You are on page 1of 4

Stilul Art Nouveau, apdrut la sfiir~itul ani/or 1890, a durat mai putin de un deceniu, dar in acest rdstimp trdsdturile

sale de bazd au pdtruns in toate aspectele artei ~i designului.
~ 1895, un neguslor de art:l de origine gerSamuel Bing, a inaugural o galerie de arta la adresa 22 Rue de Provence, Paris. Cunoscalor al artei japoneze, el s-a hotaral sa~i dedice noua afacere ullimelore lendinte din art:l ~i art:l aplicala, ~i din aCeasla cauza ~i-a numil galeria L'Art Nouveau -"noua arta".

I mana,

Expozitia cu care ~i-a inaugurat galeria a prezentat o varietate uimitoare de tablouri, sculpturi, ilustratii, ceramica, sticlarie ~i rnobilier, In stiluri foarte diferite. in ciuda diversitatii, rn~lte exponate aveau doua elernente cornune: respingerea realisrnului traditionalist, infavoarea irnaginilor exotice ~i simbolice ~i o fascinatie data de potentialul decorativ alliniilor curbe, ie~ite in relief. Aceste doua elernente au devenit definitorii pentru stilul care a devenit ulterior cunoscut sub denurnirea galeriei lui Bing -Art Nouveau. incepand cu perioada renascentista, arta occidentala a fost dominata de idealul realisrnului. Arti~ti precurn Caravaggio (1571-1610) erau renurniti pentru capacitatea de a reproduce pe panza irnagini tridirnensionale. in secolul al XIX-lea societatea artistica a privit

O Ce/e tre; m;rese, realizat de Jan Toorop. Mireasa omului (centru), mireasa lui Hristos (stanga) ~i mireasa mortii purtand un lan~ format din cranii (dreapta) sunt contopite intr-o imagine sinuoasa, foarte decorativa. pictura ca reprezentare a realit:ltii, fiind apreciate imaginile aproape fotografice, cum ar fi cele realizate de Ingres (1780-1867), Chiar ~i revolutionarii care se impotriveau stilului academic, cum ar fi grupul arti~tilor cunoscuti ca impresioni~ti, au fost tentati sa reflecte lumea vizibila, considerand ca tehnicile lor de lucru creau perceptii senzoriale mai pline de acuratete, Aceast:l aplecare asupra realismului a ridicat statutul "picturii de ~evalet" mult deasupra celorlaltor arte decorative, astfel incat arti~tii
133

~i In anii 1860 a Infiintat un atelier dedicat fuziunii diferitelor arte ~i me~te~uguri. Un cotaborator al s~u a fost un coleg din perioada de ucenicie. Morris. O Alphonse Mucha ( 1860-1939). 134 in consecint~. impreuna. a popularizat stilul Art Nouveau. Arta ~i me~te~ug Consecintele acestei tendinte au avut. repetitive. Edward Burne-Jones (1833-1898). utilizand modele Intortocheate. Inevitabil. Morris a Insu~it ~i s-a perfectionat In mai multe me~te~uguri. proiectata in stilul Art Nouveau de arhitectul de mare originalitate Antonio Gaudi. al c~rui stil de decoratiune se baza pe ilustrarea neo-medievalismului In stil preraf~elit. v~zuti ca me~te~ugari. Burne-Jones era puternic influentat de manuscrisele ilustrate medievale ~i f~cea adesea apella liniile lungi. Pictorii anilor 1880 ~i 1890 au Inceput sa se Indoieasca de estetica pura a impreslonismului ~i au Inceput sa realizeze picturi care reflectau ideile ~i trairile lor. inspirate din natur~ multe dintre acestea se rnai produc ~i ast~zi. Morris considera c~ arta ~i designul erau inseparabile ~i c~ toate artefactele utilizate in viata cotidian~ ar trebui s~ poarte amprenta unui artist. Acest mod de abordare grafic~ a fost o consecint~ fireasc~ a lucrului In alb- . considerati arti~ti adev~rati.ART NOUVEAU negru pentru publicatiile tiparite. de origine ceha. cei mai talentati se aplecau asupra picturii.care urma sa aiba oA importanta deosebita asupra evolutiei stilului. o importanta: deosebit~ asupra evolutiei stilului Art Nouveau. Pe la mijlocul secolului XIX s-a deschis o pr~pastie intre pictorii de ~evalet. ~i speciali~tii in artele decorative. Eliberati de nevoia de a reproduce O Catedrala La Sagrada Familia. dar i-a influentat ~i pictura prin crearea unor efecte omamentale complet straine stilului academic al acelei perioade. Art Nouveau. Dezam~git de "prostiile" agitate de productia industrial~ de mas~. convenientele artistice erau atacate din cu totul alte directii. Morris Insu~i excela In realizarea tapiseriilor ~i materialelor destinate tapiteriilor. unduitoare. printre care tampl~ria. ~i colegii lor au format "rni~careapentru arta ~i me~te~uguri". Linia protuberanta in restul Europei. Personalitatea cea mai reprezentativ~ pentru aceast~ tendinta: a fost: William Morris (1834-1896). artele decorative -~i talentul pentru desenul abstract pe care acestea le presupun au avut de suferit. sticl~ria ~i pictura pe sticl~. BumeJones. La fel ca Morris. Forma sa favorita de exprimare a fost afi~ul.

Chiar ~i inscrip~ionarea este realizata in acela~i stil organic.ate de precizia liniilor din stampele japoneze. Linia organica in cl~dirile proiectate de Horta. in 1893. pictat In 1893. Initial. linia grafic~ Beardsley este transformata In ceva organic. ~n lucrnrile ulterioare ale lui Gaud! structura ~i motivele decorative sunt integrate In forme vegetale alambicate. Lucr:lrile lui timpurii. ~i l-a Incurajat pe Beardsley sa: realizeze o serie de 350 ilustratii In tu~ negro pentru opera lui Malory. el a creat imagini de neuitat ale decadentei ~i luxului. s-au bazat pe latura grafica: a liniilor. ora~ Intr-o compozitie artistic~ armonioas~. 135 ~ . creat din fier. Fierul ~i sticla sunt utilizate foarte imaginativ. in 1891 Bume-Jones a fost vizitat In atelierol sa:u de un agent de asigura:ri de 19 ani. bogat decorate. astfel lntreaga structurn pare a ti vie. proiectata de catre Hector Guimard. modelul apare pe fata~ ~i se prelinge In holul de intrare pentru ca mai apoi s~ lnv~luie sc~rile centrale. Artistul olandez Jan Toorop (1858-1928) a introdus acest stil In tablourile sale simbolistice. realizate din sticl~ ~i fier. realitatea vizibila:. aceste ilustratii erau ecoul stilului medieval allui Bume-Jones. tencuial~ ~i pictur:l. Cele mai izbitoare lucrnri ale lui Gaud!. cele mai ambitioase sugereaz~ -sau au sugerat -ni~te verze sau plante de rubarb~. cu scopul de a produce noua forma. eleganta: ~i stil decorativ. sofisticat.. ace~ti arti~ti -cunoscuti ca simboli~ti ~i nabi~ti -au creat imagini ondulate.. ca ni~te ciuperci uria~e. cum ar fi Cele trei mirese (1893).00 Doua ilustra.. asemanatoare plantelor ce caracterizeaza stilul Art Nouveau. puternic influentate O Intrarea impresionanta intr-una din sta~iile de metrou pariziene. Inevitabil. In care arhitectul a introdus un motiv repetitiv protuberant pentro a transforma stroctura simpla: a unei case tipice de la de creatia maurn. decorativa: a picturilor pe pftnza: ~i care. opera lui Oscar Wilde. semi-abstracte. La Sagrada Familia a fost lncepu~ In 1884 lns~ la moartea lui Gaud! fusese termina~ doar una dintre cele ~ . sunt structuri geometrice.celebru mai ales pentru statiile d. de-a lungul tavanelor ~i a podelelor lntr-un desen motiv perfect integrat. la fel ca Morris sau BumeJones. Cele mai simple dintre acestea sunt ceva mai mult decat ni~te tulpini stilizate de plante ce formeaz~ arcade care lncadreaz~ intr:1rile In metrou. La Mort d~rtbur. Beardsley a reunit aceste influente Intr-un stil personal. cum ar ti catedrala netermina~ La Sagrada Familia. designerilor ~i arhitectilor. constroite din linii lungi Intreta:iate de diver~e forme. Una dintre primele lui lucra:ri a fost Maison Tassel. Efecte aselru1n~toare apar ~i la alte cl~diri din Paris dar ~11nmobila ~i In decoratiunile interioare realizate de Guimard. care subliniaza: natura bidimensionala:. umflate. prin simplitate. albul pur ~i linia protuberanta:. Bume-Jones a fost impresionat.ii caracteristice lui Aubrey Beardsley -cel mai stralucitor artist grafic at stilului Art Nouveau. In timp ce la Berlin pictorol norvegian Edvard Munch (1863-1944) a folosit acela~i stil pentru a exprima dezechilibrol psihic In Tipiltul. Ins~~i conceptia cl~dirii este organic~. utilizftnd modele semi-abstracte. De~i a lucrat In exclusivitate In alb ~i negro. hoteluri ~i birouri constroite In Broxelles. metrou proiectate de el. Unul dintre exponentii ~ei mai de succes din arhitectura noului stil a fost belgianul Victor Horta (1861-1947) care a utilizat stilul Art Nouveau pentru a exploata posibilitatea constructiilor din otel ~i sticla: Intr-o serie de cla:diri. ca o planta ag~tatoare care se Incol~ce~te. Aubrey Beardsley (1872-1898) care a venit sa:-i arate cftteva schite. In ilustratiile pentru Salome. Insa: ele au ara:tat ~i influenta stampelor japoneze. r~sucindu-se pe pereti ~i pe balustrad~. care par a fi rns~rit pe p~mant peste noapte. Expresia organic~ a arhitecturii Art Nouveau a fost dus~ pan~ la ex~remde spaniolul Antonio Gaudi (1852-1926) ale c~rui lucr~ri uimitoare decoreaz~ str~zile Barcelonei. Nu a utilizat nuantarea ci doar negrol cel mai intens. decorative dar tulbura:toare. Lucrarile lui erau puternic influen. Aceasta tendint~ a fost preluata de arhitectul parizian Hector Guimard (1867-1942). Guimard a utilizat efecte similare ~i atunci cand a proiectat mobila sau decora~iuni interioare. cum ar fiCasa Vicens (1878-1880). Fix area unei tendin1e Lucra:rile lui Beardsley au provocat imediat senzatie In lumea artei ~i stilul lui na:valnic a Inceput sa:l~i faca: aparitia In Intreaga Europa: In lucra:rile pictorilor.

In aceast. nesem. Fiecare detaliu a fost proiectat de Horta.l. jn pictura mural~ pentru Palais Stoclet din Bruxe1les (1905-1911).l lucr"!lrea cea mai ambitioas. mai sofisticata:. preluand diferite contracte. Acela~i stil poate fi reg. Gaud! a fost unul dintre putinii arhiteqi cu viziunea ~i daruirea necesara executarli unor cla:diri de marl dimensiuni In adeva:ratul sill. reliefate pe fundalul plan de influenta japonez. Intreaga constructie trebuie sculptata manual. din Glasgow. de miizga:leala: plina: de fantezie. De~i stilul Art Nouveau a avut o viat~ scurt~ ca art:l dinamic~. cum ar fi decorarea celebrelor Willow Tea Rooms din Buchanan Street -unde peretii erau impodobiti cu siluetele feminine alungite. ins.l~i structura monumental. o construc1ie Art Nouveau proiectata de Victor Horta. jn lucrnrile lui cele mai caracteristice.l.l alungit. unul dintre continuatorli lui William Morris. ins. Herbert McNair 136 O Un detaliu al unei u~i din Willow Tea Rooms.ART NOUVEAU O linia proeminenta se repeta in interiorul cladirii Maison Tassel din Bruxelles. pentru birourl. intr-adeva:r. interiorul cat ~i In exteriorul cl~dirii. Klimt a utilizat mozaicul ca o tehnic~. de . care amintescde decoratiunile ceramice aplicate pe pereti 1n multe dintre cl~dirile realizate de Gaudi.lsit in ceea ce probabil reprezint. numea stilul Art Nouveau ca "acea boala: decorativ:i stranie" ~i.l este auster. probabil cel mai des~var~itdintre pictorii stilului. un aer de "contemporaneitate". Frances (18741921) ~i de sotul lui Frances. Margaret Macdonald (1865-1933). la:siind o impresie de dezordine studiata. In esen~ mondene. alti arhiteqi au avut tendinta sa:-~ipiarda: inventivitatea atunci ciind trebuia sa:execute lucrarl mai marl deciit o simpla: fatada a ilnei cla:diri. Art Nouveau. Altfel sta:teau lucrurlle cu designul intern ~i al mobilei: dimenslunile mai mici ~i materlalele u~or prelucrabile i-au Incurajat pe designerli Art Nouveau sa: fie mai meticulo~i In lucrarile lor. candelabre ~i taciimurl. Stilul rectiliniu al lui Macintosh ~i al colegilor acestuia au influentat major lucrnrile lui Gustav Klimt (1862-1918). pana la corpurile de iluminat. (1870-1945) Macintosh a pus bazele unui stil de arhitecturn. Cel putin In a7:estsens merit~ s~ respecta:mmo~tenirea l~sata: stilul Art Nouveau. utilizand linii verticale ca ni~te efluvii al3turi de trandafiri stiliza1i.l motivele repetitive in fo~ de plant. lemnul sculptat ~i sticJa plumbuit3 in culori subtile reprezint3 mijlocul pentru exprimarea ideilor sale apropiate de abstrac1iune. $coala de la Glasgow in cazullui Charles Rennie Mackintosh (18681928) nu au existat asemenea problef!1e de estetica:. sfe~nice. "Cei patru" au lucrat mai ales in Glasgow.l ~i mai trainic. intr-adeva:r. Impodobindu-l cu un mozaic strnlucitor de forme abstracte~i culori bogate. decQr ~i design rafmat. Margaret Macdonald. Acela~i motiv cu plante apare ~i pe u~ile cu vitralii. dar construqia se Inalta foarte Incet din cauza complexitatii arhitecturale data de caracterul ei "organic".lturilor din fier foliat. rectiliniu (caracterizat de linii drepte). Walter Crane. cu un efect n~ucitor. de sora acesteia. Munch sau Toorop mai degraba: "grote~ti". Lucra:rlle lui exemplifica: latura mai moderata:. senzuale Intalnite In lucra:rlle lui Beardsley ~i a continuatorllor acestuia. Glasgow (19031904). metalice. Imita~ii palide La Inceputul anilor 1900 exponenti de seam~ ai stilului Art Nouveau au trecut la alte forme stilistice ~i locullor a fost ocupat de designeri de mana a doua. practic. multi considerau imaginile create de Beardsley. . de influenta: japoneza: a stilului Art Nouveau fata: de elementele decadente. Arti~ti ~i designerl ca Henry Van de Velde (1863-1957) au realizat tipare izbitoare.l constructie. Ala:turl de sotia lui. proiectat3 de Charles Rennie Mackintosh ~i so1ia acestuia.Klimt a preluat modelul formei feminine alungite. linia organica: pare sa: ocupe fiecare spatiu disponibil al paginii.iar formele organice "umflate" ale lui Guimard ~i Gaud! "respinga:toare". astfel. In miiinile unor arti~ti cumar fi Van de Velde. Modelele repetitive ale arhitecturli obi~nuite nu pot fi folosite deoarece ar strica fluiditatea Intregului concept.l reapar LL sub forma arm. delimitate de tije verticale de metal sau pe mobilierul salonului pentru servire a ceaiului. a Incurajat pe unii arti~ti remarcabili ai epocii s~-~i foloseasc~ talentul pentru a proiecta obiecte practice.l ~i practic.l a lui Macintosh -~coala de Art'J.lnand deloc cu formele organice utilizate de Guimard sau Gaudi. care au utilizat motivele stilului pentru ada unor artefacte. acit in patru fatade proiectate. Art Nouveau. imbinate cu motive deplante stilizate. mai aerisit. Ace~ti designerl novatorl nu efau Insa: pe placul tuturor. Lucrarile continua: ~i astazi. de mare efect.