 ARTA BISERICEASCA ROMANEASCA o GENERALITATI O prezentare sumara a artei bisericesti care s-a dezvoltat pe pamantul romanesc va putea sa contureze si mai

bine imaginea despre intreaga istorie a vietii bisericesti a romanilor. Crestinismul romanesc este de origine apostolica. De vreme ce existau preoti, diaconi si credinciosi inca din a doua jumatate a primului veac crestin – numarul lor sporind in cele urmatoare, - este de la sine inteles ca ei se adunau, pentru ‘frangerea painii”, rugaciune si predica, in case particulare, asa cum se petreceau lucrurile si in alte parti, acestea putand fi considerate primele “lacasuri de cult” ale stramosilor nostri crestini. Inmultindu-se numarul crestinilor, s-au ridicat lacasuri anume pentru cult, numite bazilici (din latinescul “basilica” s-a format romanescul “biserica”, termen necunoscut in celelalte limbi neolatine). Astfel de bazilici s-au descoperit mai cu seama in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra – Dobrogea de azi – care in anul 297 s-a constituit intr-o unitate politico-administrativa aparte, si anume in provincia Scythia Minor. Cercetarile arheologice, incepute inca din ultimele decenii ale secolului trecut si continuate pana azi, au dus la descoperirea a peste 30 bazilici in Dobrogea, toate din secolele IV-VI. Astfel, la Tomis, metropola provinciei (azi Constanta) – desi cercetarile arheologice sunt destul de dificile, din cauza ca orasul nou este suprapus peste cel vechi – s-au descoperit pana acum sase bazilici. La Tropaeum Traiani (azi Adamclisi) s-au descoperit cinci bazilici, cele mai interesante sub raport arhitectonic fiind cea “de marmura”, de tip elenistic, inzestrata cu un atrium si un baptisterium, si bazilica zisa “cu transept” sau in forma de T, singura de acest gen din Dobrogea, dar si cea mai mare (33, 80 X 13,70 m), avand un nerthex, naos, baptisteriu, transept cu cripta si absida. Sapaturile arheologice de la Histria au scos la lumana fundatiile a sapte bazilici, toate din secolele V-VI. La Piatra Frecatei – j. Tulcea – anticul Beroe – s-au dezgropat fundatiile unei bazilici ce pare sa dateze din timpul lui Constantin cel Mare, fiind considerata cea mai veche din tot sud-estul Europei. La Callatis (azi Mangalia) s-a descoperit o bazilica paleocrestina de tip sirian, sau cu atrium lateral, ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul fostei provincii Scythia Minor, ci pentru intreaga Peninsula Balcanica (sec. IV-V). la Dinogetia (azi Garvan – j. Tulcea) exista o bazilica din secolele IV-V, refacuta la inceputul celui urmator, din care au ramas nu numai fundatiile, ci si resturi de tencuiala cu urme de pictura. Alte trei bazilici paleocrestine s-au descoperit la Troesmis (azi Iglita-Turcoaia), doua la Axiopolis (azi Hinog langa Cernavoda), doua la Capul Dolojman (probabil fosta Constantiana), cate unal la Noviodunum (azi Isaccea), Ulmetum (azi Pantelimon), Ibida sau Libida (azi Slava Rusa), singura bazilica din Scythia Minor cu trei abside la rasarit, si Izvoarele, in sudul provinciei. In 1971 s-a descoperit o bazilica la Niculitel (j. Tulcea), sub altarul careia s-a aflat o cripta cu moastele martirilor Zoticos, Attalos, Kamasis si Filippos, iar sub acestea, moastele altor doi martiri. La toate acestea, se adauga o serie de piese apartinatoare artei paleocrestine pe pamant romanesc: aproximativ o suta de inscriptii, mai ales pe monumente funerare, din secolele IV-VI, descoperite tot in Dobrogea un disc de argint aurit (diametrul 61 cem), care a apartinut episcopului Paternus al Tomisului (inceputul sec. VI), azi in Muzeul Ermitaj din Leningrad, o serie de opaite paleocrestine descoperite atat in Dobrogea, cat si in celelalte parti ale Romaniei. Retinem ca in teritoriile nord dunarene, in special in fosta provincie Dacia traiana, s-au descoperit bazilici la Sucidava (azi Celei – Corbia) si unal la Morisena (azi Cenad – jud. Timis), ambele datand din secolele IV-VI. Dar populatia autohtona ramasa aici dupa retragerea autoritatilor si armatei romane in sudul Dunarii (271-275) a amenajat lacasuri de cult rudimentare in fostele cladiri publice romane. Asa s-a intamplat la Slaveni – j. Olt, Sarmizegetusa – j. Hunedoara si Porolissum (azi Moigrad – j. Salaj). Trecerea unor populatii migratoare pe teritoriul tarii noastre, indeosebi marea migratie avaro-slava de la Dunare de Jos din anul 602, a dus nu numai la destramarea organizatiei bisericesti a stamosilor nostri daco-romani, dar si la distrugerea lacasurilor de cult mentionate aici, precum si altora, ale caror urme nu s-au descoperit inca. Cercetarile arheologice efectuate in ultimele patru decenii au dezgropat fundatiile unor biserici din secolele XI-XII. Una este la Garvan – j. Tulcea (fosta Dinogetia, in timpul romanilor), cu un plan aproape patrat (6x6m), cu o absida la rasarit, semicirculara in interior, si cu cinci laturi in exterior, construita din piatra locala de cariera, provenita de la fostele cladiri romano-bizantine (s-au descoperit si bucati de tencuiala, cu resturi de pictura si fragmente de broderie, precum si resturi dintr-un clopot de bronz, toate fiind cele mai vechi piese de acest gen de pe teritoriul Romaniei). La Niculitel – j. Tulcea s-au descoperit temeliile unei bisericute din aceeasi perioada (6x1,90 m), cea mai veche cladire de plan treflat cunoscuta pana azi la noi. (O alta biserica din Niculitel, cu hramul Sf. Atanasie, apartine secolui XIII, avand un plan in forma de cruce inscrisa). In Transilvania, in satul Dabica (30 km. NV de Cluj), se pare centrul formatiunii politice a voievodului Gelu Romanul, s-au descoperit fundatiile mai multor biserici, cea mai veche, din piatra, apartinand secolului IX. Este greu insa de stabilit ce plan arhitectural aveau. In schimb, sub actuala catedrala catolica din Alba Iulia, s-au descoperit fundatiile unui lacas de cult mai vechi, ortodox, o “rotonda” cu abisda semicirculara, apartinatoare secolelor IXX. Nu putem sti in ce stil au fost construite bisericile manastirilor de la Morisena, Meseseni, Hodos si altele, atestate documentar in secolele XI-XII. In comuna Cetateni – j. Arges s-au descoperit, nu de mult, fundatiile a trei biserici, una din secolul XV, alta din secolul XIII, iar a treia si mai veche; probabil aici era un centru politic, militar si bisericesc. La Drobeta-Turnu Severin se vad fundatiile a doua biserici din veacurile XII-XIII. Avem, prin urmare, destule elemente care dovedesc existenta si continuitatea “artei” bisericesti in tot spatiul geografic romanesc. 2. ARTA BISERICEASCA IN EVUL MEDIU (mijlocul sec. XIV – 1821) Intemeierea statelor medievale romanesti, ca si organizarea cononica a Bisericii Ortodoxe din fiecare provincie, a dus la dezvoltarea unei arte romanesti, de factura bizantina, pe care s-au grefat elemente de arta populara ori anumite elemente ale artei apusene, ajungandu-se la o creatie noua, cu trasaturi proprii, la o arta specific romaneasca. In ce priveste arhitectura, in Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul “plan treflat”, in varianta “triconcului”, de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaza impartirea traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos – de regula patrat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua jumatate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de seama creatii arhitectonice din intreg sudestul european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu. Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges – de la mijlocul secolului XIV – este conceputa dupa planul “in cruce greaca inscrisa”, creatie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument exceptional sub raport artistic. In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla. Biserica Sf. Treime din Siret, din aceeasi perioada, introduce Moldova planul triconc, probabil prin mijlocirea Tarii Romanesti, avand si o bogata decoratie extrerioara. In timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504) traditiile constructive moldovenesti, ale caror inceputuri se intalnesc in aceste doua biserici, ca si solutiile noi introduse sub Alexandru cel Bun (1400-1432), au fost preluate si amplificate. Este adevarat ca unele biserici – mai ales satesti – urmeaza planul simplu al celei din Radauti. Dar tipul predomanant este cel ticonc, inaugurat de Sf. Treime din Siret, caruia i s-au adaugat o serie de elemente noi. De pilda, la biserica manastirii Putna, prima ctitorie a domnitorului, s-a introdus un spatiu funerar intre naos si pronaos, numit gropnita (necropola), element neintalnit in lumea ortodoxa, care va fi preluat la Neamt, Dobrovat si la multe biserici din secolul al XVI-lea. Naosul, pronaosul si gropnita, unde exista -, sunt despartite intre ele prin ziduri groase, strapunse de o usa. Toate bisericile au o turla zvelta pe naos, cilindrica in interior, iar in exterior cu 8,12 sau 16 laturi, asezate de regula, pe o baza dubla, stelata. Aproape toate bisericile lui Stefan au o bogata decoratie exterioara (firide, arcade, ocnite, discuri smaltuite), avand si unele elemente gotice (contraforti, ferestre in chenare gotice etc.). rezulta ca la fondul arhitectonic bizantino-balcanic, prelucrat in spirit autohton, s-au adaugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara, ajungandu-se astfel la un stil propriu, cunoscut sub numele de “stilul moldovenesc”. Operele reprezentative ale epocii lui Stefan cel Mare au exercatat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmatoare. In secolul al XVI-lea, in Tara Romaneasca se mentin principalele tipuri de biserici intalnite in perioada precedenta: cel treflat, in forma triconcului, foarte des intalnit, cel in cruce greceasca inscrisa, folosit mai rar, de regula la bisericile de mari proportii, si cel dreptunghiular, fara abside laterale, intalnit izolat, numai la cateva monumente, azi in ruina. Dar in cadrul acestor trei tipuri variantele sunt foarte numeroase, mai ales in ce priveste pronaosul,

. mult raspandit atunci in toate tarile Europei. Aceste variante au fost create prin imbinarea unor elemente din secolul al XIV-lea. Planul triconc a fost folosit si in constructia altor biserici manastiresti din prima jumatate a secolului al XVI-lea: schitul Ostorv. bisericile din Tara Romaneasca urmeaza. la apararea tarii. cu un turn – clopotnita cu aspect de fortareata. dar putine realizari sculpturale. in fond o prelucrare a celei de la Cozia. Biserica manastirii Moldovita are un plan triconc. si 30 m. in schimb picturi mai multe. araba si otomana. Mult mai bogata in decoratia exterioara si mai evoluata in ce priveste planul arhitectural este biserica manastirii Arges. iar deasupra camera clopotelor. in toate tarile romanesti s-a dezvoltat o arta “populara” autentic romaneasca. iar pronaosul este dreptunghiular. Sf. cu doua turle foarte joase. de mari proportii (39x13m. Pridvorul deschis se generalizeaza catre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmator. cu Probota. largimea). la biserica domneasca din Tirgoviste s. cu pilastri inalti. in Tara Romaneasca s-au inregistrat realizari arhitectonice si picturale deosebite in cursul domniei lui Matei Basarab (16321654). cu motive de origine orientala. zugravi.). care reia planul bisericii mari de la Neamt. de provenienta locala. avand spre rasarit absida altarului. au o bogata decoratie exterioara. Curelari. de aspect musulman. ca plan. o seama de alte biserici moldovene continua planul triconc traditional (Bogdana. Planul in “cruce greaca inscrisa” este intalnit la naosul actualei biserici a manastirii Snagov. cu aspect de funie rasucita. Se remarca apoi incercarea de fortificare a manastirilor si chiar a bisericilor de mir. venite prin intermediul Rusiei si al Poloniei (bisericile Sfintii Teodori. Bucovat. Tot un plan aparte are si biserica fortificata Precista din Galati (1645). de regula cu doua etaje: tainita si camera clopotelor. dar cu aceeasi impartire exterioara ca la Probota (pridvorul e insa deschis). familiarizati cu asemenea podoabe sculpturale. ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca. Abia in ultimile patru decenii ale secolului mesterii locali au inceput sa caute anumite formule proprii. Un alt monument din Iasi este biserica manastirii Golia. apoi din piatra. naos si altar. Onufrie din Siret s. singura de acest fel in epoca respectiva in Moldova. vesmantarie – tezaur. fie intre ele. Bisericile romanesti din secolele XIII-XIV. Se inregistreaza doar cateva biserici monumentale din Tara Romaneasca. Polovragi. iconari. peste care se ridica alte doua turle. Doicesti s. Plumbuita. in interior si exterior. din care cele de pe naos si pronaos de mari dimensiuni.a. conceput ca un turn de cetate. sunt din piatra. au fie un plan dreptunghiular. ridicata de Alexandru Lapusneanu. Arhitectura bisericeasca din Transilvania medievala prezinta o nota aparte. Intre monumentele reprezentative ale acestui secol se numara biserica manastirii Dealu. Cetatuia (dupa Trei Ierarhi. la inceput din caramida. dand nastere unor noi creatii in arta medievala romaneasca. de dimensiuni reduse si au un plan de “biserica-sala”. intreaga biserica are un frumos décor exterior.precum si decoratia fatadelor. inclusiv turlele. care au supreavietuit pana azi – majoritatea ctitorii ale cnejilor locali-. In schimb. biserica Sfantii Trei Ierarhi din Iasi. In toate ramurile artei se constata o influenta a barocului. este caracteristic pridvorul deschis la intrare. caracteristic bisericilor moldovenesti din acest secol. fata de 9. in general.a. gropnita. Toate aceste elemente au dus la diversificarea arhitecturii moldovenesti. Naosul este in plan triconc. In Moldova arta – cu toate formele ei – a fost in regres. Catedrala patriarhala. In Moldova. bisericile din Golesti. fie din arta baroca. toate octogonale. In ce priveste arhitectura. inspirat dupa palatul brancovenesc de la Mogosoaia. Mesterii decoratori au fost desigur orientali. separate intre ele prin ziduri groase. formele consacrate in secolul anterior. naos cu o turla zvelta. asa cum nu se mai intalnesc in arhitectura romaneasca. de origine armeano-georgiana. supralargit. Crasna. Sava din Iasi (1625). Sf. Aceasta se datora distrugerii vechilor cetati moldovenesti de alta data. combinand cateva elemente din arhitectura Tarii Romanesti cu altele. imprumutate fie din Tara Romaneasca. cu o tendinta de simplificare a procedeelor. O serie de biserici apartinatoare planului trilobat au pronaosul supralargit si fragmentat. Sf. cu stalpi de sprijin pentru sustinerea boltilor (Caldarusani. cu capiteluri corintice) si cel rusesc (sistemul de constructie al boltilor). influente ale stilului neoclasic. cu o inaltime neobisnuita (32 m. fie cu o turla pe naos (Arnota.60 m. exista insa si cateva biserici de plan trilobat care au un turn-clopotnita pe pronaos (schitul Cornet. Un plan aparte prezinta biserica Sf. Nicolae din Fagaras. in piatra. pronaos. cu o turla pe naos si alte doua pe partea de rasarit a pronaosului. cu metereze si un foisor.a. gropnita. al arhitectura traditionala se adauga numeroase forme artistice noi. Biserica de la Arges este considerata cea mai desavarsita expresie a artei medievale romanesti si una din capodoperele artei universale. una pe naos. ctitoria lui Vasile Lupu. Fatadele ei exterioare sunt acoperite in intregime cu minutioase sculpturi in piatra.). peste care se inalta o turla octogonala. Imparati din Tirgoviste. pronaos. Pe langa acestea. pronaos. cu o bogata decoratie sculptata. il constituie turnul-clopotnita ridicat pe pridvor. adica o nava longitudinala. arabo-turca. pe care le-au adaptat. dispuse in benzi orizontale. Gheorghe Nou din Bucuresti). cu exceptia domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). isi are prototipul in biserica Inaltarii de la Neamt. Sunt insa si biserici de plan triconc cu trei turle (Gura Motrului) si chiar cu patru (Catedrala patriarhala din Bucuresti). in piatra sculptata. in prima jumatate a secolului XVIII nu intalnim monumente reprezentative. cand se dezvolta traditiile constructive ale epocii lui Stefan cel Mare. cu un brau de piatra. avand tainita si meterez. de tip triconc. Alte biserici sunt in plan dreptunghiular alungit. naos si altar). realizata de constructori. multe cu un pridvor deschis. ale targovetilor si ale poporului de jos au continuat traditiile stilului brancovenesc. Talpalari. Se impletesc aici trei stiluri: cel bizantino-moldovenesc traditional (cu impartirea in cinci incaperi distincte. Dintr-un lemn. Ctitoriile preotilor. impartite in doua registre. toate urmand – mai mult sau mai putin fidel – planul. cu stalpi sau coloane legate prin arcade. fie din Orientul caucazian sau islamic. cu motive eclectice sau de inspiratie orientala (armeano-georgiana. Toate denota influenta baroca ce incepe sa se faca simtita in arhitectura moldoveneasca (mai tirziu inconjurata cu ziduri puternice de aparare de catre domnitorul Miron Barnovschi). Valea. cu cinci incaperi distincte: pridvor inchis (element nou). persana). rezidita de Vasile Lupu. dar fara decorul exterior) si Casin (dupa Golia). fie cu doua – pe naos si pe pronaos – (Stelea din Tirgovesti. si cu elemente de décor baroc si clasic. In secolul al XVII-lea. care incinge fatadele exterioare. Biserica este in plan trilobat – urmand planul Galatei – cu doua turle. Ultimul monument reprezentativ al arhitecturii moldovenesti din perioada sa “clasica” il constituie manastirea Sucevita. cu toate elementele adaugate in timpul lui Petru Rares: pridvor inchis. dar mai ales in timpul lui Constantin Brincoveanu (1688-1714). toate in Iasi s. se asemana mult. in plan triconc. Actuala biserica a manastirii Bistrita. ori prin introducerea de inovatii romanesti. cu arcade oarbe.). Caluiu. Sf. cu motive geometrice si florale stilizate. inguste si inalte. inaltime). la care se adauga doua pridvorase deschise care perced intrarile in pridvorul propriu-zis. Intregul exterior. Hurezi). iar deasupra pronaosului un turn clopotnita (biserica manastirii Strehaia. O prima grupa de biserici sunt cele in plan triconc. cu 12 coloane care sustin o turla si cu doua spatii laterale cu destinatie funerara. iesiti din mediul taranimii si al preotimii de mir. spre vest. macar in parte. persana. strabatute de usi. cu turla pe naos si turn-clopotnita pe pronaos.a. cu putina decoratie sculptata. Epoca fanariota (1711/15-1821) reprezinta o perioada de declin si in istoria artei romanesti. Agapia. Astfel.. dar fara turle. de pilda. Stanesti. turla pe naos si aceeasi distributie a incaperilor ca la Humor. biserica Coltea din Bucuresti). pe latura de sud sau de vest. cu un bogat décor sculptural al turlei. iar catre sfarsitul veacului XVIII si inceputul celui urmator. structura si plastica monumentala si decorativa a bisericii lui Neagoe Basarab de la Arges. fie cu altele venite din afara. ctitoria lui Neagoe Basarab. din ordinul turcilor. Humorul are un plan triconc. s-au ridicat acum putine biserici monumentale. care n-a mai izbuitit sa formeze un stil unitar. Aceste trei biserici au servit ca model si pentru unele constructii ulterioare: Solca si Virnova (dupa Dragomirna). care urmeaza traditiile scolii brancovenesti. marea majoritate apartinatoare acestui secol. Biserica manastirii Probota. In Moldova. Hurezi. In aceasta diversitate de modele arhitectonice se impun insa si unele elemente specifice. Arhitectura bisericeasca in Moldova a cunoscut o perioada de inflorire in timpul domniei lui Petru Rares. In ce priveste arhitectura asa cum spuneam mai sus. Cele aproximativ 200 de biserici de lemn din Tara Romaneasca si peste 260 din Moldova. piatra si mozaic. de plan triconc. Aceeasi nota baroca de diversitate si somptuozitate se remarca si in arhitectura celui mai celebru monument al veacului al XVII-lea. fie unul trilobat. miniaturistice si din celelalte ramuri ale artelor decorative. fiind unul din elementele specifice “stilului brancovenesc”. Hlincea. alta pe pronaos. Un element nou. cu sase turle. prelucrat si dezvoltat. construita din marmura. Sirul monumentelor reprezentative din Moldova incepe cu Dragomirna. obisnuite la manastirile mari: pridvor. Comana). in continuarea . al Renasterii tarzii (decoratia exterioara. si prin pridvorul cu coloane de piatra. bolnita Coziei. ctitoria Movilestilor. gropnita. Biserica Stavropoleos din Bucuresti impresioneaza prin exceptionala decoratie picturala si sculpturala. urmarindu-se ca lacasurile de inchiare sa contribuie.

brau si turla pe naos. Nicolae din Fagaras. sinoadele ecumenice (Humor. Arborele lui Iesei (Humor. chipurile altor domni munteni. lucrate de “Dragos zugrav. Judecata de apoi (Moldovita. Tilecus s. ctitoria aceluiasi domn. cu absida altarului la rasarit si un turn-clopotnita pe latura de apus.). Ribita – toate in jud. Birsana. se pastreaza un alt valoros ansamblu pictural in pronaosul Bisericii manastirii Cozia. Fildu de Sus. filozofii antici. . Voronet). de regula cu acoperisul piramidal. bolnita Coziei (David zugravul si ucenicul sau Raduslav). Calinesti. Lapus. Gheorghe. cand s-au realizat cele mai ample ansambluri picturale din intreaga arta romaneasca. Hunedoara. turn inalt pe latura de vest. caci documentele din timpul lui pomenesc nume de zugravi (Nichita. probabil un vlah sud-dunarean. dar si cu elemente din pictura sarbeasca. mai putine in Arad si Banat. cu mult superioara scenelor similare din alte biserici moldovene si cu nimic mai prejos decat celebra pictura cu acelasi subiect a lui Michelangelo din Capela Sixtina de la Vatican. impleteit cu goticul (turnul inalt). Simion Stalpnicul din Arad – Gai. cu pridvor deschis la intrare. Sf. Ansambluri picturale deosebit de valoroase se pastreaza in bisericile manastirilor Stanesti. Acum. unul din marii artisti ai evului mediu romanesc. influentand insa si pe cea ortodoxa. Frescele de la Arges prezinta analogii cu cele ale bisericii Kahrie Djami din Constantinopol. Voronet (altar si naos). sub Petru Rares s-au impodobit cu picturi exterioare bisericile Sf. primul zugrav cunoscut cu numele in epoca lui Stefan cel Mare. Rogoz. deci o serie de elemente specifice arhitecturii din Tara Romaneasca. In secolele XVI si XVII s-a mentinut tipul de biserica – sala. Biserica Sf. arme. este de plan treflat. ctitoria parcalabului Luca Arbore din 1502. mai scunda si mai ingusta. unele au si patru turnulete la baza coifului. In pronaos a fost pictat si domnitorul Nicolae Alexandru Basarab. Simon – Brasov etc. in judetul Hunedoara (peste 50). In secolul al XVIII-lea. cu o turla pe naos.a. ca marturie a neintreruptelor legaturi bisericesti si cultural-artistice dintre cele doua tari romanesti. precum si al ceramicii smaltuite. Sunt renumite bisericile din Cuhea (azi Bogdan Voda). imbogatata si cu elemente specifice fiecarei tari. Gheorghe din Suceava. la Novgorod. inca o dovada ca mesterii zugravi erau autohtoni. Unitatea stilului si a planului iconografic dovedesc ca zugravii lui nu proveneau din afara hotarelor Moldovei. Analiza picturilor din bisericile lui Stefan cel Mare arata ca in timpul lui a existat o preocupare permanenta pentru impodobirea lacasurilor de inchinare. Dobre si Stefan). Botiza. Avrig. Hunedoara (sec. Arbore) si sinaxarul. adica in aceeasi “scoala” moldoveneasca de pictura. iar cercetari arheologice recente au dovedit ca vechea biserica de la Moldovita a fost pictata si in exterior in timpul lui Stefan cel Mare. Plopis. o impresionanta procesiune de ingeri. pictura in freasca a cunoscut perioada ei de apogeu. cu iradieri pana in nordul Rusiei. avea aspect de fortareata. Alba s. Acest vast ansamblu pictural urmeaza – in linii mari – pictura bizantina din epoca Paleologilor. Presupunem ca primele biserici de lemn din Maramures vor fi avut aceeasi forma pe care o intalnim in secolele urmatoare. Santamaria Orlea. instrumente muzicale s. Cuvioasa Paraschiva din Rasinari. . Parhauti). Odata cu stapinirea Habsburgilor catolici in Transilvania si Banat.careia se afla absida altarului. viu. ci erau mesteri romani. Presupunem ca unele din ctitoriile sale au fost totusi pictate. iar biserica manastirii Sambata de Sus. Biserica din Turnul Rosu – Sibiu. dupa cum n-au ramas nici din timpul lui Alexandru Basarab.a. Dintre picturile interioare ale celorlalte biserici intereseaza tablurile votive ale ctitorilor de la Humor. adica planul dreptunchiular. fiica lui Moise Voda a Tarii Romanesti. rezidita in 1564 de domnita Zamfira. pe tot cuprinsul teritoriilor intracarpatice. Sf. Treime din Brasov. Dumitru din Suceava. apostoli. in forma piramidala. ingeri (azi in Muzeul de Arta al Romaniei – Bucuresti). toate in Maramures. ctitoria lui Matei Basarab. este in plan triconc. Un stil aparte prezinta biserica din Densusu – jud. pictura bisericeasca romaneasca s-a inspirat din cea bizantina. biserica Adormirea din Lugoj si a manastirii Sf. Sf. ca o expresie a nazuintei lor de afirmare sociala si nationala. au ramas alte patru. scena Judecatii de apoi constituie compozitia cea mai ampla si mai dramatica. cu un pridvor (cerdac) la intrare. Bradet. De la Arges s-au pastrat tabloul votiv al familiei ctitorului. Voronet). In Moldova nu s-au pastrat picturi din veacul al XIV-lea. Gheorghe din Hirlau (1530) – care s-au distrus la inceputul secolului nostru. Ostrov). terminate in timpul pastoririi mitropolitului Grigorie Rosca (1547). Desfasurate pe un fond albastru. Alte biserici din lemn vor fi avut forma caselor taranesti din zona respectiva. Sinpetru Almasului. Saliste –Grui. cu incaperi dispuse in lungime: pridvor. 12 scene din viata Sf. Acestui stil romanic (nava). ca unic mijloc de impodobire a exteriorului. din care se pastreaza urme slabe. Se stie ca a fost pictata si Putna – probabil si alte ctitorii ale domnului. aflate azi fie in tara. ctitoria logofatului Ion Tautu. Se adauga la acesti zugravi de biserici si marii miniaturisti moldoveni din epoca lui Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare: Gavril Uric. Sibiel. Libotin. Moldovita (1537). Biserica din Balinesti.a. Arbore si mai ales la Voronet).a. “a lui Bob” si cea “din deal” in Cluj. Bulgaria). adica in stilul bisericilor muntene. Serbia. Dintre scenele cele mai reprezentative din aceste ansambluri picturale exterioare. Sunt interesante scenele din viata sfintilor (sinaxarul). mitropolitul Grigorie Rosca. biserica manastirii Prislop. Daniil Sihastrul. ii apartin bisericile din Strei. Surdesti. veniti fiecare cu conceptii si principii proprii. Influente ale barocului se observa si la bisericile Sf.) -. venit din Tara Romaneasca. realizate in perioada 1352-1377. “din Tirgoviste”). deasupra caruia se ridica un puternic turn fortificat. unul dintre cei mai mari artisti romani din toate timpurile. prin finetea desenului si prin frumusetea figurilor. Se pastreaza pana azi frescele bisericilor din Lujeni. consemnam Imnul Acatist. Moisei etc. Dragomiresti (azi in Muzeul Satului din Bucuresti). ctitoria lui Constantin Voda Brancoveanu. in jud. fie in afara hotarelor ei. s-au ridicat acum numeroase biserici de lemn. Ostrov. fiul popii Coman din Iasi”.. * Ca si in cazul arhitecturii. in partile Sibiului si Brasovului isi face aparitia planul triconc de origine bizantina. Valeni. filozofii antici (Humor. dupa zilele anului (Voronet). Tismana ( un alt Dobromir. cu o nava ingusta si un mic altar patrat. altele in partile Clujului. Predomina si acum stilul arhitectonic autohton. In acest stil au fost construite catedrala din Blaj. In Moldova. obisnuite la monumentele lui Stefan cel Mare. arcade si ocnite. . Bucovat. De regula sunt construite intr-un plan simplu. Alaturi de acestea. ale caror picturi exterioare stirnesc admiratia tuturor vizitatorilor pana astazi: Humor. Razoare. Snagov. autorul uneia din cele mai remarcabile realizari artistice din tot Rasaritul ortodox. Topircea. Se pastreaza si o serie de icoane pictate in acest secol. Arbore. Rozavle. frescele de la Voronet – adevarate capodopere ale artei universale – incanta privirile prin farmecul de nedescris al culorilor. a fost impodobita cu picturi de ieromonahul Gavril. dreptunghiular. biserica “cu luna” si Velenta din Oradea s. cu doua etaje. . Giulesti. cu 365 de scene din viata sfintilor. sfinti militari. toate in jurul Sibiului. Moldovita. naos si altar. Moldovita. La Voronet. prooroci. Bisericile manastirilor Dealu si Arges au fost impodobite de zugravul Dobromir. formati in acelasi mediu artistic. toate in Tara Lapusului. Sf. Oncesti. a fost luat de pictura murala. precum si cele sapte sinoade ecumenice. Rimet. Poarta Salajului. in functie de posibilitatile lor materiale. larg raspandita in Balcani (Athos. costume. specific romanesti. Macedonia. pictura bisericeasca ajunge la perioada ei de maxima inflorire in timpul lui Petru Rares. are un plan treflat. Spre sfarsitul secolului. si-au ridicat biserici noi. mucenici si cuviosi in atitudine de rugaciune (Humor.Probota (1532) si Adormirea din Baia (1532). In timpul lui Stefan cel Mare pictura bisericeasca a cunoscut o dezvoltare fara precedent.cu un acoperis de piatra. Aceleasi constatari le putem face si pentru secolul al XVII-lea. Criscior. al carei nucleu principal este naosul patrat. Arbore). cu un turn-clopotnita pe fatada apuseana (Alba Iulia-Maieri. Cehei. are un pridvor deschis la intrare si turla pe pronaos. sunt zugraviti Sf. Cinul. X-XIII). iar fatadele exterioare sunt separate de un brau de factura munteana. Zalnoc. Astfel de picturi aparusera mai de mult in Transilvania (Strei. pronaos. cu asediul Constantinopolului de catre persi din 626 (Humor. obiecte de uz casnic. Dar in a doua jumatate a secolului.la care se ajungea printr-o scara mobila din exterior. In secolul al XVI-lea. In schimb. In schimb.). Arbore. Numeroase biserici sunt ctitorite de negustori romani. ierarhi. Caluiu (grecul Mina). Biserica din cetatea Coltului. Nicolae din Popauti – Botosani. si Voronet.dar acelea nu s-au pastrat. de plan dreptunghiular. dupa ce ortodocsii au fost nevoiti sa cedeze bisericile lor unitilor. construita din pietre si lespezi funerare romane. pesteana. La toate se observa o serie de elemente specific moldovenesti (peisaje. Cizer. Teodor Marisescu si atatia altii. locul decorului de firide. realizate de zugravul Toma din Suceava (1535). . Petrandu. Moldovita si Arbore. Budesti. inspirat din stralucirea naturii inconjuratoare. Cele din Maramures si Tara Lapusului se caracterizeaza printr-un turn inalt deasupra pronaosului. avand in mijloc patru stalpi (din altare romane votive) care sustin un turn masiv. Multe din aceste biserici din lemn sunt zugravite de mesteri populari din partea locului. terminat cu un coif – sageata. Voronet). in Bihor – impresionante prin arhitectura si pictura (Rieni. pe fatada sudica. Ilie de langa Suceava. Moldovita. adica o nava centrala. in aceeasi zona. Criscior. Pe langa picturile interioare ale unor biserici (Dobrovat. iar in partea vestica un turn – clopotnita. redate cu talentul unui adevarat portretist. Ioan cel Nou de la Suceava. se face tot mai simtita prezenta stilului baroc in arhitectura laica si bisericeasca romano-catolica. Cel mai amplu si mai insemnat ansamblu iconografic din epoca timpurie a artei medievale romanesti il constituie frescele din biserica domneasca din Curtea de Arges. Tot la Voronet. toate in Salaj (in acest judet sunt peste 60 de biserici din lemn). Poienile Izei.

apoi Sf. cu domna Maria. trimisi de tarul Mihail Feodorovici. In Moldova in schimb in aceasta perioada nu avem lucrari reprezentative. Zugravul Constantinos si ucenicii lui au lasat la Hurezi unul din ele mai izbutite ansambluri picturale romanesti. biserica Sf. Tot din secolul al XIV-lea sunt si frescele bisericii din Strei. specific romaneasca. In 1778 s-a deschis o scoala de zugravi la Caldarusani. Filipestii de Padure. vietile Sfintilor Gheorghe si Nicolae (pronaos). schitul Papusa. Cinul. La Hurezi sunt doua teme majore. Nepretuita biserica Sf. a fost pictorul favorit al familiei Cantacuzinilor. domneasca din Tirgoviste. Apostoli si schitul Sf. Acesta din urma este considerat cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut in Romania. cu fizionomii diferite. in Banat si in Bihor. spre sfarsitul secolului. De aceea. Secolul al XVIII-lea si inceputul celui urmator reprezinta ultima faza a picturii medievale romanesti. prin care voia sa reaminteasca puterea biruitoare a crucii. cele de la schitul Topolita – Mehedinti (Gheorghe “grecul” si Dima “romanul”). biserica manastirii Slatina. barbati. bun desenator. Stefan. La Rimet. Biserica din Suntamaria Orlea are picturi specifice artei bizantine din epoca Paleologilor. cu unele influente venite din afara. Cozia. . In felul acesta. Trei Ierarhi din Iasi a fost infrumusetata de trei zugravi din Moscova. in zeci de scene (gropnita). El n-a excelat in temele bisericesti traditionale. bolnita. in care impresioneaza multimea si varietatea temelor. Catre sfarsitul secolului s-a realizat ultimul ansamblu de pictura exterioara din Moldova. o arta cu trasaturi proprii. O noua faza in istoria picturii din Tara Romaneasca s-a manifestat in cursul domniilor lui Serban Cantacuzino (1678-1688) si Constantin Brincoveanu (1688-1714). colorist si portretist. apoi membrii familiei lui Brincoveanu. in galeriile sale de ctitori. De multe ori mestesugul zugravitului se mostenea din tata in fiu. cu picturi de interior si exterior. unde s-a zugravit scena Judecatii de apoi. tema cea mai interesanta de la Sucevita (care va aparea si la Risca). Fundenii Doamnei si Coltea din Bucuresti. Se pare ca una era la schitul Bunea – jud. incat de multe ori se intalnesc cateva generatii de zugravi din aceeasi familie. probabil de zugravul Teofil. care grupeaza – 55 de personaje – intreaga familie a Cantacuzinilor. s-a descoperit inscriptia care pomeneste numele arhiepiscopului Ghelasie si al zugravului Mihul de la Crisul Alb. patronul ctitorului. in 1785 a luat fiinta o scoala de acelasi gen la Episcopia Rimnicului. Ioan Scararul. Numerosi mesteri zugravi din Tara Romaneasca au lucrat si in partile de sud ale Transilvaniei. biserica manastirii Cetatuia – ctitoria lui Gheorghe Duca – a fost impodobita de zugravul Gheorghe din Ianina. In 1408-1409. De asemenea. dupa cuvantul francezului Paul Henry. In Tara Romaneasca s-au continuat mult timp traditiile scolii brancovenesti de pictura. in Transilvania. in grup numeros. Capodopera sa o constituie tabloul votiv de la Filipestii de Padure. care a polarizat toate fortele creatoare locale si care a raspandit noul stil brancovenesc nu numai in Tara Romaneasca. dupa care a urmat o perioada de criza. in biserica din Treisingeorgiu s-au descoperit fragmente din pictura murala executata in anii 1313-1314. ctitoria lui Brincoveanu. Zugravii lucrau singuri sau in grupuri. A fost un bun cunoscator al artei postbizantine tarzii si al cele romanesti. ele dovedesc continuitatea artei romanesti si a artei bizantine. probabil un macedo-roman. Alte ansambluri picturale dateaza din jurul anului 1400 in bisericile din Lesnic (cu o impresionanta scena a Judecatii de apoi). impodobind bisericile manastirilor: Margineni. de langa Piatra Neamt. in scena Judecata de apoi asupritorii taranimii apar in ceata celor pacatosi: turci. in toate cele trei tari romanesti. unelte de munca. ci mai ales in portrete. in a doua jumatate a secolului XIV. biserica manastirilor Risca (de un grec din insula Zante). Zugravul grec Constantinos – integrat insa cu totul in mediul de viata romanesca-. cu prilejul refacerii.care invatase mestesugul zugravitului la Cimpulung. Bordesti – Buzau. Numerosi ucenici romani formati de Constantinos au zugravit celelalte lacasuri de la Hruezi: paraclisul. din care se pastreaza azi doar fragmente (altele de la Criscior si Ostrov). biserica a fost rezugravita. aducand innoiri in distribuirea scenelor si in tratarea traditionala. pomenit intr-o inscriptie. In pridvorul deschis. la curent cu noile creatii picturale athonite. adevarate muzee in aer liber. Magureni. Din acelasi secol dateaza si numeroase icoane (de pilda. sub patronajul Mitropoliei. inca din secolele XIV-XV. sub care s-au zugravit catedrala episcopala din Roman. icoanele de lemn de la Schitul Crasna – Gorj. teme din fabulele lui Esop sau din legende. cei patru fii si cele sapte fete. care constituie unul din fenomenele cele mai originale ale creatiei picturale romanesti de la sfarsitul evului mediu. Se pot urmari acum doua directii distincte in pictura munteana: cea autohtona. bisericile din Filipesti Tirg. viata lui Moise. Elevul sau Mincu zugravul a deschis o scoala de zubravi. La inceputul secolului s-a zugravit altarul si naosul bisericii mari de la Dragomirna. apar portretele mesterilor constructori. Judecata de apoi si viata Sf. Se remarca acum o amplificare a scenelor cu vieti de sfinti. sau “carti ilustrate deschise la toate paginile”. Tot asa de interesante sunt si autoportretele artistului (Filipestii de Padure. Domnitorii Miron Barnovschi (1626-1629) si Vasile Lupu (1634-1653) au cautat icoane si mesteri zugravi pentru bisericile lor. Gheorghe Nou din Bucuresti. in a doua jumatate a secolului. din toata arta romaneasca (numele nu i-a putut fi catat exact pana acum). de la Mogosoaia si cea a manastirii Cozia (cu exceptia ultimei. s-a dezvoltat o arta cu caractere populare. Imnul Acatist. Dumitru din Craiova s. unele persoane biblice apar in portul romanesc specific zonei respective. Polovragi. in care apar o serie de elemente din viata contemporana: portrete de ctitori – tarani. scena centrala fiind lupta acestuia cu Maxentiu la portile Romei. din biserica din Bajesti – Arges (cu remarcabile portrete datorate lui Tudoran zugravul) si din biserica satului Popesti – Vilcea.a. au intrat de mult in circuitul valorilor universale. Mamul – Vilcea. cu scene din viata. in care predomina verdele inchis. trebuie retinut faptul ca biserica din Strei a avut si picturi exterioare. In mai multe parti existau “scoli” sau centre de zugravi.a. in Rusia. circiumari. la toate celelalte are ca ajutor pe zugravul grec Ioan). stringatori de biruri. condusa de Ioan “dascal de zugravi”. ce s-a mentinut si in secolul urmator. in care se formau numerosi ucenici. Pirvu Mutu (1657-1735). exista o alta galerie de portrete. O reinviorare a activitatii cultural-artistice s-a produs in timpul domniei lui Alexandru Lapusenanu. Mesteri zugravi ridicati din randul calugarilor si preotilor de mir. Surpatele. schitul Lespezi (toate in judetul Prahova). al Cantacuzionilor. din secolele anterioare. apoi in Moldova-. ale unor clerici sau mesteri. iar pe fatadele unor pridvoare sunt redati tigani ursari. Scara Sf. ambele in pronaos. femei. de fapt un impresionant cortegiu de personaje: neamul Basarabilor. In a doua jumatate a secolului. aceea a mesterilor care au lucrat la Hurezi. Adormirea din Ramnicul Sarat. condusa de Ivan Rusul. A fost lucrata de doi romani. la biserica manastirii Sucevita. A doua este tabloul votiv. Poiana. Saracinesti.Marea epoca a picturilor moldovenesti s-a incheiat cu decoratia exterioara a Voronetului. Intre scenele reprezentative exterioare se numara Arborele lui Iesei. dar peste un strat si mai vechi de zugraveala. fratii Ioan si Sofronie (tot ei zugravind si interiorul). mai ales din arta postbizantina athonita. Pictura exterioara a bisericilor romanesti a aparut inaintea celor din Moldova. numarul mare de personaje in miscare. copii. cele 139 de la schitul Valeni. In Transilvania ne retin atentia mai multe ansambluri picturale. tirgoveti. Sarat). zugravii romani au reusit sa realizeze. se generalizeaza tema Judectii de apoi pe peretele de rasarit al pridvorului. al inovatiilor din pictura baroca. izbutind totusi sa dea un ansamblu omogen. o compozitie unitara. probabil executate in anul 1311. Dar in acest secol. s-a creat la Hurezi o “scoala” de zugravi. Pirvu Mutu a realizat un stil propriu in pictura bisericeasca. tot pe un al doilea strat de pictura. preoti-. in jurul anului 1800. Pictura din Tara Romaneasca a cunoscut un progres remarcabil in secolul al XVII-lea si inceputul celui urmator. Nicolae din Fagaras. reprezntata de zugravul Pirvu Mutu. probabil cele ale manastirilor Bistrita si Pingarati. In timpul lui Matei Basarab se remarca frescele de al Arnota (zugravul Stroe) si Plataresti. facand cunoscuta si aici pictura psot-brancoveneasca. ele arata stralucirea exterioara ce o da artelor domnia lui Constantin Brincoveanu”. Sinaia. ctitoria Movilestilor “testamentul artei clasice modovenesti”. Picturile exterioare ale acestor biserici. prin introducerea de elemente din natrua si mediul inconjurator. Govora. schitul Sf. Prima este iconografia imparatului Constantin cel Mare. pe buna dreptate scria bizantinologul francez Charles Diehl: “… aceste fresce sunt printre cele mai remarcabile pe care le-a produs arata romaneasca si. Aproape toti zugravii de la Hurezi au lucrat si la alte lacasuri refacute sau zidite in timpul lui Brancoveanu si sub urmasii sai imediati: biserica Sf. Picturile lor se remarca prin stralucirea coloritului. dar si numele unor zugravi. tablourile votive se transforma in ample portrete de familie. Din imbinarea iconografiei traditionale. De pilda. reprezentata de grecul Constantinos. a impodobit cu fresce biserica Doamnei din Bucuresti. avand mai multi “ucenici”. fiind cele mai reprezentative opere de arta medievala romaneasca. Ioan cel Nou (pridvorul inchis). Rm. Criscior si Ribita (in amindoua. La Magureni sunt 60 de portrete. cu filozofii “elini”. ajutati si de catva romani (din picturile lor se mai pastreaza doar cateva fragmente). Cunoscator al principalelor monumente pictate din Tara Romaneasca si Moldova. tablourile votive ale ctitorilor). care desprandeau mestesugul timp de mai multi ani. la cererea lui Vasile Lupu. si cea balcanica – athonita. redand realist chipul omenesc. costume de epoca s. unde intalnim si primul autoportret al zugravului bisericii. boieri. iar intre cele interioare: scene din viata Mantuitorului si tabloul votiv (naos). cu ale Renasterii italiene tirzii si cu ale barocului. . Dimbovita. biserica mare de la Hurezi (1693-1694). scene de vinatoare. dispuse dupa schema iconografica traditionala si in alte biserici si manastiri). sub egida Mitropoliei. ci si in Transilvania. sinaxarul. cum le considera francezul Andre Grabar. in acelasi timp.

argintaria. langa Gherla. iar la biserica Sf. Rahau. Potrivit aprecierii specialistilor. Athos. plus portretele domnitorului si al fiului sau Alexandru). pe cimpul central este redat voievodul calare. Din timpul lui Stefan cel Mare dateaza mai multe epitrahile lucrate pentru manastirea Putna (unul avea 16 medalioane cu scene din viata Mantuitorului. executate de un mester din sudul Dunarii. unde au fost puse lespezi pe mormantele inaintasilor lui Stefan cel Mare. ctitoria domnitei Zamfira.a.). tatari). Se cunosc si cateva nume de “mesteri”. Tarcaita. Se poate vorbi – mai ales in primele decenii ale secolului al XV-lea – de o adevarata “scoala” de pictura locala in Transilvania. ridicata de negustori macedo-romani (azi in apela Institutului teogolgic din Sibiu). Multimea si varietatea pieselor de broderie – ca si elementele specific romanesti.duc la presupunerea ca existau ateliere organizate. Sculptura in piatra in Tara Romaneasca cunoaste o noua faza a evolutiei sale in secolul al XVII-lea. Tot in Moldova se pastreaza din acest secol un mare numar de piese sculptate in lemn (iconostase. epitafuri. Probabil a fost zugravita si biserica manastirii Prislop. timplele bisericilor Sf. Deci s-a ajuns la o creatie noua. Din secolul al XVII-lea se pastreaza alte piese deosebite de broderie: epitrahile. pe cand celelalte sunt realizate de mesteri romani. fie din partea locului. Se cunosc si cateva nume de sculptori: Grigorie Cornescu (Arges). Laz. fumatori. Tileagd s. In Maramures. “popa Gavril” din Suceava. Diaconul oltean Vasile Alexievici. dvere. cel dintai ca om viu. Din secolul al XVI-lea se pastreaza putine picturi murale (de pilda. in Moldova intalnim o sculptura in sil gotic care decoreaza portalurile si ferestrele unor biserici. cele mai vechi portrete voievodale cunoscute in broderia romaneasca. putem mentiona doar sculpturile in piatra de la biserica Stavropoleos din Bucuresti. iar al doilea cu ochii inchisi. Ostrov. cruci etc. pentru mai bine de un secol. repertoriul ornamental. cu 16 medalioane cu scene din viata Mantuitorului. betivi. fie din alte tinuturi locuite de romani. In Transilvania se pastreaza numeorase piese sculptate in lemn in diferite biserici parohiale. ceramica. strani. Alba. unii din ei activind si in Tara Romaneasca (preotul Ivan. la Cetatea de Balta). a zugravit numeroase biserici din Banat. Lupu Saratan (ctitoriile lui Mihai Cantacuzino) s.a. Cel mai vechi si cel mai important centru a fost satul Nicula. Cozia s. care a pictat numeroase biserici si icoane. Scena cea mai interesanta era a Judecatii de apoi. lucru explicabil daca ne gandim la conditiile politice. Toate aceste piese erau brodate fie in manastirile de calugarite.). cu trasaturi proprii. multe din bisericile de lemn au fost infrumusetate de mesteri zugravi ridicati din mijlocul taranimii (zugravelile erau facute pe panza aplicata apoi pe grinzile bisericii). presupunem ca vechile biserici si manastiri vor fi avut numeroase piese sculptate in lemn: timple. cateva icoane in diferite biserici. epitrahilul si sacosul marelui mitropolit Varlaam. cruci etc. acoperaminte de mormant etc. alte dvere si epitafe au fost lucrate pentru ctitoriile domnilor moldoveni din acest secol. Sculptura in piatra a avut doua izvoare de inspiratie: bizantino-oriental si apusean. Sculptura in piatra a cunoscut o inflorire maxima la inceputul secolului al XVI-lea in Tara Romaneasca. Cunoscuta fiind inclinarea taranului roman pentru inflorituri sau crestaturi in lemn. in schimb. stabilit in Sredistea Mica. Nicolae din Fagaras si a bisericii din Bungrad. iar la sfarsitul secolului. un permanent izvor de inspiratie pentru artistii din Tara Romaneasca. lespezile de mormante si stalpii pridvoarelor de la ctitoriile brancovenesti.). Hurezi. carciumari) sau exploatatori ai poporului roman (nobili. Trei Ierarhi din Iasi s. iar in Bihor. se apre originar din Tara Romaneasca. numai picturile bisericii din Suntamaria Orlea sunt influentate de arta bizantina din epoca Paleologilor. Arta zugravirii de icoane pe sticla se invata pe langa un mester mai priceput sau in familie. Un fragment de broderie s-a descoperit la DinogetiaGarvan (secolele XI-XII). In secolul al XVIII-lea – ca si in cazul altor ramuri ale artei – broderia a fost in vadit declin. intr-o haina de brocart si cu coroana voievodala pe cap. Remetea. mai ales in ctitoriile lui Petru Rares. alti zugravi lucrau in Muntii Apuseni. Dintre piesele reprezentative mentionam: un epitrahil (cu 10 medalioane cu chipuri de sfinti) si o bedernita. in apropiere de Gherla. cateva vesminte litrugice (de pilda. Secolul al XVI-lea reprezinta si o perioada de inflorire a broderiei in ambele tari extracarpatice. Fara indoiala ca lacasurile de inchinare din secolele XIV-XV au fost inzestrate si cu odoarele necesare: odajdii diaconesti. Tot in secolul al XV-lea au fost zugravite bisericile din Cetatea Coltului.). acum. precum si lespezi funerare sculptate (in biserica Sf. In secolul al XVIII-lea. In secolul al XVIII-lea se intalnesc numerosi mesteri populari care au lucrat mai ales la bisericile din partiel Brasovului. sculptura in piatra a cunoscut o inflorire neobisnuita: decoratia sculptata a intregului exterior al bisericii Sf. probabil tot atunci se vor fi zugravit si biserica manastirii Simbata de Sus si biserica din Ocna Sibiului. Nicolae din Radauti. Dragomirna. acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop. ctitoriile aceluiasi domn. cu mainile incrucisate pe piept. De o mare valoare istorico-artistica sunt cele doua acoperaminte de mormant de la Sucevita. Filipestii de Padure.). Sculptura in lemn cunoaste. in Scheii Brasovului etc.a. trimisi de Constantin Brincoveanu. acoperamintele de mormant din biserica Sf. dar a pregatit si numerosi tineri in mestesugul zugravelii. “popa Nichifor” de la Neamt. Nicolae a lucrat zugravul Preda cu fiii sai. dar au ajuns prea putine la noi. de asemenea. . pe mormantele lui Stefan cel Mare si ale familiei lui etc. epitafe. scaune domnesti si arhieresti. In Rasinari. in aceeasi biserica. desigur pe langa manastirile de calugarite. Se dezvolta acum si xilogravura populara (icoane pe hartie) in satul Hasdate. Golia. tetrapoade. de multe ori pe timple sau pe scaunele domnesti si arhieresti se punea o poleiala de aur. In a doua jumatate a secolului se intalnesc si alte centre: Alba Iulia – Maieri. Broderia medievala romaneasca si-a luat modelul principal de inspiratie tot din arta bizantina. Se pastreaza un mare numar de epitrahile si dvere de la ctitoriile lui Neagoe Basarab. Dar cea mai izbutita lespede funerara din toata arta romaneasca veche este cea a domnitorului Radu de la Afumati. in partile Clujului si Salajului. pisanii in care apare si stema tarii etc. la o arta autentic romaneasca..). pe care este brodata ea insasi. fie in familiile domnesti sau ale marilor dregatori. Daca in domeniul picturii nu avem opere reprezentative in Moldova. in care intre cei osinditi la chinurile iadului apar si localnici. strani. social-economice si religioase in care traia poporul roman (se adauga si faptul ca noua doctrina calvina nu recunostea cultul icoanelor). o perioada de afirmare tot in Tara Romaneasca. indepartati de preceptele moralei crestine (desfrinati. Meteora etc. iar in Transilvania. Trei Ierarhi. din aceasta perioada se pastreaza o singura piesa sculptata in lemn: usile paraclisului de la biserica manastirii Snagov (1453). Se pastreaza ansamblul pictural de la biserica Sf. in tarile romane s-au dezvoltat si artele decorative: sculptura. unele de factura populara. Zlatna. diferite lespezi funerare (Curtea de Arges. o serie de dvere pentru Putna (una avand brodate chipurile lui Stefan cel Mare si al doamnei Maria Voichita). pietre de mormant. Piatra de mormant a lui Neagoe Basarab de la Arges va constitui prototipul lespezilor funerare din Muntenia pentru tot secolul al XVI-lea si o parte din cel urmator. prapuri. ambele de la Tismana (c. o adevarata pagina de cronica.a. la Putna. iar in Moldova. In Banat. fratii Iacob si Stan s. Arnota. cele de la Seghiste. aproape o jumatate de veac. Poiana Sibiu. inclusiv portretele lui Alexandru cel Bun si al sotiei sale Marina. In secolul al XVII-lea se cunosc putine lucrari de pictura bisericeasca. executat de zugravii Constantin si Stan. din secolul anterior – de regula geometric – a fost inlocuit treptat cu o luxurianta ornamentatie florala de tip occidental. toate in jud.a. Sibiului si Fagarasului. In Moldova se gasesc numeroase pietre funerare si steme sculptate in piatra. in timpul lui Matei Basarab. Probabil biserica din Turnu Rosu a fost zugravita de mesteri trimisi de Matei Basarab. Sunt reprezentative pentru noul stil mai ales portalurile. pe care sunt infatisati Ieremia si Simion Movila († 1606 si 1609). Vucasin Caragea (Hurezi). cu o ornamentatie bogata cu motive variate. Printre exemplarele remarcabile se numara timplele unor biserici (la schitul Crasna-Gorj. un epitaf din 1428 si un epitrahil de la Alexandru cel Bun. usi de intrare. pictura bisericeasca a fost dominata. Din nefericire. Acum. a carei dezvoltare sta in strinsa legatura cu afirmarea politica si militara a cnezatelor si voievodatelor romanesti din aceste parti. broderia. Nicolae din Hunedoara. de pilda. Paralel cu arhitectura si pictura. iar sub el se afla o inscriptie in care-i sunt consemnata faptele si luptele. Presupunem ca au luat nastere mici ateliere de sculptura in lemn in multe manastiri. Sunt semnificative decorul sculptat de pe fatada bisericii manastirii Cozia. procovete. Consemnam aci si aparitia icoanelor pe sticla in Transilvania (desi s-ar parea ca este o indeletnicire mai veche). diferite de broderia bizantino-balcanica. langa Sibiu. Fedelesoiu). Coltea.iar cea de la Densus a fost impodobita cu fresce in anul 1443 de zugravul Stefan. 1380-1389). imbracat intr-o frumoasa mantie de brocart. turci. “Cozma maistru”. intalnim o serie de zugravi in tot cursul secolului al XVIII-lea. preotesti si arhieresti. cu ochii inchisi si mainile incrucisate pe piept. Decoratiile fatadelor de la Dealu si Arges au constituit. de la boierii Buzesti (unele piese au ajuns in Moscova. Se pastreaza. la Bolnita Bistritei. a doua sotie a lui Stefan. De notat ca pe multe din epitrahilele si dverele din acest secol sunt redate protretele donatorilor. de personalitatea lui Nedelcu Popovici Zugravul. “maistrul” Dosoftei. scaune arhieresti sau domnesti. mai ales la ctitoriile brancovenesti.

lucrarile au fost incredintate unor arhitecti straini. precum si publicarea de studii de specialitate in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (din 1908). predominant in a doua jumatate a secolului. taranci. a continuat si in prima parte a perioadei de care ne ocupam. cei din urma introducand si o serie de elemente straine. ca urmare a daniilor facute acestora de catre domnii romani. Gheorghe Nou. Noul stil a fost continuat cu biserica manastirii Frumoasa din Iasi (1836-1839). danezi. Ioachim Pompilian.inceputa in 1833. cu patru turle. zugravind biserici din zona Sibiu – Fagaras. Multe din obiectele de acest gen au ajuns in posesia unor asezaminte bisericesti din Rasarit. ARTA BISERICEASCA IN SECOLUL AL XIX-lea (epoca moderna) Perioada de declin a artei romanesti. fireste.a.). Apostoli Petru si Pavel din Constanta. Nicolae din Iasi si Sf. armonizarea cromatica. cu studii la Viena. Voievozi din Bucuresti. cei mai multi de origine germana. 3. Din nefericire. Datorita contactului cu cultura occidentala au fost adusi in tara numerosi mesteri si arhitecti straini. de regula. pe latrua apuseana. Sf.a. meseriasilor si credinciosilor tarani. Acestui stil ii apartin bisericile din Letcani – Iasi (1795).multe in Bucuresti. Dumitru din Craiova si a fostei catedrale mitropolitane din Tirgoviste. Epaminonda Bucevschi. cu o activitate de peste 50 de ani. construind monumente noi. desi uneori necorespunzatoare. Spiridon Nou din Bucuresti). Pictura noua. Nicolae Teodorescu († 1880). restaurarea bisericii manastirii Arges. copii). Trei Ierarhi si Sf. preotul Vasile Damian († 1915) s-a reintors la vechea zugraveala in fresca. Sofia din Constantinopol. Nicolae Grigorescu (8381907). Belizrie Paraschivescu. inceputa din secolul al XVIII-lea. Prin executia tehnica. paralel. sau la mesterii din Banat. aproape sapte . marile valori artistice au inceput sa preocupe tot mai mult pe carturarii de atunci. unul dintre “clasicii” picturii romanesti. bisericile din Hirsova. in stil bizantin traditional. dar pentru cele mai multe Grigorescu s-a folosit de modele vii (calugari. Cetatuia. Dumitru si Sf. in Bulgaria. mai intai in Moldova. Haralambie. A deschis si o scoala de zugravi in incinta Episcopiei. catedrala din Roman). George Demetrescu-Mirea. cele mai multe biserici din mediul rural erau construite in stilul traditional romanesc. La acestia se adauga alti pictori romani. discuri. practicat de pictorii cu studii facute in Apusul Europei. Ciolanu. unica in tara in acest gen. inspirata din Renasterea italiana. cu un numar redus de personaje. in primii ani ai secolului XIX. In forme clasice au fost refacute bisericile Sf. care introduc un stil cu totul strain de arhitectura de pana atunci. in care se lucrau obiecte de cult: cadelnite. Se face simtita si influenta stilului neoclasic. dichere. sfesnice. care s-a ocupat cu conservarea si punerea in valoare a patrimoniului artistic. expresivitatea personajelor. ia nastere un stil hibrid neo-gotic (de pilda. care siau format un stil propriu. Berca). Sibiu. Primul gen a fost reprezentat de Nicolae Pocovnicu († 1842). biserica manastirii Sinaia. Tot asa au fost restaurate cateva vechi monumente din Bucovina (Putna. Bistrita. ultimul reprezentant al clasicismului in Romania -. Spiridon din Iasi.a. in toate tinuturile romanesti s-a dezvoltat o arta bisericeasca de factura populara. influentata de Renasterea italiana.a. a pictat peste 60 de lacasuri de inchinare. in stilul “Empire” rusesc. cu studii in Apusul Europei. Pictura in ulei. Domnita Balasa si Sf. Dumitru din Craiova) au fost daramate in intregime. acelasi plan. Trei dintre acestea (“Mitropolita” din Tirgoviste. care urmeaza. polonezi) care au pictat bisericile restaurate de Andre Lecomte du Nouy. . planul bisericii Sf. mai ales in forma turlelor si in ornamentatia exterioara (catedralele episcopale din Oradea si Arad. Nicolae domnesc din Iasi. toate in Iasi. necunoscut in Transilvania pana in primii ani ai secolului nostru. la care se adauga figuri de ingeri si motive ornamentale. contraforti) sau ale stilului brancovenesc in Tara Romaneasca (pridvorul deschis pe latura de apus). Spiridon si Banu. In pictura bisericeasca au existat. de catre arhitectul vienez Karl Romstorfer. cateva in Bucuresti si mai multe in jurul Brasovului). Celelalte doua monumente au suferit putine modificari de ordin arhitectural. ctitoria lui Brancoveanu. Avem date sigure ca o serie de obiecte liturgice din argint – mai ales pentru ctitoriile Cantacuzinilor si ale lui Constantin Brancoveanu – erau lucrate la Brasov. De altfel. Gheorghe din Botosani). incepe cu catedrala mitropolitana din Sibiu (1902-1906). are un plan inspirat de constructiile tarzii ale Renasterii italiene. Ratesti. trichere etc. locul sutelor de scene si personaje obisnuite in iconografia moldoveneasca traditionala a fost luat de compozitii mari. chivoturi. sau de mesteri din Chiprovat. iar in anii urmatori s-au intocmit cateva legi privind conservarea monumentelor istorice (s-au facut si cateva restaurari corespunzatoare: Stavropoleos. cand s-a incredintat arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy. a zugravit numeroase biserici in eparhia Buzaului (catedrala episcopala . dar fara sa fie inteles si ajutat de contemporanii sai. acolo unde existau. in fresca. sub conducerea lui Alexandru Odobescu. de factura gotica. ambele in Bucuresti. inconjurate la bazele lor de ansambluri de coloane inalte. are loc reintoarcerea la arta romaneasca traditionala si restaurarea ctitoriilor voievodale de altadata. s-a urmat planul obisnuit de biserica-sala. Sinaia. In arhitectura. Sf. In Transilvania. G. Stilul bizantin. precum si cativa straini (francezi. calugari. . La bisericile din Banat. majoritatea fiind de proportii reduse. Turnu Magurele s. cu un turn-clopotnita. cu capiteluri sustinand frontoane. calugarite. la intrare. Acelasi lucru s-a petrecut spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea. Costache Dumitrescu. terminata abia in 1880-1887. se pare un macedo-roman. Gheorghe Tattarescu (1820-1894) considerat cel mai mare pictor bisericesc neoclasic. cu reminiscente ale stilului lui Stefan cel Mare in Moldova (turle. In Tara Romaneasca apartine stilul neoclasic biserica “Tei” din Bucuresti. apoi in Tara Romaneasca. a bisercii Sf. care iau treptat locul vechilor zugravi proveniti din randul clerului si al credinciosilor. doua curente: cel bizantino-roman traditional. S-au construit putine biserici monumentale. Catre sfarsitul secolului se observa o revenire la stilul romanesc traditional. Cea mai izbutita realizare a lui este catedrala mitropolitana din Iasi (1884-1886). Dealu). catedrala episcopala din Galati. zugrav al biserici si de icoane. Unele scene si personaje i-au fost inspirate de diferite opere ale Renasterii italiene. Pe la mijlocul secolului trecut a inceput si o actiune de restaurare a unor vechi manastiri din Tara Romaneasca (Tismana. la scara redusa. Bisericile de lemn aveau. la care se adauga clopotele din bronz. sub conducerea arhitectului Alexandru Orascu. cu fatade clasice. si cel apusean. dar cu doua turnuri masive. Dar cele mai multe erau comandate de mesterii din Sibiu. Numerosi alti zugravi – fie calugari sau preoti de mir. Asa au fost zugravii din familia Grecu din Sasaus – j. In schimb. cu peste 250 de scene si icoane. ridicate din jertfele materiale ale preotimii de mir. adus din Rusia. Mirauti. In 1913 s-a creat Comisiunea Monumentelor Istorice. Grigorescu a lasat la Agapia cea mai izbutita realizare picturala in stil neoclasic din toata arta bisericeasca romaneasca. Intre reprezentantii ei se numara brasovenii Constantin Lecca (biserici in Craiova si Bucuresti) si Misu Popp (biserica schitului Frasinei. Sibiu. a impodobit in tinerete bisericile din Puchenii Mari – Prahova si ale manastirilor Zamfira si Agapia. in Bucovina. Astfel. spre sfarsitul secolului al XVIII-lea si prima jumatate a celui de al XIX-lea s-a dezvoltat neoclasicismul. datorita “pictorilor academici”. Ioan din Suceava). deasupra pridvorului. Domnita Balasa s. bizantino-muntean: bisericile Sf. ca Petru Alexandrescu. care au facut o pictura noua. In a doua jumatate a secolului trecut. toate in stilul Renasterii italiene. predomina in a doua jumatate a secolului. iar pe latura de rasarit sunt sase coloane cu capiteluri. Arad si Bihor se observa influenta barocului. catedrala mitropolitana din Iasi. fie mireni – au activat in alte parti ale Romaniei de atunci. Brasov si Bistrita. Sf. cu o bogata activitate in Bucuresti si imprejurimi (catedrala mitropolitana. in care a format numerosi “ucenici”: Dimitrie Teodorescu (a zugravit peste 40 de biserici). In teritoriile intracarptice au activat numerosi zugravi proveniti din mijlocul taranimii.. modificand mult forma lor initiala. biserica Pogorirea Duhului Sfant din Lugoj s. potire. Impodobirea tuturor celor cinci biserici a fost incredintata unor straini. necunoscatori ai artei bizantine traditionale. Sf.). Stefan Luchian (a lucrat impreuna cu Constantin Artachino). In curentul general clasicist care predomana atunci in arta romaneasca. Sf. dar mai ales tarani.Presupunem ca unele din manastirile voievodale din Tara Romaneasca si Moldova vor fi avut si mici ateliere de argintarie. a patruns in Moldova prin Eustatie Altini († 1815). pe care le-a redat in marime naturla. sustinand un fronton. ale negustorilor. la biserica Sf. iar dupa 1812 a condus o “scoala de arte frumoase” in cadrul Academiei domnesti din Iasi. Au fost inlaturate zidurile inconjuratoare si clopotnitele. Stoenescu. Sf. nepotul sau de sora Gheorghe Tattarescu s. In 1880 a luat fiinta Comisia arheologica. dar inspirandu-se din formele vechi arhitectonice si din motivele lor decorative. frontoane si patru coloane la intrare. care a pictat mai multe biserici din Moldova (Banu si Sf. legate mai ales de viata si activitatea Mantuitorului. in forma unei mari bazilici. cu mesteri constructori si zugravi din popor – preoti. pilastri etc. La Agapia (1858-1861). zidita in 1833 de Grigorie IV Ghica. inspirat de arta Renasterii italiene. necunoscatori ai artei romanesti traditionale. din imbinarea celui bizantin cu elemente decorative transilvanene. Abia catre sfarsitul secolului si inceputul celui urmator. gen cultivat de zugravii si iconarii din mediul rural si din orasele de provincie. care au denaturat – total sau partial – aspectul initial al acestor monumente. cu o forma complet circulara. cu miscari pline de gratie.

). Izbuc – jud. precum si de toate lucrarile de pictare a bisericilor ortodoxe sau la restaurarea si spalarea picturilor vechi. biserica Sf. ctitoria patriarhului Miron. In cateva manastiri si la unele centre eparhiale s-au deschis muzee bisericesti. Intre cele nou construite – adevarate monumente de arhitectura – consemnam aci bisericile: Sf. Gheorghe-Covasna. ei continua traditiile de veacuri ale manastirilor romanesti. Huedin. Sf. gotic al Renasterii. Varatec. Sf. catedrala episcopala si manastirile Ciolanu si Ratesti. apoi biserici in Cluj (Sf. Gheorghe din Tecuci. Anina. pictate si inzestrate cu toate cele necesare. la cateva centre eparhiale dar si la unele biserici de mir. cele din Radauti. Simbata de Sus (de calugari. Broderia nu mai cunoaste piese care sa poata fi puse alaturi de cele din secolele anterioare. catedrala mitropolitana din Iasi. in cpitala tarii s-au desfasurat vaste lucrari de sitematizare si modernizare a orasului. Arnota. Arta bisericeasca dupa 1948. Jitianu. In schimb. Se executa insa lucrari de sculptura si in stilul traditional romanesc. Caldarusani. s-a inceput o actiune organizata si sustinuta – cu cheltuiala Bisericii si a Statului – pentru restaurarea arhitectonica si picturala a vechilor monumente istorice bisericesti. au fost mutate.decenii. Agapia. Secu. Viforita. Hunedoara-centru. toate in stil traditional romanesc sau cu influente ale artei din tarile respective. Maramures. Racari-Dimbovita.icoane pe sticla). Spre sfarsitul secolului. in prima jumatate a secolului. manastirea Sf. in Tara Lapusului. dar mai ales pe Octavian Smighelschi († 1912). necunoscute pana atunci in arta romaneasca (la catedrala din Iasi s. iar la Patriarhie s-au deschis ateliere pentru confectionarea de vesminte si obiecte de argintarie si sculptura. Medias. . paraclisul si biblioteca manastirii Rohia. biserica mare de la Caldarusani. candelabre) si obiectele de argintarie erau comandate peste hotare si lucrate in stiluri apusene (romanic. Mentionam ca in 1950 s-a organizat Comisia de pictura bisericeasca. in marile biserici. Treime din Braila. Boroaia. Curtea Veche. Gheorghe din Pitesti. de rugaciune impreunata cu munca. Hurezi. foramarea si promovarea pictorilor si zugravilor bisericesti. Varatec si Rimet (covoare). Plopis. Nicolae din Schei. Sinaia. Prislop (icoane pe sticla si lemn). In diferite manastiri s-au deschis ateliere de covoare si vesminte preotesti. Constantin Daniel (mai mult biserici sarbesti) si Nicolae Popescu. a Patriarhiei. Jitianu. baroc). ca Dumitru Ionescu – Berechet. altele sunt in stilul bisericilor lui Stefan cel Mare (catedrala din Timisoara. Ciorogirla. o biserica noua la manastirea Rimet etc. ctitoria patriarhului Nicodim si sute de alte biserici in mediul rural. Saraca. manastriea Cocos. Sf. . schitul Cornet. Gheorghe din Buzau. biserica Precista din Galati. Iaslovat si Voronet in jud. Sighisoara etc. Orastie. Simion Stalpnicul din Arad – Gai. Sotinga-Dimbovita. Nicolae). biserica din Turda). Sf. Simbata de Sus (icoane pe sticla). Varatec. Iulian Toader. O serie de biserici romanesti s-au ridicat in afara hotarelor tarii: parohiile romanesti din Statele Unite. Cernica. Dimitrie Belizarie (catedrala patriarhala. la unele din bisericile de piatra din judetul Hunedoara (Densus. Artele decorative nu mai cunosc lucrari de valoare. Sf. Tismana. George Matei Cantacuzino si altii. Fetesti-Ialomita. Stefan Constantinescu (Bunavestire – Lacul Tei din Bucuresti. Gheorghe din Hirlau etc. De asemenea au fost refacute si infrumusetate biserici mai vechi. “Mitropolia” din Tirgoviste. In acelasi timp s-au ridicat numeroase biserici noi. Baia Sprie. mainastirile Tismana. Intre acesti pictori mentionam cateva nume de seama: Costin Petrescu (catedrala din Alba Iulia. Dragomirna. manastirile Cozia. Silvestru si Sf. Cotmeana. In ultimii ani. Orastie. Intre pictorii “academici” transilvaneni mentionam pe Constantin Lecca si Misu Popp (cea mai insemnata lucrare a acestuia la biserica Adormirea din Satulung – Brasov). printr-o metoda originala romaneasca de translare. mobilierul (scaune arhieresti. Timisoara-Fratelia. si multi altii. Sucevita. Radu Voda. Alte ateliere sunt in manastirile de maici: Pasarea (odajdii. Cimpia Turzii. s-au amenajat peste o suta de muzee sau colectii de obiecte bisericesti. Suceava. Miercurea Ciuc. Streisingeorgiu). chiar si in Transilvania unde era aproape necunoscut. Maramures si Banat s-au facut lucrari de restaurare si consolidare la bisericile de lemn (Cuhea. Dumitru – Colentina din Bucuresti. bisericile bucurestene Domnita Balasa. paraclisul de la manastirea Curtea de Arges). Precista din Piatra Neamt) sau cu influente apusene. la manastirile Prislop. unele biserici. Blaj etc. Strimtura. Ioan Traianescu (catedrala din Timisoara. In vechea Romanie consemnam bisericile: Madona Dudu din Craiova. Cernica. parohia Sibiel (icoane pe sticla). Silvestru. George Cristinel (catedrala din Cluj. Resita. Sf. Olari. in Arhiepiscopia Craiovei. Sf. Filip Matei din Bocsa. Vineri-Hereasca din Bucuresti. intalnim o pictura mediocra. centrele eparhiale Cluj-Napoca si Oradea. Satu Mare. iar in a doua jumatate a aceluiasi secol s-au impus Gheorghe Putnic din Biserica Alba. Cheia. El a creat un nou gen de pictura. Ieud. Ioan Laposan in Bihor. In cele mai multe manastiri. Moldovita. In Banat.). in Episcopia Buzaului. Astfel au fost mutate pe noi amplasamente bisericile: Schitul Maicilor. Pascani-Iasi. Ghelari-Hunedoara. Amintim aici doar pe cele mai reprezentative: catedrala patriarhala. Timisoara (cartierele Mehala si Josefin). bisericile din Orastie. Majoritatea acestora sunt concepute in stil bizantin traditional. inspirata de multe ori dupa modele apusene. altele in judetul Ialomita). In transilvania si Banat s-au infiintat cateva manastiri ori au fost readuse la viata unele din cele distruse in secolul al XVIII-lea.). cateva biserici din Galati. Lucaceni-Satu Mare. Sf. Trei. de preparat tamaie si o sectie de turnat clopote. in Arhiepiscopia Tomisului si Dunarii de Jos etc. Putna. Tiganesti (stofe pentru odajdii si covoare). Dumitru Norocea (Madona Dudu din Craiova. Rohia. in Episcopia Rimnicului si Argesului. de catre un corp de pictori si zugravi bisericesti. de la Patriarhie. Timiseni in Banat. Sf. care a pictat vreo 50 de biserici banatene. Strehaia. Blaj. Gheorghe Baba. care a pictat cupola. refacuta prin stradaniile mitropolitului Nicolae Balan. Dumitru-Colentina). Sf. Gheorghieni. Nicolae din Sulina. spre a fi puse in adevarata lor valoare. Partos. spre slava lui Dumnezeu si binele Bisericii si al neamului lor. Sibiului si Fagarasului. Sucevita. Baia Mare. ARTA BISERICEASCA IN PERIOADA CONTEMPORANA (1918-1985) Dupa 1918. Parcul Domeniilor si Militari din Bucuresti. Zamfira. deschisa la staruintele episcopului Roman Ciorogariu. . Bihor. indeosebi in cele restaurate de Andre Lecomte du Nouy. In toate aceste manastiri muncile de confectionare a pieselor mentionate aci sunt indeplinite de calugari sau calugarite. Ghigiu si Ciorogirla (rame pentru icoane). Miercurea Ciuc etc.adevarate monumente de arta – in toate partile tarii dar mai ales in orasele din Transilvania si Banat. Ingeri si Sf. Sf.). ridicata de preotul Nicolae Gherman. strane. Dintr-un lemn. bisericile bucurestene Mihai Voda. Se cunosc multe nume de “iconari” barbati si femei. Nicolae din Sibiu. In felul acesta. Intre acestea se numara catedralele episcopale din Alba Iulia. Bistrita. preotul Gheorghe Bila in partile Aradului. Gura Motrului. manastirile Neamt. – in Arhiepiscopia Iasilor. manastirile Antim. Cetatuia. numit neobizantin. Realizari remarcabile s-au obtinut si in domeniul artelor decorative. Nicolae din Pipirig-Neamt. Medias. Spiridon Nou. Hurezi. Patriarhia a organizat o serie de ateliere noi. Imparati din Constanta.a. In Transilvania. Cel mai insemnat centru a ramas tot la Nicula. Valea Draganului-Cluj. caci la fondul bizantin traditional a adaugat felurite elemente ale Renasterii si motive din arta populara romaneasca. Bartolomeu Delliomini si altii. Precista din Piatra Neamt. bisericile: Voronet. Linici. Surdesti etc. Apostoli din Tg. Coltea. care a intocmit planurile a peste o suta de biserici. aflate in zonele de sistematizare. In vederea dezvoltarii artelor decorative. de timplarie mecanica si manuala. s-au ridicat biserici noi . Sinaia. Izvorul Miron. Dragomirna. Slatina. Sf. Toader Hodor in Maramures. In acelasi timp. Sf. Aproape toate bisericile amintite mai sus au fost impodobite cu picturi in fresca sau tempera de catre cei mai renumiti pictori ai timpului. Secu. Asa au fost: Simbata de Sus in Tara Fagarasului. Agapia. Canada si din Banatul iugoslav. Ciocirlia-Constanta. Planul lor a fost conceput de arhitecti de renume. Alba.). 4. Tirgu Mures. Realizari remarcabile s-au obtinut si in domeniul picturii bisericesti. Arad. Intre realizarile majore din timpul pastoririi patriarhilor Justinian si Iustin se inscrie si actiunea de construire a unor noi lacasuri de inchinare. Suzana. biserica Sf.toate in Arhiepiscopia Bucurestilor -. obiecte din metal). Turda. Rimet – j. iar cele vechi au fost reorganizate si inzestrate cu aparatura moderna. anul formarii statului national roman unitar. Rimet si Hodos-Bodrog. apoi in cateva sate din jurul Sebesului. Trei Ierarhi – Iasi. caci din 1948 incoace au fost pictate sau restaurate pictural sute de biserici pe intreg cuprinsul tarii. Ghighiu. pandantivii si iconostasul catedralei din Sibiu si alte cateva biserici. Moldovita. Datorita grijii pentru pastrarea si ocrotirea ptrimoniului nostru national. Tirnaveni-Mures. Sf. Neamt. Caldarusani. la Sofia si Ierusalim. Sf. La manastirea Plumbuita exista ateliere de sculptura. Sf. Cele mai inzestrate sunt cele de la Putna. formati sub indrumarea directa a Bisericii. Sf. Hunedoara. Agapia. in Transilvania s-a raspandit si mai mult vechiul mestesug al zugravirii de icoane pe sticla. Sighisoara. Cluj si Timisoara (din 1974 mitopolitana). continuand traditiile artei bizantino-romanesti. cladiri si monumente de valoare deosebita. Cozia. Victor Stefanescu (catedrala din Alba Iulia). Sf. Anastasie Demian (catedralele din Timisoara si Caransebes. Polovragi. Plumbuita. partial cea din Cluj. Toplita. precum si cladirea administrativa sinodala din incinta Manastirii Antim. Jiu. Se introduc vitraliile. Intre “academicii” din Banat mentionam pe Mihail Velceleanu. Ieud si Botiza in jud. Jimbolia. Humor. Turda. Govora. Trei Ierarhi din Iasi. Bogata Olteana-Brasov. care se ocupa cu recrutarea. Elefterie. Victor Vlad. cu peste 30 de biserici in partile Aradului. Ilie-Rahova si Mihai Voda. catedrala din Timisoara si multe altele.

Biserica Ortodoxa Romana. pag.R. Editura Institutului Biblic si de Misiune al B. Monografie-Album.. .O. 161-208. Bucuresti. 1987.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful