FACULTATEA DE DREPT BUCURESTI PROGRAMUL DE STUDII: DREPT ZI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conf. Univ.Dr. Ciobanu Viorel

Student Popa Mihaela Cristina

Bucuresti 2011

1

2

CUPRINS

Introducere...........................................................................................................................7 Capitolul 1. Competenţa generală a instanţelor judecătoreşti şi a altor organe cu activitate jurisdicţională. SECŢIUNEA 1. 1.1.Noţiunea de competenţă...........................................................................................9 1.2.Normele de competenţă în materie civilă..............................................................10 1.3. Competenţa generala a instanţelor judecătoreşti...................................................13 . SECŢIUNEA 2. 2.1.Competenţa altor organe cu activitate jurisdicţională şi atribuţiile instanţelor judecătoreşti privind atribuţiile acestor organe I.Organele financiare cu atribuţii jurisdicţionale.........................................................14 A. Delimitarea între instanţele judecătoreşti şi competenţa organelor administrative.....................................................................................................................14 B. Instanţele Curţii de Conturi...........................................................................................16 C. Delimitarea între competenţa generală a instanţelor judecătoreşti şi competenţa în materie de invenţii şi mărci................................................................................................17 D. În materie contravenţională...........................................................................................20 E.Competenţa organelor arbitrale......................................................................................22 F.Competenţa în procesesle funciare.................................................................................25 G.Competenţa în materia taxelor şi impozitelor................................................................27 H.Competenţa în materia controlului de constituţionalitate..............................................27 I.Competenţa în materia electorală....................................................................................29 J.Serviciile de stare civilă ale consiliilor locale Inregistrarea şi modificarea actelor de stare civilă............................................................31 K.Competenţa.. în materia contenciosului administrativ...................................................32 L.Ocrotirea minorilor.........................................................................................................35 M.Competenţa în materia succesorală...............................................................................37 N. Competenţa în materia litigiilor de muncă....................................................................39 O. În materia pensiilor de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială..............................40 P.În materie notarială.........................................................................................................41 Capitolul 2. Competenţa materială a instanţelor judecătoreşti 1. Competenţa materială a judecătoriei .......................................................................43 2.Competenţa materială a tribunalelor.........................................................................45 3.Competenţa materială a curţii de apel.......................................................................49 4.Competenţa materială a ICCJ...................................................................................51

3

Capitolul 3..Competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti..................................43 a.Competenţa de drept comun....................................................................................55 b.Competenţa teritorială alternativă sau facultativă...................................................57 c.Competenţa exclusivă sau excepţională..................................................................58 Capitolul 4.Întinderea competenţei instanţei sesizate. 1.Prorogarea de competenţă.......................................................................................60 a.Prorogarea legală.....................................................................................................60 b.Prorogarea judecătorească.......................................................................................62 c.Prorogarea convenţională........................................................................................62 2. Incidente procedurale cu privire la instanţa sesizată..............................................64 2.1. Excepţia de necompetenţă...................................................................................64 2.2. Conflictele de competenţă...................................................................................66 Capitolul 5.Aspecte de practică judiciară...................................................................69 Bibliografie..................................................................................................................86

4

p. Of. J.proc. Secţiile Unite Judecătorie Tribunal Tribunalul municipiului Bucureşti 5 . S.civ.LISTA DE ABREVIERI Titluri de periodice Dr..Fam C.u.O. Revista Dreptul Monitorul Oficial al României Revista Română de Drept Referiri la denumiri de acte normative. J. C.proc.J.D. C.D. s. instanţe. s. I. C. s. Bucureşti Alineat Complet Curtea Europeană a Drepturilor Omului Codul de procedură penală Codul de procedură civilă Codul civil Codul familiei Curtea Supremă de Justiţie.C.C. c. hotărâri judecătoreşti alin.Civ C. C. civ. secţia penală Curtea de Apel decizie civilă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.J.R. I.. T. C.E. R. T. Secţia penală Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. p. M. Apel dec.C.pen.. mun.C.

p. Traite theorique et pratique de procedure civile.C.Librăriei SOCEC & Comp. p. în cadrul aşa-ziselor modalităţi nejurisdicţionale. sau în legi speciale şi. vol. Principiile procedurei judiciare.Stroilă. Noţiunea de „ judecată civilă „ este privită în sensul larg. 26 I. Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”. Ed. Institutul de Arte Grafice „Lupa” N.p. Teoria generală.I.II.II.Civ.Putem vorbi de procedură civilă atunci când problema dedusă judecăţii este una civilă.721 C. Societate anonimă.Proc. o funcţie jurisdicţională „ încredinţată unor organe proprii a căror misiune este de a soluţiona. 10 / 2006. Termenul de procedură provine din latinescul procedure care înseamnă a avansa. p. au fost create şi perfecţionate instrumentele cu ajutorul cărora să se poată asigura. Dreptul nr. formulat sau în care intervine o terţă persoană pentru a realiza concilierea”4..9 5 civilă adnotat. Ed. statul.Heroveanu.Ciobanu. care „nu-şi poate realiza funcţia sa socială decât prin intermendiul dreptului”1are. Tratat de procedură civilă. pe lângă funcţia legislativă şi executivă. a merge înainte.H. Bucureşti Garsonnet.3 de soluţionare a diferendelor ce apar.Ed. constituie „ totalitatea formelor pe care cetăţenii trebuie să le urmeze.134 E. pe o anumită treaptă a evoluţiei istorice. 68-86.2. Tratat tzeoretic şi practic de procedură civilă.M. XVII. apărarea.Deleanu. De aceea. V. p. pentru a obţine dreptatea. aspect care rezultă din art. în sensul cel mai larg.Ele au fost stocate în Coduri. Teoria generală a dreptului.Dan.p.Introducere Apărut ca o necesitate. Medierea în procesul civil. ele se aplică şi în materiile prevăzute de alte legi. 1 2 3 M.Ed. haotic. devenite procedură.. 1932 Vol.. potrivit căruia dispoziţiile de procedură civilă alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă şi comercială. Bucureşti 1994.Luburici. I. p. prin hotărâri susceptibile de execuţiune silită.Naţional.Ed..I. 2007. toate conflictele de drept şi toate problemele care-i sunt supuse de cei interesaţi”2 Conflictele de natură civilă pot fi depăşite pe cale amiabilă. 158 apud E. iar tribunalele spre a o da”5.Deleanu.613-637 4 1996.Back. procesul civil nu se poate desfăşura oricum. în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţiile potrivnice. Pentru a-şi îndeplini un rol. şi „în care compromisul este conştientizat . Codul de procedură vol. 6 .I. în timp.

art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului 26 / 2000. ori o repartizare între instanţele de acelaşi grad ( competenţa teritorială). p. precum şi o repartizare a pricinilor între instnţe de grad diferit ( competenţa materială).Volumul I. Bucureşti 2008. • “ actul constitutive şi statutul casei de ajutor reciproc a salariaţilor se depun. 83 / 1994. 122 / 1996. Sediul principal al normelor de competnţă este Cartea I a Codului de procedură civilă.Normele de competenţă6 oferă un răspuns la întrebarea „ cine judecă?”. la judecătoria în a cărei rază teritorială acesta îşi are sediul” – art. nr. aprobată prin Legea nr. Normele de competenţă pot fi întâlnite şi în legi speciale.Universul Juridic. aprobată prin Legea 246 / 2005. 11 / 1993. 61 alin. astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Cererea de înscriere se soluţionează de tribunal în circumscripţia căruia.58/ 1934 asupra cambiei şi biletului la ordin.3 din Legea nr. federaţia urmează să-şi aibă sediul-art. Aceste norme au ca obiect o delimitare a atribuţiilor instanţelor judecătoreşti de atribuţiile recunoscute altor organe de jurisdicţie ori cu activitate jurisdicţională( competnţa generală). Competenţa generală a instanţelor judecătoreşti şi a altor organe cu activitate jurisdicţională.2 alin. Ed. Drept procesual civil. Capitolul 1. 6 Mihaela Tăbârcă.12 7 . cu privire la asociaţii şi fundaţii. cum ar fi de exemplu: • “Competenţa pentru a investi cambia cu formulă executorie. • Două sau mai mulote asociaţii sau fundaţii se pot constitui în federaţie. împreună cu cererea pentru dobândirea personalităţii juridice. privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora.35 alin.2 din Legea nr. este judecătoria”.

Bucureşti 2007. 10 96 11 I. p. ne raportăm la instanţa de judecată ale cărei atribuţii constau tocmai în judecarea (capacitatea. Bucureţti 1966.177 Ibidem V.Gh. Albatros . cu precizarea că trebuie să distingem după obiectul de studiu al ramurii de drept în discuţie. În limbajul comun termenul de competenţă7 este definit ca fiind capacitatea unei persoane de a se pronunţa asupra unui lucru. A. Dpret procesual civil. structuri care au de asemenea 7 Minodora Condoiu. Bucureşti 1977.Fundaţiei România de Mânie.68 8 . Gh. puterea de a judeca) litigiilor deduse înfaţa sa prin introducerea cererii de chemare în judecată. Drept procesual civil. Editura Academiei RSR .Ghimpu.Teoria generală.p. În limbajul juridic prezintă interes cea de-a doua accepţiune a termenului.Mohanu.p. Editura Didactică şi Pedagogică. Ed. S.G. vorbim despre aptitudine iar în loc de „autoritate”.Porumb. Drept procesual civil român. Ed.Dată fiind existenţa unor autorităţi cu activitate jurisdicţională şi a altor organe de jurisdicţie. pe temeiul cunoaşterii adânci a problemei în discuţie 8dar şi ca fiind capacitatea unei autorităţi de a exercita anumite atribuţii9 care îi definesc competenţa.134 Această definiţie s-a impus în doctrină în detrimentul celei care definea noţiunea sub aspectul pricinilor supuse judecăţii V. 1. dar şi după cum ne raportăm la o autoritate sau la o persoană având atribuţii specifice într-o anume materie10. Dicţionar juridic. se poate afirma că în loc de „capacitate”.1. Ediţia a III-a.Popescu.Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1975.Raportând această definiţie (deja clasică) la cea conferită termenului de competenţă în limbajul uzual. I.Zilberstein.Urs. Bucureţti 1985. În dreptul procesual civil competenţa este definită ca fiind aptitudinea recunoscută de lege a unei instanţe judecătoreşti (ori a unui alt organ de jurisdicţie ori cu activitate jurisdicţională) de a judeca un anumit litigiu (pricină)11.S.Secţiunea 1. 112 8 9 DEX. p.Stoenescu.p.Noţiunea de competenţă. Ed. trebuie să extindem definiţia competenţei şi la aceste structuri alături de instanţele de judecată. în general.Breboi.

puterea) de a se pronunţa asupra chestiunilor prevăzute în legile speciale. Ed.p.E.2. Pe de altă parte instanţele de judecată sunt structurate într-o ierarhie având grade diferite – aşa-numita competenţă „pe verticală”. iar cele de acelaşi grad dispuse pe o anumită rază teritorială.p.I.cât şi „pe orizontală”.Vol. de natură litigioasă. un prim criteriu de clasificare a normelor de 12 Minodora Condoiu. Normele de competenţă la rândul lor15 au ca obiect reglementarea atribuţiilor instanţelor judecătoreşti16.Naţional 1996.I Bucureşti.Herovanu. atât „pe verticală”. V..Clasificarea competenţei. Drept procesual civil. Pentru că puterea şi competenţa sunt unul şi acelaşi lucru. Ion Deleanu. După cum este deja cunoscut.Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. p. p.Ed. Ediţia a III-a.Fundaţiei România de Mânie.I. Principiile procedurii judiciare. Pe baza acestor considerente12 rezultă că trebuie să distingem între competenţa autorităţii judecătoreşti faţă de competenţa celorlalte organe jurisdicţionale ori cu activitate jurisdicţională. Drept procesual civil.Ciobanu. Tratat de procedură civilă. trebuie înaintată instanţei pe care legea.M. Vol. Numai în urma unei astfel de analize se poate afirma că o cerere de chemare în judecată având ca obiect un raport juridic de drept material. Ediţia a III-a. V. 1932.aptitudinea (capacitatea. norme de competenţă şi norme de procedură propriu-zisă14 . 2001. p.Fundaţiei România de Mânie. Ed.211 113 13 Vol. De vreme ce trebuie să distingem între instanţele judecătoreşti şi alte organe jurisdicţionale sau cu activitate jurisdicţională.168 Minodora Condoiu. 1.Servo-Sat. Bucureşti 2007. Arad. Normele de competenţă în materie civilă. pentru ca apoi să stabilim atribuţiile ce delimitează competenţa fiecărei instanţe. prin normele de competenţă. – aşa-numita competenţă „pe orizontală”. Bucureşti 2007.315-319 14 15 113 16 9 . normele de procedură sunt clasificate după obiect în: • • • norme de organizare judecătorească. Ed.Teoria generală. altele decât cele date prin lege instanţelor de judecată. o împuterniceşte13 a o judeca.

competenţa teritorială alternativă(facultativă) şi competenţa teritorială exclusivă (excepţională).2005. care reglementeazăîn mod expres o anumită materie şi îşi au sediul în legi speciale.09.. Normele de competenţă materială stabilesc atribuţiile jurisdicţionale pentru fiecare categorie de instanţe.. Astfel.371 Art. care stabileşte următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie b) Curţi de apel.I. art. privind organizarea judiciară.La rândul lor. e)Instnţe militare.2 alin. în toate cazurile şi în orice materie şi normele de competenţă se diferenţiază în norme generale – ce constituie dreptul comunşi îşi are sediul materiei în Cartea I a Codului de procedur ă civilă. dispuse în teritoriu.op. 19 V.M. p. aşa încât vor determina competenţa materială funcţională a acestora. f) Judecătorii.I..2 din Legea 304/2004. normele de competenţă jurisdicţională se subclasifică în norme de competenţă materială şi norme de competenţă teritorială. valoarea sau natura litigiului.după cum obiectul de reglementare se raportează la instanţe de grad diferit (de la judecătorie până la instanţa supremă). republicată în Monitorul Oficial nr.aceasta din urmă vor reglementa atribuţiile sistemului judiciar în ceea ce priveşte aptitudinea sa legală de a soluţiona raporturile litigioase deduse judecăţii. respectiv. după cum este cea de drept comun din punct de vedere teritorial şi reclamantul are facultatea de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente şi respectiv după cum cererea trebuie obligatoriu introdusă la o anumită instanţă.cit. După cum se aplică sau nu. c) Tribunale.M. Vol. distingem între norme de competenţă generală şi norme de competenţă jurisdicţională17.827/13. situaţie în care se determină competenţa materială procesuală19. d) Tribunale specializate. Dar există şi altă categorie de norme de competenţă materială care stabilesc atribuţiile instanţelor de a judeca în funcţie de obiectul. Vol.371 10 . 17 18 V.1 Normele de competenţă teritorială se subclasifică în norme cere rglementează competenţa teritorialăde drept comun. la instanţede acelaşi grad.. 1 – 40¹ – şi norme speciale.Ciobanu. În legătură cu normele de competenţă materială trebuie să distingem şi după cum se referă la instanţa de drept comun ori la instanţe specializate18.competenţă priveşte tocmai autoritatea la care facem referire. Criteriul de departajare îl face instanţa la care se introduce cererea. p.op.cit.Ciobanu. Aşadar.

Din acest punct de vedere trebuie reţinut că toate normele de competenţă sunt imperative cu excepţia celor care reglementează competenţa teritorială care sunt dispozitive. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă. Drept procesual civil. Ediţia a III-a. 20 Minodora Condoiu. Ed. Ed.şi anume: specialia generalibus ogant.Şi în această materie. conduita impusă de norma imperativă este obligatorie. Bucureşti 2007. fiind reglementată de norme legale dispozitive. este competenţă relativă. Competenţa generală a instanţelor judecătoreşti. normelede competenţă se împart în norme imperative şi norme dispozitive.Această clasificare a normelor de competenţă determină clasificarea competenţei civile în cea de drept comun şi cea specială. Teodor Bodoaşcă.Fundaţiei România de Mânie. 3. Bucureşti 2002. După caracterul conduitei procesurale. sub sancţiune. care sunt de asemenea imperative. 114 21 5-21 11 . dar şi aici norma specială este de strictă interpretare şi aplicare. pe care o impun. Şi în ce priveşte competenţa se aplică principiile de bază în materia normelor speciale şi generale20.p. Competenţa absolută este instituită prin norme imperative şi priveşte competenţa generală şi jurisdicţională cu excepţia celei teritoriale care. mai puţin cele de competenţă teritorială exclusivă. iar norma dispozitivă instituie facultatea părţii de a putea să deroge de la conduita prescrisă.All Back.Din caracterul normelor rezultă un alt criteriu de a clasifica competenţa în absolută şi relativă. generalia specialibus non derogant iar în tăcerea normei speciale vine în completare norma generală. 1. desigur competenţa teritorială21 exclusivă fiind exceptată ca absolută. p.

p.10. în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile ţării”. Într-o altă exprimare şi ţinând cont de noutăţile legislative în materie. a cărei normă are valoare de principiu în organizarea judiciară. reiterăm. 22 Minodora Condoiu. Ioan Leş.care prevedea că„justiţia în România se realizează prin Curtea Supremăde Justiţie25 şi prin celelalte instanţe judecătoreşti.126 din Constituţia României. All Back. 304/2004 privind organizarea judiciară. sunt stabilite în art.166 Art. 26 Constituţia României revizuită. este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. dispunând că: „justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţieşi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”. 2 alin 2 din Legea nr. dispoziţia Legea nr. denumirea Curţii Supreme de Justiţie.Prin competenţă generală22 se desemnează acea instituţie procesuală prin intermediul căreia se delimitează activitatea instanţelor judecătoreşti de atribuţiile altor autorităţi. 767 / 31. se statuează încă din art. prezintă relevanţă identitatea de conţinut 112-120 23 24 între norma în vigoare şi cea abrogată în ceea ce priveşte structura sistemului judiciar. 56/1993 24. cu atribuţii jurisdicţionale23. Ediţia a III-a. Bucureşti 2007.1 din Legea nr. 1 din Legea nr. revizuită prin Legea 429 / 2003.2003 12 . se poate spune că prin intermediul instituţiei competenţei generale se diferenţiază atribuţiile de competenţă între sistemul judiciar şi celelalte autorităţi extrajudiciare dar cu atribuţii jurisdicţionale.p. nr. a fost abrogat prin Legea 304 /2004. Ed. În Legea nr. Drept procesual civil. 2 alin (2) din acelaşi act normativ. publicată în Monitorul Oficial Partea I. statale şi nestatale. Tratat de drept procesual civil. 304/2004 reiterează de fapt principiul constituţional care stabileşte structura organizatorică a puterii judecătoreşti şi care este statuat în art.Fundaţiei România de Mânie.56 / 1993. republicată. că puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. prin Legea 429 / 2003. instanţe care. 126 din Constituţia României26. Bucureşti 2001. 304/2004 este în consonanţă cu art. 1. De altfel. 25 Potrivit art. Ed. Dispoziţiile art.

p.S. Bucureşti 2007. Ediţia a III-a. 27 Minodora Condoiu. Mihaela Tăbârcă. întrucât s-ar încălca competenţa generală. 2.p.1. p.38 V. Tratat de procedură civilă. 1999. trebuie să menţionăm că atunci când o instanţă judecătorească a fost sesizată cu o pricină care este de competenţa unei jurisdicţii din afara sistemului instanţelor judecătoreşti ea nu poate soluţiona acea pricină.7/1993. în Revista Dreptul.J. 277/1992.Organele financiare cu atribuţii jurisdicţionale30 A. 304/2004 republicată). 21 din Constituţie28. p.Aceste dispoziţii trebuie coroborate cu principiul constituţional al liberului acces la justiie. p.Volumul I. republicată.Pe de altă parte competenţa organelor judiciare27 şi procedura judiciară sunt stabilite de lege (art. 3 din Legea nr. Ed. SECŢIUNEA 2. Decizia nr. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă. p. Ioan Apostu. consacrat în art.Competenţa altor organe cu activitate jurisdicţională şi atribuţiile instanţelor judecătoreşti privind atribuţiile acestor organe I. Delimitarea între instanţele judecătoreşti şi competenţa organelor administrative31.Fundaţiei România de Mânie. 21 este încălcat. Editura Naţional. nr. 2 din Legea 304 / 2004. 8/1995. Drept procesual civil.Universul Juridic.23-31 C.78 13 . iar hotărârea pe care o va pronunţa va fi lovită de nulitate absolută29. secţia Contencios –administrativ. Competenţa instanţelor judecătoreşti referitoare la încălcarea legii cu activitatea autorităţilor administraţiei publice .175-176 30 31 I.M.Naţional.Santai. 112-120 28 29 Cap. Bucureşti 1997. nr. Drept procesual civil. Ed.în Revista Dreptul. Bucureşti. dispoziţii privind accesul la justiţie. Ed. Fără a se considera că principiul constituţional prevăzut în art. cuprinde în art.Ciobanu. 6-9.381-397 Bucureşti 2008. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită..

În art. potrivit prevederilor art. a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică. În înţelesul legii. 5 alin.Of. se poate adresa instanţei de contencios administrativ. recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.a). privind contenciosul administrativ32 ” Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interese legitim.patrea I. înseamnă activitatea de soluţionare. prin persoană vătămată se înţelge orice persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice. În înţelesul legii. 32 Legea nr.. sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri.1 şi 2 din Legae nr.C.Interesul legitim poate fi atât privat cât şi public”. titulaâre ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vătămate prin acte administrative. se tabileşte că instanţele judecătoreşti nu sunt competente să controleze următoarele categorii de acte: a) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul. în sensul prezentei legi.554/2004.alin.2004. lit. de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii.1. după caz a unui act adminsitartiv.1 alin. Instanţa de contencios adminsitartiv poate fi secţia de contencios administrativ şi fiscal a I. competente. inclusiv nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri. prin contenciosul administrativ. iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea. Se consideră litigiu de contencios administrativ. secţiile de contencios adminsitartiv şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administartiv-fiscale.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a fost publicată în M.1 din Legea nr. fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat dea rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un intres legitim. de către o autoritate publică.554/2004. 14 . în sensul prezentei legi.J.C.Rezultă că judecătoriile nu au competenţă în materia contenciosului adminsitartiv. dacă prin lege nu se prevde alt termen. printr-un act administrativ.Potrivit prevederilor art. pentru anularea actului.nr 557/23. faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii. sunt asimilate persoanei vătămate şi organismele sociale care invocă vătămarea unui interes public pin actul administrativ atacat.06. 2.

Proc.Universul juridic. Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare. nr.U. Dacă în trecut Curtea de Conturi soluţiona o serie de litigii comerciale34.Bucureşti 2008. la organele care le-au emis eventual cu cale de atac. în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoriatate dintre autorităţile publice pe de o parte şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi 15 .U. pe de altă parte. 139 alin. 1 din Constituţie.p.Ediţia a X-a. potrivit O.210 O.C. exced competenţă generală a instanţelor( nu pot fi soluţionate de instanţe) acestea vor fi soluţionate prin depunerea unei plângeri. ori de la comunicare. Actele administrative emise prin aplicarea regimului stării de război. cu prilejul soluţionării excepţiilor33.Proc. exercitând în condiţiile legii şi atribuţiuni jurisdicţionale.b) actele d comandament cu caracter militar. precum şi păentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale.. cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise pntru restabilirea ordinii publice. B. de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Art.Civ se stabileşte de instanţă. c) actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede prin lege organică. dacă prevede legea. Instanţele Curţii de Conturi Potrivit art. al stării de asediu sau al celei de urgenţă. Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă. 33 Florea Măgurenu-Drept procedură civilă.G. Compatibilitatea aplicării unor norme ale C. în termen de 15 zile de la pronunţare.G. prevede că dispoziţţile acesteia se completează cu prevederile C.544/2006) a modificat Legea nr.civ. 20 din lege. Potrivit art. o altă procedură judiciară. hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată curecurs. precum şi cu procedura reglementată de lege. Toate aceste cereri. Ed. nr. 43 din 14 iunie 2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (declarată 34 neconstituţională prin Decizia C. epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces deputere.28 din lege.

64/1991 privind brevetele de invenţie a fost republicată în baza Legii nr. Delimitarea între competenţa generală a instanţelor judecătoreşti şi competenţa în materie de invenţii şi mărci. regularităţii. nr. Astfel.H.G..2005.647199135 cu privire la invenţii.752 /15.2003.G.Bucureşti 2008.211 16 . nr.01. în conformitate cu principiile legalităţii.499/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr..64/1991. nr.348/22.p. pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.la art. autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora.. Legea nr.12.. potrivit art.Partea I.2002. 35 Legea nr. Licenţele obligatorii sunt neexclusive şi se acordă de Tribunalul Bucureşti în condiţii determinate în ceea ce priveşte întinderea şi durata acestora.. publicată în M.12.190/2005. şi prin O.. nr. 73 /legea nr. nr.64/1991. Curtea de Conturi întocmeşte rapoarte prin care sesizează instanţa (tribunalul) cu soluţionarea unor cauze financiare. Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare.Partea I. să furnizeze Parlamentului şi. precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale. respectiv.48 la cererea oricărei persoane interesate36. eficienţei şi eficacităţii. stabileşte reguli diferite pentru soluţionarea litigiilor.1179/28.nr. C.Of.Partea I. H. publicată în M. Ed. stabilit în raport cu valoarea comercială a licenţelor acordate.economicităţii. precum şi nivelul remuneraţiei cuvenite. socotindu-se teremenul care expiră cel maitârziu.Partea I.20372002 în M. nr. deţinătorului dreptului. nr.2002 şi modificată prin Codul Fiscal al României publicat în M. Tribunalul Bucureşti poate acorda o licenţă obligatorie la expirarea unui termen de patru ani de la înregistrarea cererii de brevet sau trei ani de la eliberarea brevetului.Of.Partea I.Universul juridic. 43 din14 iunie 2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. rolul Curţii deConturi este să contribuie la buna gestiune financiară a fondurilor publice şi a patrimoniului public.Of. pentru aprobarea Normelor privind determinarea cotei de profit sau a venitului obţinut de titularul unui brevet prev..Of.nr.Ediţia a X-a.2003.Of.1585/2002..G.05.927 din 23.10. 36 Florea Măgurenu-Drept procedură civilă.32 din 22. de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. publicată în M.

pot fi contesatate la acest oficiu. nu este supusă taxelor de timbru. la solicitarea motivată a persoanei interesate.S. atunci când circumstanţele care au condus la acordarea acesteia a încetat să mai existe..S. ori cu alte dispoziţii din norme speciale dacă prin Legea nr. precum şi cele privind remuneraţia prevăzută înj raport cu utilizarea acesteia.M.53 din aceeaşi lege. pot fi atacate prin căile de atac prevăzute de lege. stabileşte că hotărârile O.I. motivată. de către o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul acestei instituţii în primă instanţă. de asemenea. Contestaţia se soluţionează în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia la O. de către o comisie de reexaminare din Departamentul de la instituţia respectivă. urmând ca dispoziţiile referitoare la atribuţiile Departamentului de apeluri să fie completate cu dispoziţiile C.S. hotărârea comisiei de reexaminare. competent cui privire la: 17 . cu condiţia ca.12. dacă hotărârea a fost luată fără respectarea dispoziţiilor art. Art. se comunică părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu apel în 30 de zile d la comunicare.Civ. Hotărârile Tribunalului bucureşti privind autorizarea utilizării unei licenţe obligatorii.S.Aceste licenţe pot fi autorizate în principal pentru aprovizionarea pieţei. interesele legitime ale persoanei care a dobândit-o să fie protejate într-o manieră corespunzătoare.. Tribunalul Bucureşti.I.S. Potrivit prevederilor art.51 din lege dă în competenţa Tribunalului Municipiului Bucureşti posibilitatea retragerii licenţei obligatorii. Persoanele interesate pot formula la O. Art. în 15 zile de la comunicare.. iar hotărârile date în apel pot fi atacate cu recurs în condiţiile dreptului comun. este.56 din lege.M. nu se prevede altfel.I.Proc.M.M. Dacă contestaţia are ca obiect numai îndreptarea unor erori materiale sau omisiuni. în termen de 3 luni de la comunicare.I.. Contestaţia sau cererea de revocare va fi soluţionată în termen de 3 luni de la înregisrtrarea acesteia la O.M.I. Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile privind acordarea sau retragerea licenţei obligatorii se comunicaă de persoana interesată la O.13 şi 18 din lege.64/1991. cereri de revocare împotriva hotărârii de acordare a brevetului de invenţie în termen de 6 luni de la publicarea acestuia.7-11 şi ale art.

Bucureşti 2008.. a fost republicată în M.03.G.S. Legea nr. pentru realizarea unor măsuri Nr. cu plata de către reclamant a unei cauţiuni stabilite de instanţă.. De asemenea.212 Legea nr. Contestaţia urmează a fi examinată în termen de 3 luni de la înregistrarea cesteia. cu aplicarea dipspoziţiilor dreptului comun. Secţia contencios administrativ în termen de 3 luni de la comunicare.193/26.Universul juridic. Instanţa37 va putea dispune ca autorul încălcării drepturilor decurgând din brevet să informeze titularul de brevet asupra identităţii terţilor care au participat la producerea şi distribuirea mărfurilor în cauză.Ediţia a X-a.Universul juridic.Partea I.M. privind protecţia desenelor şi modelelor industriale stabileşte că cererea de înregistrare a acestora este de competenţa O.11.1179/28. săvârşită de o terţă persoană cu ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri imporatnte care implică o atingere a acestor drepturi.M. precum şi asupra circuitelor de distribuţie.Ediţia a X-a.2003. instanţa va putea pretinde reclamantului să furnizeze orice elemente de probă de care acesta dipune.a) ordonarea unor măsuri asiguratorii..129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale.I. de către comisia de reexaminare.212 18 .p..2005.Bucureşti 2008. din departamentul de apelurial O.M. în termen de 3 luni de la comunicare ( art.190/2005. Hotărârile privind cererile de înregistrare a desesnulu sau a modelului industrial pot fi contestate pe cale administrativă în scris şi motivat. Ed. din 21.I. nr.S. 37 38 Florea Măgurenu-Drept procedură civilă..129 / 199238.S.12. 39 necesare în procesul de integrare europeană publicată în M. şi modificată prin O.partea I.2005 Florea Măgurenu-Drept procedură civilă. pentru a dovedi că este titularul brevetului încălcat ori al unui breveta cărui încălcare este inevitabilă. Ed.I. atunci când există un risc de încălcare a drepturilor decurgând dintr-un brevet şi dacă aceastăţ încălcare riscă să cauzeze un prejudiciu ireparabil ori dacă există un risc de distrugere a elementelor de probă.27 din Lege ).Of. nr. b) ordonarea după acordarea liberului de vamă a unor măsuri privind încetarea fptelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevet.p.Of. Hotărârea motivată39 a comisiei de reexaminare se comunică părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu apel la Tribunalul Bucureşti. la O.

2/2001.Ediţia a X-a.268 din 22. dacă acestea pot contribui la soluţionarea justă a cauzei.2006. privind regimuzl juridic al contravenţiilor. nr. Potrivit acestei ordonaţe41. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea este definitivă şi executorie. nr. Judecarea la Tribunalul Bucureşti şi la Curtea de Apel Bucureşti se face cu participarea procurorului. în toate cazurile.m Nr.2004.18072002.G.410 din 25. reprezintă legea cadru în materie contravenţională.04.31 alin.M. Ed.Bucureşti 2008.Partea i.. Potrivit prevederilor art. publicată în M. 40 O. privind regimul juridic al contravenţiilor. în termen de 60 de zile de la pronunţarea hotărârii. în termen de 15 zile de la comunicare.Universul juridic.78 din 27.. publicată în M. sunt de competenţa judecătoriei..11.nr.S..p.I. nr.. de proprietate industrială în termen de 60 de zile de la data comunicării acestora către O.20002 şi modificată de mai multe ori. privind regimul juridic al contravenţiilor a fost publicată în M.Of. mai recent prin Legea nr. Hotărârile judecătoreşti se publică în Buletinul oficial.G.07.2/2001.1149/06. seţia Contencios administrativ.Of. Potrivit prevederilor art.01.S. publicată în M. În materie contravenţională.M. pentru modificarea şi completarea ordonanţei guvernului nr. 28 alin. plângerile împotriva actelor de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii.I.01.Partea i nr. şi prin Ordonanţă nr.2006.2004. D. din. Ordonaţa Guvernului nr.8/2006 din 19.Partea I.52672004.Of.12.213 19 .Hotărârea Tribunalului Bucureşti poate fi atacată cu recusr la curtea de apel Bucureşti.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor40. a fost aprobată completată şi modificată prin Legea nr.25. împotriva procesului verbal de constatatre a constravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere întermen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.Of.2/2001.4 hottărârile Comisiei de reexaminare rămase definitive şi irevocabile se publică în Buletinul oficial de proprietate industrială al O.2001. Pot fi citate şiu alte organe. 41 Florea Măgurenu-Drept procedură civilă. pentru completarea O. Partea I.1 din Ordonanţă. La soluţionarea plângerii se citează şi organul care aplica sancţiunea.

Plângerile42 împotriva proceselor verbale deconstatare şi sancţionare a contravenţiilor se soluţionează cu precădere. numai în ceea ce priveşte măsura confiscării.213 20 . Plângerea părţii vătămate şi a celui căruia îi aparţin bunurile confiscate. Plângerea suspendă executarea.. E.Ediţia a X-a. Termenule judecată stabilit de judecătorie nu poate depăşi 30 de zile. 42 Florea Măgurenu-Drept procedură civilă. iar cel căriua ăi aparţin bunurile confiscate. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei.Prin modificări aduse mai recent. altul decât contravenientul. Plângerea însoţită de copia de pe procesul verbal deconstatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator. la secţia de contencios administrativ a tribunalului. partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea.Competenţa organelor arbitrale. judecata urmând să se facă cu citarea contravenientului sau după caz a persoanei care a făcut plângerea. Dacă fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie. Acesta fiind obligat să o primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens. Motivarea recursului nu este obligatorie. Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. uspendă executarea numai în ceea ce priveşte despăgubirea sau după cazmăsura confiscării.p.Bucureşti 2008. altul decât contraveninetul .Universul juridic. bca şi oricare alte cereri incidente. judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul verbal de constatare a contravenţiei. a organului care a aplicat sancţiunea. Hotărârea judecătzorească prin care –a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în teremen de 15 zile de la comunicare. a martorilor implicaţi în procesul verbal sau în plângere precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei. fiind scutite de taxa judiciară de timbru.Recursul suspendă executarea hotărârii. Ed.

105/1992. că în prezent orice litigiu de natură comercială este susceptibil de a fi soluţionat pe cale arbitrală43.În economia socialistă. legea nr. instituie principiul potrivit căruia orice persoană poate conveni la soluţionarea unui litigiu patrimonial pe calea arbitrajului.51 alin. Statutul socialist avea tot intertresul exercitării unui contro asupra modului de soluţionare a litigiilor dintre înterprinderile şi unităţile economice. nr. pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele.Legae nr. Astfel. 21 . super centralitzată. La calea arbitrajului privat pot recurge şi societăţile comerciale organizate în baza Legii nr.15 din 1990 nu exclude calea arbitrajului în soluţionarea litigiilor dintre regiile autonome şi societăţile comerciale. Într-adevăr. De aceea.59/1993. R.a stabilit că pentru soluţionarea litigiilor”regiile autonome şi societăţile comerciale pot apela şi la arbitraj”.Arbitrajul privat este o instituşie cu o îndelungată tradiţie în majoritatea sistemelor de drept. Situaţia actuală a arbitrajului comercial internaţional în România.5/1954. în art.civ prin Legea nr. De aceea prin Legea nr.Căpăţînă. ( Titlul IV).Prin urmare.civ. Calea arbitrajului reprezintă o soluţie pe care legiuitorul o consacră şi în litigiile cu un element de extraneitate. cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat cuprinsde o importantă dispoziţie în acest sens.51).2. conţine un titlu special intitulat „Despre arbitraj”.Babiuc.6/1993 p. au fost create oragnele Arbitrajului de Stat cu competenţa de a soluţiona litigiile dintre unităţile socialiste.D. Acelaşi act normativ.Proc.. Legea nr.Codul de proc. Potrivit art. potriviut art 340 c. Modificările aduse C. se afisrmă pe bună dreptate.proc. a drepturilor. 180 alin. în afară de acelea care privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie”. 15/1990 privitoare la reorganizarea unităţilor economice de stat în regii autonome şi societăţi comerciale a stabilit că toate litigiile dintre regiile autonome sau socităţile comerciale cu capital de stat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun(art.31/1990. instituţia şi-a pierdut orice interes practic.Civ” persoanele care au capacitatea deplină de exerciţiu.1 43 V. Ulterior litigiile dintre unităţile socialiste au fost date în competenţa instanţelor judecătoreşti ( prin Legea 81/1985 ) .O.7..C.

Proc. când rezultă dintr-o nouă convenţie a părţilor. iar 44 Ioan Leş-Tratat procedură civilă. Prin urmare.34344alin. părţile au posibilitatea de a renunţa la această modalitate de soluţionare a litigiului. indiferent de natura litigiului cu care sunt sesizate. Aceast adin urmă poate rezulta din neinvocarea excepţiei de necompetenţă în faţa instanţei sesizate cui soluţionarea litigiului în fond. în problema delimitării competenţei instanţelor judecătoreşti de competenţa organelor arbitrale. în sens contrar. Chiar şi în cazul în care există o convenţie de arbitraj. o dublă semnificaţie: a posibilităţii de alegere a arbitrajului ca o cale procedurală de soluţionare a litigiilor cu un element de extraneiatte şi a unei obligaţii a instanţei de a-şi verifica din oficiu competenţa. subliniem faptul că. Textul citat are. În litigiile de drept internaţional privat. existenţa unei convenţii arbiutrale reprezintă un important criteriu de delimitare a competenţei instanţelor judecătoreşti faţă decompetenţa organelor arbitrale.p.Civ.217 22 . Există însă şi alte criterii ce trebuie aute în vedere pentru realizarea unei delimitări corespunzătoare între cele două categorii de oragane. O a doua subliniere ce se cuvine să fie făcută în acest context vizează obligativitatea instanţei dea-şi verifica propria competenţă.2 C. calea arbitrajului nu este obligatorie. Ea poate avea loc în condiţiile precizate. în opinia noastră. sau tacită.2 C. în instanţa judecătorească.Proc. O atare renunţare poate fi expresă. de art. 10571992:” În cazul în care părţile în proces au încheiat o convenţie arbitrală. Textul citat impune câteva precizări suplimentare. pe care una dintre ele o invocă. b) convenţia arbitrală este lovită de nulitate sau inoperantă. o atare examinare presupune în primul rând. Ed.C.Civ. Deosebit de semnificative sunt în această privinţă şi dispoziţiile are. fără nici o rezervă întemeiată pe convenţia arbitrală. Bucureşti 2008. c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj”. cunoaşterea de către instanţă a faptului dacă părţile au încheiat sau nu o convenţie de arbitraj.Potrivit acestui text : „Istanţa va reţine spre soluţionare procesul dacă: a) pârâtul şi-a formulat apărările în fond. ci reprezintă o simplă facultate a părţilor de a se supune unui arbitraj.din Legea nr. de mare interes. 343’ alin.Back. aceasta îşi verifică competenţa”. în concepţia legiuitorului. În primul rând. Aceasta reprezintă o obligaţie generală a organelor judiciare.H.

proc.Back.p. Procedura arbitrală este mai suplă. 45 46 47 Ioan Leş-Tratat procedură civilă. imposibilitatea constituirii unui arbitraj privat.p. 2 lit.H. după parea autorului46. rezultă că principalul criteriu de delimitare a competenţei dintre instanţele judecătoreşti şi organele arbitrale îl reprezintă tocmai existenţa sau inexistenţa uneiu convenţii de arbitraj. instanţa sesizată va putea proceda la soluţionarea cauzei. fără persoanlitate juridică. Si în acest caz. Bucureşti 2008. iar cheltuielile necesare prntru soluţionarea litigiului sunt mai reduse. acestea preferă sa recurgă la procedura judiciară care are un caracter deosebit de complex.C. Legea are în vedere. implică uneori chelktuieli apreciabile şi necesită în general. independentă în exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale ce îi revin potrivit competenţei sale”. În pofida avantajelor pe care le prezintă.C. calea arbitrajului privat este aleeasă foarte rar de către poersoanele fizice.în caz afirmativ. statuează că acesta constituie” un organism permanent de arbitraj. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Curţii.343 alin.Back.b C.p.218 Ioan Leş-Tratat procedură civilă.Civ)45. un timp mai îndelngat pentru soluţionarea definitivă a litigiului dintre părţi.C. Bucureşti 2008. În scopul soluţionării unor asemenea litigii47 a fost creată şi Crtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industriue a României. Ed.H. În cazul în care convenţia de arbitraj este lovită de nulitate. Ed. ea poate fi determinată de arbitri. ( ar.. existenţa unei convenţii de arbitraj reprezintă un element de delimitare a competenţei Curţii de Artbitraj Comercial Internaţional faţă de competenţa instanţelor judecătoreşti.218 23 . De asemenea. Din consideraţiile prezentate deja. Ed. întocmai ca o hotărâre judecătorească. în care părţilor le revine rolul de a desemna arbitrii. neguvernamental. dacă aceasta este conformă cu legea.H. sau este inoperantă.217 Ioan Leş-Tratat procedură civilă. Bucureşti 2008.Back. hotărârea rbitrală poate fi valorificată pe calea executării silite.Imposibilitatea de constituire a arbitrajului „ din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj” atrage de asemenea competenţa instanţei judecătoreşti.

enea. Ed.Prin Decretul-lege nr.p.p. Bucureşti 2008.Competenţa în procesesle funciare. F. Bucureşti.H. Editura Naţional.Civ”. Textul cuprinde o formulă largă în cadrul căreia se includ practic toate litigiile privitoare la fondul funciar şi care decurg din aplicarea legilor menţionate. Totuşi.1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii nr. unele camere de comerţ şi industrie judeţene au organizat comisii de arbitraj comercial.9/1992 a fost organizată Curtea de Arbitraj de pe lângă UCECOM . Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă.În baza acestor dispoziţii de principiu.Back.Legea nr. al Legiinr.1/1991 şi nr. procedura în faţa instanţelor judecătoreşti se va efectua confosm prevederilor acestui titlu care se vor completa cucele ale C. Nr.Tot astfel.C.Există de asem. Procesele funciare sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti49 . privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei determină sfera proceselor care fac parte din această categorie.18/1991 48 49 Ioan Apostu. 1997.50 Ioan Leş-Tratat procedură civilă. Aceasta din urmă este o instituţie arbitrală permanentă şi care are ca obiect arbitrajul administrat şi arbitrajul jurisdicţiuonal48.247/2005. 1 din Titlul XIII. Pe lângă aceste oragnisme pot funcţiona şi arbitraje constituite ad-hoc.247/2005:”În scopul accelerării judecării plângerilor contestaţiilor şi a altor litiogi apărute în urma aplicării Legii Fondului Funciar nr.1990 au fost oragnizate şi camerele judeţene de comerţ şi industrie.18/1991 republicată cu modificările şi completările ulterioare precum şi ale Legii nr.Actul normativ menţionat anterior recunoaşte camerelor de comerţ şi industrie căderea de a organiza în condiţiile legii. Aşa este cazul Camerei Arbitrale a Bursei de Valori.Proc. 16/1997. arbitraje ad-hoc.18/19991 şi ale Legii nr.219 24 . Potrivit art.Legea nr.52/1994. cu modificările şi completările ulterioare numite în continuare procese funciare. Ea a afost organizată în baza Legii nr. 139/11.05.Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României nu reprezintă singura instituţie arbitrală din ţara noastră. şi unele reglementări speciale privitoare la organizarea de „tribunale arbitrale”. prin hot.

În prezent litigiile funciare beneficiază şi de unele reglementări derogatorii de la dreptul comun. O precizare aparte era făcută în această privinţă şi în art. oraş sau municiupiu. De asemenea.Naţional. Comisiile menţionate.2 din Lege. G. se prevede ca sentinţa civilă pronunţată în materie funciară este supusă căilor de atac prevăzute în C.1 din Legea nr.12 alin.Competenţa în materia taxelor şi impozitelor50.18 71991). din Titlul III al Legii nr. Potrivit acestui text:”Hotărârile pronunţate de judecătorii în primă instanţă în materia fondului funciar unt supuse apelului la tribunal şi recursului la curtea de apel”. În reglementarea anterioară Legii nr.Civ(art.41 25 .Proc. Legea nr. al acestei Legi. 50 Ioan Apostu. comisii conduse de primari. Potrivit art.18 din 1991 în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia ar atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate s-au constituit. „ împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul în teremen de 30 de zile de la data la care a luart cunoştinţă de soluţia dată de comisia judeţeană”. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă.5 alin.247/2005 a renunţat însă la dispoziţiile procedurale anterior menţionate. este de menţionat faptul că.59 din Legea nr. 53 alin.G nr.comisiile judeţene sunt competente să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate.privind fondul funciar a atribuit unele competenţe şi altor organe decât instanţele judecătoreşti.1 din Legea 195/2004 de aprobare a O. la nivelul fiecărei comune.247/2005. pe calea procedurală a plângerii.247/2005). p. în ceea ce priveşte proceduar de judecată şi care sunt prevăzute în Titlul XIII. Ed. Asfel potrivit art.58/2003. hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în priomă instanţă sunt supuse numai recursului( Art.III alin. în concepţia noii reglementări. Bucureşti 1997. Hotărârile pronunţate de comisiile judeţene pot fi controlate sub aspectul legalităţii şi temeiniciei lor. înfiinţate prin ordinul prefectului funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene conduse de prefect.

controlul de constituţionalitate vizează legile înainte de promulgare. care: • se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor.Volumul I. a unuia dintre preşedinţii celor două Camere. 19 din Legea nr.Competenţa în materia controlului de constituţionalitate Potrivit Constituţiei. precizează alin. tratatele sau alte acorduri internaţionale. Acest control52 este efectuat de Curtea Constituţională. a Guvernului. precum şi a altor sume datorate bugetului de stat se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării unităţii plătitoare. Ed. contestaţiile privind stabilirea. 51 Mihaela Tăbârcă. Împotriva deciziei date.223 26 . a majorărilor de întârziere.Universul Juridic. şi se rezolvă de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti . iniţiativele de revizuire a Constituţiei. care în cel mult 40 de zile de la înregistrare este obligat să o soluţioneze. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. înainte de promulgarea acestora. legile şi ordonanţele în vigoare şi partidele politice51. Bucureşti 2008. Drept procesual civil. încasarea şi urmărirea impozitului peprofit. a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori. din oficiu. la sesizarea Preşedintelui României. p.223 52 Bucureşti 2008.12 din 31 ianuarie 1991 cu privire la impozitul pe profit. Hotărârea pronunţată este definitivă. a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori precum şi. • se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului. p. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Volumul I. Mihaela Tăbârcă. Drept procesual civil. se poate face contestaţie la Ministerul Finaţelor. la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere. • se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere. asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei. după caz. Ed. în cel mult 30 de zile de la înregistrare. H.Potrivit art. regulamentele Parlamentului. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. 2 al aceluiaşi text. a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori.Universul Juridic.

După promulgarea legii de aprobare a ordonanţei. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului. conform cărora „ legile şi toate celelate acte normative rămân în vigoare în măsura în cxare ele nui contravin preyentei constituţii”.223 54 Bucureşti 2008. dacă se solicită aplicarea unei norme cuprinse în aceste acte se va verifica în ce măsură norma respectivă mai este în vigoare sau a fost abrogată o dată cu intrarea în vigoare a Constituţiei. Ed. la cererea Preşedintelui României. Obligaţia instanţei de judecată. 154 alin.Universul Juridic. • soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice. înainte de promulgarea legii de aprobare sau de 53 Mihaela Tăbârcă. Ed. Bucureşti 2008. Mihaela Tăbârcă. 126 din Constituţie şi în legea de organizare judiciară ci şi în faţa organelor de arbitraj comercial. Se observă că53 după revizuirea Constituţiei prin Legea nr.223 27 . Drept procesual civil. a unuia dintre preşedinţii celor două Camere. a primului-ministru sau a Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.Volumul I. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Drept procesual civil. p. excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată54 nu numai în faţa instanţelor judecătoreşti. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită.1 din Constituţie.Universul Juridic. excepţia de neconstituţionalitate va viza legea. Având în vedere dispoziţiile art. p. astfel cum sunt definite în art. 429 / 2003. Dacă Ordonanţa nu a fost atacată până în momentul adoptării legii neconstituţionalitatea se poate invoca respingere a ordonanţei. ordonanţele pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai până în momentul în care se adoptă legea de aprobare sau de respingere a acesteia. înseamnă că în privinţa actelor normative adoptate înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991 nu poate fi invocată o excepţie de neconstituţionalitate ci. Pe de altă parte. sau dacă excepţia a fost respinsă.• hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.Volumul I.

În vreme ce art.Naţional. se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. potrivit Legii nr. Instanţelor judecătoreşti le revin următoarele atribuţii: a) în alegerile locale. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă. judecata cauzei se suspendă obligatoriu. În materie electorală56 competenţa se împarte între instanţele judecătoreşti şi alte organe de jurisdicţie ori cu activitate jurisdicţională. Vol. 68 / 1992 o face în mod explicit . pentru alegerea Camerei deputaţilor55 şi a Senatului. 67 / 2004 ). Până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. încheierea trebuie motivată şi va cuprinde susţinerile părţilor precum şi dovezile necesare. 215 / 2001 a administraţiei publice locale. care va cuprinde punctul de vedere al părţilor şi opinia organului judiciar asupra excepţiei. Nora Ivan.Dacă în cursul judecăţii se invocă excepţia de neconstituţionalitate. instanţa sau organul arbitral vor sesiza Curtea Constituţională printr-o încheiere. 55 Ioan Apostu. p. 68 din 16 iulie 1992. I. Bucureşti 1997. 67 / 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Legii nr. contestaţiilor şi a oricăror alor cereri de către Curtea Constituţionaşă fără a găsi aceste competenţe stabilite „în terminis ” Legea nr.43 Viorel Daghie.16 alin. p. • Hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.Competenţa în materia electorală Legea nr. 69 din 16 iulie 1992 pentru alegerea Preşedintelui României conţin şi dispoziţiuni referitoare la competenţa instanţelor judecătoreşti. precum şi nr. Ed. 1 din Legea 69 / 1992. Dacă excepţia a fost invocată din oficiu de organul judiciar. fiind însoţită de dovezile propuse de părţi. 28alin. Universitatea „Dunarea de Jos”. Benone Fuică. de care depinde soluţionarea cauzei. 56 I. Dragoş Daghie. • împotriva soluţiei date de primar asupra întâmpinării împotriva omisiunilor . Galaţi 2005. a unei legi sau ordonaţe.60 28 . Contesatţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare. de către Judecătorie. 5 din Legea nr. în a cărei rază teritorială se află localitatea ( art. înscrierilor greşite sau opricăror erori din liste. Elemente de procedură civilă şi administrativă. face trimitere doar la procedura de judecată a întâmpinărilor.

trebuie să soluţioneze recursul împotriva hotărârii date de tribunal asupra contestaţiei ( art. contestaţiile privind înregistrarea sau depunerea candidaturilor ( art.6 alin. Elemente de procedură civilă şi administrativă. Universitatea „Dunarea de Jos”.• în judeţele în care se organizează alegeri parţiale într-o singură circumscripţie electorală. cu excepţia primarului general al municipiului Bucureşti. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. soluţionează . rezolvă contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor ( art. • • curtea de apel. contestaţiile privitoare la modul de formare şi componenţa 57 Viorel Daghie. Nora Ivan. I. Galaţi 2005. 373 / 2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului: • tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală. • judecătoria sau după caz tribunalul în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală. 67 / 2004). 47 alin. 215 / 2001 ). 67 / 2004 ). în cel mult două zile de la data primirii.1 din Legea nr. 48 din Legea nr. potrivit Legii nr.4 şi 5 ). aceasta urmând a se pronunţa în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor şi contestaţiilor. 47 alin. h este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală. • hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor consilierilor locali şi judeţeni poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ ( art. a cărui validare o face Preşedintele Tribunalului Bucureşti ( art. 63 şi 93 din Legea 215c / 2001 ). b) în alegerile parlamentare57. 33 şi 103 alin. Benone Fuică. Dragoş Daghie. 4 ). 32. 1 lit. p. 3 şi 4 din Legea nr. • judecătoria în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul. 3). soluţionarea sesizărilor prevăzute de art. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează contestaţiile împotriva hotărârii Biroului Electoral Central de admitere sau de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale ( art.31 alin. 1 şi 3 se aplică în mod corespunzător şi în cazul municipiului Bucureşti ( art. Vol.61 29 . validează alegerea primarului. Prevedeerile alin. 33 alin.

persoana nemulţumită se poate adresa judecătoriei în raza căreia domiciliază ( art.Naţional. 2 ). 119 / 1996 cu privire la actele de stare civilă. contestaţiile privind înregistrarea semnelor electorale ( art. 21 alin 1 şi 2 ). 57 alin 2 ). completării şi modificării actelor de stare civilă. • în cazul anulării. Ed. sesizarea instanţelor judecătoreşti se face de către persoana interesată. 41 ali. 6 ). de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau judeţene de evidenţă a persoanelor.53 30 . pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi a concluziilor procurorului ( art. precum şi să dispună înregistrarea tardivă a naşterii. p. Cererea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora. 50 alin.Serviciile de stare civilă ale consiliilor locale Inregistrarea şi modificarea actelor de stare civilă Înregistrarea şi rectificarea actelor58 de stare civilă sunt diferenţiat stabilite prin decretul 278 / 1960 cu privire la actele de stare civilă. • dacă declaraţia de naştere a fost făcută după mai mult de un an de la data naşterii. 10 ).Biroului Electoral Central ( art. 58 Ioan Apostu. rectificarea sau completarea unei înregistrări de stare civilă. Instanţa este de asemenea competentă să se pronunţe şi cu privire la anularea. Împotriva refuzului efectuării unei înregistrpără cel interesat se poate adresa judecătoriei care este competentă să soluţioneze contestaţia în caz de admitere a unei asemenea cereri. J. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă. Potrivit Legii nr. actul de naştere poate fi întocmit numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile pronunţată de judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază persoana interesată ori se află sediul instituţiei de ocrotire a copilului ( art. Efectuarea înregistrărilor de stare civilă este în principal de competenţa consiliilor locale. Bucureşti 1997. ori de către Parchet. instanţele judecătoreşti au competenă în următoarele situaţii: • în cazurile în care organele cu atribuţii de stare civilă refuză efectuarea unei înregistrări de stare civilă.

Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. adresat altui subiect de drept( art.226 61 31 . Legitimare procesuală activă în această materie. 1 alin. 3 ).Competenţa59 în materia contenciosului administrativ Potrivit art. recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. pentru anularea actului. 57 alin. în acest subpunct sunt analizate nu numai aspecte legate de competenţă ci şi legitimarea procesuală activă şi unele cerinţe pentru sesizarea instanţei.2 Alin.Volumul I. Această persoană se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. 60 Mihaela Tăbârcă. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri.Soluţionarea cererilor de anulare.2 ). completare şi modificare a actelor de stare civilă formulate de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi de străini. de către o autoritate publică. sunt considerate „ instanţe de contencios administrativ ”.554/2004.1 Lit i) din Legea nr. 544 / 2004 Bucureşti 2008. cu exces de puter. Legitimarea activă. 59 Datorită particularităţilor procedurii de soluţionare a cererilor în contencios administrativ. secţiile de contencios administrativ şi fiscal a curţilor de apel şi tribunalşele administrativ fiscale.Universul Juridic. • Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual. este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau. după caz. Se consideră refuz nejustificat de a soluţiona o cerere.g din Legea nr.2 alin. K. Ed. p.1 lit. a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane. Interesul legitim poate fi atât privat cât şi public60. este de competenţa judecătoriei Sectorului 1 al municipiului Bucureşti ( art. exprimarea explicită. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. a plângerii prealabile61. are: • orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim. Drept procesual civil. Art.

• Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să solicite instanţei constituirea nulităţii acestuia. Drept procesual civil.Volumul I. în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat. în urma exercitări atribuţiilor prevăzute de legea sa organică. 62 Mihaela Tăbârcă.4 şi 5 din Legea 554 / 2004 ). în această calitate ( art. calitatea de reclamant. întrucât a intrta în circuitul civil şi a produs efecte juridice62. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. urmând a fi citat în această calitate. se vatămă un interes public. • Persoana vătămată în drepturile sale sau în interesele sale legitime.227 63 Bucureşti 2008. Petiţionarul . Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. p. apreciază că ilegalitatea actului sau excesul de putere al autorităţii administrative nu poate fi înlăturat decât prin justiţie. unilaterale individuale ale autorităţilor publice emise cu exces de putere. în emiterea unui act administrativ normativ. Drept procesual civil. seizează instanţa de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate.227 32 .Universul Juridic. Bucureşti 2008. calitatea de reclamant. 3). poate sesiza instanţa competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiţionarul dobândeşte. pot fi introduse de prefct şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.• Avocatul Poporului. Ed. urmând a fi citat. p.1 alin. prin ordonanţe sau dispoziţii de ordonanţe ale Guvernului neconstituţionale. Ed. dobândeşte de drept. Când Ministerul Public apreciază că prin excesul de putere concretizat. • Acţiunile în contencios administrativ. Mihaela Tăbârcă.Volumul I. va sesiza instanţa de contencios administrativ competentă de la sediul autorităţii publice emitente ( art . atunci când. libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenţei unor acte administrative. precum şi de orice persoană de drept public vătămată într-un drept al său. apreciază că încălcările drepturilor. atunci când în urma controlului realizat potrivit legii sale organice. după caz. 1 alin. se poate adresa instanţei de contencios administrativ. de drept. în baza unei sesizări a uneio persoane fizice. când s-a vătămat un interes legitim63.Universul Juridic. • Ministerul Public.

L.Acte care nu pot fi atacate Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative ale autorităţilor publice.Ocrotirea minorilor a. Ed. altor persoane decât părinţii fireşti. Ioan Apostu. atunci când în familie nu le sunt asigurate condiţiile normale pentru dezvoltarea fizică. Actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război. 3/ 1970 65 stabileşte condiţiile în care comisiile pentru ocrotirea minorilor sunt competente să dispună încredinţarea acestora spre creştere şi educare.61 Bucureşti 2008. după caz. p. p. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă. care privesc raporturile acestora cu Parlamentul şi actele de comandament cu caracter militar. 64 Mihaela Tăbârcă. În situaţia în care reclamantul nu a primit nicun răspuns la cererea sa. precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale. însă numai decă este vorba de minori care se găsesc în situaţiile prevăzute de art. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. certificată prin numărul şi data înregistrării la autoritatea publică. Reclamantul va anexa la acţiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau. Bucureşti 1997. Drept procesual civil. De asemenea. precum şi orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile64. va depune la dosar copia cererii. prin lege organică. răspunsul autorităţii publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede. al stării de asediu sau al celei de urgenţă. 1 din Lege. Competenţa în materia exercitării drepturilor şi îndatoririlor părinteşti Legea nr.228 65 33 . cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice. epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.Volumul I.Universul Juridic. Ed.Naţional. o altă procedură. morală şi intelectuală.

Ed. 42 alin. Zilberstein. Pe de altă parte. dar după pronunţarea hotărârii de încredinţare a copilului unuia dintre părinţi. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită..231 Bucureşti 2008. 3 din Legea nr. cit. Dacă aceeaşi cerere este introdusă fie în timpul căsătoriei. 47 alin. Fam.230 67 68 34 . 2 şi 4 C. apud S. subsidiară măsurii încredinţării copilului prin hotărâre judecătorească. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului ). fie pe parcursul procesului de divorţ ori după desfacerea căsătoriei.Fam.În acaestă materie66. 20 / 1964. formulată în timpul căsătoriei. este de competenţa autorităţii tutelare ( art. 66 vor fi Mihaela Tăbârcă. când soţii sunt despărţiţi în fapt dar nu există o hotărâre de stabilire a locuinţei copilului la unul dintre părinţi. Îndreptar. 3 di9n Legea nr.Universul Juridic. 99 C. 102 C.). Plenul Tribunalului Suprem. 31 alin. • cererile privitoare la pensia68 de întreţinere sunt de competenţa instanţei judecătoreşti ( art. 107 alin. Drept procesual civil. altele de instanţele judecătorşti. de autoritatea tutelară. decizia de îndrumare nr. dacă aceasta este necesar pentru desăvârşiorea învăţăturii ori pregătirii profesionale ( art.. 3 C. unele cereri sunt soluţionate. 48 Mihaela Tăbârcă. instanţa judecătorească . ). Astfel: • • neînţelegerile dintre părinţi cu privire la locuinţa copilului lor minor soluţionate de instanţa de judecată ( art.. • cererea unui părinte de a avea legături personale cu copilul minor. op. art. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului ).Volumul I. copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere încuviinţarea instanţei judecătoreşti de aşi schimba felul învăţăturii şi al pregătirii profesionale ( art. după ascultarea ambilor părinţi. 1 şi 3 . p. p. ). Fam. 100 alin. în cazul existenţei unor neînţelegeri dintre părinţi cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti .. hotărăşte potrivit interesului superior al copilului ( art. p.Fam. ). competenţa aparţine instanţei de judecată67.Soluţia se impune întrucât măsura privitoare la dreptul părintelui de a avea legături personale cu copilul minor are o natură accesorie. • copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate să ceară autorităţii tutelare să decidă asupra schimbării locuinţei.

Deoarece în legătură cu acelaşi drept.M. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă. eventualele neînţelegeri sunt soluţionate de către instanţele judecătoreşti. Drept procesual civil.. 68 ). exercitat prin intermediul procedurii contenciosului administrativ. În doctrină69. 123 Ioan Apostu. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. de directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecşia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care se găseşte copilul găsit sau cel abandonat de către mamă în unităţi sanitare. Competenţa în materia protecţiei copilului. Ed. ca şi reîncredinţarea acestuia se dispun de către inatsnţele judecătoreşti. Potrivit Legii nr. sau de către autoritatea tutelară. ar trebui să se admită că decizia pronunţată de aceasta este supusă controlului judecătoresc. delimitarea jurisdicţiilor se impune.Naţional. Bucureşti 1997. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului71. instanţa poate să dispună modificarea sau încetarea măsurii de protecţie specială. 69 70 V. măsurile de protecţie specială a copilului. De asemenea72.63 Mihaela Tăbârcă. Ed. au dreptul să atace în instanţă măsurile de protecţie specială instituite în temeiul legii ( art.Boroi. Drept procesual civil. se iau după caz. în cazul în care împrejurările avute în vedere la stabilirea măsurii s-au schimbat ( art. s-a arătat că în toate cazurile în care competenţa ar aparţine autorităţii tutelare. op.Universul Juridic.Volumul I. p.Ciobanu. Ed. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită.234 35 . cit. Părinţii.plasamentul. G. 57 ). p.Universul Juridic. 71 Bucureşti 2008. plasamentul în regim de urgenţă şi supravegherea specializată.• încredinţarea minorului unuia dintre părinţi. p.Volumul I. precum şi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani.233 72 Bucureşti 2008. ori copilul abuzat sau neglijat de instanţa judecătorească. Mihaela Tăbârcă. p. de către comisia pentru protecţia copilului. b. În materia exercitării drepturilor şi îndatoririlor părinteşti70. competenţa poate aparţine atât instanţei cât şi autorităţii tutelare .

După cum.Civ. notarul public poate relua procedura notarială în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală. Dacă de la început există neînţelegeri între moştenitori75. procedura succesorală notarială. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită.Volumul I. în încheierea finală a procedurii succesorale notariale se va arăta modul de împărţeală şi bunurile succesorale atibuite fiecăruia. trebuie să se adreseze instanţei. Drept procesual civil. p. Bucureşti 2008. 747 C. poate fi sesizată direct instnţa. iar nu notarului public.. Dacă moştenitorii şi-au împărţit bunurile prin bună învoială.civ. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. partajul judiciar este obligatoriu dacă nu Bucureşti 2008.De îndată ce neînţelegerile apar.232 74 sunt prezenţi toţi coproprietarii sau printre cei interesaţi se află şi minori sau intrzişi şi nu există încuviinţarea prealbilă a autorităţii tutelare precum şi a ocrotitorului legal 75 Mihaela Tăbârcă.Volumul I. şi art.proc. nimic nu-i împiedică pe moştenitorii între care nu există neînţelegeri. Ed. Ed. fără ca părţile să fie obligate să parcurgă în prealabil.233 36 . 78 din Legea nr. în funcţie de caracterul contencios sau necontencios al cererii. instanţei 73 Mihaela Tăbârcă.M. Drept procesual civil. notarul public va suspenda procedura necontencioasă din faţa sa. eliberând un certifict de moştenitor suplimentar. procedura succesorală se desfăşoară în faţa notarului public.Competenţa în materia succesorală În această materie73. Astfel.. să se adreseze instanţei. În cazul în care moştenitorii nu s-au înţeles sau calea partajului judiciar este obligatorie74. p. Competenţa instanţei judecătoreşti. Competenţa notarului public. 36 / 1995 ). competenţa aprţine instanţei de judecată sau notarului public.Universul Juridic. tocmai pentru că procedura notarială nu este obligatorie înainte de sesizarea instanţei.Universul Juridic. Faţă de dispoziţiile art. dacă între moştenitori nu există neînţelegeri. şi va îndruma părţile să se adreseze judecătoreşti ( art. Cu acordul tuturor moştenitorilor. 673-4 alin 2 C.

Drept procesual civil. Mihaela Tăbârcă. All Back. 2 din Constituţie şi art.49 alin. 44-50 din Legea nr. N. Bucureşti 2008. Ciobanu.Universul Juridic. Drept procesual civil. Drept procesual civil. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită.233 77 78 Bucureşti 2008. aparţine instanţelor judecătoreşti.Curs selectiv. cererea de anulare a declaraţiei de acceptare sau de renunţare la succesiune pentru vicii de consimţământ.229 79 Bucureşti 2008.Teste grilă Ediţia a III-a Ed. Ed. conform hotărârii judecătoreşti.Competenţa exclusivă a instanţei.În cazul în care certificatul de moştenitor a fost anulat. G. p. în termen de 15 zile de la comunicare.Volumul I.229 37 . competenţa soluţionării recursului aprţinând Completului de 9 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ed. procurorul sau magistratul-asistent poate exercita recurs. Competenţa în materia litigiilor de muncă Regula Ca regulă78. Alte competenţe Sunt înscise şi alte competenţe: • Consiliul Superior al Magistraturii este instanţă disciplinară pentru judecători şi procurori ( art.Universul Juridic. 317 / 2004 ). care pot fi soluţionate numai de către instanţe77: cererea de repunere în termenul de acceptare a succesiunii.Volumul I. Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa disciplinară79. 134 alin. 317 / 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ).Universul Juridic. Sunt însă o serie de cereri76.127 Mihaela Tăbârcă.Volumul I. Drept procesual civil. notarul public va elibera un nou certificat. 2005. p. Anularea certificatului de moştenitor se poate dispune numai de către instanţa judecătorească. 76 Mihaela Tăbârcă. 2 şi 4 din Legea nr. competenţa în materia litigiilor de muncă. judecătorul. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. cererea de rectificare a actelor de stare civilă folosite ca dovezi în stabilirea legăturii de rudenie.Boroi.Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă ( art. V.. Ed. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. p. p.M.

pentru abaterile săvârşite de către excutorii judecătoreşti.R. 40 din Legea nr. • Comisia centrală de disciplină a baroului.Rădescu.p. pentru abaterile săvârşite de avocaţii din baroul respectiv. b) modul de stabilire a majorărilor de întârziere.N. a cărei hotărâre este definitivă şi irevocabilă ( art. în afară de persoana implicată în cauză. la care se organizează secţii de asigurări sociale sau. complete specializate pentru asigurări sociale.210 38 . din Legea 19/200081. Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel. 47 / 1992 ). • consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti. printr-o hotărâre care poate fi atacată cu contestaţie la Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. constituit ca instanţă disciplinară în plenul său.Ediţia a X-a. decizia pronunţată fiind supusă recursului la Consiliul U. 51 / 1995 ). În materia pensiilor de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială80. 72 din Legea nr. 188 / 2000 ).D. Potrivit prevederilor art. 65 din Legea nr.p. Florea Măgurenu-Drept procedură civilă.Bucureşti 2008. tribunalele sunt competente cu privire la : a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale. Împotriva hotărârilor pronunţate în aceste condiţii.155.. 36 / 1995 ). după caz.• • Plenul Curţii Constituţionale judecă abaterile disciplinare săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale ( art. Ed. Hotărârea acestei Comisii poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al executorului ( art. Consiliul de disciplină judecă abaterile săvârşite de notarii publici.Boroi. hotărârea putând fi atacată pe calea contestaţiei la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. partea interersată poate declara recurs la secţia de contencios a Curţii de Apel Bucureşti.Universul juridic.B. 45 din Legea nr. O.15-16.Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă ( art. 80 81 G.

publicată în M. A.58-6 şi Organizarea instituţiilor judiciare.Universul juridic. fără a apela la procedura notarială84. Competenţa generală în ce procedura succesorală. Editura Universul Juridic. este de competenţa biroului notarului public de la ultimul domiciliu al defunctului.cit.Bucureşti 2008. d) deciziile de pensionare.A. Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea prevăzute pentru cererea de pensionare.. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul82. Cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a acărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul. a îndemnizaţiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale.36/1995.1995. op. g) plângerile împotriva proceselor verbale de contravenţii încheiate potrivit Legii . dispuse în baza prezentei Legi. Activitatea Notarială potrivit reglementărilor din Legea nr. p.92 / 16. între moştenitori există neînţelegeri cu privire la numărul şi calitatea lor. notarul public va suspenda procedura notarială şi va îndruma părţile să rezolve neînţelegerile printr-o acţiune în faţa instanţei.36/1995.c) înregistrarea.Of partea I.p. părţile vor sesiza direct instanţa. este stabilită după cum cererea are sau nu caracter contencios.În materie notarială83.P.Ediţia a X-a. evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale. Dacă însă. Ed. 180.Dacă procedura succesorală are caracter necontencios. 82 83 Florea Măgurenu-Drept procedură civilă. f) modul de stabilire şi de plată al pensiilor. la bunurile care intră în masa succesorală sau la cotele ce se cuvin moştenitorilor..210 Legae nr. 39 . Anul III. 19995.p. e) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale. Dacă neînţelegerile există încă de la început. p. i) Alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi. Bucureşti 2002. nr.251 şi urm. a reintrodus instituţia notarilor publici şi a adus unle reglementări noi în domeniul procedurii succesorale. Pentru mai multe detalii: Florea Măgureanu. h) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită. ediţia a III-a. 84 Florea Măgureanu. P.05.

85 D. Derlimitarea competenţei n otariatului de stat. s-a susţinut că şi în cazul în care apar de la început neînţelegeri între moştenitori.89/1971.p. notarul public ar reuşi să convingă părţile să evite caşlea justiţiei. în R.65-67 40 .R. urmând ca procedura în faţa acestuia să se suspende şi să fie sesizată instanţa competentă.În ceea ce priveşte activitatea notarială. pentru soluţionarea neînţelegerilor dintre moştenitori.Rizeanu. de aceea a instanţelor judecătoreşti în materie succesorală. În literatura juridică de specialitate şi uneori în practică. Considerăm că o astfel de procedură nu ar face decât să ducă la prelungirea perioadei în care comoştenitorii să-şi satisfacă interesul din moment ce tot vor ajunge în faţa instanţei.nr. Procedura s-ar justifica dacă prin diligenţa şi abilitatea sa. se impuine mai întâi deschiderea procedurii succesorale în faţa notarului public. judecătoriile sunt mai competente să rezolve plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de întocmire a unui act notarial şi cererile în anularea actelor notariale85.D..

Drept procesual civil.Universul Juridic. Drept procesual civil. 1 C. p. iar nu a organelor din afara acestui sistem.Capitolul 2. A. Bucureşti 2008.Volumul I. Mihaela Tăbârcă. 1. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. a tribunalului specializat.Volumul I. p. în cazurile prevăzute de lege.Universul Juridic.Proc.Civ.Competenţa materială instanţelor judecătoreşti Competenţa materială86 presupune repartizarea pricinilor între instanţe de grad diferit. Ed. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Competenţa privind judecata în primă instanţă În primă instanţă87.Competenţa materială a judecătoriei Faţă de dispoziţiile art. judecătoriile judecă în primă instanţă. în ultimă instanţă precum şi în orice alte materii date prin lege în competenţa lor. a tribunalului. judecătoria judecă toate procesele şi cererile în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe.237 41 . Ed. de vreme ce judecă toate procesele şi cererile în afara acelora care prin excepţie sunt date în competenţa altor instanţe. judecătoria are plenitudinea de competenţă pentru judecata în primă instanţă.237 87 Bucureşti 2008. trebuie să determine dacă pricina este de competenţa judecătoriei. dacă este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. După ce persoana interesată a stabilit că litigiul său este de competenţa instanţelor judecătoreşti. a curţii de apel sau atunci când este vorba de o cale de atac sau de anumite cereri. 86 Mihaela Tăbârcă.. Prin urmare.

proc. Gabrile Boroi.Proc. ar fi de competenţa tribunalului.cit. Se observă că noţiunile de „ plângere „ şi „ hotărâre „ folosite de art. nu numai instanţele judecătoreşti prevăzute de legea de organizare judiciară ci şi alte organe cu activitate jurisdicţională cum ar fi Curtea de Arbitraj Coemrcial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. ci chiar competenţa sa generală. pronunţând o hotărâre definitivă. care fiind o normă specială în ceea ce priveşte competenţa .Civ. Consiliul Superior al Magistraturii. deoarece exclude din atribuţiile sale soluţionarea proceselor şi cererilor date prin lege „ alte instanţe „ trebuie să se înteleagă. 130 42 .1 pct. C. B. stabileşte nu numai competnţa materială a judecătoriei.Plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate... iar noţiunea de „hotărâre” include toate actele ce provin de la organele din afara sistemului judecătoresc şi asupra cărora judecătoria exercită un control judecătoresc. Textul se referă88 la controlul judecătoresc pe care îl exercită judecătoriile asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor pronunţate de alte organe cu activitate jurisdicţională.M. op.236 c. Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Intervenţii şi Mărci.. Drept urmare pentru ca judecătoria să fie competentă nu este necesară o lege specială în acest sens. în cazurile prevăzute de lege.Aceasta înseamnă că ori de câte ori prin lege nu se prevede competenţa unei alte instanţe sau organ de jurisdicţie de a judeca o pricină în primă instanţă.1 pct.Proc. în primă instanţă. în sensul că noţiunea de „plângere „ se referă la orice cale de atac împotriva hotărârilor organelor cu activitate jurisdicţională din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. cererea trebuie adresată judecătoriei.Civ. privesc o accepţiune mai largă. Se încadrează în această categorie: • cererea de asigurare a dovezilor pe cale principală ( art. nesusceptibilă de apel.1 C.2 C. S-a spus ca art. În orice alte materii date prin lege în competenţa lor. se aplică şi atunci când judecata pe fond.Ciobanu. Acest control intervine numai dacă este expres prevăzut de lege. etc.civ. p.. sau a curţii 88 V.

219/2005.U. • • • • cererea prin care se solicită îndreptarea greselilor materiale strecurate în propriile hotărâri sau încheieri.G. contestaţia la executare privind înţelesul . nr. rectificarea sau completarea actelor de stare civilă sau menţiunile înscrise pe acestea.civ. aplicarea şi întinderea dispozitivului ( contestaţia la titlu )dacă titlul executoriu îl reprezintă propria hotărâre sau dacă titlul executoriu nu emenă de la un organ de jurisdicţie 8 art. 58/2003 şi Legea nr.G. lămurirea ori completarea propriilor hotărâri. în condiţiile prevăzute de art. 195/2004 de aprobare a acestei O. cecurilor şi biletelor la ordin.. în condiţiile 322 şi urm.G. Competenţa materială a tribunalelor În conformitate cu art. nr.). rezultă că tribunalele judecă în primă instanţă: 89 Ion Deleanu. 317 c.2 c. c. op. 138/2000. cererea prin care se solicită înregistrarea tardivă a naşterii. 2. • • • cererile în anularea actelor notariale. modificarea.aşa cum a fost modificat ori completat în mod succesiv prin O. iar în ultima etapă. 412-413 43 . • investirea cu formulă executorie a cambiilor. contestaţia în anulare exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie . cit. prin Legea nr.G. nr.civ. 2 Codul de procedură civilă 89.de apel ori când pricina de fond ar urma să fie soluţionată de un organ cu activitate jurisdicţională din afara sistemului instanţelor judecătoreşti ). precum şi plângerile împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de îndeplinire a unui act notarial.proc.U. de aprobare a O.proc. revizuirea introdusă împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie. 65/2004. tinerea registrului de proteste şi soluţionarea cererilor de anulare a titlului.civ.U.proc. cererile referitoare la anularea ( desfiinţarea ). soluţionarea opoziţiilor la somaţia de executare în această materie. 8/2000.O. nr.400 alin.p.U.

cu excepţia cererilor de împărţeală judiciară. e) procesele şi cererile în materie de creaţie intelectuală şi de proprietate industrială.Din prevederile acestui articol. d) procesele şi cererile în materie de contencios administrativ. 2 pct. căci vizează atât apelul cât şi recursul. 2 Codul de procedură civilă rezultă că în calitate de instanţe de apel. potrivit legii. după caz. pct. pct. precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite a hotărârilor date în ţări străine.În fine. c) conflictele de muncă. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii. nu sunt supuse apelului. 90 la rândul ei dublă. formulate de terţii vătămaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar. b) procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are ovaloare de peste 5 miliarde lei. 3 Codul de procedură civilă prevede competenţat ribunalelor de a judeca ca instanţe de recurs. p. tribunalele judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă. cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.şi anume: o competenţă ca instanţă de fond şi o competenţă ca instanţă de control judiciar. a cererilor neevalabile în bani şi a cererilor privind materia fondului funciar. 4 al art. înafară de cele date în competenţa curţilor de apel. cât şi din modul în care este structurat rezultă o dublă competenţă pentru tribunale. Mai mult.a) proceseleşi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei. nulitatea sau desfacerea adopţiei. 2 Codul de procedură civilă dispune că tribunalele judecă în orice alte materii date prin lege în competenţa lor. Din prevederile cuprinse în art. 90 V.M. posesorii. h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale. care. inclusiv cele de drept comun. precum şi procesele şi cererile în această materie al căror obiect este neevalabil în bani.. a cererilor în materie succesorală. f) procesele şi cererile în materie de expropriere. cit. Ciobanu op. petitorii sau. Art. g) cererile pentru încuviinţarea. 4 instituie o competenţă diversă. i) cererile pentru recunoaşterea. 336 44 . 2 pct.

91 V. 3 din Legea nr. p. sau după caz. din economia acestor prevederi se pot face aprecieri cu privire la natura competenţei materiale a tribunalelor. Norma stabilităîn art. 1 Codul de procedură civilă.M.De asemenea. cauze comerciale. în considerarea unor anumite categorii de litigii 91. 2 Codul de procedură civilă pentru prevederile cuprinse la pct. respectiv secţiile. 37 alin. cauze privind conflicte de muncă şi asigur ări sociale. cauze de contencios administrativşi fiscal. ori este totuşi tribunalul la rându-i instanţăde drept comun.şi anume dacă este una de excepţie. conceptul plenitudinii de jurisdicţie în materie este reiterat şi consolidat. cit. 35. 304/2004 republicată tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţează.vizând competenţa tribunalelor în materie de contencios administrativ. 1 lit. d Codul de procedură civilă.. 304/2004. 2 pct. 304/2004 republicată. prevăzute de Legea nr. ceea ce rezultă din însăşi formularea art. prin chiar înfiinţarea tribunalului specializat de contencios administrativ şi fiscal. care revin în primă instanţă în competenţa tribunalului. alin. 1 şi 36 alin. aşa cum rezultă din principiul că instanţa de drept comun în fond este judecătoria. Ciobanu op. 2 pct.Trebuie să avem în vedere de conexiunile ce se impun a fi făcutecu normele în materie. având în vedere disincţia între reprezentarea convenţională şi cea legală 45 . Astfel reamintim că art. 336 În acest sens facem trimitere la regulile ce guvernează contractul de mandat şi la cele privitoare la capacitatea 92 persoanelor fizice şi juridice. republicată. 3 din Legea nr. cauze penale. În conformitate cu art. 1 lit. cauze cu minorişi de familie. care exceptează de la competenţa materială a tribunalelor doar cauzele date în competenţa curţilor de apel. pe de o parte. care instituţionalizează celelalte tribunale specializate.completele specializate pentru: – – – – – – cauze civile. cşi e-j. raportându-ne la art. 304/2004 instituie tribunalele specializate. iar pe de altă parte. De altfel.face ca şi în condiţiile actualei reglementări să fie de actualitate aprecierea 92 că tribunalele au plenitudinea de jurisdicţie în materie de contencios administrativ. raportându-ne la normele cuprinse în Legea nr. Aceeaşi este soluţia.

care coroborate cu dispoziţiile normei speciale din Legea nr. 3). în raport cu natura şi numărul cauzelor (art. 22alin (1)şi (4) Codul de procedură civilă ). duc la concluzia că tribunalul este instanţa de drept comun în materie. Ca instanţa de apel tribunalul are competenţa materială de a judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă. 46 . ori dintre una dintre judecătoriile din raza teritorială şi un organ cu activitate jurisdicţională ( rezultă din art. cât şi pentru dreptul comercial. Ca instanţă de recurs. 2.republicată. în cazul în care la o judecătorie din raza teritorială a tribunalului respectiv nu se poate constitui completul din cauza recuzării (rezultă din art. care. privind judecarea cauzelor comerciale.Proc. 2 pct. potrivit legii. aşadar tribunalul este instanţă comună în materie de apel.Plenitudinea de jurisdicţie a tribunalului se manifestă în materia minorilor şi familiei. 3 Codul de procedură civilă. 2 pct. cu excepţia litigiilor al căror obiect are o valoare ce nu depăşeşte 1 miliard lei. 30 alin (2) Codul de procedură civilă). 2 pct.93 Legea nr. poate fi redată exemplificativ cu privire la: – conflictele de competenţă dintre două judecătorii din raza teritorială a tribunalului respectiv. 4 Codul de procedură civilă. Totuşi. 36 alin.Civ. în legătură cu acest din urmă aspect considerăm că trebuie să avem în vedere şi prevederile din art. a muncii şi asigurărilor sociale. după cum dispune art.Competenţa materială a tribunalului de a judeca în orice alte materii date prin lege în competenţa sa. a creaţiei intelectuale şi a proprietăţii industriale. 1 lit. tribunalele au o sferă de competenţă şi mai redusă. nu sunt supuse apelului. după cum enunţă în mod expres Codul de procedură civilă în art. numai în cazul recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii. a Codul de procedură civilă. 93 Art 218 sau 614 C. după cum dispune art. 2 pct. 304/2004 republicată conţine prevederi şi cu privire la înfiinţarea secţiilor maritime şi fluviale ori pentru alte materii. litigii care rămânîn competenţa judecătoriei. – cererea de recuzare. 304/2004.

str ămutarea de la o judecătorie la alta din raza teritorială a tribunalului respectiv, pe motiv de rudenie sau afinitate (rezultă din art. 39alin (1) Codul de procedură civilă);

– – –

îndreptarea erorilor materiale, lămurirea sau completarea propriilor hotărârii (rezultă din art. 281 şi urm. Codul de procedură civilă); contestaţia în anulare şi revizuirea îndreptate împotriva propriilor hotărâri (rezultă din art. 319 alin (1)şi art. 323 alin. (1) Codul de procedură civilă; contestaţia la titlu privind hotărârea pronunţată de tribunal ( rezultă din art. 400 alin (2) Codul de procedură civilă ).

3.Competenţa materială a curţii de apel Art. 3 Codul de procedură civilă94 stabileşte competenţa materială a curţilor de apel în a judeca, dupăcum urmează: 1. în primă instanţă, procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale; 2. ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunate de tribunale în primă instanţă; 3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cauzuri expres prevăzute de lege; 4. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor. Prevederile art. 3 pct. 1 Codul de procedură civilă coroborate cu prevederile art. 35 alin (2) din Legea nr. 304/2004 republicată reiterează calitatea de instanţă de drept comun a tribunalelor în materia contenciosului administrativ-fiscal, în primă instanţă dar din aceste dispoziţii legale rezultă totodată şi calitatea de instanţă de excepţie în considerarea competenţei materiale a
94

Minodora Condoiu, Drept procesual civil Ediţia a III-a, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2007,

p.108

47

curţilor de apel în această materie.Aceasta pentru că trebuie să ne raportăm exclusiv la litigiile privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale, căci numai acestea se judecă în primă instanţă de curţile de apel. Aşadar, competenţa materială a acestora este una de excepţie. Dispoziţiile din Codul de procedură civilă vor fi de asemenea coroborate cu cele din Legea nr. 304/2004 republicată şi la nivel instituţional ori ca norme de principiu. În acest sens trebuie să avem în vedere conţinutul art. 35 alin (2) din acest act normativ, care dispune că în cadrul curţilor de apel funcţionează secţii pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie, de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu materia şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale, ori pentru alte materii. În ceea ce priveşte art. 3 pct. 2 Codul de procedură civilă, acesta instituie competenţa materială a curţilor de apel pentru judecarea apelurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în prima instanţă95. Ca instanţe de recurs, curţile de apel, aşa cum rezultă din formularea art. 3 pct. 3 Codul de procedură civilă, sunt competente material să judece recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege. Aşadar, competenţa curţilor de apel ca instanţe de recurs nu mai este una pur excepţională, aşa cum prevedea O.U.G.nr. 58/2003, ci, rezultă mai degrabă că, în judecarea recursurilor,competenţa materială se împarte între tribunale, curţi de apel şi, după cum vom veda, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.96 În ceea ce priveşte competenţa curţilor de apel de a judeca în orice alte materii, în conformitate cu prevederile legale, după cum dispune art.3 pct. 4 Codul de procedură civilă, enunţăm cu titlu de exemplu:

95

Minodora Condoiu, Drept procesual civil Ediţia a III-a, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2007, V.M.Ciobanu, op.cit., p.338

p.108
96

48

conflictele de competenţă între două tribunale sau între un tribunal şi o judecătorie din raza sa teritorială, ori între două judecătorii de circumscripţii deosebite dar care se află, ambele, în raza aceleiaşi curţi de apel.

Aceeaşi este soluţia şi în cazul conflictului de competenţă între un tribunal din raza curţii de apel şi un organ de jurisdicţie (rezultă din art. 22 Codul de procedură civilă); • cererea de recuzarea înaintată unui tribunal din circumscripţia curţii de apel, dacă, din cauza recuzării, nu se poate constitui completul la tribunal (rezultă din art. 30 alin (2) Codul de procedură civilă); • strămutarea pricinilor, pe motiv de materie sau afinitate, de la un tribunal la altul din circumspecţia teritorială a aceleiaşi curţi de apel(rezultă din art. 39 alin. 1 Codul de procedură civilă); • • • îndreptarea erorilor materiale, lămurirea şi completarea propriilor hotărâri (rezultă din art. 281şi urm. Codul de procedură civilă); contestaţia în anulareşi revizuirea împotriva propriei hotărâri(rezultă din art. 319 alin. (1)şi art. 323 alin. (1) Codul de procedură civilă; contestaţia la titlu împotriva propriilor hotărâri (rezultă din art.400 alin. (2) Codul de procedură civilă). 4.Competenţa materială a ICCJ În temeiul art. 4 Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă97: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. în orice alte materii date prin lege în competenţa sa. Acest text va trebui coroborat cu art. 299 alin. (2) Codul de procedură civilă şi 329 alin.(2) Codul de procedură civilă.Din economia acestui text de lege rezultă competenţa Înaltei Curţi în materie de recurs, pentru recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, dar şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
97

Ioan Leş , Comentariile codului de procedură civilă, Ed.All Back, Bucureşti 2001,p.149

49

Al doilea punct al acestui articol instituie copetenţa Înaltei Curţi de a judeca recursurile în interesul legii. În acest ultim caz competenţa sa este şi una exclusivă.Prevederile din Codul de procedură civilă trebuie coroborate cu cele din Legea nr. 304/2004 republicată98. Aceasta pentru că în acest act normativ se conferă Secţiunea a 2-a din Titlul II, „Instanţele judecătoreşti”, competenţei Înaltei Curţi, prin dispoziţiile art. 21-27,grupate sub titulatura „Comptenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”99 Art. 21 din Legea nr. 304/2004 republicată prevede competenţa Secţiei civile şi de proprietate intelectuală, a Secţiei comerciale şi a celei de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de a judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege. În acest din urmă caz, se instituie o competenţă diversă , cu sublinierea că, aceasta se aplică numai în situaţiile expres prevăzute de lege. În conformitate cu art. 23 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 republicată, secţiile Înaltei Cur ţi au competenţa exclusivă de a soluţiona şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive, sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.Art. 24 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 republicată prevede competenţa specială pentru completul de 9 judecători de a funcţiona ca instanţă disciplinară şi o competenţă diversă în alte cauze, prevăzute expres în competenţa sa prin lege. Pentru a analiza competenţa materială a Înaltei Curţi trebuie să ne raportăm şi alte norme din Legea nr. 304/2004 republicată. În acest sens,dispoziţiile art. 1 alin. (1) coroborat cu art. 2 alin. 2 lit. (a), care plasează Înalta Curte în vârful piramidei sistemului judiciar, vin în completarea celor cuprinse în art. 18-34, care instituie dispoziţii privitoare numai la Înalta Curte. Încă din art. 18 alin. (1) se statuează că aceasta este singura instanţă supremă din România, având misiunea de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale (art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304 republicată). Aceste prevederi raportate la cele cuprinse în art. 4 Codul de procedură civilă duc la următoarele concluzii:

98 99

M.Condoiu, Drept...p.,159-160 Minodora Condoiu, op.cit., p.142

50

4 pct. Ed. secţia comercială şi secţia de contencios administrativ şi fiscal. în materiile stabilite de lege. Bucureşti 2007. cererea de recuzare formulată în faţa unei curţi de apel când. (1) din Legea nr.100 Înalta Curte este competentă material.Referitor la dispoziţia din lit. În completarea pct. Codul de procedură civilă). 21din Legea nr. să judece recursurile în interesul legii. • îndreptarea erorilor materiale.Fundaţiei România de Mâine. 23 Codul de procedur ăcivilă). 4 Codul de procedură civilă vine art. în secţia civilă şi de proprietate intelectuală. care prevede competenţa materială în a judeca recursurile în interesul legii. a).143 51 . care stabileşte care sunt acele „altematerii” la care se face referire în art. 25 lit. 304/2004 republicată dispune că secţiile Înaltei Curţi. b) conflictele de competenţă.soluţiile pronunţate având rolul de a contribui la interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul ţării. c) orice alte cereri prevăzute de lege. În legătură cu a doua concluzie ne vom raporta la art. c vom exemplifica prin: • • delegarea instanţei (art. Drept procesual civil Ediţia a III-a. 304/2004 republicată. 4 Codul de procedură civilă. pentru motivele prevăzute în Codul de procedur ăcivilă. 100 Minodora Condoiu. lămurirea şi completarea propriilor hotărâri (art. 23 dinLegea nr.În legătură cu prima concluzie va trebui să ne raportăm la art. Astfel art.datorită recuzării. în raport cu competenţa fiecăreia. de către Înalta Curte. 304/2004 republicată. 2 Codul de procedură civilă). nu se poate constitui completul de judecată la curtea de apel (art. 281 şi urm. în cazurile prevăzute de lege. în cazurile prevăzute de lege. 30 alin.– – competenţa materială a Înaltei Curţi este una de drept comun ca instanţă de recurs. soluţionează: a) cererile de str ămutare. care dispune că Înalta Curte judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi alte hotărâri. exclusiv. p. 23 alin. constituindu-se în Secţii Unite.

145 52 . 101 Minodora Condoiu.101 Competenţa exclusivăa Înaltei Curţi de a asigura o jurisprudenţă unitarţional este prevăzută în dispoziţiile art. 304/2004 republicată. dispunând asupra procedurii de schimbare a jurisprudenţei unei secţii. Reiterăm faptul că al doilea alineat din art. Art. Bucureşti 2007. 23 din Legea nr. art. 1. 2 Codul de procedură civilă). 323 alin. p. Drept procesual civil Ediţia a III-a.Fundaţiei România de Mâine. 304/2004 republicată instituie o exclusivitate de competenţă pentru Înalta Curte în a soluţiona recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinite sau a actelor judecătoreşti. 400 alin. de orice natur ă. care nu pot fi atacate pe nici o altă cale. 26-27 din aceeaşi lege sunt deasemenea incidente. revizuirea şi contestaţ ia la titlu împotriva propriilor hotărâri (art. iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. 319 alin. b dinLegea nr.1şi art. cât şi asupra celei de a propune îmbunătăţirea legislaţiei.• contestaţia în anulare. Ed. 25 lit.

13-16 Codul de procedură civilă şi în unele situaţii prevăzute de norme speciale. când au caracter imperativ (părţile nu pot deroga). pârâtul nu datorează nimic reclamantului. atât timp cât procesul nu s-a judecat. Comptenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă.Bodoaşcă. În acest sens.cit.Fundaţiei România de Mâine.M.253 Minodora Condoiu.p.Competenţa teritorială de drept comun Avem în vedere acea formă a competenţei teritoriale ce instituie regula potrivit căreia cererea de chemare în judecată se adresează instanţei din circumscripţia căreia îşi are domiciliul pârâtul.Capitolul 3. 19 Codul de procedură civilă. în virtutea căreia se consideră că acţiunile personale. a celor incidente prevederilor art. op. Sediul materiei competenţei teritoriale de drept comun îl constituie cu precădere art.103 a.p.urmează a realiza delimitarea „pe orizontală”.422 T. p. Normele care reglementează competenţa teritorială au caracter dispozitiv (deci părţile pot deroga de la ele) cu excepţia normelor care stabilesc competenţa materială în materie de stare şi capacitate a persoanelor. Ed. Bucureşti 2007. după ce s-a stabilit că respectivul litigiu este de competenţa materială a unui anumit nivel de jurisdicţie (delimitarea „pe verticală”). în favoarea pârâtului operează o prezumţie de nevinovăţie..Competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti În demersul firesc de a stabili instanţa competentă pentru a judeca un litigiu.All Back Bucuresti 2002. 102 103 104 V.102 Clasificarea normei de competenţă ca fiind dispozitivă ori imperativă îşi are temeiul în prevederile art.146 53 . în baza căruia reclamantul este cel care se deplasează la domiciliul pârâtului.104 Regula derivă din prevederile art. 5-16 Codul de procedură civilă.cu valoare de principiu în materie. Drept procesual civil Ediţia a III-a. 5 Codul de procedură civilă şi corespunde adagiului clasic actor sequitur forum rei. Ed.Ciobanu. între instanţele de acelaşi grad.

Dacă nu se cunoaşte domiciliul ori persoana cu rol de conducere. 198 p. Prevederile art.. indiferent că sunt persoane fizice ori juridice. 7 alin. 7 Codul de procedură civilă se aplică situaţiei în care pârâtul este persoană juridică. situaţie în care instanţa competentă este cea în a cărei crcumscripţiei îşi are sediul principal.. În cazul capitalei. singura condiţie este de a avea calitatea de debitor principal.105 Prevederile art.Competenţa teritorială alternativă sau facultativă 105 Minodora Condoiu. (3) Codul de procedură civilă prevede că instanţa competentă este cea în raza căreia îşi are domiciliul persoana căreia. direcţiilor generale ori altor organe de stat. cu excepţia celor pentru care legea a prevăzut o altă competenţă. 8 Codul de procedură civilă acoperă situaţia în care calitatea de pârât aparţine statului. Tratat. potrivit înţelegerii dintre asociaţi. fie din reşedinţa judeţului unde îşi are domiciliul reclamantul.p. situaţii în care cererea se depune la instanţa reşedinţei sale din ţară. Drept procesual civil Ediţia a III-a. Regulile competenţei de drept comun se aplică tuturor categoriilor de acţiuni civile.147 106 54 . cererea se poate depune la instanţa de domiciliu a oricăruia dintre asociaţi. Dacă pârâtul este o asociaţie ori o societate fără personalitate juridică. Ed. instanţa competentă este cea în a cărei circumscripţie se află domiciliul ori reşedinţa reclamantului. când are incidenţă competenţa alternativă între instanţele fie din capitala ţării.după cum dispune art. aceasta se poate depune la instanţa în raza căreia îşi are domiciliul oricare dintre pârâţi. Dacă cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva mai multor pârâţi. Dacă ambele ( domiciliul şi reşedinţa ) sunt necunoscute reclamantului.Textul de lege prevede şi ipotezele în care pârâtul are domiciliul în străinătate sau domiciliul nu este cunoscut. 9 Codul de procedură civilă. art. i s-a încredinţat preşedenţia sau direcţia respectivei formaţiuni. competenţa aparţine Judecătoriei sector 4Bucureşti.106 b.Fundaţiei România de Mâine. Ioan Leş. Bucureşti 2007.

în cererile împotriva unei femei căsătorite care are reşedinţa obişnuită. după: domiciliul asiguratului. 9 Codul de procedură civilăs tabileşte că. 7. op. instanţa locului unde obligaţia a luat naştere sau aceea a locului plăţii. mai sunt competente şi alte instanţe: 1. reclamantul poate alege instanţa de la domiciliul oricăruia dintre ei.Instituţia vizată are o formă de competenţă care consacră dreptul reclamantului de a alege între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente. instanţa domiciliului reclamantului. 11 Codul de procedură civilă stabileşte instanţe deopotrivă competente în materie de asigurare terestră. Art. 5. a obligaţiunii.. în cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locaţiune a unui imobil. p. în cererile făcute de ascendenţi sau descendenţi pentru pensie de întreţinere. instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit acel fapt.instanţa locului de plată. Dacă există şi obligaţi accesorii. 6. în cererile privitoare la executarea. cec sau bilet la ordin. 8. rezoluţiunea sau rezilierea unui contract. instanţa locului unde se află imobilul. fie chiar în parte. condiţia fiind ca pârâtul. 10 Codul de procedură civilă107 prevede pentru cazuri în care. locul unde s-a produs accidentul.în acţiunile în justificare sau în prestaţiune tabulară. Art. 3.cit. în cererile privitoare la obligaţiile comerciale.147 55 . Norme de competenţă teritorială alternativă există în art. în cererile ce izvorăsc dintr-o cambie. instanţa locului de plecare sau de sosire. 9-11 Codul de procedură civilă. anularea. în funcţie de al cărui domiciliu se alege instanţa. pe lângă instanţa de drept comun (de la domiciliul pârâtului). Art. 2. atunci când cererea este îndreptată împotriva mai multor pârâţi. 4. în cererile ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit. bunurile asigurate. instanţa reşedinţei femeii. să fie debitor principal. aceştia nu pot constitui criteriu de alegere a instanţe icompetente. în cererile izvorâte dintr-un contract de transport. 6-8 Codul de procedură civilă dar cu precădere în art. deosebităde ceea a soţului. 107 Minodora Condoiu. instanţa locală prevăzută în contract pentru executarea.

Competenţa teritorială exclusivă sau excepţională Această formă a competenţei teritoriale este cea care determină capacitatea unei instanţe judecătoreşti de a soluţiona în exclusivitate anumite cauze civile. nu şi celor personale. se aplică norma de competenţa teritorială de drept comun. c. op. p. 13-16 Codul de procedură civilă. cu excepţia cazurilor prevăzute de art.p.Deşi textul de lege nu precizează in terminis natura acţiunilor imobiliare cărora se aplică.cit.108 Sediul materiei îl constituie dispoziţiile art.147 56 . 109 numai 108 109 Ioan Leş. după ce aceasta a fost investită prin introducerea cererii de chemare în judecată şi este una dintre instanţele deopotrivă competenteîn a judeca respectivul litigiu. potrivit art. 12 Codul de procedură civilă..este competentă acea instanţă pe care o indică norma imperativă. În ipoteza în care imobilul este situat în circumscripţia mai multor instanţe. Tratat..fără posibilitate de derogare. în materie de societate. Odată aleasă instanţa. 13 Codul de procedură civilă stabileşte competenţa teritorială exclusivă în materia acţiunilor imobiliare. se apreciază că normele de competenţă teritorială exclusivă se aplică în materie reală imobiliară. în toate asemenea cazuri prevăzute în mod expres de lege. desemnând ca instanţă competentă pe cea în a cărei circumscripţie se află bunul imobil în litigiu. în materie de moştenire. 13-16 dar acestea sunt în strânsă legătură cu dispoziţiile art.În toate cazurile de competenţă alternativă. 201 Minodora Condoiu. Într-o manieră sintetică. Aşadar. în situaţii reglementate prin legi speciale vizând alte materii precum şi în materii necontecncioase. Art.. 19 Codul de procedură civilă. reclamantul nu mai poate reveni. în materie de faliment. docrina a apreciat că aceste prevederi se aplică numai acţiunilor reale imobiliare. în pricinile privitoare la persoane. alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente revine reclamantului. care consacră legea competenţei teritoriale alternative în pricini privitoare la bunuri.

13 Codul de procedură civilă vizează acţiunea în revendicare.iar pe de altă parte. Competenţa e excepţională prevăzută în materie de moştenire încetează odată cu finalizarea procedurii succesorale.Ciobanu. în materie de moştenire pentru cererile prevăzute expres la pct..428 57 .Rezultă. 10 pct. 607 Codul de procedură civilă şi care stabileşte. 15 Codul de procedură civilă stabileşte competenţa instanţei unde se află sediul principal al societăţii – fie comercială.Prorogarea de competenţă 110 V. La aceste norme se adaugă şi cea înscrisă în art.Întinderea competenţei instanţei sesizate. 16 Codul de procedură civilă se referă numai la societăţile comerciale stabilind competenţa teritorială tot după criteriul sediului principal şi în materie de faliment şi reorganizare judiciară. fie civilă căci legea nu distinge. că acţiunile personale imobiliare cad sub incidenţa art. 5 sau art. Art. pe de o parte. Art. adică după soluţionarea definitivă a procesului de partaj.110 Art. acţiunea confesorie şi acţiunea posesorie. în materie de divorţ . op. că art. Capitolul 4. 1şi 2 Codul de procedură civilă. acţiunea negatorie. p. competenţa în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor. Secţiunea 1. 14 Codul de procedură civilă stabileşte competenţa instanţei în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu defunctul. 1-3 ale aceluiaşi articol.cit.M.

nu intră în competenţa sa. 17 C. care. instanţa sesizată de reclamant devine competentă să soluţioneze litigiul şi în raport cu pârţii care domiciliază în circumscripţiile altor instanţe.. Potrivit art.p..ar putea atrage diverse competenţe. Iaşi 1993. Procedură civilă Vol.Civ. va fi competentă să le soluţioneze tot instanţa sesizată cu acţiunea principală.. chiar dacă s-ar nesocoti norme de competenţă materială sau teritorială exclusivă. Conform art.dacă ar fi formulate separat. Textul are în vedere următoarele situaţii: • cazul în care reclamantul. 111 112 113 Sunt măsuri asiguratorii: sechestrul asigurator. întrucât art. formulând mai multe capete de cerere. Ion Deleanu. 9.I.civ. prin aceeaşi acţiune. Ed. sechestrul judiciar şi poprirea asiguratorie. 17 C.504 De exemplu. 1. • cazul în care. Dacă cererile incidentale sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.. 164 C. asigurarea dovezilor sau luarea unor măsuri provizorii112. cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală. este înscris în titlul „ dispoziţii speciale „ ceea ce înseamnă că legiuitorul a avut intenţia de a deroga de la normele anterioare de competenţă materială şi teritorială113. valorifică mai multe drepturi. prorogarea poate să opereze.civ.proc.proc. art. în mod obişnuit.Proc. în cursul unui proces se formuleză cereri cu caracter incidental privind luarea de măsuri asiguratorii111.Proc.17 şi art.Sunt cazuri în care competenţa unei instnţe primeşte o adevărată extindere în sesnsul că instanţa competentă să soluţioneze cererea cu care a fost sesizată de către reclamant devine competentă să rezolve şi cereri care.civ.Prorogarea legală Prorogarea legală a competenţei intervine în cazurile expres prevăzute de lege: art. a. 9 C. Prorogarea competenţei poate interveni în temeiul legii ( prorogarea legală ) al unei hotărâri judecătoreşti ( prorogare judecătorească ) sau înn temeiul convenţei părţior ( prorogare convenţională sau voluntară ). cererea de încredinţare a minorului pe timpul procesului de divorţ 58 . Astfel: 1.Fundaţiei Chemarea .

114 Viorel Daghie. conexitatea constituie.1 C.civ. Potrivit art. părţile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiaşi instanţe sau instanţe deosebite.Însă. • • instanţa sesizată cu acţiunea principală este competentă să soluţioneze şi cererea reconvenţională.proc. de asemenea. îşi va păstra competenţa de a soluţiona cererea incidentală şi ulterior disjungerii114. Galaţi 2005. în cazul litispendenţei.civ ). cel mult părţile putând să fie comune. dacă judecarea cererii incidentale ar întârzia judecarea cererii principale. Benone Fuică. ambele instanţe fiind competente să judece. de acelaşi grad. 17 c.. numai o legătură între elemente. Tratat de procedură civilă. întrunirea se face la acea instanţă.civ. Universitatea „Dunarea de Jos”. Teoria generala p.În concluzie. nu are loc o prelungire de competenţă şi nu suntem în cazul prorogării de competenţă115.proc. Dragoş Daghie.) cu litispendenţa ( art 163 c. instanţa va putea suspenda judecata în condiţiile art.Hilsenrad. Când una din pricini este de competenţa unei instanţe şi părţile nu op pot înlătura. I.civ. caz în acre. un caz de prorogare legală de competenţă.proc. pentru că nu există un temei legal pentru aceasta. cu încălcarea normelor de competenţă generală. Întrunirea poate fi făcută de judecător chiar dacă părţile nu au cerut-o. p. până la soluţionarea cererii incidentale de către organul de jurisdicţie competent. Aşadar. precum şi cererile de intervenţei voluntară sau forţată. 164 C. obiect şi cauză) iar la conexitate. instanţa care a devenit competentă prin efectul prorogării în baza art. dacă cererile incidentale ar fi de competenţa unor organe de jurisdicţie din afara sistemului instanţelor judecătoreşti.proc.civ. p. legea prevde în anumite cazuri posibilitatea disjungerii. La litispendenţă există triplă identitate de elemente ( aceleaşi părţi.Stoenescu.Pentru a evita riscul pronunţării unor hotărâri contradictorii. 244. A. Nora Ivan. Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi investite. Nu se confundă conexitatea ( art. afară numai dacă amândouă părţile cer trimiterea lui la una din celelalte instanţe. 164 c. I. în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi ale căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură. prorogarea nu poate avea loc.181 59 . Elemente de procedură civilă şi administrativă.proc. 192-193 Vol. 2.86 115 Viorel Mihai Ciobanu.

civ ). pricina să fie judecată de o altă instanţă decât cea care este în mod normal competentă. 5 C. Convenţia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 116 V. Ultim C.169 alin. însă numai în faţa instanţei alese care va lua act de înţelegerea părţilor şi încheierea de şedinţă. • Administrarea unei dovezi prin comisie rogatorie ( art. Gabriel Boroi. op.Prorogarea convenţională Prorogarea convenţională a competenţei intervine în temeiul unei înţelegeri a părţilor în acele cazuri în care legea permite părţilor să deroge de la regulile de competenţă pe care le stabileşte. Prorogarea convenţională a competenţei poate rezulta din înserarea în contractul încheiat de părţi a unei clauze atributive de competenţă sau dintr-o convenţei separată prin care părţile convin ca. iar nu şi soluţionarea fondului116.312 alin.civ ) însă prorogarea competenţei este parţială..proc. în caz de litigiu. p. ci de către o instanţă egală în grad. dar egelă la gard ( art.civ ).civ).proc. • • • • În cazul delegării instanţei ( art. deci în cazul competenţei teritoriale reglementate de norme de ordine privată.proc.proc. În caz de strămutare a pricinilor ) art. iar calea de atac împotriva hotărârii pronunţate de această instanţă va fi soluţionată de instanţa superioară acesteia şi nu de instanţa superioară celei care în mod obişnuit ar fi trebuit să rezolve cererea. c. 33 C. 23 c. Convenţia se poate face şi verbal.Ciobanu. În cazul recuzării tuturor judecătorilor unei instanţe ori atunci când din cauza recuzării nu se poate alcătui completul de judecată ( art.b.M. cauza va fi soluţionată nu de instanţa competentă în mod obişnuit. În caz de admitere a recursului şi casare cu trimitere spre rejudecare la o anumită instanţă decât cea care a judecat fondul.cit. 3 c. 158 60 . în sensul că vizează numai administrarea probei respective. În toate aceste situaţii.proc. 40 alin. civ ). stabilită prin hotărâre judecătorească.Prorogarea judecătorească Prorogarea judecătorească de competenţă intervine în temeiul unei hotărâri judecătoreşti.

reclamantul urmează să sesizeze instanţa de la domiciliul ales. este competentă..Incidente procedurale cu privire la instanţa sesizată.acesta are.. pârâtul va putea cere declinarea competenţei. deoarece competenţa are un caracter relativ117. 2 C. op. Este posibil. când părţile stabilesc competenţa în favoarea instanţei de la domiciliul ales. În convenţie să se determine exect instanţa aleasă. însă numai până la prima zi de înfăţişare.Ciobanu. potrivit art. Dacă alegerea s-a făcut în favoarea celui care va introduce cererea de chemare în judecată ( reclamantului ). în materie de asigurare. P. Dacă această alegere s-a făcut în favoarea părţii care va fi chemată în judecată ( pârâtului ) sau a ambelor părţi. O formă de manifestare a convenţiei părţilor privind prorogarea competenţei o constituie aşa numita alegere de domiciliu. în mod normal.cit.• • • • Părţile să aibă capacitate procesuală de exerciţiu iar consimţământul lor să fie liber şi neviciat. legea se opune convenţiei părţilor asupra competenţei anterior naşterii drteptului la acţiune ( de exemplu. să nu existe la această instanţă cerinţele necesare pentru judecată ori pentru pronunţarea hotărârii în condiţii de deplină 117 V. opţiunea de a sesiza fie instanţa de la domiciliul ales . potrivit legii. 11 alin. ca deşi instanţa sesizată să fie competentă. Convenţia părţilor să fie expresă.M. În situaţia în acre părţile au stabilit competenţa în favoarea altei instanţe decât cea care. Să soluuţioneze pricina şi totuşi reclamantul sesizează această din urmă instanţă.438 61 . Instanţa aleasă de părţi să nu fie necompetentă absolut Uneori. Secţiunea 2. fie instanţa competentă potrivit legii.civ ).proc.

1. în orice fază a judecăţii. poate fi invocată direct în apel ori în recurs. Excepţia de necompetenţă absolută poate fi invocată de oricare dijntre părţi. aşadar. p. excepţia de necompetenţă relativă trebuie invocată înaintea altor excepţii.Ciobanu. Mijlocul procedurii de invocare a necompetenţei instanţei la care litigiul se află pe rol.M.All back. A. Galaţi 2005. p. să fie contestată. prorogând competenţa instanţei. viciile necompetenţei absolute nu pot fi acoperite prin voinţa expresă sau tacită a părţilor119.obiectivitate.p. I. Se înţelege că pârâtul nu va putea ridica excepţia. părţile pot conveni expres sau tacit să deroge de la dispoziţiile legii. Dragoş Daghie. Excepţia de necompetenţă. 2. Excepţia de necompetenţă relativă poate fi invocată numai de către pârât în faţa primei instanţe. în curs de judecată. Mai mult. sau. până în prima zi de înfăţişare. este posibil. Excepţia de necompetenţă se invocă în mod diferit. în celelalte cazuri decât cea exclusivă)118. Având în vedere caracterul dispozitiv al normelor ce reglementează această competenţă. prin cererea de apel sau recurs.Pe de altă parte. Vol.B. Drept procesual civil. este excepţia de necompetenţă. 67-68. Părţile nu pot conveni să deroge de la regulile competenţei absolute.89 62 . ori .U. Necompetenţa este situaţia în care o instanţă judecătorească este sesizată cu o pricină civilă pe care nu o poate soluţiona întrucât nu are competenţa să o judece. după cum norma de competenţă ce se consideră că ar fi încălcată este absolută ( competenşă generală. Universitatea „Dunarea de Jos”. pentru prima dată în faţa instanţei de apel sau de recurs. Dacă necompetenţa absolută nu a fost ridicată în faţa primei instanţei. Elemente de procedură civilă şi administrativă.. 1983. în orice caz. materială sau teritorială exclusivă ) sau relativă ( competenţă teritorială. Unele probleme referitoare la hotărârea de strămutare a pricinilor civile. Nora Ivan. 118 119 120 V. ca instanţa sesizată să nu fie competentă. Florea Măgureanu. ediţia a VI-a. legiuitorul a prevăzut posibiliatea stabilirii unei alte instanţ e care să judece prin instituţiile delegării instanţei şi strămutării pricinilor. procuror sau instanţă din oficiu. cel mai târziu la prima zi de înfăţişare sub sancţiunea decăderii120.177 Viorel Daghie. inainte de a se intra în dezbaterea fondului sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai putea invoca această excepţie. Benone Fuică. Ed. De aceea. Bucureşti 2002.

Hotărârea de declinare a competenţei are putere de lucru judecat numai în ceea ce priveşt instanţa care se dezvinovăţeşte.. Hotărârea de declinare a competenţei produce două efecte: • • Dezvinovăţeşte instanţa sesizată prin introducerea cererii de chemare în judecată. Investirea instanţei se face la data rămânerii irevocabile a hotărârii şi nu de la data pronunţării ei121. instanţa pronunţă o încheiere interlocutorie .M.Dosarul se trimite la instanţa competentă imediat ce hotărârea a rămas definitivă sau irevocabilă. 442-443 63 . instanţa pronunţă o hotărâre prin care respinge acţiunea ca inadmisibilă Când se constată că litigiul este de competenţa unui organ de jurisdicţie dintr-un alşt stat.Ciobanu. dosarul se trimite de îndată instanţei care a fost stabilită ca fiind competentă. 158 c. Dacă se admite excepţia. Soluţii: • • • Dacă se respinge excepţia de necompetenţă. caz în care. 157 din Legea nr.Potrivit art. p. instanţa pronunţă o hătărâre de declinare a competenţei. stabilind astfel. instanţa va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor române. instanţa / organul cu activitate jurisdicţională competent ( ă ). urmărindu-se tergiversarea judecăţii. potrivit art. fiind vorba de un abuz de drept. Tratat. Instanţa cărei i se trimite dosarul are dreptul să-şi verifice 121 V. 105 / 1992. hot[r\rea poate fi atacat[ cu recurs ]n termen de cinci yile de la pronunţare. Când competenţa ar aparţine unui organ al statului fără activitate jurisdicţională.proc.Procedura de judecată a excepţiei este aceeşi.civ. care poate fi atacată cu apel sau recurs. numai o dată cu fondul. indiferent dacă se invocă necompetenţa absolută sau relativă. Investeşte instanţa în favoarea căreia s-a pronunţat declinarea de competenţă. Excepţie face situaţia în care calea de atac împotriva hotărârii de declinare a competenţei este exercitată chiar de partea care a cerut declinarea competenţei.

pozitive sau negative se rezolvă pe calea regulatorului de competenţă de către instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict ( art. Conflictele de competenţă dintre instanţele judecătoreşti.proc. p. Benone Fuică. Nora Ivan. Pentru a exista conflict pozitiv. conflictul se numeşte pozitiv. Vol. Benone Fuică..civ. 160 C. Universitatea „Dunarea de Jos”.proc. trebuie ca cel puţin două instanţe ă se fi declarat competente. 105 alin. I. 2.). Potrivit art.90 123 Vol. I.1 C. Galaţi 2005. Viorel Daghie. iar în cel de-al doilea negativ. În primul caz. Elemente de procedură civilă şi administrativă. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză ). poate la rândul ei. Galaţi 2005.proc.92 64 . Dragoş Daghie. Instanţele să se fi declarat necompetente prin hotărâri rămase irevocabile. iar în cazul conflictului negativ trebuie îndeplinite următoarele condiţii: • • • • Să existe două sau mai multe instanţe sesizate cu aceeeaşi pricină ( aceleaşi părţi. 122 Viorel Daghie. însă în ambele situaţii se impune soluţionarea conflictului fie pentru a se evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii ( în cazul conflictului pozitiv ). cu excepţia probelor care rămân câştigate cauzei şi care nu vor fi refăcute de instanţa competentă decât pentru motive temeinice ( art. p.civ )123. fie pentru că interesul reclamantului de a obţine o hotărâre trebuie satisfăcut ( în cazul conflictului negativ). să-şi decline competenţa.competenţa şi dacă se consideră necompetentă. Nora Ivan.civ. 22 C. ivindu-se astfel un conflict de competenţă. Elemente de procedură civilă şi administrativă. Universitatea „Dunarea de Jos”. Cel puţin una dintre instanţe să fie competentă să soluţioneze cererea care a generat conflictul. actele de procedură întocmite de un judecător necompetent sunt lovite de nulitate absolută. Dragoş Daghie. Conflicte de competenţă Există conflict de competenţă în situaţia în care două sau mai multe ionstanţe judecătoreşti ori alte organe de activitate jurisdicţională se consideră deopotrivă competente să soluţioneze un litigiu sau se consideră toate necompetente şi îşi declină recipăroc competenţa122. Declinările între instanţele sesizate să fie reciproce.2.

1). nemaiputând să-şi verifice competenţa124. 2 ). competentă este curtea de apel respectivă ( alin. neverificate de instanţa acre a pronunţat hotărârea să judece cauza. 124 I. Eventualul conflictde competenţă ivit între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o altă instanţă se rezolvă de către instanţa supremă.civ.Stoenescu. Potrivit art.proc. dacă nu au apărut temeiuri noi. instanţa înaintea căreia s-a ivit conflictul de competenă va suspenda din oficiu orice altă procedură şi va înainta dosarul instanţei în drept să hotărască asupra conflictului. făară citarea părţilor şi dacă va constata că există conflict de competenţă. Judecata recursului se face fără citarea părţilor ( art. va stabili instanţa competentă şi va trimite dosarul acestei instanţe.Zilbersteine.Regulatorul poate fi atacat cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare cu excepţa celei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. instanţa respectivă fiind obligată. constituie simultan atât declinator de competenţă cât şi regulator de competenţă. 21 C. Hotărârea rămasă irevocabilă se bucură de putere de lucru judecat. Proc. există conflict de competenţă şi în cazul în care el se iveşte între instanţele judecătoreşti şi alte organe cu activitate jurisdicţională. S. • Dacă cele două instanţe în conflict nu se găsesc în circumscripţia aceleiaşi curti de apel. suspendarea judecării pricinii se dispune printr-o încheiere.. precum şi conflictul între două curţi de apel. se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ( alin.civ. Conform art. care este irevocabilă. Dacă cele două judecătorii nu ţin de acelaşi tribunal sau dacă conflictul s-a născut între o judecătorie şi un tribunal sau între două tribunale.. Hotărârea poartă denumirea de regulator de competenţă.214 65 .proc.22 alin.• • Conflictul ivit între două judecătorii de circumscripţia aceluiaşi tribunal se judecă de acel tribunal ( alin. 22 alin.). Instanţa competentă să judece conflictul va hotărâ în camera de consiliu.După această dată. Teoria generală.p. 5 C.3 ).civ. dosarul se trimite instanţei care a fost stabilită ca fiind competentă. însă hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 2 C.

7 al. 334 (21. 125 Viorel Daghie. motivat de faptul ca potrivit art.just. Universitatea „Dunarea de Jos”.contencios administrativ si fiscala declinat competenta de solutionare a cererii formulata de SC „M” SRL Falticeni impotriva paratei SC „ BE” SRL Falticeni.În acest caz conflictul se rezolvă de instanţa judecătorească ierarhic superoară instanţei în conflict.09. I.2005) Prin sentinta nr. după aceeaşi procedură125. http://portal. Elemente de procedură civilă şi administrativă. Galaţi 2005.civila cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal. Dragoş Daghie.3/2005 Tribunalul Suceava – sectia comerciala.93 126 66 . Benone Fuică.aspx?idInstitutie=44 Vol.ro/InstantaJurisprudenta. Nora Ivan. p.Conflict de competenţă.1 Cod pr.Aspecte de practică judiciară 1.126 Dosar Nr. Capitolul 5.

. 586 din 27 aprilie 2005. pronuntata in camera de consiliu. cu înscrierea acestui drept în cartea funciara pe numele reclamantului. al caror obiect este neevaluabil in bani. dosar . str.art..1 lit.1 lit.04.civila. Pentru a hotari astfel a retinut ca prin cererea introductiva reclamanta a solicitat rezilierea unui contract.civila procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect este neevaluabil in bani sunt de competenta tribunalului. In consecinta cererea reclamantei de reziliere a contractului de inchiriere cade in competenta de solutionare a Tribunalului Suceava.7 al.. Referitor la disp.civila tribunalele judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei. conform art. 67 . Brasov.1 Cod pr. Judecatoria Falticeni prin sentinta civila nr.a Cod pr. reclamantul CD a chemat în judecata pe pârâtii CA si CA. precum si procesele si cererile in aceasta materie.2 pct. 447 (06.art.civila..2010) Prin cererea înregistrata initial pe rolul Judecatoriei Brasov la data de 22 iulie 2008 sub nr. a dispus inaintarea cauzei catre Curtea de Apel Suceava pentru a se pronunta asupra conflictului de competenta. Sesizare Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru conflict negativ de competenţă. Curtea prin sentinta nr. 2. constatand ca nu este competenta din punct de vedere material sa rezolve aceasta pricina intrucat potrivit art.Investita cu solutionarea acestei cereri.22 pct. Constatand totodata existenta unui conflict negativ de competenta.. nr. solicitând sa se constate ca dupa defuncta CF este singurul mostenitor. sa i se atribuie întreaga masa succesorala compusa din cota de 1/3 din imobilul situat în mun. a declinat competenta de solutionare în favoarea Tribunalului Suceava. Partaj judiciar Dosar Nr. competenta ce se analizeaza in urma determinarii competentei materiale a instantelor judecatoresti. 2 Cod pr. cerere care este neevaluabila in bani. . s-a precizat ca acestea reglementeaza competenta teritoriala a instantelor. avute in vedere de Tribunalul Suceava in sentinta de declinare a competentei catre judecatorie. d teza a II-a Cod pr. Potrivit disp. 334 din 21 septembrie 2005..2 pct. a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Suceava.

2 C.. apreciind ca defuncta a carei succesiune se solicita a fi deschisa au avut ultimul domiciliu la locul decesului. careia îi revine cota de 1/2 din bunurile ramase de pe urma defunctilor parinti. fata de dispozitiile legale incidente în cauza. astfel ca este singurul mostenitor al defunctei CF. ceea ce determina lipsa calitatii de mostenitori si pentru pârâti.civ. care a decedat în anul 1952. .. 14 alin. data la care reclamantul era minor în vârsta de 7 ani. care analizând actele si lucrarile dosarului. exceptia necompetentei sale teritoriale. în cauza fiind Judecatoria Sinaia . apreciind ca instanta competenta sa solutioneze prezenta cauza este Judecatoria Brasov. nu au formulat întâmpinare sau alte cereri în dosar si nici nu s-au înfatisat în instanta. 654... PI si PM. Str. iar tatal sau s-a recasatorit si a mai avut un copil. pe CA. Reclamantul apreciaza ca tatal sau este strain de succesiunea defunctei. care stabilesc ca cererile privitoare la mostenire sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului. în orasul Sinaia. dupa cum rezulta din certificatul de deces al acesteia.. împreuna cu bunica materna. deoarece nu a achitat niciodata taxele succesiunii stabilite de organul fiscal si nu a locuit niciodata în acel imobil. 1539/09. . pentru urmatoarele considerente: 68 . mostenitorii ramasi de pe urma acestei defuncte fiind sotul supravietuitor CC si reclamantul. 417/310/2010 la data de 8 martie 2010. pârâtii CA si CA. Reclamantul arata ca dupa decesul mamei sale a locuit în Brasov. . astfel încât sunt incidente dispozitiile art. Sustine reclamantul ca atât tatal sau. acesta din urma fiind mostenit de cei doi copii ai sa. a invocat din oficiu .02.. legal citati.. CA sunt decedati. Pârâtii CA si CA. la rândul sau.2010 Judecatoria Brasov a invocat din oficiu exceptia necompetentei teritoriale a acestei instante pe care a admis-o si a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Sinaia. Cererea a fost întemeiata în drept pe disp. în imobilul de pe str. Reclamantii mentioneaza ca pârâta IM este sora defunctului PI. Pe rolul Judecatoriei Sinaia cauza a fost înregistrata sub nr. nr. cât si fratele dupa tata. Prin sentinta civila nr.pr. în calitate de fiu.. 669-675 Cod civil. .. art. art.În motivarea cererii reclamantul arata ca defuncta CFAF este mama sa. str. masa succesorala ramasa de pe urma acestei defuncte se compune din cota de 1/3 din imobilul situat în Brasov.. astfel cum rezulta si din procesul-verbal din 29 decembrie 1952.

. str. Practic. a masei succesorale a bunurilor care o alcatuiesc. respectiv reclamantul CD. . decedata la data de 13 octombrie 1952.. Sinaia.. Dimpotriva. Domiciliul copilului minor CD era identic cu domiciliul parintilor sai. str.Reclamantul CD a dedus judecatii o cerere de dezbatere a succesiunii defunctei CFAF. dupa cum sustine prin cererea de chemare în judecata.. dovada ultimului domiciliu se face cu mentiunile din actul de identitate sau certificatul de deces al persoanei care lasa mostenirea. "domiciliul unei persoane este acolo unde îsi are locuinta statornica sau principala".1 Cod familiei. cu orice mijloc de proba admis de lege.a fost încheiat de circumscriptia financiara a or. în a carei componenta se regaseste bunul imobil situat în Brasov. jud. minor în vârsta de 7 ani si sotul supravietuitor. 100 alin.. procesul-verbal de inventariere a bunurilor succesorale întocmit la trei luni de la data deschiderii succesiunii defunctei . domiciliul pe care acesta îl are si în prezent. ultimul domiciliu al defunctei CFAF a fost în orasul Stalin. fara a exista la dosar si alte probe care sa conduca instanta la retinerea unei astfel de stari de fapt. CC. 69 . ea fiind reglementata de prevederile art.. 31/1954.29 decembrie 1952 ... cu ultimul domiciliu în orasul Stalin (actualmente mun. instanta sesizata initial. locul decesului fiind în or. în care se consemneaza ca bunurile imobile ramase de pe urma acestei defuncte sunt cota de 1/3 din imobilul situat în acelasi oras. potrivit art. str. . Brasov).. respectiv Judecatoria Brasov. Stalin. locuiesc în acelasi imobil. referindu-se în fapt la locul decesului defunctei. Brasov. Fata de împrejurarea ca locul ultimului domiciliu al defunctului este o chestiune de fapt. Potrivit certificatului de deces seria MA nr. dovada lui se poate face. iar mostenitorii ramasi. pe str. 14 Cod proc. Potrivit art.. . În speta de fata. Este de netagaduit ca în materie succesorala competenta teritoriala a instantelor de judecata este absoluta.. civ. 862527/14 octombrie 1952. 13 din Decretul nr. ea revenind instantei celui din urma domiciliu al defunctului. ajunge la concluzia ca locuinta statornica si principala a defunctei CFAF ar fi la locul decesului. solicitând stabilirea de catre instanta a mostenitorilor chemati la succesiunea acestei defuncte. .. în principiu.

Constatându-se conflictul negativ de competenta între Judecatoria Sinaia si Judecatoria Brasov. potrivit art. a constatat conflictul negativ de competenta si a înaintat dosarul Curtii de Apel Craiova pentru solutionarea acestui conflict. va fi sesizata Înalta Curte de Casatie si Justitie . privind pe intimatii V. modificata. fata de disp. s-a constatat ca.Sectia civila cu pronuntarea regulatorului de competenta. petentul M. în raport de calitatea faptuitorului. careia i s-a trimis cauza spre solutionare.P. În acest sens. 3. 218/2002. declinarea competentei de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinti.09. prin plângerea adresata Judecatoriei Drobeta Turnu Severin. motive pentru care instanta apreciaza ca în mod legal Judecatoria Brasov a fost sesizata initial cu dezbaterea mostenirii acestei defuncte. 2 Cod proc. prin sentinta penala nr.V. Tribunalul Mehedinti. 70 . 83/2004. Dosar Nr. civ.2004) Normele speciale de competenta prevazute de art. în favoarea Judecatoriei Drobeta Turnu Severin. 22 alin. Organe de cercetare ale poliţiei judiciare. Curtea de Apel Craiova a stabilit competenta de solutionare a cauzei privind pe intimatii C. art.3 Cod proc. Întrucât s-a apreciat ca solutionarea acestei plângeri este de competenta Tribunalului Mehedinti. respectiv la politistii care au calitatea de organe de cercetare ale Politiei Judiciare. 565/2003. – agent sef adjunct de politie. admitând exceptia de necompetenta materiala. unde s-a produs decesul.V. 1188 (27. Prin sentinta penala nr. sunt aplicabile la o categorie limitata de lucratori de politie. si V. Judecatoria Drobeta Turnu Severin a dispus în baza art. a formulat plângere împotriva rezolutiei Parchetului de pe lânga Tribunalul Mehedinti nr. si C.. 395/2004. precum si pe petentul M.penala.P. astfel ca va declina competenta teritoriala de solutionare a cauzei respectivei instante. 42 cod pr.C. Conflict negativ de competenţă. 20 pct.În cauza nu exista nici un fel de dovezi cu privire la parasirea domiciliului comun de catre defuncta CFAF si stabilirea acesteia la Sinaia. 27 din Legea nr. Prin sentinta penala nr. civila. 2226/2004. a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoare Judecatoriei Drobeta Turnu Severin.C.

J. 71 . asa cum prevad dispozitiile art. Mehedinti. 64 din legea nr. modificata prin Legea nr. fara a fi desemnat prin Ordinul Inspectoratului General al Politiei Române. 27 din Legea nr. iar ulterior. Curtea de Apel a retinut ca la data savârsirii faptelor reclamate. 369/2002 privind statutul politistului care confereau competenta parchetelor si respectiv tribunalelor în raport de calitatea persoanelor.V. în conformitate cu care normele speciale de competenta sunt aplicabile la o categorie limitata de lucratori de politie. au fost abrogate prin Legea nr. 218/2002. era politist desfasurând activitatea în cadrul I. Dispozitiile art. respectiv la politistii care au calitatea de organe de cercetare ale Politiei judiciare( intimatul C. au fost preluate de art. Tip: Sentinţă civilă 1. 281/2003. fiindu-i astfel aplicabile dispozitiile de drept comun). 4. nu avea astfel de atributii.Competenta materiala privind solutionarea actiunilor având ca obiect raportul de serviciu al functionarului public.2007) Competenţa materială privind soluţionarea acţiunilor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public Tribunalul Bacău Domenii: Competenţă Materială.05.V. 281/2003. ca având calitatea de organ de cercetare penala. C. Dosar 901/D (16.Din actele existente la dosar. 24 din Legea 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Române.P.

188/1999 introdus prin Legea nr.2/2006 aprobata prin Legea nr. a chemat în judecata Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul de Politie al Judetului Bacau solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa fie obligati pârâtii la plata sumelor banesti retinute pe nedrept din salarii. Astfel.512/2004 cu modificarile ulterioare.competenta de solutionare a cauzei apartine sectiei de contencios administrativ a Tribunalului Bacau – având în vedere prevederile Legii nr.91/1 din Legea nr. 72 . executarea si pâna la încetarea raporturilor dintre angajat si angajator.76/2005 cu modificarile ulterioare. OG nr. art.7/2001 – Legea nr.73/1999. acordarea primelor si a eventualelor sporuri si adaosuri.442/2006) a constatat ca notiunea de raport de serviciu a functionarului public corespunde cu cea de raport de munca din dreptul muncii – raportul de serviciu acoperind o arie larga de la încheierea.344/2004.V.Pentru judecarea oricaror actiuni ce au ca obiect raportul de serviciu al functionarului public.91/1 al Legii nr.251/2006 si în sfârsit Legea nr. Legea nr.251/23. În drept.571/2003.2007 Prin cererea înregistrata sub nr.05. Legea nr.80/1995. Analizând întregul text al Legii nr.511/2004 – cu modificarile ulterioare. reclamantul B.228/2005. OUG nr.901/D/16. modificarea. reprezentând cote de impozit în cuantum de 40% lunar pentru perioada 2002-2005.2006 „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al functionarului public sunt de competenta instantelor de contencios administrativ cu exceptia situatiilor pentru care este stabilita expres competenta altor instante”.39/2005 aprobata prin Legea nr.2006/2002. art.92/2004 aprobata cu modificarile prin Legea nr. Un aspect al raportului de serviciu este cel al remunerarii muncii functionarului public. OUG nr. a fost invocat art.188/1999 republicat (asa cum a fost modificat succesiv prin Legea nr. în conformitate cu prevederile art.643/110/2007 la Tribunalul Bacau.417/2006. stabileste plenitudinea de competenta a sectiei de contencios administrativ: Sentinta civila nr.188/1999. Verificându-si din oficiu competenta materiala de a solutiona prezenta cauza înregistrata la completul de litigii de munca – instanta constata ca în speta . Legea nr.188/1999 republicata.10 din Legea nr. OUG nr.86 din OG nr.06. Legea nr.

Pentru judecarea oricaror actiuni ce au ca obiect raportul de serviciu în ansamblul sau (deci si pentru aspecte ce tin de acordarea drepturilor salariale) art.06. Dosar 1310 (03. Daca pâna la aparitia Legii nr.91/1 al Legii nr.251/2006.N. Tip: Sentinţă civilă Competenta teritoriala a instantei în materie de divort Reclamanta R. 73 . 5. l-a chemat în judecata pe pârâtul R.251/23.2006 era oare cum interpretabil – în sensul ca doar litigiile legate de sanctionarea sau încetarea raporturilor de serviciu ale functionarului public era de competenta instantei de contencios administrativ – în prezent – textul nr. Daca ar fi fost altfel – s-ar fi prevazut expres (conform textului legii) o alta instanta .dar acest lucru nu s-a întâmplat. solicitând instantei sa dispuna desfacerea casatoriei partilor.I.12.188/1999 republicata stabileste fara echivoc competenta de solutionare în favoarea sectiei de contencios administrativ al tribunalului în prima instanta – având plenitudine de competenta..2008) Competenţa teritorială a instanţei în materie de divorţ Autor: Judecatoria Husi Domenii: Familie (infracţiuni Şi Alte Probleme În Legătură Cu Familia). Având în vedere principiul conform caruia normele legale privind dispozitiile procedurale de competenta sunt de imediata aplicare – nu are relevanta ca raportul juridic în speta s-ar fi nascut înainte de aparitia Legii nr.91/1 nu mai lasa loc la interpretari stabilind în favoarea instantei de contencios administrativ o competenta generala de solutionare a cauzelor ce tin de raportul de serviciu al functionarului public.

10. civ. instanta a dispus declinarea competentei în favoarea Judecatoriei Dragasani.Vîlcea. reclamantul fiind tinut. Daca însa alegerea instantei a fost facuta în interesul ambelor parti sau în interesul exclusiv al celui ce va fi chemat în judecata.Prin sentinta pronuntata. jud. competenta teritoriala nu mai este alternativa. cei doi soti au locuit în localitatea Dragasani.Secţia Comerciala Domenii: Competenţă Teritorială. Dosar 1312 (21. pârâtul a locuit doar sporadic la Stanilesti.Vaslui. competenta teritoriala este alternativa numai în situatia în care alegerea s-a facut în favoarea partii care va declansa. Prin sentinta nr. în anul 2007. ulterior procesul.Vîlcea. jud.09. În acest din urma caz însa. respectiv în anul 1997 si pâna în anul 2007.12. (sentinta civila 1310/3. 10 C..2008) Competenţă teritorială stabilită în mod convenţional. La începutul anului 2008. 74 . În cursul anului 2007. Tip: Decizie Competenta teritoriala este alternativa în ipotezele reglementate de art. si în cazul alegerii instantei prin conventia partilor. conform principiului fortei obligatorii a contactelor reglementat de art. reclamanta s-a mutat la Stanilesti. sa actioneze la instanta aleasa prin conventie. adica în interesul pârâtului. însa mergea periodic în localitatea Dragasani pentru a achita întretinerea si alte taxe. deci în favoarea viitorului reclamant. jud. reclamantul poate sesiza fie instanta aleasa prin conventie. În aceasta situatie.Sectia Comerciala. fie instanta competenta teritorial potrivit regulilor de drept comun. Autor: Curtea De Apel Craiova .pr.2008 pronuntata de Tribunalul Olt s-a admis exceptia necompetentei teritoriale si s-a declinat competenta de solutionarea actiunii la Tribunalul Bucuresti . deoarece din declaratiile martorilor audiati a reiesit ca de la data încheierii casatoriei. 731/3.2008) 6. civ. reclamanta a aplecat în strainatate.969 C.

civ. Conform dispozitiilor art. sau în interesul exclusiv al celui ce va fi chemat în judecata. Curtea a retinut ca Tribunalul Olt a facut în cauza o corecta aplicare a dispozitiilor art. Ca urmare. procedând conform legii. Ca urmare. competenta teritoriala este alternativa numai în situatia în care alegerea s-a facut în favoarea partii care va declansa.p. conform principiului fortei obligatorii a contractelor. deci în favoarea viitorului reclamant. 2 din contractul 75 . prevazuta de art... conform dispozitiilor art. reclamantul poate sesiza fie instanta aleasa prin conventie. reclamantul are alegerea între mai multe instante deopotriva competente. 4 al aceluiasi articol. reclamantul fiind tinut. ulterior. adica în interesul pârâtului. Daca însa. potrivit art.969 C.E.. potrivit prevederilor alin.969 C. Competenta teritoriala este alternativa în ipotezele reglementate de art.civ. cererea privind creanta de plata a pretului se depune la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei în prima instanta iar. în cauza de fata pârâta SC S. partile au convenit ca litigiile sa fie solutionate de instantele de judecata din localitatea unde îsi are sediul beneficiarul.civ. reclamanta avea obligatia sa respecte aceasta clauza.civ. procesul.8 alin.969 C..Pentru a hotarî astfel. Recursul este nefodat. alegerea instantei a fost facuta în interesul ambelor parti. potrivit principiului prevazut de art.p. sa actioneze la instanta aleasa prin conventie. 1 din OUG nr.10 C.civ si în cazul alegerii instantei prin conventia partilor. de a alege între instantele alternativ competente. În aceasta situatie. fie instanta competenta teritorial potrivit regulilor de drept comun. Întrucât conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante. competenta teritoriala nu mai este alternativa. reglementat de art.p.civ. În acest din urma caz însa. judecatorul verifica din oficiu competenta instantei. 2 din contractul de antrepriza depus la dosar. în speta fiind înlaturata posibilitatea sa. Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta. dând eficienta clauzei prevazute de parti în art.12 C. competenta teritoriala de solutionare a ordonantei de plata se determina potrivit regulilor prevazute de lege pentru solutionarea fondului si se retine ca.8 alin. tribunalul a retinut ca. COMPANY SA.12 C.5 alin.119/2007.

Procedura de citare este legal îndeplinita.03.2. 3 din O. si nemaifiind alte cereri ramâne în pronuntare asupra exceptiei de necompetenta teritoriala. înscris în Titlul de proprietate nr….p.civ.. Fata de considerentele expuse.158 c. conform careia litigiile se solutioneaza la instantele de judecata din localitatea unde îsi are sediul beneficiarul SC S. art. eliberat de Comisia Judeteana Arad pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de 09.C. Cererea este timbrata cu 219 lei taxa judiciara de timbru conform art.civ din oficiu invoca exceptia de necompetenta teritoriala. Dosar 362 (08.. Fata de locul situarii imobilului.P. J U D E C A T A. S-a facut referatul cauzei.” SRL Arad împotriva pârâtilor A. terenul fiind situat în raza teritoriala M. Curtea a respins recursul ca nefondat. se constata ca nu s-a depus întimpinare. din Legea nr.312 alin. potrivit dispozitiilor art. debitoarea chemata în judecata în cererea privind emiterea unei ordonante de plata. 7...E. 76 ..146/1997 republicata si modificata si timbru judiciar în valoare de 1 leu conform art.2004.pr.13 raportat la art.de antrepriza.01. Tip: Sentinţă civilă JUDECATORIA INEU. 1 C.competenta teritoriala Autor: Domenii: Antecontracte. COMPANY SA.E.2010) Antecontract de vanzare cumparare . La apelul nominal nu se prezinta nimeni. având ca obiect prestatie tabulara. comuna S. 32/1995. Instanta pune în discutie exceptia invocata. obiect al conventiei. JUDETUL ARAD S-a luat în examinare cauza civila privind actiunea formulata de reclamanta SC.G. instanta in baza disp.B. si A.

.Arad la cabinet individual avocat M. parcela cu nr.civil.969 cod civil.01.Arad.G-ral Gheorghe Magheru.2004 de catre Comisia Judeteana Arad pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.jud.A.top. reclamanta SC.jud. Reclamanta mai precizat ca terenul care face obiectul vânzarii a fost dobândit de pârâti..G. 77 .ap. si sediul procesual ales în A. Nu a solicitat cheltuieli de judecata.I.A.600 lei... nr.947c. a solicitat a se dispune autorizarea întabularii dreptului de proprietate în cf.25 ha. legal timbrata. Constata ca prin cererea înregistrata la aceasta instanta la data de 16 februarie 2010. reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata totala de 1. în baza hotarârii ramase definitive pe titlu de cumparare. care s-a achitat integral. art.. cu pretul de 2. eliberat la data 09.Asupra cauzei civile de fata. Totodata.1294. din Titlul de proprietate nr….P.ap.E.1073 cod civil.. In drept a invocat prevederile art.66. str.top. situat pe raza comunei S.169/1997.1295 cod civil.8. compus din trei parcele. bl.. art.1997. 1078 din tarla 317.4. jud.3.Arad si A. bl. sa se pronunte o sentinta care sa tina loc de .corp A. compus din trei parcele: cu nr. b-dul Revolutiei.. art.er.1.1062/1 din tarla 310. str. domiciliata în A.302. B.. 1073.contract autentic de vânzare-cumparare”. sc.respectiv prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.2004. achitându-se integral pretul la data de 04. din tarla 315 si parcela cu nr. pârâtii s-au obligat sa perfecteze contractul de vânzare-cumparare în forma autentica însa întrucât acestia nu s-au conformat.top.C. decedat la data de 15. dispozitiile Legii 7/1996 si a Legii nr.1. în sensul de a se constata ca prin înscrisul intitulat .. A motivat în fapt prin aceea ca în baza înscrisului intitulat antecontract de vânzare cumparare pârâtii i-au vândut terenul extravilan.” SRL cu sediul social în A. a fost nevoita sa promoveze prezenta actiune. categoria de folosinta vii. nr.ap. Spl.. jud. domiciliat în A.364. De asemenea a aratat ca prin acelasi înscris.10. P. când a intrat în posesia si folosinta terenului pe care-l detine si în prezent.art.contract de vânzare-cumparare” încheiat între parti.Arad.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtii A. prin mostenire dupa defunctul A.04.B. reclamanta în calitate de cumparatoare si pârâti în calitate de vânzatori..

compus din trei parcele cu: nr. au fost depuse la dosar: chitanta de plata taxa judiciara de timbru fila 3.E. raportat la locul situarii imobilului . din Titlul de proprietate nr…. sa încheie cu reclamanta contract de vânzare-cumparare în forma autentica privind suprafata de 1.25 ha teren situat în raza teritoriala a comunei S.C.top. Pentru solutionarea cauzei.. eliberat la data 09..600 lei. imobilul este situat pe raza teritoriala a comunei S. din tarla 315 si parcela cu nr. carte identitate pârâti filele 6-7. instanta va admite exceptia invocata din oficiu.Pârâtii A. E. C. parcela cu nr.civ. art. aflata în circumscriptia teritoriala a Judecatoriei Arad. pârâtii A. Pentru aceste motive. înscris sub semnatura privata fila 5. instanta din oficiu a invocat exceptia de necompetenta teritoriala..E. certificat de deces A.C. certificat de deces A.pr.civila.” SRL Arad împotriva pârâtilor A. depus la fila 5 dosar.C.contract de vânzare cumparare”. Vazând ca nu se pune problema cheltuielilor de judecata.pr. urmând a declina competenta teritoriala de solutionare a actiunii formulata de reclamanta SC. fila 12. 78 . si A. civ. certificat de nastere A.12. Din actele si lucrarile dosarului instanta retine in fapt urmatoarele : Prin înscrisul sub semnatura privata intitulat .3 din c. fila 14 si titlu de proprietate fila 15 dosar. si A. 158. fila 8.. Terenul descris mai sus.13 c.cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta în circumscriptia careia se afla imobilele .13 raportat la art.2004 emisa de Consiliul local S.1062/1 din tarla 310. pr. fiind citati cu aceasta mentiune.2004 de catre Comisia Judeteana Arad pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.118 c. Conform dispozitiilor art. împuternicire avocatiala pentru reprezentare reclamanta fila 4. fiind situat în raza teritoriala a comunei S.P.03. Cum în speta. care s-a achitat integral... s-au obligat în nume propriu.. nu s-au prezentat în instanta si nu au depus întâmpinare conform art..10. certificat de nastere A. cu pretul de 2.top. fila 10.B.top.189/13.declaratie autentificata nr. fila 13. si actiunile civile reale. având ca obiect prestatie tabulara în favoarea Judecatoriei Arad. încheiat la data de 04. 159 pct. 1078 din tarla 317.01.E. fara ca legea sa distinga intre actiunile civile personale.2fila 9. adeverinta nr.2004.. E. instanta. legal citati.800/29. vazând în drept disp.I. si A. certificat de deces A.F. izvorâte dintr-un contract sau antecontract. fondate pe calitatea de proprietar al reclamantului”. în numele legii. 1073. fila 11.

jud.455/2007. 79 .Conflict negativ de competenta Reclamantul G.G.8.1. jud.Anularea dispoziţiei de impunere.C. a solicitat. jud. Tip: Sentinţă civilă Anularea dispozitiei de impunere. nr.ap. E. declina competenta teritoriala de solutionare a actiunii formulata de reclamanta SC.civ.corp A.Arad si A.302. si sediul procesual ales în A.A. bl.anularea în parte a dispozitiei de impunere si constatarea faptului ca datoreaza impozit doar pentru diferenta valorica dintre suma rezultata în urma vânzarii si cea investita la data cumpararii bunurilor si suspendarea executarii silite a dispozitiei de impunere nr.3.er. Pronuntata în sedinta publica din 08 martie 2009. nr.Arad.prin cererea formulata.ap. R.13 raportat la art.4.3 din c.Arad la cabinet individual avocat M.C.2007).Competenta.. Pavel Alaszu. domiciliat în Arad.Arad. B. Domenii: Conflict Negativ De Competenţă. Dosar Nr. str. Cu recurs în 5 zile de la pronuntare. 39.HOTARASTE In baza art.pr.158. 8. b-dul Revolutiei.364.B.09.1.pâna la solutionarea irevocabila a cererii.. 11675 (18.66.” SRL cu sediul social în A. Spl. bl.P. împotriva pârâtilor A.G-ral Gheorghe Magheru. sc.... 159 pct. str. domiciliata în A..ap.. având ca obiect prestatie tabulara în favoarea Judecatoriei Arad. jud.

competenta de solutionare a cauzei apartine Tribunalului.554/2004.s din Lg.reclamantul a solicitat si suspendarea executarii silite a dispozitiei de impunere nr.nu conduce la calificarea cererii ca fiind o contestatie la executare. S-a retinut ca.nr.Sectia Comerciala si Contencios Administrativ din cadrul Tribunalului Dolj este competenta sa solutioneze contestatia la executare în ipoteza în care executarea silita a fost pornita în baza unui titlu emis de aceasta instanta.în raport de obiectul si motivele expuse în plângerea formulata.pr.si suspendarea executarii silite a dispozitiei de impunere nr.185 alin. competenta de solutionare a contestatiei la executare 80 . reclamantul a înteles sa atace decizia emisa în solutionarea contestatiei.3104/25.39.12786/63/2007.2 C. Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Dolj-Sectia Contencios Administrativ si Fiscal sub nr.ci nu a formulat o contestatie la executare.1 C..1 lit. 158 C. Prin sentinta civila nr.07.invocata din oficiu.conform dispozitiilor art.în speta.Este evident ca.în contradictoriu cu pârâta DGFP Dolj-Administratia Finantelor Publice a Mun.2007.având în vedere textul de lege mentionat si art. a solicitat instantei ca.astfel ca admite exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Craiova.iarcum.fiscala. R.Faptul ca prin cererea formulata.455/2007.titlul executoriu este emis potrivit codului de procedura fiscala.pâna la solutionarea irevocabila a cererii.întrucât acesta putea solicita si suspendarea executarii actului administrativ fiscal în baza art.14 din Lg.pr.sa se dispuna anularea în parte a dispozitiei de impunere si constatarea faptului ca datoreaza impozit doar pentru diferenta valorica dintre suma rezultata în urma vânzarii si cea investita la data cumpararii bunurilor.554/2004 si art.Craiova. În speta.civ.Tribunalul Dolj-Sectia Comerciala si Contencios Administrativ a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Craiova.pâna la solutionarea irevocabila a cererii.455/07.în raport de dispozitiile art.si va declina competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj-Sectia Contencios Administrativ si Fiscal.pr.39.2 alin.reclamantul G.400 alin.civ.

respectiv Judecatoria Craiova.contestatie ce se depune la organul fiscal.anularea în parte a dispozitiei de impunere si constatarea faptului ca datoreaza impozit doar pentru diferenta valorica dintre suma rezultata în urma vânzarii si cea investita la data cumpararii bunurilor si suspendarea executarii silite a dispozitiei de impunere nr.77. fiscala.455/2007.07 pronuntata de D.respectiv vamal. Cererea a fost înregistrata la Judecatoria Craiova sub nr.instanta a retinut ca prin dispozitia de impunere nr.ci nu a formulat o contestatie la executare. Este evident ca.F.pâna la solutionarea irevocabila a cererii.desi aceasta nu-i fusese înca comunicata.373 C. Analizând actele si lucrarile dosarului.176 alin.455/2007. Dolj.în cf.în raport de obiectul si motivele expuse în plângerea formulata.Craiova.455/07.G.civ.07.pr.de catre pârâta DGFP Dolj-Administratia Finantelor Publice a Mun.nu conduce la calificarea cererii ca fiind o contestatie la executare.prin cererea formulata.precum si împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii.062 lei-penalitati de întârziere. 39.potrivit dispoz.al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru.apartine judecatoriei în circumscriptia careia se face executarea.39.a formulat la Tribunalul Dolj prezenta plângere împotriva deciziei nr.18193/215/2007.reclamantul a fost obligat. Reclamantul G.P.175 alin.39. R. cu dispozitiile art.pâna la solutionarea irevocabila a cererii.747 lei-majorari de întârziere si 4. Împotriva dispozitiei de impunere.79/02.1 si art. Ulterior.întrucât acesta putea 81 . reclamantul a înteles sa atace decizia emisa în solutionarea contestatiei.reclamantul a formulat contestatie la organul fiscal emitent. conform carora împotriva titlului de creanta.pr.prin care s-a solutionat contestatia împotriva deciziei de impunere.3 C.la plata sumelor de 344 000 lei-impozit pe venit. a solicitat.169 Cod procedura fiscala si art.Faptul ca prin cererea formulata. art.reclamantul a solicitat si suspendarea executarii silite a dispozitiei de impunere nr.

181 alin.deciziile emise în solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.F.în afara de cele date în competenta curtilor de apel.proc.fiscala.civ.pentru solutionarea acestui conflict.14 din Lg.si în dispozitivul deciziei nr.07. 158 C. Dolj s-a prevazut ca aceasta poate fi atacata la Tribunalul Dolj. În speta.civ.civ.pr.solicita si suspendarea executarii actului administrativ fiscal în baza art.invocata din oficiu. termenul în care aceasta poate fi exercitata si instanta competenta.care prevad ca dispozitivul deciziei de solutionare a contestatiei trebuie sa cuprinda solutia pronuntata..d C.nr.având în vedere textul de lege mentionat si art.calea de atac. De altfel.2 C.2 pct.1 lit.P.conform dispoz.pr. În baza art.fiscala.185 alin.pr.G.2 C.fiscala. 82 .07 pronuntata de D.pr..4 C.iar conform art.2 C.79/02.conform dispozitiilor art.188 alin.554/2004. Potrivit dispozitiilor art. art.tribunalele judeca procesele si cererile în materie de contencios administrativ.va constata conflictul negativ de competenta între Judecatoria Craiova si Tribunalul Dolj si va înainta cauza la Curtea de Apel Craiova.21 si art.22 alin.competenta de solutionare a cauzei apartine Tribunalului.si va declina competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj-Sectia Contencios Administrativ si Fiscal.astfel ca admite exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Craiova.pr.

Drept procesual civil.Librăriei SOCEC & Comp. Bucureşti 2002 Garsonnet. Editura Academiei RSR .Ed.Deleanu.All back. Tratat de procedură civilă. Comentariile codului de procedură civilă. Bucureşti 2001.Ed. Codul de procedură civilă adnotat. Societate anonimă.C. Ed.. 68-86. Principiile procedurei judiciare. Florea Măgureanu.Back.I E.2003 DEX.Ed. prin Legea 429 / 2003. Bucureşti 2001 Ion Deleanu. 2007 83 .I. 767 / 31.2. Medierea în procesul civil. All Back. Traite theorique et pratique de procedure civile. Bucureşti 1997 Ioan Leş .II.II Ioan Apostu. Ioan Leş. Tratat de drept procesual civil.BIBLIOGRAFIE Constituţia României revizuită. Institutul de Arte Grafice „Lupa” N..Stroilă. 1932 Vol. Ed. 10 / 2006. nr. publicată în Monitorul Oficial Partea I. Ed.All Back.10.Heroveanu. Ed. Bucureşti 1975 E. Ed. p.Naţional. I. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă. ediţia a VI-a. vol.Dan.H. Dreptul nr.

Ion Deleanu.Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1994 Teodor Bodoaşcă.Porumb. Nora Ivan.Herovanu. Drept procesual civil. Bucureşti 1996 V. Unele probleme referitoare la hotărârea de strămutare a pricinilor civile. Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”. Gh.Zilberstein. Vol.Universul Juridic. 1983 V.Volumul I. Ciobanu. Drept procesual civil român.Teste grilă Ediţia a III-a Ed. Albatros Bucureţti 1985 V. S. 1932 V. Dicţionar juridic. I.M. Teoria generală a dreptului. Teoria generală.Boroi. Drept procesual civil. Bucureşti 2008 Minodora Condoiu.Luburici. 2005 V.E.Ciobanu. Principiile procedurii judiciare. Ed. 2001 I. Tratat de procedură civilă. I.Stoenescu.Ghimpu. Ed.I Bucureşti.M. Bucureţti 1966 .Teoria generală. Drept procesual civil. Vol. Dpret procesual civil. Ediţia a III-a.Popescu.Naţional. Vol. Ed. Universitatea „Dunarea de Jos”. G.just. Bucureşti 2007 M.G. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă.Breboi. All Back.Gh.S. Galaţi 2005 V.B.I. Benone Fuică. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă. Arad.Curs selectiv. Dragoş Daghie. Bucureşti 2002 Viorel Daghie.aspx?idInstitutie=44 Mihaela Tăbârcă.U.I. vol. Elemente de procedură civilă şi administrativă. Editura Didactică şi Pedagogică.Fundaţiei România de Mânie. Ed.Servo-Sat. 84 .All Back.Ed.ro/InstantaJurisprudenta. A.Mohanu.. Ed. Bucureşti 1977 Legea nr..Ciobanu.Urs.M. 544 / 2004 http://portal. A. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful