1.

Introducere

Analiza notiunilor legate de Internet-Intranet presupune inante de toate clarificarea unor aspecte legate de suportul de comunicatie necesar. Intelegand prin comunicatie, la modul cel mai general, un schimb de informatii utile, rezulta ca vehicularea acestora trebuie sa se faca pe baza anumitor reguli de comunicare. Sistemele interconectate in scopul comunicarii formeaza o retea de comunicatie. Sistemele interconectate dar amplasate grupat formeaza o retea (network) interna (sau locala, asa cum se va vedea mai tarziu), Intranet (intra-network). Un ansamblu de retele Intranet care comunica intre ele formeaza reteaua Internet (inter-network). La acest nivel putem defini Internetul ca fiind o retea alcatuita din subretele. Avand in vedere extinderea actuala la nivel mondial a Internetului si functionalitatile tehnologice sau de servicii pe care le ofera acesta, ne dam seama ca definitia de mai sus nu mai este acoperitoare. Din punct de vedere istoric inceputurile retelelor de tip Internet/Intranet se confunda cu primele comunicatii realiztae intre echipamenet de calcul. Cateva repere istorice premergatoare trebuie sa in in considerare primul satelit lansat de Uniunea Sovietica in 1957 sau crearea in Statele Unite a Agentiei de Cercetare pentru Proiecte Avansate (ARPAAdvanced Research Projects Agency) de catre presedintele Eisenhower, in 1958, in cadrul Pentagonului. In 1961 in cadrul MIT (Masuchutes Institute of Technology) se defineste pentru prima data comunicatia bazata pe comutatia de pachete (packet-switching) ca alternativa la comutatia de circuite (bazata pe relee) utilizata in centralele telefonice clasice de catre Leonard Kleinrock.. La nivelul retelei de cercetare ARPA, in 1963 (J.R.C. Licklider) se defineste o viziune detaliata a ceea ce inseamna o retea de comunicare mondiala. Prima interconectare a unor calculatoare aflate la distanta a avut loc in 1969 intre mai multe universitati si institute de cercetare (printre care Standford Research Institute, University of Utah, UCLA, UC Santa Barbara). Cu toate neajunsuriole acelui moment reteaua astfel creata, numita ARPANET, este unanim considerata ca stramosul Internetului de astazi. Doi ani mai tarziu, in 1974, Ray Tomlison si Newman pun bazele mesageriei electronice (email) si introduc semnul consacrat, @ , cu semnificatia "la", "pe" - engl. at.

Prima versiune comerciala a unei retele de date s-a numit Telnet si s-a constituit pe structura existenta ARPANET. Un moment foarte important in evolutia reteleor de calculatoare a fost anul 1976 cand corporatia Xerox (Palo Alto research Center) fundamenteaza regulile de comunicare la nivelul unei retele locale de calculatoare, reguli reunite sub denumirea Ethernet. Dupa numai 1 an existau deja peste 100 de calculatoare in cadrul acestei prime retele incipiente de tip Internet. Internetul modern are la baza un standard de comunicare (protocol) propus de o echipa ARPA (Robert Kahn, Vinton Cerf) si cunoscut sub denumirea de TCP/IP (Transport Control Protocol/Internet Protocol). In 1984 existau peste 1000 de computere interconectate in aceasta maniera. Cresterea rapida a numarului de siteme interconectate s-a datorat intersului crescut al mediului de cercetare din universitati de a avea acces la sisteme cu mare putere de calcul (super-computere) cum a fost cele introduse in aceasta retea de National Science Foundation (NSFNET) in 1986. Serviciile de baza disponibile in retelele de date constau in mesagerie electronica (email), serviciul de stiri (news), transfer de fisiere (ftp - file tranfer protocol) si comenzi la distanta (telnet). Conceputul de World Wide Web (www, "panza de paianjen peste intreaga lume"; de multe ori in jargonul tehnic sa floseste doar denumirea web) a aparut in 1991 in Europa (reteaua de laboratoare de fizica CERN) ca un sistem specializat de acces la informatii de interes pentru o anumita comunitate. Primul program de navigare (web browser) a aprut in 1993 sub numele MOSAIC fiind introdus de Universitatea din Illinois (Marc Andreesen), moment la care Internet-ul cuprindea peste 2 milioane de gazde (hosts, host-uri fiind o denumire incetatenita deja in jatgonul tehnic) - sisteme interconectate si erau accesibile circa 600 de locatii web. In conditiile create s-au multiplicat si diversificat serviciile electronice oferite utilizatorilor interconectati ceea ce a determinat ca in paralel sa apara si o explozie a aplicatiilor software care sa faciliteze, intr-o maniera cat mai simpla, accesul public. In domeniul programelor de navigare si acces la servicii anul 1996 marcheza declansarea unei competitii acerbe, marcata inclusiv de conflicte comerciale (ca de exemplu intre Netscape si Microsft in legatura cu practicile neconcurentiale practicate de cei din urma). In perioada respectiva Internetul depasise 12 milioane de gazde si 500.000 de locatii web (numite si site-uri) La inceputul mileniului trei se estimeaza ca Internetul are aproape 1 miliard de utilizatori existand peste 200 de milioane de gazde (host-uri). [art www.usnews.com]

2. Conectarea la nivel fizic

Conectarea mai multor sisteme intr-o retea care sa permita intercomunicarea implica existenta unui mediu de comunicatie adecvat si a unei interfete de conectare specifice mediului respectiv. 2.1. Canale de comunicatie Infrastructura de propgare a informatiei formeaza un canal de comunicatie. Un canal de comunicatie poate sa contina mai multe cai de comunicatie (de exemplu doua cai pentru comunicare bi-directionala). Infrastructurile de comuncatie principale utilizate in prezent sunt extrem de variate si folosesc o gama variata de solutii. Exemple de medii de comunicatie sunt urmatoarele: - conexiuni cablate - conexiuni radio, fara fir (wireless) - conexiuni pe fibra optica - conexiuni pe baza de radiatii infrarosii Conectarea cablata presupune existenta unui suport conductor (metalic) prin intermediul caruia valorile binare (biti) de informatie sunt vehiculati sub forma de semnale electrice, curent sau tensiune. Transmisiunile care folosesc unde radio permit accesul la mediul de comunicatie prin unde electromagnetice din diverse zone ale spectrului de frecvente, inclusiv din domeniul microundelor (433MHz; 2,4GHz - WiFi 802.11b/g, Bluetooth; 3,5GHz; 5GHz). Undele electromagnetice permit accesul in zone unde nu exista acoperire cablata folosind transmisiunile prin satelit dar si legaturi la distante reduse pentru a depasi inconvenientele firelor de legatura. Transmiterea bitilor de informatie se face prin modificarea particulara a parametrilor semnalului radio (amplitudine, frecventa, faza) prin procesul numit modulatie. Transmisiunile pe fibra optica se bazeaza pe proprietatea unui fascicul de lumina laser de a se propaga cu pierderi reduse printr-un mediu care permite reflectarea continua a acestei radiatii - o structura tubulara pe baza de siliciu, asemantoare sticlei - in scopul de a o "intoarce" mereu in mediul de propagare, indiferent de unghiul de incidenta. Practic

facscicolul sufera reflexii multiple la suprafata de separatie dintre materialul fibrei si mantaua inconjuratoare. Modificand intensitatea fasciculului se pot transmite la distanta biti de informatie. Datorita pierderilor reduse, utilizarea fibrei optice permite transmisiuni pe distante mari, de ordinul kilometrilor sau zecilor de kilometri, fara a fi necesara refacerea semnalului, pierderile fiind foarte reduse. Comunicatiile prin radiatii infrarosii au la baza principiul propagarii unei radiatii generate cu ajutorul unei diode luminiscente de infrarosu si receptionarea acesteia folosind un fotodetector care converteste radiatia din nou in semnal electric. Metoda este aceiasi ca si la telecomanda receptoarelor TV. Undele infrarosii au propritatea ca sufera reflexii pe mediile solide si deci nu este nevoie de o vizibilitatea directa absoluta intre emitator si receptor. Aceste tip de legatura este folsoit in comunicatiile de date pentru transmisiunile pe distante scurte (telefon mobil - computer, tastatura/mouse - computer, computere intre ele etc.) 2.2. Interfete de comunicatie Interfatele de comunicatie asigura tranferul informatiei binare catre mediul de comunicatie, de obicei intr-o maniera seriala (un bit dupa altul). Ele poarta numele generic de adaptoare de retea (module de retea, placi de retea sau NIC - engl. Network Interface Card) si difera in functie de tipul adapatrii pe care il asigura. In cazul utilzarii mediilor de comunicatie cablate, cele mai utilizate, adaptoarele asigura transferul informatiei preluate de pe magistralele de comunicatie ale sistemului care urmeaza a fi conectat, serializarea acesteia (cu exceptia transmisiunilor paralele folosite in special pentru conectarea imprimantelor la sistemele de calcul) si transformatrea bitilor de informatie respectivi in semnale electrice corespunzatoare. Adaptoarele de retea uzuale pot fi clasificte in functie de modul de conectare cu echipamentul de calcul, fiind in principiu disponibile pentru cele doua tipuri de magistrale existente intr-un sistem de tip PC, ISA si PCI. Catre mediul de comunicatie, adaptorul trebuie sa asigure conectarea corespunzatoare tipului de conductor folosit. 2.3. Medii de comunicatie Transmisia informatiei in mediile de teleprelucrare consta in transferul informatiilor, reprezentate codificat prin semnale binare, intre punctele terminale si calculatoare prin intermediul retelelor de telecomunicatie existente sau prin linii speciale de transmitere a acestora. Scopul acestei transmisiuni, prin care se asigura utilizarea de la distanta a resurselor calculatoarelor, este acela de a reproduce la calculatorul receptor semnale cu acelasi continut cu cele care au fost trimise. Dupa cum am spus informatiile sunt transmise de la un calculator la altul prin intermediul unei linii de transmisie, numita de obicei canal de telecomunicatie si care reprezinta totalitatea mijloacelor destinate transmiterii unui mesaj, fiind practic o cale de transmisiune electrica a datelor intre doua sau mai multe calculatoare, impreuna cu toate circuitele secundare de asigurare a nivelului energetic al semnalului. Astfel un canal este format din: linii telefonice, adaptoare, filtre, etc. Aceste medii de transmisie pot fi impartite in doua grupe: - medii ghidate: conductoare ohmice (cablul torsadat, cablul coaxial), fibrele optice; - medii neghidate: undele radio, laserul, radiatia infrarosie. 2.3.1. Medii ghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile ghidate de transmisie amintim: - cablu coaxial - cablu UTP (Unshielded Twisted Pair) - cablu STP (Shielded Twisted Pair) - cablu ScUTP (Screened UTP) sau FTP (Foiled Twisted Pair) - fibra optica multimod - fibra optica monomod

Acest tip de cablu reduce efectul de degradare a semnalului cauzat de EMI (Interferente Electromagnetice) sau RFI (Interferente al frecventelor Radio) deoarece buclele alaturate care iau nastere prin torsadare isi anuleaza reciproc semnalele induse de campurile electromagnetice din mediu. ce ofera o impedanta de 50 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 185 de metri. Fiecare din aceste opt conductoare este acoperit de un material izolator. Mai exista si varianta 10BASE5 Ethernet ce ofera o impedanta de 75 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 500 de metri. El a fost folosit initial ca mediu de transmisie specificat pentru Ethernet. De exemplu. Structura unui cablu coaxial Cablul UTP (cablu torsadat neecranat) este disponibil in diferite forme. pentru cablarea abonatilor. In prezent cablul coaxial este limitat de obicei la difuzarea semnalelor CATV (televiziune prin cablu) in banda larga. dimensiuni si grade. varianta 10BASE2 Ethernet utilizeaza RG-58.Cablu Coaxial. Fiecare fir este numit si conductor. Cablurile LAN standard utilizeaza patru perechi de fire. are doua conductoare concentrice. cele doua conductoare avand axa comuna. De exemplu. Unele din dezavantajele acestui cablu care au dus la inlocuirea aproape totala a acestuia sunt: fragilitatea structurii. usor de instalat el suportand . Conductoarele sunt utilizate in perechi. El este apoi invelit intr-un alt strat izolator de protectie mecanica. Acest tip de cablu are o impedanta de 100 de ohmi si o grosime de 0. fara repetoare. In standardul Etrhernet 10/100 BASE T aceasta se traduce printr-o viteza de transmitere a informatiei cu 10/100Mbps pe o distanta de 100 de metri. In standardul Ethernet 10/100Mbps numai 4 din cele 8 conductoare sunt folosite iar in standardul Ethernet 1000Mbps Gigabit toate cele 8 conductoare sunt folosite. Cablurile torsadate cu patru perechi au opt fire. Cea mai uzuala versiune a acestui tip de cablu este formata dintr-un singur fir de cupru. costul si dimensiunea cablului (grosime de 1 cm) si nu in ultimul rand necesitatea de a asigura in orice conditii adaptarea de impedanta. Fiecare pereche de conductoare este rasucita una in jurul alteia. proces denumit torsadare. Dimensiunea se refera la numarul de perechi grupate impreuna. nu suporta usoare curbari/indoiri puternice sau striviri. o pereche de conductoare ofera suport doar pentru transmisii iar cealalta pentru receptie. separate in grupuri de cata doua. izolat cu un material dielectric si protejat la exterior de un alt conductor cilindric. dar treptat a fost aproape complet inlocuit.43 de centimetri. ce poate fi solid sau intretesut. Avantajul cablului coaxial este ca ofera suport pentru comunicatii in banda de inalta frecventa pe distante relativ mari. Desi cablurile coaxiale arata la fel ele pot avea impedante (rezistenta conductorului in semnal) diferite estimate printr-o scala de grade radio (RG – radio grade). Unele din avantajele acestui cablu ar fi faptul ca este ieftin.

. Ca si cablu STP acesta trebuie impamantat la ambele capete pentru a putea functiona corect din punct de vedere al imunitatii la perturbatii. In prezent este cel mai utilizat mediu de transmisie in retelele LAN. mai greu de instalat si mai gros ca UTP-ul (aprox. Cablu STP (cablu tosadat ecranat) prezinta un strat suplimentar de folie conductoare in jurul firelor torsadate. in caz contrar este predispus la probleme mari de zgomot. Radiatia electromagnetica ecranata Acest tip de cablu are o impedanta de 150 de ohmi si este mai scump. Acesta situatie e ilustrata in figura urmatoare. Acest tip de cablu are si cateva dezavantaje cum ar fi faptul ca e suscebtibil la interferente electrice in comparatie cu alte tipuri de cabluri si faptul ca distanta de transmisie a informatiei este mai mica decat la alte tipuri de cabluri cum ar fi coaxialul de 75 de ohmi si fibra optica. Acest tip de cablu trebuie sa fie impamantat la ambele capete pentru a functiona corect.curbari si indoiri. Practic acest tip de cablu este UTP invelit intr-o folie de metal ce realizeaza ecranajul. Impedanta tipica pentru acest tip de cablu este de 100 sau 120 de ohmi. Cablu ScUTP este un model hibrid de cablu intre STP si UTP. Protectia la interferete electromagnetice este mai buna ca la UTP. ecranarea impedica si eliberarea radiatiei normale descrise in figura. Radiatia electromagnetica a semnalului este emanata pe directia normala de semnalele transmise printr-un fir de cupru si reprezinta un punct de referinta pentru intelegerea implicatiilor utilizarii cablurilor torsadate ecranate. 1cm). Scopul acestei proiectari a fost de a permite cablurilor torsadate sa functioneze in medii predispuse la EMI (Interferente Electromagnetice) si/sau RFI (Interferente al Frecventelor Radio). aceasta radiatie este reflectata in conductorul de cupru al cablului si poate produce auto-ghidarea semnalului. Radiatia electromagnetica normala Ecranarea cablului printr-o bariera metalica protejeaza semnalul impotriva radiatiilor care ar putea fi induse din mediul exterior. In schimb. Acest strat de ecranare se afla imediat sub invelisul extern. Inducerea radiatiilor externe participa la atenuarea si/sau distorsionarea semnalului. Din nefericire.

100/155/256 Mbps cu distante de pana la 100m).Pe piata astazi se gasesc Cat 3 (16 Mhz latime de banda. avem motive sa ne asteptatam la aceleasi performante. Cand este prea solicitata. aceasta categorie fiind de mijloc si s-a dovedit a fi neeconomica de aceea este foarte rar folosita. Figura de mai jos prezinta un cablu cu fibre optice. este aproape imposibil sa introducem zgomote in fibrele optice. Utilizarea lor in retelele LAN se limiteaza de obicei la conexiuni intre servere sau la realizarea de legaturi magistrale. prin urmare necesita un sistem optic de focalizare si o cale de transmisie optica destul de larga. dimensiuni si lungimi de unda. astfel ca si largimea de banda este limitata. Cat 4 putea oferi o latime de banda de 20Mhz. reunite in cabluri optice. De asemenea. Desi unele standarde furnizeaza indicatii pentru cabluri si/sau componentele acestora. EIA si multe alte organizatii. iar cablul care corespundea era identificat ca fiind de Categoria x sau Cat x unde x era numarul seriei de teste care a fost finalizata cu succes. Categoriile sunt definite prin functiile lor.Utilizarea cablurilor torsadate reprezinta un avantaj important legat de existenta unor categorii de performanta standardizate. ghidarea acestui fascicol se face prin intermediul fibrelor optice. O colaborare intre ANSI. cum ar fi terminatoarele. dar poate fi si un material plastic cu calitati optice superiore. Initial au existat cinci serii de test pentru a stabili categoriile de performanta pentru cablurile torsadate. cablurile torsadate sunt definite prin categorii de performanta (la nivelul parametriklor de comunicatie). Mediul optic este aproape intodeauna sticla (siliciu). nu printr-un standard fizic. Cat 1 si Cat 2 au fost perimate in 1995 datorita slabelor performante. LED-urile au o frecventa destul de joasa. Acestea erau numerotate de la 1 la 5. Transmisiunea optica multimod este comandata de catre un LED. Fibrele optice pot transporta frecventele superioare ale spectrului electromagnetic – adica lumina. Exista doua tipuri specifice de transmisiuni prin fibre optice: multimod si monomod. fibrele pot face parte din diferite clase de frecventa. Caracteristica esentiala a LED-urilor este . asigura standardele pentru cablare si chiar pentru componentele cablurilor. ceea ce va provoca oprirea semnalului optic. Fibrele optice vin intr-o aparenta infinitate de forme. Lipsa semnalelor electrice si a conductoarelor de cupru flexibile inseamna ca transmisiunile bazate pe fibre optice sunt relativ sigure. datorita gradului de standardizare la care s-a ajunsin industria telecomunicatiilor. Indiferent de producator. Toate tipurile de fibre sunt disponibile de obicei in grupuri de doua sau mai multe perechi. Spre deosebire de cablurile de cupru.5 microni care ofera suport pentru comunicatii multimod comandate de un LED (Light Emitting Diode – dioda emitatoare de lumina). Fibrele optice sunt utilizate in perechi: una pentru transmisie si alta pentru receptie. FCC. 10Mbps viteza pana la 100m) si Cat 5 (100 Mhz latime de banda. Atunci cand tranferul de informatie are loc utilizand ca semnal purtator de informatie o radiatie din spectru vizibil (laser). sticla se sparge sau se fisureaza. Acesta nu este o sursa de lumina foarte concentrata. nu toate potrivite pentru utilizarea intr-o retea LAN. Fibra optica tipica utilizata pentru o retea LAN este varietatea de sticla cu diametrul de 62. Diametrul fibrelor optice variaza de la 5 microni pana la dimensiuni ce sunt vizibile cu ochiul liber. De asemenea. Vedere a unui cablu cu fibre optice Axa centrala a cablului este ocupata de catre un mediu optic foarte pur care are capacitatea de a transporta in siguranta fascicule de lumina pe distante mari.

Ledurile nu pot sa concentreze strans razele de lumina. transmisiunile multimod sunt predispuse atenuarii. putine date. pentru ca sunt supuse la o serie de refelexii in pereti. Fibra monomod utilizeaza o dioda laser cu injectie (ILD – Injection Laser Diode). ci este reflectata de perete sub un unghi complementar. sa nu inceapa sa atinga peretii fibrei. Reflexia radiatiei optice intr-o fibra optica Aceste raze poarta in continuare acelasi semnal ca si raza ramasa aliniata cu axa centrala a sticlei. Prin urmare.000Km/s. transmisiunea axiala ajunge inaintea reflexiilor multiple ale aceluiasi semnal. De aceea. astfel incat. Laserele sunt binecunoscute pentru razele lor extrem de focalizate. dispersia face ca o parte din raza emisa de LED sa loveasca peretele interior al mediului de sticla. sau nici una. in timp ce lungimea mediului fizic ramane constanta. Tot constanta este si viteza luminii: 300. lumina nu trece in stratul de protectie. reusesc sa ajunga la destinatie. In consecinta. Dispersia luminii unui led intr-o fibra multimod Dupa a anumita distanta. Si aceste raze disperseaza. Fenomenul este ilustrat in figura de mai jos. O implicatie mai semnificativa a dispersiei multimodale este ca fotonii interactioneaza astfel cu alti fotoni. fluxul de date transmis ramane aliniat cu axa centrala a sticlei de-a lungul .dispersia. lumina e supusa dispersiei. Aceasta rata de dispersie impune limite maxime ale lungimii efective a fibrei optice comandate de LED. Aceasta reflexie plaseaza raza (razele) dispersata(e) pe o directie de coliziune cu portiunea de raza ramasa in calea de transmisie axiala. Zigzagul neincetat al razelor inseamna ca modurile multiple vor intersecta inevitabil axa centrala si vor intra in coliziune cu alte raze optice. Intr-un sistem de fibre optice monomod. dar aproape insesizabil pe distantele uzuale din domeniul retelelor de calculatoare. Caracteristicile sale de dispersie sunt suficient de moderate pentru ca razele. chiar la limitile exterioare ale domeniului lor. Prin urmare. dupa ce este transmisa. impactul are loc sub un unghi foarte mic. Multiplele limitari de performanta ale fibrelor optice multimod sunt echilibrate de calitatile lor si pretul mai scazut. este utilizat un laser pentru a comanda semnalul prin fibra de sticla. Dar. Cu alte cuvinte. Cand se intampla acest lucru. ele calatoresc pe o distanta mai mare si un timp mai indelungat raza axiala.

In ceea ce priveste transmisiunile laser. Laserele pot fi utilizate si pentru a interconecta retele bazate pe cablu.laser .3.unde radio . Aceasta tehnologie de transmisie fara fir. aflate la distante modeste. Mai multe statii se pot interconecta cu o unitate de acces care transmite si receptioneaza semnale laser in numele unui grup de statii.infrarosu Undele radio au o serie de proprietati care le confera avantaje importante de exploatare in transmisiunile de date. Desi infrarosul este o forma de lumina. este logic ca dispozitivele laser sa fie plasate aproape de plafon. acestea pot fi imaginate cel mai bine ca un sistem de fibre optice dar fara cablarea prin fibre optice.pot transporta date si pot trece prin obstacole solide . Fibrele optice monomod au in general un diametru intre 5 si 10 microni si un strat protector de 125 de microni. Acestea contin specificatiile pentru interconectarea dispozitivelor de retea cu mediul de transmisie. Ele ajung la destinatie in acelasi timp. Transmisia prin unde radio De la Pamânt pâna la un satelit geostationar sunt 36.permit acces in zone greu accesibile . Exista standarde de cablare corespunzatoare: TIA / EIA 568 A/ B.undele radio pot calatori atât prin aer cât si prin vid .costul implemenatrii infrastructurii de comunicare radio este ridicat . Pentru conectarea mediilor de transmisie la placile de retea se utilizeaza diferite tipuri de conectori (mufe). cat mai departe posibil de oameni. Aceasta pentru ca infrarosul este .intregului drum prin mediu. 2. el nu este limitat la transportul doar in raza vizuala. STP). Cand laserele sunt utilizate in acest mod. Pentru cablu coaxial se utilizeaza BNC (Bayonet Nut Connector) iar pentru cabluri torsadate se foloseste conector tip RJ-45 (UTP. in infrarosu.2. Printre aceste proprietati se pot evidentia urmatoarele: . opereaza intre partea vizibila a spectrului electromagnetic si microunde. adica aproximativ 600 milisecunde de la un punct al suprafetei terstre in altul. Medii neghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile neghidate de transmisie putem evidentia: .datorita distantelor mari parcurse de semnale in procesul de propagare apar fenomene importante de intarziere. In transmisunile de date neghidate un loc important ocupa transmisiunile folosind radiatia infrarosie.sunt utilizate pentru transmisii terestre cât si pentru transmisii prin satelit .000 km si ca urmare apar întârzieri de ordinul a 300 milisecunde intr-un singur sens.

Acest semnal este caracterizat prin trei parametri: . Tehnologia in infrarosu direct este utilizata de majoritatea dispozitivelor electronice casnice controlate prin telecomanda. reprezinta energia nedorita. Proiectorul focalizeaza lumina pe o singura directie. acestea trebuie sa fie in prealabil convertite din semnale binare in semnale analogice. apoi la capatul unde are loc receptia din semnale analogice in semnale digitale la receptor. .prezinta proprietati specifice radiatiilor luminoase dar si microundelor. modul de conectare la sistem. poate fi reflectat de acestea.faza. dar acestea sunt foarte scumpe si sunt utilizate numai pentru a construi retele private in interiorul unei firme. Infrarosu direct este analog razei unui proiector. .amplitudine. Modemurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: viteza. caracteristicile de apel.zgomotul. in timp ce sursa multidirectionala difuzeaza lumina in toate directiile.atenuarea. Acelasi concept se aplica si unei retele LAN in infrarosu direct.distorsiunea de intarziere. etc. Modemul realizeaza.frecventa. iar cel difuz poate fi asemanat cu o sursa de lumina care emite in toate directiile. . Acesti factori care afecteaza transmisiile sunt: . procesul de modulare . Au luat nastere doua tehnologii in infrarosu: difuz si direct. Atunci cand un calculator doreste sa transmita informatii pe o linie telefonica. Un caz particular de transmisiuni ghidate il reprezinta comunicatiile de date prin retelele telefonice. . in principal. Modul de interconectare a modemurilor. este determinata de faptul ca diferite componente spectrale (Fourier) se propaga cu diferite viteze. Chiar daca nu poate penetra solide opace. Echipamentul care realizeaza aceste transformari se numeste modem echipamentul care accepta un sir serial de biti la intrare si produce un purtator modulat la iesire (sau vice-versa). pricinuita de obicei de perturbatiile care apar pe parcursul transmisiunii. provenita din alte surse decat emitatorul. reprezinta pierderea in energie in timpul propagarii semnalului .demodulare a semnalului purtator. In toate cazurile transmisia informatiei prin aceste canale de telecomunicatie nu se poate face fara o oarecare degradare a informatiei. Acesta este inserat intre calculator (digital) si sistemul telefonic (analogic) Pentru liniile inchiriate este posibila utilizarea semnalului digital da la un capat la altul.

200 bauds.4800 bauds. . a semnalului modulator (a mesajului) din semnalul modulat receptionat.modulatie de amplitudine (AM). si se modifica amplitudinea. Demodulatia este procedeul de extragere. caz in care frecventa oscilatiilor este constanta.transmisia in banda de baza.canale vocale. se exprima prin largimea benzii de frecventa transmisa. . cu banda de frecventa 300 . viteza de transmisie 45 . amplitudinea oscilatiilor ramane constanta si se modifica frecventa.canalele banda larga. Baud . Transmiterea semnalului codat prin canalul de comunicatie se poate efectua utilizand cele doua tehnici: . cu o largime de banda superioara celei vocale. la receptie. Prin frecventa de lucru se intelege frecventa semnalului purtator nemodulat. . . si o largime de banda de 3100 Hz. dar are loc un u salt in faza.ul este unitatea de masura pentru viteza de modulatie si . In sistemele de teleprelucrare. evaluata in bauds.modulatie da faza (PM).banda de frecventa. cuprinsa intre banda de frecventa a canalului de transmisiune utilizat.In functie de acesti parametri vom avea trei tipuri de modulatie: . . Semnal analogic unidirectional Canalele de transmisiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: .transmisia in banda larga.canale subvocale. caz in care se folosesc semnale analogice intr-un domeniu de frecvente. caz in care se folosesc semnale digitale pe o singura frecventa Semnal digital bidirectional . la care unul din parametrii caracteristici este modificat in concordanta cu valoarea semnalului modulator ce reprezinta mesajul de transmis. viteza de transmisie 19200 .modulatie de frecventa (FM). iar viteza de transmisie 600 . amplitudinea si frecventa raman constante. cu o largime de banda inferioara celei vocale (< 3000 Hz).viteaza de transmisie a datelor binare printr-un canal de comunicatie se exprima prin viteza de modulatie (numarul de momente emise pe secunda) corespunzatoare semnalului transmis.500000 bauds.3400 Hz. sau prin frecventele limita extreme ale semnalelor ce se pot transmite prin canal. Modulatia este procedeul de transmisiune a unui semnal purtator. din punctul de vedere al benzii de frecventa canalele de transmisiune se clasifica in: . insa mai mica de 48kHz.

circuitele telefonice din retelele cu comutatie (manuala sau automata). si altele sunt in asteptare. .duplex. si un bit de sfarsit . este specifica sistemului telefonic. . . Metodele de acces previn accesul simultan pe cablu. la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri simultan. echipamentele emitatoare si receptoare nu sunt in faza (nu sunt sincronizate in timp).la punct).simplex. semiduplex si duplex). este necesara utilizarea unor semnale de separare. fiecare caracter este insotit de un bit de inceput . ci la momente diferite de timp prin alternarea sensurilor.precizia de transmisie (coeficient mediu de erori sau frecventa erorilor) reprezinta numarul mediu de elemente (bits) sau caractere la care s-a produs o eroare datorata perturbatiilor din canal.comutare de circuite. Aceasta tehnica se mai numeste memoreaza si transmite. dar nu simultan. in acest mod de transmisie.numit "START". Setul de reguli care definesc modul in care un calculator plaseaza si preia date pe/de pe legatura de retea poarta numele de metoda de acces. Am vazut ca la un moment dat unul sau mai multe statii transmit date. in care caz se spune ca avem o comunicare simplex. conform codului utilizat). In cazul transmisiei de date binare baud . Exista mai multe metode de .modul de transmisie asincron ("start-stop") este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este independent de durata semnalului elementar. permitand astfel o utilizare mai eficienta a capacitatii liniilor de telecomunicatie Inainte de a trece mai departe mai trebuie adaugat faptul ca in prezent se cunosc doua tehnici de comutare: . In afara modurilor de transmisie prezentate (simplex.circuitele telefonice inchiriate (pentru transmisiuni de tip punct . Deoarece.ul corespunde unui bit / s.semiduplex.numit "STOP". fie de la receptor la emitator. In acest caz legatura se stabileste prin intermediul centralelor de comutatie in urma apelarii de catre statia abonata a numarului statiei chemate. Astfel. cand vom avea o comunicare semiduplex. . .modul de transmisie sincron este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este intotdeauna un multiplu intreg al duratei semnalului elementar. la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri.comutare de pachete. Din acest punct de vedere. exista trei tipuri de canale de transmisie: . inainte ca datele sa poata fi transmise. este fie de la emitator la receptor. In acest caz avem o legatura permanenta intre utilizator si celelalte sisteme din retea. La folosirea retelelor telefonice pentru transmisia datelor se face distinctie intre : . Modul (sensul) de transmisie. . prezinta interes si urmatoarele moduri de transmisie: .reprezinta rapiditatea de modulatie corespunzatoare unui moment emis pe secunda de sursa de informatie (numarul de variatii pe secunda). Acest mod de transmisie elimina utilizarea pentru fiecare caracter a semnalelor de separare. deci 1 baud = 1 bit / s. avem o comunicare duplex integral. O proprietate importanta a comutarii de circuite este necesitatea de a stabili o cale de la un capat la celalalt. pentru indicarea inceputului si sfarsitului fiecarui caracter (caracterul este format dintr-un bloc de k biti. in acest caz nu se stabileste de la inceput o cale intre apelant si apelat. la care informatiile se transmit numai intr-un singur sens.

si sa ceara o noua transmisie fara a identifica insa eroarea. .metoda cu prioritate la cerere. Cele doua tipuri de coduri utilizate in teletransmisia datelor sunt: . sunt acele coduri care includ si o informatie redundanta pentru a permite receptorului sa constate daca a aparut o eroare.metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si a coliziunii CSMA/CD (Carrier .metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si evitarea coliziunii CSMA / CA (Carrier .acces: . .coduri corectoare de erori.Sense Multiple Access with Collision Avoidance). Aceasta este necesara in special datorita erorilor care pot sa apara pe parcursul transmisiei.coduri detectoare de erori.metoda prin transferul jetonului (token passing). O alta problema care apare in transmisia informatiilor este cea a codificarii informatiei. . . .Sense Multiple Access / Collision Detection). si daca s-a produs o eroare sa o depisteze si sa ceara o noua transmisie sau sa aplice un algoritm de corectie. sunt codurile care pe langa fiecare bloc de date trimis includ si o informatie redundanta (un sir de biti sau caractere de control) care ajuta receptorul sa poata deduce caracterul care a fost trimis.

. Dupa scara la care opereaza reteaua (distanta). . Dupa topologie: .3. . Mesajul (numit pachet) poate fi adresat unui singur calculator.retele tip stea (star). Clasificarea retelelor In functie de criteriul de clasificare care se are in vedere exista mai multe tipuri de retele de calculatoare. tuturor calculatoarelor din retea (acest mod de operare se numeste difuzare) sau la un subset de calculatoare (acest mod de .retele metropolitane MAN. Dupa tipul sistemului de operare utilizat: . .retele combinate. Retele cu difuzare (broadcast) sunt acele retele care au un singur canal de comunicatie care este partajat (este accesibil) pentru toate calculatoarele din retea.retele peer-to-peer. .retele cu difuzare (broadcast). Criteriile cele mai des utilizate in clasificarea retelelor sunt: Dupa tehnologia de transmisie: .retele de arie intinsa WAN.retele punct-la-punct. . .1.retele bazate pe server. .retele locale LAN.retele tip magistrala (bus).Tipuri de retele 3. In continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale fiecarui tip de retea. .retele tip inel (ring) si retele de tip mesh .Internet-ul.

In aceasta retea calculatoarele se numesc gazde (in literatura de specialitate se mai utilizeaza si urmatorii termeni: host sau sistem final). inel. Pentru a ajunge de la calculatorul sursa la calculatorul destinatie.Metropolitan Area Network . Acest mod transmitere este caracteristic retelelor LAN.marime: LAN . O retea MAN contine numai un cablu sau doua. Aceste retele functioneaza. Retele MAN . Doua retele LAN tipice.topologie: LAN . In general retelele mai mici (locale) tind sa utilizeze difuzarea. de pana la sute de Mb/s. .reprezinta o extensie a retelelor LAN si utilizeaza in mod normal tehnologii similare cu acestea. in timp ce retelele mai mari sunt de obicei punct .urile au in general dimensiuni mici iar timpul de transmisie este limitat si cunoscut dinainte. la nivel de oras. de diferite lungimi. fara sa contina elemente de comutare care dirijeaza pachetele pe una dintre cele cateva posibile linii de iesire. etc.tehnologia de transmisie consta dintr-un singur cablu la care sunt conectate toate calculatoarele (de aici vine numele de difuzare). .deseori o tara sau un continent intreg. In figura urmatoare sunt reprezentate doua astfel de retele: cu topologie magistrala si inel.MAN-urile sunt implementate cu ajutorul unei magistrale duale numite DQDB (Dual Queue) asa cum se vede in figura de mai jos. Aceste retele functioneaza la viteze cuprinse intre 10 si 100 Mb/s.sunt in general retele private localizate intr-o singura camera.Wide Area Network .sunt acele retele care acopera o arie geografica intinsa . magistrala si inel.operare se numeste trimitere multipla).urile pot utiliza diferite topologii: magistrala.urile mai pot functiona si la viteze mai mari. Aceste retele pot fi atat private cat si publice. cladire sau intr-un campus de cel mult cativa kilometri.punct. un pachet s-ar putea sa fie nevoit sa treaca prin unul sau mai multe calculatoare intermediare. Principiul DQDB Retele WAN . in general. Un aspect important al acestui tip de retea este prezenta unui mediu de difuzare la care sunt atasate toate calculatoarele. Retele punct la punct sunt acele retele care dispun de numeroase conexiuni intre perechi de calculatoare individuale. LAN . etc.Local Area Network . Deseori sunt posibile trasee multiple.la . Aceste retele sunt caracterizate prin: . Retele LAN . .

Fiecare calculator este in general conectat (face parte) la un LAN in care exista un ruter. Unitatea de baza pentru masurarea timpului este secunda. atunci ele trebuie sa apeleze la un ruter intermediar. folosite pentru a conecta doua sau mai multe linii de transmisie. doresc sa comunice. Latimea de banda reprezinta numarul maxim si teoretic de biti care pot fi transferati într-o secunda.743 Mbps Aprox. ISP mari Latime de banda 56 Kbps 128 Kbps 56 Kbps – 1. astfel putem intalni diferiti termeni pentru desemnarea acestora ca: noduri de comutare a pachetelor.ISDN (Integrated Services Digital Network) . Ea este limitata (datorita legilor fizicii si nivelului tehnologiei la un moment dat).DSL (Digital Subscriber Line) .ATM (Asincronous Transfer Modem) . E – în Europa) Terminologia utilizata în transmisia de date apaeleaza deseori la termenul de latime de banda (Bandwidth). Termenul generic pentru aceste calculatoare de comutare este router. Sarcina subretelei este sa transmita mesajele de la gazda la gazda. Nu exista o terminologie standard pentru denumirea acestor elemente de comutare. scoli Institutii medii Institutii medii Institutii mari Institutii mari Companii de telefonie. Subreteaua este formata din: . 2 Mbps 44. Gruparea tehnologiilor dupa vitezele de transmisie Tip serviciu / tehnologie Modem ISDN Frame Relay T1 E1 T3 E3 STS – 3(OC-3) Utilizare tipica Individual Individual. .Frame Relay . comutatoare de date.modem . T3. E3 ( T – în SUA. Daca doua ruter-e. 1 bps = unitatea fundamentala de masura a latimii de banda 1 Kbps = 10E3 bps 1 Mbps = 10E6 bps 1 Gbps = 10E9 bps Latimea de banda poate fi asemuita cu grosimea unei tevi sau cu numarul de benzi de circulatie de pe o autostrada. Bandwidth este o masura pentru cantitatea de informatie care poate "curge" dintr-un loc în altul într-o perioada de timp. SOHO Institutii mici.5 Mbps 1.T1. care are rolul de a transporta bitii intre calculatoare. 32 Mbps 155.linii de transmisie. fiecare din ele legand doua ruter-e. Reteaua contine numeroase cabluri sau linii de comunicatie. Câteva din tehnologiile de comunicatie utilizate în retelele WAN includ urmatoarele: . sisteme intermediare.Gazdele sunt conectate intre ele printr-o subretea de comunicatie. calculatoare specializate.elemente de comutare. canale sau trunchiuri.544 Mbps Aprox. deci cantitatea de informatie transferata într-o perioada specifica de timp este bps (biti pe secunda).251 Mbps . prin intermediul caruia se face legatura intre doua retele diferite. care nu sunt legate intre ele. numite circuite. E1. numita pe scurt subretea.

. conduce la pierderea datelor transmise. frecventa coliziunilor creste. Printre cele mai importante caracteristici sunt cele descrise mai jos. utilizat pentru a opri reflectarea semnalului. Daca o statie nu are de transmis date. . Topologia unei retele poate determina si modul de comunicare al calculatoarelor in retea in acest caz numindu-se toplologie logica . Aparitia coliziunilor face ca informatia sa nu mai fie utilizabila fiind necesare tehnici de refacere a procedurii de transfer (retransmisie). În cazul unei retele mici. Comunicatia tip magistrala presupune intelegerea urmatoarelor concepte: . va retransmite imediat jetonul urmatoarei statii. cele mai utilizate. Topologii diferite implica metode de comunicatie diferite. milioane de biti pe secunda. De asemenea. adica calculatoarele nu actioneaza pentru transmiterea datelor de la un calculator la altul. cablurilor si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua caz in care se numeste topologie fizica. traseul cablului. . Atunci cand se alege topologia unei retele un criteriu foarte important care se are in vedere este cel al performantei retelei. când o statie intra în posesia jetonului ea are dreptul sa transmita date. Impulsul electric generat de o coliziune. etc. unde fiecare host transmite. deci se refera la configuratia spatiala a retelei. Daca mai multe statii încearca sa emita simultan. Dupa ce termina de transmis datele va trimite jetonul catre urmatoarea statie. din care doar cateva sunt larg raspandite: linie sau magistrala. iar toate aceste aspecte au o mare influenta in retea. In domeniul retelelor locale sunt posibile mai multe topologii. Tehnologia utilizata în retele Ethernet permite unui singur pachet sa acceseze mediul de transmisie la un moment dat.2.3. Topologia magistrala (bus sau liniara) .reflectarea semnalului. fiind nevoie de retransmiterea datelor. inel si stea. În LAN-urile Ethernet. Toate mediile de comunicatie partajate de mai multe statii sunt domenii de coliziune. . Atunci cand doua statii iau initiativa de a transmite simultan in aceiasi retea in acelasi timp apare fenomenul de coliziune. se poate gasi un sistem de evitare a coliziunilor. datele respective se pierd. numit trunchi care conecteaza toate calculatoarele din retea pe o singura linie.terminatorul.este cea mai simpla si mai uzuala metoda de conectare a calculatoarelor in retea. Topologii de retea Prin topologie se intelege dispunerea fizica in teren a calculatoarelor. topologia logica utilizeaza tehnica broadcast: datele transmise de un host sunt receptionate de toate celelalte statii conectate la mediul de transmisie. la modul de interconectare si ordinea existenta intre componentele retelei. Zona dintr-o retea de unde provine un pachet si unde pot apare coliziuni se numeste domeniu de coliziune.transmisia semnalului: la un moment dat numai un singur calculator poate transmite mesaje. topologia unei retele implica o serie de conditii: tipul cablului utilizat. În contrast cu aceasta tehnica este tehnologia token-passing (pasarea jetonului) – prin retea circula un jeton electronic. Magistrala presupune un singur cablu. Pentru retele mari.este o topologie pasiva.

Acesta are si rolul de a amplifica semnalul inainte de a-l transmite mai departe.daca nodul central (hub . Orice comunicatie intre doua calculatoare va trece prin acest nod central.ul) se defecteaza. Prelungirea unei retele prin repetor .informatiile emise de un calculator sunt receptionate de toate celelalte calculatoare.Topologia magistrala . Topologia stea (star) are specific faptul ca toate calculatoarele sunt conectate la un nod central care joaca un rol particular in functionarea retelei.retelele mari necesita o lungime de cablu mare. care se comporta ca un comutator fata de ansamblul retelei. Printre caracteristicile mai importante amintim: .costul redus al suportului si al dispozitivelor de cuplare.aceste retele ofera resurse si administratie centralizate.daca un calculator se defecteaza. . . . el nu afecteaza restul retelei.cablul din aceasta topologie poate fi prelungit prin una din urmatoarele metode: o componenta numita conector tubular (BNC) sau un dispozitiv numit repetor utilizat pentru a conecta doua segmente de magistrala. cade intreaga retea. . . Cea mai cunoscuta topologie bus este Ethernet. . . .calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala numita concentrator (hub .reprezinta o conexiune multipunct .facilitati de reconfigurare (toate calculatoarele conectate au drepturi egale).calculatoarele nu pot comunica direct intre ele ci numai prin intermediul concentratorului. cu conditia ca placa de retea a calculatorului respectiv sa nu induca o neadaptare de impedanta in linia de comunicatie.Host Unit Broadcast).

.daca un calculator sau cablul care il conecteaza la hub se defecteaza. doua cate doua. . .transferul informatiei se face punct la punct dar.conecteaza calculatoarele printr-un cablu in forma de bucla (nu exista capete libere). . este posibil si un transfer multipunct.ring de la IBM. . cu ultimele tipuri de comutatoare. Dintre caracteristicile mai importante se pot evidentia cateva: . Topologia inel Cea mai cunoscuta topologie inel este Token . aplicatii de comunicatie spatiala. intercomunicatii militare. Topologia stea Topologia inel (ring) este definita printr-o configuratie in care toate calculatoarele sunt legate succesiv intre ele. se utilizeaza o astfel de toplologie atunci cand se impune o comunicatie foarte sigura cum ar fi sistemele de control ale centralelor nucleare. Fiecare host comunica cu toate celelalte. In afara topologiilor fundamentale prezentate exista si alte arhitecturi. Topologia Mesh este numita si topologie completa.transmiterea datelor se face prin metoda jetonului (token passing).defectarea unui calculator afecteaza intreaga retea.este o topologie activa . . daca acesta ii este destinat il copiaza. amplificand semnalul si transmitandu-l mai departe.mesajul transmis de catre calculatorul sursa este retras din bucla de catre acelasi calculator atunci cand ii va reveni la origine dupa parcurgerea buclei. ultimul calculator fiind conectat cu primul. numai calculatorul respectiv este in imposibilitatea de a transmite sau receptiona date in retea.este acea topologie in care calculatoarele regenereaza semnalul si transfera datele in retea iar fiecare calculator functioneaza ca un repetor. .poate utiliza in mare parte cablajul telefonic vechi existent intr-o societate..

stea. Deosebirea consta in modul de conectare a concentratoarelor: in topologia magistrala . este asemanatoare topologiei magistrala .stea Topologia inel-stea (ierarhica) . acest lucru nu va afecta buna functionare a retelei.topologia magistrala-stea: exista mai multe retele cu topologie stea. Topologie magistrala . iar in topologia inel .Topologie Mesh In practica se intalnesc de multe ori tehnologii compuse obtinute prin combinatii ale unor tehnologii fundamentale. toate calculatoarele conectate la el vor fi incapabile sa mai comunice cu restul retelei.topologia inel-stea (ierarhica). dar daca se defecteaza un concentrator (hub). Daca un calculator se defecteaza.stea sunt conectate printr-un concentrator principal. conectate prin intermediul unor trunchiuri liniare de tip magistrala. . .stea ele sunt conectate prin trunchiuri lineare de magistrala.

când sunt folosite conectoare Ethernet în T. Echipamenete de interconectare si dirijare a traficului Module de interfaŃă cu reŃeaua cum ar fi NIC (Network Interface Card) este o placă instalată în PC şi suportă funcŃii de partajare a mediului fizic şi de sincronizare. Transceiver-ul asigură funcŃii de administrare cu flexibilitate sporită în configurarea lanurilor cu medii multiple de lucru. ce transmite şi recepŃionează semnal între NIC-ul din PC şi mediul fizic utilizat. Functionarea lor se bazeaza pe existenta unui element de procesare a informatiei care are capacitatea de a identifica sursa si destinatia fiecarui pachet de date. Pot fi privite ca un nod de interconecatre transparenta a sistemelor. ataşat direct conectorului BNC al unui NIC. Aceasta tabele ofera posibilitatea de identificare rapida a localizarii unei statii in scopul stabilirii unei sesiuni de comunicare doar intre o sursa si o destinatie fara implicarea celorlalate hosturi (care eventual pot sa initiaze alte legaturi). Acestea se numesc switch-uri. de la 8 la sute de noduri.4. Hub-urile realizează conexiuni prin cabluri ecranate şi neecranate pe fire torsadate. Un caz particular il constituie hub-urile capabile sa citeasca si sa interpreteze informatiile pe care le vehiculeaza. Cei mai mari producători de hab-uri sunt: Cabletron Systems. mutarea şi eventuala extindere a reŃelei. sau utilizat pentru a permite conectarea la un alt mediu decât cel normal utilizat (Ex. Transceiver-e (receptor-transmiŃător) este un echipament. suportând în mod tipic. De multe ori in terminologia curenta se folseste tot termenul generic de hub. Pe aceasta baza switchul isi defineste in mod dinamic o tabela de alocare a porturilor identificand clientii (hosturile) pe baza adresei lor fizice (adresa MAC. Hub-urile oferă administratorului de reŃea un punct de control pentru cablajele aferente computerelor. Un switch reduce astfel domeniul de coliziune. Totusi un hub asigura interconectarea sistemelor fara a analiza informatia vehiculata si fara a identifica porturile (el transmite tuturor porturilor ceea ce receptioneaza pe unul din ele la un moment dat).1.: un modul de interfaŃă reŃea ce necesită un cablu coaxial gros poate comunica cu o reŃea Ethernet pe fire torsadate utilizând un transceiver). . fibre optice şi cabluri coaxiale subŃiri şi groase. specifica fiecarei interfete de retea). ceea ce facilitează monitorizarea. oferind posibilitatea monitorizării reŃelei de la distanŃă cu ajutorul software-ului de administrare a reŃelei. Echipamente de retea 4.

debit de informaŃie mărit. • capacitatea de a administra reŃeaua. diversitate de interfeŃe. ce fac legături segment–la-segment. etc. prin aceasta limitându-se numărul de utilizatori suportaŃi de mediul fizic. 9. 4. etc. • operarea ca server de terminal. Hub-urile se clasifică în: • hub-uri Ethernet cu configuraŃie fixă. • posibilitatea de a acŃiona ca gateway-uri de Ethernet. modulară şi multislot. tabelă de adresare mai mare. bridge-uri “sursă” utilizate în LAN-uri de tip token-ring.). 3. nivele de dirijare (brouter-e) utilizate pentru protocoale de interreŃea corespunzătoare nivelelor de date cât şi pentru alte standarde internaŃionale. criptarea pachetelor de date. care nu cer utilizatorului să specifice calea către destinaŃie şi a cărui tabelă de adresare poate fi actualizată. • hab-uri pentru LAN-uri necablate. 8. pentru interconectarea backbone-urilor pentru a preveni gâtuirea de trafic (bootleneck). gateway SNA. natura limitată a extensiei. 2. echilibrarea încărcării. . Bridge-uri (punŃi) sunt echipate care conectează două sau mai multe LAN-uri la nivel MAC (subnivel de nivel 2 al stivei de protocoale OSI) al LAN-ului. • platforme de aplicaŃii: procesoare RISC cu discuri de Gbytes (file servere. Avantajul bridge-urilor constă în faptul că faŃă de routere oferă posibilitatea divizării reŃelei în segmente logice mai mici pentru a uşura administrarea şi refac semnale electrice astfel încât zgomotul să nu se propage în reŃea. Noile facilităŃi oferite in prezent de un hub includ: • procesarea semnalelor de alarmă. 6. 3. • lărgimea de bandă de frecvenŃă dedicate unei staŃii. Repetoare.. 2. pentru a determina dacă o problemă poate fi rezolvată fără a fi necesară anunŃarea administratorului reŃelei. 2. • hub-uri multifuncŃie şi mixte. redundanŃă şi suport pentru capabilităŃi de administrare reŃea (ce include şi protocoale standard). 7. iar ultimele modele de hab-uri sunt dotate cu interfeŃe ATM. 4. realizându-se până în prezent 4 generaŃii de hab-uri. Un bridge opereaza la nivelul adreselor MAC. • suport de bridge (punte) între FDDI şi token ring. 5. • pornirea automată a reŃelei şi oprirea sa la momente specificate de timp.SynOptics. filtrare de cadru complexă. Bridge-ul este necesar in punctul de interconecatre a doua retele care folosesc medii de comunicatie diferite. care permit LAN-urilor să partajeze unul şi acelaşi bridge. reŃeaua rămâne o singură reŃea la nivel logic. • funcŃii de securitate (limitarea accesului prin parole la porturi. • gateway-uri (porŃi). Repetorul extinde un singur segment din LAN pentru a acomoda utilizatorii adiŃionali acre au 3 tipuri de limitări: 1. legate în cascade multiple. datorită amplificării zgomotului împreună cu semnalul. bridge-uri “transparente” utilizate în Ethernet. • posibilitatea de comutare port cu port. print servere) integrate în locaŃii de hab-uri protejate fizic cu funcŃii tipice de dirijare. multiport. Pentru mărirea performanŃelor s-au adus o serie de îmbunătăŃiri bridge-urilor: 1. 3. Sunt echipamente care amplifică semnalele pentru a mări distanŃa fizică pe care poate acŃiona un LAN. 3Com şi Ungermman-Bass. Email. Tipuri de bridge-uri: 1.

: IBM SNA cu DECnet). . FaŃă de bridge-uri dezavantajele router-elor includ reducerea ratei de filtrare a pachetelor şi preŃul mai mare. de imprimare. a căror funcŃie de bază este cea de interfaŃă cu reŃeaua publică.6 la 38. cărora le sunt alocate diferite sarcini (1asks\ echipat cu multiple porturi pentru ataşarea perifericelor.2.Actualizarea tabelei de adresare pentru bridge-urile “transparente” se realizează prin două metode: . Accesul la mare distanŃă la reŃelele de date regionale. Fiecare bridge din reŃea trebuie să menŃină o tabelă cu intrări pentru toŃi utilizatorii activi. . Ultimele tipuri de bridge-uri sunt proiectate să suporte FDDI şi utilizează canale necablate (wireless) pentru interconectări bridge-la-bridge. Superserverul este serverul ce încorporează multiple procesoare (de obicei un număr de 8). transferuri de fişiere. realizată cu ajutorul unui modem pentru servicii analogice şi cu module speciale pentru servicii digitale. internaŃionale se realizează utilizând gateway-uri (porŃi de comunicaŃie rezidente în LAN-uri. (ex. din care serverele de fişiere necesită un hard-disk de mare şi foarte mare capacitate. .de învechire (aging techiques) pentru a elimina intrările din tabelă ce nu au avut trafic de o anumită perioadă de timp. Sunt echipamente de dirijare (routing) a traficului de date. naŃionale.). Ele opereaza la nivelul adreselor IP.metoda dinamică prin care bridge-ul construieşte propria tabelă de adrese prin "observarea" traficului. Putem spune ca un server in acceptiunea cea mai generala este un sistem care ofera servici de retea.de inundare(flooding techniques} care are un impact negativ asupra performanŃelor generale ale bridge-ului. Ca si bridge-urile ruterele au cel putin doua interfete de retea pentru a interconecta retele. viteza de transmisie fiind afectată de translaŃia completă a unităŃilor de date recepŃionate dintr-un protocol în altul complet diferit. baze de date cu acces public. Router-ele operează cu un protocol WAN specific sau cu protocoale multiple pentru interconectarea LAN-urilor. suportând viteze de transmisie situate m gama 9. asigurând controlul fluxului pentru pachetele de date recepŃionate din LAN. fiind utilizate ca servere de baze de date cât şi ca servere de aplicaŃii ce suportă multiprocesarea şi spaŃiu pe disc de Gbytes. iar administratorul reŃelei poate selecta un router separat pentru fiecare protocol sau un router capabil să recunoască mai multe protocoale. servicii fax. Integrarea funcŃiilor de bridge. Servere de comunicaŃie asigură o varietate de funcŃii de comunicaŃie: E-mail.4 Kb/s sau chiar mai mult (cu compresie). dar datorită limitărilor dimensiunii tabelei acesta utilizează două tehnici. Modem-ul este echipamentul ce permite unui semnal digital să fie transmis printr-un mediu de transmisie analogic. . Echipamente pentru servicii de date Serverul este un microcomputer ataşat LAN-ului asigurând funcŃii specifice cum ar fi: stocarea fişierelor pe disc. router şi hub este realizată prin încărcarea software-ului specific platformelor hardware disponibile sau prin adăugarea unui modul de bridge sau router unui hub pentru cablaje (wiring hub). 4. Sunt echipamente utilizate pentru interconectarea LAN-urilor ce utilizează protocoale complet diferite la toate nivelele de comunicaŃie.metoda statică prin care administratorul LAN specifică dacă un cadru de date pentru o anumită destinaŃie necesită a fi dirijat la un alt LAN. Gateway-uri (porŃi). ce realizează conexiuni la nivel arhitectural superior faŃă de bridge-uri. Routere. servicii de comunicaŃii cu alte entităŃi din LAN.

Modem-pool este un echipament de comunicaŃie cu facilităŃi multiport şi multipunct ce elimină nevoia de modemuri separate la nivelul utilizatorului. care nu necesită modem. primul servit". Frame Relay. • auto-diagnoză. Mai nou există servicii digitale: ISDN.42 bis suportă compresia de date.Unele modem-uri au facilităŃi cum ar fi: • repetarea automată a apelului (auto-dial). . SMDS şi dirijarea de celule de date (cell relay). • modem-urile bazate pe standardul CCITT V. • răspuns automat la apel (auto-answer). Tl comutat. sau poate fi o colecŃie de modem-uri localizate central (montate sau nu într-un rack) oferind utilizatorilor LAN posibilitatea de a accesa de la distanŃă printr-o metodă de tipul "primul venit. Tl.

Ca si Telenet. SSH. parametri de comunicatie. Utilizarea unei aplicatii de conectare inseamna de fapt a delega procedura si drepturile de acces unui program care negociaza si stabileste parametrii unei legaturi pentru un serviciu specific (posta electronica. host name) sau numeric (adresa IP): >telnet 192. Term90. Procedura de conectare securizata este reunita in pachetul de module SSH (Secure Shell). in format literar (nume gazda. Aceste moduri de comnectare sunt discutate in conjunctie cu serviciul pe care il gestioneaza si vor fi abordate in acest context. Conectarea directa presupune o maniera de dialog cu serverul in care clientul transmite comenzi si primeste raspunsuri la acestea. engl. a carui interfata utilzator este prezentata in figura urmatoare. . El permite o conexiune sigura. tiparire). transfer de fisiere.0.168.5.1. numite comenzi tip telnet (dupa numele protocolului cu acelasi nume).1 Pe baza comenzilor tip telnet si prin adugare de functionalitati suplimentare (moduri de afisare. Una din aplicatiile care permit conectarea la distanta folosind telnet. ssh dar si alte metode este Putty. cu specificarea adresei destinatie. furnizor de servicii de date) se poate face in mod direct sau prin intermedierea unei aplicatii (conectare indirecta). NetTerm. Multe din aceste aplicatii ofera si facilitati de conectare folosind criptarea caracterelor transferate pe baza de cheie numerica stocata local. Marea majoritate a sistemelor de operare accepta astfel de comenzi. Conectarea la server Conectarea la un server (prin definitie. intre client si serverul SSH si o metoda securizata de identificare unica a clientului. Servicii de retea 5. criptata. memorarea setarilor pentru conexiuni) au aparut aplicatii dedicate pentru conectare la distanta: Putty. SSH permite logarea la distanta si executarea comenzilor pe masina distanta.

succesiunile de caractere tastate in linia de comanda vor fi inaintate serverului (dupa tastare <CR>) iar acesta va raspunde corespunzator comenzii transmise. Interfata de dialog cu un server Linux . tot in mod text si tot in fereastra de dialog. dimensiune fereastra dialog. protocol conectare.) acestea pot fi salvate ca sesiune si utilizate ulterior pentru conectare in aceleasi conditii.Interfata de configurare Putty Odata definiti parametrii conexiunii (nume server. numar de caractere pe linie. Ca urmare. culori etc. Indiferent de metoda de conectare folosita rezultatul consta in aparitia unei ferestre de dialog care permite conversatia directa cu serverul.

dcn.yahoo.net (216.www.117. who .www.edu .com ping . 0% packet loss.genereaza lista succesiunii de noduri.205): icmp_seq=2 ttl=50 time=181 ms 64 bytes from p18.109. Time To Live) si timpul de parcurs aferent (in ms).ofera informatii despre utilizatorii on-line la un moment dat.com (216. passwd . <who> finger .556/178.com (216.www.109.www.www.net ping statistics --6 packets transmitted. Pe aceasta baza.yahoo.yahoo. 64 bytes from p18. Sintaxa: <ping adresa> Exemplu: ping www.117.dcn. Sintaxa: <w>. Foloseste pachete ICMP cu parametrul TTL avand valori succesive din ce in ce mai mari (1.mit.transmite adresa IP (daca s-a precizat numele gazdei) sau numele gazdei (host) daca s-a precizat adresa IP.109.akadns.109. cu confirmare suplimentara.109.yahoo. sintaxa: <host IP> sau <host name> Exemplu: host www.205) 56(84) bytes of data.205): icmp_seq=5 ttl=50 time=172 ms 64 bytes from p18.com PING www. Sub forma <w user_name> permite vizualizarea unor date de conectare si pentru utilizatorii off-line.201/193.permite schimbarea parolei curente.182/10.dcn.yahoo.akadns. 6 received. receptionand in ecou mesajele ICMP (Internet Control Managent protocol) transmise catre o gazda.com (216.3 etc) transmise succesiv si analizeaza mesajele de tip "expired in traffic" primite inapoi.205): icmp_seq=6 ttl=51 time=172 ms --. time 5052ms rtt min/avg/max/mdev = 161.109.www.returneaza date despre conturile asociate cu un anumit nume.yahoo.com (216. catre o destinatie precizata prin nume sau adresa IP.117.117.109. Solicita parola veche si apoi parola noua. Sintaxa: <traceroute destinatie> Exemplu: traceroute www.yahoo.returneaza parametrul TTL (timp de viata.Cateva comenzi utile ce pot fi utilizate pe sistemele de operare tip LINUX. calea.yahoo.dcn. numele poate fi un nume de cont (user name) sau nume definite ca fiind asociate cu acel cont (nume proprii) Sintaxa: <finger nume> Exemplu: finger ion host . Pachetele lansate au asociat un anumit timp de viata TTL care este decrementat cu o unitate la trecerea prin fiecare nod iar la atingerea valorii zero (expirarea TTL) pachetul se pierde in trafic (expired in traffic).com [ap@stud ap]$ ping www.yaho. 2 .205): icmp_seq=4 ttl=50 time=188 ms 64 bytes from p18.com (216.www.205): icmp_seq=3 ttl=50 time=161 ms 64 bytes from p18.dcn.yahoo. dupa conectare. se pot identifica nodurile care dirijeaza (ruteaza) datele catre o destinatie deoarece cel putin un pachet ICMP va expira in fiecare nod.117.648 ms traceroute .205): icmp_seq=1 ttl=50 time=193 ms 64 bytes from p18.117. analoizandu-se sursa mesajelor receptionate. Sintaxa: <passwd> w. sunt prezentate in continuare.117.com (216.yahoo.dcn.

240.351 ms 27. Sub aceasta forma comanda este urmata de urmata de dialogul pentru completarea campurilor asociate mesageriei electronice: subject.este o aplicatie completa pentru gestiunea mesageriei electronice pe servere.186. Navigarea este posibila folosind doar tastele disponibile pe tastatura (sageti.ro (193. dupa stabilirea conexiunii.hsa2.net (64.671 ms 9 so-9-2.[ap@stud ap]$ traceroute www. enter) fiind afisat doar continutul text al paginilor accesate.649 ms 42.743 ms 88. Transmiterea caracterului <?> in linia de comanda a modului "mail" permite afisarea comenzilor disponibile.128.22) 3.Level3.162.suceava. tiparire mesaje etc.980 ms 13 as-2-0.mit.113) 84.255.26) 161.57) 92.708 ms 188.330 ms 2.ro/project_files/test whois .239 ms 6 rg1-gi0-0.792 ms 80.822 ms 71.net (212.68. Sintaxa: <talk user_name@server_name> Exemplu: write utilizator2@stud.656 ms 2. Sintaxa: <pine> lynx .net (4.100.240.674 ms 53.83) 158.lanseaza un navigator web care lucreaza exclusiv in mod text (text browser).4.Frankfurt1.187. Este detaliata in subcapitolul referitor la serviciul de mesageria electronica.125) 30.Level3.125) 159.68.046 ms 27.net (4." (punct) la inceput de linie noua.EDU (18.permite transferul pe server a unor fisiere de la locatii (site-uri) web sau ftp.mp1. ceea ce presupune apelare de catre initiator si acceptare din partea destinatarului. message. cate una pentru fiecare dintre cei doi parteneri de discutie.NewYork1.214 ms 1.721 ms 73.EDU (18.7.53) 77.79.ro mail .998 ms ge-10-2.100.287 ms 37.net (4.22.Level3.96. cc.Level3. Sintaxa: <wget> Exemplu: wget ftp://ftp.314 ms 11 ae1-0.este o comanda care permite trimiterea unui masaj email direct din linia de comanda cu sintaxa <mail user_name@server_name>.net (4.099 ms 1. Campul de lucru apare impartit in doua jumatati.93) 29.b.83).230.hsa2.bbr1.Boston1.931 ms 159.ro (193. in fereastra de dialog cu serverul a corespondentului initiind un dialog de tip terminal-la-terminal.ro (213.159.220) 1.2) 155. Expedierea mesajului are loc la tastarea caractrerului ".hsa2.787 ms 5 r0-e412.com wget . Sintaxa: <mail> sau <mail user_name@server_name> Exemplu: mail user@yahoo.100.240.bbr2.Boston1.Level3.528 ms 0. 30 hops max.68. Sintaxa: <lynx> Exemplu: lynx www.London1.133) 154.mp2.124.761 ms 73. listare.ro (80.131 ms 29.usv. Sintaxa: <talk user_name> sau <talk user_name@server_name> Exemplu: talk utilizator2@stud.020 ms 153.230.2 (4.017 ms 3 core.Level3.Level3.106) 169.254) 37.544 ms 2 cmts-astral.998 ms 161.68.230.0.754 ms 171.edu (18.120.547 ms 10 so-5-3-0.128.Boston1.230.881 ms 15 4.032 ms 43.9.240. Sub forma simpla <mail> determina intarea in modul "mail" care permite gestiunea mesageriei: editare.2.217.ro write .mit.860 ms 12 as-0-0.508 ms 152.7.Level3. ceea ce este de obicei satisfactor atunci cand se urmareste doar un acces rapid si simplu la informatie.ro (193.astralnet.247.049 ms 148.217.181) 166.Boston1.net (209. la distanta.982 ms 16 B24-RTR-3-BACKBONE.7.astral.cluj.edu traceroute to www.823 ms 158.yahoo.MIT.astralnet.572 ms 0.permite trmiterea unui mesaj text.ro (193. mesajele tastate de unul din utilizatori apar in fereastra de dialog a celuilalt si invers.47.795 ms 76.MIT.5) 0.168.186.ofera informatii despre inregistrarea unui nume de domeniu pe baza consultarii continutului inregistrailor DNS (Domain Name Server) . 38 byte packets 1 fw (80.37) 156.254 (85.usv.22.Level3.429 ms 35.79.960 ms talk . fortat.788 ms 8 85.com pine .96.mp2.425 ms 17 WWW.assist.709 ms 14 ge-11-0.astralnet.68.910 ms ge-10-0.2.831 ms 7 r1-pos5-0.ofera o modalitate de discutie on-line cu alti utilizatori.991 ms so-0-1-0.137) 32.usv.astralnet.207 ms 59.164.210) 46.453 ms 209.hsa2.Frankfurt1.5) 157.net (212.net (4.897 ms 4 c3660-bistrita.Boston1.244 ms 40.eed.

ul este de fapt o retea de calculatoare bazata pe tehnologiile Internet. Elvetia. care are drept obiectiv dezvoltarea Web-ului. fizician la CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire). centrul de cercetari .abandoneaza procedura curenta Observatie: Trebuie remarcat ca in cadrul ferestrei de dialog sunt permise doar caractere text sub forma de comenzi specifice sistemului de operare cu care are loc conversatia. a fost facuta de fizicianul Tim Berners-Lee.pânza de paianjen mondiala) este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de reteaua Internet.usv. Propunerea initiala.permite initierea unei conexiuni nesecurizate. World Wide Web Web . au format Consortiul World Wide Web. Dintre evenimentele mai importante privind dezvoltarea Web . coordoneaza partea americana a consortiului. existau 60 de servere Web. . neavand nici o semnificatie comenzile de la perifericile speciale specifice sistemelor de operare tip Windows (mouse. Web ul a facut din Internet o entitate mult mai accesibila. track-ball). CERN si M.mail. Ceea ce a rezultat este actualul Web: o baza de date hypertext.Centrul national pentru aplicatiile supercalculatoarelor). legatura exista si înainte prin e .T.Exemplu: whois yahoo. la nivel mondial. si care permite utilizatorului unui calculator sa acceseze informatii aflate pe un alt calculator din retea. autorul sau fiind Marc Andreessen. care poate furniza pe lânga text si sunet si imagine în toate formatele ca GIF.ro ^C [Ctrl C] . . desene. Crearea Web . M.2. de la NCSA (National Center for Supercomputing Applications . în martie 1989.uri.ului a fost justificata de nevoia de comunicare între oamenii de stiinta din întreaga lume.Prima utilizare publica a Web .com telnet .În 1994. TIF. Aparut în 1989 la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare). precum si între acestia si studentii care participau la diferite proiecte comune. 5. Desigur. din necesitatea de a permite cercetatorilor din întreaga lume sa colaboreze utilizând colectii de rapoarte. standardizarea protocoalelor. Aceasta baza de date ar trebui sa functioneze ca o carte: cu ajutorul unor indici globali sa poata fi gasite usor informatiile necesare. Web . Astazi numarul acestora este la peste un milion. privind dezvoltarea retelei Web. fotografii si alte tipuri de documente aflate într-o continua modificare.ului. cu un alt server (host) Sintaxa: telnet host_name Exemplu: telnet stud. . fiind instrumentul care a revolutionat accesul la Internet.ul Web al CERN. fiind un sistem client / server.Prima interfata grafica care a permis accesarea acestor documente a aparut în februarie 1993 si se numea Mozaic. respectiv Linux/Unix. Ceea ce lipsea era o baza de date globala pentru toate tipurile de documente. planuri.I.În aprilie 1993. care sa poata fi reactualizata fara probleme. Tim Berners-Lee a devenit directorul acestui consortiu.ului a avut loc în ianuarie 1992. dupa aproape un an si jumatate de la introducerea Web . Cercetatorii au avut acces la aceste date utilizând un program special numit browser Web. la Geneva.T. unde cercetatorii au avut acces la date Web din site .I. si încurajarea legaturilor dintre site .ului pot fi evidentiate urmatoarele: . iar partea europeana este coordonata de INRIA. la distanta. JPEG.ul (World Wide Web sau WWW .

. programul browser va permite accesul la Web.ul este cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume. Netscape Communications Corp. fibra optica. Prin intermediul mediului de comunicatie sistemul poate comunica cu alte sisteme. De obicei.În 1995 Marc Andreessen paraseste NCSA si înfiinteaza o noua companie. furnizorul de servicii Internet solicita o taxa lunara pentru furnizarea accesului la Internet. cablu coaxial comun cu TVC). . Acesta poate sa ceara si o taxa initiala de instalare si poate limita timpul de conectare lunar. alte legaturi dedicate (DSL. Putem spune ca Web . si nu pe care ni le poate oferi un furnizor. Conectarea la Internet printr-un provider. Internet . Dupa conectarea la calculatorul furnizorului. Un furnizor de servicii Internet este o societate care are unul sau mai multe calculatoare conectate la Internet. care se gasesc pe calculatoare raspândite în întreaga lume. Utilizând modemul. Pe zi ce trece Web . Figura urmatoare ilustreaza legaturile între calculatorul client si serverul furnizorului de servicii Internet. care reprezinta o colectie de milioane de documente legate (conectate) între ele.ul furnizeaza suportul de comunicatie pentru Web.ul câstiga tot mai multi adepti si popularitatea acestuia este în continua crestere. este nevoie de un calculator cu o interfata de retea si un mediu de comunicatie. De aceea este bine sa alegem furnizorul care ne poate oferi serviciile de care avem nevoie. de obicei prin intermediul furnizor de servicii Internet.În 1999 America On Line a achizitionat compania Netscape.. Aceasta conecatre se poate realiza si in alte moduri: folosind sisteme de conectare radio. Pentru a putea naviga în Web. care se ocupa cu dezvoltarea de software pentru Web. .francez. Aplicatia sofware care permite accesul la principalele informatii web se numeste program de navigare sau browser. servicii integrate de date (ISDN). calculatorul se poate conecta la modemul serverului furnizorului de servicii Internet.

Browser-ul Netscape Firma Microsoft are propriul browser. VRML (Virtual Reality Modelin Language) este un limbaj descriptiv asemanator cu limbajul HTML. VRML si scrierea de programe0 Java. Browser-ul este un program care permite vizualizarea. a crescut si gradul de utilizare al imaginilor grafice în cadrul documentelor. În plus Netscape poate lucra cu documente care contin tabele. cere serverului sa-i trimita anumite documente. Opera. extensii HTML. pe care le afiseaza apoi întro fereastra pe ecranul calculatorului. Composer) Microsoft Internet Explorer. Datorita includerii elementelor de grafica.Pentru a putea naviga prin Internet mai avem nevoie si de un program special. Dezvoltarea lui VRML a început în anul 1994 la World Wide Web Conference. fiind de fapt interfata între utilizatorul WWW si retea. majoritatea browser-elor pot lucra cu text si grafica si exista o multitudine de browser-e (numite si instrumente grafice). care permit explorarea în informatiilor disponibile in Internet. VRML nu înlocuieste HTML si nici nu reprezinta o extindere a lui. care are loc în fiecare an la Geneva. deosebirea consta în faptul ca nu stabileste documente hypertext. . posta electronica. si anume Internet Explorer care accepta limbajul Java. browser-ul . ci scene tridimensionale. Odata cu dezvolatrea Web-ului. Browser-ul permite vizualizarea datelor trimise de serverul de Web. Ambele limbaje sunt proprii. în calitate de client. browserele au devenit mai complexe. Elvetia. examinarea si comunicarea cu documente Web. precum si ActiveX. numit browser. JavaScript si applet-uri Java. Mozaic. secvente audio si video si obiecte 3-D. grupuri de discutii si suport pentru obiecte în direct (multimedia interactiv). incluzând navigatia în Web. Communicator. Astazi. care include cadre. animatie. Cele cele mai cunoscute navigatoare web sunt: Netscape (pachetul include Navigator. multimedia online. Browser-ul Netscape contine o gama completa de aplicatii. Primele browser-e. În general. Browser-ul Web interactioneaza cu server-ul Web printr-o relatie client/server. aparute la începutul anilor 1990 nu aveau multe functii si erau relativ simple.

în modelul de program client/server. care permite afisarea paginii curente în format HTML în loc de forma interpretata. o aplicatie Web realizeaza doua functii separate si bine definite: cererea de informatii si raspunsul la cererile de informatii. Partea de server a conexiunii raspunde cererilor clientului. poze sau alte obiecte.ul este un sistem client-server. Web . grafica si indicatori catre alte pagini de Web. Comunicatia în retea necesita o conexiune de retea între doua calculatoare sau programe care comunica unul cu altul. care includ tabele. si din acest motiv el este abordat din doua puncte de vedere: cel al utilizatorului (client) si cel al server-ului. Atunci când se creeaza un document hipertext utilizând HTML-ul. HTML nu este un limbaj de programare. . partea de client a unei legaturi de retea cere informatii sau servicii de la server. ci mai degraba un set de reguli utilizate pentru formarea unui document Web. Cu alte cuvinte. Aceste documente Web sunt realizate cu ajutorul unui limbaj HTML . Modelul client/server împarte aplicatia de retea în doua parti: partea de client si partea de server. Utilizând HTML se pot afisa pagini Web statice. ca un browser.HyperText Markup Language (limbaj de marcare hipertext). care permite utilizatorilor sa produca pagini care includ text. trebuie respectat un set de reguli.Browser-ul Internet Explorer Prin intermediul unui browser se pot vizualiza diferite documente Web. În general orice program de navigare are o optiune View | Source. Prin definitie. Programul care cere informatii functioneaza ca un program client.

Clientul Web Din punct de vedere al utilizatorului.Browser client Model client / server. Despre paginile care indica spre alte pagini se spune ca utilizeaza hipertext (termenul de hypertext. Deci când utilizam termenul de hypertext în legatura cu Web . hypertextul este identificat prin îngrosarea sau sublinierea hypertextului.ul. care l-a definit ca fiind "o scriere nesecventiala"). aflate oriunde în lume. Acest proces se poate repeta la nesfârsit. de obicei un alt document Web. a fost inventat de Ted Nelson. în limba engleza. Web . fiind posibil sa se traverseze în acest mod sute de pagini legate între ele. pentru a-l deosebi de textul simplu. În mod traditional.ul reprezinta o colectie uriasa de documente care sunt raspândite în întreaga lume. acesta se refera la o sectiune a unui document HTML. Utilizatorul poate sa aleaga o legatura care îi va aduce pagina indicata de legatura. Server HTTP 5.3. Fiecare pagina poate sa contina legaturi catre alte pagini. Hiperlink-uri catre alte pagini Web . când se creeaza un document Web. Hypertextul trebuie interpretat ca un text care identifica o legatura la o alta informatie Web. sub forma unor pagini.

pentru care încarcarea dureaza foarte mult. fotografii). rezultatul se numeste hiper-media. Programul de navigare aduce pagina ceruta.Motion Picture Experts Group . Internet . Acestia sunt algoritmii principali folositi pentru compresia video si sunt standarde internationale din 1993. un alt organism de standarde. în special întâlniri IETF. cum ar fi lansarea navetelor spatiale. Aceasta strategie ofera utilizatorului ceva de citit cât timp asteapta. unde accentul cade pe selectarea si vizualizarea filmelor precomprimate memorate pe un server. Majoritatea paginilor de Web încep cu un titlu. .) si se termina uneori cu adresa de posta electronica a celui care mentine pagina.coloana vertebrala cu trimitere multipla).Joint Photographic Experts Group . Numai o parte din programele de navigare pot sa afiseze orice tip de hiper-media. Cele care nu pot verifica un fisier de configurare pentru a afla modul în care sa trateze datele primite nu permit accesul la informatia hiper-media. Majoritatea programelor de navigare au numeroase butoane si optiuni care ajuta la navigarea in spatiul Web. fotografii. imagini. paginile Web pot sa contina iconite. Alte programe auxiliare contin interpretoare pentru limbaje speciale pentru Web.standardul MPEG . Majoritatea programelor de navigare mai au un buton sau un meniu pentru înregistrarea unei adrese de pagina . ele sunt în general imagini sau siruri de caractere care reprezinta legaturi catre alte pagini si sunt afisate în mod diferit.Paginile pot fi vizualizate cu ajutorul browser-ului. Multe au un buton pentru revenirea la pagina anterioara (Back). a fost dezvoltat de expertii în fotografii lucrând sub auspiciile ITU. utilizatorul va plasa cursorul pe zona respectiva (prin utilizarea mouse-ului sau a sagetilor) si va comanda selectia (click pe butonul stânga al mouse-ului.ului. interpreteaza textul si comenzile de formatare continute în text si afiseaza pagina pe ecran.Bookmark . De exemplu.grupul comun al expertilor fotografi. Pentru a selecta o legatura. hiper-legaturi. au fost difuzate. etc. Nu toate paginile sunt afisabile. În mod normal. dar deoarece video ia multa largime de banda si de asemenea contine mai multa redundanta decât audio. Multe conferinte stiintifice. Daca paginile hipertext sunt combinate cu alte tipuri de pagini. care va fi utilizat pentru a interpreta continutul paginii aduse. dintre care s-au impus urmatoarele: . fiind subliniate si/sau colorate cu o culoare aparte. pot sa existe pagini care contin înregistrari audio. sau apasarea tastei ENTER). permitând aducerea si executia programelor din paginile Web. harti. standarde. deoarece atunci când utilizatorul pozitioneaza mouse-ul pe ele forma cursorului se modifica. Deoarece filmele contin atât imagini cât si sunete. MBone (Multicast Backbone . Acest mecanism permite extinderea functionalitatii Web . Multe pagini Web contin imagini de dimensiuni mari. Unele programe de navigare trateaza problema încarcarii lente aducând si afisând mai întâi textul si apoi imaginile. si în acelasi timp îi permite sa renunte la pagina respectiva daca nu este destul . facând posibila revenirea la o pagina cu ajutorul unei simple selectii realizate cu mouse-ul. Paginile pot fi salvate pe disc sau tiparite.ul si-a implementat propriul sau sistem multimedia digital. Si în acest domeniu al hiper-media trebuiesc respectate niste reguli. Este operational de la începutul anului 1992. un buton pentru selectia paginii de baza (Home). un buton pentru a merge la pagina urmatoare (Forward). fisierul de configurare contine numele unui program de vizualizare extern sau al unui program auxiliar pentru aplicatie. MPEG le poate comprima pe amândoua. Spre deosebire de video la cerere.grupul expertilor în filme. Sunt posibile numeroase optiuni pentru controlul ecranului si configurarea programului de navigare conform dorintei utilizatorului.si un altul care permite afisarea unor adrese înregistrate.standardul JPEG . ne vom concentra întâi asupra compresiei video MPEG. Pentru persoanele care vor sa înregistreze digital o emisiune MBone. ISO si IEC. Acesta este un fel de radio si televiziune Internet. desene. la fel ca si evenimentele stiintifice notabile. Hiper-legaturile sunt usor de recunoscut. contin informatii (text obisnuit sau formatat. este un standard utilizat pentru comprimarea imaginilor cu tonuri continue (de exemplu. În afara de text obisnuit (nesubliniat) si hipertext (subliniat). exista si software .ul corespunzator. MBone este folosit pentru difuzare audio si video în forma digitala în lumea întreaga prin Internet. clip-uri video sau pe amândoua.

Aplicatiile tipice pentru formulare sunt cautarile într-o baza de date pentru o intrare specificata de utilizator. Setarea programelor de navigare Toate programele de navigare ofera facilitati de configurare a unor optiuni utilizator cu ajutorul unor meniuri specifice. Din acest motiv el permite regasirea rapida a unor informatii daca acestea au fost solicitate anterior si daca nu au expirat ca si valabilitate. Mai mult. 5. broweserele permit se definirea unui server proxy. Cand soseste raspunsul acesta este trimis catre cel care il solicitase anterior. memorand intregul trafic proxy poate oferi informatii despre tipul de trafic realizat de fiecare client in mod particular si generarea de statitistici corespunzatoare. In afara de setari de personalizare. Proxy memoreaza toate informatiile pe care le vehiculeaza. Meniu de configurare proxy pentru Internet Explorer . comandarea unui produs sau participarea la un sondaj de opinie.de interesanta ca sa merite asteptarea. Unele pagini Web contin formulare care cer utilizatorului sa introduca informatii. El primeste solicitarea de la brwser si o retrimite in numele sau. Aceste este un sistem care intermediaza cererile catre Internet. O alta strategie este de a oferi optiunea de a dezactiva aducerea si afisarea automata de imagini.4.

Fereastra principala a meniului de configurare Internet Explorer Fereastra principala a meniului de configurare Netscape .

Structura campului de specificare a informatiei solicitate: protocol://nume_DNS/nume_local adica protocolul utilizat.adresa uniforma pentru localizarea resurselor).un nume local. . 3. trebuie sa-I utilizam adresa.uri pentru localizarea resurselor Web. Cum se numeste pagina ?. care indica în mod unic pagina (este numele fisierului care contine pagina). Pentru a gasi o resursa Web. care reprezinta o adresa Internet a unui document Web. Web-ul reprezinta o colectie imensa de documente. Pentru a gasi o informatie într-o carte. la care orice utilizator conectat la Internet are acces.ele Web utilizeaza URL . Pentru a putea accesa o pagina utilizatorul ar trebui sa stie: 1.protocol de transfer pentru hipertext. Modul de specificare a adreselor Web (sintaxa unui URL) are trei componente: . Server-ul Web Pentru a avea acces la informatiile din Internet. un calculator acceseaza un server Web. Cum se face accesul la pagina ? Solutia aleasa pentru rezolvarea acestor probleme este URL (Uniform Resource Locator . consultati indexul cartii. care indica în mod unic pagina.5.HyperText Transfer Prototcol . Browser . 2.protocolul. Protocolul care descrie cererile si raspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTTP .numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul.Meniul de configurare proxy pentru Netscape Navigator 5. Cum este localizata pagina ?. . numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul si un nume local. .

similara conceptual cu cea utilizata de Web. Web . navigatorul în Web. folosind conventia ca o referinta la directorul respectiv implica un anumit fisier.usv.ro.. aproape toate tipurile de acces în Internet. e-mail. care a fost proiectat pentru universitatea Minnesota. este un protocol care permite accesul la un fisier local ca la o pagina Web. si este utilizat de catre servere de HTTP. • • • În modul de specificare a adreselor Web se pot utiliza notatii care reprezinta prescurtari standard.gopher. . de exemplu welcome.file. dar face ca obtinerea de fisiere sa se faca mai usor. este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe un calculator aflat la distanta. Exemplu: /user/documente/delphi. numele DNS al serverului.html.http.telnet.Adresa de accesare a unei pagini Web. .eed.usvro/index. Numeroase servere de FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP.usv. protocolul Internet de transfer de fisiere.ro/documente/index.doc . etc. URL.html.org:80. De exemplu ~user/ poate sa fie pus în corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user. dar nu implica existenta unui server. Deci URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navigheze prin Web. este un protocol utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP. deoarece FTP . este utilizat pentru sistemul Gopher. www. Un exemplu de adresa URL este urmatorul: http://www. Telnet.eed.ul nu are o interfata prietenoasa. Exemplu: telnet://www. Exemplu: ftp://ftp. index.ul nu aduce schimbari. Aceasta este similara utilizarii protocolului FTP. Printre protocoalele cele mai utilizate pot fi precizate urmatoarele: .usv.eed.ro/index. Se utilizeaza la fel ca si programul Telnet. Exemplu: http://www. . .ftp. Este o metoda de regasire a informatiei. numele fisierului.w3.html. dar care accepta numai text si imagini. care este protocolul nativ pentru Web. http. dar si pentru a utiliza FTP. ceea ce fac inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrând astfel într-un singur program. Este util pentru testarea paginilor pe propriul calculator.eed.html Acest URL are cele trei componente: protocolul.

sunt accesate baze de date prin intermediul mai multor mecanisme de cautare în paralel.7.combinatie între arborescent si mecanism de cautare . Pentru a facilita gasirea paginilor care pot fi utile.arborescenta .5. Mecanismele de cautare sunt foarte diverse. Ceea ce face dificila indexarea Web .multi . îl putem reduce la esenta.ului este cantitatea imensa de informatie care trebuie gestionata si faptul ca aceasta informatie este în continua schimbare.este o metoda combinata (directory / search engine). si apoi din aproape în aproape se ajunge la domeniul cautat. o serie de cercetatori au scris programe pentru a realiza indexarea Web-ului în diferite moduri. Yahoo. Desi Web . Lycos. etc. AltaVista. . crawlers.în acest caz se utilizeaza subiectul cautarii (domeniul). . Hotbot. iar dintre cele mai cunoscute enumeram: Google.mecanism (multi engine) . un graf având pagini în noduri si hiper-legaturi ca arce. Programele care realizeaza cautarea pe Web se numesc masini de cautare (search engines.ul este imens. Cautarea începe cu specificarea domeniului general. care utilizeaza ambele metode descrise mai sus. Webcrawler. spiders. Regasirea informatiilor pe Web Cu toate ca in spatiul Web se gaseste o cantitate foarte mare de informatii. Excite. knowbots). Infoseek. Unele dintre solutii au devenit atât de populare. . astfel putem avea la dispozitie unul din urmatoarele sisteme de cautare: . încât s-au transformat în solutii comerciale. worms. .în acest caz este accesata o baza de date prin utilizarea unui cuvânt cheie (keyword search).mecanism de cautare . gasirea unei anumite informatii nu este foarte simpla.

com.yahoo. Mesageria Electronica Serviciul de mesagerie electronică (email.ro Alte precizări Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 6 Mb Se alege domeniul Ataşament limitat la 3 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Accesarea căsuŃelor poştale electronice şi implicit utilizarea acestui serviciu se poate realiza în 3 moduri descrise in continuare.usv.subdomeniu.com Mail.ro http://www. sunt multe situri care acceptă găzduirea de conturi de e-mail şi chiar de pagini WEB. în scopul deschiderii unui cont gratuit de e-mail. SMTP sau IMAP DA DA DA Nu se specifică DA DA Adresa sitului http://www. în cazul cel mai general de forma nume. poştă electronică) constă în transmiterea către căsuŃa poştală electronică a destinatarului a unui mesaj. Exemple: user@yahoo.ro http://www.ro Capacitatea căsuŃei (MB) 5 5 Nelimitată Nu se specifică 15 5 Dacă acceptă protocoale POP3.ro Home. pe bază de parolă. Mesajele primite sunt stocate în căsuŃa poştală electronică.post.ro Email. .ro http://www.com Yahoo. O adresă de mesagerie electronică (poştă electronică) dă informaŃii despre numele contului . Accesul la conŃinutul contului este permis numai pentru utilizatorul îndreptăŃit. iar după subscriere şi deschiderea noului cont.com http://mail.6. In tabelul de mai jos este prezentată o listă cu câteva locuri unde puteŃi să vă înscrieŃi.com http://mail. utilizator@stud.domeniu şi va avea structura user_name@server_name.user_name şi despre serverul care găzduieşte contul respectiv. numită şi cont e-mail sau cont de postă electronică.ro Pentru fiecare sit WEB care găzduieşte căsuŃe poştale gratuite se precizează exact tipul de adresă. Denumirea sitului Hotmail.ro Post.email. vi se aduce la cunoştinŃă datele necesare accesării noii căsuŃe poştale.hotmail. Pe Internet.home.

) sunt accesibile prin intermediul unor butoane sau linkuri pe care aplicaŃia le pune la dispoziŃie. După stabilirea sesiunii de dialog se pot transmite serverului comenzi de accesare a conŃinutului mesageriei electronice. câmpuri. forward. toate acŃiunile legate de gestiunea contului au loc de fapt pe server.) Interfata principala a aplicatiei Pine 6. Toate comenzile necesare (afişare. Avantajul principal al acestei metode este legat de faptul că utilizatorii familiarizaŃi cu navigarea Internet pot avea acces la funcŃii de gestiune a contului e-mail prin intermediul unor acŃiuni specifice navigarii web. pe baza datelor de identificare furnizate de utilizator. organizare mesaje pe foldere. anulare ştergere. să "citească" conŃinutul căsuŃei poştale şi să-l convertească într-un format html (pagină web).6. Mai mult. sortare. ştergere. delete. retrimitere. accesibil cu ajutorul unui program de navigare (browser). reply etc. editare. Conectarea de la distanŃă la serverul care găzduieşte contul email Această metodă presupune utilzarea unor aplicaŃii sau comenzi care să permită dialogul la distanŃă cu serverul (telnet sau similare).1. Se utilizează de obicei un program dedicat.). răspuns. care include într-o interfaŃă de tip text toate comenzile uzuale necesare gestionării căsuŃei poştale (listare. Pine (Program for Internet News & Email). etc. Pine permite accesul direct la continutul casutei postale si operarea cu diverse optiuni specifice (send. cum ar fi link-uri. compunere mesaj nou. utilzatorul vizualizând doar paginile web pe care le construieşte programul web-mail pentru client. trimitere. etc. . adică accesarea serviciilor asociate mesageriei electronice prin intermediul unor pagini web. ştergere.2 Webmail O metodă foarte utilizată în prezent constă în web-mail. citire. butoane. In spatele acestui tip de serviciu se află întotdeauna o aplicaŃie web-mail care este capabilă ca. deoarece conŃinutul mesajelor este tranferat utilizatorului prin intermediul unei pagini web înseamnă că acesta nu are nevoie de drepturi speciale de acces sau execuŃie pe server. Trebuie reŃinut că astfel. O interfata de conectare tipica la aplicatia Pine este prezentata in figura.

www. Principalele programe client de poştă electronică sunt: Outlook Express (face parte integrantă din pachetul de aplicaŃii integrat sistemului de operare Windows) Netscape Messenger (face parte din pachetul de aplicaŃii Netscape) Microsoft Outlook (aparŃine pachetului Microsoft Office şsi include şi funcŃii complexe de tip agendă electronică) Eudora (program dedicat de mesagerie electronică) • • • • Indiferent de programul utilizat acesta trebuie să "cunoască" datele de conectare pentru un anumit cont (utilizator. inclusiv filtrare locală a mesajelor. Aceste aplicaŃii oferă funcŃii complexe. www.3 ClienŃii de poştă electronică O a treia metodă de gestiune a mesagerie electronice şi cea mai completă constă în utilzarea clienŃilor de poştă electronică.ro.Majoritatea serverelor e-mail publice oferă acces de tip webmail: mail.k. IMAP.yahoo.hotmail. nume server) şi trebuie definiŃi parametrii conectării.com.ro. lucru off-line etc.email.com. Interfata web-mail tipica 6. Pentru expedierea mesajelor: SMTP (Simple Message Transfer Protocol) . Pentru descărcarea locală a mesajelor de pe serverul care găzduieşte căsuŃa poştală: POP3 (Post-Office Protocol). introducere de semnătură. ClienŃii de poştă electronică sunt aplicaŃii care rulează pe sistemul local şi care preiau controlul procedurii de dialog cu serverul de poştă electronică copiind local (sau descărcând fără a lăsa mesaje pe server) mesajele. Programele client de poştă electronică utilizează câteva protocoale (seturi de reguli) specifice. www.

ştergerea. In caz contrar. AplicaŃi dublu-click pe icon-ul "Outlook Express" care se află pe Desktop-ul dumneavoastră.3. Dacă nu a fost configurat nici un cont de e-mail în "Outlook Express" atunci treceŃi la pasul următor. în fereastra principală a programului "Outlook Express" selectaŃi meniul "Tools" şi apoi sub-meniul "Accounts.". Dacă aŃi adăugat noul cont de e-mail din fereastra "Internet Accounts" atunci apăsaŃi butonul "Close" pentru a reveni la fereastra principală a programului "Outlook Express". programul Outlook Express Mail este folosit de clienŃii abonaŃi la Internet. apoi apăsaŃi butonul "Next". 6. • Folosirea fişierelor cu semnături. 6. Se pot trimite în plus fişiere. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "E-mail address" introduceŃi adresa dumneavoastră de e-mail. care este un text cu care începe mesajul.. Se va afişa fereastra "Internet Accounts" în care apăsaŃi butonul "Add" şi alegeŃi opŃiunea "Mail. arhivarea pe disc sau tipărirea lor. Sub textului "Incoming mail (POP3. şi cuprinde cel puŃin numele autorului.3. 4.6. • Semnătura (Signature).. Configurarea Outlook Express Paşii care trebuie urmaŃi pentru configurarea aplicaŃiei Outlook Express în vederea creării unui cont de e-mail sunt următorii: 1. .1. Un program de postă asigură în general următoarele operaŃii: • Compunerea. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "Account name" introduceŃi numele contului dumneavoastră şi în dreptul textului "Password" introduceŃi parola dumneavoastră de acces apoi apăsaŃi butonul "Next".2.usv." 2. care este un text care se adaugă la sfârşitul mesajului poştal.ro" (spre exemplu: ionpopescu@eed. De obicei.usv. scrisori şi foi de calcul tabelar – sub formă de anexe la mesajele transmise. intranet şi post individual abonat la un server. • Anexele ataşate mesajului (Attach binary file)... Outlook Express Cu Outlook Express Mail se poate trimite mesaje prin e-mail oricărei persoane a cărei adresă de e-mail există pe Internet. • Corpul (Body). IMAP or HTTP) server" introduceŃi protocoalele de poştă electonică. care reprezintă mesajul propriu zis. Se va afişa fereastra "Internet Connection Wizard". In dreptul textului "Display name" introduceŃi numele dumneavoastră apoi apăsaŃi butonul "Next" 3. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "My incoming mail server is a" selectaŃi opŃiunea "POP3". • Ataşarea unor fişiere . MulŃi autori introduc de obicei în plus numele firmei şi numărul de telefon unde pot fi contactaŃi. cum ar fi POP3 (Post-Office Protocol) pentru Incoming Mail şi SMTP (Simple Message Transfer Protocol pentru Outgoing Mail). autor. transmiterea şi recepŃia mesajelor. In fereastra următoare apăsaŃi butonul "Finish". subiect şi ora transmisiei.ro). ConŃine informaŃii despre destinatar. Dacă aŃi procedat pentru prima dată la configurarea unui cont de e-mail atunci se va afişa fereastra principală a programului "Outlook Express". Un mesaj E-mail este format din patru elemente: • Antetul (Header). • Confirmarea de către destinatar a recepŃionării mesajului. • Administrarea mesajelor primite: vizualizarea. rapoarte. 5. care este compusă din numele contului dumneavoastră urmat de textul "@eed. • Confirmarea trimiterii mesajului. • Retransmiterea către alŃi destinatari a mesajelor primite.

Interfata de configurarea a serverelor si protocoalelor utilizate de clientul de posta electronica Outlook Express Exista si alti clienti de posta electronica uzuali. In figura de mai jos este prezentata interfata pentru Netscape Messenger. Interfata de configurare pentru clientul de posta electronica Netscape Messenger .

se poate scrie manual (direct) adresa de poştă electronică a destinatarului. Initierea conecxiunii Outlook Express cu serverul email Pentru conectarea Outlook Express la serverul unde sunt deschise adresele de poştă electronică.3. 2.Automat trebuie să apară şi caseta de dialog Dial-up Conection: în această casetă trebuie să fie trecute la: Connect to .numele de cod pe care este deschis contul . o aici se alege din lista desfăşurată numele destinatarului.numele dat conexiunii .4.. Când se termină transmisia şi recepŃia mesajelor. se face click pe el şi din nou click pe To:-> din bara de mijloc. Password . sau se face click pe To: şi va apare caseta de dialog Select Recipients. computerul va • . o dacă e corect click pe OK şi această casetă de dialog dispare.Click pe Send/Recv: va apare caseta specială de conectare Outlook Express şi daŃi click pe Details pentru a se desfăşura integral caseta de dialog şi să puteŃi urmări desfăşurarea operaŃiunilor curente. se procedează astfel: 1. iar în căsuŃa To: din New Message va apare numele destinatarului.3.codul tău secret care apare sub forma unor asteriscuri. Compunerea mesajelor Un nou mesaj se poate expedia în două moduri: • Direct cu adresa destinatarului.3..Specificarea datelor de conecatre a clientului in Outlook Express 6. Setări pentru compunerea unui mesaj: To: . User name . 6. dispare automat caseta de dialog şi se face deconectarea computerului. • Direct din programul Outlook Express: click pe New Mail sau din File > New > News Mesasage şi va apare o căsuŃă specială pentru redactarea mesajului.

se fac combinaŃii între majuscule. Mesaje urgente Tuturor mesajelor li se atribuie în mod prestabilit prioritate normală . Când mesajul este gata pentru trimitere: click pe Send. PuteŃi executa click pe săgeata din dreapta butonului Compose Message pentru a derula o listă cu şabloane pe care le puteŃi folosi pentru mesaje speciale (de ex. E. felicitări de sărbători. • • . • • La Subject: se scrie ceva semnificativ pentru mesaj. ca să poată fi citit comod direct în fereastra programului. ca la anumite intervale de timp. Se trece la redactarea textului care va fi formatat în mod automat la 76 caractere pe un rând. etc. D. să schimbaŃi parola. B. NOTA: Există posibilitatea trimiterii aceluiaşi mesaj la un număr de “n” destinatari. Semnături Pentru a crea o carte de vizită electronică.click pe Priority o se poate ataşa ceva . Recomanadri pentru utilizarea Outlook Express A. Pentru inserarea semnăturii într-un mesaj se selectează din meniul Insert opŃiunea Signatures . Referitor la “PAROLA” Prin definiŃie . deasemenea există posibilitatea de trimitere a unor copii unor destinatari a căror adresă este trecută la Cc: (prin acelaşi sistem). felicitare de ziua natală. Modele diferite de mesaje Marea majoritate a programelor de poştă electronică (inclusiv Outlook Express) au posibilitatea de a trimite diferite “şabloane” de mesaje.completa automat la expediere adresa corectă a poştei electronice pentru destinatarul al cărui nume este afişat în caseta To:. invitaŃii la petrecere. 6. mesajul astfel redactat şi finisat ajunge în folderul Outbox gata pentru o expediere la prima conectare la Internet. alegeŃi Set Priority (alegerea priorităŃii) şi apoi High (înaltă) din meniul Tools din fereastra New Message. iar la pagina Signatures selectaŃi New şi apoi introduceŃi textul pe care doriŃi să-l afişaŃi ca semnatură (nu se recomandă a se da adresa exactă. Folosirea grupurilor Dacă trimiteŃi frecvent mesaje unui grup de persoane.click pe butonul Attach etc. ExecutaŃi click pe butonul New Group (grup nou) din bara de instrumente a directorului Address Book. Apoi executaŃi click pe Select Members (selectarea membrilor) pentru a adăuga la listă o adresă deja existentă şi apoi executaŃi click pe OK. Titlul mesajului cu prioritate mare .5. atribuiŃi grupului un nume (Prieteni) şi executaŃi click pe OK. selectaŃi din meniul Tools optiunea Options…. In general. o parolă este um mecanism de securitate folosit pentru a permite accesul numai utilizatorilor autorizaŃi. numărul de telefon. Parola poate îndeplini această funcŃie doar dacă este secretă. prin acelaşi sistem: în To: vor apare numele respective separate prin punct şi virgulă.). IntroduceŃi numele grupului în caseta To : a ferestrei New Message şi apăsaŃi tasta Tab pentru a introduce adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din grupul respectiv. litere mici şi cifre şi este recomandat. etc). puteŃi crea acest grup în Address Book. apare în Inbox precedat de semnul exclamării . Mesajul poate fi expediat: o simplu sau cu prioritate . C. SelectaŃi un şablon pentru a fi afişat în New Message şi veŃi vedea ornamentele propuse. Dacă vreŃi să desemnaŃi un mesaj ca fiind urgent .3.

deasemenea. executaŃi click în punctul unde vreŃi să apară imaginea şi apoi alegeŃi Picture din meniul Insert. executaŃi click pe HTML. pur şi simplu introduceŃi în conŃinutul mesajului URL-UL sitului Web respectiv. alegeŃi Options din meniul Tools al programului Outlook Express şi în pagina Send. G. introduceŃi calea spre situl respectiv şi executaŃi click pe OK .F. Dacă aceste opŃiuni nu sunt selectate . Sau selectaŃi textul care va servi ca legătura. ExecutaŃi click pe Browse pentru a găsi fişierul cu imaginea dorită. selectaŃi tipul resursei. Pentru a crea o legătură activă la un sit. Transmisia mesajului se va face în mod normal . Ataşarea unei pagini Web Dacă vreŃi să transmiteŃi o hiperlegătură la o pagină Web împreună cu un mesaj . . In zona mesajului din fereastra New Message. opŃiunea Send Picture With Message. executaŃi dublu click pe numele fişierului şi apoi click pe OK în caseta de dialog pentru a insera fişierul. executaŃi click pe opŃiunea Send Picture Whit Messages (transmiterea de imagini împreună cu mesajul) şi apoi OK. VerificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Richt Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message şi. mai întâi verificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Rich Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message. Ataşarea unei imagini PuteŃi ataşa cu uşurinŃă o imagine la mesajul dvs. executaŃi click pe butonul Insert Hiperlink din bara de instrumente Formatting. în secŃiunea Mail Sending Format (formatul de transmisie al mesajului).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful