ACCESIUNEA IMOBILIARĂ NATURALĂ Este aceea accesiune care se realizează fără intervenția omului și constă în alipirea sau încorporarea

a două bonuri, având proprietari diferiți. În NCC sunt reglementate următoarele cazuri de accesiune imobiliară naturală: a. ALUVIUNILE, reprezentând adăugiririle de teren la malurile apelor curgătoare. Acestea revin proprietarului fondului riveran, numai dacă ele se formează treptat. b. TERENUL LĂSAT DE APELE CURGĂTOARE LA UN FOND RIVERAN, devine propreiattea celui care deține fondul riveran, dacă apele s-au retras treptat de la țărm. c. TERENUL LĂSAT DE APELE STĂTĂTOARE. Se referă la cazul în care proprietarul terenului înconjurat de heleșteie, iazuri, canale și alte asemenea ape stătătoare, nu devine proprietarul terenurilor apărute prin scăderea temporară a acestor ape sub înălțimea de scurgere.tot astfel, proprietarul acestor ape, nu dobândește niciun drept asupra terenului acoperit cs urmare a unor revărsări sporadice. d. AVULSIUNEA, conform căreia proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porțiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părți desprinse dacă o revendică în termen de 1 an de la data faptului. e. ALBIILE RÂURILOR, INSULELE ȘI PRUNDIȘURILE. Legea prevede că albiile râurilor aparțin proprietarilor riverani, cu excepția acelora care fac obiectul proprietății publice. f. INSULELE NOU FORMATE. În cazul în care o apă curgătoare, formându-și un braț nou, înconjoară terenul unuik proprietar riveran, el rămâne proprietar asupra insulei astfel create. g. ANIMALELE. Animalele domestice rătăcite pe terenul altuia revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică în termen de 30 de zile de la data declarației făcute la primărie de către proprietarul terenului. ACCESIUNIEA IMOBILIARĂ ARTIFICIALĂ Această accesiune se realizează numai prin activitatea omului. Potrivit NCC construcțiile, plantațiile și orice alte lucrări efectuate asupra unui imobil, denumite în continuare lucrări, revin proprietarului acelui imobil dacă prin lege sau prin act juridic nu se prevede altfel. Când lucrarea este realizată de proprietarul imobilului cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrării se naște în favoarea proprietarului imobilului din momentulînceperii lucrării, pe măsura realizării ei, dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel. Lucrările efectuate asupra unui imobil pot fi autonome sau adăugate, cu caracter durabil sau provizoriu.

În cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea credință. și proprietaral unei lucrări autonome realizate. autorului lucrării. fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrării sau să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat. Astfel: În cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de bună credință. Ele pot fi: a. Ori de câte ori proprieatrul optează pentru obligarea autorului lucrării la cumpărarea imobilului.Lucrările autonome sunt construcțiile. Necesare. Proprietarul inițial al imobilului are un drept de ipotecă legală asupra acestuia pentru plata prețului de către autorul lucrării. fără a spori valoarea economică a imobilului NCC reglementează 3 cazuri deaccesiune imobiliară artificială. însă este diferit. Lucrările adăugate nu au caracter de sine stătător. proprietarul imobilului devine prin accesiune. în temeiul răspunderii civile delictuale. proprietarul poate cere instanței judecătorești stabilirea prețului și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare. Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia De regulă. a oricăror alte prejudicii cauzate. Utile. în absența înțelegerii părților. el trebuie să restituie contravaloarea materialelor. neputând fi obligat la desființarea acesteia și nici la restituirea materialelor întrebuințate. precum și la repararea. iar dacă a fost de rea-credință. Dacă proprietarul imobilului a fost de bună credință în momentul efectuării lucrării. atunci când în lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora b. proprietarul imobilului are dreptul să ceară instanței să dispună înscrierea sa în CF ca proprietar al lucrării. plantațiile și orice alte lucrări cu caracter de sine stătător realizate asupra unui imobil. prorpietarul imobilului devine prorpietarul lucrării. Prorpietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor. după cum el a fost de bună sau de rea credință. Voluptuare. atunci când sunt făcute pentru simpla plăcere a celui care le-a realizat. Realizarea lucrării asupra propriului imobil cu materialele altuia În cazul în care a realizat lucrarea cu materialele altuia. fie valoarea materialelor și a manoperei. în temeiul principiului îmbogățirii fără justă cauză. poate fi obligat și la plata unor daune interese. 1. Tratamentul juridic al constructorului. în condițiile legii. 2. atunci când sporesc valoarea economică a imobilului c. plătind la alegerea sa. proprietarul imobilului are dreptul să ceară instanței să dispună înscrierea sa în CF .

În cazul în care autorul lucrării utile este de bună credință. pe cheltuiala autorului acesteia. fie jumătate din sporul de valoare adus imobilului sau să ceară obligarea autorului lucrării la desființarea acesteia. cu repunerea imobilului în situația anterioară și plata de daune interese. și fărăr nicio obligație către autorul lucrării ori să ceară obligarea autorului de rea credință al lucrării desființarea acesteia. care este ținut. cu condiția de a readuce imobilul în situația anterioară. proprietarul imobilului are dreptul să devină proprietarul lucrării fără înscriere în CF. plătind la alegerea sa autorului lucrării fie jumătate din valoarea materialelor și a manoperei. proprietarul imobilului are dreptul să devină proprietrul lucrării. plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta. către autorul lucrării. plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta. de asemenea proprietarul imobilului dobândește dreptul de prorpietate asupra lucrării din momentul efectuării acesteia. după caz. Însă din suma datorată de proprietarul imobilului se va poate deduce valoarea fructelor imobilului diminuată cu costurile necesare obținerii acestora. În cazul lucrării voluptuare. proprietarul imobilului are dreptul să devină proprietarul lucrării. proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării din momentul efectuării acesteia. totodată. În cazul titualrului unei lucrări adăugate de rea credință. sau să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulație pe care ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat. cu readucerea imobilului în situația anterioară și plata de daune interese. cu plata la alegerea sa. . chiar dacă imobilul nu mai există. cu plata la alegerea sa a valorii materialelor și a manoperei sau a sporului de valoare adus imobilului. să repare orice prejudicii cauzate. Desființarea lucrării se face cu repectarea dispozitiilor legale în materia. în funcție de regimul acesteia. inclusiv pentru lipsa de folosință. cu sau fără înscriere în CF. fără înscriere în CF și fără nicio obligație către autorul lucrării. Autorul de bună credință al lucrării poate să o ridice înainte de restituirea imobilului către proprietar. 3. În cazul în care autorul lucrării utile este de rea credință. chiar dacă imobilul nu mai există.ca proprietar al lucrării. a jumătate din valoarea materialelor și a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului sau să ceară obligarea aurtorului lucrării la desființarea acesteia. În cazul lucrării voluptuare. Realizarea unei lucrări adăugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia Proprietarul imobilul dobândește dreptul de prorpietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia.

trebuie să se rețină că bună credinșă trebuie să existe pe toată durata executării lucrării. Ca urmare.În ambele cazuri. dacă se întemeiază fie pe curpinsul CF în care. prescripția dreptului la acțiune al autorului lucrării privind plata indemnizației nu curge cât timp el este lăsat de prorpietar să dețină imobilul. se înțelege de la sine că tot el devine prorpietarul bunului nou creat prin această unire. Însă o lucrare durează o perioadă îndelungată. proprietarului materialelor. Cu toate acestea nu poate invoca buna credință cel care construiește în lipsa sau cu nerespectarea autorizațiilor cerute de lege. fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în CF. În toate cele 3 forme sunt valabile următoarele reguli generale: În primul rând dacă obiectele care se unesc aparțin aceluiați proprietar. după caz. Conținutul noțiunii de bună credință a autorului lucrării în cazul accesiunii imobiliare este reglementat mult mai restrictiv în NCC: Autorul lucrării este de bună credință. Cu privire la dreptul de creanță al autorului lucrării față de proprietar. determinat la data confecționării bunului. când valoarea lucrării este considerabilă. cât și în cazul titualrului de rea credință. luni și chiar ani. dacă în ambele cazuri. Dispozițiile NCC prevăd faptul că bunul mobil produs cu materialele altuia aparține celui care l-a confecționat sau. la data realizării lucrării. autorul acesteia află că nu este proprietarul imobilului și totuși continuă lucrarea. . săptămâni. nu rezulta din CF și nu a cunoscut pe nici o altăcale viciul titlului său. proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului să îl cumpere la valoarea de circulație pe care imobilul ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat. folosind în total sau în parte materialele altuia. atât în cazul constructorului de bună credință. Buna credință trebuie să existe în momentul efectuării lucrării. dacă pe durata executării lucrării. Astfel. el va fi considerat de rea credință cu privire la întreaga lucrare. era înscris ca proprietar al imobilului. ACCESIUNEA MOBILIARĂ Are loc atunci când se unesc 2 bunuri mobile care aparțin la prorpietari diferiți sau când o persoană confecționează un bun prin munca sa. sau după caz cu valoarea materialelor. Sunt 3 cazuri de accesiune mobiliară: adjoncțiunea. Proprietarul bunului datorează despăgubiri egale cu valoarea manoperei. zile. în funcție de raportul dintre manoperă și valoarea materialelor. până în momentul finalizaării acesteia. specificațiunea și confuziunea sau amestecul.

după caz. În al treilea rând. deși se formează un bun nou. pentru că. în așa fel încât. atunci sunt aplicabile regulile corespunzătoare specificațiunii. este greu de . făcându-se abstracție de textele legale arătate. folosind materialul sau un bun aparținând altuia. cu obligașia de a despăgubi pe proprietarul bunului accesoriu. diferită de a bunurilor care s-au încorporat. chiar dacă fructele sunt produse de un bun rezultat în urma accesiunii. Aici se unește un bun cu munca. Ei se vor despăgubi reciproc până la concurența valorii bunului întrebuințat sau a manoperei. realizându-se un lucru nou. De ex. În acest caz coproprietatea ia naștere ex lege. Inelul cu diamante. În toate cazurile în care valoarea materialelor este egală cu manopera sau există o diferență nesemnificativă. atât în ce privește intenția de încorporare a bunurilor sau când s-a produs fără intenție. Adjoncțiunea înseamnă unirea a două bunuri mobile având proprietari diferiți. Și aici părțile pot acționa într-un fel sau altul. Din dispozițiile NCC se desprinde principiul că proprietatea întregului aparține proprietarului bunului principal. chiar dacă bunurile se reunescîn același tot cu o întrebuințare unică și nouă. Dacă nu se poate obține separarea bunurilor mobile unite prin adjoncțiune și amestec. proprietatea asupra bunului este comună.În al doilea rând. De ex. În acest caz. dar au convenit asupra atribuirii bunului nou. adjoncțiunea și amestecul sau confuziunea sunt excepțiile. dintr-o stofă se confecționează un costum. În al patrulea rând textele legale care reglementeaza accesiunea mobiliară nu sunt aplicabile față de cel ce dobândește fructele ca posesor de bună credință. dacă valoarea acestuia va fi superioară manoperei. De ex. Adjoncțiunea este unirea a 2 bunuri mobile având proprietari diferiți. metale au fost topite împreună și a rezultat un nou aliaj sau amestecul a lichide. În NCC specificațiunea este regula. NCC prevede că obiectul realizat va aparține proprietarului materialului întrebuințat. Specificațiunea constă în prelucrarea unui bun și transformarea lui în așa fel încât se făurește un obiect cu totul nou. Amestecul sau confuziunea are loc atunci când mai multe bunuri mobile ce aparțin unor proprietari diferiți s-au unit în așa fel încât mnu se mai pot recunoaște. acesta este un alt mod de dobândire a proprietății. fiecare poate pretinde separarea bunurilor dacă prin aceasta celălalt proprietar nu ar suferi un prejudiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului său. învoiala dintre ei trebuie respectată. iar în caz contrar proprietatea va aparține celui care a prestat manopera. atunci când există o convenție între ei. dacă cele 2 (sau mai multe) bunuri aparțin unor proprietari diferiși. fiecare proprietar își rezervă dreptul de a cere desprinderea bunului său. cele 2 bunuri din care rezultă rămân distincte și se pot chiar despărți. Munca este făcută de către o persoană care confecționează bunul nou. însă ele pot fi despărțite la starea inițială fără a produce prejudicii.

conceput împărțirea bunurilor rezultate prin amestec. . astfel încât se aplică regurile generale de la specificațiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful