adiacenti tumorii.care continua evolutia chistului) Radiologic -dupa trat endo are aspectul unui chist periapical localizat la nivelul unui dinte cu obt de canal -dupa extractia dentara prezinta un chist radicular persistent la nivelul crestei alveolare edentate.5cm fata de limita RX -obtinerea marginilor imposibil pentru localizari la nivelul unghiului si si ramului(ind:rezectie segmentara) -recidiva:15-20% -rezectia segmentara si hemirezectia de mand cu/fara dezarticulare:tratament curativ.

fara a avea configuratia unui dinte -masa calcifiata aparent amorfa.osteoamele periostale pot prezenta focare sclerotic.5cm).osoasa.deformare laterofaciala.Osteomul solitare pz nu apare niciodata la copiisuspiciune de sindrom Gardner -deobicei are caracter solitar si apare in special la nivelul oaselor craniului.dar prin prezenta blocheaza eruptia unui dinte subiacent care va ramane intraosos -in stadiile precoce.manifestari oftalmice RX:RO circumscrisa rotunda/ovalara.nedureroasa.inconjurat de o zona RT Forma complexa-constituita sub forma unui conglomerate de smalt si dentina .mai frecvent la M decat la m.aspect clinic nespecific.nedureros Osteomul endostal-asimptomatic.diag.se asociaza cu o simptomatologie dureroasa difuza.dar de fapt sunt hamartoame rezultate prin dezvoltarea excesiva de os cortical/medular matur.in vecinatatea unor dinti eruptiinducand divergent radacinilor sau poate impiedica eruptia unui dinte care ramane intraosos -s-au descries forme ce combina elemente ale celor 2 forme -apar des la adolescent sau tineri.cu desen trabecular central si halou sclerotic periferic 10 .aspecte clinice -tumora odontogena relative frecventa care combina elementele epiteliale si ectomezenchimale -sunt considerate hamartoame(anomalii de dezvoltare) si nu tumori propriu-zise.cu formarea unei colectii dezorganizate de cement in jurul radacinii unui dinte -cementoblastomul este echivalentul .partile moi acoperitoare sunt destinse dar nemodificate.limitarea deschiderii gurii Osteomul sinusurilor paranazale-sinuzita. -mai frecvent la mandibula Radiologic:erodarea limitata a osului subiacent Diag.pediculara.Odontomul-patogenie.identificat intamplator in urma unui RX de rutina. -apare mai frecvent la adolescent sau adulti sub 30 ani si afecteaza dd mandibulari -se prezinta ca o aparenta expansiuni volumetrica a radacinilor unui dinte(M sau PM).diferential -keratochistul odontogen -chistul radicular -chistul rezidual -chistul median mandibular -cavitatea osoasa idiopatica Tratament -chistectomie. diferential -hiperplazii “epulis like” -tumori benign gingivale(fibroame) -forme de debut ale tumorilor m. osteoblastomului.cu mucoaa acoperitoare intacta.dispensarizare o perioada de timp -formele microinvazive:rezectie osoasa marginala.pot ajunge la 5-6cm.nedureros.cu predilectie la niv mandibulei in special pe versantul L in zona Pm si M sau la nivelul condilului mandibular.in medulara osoasa(osteom endostal) Osteomul periostal:-deformare osoasa discrete.aspecte clinice -proliferare de tip hamartom a cementoblastilor.situate pe suprafata maxilarului/mandibulei -poate ajunge la dimensiuni importante=deformeaza zona.e format din epiteliu odontogen proliferative si din tesut mezenchimal -in stadiul matur e format din smalt si dentina si din cantitati variabile de pulpa si cement Forma compusa-alc din structure asemanatoare unui dinte -RO formata din structuri cu aspect asemanator unui dinte.se identifica in RX pt a decela cauza unei anodontii -dimensiuni limitate.algii faciale.Diag.tratament chirugical doar daca apar recidive -formele invazive:chiuretaj tumoral.La palpare-consistenta dura.chiar din epiteliul bazal al mucoasei orale Semen clinice:-formatiune gg:sesila.sex masculine.iar cele complexe apar mai frecvent in zona molara -asimptomatic.expresia unei mase scleroase calcificate. -prin evolutie poate ajunge la dimensiuni semnificative care sa deformeze osul Osteomul de condil mandibular-asociaza manifestari clinice indirect: devierea de partea opusa a linei mediene a mandibulei. adiacent clinic normal -rata de recidiva scazuta 44.trat profilactic.cu crestere lenta.frecvent la tineri.halou RT bine definit care delimiteaza cementoblastomul de osul adiacent 46.rezectie segmentara si hemirezectie de mandibula cu/fara dezarticulare -risc de recidiva10-20% Ameloblastomul extraosos -forma rara ce deriva din resturile Serres.dispenzarizare RX pe termen lung.la nivelului cementului.Osteomul-patogenie.durere.tulburari de ocluzie.gingivale Tratament –extirparea leziunii impreuna cu tes.rezectie marginala.reprezentand transformarea in hamartom a unui dinte care ar fi trebuit sa evolueze spre formarea sa complete si eruptia pe arcadaaparenta anodontie a dintelui din care deriva -poate fi independent de formarea dentitiei normale(poate deriva dintr-un dd supranumerar). -se localizeaza la: suprafata osului(osteom periostal).Cele compuse sunt mai frecvente in zona anterioara .histopatologic -formele de situ:chistectomie.cand deformeaza corticala osoasa 45.la nivelul sinusului frontal.aspecte clinice -sunt considerate tumori benign osoase.Cementoblastomul-patogenie.localizata pe mucoasa gingivala vestibulara a dd causal.de mici dimensiuni(sub1.cu o RO echivalenta unui dinte -se poate dezvolta in locul unui dinte(aparenta anodontie).mucoasa acoperitoare e nemodificata iar dintele implicat nu e mobil si ramane vital(daca nu e nici o alta afectiune dento-parodontala) Radiologic:RO marcata care inglobeaza radacinile in special in ½ apicala.