SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Note de curs
2010-2011

Lect.univ.dr. Romică ADAM

CUPRINS
1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational ......................................... 1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor ................................................................................. 1.2. Unitatea economica – sistem cibernetic ........................................................................................ 1.3. Rolul si locul sistemelor informationale ....................................................................................... 1.4. Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic ....................................................................... 1.5. Tipuri de sisteme informatice ........................................................................................................ 1.6. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne ........................................................... 1.7. Structura generala a unui sistem informatic de gestiune ............................................................... 2. Metodologii de realizare a sistemelor informatice ...................................................................... 2.1. Metode de abordare a sistemelor informationale .......................................................................... 2.2. Modele ale ciclurilor de viata ale sistemelor informationale ........................................................ 2.3. Etapele de realizare a sistemelor informatice de gestiune ............................................................ 2.4. Principiile proiectarii si realizarii sistemelor informatice de gestiune .......................................... 3. Analizele de fezabilitate in realizarea sistemelor informatice .................................................... 3.1. Tipuri de analize de fezabilitate .................................................................................................... 3.2. Fezabilitatea economica ................................................................................................................ 3.3. Tehnici de reprezentare si programare calendaristica a planurilor. Diagramele Gantt si PERT .. 3.4. Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice ................................... 3.5. Modalitati de obtinere a software-ului .......................................................................................... 3.6. Selectarea furnizorilor de hardware si software ............................................................................ 3.7. Continutul planului de baza al proiectului .................................................................................... 4. Analiza sistemului informational existent ................................................................................... 4.1. Tehnici de culegere a datelor ........................................................................................................ 4.2. Studiul sistemului informational existent ..................................................................................... 4.3. Structurarea cerintelor sistemului. Modelarea proceselor ............................................................ 4.4. Tehnica Yourdon & DeMarco ...................................................................................................... 5. Proiectarea conceptuala a sistemului informatic ........................................................................ 5.1. Tehnici de proiectare conceptuala a sistemului informatic ........................................................... 5.2. Codificarea datelor. Cerintele si functiile codificarii .................................................................... 5.3. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice ....................................................................... 5.4. Modelarea conceptuala a datelor. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta ............................. 5.5. Modelarea restrictiilor de integritate ............................................................................................. 5.6. Dependentele functionale .............................................................................................................. 5.7. Modelarea logica a datelor. Trecerea de la MCD la MLD ........................................................... 5.8. Normalizarea datelor ........................................................................................................................... 6. Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice .......................................................................... 6.1. Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor .............................................................................. 6.2. Proiectarea schemei bazei de date ................................................................................................. 6.3. Sisteme de baze de date orientate obiect ....................................................................................... 6.4. Proiectarea formularelor si a rapoartelor ....................................................................................... 6.5. Modelul unui sistem informatic contabil integrat ......................................................................... 6.6. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiar-contabil ......... 7. Realizarea si testarea programelor .............................................................................................. 7.1. Caracteristici de calitate a datelor ................................................................................................. 7.2. Testarea produselor program ........................................................................................................ 7.3. Definitivarea programului testat si a documentatiei aferente ....................................................... 7.4. Securitatea si protectia informatiei ............................................................................................... 8. Implementarea, exploatarea si intretinerea sistemului informatic ......................................... 8.1. Implementarea sistemului informatic …………………………………………………………… 8.2. Strategii de implementare a sistemelor informatice ...................................................................... 8.3. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice ........................................................................ 3 4 4 5 9 11 13 17 17 18 21 22 23 23 24 25 27 28 30 31 32 32 34 37 40 41 41 44 46 49 54 55 58 59 67 67 68 70 74 77 79 81 81 81 83 84 87 87 89 90

1

Curs 1

Capitolul 1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational
In contextul evolutiei tehnologiilor informationale si a comunicatiilor, nu mai exista astazi practic domeniu de activitate care sa nu recurga la utilizarea calculatoarelor - intr-un sens foarte restrans, sau sa nu aibe implementate diferite sisteme infornatice pentru executarea operatiunilor de baza sau pentru sprijinirea deciziilor. Scopul acestei discipline este insusirea metodologiilor si tehnicilor de realizare si implementare a sistemelor informatice intr-o unitate economica.

1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor Sistemul poate fi definit ca o entitate alcatuita din doua sau mai multe componente sau subsisteme, care interactioneaza intre ele pentru atingerea unui scop (obiectiv). Orice sistem este caracterizat prin faptul ca este legat de mediul ambiant, ca are o anumita structura, functioneaza dupa anumite reguli si urmareste un anumit scop. Orice sistem se constituie din intrari, prelucrari si iesiri. Pentru o unitate economica, intrarile sunt reprezentate de resursele economice pe care intreprinderea le utilizeaza in activitatile sale; prelucrarile sunt procesele prin care intrarile sunt transformate in iesiri; iar iesirile sunt reprezentate de bunurile si serviciile obtinute de intreprindere si pe care le schimba cu mediul sau. Exemplu. Pentru sistemul de productie dintr-o intreprindere, intrarile sunt reprezentate de materii prime si materiale, care sunt supuse procesului de prelucrare, in urma caruia rezulta produsele finite, ca iesiri din acest sistem. Forma de reprezentare conventionala a sistemului este urmatoarea:

Se poate spune ca, orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o multime de subsisteme de ordin inferior, sau cu alte cuvinte orice sistem este un subsistem al unui sistem mai mare: S1 < S2 < S3 …. < Sn, Cu cat complexitatea sistemului este mai mare, cu atat scade posibilitatea de a-l descrie mai riguros. Oricat de independent ar fi un sistem, in realitate nu poate fi vorba decat de o independenta relativa, deoarece el este integrat, impreuna cu celelalte sisteme, cu care se afla in interactiune, intr-un sistem mai mare. La studierea unui sistem trebuiesc analizate in principal urmatoarele aspecte: • mediul in care acesta functioneaza • partile componente ale sistemului • relatiile care se manifesta in cadrul sistemului • intrarile si iesirile sistemului • obiectivul(ele) sistemului

2

de tehnica de calcul folosita. Resurse: materiale financiare umane informatii Atribute manageriale si tehnologice: planificare organizare conducere controlt tehnologie Iesiri: Produse/ servicii profit / pierdere INTRARI PROCESE DE TRANSFORMARE IESIRI Management Fig. Cand vorbim de sistem informatic. Putem vorbi de o aplicatie informatica atunci cand aceasta este structurata pe mai multe module de calcul. care presupune ca mediul in care acestea exista este calculatorul. care prelucreaza un volum mai mare de date. intreprinderea contine mai multe subsisteme componente: departamente. putem descrie un sistem informatic ca avand urmatoarele componente: • hardware • software • personal de specialitate • metodologii si tehnici de lucru • bazele de date 1. de personalul de specialitate si de modul in care acesta opereaza pentru culegerea si prelucrarea datelor. situatii sau actualizarea unor date.r. La randul sau. poate fi considerata un subsistem al societatii.2. conform definitiei sistemului) in vederea culegerii. Dupa aceste definitii foarte simpliste. Diferenta majora este din punctul de vedere al complexitatii. pe care le prelucreaza (dupa un anumit algoritm . prin care se executa un anumit set de instructiuni.sistem cibernetic Intreprinderea ca sistem. compartimente etc. Unitatea economica – system cybernetic 3 . cu diferite functiuni. intrucat toate trei au anumite date de intrare. asupra carora o sa mai revenim. care reprezinta mediul sau. Sistemul informatic este un ansamblu de componente. Plecand de la aspectele enumerate. vorbim de locul unde acesta este implementat.2. Unitatea economica . servicii. prelucrarii si stocarii datelor necesare fundamentarii anumitor decizii. la complex) in vederea obtinerii unor rezultate. putem spune ca un alt aspect comun este acela ca pot fi considerate sisteme. de aplicatiile si programele informatice utilizate. in vederea obtinerii unor raporte.1. care sunt prelucrate si se obtin astfel rezultatele. El are anumite date de intrare.Ce este un sistem informatic ? Ce este si cu ce se diferentiaza acesta fata de celelalte sisteme ? Care sunt diferentele dintre program informatic | aplicatie informatica | sistem informatic ? Dar intai ce este comun ? La prima vedere cuvantul informatic.de la mai simplu. care interactioneaza intre ele (n. Un program informatic este un cod executabil scris intr-un anumit limbaj de programare.

sistemul informational Obiective. Rolul si locul sistemelor informationale Sistemele informationale au devenit o componenta esentiala a oricarei organizatii.1. Proiectantii sistemelor informationale contabile trebuie sa determine ce informatii sunt necesare conducerii si cat de rapid trebuie ele oferite. Ele pot juca un rol capital in succesul unei intreprinderi. potrivit procedurilor de prelucrare (analiza contabila si emiterea articolului contabil. de exemplu. servicii Fig. deci o abatere de la obiectivul propus.2. 1. contabilitate mijl. pentru obtinerea si mentinerea avantajelor fata de concurenti. o unitatea economica poate fi considerata ca un ansamblu format din trei sisteme (fig. fixe etc.O unitate economica.3. Datele reprezinta un set de caractere acceptate ca intrare intr-un sistem informational. contabilitate produse finite. care formeaza fluxuri intre posturile contabile de prelucrare (compartimetele: contabilitate materiale. managementul firmei trebuie sa identifice cauzele si sa ia masurile corective necesare. Informatiile reprezinta iesirile unui sistem informational si sunt rezultatul proceselor de prelucrare a datelor. Acest lucru inseamna ca intreprinderea este un sistem cibernetic. Structura organizatorica si functionala a unui sistem economic 4 .) 1.). dari de seama Mediu SISTEM INFORMATIONAL Informatii externe Resurse SISTEM OPERATIONAL Produse.3. care sunt memorate si prelucrate. denumit si sistemul decizional . care mai este denumit si sistemul condus sau sistemul de baza .sistemul operational . Se poate spune ca un sistem informational nu este niciodata finalizat. deciziile vor avea de suferit. prin furnizarea informatiilor de care are nevoie conducerea si exploatarea lor eficienta.).3): . Sarcini SISTEM DE CONDUCERE Rapoarte.1. inregistrarea in contabilitatea cronologica. Din punct de vedere sistemic. Daca informatiile sunt insuficiente sau eronate. o scadere a volumului vanzarilor.sistemul de conducere. In cadrul acestor posturi se efectueaza operatii de prelucrare a datelor. poate fi privita ca un sistem cibernetic (fig. discuri magnetice). ci se afla intotdeauna intr-o continua faza de modificare si realizare. Datele sunt consemnate pe suporturi (documente justificative. inregistrarea in contabilitatea analitica si sintetica etc. Atunci cand se constata.

a obligatiilor de plata . La nivel strategic sistemul informational sprijina luarea deciziilor de catre conducere. la desfacere. Sistemul de conducere este format dintr-un ansamblu de specialisti care cu ajutorul unor metode specifice controleaza. Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri informationale. intrucat acesta este grefat pe structura organizatorica a intreprinderii. in scopul sprijinirii proceselor decizionale si operationale. Acestea sunt rezultate pe termen lung. in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice ale conducerii si asigurarii unei bune a functionari a sistemului operational. la momentul oportun.valoarea rezultatelor financiare necesare stabilirii modului de repartizare a profitului . informatiile oferite de sistemul informational sprijina luarea deciziilor privind planificarea activitatilor ce vor fi desfasurate in firma pe termen mediu. cresterea profitabilitatii prin furnizarea de informatii corecte. Sistemul de conducere primeste informatii despre sistemul operational si actioneaza prin decizii asupra acestuia. Avand in vedere ca sistemul de conducere are ca obiective principale: . La nivel operational sistemul informational sprijina luarea deciziilor pentru desfasurarea activitatilor curente ale firmei. Misiunea sistemului informational se poate concretiza in imbunatatirea activitatii. el asigura transformarea factorilor de productie (intrarile). aprovizionare cu materii prime. in bunuri si servicii (iesirile). Informatiile se refera la: . informatii referitoare la productie (stoc de materii prime. cu termene de scadente. putem spune ca fluxul informational este compus din informatii strategice. Informatiile pe care le ofera un sistem informational la o unitate economica. Sistemele informatice ocupa un loc din ce in ce mai important in gestiunea intreprinderilor. El reprrezinta o interfata intre sistemul de conducere si sistemul operationale precum si intre unitatea economica si mediul extern. cu scopul atingerii obiectivelor firmei. tactice si operative. Intelegerea structurii organizatorice din intreprindere este foarte imporanta in procesul dezvoltarii unui sistem informational. adica urmarirea modului de implementare a strategiilor. situatia mijloacelor fixe. Cu alte cuvinte. realizata in functie de structura organizatorica.starea financiara actuala . iar in plan managerial transforma deciziile in performante. Un sistem informational trebuie sa sprijine activitatea desfasurata in cadrul firmei la toate nivelurile decizionale. In procesul conducerii sunt solicitate tot mai multe informatii care sa puna in valoare toate resursele 5 . a celei trecute si permite anticiparea evolutiei viitoare. situatia necesarului de mijloace de plata.stabilirea obiectivelor si politicilor de dezvoltare si . evaluarea performantelor realizate.modul de utilizarea a capacitatilor de productie. dirijeaza si supravegheaza functionarea intregului sistem in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite. materiale si financiare si intregul ansamblu organizatoric care asigura realizarea efectiva a obiectivelor stabilite de sistemul de conducere. corectarea eventualelor dereglari. prelucrare si transmitere a informatiilor.Sistemul operational reprezinta resursele umane. sub o forma direct utilizabila. materiale. materiale). La nivel tactic.controlul. permit cunoasterea situatiei existente. privesc intreaga activitate desfasurate in intreprindere. Dezvoltarea economica a intreprinderilor este determinata de realizarea sistemelor informatice. Determinarea necesarului de informatii din unitate depinde de modalitatea de distribuire a autoritatii si responsabilitatii. de mijloace si metode de culegere.

financiar. care asigura prelucrarea eficienta a datelor cu ajutorul echipamentelor de calcul. se poate aprecia ca sistemul informatic tinde a egala sfera de cuprindere a sistemului informational. Putem elabora astfel o alta definitie a sistemului informatic. Fluxul informational dintr-o unitate economica Se observa ca serviciul contabilitate poate fi considerat punctul central al activitatii economice. financiare.sistem informatic 6 . Relatia sistem informational . verificare. Sistem informational neformalizat Sistem informational formalizat Sistem informational asistat de calculator Sistem informational manual Sistem informational automatizat Sistem informatic Fig. 1. In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic si sistemul informational. prelucare si interpretare a informatiilor in format electronic. in general procesul de culegere.5. in masura sa gestioneze eficient masa de informatii existenta si sa ofere solutii pentru atingerea obiectivului esential : eficienta gestionarii resurselor. sporadice informatizarea intrepriderilor a evoluat catre sisteme informatice complexe. in sensul ca noile tehnologii informationale si de comunicatii ofera suportul de culegere.4: Conducere Contabilitate Desfacere Personal Productie Financiar Aprovizionare Fig. ramanand a se executa manual doar activitatile neformale.4. 1. Sistemul informatic este inclus in cadrul sistemului informational si are ca obiect de activitate. aprovizionare. stocare si prelucrare automata a datelor. umane si spirituale pentru realizarea in conditii optime a obiectivelor propuse. productie. personal. Modelul traditional al fluxului informational dintr-o unitate economica se poate prezenta ca in figura 1. ca fiind o parte componenta a sistemului informational.materiale. transmitere. iar sursele de informatii sunt: serviciile desfacere. De la aplicatii informatice simple.

sisteme de gestionare a bazelor de date.totalitatea elementelor necesare pentru introducerea datelor. prin definirea unor functii de transformare a intrarilor in iesiri. administratori baze de date. putem defini sistemul informatic ca fiind un ansamblu tehnico-organizatoric de metode. programatori. 1. proiectele si procedurile aplicate in sistemele informatice pentru a fi realizate sarcinile stabilite 7 . putem spune ca sistemul informatic este format din urmatoarele componente principale: .Putem insa afirma ca in timp ce un sistem informational se naste si se dezvolta odata cu organizatia in care exista. Analizand resursele care sunt antrenate pentru obtinerea unui scop. Din fig. ingineri de sistem. comunicarea rezultatelor . transmiterea.baza de date – ansamblul datelor stocate in vederea prelucrarilor prin programele de aplicatii. . pachete de programe. software de aplicatii etc.personalul – intregul personal care intr-un fel sau altul folosesc sistemul informatic: specialisti (analisti de sistem. stocarea programelor si rezultatelor obtinute.5 se observa ca informatizarea poate cuprinde obiectiv numai acele parti ale sistemului informational care sunt formalizabile. . de reflexie si creatie. operatori) si nespecialisti (consultanti. prin care se asigura culegerea.resursele materiale (hardware-ul) .resursele logice (software-ul) – totalitatea programelor ce asigura functionarea si exploatarea controlata a sistemului: sistemele de operare. procedee. programe utilitare. proiectanti de sisteme. un sistem (subsistem) informatic este realizat la un moment dat prin actiuni complexe. prelucrarea datelor. utilizatori finali beneficiari ai serviciilor oferite de sistemele informatice etc.metodologiile – principiile. echipamente de calcul si personal de specialitate.) . stocarea si prelucrarea informatiilor in vederea fundamentarii si elaborarii deciziilor Dupa cum rezulta si din definitie. verificarea.

a scannerele de imagini si scanerele pentru recunoasterea optica a caracterelor (OCR). birouri). trebuie sa aibe urmatoarele calitati: . 8 .sa fie flexibil. Aceasta metoda presupune existenta unei retele de calculatoare si dispunerea de terminale in diferite puncte din intreprindere (sectii. Metodele de culegere a datelor la sursa isi propun automatizarea activitatii de colectare a datelor prin utilizarea echipamentele de citire a codurilor de bare.) pentru ca datele sa poate fi incluse in submultimile corespunzatoare .Curs 2 1. simbol cont.observarea mediului care genereaza datele . Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic Obiectivele sistemului informational urmaresc cresterea relativa a volumului datelor prelucrate. calificarea personalului si exploatarea curenta a sistemului.inregistrarea datelor (prin scrierea lor din documentele sursa sau prin captarea lor sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale) Metodele de colectare a datelor pot fi grupate in directe (culegerea la sursa) si indirecte (culegerea traditionala a datelor). reducerea timpului de raspuns sau a nivelului cheltuielilor generate de sistemul informational. Metoda traditionala este o metoda costisitoare si succeptibila de numeroase erori si presupune realizarea unui numar mare de activitati. bon de consum etc).sa permita o vehiculare rapida a datelor la toate nivelele de conducere si executie . cumuleze aceste documente pe loturi (de regula pe o luna de zile). numar gestiune etc. Costul sistemului informational este determinat de cheltuielile cu proiectarea sistemului. Cresterea relativa a volumului datelor prelucrate depinde direct de performatele tehnice ale echipamentelor de calcul si de metodele si procedeele utilizate. iar forma de prezentare sa fie accesibila si corespunzatoare Procesul de prelucrare a datelor intr-un sistem informatic.gruparea datelor presupune acumularea intrarilor similare pentru a fi prelucrate unitar. care sa permita culegerea datelor la locul producerii lor si transmiterea acestora in vederea unei prelucrari centralizate. Performatele se masoara prin volumul maxim de date exprimat in caractere prelucrate un unitatea de timp.clasificarea datelor implica atribuirea de coduri de identificare (cod material. Sintetic. transmiterea acestor loturi de documente personalului specializat in introducerea datelor pe calculator (operatori de date). cuprinde cinci faze: a) culegerea (colectarea) datelor b) pregatirea datelor c) prelucrarea datelor d) intretinerea colectiilor de date (actualizarea bazei de date) e) obtinerea informatiilor de iesire a) Faza de culegere a datelor cuprinde doua activitati fundamentale: .sa redea datele intr-un mod ierarhizat si rational. magazie. cele mai multe fiind realizate manual: inregistrarea datele pe documente (factura.4. b) Pregatirea datelor presupune executarea acelor operatii asupra datelor pentru a facilita prelucrarea ulterioara: . se poate spune ca un sistem informational eficient. adica sa poata fi usor modificat la aparitia unor noi situatii . achizitionarea echipamentului.

O comparatie intre cele doua tipuri de prelucrari este realizata in tabelul de mai jos: Caracteristica Prelucrarea datelor Prelucrarea pe loturi Datele tranzactionate sunt colectate.Daca dam ca exemplu tranzactiile cu materiale. grupate. le prelucreaza si actualizeaza imediat stocul acelui material.filtrarea.- verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri privind controlul corectitudinii datelor (semnarea documentelor. sortate. dupa ce Cateva secunde dupa lotul de date a fost prelucrat producerea tranzactiei d) Faza de intretinere a colectiilor de date. sunt prelucrate la sfarsitul perioadei. lucru care inseamna implicit cheltuieli suplimentare. Dezavantaje: necesitatea existentei a numeroase proceduri de control privind controlul continutului bazei de date. datele sa fie complete etc. cum sunt: .memorarea (stocarea) datelor . . iar pe baza acestei tabele va fi actualizata tabela de stocuri (incrementarea stocului cu 9 . Avantaje: utilizarea mai eficienta a resurselor informatice si un mai bun control asupra datelor. prin care datele acumulate in loturi sunt ordonate dupa diverse criterii c) Prelucrarea datelor. Dezavantaje: nu se poate obtine o informatie la zi despre activitatea intreprinderii. prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrariloe urmatoare In functie de metoda de culegere a datelor folosite. presupune: . In cazul in care conducerea solicita o informatie privind stocul unui material. un sistem bazat pe prelucrari in timp real preia datele privind o tranzactie (aprovizionare cu materiale) imediat ce aceasta are loc (primirea facturii de la furnizor).calcule matematice . impotriva accesului neautorizat sau a distrugerii accidentale a datelor. sortarea datelor. Prelucrarea pe loturi este recomandata doar pentru acele aplicatii care nu necesita actualizarea bazei de date pe masura ce au loc tranzactii si atunci cand sunt solicitate rapoarte doar la intervale bine definite. ca urmare a decalajului dintre timpul de culegere si de obtinere a informatiilor. inainte ca ele sa fie supuse procesului de prelucrare.indexarea datelor .sintetizarea presupune comasarea informatiilor . o tranzactie de cumparare de materiale va fi memorata intr-o tabela de cumparari a bazei de date.prelucrarea in timp real presupune prelucrarea datelor imediat dupa ce a avut loc o tranzactie. transcrise si apot prelucrate periodic Dupa prelucrarea lotului Prelucrarea in timp real Datele tranzactionate sunt prelucrate imediat ce ele au fost produse Actualizarea fisierelor Timpul de raspuns Dupa prelucrarea tranzactiei Mai multe ore sau zile.protectia datelor De ex.compararea .supune unei examinari simultane doua sau mai multe tipuri de date intre care exista o logatura logica .)..prelucrarea pe loturi (batch processing) .actualizarea datelor . pentru prelucrarea datelor din tranzactii putem avea : .datelor acumulate intr-o anumita perioada. ea poate fi furnizata imediat printr-o simpla consultare a bazei de date. poate sa includa o varietate de activitati.

Informatiile de iesire pot fi regasite sub forma de documente. astazi accentul se pune din ce in ce mai mult pe deschiderea acestor sisteme informatice pentru a e-interactiona cu mediul de afaceri inconjurator. evidenta resurselor umane. Se executa in acest fel controlul si comanda automata a procesului tehnologic. proiectarea asistata de calculator si alte facilitati necesare specialistilor din domeniile respective. ajung direct la manageri fara sa mai fie supuse prelucrarii Daca in trecut sistemele informatice ale societatilor s-au dezvoltat in jurul unor necesitati legate in principal de gestiunea resurselor intreprinderii (Enterprise Resource Planner -ERP) planificarea productiei. daca plata nu sa efectuat). pentru interpretarea acestora de catre om . regulatoare. evidenta contabila si financiara. Mai mult ea include utilizarea pe scara larga a Internetului. . a retelelor de calculatoare si utilizarea pe scara larga a softwarelului colaborativ Groupware.care utilizeaza noile tehnologii) si organizatii traditionale.anumite date externe. iar datele de iesire sunt furnizate de catre sistem tot sub forma de documente. 10 . care modifica automAt parametrii procesului tehnologic. Specific acestor SI este faptul ca datele de intrare. Tipuri de sisteme informatice Sistemele informatice se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. O alta distinctie intre organizatiile moderne si cele traditionale este cu privire la metodele de munca folosite.5.cantitatea cumparata) si tabela de furnizori (incrementarea datoriilor catre acesta. e) Obtinerea informatiilor de iesire. temperatura etc). Observatii: . Este ultima faza a ciclului de prelucrare a datelor si urmareste obtinerea si furnizarea informatiilor de iesire catre utilizatori. Asigura automatizarea calculelor tehnico-ingineresti. si vor fi înlocuite de către informatică şi comunica ii electronice. rapoarte sau raspunsuri la intrebari. Succesul in afaceri implica in primul rand apel la tehnologia informatica si extinderea relatiilor de afaceri in afara limitelor teritoriului national. Se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub forma de semnale (impulsuri electronice) informatii despre diversi parametrii ai procesului tehnologic (presiune . Noile tehnologii informationale au schimbat si vor schimba structura locurilor de muncă în societate. o serie de companii au investit masiv pentru dezvoltarea unor sisteme si procese care sa permita integrarea operatiunilor proprii cu partenerii de afaceri si oferirea unor servicii mai bune clientilor finali. iar datele de iesire se transmit sub forma de semnale unor organe de executie. de regula. Tehnologiile informationale si comunicatiile vor avea un impact major asupra organizatiilor prin prisma mutatiilor în ceea ce priveste noile forme de lucru si activitatile pe care acestea le pot genera. prelucrate si memorate simultan. gestiunea stocurilor si livrarilor. multe locuri de muncă tradi ionale vor dispare. 1. In functie de domeniul de utilizare: . fara sa mai parcurga alte operatiuni de iesire .unele date pot fi colectate. sunt furnizate prin documente.SI pentru cercetarea stiintifica si proiectare tehnologica. Trecerea la societatea informationala va imparti practic intreprinderile in organizatii moderne ("conectate" .SI pentru conducerea activitatilor economico-sociale.SI pentru conducerea proceselor tehnologice. Astfel. O organizatie moderna va solicita in primul rand OUTSOURCING-ul.

C++.SI distribuite: . write etc).SI cu organizare in fisiere . subramurilor si activitatilor la nivelul economiei nationale .limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase. conducerea activitatii la nivelul unitatii economice.posibilitati de comunicare si schimb de informatii intre utilizatori 5.SI pentru conducerea organizatiilor economico-sociale cu structura de grup . nume de operatie (open.partajarea datelor intre mai multi utilizatori . Oracle. Arhitectura retelelor de calculatoare se stabileste in functie de specificul fiecarei unitati. Visual Basic etc) . Lotus.limbaje de nivel inalt (ex. medicina etc.programele pot fi pastrate intr-o singura copie (pe server) si sunt folosite de oricare din utilizatorii retelei .au ca atribut principal faptul ca intereseaza totate ramurile si activitatile ce au loc in economia nationala (SI statistice. Cu ajutorul unui limbaj inalt. Limbajele orientate pe gestiunea bazelor de date presupun posibilitatea manipularii bazele de date cu mari dimensiuni prin intermediul conexiunilor logice stabilite. in vederea furnizarii necesarului de informatiii pentru fiecare dintre acestea.resursele hardware (imprimantele in special) pot fi exploatate simultan de mai multi utilizatori . structuri 1:n) .limbaje orientate pe calcul tabelar (ex. Foxpro. Avantajele folosirii unor astfel de limbaje: . Avantajele folosirii unui sistem informatic distribuit: .servicii de protectie a datelor 11 .SI pt conducerea ramurilor.prelucrari (regasiri) de date cu un inalt nivel de complexitate . Dupa tipul software-ului folosit in scrierea programelor.SI locale Din punct de vedere fizic integrarea se realizeaza printr-o retea de calculatoare care sa asigure distribuirea colectiilor de date memorate la unitatile ce sunt in relatii ierarhice. poate echivala cu sute de linii de program scrise in limbaj masina. Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural. concepte de nivel logic. cum ar fi: colectie de date. putem avea sisteme informatice in care aplicatiile au fost scrise in: . Quatro Pro. financiar-bancare etc) 3.nivel logic superior (corelatii.SI cu organizare in baza de date 4. Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari intre programator si calculator.nivel superior de portabilitate a datelor . Uneori o singura linie de program scrisa cu un astfel de limbaj. .SI functionale generale . SI speciale sunt destinate unor domenii specifice de activitate ca de ex. 2. Dupa modul de organizare a datelor .- SI pentru activitati speciale.bazele de date pot fi exploatate de mai multi utilizatori simultan . Din punctul de vedere al nivelului ierarhic ocupat de sistemul economic in cadrul societatii . programatorul se face mai usor inteles de catre calculator. : informarea si documentarea tehnico-stiintifica.SI pt. Excel etc) . Pascal. Din punct de vedere fizic (aria de cuprindere) .

SI autonome .sisteme informatice coordonate de componente informatice proprii (centre. Pornind de la premisa ca sistemele informationale trebuie sa sprijine indeplinirea tuturor functiilor intreprinderii (marketing.6.pentru gestionarea intregii activitatii a unei unitati economicosociale 1. productie. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne Un studiu efectuat relata ca. Nu toate limbajele au instructiuni privind prelucrarea datelor in retea. poate arata astfel: Subsistem de marketing Sistem informatic Subsistem financiarcontabil Subsistem pt. etc. Alte tipuri de informatii sunt: informatiile tehnice. dupa forma de coordonare a activitatilor de informatica: . odata ales un limbaj si incarcate bazele de date si construite aplicatiile ce efectueaza prelucrarea acestor date.).1.sisteme informatice coordonate prin terti (outsourcing) 7. productie Subsistem de resurse umane Subsistem pt. resurse umane. Un alt factor important la alegerea limbajului de programare se refera la prelucrarea distribuita sau locala a datelor. statii. structura unui sistem informatic pentru conducerea unei unitati economice. Din punct de vedere al complexitatii si al gradului de integrare: . intr-o unitate economica din totalul informatiilor. Pe de alta parte.sisteme partial integrate . pe langa efortul scrierii de la zero a aplicatiilor de prelucrare. alegerea unui limbaj de programare neadecvat volumului de date ce urmeaza a fi prelucrate. 6. Pe de o parte. care se refera la fluxurile fizice ale materialelor si resurselor necesare.6. se pot identifca mai multe tipuri de sisteme informationale functionale. 80% sunt informatii economice. trecerea la un alt sistem este extrem de dificila si implica un efort de programare suplimentar (pentru conversia datelor). Potrivit criteriului functional.sisteme total integrate .etc. Multe informatii dintr-o unitate economica se suprapun in mai mult decat una dintre aceste categorii. oficii de calcul) .Alegerea de catre programator a limbajului de prelucrare a datelor este foarte importanta. poate sa conduca la obtinerea unor aplicatii cu un timp de raspuns la interogari ridicat. din care 47% sunt informatii contabile. Structura functionala a unui sistem informatic la nivel de unitate economica 12 . informatii de marketing. activitatea comerciala Fig. informatii de personal.specifice unei activitati economice (aplicatii pentru rezolvarea unui pachet omogen de lucrari) .

Studierea caracteristicilor tehnico-economice.Livrarea catre clienti a productiei contractate . selectia si angajarea de personal . are in vedere elementele specifice fiecarei subactivitati.Fundamentarea necesarului si comenzilor de aprovizionare . cheltuieli si venituri) . echipamente. colectarea si inregistrarea datelor privindvanzarile.Urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor incheiate. capital. colectarea si inregistrarea datelor privind facturile primite de la furnizori. mijloace finanicare. credite. Sistemul informational pentru gestiunea resurselor umane presupune planificarea necesarului de personal. productia asistata de calculator . respectiv" .Un obiectiv important pentru firme il reprezinta integrarea acestor categorii de sisteme informationale. inclusiv a tehnicilor de comercializare a produselor concurente.Urmarirea derularii contractelor de aprovizionare.atribuirea sarcinilor de munca .Contabilitatea de gestiune (analitica) Intreaga activitate de contabilitate asigura: inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiilor economice 13 . dupa cum urmeaza: • Subactivitatea de aprovizionare tehnico-materiala propune rezolvarea urmatoarelor aspecte specifice: . dezvcoltarea intregului potetial al angajatilor si controlul tuturor politicilor si programelor relative la personal. furnizarea de informatii necesare desfasurarii activitatii curente Sistemul informational pentru activitatea de marketing presupune: . planificarea si promovarea vanzarilor . Sistemul informational pentru activitatea comerciala urmareste in special furnizarea de informatii care sa permita realizarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime si materiale. furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate . determinand cresterea eficientei activitatii.intretinerea cartilor de munca si a altor documente . furnizarea diferitelor rapoarte privind activitatea de aprovizionare • Subactivitatea de desfacere.evaluarea randamentului personalului angajat . desfasurata in cadrul unor compartimente corespunzatoare. proiectarea asistata de calculator.Contabilitatea financiara (sintetica) concretizata in urmarirea existentului si miscarii elementelor patrimoniale (imobilizari stocuri.formarea si perfectionarea personalului Activitatea de contabilitate la nivelul unitatii economice se structureaza in doua componente: . fonduri.recrutarea.Cooperarea cu alte societati comerciale din tara si strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete Sistemul informational pentru productie vizeaza ingineria asistata de claculator. O asemenea integrare ofera posibilitatea partajarii resurselor informationale ale firmei (date.intocmirea documentelor de plata privind drepturile salariale .Contractarea necesarului de aprovizionat . Activitatea comerciala. creante si datorii.Studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiare si de distribuire a produselor proprii . software.Preluarea si inregistrarea comenzilor primite de la clienti . calculul si planificarea necesarului de materiale pentru productie. presupune: . resurse umane).

) . termene de plata etc.componenta trezorerie 14 .coponenta terti .aprovizionare .organisnele guvernamentale.componenta imobilizari .desfacere . situatia lor financiara .componenta operatii diverse Daca vom avea in vedere criteriul etapelor procesului de productie. Informatiile furnizate de contabilitate constituie fundamentul procesului decizional pe diferite nivele ierarhice. Sistemul informational contabil face parte din sistemul informational. sunt interesati sa cunoasca disponibilitatile de plata ale unitatii respective.componenta stocuri .angajatii unitatii .trezorerie Dupa natura elementelor patrimoniale.susbsistemul contabilitatii de gestiune/manageriale .actionarii – care urmaresc situatia economico-financiara a firmei in vederea incasarii de dividende .terti . de invatamant – care de asemenea solicita date contabile Dupa criteriul circuitelor contabile putem spune ca SIC este compus din: .creditorii – de cele mai multe ori bancile. In cadrul sistemului informational contabil exista posibilitatea structrarii acestuia folsind diferite criterii. informatii despre situatia firmei (datorii.productie . performantele lor. ce parte din profit li se cuvine. El poate fi definit ca fiind un set de resurse umane si de capital care se ocupa cu colectarea.componenta incasari-plati .componenta cumparari-vanzari .componenta productie-stocuri-imobilizari . putem avea: . care livrand marfurile pe credit.care ofera informatii contabile utilizatorilor interni .- prelucrarea datelor in concordanta cu principiile si metodele contabilitatii sintetizarea intregii activitati financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de baza ale contabilitatii (balanta si bilantul contabil).cumparatorii – care sunt interesati sa cunoasca: pretul produselor. nu numai ca se intereseaza dar si verifica majoritatea datelor contabile alte unitatii .subsistemul contabilitatii financiare . atunci componentele SIC sunt: .stocuri .vor sa cunoasca salariul mediu. Nu intamplator informatizarea intreprinderilor a inceput cu contabilitatea.furnizorii. stocarea si accesarea si transmiterea datelor si informatiilor despre procesele contabile ce au loc organizatie.care ofera informatii contabile utilizatorilor externi Informatia contabila este ceruta de sase mari categorii de utilizatori: . procesarea. alte informatii non-contabile . fiind o componenta cu mare pondere. institutii de cercetare.componenta capitaluri . Un prim criteriu il reprezinta structurarea pe cele laturi specifice contabilitatii (dualismul contabil) respectiv: .

obtinere. In aceste conditii trezoreria este afectata in mod direct de: . anulare. veniturile si cheltuielile. vanzare. conducand la aparitia fluxurilor de intrare si de iesire de disponibilitati. transferari 4. In cadrul acestor operatii delimitam urmatoarele circuite contabile: 1. suplimentare.constituire.investitii. transferari 3. plati-incasari. stocuri: achizitie. rambursare) si alte imprumuturi. inclusiv salariatii. transferuri . incasare. Subventii si Provizioane reglementate . Rezerve. diminuare. operatii speciale 7. consum. alti terti: creare debit-creanta. politica de dividende si deciziile de finantare. vanzarile. plati. compensari.activele imobilizate . transfer. tertii. terti-clienti: facturare.de datoriile financiare contractate Circuitele contabile avute in vedere se refera la: . compensari. imobilizarile necorporale si cele financiare.datoriile financiare: Imprumuturi de la institutiile financiar-bancare (contractare. In cadrul acestor circuite delimitam operatii ce privesc: . compensari. plati.de aportul actionarilor . operatii speciale 2. scoatere din folosinta. de investitii si cele financiare ce au loc in cadrul unei intreprinderi influenteaza direct nivelul trezoreriei. Circuitele contabile specifice operatiilor de finantare de finantare privesc in special structura capitalurilor intreprinderii prin prisma echilibrului dinrte capitalurile proprii si cele imprumutate. terti-furnizori: receptie. terti-bugetul statului: inregistrari de datorii. compensari-regularizari. care in final va schita fluxul de disponibilitati la nivel de intreprindere (cash-flow) 15 .amortizarile si provizioanele aferente activelor imobilizate .- componenta venituri si cheltueili componenta extra-bilantiera Circuitele contabile specifice operatiilor de exploatare In categoria operatiilor de exploatare sunt incluse cumpararile. cedare.capitalurile proprii: Capital. operatii speciale 6. vanzare. operatii speciale 5. compensari. venituri si cheltuieli: conform operatiilor de mai sus si din activitatile de investitii sau finantare Circuitele contabile specifice operatiilor de investitii Circuitul investitional se refera la ansamlul de operatii ce privesc imobilizarile corporale. Circuitele contabile specifice operatiilor de trezorerie Activitatile de exploatare. terti-personal si organisme speciale: inregistrari datorii.

bazate pe diagramele entitaterelatie. ele pot fi grupate astefel: . Metodologii de analiza si proiectare a sistemelor informatice 2. Jakson. Constantine.orientate spre functii .1.1. Prin aceasta metoda sunt definite cu claritate evenimentele din lumea reala la care sistemul trebuie sa raspunda si interactiunile dintre utilizator si sistem. . care sunt studiate si modelate independent si reunite cat mai tarziu cu putinta . nefundamentate sistemic . Metode de abordare a sistemelor informationale Exista mai multe metode de abordare privind realizarea sistemului informatic. PRODUSE Date despre produse Comenzi vanzare Clienti Prelucrare comenzi Date vanzari VANZARI Fig 2.metoda analizei informationale .metode ale fluxurilor de date . Warnier.Curs 3 Capitolul 2.propuse si utilizate in anii 1980 .sistemul informational/informatic este abordat prin prisma datelor si prelucrarilor. Yourdon. pana cand se obtin forme usor de transpus in intructiunile limbajelor de programare.acorda prioritate datelor fata de prelucrari a) Metoda descompunerii functionale (orientate-functii) presupune descompunerea fiecarei functii in subfunctii. De asemenea.orientate spre date.metode sistemice.se bazeaza pe aplicarea teoriei sistemelor in analiza intreprinderii . respectiv al specificatiilor de procese. Ex.metode orientate-obiect Metodele sistemice . b) Metoda fluxurilor de date (orientate-proces) are un mare grad de asemanare cu descompunerea functionala si este deseori descrisa ca “analiza structurata”.metoda descompunerii functionale . orientate spre sistem: . Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea 16 . sunt descrise incluse fluxurile datelor si transformarile la nivel inferior prin intermediul dictionarului de date. In mod general. Conceptele au fost introduse mai intai in programarea structurata si apoi in proiectare.metode empirice. Dintre autorii remarcabili care au abordat descompunerea functionala enumeram pe: DeMarco. urmate de analiza.orientate spre procese . Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor foloseste liniile pentru reprezentarea fluxurilor de date si a cercurilor pentru procese.

: analiza. iar o clasa este o grupare logica a obiectelor care au aceeasi structura si un comportament similar. Un obiect este o abstractizare a datelor elementare si poate fi descris astfel: Obiect = Identitate + Comportament + Stare Datele si prelucrarile prin care este implementat comportamentul obiectului sunt incapsulate si sunt inaccesibile celorlate obiecte. Modele ale ciclurilor de viata ale sistemelor informatice Mutatiile din domeniul tehnologiilor informationale si al metodelor de abordare s-au reflectat si in ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor. Indiferent de numarul si numele etapelor ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. se poate constata ca numarul fazelor/etapelor variaza de la trei (ex. Limbajul de modelare unificat (UML) utilizeaza simbolisitici grafice in simbioza cu adnotarile textuale care conduc la: .un consortiu american format din peste 800 de companii ce produc si distribuie aplicatii la orientate obiect) a hotarat unificarea celor mai utilizate si mai apreciate metode de analiza si proiectare. 2. In incheiere. spunea “Exista multe metode de realizare a sistemelor. sistemul informatic este perceput ca o structura de obiecte autonome. ceea ce in literatura de specialitate se trateaza sub numele de modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. De asemenea. Aceasta metoda are la baza modelarea datelor cu ajutorul diagramelor entitate-relatie (Peter Chen -1976).o intelegere mai rapida si completa a domeniului problemei . o problemea este mult mai importanta. implementare) la peste douazeci.c) Metode orientate spre date presupune sa se identifice obiectele lumii reale si apoi descrierea lor cu ajutorul atributelor. OMG (Object Management Group .schimbarea instantanee a nivelului de abstractizare a prezentarii cu ajutorul instrumentelor . fie prin modificarea opticii de parcurgere a lor. Diferite activitati pot avea caracterisitici diferite care sa necesite moduri diferite de abordare. 17 . fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe. La 17 noiembrie 1997. Un obiect apartine unei clase. ce se organizeaza si coopereaza intre ele. in functie de locul in care a fost studiata implementarea metodei respective. Metodele orientate obiect Metodele de analiza si proiectare orientate obiect au aparut dupa anul 1990 preluand cele mai bune idei ale programarii structurate pe care le-a combinat cu concepte noi. care in lucrarea Object-Oriented Methods: A Foundation. prin realizarea unui standard in domeniul construirii sistemelor software.automatizarea activitatilor In cadrul metodelor orientate obiect.UML (Unified Modeling Language). Provocarea consta in selectia si integrarea acestor metode”. Prin parcurgerea materialelor de specialitate. si anume ordinea si felul in care se parcurg etapele respective. ii citam pe autorii James Martin si James Odell. fie prin schimbarea etapelor acestora.2. sau de gradul de detaliere abordat. respectiv a unui LIMBAJ DE MODELARE UNIFICAT . ele vor exista intotdeauna si trebuie sa existe intotdeauna. proiectare.

Modelul in cascada 2. calitatea şi exactitatea lor fiind determinate . 2.2.2.2. toate concurand pentru atingerea obiectivului final şi anume realizarea unui produs program eficient.produsele realizate într-o fază servesc ca punct de plecare ptr. 18 . prin care se introduc conceptele de sistem si componente (subsisteme). aplicandu-se teste explicite la un sistem ierarhic petntru cresterea controlului asupra modului in care se desfasoara etapele. Facilită ile acestui model sunt viabile în condi iile în care se au în vedere urmatoarele aspecte: . acest model poate fi reprezentat ca in figura 2.1. dezvoltări ulterioare.orice fază să fie încheiată prin trecerea cu succes a unor verificări de sfîrşit. Modelul cascada Ciclul de via ă este prezentat ca o secven ă de faze intermediare cu obiective precise. .2: Studiul de fezabilitate Validare Analiza cerintelor planificareaValidare Proiectarea de ansamblu Verificare Proiectarea de detaliu Verificare Elaborarea si testarea Test unitar Implementarea Test de sistem Exploatarea si intretinerea Revalidare Fig.2.2. Modelul V Este o varianta a modelului in cascada. Schematic.

2. Modelul in spirala Fig. 2.3. 2. Modelul incremental 2. Definirea cerintelor si analiza se efectueaza la nivelul intregului sistem.2. 2.Fig. dupa care se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte.4. Modelul incremental Este o alta forma a celui in cascada.5. Modelul V 2. Modelul in spirala 19 . Fig. ele fiind urmarite pe activitati. care vor concura la obtinerea componentelor necesare sistemului final.4.3.

realizarea modelului conceptual al noului sistem .luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicatii . economica.colectarea informatiilor despre cerintele noului sistem .3.integrarea cerintelor si realizarea unui model al noului sistem 3. proiectarea conceptuala (de ansamblu) a sistemului .descrierea detaliata a noului sistem 4. In opinia celor mai multi autori. proiectarea de detaliu a noului sistem .construirea unei versiuni operationale a sistemului 6. referindu-ne la experienta ei de lucru cu diverse modele . saltul considerabil inregistrandu-se in mediile orientate-obiect . identificarea cerintelor si a fezabilitatii sistemului: . operationala. in tipul modelului selectat Aplicarea in practica a acestor modele se face in functie de particularitatile sistemului informatic ce urmeaza a fi proiectat si de conditiile concrete de realizare. metodologia de proiectare si realizare a sistemelor informatice se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1. dar si in ceea ce priveste modalitatea de abordare a sistemului (in intregime sai pe parti componente) . dar si domeniilor carora le apartin sistemele .proiectarea bazelor de date 5. se pot trage anumite concluzii. Structurarea procesului de proiectare si realizarea se face din considerente practice legate de complexitatea si diversitatea activitatilor si operatiilor implicate. Se realizeaza astfel o succesiune bine definita de etape si faze care reprezinta stadii succesive de dezvoltare a sistemului informatic.modelele sunt diferite. juridica si a programarii in timp . in modul de parcurgere a etapelor.conversia de la vechiul sistem la noul sistem .proiectarea formularealor si a rapoartelor . in functie de tehnologiile folosite in procesul de realziare a sistemelor. ca ordine.test final pentru acceptarea noului sistem 7. in functie de particularitatile sistemelor de conducere.analize de prefezabilitate tehnica. exploatareasi intretinerea noului sistem informatic 20 . dupa cum urmeaza: . analiza de sistemului informational existent .modelele depind de marimea proiectelor. Etapele de realizare a sistemelor informatice Proiectarea sistemelor informatice de gestiune contabila se realizeaza separat pentru fiecare unitate economica.diferentele dintre modele constau . implementarea sistemului . 2.instruirea utilizatorilor pentru exploatarea noului sistem . elaborarea si testarea programelor . in asa fel incat avantajele obtinute sa conduca cu cheltuieli cat mai reduse si in timp cat mai scurt la obtinerea unor sisteme corespunzatoare calitativ.determinarea a ceea ce nu functioneaza in vechiul sistem si identificarea obiectivelor noului sistem .Dupa descrierea principalelor modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. operational si informational ale fiecarei organizatii.in selectarea modelului un rol important il are echipa ce efectueaza aceasta operatiune.stabilirea comitetului coordonator a proiectului noului sistem si a echipei de proiectare 2. indeosebi.proiectarea interfetelor si a dialogurilor .studierea si documentarea sistemului curent si depistarea problemelor cu care se confrunta .complexitatea sistemului se va reflectam in mare masura.

definirea obiectivelor si performantelor viitorului sistem .pregatirea personalului din compartimentele functionale pentru angajarea in activitatea de informatica 3.aplicarea celor mai eficiente metode si tehnici de proiectare .compararea cheltuielilor cu efectele economice directe si indirecte obtinute in urma implementarii 2.stabilirea si mobilizarea resurselor umane si financiare pentru realizarea sistemului . 21 . presupune: .corelarea permanenta a proiectarii SI si caracteristicile echipamentelor de tehnica de calcul existente sau prevazute a intra in dotare .evaluarea cheltuielilor necesare pentru conceperea. presupune: . realizarea. asigurarea calitatii solutiei adoptate.4.adoptarea si transpunerea in practica de catre beneficiar a tuturor masurilor cu caracter organizatoric necesar desfasurarii proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului . Acest principiu presupune: . adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile. participarea nemijlocita a beneficiarului la conceperea si realizarea sistemului.specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe parcursul realizarii sistemului 4. fundamentarea realizarii sistemelor informatice pe criterii de eficienta economica.integrarea si valorificarea cat mai completa a echipamentelor de calcul de diverse tipuri existente deja in dotarea beneficiarului. Principii de baza in proiectarea si realizarea sistemelor informatice Proiectarea si realizarea sistemelor informatice are la baza urmatoarelor principii generale: 1.participarea beneficiarului cu specialistii proprii la elaborarea conceptiei si realizarii efective a sistemului informatic . implementarea si exploatarea curenta a sistemelor informatice .- punerea in functiune a noului sistem evaluarea performantelor noului sistem si a modului de satisfacere a ceintelor inregistrarea tuturor modificarilor aparute in sistem 2. presupune: .definirea cerintelor informationale la care urmeaza sa raspunda sistemul .

reprezentanti ai utilizatorilor finali. daca este desfiintat postul sau sau daca are o influenta nefasta. Fezabilitatea legalitatii urmareste sa se determine daca se pot inregistra conflicte intre sistemul propus si posibilitatea organizatiei de a nu avea anumite conflicte fata de obligatiile 22 .descrierea solutiilor sistemului propus .descrierea cerintelor sistemului .ofera unitatea conditii persoanelor care vor proiecta.elaborarea unor studii de fezabilitatev generala . O persoana va vedea schimbarea ca buna sau rea.are unitatea fondurile necesare pentru elaborarea si implementarea sistemului ? 3.este posibil ca noul sistem sa fie utilizat de catre persoanele carora le este adresat ? Noul sistem informatic poate sa conduca atat la schimbari formale cat si neformale. implementa si exploata sistemul propus ? 2. Schimbarile formale pot afecta granitele compartimentelor si relatiilor de lucru dintre executanti si personalul de conducere.elaborarea planurilor detaliate ale proiectelor .gasirea celor mai buni membri ai echipei proiectului. Proportiile si durate studiilor de fezabilitate variaza. Schimbarile neformale au o mare importanta deoarece: fiecare sistem nou sau transformare a altuia existent are rolul de a-l imbunatati si firesc de a-l face mai eficient. Trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari fundamentale: .poate fi elaborat si implementat sistemul planificat in organizatia respectiva folosind tehnologia existenta ? . ce va contine : . in functie de marimea si natura sistemului de implementat. Fezabilitatea exploatarii . in functie de modul cum ea este afectata. Cei afectati insa nu pot vedea schimbarea in acelasi fel. Tipuri de analize de fezabilitate 1. care raspunde de : . Analizele de fezabilitate in realizarea sistemelor informatice Analizele de fezabilitate au rolul de a asigura informatiile obiective necesare pentru a cunoaste daca un proiect de realizare a unui sistem informational poate fi demarat sau nu. de exemplu. Studiile de fezabilitate trebuie sa aiba la baza o documentatie. banii. ai echipelor de control intern.Curs 4 Capitolul 3. daca se concretizeaza in cresterea profitului sau a realizarilor sau daca se reduc costurile. in timp ce un angajat poate sa vada aceeasi schimbare ca fiind rea.o lista a costurilor si beneficiilor necuantificabile 3. 4. Unul dintre membrii echipei va fi manager de proiect. specialisti. Factorii de conducere.cuantificarea tuturor costurilor materiale si beneficiilor aferente . sau daca un proiect deja inceput mai poate fi continuat.definirea problemei (o scurta descriere a proiectului si explicarea a ceea ce-si propune el sa realizeze) . Echipele de studiu trebuie sa includa in structura lor reprezentanti ai conducerii. Fezabilitatea tehnica. Fezabilitatea economica . alte resurse si costurile necesare pentru a fi implementat ? .1.justifica sistemul propus timpul. vad in schimbare ceva pozitiv.

securitatea fizica (accesul in sistem) . • SOFTWARE . legile si alte acte normative si juridice.documentatie despre sistemele utilizate .) . controlori etc) .birouri pentru analisti.testarea sistemului .aer conditionat. raspunde la urmatoarea intrebare : . benzi magnetice etc) .proiectarea si modificarea formularelor .upgrade hard disk-uri.instruiri • FURNITURI DE BIROU . Fezabilitatea economica Determinarea fezabilitatii economice presupune estimarea cu mare atentie a costurilor si beneficiilor sistemului propus.poate fi proiectat si implementat sistemul in timpul alocat ? 3. De asemenea.documentaita programelor . linii telefonice. 5. programatori. analisti de sistem si programatori etc .procesoare de texte etc • DOCUMENTATIE . Fezabilitatea programarii.conversia fisierelor si a datelor .materiale pentru stocarea datelor (diskete.calculatoare si echipamente periferice .formulare preimprimate .utilitare . Cheltuielile spre deosebire de beneficii pot fi stabilite cu mai multa usurinta. modem-uri.mobilier si alte instalatii fixe . memorii etc. cheltuielile initiale si cele de exploatare au urmatoarea structura : • ECHIPAMENTE .recrutarea si intruirea personalului specializat in calculatoare: operatori calculatoare.exploatari paralele . accesorii speciale) .alte furnituri specifice (hartie autocopiativa.fixarea si legarea echipamentelor periferice .rearanjarea mobilierului si a celorlate echipamente existente • CONVERSIA .spatii aditionale (sala serverului etc. etc) • INTRETINERE/SIGURANTA 23 .costul achizitionarii soft-ului de aplicatii .legale..sisteme de operare . deciziile. regulamentele.sisteme de gestiune a bazelor de date .instalatii de iluminat • CHELTUIELI DE INSTALARE .echipamente pentru comunicatii (retele. protectii impotriva focului si a apei .documentatia utilizatorilor • PERSONAL . controlul umiditatii si prafului. In rezumat.consultanta • PREGATIREA LOCURILOR DE MUNCA .taxe de transport – aprovizionare . sistemul trebuie sa respecte toate statutele.2.

taxe legale . 4.cresterea capitalului circulant prin reducerea stocurilor si a soldurilor clientilor. 2004 Feb. 8. ci indica data inceperii si cea a finalizarii acestora. Aceasta tehnica este recomandata pentru descrierea proiectelor simple sau a unor subcomponente ale proiectelor mari. Diagramele Gantt Diagramele Gantt reprezinta o modalitate de reprezentare grafica a proiectului.3. Martie Aprilie 2004 2004 2004 Nr.copii de siguranta si pastrarea lor . Dintre beneficiile aduse de un nou sistem amintim : .taxe de consultanta Beneficiile generate de instalarea noului sistem pot fi clasificate ca beneficii cuantificabile si necuantificabile. inclusiv UPS – uri FINANCIAR . se pot folosi diferite culori pentru a scoate in relief anumite activitati.economii aduse de reducerea numarului personalului . Ca reprezentare grafica se folosesc barelor orizontale prin care sunr prezentate activitatile planificate. Nume activitate Colectarea cerintelor Proiectare ecrane Proiectare rapoarte Proeictare baze de date Documnetatie utilizator Programare Testare Instalare Mai 2004 Iunie 2004 24 .un control mai bun . Diagramele Gantt nu indica ordinea activitatilor. De asemenea. prin facturari mai rapide si printr-o prognoza a incasarilor si platilor cat mai corecta .• .intretinere hard/soft . Tehnici de reprezentare si programare calendarisitica a planurilor 3. 6.costuri de exploatare mai mici .asigurari .1.cresterea productivitatii muncii . 3. si pentru monitorizarea modului in care se efectueaza activitatile in comparatie cu cele planificate.instalatii de putere suplimentare. Lungimea barelor este proportionala cu timpul alocat activitatilor reprezentate.cresterea performatelor de prelucrare si imbunatatirea conditiilor de lucru ale angajatilor 3. 1.3. 7. 5.imbunatatirea procesului de luare a deciziei . GESTIUNEA STOCURILOR Ian.servicii mai bune prestate clientilor . 2. crt.

daca actiunea A este urmata de B. Dupa aceasta. 3. 5. 4.5 sapt 6 sapt 6 sapt 3 sapt 5 sapt 5 sapt 3 sapt 1 sapt Start planificat 05/01/200 4 01/02/200 4 01/02/200 4 16/03/200 4 08/04/200 4 08/04/200 4 16/05/200 4 08/06/200 4 Sfarsit planificat 31/01/2004 15/03/2004 15/03/2004 07/04/2004 15/05/2004 15/05/2004 07/06/2004 15/06/2004 Predeces ori 0 1 1 2. 8. 6. Diagramele PERT Diagramele PERT (Program Evaluation Review Techique) sunt o modalitate de reprezentare grafica a activitatilor unui proiect si a relatiilor dintre ele. Unele actiuni pot avea mai multi predecesori si nu pot incepe pana nu au fost realizate toate actiunile anterioare. poate fi schitata reteaua PERT. atunci intai trebuie sa demareze actiunea A si dupa terminarea ei se continua cu B. dupa care se stabilesc relatiile de precedenta dintre actiuni.7 25 . Sagetile reprezinta sarcinile sau activitatile care presupun anumite resurse si un anumit timp de executie. 7. 1. secventele de activitati ale unui proiect sunt prezentate sub forma unei retea de sageti si noduri. 2. Nr.2. Denumire activitate Colectarea cerintelor Proiectare ecrane Proiectare rapoarte Proiectare baze de date Documentatie utilizator Programare Testare Instalare Durat a 3. zile.3.3 4 4 6 5. Pentru fiecare activitate se estimeaza timpul de realizare in ore. Dupa ce au fost determinate toate activitatile si relatiile de precedenta.3. crt. prin prezentarea predecesorilor si succesorilor. reprezentand indeplinirea uneia sau mai multor activitati si/sau initierea uneia sau mai multora activitati in continuare. Orice intarziere in executia unei actiuni este “critica” intrucat se reflecta imediat asupra intregului proiect. se continua cu determinarea drumului critic al retelei – calea activitatilor de la evenimentul de inceput pana la cel de sfarsit care ar necesita volumul maxim de timp consumat. saptamani sau luni. Aceasta inseamna ca. Unul din primele aspecte ale tehnicii PERT consta in analiza retelei prin prisma timpilor necesari fiecarei activitati si ai proiectului in intregime. Astfel. Nodurile retelei simbolizeaza evenimentele sau reperele proiectului. Caracterstica esentiala a acestui tip de diagrama este fapul ca scoate in relief ordinea in care se executa activitatile. Primul pas in aplicarea diagramelor PERT consta in determinarea tuturor actiunilor persoanelor din proiect.

PERT nu. Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice Parcurgerea etapei de analiza a sistemului a presupus urmatoarele faze: .4.prezentarea solutiilor potentiale de implementare (hard si soft) ce ar putea fi folosite pentru asigurarea performantelor dorite .determinarea cerintelor . PERT vizualizeaza dependenta unor activitati de altele . 3.propuneri privind resursele materiale si financiare necesare acestor obtinerii configuratii Se recomanda elaborarea unui numar de trei variante. Diagrama PERT Utilizarea diagramelor PERT sau Gantt este preferata in functie de aspectele urmarite : . 3.1. respectiv cele doua extremitati si varianta de mijloc.5 sapt 31/01/2003 Testare 6 08/04/2004 5 sapt 15/05/2004 7 16/05/2004 3 sapt 07/06/2004 Proiectare rapoarte 3 01/02/2004 6 sapt 15/03/2004 Fig.Gantt evidentiaza suprapunerea unor activitati in timp. printr-un sistem care difera foarte putin de cel existent Varianta 2. de la cea mai modesta forma pana la cea mai performanta .elaborarea mai multor variante in functie de cerintele urmarite.Unele forme ale diagramei Gantt vizualizeaza si diferenta de timp in cazul celui mai timpuriu start sau al celui mai intarziat final. efortul depus si tehnologiile implicate . dar poate sa prezinte in paralel activitatile respective . pentru a surprinde un spectru posibil de solutii.elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a SI presupune: .structurarea cerintelor . Diagramele PERT indica elementele respective doar prin mentionarea datelor in interiorul dreptunghiurilor. se poate caracteriza prin: 26 . Varianta 1 reprezinta partea de jos a spectrului si poate fi caracterizata astfel: . de la celalalt capat al spectrului.Gantt vizualizeaza durata activitatilor.Documentatie utilizator 5 08/04/2004 5 sapt 15/05/2004 8 Instalare Proiectare ecrane 2 01/02/2004 6 sapt 15/03/2004 4 Proiectare baze de date 3 sapt 07/04/2004 1 sapt 15/06/2002 08/06/2004 16/03/2004 Programare Colectarea cerintelor 1 05/01/2003 3.ofera tot ceea ce a solicitat utilizatorul.este cea mai conservatoare in ceea ce priveste costurile.

munca de elaborare este foarte mare si costisitoare . la primele incercari de utilizare.softul elaborat poate sa utilizeze si componente din programele deja existente la client. Modalitati de obtinere a software-ului Softul necesar sistemului poate fi obtinut pe urmatoarele cai: .pachetele proprii sunt mult mai compatibile cu alte softu-ri existente in unitate.daca sistemul va fi realizat cu forte proprii .solicita costuri deosebite.realizatorul softului trebuie sa inteleaga in profunzime modul cum lucreaza unitatea. .la cheie modificat a) Softul realizat cu forte proprii Se poate apela la aceasta varianta in cazul in care: .limitele organizatiei 3.beneficiarii sistemului informatic sunt in faza incipienta a utilizarii calculatoarelor . sa raspunda exact cerintelor unitatii .- orientarea spre functionalitate costurile nu constituie problema cea mai importanta se ofera cele mai performante sisteme.activitatile desfasurate sunt atat de complexe incat singura modalitate de a satisface cerintele o constituie elaborarea propriului soft de aplicatii.la cheie . 27 .aceasta varianta presupune incheierea unui contract care sa consemneze responsabilitatea contractantului de a rezolva cerintele utilizatorului in cazul in care n-au fost onorate clauzele contractuale.5.i. varianta de mijloc – este varianta de compromis. prin adaptarea. Avantaje: .cu forte proprii .nu exista pe piata programe care sa satisfaca cerintele dorite. este mai mare .posibilitatea de a esua. calitatea analizei sistemului jucand un rol important in performantele softului realizat .criteriile de selectare a software-ului si harware-ului . completarea si combinarea lor .loialitatea angajatilor fata de propriul sistem este mult sporita Dezavantaje: .unitatea poate functiona conform solutiei dorite si nu cum este prezentata prin pachetele la cheie . bazate pe cele mai avansate tehnologii Varianta 3.elobararea aplicatiilor dureaza mult timp (luni sau ani de zile) . Aceasta varianta se caracterizeaza prin: . pentru elaborarea unui pachet-program de aplicatii. si deci integrarea poate fi usor realizata .la comanda .modurile de implementare a sistemului informatic .aplicatiile pot fi concepute a. La elaborarea variantelor trebuie sa se analizeze: . timp si control exigent b) Softul realizat la comanda Presupune procurarea softului prin angajarea din afara unitatii a unor programatori sau a unei companii de soft.

d) Modificarea softului la cheie Modificarile pot fi facute de catre cel care a livrat softul si este considerata o cale foarte eficienta de a satisface cerintele utilizatorilor. scriind programe care deja se comercializeaza pe piata.documentatia despre schimbari poate di incompleta sau inexistenta . iar pe de alta parte s-a ajuns la concluzia ca nu este cazul “sa se reinventeze roata”.Unitatea poate lucra conform stilului pe care si-l doreste si nu cum se impune prin programul la cheie . catalogata ca fiind cea mai buna.evaluarea pachetelor disponibile pe piata inseamna consum de timp si bani .documentatia lor este mai buna . nu exista o cale anume. ca si cand ele ar fi elaborate cu forte proprii.programele ultrageneralizate nu sunt la fel de eficiente ca programele proprii ale unitatii . Odata cu trecerea timpului.Raspunde mai bine cerintelor unitatii decat softul la cheie .modificarile pot genera erori logice de control si alte efecte neasteptate Care metoda este mai buna ? Datorita situatiilor si conditiilor diferite. raspunzand cerintelor unitatilor.modificarile substantiale pot fi la fel de scumpe ca si programele scrise de client .multi furnizori nu accepta modificarea programelor lor . sau chiar nu este nevoie de ei pentru a intretine softul. deoarece costul elaborarii si intretinerii se imparte la numerosi utilizatori .cumparatorul minimizeaza riscul prin testarea softului inainte. 28 . care sunt mai putin costisitoare pe de o parte .nu de putine ori modificarea programelor este mai dificila decat scrierea lor initiala .cerintele firmei nu opt sa se regaseasca perfect in ceea ce ofera pachetul-program. Fiecare situatie trebuie luata in calcul separat.utilizatorul poate sa aleaga pachetul care se raspunda cel mai bine propriilor cerinte .unitatea nu are nevoie de prea multi analisti sau programatori. apar pachete-program tot mai performante. Unii producatori de soft combina softul cu hardul si la vand ca pachete.costul este mult mai redus fata de celelalte variante. Aceasta combinatie este numita si sistem la cheie Producerea softului la comanda presupune o munca anevoioasa si de aceea scumpa.c) Softul la cheie Softul la cheie realizat de catre companii specializate de software. fiind necesare schimbari in modul de lucru sau chair revizuirea stilului de afaceri a unitatii . Dezavantaje .practic nu exista timp de asteptare pana la utilizarea lui . Avantaje: .nu ofera posibilitatea specialistilor unitatii sa intervina in caz de esec . si prin chestionarea altor utilizatori ai aceluiasi pachet . Ca urmare. tot mai multe organizatii se indreapta spre pachetele la cheie. este vandut pe piata pentru o mare diversitate de utilizatori cu cerinte similare. Avantaje: .Pot fi mai ieftine si solicita mai putin timp decat softul realizat cu forte proprii Dezavantaje: .exista riscul ca realizatorul softului sa dea faliment sau sa nu mai fie de gasit si astfel sa nu se mai poate efectua actualizarea.

siguranta in functionare.cost .intretinere usoara .restrictii de costuri .facilitatile de intrare/iesire . furnizorii pot fi grupati in: . programe de uz general.cerintele de securitate si protectie .garantia sistemului In cererea de oferta catre furnizori.furnizorii de sisteme la cheie – procura echipamente de la producatori si le revand in combinatie cu softul de aplicatie adecvat .De regula. si dupa ce cunoaste softul existent pe piata. softul la cheie tinde sa fie cea mai buna solutie.capacitatea de a lucra cu softul dorit .furnizori de echipamente si furnituri de birou . Progrsul tehnologic atat de rapid in acest domeniu. dupa ce-si evalueaza propriile cerinte.principalele echipamente si aplicatii existente in firma .6.capacitatea de memorarea si posibilitatea de extensie . prin analiza. 3. cu un cost redus. utilitare. SGBD-uri si alte tipuri de programe pentru toate tipurile de calculatoare . Odata cu cresterea marimii si complexitatii sistemului sau a cerintelor lui.specificatii privind hardul si softul necesar si care ai fi dorite .companii pentru inchirierea calculatoarelor sau oferirea lor in sistem leasing .viteza de prelucrare a microprocesorului . Selectarea furnizorilor de harware si software Dupa tipul serviciilor si bunurilor oferite. insa securitatea datelor nu mai este la fel de bine asigurata. unitatea trebuie sa precizeze: . Cele mai comune criterii de selectarea a unui sistem de calcul pot fi: . a) Selectarea hardware-ului Raspunsul la intrebarea “ce tip de calculator trebuie sa achizitionam ?” ar fi “acel calculator care sa satisfaca toate cerintele si care sa ofere.producatori de echipamente periferice . faca ca un sistem cumparat astazi sa devina depasit peste doi sau cinci ani.cresterea economica proiectata si eventualele schimbari 29 . Multi specialisti considera ca. precum si servicii cat mai bune si diversificate”.producatori de calculatoare .compatibilitatea cu alte sisteme . Concluzie: solutia trebuie sa vina de la fiecare unitate. varianta apelarii la persoane din afara pentru a-l scrie este mult mai scumpa decat softul la cheie. softul la cheie are slabe sperante de a fi achizitionat.programul de realizare a implementarii .birourile de servicii – acele firme care asigura servicii de prelucrare a datelor cu propriile echipamente contra unor tarife. daca softul la cheie nu poate fi realizat cu forte proprii. cand el raspunde exigentelor unitatii sau cand el poate fi usor modificat. Serviciile sunt mai ieftine decat daca s-ar apela la propriile calculatoare.capacitatea de interconectare .furnizorii de software – elaboreaza si vand aplicatii.

0 Pentru evaluarea sistemului (pachetului) trebuie sa se urmareasca urmatoarele probleme? .b) Evaluarea ofertelor si selectarea sistemului La evaluarea ofertelor primite de la furnizori.pachetul selectat raspunde specificatiilor obligatorii din cerere ? . unitatea trebuie sa aiba in vedere aspectele din studiile de fezabilitate si cerintele sistemului. se elaboreaza planul de baza al proiectului. Prezentarea generala a proiectului Se ofera o prezentare sintetica a proiectului. a activitatilor executate. softul si intretinerea ? .Softul este compatibil cu ceea ce exista in unitate ? . flexibil si usor de intretinut ? La evaluarea furnizorului se vor avea in vedere urmatoarele criterii: . prin analizele cost beneficiu b) analizele tehnice c) analizele operationale .ati utilizatori au fost multumiti de sistem ? Ce probleme au avut.7.Cat de puternic va fi sprijinul ulterior si cat de eficient ? 3. care va avea urmatoarea structura: 1.este un furnizor cu multa experienta si este bine consolidat pe piata ? Mai are sistme asemanatoare instalate la alte firme? .Care este situatia financiara a furnizorului .Cat de lunga este garantia si care sunt conditiile de garantare ? . Continutul planului de baza al proiectului Dupa parcurgerea activitatilor mentionate anterior.Softul este modularizat. finalizate prin cea mai importanta dintre ele.Poate asigura furnizorul hardul.sistemul va putea fi folosit pe toata durata lui de utilizare ? va avea nevoie de modificari ? . justificarea lui. necesarul de resurse si planificarea calendaristica. Studiile de fezabilitate a) analizele economice – se ofera o justificare economica a sistemului. a situatiilor de iesire 3.Are o reputatie pentru siguranta sistemelor oferite ? .Cat de eficient este softul ? Cat timp ia in executie ? De cata memorie principala si secundara ar fi nevoie ? . Probleme ale managementului a) prezentarea rolurilor membrilor echipei in cadrul proiectului b) planul comunicarii – detalii privind procedurile de comunicare dintre conducerea unitatii si echipa de proiectare 30 .Ofera incredere calitatea personalului furnizorului. respectiv. Descrierea sistemului a) descrierea sistemului existent b) variantele – o sumara descriere a variantelor de configuratie a sistemului c) descrierea configuratiei selectate si prezentarea detaliata a datelor de intrare. selectia variantei ce urmeaza a fi impementate.modul in care vor fi rezolvate problemele unitatii d) analiza desfasurarii calendaristice – variante ale planificarii calendaristice in stransa concordatna cu modul de alocare a resurselor 4.Pachetul este prietenos utilizatorului ? .Asigura instruirea necesara ? . ce limite au observat la el? . prin experienta lui ? . 2. din care sa rezulte aria de intindere a proiectului.

orice informatie trebuie sustinuta prin date certe . slab pregatiti profesional. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare. de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc). in vederea stabilirii cerintelor generale ce vor fi asigurate prin intermediul noului sistem informatic.Curs 5 Capitolul 4. Analiza sistemului informational existent 4. a volumului de informatii prelucrate. In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: . In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: .observarea directa .studierea documentatiei existente . a ariei de cuprindere a sistemului informational. lipsiti de tenacitate etc.chestionarul . planuri de conturi.participarea personala la intocmirea activitatilor . a documentelor utilizate.sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general. Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: . corespondenta firmei. care pot fi superficiali.1. regulamentul de ordine interioara.se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale. fara spirit analitic. Tehnici de culegere a datelor Analiza sistemului informational existent are scopul de a efectua un studiu complex asupra activitatilor si fluxurilor informationale. a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni.din partea analistor din cadrul colectivului de analiza.din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent. Studierea documentatiei existente poate include: bugetem.complexitatea si particularitatile sistemului informational . impotriva aparentelor. 31 .conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate . regulamentul de organizare si functionare.interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu. la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: . . pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment.in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii . diagramele fluxurilor de date.aria de cuprindere a acestuia .nu se considera nimic cunoscut dinainte .inventarierea documentelor sistemului informational .nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil . manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator.

Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai 32 .observarea directa .interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu.inventarierea documentelor sistemului informational .se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale. impotriva aparentelor.studierea documentatiei existente . Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. lipsiti de tenacitate etc. Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: .nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil . Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora. pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul – consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate. fara spirit analitic.din partea analistor din cadrul colectivului de analiza.orice informatie trebuie sustinuta prin date certe . Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil – consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational.Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. . pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment.conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate .nu se considera nimic cunoscut dinainte .participarea personala la intocmirea activitatilor . slab pregatiti profesional.sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general. de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc).din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent.complexitatea si particularitatile sistemului informational . inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. care pot fi superficiali. la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: . In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: . In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: .aria de cuprindere a acestuia .in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii .chestionarul . Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat. Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale.

metode de evidetierea valorilor materiale si cea de calculatie a costurilor Fiecare compartiment si post din organigrama este privit sub aspectul legalitatii si oportunitatii. Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale. avand in vedere avantajele prelucrarii automate a datelor. inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. a fluxului de productie determinarea modului de ierarhizare a sectoarelor de productie si a compartimentelor functionale referiri la forma de contabilitate. diagramele fluxurilor de date. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat.obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare. 4. regulamentul de ordine interioara. b) Studiul activitatilor si a dotarii cu tehnica de calcul vizeaza: natura si specificul activitatilor desfasurate documentele utilizate in cadrul fiecarei activitati si compartimentele functionale implicate dotarea cu tehnica de calcul si gradul de utilizare a acesteia 33 . Studiul sistemului informational existent Studiul sistemului informational existent presupune o cunoastere detaliata a : a) structurii organizatorice a unitatii b) activitatilor si mijloacelor de calcul folosite c) fluxului informational rezultat d) determinarea volumului de date din sistemului informational e) identificarea cheltuielilor de functionare a sistemului informational existent a) Studiul structurii organizatorice vizeaza urmatoarele aspecte: cunoasterea obiectivelor activitatii de baza descrierea operatiilor tehnologice. corespondenta firmei. al functiilor si numarului de personal incadrat. pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul – consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator. al sarcinilor ce-I revin. Studierea documentatiei existente poate include: bugetem. Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora.2. Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil – consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational. a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni. regulamentul de organizare si functionare. a posibilitatilor de perfectionare a organizarii si functionarii. a documentelor utilizate. planuri de conturi.

nr. nevalorificate in totalitate sau neincluse in continutul documentelor determinarea gradului de incarcare si solicitare a fiecarui compartiment implicat in cadrul functionarii intregului sistem integrarea sistemului informational specific cu alte sisteme informationale externe d) Studiul volumului datelor in sistemul informational contabil Informatiile pentru stabilirea volumului de date din sistemul informational contabil se culeg odata cu studiul documentelor si al circulatiei acestora. inutile. corelata cu numarul de posturi din statul de functiuni sau cu acela al personalului efectiv incadrat pe compartiment. uzand de semne conventionale. a prelucrarilor la care sunt supuse datele din documente in cadrul compartimentelor unde circula identificarea deficientelor de circulatie a documentelor (fluxuri informationale paralele. facand astfel sa existe o compatibilitate a datelor preluate. c) Studiul fluxurilor informationale are ca obiective: sa stabilieasca activitatile in detaliu si circulatia privind fiecare fel de document si exemplar. Analiza documentelor sub aspectul volumului de date. de la aparitia (emiterea) lui pana la arhivare sa stabileasca compartimentele implicate in emiterea documentelor. maxim si mediu de documente intocmite pe perioada frecventei . Analiza volumului datelor se realizeaza prin intocmirea unui tabel cuprinzand elementele cantitative de date despre fiecare document cum ar fi: .evolutia probabila a numarului mediu din fiecare fel de document in urmatorii 5 ani Concomitent cu descrierea acestor documente se vor urmari si sistemul de coduri utilizat in unitate pentru a fi preluate in viitorul sistem informatic.- Studierea documentelor utilizate in unitate are in vedere determinarea informatiilor privitoare la: felul documentelor utilizate frecventa si termenul intocmirii temeiul legal al emiterii acestora numarul de exemplare utilizate pentru fiecare document stabilirea fluxului informational al fiecarui document daca documentul este sub forma tipizata sau nu ce decizii se iau be baza datelor din document care sunt informatiile din documentele existente care raman nevalorificate ce echipamente de calcul sunt folosite pentru intocmirea fieacarui document determinarea gradului de incarcare a compartimentului cu documente Analiza are menirea sa puna in evidenta gradul de automatizare a executarii lucrarilor sistemului informational contabil. in scopul precizarii datelor neutilizate.nr.nr. limitele mijloacelor de calcul folosite si posibilitatile de integrare a acestora in sistemele de calcul mult mai evoluate. de exemplare pentruu fiecare fel de document . stationari prelungite in cadrul compartimentelor).denumirea documentului . prelucrarea datelor si valorificarea rezultatelor prelucrarii datelor prezentarea intr-o forma grafica cat mai sugestiva.frecventa intocmirii . pentru a fi eliminate din sistemul informational determinarea gradului de utilizare a documentelor tipizate verificarea oportunitatii datelor din documentele utilizate. permite se se puna in evidenta : 34 . mediu de randuri completate pentru fiecare fel de document pe perioada frecventei .

volumul de ansamblu al documentelor. e) Studiul costurilor de functionare a SIC – asigura determinarea categoriilor de cheltuieli efectuate in scopul comensurarii efortului financiar al unitatii pentru intretinerea sistemului. etc. al datelor continute. articole) volumul de munca necesar gradul de incarcare-solicitare a personalului incadrat gradul de folosire a tehnicii de calcul Pe baza evaluarilor facute prin studierea volumului datelor din sistemul informational.tipul configuratiei echipamentelor de calcul necesare viitorului sistem informatic . echipa de analiza poate formula recomandari privind: . 35 .numarul si capacitatea unitatilor periferice . exprimat in numa de randuri (inregistrari.

Diagrame de context . cumparari. incasari. compartiment.sursa datelor de prelucrat . Aceste tehnici.destinatia datelor prelucrate . in general.operatiunile de prelucrare prin care trec datele .Curs 6 4. folosesc patru simboluri de baza pentru a reprezenta sistemele informationale si anume : Obiect Entitate externa Sageata Flux de date Dreptunghi deschis la dreapta Dreptunghi cu colturi rotunjite Sageata care poate lua diverse forme Linii paralele Simbolul Gane & Sarson Patrat ingrosat Simbolul Yourdon & DeMarco Patrat Loc de memorare / pastrare Cerc Proces (prelucrare) a) Diagrama de context este diagrama de pe cel mai inalt nivel al sistemului informational. apeleaza la doua tehnici de construire a DFD: Gane&Sarson si Yourdon & DeMarco. Structurarea cerintelor sistemului.legatura existenta intre prelucrari si activitatea de memorare a datelor Diagrama fluxurilor de date poate fi utilizata in doua moduri: pentru documentarea unui sistem existent sau pentru schitarea unuia in curs de proiectare. DFD pot fi clasificate in : .Diagrame ale fluxului de date logic . Modelarea proceselor Toate metodologiile folosite in realizarea unui sistem apeleaza la operatiunea de modelare logica a datelor si a prelucrarilor sub forma diagramelor fluxurilor de date (DFD). 36 . birou.Diagrame ale fluxului de date fizic In practica cele mai multe produse de proiectare automata a sistemelor informatice (produsele CASE). intreaga unitate. plati etc) este de a scoate in relief urmatoarele aspecte: . prin care se descriu fluxurile datelor in si din sistem. Scopul diagramelor fluxurilor de date (DFD). din si spre entitatile externe sistemului analizat. o anumita activitate – vanzari.3. pentru o anumita componenta organizatorica sau functionala (sectie.

2 DFDL incasare client Dupa cum se observa. din aceasta diagrama nu putem sti cum este efectuata "plata". un loc (sectie. Din aceasta cauza diagrama fluxului de date fizice (DFDF) specifica unde. precum si fluxul datelor in si din aceste entitati. fara sa specifice cum.1. cum si de cine este realizat acest proces al sistemului. 4. 37 . Prin ea se reprezinta ce activitati efectueaza sistemul. O entitate interna poat fi o persoana. prin care se evidentiaza procesele sistemului. 4. bani lichizi ? etc. unde sau de catre cine sunt executate activitatile. c) Diagramele fluxului de date ale sistemului fizic – sunt o reprezentare schematica a sistemului prin care sunt scoase in evidenta entitatile interne si externe ale sistemului. sub forma de cec. Descrierea activitatii de incasare a unui client Entitatile externe cele mai relevante: Client si Banca Fluxurile de date ale sistemului cu mediul sau: Plata si Depunere b) Diagrama fluxului de date logice (DFDL) este o reprezentare simbolizata a unui sistem.Plata CLIENT Depunere Proces de incasare BANCA Fig. compartiment) sau un echipament (calculator) din sistem cate contribuie la transformarea datelor. DFDL pentru exemplul anterior ar putea arata astfel: Plata CLIENT Incasare Validare incasari Depunere Pregatire depunere bani Contabilizare Inregistrare vanzare BANCA Jurnal_vanzari Fig. precum si intrarile sau iesirile de date in/din procese.

se observa unde merg banii si cum sunt pastrate informatiile privind incasarile. DFDF incasare client In DFDF cercurile definesc entitatile interne. dar de exemplu. In figura de mai sus : Client Plateste la Vanzator Vanzator Jusitificare-Vanzari la Casier etc. f. Aceste aspecte pot fi evidentiate prin intermediul diagramele starilor de tranzitii. nu rezulta daca un flux de date apare constant.date care intra in prelucrari.date ce sunt actualizate identic in mai multe locuri. DFDL permit reprezentarea activitatilor sistemului. DFD nu scot in evidenta factorul timp.(DST). De exemplu. 38 . Concluzie: a. Deci. El poate inceta in orice moment.. 4. DST – reliefeaza modul in care procesele unei diagrame a fluxului de date si stari diferite in timp ale aceluiasi proces sunt ordonate in timp.fluxuri de date redundante . Atunci cand se intentioneaza realizarea unor diagrame ale fluxurilor de date mai complexe. cu repetitie zilnica. o importanta deosebita avand-o DFD logice. e. cat si procesele de prelucrare prin care trec acestea. b.d. c. saptamanala sa. se recomanda ca inainte de demararea procesului de construire a diagramei. nu reiese ca un proces este executat intr-un moment sau altul. indicand relatiile existente intre datele sistemului si procesele de prelucrare.m. dar poate fi reluat si ulterior daca se considera utila descompunerea. Prin analiza DFD finale pot rezulta urmatoarele concluzii : . Procesul de descompunere a analizei unui sistem este foarte subiectiv.3. dar nu sunt folosite .Bani CLIENT Vanzator Monetar + Bani Foaie de varsamant + Bani Casier Contabilitate BANCA Registru de casa Jurnal_vanzari Fig. De asemenea. in timp ce DFDF descriu infrastructura sistemului. DST sunt forme de redare a logii folosite indeosebi in analiza si proiectarea orientata-obiect. nu stim cu exactitate ce face Vanzatorul. d. ambele fiind necesare pentru intelegerea completa a sistemului. sa se inceapa cu crearea unei liste a entitatilor externe si a intrarilor/iesirilor cu aceste entitati. Diagramele fluxului de date prezinta atat datele stocate in sistem.

pana la 7 diagrame de nivel 1.o diagrama de context .pana la 49 de diagrame de nivel 2. Tehnica Yourdon & DeMarco Tehnica Yourdon & DeMarco sugereaza ca un sistem sa fie reprezentat prin urmatorul set de diagrame: . Diagrama de context pentru procesul de vanzare-cumparare: CLIENTI Comenzi vanzare Comenzi aproviziona FURNIZORI Documente de BANCA Prelucrare stocuri vanzari si cunmparari de marfuri Date vanzari MANAGEMENT Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor PRODUSE Date despre Comen zi Prelucrare comenzi Clienti Date vanzari VANZARI 39 .se recomanda ca nici o diagrama sa nu cuprinda mai mult de 7 procese de prelucrare (cercuri) . indicand detaliile fiecarei functii sai ale fiecarei aplicatii Ex.4.4.o diagrama de nivel 0 indicand principalele subsisteme ale sistemului . indicand principalele functii (aplicatii) ale fiecarui subsistem .

Dezavantajul acestei metode rezida in imposibilitatea obtinerii de noi situatii de iesire sau indicatori. definirea obiectivelor sistemului informatic 2. independenta de sistemul de calcul. Tehnici de proiectare conceptuala a sistemului informatic Variantele de abordare a proiectarii generale se bazeaza pe aplicarea principiilor: IESIRI – INTRARI. in esenta. formalizarea datelor de intrare.1. grafice etc) ale caror atribute formeaza baza informationala de iesire. in raport cu cerintele unitatii economice.INTRARI. indicatori. a) Varianta de abordare pe baza principiului IESIRI . in copul definirii bazei informationale de intrare. INTRARI-IESIRI sau MIXT. care reprezinta de fapt iesirile noului sistem.proiectarea bazei informationale de intrare . 5. debuteaza cu precizarea obiectivelor noului sistem informatic. conduce la determinarea bazei informationale de iesire. proiectarea bazei informationale 4. de aria de cuprindere a noului sistem si de resursele existente. Obiectivele sunt concretizate in iesirile sistemului (liste. b) Varianta de abordare pe baza principilui INTRARI – IESIRI presupune ca in raport de obiectivele noului sistem informatic sa se determine multimea intrarilor necesare. asupra acelorasi baze informationale. Proiectarea conceptuala a sistemului informatic Proiectarea conceptuala (generala) asigura definirea de ansamblu a sistemului informatic. intr-o succesiune logica. Aceasta varianta asigura. Baza informationala de iesire este analizata in raport de modul de obtinere a atributelor de iesire (calculate sau preluate).Curs 7 Capitolul 5. deoarece acesta varianta poate genera numai atributele existente in baza informationala de intrare sau alti indicatori rezultati ca urmare a aplicarii unor algoritmi de calcul. analiza atributelor informationale de iesire. Abordarea proiectarii generale pe baza acestui principiu presupune parcurgerea urmatoarelor faze: . care analizata prin prisma tuturor posibilitatilor de prelucrare. Aceasta varianta este recomandata in cazul realizarii de sisteme informatice mari si mijlocii caracterizate printr-o complexitate a obiectivelor avute in vedere si a iesirilor informationale solicitate.inventarierea tuturor documentelor si determinarea atributelor de intrare si a corespondentelor dintre acestea . de sistemul de operare si de sistemul de gestiune a datelor si presupune folosirea unor variante de abordare in functie de complexitatea obiectivului stabilit. structurate sub forma bazei informationale de intrare. situatii. in vederea determinarii nucleului informational. proiectarea listelor sau situatiilor de iesire 3.formalizarea atributelor de intrare si iesire concretizate in: 40 .definirea obiectivelor sistemului informatic . concretizata in codificarea datelor si adaptarea documentelor de intrare 5. proiectarea structurala si functionala si a sistemului informatic Aceasta varianta prezinta avantajul furnizarii unui continut complet al bazei informationale de intrare determinat strict pe baza ieisirilor solicitate. Varianta de abordare a proiectarii generale pe baza principiului IESIRI – INTRARI presupune parcurgerea urmatoarelor faze: 1.

Varianta solicita o analiza complexa a tuturor activitatilor si subactivitatilor desfasurate in cadrul compartimentelor functionale.proiectarea functionala si structurala a sistemului informatic Aceasta varianta prezinta avantajul determinarii unei baze informationale de intrare complete.adapatarea documentelor de intrare necesare noului sistem . ceea ce implica cheltuieli mari de realizare a bazei informationale de intrare si o supradimensionare a acesteia.definirea obiectivelor sistemului informatic . De asemenea. Aceasta varianta este utilizabile in cazul proiectarii sistemelor informatice de dimensiuni mici. cu posibilitati de flexibilitate si extensibilitate in viitor. Continutul si forma listelor/situatiilor de iesire. ceea ce implica timp mare de realizare. c) Varianta MIXTA de abordare a proiectarii generale are in vedere obiectivele sistemului informatic definite de unitatea economica beneficiara. starea si dinamica fenomenelor si proceselor economice care fac obiectul de prelucrare a datelor din sistemul proiectat.codificarea atributelor .proiectarea bazei informationale de iesire si stabilirea iesirilor prezente si previzibile . intrarilor si colectiilor de date a) Definirea iesirilor sistemului Prin “iesirile” unui subsistem informatic vom intelege totalitatea informatiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni si externi. varianta presupune parcurgerea urmatoarelor faze: . costuri ridicate de proiectare si o sporire a complexitatii prelucrarilor sistemului informatic.costurile si termenele de realizare a sistemului informatic etc. se pot distinge: 41 . Listele/situatiile de iesire reflecta cerintele informationale ale conducerii unitatii economice sau compartimentelor functionale si trebuie sa reflecte prin continutul lor.proiectarea structurala si functionala a sistemului informatic Optiunea pentru utilizarea unei variante de abordare a proiectarii generale se va face in functie de : . aceasta varianta prezinta avantajul flexibilitatii continutului bazei informationale de intrare in conditiile aparitiei de modificari ale iesirilor informationale. dar are si dezavantajul ca baza informationala este supradimensionata. Iesirile informationale ale sistemului reprezinta rezultatele prelucrarii solicitate de catre beneficiar si apar sub doua forme: scrise pe imprimanta sau afisate pe ecranul calculatorului. Aceasta varianta duce la determinarea bazei informationale independent de subsistemele informatice ce vor fi proiectate. folosind avantajele celor doua variante prezentate. Definirea iesirilor. In aceasta viziune.adaptarea documentelor de intrare .dimensiunea sistemului informatic .volumul atributelor de intrare-iesire .complexitatea obiectivelor unitatii economice . • Sub aspectul modului de utilizare. se stabilesc de unitatea beneficiara impreuna cu colectivul care realizeaza sistemul informatic.codificarea atributelor bazei informationale de intrare . caracterizate prin dinamismul iesirelor solicitate in functie de varietatea obiectivelor.proiectarea iesirilor sistemului informatic structurate in baza informationala de iesire ..proiectarea initiala a bazei informationale . cu mentiunea ca unele atribute nu vor fi utilizate in mod efectiv in prelucrarile ulterioare ale sistemului informatic.reproiectarea bazei informationale initiale si stabilirea structurii finale a acesteia .formalizarea atributelor de intrare si iesire concretizata in: .

natura si lungimea fiecarui indicator . nivelul stocurilor de materiale.volumul estimat prin numarul de linii intr-o anumita perioada de timp .precizarea grupelor de total si subtotal . Intre numarul entitatilor din cadrul bazei informationale a sistemului informatic si tipurile de documente de intrare utilizate pentru crearea si actualizarea colectiilor de date.) . rolul lor fiind de a sesiza. Modificarea de continut a documentelor de intrare vizeaza urmatoarele aspecte: .liste cu caracter periodic = contin date ce se refera la o perioada mai mare de timp.liste cu caracter statistic = servesc analizelor tehnico economice. • Din punct de vedere al intervalului de timp la care se refera: .v. vor fi modificate pentru realizarea acestor deziderate.adaugarea in documentele existente a unor rubrici rezervate special pentru coduri in masura in care acestea nu au fost curpinse in documente . lista produselor livrate si nefacturate) .indirecte (off-line).suportul tehnic Din punct de vedere tipologic. exista o corespondenta directa definita prin urmatoarele variante: a) un tip de entitate se constituie pe baza unui singur tip de document de intrare b) un tip de entitate se poate constitui pe baza mai multor tipuri de documente de intrare c) mai multe tipuri de entitati se pot constitui dintr-un singur tip de document de intrare.liste cu caracter operativ = contin date cu un nivel de prelucrare mai redus.indicatorii prezenti in fiecare coloana si modul de ordonare si grupare a acestora . anumite anomalii si de a permite efectuarea unor interventii prompte (ex. al continutului si al formei cu restrictiile impuse de sistemul proiectat si de structura bazei informationale. prin intermediul suportilor magnetici (disc flexibil. produse finite etc. balanta sintetica sau analitica) Pentru fiecare situatie de iesire va trebui sa se stabileasca in detaliu: . in timp util.liste de stare = prezinta gradul de indeplinire a obiectivelor si evidentiaza disponibilitatile de resurse la un anumit moment.d. prin intermediul transmisiilor unei retele locale de calculatoare. banda magnetica etc.titlul situatiei . se refera la o perioada mai mare de timp si permit alaturi de analiza acestora si o eventuala pronosticare a tendintelor de viitor. au un continut informativ mai ridicat. b) Definirea intrarilor sistemului Prin definirea intrarilor sistemului vom intelege totalitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului. rezultate dintr-o prelucrare mai complexa si rezuma sau caracterizeaza evolutia unui proces sau fenomen economic (ex.p..numarul de exemplare.regruparea si modificarea rubricilor aferente atributelor astfel incat acestea sa se gaseasca in acelasi loc in documentele de acelasi tip Alaturi de modificarile de continut se intreprind asupra documentelor de intrare si modificari de forma impuse de necesitatea cresterii facilitatilor de prelucrare a datelor 42 . fiind utilizate pentru luarea deciziilor privind desfasurarea in continuare a activitatii (ex. Documentele de intrare destinate crearii si actualizarii colectiilor de date in conditiile in care nu corespund integral d. iesirile catre alte sisteme informatice pot fi: . Definirea intrarilor trebuie sa includa toate elementele necesare realizarii tehnice ulterioare a documentelor de intrare si sa ofere solutii pentru preluarea datelor in sistemul informatic. destinatie. frecventa si termenele de obtinere .directe (on-line).) .

cat si in manualul de utilizare a sistemului informatic ce va fi definitivat in faza de proiectare. codul este o colectie ordonata de simboluri care asigura identificarea si utilizarea unui atribut al bazei informationale. Cerintele si functiile codificarii Prin codificare se intelege activitatea prin care se stabileste o corespondenta biunivoca intre o multime de elemente si o multime de simboluri astfel constituite incat sa permita identificarea unica a elementelor. P1 P2 P3 C2 C1 C3 Fig. ceea ce confera colectiilor de date o anumita protectie si securitate in timpul prelucrarii. codul numeric personal s-a construit astfel incat sa permita identificarea unica a oricarei persoane. 5. Codificarea se impune deoarece: 43 . definirea atributelor specifice entitatilor 3. judetul in care s-a nascut persoana respectiva.cifre sau litere .Alaturi de definitivarea formei si continutului se mai impune : .2. In aceasta viziune. De ex. codurile aferente atributelor bazei informationale pot asigura confidentialitatea si integritatea valorii atributelor.precizarea numarului de exemplare si a circuitului fiecarui exemplar . cetatean roman. reprezentarea structurii bazei informationale 5.stabilirea frecventei si termenelor de introducere a datelor in colectiile de date Aceste specificatii vor fi avute de asemenea in vedere pentru proiectarea noilor circuite informationale in cadrul noului sistem. optimizarea structurii bazei informationale 5.combinate sau determinate dupa reguli specifice. definirea entitatilor bazei informationale 2. De asemenea. luna si ziua nasterii.stabilirea regulilor de completare si utilizarea a documentelor de intrare . 1 67 08 31 04 008 9 Codul se formeaza utilizand simboluri . c) Stabilirea globala a colectiilor de date Determinarea structurii bazei informationale se realizeaza in cadrul urmatoarelor activitati: 1. Codificarea datelor. si eventual. exprimarea unor caracteristici ale acestora. stabilirea corespondentelor dintre entitati 4.2. Codificarea datelor Necesitatea codificarii datelor este impusa de cerintele de grupare si ierarhizare a atributelor in prelucrarea colectiilor de date. anul. oferind informatii privind: sexul.

denumirile se compun dintr-un numar mai mare de caractere decat simbolurile.exprima necesitatea utilizarii unui tip de cod pe toata perioada de existenta a bazei informationale. Codurile trebuie sa fie usor se inteles si aplicat.presupune existenta unei valori unice atribuite elementului codificat (corespondenta biunivoca). functia de manipulare a atributelor codificate . 4.faciliteaza introducerea eficienta in memorie a acestora. subgrupe etc. 3.presupune existenta unui caracter de control care se ataseaza in ultima pozitie din dreapta structurii codului. cu posibilitatea realizarii in timp a extensiilor impuse de cresterea volumului datelor supuse codificarii. functia de control .i. 2. functia de caracterizare . stabilitatea si supletea in timp a codului . 4. comoditatea utilizarii codului .asigura exprimarea intr-o forma concisa.- regulile de scriere a denumirilor sunt mult mai complexe si mai greu de respecat in comparatie cu utilizarea unor simboluri restranse. 44 . a continutului semantic a fiecarui atribut. a. in general. codul asigura realizarea urmatoarelor functii: 1. sa se poata verifica corectitudinea simbolurilor care intra in structura codurilor. Astfel se asigura reducerea timpului de manipulare a codului. personalul unitatii economice beneficiare sa asimileze intr-un timp cat mai scurt noul sistem de coduri. eliminarea eventualelor erori si folosirea eficienta a spatiului de memorie.permite identificarea rapida si cu usurinta a elementului codificat datorita unicitatii codului.se refera la necesitatea utilizarii unui numar cat mai mic de caractere pentru reprezentarea elementelor codificate. Functiile codului Prin constructia sa. fapt pentru care si erorile sunt cu mult mai reduse in conditiile folosirii simbolurilor. prin intermediul unor metode (artimetica sau geometrica) si algoritmi specifici. denumirile. functia de identificare . concizia codului . unicitatea codului .se refera la facilitatea operatiilor de codificaredecodificare precum si la detectarea si corectarea erorilor. 3. reducerea timpului de prelucrare. nu pot fi folosite ca atare pentru realizarea ierarhizarii datelor pe grupe. 2. unica si stabila in timp. ocupand un volum sporit de suport si necesitand un timp marit de prelucrare Cerintele codificarii 1. pe baza caruia.

coduri elaborate automat Codurile secventiale se formeaza prin atribuirea unii sir de caractere fiecarui element al multimii.autocorectoare de erori 5. 1411.3.1410. este indicat a se stabili dimensiunea maxima a acestuia. dupa lungimea codului: . marca salariatialor: ….fiecarui element supus codificarii i se asociaza un cod crescator. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice Codurile utilizate in prelucrarea automata a datelor se pot grupa dupa mai multe criterii: 1. dupa natura simbolurilor utilizate: .coduri ierarhizate . .alfabetice . in planuri de conturi pentru conturile de stocuri si productie in curs de executie s-au atribuit codurile 30-39.autodetectoare de erori .coduri elaborate manual . imediat disponibil. Ex. ceea ce va asigura si estimarea dimensiunii fizice a codului. De exemplu. Codurile secventiale pe grupe sau clase se formeaza prin rezervarea unui set maxim de simboluri pentru pentru fiecare grup de elemente caracterizat prin particularitati comune.coduri juxtapuse 2.coduri secventiale pe grupe sau clase . stabilind o corespondenta (in ordine crescatoare) intre elementele acestora si multimea numerelor naturale. 1412 … etc.alfanumerice 3. dupa modul de detectare si corectare a erorilor .complexe .coduri cu semnificatie mnemonica .cu lungime variabila 4.elementare: . Pentru a avea o lungime fixa a codului.coduri cu semnificatie descriptiva .Curs 8 5. Dupa structura simbolului . iar in cadrul acestor grupe se acorda coduri seriale pentru fiecare element: Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie 30 Stocuri de materii prime si materiale 300 Materii prime 301 Materiale consumabile 3011 Materiale auxiliare 3012 Combustibili 3013 Materiale pentru ambalat 3014 Piese de schimb … 45 . dupa modul de elaborare (atribuire): . iar in interiorul grupelor elementele sunt codificate serial.cu lungime fixa .coduri secventiale .numerice .

ciment MBL . In categoria codurilor complexe sunt cuprinse codurile ierarhizate si codurile juxtapuse.numarul maxim de aparitiii ale fiecarui atribut in cadrul treptelor Ex.produse agricole Codurile cu semnificatie descriptiva se formeaza prin combinarea initialelor denumirilor elementelor ce se codifica cu caractersiticile tehnico-economice ale acestora exprimate cifric. fiind extensibil la unele caracteristici tehnice.produse industriale AGRIC .: TV Samsung: TV Sony TV alb-negru 223 222 210 Codurile juxtapuse se utilizeaza pentru elemente ce apartin mai multor multimi si se construiesc prin concatenarea codurilor ierarhizate si/sau a codurilor elementare. 46 . Codurile ierarhizate se utilizeaza pentru atributele pentre care exista relatii de incluziune a.Otel beton O12 mm . De exemplu: CIM . Acest tip de cod este utilizat in special la nomenclatoarele industriale.Otel beton O10 mm OB 12 . Ioan Cuza Codurile complexe se folosesc pentru elementele care pot sa apartina mai multor multimi distincte. ASE .Academia de Studii Economice UAIC .produse alimentare IND . De exemplu: OB 10 .Universitatea Al. Grupa de produse 1 Aparate radio Treapta 1 1 2 Televizoare 2 TV alb-negru TV color 2 Goldstar Sony 3 3 Casetofoane 4 Aparate video Treapta 2 1 Samsung Treapta 3 Structura concreta a acestui cod ierarhizat se determina practic in functie de doi factori: ..Codurile cu semnificatie mnemonica se formeaza fie din consoanele unui cuvant.mobila ALIM .i. acestea sa poata fi reprezentate prin intermediul unei structuri arborescente. fie prin prescurtarea (abrevierea) denumirii elementului codificat.numarul de trepte ale codului . ele fiind structurate in asa fel incat sa reflecte apartenenta multipla.

echipa ---------.consta in actualizarea nomenclatoarelor de coduri.De exemplu : la codificarea personalului unei unitati.|---------sectie -----|------|---------.|----|-----. echipa si marca: 2431231 T1 T2 T3 T4 9 9 9 9999 | | | | ---.consta in stabilirea codurilor corespunzatoare pentru fiecare atribut.consta in intocmirea unor liste in care sunt precizate codurile si denumirea completa a atributelor la care se refera. marimea unitatii economice.Intretinerea codurilor . . Fiec codul 5237. codul va specifica: sectia. Codificarea manuala este utilizata pentru orice tip de cod. Determinarea cifrei de control se poate realiza prin urmatoarele metode: a) metoda aritmetica b) metoda geometrica a) Determinarea cifrei de control prin metoda aritmetica are la baza urmatoarea relatie de calcul: n Cc = Z − ∑ CiPi i =1 unde: Cc = cifra de control Z = cifra zecilor imediat superioara sumei produselor dintre cifra codului Ci si ponderea Pi reprezentata de valori alese conventional Ci = cifra i a codului Pi = ponderea i Exemplu.codificarea atributelor bazei informationale . atelierul. Metode de determinare a cifrei de control la codurile detectoare de erori. pentru a elimina ambiguitatile si redundantele.marca Atribuirea codurilor poate fi realizata manual sau automat.pregatirea activitatii de codificare . in timp ce codificarea automata se aplica numai la codurile pentru care se poate defini un algoritm de atribuire programabil pe calculator. Fazele realizarii codificarii sunt : . Fazele realizarii codificarii Fazele realizari codificarii sunt dependente de specificul sistemului informatic.atelier -------|---------.presupune analizarea continutului si structurii bazei informationale si examinarea codurilor existente . dimensiunea bazei informationale. iar ponderile alese pentru calculul cifrei de control sunt 1 si 2. tipologia codurilor utilizate. Cifra de control se calculeaza astfel: 47 . .Intocmirea nomenclatoarelor de coduri .

prin care se descriu datele asa cum sunt ele in realitate. Cel mai folosit model este modelul relational. si cerintele tehnice ale suporturilor de stocare si a programelor de aplicatie care le acceseaza. Dupa ce sunt descrise complet intrarile si iesirile sistemului. Modelarea datelor la acest nivel se realizeaza cu ajutorul modelului entitate-asociere (EA) sau variante ale acestuia. in plus. • modelul fizic al datelor ia in considerare. 48 .Ci 5 2 3 7 Pi 1 2 1 2 ______________________________________ n ∑ CiPi i =1 = 5+ 4+ 3+ (1+4) = 17 Cc = 20 . Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta Cele mai multe metode de analiza si proiectarea a sistemelor informatice prevad urmatoarele niveluri de abstractizare in descrierea datelor: • modelul conceptual al datelor. Cea mai mare parte a sarcinilor descrierii fizice a datelor au fost preluate astazi de SGBD-uri.4. ales conventional. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta Modelul EAC prezinta caracteristicile si structura datelor independent de modul in care acestea sunt memorate in calculator. • modelul logic al datelor presupune inglobarea cerintelor functionale ale utilizatorilor in modelul conceptual definit anterior si luarea in considerare a unui model de organizare a datelor. Expresia de calcul este: n ∑ CiPi i =1 X unde Q = câtul impartirii Cc = restul împăr irii =Q + Cc 5 2 3 7 23 22 21 24 ______________________________________ 90 + 132 : 19 = 6 rest 18 16 + 12 + 14 = 132 Ci 5. iar proiectantii sunt mai putin preocupati de aceste aspecte.17 = 3 Codul complet va fi : 5 2 3 7 3 b) Metoda geometrica consta in stabilirea cifrei de control prin intermediul uneia sau mai multor cifre obtinute ca rest al impartirii sumei dintre cifrele codului si puterile crescatoare ale lui 2. Modelarea conceptuala a datelor. independent de cerintele functionale ale utilizatorilor si de cerintele de natura tehnica care privesc stocarea si accesul la date.de regula.din care se definesc bazele de date. modelul conceptual al datelor este transpus intr-un format logic . modelul relational al datelor . la un numau par/impar (X).

Daca diagramele fluxurilor de date (DFD) indica atat procesele de prelucrare cat si entitatile de date (redate fie sub forma fluxurilor de date, fie a locurilor de stocare), diagramele entitaterelatie (DER) trateaza doar entitatile de date si are rolul de de a scoate in evidenta entitatile de date si relatiile care exista intre acestea. Concepte de baza ale modelului: - Entitatea - Atributul - Asocierea Entitatea constituie unitatea functionala ireductibila din cadrul structurii bazei informationale, reprezentata printr-un ansamblu de atribute, care are o existenta de sine statatoare si poate fi identificata in raport cu celelalte obiecte de acelasi tip. Exemple: angajat, produs, utilaj, client, factura etc.
ANGAJAT Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar
Nume entitate

Atribute

Entitatea este definita printr-un nume unic, de un numar mare de realizari, de un grup de atribute, precum si de o multime de legaturi cu alte entitati, care redau asocieri de tipul 1-1, 1-n, m-n. Obiectele lumii reale care sunt descrise in modelul EA, pot fi simple, compozite si complexe.
BON DE CONSUM
Nr. bon Data bon Sectia Gestiunea Cod material Cantitate eliberata Pret unitar

Obiect

Bon de consum Nr. bon Data bon Sectia Gestiunea

Material eliberat Cod material Cantitate eliberata Pret unitar

Fig. 5. Reprezentarea obiectelor compuse sub forma de tipuri de entitati

Obiectele simple sunt acele obiecte carora in modelul conceptual al datelor le va corespunde cate un tip de identitate (ex. ANGAJAT)

49

Obiectele compozite se caracterizeaza prin faptul ca ele contin una sau mai multe caracteristici multivaloare si va determina ca in modelul conceptual optimizat al datelor, sa-i corespunda mai multe tipuri de entitati (atributele multivaloare se vor regasi intr-un tip de identitate distinct) Obiectele compuse grupeaza in structura lor obiecte simple intre care exista o anumita legatura. Chiar daca in modelul EA initial pentru un obiect compus s-a definit un singur tip de entitate, ulterior acesta se va descompune in tipuri de entitati de sine statatoare corespunzatoare obiectelor elementare care intra in structura obiectului compus.
CARTE

CARTE

COTA
TITLU EDITURA AN APARITIE

COTA Obiect
TITLU EDITURA AN APARITIE AUTOR NATIONALITATE

AUTOR NUME NATIONALITATE

Tipul de entitate CARTE definit initial, s-a descompus apoi in doua entitati de sine statatoare. AUTOR este de fapt un obiect al problemei de modelat si lui trebuie sa-i corespunda un tip de entitate distinct; mai mult o carte poate avea mai multi autori, deci atributul AUTOR - din tipul entitate CARTE definit initial - este multivaloare si deci, trebuie sa se regaseasca intr-un tip de entitate separat. Atribut = o caracteristica sau proprietate a unei entitati.
Vasilescu Gheorghe
Valori ale atributelor

Ionescu Marian 15/03/1965 7000000

Realizari ale entitatii

ENTITATEA

ANGAJAT Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar

Atribute

Prin intermediul atributelor, entitatea poate fi descrisa d.p.d.v. informational. Atributele sunt reflectate printr-un continut concret denumit valoare care reda nivelul real al procesului si fenomenului cuantificate prin intermediul entitatii. Ex. Stare civila = (necasatorit, casatorit, vaduv, divortat) Zile lucratoare = (luni, marti, .. , vineri) Atributele bazei informationale pot fi clasificate in:
50

-

-

d.p.d.v. structural: - atribute elementare - sunt componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi descompuse in alte atribute (ex. CODMAT, UM, PRET) - atribute decompozabile - sunt componente informationale reductibile care pot fi descompuse in atribute elementare (DATA_NAST poat fi descompusa in atribute elementare: zi, luna, an) dupa valorile pe care le pot avea atributele pot fi: - obligatorii - atributele nu pot lua valoare NULL (ex. marca, datanasterii) - optionale - sunt atribute care pot sa nu prezinte nici o valoare in cadrul unei entitati (ex. telefon, e_mail) monovaloare - atribute care prezinta o singura valoare in cadrul unei entitati (ex. nr_matricol, CNP) - multivaloare - atributele care prezinta mai multe realizari in cadrul aceleiasi entitati (ex. functia, sectia, studii) d.p.d.v. al stabilitatii in timp: - atribute constante – isi mentin valoarea neschimbata pe toata existenta bazei informationale, fiind invariabile in timp (COD_FURNIZOR, COD_PRODUS, COD_UM) - atribute variabile – isi schimba valoarea pe parcursul existentei bazei informationale, fiind variabile in timp in functie de semantica atributului (SOLD_FINAL, RULAJ_DEBITOR)

-

Identificatorul entitatii – un atribut sau un grup de atribute care primesc valori unice pentru fiecare realizare a entitatii respective si pot servi astfel pentru identificarea fara echivoc a acestora. Pentru simplitate se recurge frecvent la coduri, care sunt atribute construite special a.i. sa raspunda cerintelor de identificare (ex. marca salariat). In reprezentarea grafica, identificatorul entitatii se subliniaza:
Identificator

ANGAJAT

ANGAJAT Marca Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar

Nume
Prenume

Data nasterii
Salariu lunar

Asocierea exprima legatura stabilita intre entitati si rolul pe care il joaca fiecare entitate participanta la legatura.
CLIENT
Cod client Nume Adresa
0,n

EMITE

1,1

COMANDA
Nr. comanda Data comanda Produs Cantitate

Fiecare entitate participanta la asociere joaca un anumit rol. Astfel, entitatea CLIENT joaca rolul emite (clientul A emite comanda B) si entitatea COMANDA joaca rolul este emisa (comanda B este emisa de clientul A).
51

Cardinalitate minimala 0 indica faptul ca pot exista realizari ale entitatii care sa nu participe la nici o asociere. BON CONSUM Nr bon Data bon Gestiune Sectie 1. CONTRIBUABIL Cod-identificare Nume Adresa 1. Cardinalitate maximala 1 indica faptul ca numarul de roluri deschise unui contribuabil la administratia financiara nu poate fi mai mare de 1.rol Data deschiderii Orice contribuabil aflat in evidenta administratiei financiare are deschis un singur rol.n MATERIAL Cod material Denumire Unitate de masura Cantitate Un bon de consum poate servi la eliberarea a cel mult 6 materiale. 52 .1. si orice comanda a fost emisa de un client.Asociere ANGAJAT Marca Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar Data_incadrarii INCADRAT_L A COMPARTIMENT Cod compartiment Den compartiment O asociere poate prezenta unul sau mai multe atribute proprii cu rol de a caracteriza legatura stabilita intre entitatile participante la asociere. 0.1. Cardinalitatea cuplului entitate-asociere reprezinta cuplul de valori intregi (x. ex. 1.1 ARE 1.n. • y (cardinalitate maximala) reprezinta numarul maxim de aparitii ale corespondentei ce pot exista pentru o realizare a entitatii.1 ROL Nr. Valorile uzuale pentru exprimarea cardinalitatii sunt: 0. Exista clienti care nu au emis nici o comanda.6 CUPRINDE 0. 1.y) astfel incat: • x (cardinalitate minimala) exprima numarul minim de realizari ale legaturii (asocierii) ce pot exista pentru o realizare a entitatii.n. Cardinalitate maximala n indica faptul ca mai mai multe realizari ale unui anumit tip participa la o asociere (valoarea lui n poate fi precizata). Cardinalitate minimala 1 indica faptul ca toate realizarile entitatii trebuie sa participe la o realizare a asocierii.

Curs 9 5.5. Modelarea restrictiilor de integritate Restrictiile de integritate definesc cerintele pe care datele trebuie sa le respecte pentru a fi coerente in raport de realitatea pe care o reflecta. Restrictiile de integritate privesc: - valorile pe care le pot lua atributele entitatilor si asocierilor - valorile identificatorilor entitatilor - rolurile jucate de entiati in asocierile la care participa - asocierile stabilite intre entitati Fie urmatorul Model EA
DISP_LIVRARE

PRODUS
1,n

Nr_doc Data_doc

CUPRINDE
Cantitate

0,n

Cod produs Denumire UM Pret TVA Data fabricatiei
1,n

GESTIUNE
1,n

Cod_gestiune Nume gestionar

DEPOZITA T Stoc

Pentru acest model pot fi definite urmatoarele restrictii de integritate privitoare la realizarile atributelor: - data documentului sa fie anterioarea datei curente sau egala cu aceasta - cota de TVA poate fi 0% sau 19% - codul gestiunii poate lua valori in multimea M={1,2,3} - unitatile de masura sunt KG si BUC - data fabricatiei sa fie dupa 31.12.2000 RI pot fi: - statice - conditii care trebuie sa se verifice permanent ex. Data fabricatiei > 31.12.2000 - dinamice - privesc evolutia in timp a datelor ex. Pentru o entitate STUDENT si atributul FEL_STUDENT acesta in timp poate lua valorile BURSIER/NEBURSIER Restrictiile de integritate le putem clasifica in - restrictii de domeniu - restrictii structurale - restrictii de integritate pe roluri

a) Restrictiile de domeniu sunt conditii impuse asupra ansamblului de valori acceptate pentru un atribut in cadrul tipului sau. Restrictiile pot viza realizarilor unui/unor atribute apartinand aceleiasi entitati sau asocieri, caz in care se numesc restrictii intraentitate sau a unui/unor

53

atribute apartinand unor entitati si/sau asocieri diferite, caz in care se numesc restrictii interentitati. Restrictiile de domeniu se pot exprima cu privire la: 1. continutul unui singur atribut al unei entitati sau asocieri: UM = {KG, BUC} TVA = {0,19} Cantitate > 0 Data_doc apartine intervalului [01/01/01 - 31/12/01] 2. corelatiile ce trebuiesc sa se respecte intre valorile valorile mai multor atribute sau asocieri: ex. Daca Cod_gestiune=1 atunci Cod_produs = {1000,1001,…1999} (in gestiunea 1 se stocheaza doar produsele avand codurile in multimea 1000 - 1999) Daca cod_produs = 17 atunci UM = KG 3. corelatiile ce trebuie sa existe intre atributele apartinand mai multor entitati sau asocieri diferite Exemplu: Data_stoc > Data_omologarii Cantitate <= Stoc 4. corelatii realizate pe baza unor valori obtinute prin operatii de sintetizare (numarare, insumare, calculul mediei etc) a unui ansamblu de entitati. Exemplu: valoarea medie a pretului <= 100.000 b) Restrictiile structurale se refera la identificarea entitatilor - valorile luate de identificatorul entitatii trebuie sa fie unice si nenule c) Restrictiile de integritate pe roluri Plecand de la rolurile jucate de entitati in cadrul asocierilor, putem defini o serie de restrictii de integritate si anume: - egalitate - incluziune - excluziune de roluri Restrictia de incluziune de roluri - daca o entitate E1 joaca rolul r1 in asocierea A1, atunci va trebui sa joace si rolul r2 in asocierea A2. Rezulta ca rolul r1 include rolul r2. Restrictia de egalitate de roluri - presupune ca restrictia de incluziune intre roluri sa fie reciproca. Restrictia de ecluziune de roluri - specifica faptul ca un rol r1 jucat de o entitate E1 in asocierea A1 exclude existenta rolului r2 jucat in asocierea A2. 5.6. Dependente functionale Conceptul de dependenta functionale (DF) este fundamental in analiza structurii datelor. Studiul dependentelor functionale stabilite intre atribute ne permite obtinerea unei reprezentari formalizate a structurilor de date. O dependenta functionale pune in relatie doua atribute: determinatul si determinatul.
Determinant Determinat

Exemplu: cod_localitate localitate CNP nume_persoana
54

Numar_matricol

nume_student

Aceste DF subliniaza faptul ca unei realizari a codului numeric personal ii va corespunde intotdeauna aceeasi realizare a atributului nume persoana, unui anumit cod de localitate ii corespunde intotdeauna numele unei anumite localitati, iar numarul matricol determina in mod unic studentul. Rezulta ca determinantul reprezinta atributul/grupul de atribute din stanga DF care prin valoarea sa determina valoarea luata de atributul/atributele cu rol de determinat. DF este o legatura (relatie) stabilita intre atributel apartinand acleluiasi tip de entitate. Dependenta functionala simpla Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala notata A B, daca fiecarei valori a lui A ii corespunde o singura valoare a lui B. Spre exemplu pentru un angajat se poate defini urmatoarea dependenta functionala: Marca Nume care exprima faptul ca unui angajat (identificat print-un numar de marca) ii corespunde un singur nume. Relatia inversa: Nume Marca nu este adevarata, deoarece pot exista mai multe persoane cu acelasi nume dar cu numere de marca diferite. Pentru un angajat mai pot fi definite si alte dependente functionate: Marca Prenume Marca Data nasterii Marca Functie Determinantul poate fi compus din unul sau mai multe atribute. Ex. Pretul unitar de aprovizionare este determinat de felul materialului si de numele furnizorului, deoarece acelasi material se poate aproviziona la preturi diferite de la furnizori diferiti. Cod material, Cod furnizor Pret aprovizionare Dependenta functionala multipla Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala multipla, notata A B Daca o valoare a lui A determina mai multe realizari a lui B De exemplu, atributul codul sectiei (COD-SECT) determina mai multe realizari pentru atributul codul atelierului (COD_ATEL), deoarece o sectie are mai multe ateliere. COD_SECT COD_ATEL

Dependenta functionala simpla este un caz particular al dependentei fucntionale multiple. Proprietatile dependentelor functionale e) Dezvoltarea Daca X Y atunci X,Z Y Ex. Cod client Den Client Cod client, Localitate Den_client

f) Tranzitivitate
55

cod_furnizor pret_aprovizionare rezulta ca pretul nu depinde numai de codul materialului ci si de furnizor. Adresa client Den client.Z g) Aditivitatea Daca X Y si X Ex. Cod client Cod client Den client. Dependenta functionala X Y se numeste DF completa daca Y este dependent functional de X fara sa fie dependent functional de nici una din componentele lui X. 56 . Y si Y Z. Adresa client Adresa client h) Proiectia Daca X Y. Cod client Den client. Dependenta functionala X Y se numeste DF partiala daca Y este dependent functional atat de X cat si de o parte a lui X. Adresa client Daca exista dependenta functionala: cod_material. Localitate Judet Z. atunci X Z Judet Cod client Cod client localitate. Cod client Cod client Cod client Den client.Daca X Ex.Z atunci X Y si X Z Ex. acelasi material putand fi aprovizionat la preturi diferite de la furnizori diferiti. atunci X Y.

Trecerea de la MCD la MLD Modelarea logica a datelor are ca obiectiv trecerea de la MCD . Identificatorul entitatii devine cheie primara a relatiei.relatie (tabel). 3. iar pentru evidenta legaturilor – linii orientate. utilizand pentru relatie simbolul din MCD pentru entitate. spre o solutie informatica care sa corespunda cerintelor regasite in formulare si rapoarte. iar cheia externa – cu linie punctata sau se marcheaza cu semnul diez .valoare .Modelul Conceptul al Datelor. si anume: a) scriind numele relatiei.cheie candidata 57 . cod client ) sau Factura_livrare(nrfactura. Modelul logic al datelor se poate prezenta in doua variante. datafactura. Daca se intampla ca asocierea sa aiba proprietate specifica. cota_TVA. cota_TVA.Curs 10 5. Atributele relatiei vor deveni structura relatiei. cu un nume distinct. Regulile de trecere de la MCD la MLD 1. o restrictie de integritate multipla devine o relatie. relatia provenind din entitatea pentru care cardinalitatile sunt 1-1 "absoarbe" identificatorul celeilalte entitati. o entitate devine o relatie. Modelul relational Modelului relational foloseste urmatoarele concepte specifice: . care se transforma in cheie externa (secundara). #cod_client) b) grafic. Totodata. a carei cheie primara este constituita prin concatenarea identificatorilor entitatilor participante la asociere. atributele proprii asocierii devin campuri in relatia nou determinata. care este un model universal.cardinalitate . Pentru sistemele informatice financiar contabile transpunerea bazei informationale intr-o baza de date se asigura in cele mai bune conditii prin intermediul modelului relational.gradul relatiei . . urmat de atributele sale intre paranteze. Concret. FACTURA_LIVRARE CLIENT cod_client nume_client sediu nrfactura datafactura cota_TVA cod_client 2.atribut . o asociere devine o legatura intre relatii. datafactura. Modelarea logica a datelor. 2. atributul respectiv este transferat si devine camp al relatiei care provine din entitatea cu cardinalitate maxima 1.domeniu .7.# Exemplu: Factura_livrare(nrfactura.tuplu . cheia primara se subliniaza cu linie continua.

produsul dintre cardinalitate si grad determina dimensiunea relatiei . Normalizarea datelor Normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor.fiecare rand reprezinta un tuplu (realizare) .C4. Odata selectata o cheie primara. Un rol important in alegerea cheii primare il are contextul relatiei. compusa din cinci atribute denumite C1. motiv pentru care ele se numesc domenii .ocuparea optima a spatiului de memorie .tabelul are un nume . Doua chei candidate au fost imediat identificate: C3 si C4. . In exemplul nostru pot fi chei primare C3 si C4.8.ordinea tuplurilor este arbitrara si poate fi modificata fara restrictii . se gaseste o valoare specifica atributului . ale carui realizari sunt omogene dar distincte intre ele. prezinta riscul ca in exploatarea aplicatilor sa apara diverse anomalii care. Se poate spune ca normalizarea este un proces care pe de o parte asigura: .este un atribut al unei relatii care poate lua valori egale cu ale unui atribut declarat cheie primara intr-o alta relatie.numarul de atribute determina gradul relatiei.fiecare coloana este identificata distinct printr-un nume ce desemneaza un atribut. O cheie primara este o cheie candidata care a fost selectata pentru a juca rolul de identificator unic a unei realizari intr-o tabela. Cheia externa .C5 si sa identificam conceptele amintite mai sus: C1 1 1 2 1 Z Z Z Z C2 1 2 3 4 C3 5 6 7 8 C4 Y X X X C5 Cheia candidata – o cheie candidata este unul sau mai multe atribute care ar putea identifica unic o realizare a unei relatii.- cheie primara cheie externa.corespondetele dintre tabele (relatii) sunt asigurate in mod implicit prin intermediul cheilor (atributelor) de legatura Sa presupunem urmatoarea relatie abstracta T. celelalte chei candidate care au ramas devin chei alternate.reducerea timpului de raspuns a sistemului Bazele de date care nu au fost proiectate prin aplicarea regulilor de normalizare.C3.eliminarea redundatelor si anomaliilor manifestate in procesul actualizarii datelor si pe de alta parte asigura performante de ordin fizic cum ar fi: .C2. inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin logic si fizic.la intersectia unei linii (tuplu) cu o coloana (domeniu) din tabelul asociat relatiei. Tabelul este caracterizat prin urmatoarele elemente: .numarul total de tupluri formeaza cardinalitatea relatiei . 5. Cheile alternate – sunt cheile care pot candida sa devina chei primare. Pot apare trei tipuri de anomalii: 58 . potential pot corupe datele. pe care le analizeaza si le organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date. Ele sunt disponibile in dezvoltarea aplicatiei ca o alternativa in cautarea informatiei in entitati.

Camin. in prelucrari pot apare urmatoarele anomalii: • anomalie la inserare: • introducerea datelor privitoare la un nou camin (de ex. Intuitiv. putem veni cu o solutie mai buna spargand tabela in doua. • • EXEMPLU Fie relatia CAMINE. ori de cate ori va fi cazat un student in acest camin. una care sa contina toate informatiile despre camin si o a doua care se contina informatiile despre studenti: CAMINE Camin C1 C2 C3 Taxa camin 500000 550000 450000 59 . C4). pentru care s-a fixat taxa de cazare (de ex. Taxa camin.000 lei) . De 600. se pierd datele despre caminul C1 Aceasta inseamna ca relatia CAMINE nu a fost bine definita si ea trebuie supusa procesului de normalizare. nu se poate pana cand nu este repartizat primul student in camin • Ce s-ar intampla daca vom avea inca un student cazat in caminul C2 ? Se vor multiplica in tabel valorile pentru Student. fara sa stim nimic de normalizare. • Daca studentul Popescu Vasile se muta din caminul C1 in C3. • anomalie la stergere: • la stergerea informatiei privind studentul Popescu Vasile se pierde informatia privind taxa de cazare la caminul C1 • anomalie la modificare: • majorarea taxei pentru studentii din caminul C2 va impune modificarea tuturor tuplurilor implicate. definita sa retina modul de repartizare a studentilor in cadrul caminelor: STUDENT Popescu Vasile Ionescu Adrian Popovici Iulian Andreescu George CAMIN C1 C2 C2 C3 TAXA CAMIN 500000 550000 550000 450000 Astfel definita. existente in tuplul respectiv Anomalia de modificare rezulta din faptul ca este dificil de modificat o valoare a unui atribut atunci cand ea apare in mai mult decat intr-un tuplu al relatiei.• anomaliile la adaugare anomaliile la stergere anomaliile la modificare Anomalia de adaugare rezulta din faptul ca nu pot fi incluse noi informatii intr-o relatie deoarece nu se cunosc si alte informatii cerute pentru adaugarea unui nou tuplu la acea relatie. La fiecare nou tuplu apare o multiplicare a informatiei existente. in caz contrar aparand inconsistente. in principal valorile pentru atributele din cheie Anomalia de stergere rezulta din faptul ca stergand un tuplu al unei relatii. Acest lucru reprezinta o risipa de spatiu de memorie si o anomalie la introducere. odata cu stergerea anumitor informatii se pierd si informatiile utile.

02.2002 06.02. stergere si modificare trebuiesc rezolvate in etapa de proiectare a structurii bazei de date si nu dupa ce baza de date a fost incarcata cu date reale si au fost scrise aplicatii pentru ea.atributul Disciplina – nu contine valori elementare ci valori decompozabile 60 .02.2002 01. Dupa cum se poate observa. cheia externa nu trebuie sa aiba neaparat proprietatea de a identifica unic un tuplu intr-o tabela. Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Marketing Grupa 531 531 532 532 541 Disciplina Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Adam Romica Finante Publice – Sambotin Neculai Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Patrut Bogdan Finante Publice – Sambotin Neculai Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Adam Romica Data 05. Anomalii de inserare. pe care le analizeaza si le organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date. Tehnica celor cinci forme normale Am spus noi.tabela contine grupuri de date care sunt redundante – se repeta pentru aceeasi valoare a unui atribut .02. inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin logic si fizic. Dupa aceasta proiectare a tabelelor. are urmatoarea structura: NOTE_EXAMENE Nume_student Aelenei Catalin Aelenei Catalin Anchidin Lucian Anchidin Lucian Ionescu Lucian ….2002 01. ca normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor.02.2002 10. sa vedem daca mai apar anomaliile enuntate anterior.cu cheia primara camin si relatia STUDENTI Student Popescu Vasile Ionescu Adrian Popovici Iulian Andreescu George Camin C1 C2 C2 C3 In care atributul camin este cheie externa. Sa presupunem tabela denumita NOTE_EXAMENE ce contine notele obtinute in sesiunea de examene de studentii de la profilul Economic: NOTE_EXAMENE Nume_student Specializarea Grupa Disciplina Data Nota Care incarcate cu date.2002 Nota 7 9 9 10 8 Ce observam? .

Definitii: • valori elementare – componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi descompuse • valori decompozabile . Data 05. Tabela noastra nu este in FN1.2002 01. contine date redundante si anomalii la actualizare. Simbotin S Adam R. care sa permita identificarea unica a unei realizari.02.02. respectiv atributele Examen si Profesor.2002 01. i-l codificam tot printr-un cod cu semnificatie mnemonica si definim atributul Cod_examen Se obtin astfel urmatoarele tabele: STUDENTI Matricola_student 1670 1671 1705 …. O tabela este in FN1 daca toate atributele sale contin valori elementare si nu contine grupuri repetitive. care pe de o parte are un efect deosebit asupra reducerii spatiului de memorie necesar si pe de alta parte da posibilitatea stabilirii cheilor candidate. De asemenea pentru a putea exploata cu usurinta tabela apelam si la codificarea datelor.2002 Nota 7 9 9 10 8 61 .2002 06.2002 10.02. Simbotin S Adam R.02. SPECIALIZAREA Cod_specializ CIG MK EXAMENE Cod_examen PSIFC FP … Nume_student Aelenei Catalin Anchidin Lucian Ionescu Lucian Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Marketing Examen Proiectare sistemelor informatice financiar contabile Finante Publice Iar tabela noastra initiala va deveni: NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 1705 Cod_specializ CIG CIG CIG CIG MK Grupa 531 531 532 532 541 Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP PSIFC Profesor Adam R. atributul Disciplina contine valori decompozabile. deoarece. 1. Astfel • pentru Nume_student introducem atributul Matricola_student – care are o valoare numerica unica pentru fiecare student (acest cod este de tip secvential – se atribuie din registrul matricol existent la facultate) • Specializarea o codificam printr-un cod cu semnificatie mnemonica: “Contabilitate si Informatica de Gestiune” CIG.componente informationale reductibile care pot fi descompuse in atribute elementare Tabela NOTE_EXAMENE nu este o tabela normalizata.02. si definim atributul Cod_specializ • Examen.

atribute non-cheie: Profesor. O entitate este in forma normala doi (FN2) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale unu si daca toate atributele non-cheie sunt dependente functional de cheia primara Cheie primara Atribut 1 Atribut i Tabela STUDENTI: este in FN2 . Cheia primara = Matricola_student 2. Cod_specializ .dependente functionale: Matricola_student Nota Profesor Cod_examen 62 .Care este cheia primara ? Cand cheia primara este formata din mai mult de un atribut se poate spune ca acea tabela nu este normalizata Tot nu am inlaturat redundantele. Cod_examen) De ce si Cod_examen ?? Fiindca Matricola_student contine valori care se repeta. STUDENTI Matricola_student 1670 1671 1672 Nume_student Aelenei Catalin Anchidin Lucian Asaftei Ana Maria Cod_specializ CIG CIG CIG Grupa 531 531 532 …. Exista grupuri care se repeta. Simbotin S Adam R.atribute non-cheie: Nume_student.atribut cheie: Matricola_student . Nota .dependente functionale: Matricola_student Nume_student Cod_specializ Entitatea NOTE_EXAMENE: . Simbotin S Nota 7 9 9 10 … Cheia primara = (Matricola_student. Pentru a afla nota obtinuta la un examen avem nevoie de ambele atribute.. deci nu se poate identifica unic o singura inregistrare. Vom separa grupul Cod_specializ si Grupa atasandu-l la relatia Studenti si vom obtine: NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP Profesor Adam R.atribut cheie: Matricola_student + Cod_examen .

C ale unei relatii avem: pentru fiecare valoarea a lui A exista o multime bine definita de valori a lui B si alta bine definita de valori a lui C. A B C 63 . o entitate ste in forma normala trei (FN3) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale doi si nu contine dependente tranzitive. In plus. Multimea valorilor lui B este independenta de multimea valorilor lui C.Nota depinde functional de atributul cheie. EXAMENE Cod_examen PSIFC FP … NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 Examen Proiectare sistemelor informatice financiar contabile Finante Publice Profesor Adam R.B. Profesor depinde functional doar de atributul Cod_examen si nu de intreaga cheie primara. Simbotin S Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP Nota 7 9 9 10 … Se observa ca anomaliile din prima forma au fost eliminate in noile relatii. Profesor este dependent partial de cheia primara Anomalii: . fara sa aiba legatura cu datele despre studenti. 3. prin separarea totala a datelor despre examene decele despre studenti pot fi adaugate si sterse disciplinele de examen. Acest lucru conduce la descompunerea entitatii in alte doua relatii.nu pot sa introduc datele despre un profesor si disciplina pana nu exista un student care a dat examenul . O entitate este in forma normala 4 (FN4) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale trei si nu contine dependente multiple O dependenta multipla exista atunci cand pentru trei atribute A. Dependentele tranzitive simple apar sub forma: Cheie_primara Atribut_i Atribut_k 4.daca ar exista doar un singur student care a dat examenul la o disciplina. stergerea acestuia ar elimina informartiile despre profesor si disciplina Obiectivul celei de-a doua forme de normalizare este de a extrage dependentele functionale partiale.

ADRESA. respectiv sa duca la aparitia dependentelor tranzitive. Fiecare tip de entitate din diagrama entitate-relatie este reprezentata ca o relatie in modelul relational al datelor. NUME. atat pe baza perspectivelor utilizatorilor cat si a transformarii uneia sau mai multor diagrame entitate-relatie in seturi de relatii. Sa presupunem ca exista doua relatii ce se afla in FN3 si care reprezinta punctele de vedere pe care le au doi utilizatori diferite ai bazei de date. ANGAJAT1 (MARCA. ADRESA) ce apartineau celor doua relatii. Adica daca avem doua relatii . ADRESA. inclusiv cheia primara. Optimizarea structurii bazei informationale Procesul de transformare a diagramelor entitate-relatie in relatii se deruleaza in patru pasi: 1. acum apar o singura data. De exemplu. acesta fiind avantajul fuzionarii relatiilor. NUME. Fiecare legatura din diagrama entitate-relatie trebuie sa fie reprezentata in modelul relational al datelor. Reprezentarea legaturilor. Normalizarea va duce la o buna structurare a relatiilor si la inlaturarea anomaliiilor de ordin logic si fizic. COD_SECTIE. avem urmatoarele doua relatii: STUDENT1 (MATRICOLA. NUME. TELEFON) ANGAJAT2 (MARCA. In timpul modelarii logice a datelor s-au creat diferite relatii. Forma normala cinci (FN5) . care au aceeasi chei primara A. TELEFON.5. VECHIME) Din acest exemplu. Fuziunea poate de conduca si la situatii prin care sa contravina celei de-a treia forme normalizate. rezulta ca unele atribute (NUME. o relatie este in FN5 daca este in forma a patra si daca din relatiile descompuse pot fi reconstruite informatiile prin intermediul jonctiunii (intervine asa-zisa dependenta de jonctiune si daca in urma jonctiunii se pierd tupluri atunci baza de date nu este in FN5) Observatie Nu in toate cazurile se impune parcurgerea tuturor etapelor de normalizare. Observatie. VECHIME) Intrucat cele doua relatii au aceeasi cheie primara (MARCA). insa prima forma normala este obligatorie. I. ADRESA. 3. Reprezentarea entitatilor. ce ar trebui sa fuzioneze si sa se renomalizeze pentru extragerea eventualelor redundante. In structura acestor seturi de relatii pot exista unele relatii redundante. SECTIE) 64 . NUME. rezultand o singura relatie sub forma: ANGAJAT (MARCA. COD_SECTIE. ar putea fuziona. Fuziunea relatiilor. ele descriu aceeasi entitate. care sa genereze prin fuziune o dependenta tranzitiva: A B C II. O a doua problema ce poate sa apara in timpul integrarii este cand avem legaturi de tip clasasubclasa. cum ar fi existenta a doua sau mai multe relatii care descriu acelasi tip de entitate. 2. si in care avem: A B si A C. 4. Normalizarea relatiilor. cu conditia sa nu existe intre atributul B si C o dependenta functionala. ele pot fuziona intr-o singura relatie.

Sinonimele intervin atunci cand doua sau mai multe atribute au nume diferite. O a treia problema se iveste in cazul sinonimelor.cazati in oras). De exemplu. PRET poate sa insemne pret de productie. CAMERA_CAMIN) In timp ce STUDENT1 contine atributele valabile tuturor studentilor. uneori chiar cu un continut diferit. sau apelarea la un alt nume . III. ar trebui create legaturi de tip clasa si subclasa pentru astfel de entitati: STUDENT (MATRICOLA. relatia STUDENT2 contine un atribut caracterisitic doar studentilor interni (pot exista studenti interni -cazati in camin si externi . insa continutul este altul. De exemplu: NR_MATRICOL MATRICOLA COD_STUDENT Rezolvarea acestei probleme consta in folosirea unui singur nume de atribut. 65 . DOMICILIU_ORAS) Asadar. CNP) IV. NUME. In acest caz . CAMERA_CAMIN) EXTERN (MATRICOLA.STUDENT2 (MATRICOLA. in locul fuzionarii se creeaza chiar a trei relatie pentru a rezolva o astfle de situatie. pret de livrare. dar aceeasi semnificatie. pret cu tva sau fara tva etc. A patra problema apare in cazul omonimelor. inexistent printre sinonime. dar care sa deserveasca scopului de identificare unica (de ex. MATRICOLA. de ex. SECTIE) INTERN (MATRICOLA. Omonimele apar cand doua sau mai multe atribute au nume identice.

Alegerea SGBD-ului Procesul de alegere a unui SGBD presupune realizarea urmatoarelor activitati: • stabilirea cerintelor utilizatorilor.utilizatorul neinformatician.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe altul. intretinere si exploatare a bazei de date • stabilirea cerintelor de ordin economic. care nu stapaneste SGBD-ul in cauza. adica de SGBD. prin restrictiile impuse de acestea . cateva din criteriile enuntate mai sus: • Portabilitatea SGBD-ului . impune luarea in considerare a SGBD-ului cu ajutorul caruia va fi implementata si exploatata BD.usurintei de utilizare • stabilirea cerintelor de ordin tehnic privind realizarea BD: . deoarece orientarea pe conceptele proprii unui SGBD poate prezenta urmatoarele dezavantaje: . Portabilitatea cuprinde doua aspecte si anume: .portabilitatea programelor propriu-zise .Curs 11 Capitolul 6. in functie de caracteristicile pe care la prezinta aceste SGBD-uri • alegerea propriu-zisa a SGBD-ului ce va fi utilizat la realizarea BD Sa explicam acum. Pentru realizarea unot programe portabile este necesar ca programele sa contina cat mai putine elemente legate de echipament.portabilitatea datelor. sub aspectul . ceea ce inseamna ca proiectarea structurii BD reprezinta transpunerea modelelor conceptuale in termenii unui model al datelor suportat de un anumit SGBD.schimbarea SGBD-ului implica reproiectarea BD .portabilitatea SGBD . O caracteristica esentiala a acestor modele este faptul ca sunt independente de instrumentul care la face sa devina operationale. 66 . este foarte importanta. nu isi poate exprima cerintele in mod clar Trecerea la proiectarea structurii BD. Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor Modelele obtinute in urma analizei sistemului economic sunt modele conceptuale.timpului de raspuns .incadrarea in bugetul alocat pentru realizarea BD . Structura BD reprezinta de fapt un model al datelor exprimat in concepte specifice unui anumit SGBD. adica modele ale datelor despre sistem. Independenta analizei de un anumit SGBD.securitatii datelor . Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice 6. privind: . Portabilitatea datelor se refera la posibilitatea de a folosi o serie de date utilizate in cadrul unui sistem informatic de catre un alt sistem informatic.1.timpul necesar pentru pregatirea utilizatorilor si trecerea la exploatarea curenta a BD • analiza comparativa a SGBD-urilor disponibile si/sau posibile de achizitionat.conceptele tehnice ale SGBD pot influenta negativ activitatea de analiza.confidentialitatii datelor .tipurilor de aplicatii .facilitatilile de implementare.

• • • • Descrierea campurilor specifice tabelelor se face prin urmatoarele elemente: .tabele istorice • Tabelele de baza – sunt colectiile de date ce au un continut omogen. Astfel.baze de date specifice unui compartiment functional . complexitatea prelucrarilor si aria geografica a sistemului informatic proiectat.baze de date functionale realizate pentru fiecare functie a unitatii economice . caracteristici. Tabelele de date statistice au un rol de orientare. selectare din una sau mai multe colectii obiect. fuziune. de previziune. in functie de existenta obiectului de referinta.identificatorul campului 67 . Aceste colectii de date in sistem vor fi stocate pe suporti magnetici externi.modalitatea de descriere a datelor .timpul cat mai redus pentru actualizare. de fundamentare a unor decizii strategice. Tabele de date intermediare sau de lucru . tabelelor se clasifica in: . pentru un sistem informatic pot fi avute in vedere 4 tipuri de baze de date: .baza de date centrala sau unica pentru intregul sistem .tehnicile de organizare si regasire a datelor. fapt pentru care ele pot si pastrate ditinct pe perioade mari de timp. de tranzactii sau statistice si reflecta o stare trecuta a fenomenelor si proceselor economice. Datele cantitativ-valorice din aceste colectii au un grad ridicat de sintetizare si agregare.baza de date combinata (distribuita) care intruneste toate caractersiticile functionale ale celorlalte tipuri 6. si care reflecta stari.2. intretinere si exploatare a bazei de date sunt reflectate prin: .tabele de baza . Aceste colectii de date sunt utilizate pentru actualizarea colectiilor obiect si nomenclatoarelor. Ele formeaza fondul de baza al sistemelor informationale si au un caracter permanent.tabele statistice .tabele pentru tranzactii . potrivit unor cerinte furnizate de utilizator in vederea obtinerii unor situatii. in sensul ca fiecare data are o anumita stabilitate in cadrul colectiei.• Facilitatilile de implementare. . Tabelele pentru tranzactii au un caracter temporar si un continut format din totalitatea modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului informational din colectiile de date de baza. Proiectarea schemei bazei de date Descrierea structurii generale a bazei de date se face prin urmatoarele faze: a) atribuirea specificatorului bazei de date si a setului de tabele b) descrierea campurilor specifice tabelelor c) descrierea relatiilor dintre tabele Atribuirea specificatorului bazei de date presupune stabilirea numelui bazei de date. C:\STUDENTI) si a numelui fiecarui tabel din baza de date. cautare si raspuns la cererile de informare Alegerea variantei optime a bazei de date utilizate presupune selectarea realizarii unei singure baze de date sau a mai multora in functie de volumul datelor. Tabelele de date istorice au un rol de arhivare a continutului unor colectii obiect. evenimente preluate din unul sau mai multe documente primare. a dispozitivului si directorului unde va fi stocata (ex.tabele intermediare . Din punctul de vedere al prelucrarii datelor.sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare. care sa permita un acces cat mai rapid la orice informatie.

3. 1.Default Value – reprezinta valoarea initiala la adaugarea unei noi inregistrari ..lungimea campului . … Denumirea atributului Cod material Denumire material Cod UM Cantitate Identificator COD_MAT DEN_MAT COD_UM CANTIT Tipul N C N N Lungimea 13 20 3 4 Conditii de validare 1000<COD_MAT<1 5000 COD_UM < 100 CANTIT > 0 La proiectarea cheii primare se au in vedere urmatoarele aspecte: . avem urmatoarele proprietati pentru un camp: .tipul poate fi: .lungimea max. foi de calcul. In Access. Campurile Memo constau numai din text. sunete.cheia de indexare . sau automat prin intermediul sistemului de gestiune a bazelor de date.tipul campului .Format – modul de afisare a datelor pe ecran . imagini. se folosesc nume scurte.obiect OLE – permite stocarea de documente.caracter – Text – dimensiunea: 1-255 caractere (implicit este de 50 caractere) .nu se face distinctie intre literele mari si literele mici (totusi Access stocheaza literele asa cum au fost introduse): Marca = MARCA = marca .numarul de zecimale . On/Off . bold etc) . crt.daca limita de 255 caractere pentru un camp este insuficiente se recomanda tipul Memo ce permite memorarea a 64 Kb (cca 16 pagini de text).Validation Rule – permite validarea datelor introduse la nivel de camp si la nivel de inregistrare Dscrierea acestor elemente cu privire la atributele colectiilor de date. redactat manual: Nr. Integer.numeric – Number care poate include mai multe tipuri: Byte.numar cu incrementare automata – Autonumber – atribuie valori intregi secventiale . Long Integer. Proiectarea dictionarului se poate face manual. 64 de caractere alfanumerice. Double . 4. pline de continut semantic si fara spatii .conditiile de validare Un tabel Access poate avea max 255 campuri. video clipuri .Input Mask – controleaza introducerea datelor in cadrul campului .memo – Memo – comentarii .Conditia de validare va fi specificata in functie de semantica si continutul economic al atributului respectiv. fara optiuni de formatare a textului (italic. poarta denumirea de proiectare a dictionarului atributelor.cheia primara nu poate avea valoare nula in cadrul duratei de existenta a bazei de date 68 . inclusiv spatiile inglobate – Recomandare: pentru flexibilitate in programare.data calendaristica Date / Time – Stabilirea proprietatii Default Value = Date() face ca Access sa introduca automat data curenta (=Now() – ora si data) .identificatorul . Yes/No. prin trecerea continutului nucleului bazei informationale in dictionarul atributelor. 2.logic – Yes / No stocheaza numai valori True/False. Tinand cont de particularitatile SGBD Access apar urmatoarele particularitati: . Exemplu de dictionar al atributelor. Single.

Alte camuri pot fi indexate cu optiunea No Duplicates (fara duplicate) sau cu optiunea Duplicates OK care nu va avea aceleasi performante ca un index unic. Tabelul din partea “unu” a relatiei trebuie sa aiba o cheie primara. Sisteme de baze de date orientate obiect Istoria cercetarilor si dezvoltarii bazelor de date orientate obiect (BDOO) este relativ recenta si inca incompleta. Integritatea referentiala Atunci cand se declara o relatie. Relatiile se formeaza prin precizarea unei legaturi intre un camp (sau o combinatie de campuri) dintr-un tabel si campurile corespunzatoare din alt tabel. Pentru campurile cheie primara Primary Key o astfel de configurare este inutile. deoarece Access insista deja asupra faptului ca nu trebuie lasate necompletate. Indecsii asigura mecanismul de regasire rapida a datelor. Indexul cheie primara (Primary Key) prevede cate un pointer unic catre fiecare inregistrare si reprezinta ordinea de afisare prestabilita pentru tabele. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi dimensiune ca si cheia primara. Intr-o baza de date care cuprinde mai multe tabele. Astfel atunci cand un utilizator sterge sau modifica o inregistrare din tabelul primar.campul va fi folosit in mod semnificativ in criteriile de selectie sau sortare.3.. In contrast cu dezvoltarea modelului relational din anii 1970. introducerea datelor in campul respectiv. Majoritatea sistemelor de baze de date orientate obiect au folosit rezultatele cercetarilor din alte domenii si au fost influentate de modelul relational si de catre limbajele de programare. Descrierea relatiilor dintre tabele implica reflectarea corespondentelor dintre entitatile bazei informationale sub forma cardinalitatii de tipul 1:1 sau 1:n. In general se indecseaza un camp atunci cand: . dar este foarte util pentru indexarea unui cam de tipul Nume_salariat. integritatea referintiala a bazei de date a fost compromisa. integritatea referentiala a fost extinsa pentru a permite realizarea operatiilor de actualizare si stergere in cascada. pentru a impune. Daca in tabelul FACTURI exista inregistrari pentru clientul 101. se stabileste pentru proprietatea Required valoarea Yes. Proprietatea Required este utila pentru campurile cheie externa Foreign Key. In mod normal. toate inregistrarile din tabelul asociat sunt de asemenea sterse sau modificate. verificarea integritatii referentiale se realziaeaza prin intermediul unor rutine care cuprind sute de linii de cod. In Access. dar cineva a sters intre timp clientul cu codul 101 din tabela CLIENTI. exista posibilitatea de a-I cere programului Access sa pazeasca integritatea referentiala a datelor implicate. 6. la tabela respectiva In Access pentru a sublinia faptul ca un camp nu trebuie lasat necompletat.campul cuprinde valori ca gama larga de variatie . Acum aceasta verificare este preluata automat de catre Access. integrarea constructiilor orientate obiect in bazele de date nu s-a realizat pe o singura cale si nici nu a beneficiat de un model general acceptabil.pentru fiecare cheie primara se poate crea un index unic in vederea optimizarii accesului direct. iar tabelul din partea “mai multi” trebuie sa contina un camp similar. 69 .

Datele tuturor obiectelor sunt. tipuri si clase 5. Obiectul este considerat independent din punct de vedere operational si dispune de proprietatile si comportamentul definite pentru clasa. Pentru fiecare metoda definita. Clasa reprezinta un model de definire a unei familii de obiecte cu proprietati similare. Cu toate ca exista opinii diferite in privinta modelelor propuse pentru BDOO.Un sistem de baze de date traditional memoreaza numai date. Acesta este procesul de instantiere. Metodele sunt gata de actiune in momentul in care primesc o cerere de acces. In programarea BDOO. definirea conceptelor din lumea reala (reprezentarea conceptuala) 2. care implementeaza procedurile de prelucrare a datelor. clasa. o serie de caracterisitici sunt deja general acceptate. O clasa incorporeaza (incapsuleaza) datele si definitiile prelucrarilor aferente cu ajutorul metodelor si atributelor. Toti cercetatorii agreaza ideea ca tehnologia BDOO va deveni una dintre cele mai importante in informatica de gestiune. Un obiect se distinde de alt obiect prin numele sau si valorile atributelor clasei de care apartine. o clasa dispune de o metoda de implementare invizibila utilizatorilor. sistemele de baze de date orientate obiect memoreaza numai obiecte. supraincarcare si legarea intarziata Obiecte complexe Prin obiect se intelege o strucutra de date prevazuta cu stare si comportament specifice clasei din care face parte. in momentul accesului la date. Nici o data nu poate fi accesata decat prin metodele care ii este atasata (incorporata). identitatea obiectelor 3. incapsulate impreuna cu metodele. Mesaje receptionate Atribute (valori) OBIECT Mesaje trimise 70 . Exista doua faza ale procesului de transformare a obiectelor din lumea reala in obiecte artificiale: 1. Obiectul este identificat printr-un nume cu rol de identificator unic. Ideea de baza o constituie posibilitatea activarii automate a metodelor. In programe obiectele sunt elemente operationale. suprapunere. Obiectele au o specificatie in raport cu obiectele din lumea reala: ele sunt create pe baza unui model proiectat in prealabil. in sensul ca fiecare obiect reactioneaza la stimuli in momentul receptionarii mesajelor de la si/ transmiterea mesajelor catre alte obiecte. Datele pot fi accesate cu ajutorul unui sistem de gestiune a bazelor de date relational. Cerintele obligatorii formulate pentru un sistem de baze de date orientate obiect sunt: 1. Ea descrie aceste proprietati in termenii atributelkor si metodelor. deci. ca proceduri atasate. incapsularea 4. Un obiect consta din date insotite de metode. transformarea reprezentarii conceptuale intr-um model in vederea executiei cu calculatorul. un obiect este creat prin instantierea clasei. obiecte complexe 2. Ex. Datele sunt memorate complet independent de proceduri. nu si proceduri. mostenire de clasa sau de tip 6. iar aceasta proprietate le permite un comportament activ. Prin contrast.

Metodele se utilizeaza la nivel de clasa in scopul definirii diverselor mesaje. metoda adecvata este regasita dinamic. Obiectele au. Atributele si metodele pot fi definite pentru o clasa sau pentru un obiect particular. pentru care se transmit automat valorile parametrilor. Acest mecanism este implementat in diverse moduri on functie de limbajul utilizat si are un impact semnificativ asupra eficientei executiei.. Identitatea obiectelor In sistemele de baze de date relationale un tuplu dintr-o relatie este identificat printr-o combinatie de atribute care alcatuieste cheia. O metode definiste informatia solicitata (parametrii) de fiecare mesaj si prelucrarea efectuata de catre obiecte in momentul receptionarii unui mesaj. 71 . Cand un obiect primeste un mesaj.Mesajele sunt structuri de control specifice limbajelor de programere pentru bazele de date orientate catre obiect. in faza de modelare a programelor. implementarea obiectului cu folosirea mecanismelor de instantiere si transmitere a mesajelor. modificarea are loc asupra tuturor instantelor clasei. a modelulio prin care se pot defini clase noi. identificatorul ramane mereu acelasi. fiind modificabile cu ajutorul metodelor.m. Mostenirea se utilizeaza pentru dfinirea unor noi clase in functie de cele deja definite. relatiile dintre doua inregistrari de reprezinta cu metoda pointerilor.a. Mostenirea este o legatura realizata intre doua clase oarecare. valori specifice pentru atribute si raspund de manipularea acestora. modelul obiectual realizeaza o fuziune dintre date si prelucrarile asociate intr-o singura notiune. Legaturile din interiorul uneiclase poarta numele de legaturi de utilizare. In momentul primirii mesajului. Asocierile dintre tuplurile diferitelor relatii (tabele) care sut reprezentate prin memorarea cheii unei relatii ca atribut al altei relatii. Un mesaj trimis unui obiect este asociat cu o metoda data. In limbajele de programare. s. In sistemle de baze de date orientate obiect. Aceasta proprietate poarta numele de polimorfism. Acesta este motivul pentru care Dezvoltarea programelor orientate obiect are doi pasi importanti: 1.adaugarea unor atribute noi . Clasa este o concretizare. el foloseste proprietatile pentru prelucrarea mesajului. Aspectele specifice unei clase derivate se definesc prin: . care pot fi prelucrate de catre fiecare clasa. obiecte noi complexe precum si alte elemente operationale pentru programele create. utilizarea mostenirii si metodelor. Clasa derivata este un caz particular al clasei pe care o mosteneste.d. In concluzie. Aceasta reprezinta partea de programare propriu-zisa. atunci cand valoarea atributului unei clase este modificata.daca metoda nu exista este accesata superclasa de unde poate fi identificata metoda cautata. De exemplu. numit object .redefinirea unor metode existente Unul din aspectele specifice mostenirii consta in aceea ca orice instanta din clasa de nivel inferior mosteneste proprietatile clasei de nivel superior (superclasa) si poate fi considerata o instanta a acesteia. In cazul definirii lor pentru o clasa. Chiar daca atributele obiectului se schimba. tehnica folosita pentru referirea obiectelor este similara limbajelor de programare. 2. iar natura acestora se va specifica in modelul clasa-relatie si nu in modelul obiectului. In felul acesta se obtin clase derivate sau subclase. in BDOO. prin care se arata actiunile efectuate de catre sistemele de baze de date orientate obiect. aceea de clasa. Fiecare obiect esre asignat unui identificator unic.identifier (oid). la randul lor. definirea claselor. acestea pot fi partajate pentru toate instantele clasei. Distinctia dintre un identificatori de obiect (ID-object) si o adresa (pointer) consta in aceea ca identificatorul este foarte apropiat de locatia fizica a obiectului. generat de sistemm.adaugarea unor metode noi .

) Intr-un sistem de baze de date orientate obiect. in sensul ca operatiile aplicate asupra ferestrelor pot fi aplicate si asupra casetelor de dialog ori pictogramelor. Clasa student (o subclasa a clasei persoana) poate avea proprietatile nuje. De exemplu. in limbajele de programare orientate obiect. Suprapunere. Operatia din subclasa se suprapune pe definitia operatiei din superclasa. De exemplu.display().Incapsularea In bazele de date relationale. 72 . Tipurile de date abstracte constituie mecanismul pentru itegrarea programelor cu datelor. In sistemele de baze de date orientate obiect. un student poate fi considerat un tip special de persoana. fata de mostenirea specifica limbajelor de programare orientate obiect. iar daca acea definitie nu exista va fi cautata in superclasele corespondente pana cand este gasita. o operatie dintr-o subclasa poate avea acelasi nume cu o operatie a superclasei de care apartine. care permite suprapunerea. Mostenirea clasei sau tipului Mostenirea. utilizatorii acceseaza si manipuleaza strucutrile relationale fara se se refere la indecsi. Fiecare student este o persoana. In modelele de date semantice accentul este pus la memorarea structurii. sistemul cauta in clasa obiectului respectiv definita corespunzatoare din momentul apelului. mutarea si redimensionarea sunt prezentate cu ajutorul casetelor de dialog si imaginilor. se utilizeaza pentru partajarea operatiilor intre clasele care au aceleasi caracterisitici comportamentale. Conceptul de incapsulare consta in faptul ca baza de date orientata obiect este folosita ca depozit si pentru programele care actioneaza asupra datelor. Aceasta permite un anumit polimorfism. Caracteristicile Window. iar mostenirea se foloseste pentru partajarea caracteristicilor fizice ale unei clase. De exemplu. casetele de dialog si pictogramele sunt prezentate pe ecran sub forma de ferestre. zone tampon sau structuri de fisiere. la care exista o proprietate suplimentara. un obiect poate fi vazut ca fiind alcatuit dintr-o interfata si o implementare. in cazul interfetelor grafice de tip Windows. prenume si anul. Atunci cand o baza de date suporta incapsularea. anul. Pentru a identifica faptul ca o clasa mosteneste proprietatile altei clase se utilizeaza sintaxa: Student is a persoana Aceasta sintaxa inseamna ca toate operatiile definite pentru clasa persoana sunt definite si pentru subclasa student. iar fiecare instanta a clasei student este de asemenea o instanta a clasei persoana. asupra carora exercita prelucrari.display() si student. trebuie combinata prin descriere si memorare atat caracteristicile structurala cat si cele comportamentale ale aplicatiei. considerate ca tipuri speciale de ferestre. astfel incat accesul si modificarea structurii memorate pentru acel obiect sunt posibile numai prin intermediul interfetei. Exista si situatii in care supraincarcarea ofera posibilitatea suprapunerii (overriding) unei definitii a unei proprietati cu definitia altei proprietati. un obiect al bazei de date se caracterizeaza prin operatiile aplicate asupra sa si mai putin prin proprietatile sale fizice. cand o operatie este invocata asupra unui obiect. supraincarcarea si legarea intarziata Se poate afirma ca un sistem suporta supraincarcarea (overloading) daca este posibil ca pentru clase ediferite sa existe proprietati cu nume identic. clasa persoana are proprietatile nume si prenume. cand clase persoana si vagon au atributul greutate. (persoana. Intr-un sistem care permite legarea intarziata. Intr-un sistem care admite notiunea de incapsulare. cum sunt deschiderea. Astfel.

modificarea relatiilor dintre tabele poate determina efecte neasteptate asupra interogarilor. care furnizeaza rezultate ale prelucrarilor.Schimbarea tipului unui camp.modificarea dimensiunii unui camp poate duce la invalidarea relatiilor cu tabelele asociate.000. implica modificari in toate interogarile. module de prelucrare. rapoarte. listarea.Curs 12 6. Dictionarul atributelor si schema bazei de date proiectate in etapa anterioara trebuiesc bine verificate.000. deoarece orice revenire asupra lor dupa scrierea procedurilor de prelucrare. prin prisma transmiterii controlului sau a transferului de date. pana in momentul in care niste modificari efectuate intr-o anumita parte a bazei de date sa determina aparitia unor efecte colaterale nedorite in cadrul programului.000. module de iesire. Diagrama de structura este folosita pentru a arata modul in care un sistem se descompune in programe.4. formulare.000 lei 73 .010101 150. care folosesc numele campului respectiv .000.Schimbarea numelui unui camp. Formularele reprezinta interfata utilizator a bazei de date si reprezinta ferestrele primare folosite pentru introducerea. Din punct de vedere al fluxului datelor pot fi: module de intrare. precum si declaratiile de variabile din cadrul modulelor . rapoartele. actualizarea si afisarea datelor. formularele. Descompunerea aplicatiei se poate face dupa criteriul functionalitatii. care efectueaza diverse operatii asupra datelor colectionate.000 lei 25. si implicit asupra formularelor sau rapoartelor bazate pe interogarile respective .exista posibilitatea ca problemele mai subtile sa ramana neobservate perioade lungi de timp.000 lei 130. Ele apar sub forma unor machete ecran care contin anumite date predefinite. comenzile macro si modulele. programatorii vor respecta sistemul de cerinte si restrictii impus de etapele parcurse anterior pentru realizarea sistemului informatic. motiv pentru care elementele rezultate se mai numesc si module functionale. poate duce la o serie de probleme cum ar fi: . implica modificarea formatului de reprezentare a datelor in interogari. actualizarea. modul in care acestea sunt legate intre ele. Diagrama de structura este o reprezentare grafica prin care se descrie arhitectura fizica a modulelelor sistemului.000 lei OK Cancel Listare Detalii Sold la zi: 20. 1. sau la situatia in care spatiul pe ecran alocat in formular si rapoarte este necorespunzator . Pentru proiectarea programelor. la care se adauga altele ce urmeaza a fi completate in rubrici special rezervate. reorganizarea si salvarea datelor si se realizeaza prin intermediul unei secvente logice de module. precum si structura interna a programelor . Proiectarea formularelor si a rapoartelor Exploatarea structurii fizice a bazei de date presupune elaborarea procedurilor necesare pentru crearea. Un exemplu de formular proiectat in mediul Windows arata astfel: SC ALFA SRL Informatii client: Cod client: Nume client Adresa: Banca Cont bancar: Total vanzari: Total incasari: Limita credit: 144 SC XXX Srl Str … BCR 2511. care manipuleaza datele de intrare.

culori diferite . cu expresia Forms![frmclienti] 74 .marcaj sonor . colectia Form este formata din toate formularele deschise intr-o baza de date. De exemplu. Proprietatile definesc modul de utilizare a unui obiect. pentru a informa utilizatorul de importanta si semnificatia anumitor date ce urmeaza a fi introduse.Formularele de introducere a datelor. modificare a datelor dintr-un formular) facilitati de iesire transmiterea continutului ecranului in baza de date a aplicatiei trecerea la un alt ecran/formular iesirea temporara intr-un mediu de lucru ajutator (vizualizare ceas. inclusiv tabelele. a datelor ce trebuiesc introduse de catre utilizator de la tastatura. intr-o maniera prietenoasa. O colectie este un grup de obiecte de acelasi tip. apelare alta aplicatie etc) oferirea informatiilor ajutatoare (HELP) despre orice camp despre intregul formular posibilitati de control al accesului restrictionarea accesului utilizatorilor autorizarea unor categorii de utilizatori la anumite tipuri de date facilitati oferite la introducerea datelor sa nu se solicite introducerea de date deja existente in sistem sau usor de calculat trecerea automata la campul urmator.marcaj clipitor / intermitent . rapoartele si chiar datele. stergere. se pot pune in evidenta acele informatii sub diferite forme: .diferentieri prin fonturi . formularele. Obiectele sunt de un anumit tip. un formular poate fi afisat in trei moduri diferite: • Modul Design (Proiectare) este utilizat pentru a schimba prezentarea si proprietatile unui formular. au ca obiectiv solicitarea. Referirea unui formular se face de ex. Obiectele sunt organizate in colectii. si sunt caracterizate de anumite proprietati si de anumit evenimente la care raspund si interactioneaza. cu posibilitatea de a-l corecta sau ajuta in situatiile neclare. sau pentru a modifica controalele dintr-un formular • Modul Datasheet (Foaie de date) • Modul Form (Formular) afiseaza un formular in curs de utilizare In Access aproape orice este tratat ca un obiect. atunci cand s-a introdus un anumit numar de caractere alinierea automata a datelor introduse controlarea tipului caracterelor introduse tehnici de validare introduse testarea daca datele sunt de un anumit tip testarea lipsei datelor in anumite campuri verificarea incadrarii valorilor in anumite intervale verificarea numarului de caractere introduse In SGBD Access. Evenimentele definesc ceea ce se intampla la utilizarea acestuia. interogarile.subliniere . De asemenea.casete cu date grupate a) b) c) d) e) f) g) Criterii de evaluare a performantelor interfetelor din programele de introducere a datelor deplasarea pe ecran/formular (deplasarea de la un camp la altul ) posibilitati de editare (adaugare.

BeforeUpdate. amintim: .stabileste daca fromularul are bare de derulare orizontale/verticale .DefaultView – modul de afisare a formularului: Single/Continuous/Datasheet .Caption Principalele proprietati si evenimente ale formularelor (in Access) a) Proprietati: • Proprietatile Format – controleaza aspectul formularului: .UnLoad si Close – au loc cand este inchis un formular .ScrollBars .Click.BeforeInsert.controleaza tipul operatiilor cu date care sunt permise in cadrul formularului: .Caption – titlul formularului . GotFocus si Deactivate. AfterUpdate – la editarea unei inregistrari . compatibile cu alte aplicatii Windows Referirea unui control din cadrul formularului se face prin: Forms![frmclienti]![nume_client].MaxMinButtons – indica prezenta butoanelor de minimizare/maximizare • Proprietatile Data .Un formular poate sa contine casete text. formularul poate fi folosit numai pentru introducerea unor inregistrari noi .Open si Load – au loc cand este deschis un formular .ActiveX Controls – alte obiecte Windows.Text Box – casete de text – locul unde utilizatorul poate introduce date .butoane de validare – selectarea mai multor variante de rapsuns . interogarea etc. campuri calculate si alte obiecte ce pot grupa datele pe ecran intr-o maniera logica si cu multe informatii ajutatoare.AllowDeletions .lista de optiuni – afisare optiunilor sub forma de lista .RecordSource – se specifica care este locul de memorare al datelor afisate (tabela.Check Box .daca este .AutoCenter – centrare automata/sau nu in cadrul ecranului . AfterInsert – la adaugarea unei inregistrari Crearea unei aplicatii Access este tocmai procesul de creare a obiectelor.Labels . Fiecare obiect dintr-un formular este denumit element de control (control).permite stergerile de inregistrari b) Evenimente • Evenimente dedicate administrarii formularului insusi: . de definere a proprietatilor acestora si de programare a raspunsurilor la evenimentele lor. 75 . audio. Dintre obiectele de tipul controls mai importante.) . LostFocus – au loc la activarea / dezactivarea formularului .DataEntry .Command Button – buton de comanda – executia unei comenzi .Option Button – butoane de optiune – pentru selectarea uneia din mai multe posibile . ce pot prelucra imagini video. utilizatorii pot vedea.Image – imagine – afisarea unei imagini .Filter – aplica un filtru asupra datelor specificate in RecordSource .etichete – contin un text ce nu poate fi modificat de utilizator .daca este Yes. dar nu pot modifica inregistrarile existente .List Box .AllowEdits – daca este No. Toate controalele dintr-un formular sunt reunite intr-o colectie denumita Controls (Controale).Activate. butoane de comanda. DblClick – au loc cand mouse-ul interactioneaza cu formularul • Evenimente pentru administrarea inregistrarilor .

Tipurile de rapoarte ce pot fi generate si ce informatii obligatorii trebuie sa contina acestea. au fost stabilite in faza proiectariii de ansamblu a sistemulu informatic. analistul trebuie sa elaboreze un model demonstrativ al raportului si sa intrebe utilizatorul daca informatiile reflectate in acel model sunt acceptabile.5. ca nu sunt adaugate informatii de prisos si ca iesirile sunt redate in cea mai placuta forma. Evenimentele Format si Page pot fi folosite pentru adaugarea unor grafice in raport. DeActivate.care asigura evidentierea proceselor economice interne care genereaza miscarea si transformarea patrimoniului unitatii in raport de specificul operatiilor economice desfasurate . In proiectarea iesirilor. diferenta majora este ca formularul este proiectat avand in vedere accesul aleator la date. folosint metode ale raportului cum ar fi Line. In cadrul sistemului informatic financiar-contabil integrat. pe cand raportul nu modifica niciodata datele. activare. Modelul unui sistem informatic contabil integrat 1. Activate. cand apare un delimitator de paginim cand apare o eroare sau cand nu exista date introduse in inregistrarea de baza a raportului: Open si Close. Caracteristici generale ale unui sistem informatic contabil integrat Sistemul informatic contabil integrat are la baza conceptul organizarii contabilitatii in doua circuite. aferente contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune interna. Pset 6. Raportul ofera posibilitatea prelucrarii datelor in scopul obtinerii unor rezultate sintetice: subtotaluri.2. cu reflectarea factorilor ce au influientat pozitiv sau negativ rezultatele activitatii si care au produs modificari la nivelul absolut sau relativ a indicatorilor economico-financiari.analiza economico-financiara. Circle. o colectie de grafice sau analize financiare complexe. raportul este proiectat in primul rand pentru tiparire (poate fi afisat si pe ecran). care asigura comparabilitatea rezultatelor obtinute intre doua perioade de gestiune. a proiectarii de detaliu. deoarece asigura conducerea si controlul tuturor proceselor economice generatoare de informatii pentru toate celelalte componente ale sistemului 76 . tinand cont de limitele si performantele SGBD-ului utilizat si de cerintele utilizatorilor. In aceasta faza. In Access: Raportul are cateva evenimente pentru a trece la actiune in timpul operatiilor de deschidere. totaluri. Error. Page.contabilitatea financiara (sintetica) si de gestiune interna (analitica) .previziunea financiara. NoData. dezactivare si inchidere. sistemul informatic financiar contabil integrat se compune din urmatoarele subsisteme: . Evenimentele raportului furnizeaza mijloacele de organizare a datelor din raport pregatire pentru tiparire. Utilizatorului trebuie sa analizeze si sa se pronunte daca i se ofera ceea ce a cerut. care are principal scop fundamentarea si elaborarea bugetului de venituri si cheltueili . Rapoartele In timp ce formularul este proiectat in primul rand pentru lucrul pe ecran.normarea costurilor de productie si antecalculatie. care urmareste prefigurarea cu anticipatie a nivelului cheltuielilor de productie si a costurilor ocazionate de activitatile economice desfasurate . Pe langa aceasta deosebire de destinatie. contabilitatea financiara si de gestiune reprezinta componenta centrala a sistemului. se realizeaza situatiile de iesire definite in faza anterioara. Din punct de vedere structural.

). publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute de unitate Tot in conformitate cu Legea contabilitatii. Obiectivele specifice ale sistemului contabil integrat au in vedere realizarea tuturor prelucrarilor intr-un cadru unitar. Obiectivele sistemului informatic contabil integrat Obiectivul general al s. la care sa poata avea acces diferentiat. care sa conduca la cresterea gradului de prelucrare a informatiilor din baza de date prin posibilitatile multiple de corelare si sintetizare a datelor. evidenta mijloacelor fixe. la un sistem informatic caracterizat prin integrarea tuturor activitatilor desfasurate. Realizarea acestui obiectiv impune trecerea de la aplicatii informatice specializate in realizarea unor sectiuni ale contabilitatii (evidenta stocurilor si comenzilor in curs de executie. 77 . iar in cadrul fiecarui compartiment implicat sa existe cel putin un calculator. 3.intocmirea bilantului contabil . De asemenea.i. unitatile economice sunt obligate sa utilizeze registrele de contabilitate: registrul jurnal. cat si pentru conducerea unitatii economice. in functie de responsabilitatile aferente fiecarui compartiment functional. urmata de prelucrarea multipla. dimensionarea veniturilor etc.intocmirii documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul societatii . a fluxurilor de valori materiale si banesti a rezultatelor exercitiului financiar. Situatiile de iesire ale sistemului informatic contabil integrat Unitatile patrimoniale conform legii contabilitatii nr. In acest sens baza de date contabila va fi creata numai de utilizatori autorizati pe baza unor documente de intrare adaptate acestui scop.furnizarea. persoanele implicate in exploatarea acestei baze de date.).inventarierea patrimoniului . aceste obiective presupun existenta unei baze de date contabile de tip distribuit. salariilor. constituie cresterea calitatii si operativitatii informatiilor contabile in vederea reflectarii veridice a proceselor economice.controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate . evidenta creantelor si obligatiilorr etc. 2. astfel incat acestea sa evidentieze in mod automat toate operatiile contabile eferente unei perioade de gestiune a unitatii economice. 81/91 modificata si republicata. inclusiv exploatarea concomitenta a tuturor aplicatiilor informatice componente ale acestui sistem. prelucrarea integrata a unor operatii contabile specifice (calculul amortizarii.i. Realizarea completa a obiectivului general si a obiectivelor specifice presupune existenta si functionarea unei retele locale de calculatoare la nivelul unitatii. alte societati comerciale etc). registrul inventar si cartea mare.informatic. decontarea costurilor de productie. Proiectarea sistemelor informatice financiar contabile trebuie sa aiba in vedere in primul rand asigurarea respectarii normelor contabile privind stocarea. pastrarea si controlul datelor inregistrate in contabilitate. au obligatia: .c.inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale . institutii. inclusiv pentru legaturile informationale cu exteriorul (Ministerul Finantelor.

copii de siguranta pentru programe si informatii k) sa asigure listari clare. sistemele de prelucrare automata a datelor in domeniul financiar-contabil trebuie sa raspunda la urmatoarele criterii considerate minimale: a) sa asigure concordanta stricta a rexulatatului prelucrarilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementeaza b) sa precizeze tipul de suport care asigura prelucrarea datelor in conditii de siguranta c) sa precizeze cu claritate sursa. Astefel. cu posibilitatea de reintegrare in sistem a datelor arhivate h) sa nu permita inserari.verificarea totala sau prin sondaj a operatiunilor economico-fianciare inregistrate in contabilitate.stabilirea tipului de suport pentru pastrarea datelor de intrare.numarul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent) j) sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si a programelor prin parole.verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat Astfel.cuprinderea in procedurile de prelucrare a reglementarilor in vigoare si a posibilitatii de actualizare a acestora. 82/1991 g) sa precizeze procedurile si suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program. la elaborarea si adaptarea programelor informatice vor fi avute in vedere urmatoarele: a) In privinta controlului intern: . in functie de modificarile intervenite in legislatie . astfel incat acestea sa fie efectuate in concordanta stricta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza . interzicandu-se inserari.solutionarea eventualelor erori care pot sa apara in functionarea sistemului b) In privinta controlului extern: .verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare prevazute in sistemul informatic . a datelor introduse.6. care sa contina urmatoarele elemente de identificare. Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa se regaseasca in continutul unui document scris. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiarcontabil Prin normele metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor contabile privind activitatea financiara si contabila. in antet sau pe fiecare pagina. asigurarea protectiei lor impotriva unor accese neautorizate. cod de identificare pentru accesul la informatii. a situatiilor financiare sau a altor documente.data efectuarii inregistrarii contabile a operatiunilor . intermediare sau de iesire .cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare a datelor de catre personalul implicat si respectarea acestora .6. Ministerul Finantelor a stabilit ca sistemele de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei unitati patrimoniale trebuie sa asigure conditiile necesare efectuarii controlului legal. la care poate avea acces atat beneficiarii cat si organele de control d) sa asigure listele operatiunilor efectuate pe baza de documente justificative. care sa fie numerotate in ordine cronologica. intercalari. realizarea confidentialitatii datelor din sistemul informatic .gestionarea pachetelor de produse-program. continutul si apartenenta fiecarei date.jurnalul de origine in care se regasesc inregistrarile contabile . modificari sau eliminari de date pentru o perioada inchisa i) sa asigura urmatoarele elemente constitutive ale inregistrarilor contabile: . 25 din Legea Contabilitatii nr. inteligibile si complete.numarul paginii sau numarul curent al inregistrarii in jurnalul de origine . dupa caz: 78 . precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare e) sa asigure reluarea automata a soldurilor conturilor obtinute anterior f) sa asigure conservarea datelor pe o perioadade timp care sa respecte prevederile art.

Fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse prelucrarii sa nu permita: deschiderea a doua conturi cu acelasi numar modificarea numarului de cont in cazul in care au fost inregistrate date in acel cont suprimarea unui cont in cursul exercitiului curent sau aferent exercitiului precedent. listelor si informatiilor supuse verificarii. in cazul editarii acestora cu ajutorul tehnicii de calcul sa permita. daca acesta contine inregistrari sau sold editarea a doua sau mai multor documente de acelasi tip. clauze privind intretinerea si adaptarea produselor livrate. reconstituirea continutului conturilor. 79 . precum si clauze privind eliminarea posibilitatilor de modificare a procedurilor de prelucreare a datelor de catre utilizatori. cu acelasi numar si continut diferit de informatii sa permita suprimarea unui cont care nu are inregistrari pe parcursul a cel putin doi ani (exercitii financiare). in orice moment. Toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si al unui sold anterior al acelui cont. prin contractele de livrare a programelor informatice.l) m) n) o) p) q) r) s) t) u) tipul documentului sau a situatiei denumirea unitatiip atrimoniale perioada la care se refera informatia daterea listarilor paginarea cronologica precizarea programului informatic si a versiunii utilizate sa asigure listarea ansamblului de informatii financiare si documente de sinteza necesare conducerii operative a unitatii sa asigure respectarea continutului de informatii prevazut in macheta formularelor aprobate de Ministerul Finantelor. in mod automat sau manual sa prevada in documentatia produsului informatic modul de organizare si tipul sistemului de prelucrare: monopost sau multipost monosocietate sau multisocietate retea de calculatoare portabilitatea fisierelor de date sa precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor preluari pe loturi cu contul ulterior preluari in timp real cu efectuarea controlului imediat combinarea celor doua tipuri sa permita culegerea unui nelimitat de inregistrari pentru operatiunile contabile sa posede documentatia tehnica de utilizare a programelor informatice necesara exploatarii optime a acestora sa respecte reglementarile in vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea sistemului de prelucrare Elaboratorii de programe informatice au obligatia de a prevedea. .

Exista un acord general asupra faptului ca datele pot fi extrem de costisitoare. 80 . iar la introducerea de date eronate.Curs 13 Capitolul 7. deoarece sunt de cele mai multe ori importante resurse ale unei organizatii. ce pot conduce la folosirea eronata a informatiei Dintre caracteristicile de calitate a datelor.adica utilizatorii trebuie sa stie cum sa regaseasca datele . Un program bun livrat pe CD sau disketa. fie un rezultat. Un set complet va include toate datele posibile corecte si eronate.1. Daca se realizeaza identitatea intre cele doua categorii de rezultate.date neactualizate. putem sublinia: . ci dimpotriva trebuie sa ofere o instalare usoara. Testarea produselor program Testarea este un proces de evidentiere a erorilor si a cauzelor care le genereaza. Testarea produselor program presupune compararea rezultatelor propuse a fi obtinute cu cele efectiv furnizate de aplicatia informatica. pentru a urmari reactia de raspuns a sistemului. Realizarea si testarea programelor 7. ce pot conduce la decizii nefundamentate . sa existe modalitati simple pentru efectuarea corectiilor. operatia de testare se considera incheiata. Programul este bun.utilizatorul trebuie sa poata interpreta datele . permite corectarea unor eventuale erori de conceptie privind functionarea aplicatiei economice. prin incercari cu seturi de date asupra programului asamblat Pe masura testarii modulelor acestea vor fi integrate in fluxul functional al sistemului informatic. Testarea nu se considera incheiata decat atunci cand se efectueaza lansarea prelucrarii de catre intreaga aplicatie informatica a unui set complet de date. sa contina un sistem de informatii care asista procesul de utilizare. prin intermediul testelor. Acest mod de asamblare. nu trebuie sa creeeze probleme utilizatorilor sai.datele sunt necesare si oportune pentru folosirea de catre beneficiar in procesul de luare a deciziilor. Caracteristici de calitate a datelor 7.datele trebuie sa fie accesibile utilizatorilor .adica datele nu sunt prezentate intr-o codificare necunoscuta utilizatorului . fie un mesaj si niciodata transmiterea automata a controlului catre sistemul de operare (“iesirea din program”) sau bloarea calculatorului. Programele trebuie sa fie inzestrate cu interfete prietenoase.se testeaza individual modulele operationale . in general daca efectueaza exact prelucrarile pentru care a fost construit.2. Programul este bun in cazul in care indiferent de ceea ce s-a introdus se obtine.se testeaza relatiile dintre module.date redundante. o configurare automata. descris in etapele de proiectare.datele trebuie sa fie relevante pentru beneficiar .date slab definite. ce pot conduce la costuri de productie ridicate . Testarea “top-down” este aplicabila programelor cu structura modulara si se porneste de la modulul director catre modulele functionale.se testeaza modulul director si cele functionale . apoi catre cele operationale astfel: . Datele slabe din punct de vedere calitativ pot exista sub diverse forme: .

Rapoartele finale sunt cele care directioneaza dezvoltarea de versiuni beta de lucru. sisteme de help). momentul producerii unei erori si tipul acesteia. Manualele se vor organiza modular. Adica situatiile in care programul nu ofera rezultate corecte. In literatura de specialitate. proceduri. Continutul acestor documentatii este urmatorul: a) Manualul de prezentare 1.In aceasta ultima testare globala se va urmari: . Procesul de testare se recomanda a fi independent de producatori si de utilizator pentru a asigura rigurozitatea rezultatelor si a interpretarilor corecte a acestora. • Rolul testarii de a stabili locul. • testarea are menirea de a pune in evidenta masura in care un program realizeaza ceea ce este descris in specificatii (Specificatiile descriu rapoartele (iesirile) pe care le editeaza/afiseaza un program. proiectare si programare si sa inteleaga problema pe care programul o rezolva si sa aiba capacitatea de a distinge diferentele care apar intre rezultatele oferite de program si cele obtinute prin specificatii. limite 2. ba mai mult determina intreruperea executiei si transferul controlului spre functii ale sistemului de operare. se vor pune la punct proceduri de preintimpinare si corectare a erorilor involuntare de operare.3.modul de operare in timpul executiei programului Obiectivele testarii • evidentierea comportamentului software in situatii particulare (de exceptie) (se testeaza cum se executa programul care utilizeaza fisiere. 7. Definitivarea programului testat si a documentatiei aferente In cadrul acestei activitati se vor optimiza elementele de interfata cu utilizatorul (videoformate. dialoguri. Schema de structura functionala a componentei informatice 81 . legaturi cu celelalte componente informatice 3. Variantele beta sunt specifice perioadei de colectare de date privind comportamentul software direct de la utilizatori.raspunsurile/mesajele sistemului informatic . modul de calcul si informatiile initiale) Testarea unui produs software presupune o calificare adecvata. pe categorii de utilizatori si/sau executanti ai lucrarilor. le stabileste frecventele si cuantifica efectele pe care acestea le genereaza la utilizatori. se elaboreaza manualul de prezentare si manualul de utilizare si exploatare. atunci cand acestea lipsesc. Obiective.validarea corectitudinii datelor primare si a rezultatelor . se introduc date de diverse tipuri pentru testarea algoritmilor etc. in conformitate cu structura organizatorica a unitatii beneficiare si a personalului ce va asigura exploatarea. performante. module care elimina neajunsuri anterioare si ridica pe un plan superior activitatea de programare. Personalul specializat in testarea software trebuie sa cunoasca tehnicile de analiza.) Rezulta de aici ca rolul testarii este acela de a pune in evidenta puctele slabe ale programului. Prezentarea metodelor si algoritmilor utilizati 4. Testerul colecteaza erorile. Modul de integrare a componentei informatice in cadrul sistemului. Stabilirea cauzelor de producere a erorilor stau in seama celor care au construit programul. persoana care se ocupa de testare software se numeste software tester. Testarea determina acumularea de experienta si conduce la dezvoltarea de secvente.

diagrama de rulare a procedurilor automate . chei de control . Conditii de aplicare si restrictii de utilizare: necesar de codificari.variante de prelucrare. interpretare a rapoartelor de iesire . fluxuri de circulatie. alte operatii pregatitoare 11. responsabilitati de intocmire si completare a formularelor . Schema de structura generala a bazei de date 8.controlul formal si de fond : reguli sintactice.configuratia necesara . transmitere rezultate 2.rapoarte de iesire . termene de pastrare. Proceduri de primire/restituire date de intrare .verificari/ validari chei de control . Prezentarea iesirilor 6. Proceduri de validare date de intrare 4.fluxuri de circulatie .instructiuni de completare documente/formulare cu date de intrare .5.lista mesajelor . restituire. configuratii. distrugere 3. mod de difuzare. arhivare II.proceduri de operare.lista fisierelor .chei de control .modul de intretinere 2. Proceduri de codificare . Instructiuni de exploatare 1. eficienta estimata b) Manualul de utilizare si exploatare I. conditii de primire . Proceduri de colectare/transmitere a datelor si utilizare a documentelor proiectate .structura codurilor pentru fiecare multime . Prezentarea intrarilor 7.conditii de transmitere.instructiuni pentru protectia/salvarea fisierelor . termene de pastrare 3.instructiuni de centralizare. Proceduri de utilizare. intrucat orice sistem informatic va simula un sistem informational. Resursele necesare pentru exploatare: echipamente. Schema fluxului informational 9.conditii de restaurare a fisierelor .documentatie de exploatare a fiecarei proceduri automate . 82 . relatii logice. Aceasta stare de lucru este fireasca.termene. Instructiuni de utilizare 1.succesiunea in timp a procedurilor de primire/pregatire date. Graficul de exploatare a procedurilor . verificare) . Proceduri de asamblare lucrari . prelucrare. distrugere 4. arhivare. control. Adica un concept departe de a fi caracterizat prin stabilitate.instructiuni de interpretare si verificare .metode de validare .indicatii de transmitere. interventii in caz de incidente Un sistem informatic este continuu perfectibil.documente de intrare (machete. caracteristici) .organizarea primirii datelor/ documentelor de intrare. Costuri si eficienta: costul implementarii si exploatarii. Proceduri de pregatire a datelor de intrare / introducere date de intrare .reguli de introducere date (tastare.schema functionala a procedurilor . pastrare. optiuni si restrictii.instructiuni.exemple de completare . necesar de personal 10.

vandalismul. Securitatea comunicatiilor 6. În pofida unor sisteme legislative destul de bine puse la punct. 7. organizatiile.In cadrul acestei etape se termina construirea sistemului informatic. este necesar sã fie protejatã corespunzãtor. Tipuri de atacuri: a) intruziune (utilizator legitim. El reprezintã un domeniu extrem de delicat. . Scopul atacului: a) amuzament b) palmares c) vandalism 83 . sabotajul. precum si functii software. O sursã comunã de pericol este reprezentatã de atacurile virusilor electronici care pot provoca daune si distrugeri considerabile. Securitatea si protectia informatiei Informatia este un produs care. informatia este caracterizatã de: . situate între 4 si 6 miliarde de dolari. instrumente si proceduri. Securitatea fizicã 2. Din punctul de vedere al securitãtii.4. Securitatea administrativã 4. definite si aplicate pentru a asigura cã sunt întrunite obiectivele specifice de securitate ale organizatiei. Toate actiunile trebuie prevãzute.integritatea: reprezintã garantia acuratetii si completitudinii informatiei si a metodelor de prelucrare a acesteia. Un management al securitãtii informatiei se realizeazã prin implementarea unui set corespunzãtor de actiuni care cuprinde politici. are valoare pentru o organizatie si în consecintã. Numai pentru SUA unele statistici indicã sume. ca si alte importante produse rezultate din activitatea umanã. identificare falsã) b) blocarea serviciilor (denial-of-service) c) furtul de informatii. Fiecare organizatie în parte îsi poate implementa propriul sãu sistem de asigurare a securitãtii informatiei. Din ce în ce mai mult. cheltuite anual în acest scop. spionajul. structuri organizationale. 2.confidentialitate: caracteristicã a informatiei care asigurã accesibilitatea numai pentru cei autorizati sã aibã acces la ea. mai ales în unele tãri care detin tehnologii avansate. Securitatea criptograficã 7. întâlnite în mod uzual în retele Internet si Intranet: 1. practici. Un sistem integrat de securitate a informatiilor cuprinde nu mai putin de sapte sisteme de securitate: 1. incendiile si inundatiile. .disponibilitatea: reprezintã asigurarea cã numai utilizatorii autorizati au acces la informatii si la produsele aferente oricând existã o solicitare în acest sens. dupa care urmeaza implementarea lui. sistemele si retelele lor informatice sunt confruntate cu amenintarea securitãtii informatiilor provocate de un larg spectru de surse. Anual se cheltuiesc sume imense pentru preîntâmpinarea fraudelor pe calculator. furtul de informatii prin intermediul calculatorului s-a extins foarte mult. incluzând frauda. Securitatea personalului 3. Securitatea IT 5. Securitatea emisiilor Principalele tipuri de amenintãri asupra celor trei caractreistici esentiale ale informatiei. iar pentru protectia si securitatea datelor se fac eforturi uriase.

evidenta accesului. . b) resurse calculator c) reputatie. protectia presupune asigurarea programelor si datelor împotriva urmãtoarelor actiuni: 1.printr-un obiect personal . Pentru o protectie eficientã este necesar sã fie cunoscute si sã se asigure urmãtoarele elemente: 1.d) spionaj e) stupiditate si accidente 3. mijloace informatice. integritatea si confidentialitatea datelor 4. contra distrugerii datorate catastrofelor naturale referitoare la selectia profesionalã a personalului. scanare digitatie . Sfaturi privind securitatea informatiei Diversi analisti si experti în probleme de securitate.printr-o caracteristicã fizicã personalã . pierderi accidentale. pentru urmãrirea utilizãrii resurselor sistemului. fraudã pe calculator (sustragerea sau alterarea de date. furturi de servicii) 4. functionalitatea programelor. constituite din programe de protectie si tehnici de criptare a informatiei. precum si pentru posibilitatea refacerii unor date în caz de distrugere 3. Mijloacele prin care se poate asigura protectia sunt: 1. cauzate de cãderile de tensiune. care cuprind documente normative care controleazã si reglementeazã procesul prelucrãrii si folosirii informatiei 3. chestionar . mãsuri organizatorice. virusarea software-ului. oprind si copierea neautorizatã 3. identificarea accesului prin reguli si relatii între utilizatori si resurse 2.integritatea. . parolã . accesare neautorizatã a datelor si programelor. prin actiuni de parolare si criptare a informatiilor. organizarea unui sistem de control a accesului.prin cunostinte individuale . defectarea unitãtilor de hard disk-uri 2. organizarea pãstrãrii si utilizãrii suporturilor de informatii 2. mãsuri juridice. Mecanisme de autentificare utilizate pentru accesul la informatii .disponibilitatea.confidentialitatea. smart card Aspecte privind protectia informatiei În orice sistem de calcul. Se asigurã protectie pentru: a) date si informatii . scanare retinã . scanare vocalã . sugereazã urmãtoarele sfaturi pentru protectia retelelor: 84 .

. Instruiti personalul care asigurã securitatea informatiei pentru a fi în mãsurã sã detecteze angajatul care a fost perturbat sau nemultumit de ceva.Atribuiti drepturile de supervizare unui grup mai mare de persoane. . . în mod curent. care i-ar putea deranja pe unii angajati si i-ar determina sã aibã un comportament neloial fatã de companie. nu folositi una si aceeasi bandã de mai multe ori la rând. . .Fiti la zi cu versiunile de software. .Asigurati-vã cã nu au existat douã perechi de ochi care sã vadã codul înainte sã fie introdus în sistem.Cereti fiecãrui persoane sã se conecteze în retea folosind parola proprie. cât si pentru servere. care sã vã alerteze în cazul unei lovituri. .Rotiti benzile magnetice pentru salvãrile de sigurantã.Cheltuiti cel putin 3-5% din bugetul de IS pe asigurarea securitãtii informatiei. .Prevedeti în contractul individual cu fiecare angajat reguli si sanctiuni. . .Fiti siguri cã persoanele cu sarcini critice de IS sunt asigurate. . mai ales dacã acest angajat detine si o functie criticã privind regimul informatiilor confidentiale de firmã. ..Scanati mesajele electronice pentru a vedea ceea ce iese din companie. . 85 . . . verificati de douã ori benzile de backup si desemnati pe altcineva sã facã salvãrile curente dacã persoana luatã în vizor este chiar cea care se ocupa anterior.Asigurati-vã cã nici o persoanã nu controleazã sistemul de la un capãt la celãlalt.Pãstrati serverele în locuri sigure. . .setati un program software care sã vã alerteze atunci când o persoanã lucreazã în altã parte decât în biroul sãu sau în afara programului general.Trebuie sã aveti un departament pentru garantarea securitãtii informatiei (cel putin o persoanã si apoi câte una în plus pentru fiecare o mie de angajati). cum sunt fuziunile sau reducerile de personal. separat de departamentul de IT si care sã raporteze direct cãtre responsabilul pentru transmiterea informatiei.Pãstrati întotdeauna în altã parte o copie a salvãrilor se sigurantã de pe benzile magnetice.Monitorizati reteaua .Executati salvãri de sigurantã (backup) în fiecare sãptãmânã. .Întãriti securitatea pe parcursul unor evenimente mai deosebite.Utilizati un software de detectie a intruziunilor nedorite.Realizati un sistem strict pentru accesul la benzile magnetice.Efectuati salvãri de sigurantã atât pentru desktop-uri si laptop-uri.

Asigurarea fondului informational A. Implementarea.urmareste sa aduca la cunostinta avantajele folosirii tehnicii de calcul precum si noua disciplina informationala impusa. Asigurarea conditiilor organizatorice D. obiectivul urmarit nu este acela de punere in functiune.modalitatile de prezentare si receptie a documentelor primare si a situatiilor cu rezultate finale . Ele cuprind: . Este evident ca. Implementarea sistemului informatic Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze implementarea unui sistem informatic fac ca momentul punerii in functiune sa se identifice cu momentul trecerii in exploatare a sistemului. Instruirea personalului utilizator A. a modului de folosire si interpretare a acestora • instructiuni pentru unitatea de prelucrare.prezentarea situatiilor de iesire (listelor. ecranelor). Acesta activitate presupune: B. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor mnuale si automate C. Orice intrerupere a mentinerii in exploatare dupa momentul punerii in functiune. in asemenea cazuri. Sunt unele metodologii care recomanda punerea in functiune a noului sistem informatic in paralel cu vechiul sistem de prelucrare a datelor. ci este acela de experimentare a noului sistem. Asigurarea resurselor hard Asigurarea conditiilor de implementare E. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor manuale si automate Aceste instructiuni se pot grupa astfel: • instructiuni pentru beneficiar .prezentarea noilor documente proiectate si a instructiunilor de completare aferente .1. Instruirea personalului utilizator. exploatarea si intretinerea sistemelor informatice 8. Implementarea sistemului informatic proiectat depinde de modul in care beneficiarul asigura conditiile de punere in functiune. Ele cuprind: .prezentarea succinta a aplicatiei si a fluxurilor informationale .au rolul de a da posibilitatea beneficiarului sa cunoasca procedurile manuale si automate ce trebuie sa le execute.Curs 14 Capitolul 8. presupune: • sensibilizarea beneficiarului in probleme de informatica .modalitatile de operare pe parcursul fluxului de prelucrare si de interventie in cazul unor incidente ce pot apare in timpul executiei programelor. inseamna nereusita acestei actiuni. B. 86 .modalitatile de pregatire si verificare a purtatorilor tehnici de informatii precum si de corectare a erorilor aferente . Aceasta se poate face prin cursuri de initiere de scurta durata organizate de proiectant la sediul acestuia sau la sediul beneficiarului.

C. lucrandu-se eventual in regim de teleprelucrare. a metodei A. Pentru aceasta va fi necesara. Acest lucru va da posibilitatea crearii unui climat favorabil implementarii solutiei proiectate.noile modele de documente de intrare. modul de interpretare a rezultatelor si a mesajelor. O alta problema care permite o buna organizare a implementarii este planficarea activitatilor specifice acestei etape. lucru ce se poate face cu ajutorul unor grafuri Grantt. preluarea unei parti din personal in activitati de informatica si reorientarea altei parti in activitati utile unitatii. Asigurarea fondului informational Presupune pregatirea datelor reale si incarcarea fisierelor sau bazei de date in vederea testarii si punerii in functiune a noului sistem. incarcare si validare a datelor. securitatii si confidentialitatii fondului de date manipulat. PERT. De o deosebita importanta este de asemenea asigurarea materialelor consumabile specifice functionarii sistemelor informatice.D.C. a instructiunilor de completare si utilizare aferente. la lansarea efectiva a documentelor proiectate si la instituirea noilor fluxuri informationale. In al doilea rand se refera la constituirea nucleului de informaticieni in cadrul unitatii beneficiare. 87 .este garantia asigurarii la timp si integrale a conditiilor necesare implementarii. fara ambiguitati a tuturor rubricilor din documente . pregatire ce se face prin: . precise.modalitatile de verificare si de transmitere a documentelor.• • atragerea personalului cu putere de decizie in activitatea de implementare . nucleu ce trebuie format inainte de inceperea proiectarii si implementarii si apot dezvoltat cantitativ si calitativ pe parcursul realizarii sistemului informatic. prin culegerea fondului informational necesar si stocarea a cestuia pe purtatori tehnici de informatie. asigurarea integritatii. ordonare. E. atributiile fiecarei persoane in completarea si verificarea documentelor de intrare .are drept scop convingerea acestuia ca introducerea tehnicii moderne nu urmareste reducerea personalului ci usurarea muncii acestuia. iar pentru problemele mai complexe sa se apeleze la capacitatea unei unitati de informatica cu o dotare corespunzatoare. lucru ce va duce implicit la incadrarea acestei etape in termenele stabilite de proiectant pregatirea psihologica a personalului unitatii beneficiare . regulile de completare si de utilizare a acestora. Asigurarea conditiilor organizatorice necesare Conditiile organizatorice ce trebuie asigurate implementarii noului sistem se refera in primul rand la asigurarea transpunerii in practica a modificarilor organizatorice preconizate in etapa de proiectare. analiza si folosirea acestora pentru luarea deciziilor. Pregatirea utilizatorului consta in instruirea acestuia cu privire la: . care sa permita realizarea unor lucrari de calitate. D. (analizei drumului critic). o ampla munca de colectare. O alta conditie este asigurarea unui spatiu corespunzator desfasurarii activitatii nucleului de informatica. se poate realiza in trei moduri: • prin dotarea unitatii beneficiare cu unul sau mai multe sisteme de calcul • prin perfectarea accesului la o unitate de informatica pentru un anumit numar de orecalculator • printr-o solutie mixta.descrierea continutului informational al situatiilor de iesire.constituirea fisierelor sau entitatilor bazei de date. care presupune rezolvarea unot probleme de volum mic in cadrul unitatii. in prealabil. precum si asigurarea multiplicarii documentelor primare reproiectate in concordanta cu prevederile proiectului tehnic de detaliu.utilizarea corecta a codurilor . inistandu-se asupra necesitatii completarii clare. codificare. Asigurarea resurselor hard .

Perioada de esalonare a punerii in functiune a unui sistem informatic complex este determinata intr-o mare masura de dimensiunea. lansarea in productie a unei noi tehnologii etc. Activitatile de punere in functiune a noului sistem sau a unei componente nu reprezinta inlocuirea unui sistem informational. metode. Punerea in functiune a sistemului respectiv la toate unitatile prevazute se poate esalona pe o perioada mai mare.- preluarea partiala sau integrala a datelor dintr-o serie de fisiere deja create. ce trebuiesc inlocuite. Alegerea momentului punerii in functiune Momentul punerii in functiune a unei componente a unui sistem informatic corespunde datei cand prima sa aplicatie informatica se da in functiune. De asemenea. in funcite de numarul unitatilor si de posibilitatile de asigurare a conditiilor si resurselor necesare. Executarea procedurilor de conversie se aplica atunci cand exista deja un sistem informatic sau aplicatii informatice in functiune. O asemenea solutie se recomanda in cazul unor sisteme de o complexitate mai redusa sau in cazurile cand sistemele informatice respective nu pot functiona prin punerea in functiune esalonata a componenetelor sistemului informatic. calitatea si modul de alocare a resurselor financiare. cu ajutorul unor programe de conversie a fisierelor. Se aplica de regula la sistemele informatice generalizabile pe un numar mai mare de unitati. c) punerea esalonata in functiune a componentelor sistemului informatic. sunt necesare proceduri de conversie cum ar fi: conversii de fisiere.) Inainte de activitatea de punere in functiune trebuie sa se asigure o perioada de timp corespunzatoare cerintelor de indeplinire a conditiilor de pregatire calitativa a momentului punerii in functiune. pentru realizarea legaturilor functionale dintre acestea. dar cu esalonarea in timp in ceea ce priveste sfera de cuprindere. conversii de programe sau conversii de proceduri. inregistrare si transmitere a datelor. in functie de criteriile care stau la baza stabilirii prioritatilor in esalonarea punerii in functiune a diferitelor componente a sistemului informatic. Pentru exploatarea sistemului se pot folosi mai multe procedee: 88 . Aceasta varianta se aplica in cazul sistemelor informatice complexe. Strategii de implementare a sistemelor informatice Strategiile de implementare urmaresc gasirea celor mai adecvate cai. ci ea are si sarcina dificila de a inlocui si unele conceptii depasite cu privire la rolul. Aceste activitati in mod aproape inevitabil. Declansarea momentului punerii in functiune se plaseaza in zona operatiilor de culegere. introducerea unei noi forme de organizare. 8. umane si materiale pentru proiectarea si darea in exploatare a acestor sisteme. b) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic.2. Momentul punerii in functiune trebuie sa corespunda cu inceputul unei perioade (ciclu) semnificativ din activitatea unitatii respective (inceput de an calendaristic. corespunzand astfel debutului ciclului de operatii tehnologice ale aplicatiei. Momentul punerii in functiune se alege si in functie de posibilitatea de pregatire a categoriilor de personal in realizarea noilor sarcini. locul si calitatea acestui sistem. proceduri fata de conditiile si situatiile concrete existente. pentru realizarea obiectivelor de realizare si utilizare a sistemelor informatice. reprezinta o confruntare directa intre “nou” si “vechi”. pot fi mentionate: a) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic si pe intreaga lui sfera de actiune. conversiile se impun atunci cand prin realizarea si implementarea esalonata in timp a componentelor noului sistem informatic. Dintre variantele de solutii posibile pentru punerea in functiune a unui sistem informatic.

Etapa de implementare a sistemului informatic se finalizeaza atunci cand noul sistem functioneaza in conformitate cu cerintele stabilite prin proiect. de marimea unitatii beneficare si de masurile organizatorice intreprinse. Renuntarea la sistemul manual se va face numai dupa ce intregul lant de programe a fost executat fara incidente si fara erori. atunci cand se realizeaza corelarea procedurilor manuale si automate. se atinge ritmul de exploatare si se obtin performatenle scontate. Cu toate ca functionarea in paralel este mai dificila si mai costisitoare. 89 . Lucru impus de necesitatea realizarii unei concordante depline intre sistemul proiectat si documentatia sa.organul de decizie poate folosi informatiile sistemului existent pana cand noul sistem informatic intra definitiv in functiune b) Experimentarea sistemului proiectat folosind date provenite din perioade precedente prezinta aceleasi avantaje ca procedeul anterior. in functie de volumul si importanta problemei.erori de programare . Printre cauzele care conduc la aparitia erorilor se mentioneaza: . In plus. Aceasta presupune definitivarea atat a manualelor de prezentare cat si a celor de utilizare si exploatare.realizeaza actualizarea si intretinerea bazei de date in ambele sisteme . in perioadele de varf si nu are timpul de executie limitst in raport cu perioada pentru care se face experimentarea c) Inlocuirea imediata (directa) a sistemului existent cu cel proiectat poate fi aplicata numai in situatii deosebite. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice Activitatile de exploatare si intretinere a sistemului informatic pus in functiune. se obtin in timp util informatiile dorite pe toate nivelele de conducere. se completeaza corect documentele de intrare.- functionarea concomitenta atat a sistemului manual existent cit si a sistemului automat proiectat experimentarea sistemului proiectat pe baza datelor provenite din perioade precedente inlocuirea directa a sistemului existent cu cel proiectat a) Functionarea in paralel atat a sistemului manual existent cat si a sistemului proiectat cuprinde o perioada de cca 1-3 luni in care se verifica si se compara rezultatele obtinute de sistemul de prelucrare automata a datelor si de catre sistemul existent. evita aglomerarea excesiva a personalului. 8.asigura eliminarea eventualelor erori exitent fara ca aceasra sa impiedice desfasurarea normala a activitatii beneficiarului .evidentiaza cauzele generatoare de erori .intocmirea necorepunzatoare a documentelor de intrare .3.atribuirea incorecta a codurilor . in concordanta cu proiectul elaborat si cu dinamica cerintelor activitatii de conducere si operative din unitatea respectiva. implicand eforturi mai mari. de mai multe ori.verifica si compara in permanenta rezultatelel celor doua sisteme .utilizarea necorespunzatoare a programelor Avantaje: . este totusi mai eficienta deoarece permite sa depisteze unele erori si anomalii de la cadrul proiectat. urmaresc asigurarea realizarii continue a parametrilor tehnici. economici si functionali ai sistemului respectiv. Etapa de implementare nu poate fi considerata incheiata daca nu se definitiveaza intreaga documentatie a proiectului.

Acest ciclu de viata al sistemului informatic. cat si la introducerea in sistem a unor perfectionari curente.asigurarea reviziilor tehnice si reparatiilor echipamentelor de prelucrare a datelor Practica demonstreaza ca neglijarea activitatilor de mentinere in functiune. In momentul in care se ajunge ca perfectionarile ce se impun in cadrul sistemul informatic sa afecteze o buna parte a sistemului in functiune. conduce la inregistrarea unei scaderi constante dupa momentul punerii in functiune. vizualizare a datelor. reducerea timpului de raspuns a sistemului si reducerea costurilor pe unitate de informatie prelucrata si valorificata . cand ele sunt mai generale ca sfera de actiune si mai radicale din punct de vedere al tehnicilor si procedeelor utilizate. ci sa le completeze. validare.imbunatatirea continua a calitatii datelor.activitati de intretinere . transmitere.organizarea si intretinerea arhivelor de date inregistrate pe suporti magnetici . Perfectionarile curente ce se cer a fi aduse sistemului informatic in functiune nu trebuie sa afecteze solutiile tehnice si organizatorice de fond prevazute de catre proiectul initial. 90 . Dintre sarcinile avute in vedere la exploatarea si intretinerea sistemului informatic pot fi mentionate: . precu.activitati de inregistrare a cerintelor de reproiectare Activitatile de exploatare se concentreaza in principal asupra executiei curente a operatiilor de culegere. mergand uneori pana la nivelul de periclitare a functionarii sistemului. o trecere evidenta la un nou ciclu de perfectionare. care conduc la ridicarea nivelului parametrilor tehnico-functionali si economici ai sistemului respectiv. intretinere si dezvoltare a sistemelor informatice implementate. Ele vizeaza responsabilitatea utilizatorului si a personalului din informatica in exploatarea sistemului informatic. respectiv la un nou ciclu de parcurgere a etapelor de realizare a sistemelor informatice.introducerea perfectionarilor in tehnologia de prelucrare automata a datelor . prin respectarea stricta a instructiunilor tehnice de lucru. prelucrare. perioada care se inscrie intr-un ciclu. Activitatile de intretinere a sistemului informatic se refera atat la realizarea constanta a parametrilor sistemului proiectat si aflat in exploatare.activitati de exploatare . este determinat de frecventa perfectionarilor de fond in domeniul tehnicii de calcul. Activitatile de inregistrare a cerintelor de reproiectare a sistemului informatic in functiune vizeaza pregatirea trecerii la reproiectare. Activitatile de exploatare si intretinere se pot grupa astfel: . operatii de importanta deosebita pentru mentinerea in functiune a sistemului informatic . acest ciclu corespunde si cerintelor de perfectionare a metodelor si tehnicilor utilizate in activitatile de conducere din unitatile economico-sociale. si in domeniul evolutiei produselor program. Totodata.Acestor activitati le revine sarcina de realizare a exploatarii curente si a consolidarii functionarii sistemului informatic pus in functiune pe intreaga perioada pentru care s-a preconizat a fi utilizat.organizarea si urmarirea executiei operatiilor de actualizare a fisierelor si/sau a bazelor de date la momentele stabilite. sa le perfectioneze. inseamna ca s-a ajuns la o situatie conflictuala intre cerinte si existente si se cere o reproiectare a intregului sistem.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful