1.

Introducere

Analiza notiunilor legate de Internet-Intranet presupune inante de toate clarificarea unor aspecte legate de suportul de comunicatie necesar. Intelegand prin comunicatie, la modul cel mai general, un schimb de informatii utile, rezulta ca vehicularea acestora trebuie sa se faca pe baza anumitor reguli de comunicare. Sistemele interconectate in scopul comunicarii formeaza o retea de comunicatie. Sistemele interconectate dar amplasate grupat formeaza o retea (network) interna (sau locala, asa cum se va vedea mai tarziu), Intranet (intra-network). Un ansamblu de retele Intranet care comunica intre ele formeaza reteaua Internet (inter-network). La acest nivel putem defini Internetul ca fiind o retea alcatuita din subretele. Avand in vedere extinderea actuala la nivel mondial a Internetului si functionalitatile tehnologice sau de servicii pe care le ofera acesta, ne dam seama ca definitia de mai sus nu mai este acoperitoare. Din punct de vedere istoric inceputurile retelelor de tip Internet/Intranet se confunda cu primele comunicatii realiztae intre echipamenet de calcul. Cateva repere istorice premergatoare trebuie sa in in considerare primul satelit lansat de Uniunea Sovietica in 1957 sau crearea in Statele Unite a Agentiei de Cercetare pentru Proiecte Avansate (ARPAAdvanced Research Projects Agency) de catre presedintele Eisenhower, in 1958, in cadrul Pentagonului. In 1961 in cadrul MIT (Masuchutes Institute of Technology) se defineste pentru prima data comunicatia bazata pe comutatia de pachete (packet-switching) ca alternativa la comutatia de circuite (bazata pe relee) utilizata in centralele telefonice clasice de catre Leonard Kleinrock.. La nivelul retelei de cercetare ARPA, in 1963 (J.R.C. Licklider) se defineste o viziune detaliata a ceea ce inseamna o retea de comunicare mondiala. Prima interconectare a unor calculatoare aflate la distanta a avut loc in 1969 intre mai multe universitati si institute de cercetare (printre care Standford Research Institute, University of Utah, UCLA, UC Santa Barbara). Cu toate neajunsuriole acelui moment reteaua astfel creata, numita ARPANET, este unanim considerata ca stramosul Internetului de astazi. Doi ani mai tarziu, in 1974, Ray Tomlison si Newman pun bazele mesageriei electronice (email) si introduc semnul consacrat, @ , cu semnificatia "la", "pe" - engl. at.

Prima versiune comerciala a unei retele de date s-a numit Telnet si s-a constituit pe structura existenta ARPANET. Un moment foarte important in evolutia reteleor de calculatoare a fost anul 1976 cand corporatia Xerox (Palo Alto research Center) fundamenteaza regulile de comunicare la nivelul unei retele locale de calculatoare, reguli reunite sub denumirea Ethernet. Dupa numai 1 an existau deja peste 100 de calculatoare in cadrul acestei prime retele incipiente de tip Internet. Internetul modern are la baza un standard de comunicare (protocol) propus de o echipa ARPA (Robert Kahn, Vinton Cerf) si cunoscut sub denumirea de TCP/IP (Transport Control Protocol/Internet Protocol). In 1984 existau peste 1000 de computere interconectate in aceasta maniera. Cresterea rapida a numarului de siteme interconectate s-a datorat intersului crescut al mediului de cercetare din universitati de a avea acces la sisteme cu mare putere de calcul (super-computere) cum a fost cele introduse in aceasta retea de National Science Foundation (NSFNET) in 1986. Serviciile de baza disponibile in retelele de date constau in mesagerie electronica (email), serviciul de stiri (news), transfer de fisiere (ftp - file tranfer protocol) si comenzi la distanta (telnet). Conceputul de World Wide Web (www, "panza de paianjen peste intreaga lume"; de multe ori in jargonul tehnic sa floseste doar denumirea web) a aparut in 1991 in Europa (reteaua de laboratoare de fizica CERN) ca un sistem specializat de acces la informatii de interes pentru o anumita comunitate. Primul program de navigare (web browser) a aprut in 1993 sub numele MOSAIC fiind introdus de Universitatea din Illinois (Marc Andreesen), moment la care Internet-ul cuprindea peste 2 milioane de gazde (hosts, host-uri fiind o denumire incetatenita deja in jatgonul tehnic) - sisteme interconectate si erau accesibile circa 600 de locatii web. In conditiile create s-au multiplicat si diversificat serviciile electronice oferite utilizatorilor interconectati ceea ce a determinat ca in paralel sa apara si o explozie a aplicatiilor software care sa faciliteze, intr-o maniera cat mai simpla, accesul public. In domeniul programelor de navigare si acces la servicii anul 1996 marcheza declansarea unei competitii acerbe, marcata inclusiv de conflicte comerciale (ca de exemplu intre Netscape si Microsft in legatura cu practicile neconcurentiale practicate de cei din urma). In perioada respectiva Internetul depasise 12 milioane de gazde si 500.000 de locatii web (numite si site-uri) La inceputul mileniului trei se estimeaza ca Internetul are aproape 1 miliard de utilizatori existand peste 200 de milioane de gazde (host-uri). [art www.usnews.com]

2. Conectarea la nivel fizic

Conectarea mai multor sisteme intr-o retea care sa permita intercomunicarea implica existenta unui mediu de comunicatie adecvat si a unei interfete de conectare specifice mediului respectiv. 2.1. Canale de comunicatie Infrastructura de propgare a informatiei formeaza un canal de comunicatie. Un canal de comunicatie poate sa contina mai multe cai de comunicatie (de exemplu doua cai pentru comunicare bi-directionala). Infrastructurile de comuncatie principale utilizate in prezent sunt extrem de variate si folosesc o gama variata de solutii. Exemple de medii de comunicatie sunt urmatoarele: - conexiuni cablate - conexiuni radio, fara fir (wireless) - conexiuni pe fibra optica - conexiuni pe baza de radiatii infrarosii Conectarea cablata presupune existenta unui suport conductor (metalic) prin intermediul caruia valorile binare (biti) de informatie sunt vehiculati sub forma de semnale electrice, curent sau tensiune. Transmisiunile care folosesc unde radio permit accesul la mediul de comunicatie prin unde electromagnetice din diverse zone ale spectrului de frecvente, inclusiv din domeniul microundelor (433MHz; 2,4GHz - WiFi 802.11b/g, Bluetooth; 3,5GHz; 5GHz). Undele electromagnetice permit accesul in zone unde nu exista acoperire cablata folosind transmisiunile prin satelit dar si legaturi la distante reduse pentru a depasi inconvenientele firelor de legatura. Transmiterea bitilor de informatie se face prin modificarea particulara a parametrilor semnalului radio (amplitudine, frecventa, faza) prin procesul numit modulatie. Transmisiunile pe fibra optica se bazeaza pe proprietatea unui fascicul de lumina laser de a se propaga cu pierderi reduse printr-un mediu care permite reflectarea continua a acestei radiatii - o structura tubulara pe baza de siliciu, asemantoare sticlei - in scopul de a o "intoarce" mereu in mediul de propagare, indiferent de unghiul de incidenta. Practic

facscicolul sufera reflexii multiple la suprafata de separatie dintre materialul fibrei si mantaua inconjuratoare. Modificand intensitatea fasciculului se pot transmite la distanta biti de informatie. Datorita pierderilor reduse, utilizarea fibrei optice permite transmisiuni pe distante mari, de ordinul kilometrilor sau zecilor de kilometri, fara a fi necesara refacerea semnalului, pierderile fiind foarte reduse. Comunicatiile prin radiatii infrarosii au la baza principiul propagarii unei radiatii generate cu ajutorul unei diode luminiscente de infrarosu si receptionarea acesteia folosind un fotodetector care converteste radiatia din nou in semnal electric. Metoda este aceiasi ca si la telecomanda receptoarelor TV. Undele infrarosii au propritatea ca sufera reflexii pe mediile solide si deci nu este nevoie de o vizibilitatea directa absoluta intre emitator si receptor. Aceste tip de legatura este folsoit in comunicatiile de date pentru transmisiunile pe distante scurte (telefon mobil - computer, tastatura/mouse - computer, computere intre ele etc.) 2.2. Interfete de comunicatie Interfatele de comunicatie asigura tranferul informatiei binare catre mediul de comunicatie, de obicei intr-o maniera seriala (un bit dupa altul). Ele poarta numele generic de adaptoare de retea (module de retea, placi de retea sau NIC - engl. Network Interface Card) si difera in functie de tipul adapatrii pe care il asigura. In cazul utilzarii mediilor de comunicatie cablate, cele mai utilizate, adaptoarele asigura transferul informatiei preluate de pe magistralele de comunicatie ale sistemului care urmeaza a fi conectat, serializarea acesteia (cu exceptia transmisiunilor paralele folosite in special pentru conectarea imprimantelor la sistemele de calcul) si transformatrea bitilor de informatie respectivi in semnale electrice corespunzatoare. Adaptoarele de retea uzuale pot fi clasificte in functie de modul de conectare cu echipamentul de calcul, fiind in principiu disponibile pentru cele doua tipuri de magistrale existente intr-un sistem de tip PC, ISA si PCI. Catre mediul de comunicatie, adaptorul trebuie sa asigure conectarea corespunzatoare tipului de conductor folosit. 2.3. Medii de comunicatie Transmisia informatiei in mediile de teleprelucrare consta in transferul informatiilor, reprezentate codificat prin semnale binare, intre punctele terminale si calculatoare prin intermediul retelelor de telecomunicatie existente sau prin linii speciale de transmitere a acestora. Scopul acestei transmisiuni, prin care se asigura utilizarea de la distanta a resurselor calculatoarelor, este acela de a reproduce la calculatorul receptor semnale cu acelasi continut cu cele care au fost trimise. Dupa cum am spus informatiile sunt transmise de la un calculator la altul prin intermediul unei linii de transmisie, numita de obicei canal de telecomunicatie si care reprezinta totalitatea mijloacelor destinate transmiterii unui mesaj, fiind practic o cale de transmisiune electrica a datelor intre doua sau mai multe calculatoare, impreuna cu toate circuitele secundare de asigurare a nivelului energetic al semnalului. Astfel un canal este format din: linii telefonice, adaptoare, filtre, etc. Aceste medii de transmisie pot fi impartite in doua grupe: - medii ghidate: conductoare ohmice (cablul torsadat, cablul coaxial), fibrele optice; - medii neghidate: undele radio, laserul, radiatia infrarosie. 2.3.1. Medii ghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile ghidate de transmisie amintim: - cablu coaxial - cablu UTP (Unshielded Twisted Pair) - cablu STP (Shielded Twisted Pair) - cablu ScUTP (Screened UTP) sau FTP (Foiled Twisted Pair) - fibra optica multimod - fibra optica monomod

Acest tip de cablu are o impedanta de 100 de ohmi si o grosime de 0. Mai exista si varianta 10BASE5 Ethernet ce ofera o impedanta de 75 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 500 de metri. ce ofera o impedanta de 50 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 185 de metri. nu suporta usoare curbari/indoiri puternice sau striviri. fara repetoare. Conductoarele sunt utilizate in perechi. Fiecare din aceste opt conductoare este acoperit de un material izolator. De exemplu. o pereche de conductoare ofera suport doar pentru transmisii iar cealalta pentru receptie. varianta 10BASE2 Ethernet utilizeaza RG-58. Desi cablurile coaxiale arata la fel ele pot avea impedante (rezistenta conductorului in semnal) diferite estimate printr-o scala de grade radio (RG – radio grade). proces denumit torsadare. Fiecare fir este numit si conductor. costul si dimensiunea cablului (grosime de 1 cm) si nu in ultimul rand necesitatea de a asigura in orice conditii adaptarea de impedanta. Structura unui cablu coaxial Cablul UTP (cablu torsadat neecranat) este disponibil in diferite forme. Unele din dezavantajele acestui cablu care au dus la inlocuirea aproape totala a acestuia sunt: fragilitatea structurii. ce poate fi solid sau intretesut. dimensiuni si grade. El este apoi invelit intr-un alt strat izolator de protectie mecanica. usor de instalat el suportand . cele doua conductoare avand axa comuna.43 de centimetri. Cea mai uzuala versiune a acestui tip de cablu este formata dintr-un singur fir de cupru. dar treptat a fost aproape complet inlocuit. separate in grupuri de cata doua. De exemplu. Cablurile LAN standard utilizeaza patru perechi de fire. Fiecare pereche de conductoare este rasucita una in jurul alteia. pentru cablarea abonatilor. Acest tip de cablu reduce efectul de degradare a semnalului cauzat de EMI (Interferente Electromagnetice) sau RFI (Interferente al frecventelor Radio) deoarece buclele alaturate care iau nastere prin torsadare isi anuleaza reciproc semnalele induse de campurile electromagnetice din mediu. El a fost folosit initial ca mediu de transmisie specificat pentru Ethernet. izolat cu un material dielectric si protejat la exterior de un alt conductor cilindric. In prezent cablul coaxial este limitat de obicei la difuzarea semnalelor CATV (televiziune prin cablu) in banda larga.Cablu Coaxial. Avantajul cablului coaxial este ca ofera suport pentru comunicatii in banda de inalta frecventa pe distante relativ mari. Unele din avantajele acestui cablu ar fi faptul ca este ieftin. In standardul Etrhernet 10/100 BASE T aceasta se traduce printr-o viteza de transmitere a informatiei cu 10/100Mbps pe o distanta de 100 de metri. Cablurile torsadate cu patru perechi au opt fire. In standardul Ethernet 10/100Mbps numai 4 din cele 8 conductoare sunt folosite iar in standardul Ethernet 1000Mbps Gigabit toate cele 8 conductoare sunt folosite. are doua conductoare concentrice. Dimensiunea se refera la numarul de perechi grupate impreuna.

ecranarea impedica si eliberarea radiatiei normale descrise in figura. Acest tip de cablu trebuie sa fie impamantat la ambele capete pentru a functiona corect. 1cm). Radiatia electromagnetica a semnalului este emanata pe directia normala de semnalele transmise printr-un fir de cupru si reprezinta un punct de referinta pentru intelegerea implicatiilor utilizarii cablurilor torsadate ecranate. Practic acest tip de cablu este UTP invelit intr-o folie de metal ce realizeaza ecranajul. Acest strat de ecranare se afla imediat sub invelisul extern. mai greu de instalat si mai gros ca UTP-ul (aprox. Protectia la interferete electromagnetice este mai buna ca la UTP. Inducerea radiatiilor externe participa la atenuarea si/sau distorsionarea semnalului. . Radiatia electromagnetica normala Ecranarea cablului printr-o bariera metalica protejeaza semnalul impotriva radiatiilor care ar putea fi induse din mediul exterior. Cablu STP (cablu tosadat ecranat) prezinta un strat suplimentar de folie conductoare in jurul firelor torsadate. aceasta radiatie este reflectata in conductorul de cupru al cablului si poate produce auto-ghidarea semnalului. Scopul acestei proiectari a fost de a permite cablurilor torsadate sa functioneze in medii predispuse la EMI (Interferente Electromagnetice) si/sau RFI (Interferente al Frecventelor Radio). Ca si cablu STP acesta trebuie impamantat la ambele capete pentru a putea functiona corect din punct de vedere al imunitatii la perturbatii. in caz contrar este predispus la probleme mari de zgomot. Acesta situatie e ilustrata in figura urmatoare. Acest tip de cablu are si cateva dezavantaje cum ar fi faptul ca e suscebtibil la interferente electrice in comparatie cu alte tipuri de cabluri si faptul ca distanta de transmisie a informatiei este mai mica decat la alte tipuri de cabluri cum ar fi coaxialul de 75 de ohmi si fibra optica. Din nefericire. Impedanta tipica pentru acest tip de cablu este de 100 sau 120 de ohmi. In prezent este cel mai utilizat mediu de transmisie in retelele LAN. Cablu ScUTP este un model hibrid de cablu intre STP si UTP. Radiatia electromagnetica ecranata Acest tip de cablu are o impedanta de 150 de ohmi si este mai scump.curbari si indoiri. In schimb.

astfel ca si largimea de banda este limitata. FCC. Diametrul fibrelor optice variaza de la 5 microni pana la dimensiuni ce sunt vizibile cu ochiul liber. De asemenea. asigura standardele pentru cablare si chiar pentru componentele cablurilor. Transmisiunea optica multimod este comandata de catre un LED. nu printr-un standard fizic. O colaborare intre ANSI. Vedere a unui cablu cu fibre optice Axa centrala a cablului este ocupata de catre un mediu optic foarte pur care are capacitatea de a transporta in siguranta fascicule de lumina pe distante mari. 100/155/256 Mbps cu distante de pana la 100m). Indiferent de producator. Caracteristica esentiala a LED-urilor este . reunite in cabluri optice. aceasta categorie fiind de mijloc si s-a dovedit a fi neeconomica de aceea este foarte rar folosita.Pe piata astazi se gasesc Cat 3 (16 Mhz latime de banda. ghidarea acestui fascicol se face prin intermediul fibrelor optice. Categoriile sunt definite prin functiile lor. Desi unele standarde furnizeaza indicatii pentru cabluri si/sau componentele acestora. Cand este prea solicitata. Initial au existat cinci serii de test pentru a stabili categoriile de performanta pentru cablurile torsadate. iar cablul care corespundea era identificat ca fiind de Categoria x sau Cat x unde x era numarul seriei de teste care a fost finalizata cu succes. cablurile torsadate sunt definite prin categorii de performanta (la nivelul parametriklor de comunicatie). De asemenea. Lipsa semnalelor electrice si a conductoarelor de cupru flexibile inseamna ca transmisiunile bazate pe fibre optice sunt relativ sigure. Acestea erau numerotate de la 1 la 5. Cat 1 si Cat 2 au fost perimate in 1995 datorita slabelor performante. Mediul optic este aproape intodeauna sticla (siliciu). 10Mbps viteza pana la 100m) si Cat 5 (100 Mhz latime de banda. Acesta nu este o sursa de lumina foarte concentrata. avem motive sa ne asteptatam la aceleasi performante. LED-urile au o frecventa destul de joasa. Atunci cand tranferul de informatie are loc utilizand ca semnal purtator de informatie o radiatie din spectru vizibil (laser). Spre deosebire de cablurile de cupru. prin urmare necesita un sistem optic de focalizare si o cale de transmisie optica destul de larga. dimensiuni si lungimi de unda. Fibrele optice vin intr-o aparenta infinitate de forme. fibrele pot face parte din diferite clase de frecventa. ceea ce va provoca oprirea semnalului optic. Fibra optica tipica utilizata pentru o retea LAN este varietatea de sticla cu diametrul de 62. Utilizarea lor in retelele LAN se limiteaza de obicei la conexiuni intre servere sau la realizarea de legaturi magistrale. este aproape imposibil sa introducem zgomote in fibrele optice. Fibrele optice sunt utilizate in perechi: una pentru transmisie si alta pentru receptie.5 microni care ofera suport pentru comunicatii multimod comandate de un LED (Light Emitting Diode – dioda emitatoare de lumina). dar poate fi si un material plastic cu calitati optice superiore. Figura de mai jos prezinta un cablu cu fibre optice. EIA si multe alte organizatii. cum ar fi terminatoarele. Toate tipurile de fibre sunt disponibile de obicei in grupuri de doua sau mai multe perechi. Cat 4 putea oferi o latime de banda de 20Mhz. datorita gradului de standardizare la care s-a ajunsin industria telecomunicatiilor. Exista doua tipuri specifice de transmisiuni prin fibre optice: multimod si monomod.Utilizarea cablurilor torsadate reprezinta un avantaj important legat de existenta unor categorii de performanta standardizate. nu toate potrivite pentru utilizarea intr-o retea LAN. Fibrele optice pot transporta frecventele superioare ale spectrului electromagnetic – adica lumina. sticla se sparge sau se fisureaza.

fluxul de date transmis ramane aliniat cu axa centrala a sticlei de-a lungul . Zigzagul neincetat al razelor inseamna ca modurile multiple vor intersecta inevitabil axa centrala si vor intra in coliziune cu alte raze optice. Prin urmare. ci este reflectata de perete sub un unghi complementar. Cand se intampla acest lucru. Dar. Aceasta reflexie plaseaza raza (razele) dispersata(e) pe o directie de coliziune cu portiunea de raza ramasa in calea de transmisie axiala. Caracteristicile sale de dispersie sunt suficient de moderate pentru ca razele.dispersia. Cu alte cuvinte. Tot constanta este si viteza luminii: 300. Si aceste raze disperseaza. lumina e supusa dispersiei. dar aproape insesizabil pe distantele uzuale din domeniul retelelor de calculatoare. Fenomenul este ilustrat in figura de mai jos. ele calatoresc pe o distanta mai mare si un timp mai indelungat raza axiala. Intr-un sistem de fibre optice monomod. este utilizat un laser pentru a comanda semnalul prin fibra de sticla. Prin urmare. Fibra monomod utilizeaza o dioda laser cu injectie (ILD – Injection Laser Diode). sau nici una. O implicatie mai semnificativa a dispersiei multimodale este ca fotonii interactioneaza astfel cu alti fotoni. impactul are loc sub un unghi foarte mic. dupa ce este transmisa. De aceea. lumina nu trece in stratul de protectie. Laserele sunt binecunoscute pentru razele lor extrem de focalizate. transmisiunile multimod sunt predispuse atenuarii. Dispersia luminii unui led intr-o fibra multimod Dupa a anumita distanta. Multiplele limitari de performanta ale fibrelor optice multimod sunt echilibrate de calitatile lor si pretul mai scazut. putine date. Aceasta rata de dispersie impune limite maxime ale lungimii efective a fibrei optice comandate de LED. Ledurile nu pot sa concentreze strans razele de lumina.000Km/s. in timp ce lungimea mediului fizic ramane constanta. sa nu inceapa sa atinga peretii fibrei. astfel incat. In consecinta. transmisiunea axiala ajunge inaintea reflexiilor multiple ale aceluiasi semnal. Reflexia radiatiei optice intr-o fibra optica Aceste raze poarta in continuare acelasi semnal ca si raza ramasa aliniata cu axa centrala a sticlei. reusesc sa ajunga la destinatie. dispersia face ca o parte din raza emisa de LED sa loveasca peretele interior al mediului de sticla. chiar la limitile exterioare ale domeniului lor. pentru ca sunt supuse la o serie de refelexii in pereti.

adica aproximativ 600 milisecunde de la un punct al suprafetei terstre in altul. Acestea contin specificatiile pentru interconectarea dispozitivelor de retea cu mediul de transmisie. In ceea ce priveste transmisiunile laser. aflate la distante modeste. In transmisunile de date neghidate un loc important ocupa transmisiunile folosind radiatia infrarosie. Printre aceste proprietati se pot evidentia urmatoarele: . Laserele pot fi utilizate si pentru a interconecta retele bazate pe cablu. Pentru cablu coaxial se utilizeaza BNC (Bayonet Nut Connector) iar pentru cabluri torsadate se foloseste conector tip RJ-45 (UTP. 2. opereaza intre partea vizibila a spectrului electromagnetic si microunde. acestea pot fi imaginate cel mai bine ca un sistem de fibre optice dar fara cablarea prin fibre optice. Mai multe statii se pot interconecta cu o unitate de acces care transmite si receptioneaza semnale laser in numele unui grup de statii. Pentru conectarea mediilor de transmisie la placile de retea se utilizeaza diferite tipuri de conectori (mufe). Exista standarde de cablare corespunzatoare: TIA / EIA 568 A/ B. Ele ajung la destinatie in acelasi timp. STP).permit acces in zone greu accesibile . Aceasta pentru ca infrarosul este .sunt utilizate pentru transmisii terestre cât si pentru transmisii prin satelit . el nu este limitat la transportul doar in raza vizuala.3. Transmisia prin unde radio De la Pamânt pâna la un satelit geostationar sunt 36.pot transporta date si pot trece prin obstacole solide . Fibrele optice monomod au in general un diametru intre 5 si 10 microni si un strat protector de 125 de microni. Desi infrarosul este o forma de lumina.2.intregului drum prin mediu. este logic ca dispozitivele laser sa fie plasate aproape de plafon. in infrarosu.unde radio .costul implemenatrii infrastructurii de comunicare radio este ridicat .undele radio pot calatori atât prin aer cât si prin vid . Medii neghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile neghidate de transmisie putem evidentia: . cat mai departe posibil de oameni.datorita distantelor mari parcurse de semnale in procesul de propagare apar fenomene importante de intarziere. Aceasta tehnologie de transmisie fara fir.000 km si ca urmare apar întârzieri de ordinul a 300 milisecunde intr-un singur sens.infrarosu Undele radio au o serie de proprietati care le confera avantaje importante de exploatare in transmisiunile de date.laser . Cand laserele sunt utilizate in acest mod.

Modemul realizeaza. dar acestea sunt foarte scumpe si sunt utilizate numai pentru a construi retele private in interiorul unei firme. este determinata de faptul ca diferite componente spectrale (Fourier) se propaga cu diferite viteze.distorsiunea de intarziere. Echipamentul care realizeaza aceste transformari se numeste modem echipamentul care accepta un sir serial de biti la intrare si produce un purtator modulat la iesire (sau vice-versa). provenita din alte surse decat emitatorul. Tehnologia in infrarosu direct este utilizata de majoritatea dispozitivelor electronice casnice controlate prin telecomanda. in timp ce sursa multidirectionala difuzeaza lumina in toate directiile. . pricinuita de obicei de perturbatiile care apar pe parcursul transmisiunii. reprezinta energia nedorita. Modul de interconectare a modemurilor.atenuarea. in principal. modul de conectare la sistem.zgomotul. Acesti factori care afecteaza transmisiile sunt: . etc. poate fi reflectat de acestea. Acest semnal este caracterizat prin trei parametri: . Chiar daca nu poate penetra solide opace. reprezinta pierderea in energie in timpul propagarii semnalului . procesul de modulare . Acelasi concept se aplica si unei retele LAN in infrarosu direct. acestea trebuie sa fie in prealabil convertite din semnale binare in semnale analogice. Acesta este inserat intre calculator (digital) si sistemul telefonic (analogic) Pentru liniile inchiriate este posibila utilizarea semnalului digital da la un capat la altul. Un caz particular de transmisiuni ghidate il reprezinta comunicatiile de date prin retelele telefonice. apoi la capatul unde are loc receptia din semnale analogice in semnale digitale la receptor. iar cel difuz poate fi asemanat cu o sursa de lumina care emite in toate directiile.demodulare a semnalului purtator. In toate cazurile transmisia informatiei prin aceste canale de telecomunicatie nu se poate face fara o oarecare degradare a informatiei.prezinta proprietati specifice radiatiilor luminoase dar si microundelor. . Infrarosu direct este analog razei unui proiector. . Proiectorul focalizeaza lumina pe o singura directie. Au luat nastere doua tehnologii in infrarosu: difuz si direct.frecventa. .faza. Atunci cand un calculator doreste sa transmita informatii pe o linie telefonica.amplitudine. caracteristicile de apel. Modemurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: viteza.

la receptie.4800 bauds.modulatie de amplitudine (AM).transmisia in banda de baza.canalele banda larga.In functie de acesti parametri vom avea trei tipuri de modulatie: . viteza de transmisie 19200 . caz in care se folosesc semnale analogice intr-un domeniu de frecvente.canale subvocale. Modulatia este procedeul de transmisiune a unui semnal purtator. sau prin frecventele limita extreme ale semnalelor ce se pot transmite prin canal. la care unul din parametrii caracteristici este modificat in concordanta cu valoarea semnalului modulator ce reprezinta mesajul de transmis. insa mai mica de 48kHz. . amplitudinea si frecventa raman constante. . cuprinsa intre banda de frecventa a canalului de transmisiune utilizat. evaluata in bauds. .3400 Hz. Prin frecventa de lucru se intelege frecventa semnalului purtator nemodulat. caz in care se folosesc semnale digitale pe o singura frecventa Semnal digital bidirectional . a semnalului modulator (a mesajului) din semnalul modulat receptionat.500000 bauds.ul este unitatea de masura pentru viteza de modulatie si . cu o largime de banda inferioara celei vocale (< 3000 Hz). din punctul de vedere al benzii de frecventa canalele de transmisiune se clasifica in: . si o largime de banda de 3100 Hz.200 bauds. se exprima prin largimea benzii de frecventa transmisa. Baud . cu o largime de banda superioara celei vocale. viteza de transmisie 45 . amplitudinea oscilatiilor ramane constanta si se modifica frecventa. caz in care frecventa oscilatiilor este constanta.canale vocale. Transmiterea semnalului codat prin canalul de comunicatie se poate efectua utilizand cele doua tehnici: . si se modifica amplitudinea. In sistemele de teleprelucrare. Semnal analogic unidirectional Canalele de transmisiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: . Demodulatia este procedeul de extragere.transmisia in banda larga. dar are loc un u salt in faza.modulatie da faza (PM). .viteaza de transmisie a datelor binare printr-un canal de comunicatie se exprima prin viteza de modulatie (numarul de momente emise pe secunda) corespunzatoare semnalului transmis. iar viteza de transmisie 600 .modulatie de frecventa (FM). cu banda de frecventa 300 . .banda de frecventa.

pentru indicarea inceputului si sfarsitului fiecarui caracter (caracterul este format dintr-un bloc de k biti. inainte ca datele sa poata fi transmise.duplex. Acest mod de transmisie elimina utilizarea pentru fiecare caracter a semnalelor de separare. permitand astfel o utilizare mai eficienta a capacitatii liniilor de telecomunicatie Inainte de a trece mai departe mai trebuie adaugat faptul ca in prezent se cunosc doua tehnici de comutare: . cand vom avea o comunicare semiduplex. Setul de reguli care definesc modul in care un calculator plaseaza si preia date pe/de pe legatura de retea poarta numele de metoda de acces. in care caz se spune ca avem o comunicare simplex.ul corespunde unui bit / s.modul de transmisie asincron ("start-stop") este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este independent de durata semnalului elementar. la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri. Metodele de acces previn accesul simultan pe cablu. Modul (sensul) de transmisie. deci 1 baud = 1 bit / s. conform codului utilizat). . si un bit de sfarsit . Din acest punct de vedere. O proprietate importanta a comutarii de circuite este necesitatea de a stabili o cale de la un capat la celalalt.reprezinta rapiditatea de modulatie corespunzatoare unui moment emis pe secunda de sursa de informatie (numarul de variatii pe secunda).numit "START". la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri simultan. este specifica sistemului telefonic.comutare de circuite. exista trei tipuri de canale de transmisie: . . semiduplex si duplex).comutare de pachete. Astfel. fiecare caracter este insotit de un bit de inceput . In acest caz avem o legatura permanenta intre utilizator si celelalte sisteme din retea. in acest caz nu se stabileste de la inceput o cale intre apelant si apelat. prezinta interes si urmatoarele moduri de transmisie: . la care informatiile se transmit numai intr-un singur sens. In afara modurilor de transmisie prezentate (simplex. Exista mai multe metode de .numit "STOP".la punct).precizia de transmisie (coeficient mediu de erori sau frecventa erorilor) reprezinta numarul mediu de elemente (bits) sau caractere la care s-a produs o eroare datorata perturbatiilor din canal. . Aceasta tehnica se mai numeste memoreaza si transmite. si altele sunt in asteptare. in acest mod de transmisie. echipamentele emitatoare si receptoare nu sunt in faza (nu sunt sincronizate in timp). In cazul transmisiei de date binare baud . . dar nu simultan.circuitele telefonice inchiriate (pentru transmisiuni de tip punct .circuitele telefonice din retelele cu comutatie (manuala sau automata).simplex. In acest caz legatura se stabileste prin intermediul centralelor de comutatie in urma apelarii de catre statia abonata a numarului statiei chemate. este fie de la emitator la receptor. Am vazut ca la un moment dat unul sau mai multe statii transmit date. este necesara utilizarea unor semnale de separare.semiduplex. . avem o comunicare duplex integral.modul de transmisie sincron este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este intotdeauna un multiplu intreg al duratei semnalului elementar. La folosirea retelelor telefonice pentru transmisia datelor se face distinctie intre : . ci la momente diferite de timp prin alternarea sensurilor. fie de la receptor la emitator. . Deoarece.

. .Sense Multiple Access / Collision Detection). sunt acele coduri care includ si o informatie redundanta pentru a permite receptorului sa constate daca a aparut o eroare.Sense Multiple Access with Collision Avoidance). sunt codurile care pe langa fiecare bloc de date trimis includ si o informatie redundanta (un sir de biti sau caractere de control) care ajuta receptorul sa poata deduce caracterul care a fost trimis.metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si evitarea coliziunii CSMA / CA (Carrier . .metoda prin transferul jetonului (token passing). Cele doua tipuri de coduri utilizate in teletransmisia datelor sunt: .metoda cu prioritate la cerere.metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si a coliziunii CSMA/CD (Carrier .acces: . Aceasta este necesara in special datorita erorilor care pot sa apara pe parcursul transmisiei. . O alta problema care apare in transmisia informatiilor este cea a codificarii informatiei. si sa ceara o noua transmisie fara a identifica insa eroarea.coduri detectoare de erori. si daca s-a produs o eroare sa o depisteze si sa ceara o noua transmisie sau sa aplice un algoritm de corectie. .coduri corectoare de erori.

. . In continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale fiecarui tip de retea..retele bazate pe server.1.retele tip magistrala (bus).retele tip inel (ring) si retele de tip mesh .3.retele de arie intinsa WAN.retele peer-to-peer. Dupa scara la care opereaza reteaua (distanta).retele metropolitane MAN. . . .retele locale LAN. Dupa tipul sistemului de operare utilizat: .retele combinate.retele cu difuzare (broadcast). Mesajul (numit pachet) poate fi adresat unui singur calculator. Dupa topologie: . tuturor calculatoarelor din retea (acest mod de operare se numeste difuzare) sau la un subset de calculatoare (acest mod de . .retele punct-la-punct.retele tip stea (star).Internet-ul.Tipuri de retele 3. Retele cu difuzare (broadcast) sunt acele retele care au un singur canal de comunicatie care este partajat (este accesibil) pentru toate calculatoarele din retea. Criteriile cele mai des utilizate in clasificarea retelelor sunt: Dupa tehnologia de transmisie: . . Clasificarea retelelor In functie de criteriul de clasificare care se are in vedere exista mai multe tipuri de retele de calculatoare. .

topologie: LAN .Local Area Network .urile mai pot functiona si la viteze mai mari.operare se numeste trimitere multipla).Wide Area Network .deseori o tara sau un continent intreg.tehnologia de transmisie consta dintr-un singur cablu la care sunt conectate toate calculatoarele (de aici vine numele de difuzare). etc. Retele MAN . in timp ce retelele mai mari sunt de obicei punct . .reprezinta o extensie a retelelor LAN si utilizeaza in mod normal tehnologii similare cu acestea. Aceste retele functioneaza la viteze cuprinse intre 10 si 100 Mb/s. Doua retele LAN tipice.urile au in general dimensiuni mici iar timpul de transmisie este limitat si cunoscut dinainte. inel. la nivel de oras.sunt in general retele private localizate intr-o singura camera. magistrala si inel. fara sa contina elemente de comutare care dirijeaza pachetele pe una dintre cele cateva posibile linii de iesire. in general.sunt acele retele care acopera o arie geografica intinsa . etc. In figura urmatoare sunt reprezentate doua astfel de retele: cu topologie magistrala si inel.marime: LAN . cladire sau intr-un campus de cel mult cativa kilometri.MAN-urile sunt implementate cu ajutorul unei magistrale duale numite DQDB (Dual Queue) asa cum se vede in figura de mai jos. Pentru a ajunge de la calculatorul sursa la calculatorul destinatie. Acest mod transmitere este caracteristic retelelor LAN. de diferite lungimi. . O retea MAN contine numai un cablu sau doua.punct. de pana la sute de Mb/s. LAN . Retele punct la punct sunt acele retele care dispun de numeroase conexiuni intre perechi de calculatoare individuale. Un aspect important al acestui tip de retea este prezenta unui mediu de difuzare la care sunt atasate toate calculatoarele. un pachet s-ar putea sa fie nevoit sa treaca prin unul sau mai multe calculatoare intermediare. . Deseori sunt posibile trasee multiple. Aceste retele pot fi atat private cat si publice. Principiul DQDB Retele WAN .Metropolitan Area Network .la . Aceste retele sunt caracterizate prin: . In general retelele mai mici (locale) tind sa utilizeze difuzarea. Aceste retele functioneaza. In aceasta retea calculatoarele se numesc gazde (in literatura de specialitate se mai utilizeaza si urmatorii termeni: host sau sistem final).urile pot utiliza diferite topologii: magistrala. Retele LAN .

folosite pentru a conecta doua sau mai multe linii de transmisie. E3 ( T – în SUA. SOHO Institutii mici.5 Mbps 1. 2 Mbps 44.Frame Relay .544 Mbps Aprox. 32 Mbps 155. Reteaua contine numeroase cabluri sau linii de comunicatie. Fiecare calculator este in general conectat (face parte) la un LAN in care exista un ruter.ISDN (Integrated Services Digital Network) .linii de transmisie. astfel putem intalni diferiti termeni pentru desemnarea acestora ca: noduri de comutare a pachetelor.Gazdele sunt conectate intre ele printr-o subretea de comunicatie. canale sau trunchiuri. Unitatea de baza pentru masurarea timpului este secunda.743 Mbps Aprox.DSL (Digital Subscriber Line) . Bandwidth este o masura pentru cantitatea de informatie care poate "curge" dintr-un loc în altul într-o perioada de timp. Câteva din tehnologiile de comunicatie utilizate în retelele WAN includ urmatoarele: . care nu sunt legate intre ele.T1. care are rolul de a transporta bitii intre calculatoare. Subreteaua este formata din: . T3. numite circuite. E – în Europa) Terminologia utilizata în transmisia de date apaeleaza deseori la termenul de latime de banda (Bandwidth). prin intermediul caruia se face legatura intre doua retele diferite. .ATM (Asincronous Transfer Modem) .modem . calculatoare specializate. sisteme intermediare. atunci ele trebuie sa apeleze la un ruter intermediar. Nu exista o terminologie standard pentru denumirea acestor elemente de comutare. Sarcina subretelei este sa transmita mesajele de la gazda la gazda. doresc sa comunice.251 Mbps . E1. fiecare din ele legand doua ruter-e. Gruparea tehnologiilor dupa vitezele de transmisie Tip serviciu / tehnologie Modem ISDN Frame Relay T1 E1 T3 E3 STS – 3(OC-3) Utilizare tipica Individual Individual. 1 bps = unitatea fundamentala de masura a latimii de banda 1 Kbps = 10E3 bps 1 Mbps = 10E6 bps 1 Gbps = 10E9 bps Latimea de banda poate fi asemuita cu grosimea unei tevi sau cu numarul de benzi de circulatie de pe o autostrada. Termenul generic pentru aceste calculatoare de comutare este router. Latimea de banda reprezinta numarul maxim si teoretic de biti care pot fi transferati într-o secunda. ISP mari Latime de banda 56 Kbps 128 Kbps 56 Kbps – 1.elemente de comutare. comutatoare de date. Ea este limitata (datorita legilor fizicii si nivelului tehnologiei la un moment dat). numita pe scurt subretea. scoli Institutii medii Institutii medii Institutii mari Institutii mari Companii de telefonie. Daca doua ruter-e. deci cantitatea de informatie transferata într-o perioada specifica de timp este bps (biti pe secunda).

utilizat pentru a opri reflectarea semnalului. va retransmite imediat jetonul urmatoarei statii. conduce la pierderea datelor transmise. adica calculatoarele nu actioneaza pentru transmiterea datelor de la un calculator la altul. iar toate aceste aspecte au o mare influenta in retea. fiind nevoie de retransmiterea datelor. din care doar cateva sunt larg raspandite: linie sau magistrala. Dupa ce termina de transmis datele va trimite jetonul catre urmatoarea statie.transmisia semnalului: la un moment dat numai un singur calculator poate transmite mesaje.este cea mai simpla si mai uzuala metoda de conectare a calculatoarelor in retea. În cazul unei retele mici. Aparitia coliziunilor face ca informatia sa nu mai fie utilizabila fiind necesare tehnici de refacere a procedurii de transfer (retransmisie). În LAN-urile Ethernet. Zona dintr-o retea de unde provine un pachet si unde pot apare coliziuni se numeste domeniu de coliziune. topologia unei retele implica o serie de conditii: tipul cablului utilizat. cablurilor si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua caz in care se numeste topologie fizica. Printre cele mai importante caracteristici sunt cele descrise mai jos. In domeniul retelelor locale sunt posibile mai multe topologii. Atunci cand se alege topologia unei retele un criteriu foarte important care se are in vedere este cel al performantei retelei. unde fiecare host transmite. Topologii diferite implica metode de comunicatie diferite. Atunci cand doua statii iau initiativa de a transmite simultan in aceiasi retea in acelasi timp apare fenomenul de coliziune. Magistrala presupune un singur cablu. traseul cablului.reflectarea semnalului. când o statie intra în posesia jetonului ea are dreptul sa transmita date. Topologii de retea Prin topologie se intelege dispunerea fizica in teren a calculatoarelor. . În contrast cu aceasta tehnica este tehnologia token-passing (pasarea jetonului) – prin retea circula un jeton electronic. frecventa coliziunilor creste. datele respective se pierd.3. Topologia unei retele poate determina si modul de comunicare al calculatoarelor in retea in acest caz numindu-se toplologie logica . se poate gasi un sistem de evitare a coliziunilor. Impulsul electric generat de o coliziune. Pentru retele mari. . milioane de biti pe secunda. deci se refera la configuratia spatiala a retelei. . etc. Comunicatia tip magistrala presupune intelegerea urmatoarelor concepte: . inel si stea. Toate mediile de comunicatie partajate de mai multe statii sunt domenii de coliziune. De asemenea.este o topologie pasiva. Daca mai multe statii încearca sa emita simultan. Daca o statie nu are de transmis date. topologia logica utilizeaza tehnica broadcast: datele transmise de un host sunt receptionate de toate celelalte statii conectate la mediul de transmisie. la modul de interconectare si ordinea existenta intre componentele retelei. cele mai utilizate.terminatorul. numit trunchi care conecteaza toate calculatoarele din retea pe o singura linie. Tehnologia utilizata în retele Ethernet permite unui singur pachet sa acceseze mediul de transmisie la un moment dat. .2. Topologia magistrala (bus sau liniara) .

cablul din aceasta topologie poate fi prelungit prin una din urmatoarele metode: o componenta numita conector tubular (BNC) sau un dispozitiv numit repetor utilizat pentru a conecta doua segmente de magistrala.calculatoarele nu pot comunica direct intre ele ci numai prin intermediul concentratorului.informatiile emise de un calculator sunt receptionate de toate celelalte calculatoare.Host Unit Broadcast). .reprezinta o conexiune multipunct .costul redus al suportului si al dispozitivelor de cuplare.daca un calculator se defecteaza. Cea mai cunoscuta topologie bus este Ethernet.daca nodul central (hub . . cu conditia ca placa de retea a calculatorului respectiv sa nu induca o neadaptare de impedanta in linia de comunicatie. .Topologia magistrala . care se comporta ca un comutator fata de ansamblul retelei. Prelungirea unei retele prin repetor .ul) se defecteaza.facilitati de reconfigurare (toate calculatoarele conectate au drepturi egale). el nu afecteaza restul retelei.calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala numita concentrator (hub .retelele mari necesita o lungime de cablu mare.aceste retele ofera resurse si administratie centralizate. . . Printre caracteristicile mai importante amintim: . . . Acesta are si rolul de a amplifica semnalul inainte de a-l transmite mai departe. Orice comunicatie intre doua calculatoare va trece prin acest nod central. cade intreaga retea. . Topologia stea (star) are specific faptul ca toate calculatoarele sunt conectate la un nod central care joaca un rol particular in functionarea retelei.

. . intercomunicatii militare. se utilizeaza o astfel de toplologie atunci cand se impune o comunicatie foarte sigura cum ar fi sistemele de control ale centralelor nucleare. .ring de la IBM. numai calculatorul respectiv este in imposibilitatea de a transmite sau receptiona date in retea. .conecteaza calculatoarele printr-un cablu in forma de bucla (nu exista capete libere). In afara topologiilor fundamentale prezentate exista si alte arhitecturi. ultimul calculator fiind conectat cu primul.este o topologie activa . Topologia stea Topologia inel (ring) este definita printr-o configuratie in care toate calculatoarele sunt legate succesiv intre ele.transmiterea datelor se face prin metoda jetonului (token passing). aplicatii de comunicatie spatiala. .este acea topologie in care calculatoarele regenereaza semnalul si transfera datele in retea iar fiecare calculator functioneaza ca un repetor. Dintre caracteristicile mai importante se pot evidentia cateva: . daca acesta ii este destinat il copiaza. Topologia Mesh este numita si topologie completa. .defectarea unui calculator afecteaza intreaga retea. doua cate doua. Topologia inel Cea mai cunoscuta topologie inel este Token .mesajul transmis de catre calculatorul sursa este retras din bucla de catre acelasi calculator atunci cand ii va reveni la origine dupa parcurgerea buclei.poate utiliza in mare parte cablajul telefonic vechi existent intr-o societate.. Fiecare host comunica cu toate celelalte. amplificand semnalul si transmitandu-l mai departe. cu ultimele tipuri de comutatoare.transferul informatiei se face punct la punct dar.daca un calculator sau cablul care il conecteaza la hub se defecteaza. este posibil si un transfer multipunct. .

acest lucru nu va afecta buna functionare a retelei. Deosebirea consta in modul de conectare a concentratoarelor: in topologia magistrala .topologia inel-stea (ierarhica). dar daca se defecteaza un concentrator (hub).stea sunt conectate printr-un concentrator principal. Daca un calculator se defecteaza. conectate prin intermediul unor trunchiuri liniare de tip magistrala. este asemanatoare topologiei magistrala . Topologie magistrala . toate calculatoarele conectate la el vor fi incapabile sa mai comunice cu restul retelei.Topologie Mesh In practica se intalnesc de multe ori tehnologii compuse obtinute prin combinatii ale unor tehnologii fundamentale. iar in topologia inel .topologia magistrala-stea: exista mai multe retele cu topologie stea. .stea Topologia inel-stea (ierarhica) .stea.stea ele sunt conectate prin trunchiuri lineare de magistrala. .

Cei mai mari producători de hab-uri sunt: Cabletron Systems. Pe aceasta baza switchul isi defineste in mod dinamic o tabela de alocare a porturilor identificand clientii (hosturile) pe baza adresei lor fizice (adresa MAC. ceea ce facilitează monitorizarea. Aceasta tabele ofera posibilitatea de identificare rapida a localizarii unei statii in scopul stabilirii unei sesiuni de comunicare doar intre o sursa si o destinatie fara implicarea celorlalate hosturi (care eventual pot sa initiaze alte legaturi). când sunt folosite conectoare Ethernet în T. oferind posibilitatea monitorizării reŃelei de la distanŃă cu ajutorul software-ului de administrare a reŃelei. fibre optice şi cabluri coaxiale subŃiri şi groase. Echipamenete de interconectare si dirijare a traficului Module de interfaŃă cu reŃeaua cum ar fi NIC (Network Interface Card) este o placă instalată în PC şi suportă funcŃii de partajare a mediului fizic şi de sincronizare. mutarea şi eventuala extindere a reŃelei. sau utilizat pentru a permite conectarea la un alt mediu decât cel normal utilizat (Ex. suportând în mod tipic. Functionarea lor se bazeaza pe existenta unui element de procesare a informatiei care are capacitatea de a identifica sursa si destinatia fiecarui pachet de date. . Un switch reduce astfel domeniul de coliziune. de la 8 la sute de noduri. specifica fiecarei interfete de retea).4. Hub-urile oferă administratorului de reŃea un punct de control pentru cablajele aferente computerelor. Transceiver-e (receptor-transmiŃător) este un echipament.: un modul de interfaŃă reŃea ce necesită un cablu coaxial gros poate comunica cu o reŃea Ethernet pe fire torsadate utilizând un transceiver). ataşat direct conectorului BNC al unui NIC. Pot fi privite ca un nod de interconecatre transparenta a sistemelor. Un caz particular il constituie hub-urile capabile sa citeasca si sa interpreteze informatiile pe care le vehiculeaza.1. De multe ori in terminologia curenta se folseste tot termenul generic de hub. Transceiver-ul asigură funcŃii de administrare cu flexibilitate sporită în configurarea lanurilor cu medii multiple de lucru. ce transmite şi recepŃionează semnal între NIC-ul din PC şi mediul fizic utilizat. Echipamente de retea 4. Hub-urile realizează conexiuni prin cabluri ecranate şi neecranate pe fire torsadate. Acestea se numesc switch-uri. Totusi un hub asigura interconectarea sistemelor fara a analiza informatia vehiculata si fara a identifica porturile (el transmite tuturor porturilor ceea ce receptioneaza pe unul din ele la un moment dat).

. nivele de dirijare (brouter-e) utilizate pentru protocoale de interreŃea corespunzătoare nivelelor de date cât şi pentru alte standarde internaŃionale. • posibilitatea de comutare port cu port. • operarea ca server de terminal. modulară şi multislot. Repetorul extinde un singur segment din LAN pentru a acomoda utilizatorii adiŃionali acre au 3 tipuri de limitări: 1. etc. Bridge-ul este necesar in punctul de interconecatre a doua retele care folosesc medii de comunicatie diferite. 9. diversitate de interfeŃe. 6. 2. multiport. filtrare de cadru complexă. Bridge-uri (punŃi) sunt echipate care conectează două sau mai multe LAN-uri la nivel MAC (subnivel de nivel 2 al stivei de protocoale OSI) al LAN-ului. 7. • suport de bridge (punte) între FDDI şi token ring. redundanŃă şi suport pentru capabilităŃi de administrare reŃea (ce include şi protocoale standard). • hab-uri pentru LAN-uri necablate. legate în cascade multiple. tabelă de adresare mai mare. . 2. • posibilitatea de a acŃiona ca gateway-uri de Ethernet. prin aceasta limitându-se numărul de utilizatori suportaŃi de mediul fizic. 3. • pornirea automată a reŃelei şi oprirea sa la momente specificate de timp. criptarea pachetelor de date. datorită amplificării zgomotului împreună cu semnalul. print servere) integrate în locaŃii de hab-uri protejate fizic cu funcŃii tipice de dirijare. iar ultimele modele de hab-uri sunt dotate cu interfeŃe ATM. ce fac legături segment–la-segment. debit de informaŃie mărit. natura limitată a extensiei. • hub-uri multifuncŃie şi mixte. 4.SynOptics. pentru interconectarea backbone-urilor pentru a preveni gâtuirea de trafic (bootleneck). Un bridge opereaza la nivelul adreselor MAC. 4. realizându-se până în prezent 4 generaŃii de hab-uri. Hub-urile se clasifică în: • hub-uri Ethernet cu configuraŃie fixă. Tipuri de bridge-uri: 1. etc. pentru a determina dacă o problemă poate fi rezolvată fără a fi necesară anunŃarea administratorului reŃelei. • platforme de aplicaŃii: procesoare RISC cu discuri de Gbytes (file servere. Sunt echipamente care amplifică semnalele pentru a mări distanŃa fizică pe care poate acŃiona un LAN. • gateway-uri (porŃi). bridge-uri “sursă” utilizate în LAN-uri de tip token-ring. bridge-uri “transparente” utilizate în Ethernet. 3. Pentru mărirea performanŃelor s-au adus o serie de îmbunătăŃiri bridge-urilor: 1. gateway SNA. 2. Repetoare. Avantajul bridge-urilor constă în faptul că faŃă de routere oferă posibilitatea divizării reŃelei în segmente logice mai mici pentru a uşura administrarea şi refac semnale electrice astfel încât zgomotul să nu se propage în reŃea. 8.). 3Com şi Ungermman-Bass. echilibrarea încărcării. Email. • lărgimea de bandă de frecvenŃă dedicate unei staŃii. care nu cer utilizatorului să specifice calea către destinaŃie şi a cărui tabelă de adresare poate fi actualizată. Noile facilităŃi oferite in prezent de un hub includ: • procesarea semnalelor de alarmă. care permit LAN-urilor să partajeze unul şi acelaşi bridge. • capacitatea de a administra reŃeaua. • funcŃii de securitate (limitarea accesului prin parole la porturi. 5. 3. reŃeaua rămâne o singură reŃea la nivel logic.

Accesul la mare distanŃă la reŃelele de date regionale. ce realizează conexiuni la nivel arhitectural superior faŃă de bridge-uri. de imprimare. Router-ele operează cu un protocol WAN specific sau cu protocoale multiple pentru interconectarea LAN-urilor. router şi hub este realizată prin încărcarea software-ului specific platformelor hardware disponibile sau prin adăugarea unui modul de bridge sau router unui hub pentru cablaje (wiring hub). 4. suportând viteze de transmisie situate m gama 9. realizată cu ajutorul unui modem pentru servicii analogice şi cu module speciale pentru servicii digitale. Modem-ul este echipamentul ce permite unui semnal digital să fie transmis printr-un mediu de transmisie analogic. baze de date cu acces public. Routere. transferuri de fişiere. cărora le sunt alocate diferite sarcini (1asks\ echipat cu multiple porturi pentru ataşarea perifericelor. Ultimele tipuri de bridge-uri sunt proiectate să suporte FDDI şi utilizează canale necablate (wireless) pentru interconectări bridge-la-bridge.metoda statică prin care administratorul LAN specifică dacă un cadru de date pentru o anumită destinaŃie necesită a fi dirijat la un alt LAN. iar administratorul reŃelei poate selecta un router separat pentru fiecare protocol sau un router capabil să recunoască mai multe protocoale.: IBM SNA cu DECnet).de învechire (aging techiques) pentru a elimina intrările din tabelă ce nu au avut trafic de o anumită perioadă de timp. servicii de comunicaŃii cu alte entităŃi din LAN. fiind utilizate ca servere de baze de date cât şi ca servere de aplicaŃii ce suportă multiprocesarea şi spaŃiu pe disc de Gbytes. Servere de comunicaŃie asigură o varietate de funcŃii de comunicaŃie: E-mail.6 la 38. internaŃionale se realizează utilizând gateway-uri (porŃi de comunicaŃie rezidente în LAN-uri. .Actualizarea tabelei de adresare pentru bridge-urile “transparente” se realizează prin două metode: .metoda dinamică prin care bridge-ul construieşte propria tabelă de adrese prin "observarea" traficului. Sunt echipamente utilizate pentru interconectarea LAN-urilor ce utilizează protocoale complet diferite la toate nivelele de comunicaŃie. Gateway-uri (porŃi). Sunt echipamente de dirijare (routing) a traficului de date.). Echipamente pentru servicii de date Serverul este un microcomputer ataşat LAN-ului asigurând funcŃii specifice cum ar fi: stocarea fişierelor pe disc. . asigurând controlul fluxului pentru pachetele de date recepŃionate din LAN. . viteza de transmisie fiind afectată de translaŃia completă a unităŃilor de date recepŃionate dintr-un protocol în altul complet diferit. Putem spune ca un server in acceptiunea cea mai generala este un sistem care ofera servici de retea. Fiecare bridge din reŃea trebuie să menŃină o tabelă cu intrări pentru toŃi utilizatorii activi. FaŃă de bridge-uri dezavantajele router-elor includ reducerea ratei de filtrare a pachetelor şi preŃul mai mare.de inundare(flooding techniques} care are un impact negativ asupra performanŃelor generale ale bridge-ului.4 Kb/s sau chiar mai mult (cu compresie). Ele opereaza la nivelul adreselor IP. Ca si bridge-urile ruterele au cel putin doua interfete de retea pentru a interconecta retele. din care serverele de fişiere necesită un hard-disk de mare şi foarte mare capacitate. naŃionale. (ex. a căror funcŃie de bază este cea de interfaŃă cu reŃeaua publică. dar datorită limitărilor dimensiunii tabelei acesta utilizează două tehnici. Integrarea funcŃiilor de bridge. Superserverul este serverul ce încorporează multiple procesoare (de obicei un număr de 8). . servicii fax.2.

care nu necesită modem. • modem-urile bazate pe standardul CCITT V. Mai nou există servicii digitale: ISDN. Tl comutat. • răspuns automat la apel (auto-answer). SMDS şi dirijarea de celule de date (cell relay). sau poate fi o colecŃie de modem-uri localizate central (montate sau nu într-un rack) oferind utilizatorilor LAN posibilitatea de a accesa de la distanŃă printr-o metodă de tipul "primul venit. Modem-pool este un echipament de comunicaŃie cu facilităŃi multiport şi multipunct ce elimină nevoia de modemuri separate la nivelul utilizatorului. primul servit".Unele modem-uri au facilităŃi cum ar fi: • repetarea automată a apelului (auto-dial). • auto-diagnoză.42 bis suportă compresia de date. . Frame Relay. Tl.

0. Marea majoritate a sistemelor de operare accepta astfel de comenzi. . Utilizarea unei aplicatii de conectare inseamna de fapt a delega procedura si drepturile de acces unui program care negociaza si stabileste parametrii unei legaturi pentru un serviciu specific (posta electronica. ssh dar si alte metode este Putty. SSH permite logarea la distanta si executarea comenzilor pe masina distanta. NetTerm. Conectarea directa presupune o maniera de dialog cu serverul in care clientul transmite comenzi si primeste raspunsuri la acestea. tiparire).168. Aceste moduri de comnectare sunt discutate in conjunctie cu serviciul pe care il gestioneaza si vor fi abordate in acest context. SSH.5. furnizor de servicii de date) se poate face in mod direct sau prin intermedierea unei aplicatii (conectare indirecta). parametri de comunicatie. Ca si Telenet. memorarea setarilor pentru conexiuni) au aparut aplicatii dedicate pentru conectare la distanta: Putty. Conectarea la server Conectarea la un server (prin definitie. engl. cu specificarea adresei destinatie. transfer de fisiere. in format literar (nume gazda. Procedura de conectare securizata este reunita in pachetul de module SSH (Secure Shell).1 Pe baza comenzilor tip telnet si prin adugare de functionalitati suplimentare (moduri de afisare. criptata. Servicii de retea 5. numite comenzi tip telnet (dupa numele protocolului cu acelasi nume). Multe din aceste aplicatii ofera si facilitati de conectare folosind criptarea caracterelor transferate pe baza de cheie numerica stocata local.1. a carui interfata utilzator este prezentata in figura urmatoare. El permite o conexiune sigura. host name) sau numeric (adresa IP): >telnet 192. Term90. Una din aplicatiile care permit conectarea la distanta folosind telnet. intre client si serverul SSH si o metoda securizata de identificare unica a clientului.

numar de caractere pe linie. protocol conectare. culori etc. Interfata de dialog cu un server Linux . dimensiune fereastra dialog. tot in mod text si tot in fereastra de dialog. Indiferent de metoda de conectare folosita rezultatul consta in aparitia unei ferestre de dialog care permite conversatia directa cu serverul. Ca urmare. succesiunile de caractere tastate in linia de comanda vor fi inaintate serverului (dupa tastare <CR>) iar acesta va raspunde corespunzator comenzii transmise.) acestea pot fi salvate ca sesiune si utilizate ulterior pentru conectare in aceleasi conditii.Interfata de configurare Putty Odata definiti parametrii conexiunii (nume server.

dcn.205): icmp_seq=2 ttl=50 time=181 ms 64 bytes from p18.genereaza lista succesiunii de noduri.yahoo.com (216. calea.yahoo.www. Solicita parola veche si apoi parola noua.201/193.yahoo. passwd .205): icmp_seq=5 ttl=50 time=172 ms 64 bytes from p18.109.com (216.com (216. analoizandu-se sursa mesajelor receptionate. dupa conectare.returneaza date despre conturile asociate cu un anumit nume. Pe aceasta baza. Sintaxa: <traceroute destinatie> Exemplu: traceroute www. sunt prezentate in continuare. receptionand in ecou mesajele ICMP (Internet Control Managent protocol) transmise catre o gazda.109.yahoo. 0% packet loss.yahoo.117.dcn.akadns. 64 bytes from p18.dcn.com (216.www.permite schimbarea parolei curente. Time To Live) si timpul de parcurs aferent (in ms).net (216.205): icmp_seq=3 ttl=50 time=161 ms 64 bytes from p18.www.117. Sintaxa: <passwd> w.akadns. Sintaxa: <w>.dcn.dcn.109. se pot identifica nodurile care dirijeaza (ruteaza) datele catre o destinatie deoarece cel putin un pachet ICMP va expira in fiecare nod.117. Sintaxa: <ping adresa> Exemplu: ping www.205): icmp_seq=4 ttl=50 time=188 ms 64 bytes from p18.www.648 ms traceroute .182/10.109.117.205) 56(84) bytes of data.transmite adresa IP (daca s-a precizat numele gazdei) sau numele gazdei (host) daca s-a precizat adresa IP. sintaxa: <host IP> sau <host name> Exemplu: host www. 6 received.ofera informatii despre utilizatorii on-line la un moment dat.117.com PING www.yahoo.yahoo.www.com [ap@stud ap]$ ping www. <who> finger .yaho. time 5052ms rtt min/avg/max/mdev = 161. Pachetele lansate au asociat un anumit timp de viata TTL care este decrementat cu o unitate la trecerea prin fiecare nod iar la atingerea valorii zero (expirarea TTL) pachetul se pierde in trafic (expired in traffic).net ping statistics --6 packets transmitted.205): icmp_seq=6 ttl=51 time=172 ms --.mit.117.Cateva comenzi utile ce pot fi utilizate pe sistemele de operare tip LINUX.www.yahoo.109.edu .109.com (216. cu confirmare suplimentara.109. Sub forma <w user_name> permite vizualizarea unor date de conectare si pentru utilizatorii off-line.205): icmp_seq=1 ttl=50 time=193 ms 64 bytes from p18.yahoo.3 etc) transmise succesiv si analizeaza mesajele de tip "expired in traffic" primite inapoi. numele poate fi un nume de cont (user name) sau nume definite ca fiind asociate cu acel cont (nume proprii) Sintaxa: <finger nume> Exemplu: finger ion host .yahoo. 2 . Foloseste pachete ICMP cu parametrul TTL avand valori succesive din ce in ce mai mari (1.com ping .www.com (216. who .556/178.returneaza parametrul TTL (timp de viata.117. catre o destinatie precizata prin nume sau adresa IP.dcn.

usv. Sub aceasta forma comanda este urmata de urmata de dialogul pentru completarea campurilor asociate mesageriei electronice: subject. 38 byte packets 1 fw (80.suceava.214 ms 1.240.2.897 ms 4 c3660-bistrita.com wget .100.788 ms 8 85.EDU (18.83) 158.79.London1. mesajele tastate de unul din utilizatori apar in fereastra de dialog a celuilalt si invers.ro (193.881 ms 15 4.656 ms 2.net (4.este o comanda care permite trimiterea unui masaj email direct din linia de comanda cu sintaxa <mail user_name@server_name>.net (64.429 ms 35.cluj.124.net (4.mit.Level3.247.831 ms 7 r1-pos5-0.125) 30." (punct) la inceput de linie noua.ofera informatii despre inregistrarea unui nume de domeniu pe baza consultarii continutului inregistrailor DNS (Domain Name Server) .68.823 ms 158.120.2 (4.Frankfurt1.671 ms 9 so-9-2.186.37) 156.032 ms 43. Campul de lucru apare impartit in doua jumatati.230.26) 161.net (212.ro (213.ro write .Level3.2.79.Level3.ro (193.049 ms 148.931 ms 159.254) 37.Level3.Level3.017 ms 3 core.106) 169.68.099 ms 1.Frankfurt1.255.edu traceroute to www.7.162. Navigarea este posibila folosind doar tastele disponibile pe tastatura (sageti.ro (80.ro (193.68.164. Este detaliata in subcapitolul referitor la serviciul de mesageria electronica.eed.217.astralnet.mp1.244 ms 40.100. ceea ce presupune apelare de catre initiator si acceptare din partea destinatarului.425 ms 17 WWW.7.168.230.Boston1. enter) fiind afisat doar continutul text al paginilor accesate.ofera o modalitate de discutie on-line cu alti utilizatori.046 ms 27.Boston1.b.5) 0.53) 77.96.hsa2.528 ms 0. Sintaxa: <wget> Exemplu: wget ftp://ftp.Boston1.508 ms 152.MIT.982 ms 16 B24-RTR-3-BACKBONE.239 ms 6 rg1-gi0-0.572 ms 0.709 ms 14 ge-11-0.mit.[ap@stud ap]$ traceroute www.93) 29. Sintaxa: <mail> sau <mail user_name@server_name> Exemplu: mail user@yahoo.210) 46.22) 3. ceea ce este de obicei satisfactor atunci cand se urmareste doar un acces rapid si simplu la informatie.lanseaza un navigator web care lucreaza exclusiv in mod text (text browser).787 ms 5 r0-e412.astral. cc. dupa stabilirea conexiunii.4.230.187.991 ms so-0-1-0.MIT.743 ms 88.mp2.68.754 ms 171. fortat.hsa2. Transmiterea caracterului <?> in linia de comanda a modului "mail" permite afisarea comenzilor disponibile.351 ms 27.ro (193.113) 84.ro mail . la distanta. Sintaxa: <talk user_name> sau <talk user_name@server_name> Exemplu: talk utilizator2@stud.137) 32. tiparire mesaje etc.217.47.998 ms ge-10-2. 30 hops max.hsa2.hsa2.125) 159.220) 1.795 ms 76.761 ms 73.96.100.254 (85.287 ms 37.240.7.453 ms 209.860 ms 12 as-0-0.159.0.22. Sintaxa: <talk user_name@server_name> Exemplu: write utilizator2@stud.128. Sintaxa: <pine> lynx .22.astralnet.980 ms 13 as-2-0.net (4.usv. listare.Level3.permite transferul pe server a unor fisiere de la locatii (site-uri) web sau ftp.314 ms 11 ae1-0.este o aplicatie completa pentru gestiunea mesageriei electronice pe servere.960 ms talk .astralnet.330 ms 2. message.131 ms 29.649 ms 42.net (209.ro/project_files/test whois .240.Level3.edu (18.708 ms 188.544 ms 2 cmts-astral. Expedierea mesajului are loc la tastarea caractrerului ".assist.792 ms 80.128.020 ms 153.133) 154.EDU (18.9.240.822 ms 71.Level3.2) 155.permite trmiterea unui mesaj text.net (212.83).mp2.yahoo.net (4.bbr1. in fereastra de dialog cu serverul a corespondentului initiind un dialog de tip terminal-la-terminal.bbr2.674 ms 53.207 ms 59.usv.68.net (4.57) 92.Level3. Sintaxa: <lynx> Exemplu: lynx www.Boston1. Sub forma simpla <mail> determina intarea in modul "mail" care permite gestiunea mesageriei: editare.721 ms 73.Boston1.astralnet.com pine .547 ms 10 so-5-3-0.5) 157.230.181) 166.186. cate una pentru fiecare dintre cei doi parteneri de discutie.998 ms 161.NewYork1.910 ms ge-10-0.

planuri. . Aceasta baza de date ar trebui sa functioneze ca o carte: cu ajutorul unor indici globali sa poata fi gasite usor informatiile necesare. coordoneaza partea americana a consortiului. la Geneva.În 1994. Propunerea initiala. existau 60 de servere Web. autorul sau fiind Marc Andreessen. Web .Centrul national pentru aplicatiile supercalculatoarelor).ului. legatura exista si înainte prin e . în martie 1989. M. de la NCSA (National Center for Supercomputing Applications .ul este de fapt o retea de calculatoare bazata pe tehnologiile Internet. Ceea ce lipsea era o baza de date globala pentru toate tipurile de documente.În aprilie 1993. care poate furniza pe lânga text si sunet si imagine în toate formatele ca GIF. Tim Berners-Lee a devenit directorul acestui consortiu.I. track-ball).pânza de paianjen mondiala) este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de reteaua Internet.uri.2. 5. Elvetia. Desigur. precum si între acestia si studentii care participau la diferite proiecte comune.Exemplu: whois yahoo. fotografii si alte tipuri de documente aflate într-o continua modificare.com telnet .abandoneaza procedura curenta Observatie: Trebuie remarcat ca in cadrul ferestrei de dialog sunt permise doar caractere text sub forma de comenzi specifice sistemului de operare cu care are loc conversatia.Prima utilizare publica a Web . JPEG. Aparut în 1989 la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare). unde cercetatorii au avut acces la date Web din site . iar partea europeana este coordonata de INRIA.permite initierea unei conexiuni nesecurizate. World Wide Web Web . Web ul a facut din Internet o entitate mult mai accesibila.ul Web al CERN.ului a avut loc în ianuarie 1992. neavand nici o semnificatie comenzile de la perifericile speciale specifice sistemelor de operare tip Windows (mouse. la nivel mondial.usv.ul (World Wide Web sau WWW . desene. dupa aproape un an si jumatate de la introducerea Web . a fost facuta de fizicianul Tim Berners-Lee. la distanta.I.T. Dintre evenimentele mai importante privind dezvoltarea Web .mail. standardizarea protocoalelor. si care permite utilizatorului unui calculator sa acceseze informatii aflate pe un alt calculator din retea. care sa poata fi reactualizata fara probleme. fizician la CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire). care are drept obiectiv dezvoltarea Web-ului. respectiv Linux/Unix. fiind instrumentul care a revolutionat accesul la Internet.Prima interfata grafica care a permis accesarea acestor documente a aparut în februarie 1993 si se numea Mozaic. Ceea ce a rezultat este actualul Web: o baza de date hypertext. si încurajarea legaturilor dintre site . privind dezvoltarea retelei Web. . CERN si M. TIF.ro ^C [Ctrl C] .ului a fost justificata de nevoia de comunicare între oamenii de stiinta din întreaga lume. Crearea Web . Astazi numarul acestora este la peste un milion. fiind un sistem client / server. cu un alt server (host) Sintaxa: telnet host_name Exemplu: telnet stud. centrul de cercetari .T. au format Consortiul World Wide Web. din necesitatea de a permite cercetatorilor din întreaga lume sa colaboreze utilizând colectii de rapoarte. . Cercetatorii au avut acces la aceste date utilizând un program special numit browser Web.ului pot fi evidentiate urmatoarele: .

alte legaturi dedicate (DSL. servicii integrate de date (ISDN). Aceasta conecatre se poate realiza si in alte moduri: folosind sisteme de conectare radio. De aceea este bine sa alegem furnizorul care ne poate oferi serviciile de care avem nevoie. Putem spune ca Web . fibra optica. Un furnizor de servicii Internet este o societate care are unul sau mai multe calculatoare conectate la Internet. Acesta poate sa ceara si o taxa initiala de instalare si poate limita timpul de conectare lunar. Netscape Communications Corp. . si nu pe care ni le poate oferi un furnizor. Conectarea la Internet printr-un provider. De obicei.ul este cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume. programul browser va permite accesul la Web.În 1995 Marc Andreessen paraseste NCSA si înfiinteaza o noua companie.ul câstiga tot mai multi adepti si popularitatea acestuia este în continua crestere. Pentru a putea naviga în Web. Utilizând modemul. care reprezinta o colectie de milioane de documente legate (conectate) între ele. Pe zi ce trece Web . care se gasesc pe calculatoare raspândite în întreaga lume. Dupa conectarea la calculatorul furnizorului. de obicei prin intermediul furnizor de servicii Internet. este nevoie de un calculator cu o interfata de retea si un mediu de comunicatie. . furnizorul de servicii Internet solicita o taxa lunara pentru furnizarea accesului la Internet.francez. care se ocupa cu dezvoltarea de software pentru Web. cablu coaxial comun cu TVC).. .În 1999 America On Line a achizitionat compania Netscape.ul furnizeaza suportul de comunicatie pentru Web. Internet . Figura urmatoare ilustreaza legaturile între calculatorul client si serverul furnizorului de servicii Internet. Aplicatia sofware care permite accesul la principalele informatii web se numeste program de navigare sau browser. Prin intermediul mediului de comunicatie sistemul poate comunica cu alte sisteme. calculatorul se poate conecta la modemul serverului furnizorului de servicii Internet.

a crescut si gradul de utilizare al imaginilor grafice în cadrul documentelor. Mozaic. fiind de fapt interfata între utilizatorul WWW si retea. si anume Internet Explorer care accepta limbajul Java. care include cadre. browser-ul . animatie. Browser-ul Netscape contine o gama completa de aplicatii. aparute la începutul anilor 1990 nu aveau multe functii si erau relativ simple. posta electronica. examinarea si comunicarea cu documente Web. Browser-ul Netscape Firma Microsoft are propriul browser. În plus Netscape poate lucra cu documente care contin tabele. ci scene tridimensionale. Communicator. Browser-ul permite vizualizarea datelor trimise de serverul de Web. VRML nu înlocuieste HTML si nici nu reprezinta o extindere a lui. Ambele limbaje sunt proprii.Pentru a putea naviga prin Internet mai avem nevoie si de un program special. Datorita includerii elementelor de grafica. extensii HTML. Primele browser-e. cere serverului sa-i trimita anumite documente. JavaScript si applet-uri Java. grupuri de discutii si suport pentru obiecte în direct (multimedia interactiv). Browser-ul este un program care permite vizualizarea. precum si ActiveX. VRML si scrierea de programe0 Java. majoritatea browser-elor pot lucra cu text si grafica si exista o multitudine de browser-e (numite si instrumente grafice). care permit explorarea în informatiilor disponibile in Internet. browserele au devenit mai complexe. care are loc în fiecare an la Geneva. secvente audio si video si obiecte 3-D. Dezvoltarea lui VRML a început în anul 1994 la World Wide Web Conference. deosebirea consta în faptul ca nu stabileste documente hypertext. Composer) Microsoft Internet Explorer. pe care le afiseaza apoi întro fereastra pe ecranul calculatorului. Odata cu dezvolatrea Web-ului. În general. Cele cele mai cunoscute navigatoare web sunt: Netscape (pachetul include Navigator. VRML (Virtual Reality Modelin Language) este un limbaj descriptiv asemanator cu limbajul HTML. Elvetia. Browser-ul Web interactioneaza cu server-ul Web printr-o relatie client/server. incluzând navigatia în Web. în calitate de client. Astazi. multimedia online. numit browser. . Opera.

partea de client a unei legaturi de retea cere informatii sau servicii de la server.Browser-ul Internet Explorer Prin intermediul unui browser se pot vizualiza diferite documente Web. si din acest motiv el este abordat din doua puncte de vedere: cel al utilizatorului (client) si cel al server-ului. Utilizând HTML se pot afisa pagini Web statice. Modelul client/server împarte aplicatia de retea în doua parti: partea de client si partea de server. ca un browser. care permite utilizatorilor sa produca pagini care includ text. poze sau alte obiecte. Comunicatia în retea necesita o conexiune de retea între doua calculatoare sau programe care comunica unul cu altul. . HTML nu este un limbaj de programare. Aceste documente Web sunt realizate cu ajutorul unui limbaj HTML . Programul care cere informatii functioneaza ca un program client.ul este un sistem client-server. care permite afisarea paginii curente în format HTML în loc de forma interpretata. Cu alte cuvinte. Prin definitie.HyperText Markup Language (limbaj de marcare hipertext). În general orice program de navigare are o optiune View | Source. ci mai degraba un set de reguli utilizate pentru formarea unui document Web. trebuie respectat un set de reguli. grafica si indicatori catre alte pagini de Web. Atunci când se creeaza un document hipertext utilizând HTML-ul. o aplicatie Web realizeaza doua functii separate si bine definite: cererea de informatii si raspunsul la cererile de informatii. care includ tabele. Web . Partea de server a conexiunii raspunde cererilor clientului. în modelul de program client/server.

sub forma unor pagini. Despre paginile care indica spre alte pagini se spune ca utilizeaza hipertext (termenul de hypertext. hypertextul este identificat prin îngrosarea sau sublinierea hypertextului.3. fiind posibil sa se traverseze în acest mod sute de pagini legate între ele. Hypertextul trebuie interpretat ca un text care identifica o legatura la o alta informatie Web. Fiecare pagina poate sa contina legaturi catre alte pagini. aflate oriunde în lume.ul. Server HTTP 5. Utilizatorul poate sa aleaga o legatura care îi va aduce pagina indicata de legatura.Browser client Model client / server. Hiperlink-uri catre alte pagini Web . care l-a definit ca fiind "o scriere nesecventiala"). Web . În mod traditional. Acest proces se poate repeta la nesfârsit. pentru a-l deosebi de textul simplu. Clientul Web Din punct de vedere al utilizatorului. a fost inventat de Ted Nelson.ul reprezinta o colectie uriasa de documente care sunt raspândite în întreaga lume. în limba engleza. de obicei un alt document Web. Deci când utilizam termenul de hypertext în legatura cu Web . când se creeaza un document Web. acesta se refera la o sectiune a unui document HTML.

în special întâlniri IETF.grupul comun al expertilor fotografi. Spre deosebire de video la cerere. imagini.Joint Photographic Experts Group . sau apasarea tastei ENTER). Acest mecanism permite extinderea functionalitatii Web . Multe conferinte stiintifice. Si în acest domeniu al hiper-media trebuiesc respectate niste reguli. Daca paginile hipertext sunt combinate cu alte tipuri de pagini.ul si-a implementat propriul sau sistem multimedia digital. un alt organism de standarde. permitând aducerea si executia programelor din paginile Web. fotografii). fotografii. interpreteaza textul si comenzile de formatare continute în text si afiseaza pagina pe ecran. ele sunt în general imagini sau siruri de caractere care reprezinta legaturi catre alte pagini si sunt afisate în mod diferit. un buton pentru a merge la pagina urmatoare (Forward).) si se termina uneori cu adresa de posta electronica a celui care mentine pagina. MBone este folosit pentru difuzare audio si video în forma digitala în lumea întreaga prin Internet. Numai o parte din programele de navigare pot sa afiseze orice tip de hiper-media. dar deoarece video ia multa largime de banda si de asemenea contine mai multa redundanta decât audio. clip-uri video sau pe amândoua.ul corespunzator. pot sa existe pagini care contin înregistrari audio. rezultatul se numeste hiper-media. exista si software . MPEG le poate comprima pe amândoua. Acestia sunt algoritmii principali folositi pentru compresia video si sunt standarde internationale din 1993. Deoarece filmele contin atât imagini cât si sunete. Aceasta strategie ofera utilizatorului ceva de citit cât timp asteapta. Majoritatea programelor de navigare au numeroase butoane si optiuni care ajuta la navigarea in spatiul Web. În afara de text obisnuit (nesubliniat) si hipertext (subliniat). ne vom concentra întâi asupra compresiei video MPEG. cum ar fi lansarea navetelor spatiale. fisierul de configurare contine numele unui program de vizualizare extern sau al unui program auxiliar pentru aplicatie. dintre care s-au impus urmatoarele: .standardul MPEG . Majoritatea programelor de navigare mai au un buton sau un meniu pentru înregistrarea unei adrese de pagina . De exemplu. Unele programe de navigare trateaza problema încarcarii lente aducând si afisând mai întâi textul si apoi imaginile. Programul de navigare aduce pagina ceruta.coloana vertebrala cu trimitere multipla). Pentru persoanele care vor sa înregistreze digital o emisiune MBone. au fost difuzate. si în acelasi timp îi permite sa renunte la pagina respectiva daca nu este destul . un buton pentru selectia paginii de baza (Home). a fost dezvoltat de expertii în fotografii lucrând sub auspiciile ITU. facând posibila revenirea la o pagina cu ajutorul unei simple selectii realizate cu mouse-ul. Pentru a selecta o legatura. Este operational de la începutul anului 1992. În mod normal. pentru care încarcarea dureaza foarte mult. paginile Web pot sa contina iconite. utilizatorul va plasa cursorul pe zona respectiva (prin utilizarea mouse-ului sau a sagetilor) si va comanda selectia (click pe butonul stânga al mouse-ului.Paginile pot fi vizualizate cu ajutorul browser-ului. desene. este un standard utilizat pentru comprimarea imaginilor cu tonuri continue (de exemplu.grupul expertilor în filme. Internet . fiind subliniate si/sau colorate cu o culoare aparte. MBone (Multicast Backbone . ISO si IEC.ului. care va fi utilizat pentru a interpreta continutul paginii aduse. unde accentul cade pe selectarea si vizualizarea filmelor precomprimate memorate pe un server. deoarece atunci când utilizatorul pozitioneaza mouse-ul pe ele forma cursorului se modifica. Alte programe auxiliare contin interpretoare pentru limbaje speciale pentru Web. etc. hiper-legaturi. harti. contin informatii (text obisnuit sau formatat. standarde.Motion Picture Experts Group .standardul JPEG . Acesta este un fel de radio si televiziune Internet. Cele care nu pot verifica un fisier de configurare pentru a afla modul în care sa trateze datele primite nu permit accesul la informatia hiper-media. Multe pagini Web contin imagini de dimensiuni mari. Paginile pot fi salvate pe disc sau tiparite. Multe au un buton pentru revenirea la pagina anterioara (Back). Hiper-legaturile sunt usor de recunoscut. Nu toate paginile sunt afisabile. la fel ca si evenimentele stiintifice notabile.si un altul care permite afisarea unor adrese înregistrate. Majoritatea paginilor de Web încep cu un titlu. Sunt posibile numeroase optiuni pentru controlul ecranului si configurarea programului de navigare conform dorintei utilizatorului. .Bookmark .

Aplicatiile tipice pentru formulare sunt cautarile într-o baza de date pentru o intrare specificata de utilizator. memorand intregul trafic proxy poate oferi informatii despre tipul de trafic realizat de fiecare client in mod particular si generarea de statitistici corespunzatoare. Mai mult. Meniu de configurare proxy pentru Internet Explorer . O alta strategie este de a oferi optiunea de a dezactiva aducerea si afisarea automata de imagini. In afara de setari de personalizare. comandarea unui produs sau participarea la un sondaj de opinie. Din acest motiv el permite regasirea rapida a unor informatii daca acestea au fost solicitate anterior si daca nu au expirat ca si valabilitate. Cand soseste raspunsul acesta este trimis catre cel care il solicitase anterior. broweserele permit se definirea unui server proxy. Setarea programelor de navigare Toate programele de navigare ofera facilitati de configurare a unor optiuni utilizator cu ajutorul unor meniuri specifice.de interesanta ca sa merite asteptarea. 5. Aceste este un sistem care intermediaza cererile catre Internet.4. Proxy memoreaza toate informatiile pe care le vehiculeaza. Unele pagini Web contin formulare care cer utilizatorului sa introduca informatii. El primeste solicitarea de la brwser si o retrimite in numele sau.

Fereastra principala a meniului de configurare Internet Explorer Fereastra principala a meniului de configurare Netscape .

care indica în mod unic pagina. Pentru a putea accesa o pagina utilizatorul ar trebui sa stie: 1. consultati indexul cartii.protocol de transfer pentru hipertext. Cum se numeste pagina ?. Structura campului de specificare a informatiei solicitate: protocol://nume_DNS/nume_local adica protocolul utilizat. 3. .ele Web utilizeaza URL . trebuie sa-I utilizam adresa. care indica în mod unic pagina (este numele fisierului care contine pagina). Modul de specificare a adreselor Web (sintaxa unui URL) are trei componente: .uri pentru localizarea resurselor Web.numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul. la care orice utilizator conectat la Internet are acces. 2.5.Meniul de configurare proxy pentru Netscape Navigator 5. un calculator acceseaza un server Web. . .adresa uniforma pentru localizarea resurselor). Pentru a gasi o informatie într-o carte. Pentru a gasi o resursa Web. Cum se face accesul la pagina ? Solutia aleasa pentru rezolvarea acestor probleme este URL (Uniform Resource Locator . Web-ul reprezinta o colectie imensa de documente.protocolul. Cum este localizata pagina ?.HyperText Transfer Prototcol .un nume local. numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul si un nume local. Server-ul Web Pentru a avea acces la informatiile din Internet. Browser . Protocolul care descrie cererile si raspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTTP . care reprezinta o adresa Internet a unui document Web.

si este utilizat de catre servere de HTTP. URL.w3. similara conceptual cu cea utilizata de Web.html.eed. Este util pentru testarea paginilor pe propriul calculator. Exemplu: ftp://ftp. Exemplu: http://www.eed.ro/documente/index. aproape toate tipurile de acces în Internet. numele fisierului.ul nu aduce schimbari. este utilizat pentru sistemul Gopher.telnet.usv. de exemplu welcome. numele DNS al serverului.file.ul nu are o interfata prietenoasa.html. . Se utilizeaza la fel ca si programul Telnet. http.. folosind conventia ca o referinta la directorul respectiv implica un anumit fisier.Adresa de accesare a unei pagini Web. Printre protocoalele cele mai utilizate pot fi precizate urmatoarele: .ro. care a fost proiectat pentru universitatea Minnesota.usv. este un protocol utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP.gopher. etc.usvro/index. dar care accepta numai text si imagini. Telnet.http.usv. Un exemplu de adresa URL este urmatorul: http://www. • • • În modul de specificare a adreselor Web se pot utiliza notatii care reprezinta prescurtari standard.ftp. navigatorul în Web. dar face ca obtinerea de fisiere sa se faca mai usor. Aceasta este similara utilizarii protocolului FTP. De exemplu ~user/ poate sa fie pus în corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user. Este o metoda de regasire a informatiei. . .eed. deoarece FTP . dar nu implica existenta unui server.org:80.ro/index. www. protocolul Internet de transfer de fisiere. Deci URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navigheze prin Web. .html. ceea ce fac inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrând astfel într-un singur program. index. este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe un calculator aflat la distanta.html Acest URL are cele trei componente: protocolul. Exemplu: /user/documente/delphi. Numeroase servere de FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP. dar si pentru a utiliza FTP. este un protocol care permite accesul la un fisier local ca la o pagina Web.doc . e-mail. Exemplu: telnet://www. care este protocolul nativ pentru Web. Web .eed.

Pentru a facilita gasirea paginilor care pot fi utile.arborescenta . spiders. si apoi din aproape în aproape se ajunge la domeniul cautat. Lycos.sunt accesate baze de date prin intermediul mai multor mecanisme de cautare în paralel. Yahoo. Excite.ul este imens. Regasirea informatiilor pe Web Cu toate ca in spatiul Web se gaseste o cantitate foarte mare de informatii. Mecanismele de cautare sunt foarte diverse.este o metoda combinata (directory / search engine). iar dintre cele mai cunoscute enumeram: Google. . knowbots). . . Desi Web .7.ului este cantitatea imensa de informatie care trebuie gestionata si faptul ca aceasta informatie este în continua schimbare. crawlers. astfel putem avea la dispozitie unul din urmatoarele sisteme de cautare: .în acest caz se utilizeaza subiectul cautarii (domeniul). worms. . gasirea unei anumite informatii nu este foarte simpla. Webcrawler.combinatie între arborescent si mecanism de cautare . Infoseek. Programele care realizeaza cautarea pe Web se numesc masini de cautare (search engines. etc.în acest caz este accesata o baza de date prin utilizarea unui cuvânt cheie (keyword search).multi . încât s-au transformat în solutii comerciale. îl putem reduce la esenta. Ceea ce face dificila indexarea Web . un graf având pagini în noduri si hiper-legaturi ca arce.5.mecanism (multi engine) . o serie de cercetatori au scris programe pentru a realiza indexarea Web-ului în diferite moduri. care utilizeaza ambele metode descrise mai sus. Unele dintre solutii au devenit atât de populare. Hotbot. AltaVista. Cautarea începe cu specificarea domeniului general.mecanism de cautare .

în scopul deschiderii unui cont gratuit de e-mail. numită şi cont e-mail sau cont de postă electronică.ro Home.ro Capacitatea căsuŃei (MB) 5 5 Nelimitată Nu se specifică 15 5 Dacă acceptă protocoale POP3.ro http://www.com http://mail.hotmail.yahoo. . In tabelul de mai jos este prezentată o listă cu câteva locuri unde puteŃi să vă înscrieŃi.ro http://www. Exemple: user@yahoo.email. Mesageria Electronica Serviciul de mesagerie electronică (email. Accesul la conŃinutul contului este permis numai pentru utilizatorul îndreptăŃit. SMTP sau IMAP DA DA DA Nu se specifică DA DA Adresa sitului http://www.ro Pentru fiecare sit WEB care găzduieşte căsuŃe poştale gratuite se precizează exact tipul de adresă. vi se aduce la cunoştinŃă datele necesare accesării noii căsuŃe poştale. Pe Internet.com Yahoo.ro Alte precizări Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 6 Mb Se alege domeniul Ataşament limitat la 3 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Accesarea căsuŃelor poştale electronice şi implicit utilizarea acestui serviciu se poate realiza în 3 moduri descrise in continuare.ro Post. utilizator@stud.user_name şi despre serverul care găzduieşte contul respectiv.home.usv.ro Email.com Mail.com.ro http://www.domeniu şi va avea structura user_name@server_name. Mesajele primite sunt stocate în căsuŃa poştală electronică.post.com http://mail. poştă electronică) constă în transmiterea către căsuŃa poştală electronică a destinatarului a unui mesaj. pe bază de parolă. O adresă de mesagerie electronică (poştă electronică) dă informaŃii despre numele contului . sunt multe situri care acceptă găzduirea de conturi de e-mail şi chiar de pagini WEB. iar după subscriere şi deschiderea noului cont. Denumirea sitului Hotmail.subdomeniu. în cazul cel mai general de forma nume.6.

Toate comenzile necesare (afişare. retrimitere. forward. compunere mesaj nou. In spatele acestui tip de serviciu se află întotdeauna o aplicaŃie web-mail care este capabilă ca. toate acŃiunile legate de gestiunea contului au loc de fapt pe server. care include într-o interfaŃă de tip text toate comenzile uzuale necesare gestionării căsuŃei poştale (listare. Se utilizează de obicei un program dedicat. butoane. reply etc. Conectarea de la distanŃă la serverul care găzduieşte contul email Această metodă presupune utilzarea unor aplicaŃii sau comenzi care să permită dialogul la distanŃă cu serverul (telnet sau similare). Trebuie reŃinut că astfel. etc. câmpuri. etc. ştergere.6. ştergere. sortare. trimitere. accesibil cu ajutorul unui program de navigare (browser).1. deoarece conŃinutul mesajelor este tranferat utilizatorului prin intermediul unei pagini web înseamnă că acesta nu are nevoie de drepturi speciale de acces sau execuŃie pe server. cum ar fi link-uri. organizare mesaje pe foldere.).2 Webmail O metodă foarte utilizată în prezent constă în web-mail. . Avantajul principal al acestei metode este legat de faptul că utilizatorii familiarizaŃi cu navigarea Internet pot avea acces la funcŃii de gestiune a contului e-mail prin intermediul unor acŃiuni specifice navigarii web. răspuns. anulare ştergere. Pine permite accesul direct la continutul casutei postale si operarea cu diverse optiuni specifice (send. pe baza datelor de identificare furnizate de utilizator. După stabilirea sesiunii de dialog se pot transmite serverului comenzi de accesare a conŃinutului mesageriei electronice. să "citească" conŃinutul căsuŃei poştale şi să-l convertească într-un format html (pagină web). delete. O interfata de conectare tipica la aplicatia Pine este prezentata in figura. utilzatorul vizualizând doar paginile web pe care le construieşte programul web-mail pentru client.) Interfata principala a aplicatiei Pine 6. editare.) sunt accesibile prin intermediul unor butoane sau linkuri pe care aplicaŃia le pune la dispoziŃie. Mai mult. citire. adică accesarea serviciilor asociate mesageriei electronice prin intermediul unor pagini web. Pine (Program for Internet News & Email).

introducere de semnătură.ro. www. inclusiv filtrare locală a mesajelor.com. Pentru expedierea mesajelor: SMTP (Simple Message Transfer Protocol) . Principalele programe client de poştă electronică sunt: Outlook Express (face parte integrantă din pachetul de aplicaŃii integrat sistemului de operare Windows) Netscape Messenger (face parte din pachetul de aplicaŃii Netscape) Microsoft Outlook (aparŃine pachetului Microsoft Office şsi include şi funcŃii complexe de tip agendă electronică) Eudora (program dedicat de mesagerie electronică) • • • • Indiferent de programul utilizat acesta trebuie să "cunoască" datele de conectare pentru un anumit cont (utilizator. nume server) şi trebuie definiŃi parametrii conectării. Aceste aplicaŃii oferă funcŃii complexe. www.k.hotmail. IMAP. Interfata web-mail tipica 6. Pentru descărcarea locală a mesajelor de pe serverul care găzduieşte căsuŃa poştală: POP3 (Post-Office Protocol). Programele client de poştă electronică utilizează câteva protocoale (seturi de reguli) specifice.email.ro.yahoo.com. www. lucru off-line etc.Majoritatea serverelor e-mail publice oferă acces de tip webmail: mail.3 ClienŃii de poştă electronică O a treia metodă de gestiune a mesagerie electronice şi cea mai completă constă în utilzarea clienŃilor de poştă electronică. ClienŃii de poştă electronică sunt aplicaŃii care rulează pe sistemul local şi care preiau controlul procedurii de dialog cu serverul de poştă electronică copiind local (sau descărcând fără a lăsa mesaje pe server) mesajele.

3. Un program de postă asigură în general următoarele operaŃii: • Compunerea. transmiterea şi recepŃia mesajelor. în fereastra principală a programului "Outlook Express" selectaŃi meniul "Tools" şi apoi sub-meniul "Accounts. • Ataşarea unor fişiere .ro" (spre exemplu: ionpopescu@eed. IMAP or HTTP) server" introduceŃi protocoalele de poştă electonică.".6. Se va afişa fereastra "Internet Connection Wizard". Dacă aŃi procedat pentru prima dată la configurarea unui cont de e-mail atunci se va afişa fereastra principală a programului "Outlook Express". şi cuprinde cel puŃin numele autorului.ro). 5. 4. apoi apăsaŃi butonul "Next". Se va afişa fereastra "Internet Accounts" în care apăsaŃi butonul "Add" şi alegeŃi opŃiunea "Mail.. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "E-mail address" introduceŃi adresa dumneavoastră de e-mail. 6. In dreptul textului "Display name" introduceŃi numele dumneavoastră apoi apăsaŃi butonul "Next" 3. • Corpul (Body). In caz contrar. MulŃi autori introduc de obicei în plus numele firmei şi numărul de telefon unde pot fi contactaŃi. care este un text cu care începe mesajul. care este compusă din numele contului dumneavoastră urmat de textul "@eed. AplicaŃi dublu-click pe icon-ul "Outlook Express" care se află pe Desktop-ul dumneavoastră. Dacă nu a fost configurat nici un cont de e-mail în "Outlook Express" atunci treceŃi la pasul următor. • Anexele ataşate mesajului (Attach binary file). Se pot trimite în plus fişiere. Sub textului "Incoming mail (POP3. De obicei. Dacă aŃi adăugat noul cont de e-mail din fereastra "Internet Accounts" atunci apăsaŃi butonul "Close" pentru a reveni la fereastra principală a programului "Outlook Express".usv. autor. Un mesaj E-mail este format din patru elemente: • Antetul (Header).1. • Semnătura (Signature).. . cum ar fi POP3 (Post-Office Protocol) pentru Incoming Mail şi SMTP (Simple Message Transfer Protocol pentru Outgoing Mail). • Confirmarea de către destinatar a recepŃionării mesajului. Configurarea Outlook Express Paşii care trebuie urmaŃi pentru configurarea aplicaŃiei Outlook Express în vederea creării unui cont de e-mail sunt următorii: 1. ConŃine informaŃii despre destinatar. ştergerea.2. rapoarte. 6. arhivarea pe disc sau tipărirea lor.3. • Folosirea fişierelor cu semnături. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "My incoming mail server is a" selectaŃi opŃiunea "POP3"." 2. scrisori şi foi de calcul tabelar – sub formă de anexe la mesajele transmise.. subiect şi ora transmisiei. care reprezintă mesajul propriu zis. intranet şi post individual abonat la un server.. care este un text care se adaugă la sfârşitul mesajului poştal. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "Account name" introduceŃi numele contului dumneavoastră şi în dreptul textului "Password" introduceŃi parola dumneavoastră de acces apoi apăsaŃi butonul "Next". • Confirmarea trimiterii mesajului. In fereastra următoare apăsaŃi butonul "Finish". programul Outlook Express Mail este folosit de clienŃii abonaŃi la Internet. • Administrarea mesajelor primite: vizualizarea.usv. • Retransmiterea către alŃi destinatari a mesajelor primite. Outlook Express Cu Outlook Express Mail se poate trimite mesaje prin e-mail oricărei persoane a cărei adresă de e-mail există pe Internet.

Interfata de configurare pentru clientul de posta electronica Netscape Messenger .Interfata de configurarea a serverelor si protocoalelor utilizate de clientul de posta electronica Outlook Express Exista si alti clienti de posta electronica uzuali. In figura de mai jos este prezentata interfata pentru Netscape Messenger.

• Direct din programul Outlook Express: click pe New Mail sau din File > New > News Mesasage şi va apare o căsuŃă specială pentru redactarea mesajului. sau se face click pe To: şi va apare caseta de dialog Select Recipients. 6.numele dat conexiunii . Când se termină transmisia şi recepŃia mesajelor.3... Password . se procedează astfel: 1. se face click pe el şi din nou click pe To:-> din bara de mijloc. computerul va • .se poate scrie manual (direct) adresa de poştă electronică a destinatarului. o aici se alege din lista desfăşurată numele destinatarului.numele de cod pe care este deschis contul . o dacă e corect click pe OK şi această casetă de dialog dispare. Compunerea mesajelor Un nou mesaj se poate expedia în două moduri: • Direct cu adresa destinatarului.4.Click pe Send/Recv: va apare caseta specială de conectare Outlook Express şi daŃi click pe Details pentru a se desfăşura integral caseta de dialog şi să puteŃi urmări desfăşurarea operaŃiunilor curente. User name . 2. Setări pentru compunerea unui mesaj: To: . dispare automat caseta de dialog şi se face deconectarea computerului.Automat trebuie să apară şi caseta de dialog Dial-up Conection: în această casetă trebuie să fie trecute la: Connect to .3.3.Specificarea datelor de conecatre a clientului in Outlook Express 6. Initierea conecxiunii Outlook Express cu serverul email Pentru conectarea Outlook Express la serverul unde sunt deschise adresele de poştă electronică. iar în căsuŃa To: din New Message va apare numele destinatarului.codul tău secret care apare sub forma unor asteriscuri.

etc). Parola poate îndeplini această funcŃie doar dacă este secretă. să schimbaŃi parola. Titlul mesajului cu prioritate mare .). o parolă este um mecanism de securitate folosit pentru a permite accesul numai utilizatorilor autorizaŃi. IntroduceŃi numele grupului în caseta To : a ferestrei New Message şi apăsaŃi tasta Tab pentru a introduce adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din grupul respectiv. B. Apoi executaŃi click pe Select Members (selectarea membrilor) pentru a adăuga la listă o adresă deja existentă şi apoi executaŃi click pe OK. selectaŃi din meniul Tools optiunea Options….click pe Priority o se poate ataşa ceva . invitaŃii la petrecere. 6. Modele diferite de mesaje Marea majoritate a programelor de poştă electronică (inclusiv Outlook Express) au posibilitatea de a trimite diferite “şabloane” de mesaje.5. etc. PuteŃi executa click pe săgeata din dreapta butonului Compose Message pentru a derula o listă cu şabloane pe care le puteŃi folosi pentru mesaje speciale (de ex. Mesajul poate fi expediat: o simplu sau cu prioritate . Referitor la “PAROLA” Prin definiŃie . Pentru inserarea semnăturii într-un mesaj se selectează din meniul Insert opŃiunea Signatures . puteŃi crea acest grup în Address Book. felicitări de sărbători. se fac combinaŃii între majuscule. NOTA: Există posibilitatea trimiterii aceluiaşi mesaj la un număr de “n” destinatari.completa automat la expediere adresa corectă a poştei electronice pentru destinatarul al cărui nume este afişat în caseta To:. deasemenea există posibilitatea de trimitere a unor copii unor destinatari a căror adresă este trecută la Cc: (prin acelaşi sistem). SelectaŃi un şablon pentru a fi afişat în New Message şi veŃi vedea ornamentele propuse. E. iar la pagina Signatures selectaŃi New şi apoi introduceŃi textul pe care doriŃi să-l afişaŃi ca semnatură (nu se recomandă a se da adresa exactă. • • . ca să poată fi citit comod direct în fereastra programului. ca la anumite intervale de timp. alegeŃi Set Priority (alegerea priorităŃii) şi apoi High (înaltă) din meniul Tools din fereastra New Message. Se trece la redactarea textului care va fi formatat în mod automat la 76 caractere pe un rând.3. numărul de telefon. In general. C. litere mici şi cifre şi este recomandat. ExecutaŃi click pe butonul New Group (grup nou) din bara de instrumente a directorului Address Book. apare în Inbox precedat de semnul exclamării . Dacă vreŃi să desemnaŃi un mesaj ca fiind urgent . Când mesajul este gata pentru trimitere: click pe Send.click pe butonul Attach etc. atribuiŃi grupului un nume (Prieteni) şi executaŃi click pe OK. prin acelaşi sistem: în To: vor apare numele respective separate prin punct şi virgulă. D. Mesaje urgente Tuturor mesajelor li se atribuie în mod prestabilit prioritate normală . felicitare de ziua natală. • • La Subject: se scrie ceva semnificativ pentru mesaj. Recomanadri pentru utilizarea Outlook Express A. mesajul astfel redactat şi finisat ajunge în folderul Outbox gata pentru o expediere la prima conectare la Internet. Folosirea grupurilor Dacă trimiteŃi frecvent mesaje unui grup de persoane. Semnături Pentru a crea o carte de vizită electronică.

alegeŃi Options din meniul Tools al programului Outlook Express şi în pagina Send. Transmisia mesajului se va face în mod normal . G. VerificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Richt Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message şi. . opŃiunea Send Picture With Message. Pentru a crea o legătură activă la un sit. ExecutaŃi click pe Browse pentru a găsi fişierul cu imaginea dorită. deasemenea. Ataşarea unei pagini Web Dacă vreŃi să transmiteŃi o hiperlegătură la o pagină Web împreună cu un mesaj . selectaŃi tipul resursei. In zona mesajului din fereastra New Message. executaŃi click pe HTML. mai întâi verificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Rich Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message. executaŃi click pe butonul Insert Hiperlink din bara de instrumente Formatting. în secŃiunea Mail Sending Format (formatul de transmisie al mesajului). pur şi simplu introduceŃi în conŃinutul mesajului URL-UL sitului Web respectiv. executaŃi click pe opŃiunea Send Picture Whit Messages (transmiterea de imagini împreună cu mesajul) şi apoi OK. Sau selectaŃi textul care va servi ca legătura. introduceŃi calea spre situl respectiv şi executaŃi click pe OK . executaŃi click în punctul unde vreŃi să apară imaginea şi apoi alegeŃi Picture din meniul Insert.F. executaŃi dublu click pe numele fişierului şi apoi click pe OK în caseta de dialog pentru a insera fişierul. Dacă aceste opŃiuni nu sunt selectate . Ataşarea unei imagini PuteŃi ataşa cu uşurinŃă o imagine la mesajul dvs.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful