• Unităţi SI fundamentale

UNITĂŢI DE MĂSURĂ LEGALE ÎN ROMÂNIA

METROLOGIE, vol.LIII (serie nouă), 2006, nr. 1 - 4

Mărimea fundamentală Denumire Simbol lungime L, x, r, etc masă m timp t curent electric I temperatură T termodinamică cantitate de substanţă n intensitate luminoasă Iv

Unitatea SI fundamentală Denumire Simbol metru m kilogram kg secundă s amper A kelvin K mol candelă mol cd

Definiţii ale unităţilor SI fundamentale: Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină, în vid, într-un interval de timp de 1/299 792 458 dintro secundă [Cea de-a 17-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi - CGPM) (1983); Rezoluţia 1]. Kilogramul, unitate de masă, este egal cu masa prototipului internaţional [al kilogramului Cea de-a 3-a CGPM (1901); Raportul Conferinţei, pag. 70]. Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiaţiei corespunzătoare tranziţiei între cele două niveluri de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133 [Cea de-a 13-a CGPM (1967/1968); Rezoluţia 1].

NOTE: 1 Această definiţie se referă la un atom de cesiu în repaus, aflat la o temperatură de 0 K [Confirmare a Comitetului Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM), sesiunea din 1997]. 2 Comitetul Consultativ de Timp şi Frecvenţă (Comité Consultatif de Temps et Fréquence [CCTF]) a declarat, în sesiunea sa de lucru din 1999, că prin nota de mai sus s-a urmărit să se precizeze că definiţia secundei SI este bazată pe un atom de cesiu neperturbat de radiaţia corpului negru, adică aflat la o temperatură de aproximativ 0 K, şi că frecvenţa etaloanelor primare de frecvenţă trebuie să fie corectată pentru a se ţine seama de decalajul datorat radiaţiei ambiante.

Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menţinut în două conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinită şi de secţiune circulară neglijabilă, aşezate în vid la o distanţă de 1 metru unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forţă egală cu 2×10-7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru [CIPM (1946); Rezoluţia 2, aprobată de cea de-a 9-a CGPM (1948)]. Kelvinul, unitate de temperatură termodinamică, este fracţiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei [ Cea de-a 13-a CGPM (1967 /1968); Rezoluţia 4].
0

NOTĂ - Temperatura termodinamică, simbol T, se exprimă, în mod curent, în funcţie de diferenţa sa faţă de temperatura de referinţă T 0 = 273,15 K (punctul de topire a gheţii), diferenţă de temperatură denumită temperatură Celsius, simbol t, definită prin relaţia t = T − T0 şi având unitatea grad Celsius, simbol
0

C . Valoarea numerică a unei temperaturi

Celsius, exprimată în unitatea grad Celsius, este dată de relaţia t / C = T / K − 273,15 .

NOTĂ - Când se citează definiţia molului trebuie să se facă precizarea că este vorba de atomi ai carbonului 12 nelegaţi, în repaus şi în starea lor fundamentală [Raportul Comitetului Consultativ de Unităţi (CCU) aprobat de CIPM în 1980].

1 Molul este cantitatea de substanţă a unui sistem care conţine atâtea entităţi elementare câţi atomi există în 0,012 kilograme de carbon 12. 2 De câte ori este utilizat molul trebuie specificate entităţile elementare, care pot fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule [Cea de-a 14-a CGPM (1971); Rezoluţia 3].

Candela este intensitatea luminoasă, într-o direcţie specificată, a unei surse de radiaţie care emite radiaţia monocromatică cu frecvenţa de 540×1012 hertzi şi care are o intensitate radiantă, în acea direcţie, de 1/683 dintr-un watt pe steradian [Cea de-a 16-a CGPM (1979); Rezoluţia 3].

lucru mecanic putere. grupate pe domenii. θ φ C s e λ c p. cantitate de electricitate diferenţă de potenţial electric. J Lv volt volt pe metru farad farad pe metru ohm siemens amper pe metru weber tesla henry grad Celsius watt joule pe kelvin joule pe kilogram-kelvin joule pe kilogram watt pe metru .… Ω A. 1 . tensiune mecanică viscozitate dinamică enegie. (µ) E. nr. (V) E C ε R G H φ B L t.β. forţă electromotoare câmp electric capacitate electrică. flux termic sarcină electrică.Sunt unităţi SI derivate coerente unităţile unor mărimi derivate care se formează combinând unităţi SI fundamentale pe baza relaţiilor algebrice ce leagă mărimile corespunzătoare. mol-1 m-3⋅mol m2⋅kg⋅s-2⋅ K-1 . W P Q s-1 m⋅kg⋅s-2 m2⋅kg⋅s-2 kg⋅s-2 m-1⋅kg⋅s-2 m-1⋅kg⋅s-1 m2⋅kg⋅s-2 m2⋅kg⋅s-3 s⋅A m2⋅kg⋅s-3⋅A-1 m⋅kg⋅s-3⋅A-1 m-2⋅kg-1⋅s4⋅A2 m-3⋅kg-1⋅s4⋅A2 m2⋅kg⋅s-3⋅A-2 m-2⋅kg-1⋅s3⋅A2 m-1⋅ A m2⋅kg⋅s-2⋅A-1 kg⋅s-2⋅A-1 m2⋅kg⋅s-2⋅A-2 k m2⋅kg⋅s-3 m2⋅kg⋅s-2⋅K-1 m2⋅s-2⋅K-1 m2⋅s-2 m⋅kg⋅s-3⋅K-1 s-2 ⋅ mol m3⋅ s-1. densitate de masă volum masic. ν F M γ. V v ω a α m⋅m-1⋅s-1= s-1 m ⋅ m2 ⋅ s-2 = s-2 ρ v f. capacitanţă permitivitate rezistenţă electrică conductanţă electircă câmp magnetic flux magnetic inducţie magnetică inductanţă temperatură Celsius flux termic capacitate calorică entropie masică energie masică conductivitate termică activitate catalitică concentraţie de ativitate catalitică capacitate calorică molară concentraţie.4 exemple de unităţi SI derivate cu denumiri speciale şi cu denumiri derivând de la nume proprii Unitatea SI derivată Simbol rad sr m2 m3 m/s rad/s m/s2 rad/s2 kg/m3 m3/kg Hz N N⋅m N/m Pa Pa⋅s J W C Denumire Simbol Denumire radian steradian metru pătrat metru cub metru pe secundă radian pe secundă metru pe secundă la pătrat radian pe secundă la pătrat kilogram pe metru cub metru cub pe kilogram hertz newton newton-metru newton pe metru pascal pascal-secundă joule watt coulomb în alte unităţi SI 1 Expresia în unităţi SI fundamentale m/m m2/m-2 unghi plan unghi solid arie volum viteză viteză unghiulară acceleraţie acceleraţie unghiulară densitate. mol-1 m-2⋅cd m2⋅m-2⋅cd = cd ⋅ sr m-2⋅cd ⋅ sr m4⋅m-2·kg⋅s-3 = m2·kg·s-3 m2⋅m-2·kg⋅s-3= kg·s-3 s-1 m2⋅s-2 m2⋅s-3 m2⋅s-2 kg-1⋅s⋅ A J⋅m2 N/m2 N⋅m-2⋅ s N⋅m J/s-1 U. vol.γ . σ p η.LIII (serie nouă). mol m2⋅kg⋅s-3⋅ K-1 . unele • Unităţi SI derivate Mărimea derivată METROLOGIE. Prezentăm. 2006. volum specific frecvenţă forţă momentul unei forţe tensiune superficială presiune.kelvin katal katal pe metru cub joule pe mol-kelvin mol pe metru cub kilogram pe metru cub candelă pe metru pătrat lumen lux (numărul) unu watt pe steradian watt pe metru pătrat-steradian becquerel gray gray pe secundă sievert coulomb pe kilogram V V/m F F/m Ω S A/m Wb T H °C W J/K J/(kg⋅K) J/kg W/(m⋅K) kat kat/m3 W/(m ⋅K) mol/m3 W/A C/V V⋅A-1 V/A A/V V⋅s Wb/m Wb/A φv Ev n Ie Le A D D H X cd/m lm lx 1(a) W/sr(c) W/(m2·sr) Bq Gy Gy/s Sv C/kg 2 cd⋅sr lm/m J/kg W⋅kg-1 J/kg . concentraţie a cantităţii de substanţă concentraţie de masă luminanţă flux luminos iluminare indice de refracţie intensitate radiantă radianţă activitate (a unui radionuclid) doză absorbită debit de doză absorbită echivalent de doză expunere (radiaţii X şi γ) α.

Între unităţile din prima categorie. De exemplu. → Unităţi şi denumiri de unităţi din afara SI admise numai în domenii specializate Mărimea vergenţa sistemelor optice suprafaţa terenurilor agricole masa pietrelor preţioase masa liniară a firelor şi fibrelor textile presiunea sângelui şi a altor fluide din corp aria secţiunii eficace transversale Denumire dioptrie∗ ar carat metric tex* milimetru coloană de mercur barn Unitatea din afara SI Simbol Valoare 1 dioptrie = 1 m-1 a 1 a = 102 m2 1 carat metric = 2×10-4 kg * tex 1 tex = 10-6 kg⋅m-1 mm Hg * 1 mm Hg = 133. între paranteze. kiloelectronvolt (keV). recomandate de CODATA. unele ale căror valori în unităţi SI sunt obţinute experimental şi unele utilizate numai în domenii specializate.LIII (serie nouă). → Unităţi definite în funcţie de unităţi SI care nu sunt multipli sau submultipli zecimali ai acestora Mărimea unghi plan rotaţie (a) grad centesimal sau gon grad (sexagesimal) minut (sexagesimal) secundă (sexagesimală) minut oră zi Denumire Unitatea Simbol gon o . În România este utilizat simbolul “rot” NOTĂ .4 Fac parte din clasa unităţilor din afara SI acele unităţi de măsură care nu sunt coerente cu unităţi SI. (a) NOTĂ . → Unităţi utilizate împreună cu Sistemul Internaţional.METROLOGIE. Dintre aceste unităţi. iar unele nu sunt admise a fi utilizate. multiplul 102 al arului este denumit hectar (ha) (1 ha = 104 m2). nr. pe termen nelimitat sau limitat. eV Valorile. pentru unităţile specificate în tabelul de mai sus sunt: 1 u = 1. ale căror valori în unităţi SI sunt obţinute experimental(a) Mărimea masă energie Denumire unitate de masă atomică (unificată)(a) electronvolt(a) Simbol u Unitatea Valoare Unitatea de masă atomică (unificată) este egală cu 1/12 din masa unui atom al nuclidului 12C. 1 . [De exemplu. în tabelele de mai jos. de asemenea.Ρrefixele SI şi simbolurile lor pot fi utilizate numai în conexiune cu denumirea “gon” şi. ca exemple. în 1998. Electronvoltul este energia cinetică câştigată de un electron care traversează o diferenţă de potenţial de 1 volt în vid. cifrele semnificative ale incertitudinii standard compuse (la nivelul de încredere P ≅ 68 %). megaelectronvolt (MeV)] . ” • Unităţi din afara SI admise a fi utilizate împreună cu SI timp (a) min h d Valoare 1 rotaţie = 2π rad 1 gon = π/200 rad 1o = π/180 rad 1’ = π/10 800 rad 1” = (1/60)′ = π/648 000 rad 1 min = 60 s 1 h = 60 min = 3 600 s 1 d = 24 h = 86 400 s Nu există simbol internaţional pentru unitatea “rotaţie”.602 176 462(63) x 10-19 J Aceste valori conţin. cu excepţia unităţii milimetru coloană de mercur şi a simbolului acesteia.Prefixele SI şi simbolurile specificate ale lor se aplică numai unităţii “electronvolt” şi simbolului acesteia “eV”. “miligon” (“mgon”)]. 2006. sunt unele definite în funcţie de unităţi SI.660 538 73(13) x 10-27 kg 1 eV = 1. pe care le prezentăm. [De exemplu. . sunt unele admise a fi utilizate împreună cu SI.322 Pa b 1 b = 10-28 m2 NOTĂ .Prefixele SI şi simbolurile lor pot fi utilizate în conexiune cu denumirile unităţilor şi simbolurile acestora din tabelul de mai sus. vol. cu simbolul “gon”. în unităţi SI.

LIII (serie nouă).METROLOGIE. Prefixele SI pentru 1015 şi 1018 au fost adoptate de cea de-a 12-a CGPM (1964. ISPĂŞOIU . nr. Prefixele SI pentru 1021. 2. Prefixele SI pentru 1015 şi 1018 au fost adoptate de cea de-a 15-a CGPM (1975. se adaugă unităţilor SI . Rezoluţia 12). 1 . 1024. Aceştia sunt formaţi cu ajutorul prefixelor SI. 10-21 şi 10-24 au fost adoptate de cea de-a 19-a CGPM (1991. Gheorghe P. Rezoluţia 8). 2006. vol.4 • Prefixe SI pentru formarea multiplilor şi submultiplilor zecimali ai unităţilor de măsură legale În scopul evitării valorilor numerice mari sau mici. multipli şi submultipli zecimali. Prefixele SI pentru formarea multiplilor şi submultiplilor unităţilor SI de la puterea 1012 până la 10-12 au fost adoptate de cea de-a 11-a CGPM (1960. Rezoluţia 4). Factorul de multiplicare 1024 1021 1018 1015 1012 109 106 103 102 101 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 10-21 10-24 Prefixul SI Denumire Simbol yotta Y zetta exa peta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto zepto yocto Z E P T G M k h da d c m µ n p f a z y NOTE: 1. Prefixele SI se referă numai la puterile lui 10.sistem coerent de unităţi. Rezoluţia 10).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful