1.

Introducere

Analiza notiunilor legate de Internet-Intranet presupune inante de toate clarificarea unor aspecte legate de suportul de comunicatie necesar. Intelegand prin comunicatie, la modul cel mai general, un schimb de informatii utile, rezulta ca vehicularea acestora trebuie sa se faca pe baza anumitor reguli de comunicare. Sistemele interconectate in scopul comunicarii formeaza o retea de comunicatie. Sistemele interconectate dar amplasate grupat formeaza o retea (network) interna (sau locala, asa cum se va vedea mai tarziu), Intranet (intra-network). Un ansamblu de retele Intranet care comunica intre ele formeaza reteaua Internet (inter-network). La acest nivel putem defini Internetul ca fiind o retea alcatuita din subretele. Avand in vedere extinderea actuala la nivel mondial a Internetului si functionalitatile tehnologice sau de servicii pe care le ofera acesta, ne dam seama ca definitia de mai sus nu mai este acoperitoare. Din punct de vedere istoric inceputurile retelelor de tip Internet/Intranet se confunda cu primele comunicatii realiztae intre echipamenet de calcul. Cateva repere istorice premergatoare trebuie sa in in considerare primul satelit lansat de Uniunea Sovietica in 1957 sau crearea in Statele Unite a Agentiei de Cercetare pentru Proiecte Avansate (ARPAAdvanced Research Projects Agency) de catre presedintele Eisenhower, in 1958, in cadrul Pentagonului. In 1961 in cadrul MIT (Masuchutes Institute of Technology) se defineste pentru prima data comunicatia bazata pe comutatia de pachete (packet-switching) ca alternativa la comutatia de circuite (bazata pe relee) utilizata in centralele telefonice clasice de catre Leonard Kleinrock.. La nivelul retelei de cercetare ARPA, in 1963 (J.R.C. Licklider) se defineste o viziune detaliata a ceea ce inseamna o retea de comunicare mondiala. Prima interconectare a unor calculatoare aflate la distanta a avut loc in 1969 intre mai multe universitati si institute de cercetare (printre care Standford Research Institute, University of Utah, UCLA, UC Santa Barbara). Cu toate neajunsuriole acelui moment reteaua astfel creata, numita ARPANET, este unanim considerata ca stramosul Internetului de astazi. Doi ani mai tarziu, in 1974, Ray Tomlison si Newman pun bazele mesageriei electronice (email) si introduc semnul consacrat, @ , cu semnificatia "la", "pe" - engl. at.

Prima versiune comerciala a unei retele de date s-a numit Telnet si s-a constituit pe structura existenta ARPANET. Un moment foarte important in evolutia reteleor de calculatoare a fost anul 1976 cand corporatia Xerox (Palo Alto research Center) fundamenteaza regulile de comunicare la nivelul unei retele locale de calculatoare, reguli reunite sub denumirea Ethernet. Dupa numai 1 an existau deja peste 100 de calculatoare in cadrul acestei prime retele incipiente de tip Internet. Internetul modern are la baza un standard de comunicare (protocol) propus de o echipa ARPA (Robert Kahn, Vinton Cerf) si cunoscut sub denumirea de TCP/IP (Transport Control Protocol/Internet Protocol). In 1984 existau peste 1000 de computere interconectate in aceasta maniera. Cresterea rapida a numarului de siteme interconectate s-a datorat intersului crescut al mediului de cercetare din universitati de a avea acces la sisteme cu mare putere de calcul (super-computere) cum a fost cele introduse in aceasta retea de National Science Foundation (NSFNET) in 1986. Serviciile de baza disponibile in retelele de date constau in mesagerie electronica (email), serviciul de stiri (news), transfer de fisiere (ftp - file tranfer protocol) si comenzi la distanta (telnet). Conceputul de World Wide Web (www, "panza de paianjen peste intreaga lume"; de multe ori in jargonul tehnic sa floseste doar denumirea web) a aparut in 1991 in Europa (reteaua de laboratoare de fizica CERN) ca un sistem specializat de acces la informatii de interes pentru o anumita comunitate. Primul program de navigare (web browser) a aprut in 1993 sub numele MOSAIC fiind introdus de Universitatea din Illinois (Marc Andreesen), moment la care Internet-ul cuprindea peste 2 milioane de gazde (hosts, host-uri fiind o denumire incetatenita deja in jatgonul tehnic) - sisteme interconectate si erau accesibile circa 600 de locatii web. In conditiile create s-au multiplicat si diversificat serviciile electronice oferite utilizatorilor interconectati ceea ce a determinat ca in paralel sa apara si o explozie a aplicatiilor software care sa faciliteze, intr-o maniera cat mai simpla, accesul public. In domeniul programelor de navigare si acces la servicii anul 1996 marcheza declansarea unei competitii acerbe, marcata inclusiv de conflicte comerciale (ca de exemplu intre Netscape si Microsft in legatura cu practicile neconcurentiale practicate de cei din urma). In perioada respectiva Internetul depasise 12 milioane de gazde si 500.000 de locatii web (numite si site-uri) La inceputul mileniului trei se estimeaza ca Internetul are aproape 1 miliard de utilizatori existand peste 200 de milioane de gazde (host-uri). [art www.usnews.com]

2. Conectarea la nivel fizic

Conectarea mai multor sisteme intr-o retea care sa permita intercomunicarea implica existenta unui mediu de comunicatie adecvat si a unei interfete de conectare specifice mediului respectiv. 2.1. Canale de comunicatie Infrastructura de propgare a informatiei formeaza un canal de comunicatie. Un canal de comunicatie poate sa contina mai multe cai de comunicatie (de exemplu doua cai pentru comunicare bi-directionala). Infrastructurile de comuncatie principale utilizate in prezent sunt extrem de variate si folosesc o gama variata de solutii. Exemple de medii de comunicatie sunt urmatoarele: - conexiuni cablate - conexiuni radio, fara fir (wireless) - conexiuni pe fibra optica - conexiuni pe baza de radiatii infrarosii Conectarea cablata presupune existenta unui suport conductor (metalic) prin intermediul caruia valorile binare (biti) de informatie sunt vehiculati sub forma de semnale electrice, curent sau tensiune. Transmisiunile care folosesc unde radio permit accesul la mediul de comunicatie prin unde electromagnetice din diverse zone ale spectrului de frecvente, inclusiv din domeniul microundelor (433MHz; 2,4GHz - WiFi 802.11b/g, Bluetooth; 3,5GHz; 5GHz). Undele electromagnetice permit accesul in zone unde nu exista acoperire cablata folosind transmisiunile prin satelit dar si legaturi la distante reduse pentru a depasi inconvenientele firelor de legatura. Transmiterea bitilor de informatie se face prin modificarea particulara a parametrilor semnalului radio (amplitudine, frecventa, faza) prin procesul numit modulatie. Transmisiunile pe fibra optica se bazeaza pe proprietatea unui fascicul de lumina laser de a se propaga cu pierderi reduse printr-un mediu care permite reflectarea continua a acestei radiatii - o structura tubulara pe baza de siliciu, asemantoare sticlei - in scopul de a o "intoarce" mereu in mediul de propagare, indiferent de unghiul de incidenta. Practic

facscicolul sufera reflexii multiple la suprafata de separatie dintre materialul fibrei si mantaua inconjuratoare. Modificand intensitatea fasciculului se pot transmite la distanta biti de informatie. Datorita pierderilor reduse, utilizarea fibrei optice permite transmisiuni pe distante mari, de ordinul kilometrilor sau zecilor de kilometri, fara a fi necesara refacerea semnalului, pierderile fiind foarte reduse. Comunicatiile prin radiatii infrarosii au la baza principiul propagarii unei radiatii generate cu ajutorul unei diode luminiscente de infrarosu si receptionarea acesteia folosind un fotodetector care converteste radiatia din nou in semnal electric. Metoda este aceiasi ca si la telecomanda receptoarelor TV. Undele infrarosii au propritatea ca sufera reflexii pe mediile solide si deci nu este nevoie de o vizibilitatea directa absoluta intre emitator si receptor. Aceste tip de legatura este folsoit in comunicatiile de date pentru transmisiunile pe distante scurte (telefon mobil - computer, tastatura/mouse - computer, computere intre ele etc.) 2.2. Interfete de comunicatie Interfatele de comunicatie asigura tranferul informatiei binare catre mediul de comunicatie, de obicei intr-o maniera seriala (un bit dupa altul). Ele poarta numele generic de adaptoare de retea (module de retea, placi de retea sau NIC - engl. Network Interface Card) si difera in functie de tipul adapatrii pe care il asigura. In cazul utilzarii mediilor de comunicatie cablate, cele mai utilizate, adaptoarele asigura transferul informatiei preluate de pe magistralele de comunicatie ale sistemului care urmeaza a fi conectat, serializarea acesteia (cu exceptia transmisiunilor paralele folosite in special pentru conectarea imprimantelor la sistemele de calcul) si transformatrea bitilor de informatie respectivi in semnale electrice corespunzatoare. Adaptoarele de retea uzuale pot fi clasificte in functie de modul de conectare cu echipamentul de calcul, fiind in principiu disponibile pentru cele doua tipuri de magistrale existente intr-un sistem de tip PC, ISA si PCI. Catre mediul de comunicatie, adaptorul trebuie sa asigure conectarea corespunzatoare tipului de conductor folosit. 2.3. Medii de comunicatie Transmisia informatiei in mediile de teleprelucrare consta in transferul informatiilor, reprezentate codificat prin semnale binare, intre punctele terminale si calculatoare prin intermediul retelelor de telecomunicatie existente sau prin linii speciale de transmitere a acestora. Scopul acestei transmisiuni, prin care se asigura utilizarea de la distanta a resurselor calculatoarelor, este acela de a reproduce la calculatorul receptor semnale cu acelasi continut cu cele care au fost trimise. Dupa cum am spus informatiile sunt transmise de la un calculator la altul prin intermediul unei linii de transmisie, numita de obicei canal de telecomunicatie si care reprezinta totalitatea mijloacelor destinate transmiterii unui mesaj, fiind practic o cale de transmisiune electrica a datelor intre doua sau mai multe calculatoare, impreuna cu toate circuitele secundare de asigurare a nivelului energetic al semnalului. Astfel un canal este format din: linii telefonice, adaptoare, filtre, etc. Aceste medii de transmisie pot fi impartite in doua grupe: - medii ghidate: conductoare ohmice (cablul torsadat, cablul coaxial), fibrele optice; - medii neghidate: undele radio, laserul, radiatia infrarosie. 2.3.1. Medii ghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile ghidate de transmisie amintim: - cablu coaxial - cablu UTP (Unshielded Twisted Pair) - cablu STP (Shielded Twisted Pair) - cablu ScUTP (Screened UTP) sau FTP (Foiled Twisted Pair) - fibra optica multimod - fibra optica monomod

Cea mai uzuala versiune a acestui tip de cablu este formata dintr-un singur fir de cupru. proces denumit torsadare. El a fost folosit initial ca mediu de transmisie specificat pentru Ethernet. nu suporta usoare curbari/indoiri puternice sau striviri. izolat cu un material dielectric si protejat la exterior de un alt conductor cilindric. Avantajul cablului coaxial este ca ofera suport pentru comunicatii in banda de inalta frecventa pe distante relativ mari.43 de centimetri. costul si dimensiunea cablului (grosime de 1 cm) si nu in ultimul rand necesitatea de a asigura in orice conditii adaptarea de impedanta. Structura unui cablu coaxial Cablul UTP (cablu torsadat neecranat) este disponibil in diferite forme. In standardul Etrhernet 10/100 BASE T aceasta se traduce printr-o viteza de transmitere a informatiei cu 10/100Mbps pe o distanta de 100 de metri. fara repetoare. In prezent cablul coaxial este limitat de obicei la difuzarea semnalelor CATV (televiziune prin cablu) in banda larga. Desi cablurile coaxiale arata la fel ele pot avea impedante (rezistenta conductorului in semnal) diferite estimate printr-o scala de grade radio (RG – radio grade). separate in grupuri de cata doua. Unele din dezavantajele acestui cablu care au dus la inlocuirea aproape totala a acestuia sunt: fragilitatea structurii. varianta 10BASE2 Ethernet utilizeaza RG-58. dar treptat a fost aproape complet inlocuit. ce ofera o impedanta de 50 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 185 de metri. Mai exista si varianta 10BASE5 Ethernet ce ofera o impedanta de 75 de ohmi ceea ce la nivel fizic se traduce printr-o viteza a semnalului de 10Mbps pentru o lungime de 500 de metri. Fiecare din aceste opt conductoare este acoperit de un material izolator. Fiecare fir este numit si conductor. Conductoarele sunt utilizate in perechi. Cablurile LAN standard utilizeaza patru perechi de fire. pentru cablarea abonatilor. o pereche de conductoare ofera suport doar pentru transmisii iar cealalta pentru receptie. Dimensiunea se refera la numarul de perechi grupate impreuna. Acest tip de cablu reduce efectul de degradare a semnalului cauzat de EMI (Interferente Electromagnetice) sau RFI (Interferente al frecventelor Radio) deoarece buclele alaturate care iau nastere prin torsadare isi anuleaza reciproc semnalele induse de campurile electromagnetice din mediu. Acest tip de cablu are o impedanta de 100 de ohmi si o grosime de 0. Unele din avantajele acestui cablu ar fi faptul ca este ieftin. usor de instalat el suportand . Fiecare pereche de conductoare este rasucita una in jurul alteia. ce poate fi solid sau intretesut. El este apoi invelit intr-un alt strat izolator de protectie mecanica. cele doua conductoare avand axa comuna.Cablu Coaxial. De exemplu. In standardul Ethernet 10/100Mbps numai 4 din cele 8 conductoare sunt folosite iar in standardul Ethernet 1000Mbps Gigabit toate cele 8 conductoare sunt folosite. are doua conductoare concentrice. dimensiuni si grade. De exemplu. Cablurile torsadate cu patru perechi au opt fire.

In prezent este cel mai utilizat mediu de transmisie in retelele LAN. Radiatia electromagnetica normala Ecranarea cablului printr-o bariera metalica protejeaza semnalul impotriva radiatiilor care ar putea fi induse din mediul exterior. Cablu ScUTP este un model hibrid de cablu intre STP si UTP. ecranarea impedica si eliberarea radiatiei normale descrise in figura. Protectia la interferete electromagnetice este mai buna ca la UTP. Scopul acestei proiectari a fost de a permite cablurilor torsadate sa functioneze in medii predispuse la EMI (Interferente Electromagnetice) si/sau RFI (Interferente al Frecventelor Radio). In schimb. Acest strat de ecranare se afla imediat sub invelisul extern. in caz contrar este predispus la probleme mari de zgomot. Cablu STP (cablu tosadat ecranat) prezinta un strat suplimentar de folie conductoare in jurul firelor torsadate. Impedanta tipica pentru acest tip de cablu este de 100 sau 120 de ohmi. Radiatia electromagnetica a semnalului este emanata pe directia normala de semnalele transmise printr-un fir de cupru si reprezinta un punct de referinta pentru intelegerea implicatiilor utilizarii cablurilor torsadate ecranate. Acest tip de cablu trebuie sa fie impamantat la ambele capete pentru a functiona corect.curbari si indoiri. . mai greu de instalat si mai gros ca UTP-ul (aprox. Inducerea radiatiilor externe participa la atenuarea si/sau distorsionarea semnalului. Acest tip de cablu are si cateva dezavantaje cum ar fi faptul ca e suscebtibil la interferente electrice in comparatie cu alte tipuri de cabluri si faptul ca distanta de transmisie a informatiei este mai mica decat la alte tipuri de cabluri cum ar fi coaxialul de 75 de ohmi si fibra optica. 1cm). aceasta radiatie este reflectata in conductorul de cupru al cablului si poate produce auto-ghidarea semnalului. Radiatia electromagnetica ecranata Acest tip de cablu are o impedanta de 150 de ohmi si este mai scump. Din nefericire. Acesta situatie e ilustrata in figura urmatoare. Ca si cablu STP acesta trebuie impamantat la ambele capete pentru a putea functiona corect din punct de vedere al imunitatii la perturbatii. Practic acest tip de cablu este UTP invelit intr-o folie de metal ce realizeaza ecranajul.

ceea ce va provoca oprirea semnalului optic. nu toate potrivite pentru utilizarea intr-o retea LAN. dar poate fi si un material plastic cu calitati optice superiore. nu printr-un standard fizic. aceasta categorie fiind de mijloc si s-a dovedit a fi neeconomica de aceea este foarte rar folosita. avem motive sa ne asteptatam la aceleasi performante. Transmisiunea optica multimod este comandata de catre un LED. Vedere a unui cablu cu fibre optice Axa centrala a cablului este ocupata de catre un mediu optic foarte pur care are capacitatea de a transporta in siguranta fascicule de lumina pe distante mari. Categoriile sunt definite prin functiile lor. prin urmare necesita un sistem optic de focalizare si o cale de transmisie optica destul de larga. Caracteristica esentiala a LED-urilor este . Exista doua tipuri specifice de transmisiuni prin fibre optice: multimod si monomod. Mediul optic este aproape intodeauna sticla (siliciu). asigura standardele pentru cablare si chiar pentru componentele cablurilor. Desi unele standarde furnizeaza indicatii pentru cabluri si/sau componentele acestora. Acestea erau numerotate de la 1 la 5. Fibrele optice sunt utilizate in perechi: una pentru transmisie si alta pentru receptie. Utilizarea lor in retelele LAN se limiteaza de obicei la conexiuni intre servere sau la realizarea de legaturi magistrale. astfel ca si largimea de banda este limitata. Toate tipurile de fibre sunt disponibile de obicei in grupuri de doua sau mai multe perechi. Indiferent de producator.Pe piata astazi se gasesc Cat 3 (16 Mhz latime de banda. sticla se sparge sau se fisureaza. Fibrele optice pot transporta frecventele superioare ale spectrului electromagnetic – adica lumina. Cat 4 putea oferi o latime de banda de 20Mhz. 100/155/256 Mbps cu distante de pana la 100m). 10Mbps viteza pana la 100m) si Cat 5 (100 Mhz latime de banda. dimensiuni si lungimi de unda. Fibra optica tipica utilizata pentru o retea LAN este varietatea de sticla cu diametrul de 62. Figura de mai jos prezinta un cablu cu fibre optice. O colaborare intre ANSI. LED-urile au o frecventa destul de joasa. cum ar fi terminatoarele. Diametrul fibrelor optice variaza de la 5 microni pana la dimensiuni ce sunt vizibile cu ochiul liber. Atunci cand tranferul de informatie are loc utilizand ca semnal purtator de informatie o radiatie din spectru vizibil (laser). cablurile torsadate sunt definite prin categorii de performanta (la nivelul parametriklor de comunicatie). Cand este prea solicitata. Cat 1 si Cat 2 au fost perimate in 1995 datorita slabelor performante. este aproape imposibil sa introducem zgomote in fibrele optice. ghidarea acestui fascicol se face prin intermediul fibrelor optice. Acesta nu este o sursa de lumina foarte concentrata.Utilizarea cablurilor torsadate reprezinta un avantaj important legat de existenta unor categorii de performanta standardizate. Fibrele optice vin intr-o aparenta infinitate de forme. fibrele pot face parte din diferite clase de frecventa. Lipsa semnalelor electrice si a conductoarelor de cupru flexibile inseamna ca transmisiunile bazate pe fibre optice sunt relativ sigure. De asemenea. De asemenea. Initial au existat cinci serii de test pentru a stabili categoriile de performanta pentru cablurile torsadate. EIA si multe alte organizatii. iar cablul care corespundea era identificat ca fiind de Categoria x sau Cat x unde x era numarul seriei de teste care a fost finalizata cu succes. FCC. reunite in cabluri optice.5 microni care ofera suport pentru comunicatii multimod comandate de un LED (Light Emitting Diode – dioda emitatoare de lumina). datorita gradului de standardizare la care s-a ajunsin industria telecomunicatiilor. Spre deosebire de cablurile de cupru.

dispersia face ca o parte din raza emisa de LED sa loveasca peretele interior al mediului de sticla. sa nu inceapa sa atinga peretii fibrei. Ledurile nu pot sa concentreze strans razele de lumina. Reflexia radiatiei optice intr-o fibra optica Aceste raze poarta in continuare acelasi semnal ca si raza ramasa aliniata cu axa centrala a sticlei. astfel incat. dar aproape insesizabil pe distantele uzuale din domeniul retelelor de calculatoare. Multiplele limitari de performanta ale fibrelor optice multimod sunt echilibrate de calitatile lor si pretul mai scazut. Dar. in timp ce lungimea mediului fizic ramane constanta. Fibra monomod utilizeaza o dioda laser cu injectie (ILD – Injection Laser Diode). reusesc sa ajunga la destinatie. O implicatie mai semnificativa a dispersiei multimodale este ca fotonii interactioneaza astfel cu alti fotoni. lumina e supusa dispersiei. De aceea. Tot constanta este si viteza luminii: 300. Aceasta rata de dispersie impune limite maxime ale lungimii efective a fibrei optice comandate de LED. Prin urmare. dupa ce este transmisa.dispersia. Dispersia luminii unui led intr-o fibra multimod Dupa a anumita distanta. transmisiunile multimod sunt predispuse atenuarii. Intr-un sistem de fibre optice monomod. Laserele sunt binecunoscute pentru razele lor extrem de focalizate.000Km/s. sau nici una. Caracteristicile sale de dispersie sunt suficient de moderate pentru ca razele. este utilizat un laser pentru a comanda semnalul prin fibra de sticla. lumina nu trece in stratul de protectie. putine date. Aceasta reflexie plaseaza raza (razele) dispersata(e) pe o directie de coliziune cu portiunea de raza ramasa in calea de transmisie axiala. Cu alte cuvinte. Cand se intampla acest lucru. Si aceste raze disperseaza. ele calatoresc pe o distanta mai mare si un timp mai indelungat raza axiala. fluxul de date transmis ramane aliniat cu axa centrala a sticlei de-a lungul . chiar la limitile exterioare ale domeniului lor. transmisiunea axiala ajunge inaintea reflexiilor multiple ale aceluiasi semnal. In consecinta. Zigzagul neincetat al razelor inseamna ca modurile multiple vor intersecta inevitabil axa centrala si vor intra in coliziune cu alte raze optice. pentru ca sunt supuse la o serie de refelexii in pereti. Prin urmare. impactul are loc sub un unghi foarte mic. Fenomenul este ilustrat in figura de mai jos. ci este reflectata de perete sub un unghi complementar.

este logic ca dispozitivele laser sa fie plasate aproape de plafon. Fibrele optice monomod au in general un diametru intre 5 si 10 microni si un strat protector de 125 de microni.000 km si ca urmare apar întârzieri de ordinul a 300 milisecunde intr-un singur sens.unde radio . Pentru conectarea mediilor de transmisie la placile de retea se utilizeaza diferite tipuri de conectori (mufe). Acestea contin specificatiile pentru interconectarea dispozitivelor de retea cu mediul de transmisie. 2. In transmisunile de date neghidate un loc important ocupa transmisiunile folosind radiatia infrarosie. in infrarosu. Ele ajung la destinatie in acelasi timp.3. opereaza intre partea vizibila a spectrului electromagnetic si microunde. acestea pot fi imaginate cel mai bine ca un sistem de fibre optice dar fara cablarea prin fibre optice. Mai multe statii se pot interconecta cu o unitate de acces care transmite si receptioneaza semnale laser in numele unui grup de statii.datorita distantelor mari parcurse de semnale in procesul de propagare apar fenomene importante de intarziere. STP). Cand laserele sunt utilizate in acest mod. Aceasta pentru ca infrarosul este .permit acces in zone greu accesibile .pot transporta date si pot trece prin obstacole solide . Pentru cablu coaxial se utilizeaza BNC (Bayonet Nut Connector) iar pentru cabluri torsadate se foloseste conector tip RJ-45 (UTP.sunt utilizate pentru transmisii terestre cât si pentru transmisii prin satelit . cat mai departe posibil de oameni.intregului drum prin mediu. Medii neghidate de transmitere a informatiei Dintre mediile neghidate de transmisie putem evidentia: . Aceasta tehnologie de transmisie fara fir. In ceea ce priveste transmisiunile laser. Exista standarde de cablare corespunzatoare: TIA / EIA 568 A/ B.laser .infrarosu Undele radio au o serie de proprietati care le confera avantaje importante de exploatare in transmisiunile de date. Printre aceste proprietati se pot evidentia urmatoarele: . el nu este limitat la transportul doar in raza vizuala. adica aproximativ 600 milisecunde de la un punct al suprafetei terstre in altul.costul implemenatrii infrastructurii de comunicare radio este ridicat . Desi infrarosul este o forma de lumina. aflate la distante modeste.undele radio pot calatori atât prin aer cât si prin vid . Transmisia prin unde radio De la Pamânt pâna la un satelit geostationar sunt 36.2. Laserele pot fi utilizate si pentru a interconecta retele bazate pe cablu.

reprezinta energia nedorita. Infrarosu direct este analog razei unui proiector. reprezinta pierderea in energie in timpul propagarii semnalului .amplitudine. dar acestea sunt foarte scumpe si sunt utilizate numai pentru a construi retele private in interiorul unei firme. este determinata de faptul ca diferite componente spectrale (Fourier) se propaga cu diferite viteze. Proiectorul focalizeaza lumina pe o singura directie. Modemul realizeaza. Modul de interconectare a modemurilor.zgomotul. . Acesta este inserat intre calculator (digital) si sistemul telefonic (analogic) Pentru liniile inchiriate este posibila utilizarea semnalului digital da la un capat la altul. .frecventa. iar cel difuz poate fi asemanat cu o sursa de lumina care emite in toate directiile. Atunci cand un calculator doreste sa transmita informatii pe o linie telefonica. Chiar daca nu poate penetra solide opace. pricinuita de obicei de perturbatiile care apar pe parcursul transmisiunii. provenita din alte surse decat emitatorul. in principal. Acest semnal este caracterizat prin trei parametri: . . Acesti factori care afecteaza transmisiile sunt: . caracteristicile de apel.atenuarea. Un caz particular de transmisiuni ghidate il reprezinta comunicatiile de date prin retelele telefonice.prezinta proprietati specifice radiatiilor luminoase dar si microundelor. Modemurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: viteza. Tehnologia in infrarosu direct este utilizata de majoritatea dispozitivelor electronice casnice controlate prin telecomanda.demodulare a semnalului purtator.distorsiunea de intarziere. apoi la capatul unde are loc receptia din semnale analogice in semnale digitale la receptor. in timp ce sursa multidirectionala difuzeaza lumina in toate directiile. poate fi reflectat de acestea. modul de conectare la sistem. Au luat nastere doua tehnologii in infrarosu: difuz si direct. acestea trebuie sa fie in prealabil convertite din semnale binare in semnale analogice. In toate cazurile transmisia informatiei prin aceste canale de telecomunicatie nu se poate face fara o oarecare degradare a informatiei.faza. procesul de modulare . Acelasi concept se aplica si unei retele LAN in infrarosu direct. Echipamentul care realizeaza aceste transformari se numeste modem echipamentul care accepta un sir serial de biti la intrare si produce un purtator modulat la iesire (sau vice-versa). . etc.

. Semnal analogic unidirectional Canalele de transmisiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: . cu banda de frecventa 300 . a semnalului modulator (a mesajului) din semnalul modulat receptionat.transmisia in banda de baza. evaluata in bauds.4800 bauds. amplitudinea oscilatiilor ramane constanta si se modifica frecventa.3400 Hz.viteaza de transmisie a datelor binare printr-un canal de comunicatie se exprima prin viteza de modulatie (numarul de momente emise pe secunda) corespunzatoare semnalului transmis. viteza de transmisie 19200 .modulatie de amplitudine (AM). Modulatia este procedeul de transmisiune a unui semnal purtator. insa mai mica de 48kHz. cu o largime de banda inferioara celei vocale (< 3000 Hz). la receptie. din punctul de vedere al benzii de frecventa canalele de transmisiune se clasifica in: .canale vocale. .banda de frecventa.In functie de acesti parametri vom avea trei tipuri de modulatie: .canale subvocale. si se modifica amplitudinea. . cuprinsa intre banda de frecventa a canalului de transmisiune utilizat.modulatie de frecventa (FM).transmisia in banda larga. . caz in care frecventa oscilatiilor este constanta. Demodulatia este procedeul de extragere. caz in care se folosesc semnale digitale pe o singura frecventa Semnal digital bidirectional .canalele banda larga.500000 bauds. Prin frecventa de lucru se intelege frecventa semnalului purtator nemodulat. . caz in care se folosesc semnale analogice intr-un domeniu de frecvente. Baud . iar viteza de transmisie 600 .ul este unitatea de masura pentru viteza de modulatie si . si o largime de banda de 3100 Hz. sau prin frecventele limita extreme ale semnalelor ce se pot transmite prin canal.200 bauds. Transmiterea semnalului codat prin canalul de comunicatie se poate efectua utilizand cele doua tehnici: . viteza de transmisie 45 . se exprima prin largimea benzii de frecventa transmisa. amplitudinea si frecventa raman constante. cu o largime de banda superioara celei vocale. In sistemele de teleprelucrare. la care unul din parametrii caracteristici este modificat in concordanta cu valoarea semnalului modulator ce reprezinta mesajul de transmis. dar are loc un u salt in faza.modulatie da faza (PM).

Setul de reguli care definesc modul in care un calculator plaseaza si preia date pe/de pe legatura de retea poarta numele de metoda de acces.comutare de circuite. fiecare caracter este insotit de un bit de inceput .la punct).ul corespunde unui bit / s. semiduplex si duplex).semiduplex. . la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri.comutare de pachete. permitand astfel o utilizare mai eficienta a capacitatii liniilor de telecomunicatie Inainte de a trece mai departe mai trebuie adaugat faptul ca in prezent se cunosc doua tehnici de comutare: . La folosirea retelelor telefonice pentru transmisia datelor se face distinctie intre : . Metodele de acces previn accesul simultan pe cablu. fie de la receptor la emitator. exista trei tipuri de canale de transmisie: . Din acest punct de vedere. este specifica sistemului telefonic. dar nu simultan. Deoarece. la care informatiile pot fi transmise in ambele sensuri simultan. ci la momente diferite de timp prin alternarea sensurilor.numit "START". in acest caz nu se stabileste de la inceput o cale intre apelant si apelat. si altele sunt in asteptare. . In afara modurilor de transmisie prezentate (simplex.modul de transmisie asincron ("start-stop") este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este independent de durata semnalului elementar. echipamentele emitatoare si receptoare nu sunt in faza (nu sunt sincronizate in timp). . Modul (sensul) de transmisie.simplex.duplex. O proprietate importanta a comutarii de circuite este necesitatea de a stabili o cale de la un capat la celalalt. este necesara utilizarea unor semnale de separare. in care caz se spune ca avem o comunicare simplex. si un bit de sfarsit . la care informatiile se transmit numai intr-un singur sens. . este fie de la emitator la receptor. in acest mod de transmisie. Aceasta tehnica se mai numeste memoreaza si transmite. deci 1 baud = 1 bit / s. Astfel.modul de transmisie sincron este caracterizat prin aceea ca intervalul de timp intre doua semnale oarecare este intotdeauna un multiplu intreg al duratei semnalului elementar. inainte ca datele sa poata fi transmise. conform codului utilizat).circuitele telefonice inchiriate (pentru transmisiuni de tip punct . . Acest mod de transmisie elimina utilizarea pentru fiecare caracter a semnalelor de separare. In cazul transmisiei de date binare baud .reprezinta rapiditatea de modulatie corespunzatoare unui moment emis pe secunda de sursa de informatie (numarul de variatii pe secunda). avem o comunicare duplex integral. prezinta interes si urmatoarele moduri de transmisie: . cand vom avea o comunicare semiduplex. In acest caz avem o legatura permanenta intre utilizator si celelalte sisteme din retea.circuitele telefonice din retelele cu comutatie (manuala sau automata).numit "STOP". In acest caz legatura se stabileste prin intermediul centralelor de comutatie in urma apelarii de catre statia abonata a numarului statiei chemate. Exista mai multe metode de . pentru indicarea inceputului si sfarsitului fiecarui caracter (caracterul este format dintr-un bloc de k biti.precizia de transmisie (coeficient mediu de erori sau frecventa erorilor) reprezinta numarul mediu de elemente (bits) sau caractere la care s-a produs o eroare datorata perturbatiilor din canal. . Am vazut ca la un moment dat unul sau mai multe statii transmit date.

Sense Multiple Access with Collision Avoidance). sunt acele coduri care includ si o informatie redundanta pentru a permite receptorului sa constate daca a aparut o eroare.metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si evitarea coliziunii CSMA / CA (Carrier . .metode de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si a coliziunii CSMA/CD (Carrier . Aceasta este necesara in special datorita erorilor care pot sa apara pe parcursul transmisiei. si sa ceara o noua transmisie fara a identifica insa eroarea. Cele doua tipuri de coduri utilizate in teletransmisia datelor sunt: .Sense Multiple Access / Collision Detection). O alta problema care apare in transmisia informatiilor este cea a codificarii informatiei.coduri detectoare de erori.acces: .metoda prin transferul jetonului (token passing).coduri corectoare de erori. . . . sunt codurile care pe langa fiecare bloc de date trimis includ si o informatie redundanta (un sir de biti sau caractere de control) care ajuta receptorul sa poata deduce caracterul care a fost trimis. si daca s-a produs o eroare sa o depisteze si sa ceara o noua transmisie sau sa aplice un algoritm de corectie. .metoda cu prioritate la cerere.

Clasificarea retelelor In functie de criteriul de clasificare care se are in vedere exista mai multe tipuri de retele de calculatoare. tuturor calculatoarelor din retea (acest mod de operare se numeste difuzare) sau la un subset de calculatoare (acest mod de . Mesajul (numit pachet) poate fi adresat unui singur calculator.Internet-ul.retele combinate. Dupa tipul sistemului de operare utilizat: .retele bazate pe server.retele cu difuzare (broadcast). . ..retele tip stea (star). Retele cu difuzare (broadcast) sunt acele retele care au un singur canal de comunicatie care este partajat (este accesibil) pentru toate calculatoarele din retea.retele metropolitane MAN.3.retele de arie intinsa WAN. Dupa scara la care opereaza reteaua (distanta). Criteriile cele mai des utilizate in clasificarea retelelor sunt: Dupa tehnologia de transmisie: . .1.retele locale LAN.retele tip magistrala (bus). . Dupa topologie: . . In continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale fiecarui tip de retea.Tipuri de retele 3.retele peer-to-peer.retele punct-la-punct. . . .retele tip inel (ring) si retele de tip mesh .

urile au in general dimensiuni mici iar timpul de transmisie este limitat si cunoscut dinainte.sunt acele retele care acopera o arie geografica intinsa . Principiul DQDB Retele WAN . Aceste retele pot fi atat private cat si publice. Un aspect important al acestui tip de retea este prezenta unui mediu de difuzare la care sunt atasate toate calculatoarele.deseori o tara sau un continent intreg. Retele punct la punct sunt acele retele care dispun de numeroase conexiuni intre perechi de calculatoare individuale. .operare se numeste trimitere multipla). la nivel de oras.Wide Area Network . in general. Retele MAN . Aceste retele functioneaza la viteze cuprinse intre 10 si 100 Mb/s. etc. fara sa contina elemente de comutare care dirijeaza pachetele pe una dintre cele cateva posibile linii de iesire. O retea MAN contine numai un cablu sau doua. etc. In general retelele mai mici (locale) tind sa utilizeze difuzarea. In figura urmatoare sunt reprezentate doua astfel de retele: cu topologie magistrala si inel.reprezinta o extensie a retelelor LAN si utilizeaza in mod normal tehnologii similare cu acestea. Doua retele LAN tipice.MAN-urile sunt implementate cu ajutorul unei magistrale duale numite DQDB (Dual Queue) asa cum se vede in figura de mai jos. Aceste retele sunt caracterizate prin: . de pana la sute de Mb/s. Acest mod transmitere este caracteristic retelelor LAN.sunt in general retele private localizate intr-o singura camera. .marime: LAN . in timp ce retelele mai mari sunt de obicei punct . de diferite lungimi.urile mai pot functiona si la viteze mai mari. Aceste retele functioneaza. . cladire sau intr-un campus de cel mult cativa kilometri.la . magistrala si inel. Deseori sunt posibile trasee multiple.urile pot utiliza diferite topologii: magistrala.Metropolitan Area Network . LAN . inel.Local Area Network . Retele LAN .topologie: LAN . In aceasta retea calculatoarele se numesc gazde (in literatura de specialitate se mai utilizeaza si urmatorii termeni: host sau sistem final). un pachet s-ar putea sa fie nevoit sa treaca prin unul sau mai multe calculatoare intermediare. Pentru a ajunge de la calculatorul sursa la calculatorul destinatie.tehnologia de transmisie consta dintr-un singur cablu la care sunt conectate toate calculatoarele (de aici vine numele de difuzare).punct.

Subreteaua este formata din: .DSL (Digital Subscriber Line) .T1. comutatoare de date. Unitatea de baza pentru masurarea timpului este secunda. Fiecare calculator este in general conectat (face parte) la un LAN in care exista un ruter. Bandwidth este o masura pentru cantitatea de informatie care poate "curge" dintr-un loc în altul într-o perioada de timp. Termenul generic pentru aceste calculatoare de comutare este router. calculatoare specializate. canale sau trunchiuri.ISDN (Integrated Services Digital Network) . 1 bps = unitatea fundamentala de masura a latimii de banda 1 Kbps = 10E3 bps 1 Mbps = 10E6 bps 1 Gbps = 10E9 bps Latimea de banda poate fi asemuita cu grosimea unei tevi sau cu numarul de benzi de circulatie de pe o autostrada. folosite pentru a conecta doua sau mai multe linii de transmisie. Sarcina subretelei este sa transmita mesajele de la gazda la gazda. sisteme intermediare. ISP mari Latime de banda 56 Kbps 128 Kbps 56 Kbps – 1. E3 ( T – în SUA. scoli Institutii medii Institutii medii Institutii mari Institutii mari Companii de telefonie.5 Mbps 1.251 Mbps .544 Mbps Aprox. astfel putem intalni diferiti termeni pentru desemnarea acestora ca: noduri de comutare a pachetelor. Latimea de banda reprezinta numarul maxim si teoretic de biti care pot fi transferati într-o secunda. fiecare din ele legand doua ruter-e. SOHO Institutii mici. 32 Mbps 155. T3. 2 Mbps 44. care are rolul de a transporta bitii intre calculatoare. Daca doua ruter-e.Gazdele sunt conectate intre ele printr-o subretea de comunicatie. Câteva din tehnologiile de comunicatie utilizate în retelele WAN includ urmatoarele: . E1. E – în Europa) Terminologia utilizata în transmisia de date apaeleaza deseori la termenul de latime de banda (Bandwidth). numita pe scurt subretea. atunci ele trebuie sa apeleze la un ruter intermediar. Ea este limitata (datorita legilor fizicii si nivelului tehnologiei la un moment dat).modem . Nu exista o terminologie standard pentru denumirea acestor elemente de comutare. . deci cantitatea de informatie transferata într-o perioada specifica de timp este bps (biti pe secunda). doresc sa comunice. care nu sunt legate intre ele. prin intermediul caruia se face legatura intre doua retele diferite. numite circuite. Reteaua contine numeroase cabluri sau linii de comunicatie.743 Mbps Aprox. Gruparea tehnologiilor dupa vitezele de transmisie Tip serviciu / tehnologie Modem ISDN Frame Relay T1 E1 T3 E3 STS – 3(OC-3) Utilizare tipica Individual Individual.elemente de comutare.Frame Relay .linii de transmisie.ATM (Asincronous Transfer Modem) .

cablurilor si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua caz in care se numeste topologie fizica. Topologii de retea Prin topologie se intelege dispunerea fizica in teren a calculatoarelor. În cazul unei retele mici. Aparitia coliziunilor face ca informatia sa nu mai fie utilizabila fiind necesare tehnici de refacere a procedurii de transfer (retransmisie). Dupa ce termina de transmis datele va trimite jetonul catre urmatoarea statie. adica calculatoarele nu actioneaza pentru transmiterea datelor de la un calculator la altul. Atunci cand se alege topologia unei retele un criteriu foarte important care se are in vedere este cel al performantei retelei. Zona dintr-o retea de unde provine un pachet si unde pot apare coliziuni se numeste domeniu de coliziune. Topologii diferite implica metode de comunicatie diferite. . traseul cablului.este cea mai simpla si mai uzuala metoda de conectare a calculatoarelor in retea. Tehnologia utilizata în retele Ethernet permite unui singur pachet sa acceseze mediul de transmisie la un moment dat.este o topologie pasiva. Impulsul electric generat de o coliziune. Toate mediile de comunicatie partajate de mai multe statii sunt domenii de coliziune. Atunci cand doua statii iau initiativa de a transmite simultan in aceiasi retea in acelasi timp apare fenomenul de coliziune. etc. milioane de biti pe secunda. deci se refera la configuratia spatiala a retelei. când o statie intra în posesia jetonului ea are dreptul sa transmita date. cele mai utilizate. In domeniul retelelor locale sunt posibile mai multe topologii. la modul de interconectare si ordinea existenta intre componentele retelei. În contrast cu aceasta tehnica este tehnologia token-passing (pasarea jetonului) – prin retea circula un jeton electronic. . Magistrala presupune un singur cablu. Printre cele mai importante caracteristici sunt cele descrise mai jos. unde fiecare host transmite. topologia unei retele implica o serie de conditii: tipul cablului utilizat. Pentru retele mari. numit trunchi care conecteaza toate calculatoarele din retea pe o singura linie. Comunicatia tip magistrala presupune intelegerea urmatoarelor concepte: . datele respective se pierd. .terminatorul. frecventa coliziunilor creste. În LAN-urile Ethernet. Daca mai multe statii încearca sa emita simultan. . Topologia unei retele poate determina si modul de comunicare al calculatoarelor in retea in acest caz numindu-se toplologie logica . De asemenea. Topologia magistrala (bus sau liniara) . conduce la pierderea datelor transmise. va retransmite imediat jetonul urmatoarei statii. se poate gasi un sistem de evitare a coliziunilor.2. fiind nevoie de retransmiterea datelor. inel si stea. utilizat pentru a opri reflectarea semnalului.reflectarea semnalului.3. topologia logica utilizeaza tehnica broadcast: datele transmise de un host sunt receptionate de toate celelalte statii conectate la mediul de transmisie.transmisia semnalului: la un moment dat numai un singur calculator poate transmite mesaje. Daca o statie nu are de transmis date. din care doar cateva sunt larg raspandite: linie sau magistrala. iar toate aceste aspecte au o mare influenta in retea.

Cea mai cunoscuta topologie bus este Ethernet.Host Unit Broadcast). .informatiile emise de un calculator sunt receptionate de toate celelalte calculatoare.facilitati de reconfigurare (toate calculatoarele conectate au drepturi egale).ul) se defecteaza. cade intreaga retea. Acesta are si rolul de a amplifica semnalul inainte de a-l transmite mai departe.retelele mari necesita o lungime de cablu mare. Printre caracteristicile mai importante amintim: . el nu afecteaza restul retelei. care se comporta ca un comutator fata de ansamblul retelei. .Topologia magistrala . .calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala numita concentrator (hub . . .reprezinta o conexiune multipunct . Prelungirea unei retele prin repetor . .daca un calculator se defecteaza. Topologia stea (star) are specific faptul ca toate calculatoarele sunt conectate la un nod central care joaca un rol particular in functionarea retelei. Orice comunicatie intre doua calculatoare va trece prin acest nod central.cablul din aceasta topologie poate fi prelungit prin una din urmatoarele metode: o componenta numita conector tubular (BNC) sau un dispozitiv numit repetor utilizat pentru a conecta doua segmente de magistrala. cu conditia ca placa de retea a calculatorului respectiv sa nu induca o neadaptare de impedanta in linia de comunicatie.calculatoarele nu pot comunica direct intre ele ci numai prin intermediul concentratorului.aceste retele ofera resurse si administratie centralizate. .daca nodul central (hub .costul redus al suportului si al dispozitivelor de cuplare. .

Topologia stea Topologia inel (ring) este definita printr-o configuratie in care toate calculatoarele sunt legate succesiv intre ele. doua cate doua. intercomunicatii militare.poate utiliza in mare parte cablajul telefonic vechi existent intr-o societate. . cu ultimele tipuri de comutatoare.transmiterea datelor se face prin metoda jetonului (token passing).daca un calculator sau cablul care il conecteaza la hub se defecteaza.mesajul transmis de catre calculatorul sursa este retras din bucla de catre acelasi calculator atunci cand ii va reveni la origine dupa parcurgerea buclei.este acea topologie in care calculatoarele regenereaza semnalul si transfera datele in retea iar fiecare calculator functioneaza ca un repetor. .defectarea unui calculator afecteaza intreaga retea. . aplicatii de comunicatie spatiala.transferul informatiei se face punct la punct dar. numai calculatorul respectiv este in imposibilitatea de a transmite sau receptiona date in retea. .ring de la IBM. ultimul calculator fiind conectat cu primul. daca acesta ii este destinat il copiaza. . se utilizeaza o astfel de toplologie atunci cand se impune o comunicatie foarte sigura cum ar fi sistemele de control ale centralelor nucleare. Topologia Mesh este numita si topologie completa. Dintre caracteristicile mai importante se pot evidentia cateva: ..conecteaza calculatoarele printr-un cablu in forma de bucla (nu exista capete libere).este o topologie activa . . Topologia inel Cea mai cunoscuta topologie inel este Token . . In afara topologiilor fundamentale prezentate exista si alte arhitecturi. este posibil si un transfer multipunct. amplificand semnalul si transmitandu-l mai departe. Fiecare host comunica cu toate celelalte.

Topologie magistrala .stea Topologia inel-stea (ierarhica) . Deosebirea consta in modul de conectare a concentratoarelor: in topologia magistrala .Topologie Mesh In practica se intalnesc de multe ori tehnologii compuse obtinute prin combinatii ale unor tehnologii fundamentale. .stea ele sunt conectate prin trunchiuri lineare de magistrala.stea. acest lucru nu va afecta buna functionare a retelei.stea sunt conectate printr-un concentrator principal.topologia inel-stea (ierarhica).topologia magistrala-stea: exista mai multe retele cu topologie stea. Daca un calculator se defecteaza. . conectate prin intermediul unor trunchiuri liniare de tip magistrala. toate calculatoarele conectate la el vor fi incapabile sa mai comunice cu restul retelei. este asemanatoare topologiei magistrala . iar in topologia inel . dar daca se defecteaza un concentrator (hub).

suportând în mod tipic.4. când sunt folosite conectoare Ethernet în T. mutarea şi eventuala extindere a reŃelei. Functionarea lor se bazeaza pe existenta unui element de procesare a informatiei care are capacitatea de a identifica sursa si destinatia fiecarui pachet de date. De multe ori in terminologia curenta se folseste tot termenul generic de hub. ataşat direct conectorului BNC al unui NIC.1. sau utilizat pentru a permite conectarea la un alt mediu decât cel normal utilizat (Ex.: un modul de interfaŃă reŃea ce necesită un cablu coaxial gros poate comunica cu o reŃea Ethernet pe fire torsadate utilizând un transceiver). Echipamente de retea 4. ceea ce facilitează monitorizarea. Acestea se numesc switch-uri. Transceiver-ul asigură funcŃii de administrare cu flexibilitate sporită în configurarea lanurilor cu medii multiple de lucru. Un switch reduce astfel domeniul de coliziune. Hub-urile oferă administratorului de reŃea un punct de control pentru cablajele aferente computerelor. fibre optice şi cabluri coaxiale subŃiri şi groase. Un caz particular il constituie hub-urile capabile sa citeasca si sa interpreteze informatiile pe care le vehiculeaza. Hub-urile realizează conexiuni prin cabluri ecranate şi neecranate pe fire torsadate. specifica fiecarei interfete de retea). . Pot fi privite ca un nod de interconecatre transparenta a sistemelor. Totusi un hub asigura interconectarea sistemelor fara a analiza informatia vehiculata si fara a identifica porturile (el transmite tuturor porturilor ceea ce receptioneaza pe unul din ele la un moment dat). Echipamenete de interconectare si dirijare a traficului Module de interfaŃă cu reŃeaua cum ar fi NIC (Network Interface Card) este o placă instalată în PC şi suportă funcŃii de partajare a mediului fizic şi de sincronizare. Aceasta tabele ofera posibilitatea de identificare rapida a localizarii unei statii in scopul stabilirii unei sesiuni de comunicare doar intre o sursa si o destinatie fara implicarea celorlalate hosturi (care eventual pot sa initiaze alte legaturi). Pe aceasta baza switchul isi defineste in mod dinamic o tabela de alocare a porturilor identificand clientii (hosturile) pe baza adresei lor fizice (adresa MAC. oferind posibilitatea monitorizării reŃelei de la distanŃă cu ajutorul software-ului de administrare a reŃelei. de la 8 la sute de noduri. Cei mai mari producători de hab-uri sunt: Cabletron Systems. ce transmite şi recepŃionează semnal între NIC-ul din PC şi mediul fizic utilizat. Transceiver-e (receptor-transmiŃător) este un echipament.

etc. tabelă de adresare mai mare. legate în cascade multiple. 8. • hab-uri pentru LAN-uri necablate. pentru interconectarea backbone-urilor pentru a preveni gâtuirea de trafic (bootleneck). pentru a determina dacă o problemă poate fi rezolvată fără a fi necesară anunŃarea administratorului reŃelei. 6. • posibilitatea de a acŃiona ca gateway-uri de Ethernet. Un bridge opereaza la nivelul adreselor MAC. • hub-uri multifuncŃie şi mixte. 3. iar ultimele modele de hab-uri sunt dotate cu interfeŃe ATM. . • capacitatea de a administra reŃeaua.). Repetorul extinde un singur segment din LAN pentru a acomoda utilizatorii adiŃionali acre au 3 tipuri de limitări: 1. Hub-urile se clasifică în: • hub-uri Ethernet cu configuraŃie fixă. Avantajul bridge-urilor constă în faptul că faŃă de routere oferă posibilitatea divizării reŃelei în segmente logice mai mici pentru a uşura administrarea şi refac semnale electrice astfel încât zgomotul să nu se propage în reŃea. prin aceasta limitându-se numărul de utilizatori suportaŃi de mediul fizic. • suport de bridge (punte) între FDDI şi token ring. print servere) integrate în locaŃii de hab-uri protejate fizic cu funcŃii tipice de dirijare.SynOptics. realizându-se până în prezent 4 generaŃii de hab-uri. Bridge-ul este necesar in punctul de interconecatre a doua retele care folosesc medii de comunicatie diferite. reŃeaua rămâne o singură reŃea la nivel logic. 4. 7. 2. • platforme de aplicaŃii: procesoare RISC cu discuri de Gbytes (file servere. Email. nivele de dirijare (brouter-e) utilizate pentru protocoale de interreŃea corespunzătoare nivelelor de date cât şi pentru alte standarde internaŃionale. echilibrarea încărcării. datorită amplificării zgomotului împreună cu semnalul.. • pornirea automată a reŃelei şi oprirea sa la momente specificate de timp. • lărgimea de bandă de frecvenŃă dedicate unei staŃii. • gateway-uri (porŃi). 5. modulară şi multislot. Pentru mărirea performanŃelor s-au adus o serie de îmbunătăŃiri bridge-urilor: 1. filtrare de cadru complexă. gateway SNA. Repetoare. multiport. debit de informaŃie mărit. Sunt echipamente care amplifică semnalele pentru a mări distanŃa fizică pe care poate acŃiona un LAN. etc. Bridge-uri (punŃi) sunt echipate care conectează două sau mai multe LAN-uri la nivel MAC (subnivel de nivel 2 al stivei de protocoale OSI) al LAN-ului. 3. diversitate de interfeŃe. • operarea ca server de terminal. 2. 3. 9. redundanŃă şi suport pentru capabilităŃi de administrare reŃea (ce include şi protocoale standard). ce fac legături segment–la-segment. care permit LAN-urilor să partajeze unul şi acelaşi bridge. 4. Noile facilităŃi oferite in prezent de un hub includ: • procesarea semnalelor de alarmă. natura limitată a extensiei. criptarea pachetelor de date. Tipuri de bridge-uri: 1. 3Com şi Ungermman-Bass. bridge-uri “sursă” utilizate în LAN-uri de tip token-ring. 2. • funcŃii de securitate (limitarea accesului prin parole la porturi. • posibilitatea de comutare port cu port. bridge-uri “transparente” utilizate în Ethernet. care nu cer utilizatorului să specifice calea către destinaŃie şi a cărui tabelă de adresare poate fi actualizată.

metoda statică prin care administratorul LAN specifică dacă un cadru de date pentru o anumită destinaŃie necesită a fi dirijat la un alt LAN. Accesul la mare distanŃă la reŃelele de date regionale. Routere. Servere de comunicaŃie asigură o varietate de funcŃii de comunicaŃie: E-mail. transferuri de fişiere. de imprimare. (ex.: IBM SNA cu DECnet). realizată cu ajutorul unui modem pentru servicii analogice şi cu module speciale pentru servicii digitale. servicii de comunicaŃii cu alte entităŃi din LAN. Fiecare bridge din reŃea trebuie să menŃină o tabelă cu intrări pentru toŃi utilizatorii activi.6 la 38. suportând viteze de transmisie situate m gama 9. Gateway-uri (porŃi). asigurând controlul fluxului pentru pachetele de date recepŃionate din LAN. baze de date cu acces public.2. iar administratorul reŃelei poate selecta un router separat pentru fiecare protocol sau un router capabil să recunoască mai multe protocoale.Actualizarea tabelei de adresare pentru bridge-urile “transparente” se realizează prin două metode: . Superserverul este serverul ce încorporează multiple procesoare (de obicei un număr de 8). dar datorită limitărilor dimensiunii tabelei acesta utilizează două tehnici. ce realizează conexiuni la nivel arhitectural superior faŃă de bridge-uri. fiind utilizate ca servere de baze de date cât şi ca servere de aplicaŃii ce suportă multiprocesarea şi spaŃiu pe disc de Gbytes.metoda dinamică prin care bridge-ul construieşte propria tabelă de adrese prin "observarea" traficului. router şi hub este realizată prin încărcarea software-ului specific platformelor hardware disponibile sau prin adăugarea unui modul de bridge sau router unui hub pentru cablaje (wiring hub). naŃionale. cărora le sunt alocate diferite sarcini (1asks\ echipat cu multiple porturi pentru ataşarea perifericelor. Router-ele operează cu un protocol WAN specific sau cu protocoale multiple pentru interconectarea LAN-urilor. Putem spune ca un server in acceptiunea cea mai generala este un sistem care ofera servici de retea. Modem-ul este echipamentul ce permite unui semnal digital să fie transmis printr-un mediu de transmisie analogic. internaŃionale se realizează utilizând gateway-uri (porŃi de comunicaŃie rezidente în LAN-uri. FaŃă de bridge-uri dezavantajele router-elor includ reducerea ratei de filtrare a pachetelor şi preŃul mai mare.4 Kb/s sau chiar mai mult (cu compresie).de inundare(flooding techniques} care are un impact negativ asupra performanŃelor generale ale bridge-ului. servicii fax. Sunt echipamente de dirijare (routing) a traficului de date. Ca si bridge-urile ruterele au cel putin doua interfete de retea pentru a interconecta retele. .). Ultimele tipuri de bridge-uri sunt proiectate să suporte FDDI şi utilizează canale necablate (wireless) pentru interconectări bridge-la-bridge. Integrarea funcŃiilor de bridge.de învechire (aging techiques) pentru a elimina intrările din tabelă ce nu au avut trafic de o anumită perioadă de timp. viteza de transmisie fiind afectată de translaŃia completă a unităŃilor de date recepŃionate dintr-un protocol în altul complet diferit. 4. Echipamente pentru servicii de date Serverul este un microcomputer ataşat LAN-ului asigurând funcŃii specifice cum ar fi: stocarea fişierelor pe disc. . Sunt echipamente utilizate pentru interconectarea LAN-urilor ce utilizează protocoale complet diferite la toate nivelele de comunicaŃie. Ele opereaza la nivelul adreselor IP. . a căror funcŃie de bază este cea de interfaŃă cu reŃeaua publică. . din care serverele de fişiere necesită un hard-disk de mare şi foarte mare capacitate.

SMDS şi dirijarea de celule de date (cell relay).Unele modem-uri au facilităŃi cum ar fi: • repetarea automată a apelului (auto-dial). • auto-diagnoză. • răspuns automat la apel (auto-answer). • modem-urile bazate pe standardul CCITT V. primul servit". Tl comutat. sau poate fi o colecŃie de modem-uri localizate central (montate sau nu într-un rack) oferind utilizatorilor LAN posibilitatea de a accesa de la distanŃă printr-o metodă de tipul "primul venit. Mai nou există servicii digitale: ISDN.42 bis suportă compresia de date. care nu necesită modem. Modem-pool este un echipament de comunicaŃie cu facilităŃi multiport şi multipunct ce elimină nevoia de modemuri separate la nivelul utilizatorului. Frame Relay. . Tl.

0. criptata. a carui interfata utilzator este prezentata in figura urmatoare. engl. Una din aplicatiile care permit conectarea la distanta folosind telnet.5. intre client si serverul SSH si o metoda securizata de identificare unica a clientului. Procedura de conectare securizata este reunita in pachetul de module SSH (Secure Shell).168. host name) sau numeric (adresa IP): >telnet 192. ssh dar si alte metode este Putty. Ca si Telenet. SSH permite logarea la distanta si executarea comenzilor pe masina distanta. SSH. NetTerm. El permite o conexiune sigura. Term90. in format literar (nume gazda. memorarea setarilor pentru conexiuni) au aparut aplicatii dedicate pentru conectare la distanta: Putty. Marea majoritate a sistemelor de operare accepta astfel de comenzi. Utilizarea unei aplicatii de conectare inseamna de fapt a delega procedura si drepturile de acces unui program care negociaza si stabileste parametrii unei legaturi pentru un serviciu specific (posta electronica. furnizor de servicii de date) se poate face in mod direct sau prin intermedierea unei aplicatii (conectare indirecta). Conectarea la server Conectarea la un server (prin definitie. parametri de comunicatie. Multe din aceste aplicatii ofera si facilitati de conectare folosind criptarea caracterelor transferate pe baza de cheie numerica stocata local. Conectarea directa presupune o maniera de dialog cu serverul in care clientul transmite comenzi si primeste raspunsuri la acestea. . Aceste moduri de comnectare sunt discutate in conjunctie cu serviciul pe care il gestioneaza si vor fi abordate in acest context.1. Servicii de retea 5. cu specificarea adresei destinatie. transfer de fisiere. numite comenzi tip telnet (dupa numele protocolului cu acelasi nume). tiparire).1 Pe baza comenzilor tip telnet si prin adugare de functionalitati suplimentare (moduri de afisare.

protocol conectare. Ca urmare.Interfata de configurare Putty Odata definiti parametrii conexiunii (nume server. succesiunile de caractere tastate in linia de comanda vor fi inaintate serverului (dupa tastare <CR>) iar acesta va raspunde corespunzator comenzii transmise. tot in mod text si tot in fereastra de dialog. Interfata de dialog cu un server Linux . Indiferent de metoda de conectare folosita rezultatul consta in aparitia unei ferestre de dialog care permite conversatia directa cu serverul. numar de caractere pe linie.) acestea pot fi salvate ca sesiune si utilizate ulterior pentru conectare in aceleasi conditii. culori etc. dimensiune fereastra dialog.

dupa conectare.com (216.205): icmp_seq=6 ttl=51 time=172 ms --.Cateva comenzi utile ce pot fi utilizate pe sistemele de operare tip LINUX.www.com (216.205): icmp_seq=3 ttl=50 time=161 ms 64 bytes from p18.dcn. Sintaxa: <passwd> w. who . 0% packet loss.yahoo.permite schimbarea parolei curente.109.yahoo.205): icmp_seq=2 ttl=50 time=181 ms 64 bytes from p18.205): icmp_seq=4 ttl=50 time=188 ms 64 bytes from p18. Sintaxa: <ping adresa> Exemplu: ping www. sintaxa: <host IP> sau <host name> Exemplu: host www. catre o destinatie precizata prin nume sau adresa IP. Pachetele lansate au asociat un anumit timp de viata TTL care este decrementat cu o unitate la trecerea prin fiecare nod iar la atingerea valorii zero (expirarea TTL) pachetul se pierde in trafic (expired in traffic).182/10.returneaza date despre conturile asociate cu un anumit nume.www. analoizandu-se sursa mesajelor receptionate.www. Sintaxa: <traceroute destinatie> Exemplu: traceroute www.dcn.akadns.akadns. receptionand in ecou mesajele ICMP (Internet Control Managent protocol) transmise catre o gazda.109.205) 56(84) bytes of data.ofera informatii despre utilizatorii on-line la un moment dat.dcn.edu . 6 received.com [ap@stud ap]$ ping www.yahoo.com (216. se pot identifica nodurile care dirijeaza (ruteaza) datele catre o destinatie deoarece cel putin un pachet ICMP va expira in fiecare nod.www. Sub forma <w user_name> permite vizualizarea unor date de conectare si pentru utilizatorii off-line.dcn.www.109. Solicita parola veche si apoi parola noua.109. 64 bytes from p18.returneaza parametrul TTL (timp de viata.117.net (216. Foloseste pachete ICMP cu parametrul TTL avand valori succesive din ce in ce mai mari (1.com ping . passwd .com PING www.www. <who> finger .yaho.yahoo.yahoo.com (216. 2 . calea.yahoo.117.556/178.com (216. cu confirmare suplimentara.genereaza lista succesiunii de noduri.648 ms traceroute .205): icmp_seq=5 ttl=50 time=172 ms 64 bytes from p18. Pe aceasta baza.201/193.net ping statistics --6 packets transmitted.117. sunt prezentate in continuare.117. Time To Live) si timpul de parcurs aferent (in ms). time 5052ms rtt min/avg/max/mdev = 161.transmite adresa IP (daca s-a precizat numele gazdei) sau numele gazdei (host) daca s-a precizat adresa IP.dcn. Sintaxa: <w>.117. numele poate fi un nume de cont (user name) sau nume definite ca fiind asociate cu acel cont (nume proprii) Sintaxa: <finger nume> Exemplu: finger ion host .yahoo.mit.yahoo.yahoo.3 etc) transmise succesiv si analizeaza mesajele de tip "expired in traffic" primite inapoi.dcn.109.109.www.205): icmp_seq=1 ttl=50 time=193 ms 64 bytes from p18.117.117.com (216.yahoo.109.

ceea ce este de obicei satisfactor atunci cand se urmareste doar un acces rapid si simplu la informatie.Level3.b.120.9.980 ms 13 as-2-0. Sintaxa: <talk user_name> sau <talk user_name@server_name> Exemplu: talk utilizator2@stud.164.53) 77.79.ro (193.7.100.247.bbr1.214 ms 1.230.998 ms ge-10-2. ceea ce presupune apelare de catre initiator si acceptare din partea destinatarului.2.125) 159.982 ms 16 B24-RTR-3-BACKBONE.656 ms 2.mp2.099 ms 1.Level3.100.ofera informatii despre inregistrarea unui nume de domeniu pe baza consultarii continutului inregistrailor DNS (Domain Name Server) .168.Level3.Level3.823 ms 158.106) 169. listare.128.hsa2.mit.ro (193.128.net (212. dupa stabilirea conexiunii.astral.este o aplicatie completa pentru gestiunea mesageriei electronice pe servere.831 ms 7 r1-pos5-0.960 ms talk .usv.ro (193.240.547 ms 10 so-5-3-0.649 ms 42.22) 3.2.910 ms ge-10-0.MIT.181) 166.7.net (4.96.com pine . mesajele tastate de unul din utilizatori apar in fereastra de dialog a celuilalt si invers. Este detaliata in subcapitolul referitor la serviciul de mesageria electronica.761 ms 73.709 ms 14 ge-11-0. Sintaxa: <mail> sau <mail user_name@server_name> Exemplu: mail user@yahoo. Sintaxa: <pine> lynx .788 ms 8 85.57) 92.017 ms 3 core.Boston1.239 ms 6 rg1-gi0-0.674 ms 53.131 ms 29.Level3.yahoo.881 ms 15 4.897 ms 4 c3660-bistrita.net (4.astralnet.0.68.37) 156.Frankfurt1.100.net (4.2 (4.hsa2.186.991 ms so-0-1-0.721 ms 73. Navigarea este posibila folosind doar tastele disponibile pe tastatura (sageti.NewYork1.860 ms 12 as-0-0.5) 0.79. 38 byte packets 1 fw (80.162. tiparire mesaje etc. Sintaxa: <wget> Exemplu: wget ftp://ftp.508 ms 152.bbr2.edu traceroute to www.usv. cc. 30 hops max.425 ms 17 WWW.net (212.020 ms 153." (punct) la inceput de linie noua.Boston1.usv.708 ms 188.230.210) 46.Boston1.159.eed.Frankfurt1.7.68.edu (18.931 ms 159.Level3.net (209. message.mit.net (64. fortat.998 ms 161.EDU (18.hsa2. Sintaxa: <lynx> Exemplu: lynx www.240.93) 29.220) 1.96.124.Boston1.049 ms 148.230.ro (213.astralnet.astralnet.287 ms 37.Level3.125) 30.822 ms 71.572 ms 0.ro (80.330 ms 2.528 ms 0.207 ms 59.net (4. Campul de lucru apare impartit in doua jumatati.ro mail .792 ms 80. la distanta.68.754 ms 171.com wget .47.351 ms 27.186.314 ms 11 ae1-0.113) 84. Sub forma simpla <mail> determina intarea in modul "mail" care permite gestiunea mesageriei: editare.2) 155.Level3.4.68.240. Expedierea mesajului are loc la tastarea caractrerului ".London1.83).lanseaza un navigator web care lucreaza exclusiv in mod text (text browser).453 ms 209. enter) fiind afisat doar continutul text al paginilor accesate.mp1. in fereastra de dialog cu serverul a corespondentului initiind un dialog de tip terminal-la-terminal.EDU (18.046 ms 27.ro/project_files/test whois .[ap@stud ap]$ traceroute www.22. cate una pentru fiecare dintre cei doi parteneri de discutie.133) 154.032 ms 43.240.787 ms 5 r0-e412.22.hsa2.cluj.mp2.429 ms 35.26) 161. Sintaxa: <talk user_name@server_name> Exemplu: write utilizator2@stud.244 ms 40.671 ms 9 so-9-2.ofera o modalitate de discutie on-line cu alti utilizatori. Transmiterea caracterului <?> in linia de comanda a modului "mail" permite afisarea comenzilor disponibile.Level3.254 (85.assist.137) 32.217.permite transferul pe server a unor fisiere de la locatii (site-uri) web sau ftp.255.254) 37.Boston1.544 ms 2 cmts-astral.68.ro (193. Sub aceasta forma comanda este urmata de urmata de dialogul pentru completarea campurilor asociate mesageriei electronice: subject.5) 157.este o comanda care permite trimiterea unui masaj email direct din linia de comanda cu sintaxa <mail user_name@server_name>.795 ms 76.ro write .230.suceava.217.astralnet.net (4.83) 158.743 ms 88.permite trmiterea unui mesaj text.MIT.187.

ului a avut loc în ianuarie 1992. din necesitatea de a permite cercetatorilor din întreaga lume sa colaboreze utilizând colectii de rapoarte.ului.Centrul national pentru aplicatiile supercalculatoarelor). Propunerea initiala. existau 60 de servere Web. si încurajarea legaturilor dintre site . planuri. standardizarea protocoalelor. coordoneaza partea americana a consortiului. cu un alt server (host) Sintaxa: telnet host_name Exemplu: telnet stud. JPEG. si care permite utilizatorului unui calculator sa acceseze informatii aflate pe un alt calculator din retea. privind dezvoltarea retelei Web.2. fizician la CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire).ul Web al CERN. Tim Berners-Lee a devenit directorul acestui consortiu.permite initierea unei conexiuni nesecurizate. centrul de cercetari . fiind un sistem client / server. respectiv Linux/Unix. Aceasta baza de date ar trebui sa functioneze ca o carte: cu ajutorul unor indici globali sa poata fi gasite usor informatiile necesare. precum si între acestia si studentii care participau la diferite proiecte comune.T. fotografii si alte tipuri de documente aflate într-o continua modificare.uri. legatura exista si înainte prin e .În aprilie 1993. la Geneva. dupa aproape un an si jumatate de la introducerea Web . Elvetia. CERN si M.În 1994. .ro ^C [Ctrl C] . . care poate furniza pe lânga text si sunet si imagine în toate formatele ca GIF. Web .usv.Exemplu: whois yahoo.I. a fost facuta de fizicianul Tim Berners-Lee. 5. Aparut în 1989 la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare). Dintre evenimentele mai importante privind dezvoltarea Web .ul este de fapt o retea de calculatoare bazata pe tehnologiile Internet. iar partea europeana este coordonata de INRIA.Prima utilizare publica a Web . Web ul a facut din Internet o entitate mult mai accesibila. care sa poata fi reactualizata fara probleme.abandoneaza procedura curenta Observatie: Trebuie remarcat ca in cadrul ferestrei de dialog sunt permise doar caractere text sub forma de comenzi specifice sistemului de operare cu care are loc conversatia. Cercetatorii au avut acces la aceste date utilizând un program special numit browser Web.T. Astazi numarul acestora este la peste un milion. la nivel mondial.ului pot fi evidentiate urmatoarele: . care are drept obiectiv dezvoltarea Web-ului. desene. .ului a fost justificata de nevoia de comunicare între oamenii de stiinta din întreaga lume. TIF.mail. M.Prima interfata grafica care a permis accesarea acestor documente a aparut în februarie 1993 si se numea Mozaic. Crearea Web .com telnet . au format Consortiul World Wide Web. în martie 1989. Ceea ce lipsea era o baza de date globala pentru toate tipurile de documente. la distanta. Desigur. Ceea ce a rezultat este actualul Web: o baza de date hypertext.pânza de paianjen mondiala) este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de reteaua Internet. fiind instrumentul care a revolutionat accesul la Internet. unde cercetatorii au avut acces la date Web din site .ul (World Wide Web sau WWW . autorul sau fiind Marc Andreessen. neavand nici o semnificatie comenzile de la perifericile speciale specifice sistemelor de operare tip Windows (mouse.I. World Wide Web Web . de la NCSA (National Center for Supercomputing Applications . track-ball).

cablu coaxial comun cu TVC). . care se gasesc pe calculatoare raspândite în întreaga lume. . Dupa conectarea la calculatorul furnizorului. Netscape Communications Corp.ul furnizeaza suportul de comunicatie pentru Web. fibra optica. Figura urmatoare ilustreaza legaturile între calculatorul client si serverul furnizorului de servicii Internet.În 1999 America On Line a achizitionat compania Netscape. Un furnizor de servicii Internet este o societate care are unul sau mai multe calculatoare conectate la Internet. De obicei.ul câstiga tot mai multi adepti si popularitatea acestuia este în continua crestere. Utilizând modemul. care se ocupa cu dezvoltarea de software pentru Web. calculatorul se poate conecta la modemul serverului furnizorului de servicii Internet. de obicei prin intermediul furnizor de servicii Internet. Internet . Pe zi ce trece Web . Pentru a putea naviga în Web. Acesta poate sa ceara si o taxa initiala de instalare si poate limita timpul de conectare lunar. Aceasta conecatre se poate realiza si in alte moduri: folosind sisteme de conectare radio. servicii integrate de date (ISDN). alte legaturi dedicate (DSL. programul browser va permite accesul la Web. care reprezinta o colectie de milioane de documente legate (conectate) între ele. Prin intermediul mediului de comunicatie sistemul poate comunica cu alte sisteme. De aceea este bine sa alegem furnizorul care ne poate oferi serviciile de care avem nevoie. Putem spune ca Web . si nu pe care ni le poate oferi un furnizor. Conectarea la Internet printr-un provider. furnizorul de servicii Internet solicita o taxa lunara pentru furnizarea accesului la Internet.francez.ul este cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume.În 1995 Marc Andreessen paraseste NCSA si înfiinteaza o noua companie.. este nevoie de un calculator cu o interfata de retea si un mediu de comunicatie. Aplicatia sofware care permite accesul la principalele informatii web se numeste program de navigare sau browser. .

Odata cu dezvolatrea Web-ului. Communicator. Datorita includerii elementelor de grafica. Opera. JavaScript si applet-uri Java. pe care le afiseaza apoi întro fereastra pe ecranul calculatorului. Mozaic. precum si ActiveX. Cele cele mai cunoscute navigatoare web sunt: Netscape (pachetul include Navigator. deosebirea consta în faptul ca nu stabileste documente hypertext. Browser-ul permite vizualizarea datelor trimise de serverul de Web. incluzând navigatia în Web. fiind de fapt interfata între utilizatorul WWW si retea. care are loc în fiecare an la Geneva. multimedia online. VRML (Virtual Reality Modelin Language) este un limbaj descriptiv asemanator cu limbajul HTML. si anume Internet Explorer care accepta limbajul Java. a crescut si gradul de utilizare al imaginilor grafice în cadrul documentelor. Astazi. ci scene tridimensionale. În general. Browser-ul este un program care permite vizualizarea. numit browser. Browser-ul Netscape contine o gama completa de aplicatii. Composer) Microsoft Internet Explorer. în calitate de client. care permit explorarea în informatiilor disponibile in Internet. Dezvoltarea lui VRML a început în anul 1994 la World Wide Web Conference. posta electronica. browser-ul . majoritatea browser-elor pot lucra cu text si grafica si exista o multitudine de browser-e (numite si instrumente grafice). grupuri de discutii si suport pentru obiecte în direct (multimedia interactiv). browserele au devenit mai complexe. . Elvetia. Primele browser-e. Ambele limbaje sunt proprii. VRML nu înlocuieste HTML si nici nu reprezinta o extindere a lui. extensii HTML. animatie. secvente audio si video si obiecte 3-D. aparute la începutul anilor 1990 nu aveau multe functii si erau relativ simple.Pentru a putea naviga prin Internet mai avem nevoie si de un program special. cere serverului sa-i trimita anumite documente. În plus Netscape poate lucra cu documente care contin tabele. examinarea si comunicarea cu documente Web. VRML si scrierea de programe0 Java. Browser-ul Web interactioneaza cu server-ul Web printr-o relatie client/server. care include cadre. Browser-ul Netscape Firma Microsoft are propriul browser.

partea de client a unei legaturi de retea cere informatii sau servicii de la server. care includ tabele. Programul care cere informatii functioneaza ca un program client. trebuie respectat un set de reguli. care permite afisarea paginii curente în format HTML în loc de forma interpretata. ci mai degraba un set de reguli utilizate pentru formarea unui document Web.HyperText Markup Language (limbaj de marcare hipertext). Partea de server a conexiunii raspunde cererilor clientului. În general orice program de navigare are o optiune View | Source.Browser-ul Internet Explorer Prin intermediul unui browser se pot vizualiza diferite documente Web. în modelul de program client/server. . poze sau alte obiecte. si din acest motiv el este abordat din doua puncte de vedere: cel al utilizatorului (client) si cel al server-ului.ul este un sistem client-server. HTML nu este un limbaj de programare. Comunicatia în retea necesita o conexiune de retea între doua calculatoare sau programe care comunica unul cu altul. grafica si indicatori catre alte pagini de Web. Atunci când se creeaza un document hipertext utilizând HTML-ul. o aplicatie Web realizeaza doua functii separate si bine definite: cererea de informatii si raspunsul la cererile de informatii. care permite utilizatorilor sa produca pagini care includ text. ca un browser. Web . Aceste documente Web sunt realizate cu ajutorul unui limbaj HTML . Modelul client/server împarte aplicatia de retea în doua parti: partea de client si partea de server. Cu alte cuvinte. Prin definitie. Utilizând HTML se pot afisa pagini Web statice.

Utilizatorul poate sa aleaga o legatura care îi va aduce pagina indicata de legatura. a fost inventat de Ted Nelson. sub forma unor pagini. În mod traditional. Clientul Web Din punct de vedere al utilizatorului.ul reprezinta o colectie uriasa de documente care sunt raspândite în întreaga lume. în limba engleza. hypertextul este identificat prin îngrosarea sau sublinierea hypertextului.3. Server HTTP 5. Despre paginile care indica spre alte pagini se spune ca utilizeaza hipertext (termenul de hypertext. Acest proces se poate repeta la nesfârsit.Browser client Model client / server. fiind posibil sa se traverseze în acest mod sute de pagini legate între ele. Hypertextul trebuie interpretat ca un text care identifica o legatura la o alta informatie Web. când se creeaza un document Web.ul. pentru a-l deosebi de textul simplu. Deci când utilizam termenul de hypertext în legatura cu Web . Web . care l-a definit ca fiind "o scriere nesecventiala"). aflate oriunde în lume. acesta se refera la o sectiune a unui document HTML. Hiperlink-uri catre alte pagini Web . de obicei un alt document Web. Fiecare pagina poate sa contina legaturi catre alte pagini.

Alte programe auxiliare contin interpretoare pentru limbaje speciale pentru Web. Multe pagini Web contin imagini de dimensiuni mari. pot sa existe pagini care contin înregistrari audio. Spre deosebire de video la cerere. la fel ca si evenimentele stiintifice notabile. cum ar fi lansarea navetelor spatiale. pentru care încarcarea dureaza foarte mult. ne vom concentra întâi asupra compresiei video MPEG. este un standard utilizat pentru comprimarea imaginilor cu tonuri continue (de exemplu. Sunt posibile numeroase optiuni pentru controlul ecranului si configurarea programului de navigare conform dorintei utilizatorului.ului. Majoritatea programelor de navigare au numeroase butoane si optiuni care ajuta la navigarea in spatiul Web. MBone (Multicast Backbone . dar deoarece video ia multa largime de banda si de asemenea contine mai multa redundanta decât audio. Cele care nu pot verifica un fisier de configurare pentru a afla modul în care sa trateze datele primite nu permit accesul la informatia hiper-media.standardul JPEG . Multe conferinte stiintifice. fotografii). imagini. Hiper-legaturile sunt usor de recunoscut. MBone este folosit pentru difuzare audio si video în forma digitala în lumea întreaga prin Internet. deoarece atunci când utilizatorul pozitioneaza mouse-ul pe ele forma cursorului se modifica.) si se termina uneori cu adresa de posta electronica a celui care mentine pagina. Aceasta strategie ofera utilizatorului ceva de citit cât timp asteapta. Nu toate paginile sunt afisabile.ul si-a implementat propriul sau sistem multimedia digital. Majoritatea paginilor de Web încep cu un titlu. Acesta este un fel de radio si televiziune Internet. ISO si IEC. clip-uri video sau pe amândoua. În afara de text obisnuit (nesubliniat) si hipertext (subliniat). permitând aducerea si executia programelor din paginile Web. un alt organism de standarde. dintre care s-au impus urmatoarele: . Daca paginile hipertext sunt combinate cu alte tipuri de pagini. exista si software . Programul de navigare aduce pagina ceruta.Bookmark . Pentru persoanele care vor sa înregistreze digital o emisiune MBone.ul corespunzator. ele sunt în general imagini sau siruri de caractere care reprezinta legaturi catre alte pagini si sunt afisate în mod diferit. Multe au un buton pentru revenirea la pagina anterioara (Back). fisierul de configurare contine numele unui program de vizualizare extern sau al unui program auxiliar pentru aplicatie. Paginile pot fi salvate pe disc sau tiparite.Joint Photographic Experts Group . Acest mecanism permite extinderea functionalitatii Web . Internet .standardul MPEG . facând posibila revenirea la o pagina cu ajutorul unei simple selectii realizate cu mouse-ul. MPEG le poate comprima pe amândoua. sau apasarea tastei ENTER). Deoarece filmele contin atât imagini cât si sunete. fiind subliniate si/sau colorate cu o culoare aparte.Paginile pot fi vizualizate cu ajutorul browser-ului.grupul expertilor în filme. Este operational de la începutul anului 1992. Pentru a selecta o legatura. rezultatul se numeste hiper-media. contin informatii (text obisnuit sau formatat. un buton pentru selectia paginii de baza (Home). au fost difuzate. în special întâlniri IETF. Numai o parte din programele de navigare pot sa afiseze orice tip de hiper-media. interpreteaza textul si comenzile de formatare continute în text si afiseaza pagina pe ecran.coloana vertebrala cu trimitere multipla). care va fi utilizat pentru a interpreta continutul paginii aduse. De exemplu. Unele programe de navigare trateaza problema încarcarii lente aducând si afisând mai întâi textul si apoi imaginile. În mod normal. hiper-legaturi. fotografii. Si în acest domeniu al hiper-media trebuiesc respectate niste reguli. desene. a fost dezvoltat de expertii în fotografii lucrând sub auspiciile ITU. Acestia sunt algoritmii principali folositi pentru compresia video si sunt standarde internationale din 1993. . si în acelasi timp îi permite sa renunte la pagina respectiva daca nu este destul .Motion Picture Experts Group . unde accentul cade pe selectarea si vizualizarea filmelor precomprimate memorate pe un server. Majoritatea programelor de navigare mai au un buton sau un meniu pentru înregistrarea unei adrese de pagina . standarde. harti. paginile Web pot sa contina iconite. utilizatorul va plasa cursorul pe zona respectiva (prin utilizarea mouse-ului sau a sagetilor) si va comanda selectia (click pe butonul stânga al mouse-ului.grupul comun al expertilor fotografi.si un altul care permite afisarea unor adrese înregistrate. etc. un buton pentru a merge la pagina urmatoare (Forward).

Proxy memoreaza toate informatiile pe care le vehiculeaza.de interesanta ca sa merite asteptarea. Aplicatiile tipice pentru formulare sunt cautarile într-o baza de date pentru o intrare specificata de utilizator. 5. Cand soseste raspunsul acesta este trimis catre cel care il solicitase anterior. Setarea programelor de navigare Toate programele de navigare ofera facilitati de configurare a unor optiuni utilizator cu ajutorul unor meniuri specifice. In afara de setari de personalizare. O alta strategie este de a oferi optiunea de a dezactiva aducerea si afisarea automata de imagini.4. Mai mult. memorand intregul trafic proxy poate oferi informatii despre tipul de trafic realizat de fiecare client in mod particular si generarea de statitistici corespunzatoare. El primeste solicitarea de la brwser si o retrimite in numele sau. Unele pagini Web contin formulare care cer utilizatorului sa introduca informatii. Meniu de configurare proxy pentru Internet Explorer . Aceste este un sistem care intermediaza cererile catre Internet. Din acest motiv el permite regasirea rapida a unor informatii daca acestea au fost solicitate anterior si daca nu au expirat ca si valabilitate. comandarea unui produs sau participarea la un sondaj de opinie. broweserele permit se definirea unui server proxy.

Fereastra principala a meniului de configurare Internet Explorer Fereastra principala a meniului de configurare Netscape .

Pentru a gasi o resursa Web. Web-ul reprezinta o colectie imensa de documente.uri pentru localizarea resurselor Web. trebuie sa-I utilizam adresa.5.Meniul de configurare proxy pentru Netscape Navigator 5. care indica în mod unic pagina (este numele fisierului care contine pagina). Pentru a putea accesa o pagina utilizatorul ar trebui sa stie: 1. Protocolul care descrie cererile si raspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTTP . . care reprezinta o adresa Internet a unui document Web.protocolul. Server-ul Web Pentru a avea acces la informatiile din Internet.ele Web utilizeaza URL . un calculator acceseaza un server Web.numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul. 3. la care orice utilizator conectat la Internet are acces.adresa uniforma pentru localizarea resurselor). Structura campului de specificare a informatiei solicitate: protocol://nume_DNS/nume_local adica protocolul utilizat. numele DNS al calculatorului pe care este memorat fisierul si un nume local.un nume local. . consultati indexul cartii. care indica în mod unic pagina. Cum este localizata pagina ?. . 2.protocol de transfer pentru hipertext. Browser . Cum se numeste pagina ?.HyperText Transfer Prototcol . Pentru a gasi o informatie într-o carte. Cum se face accesul la pagina ? Solutia aleasa pentru rezolvarea acestor probleme este URL (Uniform Resource Locator . Modul de specificare a adreselor Web (sintaxa unui URL) are trei componente: .

Este o metoda de regasire a informatiei.html. ceea ce fac inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrând astfel într-un singur program. Telnet. Exemplu: ftp://ftp. dar si pentru a utiliza FTP. Exemplu: telnet://www.ro/documente/index. www. Este util pentru testarea paginilor pe propriul calculator. este un protocol utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP.usv. .file.eed. Printre protocoalele cele mai utilizate pot fi precizate urmatoarele: . dar nu implica existenta unui server. etc. Numeroase servere de FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP. e-mail. . aproape toate tipurile de acces în Internet.doc . care este protocolul nativ pentru Web. Web . deoarece FTP .org:80. URL.html. care a fost proiectat pentru universitatea Minnesota. este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe un calculator aflat la distanta.ftp. Exemplu: /user/documente/delphi.http.ul nu aduce schimbari.usvro/index. Se utilizeaza la fel ca si programul Telnet.w3. Un exemplu de adresa URL este urmatorul: http://www.eed. Deci URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navigheze prin Web.Adresa de accesare a unei pagini Web. este utilizat pentru sistemul Gopher. dar care accepta numai text si imagini.ul nu are o interfata prietenoasa.. numele fisierului. De exemplu ~user/ poate sa fie pus în corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user.telnet. Exemplu: http://www. protocolul Internet de transfer de fisiere.usv. dar face ca obtinerea de fisiere sa se faca mai usor. este un protocol care permite accesul la un fisier local ca la o pagina Web. numele DNS al serverului.usv. http. • • • În modul de specificare a adreselor Web se pot utiliza notatii care reprezinta prescurtari standard. de exemplu welcome. . si este utilizat de catre servere de HTTP.ro. folosind conventia ca o referinta la directorul respectiv implica un anumit fisier. similara conceptual cu cea utilizata de Web. Aceasta este similara utilizarii protocolului FTP.html Acest URL are cele trei componente: protocolul.html.eed. index. navigatorul în Web.eed. .ro/index.gopher.

Desi Web . Regasirea informatiilor pe Web Cu toate ca in spatiul Web se gaseste o cantitate foarte mare de informatii.este o metoda combinata (directory / search engine). Mecanismele de cautare sunt foarte diverse. knowbots). iar dintre cele mai cunoscute enumeram: Google. Lycos.mecanism (multi engine) . . spiders. . încât s-au transformat în solutii comerciale. Cautarea începe cu specificarea domeniului general. etc.sunt accesate baze de date prin intermediul mai multor mecanisme de cautare în paralel. Unele dintre solutii au devenit atât de populare. si apoi din aproape în aproape se ajunge la domeniul cautat.ul este imens.în acest caz se utilizeaza subiectul cautarii (domeniul). . . Yahoo. Infoseek.7. un graf având pagini în noduri si hiper-legaturi ca arce. care utilizeaza ambele metode descrise mai sus.în acest caz este accesata o baza de date prin utilizarea unui cuvânt cheie (keyword search). o serie de cercetatori au scris programe pentru a realiza indexarea Web-ului în diferite moduri.mecanism de cautare . crawlers. Pentru a facilita gasirea paginilor care pot fi utile. Programele care realizeaza cautarea pe Web se numesc masini de cautare (search engines. Excite. astfel putem avea la dispozitie unul din urmatoarele sisteme de cautare: .ului este cantitatea imensa de informatie care trebuie gestionata si faptul ca aceasta informatie este în continua schimbare. Hotbot. Ceea ce face dificila indexarea Web .multi .5. Webcrawler. gasirea unei anumite informatii nu este foarte simpla.combinatie între arborescent si mecanism de cautare . worms. îl putem reduce la esenta. AltaVista.arborescenta .

Mesageria Electronica Serviciul de mesagerie electronică (email.subdomeniu. utilizator@stud. numită şi cont e-mail sau cont de postă electronică. SMTP sau IMAP DA DA DA Nu se specifică DA DA Adresa sitului http://www.ro Email. .com http://mail. Accesul la conŃinutul contului este permis numai pentru utilizatorul îndreptăŃit.ro Post.ro http://www.ro Pentru fiecare sit WEB care găzduieşte căsuŃe poştale gratuite se precizează exact tipul de adresă.com http://mail. O adresă de mesagerie electronică (poştă electronică) dă informaŃii despre numele contului . iar după subscriere şi deschiderea noului cont.com Mail.yahoo. poştă electronică) constă în transmiterea către căsuŃa poştală electronică a destinatarului a unui mesaj. Denumirea sitului Hotmail.hotmail.ro Alte precizări Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Ataşament limitat la 6 Mb Se alege domeniul Ataşament limitat la 3 Mb Ataşament limitat la 1 Mb Accesarea căsuŃelor poştale electronice şi implicit utilizarea acestui serviciu se poate realiza în 3 moduri descrise in continuare. în scopul deschiderii unui cont gratuit de e-mail. Mesajele primite sunt stocate în căsuŃa poştală electronică.user_name şi despre serverul care găzduieşte contul respectiv. In tabelul de mai jos este prezentată o listă cu câteva locuri unde puteŃi să vă înscrieŃi.usv.ro Home.home. pe bază de parolă. Pe Internet.ro http://www.post. în cazul cel mai general de forma nume. vi se aduce la cunoştinŃă datele necesare accesării noii căsuŃe poştale.ro Capacitatea căsuŃei (MB) 5 5 Nelimitată Nu se specifică 15 5 Dacă acceptă protocoale POP3. Exemple: user@yahoo.email.6.domeniu şi va avea structura user_name@server_name. sunt multe situri care acceptă găzduirea de conturi de e-mail şi chiar de pagini WEB.com.com Yahoo.ro http://www.

editare. câmpuri. compunere mesaj nou. accesibil cu ajutorul unui program de navigare (browser). Toate comenzile necesare (afişare. . delete. adică accesarea serviciilor asociate mesageriei electronice prin intermediul unor pagini web.2 Webmail O metodă foarte utilizată în prezent constă în web-mail. trimitere. pe baza datelor de identificare furnizate de utilizator. Pine permite accesul direct la continutul casutei postale si operarea cu diverse optiuni specifice (send. sortare. Conectarea de la distanŃă la serverul care găzduieşte contul email Această metodă presupune utilzarea unor aplicaŃii sau comenzi care să permită dialogul la distanŃă cu serverul (telnet sau similare). deoarece conŃinutul mesajelor este tranferat utilizatorului prin intermediul unei pagini web înseamnă că acesta nu are nevoie de drepturi speciale de acces sau execuŃie pe server. Se utilizează de obicei un program dedicat. reply etc. Mai mult.) Interfata principala a aplicatiei Pine 6. etc. După stabilirea sesiunii de dialog se pot transmite serverului comenzi de accesare a conŃinutului mesageriei electronice. ştergere. citire. O interfata de conectare tipica la aplicatia Pine este prezentata in figura. Trebuie reŃinut că astfel. etc. forward. Avantajul principal al acestei metode este legat de faptul că utilizatorii familiarizaŃi cu navigarea Internet pot avea acces la funcŃii de gestiune a contului e-mail prin intermediul unor acŃiuni specifice navigarii web.) sunt accesibile prin intermediul unor butoane sau linkuri pe care aplicaŃia le pune la dispoziŃie. să "citească" conŃinutul căsuŃei poştale şi să-l convertească într-un format html (pagină web). retrimitere.). care include într-o interfaŃă de tip text toate comenzile uzuale necesare gestionării căsuŃei poştale (listare. răspuns. organizare mesaje pe foldere. Pine (Program for Internet News & Email). In spatele acestui tip de serviciu se află întotdeauna o aplicaŃie web-mail care este capabilă ca. utilzatorul vizualizând doar paginile web pe care le construieşte programul web-mail pentru client.1. cum ar fi link-uri.6. anulare ştergere. butoane. ştergere. toate acŃiunile legate de gestiunea contului au loc de fapt pe server.

k.com. Aceste aplicaŃii oferă funcŃii complexe. Programele client de poştă electronică utilizează câteva protocoale (seturi de reguli) specifice. ClienŃii de poştă electronică sunt aplicaŃii care rulează pe sistemul local şi care preiau controlul procedurii de dialog cu serverul de poştă electronică copiind local (sau descărcând fără a lăsa mesaje pe server) mesajele.3 ClienŃii de poştă electronică O a treia metodă de gestiune a mesagerie electronice şi cea mai completă constă în utilzarea clienŃilor de poştă electronică.hotmail.Majoritatea serverelor e-mail publice oferă acces de tip webmail: mail. Interfata web-mail tipica 6.yahoo. introducere de semnătură. lucru off-line etc.ro. www.com. nume server) şi trebuie definiŃi parametrii conectării. inclusiv filtrare locală a mesajelor.email. Pentru descărcarea locală a mesajelor de pe serverul care găzduieşte căsuŃa poştală: POP3 (Post-Office Protocol). Pentru expedierea mesajelor: SMTP (Simple Message Transfer Protocol) . www. IMAP. www. Principalele programe client de poştă electronică sunt: Outlook Express (face parte integrantă din pachetul de aplicaŃii integrat sistemului de operare Windows) Netscape Messenger (face parte din pachetul de aplicaŃii Netscape) Microsoft Outlook (aparŃine pachetului Microsoft Office şsi include şi funcŃii complexe de tip agendă electronică) Eudora (program dedicat de mesagerie electronică) • • • • Indiferent de programul utilizat acesta trebuie să "cunoască" datele de conectare pentru un anumit cont (utilizator.ro.

usv. Sub textului "Incoming mail (POP3. arhivarea pe disc sau tipărirea lor. care este compusă din numele contului dumneavoastră urmat de textul "@eed. • Folosirea fişierelor cu semnături. • Retransmiterea către alŃi destinatari a mesajelor primite. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "My incoming mail server is a" selectaŃi opŃiunea "POP3". De obicei. Un program de postă asigură în general următoarele operaŃii: • Compunerea. 5. Dacă aŃi adăugat noul cont de e-mail din fereastra "Internet Accounts" atunci apăsaŃi butonul "Close" pentru a reveni la fereastra principală a programului "Outlook Express". Dacă nu a fost configurat nici un cont de e-mail în "Outlook Express" atunci treceŃi la pasul următor. intranet şi post individual abonat la un server. • Administrarea mesajelor primite: vizualizarea.ro" (spre exemplu: ionpopescu@eed. In dreptul textului "Display name" introduceŃi numele dumneavoastră apoi apăsaŃi butonul "Next" 3. Un mesaj E-mail este format din patru elemente: • Antetul (Header).". care reprezintă mesajul propriu zis. 4. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "E-mail address" introduceŃi adresa dumneavoastră de e-mail. şi cuprinde cel puŃin numele autorului. Se va afişa fereastra "Internet Accounts" în care apăsaŃi butonul "Add" şi alegeŃi opŃiunea "Mail.ro). Se pot trimite în plus fişiere.3..3. care este un text cu care începe mesajul. Outlook Express Cu Outlook Express Mail se poate trimite mesaje prin e-mail oricărei persoane a cărei adresă de e-mail există pe Internet.. In fereastra următoare apăsaŃi butonul "Finish". ştergerea. programul Outlook Express Mail este folosit de clienŃii abonaŃi la Internet. rapoarte. cum ar fi POP3 (Post-Office Protocol) pentru Incoming Mail şi SMTP (Simple Message Transfer Protocol pentru Outgoing Mail). în fereastra principală a programului "Outlook Express" selectaŃi meniul "Tools" şi apoi sub-meniul "Accounts. Se va afişa fereastra "Internet Connection Wizard".. IMAP or HTTP) server" introduceŃi protocoalele de poştă electonică. transmiterea şi recepŃia mesajelor.usv. scrisori şi foi de calcul tabelar – sub formă de anexe la mesajele transmise." 2. • Corpul (Body). • Confirmarea de către destinatar a recepŃionării mesajului. autor. ConŃine informaŃii despre destinatar. Se va afişa o fereastă în care în dreptul textului "Account name" introduceŃi numele contului dumneavoastră şi în dreptul textului "Password" introduceŃi parola dumneavoastră de acces apoi apăsaŃi butonul "Next". 6. • Ataşarea unor fişiere . AplicaŃi dublu-click pe icon-ul "Outlook Express" care se află pe Desktop-ul dumneavoastră.1. . care este un text care se adaugă la sfârşitul mesajului poştal.2. • Semnătura (Signature). • Anexele ataşate mesajului (Attach binary file). Configurarea Outlook Express Paşii care trebuie urmaŃi pentru configurarea aplicaŃiei Outlook Express în vederea creării unui cont de e-mail sunt următorii: 1. Dacă aŃi procedat pentru prima dată la configurarea unui cont de e-mail atunci se va afişa fereastra principală a programului "Outlook Express". In caz contrar. MulŃi autori introduc de obicei în plus numele firmei şi numărul de telefon unde pot fi contactaŃi..6. 6. apoi apăsaŃi butonul "Next". subiect şi ora transmisiei. • Confirmarea trimiterii mesajului.

In figura de mai jos este prezentata interfata pentru Netscape Messenger.Interfata de configurarea a serverelor si protocoalelor utilizate de clientul de posta electronica Outlook Express Exista si alti clienti de posta electronica uzuali. Interfata de configurare pentru clientul de posta electronica Netscape Messenger .

.numele de cod pe care este deschis contul . • Direct din programul Outlook Express: click pe New Mail sau din File > New > News Mesasage şi va apare o căsuŃă specială pentru redactarea mesajului. dispare automat caseta de dialog şi se face deconectarea computerului.se poate scrie manual (direct) adresa de poştă electronică a destinatarului. iar în căsuŃa To: din New Message va apare numele destinatarului. Password . User name . se face click pe el şi din nou click pe To:-> din bara de mijloc. Setări pentru compunerea unui mesaj: To: . o dacă e corect click pe OK şi această casetă de dialog dispare.numele dat conexiunii . 2. Când se termină transmisia şi recepŃia mesajelor.3. o aici se alege din lista desfăşurată numele destinatarului. computerul va • .Specificarea datelor de conecatre a clientului in Outlook Express 6. Initierea conecxiunii Outlook Express cu serverul email Pentru conectarea Outlook Express la serverul unde sunt deschise adresele de poştă electronică.Automat trebuie să apară şi caseta de dialog Dial-up Conection: în această casetă trebuie să fie trecute la: Connect to . 6.Click pe Send/Recv: va apare caseta specială de conectare Outlook Express şi daŃi click pe Details pentru a se desfăşura integral caseta de dialog şi să puteŃi urmări desfăşurarea operaŃiunilor curente.4. Compunerea mesajelor Un nou mesaj se poate expedia în două moduri: • Direct cu adresa destinatarului. sau se face click pe To: şi va apare caseta de dialog Select Recipients.3.. se procedează astfel: 1.codul tău secret care apare sub forma unor asteriscuri.3.

puteŃi crea acest grup în Address Book. C. SelectaŃi un şablon pentru a fi afişat în New Message şi veŃi vedea ornamentele propuse. IntroduceŃi numele grupului în caseta To : a ferestrei New Message şi apăsaŃi tasta Tab pentru a introduce adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din grupul respectiv.completa automat la expediere adresa corectă a poştei electronice pentru destinatarul al cărui nume este afişat în caseta To:. ca la anumite intervale de timp. Mesajul poate fi expediat: o simplu sau cu prioritate . Dacă vreŃi să desemnaŃi un mesaj ca fiind urgent . etc).). Apoi executaŃi click pe Select Members (selectarea membrilor) pentru a adăuga la listă o adresă deja existentă şi apoi executaŃi click pe OK. Semnături Pentru a crea o carte de vizită electronică. D. o parolă este um mecanism de securitate folosit pentru a permite accesul numai utilizatorilor autorizaŃi. B. numărul de telefon. ExecutaŃi click pe butonul New Group (grup nou) din bara de instrumente a directorului Address Book. alegeŃi Set Priority (alegerea priorităŃii) şi apoi High (înaltă) din meniul Tools din fereastra New Message. Pentru inserarea semnăturii într-un mesaj se selectează din meniul Insert opŃiunea Signatures . In general. • • . se fac combinaŃii între majuscule. PuteŃi executa click pe săgeata din dreapta butonului Compose Message pentru a derula o listă cu şabloane pe care le puteŃi folosi pentru mesaje speciale (de ex. etc. apare în Inbox precedat de semnul exclamării . invitaŃii la petrecere. Parola poate îndeplini această funcŃie doar dacă este secretă. Mesaje urgente Tuturor mesajelor li se atribuie în mod prestabilit prioritate normală .click pe Priority o se poate ataşa ceva . • • La Subject: se scrie ceva semnificativ pentru mesaj. Când mesajul este gata pentru trimitere: click pe Send. Se trece la redactarea textului care va fi formatat în mod automat la 76 caractere pe un rând. Recomanadri pentru utilizarea Outlook Express A. litere mici şi cifre şi este recomandat. Folosirea grupurilor Dacă trimiteŃi frecvent mesaje unui grup de persoane.5. atribuiŃi grupului un nume (Prieteni) şi executaŃi click pe OK. ca să poată fi citit comod direct în fereastra programului. iar la pagina Signatures selectaŃi New şi apoi introduceŃi textul pe care doriŃi să-l afişaŃi ca semnatură (nu se recomandă a se da adresa exactă. Titlul mesajului cu prioritate mare . felicitări de sărbători. mesajul astfel redactat şi finisat ajunge în folderul Outbox gata pentru o expediere la prima conectare la Internet. Modele diferite de mesaje Marea majoritate a programelor de poştă electronică (inclusiv Outlook Express) au posibilitatea de a trimite diferite “şabloane” de mesaje. Referitor la “PAROLA” Prin definiŃie .3. selectaŃi din meniul Tools optiunea Options…. prin acelaşi sistem: în To: vor apare numele respective separate prin punct şi virgulă. NOTA: Există posibilitatea trimiterii aceluiaşi mesaj la un număr de “n” destinatari. felicitare de ziua natală. E. 6. să schimbaŃi parola.click pe butonul Attach etc. deasemenea există posibilitatea de trimitere a unor copii unor destinatari a căror adresă este trecută la Cc: (prin acelaşi sistem).

executaŃi click pe HTML. Pentru a crea o legătură activă la un sit. introduceŃi calea spre situl respectiv şi executaŃi click pe OK . G. executaŃi dublu click pe numele fişierului şi apoi click pe OK în caseta de dialog pentru a insera fişierul. executaŃi click pe opŃiunea Send Picture Whit Messages (transmiterea de imagini împreună cu mesajul) şi apoi OK. Ataşarea unei pagini Web Dacă vreŃi să transmiteŃi o hiperlegătură la o pagină Web împreună cu un mesaj . mai întâi verificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Rich Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message. ExecutaŃi click pe Browse pentru a găsi fişierul cu imaginea dorită. în secŃiunea Mail Sending Format (formatul de transmisie al mesajului). opŃiunea Send Picture With Message. deasemenea. executaŃi click pe butonul Insert Hiperlink din bara de instrumente Formatting. executaŃi click în punctul unde vreŃi să apară imaginea şi apoi alegeŃi Picture din meniul Insert. Dacă aceste opŃiuni nu sunt selectate . . selectaŃi tipul resursei. Transmisia mesajului se va face în mod normal . In zona mesajului din fereastra New Message.F. Sau selectaŃi textul care va servi ca legătura. pur şi simplu introduceŃi în conŃinutul mesajului URL-UL sitului Web respectiv. Ataşarea unei imagini PuteŃi ataşa cu uşurinŃă o imagine la mesajul dvs. alegeŃi Options din meniul Tools al programului Outlook Express şi în pagina Send. VerificaŃi dacă este aleasă opŃiunea Richt Text (HTML) din meniul Format al ferestrei New Message şi.