1.

Introducere

Analiza notiunilor legate de Internet-Intranet presupune inante de toate clarificarea unor aspecte legate de suportul de comunicatie necesar. Intelegand prin comunicatie, la modul cel mai general, un schimb de informatii utile, rezulta ca vehicularea acestora trebuie sa se faca pe baza anumitor reguli de comunicare. Sistemele interconectate in scopul comunicarii formeaza o retea de comunicatie. Sistemele interconectate dar amplasate grupat formeaza o retea (network) interna (sau locala, asa cum se va vedea mai tarziu), Intranet (intra-network). Un ansamblu de retele Intranet care comunica intre ele formeaza reteaua Internet (inter-network). La acest nivel putem defini Internetul ca fiind o retea alcatuita din subretele. Avand in vedere extinderea actuala la nivel mondial a Internetului si functionalitatile tehnologice sau de servicii pe care le ofera acesta, ne dam seama ca definitia de mai sus nu mai este acoperitoare. Din punct de vedere istoric inceputurile retelelor de tip Internet/Intranet se confunda cu primele comunicatii realiztae intre echipamenet de calcul. Cateva repere istorice premergatoare trebuie sa in in considerare primul satelit lansat de Uniunea Sovietica in 1957 sau crearea in Statele Unite a Agentiei de Cercetare pentru Proiecte Avansate (ARPAAdvanced Research Projects Agency) de catre presedintele Eisenhower, in 1958, in cadrul Pentagonului. In 1961 in cadrul MIT (Masuchutes Institute of Technology) se defineste pentru prima data comunicatia bazata pe comutatia de pachete (packet-switching) ca alternativa la comutatia de circuite (bazata pe relee) utilizata in centralele telefonice clasice de catre Leonard Kleinrock.. La nivelul retelei de cercetare ARPA, in 1963 (J.R.C. Licklider) se defineste o viziune detaliata a ceea ce inseamna o retea de comunicare mondiala. Prima interconectare a unor calculatoare aflate la distanta a avut loc in 1969 intre mai multe universitati si institute de cercetare (printre care Standford Research Institute, University of Utah, UCLA, UC Santa Barbara). Cu toate neajunsuriole acelui moment reteaua astfel creata, numita ARPANET, este unanim considerata ca stramosul Internetului de astazi. Doi ani mai tarziu, in 1974, Ray Tomlison si Newman pun bazele mesageriei electronice (email) si introduc semnul consacrat, @ , cu semnificatia "la", "pe" - engl. at.

Prima versiune comerciala a unei retele de date s-a numit Telnet si s-a constituit pe structura existenta ARPANET. Un moment foarte important in evolutia reteleor de calculatoare a fost anul 1976 cand corporatia Xerox (Palo Alto research Center) fundamenteaza regulile de comunicare la nivelul unei retele locale de calculatoare, reguli reunite sub denumirea Ethernet. Dupa numai 1 an existau deja peste 100 de calculatoare in cadrul acestei prime retele incipiente de tip Internet. Internetul modern are la baza un standard de comunicare (protocol) propus de o echipa ARPA (Robert Kahn, Vinton Cerf) si cunoscut sub denumirea de TCP/IP (Transport Control Protocol/Internet Protocol). In 1984 existau peste 1000 de computere interconectate in aceasta maniera. Cresterea rapida a numarului de siteme interconectate s-a datorat intersului crescut al mediului de cercetare din universitati de a avea acces la sisteme cu mare putere de calcul (super-computere) cum a fost cele introduse in aceasta retea de National Science Foundation (NSFNET) in 1986. Serviciile de baza disponibile in retelele de date constau in mesagerie electronica (email), serviciul de stiri (news), transfer de fisiere (ftp - file tranfer protocol) si comenzi la distanta (telnet). Conceputul de World Wide Web (www, "panza de paianjen peste intreaga lume"; de multe ori in jargonul tehnic sa floseste doar denumirea web) a aparut in 1991 in Europa (reteaua de laboratoare de fizica CERN) ca un sistem specializat de acces la informatii de interes pentru o anumita comunitate. Primul program de navigare (web browser) a aprut in 1993 sub numele MOSAIC fiind introdus de Universitatea din Illinois (Marc Andreesen), moment la care Internet-ul cuprindea peste 2 milioane de gazde (hosts, host-uri fiind o denumire incetatenita deja in jatgonul tehnic) - sisteme interconectate si erau accesibile circa 600 de locatii web. In conditiile create s-au multiplicat si diversificat serviciile electronice oferite utilizatorilor interconectati ceea ce a determinat ca in paralel sa apara si o explozie a aplicatiilor software care sa faciliteze, intr-o maniera cat mai simpla, accesul public. In domeniul programelor de navigare si acces la servicii anul 1996 marcheza declansarea unei competitii acerbe, marcata inclusiv de conflicte comerciale (ca de exemplu intre Netscape si Microsft in legatura cu practicile neconcurentiale practicate de cei din urma). In perioada respectiva Internetul depasise 12 milioane de gazde si 500.000 de locatii web (numite si site-uri) La inceputul mileniului trei se estimeaza ca Internetul are aproape 1 miliard de utilizatori existand peste 200 de milioane de gazde (host-uri). [art www.usnews.com]

2. Conectarea la nivel fizic

Conectarea mai multor sisteme intr-o retea care sa permita intercomunicarea implica existenta unui mediu de comunicatie adecvat si a unei interfete de conectare specifice mediului respectiv. 2.1. Canale de comunicatie Infrastructura de propgare a informatiei formeaza un canal de comunicatie. Un canal de comunicatie poate sa contina mai multe cai de comunicatie (de exemplu doua cai pentru comunicare bi-directionala). Infrastructurile de comuncatie principale utilizate in prezent sunt extrem de variate si folosesc o gama variata de solutii. Exemple de medii de comunicatie sunt urmatoarele: - conexiuni cablate - conexiuni radio, fara fir (wireless) - conexiuni pe fibra optica - conexiuni pe baza de radiatii infrarosii Conectarea cablata presupune existenta unui suport conductor (metalic) prin intermediul caruia valorile binare (biti) de informatie sunt vehiculati sub forma de semnale electrice, curent sau tensiune. Transmisiunile care folosesc unde radio permit accesul la mediul de comunicatie prin unde electromagnetice din diverse zone ale spectrului de frecvente, inclusiv din domeniul microundelor (433MHz; 2,4GHz - WiFi 802.11b/g, Bluetooth; 3,5GHz; 5GHz). Undele electromagnetice permit accesul in zone unde nu exista acoperire cablata folosind transmisiunile prin satelit dar si legaturi la distante reduse pentru a depasi inconvenientele firelor de legatura. Transmiterea bitilor de informatie se face prin modificarea particulara a parametrilor semnalului radio (amplitudine, frecventa, faza) prin procesul numit modulatie. Transmisiunile pe fibra optica se bazeaza pe proprietatea unui fascicul de lumina laser de a se propaga cu pierderi reduse printr-un mediu care permite reflectarea continua a acestei radiatii - o structura tubulara pe baza de siliciu, asemantoare sticlei - in scopul de a o "intoarce" mereu in mediul de propagare, indiferent de unghiul de incidenta. Practic

facscicolul sufera reflexii multiple la suprafata de separatie dintre materialul fibrei si mantaua inconjuratoare. Modificand intensitatea fasciculului se pot transmite la distanta biti de informatie. Datorita pierderilor reduse, utilizarea fibrei optice permite transmisiuni pe distante mari, de ordinul kilometrilor sau zecilor de kilometri, fara a fi necesara refacerea semnalului, pierderile fiind foarte reduse. Comunicatiile prin radiatii infrarosii au la baza principiul propagarii unei radiatii generate cu ajutorul unei diode luminiscente de infrarosu si receptionarea acesteia folosind un fotodetector care converteste radiatia din nou in semnal electric. Metoda este aceiasi ca si la telecomanda receptoarelor TV. Undele infrarosii au propritatea ca sufera reflexii pe mediile solide si deci nu este nevoie de o vizibilitatea directa absoluta intre emitator si receptor. Aceste tip de legatura este folsoit in comunicatiile de date pentru transmisiunile pe distante scurte (telefon mobil - computer, tastatura/mouse - computer, computere intre ele etc.) 2.2. Interfete de comunicatie Interfatele de comunicatie asigura tranferul informatiei binare catre mediul de comunicatie, de obicei intr-o maniera seriala (un bit dupa altul). Ele poarta numele generic de adaptoare de retea (module de retea, placi de retea sau NIC - engl. Network Interface Card) si difera in functie de tipul adapatrii pe care il asigura. In cazul utilzarii mediilor de comunicatie cablate, cele mai utilizate, adaptoarele asigura transferul informatiei preluate de pe magistralele de comunicatie ale sistemului care urmeaza a fi conectat, serializarea acesteia (cu exceptia transmisiunilor paralele folosite in special pentru conectarea imprimantelor la sistemele de calcul) si transformatrea bitilor de informatie respectivi in semnale electrice corespunzatoare. Adaptoarele de retea uzuale pot fi clasificte in functie de modul de conectare cu echipamentul de calcul, fiind in principiu disponibile pentru cele doua tipuri de magistrale existente intr-un sistem de tip PC, ISA si PCI. Catre mediul de comunicatie, adaptorul trebuie sa asigure conectarea corespunzatoare tipului de conductor folosit. 2.3. Medii de comunicatie Transmisia informatiei in mediile de teleprelucrare consta in transferul informatiilor, reprezentate codificat prin semnale binare, intre punctele terminale si calculatoare prin intermediul retelelor de telecomunicatie existente sau prin linii speciale de transmitere a acestora. Scopul acestei transmisiuni, prin care se asigura utilizarea de la distanta a resurselor calculatoarelor, este acela de a reproduce la calculatorul receptor semnale cu acelasi continut cu cele care au fost trimise. Dupa cum am spus informatiile sunt transmise de la un calculator la altul prin intermediul unei linii de transmisie, numita de obicei canal de telecomunicatie si care reprezinta totalitatea mijloacelor destinate transmiterii unui mesaj, fiind practic o cale de transmisiune electrica a datelor intre doua sau mai multe calculatoare, impreuna cu toate circuitele secundare de asigurare a nivelului energetic al semnalului. Astfel un canal este format din: linii telefonice, adaptoare, filtre, etc. Aceste medii de transmisie pot fi impartite in doua grupe: - medii ghidate: conductoare ohmice (cablul torsadat, cablul coaxial), fibrele optice; - medii neghidate: undele radio, laserul, radiatia infrarosie. 2.3.1. Medii ghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile ghidate de transmisie amintim: - cablu coaxial - cablu UTP (Unshielded Twisted Pair) - cablu STP (Shielded Twisted Pair) - cablu ScUTP (Screened UTP) sau FTP (Foiled Twisted Pair) - fibra optica multimod - fibra optica monomod

Cablurile torsadate cu patru perechi au opt fire. Unele din avantajele acestui cablu ar fi faptul ca este ieftin. ce ofera o impedanta de 50 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 185 de metri.Cablu Coaxial. dar treptat a fost aproape complet inlocuit. El este apoi invelit intr-un alt strat izolator de protectie mecanica. Conductoarele sunt utilizate in perechi. Mai exista si varianta 10BASE5 Ethernet ce ofera o impedanta de 75 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 500 de metri. nu suporta usoare curbari/indoiri puternice sau striviri. usor de instalat el suportand . In standardul Etrhernet 10/100 BASE T aceasta se traduce printr-o viteza de transmitere a informatiei cu 10/100Mbps pe o distanta de 100 de metri. Dimensiunea se refera la numarul de perechi grupate impreuna. Cablurile LAN standard utilizeaza patru perechi de fire.43 de centimetri. are doua conductoare concentrice. De exemplu. De exemplu. Structura unui cablu coaxial Cablul UTP (cablu torsadat neecranat) este disponibil in diferite forme. izolat cu un material dielectric si protejat la exterior de un alt conductor cilindric. costul si dimensiunea cablului (grosime de 1 cm) si nu in ultimul rand necesitatea de a asigura in orice conditii adaptarea de impedanta. Fiecare fir este numit si conductor. varianta 10BASE2 Ethernet utilizeaza RG-58. proces denumit torsadare. Acest tip de cablu reduce efectul de degradare a semnalului cauzat de EMI (Interferente Electromagnetice) sau RFI (Interferente al frecventelor Radio) deoarece buclele alaturate care iau nastere prin torsadare isi anuleaza reciproc semnalele induse de campurile electromagnetice din mediu. Fiecare din aceste opt conductoare este acoperit de un material izolator. Desi cablurile coaxiale arata la fel ele pot avea impedante (rezistenta conductorului in semnal) diferite estimate printr-o scala de grade radio (RG – radio grade). separate in grupuri de cata doua. Avantajul cablului coaxial este ca ofera suport pentru comunicatii in banda de inalta frecventa pe distante relativ mari. o pereche de conductoare ofera suport doar pentru transmisii iar cealalta pentru receptie. In standardul Ethernet 10/100Mbps numai 4 din cele 8 conductoare sunt folosite iar in standardul Ethernet 1000Mbps Gigabit toate cele 8 conductoare sunt folosite. El a fost folosit initial ca mediu de transmisie specificat pentru Ethernet. In prezent cablul coaxial este limitat de obicei la difuzarea semnalelor CATV (televiziune prin cablu) in banda larga. Acest tip de cablu are o impedanta de 100 de ohmi si o grosime de 0. fara repetoare. ce poate fi solid sau intretesut. pentru cablarea abonatilor. Cea mai uzuala versiune a acestui tip de cablu este formata dintr-un singur fir de cupru. dimensiuni si grade. Fiecare pereche de conductoare este rasucita una in jurul alteia. cele doua conductoare avand axa comuna. Unele din dezavantajele acestui cablu care au dus la inlocuirea aproape totala a acestuia sunt: fragilitatea structurii.

Radiatia electromagnetica normala Ecranarea cablului printr-o bariera metalica protejeaza semnalul impotriva radiatiilor care ar putea fi induse din mediul exterior. Practic acest tip de cablu este UTP invelit intr-o folie de metal ce realizeaza ecranajul. Cablu STP (cablu tosadat ecranat) prezinta un strat suplimentar de folie conductoare in jurul firelor torsadate. Radiatia electromagnetica a semnalului este emanata pe directia normala de semnalele transmise printr-un fir de cupru si reprezinta un punct de referinta pentru intelegerea implicatiilor utilizarii cablurilor torsadate ecranate. Protectia la interferete electromagnetice este mai buna ca la UTP. Ca si cablu STP acesta trebuie impamantat la ambele capete pentru a putea functiona corect din punct de vedere al imunitatii la perturbatii. Inducerea radiatiilor externe participa la atenuarea si/sau distorsionarea semnalului. ecranarea impedica si eliberarea radiatiei normale descrise in figura. Radiatia electromagnetica ecranata Acest tip de cablu are o impedanta de 150 de ohmi si este mai scump. In schimb. 1cm). Impedanta tipica pentru acest tip de cablu este de 100 sau 120 de ohmi. Acesta situatie e ilustrata in figura urmatoare. in caz contrar este predispus la probleme mari de zgomot. mai greu de instalat si mai gros ca UTP-ul (aprox. Scopul acestei proiectari a fost de a permite cablurilor torsadate sa functioneze in medii predispuse la EMI (Interferente Electromagnetice) si/sau RFI (Interferente al Frecventelor Radio). In prezent este cel mai utilizat mediu de transmisie in retelele LAN. Acest tip de cablu are si cateva dezavantaje cum ar fi faptul ca e suscebtibil la interferente electrice in comparatie cu alte tipuri de cabluri si faptul ca distanta de transmisie a informatiei este mai mica decat la alte tipuri de cabluri cum ar fi coaxialul de 75 de ohmi si fibra optica. Cablu ScUTP este un model hibrid de cablu intre STP si UTP. Din nefericire. Acest strat de ecranare se afla imediat sub invelisul extern. aceasta radiatie este reflectata in conductorul de cupru al cablului si poate produce auto-ghidarea semnalului. Acest tip de cablu trebuie sa fie impamantat la ambele capete pentru a functiona corect. .curbari si indoiri.

Utilizarea lor in retelele LAN se limiteaza de obicei la conexiuni intre servere sau la realizarea de legaturi magistrale. este aproape imposibil sa introducem zgomote in fibrele optice. 100/155/256 Mbps cu distante de pana la 100m). Fibrele optice vin intr-o aparenta infinitate de forme. O colaborare intre ANSI. LED-urile au o frecventa destul de joasa. cablurile torsadate sunt definite prin categorii de performanta (la nivelul parametriklor de comunicatie). ceea ce va provoca oprirea semnalului optic. Lipsa semnalelor electrice si a conductoarelor de cupru flexibile inseamna ca transmisiunile bazate pe fibre optice sunt relativ sigure. Transmisiunea optica multimod este comandata de catre un LED. datorita gradului de standardizare la care s-a ajunsin industria telecomunicatiilor. Initial au existat cinci serii de test pentru a stabili categoriile de performanta pentru cablurile torsadate. reunite in cabluri optice. ghidarea acestui fascicol se face prin intermediul fibrelor optice. Vedere a unui cablu cu fibre optice Axa centrala a cablului este ocupata de catre un mediu optic foarte pur care are capacitatea de a transporta in siguranta fascicule de lumina pe distante mari. nu toate potrivite pentru utilizarea intr-o retea LAN. avem motive sa ne asteptatam la aceleasi performante. EIA si multe alte organizatii. dimensiuni si lungimi de unda. Fibrele optice sunt utilizate in perechi: una pentru transmisie si alta pentru receptie. Categoriile sunt definite prin functiile lor. cum ar fi terminatoarele. Mediul optic este aproape intodeauna sticla (siliciu). De asemenea. iar cablul care corespundea era identificat ca fiind de Categoria x sau Cat x unde x era numarul seriei de teste care a fost finalizata cu succes. 10Mbps viteza pana la 100m) si Cat 5 (100 Mhz latime de banda. Acesta nu este o sursa de lumina foarte concentrata. Spre deosebire de cablurile de cupru. Indiferent de producator. dar poate fi si un material plastic cu calitati optice superiore. aceasta categorie fiind de mijloc si s-a dovedit a fi neeconomica de aceea este foarte rar folosita. nu printr-un standard fizic. prin urmare necesita un sistem optic de focalizare si o cale de transmisie optica destul de larga. FCC. Desi unele standarde furnizeaza indicatii pentru cabluri si/sau componentele acestora. astfel ca si largimea de banda este limitata. De asemenea. Acestea erau numerotate de la 1 la 5.Utilizarea cablurilor torsadate reprezinta un avantaj important legat de existenta unor categorii de performanta standardizate. Fibrele optice pot transporta frecventele superioare ale spectrului electromagnetic – adica lumina. Figura de mai jos prezinta un cablu cu fibre optice. Fibra optica tipica utilizata pentru o retea LAN este varietatea de sticla cu diametrul de 62.Pe piata astazi se gasesc Cat 3 (16 Mhz latime de banda.5 microni care ofera suport pentru comunicatii multimod comandate de un LED (Light Emitting Diode – dioda emitatoare de lumina). sticla se sparge sau se fisureaza. Exista doua tipuri specifice de transmisiuni prin fibre optice: multimod si monomod. Diametrul fibrelor optice variaza de la 5 microni pana la dimensiuni ce sunt vizibile cu ochiul liber. Atunci cand tranferul de informatie are loc utilizand ca semnal purtator de informatie o radiatie din spectru vizibil (laser). fibrele pot face parte din diferite clase de frecventa. Cat 1 si Cat 2 au fost perimate in 1995 datorita slabelor performante. Cand este prea solicitata. asigura standardele pentru cablare si chiar pentru componentele cablurilor. Caracteristica esentiala a LED-urilor este . Cat 4 putea oferi o latime de banda de 20Mhz. Toate tipurile de fibre sunt disponibile de obicei in grupuri de doua sau mai multe perechi.

putine date. ele calatoresc pe o distanta mai mare si un timp mai indelungat raza axiala. in timp ce lungimea mediului fizic ramane constanta. Cu alte cuvinte. dar aproape insesizabil pe distantele uzuale din domeniul retelelor de calculatoare. Prin urmare. dispersia face ca o parte din raza emisa de LED sa loveasca peretele interior al mediului de sticla.000Km/s. Ledurile nu pot sa concentreze strans razele de lumina. Laserele sunt binecunoscute pentru razele lor extrem de focalizate. ci este reflectata de perete sub un unghi complementar. In consecinta. Aceasta reflexie plaseaza raza (razele) dispersata(e) pe o directie de coliziune cu portiunea de raza ramasa in calea de transmisie axiala. lumina e supusa dispersiei. Dar. Cand se intampla acest lucru. astfel incat. lumina nu trece in stratul de protectie. reusesc sa ajunga la destinatie. Tot constanta este si viteza luminii: 300. Si aceste raze disperseaza. Prin urmare. Fibra monomod utilizeaza o dioda laser cu injectie (ILD – Injection Laser Diode). Intr-un sistem de fibre optice monomod. transmisiunea axiala ajunge inaintea reflexiilor multiple ale aceluiasi semnal. este utilizat un laser pentru a comanda semnalul prin fibra de sticla. Reflexia radiatiei optice intr-o fibra optica Aceste raze poarta in continuare acelasi semnal ca si raza ramasa aliniata cu axa centrala a sticlei. transmisiunile multimod sunt predispuse atenuarii. chiar la limitile exterioare ale domeniului lor. pentru ca sunt supuse la o serie de refelexii in pereti. sau nici una. Multiplele limitari de performanta ale fibrelor optice multimod sunt echilibrate de calitatile lor si pretul mai scazut. impactul are loc sub un unghi foarte mic. De aceea. Zigzagul neincetat al razelor inseamna ca modurile multiple vor intersecta inevitabil axa centrala si vor intra in coliziune cu alte raze optice. O implicatie mai semnificativa a dispersiei multimodale este ca fotonii interactioneaza astfel cu alti fotoni. Fenomenul este ilustrat in figura de mai jos. dupa ce este transmisa. fluxul de date transmis ramane aliniat cu axa centrala a sticlei de-a lungul . Caracteristicile sale de dispersie sunt suficient de moderate pentru ca razele.dispersia. Dispersia luminii unui led intr-o fibra multimod Dupa a anumita distanta. sa nu inceapa sa atinga peretii fibrei. Aceasta rata de dispersie impune limite maxime ale lungimii efective a fibrei optice comandate de LED.

in infrarosu. Printre aceste proprietati se pot evidentia urmatoarele: . Cand laserele sunt utilizate in acest mod.undele radio pot calatori atât prin aer cât si prin vid . Fibrele optice monomod au in general un diametru intre 5 si 10 microni si un strat protector de 125 de microni. Aceasta pentru ca infrarosul este . Acestea contin specificatiile pentru interconectarea dispozitivelor de retea cu mediul de transmisie. el nu este limitat la transportul doar in raza vizuala. Medii neghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile neghidate de transmisie putem evidentia: . Pentru conectarea mediilor de transmisie la placile de retea se utilizeaza diferite tipuri de conectori (mufe).datorita distantelor mari parcurse de semnale in procesul de propagare apar fenomene importante de intarziere. In transmisunile de date neghidate un loc important ocupa transmisiunile folosind radiatia infrarosie.000 km si ca urmare apar întârzieri de ordinul a 300 milisecunde intr-un singur sens. In ceea ce priveste transmisiunile laser.sunt utilizate pentru transmisii terestre cât si pentru transmisii prin satelit .laser . Mai multe statii se pot interconecta cu o unitate de acces care transmite si receptioneaza semnale laser in numele unui grup de statii.intregului drum prin mediu.permit acces in zone greu accesibile .unde radio .pot transporta date si pot trece prin obstacole solide . opereaza intre partea vizibila a spectrului electromagnetic si microunde. Transmisia prin unde radio De la Pamânt pâna la un satelit geostationar sunt 36. 2. Pentru cablu coaxial se utilizeaza BNC (Bayonet Nut Connector) iar pentru cabluri torsadate se foloseste conector tip RJ-45 (UTP. este logic ca dispozitivele laser sa fie plasate aproape de plafon. acestea pot fi imaginate cel mai bine ca un sistem de fibre optice dar fara cablarea prin fibre optice.costul implemenatrii infrastructurii de comunicare radio este ridicat . aflate la distante modeste. Ele ajung la destinatie in acelasi timp. Aceasta tehnologie de transmisie fara fir.infrarosu Undele radio au o serie de proprietati care le confera avantaje importante de exploatare in transmisiunile de date.3. Desi infrarosul este o forma de lumina. Laserele pot fi utilizate si pentru a interconecta retele bazate pe cablu.2. adica aproximativ 600 milisecunde de la un punct al suprafetei terstre in altul. Exista standarde de cablare corespunzatoare: TIA / EIA 568 A/ B. STP). cat mai departe posibil de oameni.

. reprezinta pierderea in energie in timpul propagarii semnalului . in principal.zgomotul. caracteristicile de apel. modul de conectare la sistem. provenita din alte surse decat emitatorul.frecventa.prezinta proprietati specifice radiatiilor luminoase dar si microundelor. Acelasi concept se aplica si unei retele LAN in infrarosu direct. etc.atenuarea. . Un caz particular de transmisiuni ghidate il reprezinta comunicatiile de date prin retelele telefonice. iar cel difuz poate fi asemanat cu o sursa de lumina care emite in toate directiile. apoi la capatul unde are loc receptia din semnale analogice in semnale digitale la receptor.amplitudine.distorsiunea de intarziere. Acesta este inserat intre calculator (digital) si sistemul telefonic (analogic) Pentru liniile inchiriate este posibila utilizarea semnalului digital da la un capat la altul. Chiar daca nu poate penetra solide opace. acestea trebuie sa fie in prealabil convertite din semnale binare in semnale analogice. este determinata de faptul ca diferite componente spectrale (Fourier) se propaga cu diferite viteze. dar acestea sunt foarte scumpe si sunt utilizate numai pentru a construi retele private in interiorul unei firme. . reprezinta energia nedorita. Modemul realizeaza. Au luat nastere doua tehnologii in infrarosu: difuz si direct. procesul de modulare . Infrarosu direct este analog razei unui proiector.faza. Proiectorul focalizeaza lumina pe o singura directie. Atunci cand un calculator doreste sa transmita informatii pe o linie telefonica. Echipamentul care realizeaza aceste transformari se numeste modem echipamentul care accepta un sir serial de biti la intrare si produce un purtator modulat la iesire (sau vice-versa). Acesti factori care afecteaza transmisiile sunt: . Tehnologia in infrarosu direct este utilizata de majoritatea dispozitivelor electronice casnice controlate prin telecomanda. In toate cazurile transmisia informatiei prin aceste canale de telecomunicatie nu se poate face fara o oarecare degradare a informatiei. in timp ce sursa multidirectionala difuzeaza lumina in toate directiile. pricinuita de obicei de perturbatiile care apar pe parcursul transmisiunii. Modul de interconectare a modemurilor. Modemurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: viteza.demodulare a semnalului purtator. poate fi reflectat de acestea. Acest semnal este caracterizat prin trei parametri: . .

banda de frecventa. cu banda de frecventa 300 .canalele banda larga.3400 Hz. din punctul de vedere al benzii de frecventa canalele de transmisiune se clasifica in: .ul este unitatea de masura pentru viteza de modulatie si . .modulatie de frecventa (FM). se exprima prin largimea benzii de frecventa transmisa. viteza de transmisie 19200 . amplitudinea si frecventa raman constante.canale subvocale.200 bauds. . insa mai mica de 48kHz. cu o largime de banda superioara celei vocale. . Prin frecventa de lucru se intelege frecventa semnalului purtator nemodulat.4800 bauds. amplitudinea oscilatiilor ramane constanta si se modifica frecventa.modulatie de amplitudine (AM). cuprinsa intre banda de frecventa a canalului de transmisiune utilizat.canale vocale.transmisia in banda de baza. viteza de transmisie 45 .500000 bauds. iar viteza de transmisie 600 . In sistemele de teleprelucrare. Baud . Transmiterea semnalului codat prin canalul de comunicatie se poate efectua utilizand cele doua tehnici: . Semnal analogic unidirectional Canalele de transmisiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: . . caz in care se folosesc semnale digitale pe o singura frecventa Semnal digital bidirectional . Demodulatia este procedeul de extragere.viteaza de transmisie a datelor binare printr-un canal de comunicatie se exprima prin viteza de modulatie (numarul de momente emise pe secunda) corespunzatoare semnalului transmis.modulatie da faza (PM). sau prin frecventele limita extreme ale semnalelor ce se pot transmite prin canal.In functie de acesti parametri vom avea trei tipuri de modulatie: . la receptie. dar are loc un u salt in faza. a semnalului modulator (a mesajului) din semnalul modulat receptionat. evaluata in bauds. la care unul din parametrii caracteristici este modificat in concordanta cu valoarea semnalului modulator ce reprezinta mesajul de transmis. Modulatia este procedeul de transmisiune a unui semnal purtator. cu o largime de banda inferioara celei vocale (< 3000 Hz). caz in care se folosesc semnale analogice intr-un domeniu de frecvente.transmisia in banda larga. caz in care frecventa oscilatiilor este constanta. . si o largime de banda de 3100 Hz. si se modifica amplitudinea.

comutare de pachete. echipamentele emitatoare si receptoare nu sunt in faza (nu sunt sincronizate in timp).comutare de circuite. ci la momente diferite de timp prin alternarea sensurilor. este necesara utilizarea unor semnale de separare.numit "START". In acest caz avem o legatura permanenta intre utilizator si celelalte sisteme din retea. In cazul transmisiei de date binare baud .semiduplex. la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri. .ul corespunde unui bit / s. semiduplex si duplex). In acest caz legatura se stabileste prin intermediul centralelor de comutatie in urma apelarii de catre statia abonata a numarului statiei chemate. .circuitele telefonice inchiriate (pentru transmisiuni de tip punct . permitand astfel o utilizare mai eficienta a capacitatii liniilor de telecomunicatie Inainte de a trece mai departe mai trebuie adaugat faptul ca in prezent se cunosc doua tehnici de comutare: . avem o comunicare duplex integral. La folosirea retelelor telefonice pentru transmisia datelor se face distinctie intre : . dar nu simultan. si un bit de sfarsit . este fie de la emitator la receptor. Acest mod de transmisie elimina utilizarea pentru fiecare caracter a semnalelor de separare. pentru indicarea inceputului si sfarsitului fiecarui caracter (caracterul este format dintr-un bloc de k biti. Exista mai multe metode de . In afara modurilor de transmisie prezentate (simplex. Deoarece. . Metodele de acces previn accesul simultan pe cablu.reprezinta rapiditatea de modulatie corespunzatoare unui moment emis pe secunda de sursa de informatie (numarul de variatii pe secunda).la punct). in acest mod de transmisie. . Setul de reguli care definesc modul in care un calculator plaseaza si preia date pe/de pe legatura de retea poarta numele de metoda de acces. Din acest punct de vedere.precizia de transmisie (coeficient mediu de erori sau frecventa erorilor) reprezinta numarul mediu de elemente (bits) sau caractere la care s-a produs o eroare datorata perturbatiilor din canal. fiecare caracter este insotit de un bit de inceput . . deci 1 baud = 1 bit / s. Astfel.duplex.circuitele telefonice din retelele cu comutatie (manuala sau automata). la care informatiile se transmit numai intr-un singur sens.numit "STOP". conform codului utilizat). si altele sunt in asteptare. exista trei tipuri de canale de transmisie: . O proprietate importanta a comutarii de circuite este necesitatea de a stabili o cale de la un capat la celalalt.modul de transmisie asincron ("start-stop") este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este independent de durata semnalului elementar.modul de transmisie sincron este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este intotdeauna un multiplu intreg al duratei semnalului elementar. in acest caz nu se stabileste de la inceput o cale intre apelant si apelat. Aceasta tehnica se mai numeste memoreaza si transmite. cand vom avea o comunicare semiduplex. este specifica sistemului telefonic. la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri simultan. inainte ca datele sa poata fi transmise. in care caz se spune ca avem o comunicare simplex. fie de la receptor la emitator. . Modul (sensul) de transmisie.simplex. prezinta interes si urmatoarele moduri de transmisie: . Am vazut ca la un moment dat unul sau mai multe statii transmit date.

. O alta problema care apare in transmisia informatiilor este cea a codificarii informatiei. Aceasta este necesara in special datorita erorilor care pot sa apara pe parcursul transmisiei.metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si evitarea coliziunii CSMA / CA (Carrier .Sense Multiple Access with Collision Avoidance). . . Cele doua tipuri de coduri utilizate in teletransmisia datelor sunt: .coduri detectoare de erori.metoda cu prioritate la cerere.coduri corectoare de erori. si sa ceara o noua transmisie fara a identifica insa eroarea. . sunt acele coduri care includ si o informatie redundanta pentru a permite receptorului sa constate daca a aparut o eroare.metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si a coliziunii CSMA/CD (Carrier .acces: . si daca s-a produs o eroare sa o depisteze si sa ceara o noua transmisie sau sa aplice un algoritm de corectie. sunt codurile care pe langa fiecare bloc de date trimis includ si o informatie redundanta (un sir de biti sau caractere de control) care ajuta receptorul sa poata deduce caracterul care a fost trimis. .metoda prin transferul jetonului (token passing).Sense Multiple Access / Collision Detection).

.retele de arie intinsa WAN.retele peer-to-peer. Dupa scara la care opereaza reteaua (distanta). In continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale fiecarui tip de retea.Tipuri de retele 3. Dupa topologie: .retele combinate. Retele cu difuzare (broadcast) sunt acele retele care au un singur canal de comunicatie care este partajat (este accesibil) pentru toate calculatoarele din retea. tuturor calculatoarelor din retea (acest mod de operare se numeste difuzare) sau la un subset de calculatoare (acest mod de ..retele tip magistrala (bus).retele metropolitane MAN. Dupa tipul sistemului de operare utilizat: . .3.retele bazate pe server. Mesajul (numit pachet) poate fi adresat unui singur calculator.Internet-ul.1. . . . . .retele tip stea (star). . Criteriile cele mai des utilizate in clasificarea retelelor sunt: Dupa tehnologia de transmisie: .retele tip inel (ring) si retele de tip mesh .retele punct-la-punct.retele locale LAN. Clasificarea retelelor In functie de criteriul de clasificare care se are in vedere exista mai multe tipuri de retele de calculatoare.retele cu difuzare (broadcast).

Retele punct la punct sunt acele retele care dispun de numeroase conexiuni intre perechi de calculatoare individuale. magistrala si inel.sunt in general retele private localizate intr-o singura camera. . Aceste retele functioneaza. cladire sau intr-un campus de cel mult cativa kilometri. Deseori sunt posibile trasee multiple. . In figura urmatoare sunt reprezentate doua astfel de retele: cu topologie magistrala si inel. Retele LAN .Metropolitan Area Network .Wide Area Network .tehnologia de transmisie consta dintr-un singur cablu la care sunt conectate toate calculatoarele (de aici vine numele de difuzare). Principiul DQDB Retele WAN . la nivel de oras. Retele MAN . O retea MAN contine numai un cablu sau doua.sunt acele retele care acopera o arie geografica intinsa . etc. Aceste retele pot fi atat private cat si publice. Un aspect important al acestui tip de retea este prezenta unui mediu de difuzare la care sunt atasate toate calculatoarele.urile au in general dimensiuni mici iar timpul de transmisie este limitat si cunoscut dinainte. Pentru a ajunge de la calculatorul sursa la calculatorul destinatie. etc. fara sa contina elemente de comutare care dirijeaza pachetele pe una dintre cele cateva posibile linii de iesire. In aceasta retea calculatoarele se numesc gazde (in literatura de specialitate se mai utilizeaza si urmatorii termeni: host sau sistem final).topologie: LAN . inel. de pana la sute de Mb/s. LAN . . In general retelele mai mici (locale) tind sa utilizeze difuzarea. Acest mod transmitere este caracteristic retelelor LAN.la . Aceste retele sunt caracterizate prin: .punct.urile pot utiliza diferite topologii: magistrala. de diferite lungimi.urile mai pot functiona si la viteze mai mari.operare se numeste trimitere multipla). in timp ce retelele mai mari sunt de obicei punct .Local Area Network .marime: LAN .MAN-urile sunt implementate cu ajutorul unei magistrale duale numite DQDB (Dual Queue) asa cum se vede in figura de mai jos.reprezinta o extensie a retelelor LAN si utilizeaza in mod normal tehnologii similare cu acestea. in general. Doua retele LAN tipice. un pachet s-ar putea sa fie nevoit sa treaca prin unul sau mai multe calculatoare intermediare.deseori o tara sau un continent intreg. Aceste retele functioneaza la viteze cuprinse intre 10 si 100 Mb/s.

numita pe scurt subretea. 1 bps = unitatea fundamentala de masura a latimii de banda 1 Kbps = 10E3 bps 1 Mbps = 10E6 bps 1 Gbps = 10E9 bps Latimea de banda poate fi asemuita cu grosimea unei tevi sau cu numarul de benzi de circulatie de pe o autostrada. Unitatea de baza pentru masurarea timpului este secunda. E3 ( T – în SUA. Reteaua contine numeroase cabluri sau linii de comunicatie. prin intermediul caruia se face legatura intre doua retele diferite.544 Mbps Aprox. Fiecare calculator este in general conectat (face parte) la un LAN in care exista un ruter.5 Mbps 1.Frame Relay . Ea este limitata (datorita legilor fizicii si nivelului tehnologiei la un moment dat). astfel putem intalni diferiti termeni pentru desemnarea acestora ca: noduri de comutare a pachetelor. care are rolul de a transporta bitii intre calculatoare. Daca doua ruter-e. fiecare din ele legand doua ruter-e. canale sau trunchiuri. atunci ele trebuie sa apeleze la un ruter intermediar. calculatoare specializate.linii de transmisie. E – în Europa) Terminologia utilizata în transmisia de date apaeleaza deseori la termenul de latime de banda (Bandwidth).DSL (Digital Subscriber Line) . care nu sunt legate intre ele. numite circuite. Gruparea tehnologiilor dupa vitezele de transmisie Tip serviciu / tehnologie Modem ISDN Frame Relay T1 E1 T3 E3 STS – 3(OC-3) Utilizare tipica Individual Individual.elemente de comutare. Latimea de banda reprezinta numarul maxim si teoretic de biti care pot fi transferati într-o secunda. 2 Mbps 44. Sarcina subretelei este sa transmita mesajele de la gazda la gazda. ISP mari Latime de banda 56 Kbps 128 Kbps 56 Kbps – 1.ATM (Asincronous Transfer Modem) . folosite pentru a conecta doua sau mai multe linii de transmisie. . Subreteaua este formata din: . doresc sa comunice.T1. E1. Bandwidth este o masura pentru cantitatea de informatie care poate "curge" dintr-un loc în altul într-o perioada de timp. Câteva din tehnologiile de comunicatie utilizate în retelele WAN includ urmatoarele: . Nu exista o terminologie standard pentru denumirea acestor elemente de comutare. Termenul generic pentru aceste calculatoare de comutare este router.743 Mbps Aprox. sisteme intermediare.Gazdele sunt conectate intre ele printr-o subretea de comunicatie.modem . scoli Institutii medii Institutii medii Institutii mari Institutii mari Companii de telefonie.251 Mbps . deci cantitatea de informatie transferata într-o perioada specifica de timp este bps (biti pe secunda). 32 Mbps 155. T3.ISDN (Integrated Services Digital Network) . comutatoare de date. SOHO Institutii mici.

este o topologie pasiva. . adica calculatoarele nu actioneaza pentru transmiterea datelor de la un calculator la altul. De asemenea. . când o statie intra în posesia jetonului ea are dreptul sa transmita date. . Printre cele mai importante caracteristici sunt cele descrise mai jos. Topologia magistrala (bus sau liniara) . Topologii diferite implica metode de comunicatie diferite. În cazul unei retele mici. iar toate aceste aspecte au o mare influenta in retea. cele mai utilizate. Topologia unei retele poate determina si modul de comunicare al calculatoarelor in retea in acest caz numindu-se toplologie logica .2.3. Tehnologia utilizata în retele Ethernet permite unui singur pachet sa acceseze mediul de transmisie la un moment dat. va retransmite imediat jetonul urmatoarei statii. Comunicatia tip magistrala presupune intelegerea urmatoarelor concepte: . Daca o statie nu are de transmis date. topologia logica utilizeaza tehnica broadcast: datele transmise de un host sunt receptionate de toate celelalte statii conectate la mediul de transmisie.este cea mai simpla si mai uzuala metoda de conectare a calculatoarelor in retea. În contrast cu aceasta tehnica este tehnologia token-passing (pasarea jetonului) – prin retea circula un jeton electronic. Impulsul electric generat de o coliziune. etc. la modul de interconectare si ordinea existenta intre componentele retelei. Atunci cand doua statii iau initiativa de a transmite simultan in aceiasi retea in acelasi timp apare fenomenul de coliziune. Magistrala presupune un singur cablu. fiind nevoie de retransmiterea datelor. frecventa coliziunilor creste. topologia unei retele implica o serie de conditii: tipul cablului utilizat. datele respective se pierd. Atunci cand se alege topologia unei retele un criteriu foarte important care se are in vedere este cel al performantei retelei. Pentru retele mari. traseul cablului. Aparitia coliziunilor face ca informatia sa nu mai fie utilizabila fiind necesare tehnici de refacere a procedurii de transfer (retransmisie). În LAN-urile Ethernet. Dupa ce termina de transmis datele va trimite jetonul catre urmatoarea statie. . Zona dintr-o retea de unde provine un pachet si unde pot apare coliziuni se numeste domeniu de coliziune. deci se refera la configuratia spatiala a retelei. Toate mediile de comunicatie partajate de mai multe statii sunt domenii de coliziune. milioane de biti pe secunda. Daca mai multe statii încearca sa emita simultan. In domeniul retelelor locale sunt posibile mai multe topologii. se poate gasi un sistem de evitare a coliziunilor. din care doar cateva sunt larg raspandite: linie sau magistrala. unde fiecare host transmite.reflectarea semnalului. cablurilor si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua caz in care se numeste topologie fizica. Topologii de retea Prin topologie se intelege dispunerea fizica in teren a calculatoarelor.transmisia semnalului: la un moment dat numai un singur calculator poate transmite mesaje. conduce la pierderea datelor transmise. inel si stea. utilizat pentru a opri reflectarea semnalului.terminatorul. numit trunchi care conecteaza toate calculatoarele din retea pe o singura linie.

.informatiile emise de un calculator sunt receptionate de toate celelalte calculatoare.Host Unit Broadcast).reprezinta o conexiune multipunct .calculatoarele nu pot comunica direct intre ele ci numai prin intermediul concentratorului. .ul) se defecteaza. cade intreaga retea. . .retelele mari necesita o lungime de cablu mare.Topologia magistrala . . Orice comunicatie intre doua calculatoare va trece prin acest nod central. cu conditia ca placa de retea a calculatorului respectiv sa nu induca o neadaptare de impedanta in linia de comunicatie.cablul din aceasta topologie poate fi prelungit prin una din urmatoarele metode: o componenta numita conector tubular (BNC) sau un dispozitiv numit repetor utilizat pentru a conecta doua segmente de magistrala.calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala numita concentrator (hub . Printre caracteristicile mai importante amintim: . care se comporta ca un comutator fata de ansamblul retelei. . Topologia stea (star) are specific faptul ca toate calculatoarele sunt conectate la un nod central care joaca un rol particular in functionarea retelei.daca un calculator se defecteaza.costul redus al suportului si al dispozitivelor de cuplare. Acesta are si rolul de a amplifica semnalul inainte de a-l transmite mai departe. el nu afecteaza restul retelei.facilitati de reconfigurare (toate calculatoarele conectate au drepturi egale).daca nodul central (hub . Cea mai cunoscuta topologie bus este Ethernet. . .aceste retele ofera resurse si administratie centralizate. Prelungirea unei retele prin repetor .

Topologia stea Topologia inel (ring) este definita printr-o configuratie in care toate calculatoarele sunt legate succesiv intre ele.transmiterea datelor se face prin metoda jetonului (token passing). Dintre caracteristicile mai importante se pot evidentia cateva: . ultimul calculator fiind conectat cu primul. doua cate doua.conecteaza calculatoarele printr-un cablu in forma de bucla (nu exista capete libere). Topologia inel Cea mai cunoscuta topologie inel este Token .este o topologie activa . . aplicatii de comunicatie spatiala. intercomunicatii militare. In afara topologiilor fundamentale prezentate exista si alte arhitecturi. amplificand semnalul si transmitandu-l mai departe. daca acesta ii este destinat il copiaza.daca un calculator sau cablul care il conecteaza la hub se defecteaza.mesajul transmis de catre calculatorul sursa este retras din bucla de catre acelasi calculator atunci cand ii va reveni la origine dupa parcurgerea buclei. .poate utiliza in mare parte cablajul telefonic vechi existent intr-o societate. Topologia Mesh este numita si topologie completa. .ring de la IBM. Fiecare host comunica cu toate celelalte. . . cu ultimele tipuri de comutatoare.transferul informatiei se face punct la punct dar. ..este acea topologie in care calculatoarele regenereaza semnalul si transfera datele in retea iar fiecare calculator functioneaza ca un repetor.defectarea unui calculator afecteaza intreaga retea. se utilizeaza o astfel de toplologie atunci cand se impune o comunicatie foarte sigura cum ar fi sistemele de control ale centralelor nucleare. este posibil si un transfer multipunct. numai calculatorul respectiv este in imposibilitatea de a transmite sau receptiona date in retea. .

toate calculatoarele conectate la el vor fi incapabile sa mai comunice cu restul retelei.stea.topologia magistrala-stea: exista mai multe retele cu topologie stea. Topologie magistrala .stea sunt conectate printr-un concentrator principal. este asemanatoare topologiei magistrala .stea Topologia inel-stea (ierarhica) . . Daca un calculator se defecteaza.topologia inel-stea (ierarhica).stea ele sunt conectate prin trunchiuri lineare de magistrala. Deosebirea consta in modul de conectare a concentratoarelor: in topologia magistrala . dar daca se defecteaza un concentrator (hub). . acest lucru nu va afecta buna functionare a retelei. conectate prin intermediul unor trunchiuri liniare de tip magistrala. iar in topologia inel .Topologie Mesh In practica se intalnesc de multe ori tehnologii compuse obtinute prin combinatii ale unor tehnologii fundamentale.

ceea ce facilitează monitorizarea.4. mutarea şi eventuala extindere a reŃelei. Cei mai mari producători de hab-uri sunt: Cabletron Systems. când sunt folosite conectoare Ethernet în T. Functionarea lor se bazeaza pe existenta unui element de procesare a informatiei care are capacitatea de a identifica sursa si destinatia fiecarui pachet de date.: un modul de interfaŃă reŃea ce necesită un cablu coaxial gros poate comunica cu o reŃea Ethernet pe fire torsadate utilizând un transceiver). . oferind posibilitatea monitorizării reŃelei de la distanŃă cu ajutorul software-ului de administrare a reŃelei. Pot fi privite ca un nod de interconecatre transparenta a sistemelor. Hub-urile realizează conexiuni prin cabluri ecranate şi neecranate pe fire torsadate. ce transmite şi recepŃionează semnal între NIC-ul din PC şi mediul fizic utilizat. Echipamenete de interconectare si dirijare a traficului Module de interfaŃă cu reŃeaua cum ar fi NIC (Network Interface Card) este o placă instalată în PC şi suportă funcŃii de partajare a mediului fizic şi de sincronizare.1. Hub-urile oferă administratorului de reŃea un punct de control pentru cablajele aferente computerelor. Transceiver-ul asigură funcŃii de administrare cu flexibilitate sporită în configurarea lanurilor cu medii multiple de lucru. Un switch reduce astfel domeniul de coliziune. Totusi un hub asigura interconectarea sistemelor fara a analiza informatia vehiculata si fara a identifica porturile (el transmite tuturor porturilor ceea ce receptioneaza pe unul din ele la un moment dat). suportând în mod tipic. Pe aceasta baza switchul isi defineste in mod dinamic o tabela de alocare a porturilor identificand clientii (hosturile) pe baza adresei lor fizice (adresa MAC. Aceasta tabele ofera posibilitatea de identificare rapida a localizarii unei statii in scopul stabilirii unei sesiuni de comunicare doar intre o sursa si o destinatie fara implicarea celorlalate hosturi (care eventual pot sa initiaze alte legaturi). ataşat direct conectorului BNC al unui NIC. fibre optice şi cabluri coaxiale subŃiri şi groase. specifica fiecarei interfete de retea). Transceiver-e (receptor-transmiŃător) este un echipament. de la 8 la sute de noduri. sau utilizat pentru a permite conectarea la un alt mediu decât cel normal utilizat (Ex. Un caz particular il constituie hub-urile capabile sa citeasca si sa interpreteze informatiile pe care le vehiculeaza. De multe ori in terminologia curenta se folseste tot termenul generic de hub. Echipamente de retea 4. Acestea se numesc switch-uri.

Email. debit de informaŃie mărit. bridge-uri “sursă” utilizate în LAN-uri de tip token-ring. 9. • suport de bridge (punte) între FDDI şi token ring. modulară şi multislot. gateway SNA. Repetorul extinde un singur segment din LAN pentru a acomoda utilizatorii adiŃionali acre au 3 tipuri de limitări: 1. filtrare de cadru complexă. etc. Bridge-uri (punŃi) sunt echipate care conectează două sau mai multe LAN-uri la nivel MAC (subnivel de nivel 2 al stivei de protocoale OSI) al LAN-ului. • hub-uri multifuncŃie şi mixte. care nu cer utilizatorului să specifice calea către destinaŃie şi a cărui tabelă de adresare poate fi actualizată. natura limitată a extensiei. iar ultimele modele de hab-uri sunt dotate cu interfeŃe ATM. redundanŃă şi suport pentru capabilităŃi de administrare reŃea (ce include şi protocoale standard). • gateway-uri (porŃi). 2.SynOptics. datorită amplificării zgomotului împreună cu semnalul. • posibilitatea de comutare port cu port. ce fac legături segment–la-segment. care permit LAN-urilor să partajeze unul şi acelaşi bridge. • lărgimea de bandă de frecvenŃă dedicate unei staŃii. multiport. pentru a determina dacă o problemă poate fi rezolvată fără a fi necesară anunŃarea administratorului reŃelei. • hab-uri pentru LAN-uri necablate. 3. • funcŃii de securitate (limitarea accesului prin parole la porturi. Noile facilităŃi oferite in prezent de un hub includ: • procesarea semnalelor de alarmă. Pentru mărirea performanŃelor s-au adus o serie de îmbunătăŃiri bridge-urilor: 1. 5. Bridge-ul este necesar in punctul de interconecatre a doua retele care folosesc medii de comunicatie diferite. Tipuri de bridge-uri: 1. legate în cascade multiple. 2. prin aceasta limitându-se numărul de utilizatori suportaŃi de mediul fizic. 3. pentru interconectarea backbone-urilor pentru a preveni gâtuirea de trafic (bootleneck). 4.). print servere) integrate în locaŃii de hab-uri protejate fizic cu funcŃii tipice de dirijare. • pornirea automată a reŃelei şi oprirea sa la momente specificate de timp. 3Com şi Ungermman-Bass. 6. diversitate de interfeŃe. bridge-uri “transparente” utilizate în Ethernet. Repetoare. Un bridge opereaza la nivelul adreselor MAC. 8. echilibrarea încărcării. realizându-se până în prezent 4 generaŃii de hab-uri. 7. • operarea ca server de terminal. tabelă de adresare mai mare. • capacitatea de a administra reŃeaua. 2. . Avantajul bridge-urilor constă în faptul că faŃă de routere oferă posibilitatea divizării reŃelei în segmente logice mai mici pentru a uşura administrarea şi refac semnale electrice astfel încât zgomotul să nu se propage în reŃea. Hub-urile se clasifică în: • hub-uri Ethernet cu configuraŃie fixă. Sunt echipamente care amplifică semnalele pentru a mări distanŃa fizică pe care poate acŃiona un LAN. • platforme de aplicaŃii: procesoare RISC cu discuri de Gbytes (file servere. criptarea pachetelor de date. 3.. • posibilitatea de a acŃiona ca gateway-uri de Ethernet. 4. etc. reŃeaua rămâne o singură reŃea la nivel logic. nivele de dirijare (brouter-e) utilizate pentru protocoale de interreŃea corespunzătoare nivelelor de date cât şi pentru alte standarde internaŃionale.

4 Kb/s sau chiar mai mult (cu compresie). realizată cu ajutorul unui modem pentru servicii analogice şi cu module speciale pentru servicii digitale. 4. Accesul la mare distanŃă la reŃelele de date regionale. router şi hub este realizată prin încărcarea software-ului specific platformelor hardware disponibile sau prin adăugarea unui modul de bridge sau router unui hub pentru cablaje (wiring hub). Ultimele tipuri de bridge-uri sunt proiectate să suporte FDDI şi utilizează canale necablate (wireless) pentru interconectări bridge-la-bridge.de inundare(flooding techniques} care are un impact negativ asupra performanŃelor generale ale bridge-ului.6 la 38. Sunt echipamente utilizate pentru interconectarea LAN-urilor ce utilizează protocoale complet diferite la toate nivelele de comunicaŃie. Echipamente pentru servicii de date Serverul este un microcomputer ataşat LAN-ului asigurând funcŃii specifice cum ar fi: stocarea fişierelor pe disc. transferuri de fişiere. din care serverele de fişiere necesită un hard-disk de mare şi foarte mare capacitate. a căror funcŃie de bază este cea de interfaŃă cu reŃeaua publică. (ex. dar datorită limitărilor dimensiunii tabelei acesta utilizează două tehnici. Fiecare bridge din reŃea trebuie să menŃină o tabelă cu intrări pentru toŃi utilizatorii activi. . viteza de transmisie fiind afectată de translaŃia completă a unităŃilor de date recepŃionate dintr-un protocol în altul complet diferit. Servere de comunicaŃie asigură o varietate de funcŃii de comunicaŃie: E-mail.Actualizarea tabelei de adresare pentru bridge-urile “transparente” se realizează prin două metode: . de imprimare. servicii fax. Ele opereaza la nivelul adreselor IP. . suportând viteze de transmisie situate m gama 9. baze de date cu acces public. Integrarea funcŃiilor de bridge. Sunt echipamente de dirijare (routing) a traficului de date. ce realizează conexiuni la nivel arhitectural superior faŃă de bridge-uri. . fiind utilizate ca servere de baze de date cât şi ca servere de aplicaŃii ce suportă multiprocesarea şi spaŃiu pe disc de Gbytes.metoda dinamică prin care bridge-ul construieşte propria tabelă de adrese prin "observarea" traficului. Router-ele operează cu un protocol WAN specific sau cu protocoale multiple pentru interconectarea LAN-urilor.). Gateway-uri (porŃi). Superserverul este serverul ce încorporează multiple procesoare (de obicei un număr de 8). FaŃă de bridge-uri dezavantajele router-elor includ reducerea ratei de filtrare a pachetelor şi preŃul mai mare.metoda statică prin care administratorul LAN specifică dacă un cadru de date pentru o anumită destinaŃie necesită a fi dirijat la un alt LAN. Routere.: IBM SNA cu DECnet). Ca si bridge-urile ruterele au cel putin doua interfete de retea pentru a interconecta retele.de învechire (aging techiques) pentru a elimina intrările din tabelă ce nu au avut trafic de o anumită perioadă de timp. internaŃionale se realizează utilizând gateway-uri (porŃi de comunicaŃie rezidente în LAN-uri. Modem-ul este echipamentul ce permite unui semnal digital să fie transmis printr-un mediu de transmisie analogic. Putem spune ca un server in acceptiunea cea mai generala este un sistem care ofera servici de retea. servicii de comunicaŃii cu alte entităŃi din LAN. cărora le sunt alocate diferite sarcini (1asks\ echipat cu multiple porturi pentru ataşarea perifericelor.2. naŃionale. iar administratorul reŃelei poate selecta un router separat pentru fiecare protocol sau un router capabil să recunoască mai multe protocoale. asigurând controlul fluxului pentru pachetele de date recepŃionate din LAN. .

• modem-urile bazate pe standardul CCITT V. care nu necesită modem. Tl. primul servit". Frame Relay. Tl comutat. Modem-pool este un echipament de comunicaŃie cu facilităŃi multiport şi multipunct ce elimină nevoia de modemuri separate la nivelul utilizatorului. SMDS şi dirijarea de celule de date (cell relay). Mai nou există servicii digitale: ISDN. • răspuns automat la apel (auto-answer).42 bis suportă compresia de date. • auto-diagnoză.Unele modem-uri au facilităŃi cum ar fi: • repetarea automată a apelului (auto-dial). . sau poate fi o colecŃie de modem-uri localizate central (montate sau nu într-un rack) oferind utilizatorilor LAN posibilitatea de a accesa de la distanŃă printr-o metodă de tipul "primul venit.

5. Ca si Telenet. furnizor de servicii de date) se poate face in mod direct sau prin intermedierea unei aplicatii (conectare indirecta). El permite o conexiune sigura. numite comenzi tip telnet (dupa numele protocolului cu acelasi nume). Una din aplicatiile care permit conectarea la distanta folosind telnet. transfer de fisiere. Conectarea la server Conectarea la un server (prin definitie. Marea majoritate a sistemelor de operare accepta astfel de comenzi. tiparire). cu specificarea adresei destinatie. criptata. Term90. NetTerm. SSH. a carui interfata utilzator este prezentata in figura urmatoare.1 Pe baza comenzilor tip telnet si prin adugare de functionalitati suplimentare (moduri de afisare. engl. Multe din aceste aplicatii ofera si facilitati de conectare folosind criptarea caracterelor transferate pe baza de cheie numerica stocata local. Conectarea directa presupune o maniera de dialog cu serverul in care clientul transmite comenzi si primeste raspunsuri la acestea. Procedura de conectare securizata este reunita in pachetul de module SSH (Secure Shell).1. Aceste moduri de comnectare sunt discutate in conjunctie cu serviciul pe care il gestioneaza si vor fi abordate in acest context. Utilizarea unei aplicatii de conectare inseamna de fapt a delega procedura si drepturile de acces unui program care negociaza si stabileste parametrii unei legaturi pentru un serviciu specific (posta electronica. ssh dar si alte metode este Putty. host name) sau numeric (adresa IP): >telnet 192. in format literar (nume gazda. intre client si serverul SSH si o metoda securizata de identificare unica a clientului. Servicii de retea 5.168. . parametri de comunicatie.0. memorarea setarilor pentru conexiuni) au aparut aplicatii dedicate pentru conectare la distanta: Putty. SSH permite logarea la distanta si executarea comenzilor pe masina distanta.

Interfata de dialog cu un server Linux . Indiferent de metoda de conectare folosita rezultatul consta in aparitia unei ferestre de dialog care permite conversatia directa cu serverul. dimensiune fereastra dialog. numar de caractere pe linie.Interfata de configurare Putty Odata definiti parametrii conexiunii (nume server. Ca urmare. protocol conectare.) acestea pot fi salvate ca sesiune si utilizate ulterior pentru conectare in aceleasi conditii. succesiunile de caractere tastate in linia de comanda vor fi inaintate serverului (dupa tastare <CR>) iar acesta va raspunde corespunzator comenzii transmise. culori etc. tot in mod text si tot in fereastra de dialog.

648 ms traceroute .com (216.com PING www. 6 received.yahoo.dcn.yahoo.com (216.205): icmp_seq=2 ttl=50 time=181 ms 64 bytes from p18.yaho.Cateva comenzi utile ce pot fi utilizate pe sistemele de operare tip LINUX. cu confirmare suplimentara.117.com (216.201/193.www. catre o destinatie precizata prin nume sau adresa IP.akadns. time 5052ms rtt min/avg/max/mdev = 161.117.com (216.yahoo.yahoo.mit.dcn.205): icmp_seq=4 ttl=50 time=188 ms 64 bytes from p18.www. numele poate fi un nume de cont (user name) sau nume definite ca fiind asociate cu acel cont (nume proprii) Sintaxa: <finger nume> Exemplu: finger ion host .556/178. Pe aceasta baza. Sintaxa: <traceroute destinatie> Exemplu: traceroute www. passwd .109. sintaxa: <host IP> sau <host name> Exemplu: host www.yahoo.117.117.com (216.returneaza parametrul TTL (timp de viata.net ping statistics --6 packets transmitted.109.109.www. dupa conectare. calea. Sub forma <w user_name> permite vizualizarea unor date de conectare si pentru utilizatorii off-line.117.permite schimbarea parolei curente.117.com [ap@stud ap]$ ping www. 0% packet loss.yahoo.yahoo.www. who . analoizandu-se sursa mesajelor receptionate.dcn.205): icmp_seq=1 ttl=50 time=193 ms 64 bytes from p18.dcn. receptionand in ecou mesajele ICMP (Internet Control Managent protocol) transmise catre o gazda.109. Solicita parola veche si apoi parola noua. se pot identifica nodurile care dirijeaza (ruteaza) datele catre o destinatie deoarece cel putin un pachet ICMP va expira in fiecare nod.ofera informatii despre utilizatorii on-line la un moment dat.yahoo.www.182/10.returneaza date despre conturile asociate cu un anumit nume.109.akadns.transmite adresa IP (daca s-a precizat numele gazdei) sau numele gazdei (host) daca s-a precizat adresa IP. Sintaxa: <ping adresa> Exemplu: ping www. sunt prezentate in continuare. <who> finger .www.yahoo. Pachetele lansate au asociat un anumit timp de viata TTL care este decrementat cu o unitate la trecerea prin fiecare nod iar la atingerea valorii zero (expirarea TTL) pachetul se pierde in trafic (expired in traffic).205): icmp_seq=6 ttl=51 time=172 ms --. Time To Live) si timpul de parcurs aferent (in ms). Sintaxa: <w>. 64 bytes from p18. Foloseste pachete ICMP cu parametrul TTL avand valori succesive din ce in ce mai mari (1.205): icmp_seq=5 ttl=50 time=172 ms 64 bytes from p18.dcn.205) 56(84) bytes of data.com (216.genereaza lista succesiunii de noduri.yahoo.109.dcn.117.109.com ping .net (216.edu . Sintaxa: <passwd> w. 2 .www.3 etc) transmise succesiv si analizeaza mesajele de tip "expired in traffic" primite inapoi.205): icmp_seq=3 ttl=50 time=161 ms 64 bytes from p18.

217.164.MIT.721 ms 73.ro (193.254 (85. Sintaxa: <lynx> Exemplu: lynx www.207 ms 59.Level3.9.ro (193.2 (4.26) 161.240. Campul de lucru apare impartit in doua jumatati.EDU (18.822 ms 71.429 ms 35.743 ms 88. mesajele tastate de unul din utilizatori apar in fereastra de dialog a celuilalt si invers.181) 166. la distanta.ro (213.761 ms 73.230.239 ms 6 rg1-gi0-0.22) 3.83).113) 84.351 ms 27.47.314 ms 11 ae1-0.980 ms 13 as-2-0. Sintaxa: <mail> sau <mail user_name@server_name> Exemplu: mail user@yahoo.com wget .68.240. Sub aceasta forma comanda este urmata de urmata de dialogul pentru completarea campurilor asociate mesageriei electronice: subject. Expedierea mesajului are loc la tastarea caractrerului ".astralnet.544 ms 2 cmts-astral.133) 154. tiparire mesaje etc.mit.Level3.NewYork1.68.suceava.528 ms 0.547 ms 10 so-5-3-0. Sub forma simpla <mail> determina intarea in modul "mail" care permite gestiunea mesageriei: editare.099 ms 1.este o comanda care permite trimiterea unui masaj email direct din linia de comanda cu sintaxa <mail user_name@server_name>.Level3.[ap@stud ap]$ traceroute www.usv.831 ms 7 r1-pos5-0.100.671 ms 9 so-9-2. Sintaxa: <wget> Exemplu: wget ftp://ftp.yahoo.astralnet.mp2. ceea ce este de obicei satisfactor atunci cand se urmareste doar un acces rapid si simplu la informatie.permite transferul pe server a unor fisiere de la locatii (site-uri) web sau ftp.220) 1.7.910 ms ge-10-0.287 ms 37. message.425 ms 17 WWW.998 ms 161.net (64.mit. Sintaxa: <pine> lynx .53) 77.125) 159. in fereastra de dialog cu serverul a corespondentului initiind un dialog de tip terminal-la-terminal.edu (18.hsa2. Este detaliata in subcapitolul referitor la serviciul de mesageria electronica.2.astral.255.83) 158.168.79.788 ms 8 85. dupa stabilirea conexiunii.ofera informatii despre inregistrarea unui nume de domeniu pe baza consultarii continutului inregistrailor DNS (Domain Name Server) .128.edu traceroute to www.709 ms 14 ge-11-0.186.656 ms 2.100. cate una pentru fiecare dintre cei doi parteneri de discutie.137) 32.mp2.Level3. Sintaxa: <talk user_name@server_name> Exemplu: write utilizator2@stud.120. Sintaxa: <talk user_name> sau <talk user_name@server_name> Exemplu: talk utilizator2@stud.ro (193.96.823 ms 158.330 ms 2.eed.este o aplicatie completa pentru gestiunea mesageriei electronice pe servere.5) 0.net (209.998 ms ge-10-2.22.Frankfurt1.net (4.186.508 ms 152.hsa2.Level3.247.100.assist.68.162.Boston1. 38 byte packets 1 fw (80.187.ro (80.0.Boston1.020 ms 153.London1.ro (193.674 ms 53.254) 37.96.214 ms 1.159.permite trmiterea unui mesaj text.79.Frankfurt1.57) 92.93) 29.37) 156. listare.787 ms 5 r0-e412.754 ms 171.bbr1.EDU (18.240." (punct) la inceput de linie noua.Level3.cluj.ro mail .572 ms 0.897 ms 4 c3660-bistrita.960 ms talk .ro/project_files/test whois .astralnet.net (4.7.ofera o modalitate de discutie on-line cu alti utilizatori.230.106) 169.982 ms 16 B24-RTR-3-BACKBONE.125) 30.2) 155.2.Boston1.128.mp1.Boston1.649 ms 42.68.Level3.4.usv.210) 46.244 ms 40.net (212. Navigarea este posibila folosind doar tastele disponibile pe tastatura (sageti. enter) fiind afisat doar continutul text al paginilor accesate. ceea ce presupune apelare de catre initiator si acceptare din partea destinatarului.astralnet.Level3.230.931 ms 159.860 ms 12 as-0-0.017 ms 3 core.708 ms 188. 30 hops max.049 ms 148.230.217.net (4.131 ms 29.124.792 ms 80.net (4.MIT.032 ms 43.hsa2.240.net (4.22.lanseaza un navigator web care lucreaza exclusiv in mod text (text browser).b. cc. fortat.usv.5) 157.7.net (212.046 ms 27.991 ms so-0-1-0.Boston1.ro write .453 ms 209.881 ms 15 4.68.hsa2.795 ms 76.com pine .bbr2. Transmiterea caracterului <?> in linia de comanda a modului "mail" permite afisarea comenzilor disponibile.Level3.

Web ul a facut din Internet o entitate mult mai accesibila. M. si care permite utilizatorului unui calculator sa acceseze informatii aflate pe un alt calculator din retea. Tim Berners-Lee a devenit directorul acestui consortiu.usv. World Wide Web Web .mail. unde cercetatorii au avut acces la date Web din site . iar partea europeana este coordonata de INRIA. si încurajarea legaturilor dintre site . standardizarea protocoalelor.ul este de fapt o retea de calculatoare bazata pe tehnologiile Internet.ro ^C [Ctrl C] . CERN si M. centrul de cercetari . au format Consortiul World Wide Web.T.Prima utilizare publica a Web .pânza de paianjen mondiala) este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de reteaua Internet. Crearea Web .ului pot fi evidentiate urmatoarele: .ului. 5. care sa poata fi reactualizata fara probleme. din necesitatea de a permite cercetatorilor din întreaga lume sa colaboreze utilizând colectii de rapoarte. autorul sau fiind Marc Andreessen.Prima interfata grafica care a permis accesarea acestor documente a aparut în februarie 1993 si se numea Mozaic.În aprilie 1993. la distanta. precum si între acestia si studentii care participau la diferite proiecte comune. Aceasta baza de date ar trebui sa functioneze ca o carte: cu ajutorul unor indici globali sa poata fi gasite usor informatiile necesare. a fost facuta de fizicianul Tim Berners-Lee. Ceea ce lipsea era o baza de date globala pentru toate tipurile de documente.ului a fost justificata de nevoia de comunicare între oamenii de stiinta din întreaga lume. la Geneva. neavand nici o semnificatie comenzile de la perifericile speciale specifice sistemelor de operare tip Windows (mouse.permite initierea unei conexiuni nesecurizate.2.uri. fizician la CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire). planuri. . Elvetia. dupa aproape un an si jumatate de la introducerea Web . respectiv Linux/Unix. Dintre evenimentele mai importante privind dezvoltarea Web . legatura exista si înainte prin e .ul Web al CERN. Ceea ce a rezultat este actualul Web: o baza de date hypertext. cu un alt server (host) Sintaxa: telnet host_name Exemplu: telnet stud. coordoneaza partea americana a consortiului. Desigur. Propunerea initiala. existau 60 de servere Web.I. care poate furniza pe lânga text si sunet si imagine în toate formatele ca GIF.ului a avut loc în ianuarie 1992. privind dezvoltarea retelei Web.com telnet . . de la NCSA (National Center for Supercomputing Applications . Web .ul (World Wide Web sau WWW .În 1994. fotografii si alte tipuri de documente aflate într-o continua modificare. fiind instrumentul care a revolutionat accesul la Internet.abandoneaza procedura curenta Observatie: Trebuie remarcat ca in cadrul ferestrei de dialog sunt permise doar caractere text sub forma de comenzi specifice sistemului de operare cu care are loc conversatia. .Centrul national pentru aplicatiile supercalculatoarelor). care are drept obiectiv dezvoltarea Web-ului. în martie 1989. Astazi numarul acestora este la peste un milion. Aparut în 1989 la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare). TIF. Cercetatorii au avut acces la aceste date utilizând un program special numit browser Web.T. track-ball). la nivel mondial. desene. JPEG. fiind un sistem client / server.Exemplu: whois yahoo.I.

. Internet . Figura urmatoare ilustreaza legaturile între calculatorul client si serverul furnizorului de servicii Internet. Netscape Communications Corp. calculatorul se poate conecta la modemul serverului furnizorului de servicii Internet. Utilizând modemul.ul furnizeaza suportul de comunicatie pentru Web. furnizorul de servicii Internet solicita o taxa lunara pentru furnizarea accesului la Internet. care reprezinta o colectie de milioane de documente legate (conectate) între ele. fibra optica. Conectarea la Internet printr-un provider. programul browser va permite accesul la Web. de obicei prin intermediul furnizor de servicii Internet.. Aceasta conecatre se poate realiza si in alte moduri: folosind sisteme de conectare radio. . . De aceea este bine sa alegem furnizorul care ne poate oferi serviciile de care avem nevoie. Acesta poate sa ceara si o taxa initiala de instalare si poate limita timpul de conectare lunar. Pe zi ce trece Web .În 1995 Marc Andreessen paraseste NCSA si înfiinteaza o noua companie. De obicei. Putem spune ca Web . este nevoie de un calculator cu o interfata de retea si un mediu de comunicatie. Aplicatia sofware care permite accesul la principalele informatii web se numeste program de navigare sau browser. Pentru a putea naviga în Web.ul este cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume. cablu coaxial comun cu TVC). servicii integrate de date (ISDN). care se gasesc pe calculatoare raspândite în întreaga lume. care se ocupa cu dezvoltarea de software pentru Web. alte legaturi dedicate (DSL.ul câstiga tot mai multi adepti si popularitatea acestuia este în continua crestere. Dupa conectarea la calculatorul furnizorului.În 1999 America On Line a achizitionat compania Netscape. Un furnizor de servicii Internet este o societate care are unul sau mai multe calculatoare conectate la Internet. si nu pe care ni le poate oferi un furnizor. Prin intermediul mediului de comunicatie sistemul poate comunica cu alte sisteme.francez.

grupuri de discutii si suport pentru obiecte în direct (multimedia interactiv). Astazi. browser-ul . Primele browser-e. a crescut si gradul de utilizare al imaginilor grafice în cadrul documentelor. multimedia online. Browser-ul Web interactioneaza cu server-ul Web printr-o relatie client/server. ci scene tridimensionale. Ambele limbaje sunt proprii. majoritatea browser-elor pot lucra cu text si grafica si exista o multitudine de browser-e (numite si instrumente grafice). care include cadre. Datorita includerii elementelor de grafica. browserele au devenit mai complexe. Elvetia. Odata cu dezvolatrea Web-ului. posta electronica. Browser-ul Netscape Firma Microsoft are propriul browser. cere serverului sa-i trimita anumite documente. Opera. Composer) Microsoft Internet Explorer. Browser-ul Netscape contine o gama completa de aplicatii. aparute la începutul anilor 1990 nu aveau multe functii si erau relativ simple. Mozaic. secvente audio si video si obiecte 3-D. VRML (Virtual Reality Modelin Language) este un limbaj descriptiv asemanator cu limbajul HTML. Dezvoltarea lui VRML a început în anul 1994 la World Wide Web Conference. VRML si scrierea de programe0 Java. pe care le afiseaza apoi întro fereastra pe ecranul calculatorului. VRML nu înlocuieste HTML si nici nu reprezinta o extindere a lui. JavaScript si applet-uri Java. examinarea si comunicarea cu documente Web. . În plus Netscape poate lucra cu documente care contin tabele. care are loc în fiecare an la Geneva. În general. incluzând navigatia în Web. Cele cele mai cunoscute navigatoare web sunt: Netscape (pachetul include Navigator.Pentru a putea naviga prin Internet mai avem nevoie si de un program special. Communicator. animatie. Browser-ul este un program care permite vizualizarea. în calitate de client. care permit explorarea în informatiilor disponibile in Internet. fiind de fapt interfata între utilizatorul WWW si retea. precum si ActiveX. si anume Internet Explorer care accepta limbajul Java. numit browser. extensii HTML. deosebirea consta în faptul ca nu stabileste documente hypertext. Browser-ul permite vizualizarea datelor trimise de serverul de Web.

poze sau alte obiecte. care permite utilizatorilor sa produca pagini care includ text. Partea de server a conexiunii raspunde cererilor clientului. Comunicatia în retea necesita o conexiune de retea între doua calculatoare sau programe care comunica unul cu altul.HyperText Markup Language (limbaj de marcare hipertext). trebuie respectat un set de reguli. Atunci când se creeaza un document hipertext utilizând HTML-ul. ca un browser. Cu alte cuvinte. HTML nu este un limbaj de programare. În general orice program de navigare are o optiune View | Source. si din acest motiv el este abordat din doua puncte de vedere: cel al utilizatorului (client) si cel al server-ului. o aplicatie Web realizeaza doua functii separate si bine definite: cererea de informatii si raspunsul la cererile de informatii. în modelul de program client/server. care includ tabele. Web . Prin definitie. Programul care cere informatii functioneaza ca un program client. Aceste documente Web sunt realizate cu ajutorul unui limbaj HTML . care permite afisarea paginii curente în format HTML în loc de forma interpretata. partea de client a unei legaturi de retea cere informatii sau servicii de la server. ci mai degraba un set de reguli utilizate pentru formarea unui document Web.ul este un sistem client-server. grafica si indicatori catre alte pagini de Web. Utilizând HTML se pot afisa pagini Web statice. . Modelul client/server împarte aplicatia de retea în doua parti: partea de client si partea de server.Browser-ul Internet Explorer Prin intermediul unui browser se pot vizualiza diferite documente Web.

hypertextul este identificat prin îngrosarea sau sublinierea hypertextului. Utilizatorul poate sa aleaga o legatura care îi va aduce pagina indicata de legatura. de obicei un alt document Web. Server HTTP 5.3. acesta se refera la o sectiune a unui document HTML. Fiecare pagina poate sa contina legaturi catre alte pagini.ul. Clientul Web Din punct de vedere al utilizatorului. Hiperlink-uri catre alte pagini Web .ul reprezinta o colectie uriasa de documente care sunt raspândite în întreaga lume. fiind posibil sa se traverseze în acest mod sute de pagini legate între ele. aflate oriunde în lume. când se creeaza un document Web. Despre paginile care indica spre alte pagini se spune ca utilizeaza hipertext (termenul de hypertext. În mod traditional. în limba engleza. Deci când utilizam termenul de hypertext în legatura cu Web . Hypertextul trebuie interpretat ca un text care identifica o legatura la o alta informatie Web. care l-a definit ca fiind "o scriere nesecventiala").Browser client Model client / server. a fost inventat de Ted Nelson. pentru a-l deosebi de textul simplu. Web . sub forma unor pagini. Acest proces se poate repeta la nesfârsit.

la fel ca si evenimentele stiintifice notabile. au fost difuzate. unde accentul cade pe selectarea si vizualizarea filmelor precomprimate memorate pe un server. fotografii. De exemplu. desene. pentru care încarcarea dureaza foarte mult. etc. Alte programe auxiliare contin interpretoare pentru limbaje speciale pentru Web. Este operational de la începutul anului 1992. Si în acest domeniu al hiper-media trebuiesc respectate niste reguli. În mod normal. dar deoarece video ia multa largime de banda si de asemenea contine mai multa redundanta decât audio. dintre care s-au impus urmatoarele: .Paginile pot fi vizualizate cu ajutorul browser-ului. Aceasta strategie ofera utilizatorului ceva de citit cât timp asteapta. exista si software . Majoritatea programelor de navigare mai au un buton sau un meniu pentru înregistrarea unei adrese de pagina . Multe au un buton pentru revenirea la pagina anterioara (Back). Majoritatea programelor de navigare au numeroase butoane si optiuni care ajuta la navigarea in spatiul Web. facând posibila revenirea la o pagina cu ajutorul unei simple selectii realizate cu mouse-ul.Motion Picture Experts Group . si în acelasi timp îi permite sa renunte la pagina respectiva daca nu este destul .Bookmark .coloana vertebrala cu trimitere multipla). Paginile pot fi salvate pe disc sau tiparite. un alt organism de standarde.si un altul care permite afisarea unor adrese înregistrate.standardul MPEG . a fost dezvoltat de expertii în fotografii lucrând sub auspiciile ITU. deoarece atunci când utilizatorul pozitioneaza mouse-ul pe ele forma cursorului se modifica. Unele programe de navigare trateaza problema încarcarii lente aducând si afisând mai întâi textul si apoi imaginile. Multe conferinte stiintifice. Sunt posibile numeroase optiuni pentru controlul ecranului si configurarea programului de navigare conform dorintei utilizatorului. Numai o parte din programele de navigare pot sa afiseze orice tip de hiper-media. Pentru persoanele care vor sa înregistreze digital o emisiune MBone. Deoarece filmele contin atât imagini cât si sunete. sau apasarea tastei ENTER). ne vom concentra întâi asupra compresiei video MPEG. un buton pentru a merge la pagina urmatoare (Forward). Majoritatea paginilor de Web încep cu un titlu. Programul de navigare aduce pagina ceruta.grupul expertilor în filme.Joint Photographic Experts Group . fiind subliniate si/sau colorate cu o culoare aparte.ul corespunzator. în special întâlniri IETF. harti. hiper-legaturi. pot sa existe pagini care contin înregistrari audio. permitând aducerea si executia programelor din paginile Web. MBone (Multicast Backbone . Multe pagini Web contin imagini de dimensiuni mari. cum ar fi lansarea navetelor spatiale. ISO si IEC. Hiper-legaturile sunt usor de recunoscut. Cele care nu pot verifica un fisier de configurare pentru a afla modul în care sa trateze datele primite nu permit accesul la informatia hiper-media.standardul JPEG . paginile Web pot sa contina iconite. interpreteaza textul si comenzile de formatare continute în text si afiseaza pagina pe ecran. imagini. fotografii). utilizatorul va plasa cursorul pe zona respectiva (prin utilizarea mouse-ului sau a sagetilor) si va comanda selectia (click pe butonul stânga al mouse-ului. un buton pentru selectia paginii de baza (Home). standarde. Acestia sunt algoritmii principali folositi pentru compresia video si sunt standarde internationale din 1993. este un standard utilizat pentru comprimarea imaginilor cu tonuri continue (de exemplu. . contin informatii (text obisnuit sau formatat. clip-uri video sau pe amândoua. MPEG le poate comprima pe amândoua.ul si-a implementat propriul sau sistem multimedia digital. MBone este folosit pentru difuzare audio si video în forma digitala în lumea întreaga prin Internet.grupul comun al expertilor fotografi. Spre deosebire de video la cerere. Acest mecanism permite extinderea functionalitatii Web . Nu toate paginile sunt afisabile. Internet .ului.) si se termina uneori cu adresa de posta electronica a celui care mentine pagina. care va fi utilizat pentru a interpreta continutul paginii aduse. rezultatul se numeste hiper-media. Pentru a selecta o legatura. fisierul de configurare contine numele unui program de vizualizare extern sau al unui program auxiliar pentru aplicatie. ele sunt în general imagini sau siruri de caractere care reprezinta legaturi catre alte pagini si sunt afisate în mod diferit. În afara de text obisnuit (nesubliniat) si hipertext (subliniat). Acesta este un fel de radio si televiziune Internet. Daca paginile hipertext sunt combinate cu alte tipuri de pagini.

4. comandarea unui produs sau participarea la un sondaj de opinie. 5. Din acest motiv el permite regasirea rapida a unor informatii daca acestea au fost solicitate anterior si daca nu au expirat ca si valabilitate.de interesanta ca sa merite asteptarea. El primeste solicitarea de la brwser si o retrimite in numele sau. Setarea programelor de navigare Toate programele de navigare ofera facilitati de configurare a unor optiuni utilizator cu ajutorul unor meniuri specifice. Mai mult. Cand soseste raspunsul acesta este trimis catre cel care il solicitase anterior. Aceste este un sistem care intermediaza cererile catre Internet. Proxy memoreaza toate informatiile pe care le vehiculeaza. Aplicatiile tipice pentru formulare sunt cautarile într-o baza de date pentru o intrare specificata de utilizator. O alta strategie este de a oferi optiunea de a dezactiva aducerea si afisarea automata de imagini. In afara de setari de personalizare. Unele pagini Web contin formulare care cer utilizatorului sa introduca informatii. Meniu de configurare proxy pentru Internet Explorer . broweserele permit se definirea unui server proxy. memorand intregul trafic proxy poate oferi informatii despre tipul de trafic realizat de fiecare client in mod particular si generarea de statitistici corespunzatoare.

Fereastra principala a meniului de configurare Internet Explorer Fereastra principala a meniului de configurare Netscape .

trebuie sa-I utilizam adresa. Server-ul Web Pentru a avea acces la informatiile din Internet. un calculator acceseaza un server Web. Pentru a gasi o informatie într-o carte.numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul. 2.adresa uniforma pentru localizarea resurselor).protocol de transfer pentru hipertext. . Cum se numeste pagina ?. la care orice utilizator conectat la Internet are acces.ele Web utilizeaza URL . Structura campului de specificare a informatiei solicitate: protocol://nume_DNS/nume_local adica protocolul utilizat.5. 3.HyperText Transfer Prototcol . Browser . Protocolul care descrie cererile si raspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTTP . care indica în mod unic pagina (este numele fisierului care contine pagina). Cum se face accesul la pagina ? Solutia aleasa pentru rezolvarea acestor probleme este URL (Uniform Resource Locator .protocolul. . Pentru a gasi o resursa Web.Meniul de configurare proxy pentru Netscape Navigator 5. Cum este localizata pagina ?. . consultati indexul cartii. numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul si un nume local. Modul de specificare a adreselor Web (sintaxa unui URL) are trei componente: . care reprezinta o adresa Internet a unui document Web. Pentru a putea accesa o pagina utilizatorul ar trebui sa stie: 1. Web-ul reprezinta o colectie imensa de documente.un nume local. care indica în mod unic pagina.uri pentru localizarea resurselor Web.

URL. dar face ca obtinerea de fisiere sa se faca mai usor. similara conceptual cu cea utilizata de Web. aproape toate tipurile de acces în Internet. www. este un protocol care permite accesul la un fisier local ca la o pagina Web..usv.w3. index. ceea ce fac inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrând astfel într-un singur program. Web .html.org:80.file. Un exemplu de adresa URL este urmatorul: http://www. De exemplu ~user/ poate sa fie pus în corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user.doc .html Acest URL are cele trei componente: protocolul.ftp. Este util pentru testarea paginilor pe propriul calculator.ro/documente/index. care este protocolul nativ pentru Web. e-mail. este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe un calculator aflat la distanta. navigatorul în Web. dar si pentru a utiliza FTP. numele fisierului.usv. Printre protocoalele cele mai utilizate pot fi precizate urmatoarele: .http. .Adresa de accesare a unei pagini Web. care a fost proiectat pentru universitatea Minnesota. . Exemplu: http://www. .usv.ul nu aduce schimbari.html. Este o metoda de regasire a informatiei.eed. Exemplu: telnet://www. folosind conventia ca o referinta la directorul respectiv implica un anumit fisier. . Numeroase servere de FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP. http.telnet. Exemplu: /user/documente/delphi.ro. dar care accepta numai text si imagini.ro/index. Exemplu: ftp://ftp.ul nu are o interfata prietenoasa. Aceasta este similara utilizarii protocolului FTP. Deci URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navigheze prin Web. dar nu implica existenta unui server.eed. protocolul Internet de transfer de fisiere. Telnet.usvro/index. etc.eed.gopher. numele DNS al serverului. si este utilizat de catre servere de HTTP. deoarece FTP . este utilizat pentru sistemul Gopher. • • • În modul de specificare a adreselor Web se pot utiliza notatii care reprezinta prescurtari standard. Se utilizeaza la fel ca si programul Telnet. este un protocol utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP.html. de exemplu welcome.eed.

îl putem reduce la esenta. o serie de cercetatori au scris programe pentru a realiza indexarea Web-ului în diferite moduri. Mecanismele de cautare sunt foarte diverse. Excite. etc. iar dintre cele mai cunoscute enumeram: Google.multi . Regasirea informatiilor pe Web Cu toate ca in spatiul Web se gaseste o cantitate foarte mare de informatii. un graf având pagini în noduri si hiper-legaturi ca arce. Cautarea începe cu specificarea domeniului general.combinatie între arborescent si mecanism de cautare . worms. knowbots).ului este cantitatea imensa de informatie care trebuie gestionata si faptul ca aceasta informatie este în continua schimbare. . Yahoo. care utilizeaza ambele metode descrise mai sus.este o metoda combinata (directory / search engine).mecanism de cautare . Lycos. Unele dintre solutii au devenit atât de populare. Infoseek.în acest caz se utilizeaza subiectul cautarii (domeniul).7. Hotbot. spiders.în acest caz este accesata o baza de date prin utilizarea unui cuvânt cheie (keyword search). .5.arborescenta . gasirea unei anumite informatii nu este foarte simpla. Ceea ce face dificila indexarea Web .ul este imens. crawlers. încât s-au transformat în solutii comerciale. Webcrawler. .sunt accesate baze de date prin intermediul mai multor mecanisme de cautare în paralel.mecanism (multi engine) . . Desi Web . si apoi din aproape în aproape se ajunge la domeniul cautat. Pentru a facilita gasirea paginilor care pot fi utile. astfel putem avea la dispozitie unul din urmatoarele sisteme de cautare: . Programele care realizeaza cautarea pe Web se numesc masini de cautare (search engines. AltaVista.

post.subdomeniu. utilizator@stud. Accesul la conŃinutul contului este permis numai pentru utilizatorul îndreptăŃit.com Mail.ro http://www.6.ro Email.ro http://www. Pe Internet.email.com http://mail.ro Home. în cazul cel mai general de forma nume.home.com Yahoo.ro Post. O adresă de mesagerie electronică (poştă electronică) dă informaŃii despre numele contului . vi se aduce la cunoştinŃă datele necesare accesării noii căsuŃe poştale. în scopul deschiderii unui cont gratuit de e-mail. iar după subscriere şi deschiderea noului cont.yahoo.com http://mail. Denumirea sitului Hotmail.usv.user_name şi despre serverul care găzduieşte contul respectiv. sunt multe situri care acceptă găzduirea de conturi de e-mail şi chiar de pagini WEB. SMTP sau IMAP DA DA DA Nu se specifică DA DA Adresa sitului http://www. poştă electronică) constă în transmiterea către căsuŃa poştală electronică a destinatarului a unui mesaj.ro Pentru fiecare sit WEB care găzduieşte căsuŃe poştale gratuite se precizează exact tipul de adresă.ro Capacitatea căsuŃei (MB) 5 5 Nelimitată Nu se specifică 15 5 Dacă acceptă protocoale POP3. pe bază de parolă.domeniu şi va avea structura user_name@server_name. numită şi cont e-mail sau cont de postă electronică.hotmail.ro http://www. .com. Mesageria Electronica Serviciul de mesagerie electronică (email. In tabelul de mai jos este prezentată o listă cu câteva locuri unde puteŃi să vă înscrieŃi. Exemple: user@yahoo. Mesajele primite sunt stocate în căsuŃa poştală electronică.ro Alte precizări Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 6 Mb Se alege domeniul Ataşament limitat la 3 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Accesarea căsuŃelor poştale electronice şi implicit utilizarea acestui serviciu se poate realiza în 3 moduri descrise in continuare.

anulare ştergere. accesibil cu ajutorul unui program de navigare (browser). reply etc. retrimitere. delete. O interfata de conectare tipica la aplicatia Pine este prezentata in figura. câmpuri. compunere mesaj nou.2 Webmail O metodă foarte utilizată în prezent constă în web-mail. sortare. Mai mult. răspuns. care include într-o interfaŃă de tip text toate comenzile uzuale necesare gestionării căsuŃei poştale (listare. Toate comenzile necesare (afişare. Pine permite accesul direct la continutul casutei postale si operarea cu diverse optiuni specifice (send. După stabilirea sesiunii de dialog se pot transmite serverului comenzi de accesare a conŃinutului mesageriei electronice. Se utilizează de obicei un program dedicat. Pine (Program for Internet News & Email).6. Conectarea de la distanŃă la serverul care găzduieşte contul email Această metodă presupune utilzarea unor aplicaŃii sau comenzi care să permită dialogul la distanŃă cu serverul (telnet sau similare). editare. cum ar fi link-uri.) Interfata principala a aplicatiei Pine 6. toate acŃiunile legate de gestiunea contului au loc de fapt pe server. Avantajul principal al acestei metode este legat de faptul că utilizatorii familiarizaŃi cu navigarea Internet pot avea acces la funcŃii de gestiune a contului e-mail prin intermediul unor acŃiuni specifice navigarii web. organizare mesaje pe foldere. ştergere. deoarece conŃinutul mesajelor este tranferat utilizatorului prin intermediul unei pagini web înseamnă că acesta nu are nevoie de drepturi speciale de acces sau execuŃie pe server. să "citească" conŃinutul căsuŃei poştale şi să-l convertească într-un format html (pagină web).) sunt accesibile prin intermediul unor butoane sau linkuri pe care aplicaŃia le pune la dispoziŃie. Trebuie reŃinut că astfel. forward. citire. etc. pe baza datelor de identificare furnizate de utilizator. utilzatorul vizualizând doar paginile web pe care le construieşte programul web-mail pentru client. trimitere. ştergere. butoane. adică accesarea serviciilor asociate mesageriei electronice prin intermediul unor pagini web. . In spatele acestui tip de serviciu se află întotdeauna o aplicaŃie web-mail care este capabilă ca.1.). etc.

Majoritatea serverelor e-mail publice oferă acces de tip webmail: mail. Principalele programe client de poştă electronică sunt: Outlook Express (face parte integrantă din pachetul de aplicaŃii integrat sistemului de operare Windows) Netscape Messenger (face parte din pachetul de aplicaŃii Netscape) Microsoft Outlook (aparŃine pachetului Microsoft Office şsi include şi funcŃii complexe de tip agendă electronică) Eudora (program dedicat de mesagerie electronică) • • • • Indiferent de programul utilizat acesta trebuie să "cunoască" datele de conectare pentru un anumit cont (utilizator. www. inclusiv filtrare locală a mesajelor.3 ClienŃii de poştă electronică O a treia metodă de gestiune a mesagerie electronice şi cea mai completă constă în utilzarea clienŃilor de poştă electronică. Aceste aplicaŃii oferă funcŃii complexe. Pentru expedierea mesajelor: SMTP (Simple Message Transfer Protocol) . Interfata web-mail tipica 6.ro. introducere de semnătură. www.email. nume server) şi trebuie definiŃi parametrii conectării. ClienŃii de poştă electronică sunt aplicaŃii care rulează pe sistemul local şi care preiau controlul procedurii de dialog cu serverul de poştă electronică copiind local (sau descărcând fără a lăsa mesaje pe server) mesajele.com.ro. Pentru descărcarea locală a mesajelor de pe serverul care găzduieşte căsuŃa poştală: POP3 (Post-Office Protocol). lucru off-line etc. IMAP.com. Programele client de poştă electronică utilizează câteva protocoale (seturi de reguli) specifice.k.yahoo. www.hotmail.

şi cuprinde cel puŃin numele autorului. In caz contrar." 2. arhivarea pe disc sau tipărirea lor. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "E-mail address" introduceŃi adresa dumneavoastră de e-mail. cum ar fi POP3 (Post-Office Protocol) pentru Incoming Mail şi SMTP (Simple Message Transfer Protocol pentru Outgoing Mail). In dreptul textului "Display name" introduceŃi numele dumneavoastră apoi apăsaŃi butonul "Next" 3.usv.ro" (spre exemplu: ionpopescu@eed. subiect şi ora transmisiei.ro). Un mesaj E-mail este format din patru elemente: • Antetul (Header).3. • Ataşarea unor fişiere . rapoarte. Dacă aŃi adăugat noul cont de e-mail din fereastra "Internet Accounts" atunci apăsaŃi butonul "Close" pentru a reveni la fereastra principală a programului "Outlook Express". apoi apăsaŃi butonul "Next".2. MulŃi autori introduc de obicei în plus numele firmei şi numărul de telefon unde pot fi contactaŃi. • Semnătura (Signature). Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "My incoming mail server is a" selectaŃi opŃiunea "POP3". AplicaŃi dublu-click pe icon-ul "Outlook Express" care se află pe Desktop-ul dumneavoastră.. scrisori şi foi de calcul tabelar – sub formă de anexe la mesajele transmise. Se va afişa fereastra "Internet Connection Wizard". Se pot trimite în plus fişiere. care este compusă din numele contului dumneavoastră urmat de textul "@eed. Dacă nu a fost configurat nici un cont de e-mail în "Outlook Express" atunci treceŃi la pasul următor. Configurarea Outlook Express Paşii care trebuie urmaŃi pentru configurarea aplicaŃiei Outlook Express în vederea creării unui cont de e-mail sunt următorii: 1. Dacă aŃi procedat pentru prima dată la configurarea unui cont de e-mail atunci se va afişa fereastra principală a programului "Outlook Express". Se va afişa fereastra "Internet Accounts" în care apăsaŃi butonul "Add" şi alegeŃi opŃiunea "Mail..3. . • Confirmarea trimiterii mesajului. ConŃine informaŃii despre destinatar.usv. 4. Outlook Express Cu Outlook Express Mail se poate trimite mesaje prin e-mail oricărei persoane a cărei adresă de e-mail există pe Internet. 5. care este un text cu care începe mesajul. • Administrarea mesajelor primite: vizualizarea. In fereastra următoare apăsaŃi butonul "Finish". autor. • Anexele ataşate mesajului (Attach binary file).. Un program de postă asigură în general următoarele operaŃii: • Compunerea. De obicei. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "Account name" introduceŃi numele contului dumneavoastră şi în dreptul textului "Password" introduceŃi parola dumneavoastră de acces apoi apăsaŃi butonul "Next".". care este un text care se adaugă la sfârşitul mesajului poştal.. • Retransmiterea către alŃi destinatari a mesajelor primite. transmiterea şi recepŃia mesajelor. programul Outlook Express Mail este folosit de clienŃii abonaŃi la Internet. • Corpul (Body). intranet şi post individual abonat la un server. care reprezintă mesajul propriu zis. 6. • Confirmarea de către destinatar a recepŃionării mesajului. IMAP or HTTP) server" introduceŃi protocoalele de poştă electonică. în fereastra principală a programului "Outlook Express" selectaŃi meniul "Tools" şi apoi sub-meniul "Accounts.1. 6. ştergerea.6. Sub textului "Incoming mail (POP3. • Folosirea fişierelor cu semnături.

In figura de mai jos este prezentata interfata pentru Netscape Messenger.Interfata de configurarea a serverelor si protocoalelor utilizate de clientul de posta electronica Outlook Express Exista si alti clienti de posta electronica uzuali. Interfata de configurare pentru clientul de posta electronica Netscape Messenger .

• Direct din programul Outlook Express: click pe New Mail sau din File > New > News Mesasage şi va apare o căsuŃă specială pentru redactarea mesajului. Compunerea mesajelor Un nou mesaj se poate expedia în două moduri: • Direct cu adresa destinatarului.4. sau se face click pe To: şi va apare caseta de dialog Select Recipients. dispare automat caseta de dialog şi se face deconectarea computerului. iar în căsuŃa To: din New Message va apare numele destinatarului.Specificarea datelor de conecatre a clientului in Outlook Express 6.. Setări pentru compunerea unui mesaj: To: . Initierea conecxiunii Outlook Express cu serverul email Pentru conectarea Outlook Express la serverul unde sunt deschise adresele de poştă electronică.numele dat conexiunii . 2. se procedează astfel: 1. Când se termină transmisia şi recepŃia mesajelor.se poate scrie manual (direct) adresa de poştă electronică a destinatarului.3.codul tău secret care apare sub forma unor asteriscuri. se face click pe el şi din nou click pe To:-> din bara de mijloc. computerul va • .numele de cod pe care este deschis contul . o dacă e corect click pe OK şi această casetă de dialog dispare. o aici se alege din lista desfăşurată numele destinatarului.3.3.Automat trebuie să apară şi caseta de dialog Dial-up Conection: în această casetă trebuie să fie trecute la: Connect to . User name .. 6.Click pe Send/Recv: va apare caseta specială de conectare Outlook Express şi daŃi click pe Details pentru a se desfăşura integral caseta de dialog şi să puteŃi urmări desfăşurarea operaŃiunilor curente. Password .

PuteŃi executa click pe săgeata din dreapta butonului Compose Message pentru a derula o listă cu şabloane pe care le puteŃi folosi pentru mesaje speciale (de ex. ca la anumite intervale de timp. • • La Subject: se scrie ceva semnificativ pentru mesaj. Modele diferite de mesaje Marea majoritate a programelor de poştă electronică (inclusiv Outlook Express) au posibilitatea de a trimite diferite “şabloane” de mesaje. E. prin acelaşi sistem: în To: vor apare numele respective separate prin punct şi virgulă. Referitor la “PAROLA” Prin definiŃie .). Apoi executaŃi click pe Select Members (selectarea membrilor) pentru a adăuga la listă o adresă deja existentă şi apoi executaŃi click pe OK. numărul de telefon. etc. apare în Inbox precedat de semnul exclamării . Recomanadri pentru utilizarea Outlook Express A. felicitare de ziua natală. o parolă este um mecanism de securitate folosit pentru a permite accesul numai utilizatorilor autorizaŃi. NOTA: Există posibilitatea trimiterii aceluiaşi mesaj la un număr de “n” destinatari. să schimbaŃi parola. Parola poate îndeplini această funcŃie doar dacă este secretă. 6. atribuiŃi grupului un nume (Prieteni) şi executaŃi click pe OK. Mesajul poate fi expediat: o simplu sau cu prioritate . SelectaŃi un şablon pentru a fi afişat în New Message şi veŃi vedea ornamentele propuse. Semnături Pentru a crea o carte de vizită electronică. deasemenea există posibilitatea de trimitere a unor copii unor destinatari a căror adresă este trecută la Cc: (prin acelaşi sistem). Mesaje urgente Tuturor mesajelor li se atribuie în mod prestabilit prioritate normală . Se trece la redactarea textului care va fi formatat în mod automat la 76 caractere pe un rând. Dacă vreŃi să desemnaŃi un mesaj ca fiind urgent . • • . Titlul mesajului cu prioritate mare . Când mesajul este gata pentru trimitere: click pe Send. invitaŃii la petrecere.click pe Priority o se poate ataşa ceva .3.5. In general. IntroduceŃi numele grupului în caseta To : a ferestrei New Message şi apăsaŃi tasta Tab pentru a introduce adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din grupul respectiv. C. iar la pagina Signatures selectaŃi New şi apoi introduceŃi textul pe care doriŃi să-l afişaŃi ca semnatură (nu se recomandă a se da adresa exactă. B. litere mici şi cifre şi este recomandat. ca să poată fi citit comod direct în fereastra programului. se fac combinaŃii între majuscule. Pentru inserarea semnăturii într-un mesaj se selectează din meniul Insert opŃiunea Signatures . mesajul astfel redactat şi finisat ajunge în folderul Outbox gata pentru o expediere la prima conectare la Internet. Folosirea grupurilor Dacă trimiteŃi frecvent mesaje unui grup de persoane. alegeŃi Set Priority (alegerea priorităŃii) şi apoi High (înaltă) din meniul Tools din fereastra New Message. etc). D.completa automat la expediere adresa corectă a poştei electronice pentru destinatarul al cărui nume este afişat în caseta To:. ExecutaŃi click pe butonul New Group (grup nou) din bara de instrumente a directorului Address Book. puteŃi crea acest grup în Address Book. felicitări de sărbători. selectaŃi din meniul Tools optiunea Options….click pe butonul Attach etc.

executaŃi click pe butonul Insert Hiperlink din bara de instrumente Formatting. Dacă aceste opŃiuni nu sunt selectate . introduceŃi calea spre situl respectiv şi executaŃi click pe OK . pur şi simplu introduceŃi în conŃinutul mesajului URL-UL sitului Web respectiv. selectaŃi tipul resursei. VerificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Richt Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message şi.F. opŃiunea Send Picture With Message. executaŃi dublu click pe numele fişierului şi apoi click pe OK în caseta de dialog pentru a insera fişierul. mai întâi verificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Rich Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message. . Pentru a crea o legătură activă la un sit. G. alegeŃi Options din meniul Tools al programului Outlook Express şi în pagina Send. In zona mesajului din fereastra New Message. executaŃi click pe HTML. Ataşarea unei pagini Web Dacă vreŃi să transmiteŃi o hiperlegătură la o pagină Web împreună cu un mesaj . Sau selectaŃi textul care va servi ca legătura. în secŃiunea Mail Sending Format (formatul de transmisie al mesajului). executaŃi click în punctul unde vreŃi să apară imaginea şi apoi alegeŃi Picture din meniul Insert. Ataşarea unei imagini PuteŃi ataşa cu uşurinŃă o imagine la mesajul dvs. Transmisia mesajului se va face în mod normal . ExecutaŃi click pe Browse pentru a găsi fişierul cu imaginea dorită. executaŃi click pe opŃiunea Send Picture Whit Messages (transmiterea de imagini împreună cu mesajul) şi apoi OK. deasemenea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful