You are on page 1of 85

CAPITOLUL 3

NAFTA - PROCES DINAMIC ŞI CONTRADICTORIU
În pofida aparenţelor şi a mediatizatei sale imagini, NAFTA se prezintă ca o machetă a unei construcţii care arată cum trebuie aceasta a fi realizată, fără a evidenţia însă şi problemele constructive reale. Un aranjament comercial integraţionist la care participă mai multe economii, diferit dezvoltate, nu este un proces static, ci trebuie să permită redefiniri atunci când se modifică circumstanţele economice care au dus la crearea sa. Se poate însă analiza evoluţia relaţiilor economice şi a redefinirilor structurale între şi în economiile integrate după 1 ianuarie 1994, dar trebuie păstrate totuşi anumite rezerve referitoare la faptul că nu toate transformările poartă amprenta unei zone de liber schimb. Acordul Nord – American de Liber Schimb (NAFTA) este un pact menit să elimine barierele tarifare şi netarifare la majoritatea bunurilor produse şi comercializate în America de Nord. După cum mai amintit, NAFTA a devenit funcţional între Statele Unite ale Americii, Canada şi Mexic la 1 ianuarie 1994. Ca mărime, NAFTA reprezintă a doua zonă de liber schimb a lumii, unind 365 milioane de consumatori din cele 3 state într-o singură piaţă liberă. În decembrie 1993 acordul a fost semnat de către liderii celor trei ţări: George W. Bush – SUA, Brian Mulroney – Canada, Carlos Salinas de Gortari – Mexic.

66

După lungi dezbateri, legislaturile celor trei ţări au adoptat NAFTA. În SUA, dezbaterea legată de NAFTA a divizat membrii partidelor Democrat şi Republican, şi a avut opozanţi din partea unor sindicate şi organizaţii de protecţia mediului. Mulţi s-au temut că se vor pierde locuri de muncă pentru că acordul ar avea drept consecinţă mutarea producţiei americane în Mexic pentru a se exploata avantajele oferite de forţa de muncă ieftină, dar şi legislaţiile mai puţin severe privind protecţia mediului şi a muncii. Ca răspuns la aceste probleme, la acordul iniţial au mai fost adăugate încă două acorduri suplimentare: unul privind piaţa muncii şi un altul referitor la protecţia mediului înconjurător. În final, în noiembrie 1993, Congresul SUA şi-a dat acordul pentru NAFTA. Domeniile vizate de NAFTA sunt următoarele: a) Comerţul cu bunuri şi materiale. În decurs de 10 ani urmează a fi înlăturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca “nord-americane”, în conformitate cu regulile de origine, astfel ca în anul 2004, să se formeze o vastă piaţă liberă. b) Comerţul cu servicii. Serviciile deţin un loc extrem de important în comerţul din zona supusă tratamentului naţional. c) Investiţiile directe de capital – liberalizare. d) Alte dispoziţii: reguli de concurenţă, proprietatea intelectuală, sejurul temporar al oamenilor de afaceri, aspecte privind protecţia mediului. Aspectele cele mai inovative, dar în acelaşi timp şi cele mai controversate ale NAFTA sunt reglementările legate de protecţia mediului, care sunt incluse şi în acordul propriu-zis, dar şi în acordul separat numit Acordul Suplimentar asupra Mediului. Aceste prevederi fac ca NAFTA să fie cel mai elaborat acord de liber schimb din punct de vedere al protecţiei
67

mediului. Acest acord suplimentar a înfiinţat şi o Comisie de Cooperare a Mediului (CEC), alcătuită din experţi în domeniu din cele trei ţări participante. Trebuie să se înţeleagă că NAFTA este în mare măsură un proces în evoluţie, ale cărui obiective se vor valida sau nu în decursul timpului, iar câţiva ani de funcţionare nu sunt suficienţi pentru a concluziona care este “desenul exact al acestui produs”. Procesul nu trebuie privit exclusiv din punct de vedere al politicianului pentru care există “doar acum şi aici”, chiar dacă acest lucru este favorabil sau nu, ci din punctul de vedere al analistului obiectiv care caută determinanţi, calculează efecte şi oferă soluţii de redresare.1 NAFTA este o zonă de liber schimb de un tip aparte şi nu s-a pus problema, până în prezent, să evolueze în direcţia creării unei pieţe comune care să permită pe larg şi libera circulaţie a factorilor de producţie. Există cercuri de interese în toate cele trei ţări care critică această omisiune din tratat, ele argumentând că din moment ce se prevede o liberă circulaţie a capitalului este eronat că nu se prevede şi libera circulaţie a celuilalt factor de producţie şi anume forţa de muncă. Această atitudine nu a depăşit stadiul retoricii pentru că a fost evident că o liberalizare mai cuprinzătoare nu va obţine acordul în SUA şi Canada, care se opun ideii că forţa de muncă mai puţin calificată şi mult mai ieftină din Mexic să primească acces liber pe pieţele lor. Aceasta este o realitate inexorabilă în cazul integrării între ţări cu nivel mediu al veniturilor redus şi ţări cu venituri pe locuitor mult mai mari. Statisticile arată că mişcările de forţă de muncă între Mexic şi SUA, legale sau clandestine, sunt mult mai pronunţate decât între ţările membre UE.
Josling Tim – “Implications of Regional Trade Arrangements for Agricultural Trade”, Ed. FAO, Roma, 1998 68
1

3.1. SUA, Canada, Mexic – statele semnatare NAFTA După ce am văzut ce este NAFTA, voi prezenta în continuare, modul în care cele trei state participante, SUA, Canada şi Mexic, au ajuns la concluzia că o astfel de relaţie comercială le-ar fi prielnică. SUA a efectuat în perioada încheierii acordului o trecere surprinzătoare de la vechile sale idei de multilateralism, la o opţiune mai rezervată în domeniul comerţului internaţional, şi anume regionalismul. Această schimbare de politică a avut la bază două cauze: - Mai întâi, erau frecvente şi supărătoare nemulţumirile grupurilor americane cu privire la procesul de liberalizare comercială împus de GATT. Desigur că o economie ca cea americană nu se putea simţi mulţumită să negocieze de la egal la egal cu state mult mai puţin dezvoltate şi să nu-şi poată impune punctul de vedere datorită regulilor GATT. Stagnarea comerţului internaţional în unele domenii foarte dinamice cum ar fi serviciile, investiţiile şi drepturile de proprietate intelectuală este atribuită, de asemenea, tot tipului de relaţii comerciale impuse de GATT. - A doua mare cauză a înclinaţiei SUA către regionalism a fost extinderea şi adâncirea Uniunii Europene. Pentru SUA devenea clar faptul că în Europa regionalismul a devenit o politică activă şi eficientă. Adâncirea integrării europene nu a fost însă cauza principală a declanşării procesului de integrare american, ci a constituit un context favorabil pentru lansarea sa. NAFTA nu era

69

Totodată. Productivitatea medie a muncii în Canada 2 Internet: www. Departamentul de Comerţ al SUA aprecia că aproximativ jumătate din exporturile SUA către Canada reprezintă livrări către filiale sau sucursale americane de pe teritoriul Canadei şi. intrarea Mexicului în GATT şi supravegherea strictă a politicilor comerciale. Era deci normal ca marile concerne americane să susţină iniţiativele de regionalizare.nafta-customs. la un moment dat. finalizată în 1979). Canada este ultimul stat industrializat care s-a aliniat la procesul de liberalizare a schimburilor comerciale (schimbare petrecută în cadrul Rundei Tokyo. În perioada premergătoare lansării NAFTA.com 70 . media tarifară canadiană este de peste 8 %. Chiar şi acum. ci se aştepta ca. deducem că economia SUA era încă dinaintea încheierii acordului foarte strâns legată de cea a Canadei. valoare de două ori mai mare decât a SUA. a reprezentat o problemă pentru economia mexicană şi implicit pentru investiţiile americane în Mexic. Canada avea o activitate economică dominată de crearea de filiale şi sucursale cu activităţi productive puternic protejate de importuri şi cu desfacere îndeosebi pe piaţa SUA. Şi în privinţa Mexicului lucrurile sunt clare: mai mult de 40 % din exporturile mexicane de produse prelucrate erau schimburi între companii. să se producă o apropiere între aceste puteri regionale. cea mai mare parte din acestea fiind desigur americane. Canada nu are o istorie îndelungată în privinţa politicilor de liberalizare a comerţului internaţional.văzut atunci ca un adversar al UE.2 De ce a vrut SUA să realizeze acest acord tocmai cu Canada şi Mexic? Canada era de mult timp în relaţii comerciale strânse cu firmele americane. De fapt. ţinând cont de volumul mare de exporturi al SUA către Canada.

În Mexic erau încă la modă idei conform cărora integrarea economică nord-americană ar duce la dependenţa statelor mai puţin dezvoltate de economiile statelor dezvoltate. de substituire a importurilor şi de extindere a exporturilor. ideea unei zone de liber schimb americane a părut o scăpare pentru economia acestui stat cu o industrie emergentă. dintr-o inerţie a istoriei). odată cu lansarea unei noi strategii economice a Mexicului. Însă. De asemenea. Canada era conştientă de rolul ei de punte de legătură între nou-formatul acord şi vechea Uniune Europeană (cu care Canada are legături mai profunde decât celelalte două state. fiind absolvenţi ai marilor universităţi din SUA şi având 71 . Un alt aspect care a contat mult în decizia finală a Mexicului a fost faptul că majoritatea leader-ilor politici şi economici mexicani erau de formaţie americană. Canada avea în primul rând nevoie de investiţii pentru a realiza economii de scară şi deci se impunea o anumită liberalizare a procesului investiţional. era imposibil de ignorat imensa piaţă nord-americană. după crearea NAFTA. Canada a fost prima care a solicitat. Atunci când conducătorii mexicani au început să realizeze că investiţiile străine directe provenind din Europa nu vor fi suficiente şi că piaţa europeană nu se va deschide semnificativ pentru produsele industriale mexicane. iar Canada nu reuşea să obţină succese notabile în diversificarea pieţelor sale de export. instituirea unei comisii cu sarcina de a armoniza legislaţia comercială din cele trei ţări. Canada avea câteva motive bine întemeiate să susţină regionalizarea.se situa cu peste 25 % sub cea a SUA. O altă speranţă a Canadei era să reuşească să spargă barierele vamale americane devenite mai restrictive şi mai rafinate. Aceste idei erau în special alimentate de un sentiment cu rădăcini istorice de suspiciune faţă de orice iniţiative americane.

La apariţia sa. guvernul mexican a avut grijă ca problema participării la NAFTA să fie lansată în Senat şi nu în Camera Deputaţilor. o ţară cu economie în dezvoltare. Datorită compoziţiei şi atitudinii diferite a Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Astfel. sprijin mai important decât cel oferit de unele grupuri de interese din SUA. este mult mai dificil să se aprecieze şi să se evalueze exact percepţia publică faţă de participarea la NAFTA şi de modificarea atitudinii faţă de SUA.adânc înrădăcinată concepţia economiei de piaţă. Cercurile de interese din Mexic exprimau un sprijin masiv pentru crearea NAFTA. a sprijinit iniţiativa NAFTA. NAFTA a avut mai multe semnificaţii: ♣ NAFTA a reprezentat schimbarea politicii SUA în direcţia regionalizării. Cea mai mare parte a media. S-a lansat atunci un pachet de reforme care făcea ireversibil cursul economic pentru orice echipă guvernamentală ulterioară şi motiva autorităţile din SUA să privească “cu alţi ochi” eforturile vecinului mai puţin dezvoltat. s-a creat un adevărat curent în cercurile economice mexicane care susţinea în modul cel mai vădit realizarea acordului de liber schimb. Astfel. în pofida vechilor ei concepţii despre multilateralitate. deşi este relativ simplu de analizat raţiunea autorităţilor mexicane în acest domeniu. ♣ NAFTA este o grupare economică integraţionistă între superputerea economică a lumii. îndeosebi televiziunea. şi două ţări cu un potenţial diferit: Canada (ţară membră G7) şi Mexic. SUA. Se apreciază însă că gradul de cunoaştere şi înţelegere reală a efectelor creării zonei de liber schimb era mai redus în Mexic decât în SUA. ♣ alăturarea a două ţări cu venit pe locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substanţial mai scăzut. unde oponenţii erau mult mai numeroşi. 72 . ne conduce la concluzia că unul dintre scopuri a fost şi acela de a deplasa axa de dezvoltare economică spre sud.

acest lucru fiind benefic pentru consumatori şi păstrând locuri de muncă calificate în SUA.9 milioane de locuri de muncă pentru americani. în discursul său din 26 iulie 2001. având în vedere efectele pe care le-a avut asupra economiei sale. profesori. Aceştia sunt bani reali pentru fermieri. reprezentantul Statelor Unite pentru comerţ. datorită barierelor vamale. rezultând beneficii de 1300 – 2000 de dolari pe an pentru o familie de patru persoane. nu este de mirare că SUA ţine foarte mult la acest acord de liber schimb. ci s-a bazat încă din faza negocierilor pe îndelungatele relaţii comerciale dintre SUA şi Canada.000 mai mult decât în 1993.”3 Deci. Adevăraţii beneficiari sunt americanii cu venituri mici. exporturile SUA către Mexic şi Canada Antrenează 2. importanţa Acordului Nord-American de Liber Schimb: “Putem începe cu ceea ce NAFTA şi liberul schimb au însemnat pentru familia medie americană.♣ NAFTA nu a luat naştere din nisip. cu 900. ofiţeri de poliţie şi funcţionari publici. 3. Asemenea locuri de muncă oferă salarii care sunt cu 13-18 % mai mari decât salariul mediu. După cei şapte ani de implementare NAFTA. NAFTA a atras bunurile şi grânele americane în Mexic. respectiv SUA şi Mexic. şi acestea sunt estimări conservatoare: NAFTA şi Runda Uruguay au avut ca efecte venituri mai mari şi scăderea preţurilor bunurilor. îmbrăcăminţii şi ale altor articole sunt menţinute la un nivel ridicat în mod artificial. sublinia. care suferă o povară disproporţionată când preţurile alimentelor. Structura instituţională a NAFTA Lipsa unui pachet de organisme executive puternice şi importante nu trebuie să ne conducă la concluzia că NAFTA nu dispune de o reţea 73 . Ambasadorul Robert Zoeltick.2.

sunt conduse de reprezentanţi ai tuturor celor trei ţări membre. NAFTA funcţionează cu ajutorul unor organizaţii care sunt în aşa fel create încât să fie perfect adaptabile condiţiilor schimbătoare ale unor relaţii internaţionale de schimb foarte dinamice. Cu toate acestea. Acest lucru a fost convenit în mod deliberat pentru a minimiza dimensiunea politică a procesului. Ea are. Cu toate acestea. Secretariatul NAFTA 3 „Breaking Barriers in the Americas” – The Economist. NAFTA diferă. Comitetele NAFTA şi grupurile de lucru 3.instituţională specifică. adică dispun de un anumit grad de autonomie). dar aceasta nu este un organ executiv cu acţiune permanentă şi nici o autoritate autonomă cu iniţiativă legislativă. Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission) 2. informal. august 2001 74 . a avut nevoie de sprijin financiar la finele anului 1994. în special. Ea seamănă mai mult cu Consiliul European decât cu Comisia Europeană. cu destulă promptitudine şi generozitate. de asemenea. NAFTA se diferenţiază faţă de alte aranjamente integraţioniste deoarece nu este dotată cu instrumente executive de tipul Comisiei Uniunii Europene. Există un fel de Comisie a NAFTA cu sediul la Mexico City. confruntat cu marea criză financiară. rolul de a sprijini rezolvarea diferendelor între cele trei părţi şi de a servi ca un forum de discuţii între ele. când Mexicul. acesta a fost oferit totuşi. Aceste instituţii (care au rang de “organizaţie”. Într-adevăr. de Uniunea Europeană şi prin faptul că nu este dotată cu mecanisme de gestionare a transferului de resurse de la economiile mai puternice către Mexic. Cele şapte instituţii pe care se bazează NAFTA sunt: 1. Crearea acestor mecanisme ar fi făcut improbabilă aprobarea acordului în SUA şi Canada.

transporturi. justiţie. Comisia pentru cooperare cu statele vecine în domeniul mediului înconjurător (BECC) 1. Comisia nu este o instituţie în sensul propriu. protecţia mediului. 2. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Mediului Înconjurător (CEC) 6. comisiile sunt organizate pe domenii cum ar fi: agricultura. comerţ. deoarece se reuneşte doar când este nevoie sau la întâlnirile anuale. provenind din diferitele agenţii ale statelor. în funcţie de aria pe care o acoperă respectiva comisie. Această Comisie are două roluri majore: . Astfel. Grupurile de lucru sunt însărcinate cu administrarea activităţilor derivate din funcţionarea zonei de liber schimb. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Muncii 5. grupuri de lucru şi birouri subsidiare (pentru aspectele tehnice ale problemelor). . etc.4. Comitetele NAFTA şi grupurile de lucru Munca de zi cu zi pentru implementarea NAFTA este dusă de mai mult de 25 de comisii trilaterale. Banca Nord-Americană de Dezvoltare (NADB) 7.mediază conflictele dintre membri NAFTA. Aceste grupuri de lucru vizează următoarele activităţi: 75 .supraveghează implementarea completă a NAFTA până în 2008. De fapt. imigraţie. Comisia pentru Liberul Schimb Acest organism este baza NAFTA şi este alcătuit din miniştrii de comerţ ai celor trei ţări. Toate aceste instituţii sunt prezidate de câte un membru din fiecare ţară.

.facilitarea comerţului în sectoare sensibile. cum ar fi: agricultura. .uniformizarea reglementărilor pentru mijloacele de transport care vor avea dreptul să traverseze teritoriile celor trei ţări cu normele sanitare şi fitosanitare. în munca sa de a facilita rezolvarea anumitor probleme de dispută între membrii NAFTA. . . îndeosebi cele legate de anchetele de dumping şi de subvenţionare a exporturilor privind agricultura şi aspectele financiare. Metodologia de soluţionare a divergenţelor cu privire la acţiunile de dovedire a practicilor comerciale neloiale este oarecum inovativă şi are menirea de a atenua proceduri arbitrare care acţionează rapid şi superficial. Secretariatul administrează.accelerarea procesului de armonizare a formalităţilor vamale şi liberalizare comercială. textile şi confecţii.armonizarea sau asigurarea compatibilităţii între normele tehnice şi standardele industriale. . 76 . generând discriminare şi făcând nefuncţională zona de liber schimb.adoptarea de proceduri unitare pentru derularea relaţiilor financiare între cele trei ţări membre. Secretariatul NAFTA Fiecare ţară şi-a stabilit un secretariat NAFTA propriu pentru a asista Comisia pentru Liberul Schimb. procesul de rezoluţie a disputelor din cadrul Capitolelor 11. 14. 3. . 19 şi 20 din NAFTA.simplificarea şi uniformizarea regulilor de origine. telecomunicaţii. Astfel. este un mecanism de soluţionare a diferendelor comerciale. Secretariatul NAFTA. în special.

Comisia pentru Cooperare în Domeniul Muncii Comisia pentru Cooperare în Domeniul Muncii. un nivel de trai mai ridicat şi să respecte cele 11 principii stabilite de comun acord.Fiecare secretariat naţional păstrează un registru asemănător cu cele caracteristice tribunalelor de justiţie. Întradevăr. poate dura ani întregi de la completarea unei plângeri şi până la obţinerea unui acord ministerial pentru rezolvarea problemei. Un acord puternic ar fi trebuit să cuprindă toate principiile de protecţie socială. Cu toate acestea. este o organizaţie creată sub patronajul NAALC (Acordul NordAmerican pentru Cooperare în Domeniul Muncii). Acesta este primul tratat din istoria SUA care leagă regulamentele de muncă de un standard internaţional. constituită dintr-un Consiliu Ministerial şi dintr-un Secretariat. secretariatele NAFTA au în subordine şi diferite alte comisii şi grupuri de lucru. 4. Suplimentar. O altă observaţie critică este şi cea cu privire la perioada prea lungă de timp necesară pentru a realiza şi soluţiona o plângere la NAALC. NAALC a dat Acordului de Liber Schimb o latură socială care i-a obligat pe ceilalţi doi parteneri ai SUA să asigure condiţii de muncă mai bune. Justificarea oficială pentru această problemă a fost faptul că includerea acestor drepturi ar putea aduce prejudicii discuţiilor în continuă desfăşurare cu privire la relaţiile de muncă. există şi critici la adresa NAALC referitoare la faptul că drepturile colective de protecţie socială şi dreptul de libertate a formării de asociaţii de protecţie a organizatorilor nu sunt aplicabile. NAALC se justifică prin aceea că Ministerele Muncii şi NAO (National Administrative Office) trebuie să aibă la dispoziţie suficient timp pentru a examina şi evalua 77 .

vaste expertize tehnice şi reglementări care să determine implementarea programelor de cooperare trilaterală. AFTA and CER:Reinforcement or Competition for APEC”. Scopurile comisiei sunt de a supraveghea respectarea legilor privitoare la mediu şi de a preveni eventualele surse de conflict din cauza nerespectării regulilor referitoare la mediu în relaţiile comerciale.4 NAALC îşi are cartierul general stabilit în Dallas. NAAEC a realizat programe care să permită o mai bună informare regională. În acest sens.H. Oricum. Comisia are rolul de a mări cooperarea şi participarea în masă la conservarea mediului natural nord-american. R.reclamaţiile în vederea identificării celor mai bune soluţii. perioada de timp necesară. Comisia NAAEC a adresat apeluri referitoare la comerţul cu produse agricole care pot fi afectate de o folosire abuzivă a produselor chimice periculoase pentru sănătatea omului şi a planetei. ci faptul că plângerile şi petiţiile depuse au avut până acum rezultate slabe. aprilie 2001 78 4 . cea mai mare problemă nu este până la urmă. the Americas.Snape – „NAFTA. Un alt punct de reper în acţiunile de conservare a mediului înconjurător îl reprezintă ecosistemele naturale ale Americii de Nord. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Mediului Înconjurător Această Comisie a fost creată în cadrul NAAEC (Acordul Nord-American pentru Cooperare în Domeniul Mediului Înconjurător) şi îşi are sediul la San Antonio. păstrarea pe cât posibil a mediului natural. Pacific Economic Papers. pentru aceasta fiind alocate sume de bani uriaşe şi realizate proiecte de mare anvergură prin intermediul Băncii de Dezvoltare Nord-Americană. 5.

3. Banca Nord-Americană de Dezvoltare Principalul rol al NADB (North-American Development Bank).(Ex: finanţarea infrastructurilor transfrontaliere) 7. este de a finanţa proiectele elaborate de BECC şi de a acorda asistenţă statelor vecine grupului “celor trei” la realizarea de diferite programe pe termen lung şi chiar de a oferi avantaje financiare clare acestor ţări vecine. amplificarea şi punerea în 79 . BECC are şi misiunea de a populariza acţiunile de prevenire a poluării. Ţările participante îşi exprimă intenţia de a promova creşterea economică prin expansiunea comerţului şi a oportunităţilor investiţionale.6. creşterea competitivităţii internaţionale cu respectarea protecţiei mediului. dezvoltarea economică susţinută şi protejarea. Conţinutul şi prevederile NAFTA Preambulul acordului expune principiile care constituie fundamentul acestuia. De asemenea. al cărei sediu este la San Antonio. 3. Comisia pentru cooperare cu statele vecine în domeniul mediului înconjurător Rolul acestei comisii este de a asista statele vecine şi comunităţile locale la realizarea de proiecte de infrastructuri în legătură cu protecţia mediului. BECC are rolul de a evalua fezabilitatea şi compatibilitatea cu normele de poluare ale echipamentelor firmelor care solicită sprijin financiar de la NADB.

în cazul în care conţine materiale importante. Geneva. pentru a stabili reguli clare şi a obţine rezultate previzibile.practică a drepturilor forţei de muncă. acestea trebuie să fie astfel transformate UNCTAD – “Handbook of Economic Integration and Cooperating Grouping of Developing Countries”. Acordul prevede eliminarea totală a taxelor vamale la intrarea în fiecare ţară membră NAFTA. regionale şi multilaterale. vol. e) stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratatului şi soluţionarea conflictelor. Pentru situaţii conflictuale se stabileşte că prevederile tratatului prevalează tuturor celorlalte convenţii. iar pentru determinarea celor care se bucură de acest regim sunt stabilite reguli de origine foarte stricte. importatorii şi producătorii ce-şi realizează activităţile în virtutea acordului. a mărfurilor originare din Mexic. dar şi pentru a reduce obstacolele administrative pentru exportatorii. UN. cu unele excepţii (Ex: cele referitoare la mediu). b) promovarea condiţiilor pentru concurenţă loială. c) creşterea oportunităţilor investiţionale. Canada şi SUA pe parcursul unei perioade de tranziţie. precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în cele trei state. 1998 80 5 . Obiectivele acordului sunt: a) eliminarea barierelor comerciale. d) protejarea corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală.I – Regional and Suregional Integration Grouping. Acestea sunt formulate pentru a face ca avantajele oferite de NAFTA să nu se acorde decât bunurilor produse în America de Nord.5 Conform regulilor de origine. f) stimularea cooperării trilaterale. un produs se consideră originar din zonă atunci când este produs în totalitate în America de Nord sau.

atât pentru importatori.reguli.un certificat de origine uniform.hotărâri prealabile asupra originii bunurilor emise de autoritatea vamală a ţării importatoare. Comerţul cu bunuri NAFTA include principiul fundamental al tratamentului naţional. cât şi pentru autoritatea vamală în ceea ce priveşte verificarea originii mărfurilor. precum şi cerinţe de certificare şi proceduri pe care să le urmeze cei ce solicită tratament preferenţial. . . O clauză de minim permite bunurilor ce conţin cantităţi foarte reduse de materiale “neoriginare” (nu mai mult de 7 % din preţul lor) să se bucure de tratament preferenţial. care se referă la faptul că bunurile importate de o ţară membră NAFTA din altă ţară membră nu vor face obiectul discriminărilor.un grup de lucru trilateral care se va ocupa de modificarea ulterioară a regulilor de origine şi reglementărilor uniforme. respectivul produs trebuie să conţină un anumit procentaj de materii prime naţionale.reglementările uniforme ce asigură aplicarea.reguli comune pentru contabilizarea mărfurilor.termene specifice pentru rezolvarea rapidă a controverselor între ţările semnatare în materie de reguli de origine. . . pe lângă această condiţie. 81 . Dispoziţiile în materie de administraţie vamală stabilesc: . Aceasta se extinde şi asupra dispoziţiilor provinciale şi statale. Uneori. . administrarea şi interpretarea comună a regulilor de origine.încât să li se schimbe categoria tarifară. .

I – Regional and Suregional Integration Grouping. energie şi textile. precum şi restricţii cantitative printre care cote. De asemenea. Ca punct de plecare pentru aceste reduceri se vor lua taxele în vigoare la 1 iulie 1991. în 15 etape. 1998 6 82 . inclusiv cele ale Tarifului General Preferenţial al Canadei şi cele ale Sistemului Centralizat de Preferinţe ale Statelor Unite. NAFTA prevede eliminarea treptată a tuturor taxelor vamale asupra bunurilor considerate de provenienţă nord-americană.6 În ceea ce priveşte restricţiile la import şi export. Programele de rambursare a taxelor în vigoare au fost eliminate până la 1 ianuarie 2001 şi fiecare ţară va adopta proceduri de evitare a dublei impuneri. Tratatul stabileşte reguli de drawback pentru materiile prime ce se utilizează pentru producerea de bunuri care se vor exporta în altă ţară membră. acestea vor fi înlăturate imediat sau în 5 sau 10 tranşe anuale egale. De asemenea. Mexicul a eliminat aceste taxe asupra bunurilor originare din America de UNCTAD – “Handbook of Economic Integration and Cooperating Grouping of Developing Countries”. UN.Dispoziţiile privind accesul la pieţe stabilesc reguli referitoare la tarife şi alte taxe. pentru majoritatea bunurilor. vol. iar pentru produsele sensibile. Geneva. cele trei ţări vor elimina interzicerile şi restricţiile cantitative. licenţe şi permise. se îmbunătăţeşte şi devine mai sigur accesul la pieţe ale mărfurilor produse şi comercializate în America de Nord. Ţările semnatare nu vor aplica noi taxe pentru formalităţile vamale. plafoane de preţ la import sau export. această eliminare a taxelor să fie realizată mai rapid. Există şi posibilitatea ca în urma consultărilor. auto. există reguli speciale în cadrul produselor agricole. dar fiecare stat îşi rezervă dreptul de a impune restricţii cum sunt cele de protejare a mediului sau cele sanitare. precum cote şi licenţe de import.

iar SUA a făcut acelaşi lucru pentru mărfurile din Mexic la aceeaşi dată. de expoziţie şi demonstraţie. să impună cote la import.Nord la 30 iunie 1999. Textile şi îmbrăcăminte Această secţiune conţine reguli pentru comercializarea de fire şi fibre textile şi îmbrăcăminte. într-o perioadă de maxim 10 ani. acordul permite introducerea pe teritoriul ţărilor membre. SUA va elimina imediat cotele de import pentru produsele mexicane de acest tip şi progresiv pe cele pentru produse mexicane manufacturate care nu îndeplinesc regulile de origine. ţara importatoare va putea ridica taxele vamale sau . fără plata taxei vamale şi pentru o perioadă limitată. de anumite tipuri de filme publicitare şi de bunuri importate în scopuri sportive. spre exemplu băuturi alcoolice cum ar fi tequila şi whisky. Ţările membre au convenit ca anumite produse. cu excepţia comerţului între Canada şi SUA. conform Acordului de Liber Schimb între SUA şi Canada. Dacă în perioada de tranziţie producătorii de textile suferă prejudicii. această regulă aplicându-se şi importului de mostre. iar dispoziţiile tratatului prevalează asupra Acordului Multifibre şi a altor convenţii internaţionale. 83 . taxele SUA au fost eliminate la 1 ianuarie 1994. Cu privire la importul temporar de bunuri. să fie considerate produse distincte. Pentru Canada. a echipamentului profesional şi instrumentelor de lucru. cu excepţia celor în conformitate cu dispoziţiile de salvgardare. taxele vamale asupra produselor textile fabricate în America de Nord. De asemenea. conform regulilor de salvgardare. Nici o altă ţară nu va putea introduce noi cote. Cele trei ţări vor elimina imediat sau progresiv.

eliminând restricţiile privind investiţiile în acest sector de-a lungul unei perioade de 10 ani. tratatul conţine reguli de origine specifice. Prevederile asupra eliminării taxelor vamale sunt detaliate pe două categorii de produse: ♦ autovehicule – se stabilesc reguli diferite privind importurile SUA şi Mexic (eliminarea imediată a taxelor vamale pentru automobile. acestea trebuie să fie realizate din fire fabricate în ţările membre. autobuze şi părţi auto. reducerea imediată 84 . camioane.În materie de produse textile. SUA şi Mexic (reducerea imediată cu 50 % şi eliminarea în 10 ani a taxelor vamale pentru automobile. Produse auto NAFTA va elimina barierele din calea comerţului cu automobile. Pentru unele produse precum bumbacum şi fibrele sintetice se cere ca acestea să fie realizate din fibre produse în ţările membre. Pentru majoritatea produselor. ca urmare a CUFTA. între SUA şi Canada. inclusiv simboluri. pentru a se bucura de un tratament preferenţial. Fiecare ţară va elimina de-a lungul perioadei de tranziţie toate taxele vamale asupra acestei categorii de produse. etc. un comitet alcătuit din reprezentanţi ai guvernelor şi sectorului privat va formula recomandări pentru a evita diferenţele între normele de etichetare naţionale care constituie un obstacol în calea comerţului şi va defini un plan de lucru pentru dezvoltarea normelor uniforme de etichetare. instrucţiuni de folosire. comercializarea acestora este deja în mare parte scutită de taxele vamale. În ceea ce priveşte normele de etichetare. reducerea acestora cu 10 % şi eliminarea lor în 5 ani pentru camioane uşoare. precum şi eliminarea taxelor pentru restul autovehiculelor în 10 ani) şi pentru importurile din Canada.

Mexicul permiţând investitorilor străini să participe cu 100 % la capitalul social al întreprinderilor considerate “furnizori naţionali” şi cu până la 49% la celelalte. pentru marea majoritate se vor reduce taxele în 5 ani. Vor fi eliminate şi restricţiile privind investiţiile în această ramură. cărbune. electricitate şi energie nucleară. cu excepţia celor uşoare şi autobuze) este abrogat şi este înlocuit cu un sistem de contingente ce va fi eliminat în 5 ani. Energie şi produse petrochimice de bază Această secţiune stabileşte drepturi şi obligaţii cu privire la petrolul brut. Dispoziţiile NAFTA în materie de energie şi produse petrochimice încorporează prevederile OMC legate de restricţiile cantitative la export şi import. În conformitate cu regulile de origine.cu 50 % şi eliminarea în 5 ani a taxelor pentru camioane uşoare. produsele auto trebuie să aibă un conţinut naţional (stabilit conform regulii costului net) de 62. gaz natural. iar pentru o mică parte în 10 ani. Decretul pentru dezvoltarea şi modernizarea industriei de autovehicule de transport (ce cuprinde camioane.5 % pentru automobile şi camioane uşoare şi de 60 % pentru restul de produse auto. 85 . urmând ca în 5 ani acest procent să ajungă la 100 %. ♦ componente auto – fiecare ţară va elimina imediat taxele vamale pentru unele produse. acordul stabileşte că ţările participante nu vor putea impune preţuri maxime şi minime de import. Astfel. pentru a obţine tratament preferenţial. impozitele şi taxele aplicate vor fi numai acelea pe care le suportă şi produsele naţionale. iar sistemul de acordare a licenţelor de import va fi conform tratatului. precum şi reducerea treptată a taxelor în 10 ani pentru restul autovehiculelor).

se aplică în continuare dispoziţiile CUFTA. utilizatorilor finali şi furnizorilor dreptul de a încheia contracte de aprovizionare. Geneva. În cazul barierelor tarifare şi netarifare există diferenţe între cele două tratate bilaterale: a) Comerţul între Mexic şi SUA Au fost eliminate toate barierele netarifare şi înlocuite cu un sistem de tarife/cote. Dispoziţiile trilaterale au în vedere sprijin intern pentru acest sector şi subvenţii la export. ca urmare. se stabileşte un mecanism tranzitoriu de salvgardare. 1998 86 7 .I – Regional and Suregional Integration Grouping.7 Agricultura NAFTA stabileşte acorduri bilaterale între Mexic şi Canada şi Mexic şi SUA pentru comerţul cu produse agricole. se acordă întreprinderilor de stat. Prevederile în materie de energie din CUFTA vor continua să fie aplicate în relaţiile dintre SUA şi Canada. În ceea ce priveşte relaţiile SUA şi Canada. iar cu scopul de a stimula comerţul de gaz natural şi de produse petroliere. aceste cote urmând a fi mărite cu 3 % în fiecare an. La intrarea în vigoare a tratatului s-au eliminat taxele vamale pentru o gamă largă de produse ce reprezintă aproape jumătate din volumul valoric al UNCTAD – “Handbook of Economic Integration and Cooperating Grouping of Developing Countries”. s-au stabilit anumite cote din import liber de taxe vamale.Dispoziţiile din tratat recunosc posibilităţile investiţionale din Mexic în domeniu. În ambele cazuri există diferenţe structurale între sectoarele agricole şi. Acestea permit în fiecare ţară adaptarea mai uşoară a produselor sensibile. vol. Importul ce va depăşi această cantitate va fi supus unor taxe vamale ce vor fi reduse progresiv într-o perioadă de 10 sau 20 de ani. UN.

de asemenea. astfel că se pot stabili politici în acest sens. 87 . De asemena. carne şi margarină şi ambele ţări vor elimina imediat sau în 5 ani restricţiile tarifare la majoritatea importurilor de fructe şi produse horticole şi în 10 ani pentru restul. Cu excepţia produselor avicole şi lactate. cu excepţia celor pentru o serie de produse foarte sensibile (precum porumbul şi fasolea pentru Mexic şi zahărul pentru SUA).comerţului agricol bilateral. b) Comerţul între Canada şi Mexic Canada şi Mexic vor elimina barierele tarifare şi netarifare în calea comerţului cu produse agricole. încercându-se să nu se distorsioneze comerţul. ţările semnatare recunosc importanţa sprijinirii acestui sector. cu excepţia celor aplicate produselor lactate şi avicole. iar după 15 ani vor fi eliminate toate restricţiile. Folosirea subvenţiilor la export nu este considerată ca fiind potrivită decât în unele condiţii stabilite de tratat: . care vor fi eliminate în 15 ani. În primii 10 ani de la intrarea în vigoare a tratatului se pot aplica reguli speciale de salvgardare. Canada va elimina imediat restricţiile la importurile de grâu. SUA şi Mexic vor liberaliza treptat comerţul bilateral cu zahăr: după 10 ani de la intrarea în vigoare a tratatului cele două ţări vor aplica un sistem de tarife/cote. Restul vor fi eliminate într-o perioadă de 10 ani.când se decide introducerea unei subvenţii. Mexicul va înlocui licenţele de import cu taxe vamale care vor fi în general eliminate în 10 ani. uleiului şi zahărului. orz. aceasta trebuie notificată celorlalte ţări cu cel puţin 3 zile înainte.

Tratatul mai conţine şi măsuri privind armonizarea normelor. evaluarea riscului. dar permite şi adoptarea de reglementări mai stricte. proceduri de control. tratatul stabileşte norme pentru comercializarea produselor agricole. inspecţie şi aprobare.. împiedicând utilizarea acestora ca restricţii în calea comerţului. adaptarea la condiţiile regionale. Măsuri sanitare şi fitosanitare În această secţiune a tratatului se stabilesc norme pentru dezvoltarea. asistenţă tehnică. NAFTA încurajează ţările participante să adopte convenţiile internaţionale în vigoare. poate cere consultări asupra soluţionării problemei.când un exportator consideră că un membru importă produse subvenţionate dintr-o ţară nemembră. care să acorde nivelul de protecţie dorit. pentru rezolvarea diferendelor prin stabilirea unui mecanism de natură privată şi înfiinţează un comitet trilateral pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei secţiuni. Pentru a evita crearea de bariere inutile în calea comerţului. transparenţa procedurilor. De asemenea. adoptarea şi executarea măsurilor sanitare şi fitosanitare. sprijinite pe rezultate ştiinţifice. Măsuri de urgenţă Această secţiune stabileşte reguli şi proceduri conform cărora ţările membre vor putea adopta măsuri de salvgardare în cazul când sunt afectate 88 . se creează şi un comitet de măsuri sanitare şi fitosanitare pentru promovarea securităţii şi armonizarea măsurilor.

cu câteva excepţii (când exporturile reprezintă o parte semnificativă din importurile totale ale bunului respectiv şi când acestea contribuie semnificativ la respectiva daună). XIX al GATT. care depăşesc nivelul de 250. Această secţiune are în vedere achiziţiile guvernului federal a căror valoare depăşeşte 50. Acordul stabileşte şi proceduri pentru administrarea măsurilor de urgenţă. o parte importantă din piaţa achiziţiilor publice din fiecare ţară. Pentru Mexic. Achiziţii guvernamentale Tratatul liberalizează.000 milioane USD pentru bunuri şi servicii şi 8 milioane USD pentru lucrări publice. aceste măsuri vor putea fi luate numai cu acordul ţării afectate.anumite ramuri ale industriei. arme şi alte importuri legate de siguranţa naţională. aceste măsuri pot fi luate numai pentru un termen limitat şi cu acordarea unei compensaţii ţării afectate. ţările terţe membre ale NAFTA sunt scutite.5 milioane USD pentru lucrări publice şi achiziţiile întreprinderilor de stat. după perioada de tranziţie. acestea vor fi aplicate în decursul unei perioade de tranziţie. pe baze nediscriminatorii. Se face distincţie între: ♦ salvgardări bilaterale – în perioada de tranziţie se pot reintroduce taxele vamale. 89 . ♦ salvgardări globale – atunci când o ţară ia o astfel de măsură în conformitate cu Art. numai o singură dată şi pe o perioadă de numai trei ani.000 USD pentru bunuri şi servicii şi 6. Prevederile din această secţiune nu se referă la armament şi muniţii.

conform tratatului. se va bucura în continuare de tratament similar pe piaţa Americii de Nord.Pe lângă clauza tratamentului naţional şi cea a naţiunii celei mai favorizate. tratatul stabileşte pentru achiziţii diverse proceduri. în cadrul cărora trebuie respectată transparenţa şi sunt interzise măsurile compensatorii şi alte discriminări. c) Servicii portuare . Transport terestru Tratatul stabileşte un calendar pentru îndepărtarea barierelor din calea comerţului cu servicii de transport terestru între Mexic. Acest calendar conţine prevederi diferite cu privire la : a) camioane şi autobuze cuprinde delalii privind acordarea licenţelor de transport pentru operatorii din cele două ţări (imediat pentru transport turistic şi între 3 şi 6 ani de la intrarea în vigoare a tratatului pentru transportul de mărfuri) şi privind participarea în domeniul investitorilor din cele trei ţări membre (liberalizare treptată. SUA şi Canada şi pentru stabilirea de norme tehnice şi de securitate compatibile pentru transportul terestru. mai puţin rapidă pentru Mexic) b) cale ferată . operatorii din SUA şi Canada vor continua să-şi comercializeze liber serviciile. la rândul său. să construiască şi să deţină infrastructura feroviară în Mexic care.există dispoziţii de liberalizare a serviciilor portuare în legătură cu transportul maritim: Mexicul permite participarea cu 100 % a investitorilor canadieni şi din SUA în instalaţii şi servicii portuare pentru întreprinderi ce-şi transportă 90 .

iar preţurile pentru serviciile de telecomunicaţii trebuie să reflecte costurile. Operarea şi stabilirea reţelelor şi serviciilor publice de telecomunicaţii nu fac obiectul acestui tratat. 91 . iar pentru restul. conectarea echipamentelor.la 5 ani ani după semnarea tratatului s-a creat un comitet pentru stabilirea eficacităţii liberalizării şi a consecinţelor sale neprevăzute şi pentru examinarea posibilităţii de liberalizare. Tratatul mai prevede: . interconectarea circuitelor private şi a reţelelor publice. Condiţii restrictive se impun numai în situaţii precum protejarea integrităţii tehnice a reţelei. . urmărindu-se protejarea consumatorilor şi a mediului prin unificarea normelor referitoare la vehicule şi echipament feroviar. . care au în permanenţă acces la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii. Aceste măsuri nu se aplică distribuţiei de programe de radio şi televiziune. acordarea permiselor de conducere. acest lucru este permis numai cu acordul Comisiei Naţionale a Investiţiilor Străine. Accesul şi folosirea reţelelor publice de telecomunicaţii se referă la: consesionarea acestora. Telecomunicaţii NAFTA prevede ca reţelele publice de telecomunicaţii şi serviciile de telecomunicaţii sunt disponibile în condiţii rezonabile şi nediscriminatorii pentru toate societăţile comerciale şi toate persoanele fizice.accesul la informaţii asupra transportului terestru. etc.norme tehnice şi de securitate . etc.mărfurile proprii.

precum şi deplina securitate şi protecţie conform dreptului internaţional. Nici o ţară semnatară nu va putea expropria investiţiile făcute de întreprinzători din ţările membre în afara cazurilor de utilitate publică şi numai cu despăgubire. În acord este dată o definiţie amplă a investiţiei. conţinut naţional minim. . Servicii financiare Referitor la această problemă. acordă garanţii de bază investitorilor din cele 3 ţări semnatare şi stabileşte un mecanism de rezolvare a conflictelor. Investitorii au dreptul de a schimba moneda naţională în devize la cursul pieţei şi de a-şi transfera veniturile în străinătate.furnizorii de servicii financiare din ţările membre se pot stabili în oricare din ţările membre şi pot oferi aceste servicii în teritoriul zonei de liber schimb. tratament preferenţial pentru furnizorii naţionali. Nici o ţară semnatară nu va putea impune investitorilor restricţii precum: nivel de export. 92 .Investiţii NAFTA elimină bariere importante în calea investiţiilor străine.tratament nediscriminatoriu. etc. clauza tratamentului naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate. NAFTA stabileşte un ansamblu de principii: . Se oferă investitorilor aparţinând unei ţări semnatare un tratament nediscriminatoriu. ce cuprinde toate formele de proprietate şi participare la capitalul social. investitorii afectaţi vor putea cere despăgubiri prin proceduri de arbitraj sau în faţa instanţei ţării în care s-a provocat dauna. În caz de conflict. a cărei valoare va fi determinată pe baza pieţei.

.transparenţă (informaţii asupra condiţiilor pentru stabilirea în ţară. fundamentate pe hotărârile OMC.. .în cazul societăţilor financiare nebancare se permite înfiinţarea de filiale în condiţii de tratament naţional. . perioada de tranziţie şi rezerve: a) Mexic – până în anul 2000. Se stabilesc prevederi referitoare la 93 .operaţiunile bancare ale grupurilor financiare mexicane nu vor fi restricţionate. centre de informaţii referitoare la legislaţia în sectorul financiar). b) Canada . orice limite fiind eliminate treptat până în 2002. Proprietatea intelectuală NAFTA stabileşte obligaţii protecţia: specifice privind acest domeniu. publicarea soluţionării cererii în maxim 120 de zile. Tratatul stabileşte proceduri de consultare şi fiecare ţară îşi acordă măsuri de liberalizare. c) SUA . investitorilor din această ţară permiţându-li-se să depăşească limita impusă pentru terţi de 25 % din capitalul societăţilor financiare sau limita de 12 % din activele financiare.extinde prevederile CUFTA asupra Mexicului.asiguratorii nord-americani vor putea intra pe piaţa mexicană prin asociere cu parteneri locali sau prin constituire de filiale. fiind totodată scutiţi de aprobarea Ministerului de Finanţe pentru deschiderea de sucursale. formalităţi.posibilitatea de a se lua măsuri pentru stabilitatea sistemului financiar şi a balanţei de plăţi. limita maximă de participare a capitalului străin a fost ridicată treptat de la 8 la 15 %.

.4. În plus. au fost transformate fie în taxe pe valoarea adăugată. . ca atare. 10 sau 15 ani. .emisiunilor codificate prin satelit.desenelor industriale şi secretelor industriale în general. Aceste bariere. mai mult de jumătate din valoarea comerţului cu produse agricole a devenit “duty-free” chiar când acordul a intrat în vigoare.indicaţiilor de origine geografică. altele urmând a fi eliminate pe parcursul a 5. . De fapt. Sunt incluse şi obligaţii detaliate în ceea ce priveşte procedurile judiciare pentru punerea în aplicare a prevederilor şi îndeplinirea acestor drepturi la frontieră. 94 . încluzând politica Mexicului de “permitere a importurilor” (care fusese singura şi cea mai mare barieră la vânzările de produse americane în Mexic). . . Sub auspiciul NAFTA .mărcilor de produse şi servicii.drepturilor de autor. Eliminarea imediată a taxelor vamale s-a aplicat unui mare număr de produse agricole. Comerţul în cadrul NAFTA În principiu. 3. multe taxe vamale au fost imediat eliminate. s-a pus accent pe înlăturarea progresivă a taxelor vamale şi a barierelor netarifare în calea comerţului cu mărfuri între ţările membre. au fost eliminate toate barierele netarifare la schimbul cu produse agricole între SUA şi Mexic.patentelor. În vederea creării unei zone de liber schimb în cadrul NAFTA. fie în taxe normale.circuitelor integrate. are ca scop principal perfecţionarea structurilor economice ale ţărilor participante.. NAFTA este un acord comercial şi.

Ponderea comerţului NAFTA în comerţul mondial total a crescut simţitor în 2000 faţă de 1999 (Vezi Tabel nr.0 %. de 2. la 12. în timp ce în 1999. De la crearea NAFTA.De la înfiinţarea sa. ca pondere în cadrul exporturilor mondiale. preşedintele Bush şi mai apoi preşedintele Clinton au avut ca scop principal lansarea proiectului lor pentru iniţierea tratativelor de creare a unei zone de comerţ liber a Americilor. în timp ce importurile au scăzut cu numai un procent. SUA a înregistrat o creştere considerabilă a comerţului cu celelalte două ţări membre.6 % în 2000.6 % în 2000. din punct de vedere al politicii comerciale a SUA. situaţia a continuat să fie aceeaşi celei dinaintea creării NAFTA.5 % în 1990. balanţa comerţului intra-NAFTA a înregistrat o creştere a excedentului comercial de la 8. În vederea reducerii barierelor din calea comerţului între ţările membre NAFTA. Astfel.1 % la 27. de la 27.8 În cazul relaţiilor comerciale între SUA şi Canada. 2001 95 . NAFTA trebuia abordat în primul rând. au crescut de la 35. care mai târziu s-a concretizat în FTAA.com – International Institute for Economics Raportul Anual al OMC.iie. S-ar putea spune că o lărgire a UE a adus o lărgire a Zonei Libere NordAmericane sau viceversa. Canada şi Mexic. De la începuturile NAFTA. iar barierele netarifare au fost eliminate în cea mai mare măsură. nivelul taxelor vamale mexicane a scăzut la 2 %.5 ori mai mare decât cel al SUA. Exporturile intra-NAFTA .4). cu menţiunea că aproape toate schimburile de mărfuri între cele două ţări sunt în prezent scutite de taxe vamale.9 8 9 www.6 % în 1990 la 39. nivelul mediu al taxelor vamale mexicane s-a situat la 10 % în 1993.

0 miliarde USD ***sau 743.8 Japonia 1.0 -0.1 0.5 -0.6 China APEC 10.0* 100.2 34.6 0.2 0.3 Restul Europei 0.3 0.5 0.3 37.2 11.6 -12.0 17.2 -0.6 1.1 Asia 8.3 -0.3 5.9 Altele Orientul Mijlociu 2.5 1.1 2.6 39.0 19.3 11.7 1.7 0.4 17.7 0.9 9.0** 35.1 -4.3 72.2 1.3 0.0 -0.3 5.6 6.6 0.3 0.2 19.1 -12.1 14.0 96 .2 Rusia 1.4 0.1 -3.1 27.7 Import 1991 2001 100.7 2.2 1.6 1.3 miliarde USD ** sau 934.4 0.3 6.5 -7.4 NAFTA : Comerţul cu mărfuri pe regiuni Regiune Lumea Intra-NAFTA Inter-regional America Latină Mexic Altele Europa Occidentală Uniunea Europeană Altele Restul Europei şi Ţările Baltice 0.2 5.2 1. 2002 *sau 610.4 4.2 -13.9 9.1 -0.6 1.2 0.0 2.2 1.1 16.3 2.3 -1.0 0.4 18.3 1.0 0.3 0.9 2.1 20.6 64.Tabel nr.3 1.0 1.0 71.0 21.4 0.5 0.8 9.0*** 100.4 25.7 -1.7 3.2 Sursa : Raport Anual al OMC.3 Africa de Sud 1.3 2.6 0.6 0.8 0.2 60.0 0.4 miliarde USD ****sau 1280.3 11.9 -1.2 2.3 15.0 4.1 -0.1 18.1 16.5 Altele 3.2 13.2 0.9 12.3 7.6 8.2 Africa 0.0 0.6 3.6 1.0**** 27.1 -7.2 Balanţă 2001 1991 12.9 6.3 0.5 -5.3 2.4 miliarde USD Export 1991 2001 100.5 1.4 6.

iar importante bariere netarifare (mai ales în sectorul industriei de automobile) au fost eliminate. ♦ creşterea relativ rapidă a economiei SUA.NAFTA a fost rezultatul unei mişcări integraţioniste a economiilor nordamericane. Astfel. scăderea de 2. NAFTA continuă să fie unul din principalele motoare ale creşterii comerţului mondial.7 miliarde USD a exporturilor SUA de produse alimentare a fost compensată într-o oarecare măsură de creşterea exporturilor SUA de 97 . dar şi invaziei pieţei mexicane cu importuri din celelalte două ţări membre NAFTA. fiind cu 10 % mai mari decât importurile. tarifele mexicane au fost reduse de la 10 % la 3 %. Factorii care au influenţat comerţul regional în cadrul NAFTA sunt: ♦ reformele comerciale aplicate în cadrul NAFTA. Având în vedere aspectul tarifar al comerţului regional în cadrul NAFTA. se constată o sporire considerabilă a gradului de deschidere a pieţei mexicane. a făcut posibilă încheierea acestui acord. respectiv eliminărilor tarifelor comerciale negociate la Runda Uruguay. devenind tot mai puternică. ♦deprecierea pessos-ului mexican. din partea concurenţilor de pe piaţa mondială. ♦ aplicarea. Schimburile între ţările Americii de Nord reprezintă 40 % din exporturile regiunii. reprezentând mai mult de o cincime din importurile mondiale de mărfuri şi aproape jumătate din creşterea comerţului mondial. Bunurile şi serviciile SUA şi ale Canadei au acces pe piaţa mexicană. care s-a produs datorită recesiunii mexicane din 1995. Prin intermediul NAFTA. importurile de mărfuri ale acestei regiuni au crescut în 2001 cu 129 miliarde USD. care. a reducerilor. În 2001. Şi la început de mileniu III.

Şi în cadrul NAFTA. 10 NAFTA. USD).25 2. Malaezia. Monthly Statistics on Foreign Trade. USD).03 39.4 mld.50 41.5 Comerţ intraregional Export (%) Import (%) Balanţa 1991 2001 1991 2001 1991 2001 42.7 mld.30 NAFTA 60.80 54. Tabel nr.4 mld. Singapore. Japonia. June 2002 Comerţ 10 Raport Anual OMC. Filipine.95 -0. 2002 98 . Vietnam Sursa: OECD. ca şi în cadrul UE şi/sau Asia de Est. Coreea de Sud. echipamente de birou (1.06 35.5 şi Grafic nr. cuprinzând 80 % din producţia şi comerţul mondial.36 -9.(Vezi Tabel nr. Indonezia. ţările membre desfăşoară schimburi comerciale şi cu ţări din afara regiunii respective. Taiwan.66 2.69 57.92 59. Thailanda.60 33.30 9.39 48. comerţul intraregional crescând astfel mai rapid decât comerţul interregional. USD) şi de creşterea exporturilor canadiene de combustibil (2.89 Asia de Est* *Asia de Est include: Hong Kong.avioane (3.30 3. UE şi Asia de Est domină în prezent economia lumii.58 61. China. 1).44 UE 35.

2002 99 .Schimburile comerciale ale ţărilor NAFTA Grafic nr.1 Sursa: Raport Anual OMC.

World Economy. MERCOSUR a fost în mod repetat ca o abordare fundamental nouă a integrării regionale în America Latină. dorind. de preferinţe care să fie îndreptate împotriva terţilor. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”. şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună. nov. „Prin această interpretare dată 11 H. relativ scăzută. conceptul MERCOSUR de regionalism deschis are în vedere un set nediscriminatoriu de stimulente economice (inclusiv taxe vamale egale cu zero) în cadrul regiunii şi o marjă. În timp ce experienţele anterioare încheiate cu un eşec s-au bazat pe conceptul substituirii importului încercând să aplice la nivel regional un model naţional intervenţionist şi concentrat către piaţa internă. 2001 100 .CAPITOLUL 4 NAFTA ŞI MERCOSUR : ANALIZĂ COMPARATIVĂ Analiza comparativă între NAFTA şi MERCOSUR porneşte în mod logic de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională. Deosebirea este evidentă: în timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber. pe lângă realizarea zonei de comerţ liber. MERCOSUR a fost mult mai ambiţios. noua abordare a evidenţiat conceptul „regionalismului deschis”11 Pe scurt.G.

În anul 2001. iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria inferioară.”12 Analiza comparativă dintre NAFTA şi MERCOSUR evidenţiază o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele în nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială. 12 Ibidem 101 . depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR. Brazilia şi Uruguay). NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori. iar una (Mexic) din grupul ţărilor cu venit mediu din categoria superioară.9 ori mai mare decât a MERCOSUR.6. Datele comparative se regăsesc în tabelul nr. În timp ce NAFTA are ca membrii trei ţări. produsul intern brut al NAFTA a fost în anul 2001 de peste 12 ori mai mare decât al MERCOSUR. Discrepanţele se măresc atunci când se iau în considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii. din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară. cu un export de servicii comerciale de 342. MERCOSUR este format din patru ţări în dezvoltare. exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD. În acelaşi timp.3 miliarde USD în anul 2001. din care două super dezvoltate (Canada şi SUA) care fac parte din OCDE. MERCOSUR diferă într-adevăr fundamental de toate acordurile anterioare de comerţ regional din America Latină. Dacă populaţia NAFTA este cu numai 1. din care trei (Argentina.regionalismului deschis.

Tabelul nr.6 NAFTA şi MERCOSUR : comparaţie între principalii indicatori ai dezvoltării şi activităţii economice
Acordul regional de integrare şi ţările semnatare NAFTA Canada Mexic SUA MERCOSUR Argentina Brazilia Paraguay Uruguay Populaţie Creştere medie anuală 1991-2001

Milioane 2001 411 31 98 282 215 37 170 5 3

1,0 1,6 1,2 1,3 1,4 2,6 0,7 Produsul Naţional Brut Total (mld.USD) Pe locuitor (USD)
La paritatea puterii de cumpărare (PPC)

Densitate în 2001 (loc/km.p) 3 51 31 14 20 14 19

La cursul de schimb al pieţei (CSP)

CSP

PPC

NAFTA Canada Mexic SUA MERCOSUR Argentina Brazilia Paraguay Uruguay

10790,7 647,1 9465,6 498,0 910,6 275,5 606,8 8,0 20,3

11350 840 21050 27330 9646 34260 34260 864 5080 8810 1747 448 7440 12090 1245 3570 7320 24 1450 4460 30 6090 8880 Produsul Intern Brut Total (mld.USD) Creştere medie anuală (%) Total Pe loc. 1991-2001 1991-2001

102

NAFTA Canada Mexic SUA MERCOSUR Argentina Brazilia Paraguay Uruguay

NAFTA Canada Mexic SUA MERCOSUR Argentina Brazilia Paraguay Uruguay

11146,8 689,5 2,9 4,0 574,5 3,1 5,4 9882,8 3,4 4,0 901,0 285,5 4,3 -1,7 587,6 2,9 3,2 7,7 2,2 -1,5 20,2 3,3 -1,8 Valoarea adăugată (% din PIB) Agricultura Industrie Servicii (2001) (2001) (2001) 4 28 67 5 28 68 9 32 59 29 26 45 6 29 65 Utilizarea PIB-ului (în % din total) Consumul Cheltuieli Formarea Balanţa final al guvernamentale brută de externă de populaţiei capital bunuri şi servicii 58 71 67 71 64 81 71 19 7 14 20 23 20 3 -2 -2

NAFTA Canada Mexic SUA MERCOSUR Argentina Brazilia Paraguay Uruguay

NAFTA

14 16 -1 16 23 -2 8 23 -12 14 17 -2 Comerţul cu mărfuri Export (mld.USD) Import (mld.USD) 2001 2001 1226,0 1689,0

103

Canada Mexic SUA MERCOSUR Argentina Brazilia Paraguay Uruguay

277,2 166,4 782,4 84,7 26,3 55,1 0,9 2,4 Investiţii străine directe (mld.USD) 2001 312,4 25,1 11,8 275,5 56,9 23,9 32,7 0,1 0,2

NAFTA Canada Mexic SUA MERCOSUR Argentina Brazilia Paraguay Uruguay

249,1 182,6 1258,0 89,9 25,5 58,6 2,3 3,5 Datorie externă (2001) Total În % din (mld.USD) PNB 167,0 37 402,5 147,9 56 244,7 48 2,5 31 7,4 37

Sursa: „World Development Report”, 2002, World Bank, 2002

4.1 NAFTA şi MERCOSUR: evoluţii, progrese şi insatisfacţii către dezideratul creării unor zone de comerţ liber Obiectivul NAFTA de eliminare treptată a taxelor vamale în comerţul intra-zonal a fost îndeplinit până în prezent în conformitate cu termenele stabilite sau chiar a fost devansat. Realizările de până acum în reducerea sau eliminarea taxelor se prezintă astfel: ♣ Taxele vamale în schimburile reciproce SUA – Canada au fost eliminate complet până la 1 ianuarie 1998. NAFTA a preluat şi menţinut de fapt toate prevederile acordului de comerţ liber SUA – Canada (FTA – Free
104

Trade Agreement) încheiat anterior şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. FTA a prevăzut eliminarea totală a taxelor vamale în schimburile reciproce Canada – SUA, fie imediat (de la 1 ianuarie 1989), fie după 5 ani (de la 1 ianuarie 1993 pentru produse cum sunt: maşini şi utilaje, calculatoare, mobilă, hârtie, ţiţei, etc.), fie după 10 ani (de la 1 ianuarie 1998, pentru produse considerate mai sensibile, cum ar fi: confecţii, medicamente, produse alimentare, etc.). ♣ În comerţul reciproc SUA – Mexic şi Canada – Mexic, o mare parte din taxele vamale au fost eliminate imediat la intrarea în vigoare a NAFTA sau în decurs de 5 ani (perioada 1994 – 1998, cu excepţia unor produse „sensibile” la care eliminarea se va realiza în 10 ani (1994 – 2003), sau în 15 ani (1994 – 2008) la importul unor produse din SUA. Astfel, de exemplu, la importul Canadei din Mexic, taxele vamale au fost eliminate la 1 ianuarie 1994 pentru maşini şi echipamente, inclusiv de telecomunicaţii, componente de mobilă, iar la 1 ianuarie 1999 pentru camioane uşoare, maşini-unelte şi articole de cauciuc. La o serie de produse considerate sensibile – confecţii, încălţăminte, jucării – eliminarea taxelor vamale s-a produs începând cu 1 ianuarie 2003. La importul Mexicului din Canada, taxele vamale au fost eliminate la 1 ianuarie 1994 pentru echipamente de telecomunicaţii, îngrăşăminte, sulf şi produse din peşte, iar la 1 ianuarie 1999 pentru articole metalice, maşini şi utilaje, componente de echipamente electrice. La o serie de produse considerate sensibile – mobilă, medicamente, jucării – eliminarea taxelor vamale la importul Canadei din Mexic, s-a produs începând cu 1 ianuarie 2003. În comerţul cu produse agricole SUA – Mexic, majoritatea taxelor vamale au fost eliminate imediat, cu excepţia a circa 6 % din totalul

105

Argentina a impus noi restricţii la textile şi încălţăminte iar.produselor agricole la care eliminarea taxelor se va face în decurs de 15 ani. ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atât în menţinerea fluxului liber de mărfuri cât şi în realizarea unor evoluţii progresive în liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile. Argentina a anulat decretul după câteva zile. cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR. Cu toate acestea. fapt care a determinat Brazilia să suspende negocierile de soluţionare a diferendelor comerciale între cele două ţări.14 În aprilie 1999. iar disputa comercială bilaterală a continuat să schimbe MERCOSUR. Argentina a impus taxe vamale la importurile de oţel din Brazilia. dar a repetat solicitarea pentru o anumită formă de salvgardări temporare la anumite produse ca o compensare pentru pierderea de competitivitate rezultată din dezvoltarea „realului” brazilian. care. în septembrie 1999. aprilie 2001 14 „Sticking – plaster for MERCOSUR”.H.13 Evoluţiile ulterioare intrării în vigoare a MERCOSUR (1 ianuarie 1995). în consecinţă. au devenit supuse la acelaşi R. autorităţile din Argentina au aprobat un decret care a permis restricţii la toate importurile din ţările învecinate pentru a proteja industriile locale. Pacific Economic Papers. AFTA and CER:Reinforcement or Competition for APEC”. The Economist.Snape – „NAFTA. Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor ’90. au arătat că. the Americas. Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale între Argentina şi Brazilia. În iulie 1999. după o perioadă de progres relativ rapid în realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber. 13 octombrie 2001 106 13 . progresele au fost foarte mici. Brazilia a retras acordarea de licenţe automate de import pentru produsele din Argentina.

sunt deosebit de dezamăgitoare.15 În acelaşi timp. măsuri sanitare şi control contabil aplicat la importurile din ţările din afara MERCOSUR. Politicile comerciale privind sectoarele cele mai sensibile. care să rămână protejată împotriva nemembrilor pentru o perioadă nespecificată înainte de a cunoaşte un proces de reintegrare treptată pe piaţa mondială. În esenţă. noile standarde de siguranţă şi testele de conformitate introduse de Argentina sunt o piedică pentru exportul de produse electronice al Braziliei. 2001 107 . care reprezintă circa 25 % din comerţul intra-MERCOSUR şi joacă un rol cheie în specializarea intra-industrială viitoare a zonei. Tratamentul aplicat pentru sectorul autovehicule. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”. în acest sector se aplică un regim restrictiv de comerţ dirijat.G. Fondatorii MERCOSUR şi-au dat seama foarte rapid că sectorul auto trebuie să sufere o reformă substanţială pentru a se putea crea o piaţă regională deschisă. Argentina a introdus noi contingente la importul de textile din Brazilia şi a pus în discuţie un sistem de restricţii voluntare la exportul de încălţăminte al Braziliei. World Economy. În prezent. În plus. are un rol extrem de important pentru viitorul MERCOSUR. Aceste sectoare au fost deja exceptate de la programul general al liberalizării comerciale intra-regionale pentru a se merge tot mai repede către formarea uniunii vamale. respectiv auto şi zahărul. Ideea a fost de a reforma sectoarele sensibile pentru ca acestea să fie pregătite pentru o piaţă regională deschisă în momentul în care MERCOSUR trebuie să fie prezentat ca o realizare de succes. care este opus atât 15 H.control de calitate. nov. ideea a fost de a crea o piaţă MERCOSUR integrată pentru automobile. în iulie 1999.

unul din cele mai importante rezultate ale unei conferinţe sectoriale din 1997 a fost un acord comun de a abandona stimulentele locale pentru noile uzine de automobile. Un nou termen. implementarea unei reforme adevărate în domeniul politicii industriale comune pentru zona de comerţ liber cu autovehicule. de exemplu. De exemplu. La începutul anului 2001. Brazilia a decis să subvenţioneze noua uzină Ford de la Bahia pentru a influenţa decizia firmei americane de amplasare a noii unităţi. Dar imediat după proclamarea comună a acordului. nu s-a realizat. nu s-a realizat un tratament egal al produselor din ţările nemembre şi există încă dispute asupra prevederilor privind conţinutul local. afară de cazul achiziţionării exclusive din Brazilia. În acelaşi timp. termen pe care analiştii îl consideră greu de respectat având în vedere poziţiile diferite ale grupurilor de interes din cele două ţări. Brazilia. unde costurile sunt ridicate. şi anume anul 2004. lucru care contravine filizofiei de piaţă deschisă. Din păcate. dar poate fi cu greu respectat de micile ţări partenere. a fost stabilit pentru implementarea unui regim liberalizat care să corespundă conceptului de „regionalism deschis”. care ar ajuta protejarea producătorilor locali. Conform acestui concept. Regimul MERCOSUR în domeniul auto urmează încă modul învechit de compensare moştenit de perioadele anterioare. o ţară este îndreptăţită să exporte atât cât va importa din ţara parteneră.conceptului de „regionalism deschis” cât şi conceptului de integrare regională. 108 . se pronunţă pentru un conţinut local de 60 %. o altă conferinţă regională a decis reintegrarea industriei auto până în anul 2006. Lucrurile sunt agravate de faptul că ţările partenere nu au respectat nici măcar tratatele asupra cărora au convenit.

3 %. o soluţie pentru problema zahărului utilizat la producerea de alcool folosit drept combustibil pentru autovehicule. Acest sector ar fi trebuit să fie liberalizat începând cu 1 iunie 2000. exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 55. exportul intrazonal a reprezentat doar 21. faţă de anul 1999.3 % în anul 2001. înregistrându-se chiar un declin atât ca pondere cât şi ca valoare absolută în anii 2000 – 2001.16 4. nov. De atunci.Ţările MERCOSUR nu au putut găsi. Argentina consideră că o piaţă liberă a zahărului în cadrul MERCOSUR va permite Braziliei să exporte o parte a producţiei subvenţionate de zahăr. Problema îşi are originea în programul adoptat în 1975 de Brazilia de producere a alcoolului ca parte a strategiei de conservare a energiei. de asemenea. 2001 109 . în cazul MERCOSUR. înregistrând o majorare semnificativă faţă de 16 H.2 Comerţul intra şi extra – regional în cadrul NAFTA şi MERCOSUR: situaţii complet diferite Analiza comparativă a fluxurilor intra şi extra-regionale de mărfuri ale NAFTA şi MERCOSUR evidenţiază două situaţii fundamental opuse. În timp ce în cazul NAFTA. zone extinse din teritoriul arabil al Braziliei au fost transformate în plantaţii de trestie de zahăr care au produs inputurile pentru alcool a cărui producţie ineficientă este subvenţionată.G. În anul 2000. Argentina se opune puternic deschiderii pieţei regionale a zahărului din cauza concurenţei „neloiale” a producătorilor de zahăr din Brazilia.1 % din exportul total. World Economy. ponderea exportului intrazonal de mărfuri a NAFTA a atins un nivel de 55. ceea ce va distruge industria argentiniană a zahărului. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”.

2% în anul 1993).7. Situaţia prezintă însă diferenţieri majore între cei trei parteneri ai NAFTA.2 238.6 166.8 1224.0 208.1 3. La exportul SUA.5 % din anul 1993 (anul dinaintea intrării în vigoare a NAFTA).3 % în anul 2001. în timp ce în cazul Mexicului.9 % în anul 1993).4 240. Datele centralizate se regăsesc în tabelul nr.2 51. evident.7 702.4 2001 661.1 676. acest indicator a fost şi mai ridicat.8% în anul 2001 (faţă de 85.2 209.5 242. Tabel nr.0 122.8 2.1 141.9 145. Canada şi Mexic au devenit şi mai dependente de exporturile către piaţa SUA şi. respectiv 90.4 44.5 43.5% în 1993 la 36.6 1.6 151. tendinţa a fost evidentă de creştere continuă şi semnificativă a ponderii exportului intrazonal de la 30.nivelul de 44.7 Exportul de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor NAFTA Ţări de provenienţă şi ţări de destinaţie Total export NAFTA Canada Mexic SUA Intra-NAFTA: a) Canada Mexic SUA b) Mexic Canada SUA c) SUA 1993 2000 Miliarde USD 1077.4 110 .0 1.6 114.4 147.1 581. au beneficiat enorm şi de expansiunea economiei americane din perioada 1993 – 2000.0 0.4 249.4 115. dar aceasta este în continuare cu mult sub exportul extrazonal.5 781.5% în anul 2001 (comparativ cu 79.4 120.7 283.4 136.0 1.2 276. Ponderea exportului intra-NAFTA în exportul total al Canadei a atins un nivel de 87.8 301.9 464.

5 233.7 34.4 496. din care: -America Latină .7 Sursa: Direction of Trade Statistics Yearbook.7 151.0 100.8 Extra – NAFTA 14.Asia -Orientul Mijlociu b) Mexic.7 164.1 13.0 102.4 5.5 7.4 10.6 360. din care: -UE -Japonia -Ţări în dezvoltare.8 0.0 55.7 87.5 0.0 Intra – NAFTA 85.4 15.5 174.6 108.0 100.0 6.3 12.0 În procente din total Total export NAFTA 100.1 1.4 9. Septembrie 2002.5 35.5 36.5 63.3 Extra – NAFTA 54.5 64.0 100.0 Intra – NAFTA 45.4 5.1 10.4 1. din care: -America Latină . 2002 111 .0 100.0 155.6 163.5 1.2 0.8 6.9 82. IMF.6 12.2 323.3 23.7 0.Canada Mexic Exta – NAFTA: a) Canada.5 Mexic: 100.Asia -Orientul Mijlociu c) SUA.2 1.3 Extra – NAFTA 69.3 2.4 0.1 497.8 12.2 9.2 8.8 547.0 Intra – NAFTA 30.8 36.1 6.0 100.5 30.2 48.5 2.7 3.5 54.Asia -Orientul Mijlociu 100.2 111. din care: -America Latină .9 5.3 10.4 24.0 Intra – NAFTA 79.6 0.2 41.8 55.2 87.2 0. din care: -UE -Japonia -Ţări în dezvoltare.4 5.9 89.2 SUA: 100.8 5.7 208.0 2.7 133.9 13.0 86.1 0.9 57.0 100.4 2.6 19.9 64.9 8.0 5.6 58.5 2. din care: -UE -Japonia -Ţări în dezvoltare.8 90.0 29.7 Canada: 100.0 100.0 100.5 46.2 6.0 7.1 452.5 Extra – NAFTA 20.0 44.

unde importul intra – NAFTA reprezintă mai puţin de 1/3 din importul total.7 131.5 154.3 229.4 566.5 108.8.4 135.8 47.3 214.5 112 2001 804.3% în importul total de mărfuri NAFTA fiind însă în creştere faţă de nivelul de 36.3 161.0 127.9 238.3 308.3 149.5 1257.1 1059.7 1.7 87.8 153.8 174.3 113. importul intra-NAFTA nu are o pondere predominantă. în anul 2001.Spre deosebire de situaţia existentă în cazul exporturilor.6 65.5 2.3 143.4 292. în condiţiile în care ambele ţări sunt dependente într-o măsură predominantă de importurile de manufacturate americane.6 40.8 142.7 1670.2 135.5 364.2 46.8 109.8 Importul de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor NAFTA Ţări de provenienţă şi ţări importatoare Total import NAFTA Canada Mexic SUA Intra-NAFTA: a) Canada Mexic SUA b) Mexic Canada SUA c) SUA Canada Mexic 1993 2000 Miliarde USD 1416.8 6. Astfel. O imagine sintetică asupra acestor date este prezentată în tabelul nr.6 .4% din 1993.5 7.5 4.5 90. unde importurile intra – NAFTA reprezintă 2/3 şi respectiv ¾ din totalul importurilor. Tabelul nr. Această situaţie este determinată în exclusivitate de orientarea geografică a importului SUA.3 198. ponderea importului intra-zonal s-a situat la 39.4 603.9 105. Situaţia este complet diferită în cazul Canadei şi Mexicului.2 2.6 657.

0 Sursa: Direction of Trade Statistics Yearbook.0 100.1 14.0 72.1 449.7 Canada: 100.Asia -Orientul Mijlociu 511.4 40.1 29.3 30.7 6.0 21.6 60.2 850.0 36.8 11.6 33.9 71. din care: -America Latină . din care: -America Latină .7 37.0 5.4 70.9 22.9 13.7 40.6 893. din care: -UE -Japonia -Ţări în dezvoltare.5 75.3 24.5 149.4 5.2 1.0 66.9 76.0 14.5 475.4 27.3 2.8 1013.0 100. IMF.1 109.9 0.3 110.7 69.0 Intra – NAFTA 39.6 SUA: 100.8 33.Asia -Orientul Mijlociu b) Mexic.3 263. din care: -UE -Japonia -Ţări în dezvoltare.2 3.1 12.0 Extra – NAFTA 74.9 Extra – NAFTA 24.0 Intra – NAFTA 25.6 134.1 23.2 0.3 223.0 100.7 8.7 8.0 100.0 100. din care: -America Latină .7 2.0 100.5 17.9 17.7 Intra – NAFTA 67.3 14.4 Mexic: 100.2 0.9 3.0 384.0 100.7 4.Asia -Orientul Mijlociu c) SUA. Septembrie 2002. 2002 113 .3 18.0 65.0 100.5 10.4 215.1 199.0 Extra – NAFTA 60.5 61.7 0.8 9.2 0.0 10.Exta – NAFTA: a) Canada.6 77.9 14.6 29.3 751.9 45.1 Intra – NAFTA 75.2 31.3 Extra – NAFTA 32.1 140.7 43.1 24.5 3.2 26.5 14.0 3.7 311.3 63.4 În procente din total Total import NAFTA 100. din care: -UE -Japonia -Ţări în dezvoltare.8 2.

În anii următori. Valorile sunt prezentate sintetic în tabelul nr. în prima parte a anilor ’90 (1990 – 1995). exportul extrazonal. În acelaşi timp. Evoluţia şi situaţia exportului intrazonal al MERCOSUR prezintă însă diferenţieri în timp şi de la o ţară la alta. anul 1998 prezintă pentru toate ţările un moment de vârf al ponderii exportului intrazonal. evoluţia şi importanţa exportului intrazonal prezintă diferenţieri majore între membrii MERCOSUR.9% în 1990 la 20. exportul intrazonal a crescut într-un ritm de peste 5 ori mai mare faţă de creşterea exporturilor extrazonale.2%). dar ritmurile au fost doar de circa două ori peste acelea ale exportului extrazonal.3% în 1995. exportul intrazonal are o poziţie diametral opusă. ca ritm de creştere. până în 1999.9.9 Exportul de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor MERCOSUR 114 . reprezentând numai 21. Tabel nr.Spre deosebire de NAFTA. ponderea exportului intrazonal a continuat să crească atingând un nivel de vârf de 24. În felul acesta. Totodată. Dificultăţile economice şi măsurile de protecţie luate de Argentina şi Brazilia au condus însă la o diminuare a ponderii exportului intrazonal la circa 21 % în anii 1999 – 2001.6 % în anul 1998.5% în 2001) şi o importanţă minoră pentru Brazilia (14.1% din exportul total al ţărilor membre MERCOSUR în anul 2001. în cazul MERCOSUR. Exporturile intrazonale au o importanţă determinantă pentru Uruguay (având o pondere de 52. Astfel. Rezultatul a fost o majorare a ponderii exportului intrazonal în exportul total de mărfuri MERCOSUR de la 8. exportul intrazonal a continuat să devanseze.

2 15.4 0.4 1.6 4.6 2.7 3. din care: -America Latină .0 0.4 0.3 5.8 6.0 44.2 3.5 4.7 1.3 0.8 0.UE -Ţări în dezvoltare.8 0.0 0.2 0.3 55.0 0.0 13.3 2.0 0.0 16.UE -Ţări în dezvoltare.0 115 .SUA .5 4.1 0.2 0.6 0.8 5.7 1.3 6.4 0.3 13.8 26.8 6.8 47.2 41.7 0.1 8.6 0.3 14.6 3.3 0.8 0.Asia c) Paraguay: .4 0.0 5.6 0.0 0.2 0.5 6.0 1.6 0.6 12.8 0.8 0.Japonia .0 0.8 9.8 0.6 0.2 0.6 0.7 0.3 0.1 38.4 0.0 0.Japonia .6 0.0 0.7 1.6 0.3 0.2 3.5 3. din care: -America Latină .1 2.3 3.1 66.0 2.3 4.Ţări de provenienţă şi ţări exportatoare Total export MERCOSUR: Argentina Brazilia Paraguay Uruguay Intra-MERCOSUR: a) Argentina Brazilia Paraguay Uruguay b)Brazilia Argentina Paraguay Uruguay c) Paraguay Argentina Brazilia Uruguay d) Uruguay Argentina Brazilia Paraguay Exta – MERCOSUR: a) Argentina: .5 3.7 9.8 19.Canada .7 14.2 0.1 0.1 0.5 23.9 7.3 0.3 0.3 48.3 2.8 34.7 0.0 0.4 0.3 2.6 7.5 2.8 0.5 7.SUA .4 0.9 18.7 2.0 3.SUA 1993 2000 Miliarde USD 74.0 2001 54.5 2.6 0.7 0.6 2.4 4.Canada .9 8.0 0.3 17.6 2.1 59.5 4.0 1.0 84.9 0.2 10.1 0.4 0.4 0.1 1.9 0.6 9.Asia b) Brazilia: .4 0.

0 14.8 100.Canada . 116 .2 0. IMF.4% în 1990 la 20.9 100.1 0.2 În procente din total 100.0 17.SUA .0 43.0 0.4 0.0 0.0 30.0 83.1 100.0 28.0 0.3 0.0 100.8 Sursa: Direction of Trade Statistics Yearbook.1 0.7 0. 2002 Situaţia este similară în cazul importurilor intrazonale MERCOSUR.2 0.0 0.0 14.2 85. care: -America Latină .1 0.5% în 1993.0 42.1 0.1 0.2 0.2 71.0 1.2 0.2 100.0 36. Septembrie 2002.0 70.9 0.1 0.Asia Total export NAFTA Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR Argentina: Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR Brazilia: Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR Paraguay: Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR Uruguay: Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR din 0.0 100.4 100.3 100.Japonia . a căror pondere în importul total de mărfuri s-a situat la numai 22 % în anul 2001.2 0.Asia d) Uruguay .0 50.8 100.7 88..1 0.1 78.0 100.4 63.3 0.8 79.2 0.8 100.5 0.0 52. care: -America Latină .2 0.2 din 100.Canada .0 0.0 21.3 100.UE -Ţări în dezvoltare.6 68.2 0.0 100.2 85.0 60.2 47.2 0.0 11.9 57.UE -Ţări în dezvoltare.3 0.0 20.2 0.0 0.0 31. De remarcat că după ce a crescut de 14.0 50.2 0.Japonia .8 56.0 40.0 1.4 0.4 0.

8 6.5 18.7 2.9 19.4 15.8 0.0 64.6 0.8 0.3 5. Brazilia este cel mai puţin dependentă de importurile intrazonale (ponderea acestora a fost de 14% în anul 2001).5 3.5 2.9 0.3 0.6 1. 10.2 .1 1.6 3.6 1.9 0.1 25.1 0.1 55.6 0.5 49.8 0.3 3.3 9.8 0.9 7.9 0.3 0.4 4.SUA .3 5.ponderea importului intrazonal a cunoscut o stagnare la un nivel de 20 – 22 % în anii 1994 – 2000.0 1.8 25.8 0.1 0.8 6.5 0.9 6.5 0.6 0. Tabel nr.Canada 1993 2000 Miliarde USD 80.4 0.1 1.4 0.4 0.1 87.2 2.1 0.5 2.7 0.8 0.7 0.8 3.2 5.7 3.2 17.6 0.0 0. Situaţia importului de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor MERCOSUR este prezentată în tabelul nr.0 68.2 0.5 0.8 25.5 7.4 6.4 0.3 1. în timp ce grad maxim de dependenţă se înregistrează de către Paraguay (54%) şi Uruguay (51%).9 16.3 0.3 0.0 36.3 117 2001 45.6 0.10 Importul de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor MERCOSUR Ţări de provenienţă şi ţări importatoare Total import MERCOSUR: Argentina Brazilia Paraguay Uruguay Intra-MERCOSUR: a) Argentina Brazilia Paraguay Uruguay b)Brazilia Argentina Paraguay Uruguay c) Paraguay Argentina Brazilia Uruguay d) Uruguay Argentina Brazilia Paraguay Exta – MERCOSUR: a) Argentina: .5 0.5 12.7 5.9 0.

2 100. care: -America Latină .0 19.Japonia ..1 0.SUA .4 4.0 0.Canada .9 2.1 0.7 47.1 15.1 100.3 2.4 118 .0 100.2 0.7 4.Asia Total import NAFTA Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR Argentina: Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR Brazilia: Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR Paraguay: Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR din din din 0.4 8.7 80.7 1.5 0.3 0.0 0.Japonia .Canada .1 0.8 86.Asia b) Brazilia: .0 13.6 21.2 1.Asia c) Paraguay: .2 0.0 3.1 5.7 1.4 5.UE -Ţări în dezvoltare.9 48.2 0.Canada .4 0.4 1.4 10.3 3.1 0.2 0.5 100.0 31.9 4.1 0.2 0.3 100.0 86.0 53.4 42.9 100.0 0.SUA .5 0.3 66.0 13.3 100.6 din 100.3 0.5 2.7 78.7 0.0 20.UE -Ţări în dezvoltare.4 100.0 24.9 2.9 0.5 79.9 13.0 0.SUA .7 6.9 0.6 74.2 0.0 1.0 51.0 33.4 0.0 14.9 1.2 1.6 86.4 100.1 78.Asia d) Uruguay .0 0.2 0.2 0.1 7.2 0.7 75.1 0.Japonia .6 2.0 21.0 25.0 5. care: -America Latină .5 0.UE -Ţări în dezvoltare.6 0.3 1.4 0.0 14.9 1.2 1.0 1.5 11. care: -America Latină .4 0.6 46.1 1.2 0.8 6.7 În procente din total 100.0 3.0 0.0 1.4 0.Japonia .7 0.1 0.3 1.6 0.0 0.6 15.0 0.3 100.9 1.3 0.3 0.8 6.UE -Ţări în dezvoltare. care: -America Latină .

În domeniul politicii comerciale această modificare a însemnat o îndepărtare abruptă de la protecţionismul de durată către reintegrarea pe piaţa mondială. Uniunea vamală MERCOSUR a intrat în vigoare la începutul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse între 0 şi 25 %.0 44.0 47. Produsele exceptate urmează să-şi piardă statutul special şi să fie cuprinse într-un proces de tarificare generală până în anul 2006. s-a convenit şi o listă de excepţii de la aplicarea tarifului comun.2 100. În această perioadă de transformare. MERCOSUR: progrese şi dificultăţi în realizarea uniunii vamale şi coordonarea politicilor economice Spre deosebire de NAFTA care a rămas un model de zonă de comerţ liber.4 48. Obiectivul următor pentru 1995 – 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare încă existente şi armonizarea politicilor macroeconomice existente. nivelul mediu al taxelor vamale în America Latină s-a redus unilateral de la circa 45 119 .Uruguay: Intra – MERCOSUR Extra – MERCOSUR 100. care acoperă circa 85 % din toate poziţiile tarifare.6 Sursa: Direction of Trade Statistics Yearbook. MERCOSUR are obiective mult mai ambiţioase de adâncire a procesului de integrare economică regională atât prin crearea uniunii vamale cât şi prin trecerea la coordonarea politicilor macroeconomice sectoriale. 2002 4. a însemnat o aplicare cu succes a Tratatului de la Assuncion.8 52.Totodată. majoritatea ţărilor latino-americane erau puternic angajate în redirecţionarea strategiilor de dezvoltare de la substituirea importurilor la orientarea către export.1 55.3.0 51. Septembrie 2002. De remarcat că în momentul în care Tratatul de la Assuncion a fost semnat în 1991. IMF.9 100. Realizarea uniunii vamale în 1995 cu un tarif extern mediu de 11 %.

17 N. iar barierele netarifare au fost eliminate pe un front larg. taxele vamale la importul din ţări terţe sunt fixate la 35% pentru autoturisme şi 14 – 18 % pentru componente. de asemenea. Bucureşti. Cu toate acestea. Protecţia tarifară externă pentru aceste sectoare „speciale” se situează între 20% şi 30%. Practic. taxele vamale din tariful comun sunt încă relativ ridicate la aceste produse. să se angajeze în sistemul multilateral de comerţ şi să participe activ la runda Uruguay. Brazilia a mărit unilateral taxele vamale la importul din ţări terţe cu până la 70 % pentru un număr substanţial de bunuri de consum durabile – automobile. Acest lucru este confirmat de modificările în politica comercială a MERCOSUR şi a membrilor săi. de exemplu. etc. Eficient. survenite după anul 1995. În aceeaşi perioadă. calculatoarele şi tehnologia informaţională. încălţăminte. jucării. argumentul fiind acela de protecţie a unei industrii aflată încă într-un stadiu incipient (infant industry). ţările latino-americane au început. 2000 120 .% la finele anilor ’80. Dintre produsele excluse de la tariful extern comun fac parte bunurile de investiţii. În anii 1995 şi 1996. de asemenea. În prezent. Sută – „Comerţ Internaţional şi Politici Comerciale Contemporane”.18 Brazilia a fost prima ţară care a acţionat împotriva strategiei comune a MERCOSUR de liberalizare succesivă a comerţului de la începutul anilor ’90.17 Pe plan extern. lucrurile au evoluat mai puţin favorabil după 1995 atât în ceea ce priveşte comerţul şi creşterea economică cât şi politica comercială. electronică. la circa 13 % în 1995. Ed. produsele textile şi automobilele. nivelul de circa 11 % al tarifului extern comun semnifică. un nivel mediu relativ scăzut al protecţiei tarifare.

2001 18 121 . În noiembrie 1997. Această măsură acţionează similar cu sistemul de licenţe în avans al Braziliei în sensul întârzierii (şi creşterii costurilor) importurilor. Argentina a introdus noi măsuri de control a importurilor în martie 1999.Europa Publications Limited. vol. guvernul Braziliei a anunţat că va majora taxele sale vamale de import cu 3 % într-un efort suplimentar de ameliorare a balanţei sale externe. fiind implementate de Argentina şi Brazilia. Brazilia a introdus un nou instrument al licenţelor în avans pentru produse agricole (lactate). Această măsură a fost sprijinită de Argentina ca un mijloc de menţinere a stabilităţii fiscale regionale. totodată. înregistrându-se. o folosire de noi bariere netarifare şi alte instrumente ascunse de reglementare. Acest „Southern Common Market” – The Europa World Yearbook 2001. În unele cazuri taxele vamale şi alte taxed echivalente au fost modificate în mod repetat (Ex: taxa statistică a Argentinei). de exemplu. ulterior. iar. farmaceutice. de asemenea. aplicând specificarea detaliată şi proceduri de declarare apriori a importurilor.I. Londra. măsuri antidumping.19 Din acest moment au avut loc modificări frecvente în politicile comerciale ale tuturor statelor membre. chimice şi alimentare. eforturile MERCOSUR de integrare economică regională au fost puse în pericol de evoluţia nefavorabilă a balanţei comerciale a Braziliei şi de măsurile guvernului brazilian de contractare a deficitului care a inclus introducerea de taxe de import la anumite produse. Astfel. mai frecvent.În anul 1997. Argentina a aplicat. Un element de subliniat este acela că majoritatea noilor măsuri de politică comercială au fost luate la nivel subregional. a adăugat noi certificate de calitate pentru alte produse industriale şi a mărit totodată lista produselor agricole supuse licenţelor. la începutul anului 1998.

din decembrie 1996. două din cele trei etape către o piaţă comună reală au fost realizate.G. de asemenea. ţările MERCOSUR au făcut eforturi de promovare a unor componente de integrare regională profundă şi de piaţă comună. nov.22 ♣ La reuniunea şefilor de state de la Fortalezza (Brazilia).20 După mai bine de 10 ani de integrare regională între cei patru membri. 2001 122 . energied. ♣ La Summit-ul din decembrie 1995 s-a convenit.G. Voi prezenta în continuare câţiva paşi făcuţi în această direcţie: ♣ În iunie 1995. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”. industrie. Ceea ce rămâne de făcut în continuare este consolidarea Acordului de Comerţ Liber şi a Uniunii Vamale care sunt încă incomplete şi formarea unei pieţe comune (care înseamnă implementarea conceptului unei integrări mai profunde). creşterea cooperării în agricultură. industrie minieră. 2001 22 H. transport.G. s-a convenit. cât şi a UE şi Chinei. miniştrii MERCOSUR responsabili pentru mediu au convenit să armonizeze legislaţia în domeniul protecţiei mediului şi să formeze un subgrup permanent al MERCOSUR pentru această problemă. World Economy.ultim instrument a fost utilizat atât împotriva Braziliei. armonizarea până în 2001 a practicilor privind concurenţa. World Economy. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”. 2001 21 H. Acestea sunt formarea unei zone de comerţ liber în perioada 1991 – 1994 şi introducerea uniunii vamale în 1995. World Economy.21 Până în prezent. comunicaţii. 19 20 Ibidem H. nov. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”. turism şi finanţe. nov.

nov. 2001 24 Ibidem 123 . ♣ Şefii de state MERCOSUR au convenit. un punct de convergenţă puternică între NAFTA şi MERCOSUR îl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atât prin acorduri bilaterale cât şi.♣ În iunie 1996. prin care o ţară nu va putea participa la MERCOSUR dacă nu are instituţii democratice. textele privind drepturile consumatorilor care urmează să fie introduse într-un Cod de Protecţie a Consumatorilor MERCOSUR. de exemplu. Exemplele sunt numeroase şi semnificative.G. zona de comerţ liber Canada – Chile. în decembrie 1996. Comisia Parlamentară Comună a convenit aprobarea de către MERCOSUR a unei „Clauze de Garanţie Democratică”. în iulie 1995. s-a semnat un Acord privind serviciile aeriene subregionale ( care a inclus şi Bolivia şi Chile) pentru a liberaliza transporturile civile în regiune. World Economy. şefii de state MERCOSUR au convenit luarea în considerare a creării unei bănci de finanţe a integrării şi dezvoltării în regiune. 24 În concluzie. negocierea unei zone de comerţ liber SUA – Chile. 23 H. ca .23 ♣ În decembrie 1996. Clauza a fost adoptată de şefii de state MERCOSUR la Summit-ul de la Saint Luis de Mendoza din Argentina. în final. prin punerea în aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor. ♣ În decembrie 1996. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”. ♣ La Summit-ul din 1997 s-a semnat un Protocol separat care a prevăzut liberalizarea comerţului cu servicii şi a achiziţiilor guvernamentale într-o perioadă de 10 ani.

deosebit de semnificative în acest sens fiind relaţiile NAFTA şi MERCOSUR cu Uniunea Europeană sau acordurile de comerţ liber SUA – Israel . 124 . SUA – Iordania şi Canada – Israel.negocierile pentru un acord de comerţ liber MERCOSUR – Comunitatea andină. Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente.

care deţine acum un record de viaţă de mari proporţii. iar multe din angajamentele asumate în 1993 pentru ca acordul să fie aprobat.1. NAFTA n-a reuşit să treacă nici cel mai prudent test : acela de a nu provoca rău.A. Zona de Comerţ Liber a Americilor (F.CAPITOLUL 5 ZONA DE COMERŢ LIBER A AMERICILOR O NOUĂ PERSPECTIVĂ A SCHIMBURILOR COMERCIALE PE CONTINENTUL AMERICAN 5. 125 . exceptând Cuba. După 8 ani de existenţă.000 de noi locuri de muncă în SUA. salarii mai mari în Mexic. cum ar fi crearea a 200.A. condiţiile nu numai că nu s-au îmbunătăţit. combaterea poluării şi îngrijirea mediului înconjurător. America de Sud şi Caraibe. La 1 ianuarie 2002 a avut loc cea de a opta aniversare a NAFTA. Cu toate că autorii NAFTA au promis că acest pact va crea noi beneficii şi câştiguri în fiecare din zonele implicate. dar chiar s-au înrăutăţit în multe domenii. nu au fost îndeplinite. – Free Trade Area of the Americas) : scurtă prezentare de ansamblu Zona de Comerţ Liber a Americilor (FTAA) – este extinderea NAFTA în toate ţările din America Centrală.T. toate acestea au eşuat a se materializa complet sub auspiciile NAFTA. Sub NAFTA.

Canada. nov. cum ar fi: Chile. Brazilia şi Argentina. Columbia. În momentul intrării în vigoare. 1994. FTAA va deveni.945 USD care este de aproape trei ori peste nivelul venitului mediu pe plan mondial. Astfel. viitoarea Zonă de Comerţ Liber a Americilor.3 % şi Brazilia cu o pondere de 5 %. FTAA deţine o pondere de aproape 40 % din produsul naţional brut mondial şi realizează un venit mediu pe locuitor de 14. Jamaica. de asemenea. cea mai mare grupare economică regională din lume.25 Forţa economică şi nivelul de dezvoltare al ţărilor partenere cu care negociază FTAA prezintă însă diferenţe uriaşe. Astfel. Brazilia. 2002 „Breaking Barriers in the Americas”. Nicaragua).26 Eforturile de a uni economiile ţărilor din Emisfera Vestică într-o singură zonă de comerţ liber a început cu Summit-ul Americilor care a avut loc în Miami.Draft Agreement. probabil. Ecuador. alături de multe ţări minuscule din Caraibe. prin urmare. The Economist. Haiti. este prevăzut a include toate cele 34 de ţări democrate din cele trei Americi (Cuba a fost exclusă din Organizaţia Statelor Americane în anul 1962 şi.130 miliarde USD în anul 2001. diferenţe uriaşe. Uruguay. numai că trebuie avut în vedere că zona cuprinde SUA. Nivelul de dezvoltare prezintă. nu aparţine << familiei americane de naţiuni >>). Şefii de state şi guverne reprezentând cele 34 de ţări 25 26 „FTAA – Free Trade of the Americas”. Argentina.Cu toate acestea. Guyana. Venezuela. Astfel. SUA realizează aproape 80 % din produsul naţional brut al Americilor.. Honduras. colaborarea din cadrul NAFTA a atras şi alte cereri de aderare din partea unor state puternice din America Latină.2001 126 . Cu un produs naţional brut de 12. fiind urmată de Canada cu o pondere de 5. PNB-ul pe locuitor al SUA depăşeşte de peste 10 – 20 ori PNB-ul pe locuitor al multor ţări din Americi (Bolivia.

odată. care a avut loc la Denver. Conferinţele ministeriale s-au desfăşurat în statele ce serveau drept gazdă a procesului. miniştrii comerţului s-au întâlnit la fiecare 18 luni. să realizeze progrese substanţiale în crearea FTAA până în anul 2000. Brazilia (Belo Horizonte – mai 1997). pentru a identifica zone de comun acord şi pentru a putea face recomandări asupra structurii generale. a durat până în martie 1998. Liderii s-au angajat. De la Summit-ul din Miami (decembrie 1994). Costa Rica (San Jose – martie 1998). iar negocierile pentru acord să fie încheiate până în 2005.democrate au convenit să realizeze o Zonă de Comerţ Liber a Americilor (FTAA) în care barierele în faţa comerţului şi investiţiilor să fie eliminate progresiv. Deciziile adoptate se află cuprinse în Declaraţia de principii şi Planul de acţiune al Summit-ului de la Miami. Primii trei ani ai procesului FTAA s-au concentrat asupra pregătirii negocierilor. cu prima întâlnire post-summit a miniştrilor comerţului. 1995). Din acel moment. Banca de Dezvoltare Inter-Americană (IDB) şi Comisia Naţiunilor Unite pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) – au fost însărcinate să asiste procesul acestor negocieri ale FTAA. Columbia (Cartagena – martie 1996). Colorado. Faza pregătitoare procesului FTAA. În acest scop s-au înfiinţat 12 Comisii de lucru care se întâlneau regulat pentru a schimba informaţii cu privire la clauzele şi disciplinele existente. aceste 3 organizaţii au lucrat împreună pentru 127 . Colorado – iunie. de asemenea. ea începând din iunie 1995. iar şefii proceselor de negociere s-au rotit după cum urmează: SUA (Denver. Un Comitet Tripartit şi trei organizaţii – Organizaţia Statelor Americane (OAS). scopului şi obiectivelor negocierilor miniştrilor comerţului.

SUA Vice – preşedinte Argentina Ecuador Chile Brazilia – SUA Sursa: „Breaking Barriers in the Americas”.2001 În cadrul FTAA. 2004 Preşedinte Canada Argentina Ecuador Brazilia . miniştrii au adus la cunoştinţă principiile şi obiectivele FTAA. (Vezi Tabel nr. antidumping şi taxe vamale cu caracter protecţionist..11 Fazele negocierii FTAA Fazele negocierii 1 mai 1998 . investiţii.a furniza suport financiar şi analitic. nov. precum şi structura sub care vor continua negocierile. există 9 grupuri de negociere acoperind următoarele probleme: accesul la piaţă. asistenţă tehnică şi studii relevante în cadrul zonelor respective de competenţă.11) Tabel nr. În Declaraţia Ministerială finală a procesului pregătitor. agricultură.31 oct. prin îmbunătăţirea 27 FTAA – Free Trade of the Americas”. servicii. 2002 – 31 dec. drepturi de proprietate. 2002 1 nov. Obiectivele generale ale FTAA vizează următoarele27: a) promovarea prosperităţii prin integrare economică ridicată şi prin comerţul liber dintre ţările emisferice – care reprezintă factori cheie pentru ridicarea standardelor de viaţă. achiziţii guvernamentale. politici concurenţiale. 1999 – 20 apr. 2002 128 . subvenţii. The Economist.2001 1 mai 2001 – 31 oct. acceptate în unanimitate.Draft Agreement.1999 1 nov.

Cu scopul de a grăbi implementarea acestor măsuri. astfel. a respectărilor şi promovării drepturilor muncitorului. reînnoind angajamentele faţă de respectarea standardelor recunoscute privind munca depusă şi confirmarea faptului că Organizaţia Internaţională a Muncii este organul competent pentru a negocia aceste standarde. în viitor. c) maximizarea deschiderii pieţei spre nivele înalte de disciplină printr-o înţelegere echilibrată şi cuprinzătoare. cu accent asupra facilitării şi eficientizării procedurilor de vamă. Prima dintre acestea. procesul FTAA a trecut prin două faze de negociere. realizarea propriilor lor oportunităţi şi creşterea nivelului lor de dezvoltare. a culminat la Toronto. în primul rând. Fondul de Investiţii 129 . sub conducerea Canadei. în care barierele tarifare privind comerţul cu bunuri şi servicii să fie progresiv eliminate.condiţiilor de muncă ale americanilor şi o mai bună protejare a mediului. au convenit asupra unor măsuri de facilitare a afacerilor. b) stabilirea unei Zone de Comerţ Liber. cu cea de a cincea întâlnire a miniştrilor comerţului. luând în considerare munca depusă de OMC şi de alte organizaţii internaţionale. f) asigurarea. De la lansarea negocierilor în 1998. cu fundamentarea negocierilor nu mai târziu de 2005. în noiembrie 1999. d) asigurarea de oportunităţi spre a facilita integrarea economiilor mici în procesul FTAA şi. care. e) lupta pentru a obţine un suport reciproc în ceea ce priveşte liberalizarea comerţului şi politicile de mediu.

maniera transparentă de purtare a negocierilor. . au decis să mărească transparenţa procesului şi să răspândească informaţiile. “We have come together as leaders of Canada. în aprilie 2001 – au fost adoptate o serie de decizii cheie privind negocierile FTAA. din Buenos Aires. Fully realizing the tremendous potential of North America is a goal we shall share”. a Preşedintelui Vicente Fox şi a Preşedintelui Goerge w.Multilateral al Băncii de Dezvoltare Inter-Americane a identificat resurse pentru asistenţă tehnică în ţările respective.posibilitatea coexistenţei FTAA cu acordurile bilaterale şi subregionale şi a negocierii şi acceptării obligaţiilor FTAA în mod 130 . social. desfăşurat în Quebec City. Mexico and the United States.luarea prin consens a deciziilor.concordanţa FTAA cu regulile şi regimul OMC şi îmbunătăţirea acestora ori de câte ori acest lucru este posibil şi adecvat. recomandând şefilor de stat şi guvernelor să facă acest text accesibil publicului. (citat din Declaraţia comună a Primului ministru Jean Chretien. Bush la Summitul ţărilor americane din aprilie 2001). printre altele: . Miniştrii au primit din partea grupurilor de negociere o schiţă a acordurilor FTAA şi. . The ties that link us – human. La sfârşitul celei de-a doua faze a negocierilor – cea de a şasea întâlnire a miniştrilor. şi cel de al treilea summit al Americii. Principiile orientative care s-au convenit pentru realizarea negocierilor includ. cultural and economic – are becoming stronger. printr-o acţiune comună. North American neighbours who share common values and interests. .

Acest lucru s-a realizat pe 28 FTAA – Free Trade of the Americas”.acordarea unei atenţii speciale pentru necesităţile economiilor ţărilor mai mici. nu mai târziu de decembrie 2005. care se va sfârşi în octombrie 2002 la a şaptea întâlnire a miniştrilor.Draft Agreement. 5. care a promis. iar intrarea în forţă va începe cât mai curând posibil. preşedinţia şi semipreşedinţia diferitelor grupe de negociere şi a altor comitete de grupe se face pe baza principiului rotaţiei. 2002 131 . Datele limită pentru concluzionarea şi implementarea acordului FTAA au fost fixate..individual ca ţară sau ca membru al unui grup de integrare subregională. Canada. publicarea textelor convenite pentru înlăturarea oricărei bănuieli că negocierile se desfăşoară în secret. 28 Negocierile FTAA se realizează în baza unei structuri convenite care este promovată de ţările membre şi asigură o largă participare regională. Proiectul de text al acordului FTAA – principalele capitole şi prevederi Proiectul de text pregătit de cele 9 grupe de negociere FTAA afost aprobat în aprilie 2001 la Summit-ul Americilor de la Quebec. . locul de desfăşurare a negocierilor. totodată. va fi pregătită o a doua versiune a textului acordului FTAA.2. În cadrul celei de a treia fază de negociere ce se va desfăşura în Ecuador. Negocierile nu vor fi încheiate nu mai târziu de 2005. Conducerea întregului proces.

Negocierile efective privind accesul pe piaţă au început pe data de 15 mai 2002. guvernele angajându-se să-l pună în aplicare nu mai târziu de decembrie 2005. Textul proiectului FTAA nu este de fapt un acord de liber schimb. Ca urmare. Un prim plan este acela al negocierilor generale concentrate pe reguli şi angajamente generale inclusiv probleme de natură instituţională. 132 . În esenţă. regulile de origine şi întărirea disciplinei în domeniul subvenţiilor. Pentru încheierea negocierilor este nevoie ca ţările să ajungă la un consens. Al doilea plan abordează în mod specific accesul pe piaţă pentru bunuri şi servicii. textul cuprinde o serie de poziţii preliminare de negociere care exprimă dezideratele diferitelor ţări în ceea ce privesc negocierile. În cazul nerealizării unui consens. Dacă ulterior toate ţările convin asupra propunerii. Toate ţările FTAA au dreptul de a face orice propuneri de text considerate relevante pentru negocieri şi de a avea aceste propuneri reflectate în textul proiect. propunerea este eliminată din text. Se apreciază că un acord va exista doar în momentul încheierii negocierilor în ianuarie 2005. parantezele sunt înlăturate. termenul limită a fost 1 aprilie 2002. ci numai o combinare într-un întreg a propunerilor preliminare formulate de cele 34 ţări FTAA. aceasta este plasată în paranteze drepte. când negociatorii au trebuit să formuleze recomandări asupra metodelor şi modalităţilor de negociere privind taxele vamale. În cazul unui dezacord privind propunerea.data de 3 iulie de către secretariatul FTAA. Acordul final al FTAA va fi realizat nu mai târziu de ianuarie 2005. Negocierile se desfăşoară pe două planuri paralele. textul actual include numeroase paranteze drepte care indică faptul că limbajul propus nu a fost agreat de cele 34 de ţări negociatoare.

servicii. procedurile vamale şi barierele tehnice în calea comerţului. .politica privind concurenţa.Draft Agreement. ..drepturile de proprietate intelectuală. regulile de origine. măsurile tarifare şi netarifare. de exemplu. 5.accesul pe piaţă.soluţionarea disputelor. . O altă propunere are în vedere ca obligaţia privind tratamentul naţional la bunurile provenind 29 FTAA – Free Trade of the Americas”.investiţii.agricultura. care de fapt reflectă denumirea şi activitatea celor nouă grupe de negociere:29 .achiziţii guvernamentale.subvenţii.1. . acoperind o serie de domenii esenţiale ca. . 2002 133 . .2. Prevederile generale includ sugestiile făcute de unele ţări ca în comerţul reciproc de mărfuri să fie introdusă varianta cea mai nouă a sistemului Armonizat de definire şi codificare a mărfurilor. textul de proiect cuprinde nouă capitole. taxe anti-dumping şi compensatorii. Accesul pe piaţă Capitolul privind accesul pe piaţă este foarte ambiţios. . . regulile de salvgardare.În forma sa actuală. Există propuneri ca fiecare din aceste domenii să devină un capitol separat al acordului.

2002 134 . La solicitarea părţilor. În cadrul secţiunii privind taxele vamale.. cazurile de admisie temporară sau import temporar de bunuri cu scutire de taxe vamale. vor putea avea loc consultări de examinare a posibilităţilor de accelerare a eliminării taxelor vamale din programul de liberalizare tarifară. există.30 Proiectul FTAA include propuneri de eliminare a prohibiţiilor şi restricţiilor la import. Proiectul include propuneri largi de reducere progresivă şi eliminare a taxelor vamale conform unui grafic anexat la acord cu posibilitatea unei eliminări accelerate. În cazul economiilor ţărilor mai mici se lasă deschisă posibilitatea unor condiţii speciale. de asemenea. tratamentul vamal în cazul zonelor de comerţ liber pe teritoriul unei ţări FTAA. propunerea ca evaluarea în vamă a bunurilor în comerţul reciproc să aibă loc conform prevederilor Acordului OMC de evaluare în vamă. de asemenea. inclusiv notele interpretative. a cerinţelor privind un anumit nivel de preţ la export şi 30 FTAA – Free Trade of the Americas”. diferite propuneri referitoare la retrocedarea taxelor vamale şi plata decalată a acestora.Draft Agreement. Alte propuenri incluse în proiect se referă la condiţiile de intrare cu scutire de vamă a mostrelor comerciale şi a materialelor de reclamă. mai favorabile. inclusiv perioade mai lungi şi diferenţiate de reducere a taxelor. de reducere a taxelor vamale. scutirea de taxe vamale la reimportul de mărfuri supuse unui proces de reparare sau modificare pe teritoriul unei alte ţări partenere. Proiectul include. precum şi la posibilitatea eliminării taxelor pentru trecerea prin vamă.din fiecare ţară parteneră să fie în conformitate cu articolul III GATT (anul 1994). precum şi o perioadă de graţie pentru iniţierea procesului de reducere .

import şi a restricţiilor voluntare la export. referire la prestaţia unor produse distincte din Panama (seco. SUA (Bourbon Whisky. şi în condiţii excepţionale. Un subcapitol separat este destinat măsurilor de salvgardare. la gradul de cuprindere pe plan bilateral. la nivelul FTAA. se prevede ca acestea să poată aplica restricţii sau prohibiţii temporare la export pentru atenuarea unui deficit acut de produse pe piaţa internă. tipurile de măsuri care pot fi luate şi împotriva cui se aplică aceste măsuri. Propuneri diferite se referă la natura tarifară sau netarifară a măsurilor de salvgardare. se poate aprecia că există un număr de propuneri în acest subcapitol care face dificilă aplicarea de către părţi a măsurilor de salvgardare şi pot elimina efectul şi durata de implementare. Există variante de propuneri prin care se permit prohibiţii sau restricţii la importul din ţările nemembre cu prevederi pentru consultări dacă astfel de măsuri afectează negativ ţările membre. de asemenea. Mexic (Tequila. Proiectul cuprinde propuneri diferite referitoare la procedurile de investigaţie. Tennessee Whisky) în sensul că vânzarea lor în FTAA va fi permisă numai dacă vor fi produse în ţările de origine conform legilor şi reglementărilor în vigoare. Secţiunea face. Mezcal) . la limitarea duratei şi efectului. În cazul ţărilor mai mici. De remarcat că recunoaşterea unor produse distincte constituie un obiectiv important al multor echipe de negocieri din FTAA. Propuneri diferite vin cu variante pentru reguli diferite privind condiţiile care pot conduce la aplicarea măsurilor de salvgardare. Pe ansamblu. molas). inclusiv definirea părţilor interesate care pot fi audiate şi rolul pe care îl pot juca în 135 .

cooperare. mijloacele de producţie şi operaţiunile efectuate. Nu s-a luat o decizie privind abordarea adecvată de determinare a gradului de transformare necesar pentru a conferi calitatea de produs originar. Există mai multe propuneri care se referă la clasificarea bunurilor produse parţial din materiale originare sau parţial din materiale neoriginare.audieri. Până în prezent s-au consumat deja două runde de măsuri de facilitare vamală care au fost puse în aplicare pentru creşterea eficienţei şi reducerea costurilor formalităţilor vamale în Americi. Secţiunea referitoare la procedurile vamale conţine propuneri pentru o mai mare transparenţă. Deja între ţările participante există un consens de ansamblu asupra unei varietăţi de propuneri care au ca obiectiv reducerea duratei şi simplificarea procesului de vămuire. dar care exclud unele economii. O propunere solicită participanţilor să devină membrii ai Organizaţiei Mondiale a Vămilor în decurs de doi ani de la intrarea în vigoare a FTAA. Există propuneri diferite privind ceea ce conferă sau nu calitatea de produse originare incluzând materialele. Subcapitolul referitor la regulile de origine evidenţiază acordul de ansamblu referitor la identificarea bunurilor produse ped teritoriul părţilor ca bunuri originare. Proiectul include propuneri care permit măsuri provizorii de salvgardare în circumstanţe critice. simplificare a procedurilor. Mai multe ţări au avansat propuneri care se referă la diferite mijloace prin care bunurile pot fi considerate originare sau neoriginare. Secţiunea privind standardele şi barierele tehnice în calea comerţului are ca obiectiv declarat punerea completă în aplicare în cadrul regiunii a 136 . automatizare (inclusiv utilizarea Internetului şi standardizarea păstrării datelor) şi integritatea vameşilor.

o problemă importantă este dacă negocierile în acest domeniu sunt mai productive de purtat în FTAA sau în OMC. 5.Acordului OMC privind barierele tehnice în calea comerţului.2. De aceea. de asemenea. S-au formulat. inclusiv procedura de eliminare accelerată. În textul de acord FTAA. Un Comitet privind barierele tehnice în calea comerţului vor facilita aplicare acordului. iar orientările şi standardele ISO/IEC sunt propuse ca bază pentru procedurile de evaluare a conformităţii. Proiectul prevede reducerea şi eliminarea taxelor vamale pentru 137 . Agricultura Negocierile privind agricultura sunt o parte a agendei convenite de OMC şi de aceea partenerii FTAA dezbat încă asupra forumului adecvat de negociere pentru noile reguli privind agricultura. Codex Alimentarius este propus ca bază pentru standardele alimentare naţionale. măsuri speciale de salvgardare. interzicerea barierelor netarifare cu unele excepţii. propuneri care încurajează sau solicită participarea la forumurile internaţionale pentru a asigura utilizarea standardelor internaţionale ca elemente de referinţă în adoptarea standardelor naţionale.2. reducerea şi eliminarea taxelor vamale. Negociatorii abordează în cadrul discuţiilor OMC aspecte privind măsurile de salvgardare. există mai multe propuneri asupra relaţiei dintre acest capitol şi Acordul OMC privind agricultura. subvenţiile la export şi sprijinul pe plan intern. măsurile sanitare şi fitosanitare. modul de aplicare a mecanismului de stabilizare a preţurilor pentru produsele agricole. O secţiune se referă la accesul pe piaţă pentru produsele agricole şi include propuneri privind tratamentul naţional.

inclusiv măsurile sanitare şi fitosanitare şi barierele tehnice apreciate drept discriminatorii sau justificate. propunerea de eliminare a măsurilor speciale de salvgardare odată cu iniţierea procesului de eliminare a taxelor vamale. proiectul are mai multe variante de propuneri de contracarare a practicii subvenţiilor de export de către ţările terţe la exportul către ţările membre. precum şi propuneri de eliminare a subvenţiilor în cadrul FTAA solicitându-se membrilor să-şi aducă contribuţia la obiectivul eliminării multilaterale a subvenţiilor de export. de asemenea. restricţii sau cedreri de licenţă la importurile de produse agricole provenind de la o ţară membră sau la exporturile destinate către o ţară membră. Proiectul conţine. Propuneri extinse au în vedere tratamentul la importul de produse agricole din ţări nemembre care practică subvenţiile de export sau tratamentul subvenţiilor de export practicate de către ţările membre la exportul spre ţările nemembre. propunerea că afară de excepţiile prevăzute prin acord. de asemenea. În acest context se prevede un mecanism de contranotificări a barierelor netarifare.schimburile intrazonale cu produse agricole conform unui grafic definit de fiecare membru în parte. Doar pentru micile economii din emisfera vestică se prevede posibilitatea aplicării unor măsuri speciale de salvgardare. inclusiv aplicarea de taxe compensatorii.Negocierile la acest capitol se consideră dificile dar se apreciază că vor fi mai puţin conflictuale decât cele care vor avea loc cu UE care tinde să menţină în general taxe vamale mai ridicate. să nu se permită adoptarea sau menţinerea de prohibiţii. O altă secţiune include mai multe propuneri de definire a subvenţiilor de export. taxe antidumping sau pur şi simplu dreptul unei ţări membre exportatoare care se consideră prejudiciată să practice subvenţii la 138 . Astfel. Există.

în timp ce altă variantă avansează alte propuneri care să guverneze regimul FTAA.exportul său către altă ţară membră până când ţările terţe încetează practica subvenţiilor. În ceea ce priveşte armonizarea standardelor sanitare şi fitosanitare există propuneri care solicită aplicarea <<standardelor internaţionale>> şi a consultărilor atunci când un membru apreciază că aceste standarde oferă o protecţie insuficientă. există propuneri care permit unei ţări membre să solicite justificarea ştiinţifică pentru o măsură sanitară şi fitosanitară luată de altă ţară membră. Evaluarea riscului trebuie completată într-un interval de timp convenit 139 . Există propuneri diferite referitoare la gradul de corelare între Acordul OMC privind problemele sanitare şi fitosanitare şi oportunitatea includerii unor obligaţii suplimentare în cadrul FTAA. ce cuprinde propuneri care evidenţiază un dezacord semnificativ în ceea ce priveşte domeniul sprijinului intern. În privinţa echivalării unor astfel de standarde există propuneri care cer stabilirea de criterii de echivalare a măsurilor sanitare şi fitosanitare aplicate de ţările membre şi consultări care să conducă la acorduri bilaterale şi subregionale. Proiectul mai conţine şi o secţiune referitoare la alte măsuri şi practici care distorsionează comerţul (producţia) cu produse agricole. O altă secţiune se referă la măsurile sanitare şi fitosanitare. Una din propuneri avansează pur şi simplu ideea unei încorporări automate a rezultatelor revizuirilor Acordului OMC privind propunerile sanitare şi fitosanitare . În ceea ce priveşte evaluarea riscului. cu abordări conflictuale dacă această problemă trebuie negociată în cadrul FTTA sau în cadrul negocierilor OMC privind agricultura. care este obligată să răspundă în 30 de zile.

o propunere de crearea a unui Comitet FTAA privind măsuri sanitare şi fitosanitare. SUA şi Canada sunt părţi semnatare ale GPA. precum şi o propunere de crearea a unui Comitet FTAA pentru agricultură. Achiziţii guvernamentale Majoritatea ţărilor FTAA nu sunt membre ale OMC privind Achiziţiile Guvernamentale (GPA – Government Procurement Agreement). Mexic a acceptat cea mai mare parte a obligaţiilor GPA în raporturile cu SUA şi Canada. Mexic a extins aplicarea procedurilor GPA şi în relaţiile cu UE în baza acordului de liber schimb UE – Mexic. 140 . 5. Panama negociază aderarea la GPA. Există. Acest capitol va impune pentru economiile mai mici o disciplină substanţial nouă din care vor avea mai mult de pierdut decât de câştigat prin semnarea acestui acord ambiţios. Chile şi Columbia sunt observatori. dar nu s-a obligat să acorde acest tratament celorlalte ţări partenere din FTAA afară de cazul în care acest aspect s-a abordat prin acorduri bilaterale de comerţ liber. Propunerile cu obligaţiile majore privind clauza naţinii celei mai favorizate şi tratamentul naţional includ mai multe variante privnd tratamentul special şi diferenţiat pentru ţările în dezvoltare.2. în calitatea sa de membru al NAFTA. de asemenea.3.şi părţile vor fi solicitate să ia în considerare un număr de factori atunci când evaluează riscul. iar Argentina. Alte propuneri solicită ca disputele ce apar în acest domeniu să fie soluţionate în cadrul mecanismului FTAA de soluţionare a disputelor în condiţiile în care prevederile din acest capitol vor prevala cu alte capitole FTAA.

ceea ce va constitui un avantaj semnificativ pentru furnizorii externi. Acestea au la bază acordurile similare din OMC şi NAFTA. mai multe variante de propuneri privind specificaţiile tehnice care au în vedere ca acestea să nu reprezinte un obstacol în calea comerţului. textul nu pare să ofere certitudinea transparenţei şi eliminării corupţiei şi discriminării în procesul de licitare. totodată. cu atât mai puţine tranzacţii vor fi acoperite de acord. proceduri de verificare şi recurs pentru furnizorii ofertanţi care au pierdut licitaţia. Se prevăd. îndeosebi în economiile mici din FTAA. Există. recepţia. Pragurile valorice pentru aplicarea acordului vor avea o importanţă majoră în determinarea proporţiilor în care licitaţiile vor fi accesibile furnizorilor externi din FTAA. cerinţa de asistenţă tehnică în aplicarea acordului. lucru care favorizează de fapt companiile locale. Capitolul cuprinde mai multe variante de propuneri privind remiterea. de asemenea. eliminând concurenţa sau provocând discriminare. Textul propus va simplifica şi armoniza cerinţele privind documentele de licitare. 141 . Aceste praguri se află în negociere. Mai multe propuneri ar putea limita concurenţa prin utilizarea de criterii de selectare pentru precalificarea şi preînregistrarea furnizorilor.ceea ce va permite o asimilare şi aplicare graduală a obligaţiilor. Cu cât pragurile vor fi mai ridicate. reglementărilor şi invitaţiilor de participare la licitaţie. de asemenea. Aşa cum este formulat în prezent. care ar oferi garanţia accesului real pe pieţele guvernamentale. evaluarea şi acordarea contractelor în urma licitaţiei. Economiile mai mici au exprimat. Funcţionarea acordului va depinde în mare măsură de publicarea legislaţiei.

Acest domeniu va reprezenta un subiect de confruntare şi în cadrul OMC. Proiectul de text evidenţiază confruntarea de opinii privind gradul de cuprindere. Proiectul include variante de propuneri privind definirea obligaţiei referitoare la clauza naţiunii celei mai favorizate solicitându-se părţilor să acorde tratamentul naţiunii celei mai favorizate pentru investitorii şi investiţiile efectuate de celelalte părţi.Alte propuneri stipulează explicit aplicarea prevederilor la întregul teritoriu al participanţilor şi la orice nivel politic. astfel că ţările dezvoltate vor trebui probabil să dea dovadă de mai multă disponibilitate de compromis faţă de ţările în dezvoltare. Economiile mai mici au propus mai multe articole cu cerinţă de asistenţă tehnică şi pentru un tratament special şi diferenţiat care să le ajute la adoptarea de noi reguli. Unele ţăei au 142 . dobânzi. capital.Se remarcă totuşi unele diferenţe faţă de aceste acorduri. Capitolul include propuneri de eliminare a măsurilor de împiedicare a transferurilor de profituri. 5.2. dividende. Investiţiile Capitolul privind investiţiile se consideră a fi unul cu negocierile cele mai disputate. etc. dar drepturile ofertanţilor de a solicita informaţii şi de a contesta acordarea neadecvată a unor contracte vor conduce la diminuarea semnificativă a practicilor cu tendinţe naţionaliste sau de corupţie.4. în sensul de a aplica la investiţiile efectuate înainte de intrarea în vigoare a Acordului sau doar la investiţiile efectuate ulterior intrării în vigoare.

ca de exemplu. în afara cazurilor în care există o motivaţie publică valabilă iar proprietatea este exprimată în conformitate cu o procedură necesară şi cu plata unei compensări juste.Draft Agreement. atunci 31 FTAA – Free Trade of the Americas”. Fiecare parte trebuie să notifice promt cealaltă parte asupra limitărilor adoptate. să limiteze temporar transferurile într-un mod echitabil şi nediscriminatoriu conform unor criterii acceptate pe plan internaţional. Variante cu propuneri diferite se referă la prevederile prin care se definesc obligaţiile ţărilor participante în acest domeniu.31 Proiectul text include propuneri de interzicere a exproprierii. Subvenţii. în cazul unor dificultăţi majore în balanţa de plăţi.5. păstrate sau eliminate>>. Ultima parte a capitolului se referă la soluţionarea discuţiilor pe probleme de investiţii.2. Astfel. cu condiţia ca aceste reclamaţii să se facă într-un interval de 3 ani de la producerea prejudiciului.propus exceptări de la regulă. 5. s-a avansat propunerea că <<orice parte are drteptul în condiţiile de dificultăţi excepţionale sau grave în balanţa de plăţi. 2002 143 . se prevede ca investitorii să aibă dreptul de a face reclamaţii pentru încălcarea acordului cu cauzare de prejudicii. Propunerile avansate au în vedere că disputele între statele participante la FTAA să fie rezolvate prin consultări şi prin Mecanismul de Soluţionare a Disputelor. În general. taxe antidumping şi compensatorii În cadrul acestui capitol există o serie de propuneri care ar putea modifica substanţial acordurile în vigoare ale OMC în aceste domenii..

O altă propunere avansează ideea că un preţ de export nu poate fi construit când autoritatea care efectuează investigaţia a subliniat că preţul de export nu prezintă încredere datorită unui aranjament de asociere sau compensare între exportator şi importator sau o terţă parte. doar în cazurile în care nu există preţuri pentru ţări terţe sau acestea nu sunt reprezentative. Conform acestor propuneri. s-a propus ca autorităţile să utilizeze un standard de costuri variabile pentru a determina marja dumping. calculul marjei de dumping se va face în comparaţie cu costurile de producţie din ţara de origine. Pentru investigaţiile antidumping care implică întreprinderile mici şi mijlocii. 144 . preţul de export poate fi format doar dacă se demonstrează că această relaţie afectează preţul de export. Există un număr de propuneri care ar putea modifica mijloacele de calcul ale marjei dumping. Una din propuneri consideră că în cazul unei relaţii de compensare între importator şi exportator. SUA au declarat că se opun şi vor rezista faţă de orice modificări ale acordurilor OMC sau propuneri de acord substanţial diferit în cadrul FTAA. Proiectul include propuneri care limitează cazurile în care se poate forma un preţ de export. În astfel de cazuri. autoritatea ce investighează trebuie să furnizeze motive detaliate de sprijinire a unei astfel de constatări. limitând astfel capacitatea părţilor de a beneficia de pe urma măsurilor de introducere a taxelor antidumping şi compensatorii.când va fi vorba de relaţiile între părţile participante la FTAA. Un număr de reguli propuse în proiectul de text pot determina să se pună capăt investigaţiilor sau pot îngrădi capacitatea unei părţi de a iniţia investigaţii. în anumite împrejurări.

2002 145 . sau prejudiciul. În ceea ce priveşte obligaţiile luate de exportatori pentru revizuirea preţurilor.32 O altă propunere este pentru reducerea perioadei de timp pentru care se stabileşte taxa antidumping de la 5 la 3 ani. sunt neglijabile>>. Una din propuneri este cea referitoare la modificarea standardului de eliminare a taxelor de examinare. Mai multe variante de propuneri consideră că nivelul minim al marjei de dumping trebuie modificat la mai puţin de 2% (sau 5%). Această propunere consideră că taxele nu se vor mai implica dacă <<marja de dumping este minimă sau dacă volumul importurilor în condiţii de dumping. Majoritatea solicită ca investigaţiile să se bazeze pe date certe pentru o perioadă de minim 6 luni. libere de restricţii. în sensul că acestea să fie rezolvate prin Mecanismul FTAA de soluţionare a disputelor.. O serie de propuneri se referă la limitarea remedierilor disponibile pentru contracararea dumpingului şi subvenţiilor. dar care în mod normal trebuie să se prelungească la 12 luni.Dezacordul între părţi privind perioada investigaţiei a condus la includerea unor variante de propuneri privind acest aspect. efective sau potenţiale. practic.Draft Agreement. iar bunurile vor circula. Propunerile indică un acord general referitor la soluţionarea disputelor. iar nivelul neglijabil pentru volumul de importuri la mai puţin de 3 % (sau 7%). De menţionat că una din ţările FTAA a propus eliminarea sau renunţarea la utilizarea măsurilor antidumping odată de FTAA va intra pe deplin în vigoare. 32 FTAA – Free Trade of the Americas”. există propuneri care solicită părţilor să ofere exportatorilor opţiunea unei creşteri de preţuri care să fie sub nivelul marjei de dumping.

soluţionarea promptă. tratamentul specilal şi diferenţiat pentru economiile mai mici şi realizarea unui echilibru între drepturi şi obligaţii. Principiile de bază includ operarea de bună credinţă. Problemele importante apar în ceea ce priveşte alegerea forumului deoarece disputele pot include chestiuni care privesc obligaţiile OMC. obligaţiile FTAA şi obligaţiile rezultate din acordurile subregionale. Soluţionarea disputelor Capitolul privind soluţionarea disputelor combină propunerile bazate pe capitolul 20 din NAFTA referitor la mecanismul general de soluţionare a disputelor cu sistemul OMC bazat pe paneluri şi un organism de apel. economia procedurală. Proiectul de acord include propuneri pentru mecanisme formale de conciliere. mediere. la fel ca în OMC şi NAFTA. accesul efectiv. bune oficii şi procese cu paneluri farmale ca în OMC şi NAFTA.5. Proiectul include varianta de propuneri care permit accesul la acest sistem doar prin intermediul guvernului.2. Ca urmare a acestor angajamente în suprapunere. Mecanismul preferat. Proiectul include variante de propuneri pentru a trata această potenţială suprapunere a jurisdicţiei şi modul de gestionare a disputelor în cele mai adecvate forumuri. păstrarea confidenţialităţii. apare necesitatea unor reguli referitoare la participarea unor părţi terţe în dispute. dar şi propuneri care deschid procesul de soluţionare a disputelor către statele şi entităţile FTAA supuse 146 . este calea consultărilor pentru evitarea disputelor.6.

Astfel. Un sistem special de salvgardare a fost propus pentru produsele agricole speciale. Part I and Part II. subliniind măsuri speciale şi diferite perioade de timp pentru implementarea rezultatelor de pe urma deciziilor luate de paneluri.3. care au avut loc în cursul anului 2001. Draft Text.dreptului internaţional. înainte de luna decembrie a anului 2005. 33 R. Variante de propuneri acordă atenţie specială preocupărilor ţărilor în dezvoltare. cele mai importante evenimente legate de realizarea ALCA. le-au reprezentat ce-a de a VI-a Reuniune Ministerială de Comerţ din 7 aprilie de la Buenos Aires (Argentina) şi a III-a Întâlnire de Vârf a Americilor de la Quebec (Canada) din 20 – 21 aprilie 2001.33 5. Sistemul este similar cu propunerea din secţiunea privind salvgardările din capitolul referitor la „Accesul pe piaţă” şi va fi probabil adaptat pentru a deveni compatibil cu această secţiune pe parcursul negocierilor.J. Perspective de realizare FTAA : interesele naţionale şi regionale şi provocările actuale în calea implementării FTAA Anul 2001 a reprezentat anul în care ţările care urmează a subscrie acordului pentru realizarea „Ariei de Liber Comerţ a Americilor” (ALCA) şi-au îndeplinit mandatele şi programele propuse şi au reiterat angajamentul de a încheia negocierile pentru realizarea ALCA. North American Free Trade & Investment Report nr. Holbein – „Summary of the Free Trade Area of the Americas”.14/ 2001 147 .

♦ definirea calendarului şi modalităţilor de implementare a regulilor de origine. ♦ propuneri privind eliminarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ca piedici în calea comerţului. ♦ realizarea unei prime inventarieri a măsurilor netarifare urmată de eşalonarea diminuării. ♦ continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardare. după realizarea a 3 reuniuni în Nicaragua. Obiectivele urmărite de Comitetul de Negocieri Comerciale prin intermediul Grupelor sau Subgrupelor de Negocieri în vederea realizării progreselor propuse în cadrul negocierilor sunt: ♦ definirea metodelor de negocieri vamale. 148 . reducerii. miniştrii de comerţ exterior au primit primul proiect de text al acordului ALCA. un al doilea proiect de text al Acordului. reordonării şi prevenirii acestui tip de bariere. Venezuela şi Republica Dominicană. care reuneşte proiectele elaborate de grupurile de negocieri. Grupurile de lucru au fost instruite să depună eforturi maxime în scopul „soluţionării divergenţelor existente şi ajungerii la un consens”.Cu prilejul reuniunilor antemenţionate. ♦ stabilirea metodologiei de eliminare a subvenţiilor acordate exporturilor de produse agricole. Proiectul de acord va fi tradus în 4 limbi oficiale şi dat publicităţii. inclusiv a eşalonărilor reducerii taxelor vamale şi a nivelului de la care începe reducerea. Comitetul de Negocieri Comerciale al ALCA urma să prezinte până la sfârşitul anului 2002.

a procesului de negociere. ♦ prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate de investiţii străine şi servicii.crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare a tuturor economiilor din zonă şi în special a celor mici şi ridicarea nivelului de dezvoltare a acestora din urmă. anterior cunoscută ca „fast-track” (calea rapidă).♦ prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţiei antidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările din zonă. 149 . în general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixat planul general care să asigure încheierea negocierilor până cel mai târziu în decembrie 2005. se referă la: . Se apreciază că un pas important pe calea finalizării în termen a negocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectului de lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduri comerciale pe baza unei împuterniciri numite TPA (Trade Promotion Authority). . considerată esenţială pentru negocierile din cadrul ALCA. În ciuda existenţei unor poziţii divergente în rândul unora din ţările participante. Totodată. Alte realizări obţinute în decursul negocierilor în perioada 2001 – 2002. ♦ recomandări privind procedee şi termene legate de negocierea achiziţiilor guvernamentale. au fost adoptate decizii menite să creeze premisele intrării în următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003.îmbunătăţirea căilor de diseminare în rândul cetăţenilor ţărilor din zonă.

150 . a fost aprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţia diferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri. comitete etc.Alte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integrare sunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anume: ♦ compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamale negociate în cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care să permanentizeze în timp aceste avantaje intraregionale.) pentru următoarea etapă a negocierilor. grupul consultativ. Tot în vederea creării condiţiilor continuării negocierilor. ♦ eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comerciale intraregionale.