1.

Introducere

Analiza notiunilor legate de Internet-Intranet presupune inante de toate clarificarea unor aspecte legate de suportul de comunicatie necesar. Intelegand prin comunicatie, la modul cel mai general, un schimb de informatii utile, rezulta ca vehicularea acestora trebuie sa se faca pe baza anumitor reguli de comunicare. Sistemele interconectate in scopul comunicarii formeaza o retea de comunicatie. Sistemele interconectate dar amplasate grupat formeaza o retea (network) interna (sau locala, asa cum se va vedea mai tarziu), Intranet (intra-network). Un ansamblu de retele Intranet care comunica intre ele formeaza reteaua Internet (inter-network). La acest nivel putem defini Internetul ca fiind o retea alcatuita din subretele. Avand in vedere extinderea actuala la nivel mondial a Internetului si functionalitatile tehnologice sau de servicii pe care le ofera acesta, ne dam seama ca definitia de mai sus nu mai este acoperitoare. Din punct de vedere istoric inceputurile retelelor de tip Internet/Intranet se confunda cu primele comunicatii realiztae intre echipamenet de calcul. Cateva repere istorice premergatoare trebuie sa in in considerare primul satelit lansat de Uniunea Sovietica in 1957 sau crearea in Statele Unite a Agentiei de Cercetare pentru Proiecte Avansate (ARPAAdvanced Research Projects Agency) de catre presedintele Eisenhower, in 1958, in cadrul Pentagonului. In 1961 in cadrul MIT (Masuchutes Institute of Technology) se defineste pentru prima data comunicatia bazata pe comutatia de pachete (packet-switching) ca alternativa la comutatia de circuite (bazata pe relee) utilizata in centralele telefonice clasice de catre Leonard Kleinrock.. La nivelul retelei de cercetare ARPA, in 1963 (J.R.C. Licklider) se defineste o viziune detaliata a ceea ce inseamna o retea de comunicare mondiala. Prima interconectare a unor calculatoare aflate la distanta a avut loc in 1969 intre mai multe universitati si institute de cercetare (printre care Standford Research Institute, University of Utah, UCLA, UC Santa Barbara). Cu toate neajunsuriole acelui moment reteaua astfel creata, numita ARPANET, este unanim considerata ca stramosul Internetului de astazi. Doi ani mai tarziu, in 1974, Ray Tomlison si Newman pun bazele mesageriei electronice (email) si introduc semnul consacrat, @ , cu semnificatia "la", "pe" - engl. at.

Prima versiune comerciala a unei retele de date s-a numit Telnet si s-a constituit pe structura existenta ARPANET. Un moment foarte important in evolutia reteleor de calculatoare a fost anul 1976 cand corporatia Xerox (Palo Alto research Center) fundamenteaza regulile de comunicare la nivelul unei retele locale de calculatoare, reguli reunite sub denumirea Ethernet. Dupa numai 1 an existau deja peste 100 de calculatoare in cadrul acestei prime retele incipiente de tip Internet. Internetul modern are la baza un standard de comunicare (protocol) propus de o echipa ARPA (Robert Kahn, Vinton Cerf) si cunoscut sub denumirea de TCP/IP (Transport Control Protocol/Internet Protocol). In 1984 existau peste 1000 de computere interconectate in aceasta maniera. Cresterea rapida a numarului de siteme interconectate s-a datorat intersului crescut al mediului de cercetare din universitati de a avea acces la sisteme cu mare putere de calcul (super-computere) cum a fost cele introduse in aceasta retea de National Science Foundation (NSFNET) in 1986. Serviciile de baza disponibile in retelele de date constau in mesagerie electronica (email), serviciul de stiri (news), transfer de fisiere (ftp - file tranfer protocol) si comenzi la distanta (telnet). Conceputul de World Wide Web (www, "panza de paianjen peste intreaga lume"; de multe ori in jargonul tehnic sa floseste doar denumirea web) a aparut in 1991 in Europa (reteaua de laboratoare de fizica CERN) ca un sistem specializat de acces la informatii de interes pentru o anumita comunitate. Primul program de navigare (web browser) a aprut in 1993 sub numele MOSAIC fiind introdus de Universitatea din Illinois (Marc Andreesen), moment la care Internet-ul cuprindea peste 2 milioane de gazde (hosts, host-uri fiind o denumire incetatenita deja in jatgonul tehnic) - sisteme interconectate si erau accesibile circa 600 de locatii web. In conditiile create s-au multiplicat si diversificat serviciile electronice oferite utilizatorilor interconectati ceea ce a determinat ca in paralel sa apara si o explozie a aplicatiilor software care sa faciliteze, intr-o maniera cat mai simpla, accesul public. In domeniul programelor de navigare si acces la servicii anul 1996 marcheza declansarea unei competitii acerbe, marcata inclusiv de conflicte comerciale (ca de exemplu intre Netscape si Microsft in legatura cu practicile neconcurentiale practicate de cei din urma). In perioada respectiva Internetul depasise 12 milioane de gazde si 500.000 de locatii web (numite si site-uri) La inceputul mileniului trei se estimeaza ca Internetul are aproape 1 miliard de utilizatori existand peste 200 de milioane de gazde (host-uri). [art www.usnews.com]

2. Conectarea la nivel fizic

Conectarea mai multor sisteme intr-o retea care sa permita intercomunicarea implica existenta unui mediu de comunicatie adecvat si a unei interfete de conectare specifice mediului respectiv. 2.1. Canale de comunicatie Infrastructura de propgare a informatiei formeaza un canal de comunicatie. Un canal de comunicatie poate sa contina mai multe cai de comunicatie (de exemplu doua cai pentru comunicare bi-directionala). Infrastructurile de comuncatie principale utilizate in prezent sunt extrem de variate si folosesc o gama variata de solutii. Exemple de medii de comunicatie sunt urmatoarele: - conexiuni cablate - conexiuni radio, fara fir (wireless) - conexiuni pe fibra optica - conexiuni pe baza de radiatii infrarosii Conectarea cablata presupune existenta unui suport conductor (metalic) prin intermediul caruia valorile binare (biti) de informatie sunt vehiculati sub forma de semnale electrice, curent sau tensiune. Transmisiunile care folosesc unde radio permit accesul la mediul de comunicatie prin unde electromagnetice din diverse zone ale spectrului de frecvente, inclusiv din domeniul microundelor (433MHz; 2,4GHz - WiFi 802.11b/g, Bluetooth; 3,5GHz; 5GHz). Undele electromagnetice permit accesul in zone unde nu exista acoperire cablata folosind transmisiunile prin satelit dar si legaturi la distante reduse pentru a depasi inconvenientele firelor de legatura. Transmiterea bitilor de informatie se face prin modificarea particulara a parametrilor semnalului radio (amplitudine, frecventa, faza) prin procesul numit modulatie. Transmisiunile pe fibra optica se bazeaza pe proprietatea unui fascicul de lumina laser de a se propaga cu pierderi reduse printr-un mediu care permite reflectarea continua a acestei radiatii - o structura tubulara pe baza de siliciu, asemantoare sticlei - in scopul de a o "intoarce" mereu in mediul de propagare, indiferent de unghiul de incidenta. Practic

facscicolul sufera reflexii multiple la suprafata de separatie dintre materialul fibrei si mantaua inconjuratoare. Modificand intensitatea fasciculului se pot transmite la distanta biti de informatie. Datorita pierderilor reduse, utilizarea fibrei optice permite transmisiuni pe distante mari, de ordinul kilometrilor sau zecilor de kilometri, fara a fi necesara refacerea semnalului, pierderile fiind foarte reduse. Comunicatiile prin radiatii infrarosii au la baza principiul propagarii unei radiatii generate cu ajutorul unei diode luminiscente de infrarosu si receptionarea acesteia folosind un fotodetector care converteste radiatia din nou in semnal electric. Metoda este aceiasi ca si la telecomanda receptoarelor TV. Undele infrarosii au propritatea ca sufera reflexii pe mediile solide si deci nu este nevoie de o vizibilitatea directa absoluta intre emitator si receptor. Aceste tip de legatura este folsoit in comunicatiile de date pentru transmisiunile pe distante scurte (telefon mobil - computer, tastatura/mouse - computer, computere intre ele etc.) 2.2. Interfete de comunicatie Interfatele de comunicatie asigura tranferul informatiei binare catre mediul de comunicatie, de obicei intr-o maniera seriala (un bit dupa altul). Ele poarta numele generic de adaptoare de retea (module de retea, placi de retea sau NIC - engl. Network Interface Card) si difera in functie de tipul adapatrii pe care il asigura. In cazul utilzarii mediilor de comunicatie cablate, cele mai utilizate, adaptoarele asigura transferul informatiei preluate de pe magistralele de comunicatie ale sistemului care urmeaza a fi conectat, serializarea acesteia (cu exceptia transmisiunilor paralele folosite in special pentru conectarea imprimantelor la sistemele de calcul) si transformatrea bitilor de informatie respectivi in semnale electrice corespunzatoare. Adaptoarele de retea uzuale pot fi clasificte in functie de modul de conectare cu echipamentul de calcul, fiind in principiu disponibile pentru cele doua tipuri de magistrale existente intr-un sistem de tip PC, ISA si PCI. Catre mediul de comunicatie, adaptorul trebuie sa asigure conectarea corespunzatoare tipului de conductor folosit. 2.3. Medii de comunicatie Transmisia informatiei in mediile de teleprelucrare consta in transferul informatiilor, reprezentate codificat prin semnale binare, intre punctele terminale si calculatoare prin intermediul retelelor de telecomunicatie existente sau prin linii speciale de transmitere a acestora. Scopul acestei transmisiuni, prin care se asigura utilizarea de la distanta a resurselor calculatoarelor, este acela de a reproduce la calculatorul receptor semnale cu acelasi continut cu cele care au fost trimise. Dupa cum am spus informatiile sunt transmise de la un calculator la altul prin intermediul unei linii de transmisie, numita de obicei canal de telecomunicatie si care reprezinta totalitatea mijloacelor destinate transmiterii unui mesaj, fiind practic o cale de transmisiune electrica a datelor intre doua sau mai multe calculatoare, impreuna cu toate circuitele secundare de asigurare a nivelului energetic al semnalului. Astfel un canal este format din: linii telefonice, adaptoare, filtre, etc. Aceste medii de transmisie pot fi impartite in doua grupe: - medii ghidate: conductoare ohmice (cablul torsadat, cablul coaxial), fibrele optice; - medii neghidate: undele radio, laserul, radiatia infrarosie. 2.3.1. Medii ghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile ghidate de transmisie amintim: - cablu coaxial - cablu UTP (Unshielded Twisted Pair) - cablu STP (Shielded Twisted Pair) - cablu ScUTP (Screened UTP) sau FTP (Foiled Twisted Pair) - fibra optica multimod - fibra optica monomod

43 de centimetri. In prezent cablul coaxial este limitat de obicei la difuzarea semnalelor CATV (televiziune prin cablu) in banda larga. separate in grupuri de cata doua. izolat cu un material dielectric si protejat la exterior de un alt conductor cilindric. De exemplu. pentru cablarea abonatilor. Fiecare fir este numit si conductor. Structura unui cablu coaxial Cablul UTP (cablu torsadat neecranat) este disponibil in diferite forme. In standardul Ethernet 10/100Mbps numai 4 din cele 8 conductoare sunt folosite iar in standardul Ethernet 1000Mbps Gigabit toate cele 8 conductoare sunt folosite. El a fost folosit initial ca mediu de transmisie specificat pentru Ethernet. Dimensiunea se refera la numarul de perechi grupate impreuna. fara repetoare. Fiecare pereche de conductoare este rasucita una in jurul alteia. Acest tip de cablu reduce efectul de degradare a semnalului cauzat de EMI (Interferente Electromagnetice) sau RFI (Interferente al frecventelor Radio) deoarece buclele alaturate care iau nastere prin torsadare isi anuleaza reciproc semnalele induse de campurile electromagnetice din mediu. cele doua conductoare avand axa comuna. nu suporta usoare curbari/indoiri puternice sau striviri. dimensiuni si grade. Acest tip de cablu are o impedanta de 100 de ohmi si o grosime de 0.Cablu Coaxial. varianta 10BASE2 Ethernet utilizeaza RG-58. costul si dimensiunea cablului (grosime de 1 cm) si nu in ultimul rand necesitatea de a asigura in orice conditii adaptarea de impedanta. Unele din avantajele acestui cablu ar fi faptul ca este ieftin. Unele din dezavantajele acestui cablu care au dus la inlocuirea aproape totala a acestuia sunt: fragilitatea structurii. ce poate fi solid sau intretesut. o pereche de conductoare ofera suport doar pentru transmisii iar cealalta pentru receptie. In standardul Etrhernet 10/100 BASE T aceasta se traduce printr-o viteza de transmitere a informatiei cu 10/100Mbps pe o distanta de 100 de metri. Cablurile torsadate cu patru perechi au opt fire. usor de instalat el suportand . proces denumit torsadare. Cea mai uzuala versiune a acestui tip de cablu este formata dintr-un singur fir de cupru. ce ofera o impedanta de 50 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 185 de metri. De exemplu. Conductoarele sunt utilizate in perechi. Cablurile LAN standard utilizeaza patru perechi de fire. Desi cablurile coaxiale arata la fel ele pot avea impedante (rezistenta conductorului in semnal) diferite estimate printr-o scala de grade radio (RG – radio grade). Avantajul cablului coaxial este ca ofera suport pentru comunicatii in banda de inalta frecventa pe distante relativ mari. are doua conductoare concentrice. dar treptat a fost aproape complet inlocuit. Mai exista si varianta 10BASE5 Ethernet ce ofera o impedanta de 75 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 500 de metri. El este apoi invelit intr-un alt strat izolator de protectie mecanica. Fiecare din aceste opt conductoare este acoperit de un material izolator.

Radiatia electromagnetica normala Ecranarea cablului printr-o bariera metalica protejeaza semnalul impotriva radiatiilor care ar putea fi induse din mediul exterior. Cablu ScUTP este un model hibrid de cablu intre STP si UTP. 1cm). Radiatia electromagnetica a semnalului este emanata pe directia normala de semnalele transmise printr-un fir de cupru si reprezinta un punct de referinta pentru intelegerea implicatiilor utilizarii cablurilor torsadate ecranate. in caz contrar este predispus la probleme mari de zgomot.curbari si indoiri. . Protectia la interferete electromagnetice este mai buna ca la UTP. Inducerea radiatiilor externe participa la atenuarea si/sau distorsionarea semnalului. Acesta situatie e ilustrata in figura urmatoare. Radiatia electromagnetica ecranata Acest tip de cablu are o impedanta de 150 de ohmi si este mai scump. Cablu STP (cablu tosadat ecranat) prezinta un strat suplimentar de folie conductoare in jurul firelor torsadate. Acest strat de ecranare se afla imediat sub invelisul extern. Acest tip de cablu are si cateva dezavantaje cum ar fi faptul ca e suscebtibil la interferente electrice in comparatie cu alte tipuri de cabluri si faptul ca distanta de transmisie a informatiei este mai mica decat la alte tipuri de cabluri cum ar fi coaxialul de 75 de ohmi si fibra optica. mai greu de instalat si mai gros ca UTP-ul (aprox. Scopul acestei proiectari a fost de a permite cablurilor torsadate sa functioneze in medii predispuse la EMI (Interferente Electromagnetice) si/sau RFI (Interferente al Frecventelor Radio). Din nefericire. Practic acest tip de cablu este UTP invelit intr-o folie de metal ce realizeaza ecranajul. Ca si cablu STP acesta trebuie impamantat la ambele capete pentru a putea functiona corect din punct de vedere al imunitatii la perturbatii. aceasta radiatie este reflectata in conductorul de cupru al cablului si poate produce auto-ghidarea semnalului. Impedanta tipica pentru acest tip de cablu este de 100 sau 120 de ohmi. Acest tip de cablu trebuie sa fie impamantat la ambele capete pentru a functiona corect. ecranarea impedica si eliberarea radiatiei normale descrise in figura. In schimb. In prezent este cel mai utilizat mediu de transmisie in retelele LAN.

Pe piata astazi se gasesc Cat 3 (16 Mhz latime de banda. dar poate fi si un material plastic cu calitati optice superiore. Cand este prea solicitata. ghidarea acestui fascicol se face prin intermediul fibrelor optice. Spre deosebire de cablurile de cupru. Fibrele optice vin intr-o aparenta infinitate de forme. Desi unele standarde furnizeaza indicatii pentru cabluri si/sau componentele acestora. Mediul optic este aproape intodeauna sticla (siliciu). De asemenea. Caracteristica esentiala a LED-urilor este . Exista doua tipuri specifice de transmisiuni prin fibre optice: multimod si monomod. O colaborare intre ANSI.Utilizarea cablurilor torsadate reprezinta un avantaj important legat de existenta unor categorii de performanta standardizate. Initial au existat cinci serii de test pentru a stabili categoriile de performanta pentru cablurile torsadate. Cat 4 putea oferi o latime de banda de 20Mhz.5 microni care ofera suport pentru comunicatii multimod comandate de un LED (Light Emitting Diode – dioda emitatoare de lumina). De asemenea. fibrele pot face parte din diferite clase de frecventa. 10Mbps viteza pana la 100m) si Cat 5 (100 Mhz latime de banda. ceea ce va provoca oprirea semnalului optic. cum ar fi terminatoarele. Figura de mai jos prezinta un cablu cu fibre optice. este aproape imposibil sa introducem zgomote in fibrele optice. iar cablul care corespundea era identificat ca fiind de Categoria x sau Cat x unde x era numarul seriei de teste care a fost finalizata cu succes. Fibra optica tipica utilizata pentru o retea LAN este varietatea de sticla cu diametrul de 62. asigura standardele pentru cablare si chiar pentru componentele cablurilor. Indiferent de producator. Lipsa semnalelor electrice si a conductoarelor de cupru flexibile inseamna ca transmisiunile bazate pe fibre optice sunt relativ sigure. Categoriile sunt definite prin functiile lor. datorita gradului de standardizare la care s-a ajunsin industria telecomunicatiilor. nu toate potrivite pentru utilizarea intr-o retea LAN. sticla se sparge sau se fisureaza. Transmisiunea optica multimod este comandata de catre un LED. Toate tipurile de fibre sunt disponibile de obicei in grupuri de doua sau mai multe perechi. Diametrul fibrelor optice variaza de la 5 microni pana la dimensiuni ce sunt vizibile cu ochiul liber. prin urmare necesita un sistem optic de focalizare si o cale de transmisie optica destul de larga. Fibrele optice sunt utilizate in perechi: una pentru transmisie si alta pentru receptie. astfel ca si largimea de banda este limitata. reunite in cabluri optice. FCC. dimensiuni si lungimi de unda. 100/155/256 Mbps cu distante de pana la 100m). Fibrele optice pot transporta frecventele superioare ale spectrului electromagnetic – adica lumina. Acestea erau numerotate de la 1 la 5. Vedere a unui cablu cu fibre optice Axa centrala a cablului este ocupata de catre un mediu optic foarte pur care are capacitatea de a transporta in siguranta fascicule de lumina pe distante mari. LED-urile au o frecventa destul de joasa. nu printr-un standard fizic. Utilizarea lor in retelele LAN se limiteaza de obicei la conexiuni intre servere sau la realizarea de legaturi magistrale. Cat 1 si Cat 2 au fost perimate in 1995 datorita slabelor performante. avem motive sa ne asteptatam la aceleasi performante. EIA si multe alte organizatii. Atunci cand tranferul de informatie are loc utilizand ca semnal purtator de informatie o radiatie din spectru vizibil (laser). Acesta nu este o sursa de lumina foarte concentrata. cablurile torsadate sunt definite prin categorii de performanta (la nivelul parametriklor de comunicatie). aceasta categorie fiind de mijloc si s-a dovedit a fi neeconomica de aceea este foarte rar folosita.

Ledurile nu pot sa concentreze strans razele de lumina. astfel incat. Prin urmare. Prin urmare. este utilizat un laser pentru a comanda semnalul prin fibra de sticla. Laserele sunt binecunoscute pentru razele lor extrem de focalizate. transmisiunea axiala ajunge inaintea reflexiilor multiple ale aceluiasi semnal. dar aproape insesizabil pe distantele uzuale din domeniul retelelor de calculatoare. Multiplele limitari de performanta ale fibrelor optice multimod sunt echilibrate de calitatile lor si pretul mai scazut. Intr-un sistem de fibre optice monomod. In consecinta. transmisiunile multimod sunt predispuse atenuarii. putine date. Aceasta reflexie plaseaza raza (razele) dispersata(e) pe o directie de coliziune cu portiunea de raza ramasa in calea de transmisie axiala. impactul are loc sub un unghi foarte mic. ci este reflectata de perete sub un unghi complementar. Tot constanta este si viteza luminii: 300. O implicatie mai semnificativa a dispersiei multimodale este ca fotonii interactioneaza astfel cu alti fotoni.dispersia. reusesc sa ajunga la destinatie. Cu alte cuvinte. ele calatoresc pe o distanta mai mare si un timp mai indelungat raza axiala. dispersia face ca o parte din raza emisa de LED sa loveasca peretele interior al mediului de sticla. lumina nu trece in stratul de protectie. Caracteristicile sale de dispersie sunt suficient de moderate pentru ca razele. sa nu inceapa sa atinga peretii fibrei. lumina e supusa dispersiei. Cand se intampla acest lucru. Fibra monomod utilizeaza o dioda laser cu injectie (ILD – Injection Laser Diode). pentru ca sunt supuse la o serie de refelexii in pereti. Dispersia luminii unui led intr-o fibra multimod Dupa a anumita distanta. sau nici una. Reflexia radiatiei optice intr-o fibra optica Aceste raze poarta in continuare acelasi semnal ca si raza ramasa aliniata cu axa centrala a sticlei. Zigzagul neincetat al razelor inseamna ca modurile multiple vor intersecta inevitabil axa centrala si vor intra in coliziune cu alte raze optice. in timp ce lungimea mediului fizic ramane constanta. dupa ce este transmisa. Aceasta rata de dispersie impune limite maxime ale lungimii efective a fibrei optice comandate de LED. Si aceste raze disperseaza. Dar. Fenomenul este ilustrat in figura de mai jos. De aceea. fluxul de date transmis ramane aliniat cu axa centrala a sticlei de-a lungul .000Km/s. chiar la limitile exterioare ale domeniului lor.

Pentru conectarea mediilor de transmisie la placile de retea se utilizeaza diferite tipuri de conectori (mufe). Exista standarde de cablare corespunzatoare: TIA / EIA 568 A/ B. 2.costul implemenatrii infrastructurii de comunicare radio este ridicat . STP). Acestea contin specificatiile pentru interconectarea dispozitivelor de retea cu mediul de transmisie.2. cat mai departe posibil de oameni. Printre aceste proprietati se pot evidentia urmatoarele: .infrarosu Undele radio au o serie de proprietati care le confera avantaje importante de exploatare in transmisiunile de date. In ceea ce priveste transmisiunile laser.permit acces in zone greu accesibile . in infrarosu. Laserele pot fi utilizate si pentru a interconecta retele bazate pe cablu.unde radio . Ele ajung la destinatie in acelasi timp.3. este logic ca dispozitivele laser sa fie plasate aproape de plafon. In transmisunile de date neghidate un loc important ocupa transmisiunile folosind radiatia infrarosie.sunt utilizate pentru transmisii terestre cât si pentru transmisii prin satelit . opereaza intre partea vizibila a spectrului electromagnetic si microunde. Fibrele optice monomod au in general un diametru intre 5 si 10 microni si un strat protector de 125 de microni. Cand laserele sunt utilizate in acest mod. el nu este limitat la transportul doar in raza vizuala. Transmisia prin unde radio De la Pamânt pâna la un satelit geostationar sunt 36.000 km si ca urmare apar întârzieri de ordinul a 300 milisecunde intr-un singur sens. Aceasta tehnologie de transmisie fara fir.laser . Desi infrarosul este o forma de lumina. Pentru cablu coaxial se utilizeaza BNC (Bayonet Nut Connector) iar pentru cabluri torsadate se foloseste conector tip RJ-45 (UTP.datorita distantelor mari parcurse de semnale in procesul de propagare apar fenomene importante de intarziere.pot transporta date si pot trece prin obstacole solide .intregului drum prin mediu. Medii neghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile neghidate de transmisie putem evidentia: . Mai multe statii se pot interconecta cu o unitate de acces care transmite si receptioneaza semnale laser in numele unui grup de statii. acestea pot fi imaginate cel mai bine ca un sistem de fibre optice dar fara cablarea prin fibre optice. Aceasta pentru ca infrarosul este . adica aproximativ 600 milisecunde de la un punct al suprafetei terstre in altul.undele radio pot calatori atât prin aer cât si prin vid . aflate la distante modeste.

. Modul de interconectare a modemurilor. Modemurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: viteza. dar acestea sunt foarte scumpe si sunt utilizate numai pentru a construi retele private in interiorul unei firme. Modemul realizeaza. Tehnologia in infrarosu direct este utilizata de majoritatea dispozitivelor electronice casnice controlate prin telecomanda. Infrarosu direct este analog razei unui proiector. in timp ce sursa multidirectionala difuzeaza lumina in toate directiile. poate fi reflectat de acestea. in principal.faza.zgomotul. . Acest semnal este caracterizat prin trei parametri: . acestea trebuie sa fie in prealabil convertite din semnale binare in semnale analogice. . Chiar daca nu poate penetra solide opace.amplitudine. iar cel difuz poate fi asemanat cu o sursa de lumina care emite in toate directiile. pricinuita de obicei de perturbatiile care apar pe parcursul transmisiunii.distorsiunea de intarziere. reprezinta energia nedorita. etc. procesul de modulare . Atunci cand un calculator doreste sa transmita informatii pe o linie telefonica. . Acesta este inserat intre calculator (digital) si sistemul telefonic (analogic) Pentru liniile inchiriate este posibila utilizarea semnalului digital da la un capat la altul. este determinata de faptul ca diferite componente spectrale (Fourier) se propaga cu diferite viteze. provenita din alte surse decat emitatorul. reprezinta pierderea in energie in timpul propagarii semnalului . Proiectorul focalizeaza lumina pe o singura directie. caracteristicile de apel.frecventa.demodulare a semnalului purtator. Acelasi concept se aplica si unei retele LAN in infrarosu direct. Echipamentul care realizeaza aceste transformari se numeste modem echipamentul care accepta un sir serial de biti la intrare si produce un purtator modulat la iesire (sau vice-versa). apoi la capatul unde are loc receptia din semnale analogice in semnale digitale la receptor. In toate cazurile transmisia informatiei prin aceste canale de telecomunicatie nu se poate face fara o oarecare degradare a informatiei.atenuarea. modul de conectare la sistem. Au luat nastere doua tehnologii in infrarosu: difuz si direct. Acesti factori care afecteaza transmisiile sunt: .prezinta proprietati specifice radiatiilor luminoase dar si microundelor. Un caz particular de transmisiuni ghidate il reprezinta comunicatiile de date prin retelele telefonice.

canale subvocale. la receptie. evaluata in bauds. . caz in care frecventa oscilatiilor este constanta. . Prin frecventa de lucru se intelege frecventa semnalului purtator nemodulat. cu banda de frecventa 300 .canale vocale.In functie de acesti parametri vom avea trei tipuri de modulatie: . iar viteza de transmisie 600 .200 bauds. Baud . si o largime de banda de 3100 Hz. se exprima prin largimea benzii de frecventa transmisa. viteza de transmisie 19200 .canalele banda larga. Semnal analogic unidirectional Canalele de transmisiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: . cu o largime de banda inferioara celei vocale (< 3000 Hz). . sau prin frecventele limita extreme ale semnalelor ce se pot transmite prin canal.modulatie da faza (PM). din punctul de vedere al benzii de frecventa canalele de transmisiune se clasifica in: . .modulatie de amplitudine (AM). cuprinsa intre banda de frecventa a canalului de transmisiune utilizat. dar are loc un u salt in faza.viteaza de transmisie a datelor binare printr-un canal de comunicatie se exprima prin viteza de modulatie (numarul de momente emise pe secunda) corespunzatoare semnalului transmis.transmisia in banda larga.banda de frecventa. Modulatia este procedeul de transmisiune a unui semnal purtator. caz in care se folosesc semnale digitale pe o singura frecventa Semnal digital bidirectional . insa mai mica de 48kHz. la care unul din parametrii caracteristici este modificat in concordanta cu valoarea semnalului modulator ce reprezinta mesajul de transmis.500000 bauds. Transmiterea semnalului codat prin canalul de comunicatie se poate efectua utilizand cele doua tehnici: . amplitudinea oscilatiilor ramane constanta si se modifica frecventa.3400 Hz. cu o largime de banda superioara celei vocale.4800 bauds. caz in care se folosesc semnale analogice intr-un domeniu de frecvente. a semnalului modulator (a mesajului) din semnalul modulat receptionat. In sistemele de teleprelucrare. amplitudinea si frecventa raman constante.modulatie de frecventa (FM). viteza de transmisie 45 .ul este unitatea de masura pentru viteza de modulatie si . si se modifica amplitudinea.transmisia in banda de baza. . Demodulatia este procedeul de extragere.

precizia de transmisie (coeficient mediu de erori sau frecventa erorilor) reprezinta numarul mediu de elemente (bits) sau caractere la care s-a produs o eroare datorata perturbatiilor din canal. exista trei tipuri de canale de transmisie: . inainte ca datele sa poata fi transmise. . Din acest punct de vedere. si altele sunt in asteptare. la care informatiile se transmit numai intr-un singur sens.la punct). este necesara utilizarea unor semnale de separare. si un bit de sfarsit . . Setul de reguli care definesc modul in care un calculator plaseaza si preia date pe/de pe legatura de retea poarta numele de metoda de acces. .numit "START".modul de transmisie asincron ("start-stop") este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este independent de durata semnalului elementar.reprezinta rapiditatea de modulatie corespunzatoare unui moment emis pe secunda de sursa de informatie (numarul de variatii pe secunda). este fie de la emitator la receptor.semiduplex.simplex.comutare de circuite. . Acest mod de transmisie elimina utilizarea pentru fiecare caracter a semnalelor de separare. In acest caz avem o legatura permanenta intre utilizator si celelalte sisteme din retea. In cazul transmisiei de date binare baud .numit "STOP". In acest caz legatura se stabileste prin intermediul centralelor de comutatie in urma apelarii de catre statia abonata a numarului statiei chemate.circuitele telefonice inchiriate (pentru transmisiuni de tip punct . la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri simultan. prezinta interes si urmatoarele moduri de transmisie: . este specifica sistemului telefonic. conform codului utilizat). Metodele de acces previn accesul simultan pe cablu. permitand astfel o utilizare mai eficienta a capacitatii liniilor de telecomunicatie Inainte de a trece mai departe mai trebuie adaugat faptul ca in prezent se cunosc doua tehnici de comutare: . in acest mod de transmisie.ul corespunde unui bit / s. semiduplex si duplex). pentru indicarea inceputului si sfarsitului fiecarui caracter (caracterul este format dintr-un bloc de k biti. . In afara modurilor de transmisie prezentate (simplex. Astfel.modul de transmisie sincron este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este intotdeauna un multiplu intreg al duratei semnalului elementar. echipamentele emitatoare si receptoare nu sunt in faza (nu sunt sincronizate in timp). Am vazut ca la un moment dat unul sau mai multe statii transmit date. deci 1 baud = 1 bit / s. . fie de la receptor la emitator. in care caz se spune ca avem o comunicare simplex. La folosirea retelelor telefonice pentru transmisia datelor se face distinctie intre : . Exista mai multe metode de .comutare de pachete. fiecare caracter este insotit de un bit de inceput . cand vom avea o comunicare semiduplex. ci la momente diferite de timp prin alternarea sensurilor. la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri. Deoarece.circuitele telefonice din retelele cu comutatie (manuala sau automata). O proprietate importanta a comutarii de circuite este necesitatea de a stabili o cale de la un capat la celalalt.duplex. Aceasta tehnica se mai numeste memoreaza si transmite. in acest caz nu se stabileste de la inceput o cale intre apelant si apelat. Modul (sensul) de transmisie. dar nu simultan. avem o comunicare duplex integral.

si sa ceara o noua transmisie fara a identifica insa eroarea. si daca s-a produs o eroare sa o depisteze si sa ceara o noua transmisie sau sa aplice un algoritm de corectie.acces: . sunt codurile care pe langa fiecare bloc de date trimis includ si o informatie redundanta (un sir de biti sau caractere de control) care ajuta receptorul sa poata deduce caracterul care a fost trimis.metoda prin transferul jetonului (token passing). .Sense Multiple Access with Collision Avoidance).coduri corectoare de erori. .metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si evitarea coliziunii CSMA / CA (Carrier . Aceasta este necesara in special datorita erorilor care pot sa apara pe parcursul transmisiei.Sense Multiple Access / Collision Detection). O alta problema care apare in transmisia informatiilor este cea a codificarii informatiei. . .metoda cu prioritate la cerere. sunt acele coduri care includ si o informatie redundanta pentru a permite receptorului sa constate daca a aparut o eroare.metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si a coliziunii CSMA/CD (Carrier . .coduri detectoare de erori. Cele doua tipuri de coduri utilizate in teletransmisia datelor sunt: .

. Retele cu difuzare (broadcast) sunt acele retele care au un singur canal de comunicatie care este partajat (este accesibil) pentru toate calculatoarele din retea.retele tip magistrala (bus).Internet-ul.retele tip inel (ring) si retele de tip mesh .. . In continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale fiecarui tip de retea.retele tip stea (star).3.retele locale LAN. Dupa tipul sistemului de operare utilizat: .retele peer-to-peer.retele metropolitane MAN. Criteriile cele mai des utilizate in clasificarea retelelor sunt: Dupa tehnologia de transmisie: .retele punct-la-punct. . . Mesajul (numit pachet) poate fi adresat unui singur calculator. . . Clasificarea retelelor In functie de criteriul de clasificare care se are in vedere exista mai multe tipuri de retele de calculatoare.1.retele de arie intinsa WAN. .retele combinate. Dupa scara la care opereaza reteaua (distanta). Dupa topologie: . .Tipuri de retele 3.retele bazate pe server. tuturor calculatoarelor din retea (acest mod de operare se numeste difuzare) sau la un subset de calculatoare (acest mod de .retele cu difuzare (broadcast).

Principiul DQDB Retele WAN .urile mai pot functiona si la viteze mai mari.MAN-urile sunt implementate cu ajutorul unei magistrale duale numite DQDB (Dual Queue) asa cum se vede in figura de mai jos. Pentru a ajunge de la calculatorul sursa la calculatorul destinatie. etc. de diferite lungimi. . . magistrala si inel. in timp ce retelele mai mari sunt de obicei punct .Metropolitan Area Network . Deseori sunt posibile trasee multiple. In figura urmatoare sunt reprezentate doua astfel de retele: cu topologie magistrala si inel. Acest mod transmitere este caracteristic retelelor LAN.Wide Area Network . Retele punct la punct sunt acele retele care dispun de numeroase conexiuni intre perechi de calculatoare individuale.urile pot utiliza diferite topologii: magistrala.sunt in general retele private localizate intr-o singura camera. Retele MAN . . Aceste retele sunt caracterizate prin: .sunt acele retele care acopera o arie geografica intinsa . de pana la sute de Mb/s. la nivel de oras.topologie: LAN . un pachet s-ar putea sa fie nevoit sa treaca prin unul sau mai multe calculatoare intermediare. inel. cladire sau intr-un campus de cel mult cativa kilometri.reprezinta o extensie a retelelor LAN si utilizeaza in mod normal tehnologii similare cu acestea.la .deseori o tara sau un continent intreg. etc.Local Area Network . In aceasta retea calculatoarele se numesc gazde (in literatura de specialitate se mai utilizeaza si urmatorii termeni: host sau sistem final). O retea MAN contine numai un cablu sau doua.tehnologia de transmisie consta dintr-un singur cablu la care sunt conectate toate calculatoarele (de aici vine numele de difuzare). Aceste retele pot fi atat private cat si publice. Aceste retele functioneaza. In general retelele mai mici (locale) tind sa utilizeze difuzarea. LAN .operare se numeste trimitere multipla). Retele LAN .punct. Doua retele LAN tipice. Un aspect important al acestui tip de retea este prezenta unui mediu de difuzare la care sunt atasate toate calculatoarele. Aceste retele functioneaza la viteze cuprinse intre 10 si 100 Mb/s.marime: LAN .urile au in general dimensiuni mici iar timpul de transmisie este limitat si cunoscut dinainte. fara sa contina elemente de comutare care dirijeaza pachetele pe una dintre cele cateva posibile linii de iesire. in general.

care are rolul de a transporta bitii intre calculatoare. Daca doua ruter-e. Sarcina subretelei este sa transmita mesajele de la gazda la gazda. Latimea de banda reprezinta numarul maxim si teoretic de biti care pot fi transferati într-o secunda. doresc sa comunice. Ea este limitata (datorita legilor fizicii si nivelului tehnologiei la un moment dat). 2 Mbps 44. E1. astfel putem intalni diferiti termeni pentru desemnarea acestora ca: noduri de comutare a pachetelor. canale sau trunchiuri.ATM (Asincronous Transfer Modem) . Reteaua contine numeroase cabluri sau linii de comunicatie. deci cantitatea de informatie transferata într-o perioada specifica de timp este bps (biti pe secunda). Câteva din tehnologiile de comunicatie utilizate în retelele WAN includ urmatoarele: . SOHO Institutii mici.DSL (Digital Subscriber Line) .5 Mbps 1. Nu exista o terminologie standard pentru denumirea acestor elemente de comutare. . fiecare din ele legand doua ruter-e. Fiecare calculator este in general conectat (face parte) la un LAN in care exista un ruter. numite circuite. atunci ele trebuie sa apeleze la un ruter intermediar. prin intermediul caruia se face legatura intre doua retele diferite.544 Mbps Aprox. comutatoare de date. scoli Institutii medii Institutii medii Institutii mari Institutii mari Companii de telefonie.T1. numita pe scurt subretea. T3.linii de transmisie. Gruparea tehnologiilor dupa vitezele de transmisie Tip serviciu / tehnologie Modem ISDN Frame Relay T1 E1 T3 E3 STS – 3(OC-3) Utilizare tipica Individual Individual.modem . E3 ( T – în SUA. sisteme intermediare. 1 bps = unitatea fundamentala de masura a latimii de banda 1 Kbps = 10E3 bps 1 Mbps = 10E6 bps 1 Gbps = 10E9 bps Latimea de banda poate fi asemuita cu grosimea unei tevi sau cu numarul de benzi de circulatie de pe o autostrada. folosite pentru a conecta doua sau mai multe linii de transmisie.elemente de comutare.Gazdele sunt conectate intre ele printr-o subretea de comunicatie.251 Mbps . Termenul generic pentru aceste calculatoare de comutare este router. Subreteaua este formata din: . calculatoare specializate. ISP mari Latime de banda 56 Kbps 128 Kbps 56 Kbps – 1.ISDN (Integrated Services Digital Network) . 32 Mbps 155. E – în Europa) Terminologia utilizata în transmisia de date apaeleaza deseori la termenul de latime de banda (Bandwidth). care nu sunt legate intre ele. Bandwidth este o masura pentru cantitatea de informatie care poate "curge" dintr-un loc în altul într-o perioada de timp.743 Mbps Aprox. Unitatea de baza pentru masurarea timpului este secunda.Frame Relay .

transmisia semnalului: la un moment dat numai un singur calculator poate transmite mesaje. datele respective se pierd.reflectarea semnalului.3. Magistrala presupune un singur cablu. cablurilor si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua caz in care se numeste topologie fizica.este o topologie pasiva. iar toate aceste aspecte au o mare influenta in retea. Atunci cand se alege topologia unei retele un criteriu foarte important care se are in vedere este cel al performantei retelei. inel si stea. . Atunci cand doua statii iau initiativa de a transmite simultan in aceiasi retea in acelasi timp apare fenomenul de coliziune. topologia logica utilizeaza tehnica broadcast: datele transmise de un host sunt receptionate de toate celelalte statii conectate la mediul de transmisie. cele mai utilizate. traseul cablului.este cea mai simpla si mai uzuala metoda de conectare a calculatoarelor in retea. frecventa coliziunilor creste. Pentru retele mari.terminatorul. etc. din care doar cateva sunt larg raspandite: linie sau magistrala. De asemenea. Tehnologia utilizata în retele Ethernet permite unui singur pachet sa acceseze mediul de transmisie la un moment dat. În cazul unei retele mici. unde fiecare host transmite. Toate mediile de comunicatie partajate de mai multe statii sunt domenii de coliziune. conduce la pierderea datelor transmise. . Daca mai multe statii încearca sa emita simultan. În LAN-urile Ethernet. Impulsul electric generat de o coliziune. . adica calculatoarele nu actioneaza pentru transmiterea datelor de la un calculator la altul. la modul de interconectare si ordinea existenta intre componentele retelei. când o statie intra în posesia jetonului ea are dreptul sa transmita date.2. numit trunchi care conecteaza toate calculatoarele din retea pe o singura linie. Dupa ce termina de transmis datele va trimite jetonul catre urmatoarea statie. Topologia magistrala (bus sau liniara) . In domeniul retelelor locale sunt posibile mai multe topologii. Aparitia coliziunilor face ca informatia sa nu mai fie utilizabila fiind necesare tehnici de refacere a procedurii de transfer (retransmisie). Daca o statie nu are de transmis date. fiind nevoie de retransmiterea datelor. . utilizat pentru a opri reflectarea semnalului. Zona dintr-o retea de unde provine un pachet si unde pot apare coliziuni se numeste domeniu de coliziune. Topologii de retea Prin topologie se intelege dispunerea fizica in teren a calculatoarelor. va retransmite imediat jetonul urmatoarei statii. se poate gasi un sistem de evitare a coliziunilor. Comunicatia tip magistrala presupune intelegerea urmatoarelor concepte: . milioane de biti pe secunda. Printre cele mai importante caracteristici sunt cele descrise mai jos. topologia unei retele implica o serie de conditii: tipul cablului utilizat. Topologia unei retele poate determina si modul de comunicare al calculatoarelor in retea in acest caz numindu-se toplologie logica . În contrast cu aceasta tehnica este tehnologia token-passing (pasarea jetonului) – prin retea circula un jeton electronic. Topologii diferite implica metode de comunicatie diferite. deci se refera la configuratia spatiala a retelei.

Prelungirea unei retele prin repetor . Cea mai cunoscuta topologie bus este Ethernet.facilitati de reconfigurare (toate calculatoarele conectate au drepturi egale). . .aceste retele ofera resurse si administratie centralizate. el nu afecteaza restul retelei.retelele mari necesita o lungime de cablu mare. Topologia stea (star) are specific faptul ca toate calculatoarele sunt conectate la un nod central care joaca un rol particular in functionarea retelei.Topologia magistrala . cade intreaga retea. Orice comunicatie intre doua calculatoare va trece prin acest nod central.daca un calculator se defecteaza. .calculatoarele nu pot comunica direct intre ele ci numai prin intermediul concentratorului.informatiile emise de un calculator sunt receptionate de toate celelalte calculatoare. . . . . care se comporta ca un comutator fata de ansamblul retelei. cu conditia ca placa de retea a calculatorului respectiv sa nu induca o neadaptare de impedanta in linia de comunicatie. Acesta are si rolul de a amplifica semnalul inainte de a-l transmite mai departe. .reprezinta o conexiune multipunct .ul) se defecteaza.calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala numita concentrator (hub .daca nodul central (hub .costul redus al suportului si al dispozitivelor de cuplare. Printre caracteristicile mai importante amintim: .cablul din aceasta topologie poate fi prelungit prin una din urmatoarele metode: o componenta numita conector tubular (BNC) sau un dispozitiv numit repetor utilizat pentru a conecta doua segmente de magistrala.Host Unit Broadcast).

ring de la IBM. intercomunicatii militare.mesajul transmis de catre calculatorul sursa este retras din bucla de catre acelasi calculator atunci cand ii va reveni la origine dupa parcurgerea buclei.daca un calculator sau cablul care il conecteaza la hub se defecteaza.conecteaza calculatoarele printr-un cablu in forma de bucla (nu exista capete libere).defectarea unui calculator afecteaza intreaga retea. In afara topologiilor fundamentale prezentate exista si alte arhitecturi. Dintre caracteristicile mai importante se pot evidentia cateva: . Fiecare host comunica cu toate celelalte. amplificand semnalul si transmitandu-l mai departe. . numai calculatorul respectiv este in imposibilitatea de a transmite sau receptiona date in retea.poate utiliza in mare parte cablajul telefonic vechi existent intr-o societate.este acea topologie in care calculatoarele regenereaza semnalul si transfera datele in retea iar fiecare calculator functioneaza ca un repetor.transmiterea datelor se face prin metoda jetonului (token passing). . . ultimul calculator fiind conectat cu primul.. . .transferul informatiei se face punct la punct dar. doua cate doua. aplicatii de comunicatie spatiala. Topologia stea Topologia inel (ring) este definita printr-o configuratie in care toate calculatoarele sunt legate succesiv intre ele. Topologia Mesh este numita si topologie completa. Topologia inel Cea mai cunoscuta topologie inel este Token . . cu ultimele tipuri de comutatoare.este o topologie activa . . este posibil si un transfer multipunct. se utilizeaza o astfel de toplologie atunci cand se impune o comunicatie foarte sigura cum ar fi sistemele de control ale centralelor nucleare. daca acesta ii este destinat il copiaza.

Topologie Mesh In practica se intalnesc de multe ori tehnologii compuse obtinute prin combinatii ale unor tehnologii fundamentale. Deosebirea consta in modul de conectare a concentratoarelor: in topologia magistrala . iar in topologia inel .stea ele sunt conectate prin trunchiuri lineare de magistrala.topologia inel-stea (ierarhica). . este asemanatoare topologiei magistrala . . dar daca se defecteaza un concentrator (hub). acest lucru nu va afecta buna functionare a retelei.stea Topologia inel-stea (ierarhica) . toate calculatoarele conectate la el vor fi incapabile sa mai comunice cu restul retelei.topologia magistrala-stea: exista mai multe retele cu topologie stea. Daca un calculator se defecteaza. conectate prin intermediul unor trunchiuri liniare de tip magistrala. Topologie magistrala .stea.stea sunt conectate printr-un concentrator principal.

Un switch reduce astfel domeniul de coliziune. când sunt folosite conectoare Ethernet în T.: un modul de interfaŃă reŃea ce necesită un cablu coaxial gros poate comunica cu o reŃea Ethernet pe fire torsadate utilizând un transceiver). Pe aceasta baza switchul isi defineste in mod dinamic o tabela de alocare a porturilor identificand clientii (hosturile) pe baza adresei lor fizice (adresa MAC. Echipamente de retea 4.4. Un caz particular il constituie hub-urile capabile sa citeasca si sa interpreteze informatiile pe care le vehiculeaza. . suportând în mod tipic. Functionarea lor se bazeaza pe existenta unui element de procesare a informatiei care are capacitatea de a identifica sursa si destinatia fiecarui pachet de date. Hub-urile realizează conexiuni prin cabluri ecranate şi neecranate pe fire torsadate. oferind posibilitatea monitorizării reŃelei de la distanŃă cu ajutorul software-ului de administrare a reŃelei. Transceiver-e (receptor-transmiŃător) este un echipament. ce transmite şi recepŃionează semnal între NIC-ul din PC şi mediul fizic utilizat. De multe ori in terminologia curenta se folseste tot termenul generic de hub. Pot fi privite ca un nod de interconecatre transparenta a sistemelor. fibre optice şi cabluri coaxiale subŃiri şi groase. ataşat direct conectorului BNC al unui NIC. specifica fiecarei interfete de retea). sau utilizat pentru a permite conectarea la un alt mediu decât cel normal utilizat (Ex. ceea ce facilitează monitorizarea. Totusi un hub asigura interconectarea sistemelor fara a analiza informatia vehiculata si fara a identifica porturile (el transmite tuturor porturilor ceea ce receptioneaza pe unul din ele la un moment dat). Hub-urile oferă administratorului de reŃea un punct de control pentru cablajele aferente computerelor. mutarea şi eventuala extindere a reŃelei. Transceiver-ul asigură funcŃii de administrare cu flexibilitate sporită în configurarea lanurilor cu medii multiple de lucru. Cei mai mari producători de hab-uri sunt: Cabletron Systems. Acestea se numesc switch-uri. Echipamenete de interconectare si dirijare a traficului Module de interfaŃă cu reŃeaua cum ar fi NIC (Network Interface Card) este o placă instalată în PC şi suportă funcŃii de partajare a mediului fizic şi de sincronizare.1. Aceasta tabele ofera posibilitatea de identificare rapida a localizarii unei statii in scopul stabilirii unei sesiuni de comunicare doar intre o sursa si o destinatie fara implicarea celorlalate hosturi (care eventual pot sa initiaze alte legaturi). de la 8 la sute de noduri.

Bridge-ul este necesar in punctul de interconecatre a doua retele care folosesc medii de comunicatie diferite.). 6. Sunt echipamente care amplifică semnalele pentru a mări distanŃa fizică pe care poate acŃiona un LAN. filtrare de cadru complexă. 3Com şi Ungermman-Bass. pentru interconectarea backbone-urilor pentru a preveni gâtuirea de trafic (bootleneck). 3. . prin aceasta limitându-se numărul de utilizatori suportaŃi de mediul fizic. care nu cer utilizatorului să specifice calea către destinaŃie şi a cărui tabelă de adresare poate fi actualizată. diversitate de interfeŃe. bridge-uri “transparente” utilizate în Ethernet. redundanŃă şi suport pentru capabilităŃi de administrare reŃea (ce include şi protocoale standard). ce fac legături segment–la-segment. • gateway-uri (porŃi). 4. • hub-uri multifuncŃie şi mixte. • hab-uri pentru LAN-uri necablate. 2. • posibilitatea de comutare port cu port. Repetoare. 8. Noile facilităŃi oferite in prezent de un hub includ: • procesarea semnalelor de alarmă. Repetorul extinde un singur segment din LAN pentru a acomoda utilizatorii adiŃionali acre au 3 tipuri de limitări: 1. 3. bridge-uri “sursă” utilizate în LAN-uri de tip token-ring. criptarea pachetelor de date. • platforme de aplicaŃii: procesoare RISC cu discuri de Gbytes (file servere. natura limitată a extensiei. • funcŃii de securitate (limitarea accesului prin parole la porturi. • pornirea automată a reŃelei şi oprirea sa la momente specificate de timp. iar ultimele modele de hab-uri sunt dotate cu interfeŃe ATM. tabelă de adresare mai mare. Bridge-uri (punŃi) sunt echipate care conectează două sau mai multe LAN-uri la nivel MAC (subnivel de nivel 2 al stivei de protocoale OSI) al LAN-ului. pentru a determina dacă o problemă poate fi rezolvată fără a fi necesară anunŃarea administratorului reŃelei. print servere) integrate în locaŃii de hab-uri protejate fizic cu funcŃii tipice de dirijare. gateway SNA. 9.. debit de informaŃie mărit. 5. 7.SynOptics. Pentru mărirea performanŃelor s-au adus o serie de îmbunătăŃiri bridge-urilor: 1. Tipuri de bridge-uri: 1. etc. Email. etc. reŃeaua rămâne o singură reŃea la nivel logic. 4. echilibrarea încărcării. multiport. Hub-urile se clasifică în: • hub-uri Ethernet cu configuraŃie fixă. 2. • suport de bridge (punte) între FDDI şi token ring. • lărgimea de bandă de frecvenŃă dedicate unei staŃii. nivele de dirijare (brouter-e) utilizate pentru protocoale de interreŃea corespunzătoare nivelelor de date cât şi pentru alte standarde internaŃionale. legate în cascade multiple. modulară şi multislot. Un bridge opereaza la nivelul adreselor MAC. • capacitatea de a administra reŃeaua. Avantajul bridge-urilor constă în faptul că faŃă de routere oferă posibilitatea divizării reŃelei în segmente logice mai mici pentru a uşura administrarea şi refac semnale electrice astfel încât zgomotul să nu se propage în reŃea. care permit LAN-urilor să partajeze unul şi acelaşi bridge. realizându-se până în prezent 4 generaŃii de hab-uri. • posibilitatea de a acŃiona ca gateway-uri de Ethernet. • operarea ca server de terminal. 3. datorită amplificării zgomotului împreună cu semnalul. 2.

Routere. transferuri de fişiere. dar datorită limitărilor dimensiunii tabelei acesta utilizează două tehnici. din care serverele de fişiere necesită un hard-disk de mare şi foarte mare capacitate. internaŃionale se realizează utilizând gateway-uri (porŃi de comunicaŃie rezidente în LAN-uri. realizată cu ajutorul unui modem pentru servicii analogice şi cu module speciale pentru servicii digitale.metoda statică prin care administratorul LAN specifică dacă un cadru de date pentru o anumită destinaŃie necesită a fi dirijat la un alt LAN. Putem spune ca un server in acceptiunea cea mai generala este un sistem care ofera servici de retea. Sunt echipamente de dirijare (routing) a traficului de date.Actualizarea tabelei de adresare pentru bridge-urile “transparente” se realizează prin două metode: . Sunt echipamente utilizate pentru interconectarea LAN-urilor ce utilizează protocoale complet diferite la toate nivelele de comunicaŃie.). Gateway-uri (porŃi). asigurând controlul fluxului pentru pachetele de date recepŃionate din LAN. Accesul la mare distanŃă la reŃelele de date regionale. servicii fax. de imprimare.metoda dinamică prin care bridge-ul construieşte propria tabelă de adrese prin "observarea" traficului. Echipamente pentru servicii de date Serverul este un microcomputer ataşat LAN-ului asigurând funcŃii specifice cum ar fi: stocarea fişierelor pe disc. viteza de transmisie fiind afectată de translaŃia completă a unităŃilor de date recepŃionate dintr-un protocol în altul complet diferit.de învechire (aging techiques) pentru a elimina intrările din tabelă ce nu au avut trafic de o anumită perioadă de timp.de inundare(flooding techniques} care are un impact negativ asupra performanŃelor generale ale bridge-ului. Router-ele operează cu un protocol WAN specific sau cu protocoale multiple pentru interconectarea LAN-urilor. naŃionale. Integrarea funcŃiilor de bridge. (ex. Superserverul este serverul ce încorporează multiple procesoare (de obicei un număr de 8). Ele opereaza la nivelul adreselor IP. 4. suportând viteze de transmisie situate m gama 9. . . Ultimele tipuri de bridge-uri sunt proiectate să suporte FDDI şi utilizează canale necablate (wireless) pentru interconectări bridge-la-bridge. cărora le sunt alocate diferite sarcini (1asks\ echipat cu multiple porturi pentru ataşarea perifericelor. Fiecare bridge din reŃea trebuie să menŃină o tabelă cu intrări pentru toŃi utilizatorii activi. ce realizează conexiuni la nivel arhitectural superior faŃă de bridge-uri.4 Kb/s sau chiar mai mult (cu compresie). router şi hub este realizată prin încărcarea software-ului specific platformelor hardware disponibile sau prin adăugarea unui modul de bridge sau router unui hub pentru cablaje (wiring hub). baze de date cu acces public. .2. a căror funcŃie de bază este cea de interfaŃă cu reŃeaua publică. Servere de comunicaŃie asigură o varietate de funcŃii de comunicaŃie: E-mail. Modem-ul este echipamentul ce permite unui semnal digital să fie transmis printr-un mediu de transmisie analogic. fiind utilizate ca servere de baze de date cât şi ca servere de aplicaŃii ce suportă multiprocesarea şi spaŃiu pe disc de Gbytes. iar administratorul reŃelei poate selecta un router separat pentru fiecare protocol sau un router capabil să recunoască mai multe protocoale.6 la 38. FaŃă de bridge-uri dezavantajele router-elor includ reducerea ratei de filtrare a pachetelor şi preŃul mai mare. servicii de comunicaŃii cu alte entităŃi din LAN.: IBM SNA cu DECnet). Ca si bridge-urile ruterele au cel putin doua interfete de retea pentru a interconecta retele. .

• auto-diagnoză.42 bis suportă compresia de date. Modem-pool este un echipament de comunicaŃie cu facilităŃi multiport şi multipunct ce elimină nevoia de modemuri separate la nivelul utilizatorului. sau poate fi o colecŃie de modem-uri localizate central (montate sau nu într-un rack) oferind utilizatorilor LAN posibilitatea de a accesa de la distanŃă printr-o metodă de tipul "primul venit. Mai nou există servicii digitale: ISDN. • modem-urile bazate pe standardul CCITT V. SMDS şi dirijarea de celule de date (cell relay). Frame Relay.Unele modem-uri au facilităŃi cum ar fi: • repetarea automată a apelului (auto-dial). primul servit". Tl. . Tl comutat. care nu necesită modem. • răspuns automat la apel (auto-answer).

1. Aceste moduri de comnectare sunt discutate in conjunctie cu serviciul pe care il gestioneaza si vor fi abordate in acest context. numite comenzi tip telnet (dupa numele protocolului cu acelasi nume). host name) sau numeric (adresa IP): >telnet 192. Utilizarea unei aplicatii de conectare inseamna de fapt a delega procedura si drepturile de acces unui program care negociaza si stabileste parametrii unei legaturi pentru un serviciu specific (posta electronica. Term90. Servicii de retea 5. ssh dar si alte metode este Putty. NetTerm. . tiparire). engl.168. Una din aplicatiile care permit conectarea la distanta folosind telnet. SSH. cu specificarea adresei destinatie. Multe din aceste aplicatii ofera si facilitati de conectare folosind criptarea caracterelor transferate pe baza de cheie numerica stocata local.1 Pe baza comenzilor tip telnet si prin adugare de functionalitati suplimentare (moduri de afisare. in format literar (nume gazda. SSH permite logarea la distanta si executarea comenzilor pe masina distanta. transfer de fisiere. Conectarea la server Conectarea la un server (prin definitie. memorarea setarilor pentru conexiuni) au aparut aplicatii dedicate pentru conectare la distanta: Putty.0. a carui interfata utilzator este prezentata in figura urmatoare. criptata. El permite o conexiune sigura.5. parametri de comunicatie. Marea majoritate a sistemelor de operare accepta astfel de comenzi. Procedura de conectare securizata este reunita in pachetul de module SSH (Secure Shell). Ca si Telenet. furnizor de servicii de date) se poate face in mod direct sau prin intermedierea unei aplicatii (conectare indirecta). Conectarea directa presupune o maniera de dialog cu serverul in care clientul transmite comenzi si primeste raspunsuri la acestea. intre client si serverul SSH si o metoda securizata de identificare unica a clientului.

Ca urmare. numar de caractere pe linie. protocol conectare. Interfata de dialog cu un server Linux . tot in mod text si tot in fereastra de dialog.) acestea pot fi salvate ca sesiune si utilizate ulterior pentru conectare in aceleasi conditii.Interfata de configurare Putty Odata definiti parametrii conexiunii (nume server. culori etc. Indiferent de metoda de conectare folosita rezultatul consta in aparitia unei ferestre de dialog care permite conversatia directa cu serverul. dimensiune fereastra dialog. succesiunile de caractere tastate in linia de comanda vor fi inaintate serverului (dupa tastare <CR>) iar acesta va raspunde corespunzator comenzii transmise.

Time To Live) si timpul de parcurs aferent (in ms). sunt prezentate in continuare.yaho.com (216.www. numele poate fi un nume de cont (user name) sau nume definite ca fiind asociate cu acel cont (nume proprii) Sintaxa: <finger nume> Exemplu: finger ion host .109. se pot identifica nodurile care dirijeaza (ruteaza) datele catre o destinatie deoarece cel putin un pachet ICMP va expira in fiecare nod.109. receptionand in ecou mesajele ICMP (Internet Control Managent protocol) transmise catre o gazda.109.dcn. calea.117.dcn.117.com (216.205): icmp_seq=2 ttl=50 time=181 ms 64 bytes from p18.205): icmp_seq=3 ttl=50 time=161 ms 64 bytes from p18.akadns. time 5052ms rtt min/avg/max/mdev = 161.edu . 2 .www. Sintaxa: <traceroute destinatie> Exemplu: traceroute www.www.dcn.117.dcn. Sintaxa: <w>. 0% packet loss.returneaza date despre conturile asociate cu un anumit nume.117. 64 bytes from p18. Sintaxa: <passwd> w.yahoo.yahoo.akadns.117.205): icmp_seq=5 ttl=50 time=172 ms 64 bytes from p18.com [ap@stud ap]$ ping www. who .www.ofera informatii despre utilizatorii on-line la un moment dat.yahoo.net ping statistics --6 packets transmitted.permite schimbarea parolei curente.205): icmp_seq=6 ttl=51 time=172 ms --. dupa conectare. Pachetele lansate au asociat un anumit timp de viata TTL care este decrementat cu o unitate la trecerea prin fiecare nod iar la atingerea valorii zero (expirarea TTL) pachetul se pierde in trafic (expired in traffic).com (216.genereaza lista succesiunii de noduri.556/178.648 ms traceroute .Cateva comenzi utile ce pot fi utilizate pe sistemele de operare tip LINUX. Pe aceasta baza.returneaza parametrul TTL (timp de viata.205): icmp_seq=4 ttl=50 time=188 ms 64 bytes from p18. catre o destinatie precizata prin nume sau adresa IP.dcn. Solicita parola veche si apoi parola noua.yahoo.www.117.109.net (216.dcn.com (216.201/193.yahoo. sintaxa: <host IP> sau <host name> Exemplu: host www.transmite adresa IP (daca s-a precizat numele gazdei) sau numele gazdei (host) daca s-a precizat adresa IP.109. Sintaxa: <ping adresa> Exemplu: ping www. cu confirmare suplimentara. Foloseste pachete ICMP cu parametrul TTL avand valori succesive din ce in ce mai mari (1.109.com (216.3 etc) transmise succesiv si analizeaza mesajele de tip "expired in traffic" primite inapoi.yahoo. 6 received.109.com ping .yahoo.com (216.mit.yahoo.182/10. <who> finger .yahoo.yahoo.www. Sub forma <w user_name> permite vizualizarea unor date de conectare si pentru utilizatorii off-line.205): icmp_seq=1 ttl=50 time=193 ms 64 bytes from p18.205) 56(84) bytes of data.117.com PING www. analoizandu-se sursa mesajelor receptionate.www. passwd .

7.edu (18.881 ms 15 4. Sintaxa: <lynx> Exemplu: lynx www.186.351 ms 27.permite transferul pe server a unor fisiere de la locatii (site-uri) web sau ftp.982 ms 16 B24-RTR-3-BACKBONE.998 ms ge-10-2.net (4.net (212.83).93) 29.London1.787 ms 5 r0-e412.330 ms 2.207 ms 59.187.020 ms 153.792 ms 80.2 (4.743 ms 88.649 ms 42.230.998 ms 161. Transmiterea caracterului <?> in linia de comanda a modului "mail" permite afisarea comenzilor disponibile.671 ms 9 so-9-2.7.ro (193.mit.429 ms 35.hsa2.230.721 ms 73.astralnet.032 ms 43.26) 161.Level3. tiparire mesaje etc. dupa stabilirea conexiunii.0.Boston1.permite trmiterea unui mesaj text.suceava.239 ms 6 rg1-gi0-0.47. message. 38 byte packets 1 fw (80. la distanta. 30 hops max. ceea ce presupune apelare de catre initiator si acceptare din partea destinatarului.099 ms 1.net (4. Expedierea mesajului are loc la tastarea caractrerului ".822 ms 71.240.Frankfurt1.Level3.astralnet.68.230.yahoo.217.254) 37.186.ofera o modalitate de discutie on-line cu alti utilizatori.9.708 ms 188.mp1.96.5) 157.usv.37) 156.230.ofera informatii despre inregistrarea unui nume de domeniu pe baza consultarii continutului inregistrailor DNS (Domain Name Server) .113) 84.net (4.ro mail . listare.572 ms 0.ro (80.NewYork1.4.astralnet.049 ms 148.ro (193.7.046 ms 27.96.162.544 ms 2 cmts-astral.106) 169.214 ms 1.287 ms 37.ro (193. Sub aceasta forma comanda este urmata de urmata de dialogul pentru completarea campurilor asociate mesageriei electronice: subject.astral. Sub forma simpla <mail> determina intarea in modul "mail" care permite gestiunea mesageriei: editare. Este detaliata in subcapitolul referitor la serviciul de mesageria electronica. fortat.ro/project_files/test whois .131 ms 29.991 ms so-0-1-0.254 (85.017 ms 3 core.709 ms 14 ge-11-0. ceea ce este de obicei satisfactor atunci cand se urmareste doar un acces rapid si simplu la informatie.astralnet.931 ms 159.mit.788 ms 8 85.MIT.240.22) 3.assist.Boston1.mp2.79.960 ms talk .425 ms 17 WWW.net (4.net (209.5) 0.hsa2.Level3. Sintaxa: <mail> sau <mail user_name@server_name> Exemplu: mail user@yahoo.68.Level3.hsa2. Campul de lucru apare impartit in doua jumatati.656 ms 2. in fereastra de dialog cu serverul a corespondentului initiind un dialog de tip terminal-la-terminal.edu traceroute to www. mesajele tastate de unul din utilizatori apar in fereastra de dialog a celuilalt si invers.240.Boston1. Navigarea este posibila folosind doar tastele disponibile pe tastatura (sageti. Sintaxa: <wget> Exemplu: wget ftp://ftp.Level3.125) 30.net (212.ro (193. Sintaxa: <talk user_name@server_name> Exemplu: write utilizator2@stud.220) 1.2.100.Frankfurt1.Boston1.128.795 ms 76.2.508 ms 152.Level3.897 ms 4 c3660-bistrita.120.Boston1.164.980 ms 13 as-2-0.com wget .Level3.22.823 ms 158.831 ms 7 r1-pos5-0.860 ms 12 as-0-0.bbr2.Level3.este o comanda care permite trimiterea unui masaj email direct din linia de comanda cu sintaxa <mail user_name@server_name>.EDU (18.528 ms 0. Sintaxa: <talk user_name> sau <talk user_name@server_name> Exemplu: talk utilizator2@stud.ro (213.128.910 ms ge-10-0.net (64.244 ms 40.124.547 ms 10 so-5-3-0.53) 77.240.125) 159.453 ms 209.usv.247.217.bbr1.210) 46.Level3. Sintaxa: <pine> lynx .b.68.hsa2.[ap@stud ap]$ traceroute www.79.68.este o aplicatie completa pentru gestiunea mesageriei electronice pe servere.22.usv.2) 155.net (4.761 ms 73.com pine .MIT.181) 166.100.EDU (18.137) 32.133) 154.754 ms 171." (punct) la inceput de linie noua.68.674 ms 53.83) 158.ro write .168.255.mp2.eed.cluj.lanseaza un navigator web care lucreaza exclusiv in mod text (text browser). enter) fiind afisat doar continutul text al paginilor accesate.100.57) 92. cc.159.314 ms 11 ae1-0. cate una pentru fiecare dintre cei doi parteneri de discutie.

Centrul national pentru aplicatiile supercalculatoarelor). în martie 1989. track-ball). standardizarea protocoalelor. iar partea europeana este coordonata de INRIA. Ceea ce a rezultat este actualul Web: o baza de date hypertext. neavand nici o semnificatie comenzile de la perifericile speciale specifice sistemelor de operare tip Windows (mouse. Web ul a facut din Internet o entitate mult mai accesibila. de la NCSA (National Center for Supercomputing Applications .usv. fiind un sistem client / server. Aparut în 1989 la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare).În aprilie 1993.ro ^C [Ctrl C] . planuri. Aceasta baza de date ar trebui sa functioneze ca o carte: cu ajutorul unor indici globali sa poata fi gasite usor informatiile necesare.ul este de fapt o retea de calculatoare bazata pe tehnologiile Internet. Propunerea initiala.2. coordoneaza partea americana a consortiului. JPEG. Tim Berners-Lee a devenit directorul acestui consortiu. la distanta. Desigur. existau 60 de servere Web.ul Web al CERN. care poate furniza pe lânga text si sunet si imagine în toate formatele ca GIF. Cercetatorii au avut acces la aceste date utilizând un program special numit browser Web. TIF.ul (World Wide Web sau WWW . privind dezvoltarea retelei Web. care are drept obiectiv dezvoltarea Web-ului. desene.ului pot fi evidentiate urmatoarele: .ului a avut loc în ianuarie 1992. la Geneva. au format Consortiul World Wide Web.permite initierea unei conexiuni nesecurizate. Ceea ce lipsea era o baza de date globala pentru toate tipurile de documente. Astazi numarul acestora este la peste un milion. unde cercetatorii au avut acces la date Web din site .pânza de paianjen mondiala) este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de reteaua Internet. 5. fotografii si alte tipuri de documente aflate într-o continua modificare. legatura exista si înainte prin e .Exemplu: whois yahoo. Elvetia. centrul de cercetari . precum si între acestia si studentii care participau la diferite proiecte comune.T. .ului a fost justificata de nevoia de comunicare între oamenii de stiinta din întreaga lume. si care permite utilizatorului unui calculator sa acceseze informatii aflate pe un alt calculator din retea.com telnet .mail.În 1994. la nivel mondial. Crearea Web . fiind instrumentul care a revolutionat accesul la Internet. World Wide Web Web .uri. CERN si M.abandoneaza procedura curenta Observatie: Trebuie remarcat ca in cadrul ferestrei de dialog sunt permise doar caractere text sub forma de comenzi specifice sistemului de operare cu care are loc conversatia. . . fizician la CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire). si încurajarea legaturilor dintre site . autorul sau fiind Marc Andreessen.T. M. din necesitatea de a permite cercetatorilor din întreaga lume sa colaboreze utilizând colectii de rapoarte. Dintre evenimentele mai importante privind dezvoltarea Web . cu un alt server (host) Sintaxa: telnet host_name Exemplu: telnet stud.I. care sa poata fi reactualizata fara probleme. a fost facuta de fizicianul Tim Berners-Lee.Prima utilizare publica a Web . respectiv Linux/Unix. dupa aproape un an si jumatate de la introducerea Web . Web .ului.Prima interfata grafica care a permis accesarea acestor documente a aparut în februarie 1993 si se numea Mozaic.I.

Dupa conectarea la calculatorul furnizorului.francez. . De aceea este bine sa alegem furnizorul care ne poate oferi serviciile de care avem nevoie. este nevoie de un calculator cu o interfata de retea si un mediu de comunicatie. fibra optica. Acesta poate sa ceara si o taxa initiala de instalare si poate limita timpul de conectare lunar. calculatorul se poate conecta la modemul serverului furnizorului de servicii Internet. Figura urmatoare ilustreaza legaturile între calculatorul client si serverul furnizorului de servicii Internet.. Aceasta conecatre se poate realiza si in alte moduri: folosind sisteme de conectare radio. care se ocupa cu dezvoltarea de software pentru Web. care reprezinta o colectie de milioane de documente legate (conectate) între ele.În 1999 America On Line a achizitionat compania Netscape. Putem spune ca Web .ul este cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume.ul câstiga tot mai multi adepti si popularitatea acestuia este în continua crestere. de obicei prin intermediul furnizor de servicii Internet. Utilizând modemul. alte legaturi dedicate (DSL.ul furnizeaza suportul de comunicatie pentru Web. . cablu coaxial comun cu TVC). servicii integrate de date (ISDN). Prin intermediul mediului de comunicatie sistemul poate comunica cu alte sisteme. . Conectarea la Internet printr-un provider. si nu pe care ni le poate oferi un furnizor. care se gasesc pe calculatoare raspândite în întreaga lume. Un furnizor de servicii Internet este o societate care are unul sau mai multe calculatoare conectate la Internet. furnizorul de servicii Internet solicita o taxa lunara pentru furnizarea accesului la Internet. Pe zi ce trece Web .În 1995 Marc Andreessen paraseste NCSA si înfiinteaza o noua companie. Pentru a putea naviga în Web. Aplicatia sofware care permite accesul la principalele informatii web se numeste program de navigare sau browser. Netscape Communications Corp. De obicei. Internet . programul browser va permite accesul la Web.

Astazi. Communicator. secvente audio si video si obiecte 3-D. VRML si scrierea de programe0 Java. a crescut si gradul de utilizare al imaginilor grafice în cadrul documentelor. care are loc în fiecare an la Geneva. numit browser. ci scene tridimensionale. examinarea si comunicarea cu documente Web. deosebirea consta în faptul ca nu stabileste documente hypertext. care include cadre. grupuri de discutii si suport pentru obiecte în direct (multimedia interactiv). în calitate de client. Cele cele mai cunoscute navigatoare web sunt: Netscape (pachetul include Navigator. Browser-ul este un program care permite vizualizarea. posta electronica. . În plus Netscape poate lucra cu documente care contin tabele. browserele au devenit mai complexe. Dezvoltarea lui VRML a început în anul 1994 la World Wide Web Conference. Opera. Browser-ul Netscape Firma Microsoft are propriul browser. animatie. browser-ul . cere serverului sa-i trimita anumite documente. multimedia online. pe care le afiseaza apoi întro fereastra pe ecranul calculatorului. În general. Browser-ul Web interactioneaza cu server-ul Web printr-o relatie client/server. majoritatea browser-elor pot lucra cu text si grafica si exista o multitudine de browser-e (numite si instrumente grafice). si anume Internet Explorer care accepta limbajul Java. Browser-ul Netscape contine o gama completa de aplicatii. extensii HTML. precum si ActiveX. Elvetia. fiind de fapt interfata între utilizatorul WWW si retea. Mozaic. VRML (Virtual Reality Modelin Language) este un limbaj descriptiv asemanator cu limbajul HTML. Datorita includerii elementelor de grafica. care permit explorarea în informatiilor disponibile in Internet. JavaScript si applet-uri Java.Pentru a putea naviga prin Internet mai avem nevoie si de un program special. Browser-ul permite vizualizarea datelor trimise de serverul de Web. Ambele limbaje sunt proprii. aparute la începutul anilor 1990 nu aveau multe functii si erau relativ simple. VRML nu înlocuieste HTML si nici nu reprezinta o extindere a lui. Composer) Microsoft Internet Explorer. incluzând navigatia în Web. Odata cu dezvolatrea Web-ului. Primele browser-e.

ci mai degraba un set de reguli utilizate pentru formarea unui document Web. Web . poze sau alte obiecte. în modelul de program client/server. Partea de server a conexiunii raspunde cererilor clientului. si din acest motiv el este abordat din doua puncte de vedere: cel al utilizatorului (client) si cel al server-ului. Atunci când se creeaza un document hipertext utilizând HTML-ul. Prin definitie. partea de client a unei legaturi de retea cere informatii sau servicii de la server. Modelul client/server împarte aplicatia de retea în doua parti: partea de client si partea de server. . Programul care cere informatii functioneaza ca un program client.Browser-ul Internet Explorer Prin intermediul unui browser se pot vizualiza diferite documente Web. care permite utilizatorilor sa produca pagini care includ text. HTML nu este un limbaj de programare. grafica si indicatori catre alte pagini de Web. Cu alte cuvinte. care includ tabele. Aceste documente Web sunt realizate cu ajutorul unui limbaj HTML . trebuie respectat un set de reguli. care permite afisarea paginii curente în format HTML în loc de forma interpretata.HyperText Markup Language (limbaj de marcare hipertext).ul este un sistem client-server. Utilizând HTML se pot afisa pagini Web statice. o aplicatie Web realizeaza doua functii separate si bine definite: cererea de informatii si raspunsul la cererile de informatii. Comunicatia în retea necesita o conexiune de retea între doua calculatoare sau programe care comunica unul cu altul. În general orice program de navigare are o optiune View | Source. ca un browser.

fiind posibil sa se traverseze în acest mod sute de pagini legate între ele. aflate oriunde în lume. a fost inventat de Ted Nelson. Acest proces se poate repeta la nesfârsit. pentru a-l deosebi de textul simplu. Fiecare pagina poate sa contina legaturi catre alte pagini.ul. Utilizatorul poate sa aleaga o legatura care îi va aduce pagina indicata de legatura. sub forma unor pagini.ul reprezinta o colectie uriasa de documente care sunt raspândite în întreaga lume. Web . Deci când utilizam termenul de hypertext în legatura cu Web . În mod traditional. Server HTTP 5. de obicei un alt document Web. hypertextul este identificat prin îngrosarea sau sublinierea hypertextului. Clientul Web Din punct de vedere al utilizatorului.3. Hiperlink-uri catre alte pagini Web . când se creeaza un document Web. acesta se refera la o sectiune a unui document HTML.Browser client Model client / server. în limba engleza. Hypertextul trebuie interpretat ca un text care identifica o legatura la o alta informatie Web. Despre paginile care indica spre alte pagini se spune ca utilizeaza hipertext (termenul de hypertext. care l-a definit ca fiind "o scriere nesecventiala").

utilizatorul va plasa cursorul pe zona respectiva (prin utilizarea mouse-ului sau a sagetilor) si va comanda selectia (click pe butonul stânga al mouse-ului.standardul MPEG . Pentru a selecta o legatura. Nu toate paginile sunt afisabile.standardul JPEG . Programul de navigare aduce pagina ceruta. imagini. Daca paginile hipertext sunt combinate cu alte tipuri de pagini. a fost dezvoltat de expertii în fotografii lucrând sub auspiciile ITU. un buton pentru a merge la pagina urmatoare (Forward). Majoritatea paginilor de Web încep cu un titlu. hiper-legaturi. fotografii. standarde. dintre care s-au impus urmatoarele: . dar deoarece video ia multa largime de banda si de asemenea contine mai multa redundanta decât audio. MPEG le poate comprima pe amândoua. ele sunt în general imagini sau siruri de caractere care reprezinta legaturi catre alte pagini si sunt afisate în mod diferit. permitând aducerea si executia programelor din paginile Web. ISO si IEC.ul corespunzator. fiind subliniate si/sau colorate cu o culoare aparte. fotografii). în special întâlniri IETF. pentru care încarcarea dureaza foarte mult. . Spre deosebire de video la cerere. În afara de text obisnuit (nesubliniat) si hipertext (subliniat). care va fi utilizat pentru a interpreta continutul paginii aduse. rezultatul se numeste hiper-media. contin informatii (text obisnuit sau formatat.ul si-a implementat propriul sau sistem multimedia digital. facând posibila revenirea la o pagina cu ajutorul unei simple selectii realizate cu mouse-ul. au fost difuzate.grupul expertilor în filme. Este operational de la începutul anului 1992.Joint Photographic Experts Group . MBone este folosit pentru difuzare audio si video în forma digitala în lumea întreaga prin Internet. Hiper-legaturile sunt usor de recunoscut. cum ar fi lansarea navetelor spatiale.) si se termina uneori cu adresa de posta electronica a celui care mentine pagina. etc. Cele care nu pot verifica un fisier de configurare pentru a afla modul în care sa trateze datele primite nu permit accesul la informatia hiper-media. Acesta este un fel de radio si televiziune Internet. De exemplu. si în acelasi timp îi permite sa renunte la pagina respectiva daca nu este destul . Multe au un buton pentru revenirea la pagina anterioara (Back). Majoritatea programelor de navigare au numeroase butoane si optiuni care ajuta la navigarea in spatiul Web. Alte programe auxiliare contin interpretoare pentru limbaje speciale pentru Web. un buton pentru selectia paginii de baza (Home). harti.si un altul care permite afisarea unor adrese înregistrate. paginile Web pot sa contina iconite. sau apasarea tastei ENTER). Aceasta strategie ofera utilizatorului ceva de citit cât timp asteapta. Internet .Bookmark . MBone (Multicast Backbone . Multe pagini Web contin imagini de dimensiuni mari. Multe conferinte stiintifice. Si în acest domeniu al hiper-media trebuiesc respectate niste reguli. clip-uri video sau pe amândoua. Deoarece filmele contin atât imagini cât si sunete. Pentru persoanele care vor sa înregistreze digital o emisiune MBone. exista si software . Majoritatea programelor de navigare mai au un buton sau un meniu pentru înregistrarea unei adrese de pagina . deoarece atunci când utilizatorul pozitioneaza mouse-ul pe ele forma cursorului se modifica. Acestia sunt algoritmii principali folositi pentru compresia video si sunt standarde internationale din 1993. În mod normal. Paginile pot fi salvate pe disc sau tiparite. Unele programe de navigare trateaza problema încarcarii lente aducând si afisând mai întâi textul si apoi imaginile.Motion Picture Experts Group . un alt organism de standarde. fisierul de configurare contine numele unui program de vizualizare extern sau al unui program auxiliar pentru aplicatie.Paginile pot fi vizualizate cu ajutorul browser-ului.grupul comun al expertilor fotografi.ului. pot sa existe pagini care contin înregistrari audio. ne vom concentra întâi asupra compresiei video MPEG.coloana vertebrala cu trimitere multipla). Sunt posibile numeroase optiuni pentru controlul ecranului si configurarea programului de navigare conform dorintei utilizatorului. este un standard utilizat pentru comprimarea imaginilor cu tonuri continue (de exemplu. Acest mecanism permite extinderea functionalitatii Web . interpreteaza textul si comenzile de formatare continute în text si afiseaza pagina pe ecran. la fel ca si evenimentele stiintifice notabile. desene. Numai o parte din programele de navigare pot sa afiseze orice tip de hiper-media. unde accentul cade pe selectarea si vizualizarea filmelor precomprimate memorate pe un server.

Aplicatiile tipice pentru formulare sunt cautarile într-o baza de date pentru o intrare specificata de utilizator. Cand soseste raspunsul acesta este trimis catre cel care il solicitase anterior. El primeste solicitarea de la brwser si o retrimite in numele sau. Proxy memoreaza toate informatiile pe care le vehiculeaza. Din acest motiv el permite regasirea rapida a unor informatii daca acestea au fost solicitate anterior si daca nu au expirat ca si valabilitate. Unele pagini Web contin formulare care cer utilizatorului sa introduca informatii.de interesanta ca sa merite asteptarea.4. Aceste este un sistem care intermediaza cererile catre Internet. Setarea programelor de navigare Toate programele de navigare ofera facilitati de configurare a unor optiuni utilizator cu ajutorul unor meniuri specifice. 5. In afara de setari de personalizare. memorand intregul trafic proxy poate oferi informatii despre tipul de trafic realizat de fiecare client in mod particular si generarea de statitistici corespunzatoare. comandarea unui produs sau participarea la un sondaj de opinie. O alta strategie este de a oferi optiunea de a dezactiva aducerea si afisarea automata de imagini. broweserele permit se definirea unui server proxy. Meniu de configurare proxy pentru Internet Explorer . Mai mult.

Fereastra principala a meniului de configurare Internet Explorer Fereastra principala a meniului de configurare Netscape .

Web-ul reprezinta o colectie imensa de documente. numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul si un nume local. . trebuie sa-I utilizam adresa. consultati indexul cartii.ele Web utilizeaza URL .numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul. Modul de specificare a adreselor Web (sintaxa unui URL) are trei componente: . care indica în mod unic pagina (este numele fisierului care contine pagina). 3. Cum se numeste pagina ?. .adresa uniforma pentru localizarea resurselor). Pentru a putea accesa o pagina utilizatorul ar trebui sa stie: 1. Cum se face accesul la pagina ? Solutia aleasa pentru rezolvarea acestor probleme este URL (Uniform Resource Locator .protocol de transfer pentru hipertext. care indica în mod unic pagina. un calculator acceseaza un server Web.uri pentru localizarea resurselor Web.un nume local. Cum este localizata pagina ?. la care orice utilizator conectat la Internet are acces. Pentru a gasi o informatie într-o carte.5. Server-ul Web Pentru a avea acces la informatiile din Internet. Structura campului de specificare a informatiei solicitate: protocol://nume_DNS/nume_local adica protocolul utilizat.Meniul de configurare proxy pentru Netscape Navigator 5. care reprezinta o adresa Internet a unui document Web.protocolul. Protocolul care descrie cererile si raspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTTP . Pentru a gasi o resursa Web. 2. Browser .HyperText Transfer Prototcol . .

protocolul Internet de transfer de fisiere. este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe un calculator aflat la distanta.usvro/index.gopher.ftp. .html Acest URL are cele trei componente: protocolul.telnet.usv.eed. numele fisierului. numele DNS al serverului. folosind conventia ca o referinta la directorul respectiv implica un anumit fisier.ro.eed. Printre protocoalele cele mai utilizate pot fi precizate urmatoarele: . index. Exemplu: telnet://www. www. e-mail. dar face ca obtinerea de fisiere sa se faca mai usor. aproape toate tipurile de acces în Internet. Telnet. de exemplu welcome. • • • În modul de specificare a adreselor Web se pot utiliza notatii care reprezinta prescurtari standard. Deci URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navigheze prin Web. ceea ce fac inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrând astfel într-un singur program.usv.usv. http. . . navigatorul în Web.ro/index. Aceasta este similara utilizarii protocolului FTP. deoarece FTP .ul nu aduce schimbari. Web . este un protocol utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP. este utilizat pentru sistemul Gopher.ul nu are o interfata prietenoasa. Este o metoda de regasire a informatiei. care a fost proiectat pentru universitatea Minnesota.doc .ro/documente/index. Exemplu: /user/documente/delphi.org:80. dar nu implica existenta unui server. De exemplu ~user/ poate sa fie pus în corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user. Un exemplu de adresa URL este urmatorul: http://www. Exemplu: ftp://ftp.html.html. . care este protocolul nativ pentru Web. Se utilizeaza la fel ca si programul Telnet. dar si pentru a utiliza FTP. similara conceptual cu cea utilizata de Web. Numeroase servere de FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP.eed.html.. URL.file.Adresa de accesare a unei pagini Web. etc. Exemplu: http://www. dar care accepta numai text si imagini.eed.http.w3. este un protocol care permite accesul la un fisier local ca la o pagina Web. Este util pentru testarea paginilor pe propriul calculator. si este utilizat de catre servere de HTTP.

5.ului este cantitatea imensa de informatie care trebuie gestionata si faptul ca aceasta informatie este în continua schimbare. astfel putem avea la dispozitie unul din urmatoarele sisteme de cautare: . crawlers.7.mecanism (multi engine) .ul este imens. o serie de cercetatori au scris programe pentru a realiza indexarea Web-ului în diferite moduri. Cautarea începe cu specificarea domeniului general.arborescenta .este o metoda combinata (directory / search engine). Desi Web . Lycos. . încât s-au transformat în solutii comerciale. iar dintre cele mai cunoscute enumeram: Google.în acest caz este accesata o baza de date prin utilizarea unui cuvânt cheie (keyword search). Regasirea informatiilor pe Web Cu toate ca in spatiul Web se gaseste o cantitate foarte mare de informatii. Programele care realizeaza cautarea pe Web se numesc masini de cautare (search engines. îl putem reduce la esenta. spiders.în acest caz se utilizeaza subiectul cautarii (domeniul). Excite. Webcrawler. worms. . un graf având pagini în noduri si hiper-legaturi ca arce. Unele dintre solutii au devenit atât de populare.mecanism de cautare . care utilizeaza ambele metode descrise mai sus. etc. Ceea ce face dificila indexarea Web .combinatie între arborescent si mecanism de cautare . Yahoo. Mecanismele de cautare sunt foarte diverse. AltaVista.multi . Pentru a facilita gasirea paginilor care pot fi utile. . . knowbots).sunt accesate baze de date prin intermediul mai multor mecanisme de cautare în paralel. Hotbot. si apoi din aproape în aproape se ajunge la domeniul cautat. Infoseek. gasirea unei anumite informatii nu este foarte simpla.

com.subdomeniu.ro Alte precizări Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 6 Mb Se alege domeniul Ataşament limitat la 3 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Accesarea căsuŃelor poştale electronice şi implicit utilizarea acestui serviciu se poate realiza în 3 moduri descrise in continuare.ro Pentru fiecare sit WEB care găzduieşte căsuŃe poştale gratuite se precizează exact tipul de adresă.hotmail. Denumirea sitului Hotmail.ro Email. In tabelul de mai jos este prezentată o listă cu câteva locuri unde puteŃi să vă înscrieŃi.usv.ro Home. pe bază de parolă.ro Post. sunt multe situri care acceptă găzduirea de conturi de e-mail şi chiar de pagini WEB. vi se aduce la cunoştinŃă datele necesare accesării noii căsuŃe poştale.user_name şi despre serverul care găzduieşte contul respectiv.post.yahoo.com http://mail.email.com Mail. poştă electronică) constă în transmiterea către căsuŃa poştală electronică a destinatarului a unui mesaj.domeniu şi va avea structura user_name@server_name.ro http://www.com Yahoo.ro http://www. numită şi cont e-mail sau cont de postă electronică.ro Capacitatea căsuŃei (MB) 5 5 Nelimitată Nu se specifică 15 5 Dacă acceptă protocoale POP3. Exemple: user@yahoo. în scopul deschiderii unui cont gratuit de e-mail. în cazul cel mai general de forma nume. Pe Internet. O adresă de mesagerie electronică (poştă electronică) dă informaŃii despre numele contului . Accesul la conŃinutul contului este permis numai pentru utilizatorul îndreptăŃit.com http://mail. SMTP sau IMAP DA DA DA Nu se specifică DA DA Adresa sitului http://www.home. iar după subscriere şi deschiderea noului cont. Mesageria Electronica Serviciul de mesagerie electronică (email.6. . Mesajele primite sunt stocate în căsuŃa poştală electronică. utilizator@stud.ro http://www.

pe baza datelor de identificare furnizate de utilizator. sortare. In spatele acestui tip de serviciu se află întotdeauna o aplicaŃie web-mail care este capabilă ca. etc. utilzatorul vizualizând doar paginile web pe care le construieşte programul web-mail pentru client. cum ar fi link-uri. Conectarea de la distanŃă la serverul care găzduieşte contul email Această metodă presupune utilzarea unor aplicaŃii sau comenzi care să permită dialogul la distanŃă cu serverul (telnet sau similare). Pine permite accesul direct la continutul casutei postale si operarea cu diverse optiuni specifice (send. ştergere. delete. să "citească" conŃinutul căsuŃei poştale şi să-l convertească într-un format html (pagină web). Toate comenzile necesare (afişare. compunere mesaj nou. trimitere. citire. retrimitere. Mai mult. forward. accesibil cu ajutorul unui program de navigare (browser). care include într-o interfaŃă de tip text toate comenzile uzuale necesare gestionării căsuŃei poştale (listare.). Pine (Program for Internet News & Email).1. După stabilirea sesiunii de dialog se pot transmite serverului comenzi de accesare a conŃinutului mesageriei electronice. toate acŃiunile legate de gestiunea contului au loc de fapt pe server. reply etc. câmpuri. Se utilizează de obicei un program dedicat.) sunt accesibile prin intermediul unor butoane sau linkuri pe care aplicaŃia le pune la dispoziŃie. anulare ştergere. Trebuie reŃinut că astfel. organizare mesaje pe foldere.2 Webmail O metodă foarte utilizată în prezent constă în web-mail. etc. butoane.6. adică accesarea serviciilor asociate mesageriei electronice prin intermediul unor pagini web. răspuns. ştergere. deoarece conŃinutul mesajelor este tranferat utilizatorului prin intermediul unei pagini web înseamnă că acesta nu are nevoie de drepturi speciale de acces sau execuŃie pe server. . editare. O interfata de conectare tipica la aplicatia Pine este prezentata in figura. Avantajul principal al acestei metode este legat de faptul că utilizatorii familiarizaŃi cu navigarea Internet pot avea acces la funcŃii de gestiune a contului e-mail prin intermediul unor acŃiuni specifice navigarii web.) Interfata principala a aplicatiei Pine 6.

www. ClienŃii de poştă electronică sunt aplicaŃii care rulează pe sistemul local şi care preiau controlul procedurii de dialog cu serverul de poştă electronică copiind local (sau descărcând fără a lăsa mesaje pe server) mesajele. Pentru expedierea mesajelor: SMTP (Simple Message Transfer Protocol) . lucru off-line etc. nume server) şi trebuie definiŃi parametrii conectării.3 ClienŃii de poştă electronică O a treia metodă de gestiune a mesagerie electronice şi cea mai completă constă în utilzarea clienŃilor de poştă electronică. IMAP. Programele client de poştă electronică utilizează câteva protocoale (seturi de reguli) specifice. www. Principalele programe client de poştă electronică sunt: Outlook Express (face parte integrantă din pachetul de aplicaŃii integrat sistemului de operare Windows) Netscape Messenger (face parte din pachetul de aplicaŃii Netscape) Microsoft Outlook (aparŃine pachetului Microsoft Office şsi include şi funcŃii complexe de tip agendă electronică) Eudora (program dedicat de mesagerie electronică) • • • • Indiferent de programul utilizat acesta trebuie să "cunoască" datele de conectare pentru un anumit cont (utilizator.yahoo. inclusiv filtrare locală a mesajelor.k.com.email.Majoritatea serverelor e-mail publice oferă acces de tip webmail: mail.ro.hotmail. introducere de semnătură.com. Aceste aplicaŃii oferă funcŃii complexe.ro. Pentru descărcarea locală a mesajelor de pe serverul care găzduieşte căsuŃa poştală: POP3 (Post-Office Protocol). Interfata web-mail tipica 6. www.

Dacă aŃi procedat pentru prima dată la configurarea unui cont de e-mail atunci se va afişa fereastra principală a programului "Outlook Express". ConŃine informaŃii despre destinatar. • Retransmiterea către alŃi destinatari a mesajelor primite. transmiterea şi recepŃia mesajelor. AplicaŃi dublu-click pe icon-ul "Outlook Express" care se află pe Desktop-ul dumneavoastră. care este un text cu care începe mesajul. IMAP or HTTP) server" introduceŃi protocoalele de poştă electonică.3.usv.. programul Outlook Express Mail este folosit de clienŃii abonaŃi la Internet. care reprezintă mesajul propriu zis.. autor. Se va afişa fereastra "Internet Accounts" în care apăsaŃi butonul "Add" şi alegeŃi opŃiunea "Mail. MulŃi autori introduc de obicei în plus numele firmei şi numărul de telefon unde pot fi contactaŃi. De obicei. cum ar fi POP3 (Post-Office Protocol) pentru Incoming Mail şi SMTP (Simple Message Transfer Protocol pentru Outgoing Mail). • Confirmarea trimiterii mesajului.".ro).1.ro" (spre exemplu: ionpopescu@eed. apoi apăsaŃi butonul "Next". Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "E-mail address" introduceŃi adresa dumneavoastră de e-mail. • Corpul (Body). care este compusă din numele contului dumneavoastră urmat de textul "@eed. Un program de postă asigură în general următoarele operaŃii: • Compunerea. Se va afişa fereastra "Internet Connection Wizard". • Administrarea mesajelor primite: vizualizarea. Sub textului "Incoming mail (POP3. 6. intranet şi post individual abonat la un server. • Folosirea fişierelor cu semnături.2. . 5. • Confirmarea de către destinatar a recepŃionării mesajului. • Anexele ataşate mesajului (Attach binary file). şi cuprinde cel puŃin numele autorului. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "Account name" introduceŃi numele contului dumneavoastră şi în dreptul textului "Password" introduceŃi parola dumneavoastră de acces apoi apăsaŃi butonul "Next". Un mesaj E-mail este format din patru elemente: • Antetul (Header)..usv. în fereastra principală a programului "Outlook Express" selectaŃi meniul "Tools" şi apoi sub-meniul "Accounts. Se pot trimite în plus fişiere. 4. care este un text care se adaugă la sfârşitul mesajului poştal. Dacă aŃi adăugat noul cont de e-mail din fereastra "Internet Accounts" atunci apăsaŃi butonul "Close" pentru a reveni la fereastra principală a programului "Outlook Express".3. subiect şi ora transmisiei." 2. • Ataşarea unor fişiere . Configurarea Outlook Express Paşii care trebuie urmaŃi pentru configurarea aplicaŃiei Outlook Express în vederea creării unui cont de e-mail sunt următorii: 1.6. In caz contrar.. In dreptul textului "Display name" introduceŃi numele dumneavoastră apoi apăsaŃi butonul "Next" 3. 6. In fereastra următoare apăsaŃi butonul "Finish". scrisori şi foi de calcul tabelar – sub formă de anexe la mesajele transmise. Dacă nu a fost configurat nici un cont de e-mail în "Outlook Express" atunci treceŃi la pasul următor. rapoarte. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "My incoming mail server is a" selectaŃi opŃiunea "POP3". • Semnătura (Signature). arhivarea pe disc sau tipărirea lor. Outlook Express Cu Outlook Express Mail se poate trimite mesaje prin e-mail oricărei persoane a cărei adresă de e-mail există pe Internet. ştergerea.

Interfata de configurarea a serverelor si protocoalelor utilizate de clientul de posta electronica Outlook Express Exista si alti clienti de posta electronica uzuali. In figura de mai jos este prezentata interfata pentru Netscape Messenger. Interfata de configurare pentru clientul de posta electronica Netscape Messenger .

6. computerul va • . iar în căsuŃa To: din New Message va apare numele destinatarului. o aici se alege din lista desfăşurată numele destinatarului. Initierea conecxiunii Outlook Express cu serverul email Pentru conectarea Outlook Express la serverul unde sunt deschise adresele de poştă electronică. se procedează astfel: 1.3.Click pe Send/Recv: va apare caseta specială de conectare Outlook Express şi daŃi click pe Details pentru a se desfăşura integral caseta de dialog şi să puteŃi urmări desfăşurarea operaŃiunilor curente. Password ..numele dat conexiunii . sau se face click pe To: şi va apare caseta de dialog Select Recipients.. 2.3. dispare automat caseta de dialog şi se face deconectarea computerului. o dacă e corect click pe OK şi această casetă de dialog dispare. Setări pentru compunerea unui mesaj: To: .Automat trebuie să apară şi caseta de dialog Dial-up Conection: în această casetă trebuie să fie trecute la: Connect to .3. Compunerea mesajelor Un nou mesaj se poate expedia în două moduri: • Direct cu adresa destinatarului. • Direct din programul Outlook Express: click pe New Mail sau din File > New > News Mesasage şi va apare o căsuŃă specială pentru redactarea mesajului.se poate scrie manual (direct) adresa de poştă electronică a destinatarului.4. Când se termină transmisia şi recepŃia mesajelor.Specificarea datelor de conecatre a clientului in Outlook Express 6.codul tău secret care apare sub forma unor asteriscuri.numele de cod pe care este deschis contul . se face click pe el şi din nou click pe To:-> din bara de mijloc. User name .

Când mesajul este gata pentru trimitere: click pe Send. o parolă este um mecanism de securitate folosit pentru a permite accesul numai utilizatorilor autorizaŃi. puteŃi crea acest grup în Address Book. • • La Subject: se scrie ceva semnificativ pentru mesaj. E. alegeŃi Set Priority (alegerea priorităŃii) şi apoi High (înaltă) din meniul Tools din fereastra New Message. D. atribuiŃi grupului un nume (Prieteni) şi executaŃi click pe OK. Recomanadri pentru utilizarea Outlook Express A. Mesajul poate fi expediat: o simplu sau cu prioritate . Semnături Pentru a crea o carte de vizită electronică. invitaŃii la petrecere. ExecutaŃi click pe butonul New Group (grup nou) din bara de instrumente a directorului Address Book. Modele diferite de mesaje Marea majoritate a programelor de poştă electronică (inclusiv Outlook Express) au posibilitatea de a trimite diferite “şabloane” de mesaje. Apoi executaŃi click pe Select Members (selectarea membrilor) pentru a adăuga la listă o adresă deja existentă şi apoi executaŃi click pe OK. 6. B. felicitare de ziua natală. iar la pagina Signatures selectaŃi New şi apoi introduceŃi textul pe care doriŃi să-l afişaŃi ca semnatură (nu se recomandă a se da adresa exactă.click pe butonul Attach etc. felicitări de sărbători. selectaŃi din meniul Tools optiunea Options…. se fac combinaŃii între majuscule.). ca la anumite intervale de timp. să schimbaŃi parola. NOTA: Există posibilitatea trimiterii aceluiaşi mesaj la un număr de “n” destinatari. mesajul astfel redactat şi finisat ajunge în folderul Outbox gata pentru o expediere la prima conectare la Internet. Folosirea grupurilor Dacă trimiteŃi frecvent mesaje unui grup de persoane. Referitor la “PAROLA” Prin definiŃie . • • . Titlul mesajului cu prioritate mare . litere mici şi cifre şi este recomandat. SelectaŃi un şablon pentru a fi afişat în New Message şi veŃi vedea ornamentele propuse. Pentru inserarea semnăturii într-un mesaj se selectează din meniul Insert opŃiunea Signatures . deasemenea există posibilitatea de trimitere a unor copii unor destinatari a căror adresă este trecută la Cc: (prin acelaşi sistem).3. Dacă vreŃi să desemnaŃi un mesaj ca fiind urgent .click pe Priority o se poate ataşa ceva .5. Se trece la redactarea textului care va fi formatat în mod automat la 76 caractere pe un rând.completa automat la expediere adresa corectă a poştei electronice pentru destinatarul al cărui nume este afişat în caseta To:. ca să poată fi citit comod direct în fereastra programului. C. In general. etc. etc). PuteŃi executa click pe săgeata din dreapta butonului Compose Message pentru a derula o listă cu şabloane pe care le puteŃi folosi pentru mesaje speciale (de ex. IntroduceŃi numele grupului în caseta To : a ferestrei New Message şi apăsaŃi tasta Tab pentru a introduce adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din grupul respectiv. apare în Inbox precedat de semnul exclamării . prin acelaşi sistem: în To: vor apare numele respective separate prin punct şi virgulă. Parola poate îndeplini această funcŃie doar dacă este secretă. numărul de telefon. Mesaje urgente Tuturor mesajelor li se atribuie în mod prestabilit prioritate normală .

deasemenea. VerificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Richt Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message şi.F. ExecutaŃi click pe Browse pentru a găsi fişierul cu imaginea dorită. executaŃi click pe butonul Insert Hiperlink din bara de instrumente Formatting. Ataşarea unei pagini Web Dacă vreŃi să transmiteŃi o hiperlegătură la o pagină Web împreună cu un mesaj . executaŃi dublu click pe numele fişierului şi apoi click pe OK în caseta de dialog pentru a insera fişierul. G. introduceŃi calea spre situl respectiv şi executaŃi click pe OK . alegeŃi Options din meniul Tools al programului Outlook Express şi în pagina Send. executaŃi click în punctul unde vreŃi să apară imaginea şi apoi alegeŃi Picture din meniul Insert. Dacă aceste opŃiuni nu sunt selectate . selectaŃi tipul resursei. . Ataşarea unei imagini PuteŃi ataşa cu uşurinŃă o imagine la mesajul dvs. pur şi simplu introduceŃi în conŃinutul mesajului URL-UL sitului Web respectiv. executaŃi click pe opŃiunea Send Picture Whit Messages (transmiterea de imagini împreună cu mesajul) şi apoi OK. mai întâi verificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Rich Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message. Pentru a crea o legătură activă la un sit. Transmisia mesajului se va face în mod normal . executaŃi click pe HTML. opŃiunea Send Picture With Message. In zona mesajului din fereastra New Message. în secŃiunea Mail Sending Format (formatul de transmisie al mesajului). Sau selectaŃi textul care va servi ca legătura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful