P. 1
E. Vrasmas- "Educagtie timpurie"

E. Vrasmas- "Educagtie timpurie"

|Views: 70|Likes:
Published by Anne Marie

More info:

Published by: Anne Marie on Feb 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/24/2013

pdf

text

original

DEZVOLTARE, ÎNVATARE I EDUCATIE LA VÂRSTELE MICI

Educatia timpurie
prof.univ.dr.Ecaterina Vrasmas Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Universitatea din Bucuresti

cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Educa ia timpurie ca domeniu multiplu i nou de studiu i ac iune. Educa ia timpurie în cadrul educa iei pentru to i. Defini ia educa iei timpurii Educa ia la vârstele mici ca obiectiv al politicilor interna ionale Nevoile de dezvoltarea ale copiilor mici Stimularea ca specific al dezvolt rii la vârstele mici Tendin e

Cuvinte cheie:
Educa ie timpurie, Interventie timpurie, Copil ria mic , Îngrijire, Dezvoltare, Dezvoltarea optimal , Sprijin, Stimulare, Programe, Politici de educa ie în copil ria timpurie

DE CE ?
Lumea în care tr im este tot mai complex . Avem nevoie de tot mai mult informa ie i construim tot mai multe pun i pentru a comunica unii cu al ii. Devine tot mai evident c modul în care începe via a fiin a uman este hot râtor pentru evolu ia s social i individual . Cele mai importante descoperiri ale tiin elor sociale, educatorilor i ale disciplinelor biopsiho- sociale încearc s identifice factorii care dau un start cât mai adecvat în via fiin ei umane.

1. Educa ia timpurie ca domeniu multiplu i nou de studiu i ac iune.
Educa ie i îngrijire timpurie pentru dezvoltare(ECCD) Educa ie i îngrijire timpurie pentru dezvoltare constituie un concept i o orientare actual care încearc s dea r spunsuri la nelini tile i descoperirile referitoare la noile genera ii. (Early Childdhood Care for Development, ECCD). Este vorba în acela i timp, de o disciplin nou de studiu care combin elemente din mai multe câmpuri de cunoa tere i ac iune i care include: stimularea copilului mic, s n tatea, nutri ia, educa ia timpurie, dezvoltarea comunit ii, dezvoltarea femeii, psihologie, sociologie, antropologie, dezvoltarea copilului, i chiar economie.

Educa ie i îngrijire timpurie pentru dezvoltare La nivel interna ional se acord tot mai mult importan problematici care ine de recunoa terea faptului c în construc ia vie ii copilului mic. . Mai mult. ECCD este recunoscut în toat lumea ca un element esen ial al educa iei permanente i în strategiile de sus inere a dezvolt rii umane i sociale. dezvoltarea intelectual . emo ional i fizic . Tocmai pentru c lumea copilului mic este adev ratul capital al viitorului. s-a demonstrat prin studii de cost-eficien faptul c beneficiile economice i sociale ale ECCD ac ioneaz asupra individului i a societ ii ca un întreg care dep e te costurile. socializarea i achizi iile culturale TOATE INTERAC IONEAZ .

. Educa ia prevenirii i remedierii dificult llor instrumentale i interven ia timpurie. Educa ia preventiv pentru eliminarea riscurilor din copil rie. Educa ia pre colar sau preprimar . Educa ia pentru s n tate i educa ia nutri iei ca parte a acesteia. Educa ia prosociala i educa ia pentru participare i construc ia indentit ii. Educa ia copilului între 1-3 ani.Educa ia timpurie. Educa ia ed. (care cuprinde i îngrijirea). limbaj i expresie. Educa ia comunit ii. componente educationale Educa ia prenatal a familiei.pentru comunicare i stimularea dezvoltarii. Educa ia copilului mic (0-1 an). Educa ia i consilierea p rin ilor i familiei în general. Educa ia educatorilor pentru vârstele mici ale copiilor.

holistica i pluridisciplinara La copilul mic nu putem separa Educa ie Protec ie S n tate .ET = Abordare multisectoriala.

Este vorba de a orienta politicile i practicile educa ionale în a a fel încât s se schimbe direc ia i filosofia. .2. adic viziunea cu privire la valoarea i la importan a vârstei mici i a investi iilor pentru aceasta. Educa ia timpurie în cadrul educa iei pentru to i Organiza iile interna ionale construiesc azi politici care se refer la o mi care global în favoarea copiilor i copil riei.

PENTRU O ALTA VIZIUNE ! .

Responsabilizeaz educatorii. Schimb modul de abordare a vârstelor mici atât în teorie cât i în practic . Ofer o perspectiv pozitiv . eliminând viziunea sanc ionatoare i etichetarea. Schimb curriculum.Educa ia timpurie este astfel o component important a educa iei pentru to i Identific startul dezvolt rii individuale. . umanist . îl flexibilizeaz pentru to i copiii. Vede gr dini a ca o institu ie a dezvolt rii. Egalizeaz ansele la dezvoltare. Construie te premizele socializ rii i particip rii sociale. activit ii de joc i înv are. holistic asupra educa iei. comunitatea i socieatatea. Propune i proiecteaz parteneriate educa ionale având în centru grija pentru dezvoltarea armonioas a fiec rui copil. vârstelor copil rii mici. familia. participare i integrare.

s în eleag schimbarea.Pt.To i Premisa de baz de la care porne te educa ia timpurie ca parte a educa iei pentru to i este c : investi ia în vârstele mici-timpurii ale copilului promoveaz o dezvoltare optimal tuturor copiilor. Dezvoltarea optimal este un concept care se refer la abilit ile copilului de a achizi iona deprinderi i comportamente relevante din perspectiva individual i cultural i care îi permit copilului s : s func ioneze în mod efectiv în contextul curent. s se adapteze cu succes când contextul se schimb . .Premisa în Ed.

Dac dorim s sprijinim copilul mic în procesul dezvolt rii sale trebuie s în elegem multiplele fa ete ale dezvolt rii sale i s definim contextul în care tr ie te. de la 0 la 8 ani ( a a cum este definit în documentele de lucru ale organismelor interna ionale) are nevoie s fie sprijinit în dezvoltarea abilit ilor sale fizice.ET = Sprijin pentru to i copiii Parte component a familei sale. sociale care îi faciliteaz supravie uirea i realizarea individual i social de mai târziu. . mentale. a comunit ii i a valorilor culturale ale acestora copilul mic.

p.3. familiilor. dezvolt rii i educa iei optimale a copilului. (Evans. comunit ilor i întregii societ i pentru a percepe copil ria mic ca un stadiu esen ial în devenirea uman i social a indivizilor. Ilfeld. prin sprijin direct i indirect dat adul ilor. . protec ie i pentru a ne îngriji s îi fie asigurat dezvoltarea de la na tere la 8 ani. DEFINI IA EDUCA IEI TIMPURII ET include toate formele de sprijin sau suport necesare copilului foarte mic pentru a.i realiza dreptul la supravie uire. Meyer.3) Asigurarea îngrijirii. 2000.

. promovarea serviciilor de îngrijire zilnic i op iunile existente. stimularea mobiliz rii i particip rii sociale. dezvoltarea programelor intersectoriale.ET ca educa ie indirect lucrul cu p rin ii pentru a le înt ri deprinderile parentale. sprijinirea femeilor i familiilor pentru a putea oferi suport copiilor i din punct de vedere economic. lucrul cu fra ii i cu întreaga familie pentru a r spunde nevoilor specifice de dezvoltare ale copilului mic. PROGRAMELE ECCD se adreseaz proceselor din comunitate de tipul: construirea capacit ilor familiilor i comunit ilor. De aici. identificarea i m surarea problemelor din comunitate i rezolvarea acestora.

de i nu vom neglija nici faptul c el înva i prin observare i ascultare. putem spune c de la na tere la 8 ani este o perioad de via în care copilul înva predominant f când (learning by doing). În termeni de teorie a înv rii.De ce 0 la 8 ani ? 1. Sa faca Sa observe Sa asculte .

ocazii.DE la 0 la 8 ani ? Vom re ine ca idei cheie. . experimentare. mediu sigur i stimulativ. nevoiile copilului de de a g si în jurul s u : obiecte.

De ce 0 la 8 ani ? Termenul de copil rie timpurie include în el i dezvoltarea pre. .natal i continu i în vârsta timpurie a anilor colii primare (6-8 ani) datorit experien elor continue ale copilului sau a continu rii experien elor acestuia.

p. Experien ele copilului în timpul tranzi iei c tre coala primar (de la 4 la 6 ani) i apoi în cadrul colii (de la 6 la 8 ani) sunt hot râtoare dac ceea ce s-a înv at înainte de coal este sus inut i dac copilului îi merge bine la coal i mai târziu în via . emo ionale. 2000. 1994. . Experien ele tr ite de copil între 2 i 5 ani duc la fundamentarea înv rii viitoare i a educa iei formale i determin deprinderile de ordin social. Carnegie Corporation. determinând în mod semnificativ structurile intelectuale. E. Ilfeld.12). fiziceimunologice i func iile sociale.Etape ale copil riei timpurii Cea mai rapid perioad de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de via . (Mustard 1998. Meyers. Evans. apud.

Sprijin direct i indirect . Înv are.Conceptele cheie în ET Îngrijire. Dezvoltare. Nutri ie. Mediu.

.Îngrijirea Îngrijirea se define te ca un proces din care rezult un mediu îmbog it i care poate sprijini dezvoltarea optimal a copilului. Include tot ceea ce adultul i alte persoane semnificative în via a copilului sunt capabile s ofere. Practic. termenul de îngrijire ine de cultur .

un copil neglijat este mai vulnerabil la îmboln viri i malnutri ie i devine mai pu in echipat i motivat pentru a înv a. Studiile efectuate în ultimii 20 de ani de UNICEF au demonstrat i au propus campanii interna ionale pentru a acoperi nevoia copilului de calciu. magneziu. (adic hr nit consistent i cu o îngrijire atent ) este mai rezistent la boli i înva mai bine decât cel care nu prime te o asemenea hr nire. Studiile au demonstrat c un copil bine hr nit. iod i fier. În aceea i m sur .Nutri ie Nu e vorba doar de hrana copilului ci de modul de hr nire a acestuia care înseamn un element cheie în vederea unei cre teri i dezvolt ri s n toase. .

protec ie i timp care sunt toate componente ale respect rii drepturilor copilului. . modele potrivite. suportiv i cu interac iuni adecvate. stimulare.Mediul cuprinde mediu sigur i s n tos.

apud Evans. apud Evans. Ilfeld. 2000).Înv area Pentru dezvoltare este crucial înv area Aceasta este definit ca achizi ii de cuno tin e. experimentare.1995. Meyers. 2000). deprinderi. (MYERS. . (LEVINGER. Statutul curent de dezvoltare a copilului faciliteaz sau inhib atât înv area prezent cât i cea viitoare. Meyers. i sau studiu i instruire. reflec ie. Ilfeld. obi nuin e i valori formate prin experien . 1992.

îngrijire Astfel înv area este o parte cheie a procesului de dezvoltare i rezultatele ei sunt afectate de calitatea îngrijirii pe care o prime te copilul. înv are.Dezvoltare. .

sim ire i interac iune cu semenii i cu obiectele din mediu dezvoltarea s n toas . gândire. .Dezvoltarea Dezvoltarea este definit ca un proces de schimbare în care copilul ajunge s st pâneasc tot mai multe i complexe niveluri de mi care. holistic a copilului este un drept fundamental al fiec ruia.

Sprijin direct i indirect Presiune i sprijin dou laturi ale dezvolt rii i înv rii Ac iunile de sprijin presupun stimularea dezvolt rii implicând presiune direct asupra copilului dar i asupra celor din jur .

La nivelul ac iunii apare i calitatea acestor programe precum i eficien a lor.4. Nu este suficient s argument m nevoia de educa ie adecvat la vârstele mici: este nevoie ca ea s fie recunoscut prin drepturile acceptate i transformat în ac iune real prin programe adecvate. Educa ia la vârstele mici ca obiectiv al POLITICILOR interna ionale Pentru a aborda educa ia timpurie este bine s pornim de la a în elege diferitele perspective în care poate fi construit . Dac pornim în perspectiva nevoilor vor apela la cuno tin e psihologice i sociologice asupra dezvolt rii umane. . Dac acces m perspectiva drepturilor vom dezvolta ideile referitoare la politicile care înso esc acest nou domeniu.

cu prec dere. orfani.Perspectiva drepturilor Perspectica drepturilor descrie în primul rând eforturile interna ionale de a stabili direc ii strategice comune statelor în aceast direc ie. HIV SIDA. minorit i. Este vorba de a încuraja comunit ile de a se preocupa i de a oferi condi ii favorabile pentru to i copiii mici. de acele situa ii în care copiii sunt defavoriza i i devin vulnerabili în dezvoltare datorit unor medii sociale marginale i-sau exclusive (s r cie. Este vorba. spre a le încuraja dezvoltarea. etc) . Astfel. una din temele specifice de educa ie pentru politicile UNESCO i UNICEF este dezvoltarea i protec ia micii copil rii. fete.

Documentele POLITICILOR Interna ionale Documente interna ionale care oglindesc aceste drepturi sunt: Conventia Drepturilor Copilului(1989). .(1990). i altele. Conventia despre Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeilor (CEDAW). Declaratia Conferintei Mondiale despre Educatia pentru toti (EFA). Summitul Mondial despre Copii. Declaratia de la Salamanca (1994).

Argumentele in sprijinul investitiei în ET Argumentul drepturilor Argumentul tiin ific Argumentul economic Argumentul echit ii sociale Argumentul particip rii sociale Argumentul eficien ei sociale .

limba. religie sau de orice fel. datorita vulnerabilitatii lor fizice i mentale. Copiii. f r distinctie de sex. . Parintii i familiile(oricum ar fi definite)-atat femeile cat i barbatii-au responsabilitatea primara pentru cresterea. i educarea copiilor lor. trebuie s aiba sansa de a-si dezvolta intregul potential. Guvernele ar trebui s stabileasca o politica de mediu care s permita familiilor i comunitatilor sa-si indeplineasca responsabilitatile cresterii i protejarii copiilor. au nevoie de ingrijire i atentie speciala. Totii copiii. dezvoltarea. Copiii care traiesc in conditii foarte dificile au nevoie de atentie speciala. rasa.Argumentul drepturilor Copiii au dreptul de a trai i de a-si dezvolta la maxim potentialul.

nutritiei. sociale i psihologice. aducand astfel beneficii durabile indivizilor i societatii. i s se dezvolte. sanatatii. Daca aceste capacitatinu nu sunt recunoscute i sustinute. psihologiei. personalitatii i comportamentului social. acestea se vor vesteji in loc s infloreasca.Argumentul tiin ific (1) Cercetarea stiintifica stabileste importanta promovarii dezvoltarii sanatoase in timpul primilor ani i demonstreaza ca programele de atentie integrata in dezvoltarea timpurie ofera o oportunitate extraordinara de a evita sau modera problemele de dezvoltare. s invete. care le permit s comunice. Copiii se nasc cu cu abilitati fizice. sociologiei. i educatiei continua s se acumuleze. indicand ca anii timpurii sunt cruciali in formarea inteligentei. . Dovezi din domeniile psihologiei.

Dar chiar fara aceste fapte. decat o persoana care nu si-a dezvoltat aceste capacitati. Exista o literatura stiintifica ampla care leaga imbunatatarile in scolarizare i invatare de angajarea crescuta i de productivitatea economica. social i emotional va fi intr-o pozitie mai buna de a fi angajat i de a contribui economic in familie. tara. bunul simt sugereaza ca o persoana care este bine dezvoltata fizic.Argumentul economic ET conduce la beneficii economice pentru societate. comunitate. . mental.

Argumentul moral Copiii sunt viitorul. .ei perpetueaza valorile culturale Prin copii. Valorile. cum ar fi traiul impreuna in armonie i apreciand i protejand mediul. incep s se evidentieze in anii prescolari i pot fi promovate prin programe de copilarie timpurie. Aceasta transmitere incepe cu copiii mici. umanitatea isi transmite valorile. Pentru a pastra valorile morale i sociale. sau pentru a le schimba in bine-trebuie s incepem cu copiii.

Intr-un ciclu vicios. Aceste inechitati ajuta sau mentin sau amplifica inechitatile sociale i economice existente. Conditiile nesanatoase i stressul asociate cu saracia sunt insotite de inechitati in dezvoltarea timpurie i in invatare. . copiii din familiile cu resurse putine adesea cedeaza repede i progresiv inaintea colegilor lor mai avantajatiin dezvoltarea lor mentala i in pregatirea lor pentru scoala i viata. i acest gol nu se umple.Argumentul echit ii sociale Programele de copilarie timpurie promoveaza echitatea Asigurand un µ¶inceput cinstit¶¶ copiilor. este posibil s modifici inechitatile socio-economice i legate de gen care provoaca probleme.

parintii sunt preocupati de un viitor mai bun pentru copiii lor i sunt adesea dispusi s colaboreze i s se sacrifice pentru a indeplini acest scop. Desi copiii nu pot vota. politicienii. construirea consensului i a solidaritatii in comunitatile in care traiesc copii. in special la nivele locale. . O investitie in programele de copilarie timpurie poate fi o investitie in crearea unor cetateni mai educati.Argumentul particip rii sociale Copiii asigura un punct de plecare pentru actiunile sociale i politice care pot ajuta in a construi consensul i organizarea pentru binele comun. incep s aprecieze faptul ca acestia (copiii) pot asigura un punct de plecare pentru actiuni politice i sociale. In general.

. De exemplu. sau programele de dezvoltare a femeilor) pot fi ameliorate prin incorporarea unui element de atentie fata de dezvoltarea in copilaria timpurie. sau educatia din scoala primara. creste sansele de supravietuire ale copilului. un accent pe insusi procesul de hranire poate creste seminificativ valoarea suplimentatiei nutritionale. daca programele de sprijin parental sunt oferite de sectorul de sanatate in adaugire fata de cu serviciile de remediere. programe de supravietuire accentuand sanatatea i nutritia. printre alte strategii.Argumentul eficien ei sociale Adaugand o componenta ET alte programe sociale devin mai eficiente Succesul unei varietati de programe sociale(de exemplu. i programele de ingrijire ale copilului pot creste foarte mult sansele femeilor de a participa in programe menite s le sprijine rolul productiv. atentia fata de µµpregatirea¶¶ copiilor pentru scoala poate face programele educationale mai eficiente.

Nevoile de dezvoltare ale copiilor Caracteristicile i nevoile copiilor mici Fiecare copil este o persoana unica cu un temperament individual. Pe masura ce se dezvolta copiii.5. i abilitatile in general asociate cu o varsta data. in special in termenii manifestarii lor in actiunea copiilor. Este important s observam ca abilitatile mentionate sub µµce fac copiii¶¶ nu ar trebui considerate drept universale. au nevoie de tipuri diferite de stimulare i interactiune pentru a-si exersa abilitatile de evolutie i a-si dezvolta unele noi. abilitatile au nevoie s fie adaptate pentru a reflecta consideratiile culturale i sansele disponibile copiilor pentru a-si dezvolta abilitatile. i modelul i temporizarea cresterii. . cunostintele. De altfel. stil de invatare. mediu familial.

înv are.UNICITATEA TO I COPIII au nevoi determinate de cre tere. experien ele timpurii(rutine i evenimente) i contextul socio-cultural de dezvoltare. Acestea sunt UNICE. determinate de zestrea ereditar . dezvoltare. identitate afirmare. de mediul social apropiat. Fiecare copil are anumite nevoi dar acestea sunt pentru adultul care îl cre te i îngrije te anumite CERIN E .

De la NEVOI la CERIN E CERIN E EDUCA IONALE CERIN E EDUCA IONALE SPECIALE .

Stimularea Dezvoltarea normal a creierului se produce datorit stimul rii. creierul nu se dezvolt în parametrii optimali i nu se pot realiza competen ele necesare dezvolt rii psihologice. ramifica iile neuronale nu se realizeaz . Dac aceasta nu se realizeaz într-o manier adecvat . Înv area i produsele ei. . r mân limitate.6. S nu uit m c dezvoltarea creierului este global i c acesta are nevoie de stimulare permanent prin c ile senzoriale i prin organizarea tot mai adecvat a mi c rii i a manualit ii. La nivel neuronal conexiunile nervoase r mân limitate. sau cel pu in insuficiente pentru o adaptarea fireasc .

C ile de intrare în creier sunt cele cunoscute de sim urile copilului: prin v z. Sau ca s fim mai concre i cu descoperirile moderne: inteligen ele. A doua direc ie este cea care analizeaz i clarific r spunsurile date de copil stimul rilor diferite venite de la mediu i intrate prin c ile senzoriale. de a face anumite lucruri. auz. Adic limbajul ca r spuns la limbaj. Prin aceste c i de comunicare i mi care. De aceea programele educative pentru v rstele mici se preocup de deschiderea c ilor de transmitere a stimul rilor. Pentru copilul mic este deosebit de important s descifr m mecanismele mi c rii. tactil sau kinestezic. precum i abilitarea manual i explorarea obiectelor. olfactil. capacitatea de a explora. trebuie s ne intereseze ca prin programele educative aceste stimul ri s ajung la creier. copilul este stimulat i asta îl ajut s î i dezvolte inteligen a. de a comunica. (despre asta vorbesc toate teoriile moderne). .Sim urile i încurajarea explor rii Dac stimularea este cea care dezvolt creierul.

S nu uit m La o simpl stimulare copilul poate g si o cascad de r spunsuri .

Mi c mâinile. bra ele. înainte de a înv a s se deplaseze. Toate aceste mi c ri provoac maturizarea creierului i declan eaz mecanismele necesare mi c rilor tot mai complexe. De aceea pe m sur ce se dezvolt copilul trebuie încurajat s mânuiasc obiectele s mi te i s se delaseze tot mai organizat în a a fel încât folosirea mâinilor s fie tot mai coordonat .Mi carea Sesiz m u or c fiecare copil mi c mult. . se întoarce i se r suce te.

Asta în fiecare zi. s î i foloseasc sim urile. s dezvolte capacit ile manuale i pe cele intelectuale.Pentru p rin i i educatori Pentru educatori este deci de subliniat faptul c trebuie s încuraj m copilul mic s se mi te. .

s comunice. nu numai lucrul cu intelectul. s foloseasc tot mai mult mâinile i s î i dezvolte c ile de p trundere a informa iilor spre creier: v zul. .În esen STIMULAREA copilui mic presupune încurajarea acestuia s se mi te. auzul. sim ul tactil i mirosul. STIMULAREA copilului presupune lucru cu tot corpul i cu intelectul s u.

Tendin e Recomandarile UNESCO pentru statele lumii UNESCO recomand guvernelor s formuleze educa ie timpurie ca o prioritate i s investeasc pentru ea. s integraeze educa ia timpurie ca o component a educa iei pentru to i. . s sus in prin legisla ie.7. s fie adunate date suficiente i informa iic are s sus in formularea politicilor. M surile principale sunt: s pun la punct politici adecvate. politicile s fie bazate pe date riguroase i pe probe clare. politicile s fie urmate de practici potrivite precum i de servicii de calitate.

ca cercet tori. al i profesioni ti i ca membrii ai comunit ilor s influen m politicile i practicile sociale.ET este un START BUN Depinde de noi ca p rin i. educatori. profesori. pentru a face din programele de ET un START BUN în via a pentru to i copiii .

. O sut de cuvinte pentru a inventa. S asculte i nu s vorbeasca.. S fac lucrurile f r a gândi.O sut de c i traducere i adaptare dup Loris Malaguzzi Copilul are o sut de limbaje. I se spune copilului Ca munca i jocul. O sut de gânduri..i foloseasc mâinile. I se spune copilului S gândeasc fara s . de a iubi. O sut de juc rii Pentru a cânta i a în elege. mereu o sut De feluri de a asculta De a se minuna. tiin a i imagina ia.. Copilul are O sut de limbaje ( i o sut de sute de sute înc ). Cerul i p mântul. Dar. Ra iunea i visul Sunt lucruri Care nu merg impreuna. S inteleaga fara a se bucura.o sut . O sut de moduri de a gândi Jocul i vorbirea. Realitatea i fantezia. Copilul raspunde Nu-i adev rat ! Exista . O sut de mâini. O sut . i se fur nouazecisi nou .. coala i cultura Separ capul de corp . O sut de cuvinte pentru a descoperi. O sut de cuvinte pentru a visa. i atunci cand i se spune copilului ca SUTA nu exist .

V mul umensc pentru aten ie .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->