You are on page 1of 2

Fişǎ de lecturǎ

MICLEA, M. (1999). Psihologie Cognitivǎ – Modele teoretico-experimentale. Iasi: Polirom, pg.107-127

“Din mulţimea stimulilor cu care este confruntat, sistemul cognitiv selectioneazǎ doar acei stimuli care au o valoare motivaţionalǎ sau adaptativǎ semnificativǎ, supunându-i unor prelucrǎri ulterioare. Mecanismele psiho-fiziologice implicate în aceste selecţii au fost etichetate cu numele de atenţie.”

“Procesarea segregaţionistǎ a informaţiei nu este neapǎrat un semn al incapacitǎţii noastre de a face faţǎ unui mediu hipercomplex, ci şi o strategie adaptativǎ, dobanditǎ de organism pentru a-şi asigura coerenţa şi controlul comportamentului.”

Fişǎ de lecturǎ

Mircea Miclea a publicat mai multe cărți și articole pe teme de psihologie:

-

Psihologie cognitivǎ (Ed. Cluj-Napoca, 1994; reeditat la Ed. Polirom, Iași, 2000); Stres și apărare psihică (Ed. Presa Universitară Clujană, 1997); Development and cognition (PUC, Cluj Napoca, 2001) – în colaborare cu O. Benga; Evaluarea academică (Ed. ASCR, Cluj Napoca, 2002) – în colaborare cu D. Opre; Modele neurocognitive (Ed. ASCR, 2003) – în colaborare cu P. Curseu; R’estul și Vestul (Ed. Polirom, Iași, 2005) – în colaborare cu Mihaela Miroiu .

se acumulează o cantitate de experienţe specifice care formează o bază de cunoştinţe din care extragem proceduri specifice pentru a răspunde la anumiţi stimuli. 38-42 “Concentrarea atenţiei asigurǎ funcţionarea optimǎ a tuturor proceselor psihice şi în special a celor cognitive (de prelucrare informaţionalǎ). Ea depinde şi de raportul odihnǎ/obosealǎ. chimismul sangvin.atunci când învăţăm să şofăm.” “În anul 1988.” “Starea de concentrare atenţionalǎ poate fi dedusǎ din indicii expresivi ai atenţiei (mimicǎ. pg. de starea de sǎnǎtate.) sunt mai înalt automatizate şi mai puţin accesibile conştienţei decât procedurile dobândite mai târziu. Automatizarea este rezultatul practicii. de vârstǎ sau de curba circadianǎ. (2012).Fişǎ de lecturǎ RUSU. cum ar fi o maşină care vine spre noi sau semafoarele. În general. procesele şi procedurile dobândite mai recent sunt mai puţin complet automatizate şi sunt mai accesibile controlului conştient. A. Mâine. Braşov: Editura Universitǎţii Transilvania. pantomimicǎ). E.72-105 Psihologie cognitivǎ. modificǎrile parametrilor funcţionali ai corpului).I. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de “Se poate observa uşor că procedurile pe care le-am învăţat devreme în viaţă (să ne legăm şireturile de la pantofi. Pg. Procesul prin care o procedură se schimbă din foarte conştientizată într-una relativ automatǎ se numeşte automatizare (proceduralizare).” Fişǎ de lecturǎ Clinciu. De exemplu. Fundamentele Psihologiei. (2007). să mergem pe bicicletă. C. să citim etc. dar şi din indicatori fiziologici (tensiunea muscularǎ. Gordon Logan a propus o explicaţie alternativǎ a automatizării numitǎ „teoria exemplului” („instance theory”) care susţine că automatizarea are loc deoarece acumulăm gradat cunostinţe despre răspunsuri specifice la stimuli specifici. ….” .