1.

Introducere

Analiza notiunilor legate de Internet-Intranet presupune inante de toate clarificarea unor aspecte legate de suportul de comunicatie necesar. Intelegand prin comunicatie, la modul cel mai general, un schimb de informatii utile, rezulta ca vehicularea acestora trebuie sa se faca pe baza anumitor reguli de comunicare. Sistemele interconectate in scopul comunicarii formeaza o retea de comunicatie. Sistemele interconectate dar amplasate grupat formeaza o retea (network) interna (sau locala, asa cum se va vedea mai tarziu), Intranet (intra-network). Un ansamblu de retele Intranet care comunica intre ele formeaza reteaua Internet (inter-network). La acest nivel putem defini Internetul ca fiind o retea alcatuita din subretele. Avand in vedere extinderea actuala la nivel mondial a Internetului si functionalitatile tehnologice sau de servicii pe care le ofera acesta, ne dam seama ca definitia de mai sus nu mai este acoperitoare. Din punct de vedere istoric inceputurile retelelor de tip Internet/Intranet se confunda cu primele comunicatii realiztae intre echipamenet de calcul. Cateva repere istorice premergatoare trebuie sa in in considerare primul satelit lansat de Uniunea Sovietica in 1957 sau crearea in Statele Unite a Agentiei de Cercetare pentru Proiecte Avansate (ARPAAdvanced Research Projects Agency) de catre presedintele Eisenhower, in 1958, in cadrul Pentagonului. In 1961 in cadrul MIT (Masuchutes Institute of Technology) se defineste pentru prima data comunicatia bazata pe comutatia de pachete (packet-switching) ca alternativa la comutatia de circuite (bazata pe relee) utilizata in centralele telefonice clasice de catre Leonard Kleinrock.. La nivelul retelei de cercetare ARPA, in 1963 (J.R.C. Licklider) se defineste o viziune detaliata a ceea ce inseamna o retea de comunicare mondiala. Prima interconectare a unor calculatoare aflate la distanta a avut loc in 1969 intre mai multe universitati si institute de cercetare (printre care Standford Research Institute, University of Utah, UCLA, UC Santa Barbara). Cu toate neajunsuriole acelui moment reteaua astfel creata, numita ARPANET, este unanim considerata ca stramosul Internetului de astazi. Doi ani mai tarziu, in 1974, Ray Tomlison si Newman pun bazele mesageriei electronice (email) si introduc semnul consacrat, @ , cu semnificatia "la", "pe" - engl. at.

Prima versiune comerciala a unei retele de date s-a numit Telnet si s-a constituit pe structura existenta ARPANET. Un moment foarte important in evolutia reteleor de calculatoare a fost anul 1976 cand corporatia Xerox (Palo Alto research Center) fundamenteaza regulile de comunicare la nivelul unei retele locale de calculatoare, reguli reunite sub denumirea Ethernet. Dupa numai 1 an existau deja peste 100 de calculatoare in cadrul acestei prime retele incipiente de tip Internet. Internetul modern are la baza un standard de comunicare (protocol) propus de o echipa ARPA (Robert Kahn, Vinton Cerf) si cunoscut sub denumirea de TCP/IP (Transport Control Protocol/Internet Protocol). In 1984 existau peste 1000 de computere interconectate in aceasta maniera. Cresterea rapida a numarului de siteme interconectate s-a datorat intersului crescut al mediului de cercetare din universitati de a avea acces la sisteme cu mare putere de calcul (super-computere) cum a fost cele introduse in aceasta retea de National Science Foundation (NSFNET) in 1986. Serviciile de baza disponibile in retelele de date constau in mesagerie electronica (email), serviciul de stiri (news), transfer de fisiere (ftp - file tranfer protocol) si comenzi la distanta (telnet). Conceputul de World Wide Web (www, "panza de paianjen peste intreaga lume"; de multe ori in jargonul tehnic sa floseste doar denumirea web) a aparut in 1991 in Europa (reteaua de laboratoare de fizica CERN) ca un sistem specializat de acces la informatii de interes pentru o anumita comunitate. Primul program de navigare (web browser) a aprut in 1993 sub numele MOSAIC fiind introdus de Universitatea din Illinois (Marc Andreesen), moment la care Internet-ul cuprindea peste 2 milioane de gazde (hosts, host-uri fiind o denumire incetatenita deja in jatgonul tehnic) - sisteme interconectate si erau accesibile circa 600 de locatii web. In conditiile create s-au multiplicat si diversificat serviciile electronice oferite utilizatorilor interconectati ceea ce a determinat ca in paralel sa apara si o explozie a aplicatiilor software care sa faciliteze, intr-o maniera cat mai simpla, accesul public. In domeniul programelor de navigare si acces la servicii anul 1996 marcheza declansarea unei competitii acerbe, marcata inclusiv de conflicte comerciale (ca de exemplu intre Netscape si Microsft in legatura cu practicile neconcurentiale practicate de cei din urma). In perioada respectiva Internetul depasise 12 milioane de gazde si 500.000 de locatii web (numite si site-uri) La inceputul mileniului trei se estimeaza ca Internetul are aproape 1 miliard de utilizatori existand peste 200 de milioane de gazde (host-uri). [art www.usnews.com]

2. Conectarea la nivel fizic

Conectarea mai multor sisteme intr-o retea care sa permita intercomunicarea implica existenta unui mediu de comunicatie adecvat si a unei interfete de conectare specifice mediului respectiv. 2.1. Canale de comunicatie Infrastructura de propgare a informatiei formeaza un canal de comunicatie. Un canal de comunicatie poate sa contina mai multe cai de comunicatie (de exemplu doua cai pentru comunicare bi-directionala). Infrastructurile de comuncatie principale utilizate in prezent sunt extrem de variate si folosesc o gama variata de solutii. Exemple de medii de comunicatie sunt urmatoarele: - conexiuni cablate - conexiuni radio, fara fir (wireless) - conexiuni pe fibra optica - conexiuni pe baza de radiatii infrarosii Conectarea cablata presupune existenta unui suport conductor (metalic) prin intermediul caruia valorile binare (biti) de informatie sunt vehiculati sub forma de semnale electrice, curent sau tensiune. Transmisiunile care folosesc unde radio permit accesul la mediul de comunicatie prin unde electromagnetice din diverse zone ale spectrului de frecvente, inclusiv din domeniul microundelor (433MHz; 2,4GHz - WiFi 802.11b/g, Bluetooth; 3,5GHz; 5GHz). Undele electromagnetice permit accesul in zone unde nu exista acoperire cablata folosind transmisiunile prin satelit dar si legaturi la distante reduse pentru a depasi inconvenientele firelor de legatura. Transmiterea bitilor de informatie se face prin modificarea particulara a parametrilor semnalului radio (amplitudine, frecventa, faza) prin procesul numit modulatie. Transmisiunile pe fibra optica se bazeaza pe proprietatea unui fascicul de lumina laser de a se propaga cu pierderi reduse printr-un mediu care permite reflectarea continua a acestei radiatii - o structura tubulara pe baza de siliciu, asemantoare sticlei - in scopul de a o "intoarce" mereu in mediul de propagare, indiferent de unghiul de incidenta. Practic

facscicolul sufera reflexii multiple la suprafata de separatie dintre materialul fibrei si mantaua inconjuratoare. Modificand intensitatea fasciculului se pot transmite la distanta biti de informatie. Datorita pierderilor reduse, utilizarea fibrei optice permite transmisiuni pe distante mari, de ordinul kilometrilor sau zecilor de kilometri, fara a fi necesara refacerea semnalului, pierderile fiind foarte reduse. Comunicatiile prin radiatii infrarosii au la baza principiul propagarii unei radiatii generate cu ajutorul unei diode luminiscente de infrarosu si receptionarea acesteia folosind un fotodetector care converteste radiatia din nou in semnal electric. Metoda este aceiasi ca si la telecomanda receptoarelor TV. Undele infrarosii au propritatea ca sufera reflexii pe mediile solide si deci nu este nevoie de o vizibilitatea directa absoluta intre emitator si receptor. Aceste tip de legatura este folsoit in comunicatiile de date pentru transmisiunile pe distante scurte (telefon mobil - computer, tastatura/mouse - computer, computere intre ele etc.) 2.2. Interfete de comunicatie Interfatele de comunicatie asigura tranferul informatiei binare catre mediul de comunicatie, de obicei intr-o maniera seriala (un bit dupa altul). Ele poarta numele generic de adaptoare de retea (module de retea, placi de retea sau NIC - engl. Network Interface Card) si difera in functie de tipul adapatrii pe care il asigura. In cazul utilzarii mediilor de comunicatie cablate, cele mai utilizate, adaptoarele asigura transferul informatiei preluate de pe magistralele de comunicatie ale sistemului care urmeaza a fi conectat, serializarea acesteia (cu exceptia transmisiunilor paralele folosite in special pentru conectarea imprimantelor la sistemele de calcul) si transformatrea bitilor de informatie respectivi in semnale electrice corespunzatoare. Adaptoarele de retea uzuale pot fi clasificte in functie de modul de conectare cu echipamentul de calcul, fiind in principiu disponibile pentru cele doua tipuri de magistrale existente intr-un sistem de tip PC, ISA si PCI. Catre mediul de comunicatie, adaptorul trebuie sa asigure conectarea corespunzatoare tipului de conductor folosit. 2.3. Medii de comunicatie Transmisia informatiei in mediile de teleprelucrare consta in transferul informatiilor, reprezentate codificat prin semnale binare, intre punctele terminale si calculatoare prin intermediul retelelor de telecomunicatie existente sau prin linii speciale de transmitere a acestora. Scopul acestei transmisiuni, prin care se asigura utilizarea de la distanta a resurselor calculatoarelor, este acela de a reproduce la calculatorul receptor semnale cu acelasi continut cu cele care au fost trimise. Dupa cum am spus informatiile sunt transmise de la un calculator la altul prin intermediul unei linii de transmisie, numita de obicei canal de telecomunicatie si care reprezinta totalitatea mijloacelor destinate transmiterii unui mesaj, fiind practic o cale de transmisiune electrica a datelor intre doua sau mai multe calculatoare, impreuna cu toate circuitele secundare de asigurare a nivelului energetic al semnalului. Astfel un canal este format din: linii telefonice, adaptoare, filtre, etc. Aceste medii de transmisie pot fi impartite in doua grupe: - medii ghidate: conductoare ohmice (cablul torsadat, cablul coaxial), fibrele optice; - medii neghidate: undele radio, laserul, radiatia infrarosie. 2.3.1. Medii ghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile ghidate de transmisie amintim: - cablu coaxial - cablu UTP (Unshielded Twisted Pair) - cablu STP (Shielded Twisted Pair) - cablu ScUTP (Screened UTP) sau FTP (Foiled Twisted Pair) - fibra optica multimod - fibra optica monomod

separate in grupuri de cata doua. proces denumit torsadare. Unele din dezavantajele acestui cablu care au dus la inlocuirea aproape totala a acestuia sunt: fragilitatea structurii. pentru cablarea abonatilor. Desi cablurile coaxiale arata la fel ele pot avea impedante (rezistenta conductorului in semnal) diferite estimate printr-o scala de grade radio (RG – radio grade). In prezent cablul coaxial este limitat de obicei la difuzarea semnalelor CATV (televiziune prin cablu) in banda larga. Avantajul cablului coaxial este ca ofera suport pentru comunicatii in banda de inalta frecventa pe distante relativ mari. Fiecare din aceste opt conductoare este acoperit de un material izolator. dar treptat a fost aproape complet inlocuit. Dimensiunea se refera la numarul de perechi grupate impreuna. nu suporta usoare curbari/indoiri puternice sau striviri. ce ofera o impedanta de 50 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 185 de metri. Unele din avantajele acestui cablu ar fi faptul ca este ieftin. In standardul Etrhernet 10/100 BASE T aceasta se traduce printr-o viteza de transmitere a informatiei cu 10/100Mbps pe o distanta de 100 de metri. cele doua conductoare avand axa comuna. Acest tip de cablu are o impedanta de 100 de ohmi si o grosime de 0. costul si dimensiunea cablului (grosime de 1 cm) si nu in ultimul rand necesitatea de a asigura in orice conditii adaptarea de impedanta. El a fost folosit initial ca mediu de transmisie specificat pentru Ethernet. usor de instalat el suportand . De exemplu. are doua conductoare concentrice. ce poate fi solid sau intretesut. o pereche de conductoare ofera suport doar pentru transmisii iar cealalta pentru receptie. Cea mai uzuala versiune a acestui tip de cablu este formata dintr-un singur fir de cupru. Conductoarele sunt utilizate in perechi. El este apoi invelit intr-un alt strat izolator de protectie mecanica.Cablu Coaxial. Cablurile LAN standard utilizeaza patru perechi de fire. fara repetoare. Structura unui cablu coaxial Cablul UTP (cablu torsadat neecranat) este disponibil in diferite forme. In standardul Ethernet 10/100Mbps numai 4 din cele 8 conductoare sunt folosite iar in standardul Ethernet 1000Mbps Gigabit toate cele 8 conductoare sunt folosite. Mai exista si varianta 10BASE5 Ethernet ce ofera o impedanta de 75 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 500 de metri.43 de centimetri. De exemplu. dimensiuni si grade. Fiecare pereche de conductoare este rasucita una in jurul alteia. Fiecare fir este numit si conductor. Cablurile torsadate cu patru perechi au opt fire. varianta 10BASE2 Ethernet utilizeaza RG-58. Acest tip de cablu reduce efectul de degradare a semnalului cauzat de EMI (Interferente Electromagnetice) sau RFI (Interferente al frecventelor Radio) deoarece buclele alaturate care iau nastere prin torsadare isi anuleaza reciproc semnalele induse de campurile electromagnetice din mediu. izolat cu un material dielectric si protejat la exterior de un alt conductor cilindric.

Radiatia electromagnetica a semnalului este emanata pe directia normala de semnalele transmise printr-un fir de cupru si reprezinta un punct de referinta pentru intelegerea implicatiilor utilizarii cablurilor torsadate ecranate. Radiatia electromagnetica normala Ecranarea cablului printr-o bariera metalica protejeaza semnalul impotriva radiatiilor care ar putea fi induse din mediul exterior. mai greu de instalat si mai gros ca UTP-ul (aprox. Scopul acestei proiectari a fost de a permite cablurilor torsadate sa functioneze in medii predispuse la EMI (Interferente Electromagnetice) si/sau RFI (Interferente al Frecventelor Radio). Acest strat de ecranare se afla imediat sub invelisul extern. Inducerea radiatiilor externe participa la atenuarea si/sau distorsionarea semnalului.curbari si indoiri. In prezent este cel mai utilizat mediu de transmisie in retelele LAN. Acest tip de cablu are si cateva dezavantaje cum ar fi faptul ca e suscebtibil la interferente electrice in comparatie cu alte tipuri de cabluri si faptul ca distanta de transmisie a informatiei este mai mica decat la alte tipuri de cabluri cum ar fi coaxialul de 75 de ohmi si fibra optica. In schimb. ecranarea impedica si eliberarea radiatiei normale descrise in figura. 1cm). Cablu STP (cablu tosadat ecranat) prezinta un strat suplimentar de folie conductoare in jurul firelor torsadate. Din nefericire. Practic acest tip de cablu este UTP invelit intr-o folie de metal ce realizeaza ecranajul. Protectia la interferete electromagnetice este mai buna ca la UTP. . in caz contrar este predispus la probleme mari de zgomot. Cablu ScUTP este un model hibrid de cablu intre STP si UTP. Impedanta tipica pentru acest tip de cablu este de 100 sau 120 de ohmi. Acesta situatie e ilustrata in figura urmatoare. Ca si cablu STP acesta trebuie impamantat la ambele capete pentru a putea functiona corect din punct de vedere al imunitatii la perturbatii. aceasta radiatie este reflectata in conductorul de cupru al cablului si poate produce auto-ghidarea semnalului. Acest tip de cablu trebuie sa fie impamantat la ambele capete pentru a functiona corect. Radiatia electromagnetica ecranata Acest tip de cablu are o impedanta de 150 de ohmi si este mai scump.

O colaborare intre ANSI.Utilizarea cablurilor torsadate reprezinta un avantaj important legat de existenta unor categorii de performanta standardizate. Acestea erau numerotate de la 1 la 5. Utilizarea lor in retelele LAN se limiteaza de obicei la conexiuni intre servere sau la realizarea de legaturi magistrale. cum ar fi terminatoarele. Desi unele standarde furnizeaza indicatii pentru cabluri si/sau componentele acestora. datorita gradului de standardizare la care s-a ajunsin industria telecomunicatiilor. Cand este prea solicitata. ghidarea acestui fascicol se face prin intermediul fibrelor optice. 100/155/256 Mbps cu distante de pana la 100m). aceasta categorie fiind de mijloc si s-a dovedit a fi neeconomica de aceea este foarte rar folosita. Fibrele optice pot transporta frecventele superioare ale spectrului electromagnetic – adica lumina. asigura standardele pentru cablare si chiar pentru componentele cablurilor. Spre deosebire de cablurile de cupru.Pe piata astazi se gasesc Cat 3 (16 Mhz latime de banda. Vedere a unui cablu cu fibre optice Axa centrala a cablului este ocupata de catre un mediu optic foarte pur care are capacitatea de a transporta in siguranta fascicule de lumina pe distante mari. avem motive sa ne asteptatam la aceleasi performante. reunite in cabluri optice. EIA si multe alte organizatii. Atunci cand tranferul de informatie are loc utilizand ca semnal purtator de informatie o radiatie din spectru vizibil (laser). dimensiuni si lungimi de unda. astfel ca si largimea de banda este limitata. Mediul optic este aproape intodeauna sticla (siliciu). nu printr-un standard fizic. Fibra optica tipica utilizata pentru o retea LAN este varietatea de sticla cu diametrul de 62. Figura de mai jos prezinta un cablu cu fibre optice. iar cablul care corespundea era identificat ca fiind de Categoria x sau Cat x unde x era numarul seriei de teste care a fost finalizata cu succes. Initial au existat cinci serii de test pentru a stabili categoriile de performanta pentru cablurile torsadate. nu toate potrivite pentru utilizarea intr-o retea LAN. Fibrele optice vin intr-o aparenta infinitate de forme. Categoriile sunt definite prin functiile lor. Indiferent de producator. Acesta nu este o sursa de lumina foarte concentrata. ceea ce va provoca oprirea semnalului optic. LED-urile au o frecventa destul de joasa. Cat 1 si Cat 2 au fost perimate in 1995 datorita slabelor performante. Fibrele optice sunt utilizate in perechi: una pentru transmisie si alta pentru receptie. Transmisiunea optica multimod este comandata de catre un LED. 10Mbps viteza pana la 100m) si Cat 5 (100 Mhz latime de banda. prin urmare necesita un sistem optic de focalizare si o cale de transmisie optica destul de larga. Cat 4 putea oferi o latime de banda de 20Mhz. cablurile torsadate sunt definite prin categorii de performanta (la nivelul parametriklor de comunicatie). Diametrul fibrelor optice variaza de la 5 microni pana la dimensiuni ce sunt vizibile cu ochiul liber. Caracteristica esentiala a LED-urilor este . sticla se sparge sau se fisureaza. Toate tipurile de fibre sunt disponibile de obicei in grupuri de doua sau mai multe perechi. este aproape imposibil sa introducem zgomote in fibrele optice. fibrele pot face parte din diferite clase de frecventa. Exista doua tipuri specifice de transmisiuni prin fibre optice: multimod si monomod. Lipsa semnalelor electrice si a conductoarelor de cupru flexibile inseamna ca transmisiunile bazate pe fibre optice sunt relativ sigure.5 microni care ofera suport pentru comunicatii multimod comandate de un LED (Light Emitting Diode – dioda emitatoare de lumina). De asemenea. De asemenea. FCC. dar poate fi si un material plastic cu calitati optice superiore.

Dispersia luminii unui led intr-o fibra multimod Dupa a anumita distanta. De aceea. sa nu inceapa sa atinga peretii fibrei. O implicatie mai semnificativa a dispersiei multimodale este ca fotonii interactioneaza astfel cu alti fotoni. Cand se intampla acest lucru. Aceasta rata de dispersie impune limite maxime ale lungimii efective a fibrei optice comandate de LED. Fenomenul este ilustrat in figura de mai jos. impactul are loc sub un unghi foarte mic. ci este reflectata de perete sub un unghi complementar. Fibra monomod utilizeaza o dioda laser cu injectie (ILD – Injection Laser Diode). Si aceste raze disperseaza. sau nici una. dupa ce este transmisa.dispersia. Prin urmare. Aceasta reflexie plaseaza raza (razele) dispersata(e) pe o directie de coliziune cu portiunea de raza ramasa in calea de transmisie axiala. putine date. Caracteristicile sale de dispersie sunt suficient de moderate pentru ca razele. este utilizat un laser pentru a comanda semnalul prin fibra de sticla. in timp ce lungimea mediului fizic ramane constanta. transmisiunea axiala ajunge inaintea reflexiilor multiple ale aceluiasi semnal. Dar. Ledurile nu pot sa concentreze strans razele de lumina. Zigzagul neincetat al razelor inseamna ca modurile multiple vor intersecta inevitabil axa centrala si vor intra in coliziune cu alte raze optice. pentru ca sunt supuse la o serie de refelexii in pereti. fluxul de date transmis ramane aliniat cu axa centrala a sticlei de-a lungul . Tot constanta este si viteza luminii: 300.000Km/s. lumina nu trece in stratul de protectie. Intr-un sistem de fibre optice monomod. transmisiunile multimod sunt predispuse atenuarii. Prin urmare. Cu alte cuvinte. In consecinta. astfel incat. reusesc sa ajunga la destinatie. Multiplele limitari de performanta ale fibrelor optice multimod sunt echilibrate de calitatile lor si pretul mai scazut. lumina e supusa dispersiei. Laserele sunt binecunoscute pentru razele lor extrem de focalizate. ele calatoresc pe o distanta mai mare si un timp mai indelungat raza axiala. dar aproape insesizabil pe distantele uzuale din domeniul retelelor de calculatoare. Reflexia radiatiei optice intr-o fibra optica Aceste raze poarta in continuare acelasi semnal ca si raza ramasa aliniata cu axa centrala a sticlei. dispersia face ca o parte din raza emisa de LED sa loveasca peretele interior al mediului de sticla. chiar la limitile exterioare ale domeniului lor.

2. Laserele pot fi utilizate si pentru a interconecta retele bazate pe cablu. Pentru conectarea mediilor de transmisie la placile de retea se utilizeaza diferite tipuri de conectori (mufe). STP). el nu este limitat la transportul doar in raza vizuala. 2.datorita distantelor mari parcurse de semnale in procesul de propagare apar fenomene importante de intarziere.000 km si ca urmare apar întârzieri de ordinul a 300 milisecunde intr-un singur sens. este logic ca dispozitivele laser sa fie plasate aproape de plafon. opereaza intre partea vizibila a spectrului electromagnetic si microunde. Aceasta tehnologie de transmisie fara fir. Printre aceste proprietati se pot evidentia urmatoarele: . Pentru cablu coaxial se utilizeaza BNC (Bayonet Nut Connector) iar pentru cabluri torsadate se foloseste conector tip RJ-45 (UTP. aflate la distante modeste.sunt utilizate pentru transmisii terestre cât si pentru transmisii prin satelit . adica aproximativ 600 milisecunde de la un punct al suprafetei terstre in altul. In transmisunile de date neghidate un loc important ocupa transmisiunile folosind radiatia infrarosie.costul implemenatrii infrastructurii de comunicare radio este ridicat . in infrarosu.3. In ceea ce priveste transmisiunile laser. Mai multe statii se pot interconecta cu o unitate de acces care transmite si receptioneaza semnale laser in numele unui grup de statii. Fibrele optice monomod au in general un diametru intre 5 si 10 microni si un strat protector de 125 de microni. Aceasta pentru ca infrarosul este . Acestea contin specificatiile pentru interconectarea dispozitivelor de retea cu mediul de transmisie.infrarosu Undele radio au o serie de proprietati care le confera avantaje importante de exploatare in transmisiunile de date. Ele ajung la destinatie in acelasi timp. Cand laserele sunt utilizate in acest mod.intregului drum prin mediu. acestea pot fi imaginate cel mai bine ca un sistem de fibre optice dar fara cablarea prin fibre optice. Transmisia prin unde radio De la Pamânt pâna la un satelit geostationar sunt 36.pot transporta date si pot trece prin obstacole solide .undele radio pot calatori atât prin aer cât si prin vid . Desi infrarosul este o forma de lumina.unde radio . Medii neghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile neghidate de transmisie putem evidentia: . Exista standarde de cablare corespunzatoare: TIA / EIA 568 A/ B. cat mai departe posibil de oameni.permit acces in zone greu accesibile .laser .

Acesti factori care afecteaza transmisiile sunt: . este determinata de faptul ca diferite componente spectrale (Fourier) se propaga cu diferite viteze.amplitudine. Atunci cand un calculator doreste sa transmita informatii pe o linie telefonica. . reprezinta pierderea in energie in timpul propagarii semnalului . in principal. Echipamentul care realizeaza aceste transformari se numeste modem echipamentul care accepta un sir serial de biti la intrare si produce un purtator modulat la iesire (sau vice-versa). provenita din alte surse decat emitatorul.atenuarea. apoi la capatul unde are loc receptia din semnale analogice in semnale digitale la receptor. . Acesta este inserat intre calculator (digital) si sistemul telefonic (analogic) Pentru liniile inchiriate este posibila utilizarea semnalului digital da la un capat la altul. . Modul de interconectare a modemurilor.zgomotul. . In toate cazurile transmisia informatiei prin aceste canale de telecomunicatie nu se poate face fara o oarecare degradare a informatiei. acestea trebuie sa fie in prealabil convertite din semnale binare in semnale analogice. procesul de modulare . modul de conectare la sistem. Acest semnal este caracterizat prin trei parametri: . Infrarosu direct este analog razei unui proiector. poate fi reflectat de acestea. etc.distorsiunea de intarziere.demodulare a semnalului purtator. reprezinta energia nedorita. in timp ce sursa multidirectionala difuzeaza lumina in toate directiile. Un caz particular de transmisiuni ghidate il reprezinta comunicatiile de date prin retelele telefonice. caracteristicile de apel. Au luat nastere doua tehnologii in infrarosu: difuz si direct. Acelasi concept se aplica si unei retele LAN in infrarosu direct. dar acestea sunt foarte scumpe si sunt utilizate numai pentru a construi retele private in interiorul unei firme.prezinta proprietati specifice radiatiilor luminoase dar si microundelor. Modemul realizeaza. Tehnologia in infrarosu direct este utilizata de majoritatea dispozitivelor electronice casnice controlate prin telecomanda. Proiectorul focalizeaza lumina pe o singura directie. iar cel difuz poate fi asemanat cu o sursa de lumina care emite in toate directiile. pricinuita de obicei de perturbatiile care apar pe parcursul transmisiunii.faza. Modemurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: viteza. Chiar daca nu poate penetra solide opace.frecventa.

amplitudinea si frecventa raman constante. si se modifica amplitudinea. . a semnalului modulator (a mesajului) din semnalul modulat receptionat. .banda de frecventa. sau prin frecventele limita extreme ale semnalelor ce se pot transmite prin canal. Transmiterea semnalului codat prin canalul de comunicatie se poate efectua utilizand cele doua tehnici: .canale subvocale.modulatie da faza (PM). se exprima prin largimea benzii de frecventa transmisa.500000 bauds. cu banda de frecventa 300 . .In functie de acesti parametri vom avea trei tipuri de modulatie: .transmisia in banda larga.200 bauds. si o largime de banda de 3100 Hz. dar are loc un u salt in faza. caz in care se folosesc semnale digitale pe o singura frecventa Semnal digital bidirectional . Demodulatia este procedeul de extragere. In sistemele de teleprelucrare. caz in care se folosesc semnale analogice intr-un domeniu de frecvente. . iar viteza de transmisie 600 . viteza de transmisie 45 . cu o largime de banda inferioara celei vocale (< 3000 Hz). Semnal analogic unidirectional Canalele de transmisiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: .ul este unitatea de masura pentru viteza de modulatie si . Modulatia este procedeul de transmisiune a unui semnal purtator. din punctul de vedere al benzii de frecventa canalele de transmisiune se clasifica in: . insa mai mica de 48kHz. .canalele banda larga. amplitudinea oscilatiilor ramane constanta si se modifica frecventa.modulatie de amplitudine (AM).modulatie de frecventa (FM).canale vocale. cu o largime de banda superioara celei vocale. caz in care frecventa oscilatiilor este constanta.3400 Hz.transmisia in banda de baza. cuprinsa intre banda de frecventa a canalului de transmisiune utilizat. evaluata in bauds.4800 bauds. Baud . Prin frecventa de lucru se intelege frecventa semnalului purtator nemodulat. la receptie. la care unul din parametrii caracteristici este modificat in concordanta cu valoarea semnalului modulator ce reprezinta mesajul de transmis.viteaza de transmisie a datelor binare printr-un canal de comunicatie se exprima prin viteza de modulatie (numarul de momente emise pe secunda) corespunzatoare semnalului transmis. viteza de transmisie 19200 .

dar nu simultan. O proprietate importanta a comutarii de circuite este necesitatea de a stabili o cale de la un capat la celalalt.reprezinta rapiditatea de modulatie corespunzatoare unui moment emis pe secunda de sursa de informatie (numarul de variatii pe secunda).numit "STOP". Modul (sensul) de transmisie.semiduplex. cand vom avea o comunicare semiduplex. Deoarece. . .ul corespunde unui bit / s.comutare de pachete. Setul de reguli care definesc modul in care un calculator plaseaza si preia date pe/de pe legatura de retea poarta numele de metoda de acces. la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri. si un bit de sfarsit . In afara modurilor de transmisie prezentate (simplex. fie de la receptor la emitator. . avem o comunicare duplex integral. semiduplex si duplex). este necesara utilizarea unor semnale de separare. . exista trei tipuri de canale de transmisie: . si altele sunt in asteptare. echipamentele emitatoare si receptoare nu sunt in faza (nu sunt sincronizate in timp). ci la momente diferite de timp prin alternarea sensurilor. Acest mod de transmisie elimina utilizarea pentru fiecare caracter a semnalelor de separare. conform codului utilizat).duplex. deci 1 baud = 1 bit / s. Metodele de acces previn accesul simultan pe cablu.circuitele telefonice din retelele cu comutatie (manuala sau automata). este fie de la emitator la receptor. Din acest punct de vedere. in acest caz nu se stabileste de la inceput o cale intre apelant si apelat.comutare de circuite. La folosirea retelelor telefonice pentru transmisia datelor se face distinctie intre : . este specifica sistemului telefonic. Astfel.circuitele telefonice inchiriate (pentru transmisiuni de tip punct . permitand astfel o utilizare mai eficienta a capacitatii liniilor de telecomunicatie Inainte de a trece mai departe mai trebuie adaugat faptul ca in prezent se cunosc doua tehnici de comutare: . In acest caz legatura se stabileste prin intermediul centralelor de comutatie in urma apelarii de catre statia abonata a numarului statiei chemate.modul de transmisie asincron ("start-stop") este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este independent de durata semnalului elementar.la punct). Aceasta tehnica se mai numeste memoreaza si transmite.simplex. Am vazut ca la un moment dat unul sau mai multe statii transmit date. in acest mod de transmisie. fiecare caracter este insotit de un bit de inceput . prezinta interes si urmatoarele moduri de transmisie: . . In cazul transmisiei de date binare baud . Exista mai multe metode de . . inainte ca datele sa poata fi transmise. in care caz se spune ca avem o comunicare simplex. pentru indicarea inceputului si sfarsitului fiecarui caracter (caracterul este format dintr-un bloc de k biti. In acest caz avem o legatura permanenta intre utilizator si celelalte sisteme din retea. la care informatiile se transmit numai intr-un singur sens.precizia de transmisie (coeficient mediu de erori sau frecventa erorilor) reprezinta numarul mediu de elemente (bits) sau caractere la care s-a produs o eroare datorata perturbatiilor din canal.modul de transmisie sincron este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este intotdeauna un multiplu intreg al duratei semnalului elementar.numit "START". la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri simultan.

si sa ceara o noua transmisie fara a identifica insa eroarea. . . sunt codurile care pe langa fiecare bloc de date trimis includ si o informatie redundanta (un sir de biti sau caractere de control) care ajuta receptorul sa poata deduce caracterul care a fost trimis.metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si a coliziunii CSMA/CD (Carrier .acces: . Aceasta este necesara in special datorita erorilor care pot sa apara pe parcursul transmisiei. si daca s-a produs o eroare sa o depisteze si sa ceara o noua transmisie sau sa aplice un algoritm de corectie.coduri detectoare de erori.Sense Multiple Access / Collision Detection). . . .coduri corectoare de erori.Sense Multiple Access with Collision Avoidance). Cele doua tipuri de coduri utilizate in teletransmisia datelor sunt: .metoda cu prioritate la cerere. sunt acele coduri care includ si o informatie redundanta pentru a permite receptorului sa constate daca a aparut o eroare. O alta problema care apare in transmisia informatiilor este cea a codificarii informatiei.metoda prin transferul jetonului (token passing).metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si evitarea coliziunii CSMA / CA (Carrier .

..retele locale LAN.1. Dupa tipul sistemului de operare utilizat: .retele bazate pe server. Retele cu difuzare (broadcast) sunt acele retele care au un singur canal de comunicatie care este partajat (este accesibil) pentru toate calculatoarele din retea.retele cu difuzare (broadcast).retele tip magistrala (bus).retele de arie intinsa WAN.retele combinate.retele peer-to-peer. . Dupa topologie: . tuturor calculatoarelor din retea (acest mod de operare se numeste difuzare) sau la un subset de calculatoare (acest mod de . .retele tip stea (star). In continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale fiecarui tip de retea. . .Tipuri de retele 3.retele punct-la-punct.3. Clasificarea retelelor In functie de criteriul de clasificare care se are in vedere exista mai multe tipuri de retele de calculatoare.Internet-ul. Mesajul (numit pachet) poate fi adresat unui singur calculator. Dupa scara la care opereaza reteaua (distanta). .retele metropolitane MAN. . . Criteriile cele mai des utilizate in clasificarea retelelor sunt: Dupa tehnologia de transmisie: .retele tip inel (ring) si retele de tip mesh .

Aceste retele functioneaza. Doua retele LAN tipice. . cladire sau intr-un campus de cel mult cativa kilometri. In aceasta retea calculatoarele se numesc gazde (in literatura de specialitate se mai utilizeaza si urmatorii termeni: host sau sistem final). Un aspect important al acestui tip de retea este prezenta unui mediu de difuzare la care sunt atasate toate calculatoarele. Principiul DQDB Retele WAN . Aceste retele pot fi atat private cat si publice. magistrala si inel. inel.punct. O retea MAN contine numai un cablu sau doua.MAN-urile sunt implementate cu ajutorul unei magistrale duale numite DQDB (Dual Queue) asa cum se vede in figura de mai jos.deseori o tara sau un continent intreg. Retele MAN . in general. Retele LAN .marime: LAN . etc. Retele punct la punct sunt acele retele care dispun de numeroase conexiuni intre perechi de calculatoare individuale.sunt in general retele private localizate intr-o singura camera. in timp ce retelele mai mari sunt de obicei punct .sunt acele retele care acopera o arie geografica intinsa . Aceste retele functioneaza la viteze cuprinse intre 10 si 100 Mb/s.urile pot utiliza diferite topologii: magistrala. la nivel de oras.Wide Area Network .topologie: LAN .urile au in general dimensiuni mici iar timpul de transmisie este limitat si cunoscut dinainte. de diferite lungimi.tehnologia de transmisie consta dintr-un singur cablu la care sunt conectate toate calculatoarele (de aici vine numele de difuzare). Acest mod transmitere este caracteristic retelelor LAN.Metropolitan Area Network . In figura urmatoare sunt reprezentate doua astfel de retele: cu topologie magistrala si inel.reprezinta o extensie a retelelor LAN si utilizeaza in mod normal tehnologii similare cu acestea. fara sa contina elemente de comutare care dirijeaza pachetele pe una dintre cele cateva posibile linii de iesire. un pachet s-ar putea sa fie nevoit sa treaca prin unul sau mai multe calculatoare intermediare.urile mai pot functiona si la viteze mai mari. In general retelele mai mici (locale) tind sa utilizeze difuzarea. Deseori sunt posibile trasee multiple. . Aceste retele sunt caracterizate prin: . LAN . etc.Local Area Network .la . .operare se numeste trimitere multipla). Pentru a ajunge de la calculatorul sursa la calculatorul destinatie. de pana la sute de Mb/s.

251 Mbps . numita pe scurt subretea. E3 ( T – în SUA. care nu sunt legate intre ele. 1 bps = unitatea fundamentala de masura a latimii de banda 1 Kbps = 10E3 bps 1 Mbps = 10E6 bps 1 Gbps = 10E9 bps Latimea de banda poate fi asemuita cu grosimea unei tevi sau cu numarul de benzi de circulatie de pe o autostrada.743 Mbps Aprox.linii de transmisie. astfel putem intalni diferiti termeni pentru desemnarea acestora ca: noduri de comutare a pachetelor. prin intermediul caruia se face legatura intre doua retele diferite.modem .elemente de comutare. ISP mari Latime de banda 56 Kbps 128 Kbps 56 Kbps – 1. SOHO Institutii mici. 2 Mbps 44. Nu exista o terminologie standard pentru denumirea acestor elemente de comutare.Frame Relay .Gazdele sunt conectate intre ele printr-o subretea de comunicatie. care are rolul de a transporta bitii intre calculatoare. Reteaua contine numeroase cabluri sau linii de comunicatie. fiecare din ele legand doua ruter-e. scoli Institutii medii Institutii medii Institutii mari Institutii mari Companii de telefonie.T1. Ea este limitata (datorita legilor fizicii si nivelului tehnologiei la un moment dat).5 Mbps 1. Fiecare calculator este in general conectat (face parte) la un LAN in care exista un ruter. comutatoare de date. Câteva din tehnologiile de comunicatie utilizate în retelele WAN includ urmatoarele: . Bandwidth este o masura pentru cantitatea de informatie care poate "curge" dintr-un loc în altul într-o perioada de timp. atunci ele trebuie sa apeleze la un ruter intermediar.544 Mbps Aprox. canale sau trunchiuri.ATM (Asincronous Transfer Modem) . sisteme intermediare. doresc sa comunice. . Daca doua ruter-e. Subreteaua este formata din: . folosite pentru a conecta doua sau mai multe linii de transmisie. Sarcina subretelei este sa transmita mesajele de la gazda la gazda. Gruparea tehnologiilor dupa vitezele de transmisie Tip serviciu / tehnologie Modem ISDN Frame Relay T1 E1 T3 E3 STS – 3(OC-3) Utilizare tipica Individual Individual. Latimea de banda reprezinta numarul maxim si teoretic de biti care pot fi transferati într-o secunda. E1. Termenul generic pentru aceste calculatoare de comutare este router. T3. E – în Europa) Terminologia utilizata în transmisia de date apaeleaza deseori la termenul de latime de banda (Bandwidth). calculatoare specializate. numite circuite. 32 Mbps 155. Unitatea de baza pentru masurarea timpului este secunda. deci cantitatea de informatie transferata într-o perioada specifica de timp este bps (biti pe secunda).ISDN (Integrated Services Digital Network) .DSL (Digital Subscriber Line) .

la modul de interconectare si ordinea existenta intre componentele retelei.terminatorul. .transmisia semnalului: la un moment dat numai un singur calculator poate transmite mesaje. cablurilor si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua caz in care se numeste topologie fizica. se poate gasi un sistem de evitare a coliziunilor. În contrast cu aceasta tehnica este tehnologia token-passing (pasarea jetonului) – prin retea circula un jeton electronic. Topologia unei retele poate determina si modul de comunicare al calculatoarelor in retea in acest caz numindu-se toplologie logica . In domeniul retelelor locale sunt posibile mai multe topologii.3. Tehnologia utilizata în retele Ethernet permite unui singur pachet sa acceseze mediul de transmisie la un moment dat. . Magistrala presupune un singur cablu. Atunci cand se alege topologia unei retele un criteriu foarte important care se are in vedere este cel al performantei retelei. din care doar cateva sunt larg raspandite: linie sau magistrala. iar toate aceste aspecte au o mare influenta in retea. fiind nevoie de retransmiterea datelor. În LAN-urile Ethernet. .este o topologie pasiva. Pentru retele mari. Dupa ce termina de transmis datele va trimite jetonul catre urmatoarea statie. unde fiecare host transmite. conduce la pierderea datelor transmise. Aparitia coliziunilor face ca informatia sa nu mai fie utilizabila fiind necesare tehnici de refacere a procedurii de transfer (retransmisie). Daca mai multe statii încearca sa emita simultan. Impulsul electric generat de o coliziune. traseul cablului. Topologii diferite implica metode de comunicatie diferite.este cea mai simpla si mai uzuala metoda de conectare a calculatoarelor in retea. . topologia unei retele implica o serie de conditii: tipul cablului utilizat. utilizat pentru a opri reflectarea semnalului. Atunci cand doua statii iau initiativa de a transmite simultan in aceiasi retea in acelasi timp apare fenomenul de coliziune. Toate mediile de comunicatie partajate de mai multe statii sunt domenii de coliziune. Topologia magistrala (bus sau liniara) . frecventa coliziunilor creste. Zona dintr-o retea de unde provine un pachet si unde pot apare coliziuni se numeste domeniu de coliziune. Comunicatia tip magistrala presupune intelegerea urmatoarelor concepte: . inel si stea. topologia logica utilizeaza tehnica broadcast: datele transmise de un host sunt receptionate de toate celelalte statii conectate la mediul de transmisie. Printre cele mai importante caracteristici sunt cele descrise mai jos. deci se refera la configuratia spatiala a retelei. Topologii de retea Prin topologie se intelege dispunerea fizica in teren a calculatoarelor. De asemenea. când o statie intra în posesia jetonului ea are dreptul sa transmita date. Daca o statie nu are de transmis date. În cazul unei retele mici. cele mai utilizate. numit trunchi care conecteaza toate calculatoarele din retea pe o singura linie. milioane de biti pe secunda.2.reflectarea semnalului. va retransmite imediat jetonul urmatoarei statii. etc. adica calculatoarele nu actioneaza pentru transmiterea datelor de la un calculator la altul. datele respective se pierd.

Orice comunicatie intre doua calculatoare va trece prin acest nod central. .retelele mari necesita o lungime de cablu mare. Acesta are si rolul de a amplifica semnalul inainte de a-l transmite mai departe.costul redus al suportului si al dispozitivelor de cuplare. . Cea mai cunoscuta topologie bus este Ethernet. . . cade intreaga retea.calculatoarele nu pot comunica direct intre ele ci numai prin intermediul concentratorului.Topologia magistrala . . Topologia stea (star) are specific faptul ca toate calculatoarele sunt conectate la un nod central care joaca un rol particular in functionarea retelei.reprezinta o conexiune multipunct . .cablul din aceasta topologie poate fi prelungit prin una din urmatoarele metode: o componenta numita conector tubular (BNC) sau un dispozitiv numit repetor utilizat pentru a conecta doua segmente de magistrala.calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala numita concentrator (hub . Prelungirea unei retele prin repetor .daca nodul central (hub . .daca un calculator se defecteaza.ul) se defecteaza.facilitati de reconfigurare (toate calculatoarele conectate au drepturi egale). cu conditia ca placa de retea a calculatorului respectiv sa nu induca o neadaptare de impedanta in linia de comunicatie.Host Unit Broadcast).informatiile emise de un calculator sunt receptionate de toate celelalte calculatoare.aceste retele ofera resurse si administratie centralizate. . el nu afecteaza restul retelei. Printre caracteristicile mai importante amintim: . care se comporta ca un comutator fata de ansamblul retelei.

conecteaza calculatoarele printr-un cablu in forma de bucla (nu exista capete libere). . intercomunicatii militare.defectarea unui calculator afecteaza intreaga retea. .poate utiliza in mare parte cablajul telefonic vechi existent intr-o societate. ultimul calculator fiind conectat cu primul.ring de la IBM. daca acesta ii este destinat il copiaza. .este o topologie activa . Topologia Mesh este numita si topologie completa. numai calculatorul respectiv este in imposibilitatea de a transmite sau receptiona date in retea.daca un calculator sau cablul care il conecteaza la hub se defecteaza. Fiecare host comunica cu toate celelalte. amplificand semnalul si transmitandu-l mai departe.transferul informatiei se face punct la punct dar. In afara topologiilor fundamentale prezentate exista si alte arhitecturi. se utilizeaza o astfel de toplologie atunci cand se impune o comunicatie foarte sigura cum ar fi sistemele de control ale centralelor nucleare. . .. doua cate doua. este posibil si un transfer multipunct. Dintre caracteristicile mai importante se pot evidentia cateva: . cu ultimele tipuri de comutatoare. Topologia stea Topologia inel (ring) este definita printr-o configuratie in care toate calculatoarele sunt legate succesiv intre ele.este acea topologie in care calculatoarele regenereaza semnalul si transfera datele in retea iar fiecare calculator functioneaza ca un repetor.transmiterea datelor se face prin metoda jetonului (token passing). aplicatii de comunicatie spatiala. .mesajul transmis de catre calculatorul sursa este retras din bucla de catre acelasi calculator atunci cand ii va reveni la origine dupa parcurgerea buclei. . Topologia inel Cea mai cunoscuta topologie inel este Token .

stea. Daca un calculator se defecteaza. toate calculatoarele conectate la el vor fi incapabile sa mai comunice cu restul retelei.stea Topologia inel-stea (ierarhica) .topologia inel-stea (ierarhica). acest lucru nu va afecta buna functionare a retelei. Topologie magistrala .topologia magistrala-stea: exista mai multe retele cu topologie stea. este asemanatoare topologiei magistrala . conectate prin intermediul unor trunchiuri liniare de tip magistrala.stea ele sunt conectate prin trunchiuri lineare de magistrala. iar in topologia inel . . Deosebirea consta in modul de conectare a concentratoarelor: in topologia magistrala .stea sunt conectate printr-un concentrator principal. . dar daca se defecteaza un concentrator (hub).Topologie Mesh In practica se intalnesc de multe ori tehnologii compuse obtinute prin combinatii ale unor tehnologii fundamentale.

Pot fi privite ca un nod de interconecatre transparenta a sistemelor. Cei mai mari producători de hab-uri sunt: Cabletron Systems. Un switch reduce astfel domeniul de coliziune. Pe aceasta baza switchul isi defineste in mod dinamic o tabela de alocare a porturilor identificand clientii (hosturile) pe baza adresei lor fizice (adresa MAC. ataşat direct conectorului BNC al unui NIC. mutarea şi eventuala extindere a reŃelei. Echipamenete de interconectare si dirijare a traficului Module de interfaŃă cu reŃeaua cum ar fi NIC (Network Interface Card) este o placă instalată în PC şi suportă funcŃii de partajare a mediului fizic şi de sincronizare. când sunt folosite conectoare Ethernet în T. Echipamente de retea 4. oferind posibilitatea monitorizării reŃelei de la distanŃă cu ajutorul software-ului de administrare a reŃelei. specifica fiecarei interfete de retea).1. de la 8 la sute de noduri. Hub-urile oferă administratorului de reŃea un punct de control pentru cablajele aferente computerelor. ce transmite şi recepŃionează semnal între NIC-ul din PC şi mediul fizic utilizat. Hub-urile realizează conexiuni prin cabluri ecranate şi neecranate pe fire torsadate. suportând în mod tipic. Un caz particular il constituie hub-urile capabile sa citeasca si sa interpreteze informatiile pe care le vehiculeaza.4. De multe ori in terminologia curenta se folseste tot termenul generic de hub. Totusi un hub asigura interconectarea sistemelor fara a analiza informatia vehiculata si fara a identifica porturile (el transmite tuturor porturilor ceea ce receptioneaza pe unul din ele la un moment dat). sau utilizat pentru a permite conectarea la un alt mediu decât cel normal utilizat (Ex.: un modul de interfaŃă reŃea ce necesită un cablu coaxial gros poate comunica cu o reŃea Ethernet pe fire torsadate utilizând un transceiver). Aceasta tabele ofera posibilitatea de identificare rapida a localizarii unei statii in scopul stabilirii unei sesiuni de comunicare doar intre o sursa si o destinatie fara implicarea celorlalate hosturi (care eventual pot sa initiaze alte legaturi). ceea ce facilitează monitorizarea. Transceiver-e (receptor-transmiŃător) este un echipament. Functionarea lor se bazeaza pe existenta unui element de procesare a informatiei care are capacitatea de a identifica sursa si destinatia fiecarui pachet de date. Acestea se numesc switch-uri. Transceiver-ul asigură funcŃii de administrare cu flexibilitate sporită în configurarea lanurilor cu medii multiple de lucru. . fibre optice şi cabluri coaxiale subŃiri şi groase.

• hub-uri multifuncŃie şi mixte. prin aceasta limitându-se numărul de utilizatori suportaŃi de mediul fizic. etc. Un bridge opereaza la nivelul adreselor MAC. 3Com şi Ungermman-Bass. care permit LAN-urilor să partajeze unul şi acelaşi bridge. Repetoare. • capacitatea de a administra reŃeaua. . Bridge-ul este necesar in punctul de interconecatre a doua retele care folosesc medii de comunicatie diferite. • posibilitatea de a acŃiona ca gateway-uri de Ethernet. • suport de bridge (punte) între FDDI şi token ring. 5. tabelă de adresare mai mare. echilibrarea încărcării. gateway SNA. • pornirea automată a reŃelei şi oprirea sa la momente specificate de timp. multiport. Repetorul extinde un singur segment din LAN pentru a acomoda utilizatorii adiŃionali acre au 3 tipuri de limitări: 1. 3. 4. datorită amplificării zgomotului împreună cu semnalul. etc. pentru interconectarea backbone-urilor pentru a preveni gâtuirea de trafic (bootleneck). print servere) integrate în locaŃii de hab-uri protejate fizic cu funcŃii tipice de dirijare. Email. Hub-urile se clasifică în: • hub-uri Ethernet cu configuraŃie fixă.. natura limitată a extensiei. diversitate de interfeŃe.SynOptics. bridge-uri “transparente” utilizate în Ethernet. legate în cascade multiple. Tipuri de bridge-uri: 1. filtrare de cadru complexă. • lărgimea de bandă de frecvenŃă dedicate unei staŃii. • gateway-uri (porŃi). nivele de dirijare (brouter-e) utilizate pentru protocoale de interreŃea corespunzătoare nivelelor de date cât şi pentru alte standarde internaŃionale. 3. realizându-se până în prezent 4 generaŃii de hab-uri. iar ultimele modele de hab-uri sunt dotate cu interfeŃe ATM. 2. care nu cer utilizatorului să specifice calea către destinaŃie şi a cărui tabelă de adresare poate fi actualizată. redundanŃă şi suport pentru capabilităŃi de administrare reŃea (ce include şi protocoale standard). 9. pentru a determina dacă o problemă poate fi rezolvată fără a fi necesară anunŃarea administratorului reŃelei.). ce fac legături segment–la-segment. criptarea pachetelor de date. Pentru mărirea performanŃelor s-au adus o serie de îmbunătăŃiri bridge-urilor: 1. 4. • hab-uri pentru LAN-uri necablate. modulară şi multislot. 8. 3. • platforme de aplicaŃii: procesoare RISC cu discuri de Gbytes (file servere. Noile facilităŃi oferite in prezent de un hub includ: • procesarea semnalelor de alarmă. • posibilitatea de comutare port cu port. • operarea ca server de terminal. • funcŃii de securitate (limitarea accesului prin parole la porturi. reŃeaua rămâne o singură reŃea la nivel logic. 7. debit de informaŃie mărit. 6. Sunt echipamente care amplifică semnalele pentru a mări distanŃa fizică pe care poate acŃiona un LAN. 2. Bridge-uri (punŃi) sunt echipate care conectează două sau mai multe LAN-uri la nivel MAC (subnivel de nivel 2 al stivei de protocoale OSI) al LAN-ului. Avantajul bridge-urilor constă în faptul că faŃă de routere oferă posibilitatea divizării reŃelei în segmente logice mai mici pentru a uşura administrarea şi refac semnale electrice astfel încât zgomotul să nu se propage în reŃea. bridge-uri “sursă” utilizate în LAN-uri de tip token-ring. 2.

2.de învechire (aging techiques) pentru a elimina intrările din tabelă ce nu au avut trafic de o anumită perioadă de timp. de imprimare. Ca si bridge-urile ruterele au cel putin doua interfete de retea pentru a interconecta retele. internaŃionale se realizează utilizând gateway-uri (porŃi de comunicaŃie rezidente în LAN-uri. . realizată cu ajutorul unui modem pentru servicii analogice şi cu module speciale pentru servicii digitale. (ex. Superserverul este serverul ce încorporează multiple procesoare (de obicei un număr de 8). fiind utilizate ca servere de baze de date cât şi ca servere de aplicaŃii ce suportă multiprocesarea şi spaŃiu pe disc de Gbytes.de inundare(flooding techniques} care are un impact negativ asupra performanŃelor generale ale bridge-ului. Fiecare bridge din reŃea trebuie să menŃină o tabelă cu intrări pentru toŃi utilizatorii activi. servicii de comunicaŃii cu alte entităŃi din LAN. . . dar datorită limitărilor dimensiunii tabelei acesta utilizează două tehnici. Router-ele operează cu un protocol WAN specific sau cu protocoale multiple pentru interconectarea LAN-urilor. Integrarea funcŃiilor de bridge. Gateway-uri (porŃi). Sunt echipamente de dirijare (routing) a traficului de date. Routere. FaŃă de bridge-uri dezavantajele router-elor includ reducerea ratei de filtrare a pachetelor şi preŃul mai mare. router şi hub este realizată prin încărcarea software-ului specific platformelor hardware disponibile sau prin adăugarea unui modul de bridge sau router unui hub pentru cablaje (wiring hub). din care serverele de fişiere necesită un hard-disk de mare şi foarte mare capacitate. Ultimele tipuri de bridge-uri sunt proiectate să suporte FDDI şi utilizează canale necablate (wireless) pentru interconectări bridge-la-bridge. 4. transferuri de fişiere. asigurând controlul fluxului pentru pachetele de date recepŃionate din LAN. Modem-ul este echipamentul ce permite unui semnal digital să fie transmis printr-un mediu de transmisie analogic. Sunt echipamente utilizate pentru interconectarea LAN-urilor ce utilizează protocoale complet diferite la toate nivelele de comunicaŃie. iar administratorul reŃelei poate selecta un router separat pentru fiecare protocol sau un router capabil să recunoască mai multe protocoale. Echipamente pentru servicii de date Serverul este un microcomputer ataşat LAN-ului asigurând funcŃii specifice cum ar fi: stocarea fişierelor pe disc. Servere de comunicaŃie asigură o varietate de funcŃii de comunicaŃie: E-mail. ce realizează conexiuni la nivel arhitectural superior faŃă de bridge-uri.6 la 38. .4 Kb/s sau chiar mai mult (cu compresie).metoda dinamică prin care bridge-ul construieşte propria tabelă de adrese prin "observarea" traficului. a căror funcŃie de bază este cea de interfaŃă cu reŃeaua publică. servicii fax. baze de date cu acces public. suportând viteze de transmisie situate m gama 9.Actualizarea tabelei de adresare pentru bridge-urile “transparente” se realizează prin două metode: . Accesul la mare distanŃă la reŃelele de date regionale.: IBM SNA cu DECnet). Ele opereaza la nivelul adreselor IP. Putem spune ca un server in acceptiunea cea mai generala este un sistem care ofera servici de retea. viteza de transmisie fiind afectată de translaŃia completă a unităŃilor de date recepŃionate dintr-un protocol în altul complet diferit. cărora le sunt alocate diferite sarcini (1asks\ echipat cu multiple porturi pentru ataşarea perifericelor.metoda statică prin care administratorul LAN specifică dacă un cadru de date pentru o anumită destinaŃie necesită a fi dirijat la un alt LAN. naŃionale.).

• modem-urile bazate pe standardul CCITT V. Frame Relay.42 bis suportă compresia de date. Modem-pool este un echipament de comunicaŃie cu facilităŃi multiport şi multipunct ce elimină nevoia de modemuri separate la nivelul utilizatorului. SMDS şi dirijarea de celule de date (cell relay).Unele modem-uri au facilităŃi cum ar fi: • repetarea automată a apelului (auto-dial). . care nu necesită modem. • răspuns automat la apel (auto-answer). Tl. Mai nou există servicii digitale: ISDN. • auto-diagnoză. primul servit". Tl comutat. sau poate fi o colecŃie de modem-uri localizate central (montate sau nu într-un rack) oferind utilizatorilor LAN posibilitatea de a accesa de la distanŃă printr-o metodă de tipul "primul venit.

tiparire). SSH. Multe din aceste aplicatii ofera si facilitati de conectare folosind criptarea caracterelor transferate pe baza de cheie numerica stocata local.5. furnizor de servicii de date) se poate face in mod direct sau prin intermedierea unei aplicatii (conectare indirecta). engl. Conectarea directa presupune o maniera de dialog cu serverul in care clientul transmite comenzi si primeste raspunsuri la acestea. Marea majoritate a sistemelor de operare accepta astfel de comenzi. El permite o conexiune sigura. intre client si serverul SSH si o metoda securizata de identificare unica a clientului. Utilizarea unei aplicatii de conectare inseamna de fapt a delega procedura si drepturile de acces unui program care negociaza si stabileste parametrii unei legaturi pentru un serviciu specific (posta electronica. Aceste moduri de comnectare sunt discutate in conjunctie cu serviciul pe care il gestioneaza si vor fi abordate in acest context. Term90.1 Pe baza comenzilor tip telnet si prin adugare de functionalitati suplimentare (moduri de afisare. in format literar (nume gazda. Servicii de retea 5. Conectarea la server Conectarea la un server (prin definitie.168. criptata. ssh dar si alte metode este Putty. transfer de fisiere.1. memorarea setarilor pentru conexiuni) au aparut aplicatii dedicate pentru conectare la distanta: Putty. cu specificarea adresei destinatie. numite comenzi tip telnet (dupa numele protocolului cu acelasi nume). SSH permite logarea la distanta si executarea comenzilor pe masina distanta. parametri de comunicatie. a carui interfata utilzator este prezentata in figura urmatoare. Procedura de conectare securizata este reunita in pachetul de module SSH (Secure Shell). Ca si Telenet. . Una din aplicatiile care permit conectarea la distanta folosind telnet.0. NetTerm. host name) sau numeric (adresa IP): >telnet 192.

Ca urmare. numar de caractere pe linie.) acestea pot fi salvate ca sesiune si utilizate ulterior pentru conectare in aceleasi conditii. dimensiune fereastra dialog.Interfata de configurare Putty Odata definiti parametrii conexiunii (nume server. Interfata de dialog cu un server Linux . protocol conectare. culori etc. tot in mod text si tot in fereastra de dialog. succesiunile de caractere tastate in linia de comanda vor fi inaintate serverului (dupa tastare <CR>) iar acesta va raspunde corespunzator comenzii transmise. Indiferent de metoda de conectare folosita rezultatul consta in aparitia unei ferestre de dialog care permite conversatia directa cu serverul.

109.com (216.205): icmp_seq=6 ttl=51 time=172 ms --. dupa conectare. Time To Live) si timpul de parcurs aferent (in ms). catre o destinatie precizata prin nume sau adresa IP.205): icmp_seq=1 ttl=50 time=193 ms 64 bytes from p18.109.net (216.117. who .yahoo.www.yahoo. receptionand in ecou mesajele ICMP (Internet Control Managent protocol) transmise catre o gazda.dcn.com (216.akadns.com (216. Foloseste pachete ICMP cu parametrul TTL avand valori succesive din ce in ce mai mari (1.3 etc) transmise succesiv si analizeaza mesajele de tip "expired in traffic" primite inapoi.net ping statistics --6 packets transmitted.117.yahoo.yahoo. numele poate fi un nume de cont (user name) sau nume definite ca fiind asociate cu acel cont (nume proprii) Sintaxa: <finger nume> Exemplu: finger ion host . Sintaxa: <traceroute destinatie> Exemplu: traceroute www.yahoo.117. Pe aceasta baza.dcn.www.dcn. time 5052ms rtt min/avg/max/mdev = 161.yahoo.109. Sub forma <w user_name> permite vizualizarea unor date de conectare si pentru utilizatorii off-line.dcn.205): icmp_seq=4 ttl=50 time=188 ms 64 bytes from p18.returneaza date despre conturile asociate cu un anumit nume.109.www.www. Sintaxa: <w>.117.117. calea.109.dcn.yaho.permite schimbarea parolei curente. Sintaxa: <ping adresa> Exemplu: ping www. Solicita parola veche si apoi parola noua.com (216. 6 received.com (216.648 ms traceroute .Cateva comenzi utile ce pot fi utilizate pe sistemele de operare tip LINUX.www.117.yahoo. analoizandu-se sursa mesajelor receptionate.transmite adresa IP (daca s-a precizat numele gazdei) sau numele gazdei (host) daca s-a precizat adresa IP. cu confirmare suplimentara. se pot identifica nodurile care dirijeaza (ruteaza) datele catre o destinatie deoarece cel putin un pachet ICMP va expira in fiecare nod.com ping .205): icmp_seq=5 ttl=50 time=172 ms 64 bytes from p18. sunt prezentate in continuare.205) 56(84) bytes of data.edu .mit.dcn.com PING www.www.201/193.205): icmp_seq=3 ttl=50 time=161 ms 64 bytes from p18. passwd . Pachetele lansate au asociat un anumit timp de viata TTL care este decrementat cu o unitate la trecerea prin fiecare nod iar la atingerea valorii zero (expirarea TTL) pachetul se pierde in trafic (expired in traffic). 0% packet loss.genereaza lista succesiunii de noduri.109. 2 .205): icmp_seq=2 ttl=50 time=181 ms 64 bytes from p18.yahoo.109. 64 bytes from p18. Sintaxa: <passwd> w.akadns.182/10.yahoo.www.ofera informatii despre utilizatorii on-line la un moment dat.returneaza parametrul TTL (timp de viata.com (216.yahoo. <who> finger .556/178.117.com [ap@stud ap]$ ping www. sintaxa: <host IP> sau <host name> Exemplu: host www.

ro write .049 ms 148.Boston1.Level3.net (4.ro mail .com wget .47.244 ms 40.100.Boston1.247.998 ms 161.9.68.314 ms 11 ae1-0.[ap@stud ap]$ traceroute www.230.yahoo.ro/project_files/test whois .187.671 ms 9 so-9-2.128.com pine .96. tiparire mesaje etc.hsa2.ro (193.London1.ro (213. Sintaxa: <pine> lynx .mp2.net (4.709 ms 14 ge-11-0.708 ms 188.hsa2.7.permite trmiterea unui mesaj text.217.net (4.106) 169.897 ms 4 c3660-bistrita.113) 84. ceea ce presupune apelare de catre initiator si acceptare din partea destinatarului. Expedierea mesajului are loc la tastarea caractrerului ".astralnet.NewYork1.lanseaza un navigator web care lucreaza exclusiv in mod text (text browser).656 ms 2.133) 154.207 ms 59.991 ms so-0-1-0. cc.099 ms 1. Este detaliata in subcapitolul referitor la serviciul de mesageria electronica.181) 166. cate una pentru fiecare dintre cei doi parteneri de discutie.22.186.net (4.mit.MIT.usv.330 ms 2.22.998 ms ge-10-2.508 ms 152.754 ms 171.162.4.b. mesajele tastate de unul din utilizatori apar in fereastra de dialog a celuilalt si invers.240.032 ms 43. Transmiterea caracterului <?> in linia de comanda a modului "mail" permite afisarea comenzilor disponibile.125) 30.Level3.743 ms 88.68.528 ms 0.57) 92.881 ms 15 4.721 ms 73. in fereastra de dialog cu serverul a corespondentului initiind un dialog de tip terminal-la-terminal.mp1.53) 77.permite transferul pe server a unor fisiere de la locatii (site-uri) web sau ftp.hsa2.Level3.240. listare.5) 0.37) 156.79.100.649 ms 42. Sintaxa: <wget> Exemplu: wget ftp://ftp.240.net (64.124.68.931 ms 159. Sintaxa: <mail> sau <mail user_name@server_name> Exemplu: mail user@yahoo.suceava.79.239 ms 6 rg1-gi0-0.120.980 ms 13 as-2-0.351 ms 27.822 ms 71.046 ms 27.68.Level3.EDU (18. dupa stabilirea conexiunii. message.5) 157.128.544 ms 2 cmts-astral.429 ms 35.674 ms 53.2 (4.net (209." (punct) la inceput de linie noua.Frankfurt1.860 ms 12 as-0-0.net (212.ro (193.EDU (18.017 ms 3 core.eed.83). ceea ce este de obicei satisfactor atunci cand se urmareste doar un acces rapid si simplu la informatie.425 ms 17 WWW.2.astralnet.Level3.453 ms 209.7.Boston1.2. Sub forma simpla <mail> determina intarea in modul "mail" care permite gestiunea mesageriei: editare.0.96.100.ro (193.210) 46.159.net (4.Level3. Sintaxa: <talk user_name@server_name> Exemplu: write utilizator2@stud.788 ms 8 85.2) 155.186.254) 37.bbr2.mp2.este o comanda care permite trimiterea unui masaj email direct din linia de comanda cu sintaxa <mail user_name@server_name>.Boston1. enter) fiind afisat doar continutul text al paginilor accesate. Navigarea este posibila folosind doar tastele disponibile pe tastatura (sageti.823 ms 158.astralnet.255.Level3.131 ms 29.Frankfurt1.usv. 30 hops max.Level3.7.020 ms 153.831 ms 7 r1-pos5-0.230.217.mit.ofera informatii despre inregistrarea unui nume de domeniu pe baza consultarii continutului inregistrailor DNS (Domain Name Server) .astral.572 ms 0.edu traceroute to www.83) 158. Campul de lucru apare impartit in doua jumatati.137) 32.214 ms 1.este o aplicatie completa pentru gestiunea mesageriei electronice pe servere.hsa2.254 (85.910 ms ge-10-0.astralnet.795 ms 76.net (212.230.ofera o modalitate de discutie on-line cu alti utilizatori.230.287 ms 37.Level3. Sintaxa: <lynx> Exemplu: lynx www.792 ms 80.547 ms 10 so-5-3-0.787 ms 5 r0-e412.usv.93) 29.960 ms talk .Boston1. Sintaxa: <talk user_name> sau <talk user_name@server_name> Exemplu: talk utilizator2@stud.assist.168. 38 byte packets 1 fw (80.cluj. Sub aceasta forma comanda este urmata de urmata de dialogul pentru completarea campurilor asociate mesageriei electronice: subject.ro (193.125) 159.MIT.22) 3.bbr1. la distanta.761 ms 73.164.26) 161.edu (18.240.68.220) 1.ro (80.982 ms 16 B24-RTR-3-BACKBONE. fortat.

ului pot fi evidentiate urmatoarele: .Centrul national pentru aplicatiile supercalculatoarelor). .ului a fost justificata de nevoia de comunicare între oamenii de stiinta din întreaga lume. au format Consortiul World Wide Web.În 1994. neavand nici o semnificatie comenzile de la perifericile speciale specifice sistemelor de operare tip Windows (mouse. si încurajarea legaturilor dintre site .Prima utilizare publica a Web .ului. fizician la CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire). Ceea ce a rezultat este actualul Web: o baza de date hypertext.pânza de paianjen mondiala) este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de reteaua Internet.Exemplu: whois yahoo. Desigur. Dintre evenimentele mai importante privind dezvoltarea Web . Cercetatorii au avut acces la aceste date utilizând un program special numit browser Web. . Aparut în 1989 la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare). respectiv Linux/Unix. Propunerea initiala. autorul sau fiind Marc Andreessen.2. standardizarea protocoalelor. la distanta. Elvetia. TIF. centrul de cercetari . dupa aproape un an si jumatate de la introducerea Web . planuri. de la NCSA (National Center for Supercomputing Applications .com telnet . Ceea ce lipsea era o baza de date globala pentru toate tipurile de documente. Crearea Web .I. fiind un sistem client / server.Prima interfata grafica care a permis accesarea acestor documente a aparut în februarie 1993 si se numea Mozaic. iar partea europeana este coordonata de INRIA. Astazi numarul acestora este la peste un milion.usv. la nivel mondial. CERN si M. precum si între acestia si studentii care participau la diferite proiecte comune.permite initierea unei conexiuni nesecurizate. din necesitatea de a permite cercetatorilor din întreaga lume sa colaboreze utilizând colectii de rapoarte.ul este de fapt o retea de calculatoare bazata pe tehnologiile Internet.În aprilie 1993. M.uri. track-ball). Web . care sa poata fi reactualizata fara probleme. Tim Berners-Lee a devenit directorul acestui consortiu. fotografii si alte tipuri de documente aflate într-o continua modificare. a fost facuta de fizicianul Tim Berners-Lee.abandoneaza procedura curenta Observatie: Trebuie remarcat ca in cadrul ferestrei de dialog sunt permise doar caractere text sub forma de comenzi specifice sistemului de operare cu care are loc conversatia. care poate furniza pe lânga text si sunet si imagine în toate formatele ca GIF. legatura exista si înainte prin e .mail. World Wide Web Web .ului a avut loc în ianuarie 1992.ul (World Wide Web sau WWW .ro ^C [Ctrl C] . si care permite utilizatorului unui calculator sa acceseze informatii aflate pe un alt calculator din retea.ul Web al CERN. JPEG.T. fiind instrumentul care a revolutionat accesul la Internet. desene. cu un alt server (host) Sintaxa: telnet host_name Exemplu: telnet stud. Aceasta baza de date ar trebui sa functioneze ca o carte: cu ajutorul unor indici globali sa poata fi gasite usor informatiile necesare. 5. privind dezvoltarea retelei Web. la Geneva.T.I. care are drept obiectiv dezvoltarea Web-ului. existau 60 de servere Web. . coordoneaza partea americana a consortiului. în martie 1989. unde cercetatorii au avut acces la date Web din site . Web ul a facut din Internet o entitate mult mai accesibila.

ul câstiga tot mai multi adepti si popularitatea acestuia este în continua crestere. Un furnizor de servicii Internet este o societate care are unul sau mai multe calculatoare conectate la Internet. De aceea este bine sa alegem furnizorul care ne poate oferi serviciile de care avem nevoie. si nu pe care ni le poate oferi un furnizor. calculatorul se poate conecta la modemul serverului furnizorului de servicii Internet. Putem spune ca Web .francez.ul este cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume. de obicei prin intermediul furnizor de servicii Internet. Conectarea la Internet printr-un provider. furnizorul de servicii Internet solicita o taxa lunara pentru furnizarea accesului la Internet. programul browser va permite accesul la Web. care se gasesc pe calculatoare raspândite în întreaga lume. Dupa conectarea la calculatorul furnizorului. Pentru a putea naviga în Web. fibra optica. Prin intermediul mediului de comunicatie sistemul poate comunica cu alte sisteme. este nevoie de un calculator cu o interfata de retea si un mediu de comunicatie. Utilizând modemul. Pe zi ce trece Web .În 1995 Marc Andreessen paraseste NCSA si înfiinteaza o noua companie. Internet . care reprezinta o colectie de milioane de documente legate (conectate) între ele. alte legaturi dedicate (DSL. care se ocupa cu dezvoltarea de software pentru Web. . . .ul furnizeaza suportul de comunicatie pentru Web. Acesta poate sa ceara si o taxa initiala de instalare si poate limita timpul de conectare lunar. cablu coaxial comun cu TVC). De obicei. Aceasta conecatre se poate realiza si in alte moduri: folosind sisteme de conectare radio. Aplicatia sofware care permite accesul la principalele informatii web se numeste program de navigare sau browser. servicii integrate de date (ISDN). Figura urmatoare ilustreaza legaturile între calculatorul client si serverul furnizorului de servicii Internet.În 1999 America On Line a achizitionat compania Netscape. Netscape Communications Corp..

fiind de fapt interfata între utilizatorul WWW si retea. Astazi.Pentru a putea naviga prin Internet mai avem nevoie si de un program special. VRML (Virtual Reality Modelin Language) este un limbaj descriptiv asemanator cu limbajul HTML. Opera. care are loc în fiecare an la Geneva. deosebirea consta în faptul ca nu stabileste documente hypertext. care include cadre. posta electronica. secvente audio si video si obiecte 3-D. si anume Internet Explorer care accepta limbajul Java. Odata cu dezvolatrea Web-ului. JavaScript si applet-uri Java. numit browser. majoritatea browser-elor pot lucra cu text si grafica si exista o multitudine de browser-e (numite si instrumente grafice). Dezvoltarea lui VRML a început în anul 1994 la World Wide Web Conference. În general. extensii HTML. cere serverului sa-i trimita anumite documente. Mozaic. Communicator. Composer) Microsoft Internet Explorer. Ambele limbaje sunt proprii. a crescut si gradul de utilizare al imaginilor grafice în cadrul documentelor. multimedia online. Elvetia. Browser-ul permite vizualizarea datelor trimise de serverul de Web. browser-ul . ci scene tridimensionale. în calitate de client. . grupuri de discutii si suport pentru obiecte în direct (multimedia interactiv). În plus Netscape poate lucra cu documente care contin tabele. VRML si scrierea de programe0 Java. Browser-ul Netscape Firma Microsoft are propriul browser. animatie. pe care le afiseaza apoi întro fereastra pe ecranul calculatorului. Browser-ul este un program care permite vizualizarea. aparute la începutul anilor 1990 nu aveau multe functii si erau relativ simple. Datorita includerii elementelor de grafica. precum si ActiveX. Primele browser-e. Browser-ul Web interactioneaza cu server-ul Web printr-o relatie client/server. Browser-ul Netscape contine o gama completa de aplicatii. care permit explorarea în informatiilor disponibile in Internet. VRML nu înlocuieste HTML si nici nu reprezinta o extindere a lui. incluzând navigatia în Web. Cele cele mai cunoscute navigatoare web sunt: Netscape (pachetul include Navigator. examinarea si comunicarea cu documente Web. browserele au devenit mai complexe.

Atunci când se creeaza un document hipertext utilizând HTML-ul. HTML nu este un limbaj de programare. partea de client a unei legaturi de retea cere informatii sau servicii de la server. trebuie respectat un set de reguli.HyperText Markup Language (limbaj de marcare hipertext). Modelul client/server împarte aplicatia de retea în doua parti: partea de client si partea de server. Prin definitie. în modelul de program client/server.ul este un sistem client-server. care permite afisarea paginii curente în format HTML în loc de forma interpretata. ca un browser. Web . poze sau alte obiecte. care permite utilizatorilor sa produca pagini care includ text. Programul care cere informatii functioneaza ca un program client. Cu alte cuvinte. Comunicatia în retea necesita o conexiune de retea între doua calculatoare sau programe care comunica unul cu altul. ci mai degraba un set de reguli utilizate pentru formarea unui document Web. În general orice program de navigare are o optiune View | Source. o aplicatie Web realizeaza doua functii separate si bine definite: cererea de informatii si raspunsul la cererile de informatii. care includ tabele. si din acest motiv el este abordat din doua puncte de vedere: cel al utilizatorului (client) si cel al server-ului. . Utilizând HTML se pot afisa pagini Web statice. grafica si indicatori catre alte pagini de Web. Partea de server a conexiunii raspunde cererilor clientului. Aceste documente Web sunt realizate cu ajutorul unui limbaj HTML .Browser-ul Internet Explorer Prin intermediul unui browser se pot vizualiza diferite documente Web.

fiind posibil sa se traverseze în acest mod sute de pagini legate între ele. a fost inventat de Ted Nelson. Despre paginile care indica spre alte pagini se spune ca utilizeaza hipertext (termenul de hypertext. aflate oriunde în lume. Clientul Web Din punct de vedere al utilizatorului.Browser client Model client / server. care l-a definit ca fiind "o scriere nesecventiala"). Hypertextul trebuie interpretat ca un text care identifica o legatura la o alta informatie Web. acesta se refera la o sectiune a unui document HTML.3. Web .ul. Server HTTP 5. Deci când utilizam termenul de hypertext în legatura cu Web . Hiperlink-uri catre alte pagini Web . Utilizatorul poate sa aleaga o legatura care îi va aduce pagina indicata de legatura. în limba engleza. Fiecare pagina poate sa contina legaturi catre alte pagini. pentru a-l deosebi de textul simplu. hypertextul este identificat prin îngrosarea sau sublinierea hypertextului.ul reprezinta o colectie uriasa de documente care sunt raspândite în întreaga lume. de obicei un alt document Web. În mod traditional. Acest proces se poate repeta la nesfârsit. când se creeaza un document Web. sub forma unor pagini.

De exemplu.ul corespunzator. un alt organism de standarde. ne vom concentra întâi asupra compresiei video MPEG. contin informatii (text obisnuit sau formatat. permitând aducerea si executia programelor din paginile Web. . fotografii). desene. Daca paginile hipertext sunt combinate cu alte tipuri de pagini. În mod normal. unde accentul cade pe selectarea si vizualizarea filmelor precomprimate memorate pe un server. pot sa existe pagini care contin înregistrari audio. Multe au un buton pentru revenirea la pagina anterioara (Back). Numai o parte din programele de navigare pot sa afiseze orice tip de hiper-media. fotografii. Unele programe de navigare trateaza problema încarcarii lente aducând si afisând mai întâi textul si apoi imaginile. fiind subliniate si/sau colorate cu o culoare aparte. Majoritatea programelor de navigare mai au un buton sau un meniu pentru înregistrarea unei adrese de pagina . Acest mecanism permite extinderea functionalitatii Web .grupul comun al expertilor fotografi. clip-uri video sau pe amândoua. utilizatorul va plasa cursorul pe zona respectiva (prin utilizarea mouse-ului sau a sagetilor) si va comanda selectia (click pe butonul stânga al mouse-ului. si în acelasi timp îi permite sa renunte la pagina respectiva daca nu este destul . Multe conferinte stiintifice. Acesta este un fel de radio si televiziune Internet. Aceasta strategie ofera utilizatorului ceva de citit cât timp asteapta.Paginile pot fi vizualizate cu ajutorul browser-ului. standarde. cum ar fi lansarea navetelor spatiale. Pentru persoanele care vor sa înregistreze digital o emisiune MBone. Internet . Majoritatea paginilor de Web încep cu un titlu.Joint Photographic Experts Group .Motion Picture Experts Group .Bookmark . un buton pentru selectia paginii de baza (Home). Cele care nu pot verifica un fisier de configurare pentru a afla modul în care sa trateze datele primite nu permit accesul la informatia hiper-media. este un standard utilizat pentru comprimarea imaginilor cu tonuri continue (de exemplu. imagini. un buton pentru a merge la pagina urmatoare (Forward). MBone (Multicast Backbone . Spre deosebire de video la cerere. Hiper-legaturile sunt usor de recunoscut.si un altul care permite afisarea unor adrese înregistrate. hiper-legaturi. Si în acest domeniu al hiper-media trebuiesc respectate niste reguli.coloana vertebrala cu trimitere multipla). harti. ISO si IEC.standardul JPEG . care va fi utilizat pentru a interpreta continutul paginii aduse.standardul MPEG . deoarece atunci când utilizatorul pozitioneaza mouse-ul pe ele forma cursorului se modifica. a fost dezvoltat de expertii în fotografii lucrând sub auspiciile ITU. Pentru a selecta o legatura. Deoarece filmele contin atât imagini cât si sunete. sau apasarea tastei ENTER).) si se termina uneori cu adresa de posta electronica a celui care mentine pagina.ul si-a implementat propriul sau sistem multimedia digital. dar deoarece video ia multa largime de banda si de asemenea contine mai multa redundanta decât audio. au fost difuzate. rezultatul se numeste hiper-media. MBone este folosit pentru difuzare audio si video în forma digitala în lumea întreaga prin Internet. În afara de text obisnuit (nesubliniat) si hipertext (subliniat). MPEG le poate comprima pe amândoua. Este operational de la începutul anului 1992.ului. Acestia sunt algoritmii principali folositi pentru compresia video si sunt standarde internationale din 1993. Multe pagini Web contin imagini de dimensiuni mari.grupul expertilor în filme. fisierul de configurare contine numele unui program de vizualizare extern sau al unui program auxiliar pentru aplicatie. Sunt posibile numeroase optiuni pentru controlul ecranului si configurarea programului de navigare conform dorintei utilizatorului. Paginile pot fi salvate pe disc sau tiparite. la fel ca si evenimentele stiintifice notabile. interpreteaza textul si comenzile de formatare continute în text si afiseaza pagina pe ecran. ele sunt în general imagini sau siruri de caractere care reprezinta legaturi catre alte pagini si sunt afisate în mod diferit. exista si software . Nu toate paginile sunt afisabile. în special întâlniri IETF. etc. Majoritatea programelor de navigare au numeroase butoane si optiuni care ajuta la navigarea in spatiul Web. paginile Web pot sa contina iconite. Programul de navigare aduce pagina ceruta. pentru care încarcarea dureaza foarte mult. dintre care s-au impus urmatoarele: . Alte programe auxiliare contin interpretoare pentru limbaje speciale pentru Web. facând posibila revenirea la o pagina cu ajutorul unei simple selectii realizate cu mouse-ul.

Proxy memoreaza toate informatiile pe care le vehiculeaza. Meniu de configurare proxy pentru Internet Explorer . Aceste este un sistem care intermediaza cererile catre Internet. Unele pagini Web contin formulare care cer utilizatorului sa introduca informatii. comandarea unui produs sau participarea la un sondaj de opinie. O alta strategie este de a oferi optiunea de a dezactiva aducerea si afisarea automata de imagini. Mai mult. In afara de setari de personalizare. memorand intregul trafic proxy poate oferi informatii despre tipul de trafic realizat de fiecare client in mod particular si generarea de statitistici corespunzatoare. broweserele permit se definirea unui server proxy.de interesanta ca sa merite asteptarea.4. 5. Din acest motiv el permite regasirea rapida a unor informatii daca acestea au fost solicitate anterior si daca nu au expirat ca si valabilitate. Cand soseste raspunsul acesta este trimis catre cel care il solicitase anterior. Setarea programelor de navigare Toate programele de navigare ofera facilitati de configurare a unor optiuni utilizator cu ajutorul unor meniuri specifice. El primeste solicitarea de la brwser si o retrimite in numele sau. Aplicatiile tipice pentru formulare sunt cautarile într-o baza de date pentru o intrare specificata de utilizator.

Fereastra principala a meniului de configurare Internet Explorer Fereastra principala a meniului de configurare Netscape .

Cum se numeste pagina ?. Pentru a gasi o resursa Web.adresa uniforma pentru localizarea resurselor).un nume local. Browser . care reprezinta o adresa Internet a unui document Web. Server-ul Web Pentru a avea acces la informatiile din Internet.protocol de transfer pentru hipertext. Web-ul reprezinta o colectie imensa de documente. care indica în mod unic pagina. la care orice utilizator conectat la Internet are acces.numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul. . . Cum se face accesul la pagina ? Solutia aleasa pentru rezolvarea acestor probleme este URL (Uniform Resource Locator . . Structura campului de specificare a informatiei solicitate: protocol://nume_DNS/nume_local adica protocolul utilizat.protocolul. Modul de specificare a adreselor Web (sintaxa unui URL) are trei componente: . Cum este localizata pagina ?. un calculator acceseaza un server Web. Pentru a putea accesa o pagina utilizatorul ar trebui sa stie: 1.ele Web utilizeaza URL . care indica în mod unic pagina (este numele fisierului care contine pagina). Pentru a gasi o informatie într-o carte. consultati indexul cartii. 2.Meniul de configurare proxy pentru Netscape Navigator 5. Protocolul care descrie cererile si raspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTTP .5. 3.HyperText Transfer Prototcol . trebuie sa-I utilizam adresa. numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul si un nume local.uri pentru localizarea resurselor Web.

care a fost proiectat pentru universitatea Minnesota.http.ro/documente/index. dar face ca obtinerea de fisiere sa se faca mai usor. Aceasta este similara utilizarii protocolului FTP. Exemplu: http://www. www. Web . • • • În modul de specificare a adreselor Web se pot utiliza notatii care reprezinta prescurtari standard.w3. dar si pentru a utiliza FTP. Se utilizeaza la fel ca si programul Telnet.ftp. URL. protocolul Internet de transfer de fisiere.usv.html Acest URL are cele trei componente: protocolul. index.doc .ul nu aduce schimbari. . aproape toate tipurile de acces în Internet. Este o metoda de regasire a informatiei. dar nu implica existenta unui server. este un protocol care permite accesul la un fisier local ca la o pagina Web. navigatorul în Web. .eed.Adresa de accesare a unei pagini Web.html.telnet. . este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe un calculator aflat la distanta. e-mail. care este protocolul nativ pentru Web. De exemplu ~user/ poate sa fie pus în corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user. folosind conventia ca o referinta la directorul respectiv implica un anumit fisier. deoarece FTP . dar care accepta numai text si imagini. Telnet. Deci URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navigheze prin Web.eed.ro/index.html. similara conceptual cu cea utilizata de Web.file.org:80. etc.html.. ceea ce fac inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrând astfel într-un singur program. numele DNS al serverului.gopher. si este utilizat de catre servere de HTTP. Exemplu: /user/documente/delphi. Este util pentru testarea paginilor pe propriul calculator. http.usv. este un protocol utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP. Exemplu: ftp://ftp.ul nu are o interfata prietenoasa. de exemplu welcome.eed.usvro/index. Un exemplu de adresa URL este urmatorul: http://www.usv. Numeroase servere de FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP. .ro. numele fisierului.eed. este utilizat pentru sistemul Gopher. Exemplu: telnet://www. Printre protocoalele cele mai utilizate pot fi precizate urmatoarele: .

7. Yahoo. Lycos. Regasirea informatiilor pe Web Cu toate ca in spatiul Web se gaseste o cantitate foarte mare de informatii. Infoseek. .mecanism de cautare . si apoi din aproape în aproape se ajunge la domeniul cautat.5. spiders. iar dintre cele mai cunoscute enumeram: Google. un graf având pagini în noduri si hiper-legaturi ca arce.este o metoda combinata (directory / search engine).în acest caz este accesata o baza de date prin utilizarea unui cuvânt cheie (keyword search).ului este cantitatea imensa de informatie care trebuie gestionata si faptul ca aceasta informatie este în continua schimbare. Ceea ce face dificila indexarea Web . Hotbot. . Cautarea începe cu specificarea domeniului general. îl putem reduce la esenta. worms. knowbots). etc.combinatie între arborescent si mecanism de cautare . Webcrawler. .multi .mecanism (multi engine) . Excite. Programele care realizeaza cautarea pe Web se numesc masini de cautare (search engines. gasirea unei anumite informatii nu este foarte simpla. Unele dintre solutii au devenit atât de populare. o serie de cercetatori au scris programe pentru a realiza indexarea Web-ului în diferite moduri. AltaVista. astfel putem avea la dispozitie unul din urmatoarele sisteme de cautare: . Mecanismele de cautare sunt foarte diverse. .arborescenta . Pentru a facilita gasirea paginilor care pot fi utile.în acest caz se utilizeaza subiectul cautarii (domeniul). crawlers.sunt accesate baze de date prin intermediul mai multor mecanisme de cautare în paralel. care utilizeaza ambele metode descrise mai sus. Desi Web . încât s-au transformat în solutii comerciale.ul este imens.

Mesajele primite sunt stocate în căsuŃa poştală electronică.yahoo.domeniu şi va avea structura user_name@server_name. utilizator@stud.ro http://www.com http://mail.home. SMTP sau IMAP DA DA DA Nu se specifică DA DA Adresa sitului http://www. numită şi cont e-mail sau cont de postă electronică. In tabelul de mai jos este prezentată o listă cu câteva locuri unde puteŃi să vă înscrieŃi.email.com Yahoo.hotmail. pe bază de parolă. în cazul cel mai general de forma nume. Exemple: user@yahoo.user_name şi despre serverul care găzduieşte contul respectiv. în scopul deschiderii unui cont gratuit de e-mail. .ro Home.subdomeniu. poştă electronică) constă în transmiterea către căsuŃa poştală electronică a destinatarului a unui mesaj.ro Alte precizări Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 6 Mb Se alege domeniul Ataşament limitat la 3 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Accesarea căsuŃelor poştale electronice şi implicit utilizarea acestui serviciu se poate realiza în 3 moduri descrise in continuare. sunt multe situri care acceptă găzduirea de conturi de e-mail şi chiar de pagini WEB. Mesageria Electronica Serviciul de mesagerie electronică (email.com Mail. iar după subscriere şi deschiderea noului cont.ro Capacitatea căsuŃei (MB) 5 5 Nelimitată Nu se specifică 15 5 Dacă acceptă protocoale POP3. Accesul la conŃinutul contului este permis numai pentru utilizatorul îndreptăŃit. Denumirea sitului Hotmail.ro http://www.post. vi se aduce la cunoştinŃă datele necesare accesării noii căsuŃe poştale.6.ro Email.ro Post.com http://mail.com. O adresă de mesagerie electronică (poştă electronică) dă informaŃii despre numele contului . Pe Internet.ro Pentru fiecare sit WEB care găzduieşte căsuŃe poştale gratuite se precizează exact tipul de adresă.usv.ro http://www.

compunere mesaj nou. toate acŃiunile legate de gestiunea contului au loc de fapt pe server. etc. După stabilirea sesiunii de dialog se pot transmite serverului comenzi de accesare a conŃinutului mesageriei electronice. Toate comenzile necesare (afişare. Trebuie reŃinut că astfel.2 Webmail O metodă foarte utilizată în prezent constă în web-mail. trimitere. etc. Mai mult. pe baza datelor de identificare furnizate de utilizator. reply etc. ştergere. deoarece conŃinutul mesajelor este tranferat utilizatorului prin intermediul unei pagini web înseamnă că acesta nu are nevoie de drepturi speciale de acces sau execuŃie pe server.6. delete. sortare. Conectarea de la distanŃă la serverul care găzduieşte contul email Această metodă presupune utilzarea unor aplicaŃii sau comenzi care să permită dialogul la distanŃă cu serverul (telnet sau similare). Avantajul principal al acestei metode este legat de faptul că utilizatorii familiarizaŃi cu navigarea Internet pot avea acces la funcŃii de gestiune a contului e-mail prin intermediul unor acŃiuni specifice navigarii web.) Interfata principala a aplicatiei Pine 6.1. răspuns.) sunt accesibile prin intermediul unor butoane sau linkuri pe care aplicaŃia le pune la dispoziŃie.). anulare ştergere. să "citească" conŃinutul căsuŃei poştale şi să-l convertească într-un format html (pagină web). forward. Pine permite accesul direct la continutul casutei postale si operarea cu diverse optiuni specifice (send. adică accesarea serviciilor asociate mesageriei electronice prin intermediul unor pagini web. care include într-o interfaŃă de tip text toate comenzile uzuale necesare gestionării căsuŃei poştale (listare. retrimitere. butoane. Pine (Program for Internet News & Email). editare. Se utilizează de obicei un program dedicat. In spatele acestui tip de serviciu se află întotdeauna o aplicaŃie web-mail care este capabilă ca. cum ar fi link-uri. utilzatorul vizualizând doar paginile web pe care le construieşte programul web-mail pentru client. O interfata de conectare tipica la aplicatia Pine este prezentata in figura. câmpuri. ştergere. organizare mesaje pe foldere. accesibil cu ajutorul unui program de navigare (browser). citire. .

Pentru descărcarea locală a mesajelor de pe serverul care găzduieşte căsuŃa poştală: POP3 (Post-Office Protocol). Aceste aplicaŃii oferă funcŃii complexe. lucru off-line etc. inclusiv filtrare locală a mesajelor.ro. IMAP.com. www.Majoritatea serverelor e-mail publice oferă acces de tip webmail: mail. www. nume server) şi trebuie definiŃi parametrii conectării. www.3 ClienŃii de poştă electronică O a treia metodă de gestiune a mesagerie electronice şi cea mai completă constă în utilzarea clienŃilor de poştă electronică. ClienŃii de poştă electronică sunt aplicaŃii care rulează pe sistemul local şi care preiau controlul procedurii de dialog cu serverul de poştă electronică copiind local (sau descărcând fără a lăsa mesaje pe server) mesajele.yahoo. Pentru expedierea mesajelor: SMTP (Simple Message Transfer Protocol) .email.k.ro. Interfata web-mail tipica 6.com. Programele client de poştă electronică utilizează câteva protocoale (seturi de reguli) specifice. introducere de semnătură.hotmail. Principalele programe client de poştă electronică sunt: Outlook Express (face parte integrantă din pachetul de aplicaŃii integrat sistemului de operare Windows) Netscape Messenger (face parte din pachetul de aplicaŃii Netscape) Microsoft Outlook (aparŃine pachetului Microsoft Office şsi include şi funcŃii complexe de tip agendă electronică) Eudora (program dedicat de mesagerie electronică) • • • • Indiferent de programul utilizat acesta trebuie să "cunoască" datele de conectare pentru un anumit cont (utilizator.

Dacă nu a fost configurat nici un cont de e-mail în "Outlook Express" atunci treceŃi la pasul următor. care este un text cu care începe mesajul.2. Se va afişa fereastra "Internet Accounts" în care apăsaŃi butonul "Add" şi alegeŃi opŃiunea "Mail. Sub textului "Incoming mail (POP3.ro). • Corpul (Body). • Ataşarea unor fişiere . rapoarte. • Folosirea fişierelor cu semnături. • Semnătura (Signature). • Confirmarea trimiterii mesajului. In dreptul textului "Display name" introduceŃi numele dumneavoastră apoi apăsaŃi butonul "Next" 3. 4. programul Outlook Express Mail este folosit de clienŃii abonaŃi la Internet. AplicaŃi dublu-click pe icon-ul "Outlook Express" care se află pe Desktop-ul dumneavoastră. arhivarea pe disc sau tipărirea lor.. scrisori şi foi de calcul tabelar – sub formă de anexe la mesajele transmise. Se pot trimite în plus fişiere. transmiterea şi recepŃia mesajelor." 2.. Un program de postă asigură în general următoarele operaŃii: • Compunerea. In caz contrar. 5. intranet şi post individual abonat la un server. Dacă aŃi adăugat noul cont de e-mail din fereastra "Internet Accounts" atunci apăsaŃi butonul "Close" pentru a reveni la fereastra principală a programului "Outlook Express".. Configurarea Outlook Express Paşii care trebuie urmaŃi pentru configurarea aplicaŃiei Outlook Express în vederea creării unui cont de e-mail sunt următorii: 1. IMAP or HTTP) server" introduceŃi protocoalele de poştă electonică. Outlook Express Cu Outlook Express Mail se poate trimite mesaje prin e-mail oricărei persoane a cărei adresă de e-mail există pe Internet. De obicei. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "My incoming mail server is a" selectaŃi opŃiunea "POP3". • Anexele ataşate mesajului (Attach binary file). apoi apăsaŃi butonul "Next". Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "Account name" introduceŃi numele contului dumneavoastră şi în dreptul textului "Password" introduceŃi parola dumneavoastră de acces apoi apăsaŃi butonul "Next". . 6. subiect şi ora transmisiei. In fereastra următoare apăsaŃi butonul "Finish".usv. ştergerea. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "E-mail address" introduceŃi adresa dumneavoastră de e-mail. în fereastra principală a programului "Outlook Express" selectaŃi meniul "Tools" şi apoi sub-meniul "Accounts. autor. • Administrarea mesajelor primite: vizualizarea. Un mesaj E-mail este format din patru elemente: • Antetul (Header).1. care reprezintă mesajul propriu zis.6. Se va afişa fereastra "Internet Connection Wizard". care este un text care se adaugă la sfârşitul mesajului poştal. care este compusă din numele contului dumneavoastră urmat de textul "@eed. 6. ConŃine informaŃii despre destinatar. MulŃi autori introduc de obicei în plus numele firmei şi numărul de telefon unde pot fi contactaŃi.3.3.usv. cum ar fi POP3 (Post-Office Protocol) pentru Incoming Mail şi SMTP (Simple Message Transfer Protocol pentru Outgoing Mail). şi cuprinde cel puŃin numele autorului. • Confirmarea de către destinatar a recepŃionării mesajului..ro" (spre exemplu: ionpopescu@eed. Dacă aŃi procedat pentru prima dată la configurarea unui cont de e-mail atunci se va afişa fereastra principală a programului "Outlook Express".". • Retransmiterea către alŃi destinatari a mesajelor primite.

Interfata de configurare pentru clientul de posta electronica Netscape Messenger .Interfata de configurarea a serverelor si protocoalelor utilizate de clientul de posta electronica Outlook Express Exista si alti clienti de posta electronica uzuali. In figura de mai jos este prezentata interfata pentru Netscape Messenger.

Initierea conecxiunii Outlook Express cu serverul email Pentru conectarea Outlook Express la serverul unde sunt deschise adresele de poştă electronică. iar în căsuŃa To: din New Message va apare numele destinatarului..3.Automat trebuie să apară şi caseta de dialog Dial-up Conection: în această casetă trebuie să fie trecute la: Connect to . o dacă e corect click pe OK şi această casetă de dialog dispare. Setări pentru compunerea unui mesaj: To: . 6. computerul va • . se procedează astfel: 1. • Direct din programul Outlook Express: click pe New Mail sau din File > New > News Mesasage şi va apare o căsuŃă specială pentru redactarea mesajului.3.codul tău secret care apare sub forma unor asteriscuri.Click pe Send/Recv: va apare caseta specială de conectare Outlook Express şi daŃi click pe Details pentru a se desfăşura integral caseta de dialog şi să puteŃi urmări desfăşurarea operaŃiunilor curente. o aici se alege din lista desfăşurată numele destinatarului.4.3. Password ..se poate scrie manual (direct) adresa de poştă electronică a destinatarului.Specificarea datelor de conecatre a clientului in Outlook Express 6. dispare automat caseta de dialog şi se face deconectarea computerului. 2. sau se face click pe To: şi va apare caseta de dialog Select Recipients. Compunerea mesajelor Un nou mesaj se poate expedia în două moduri: • Direct cu adresa destinatarului. User name . se face click pe el şi din nou click pe To:-> din bara de mijloc. Când se termină transmisia şi recepŃia mesajelor.numele de cod pe care este deschis contul .numele dat conexiunii .

Modele diferite de mesaje Marea majoritate a programelor de poştă electronică (inclusiv Outlook Express) au posibilitatea de a trimite diferite “şabloane” de mesaje. SelectaŃi un şablon pentru a fi afişat în New Message şi veŃi vedea ornamentele propuse. o parolă este um mecanism de securitate folosit pentru a permite accesul numai utilizatorilor autorizaŃi. Recomanadri pentru utilizarea Outlook Express A. Se trece la redactarea textului care va fi formatat în mod automat la 76 caractere pe un rând. deasemenea există posibilitatea de trimitere a unor copii unor destinatari a căror adresă este trecută la Cc: (prin acelaşi sistem). NOTA: Există posibilitatea trimiterii aceluiaşi mesaj la un număr de “n” destinatari. Dacă vreŃi să desemnaŃi un mesaj ca fiind urgent . IntroduceŃi numele grupului în caseta To : a ferestrei New Message şi apăsaŃi tasta Tab pentru a introduce adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din grupul respectiv. etc).click pe Priority o se poate ataşa ceva . E. numărul de telefon. litere mici şi cifre şi este recomandat. D. ca la anumite intervale de timp. Pentru inserarea semnăturii într-un mesaj se selectează din meniul Insert opŃiunea Signatures . 6. mesajul astfel redactat şi finisat ajunge în folderul Outbox gata pentru o expediere la prima conectare la Internet.completa automat la expediere adresa corectă a poştei electronice pentru destinatarul al cărui nume este afişat în caseta To:. • • La Subject: se scrie ceva semnificativ pentru mesaj.click pe butonul Attach etc. felicitări de sărbători. Apoi executaŃi click pe Select Members (selectarea membrilor) pentru a adăuga la listă o adresă deja existentă şi apoi executaŃi click pe OK. puteŃi crea acest grup în Address Book. Parola poate îndeplini această funcŃie doar dacă este secretă. ExecutaŃi click pe butonul New Group (grup nou) din bara de instrumente a directorului Address Book. Folosirea grupurilor Dacă trimiteŃi frecvent mesaje unui grup de persoane. apare în Inbox precedat de semnul exclamării . B. ca să poată fi citit comod direct în fereastra programului. selectaŃi din meniul Tools optiunea Options…. In general. Referitor la “PAROLA” Prin definiŃie . felicitare de ziua natală. invitaŃii la petrecere. Mesaje urgente Tuturor mesajelor li se atribuie în mod prestabilit prioritate normală . PuteŃi executa click pe săgeata din dreapta butonului Compose Message pentru a derula o listă cu şabloane pe care le puteŃi folosi pentru mesaje speciale (de ex. Mesajul poate fi expediat: o simplu sau cu prioritate . să schimbaŃi parola. iar la pagina Signatures selectaŃi New şi apoi introduceŃi textul pe care doriŃi să-l afişaŃi ca semnatură (nu se recomandă a se da adresa exactă. Semnături Pentru a crea o carte de vizită electronică.3. prin acelaşi sistem: în To: vor apare numele respective separate prin punct şi virgulă. Când mesajul este gata pentru trimitere: click pe Send. se fac combinaŃii între majuscule. C.). atribuiŃi grupului un nume (Prieteni) şi executaŃi click pe OK. etc. Titlul mesajului cu prioritate mare . • • .5. alegeŃi Set Priority (alegerea priorităŃii) şi apoi High (înaltă) din meniul Tools din fereastra New Message.

introduceŃi calea spre situl respectiv şi executaŃi click pe OK . executaŃi dublu click pe numele fişierului şi apoi click pe OK în caseta de dialog pentru a insera fişierul. .F. executaŃi click pe HTML. alegeŃi Options din meniul Tools al programului Outlook Express şi în pagina Send. mai întâi verificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Rich Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message. executaŃi click pe butonul Insert Hiperlink din bara de instrumente Formatting. ExecutaŃi click pe Browse pentru a găsi fişierul cu imaginea dorită. Ataşarea unei pagini Web Dacă vreŃi să transmiteŃi o hiperlegătură la o pagină Web împreună cu un mesaj . pur şi simplu introduceŃi în conŃinutul mesajului URL-UL sitului Web respectiv. selectaŃi tipul resursei. Pentru a crea o legătură activă la un sit. Dacă aceste opŃiuni nu sunt selectate . executaŃi click în punctul unde vreŃi să apară imaginea şi apoi alegeŃi Picture din meniul Insert. Ataşarea unei imagini PuteŃi ataşa cu uşurinŃă o imagine la mesajul dvs. VerificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Richt Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message şi. Transmisia mesajului se va face în mod normal . In zona mesajului din fereastra New Message. G. în secŃiunea Mail Sending Format (formatul de transmisie al mesajului). executaŃi click pe opŃiunea Send Picture Whit Messages (transmiterea de imagini împreună cu mesajul) şi apoi OK. Sau selectaŃi textul care va servi ca legătura. deasemenea. opŃiunea Send Picture With Message.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful