P. 1
Regionalisme Si Expresii Din Maramures

Regionalisme Si Expresii Din Maramures

4.86

|Views: 22,108|Likes:
Published by Whiteman
O culegere de regionalisme si expresii din Maramures.
O culegere de regionalisme si expresii din Maramures.

More info:

Published by: Whiteman on Feb 15, 2009
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

07/10/2013

P a g i n a |1

Blogul lui Whiteman www.andreialbu.com
Whiteman retains all proprietary copyright with respect to any text used in this document. Copyright © 2009

CULEGERE DE CUVINTE ŞI EXPRESII DIN MARAMUREŞ

A Acáţ, acáţi – salcâm (şi acaţiu, acaţie) [din maghiară akác şi germană Akazie (lat. acacia)] A afla – a găsi, a descoperi [din latină afflare „a sufla, a inspira”] Ex. l-am cotat tătă ziua şi l-am fo’ aflată acasa. B Bai, baiuri – necaz, încurcătură, belea, problemă [din maghiară baj] Ex. care-i baiu? Barabulă, barabule – cartof [din ucraineană barabolja ] (vezi şi buraci, croampe, pere de pământ, picioci ) Băncădit, băncădită – amărât, abătut Ex. De ce eşti băncădit, fecior ? Beteag, beteagă – bolnav, infirm [din maghiară beteg „bolnav”] Ex. nu pot veni la lucru că-s beteag. Bistoş – ac de siguranţă; se mai foloseşte şi cu sensul de sigur, cu siguranţă, bine. Ex. Eşti sigur că el era? Bistoş? Blóder/blóidăr, blóidăre – cuptor cu lemne, care se află lângă sobă şi în care se gătesc de obicei prăjiturile Bódi – uliu, erete Ex. ni, că l-o fo’ luat bodiu!
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com

P a g i n a |2

Bolund/bolând, bolundă/bolândă – nebun, smintit [din maghiară bolond] Ex. nu mă pun cu tine că eşti bolund. A bolunzi – a înnebuni, a căpia, a-şi pierde minţile [din maghiară bolond] Ex. M-ai bolunzit de cap. Boşcă, boşte – pălăria de la floarea soarelui Botă, bote – bâtă, băţ; a fi botă – a nu şti nimic [din maghiară bot] Ex. eşti botă la fizică! Budigăi – chiloţi Ex. vara umblu fără budigăi pe gheghesupt. Bugăt – destul, suficient Ex. l-am ajutat bugăt, să se mai descurce şi singur. Burác, buráci – cartof C Căptiţ – grămadă, căpiţă, se foloseşte şi cu sensul de mult Ex. a fost foarte scump, am dat un căptiţ de bani pe ea [din bulgară kopica] Chistaş – curat În cinste – gratis, gratuit [din slavă čisti] Ex. calul căpătat în cinste, la dinţi nu se c’otă. Ciucure, ciucuri – ţurţure de gheaţă [din latină cicculum] Ex. era aşe de frig că aveam ciucuri la nas. Ciurdă, ciurde – turmă, cireadă [din maghiară csorda] Ex. No ho mă, că nu eşti la ciurdă! Ciurdar, ciurdari – văcar, păstorul turmei de vaci [din maghiară csorda] Ex. Vorbeşti urât ca un ciurdar. Ciurigău, ciurigăi – un fel de colac împletit Clisă, clise – slănină [din bulgară klisa] Ex. o dărabă de clisă Cóhe - bucătărie de vară Cólniţă, colniţe – şopron pentru lemne sau adăpost pentru animale [din sârbă kolnica] Corhaz, corhazuri – spital Ex. o fo’ beteag şi l-o luat la corhaz. Coşconar – coteţ de găini Coşcă, coşte – pătrat, pătrăţel Ex. caiet de matematică în coşte. Croampă, croampe – cartof D
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com

P a g i n a |3

Dărabă, dărabe – bucată [din maghiară darab] Ex. o dărabă de clisă Dărălău – un fel de zdrobitor prevăzut cu lame folosit pentru mărunţirea fructelor, se foloseşte mai ales când se face pălinca A dărăli – a mărunţi folosind dărălăul, a da la dărălău Dosoi - prosop Drojder, drojderi – beţivan, alcoolic, băutor [din slavă droždijen] Ex. nu mai sta acolo ca un drojder, hai la joc! A drojdi – a bea, a consuma băuturi alcoolice [din slavă droždijen] Ex. hai ş-om mer’e la drojdit! Dreţ, dreţe – băţ Ex. am strâns o stivă de dreţe F Fârcitură, fârcituri – căpiţă mare de fân sau paie Ex. i-am văzut pe amândoi cole-ntre fârcituri Finjă, finje – cană Ex. o finjă de apă Firhong, fironguri – perdea Ex. cu fironguri casa arată altfel. Foită, foite – fel, soi, tip Ex. un coptil de foită re’! Cum ţi-i foita ? Ştiu ce foită porţi ! Fotoghin - un fel de motorină Ex. Pe ce ţî-i trabantu, pe păcură? Nu, pe fotoghin Fotroş, fotroşă – destrăbălat, dezordonat Ex. un coptil fotroş G Gaci - pantaloni Găteje – bucată de creangă subţire, vreasc, lemn [din slavă gatĭ] Ex. du-te adă un braţ de găteje să punem pe foc. Groştior – smântână Ex. ar mere şi nişte groştior la sarmalele ieste. H Habdíţă - femeie de moravuri uşoare Ex. cum iese o habdiţă care ptică într-o haptină? Háptină, háptini - o groapă în pământ în care s-a adunat apă

Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş

www.andreialbu.com

P a g i n a |4

Heci, heciuri – crengi subţiri cu referinţă la ceea ce rămâne după ce tai un copac, sau când faci curăţenia de primăvară sau toamnă Ex. un huci de heciuri Hédi – viţă-de-vie Ex. unde-i hediu de lângă casă? Heizaj – acoperiş Ex. coptilu acela s-o câţârat pe heizaj să nu-l prind. Hiretic, hiretică – nervos, agitat Ex. ce ai azi de eşti aşa hiretic! Hirispor – rumeguş Hoancă, hoance – gură. Ex. a da din hoancă; ţine-ţi hoanca cee! Horliţ, horliţă – murdar sau acoperit cu noroi Ex. tătă te-ai făcut horliţă Hrib, hribi – ciupercă comestibilă cu pălăria de culoare brună [din ucraineană hryb] Huci, huciuri – pâlc mic de copaci şi tufişuri [din ucraineană hušča „desiş”] Ex. după casă era nişte huciuri unde se jucau copii. Hurdău – un vas din lemn în formă de con în care se pun fructele date prin dărălău, butoi I Iagă, ieji – sticlă Ex. o iagă de horincă Indre – ac de cusut Ipene – sănătos, normal, întreg Ex. coptile, tu nu eşti ipene! Î A se îmburda – a se răsturna, a întoarce Ex. ciotu mnic, îmburdă carul mare. Înhîit, înhâită – îndoit, boţit, şifonat A înhoi/înhâi – a mototoli, şifona, a boţi Ex. Iar ai înhoit patu cela ! J A jugăni – a castra Jugănit –castrat; de asemenea prăpădit, pricăjit Ex. dă-i ceva de mâncare, că tare pare jugănit Jurincă – viţică Ex. am o marhă şi o jurincă
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com

P a g i n a |5

L Laibăr – haină ţărănească până la talie, fără mâneci, adesea îmblănită; cojoc de lână [săseşte leibel] Ex. s-o făcut un mniez mai răcoare aşa că mi-am luat laibărul pe mine Langalău/ligalău,langalăie– un fel anume de pâine sau plăcintă din făină de mălai Laşcalău – strecurător de laşte Laşcă, laşte – un tip de tăieţei mai groşi [din maghiară lasca] Legheleu - maidan, toloacă Ex. joacă fotbal ca pe legheleu. Legvar – dulceaţă Ex. ptită cu legvar Lipideu – cearşaf ţărănesc Ex. pe sfoară erau agăţate la uscat haine şi un lipideu, ca la orice gospodărie. Ludău – un tip de dovleac comestibil cu formă de pepene şi culoare galbenă M Marhă – vită, vacă [din maghiară marha „vită”]; acest cuvânt a evoluat în marfă pentru că vitele constituiau principalul obiect de tranzacţie la popoarele pastorale Ex. a mere cu marhăle la ciurdă ( Mândraie, Porumba, Bumba, Joiana – nume de vacă la ţară) Măgan – mântuială ex. ai făcut o treabă de măgan Mintenaş/ mintean – imediat, îndată, repede, acuş [din maghiară menten] Ex. mintenaş viu! Mneriu – albastru închis Ex. am vopsit părcanu mneriu Moroi – tufă de mure Moşini - chibrite O Odor – curte Ex. l-o adus şi l-o descărcat direct în odor. Oloi – ulei [din maghiară olaj] Ex. o dărabă de ptită oloietă P Pancovă, pancove – gogoaşă, minciunică [din maghiară pánkó]
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com

P a g i n a |6

Părcan – perete Porodică, porodici – roşie (se referă la legumă şi prin extensie la culoarea acesteia) Ex. te-ai înroşit ca o porodică Pere de pământ – cartofi Picioci/picioici – cartofi Ex. Anu’ acesta nu s-o tare făcut picocii. A pingeli – a repara, a petici, a reface [de la pingea „a pune, a reface sau a dubla talpa uzată la o încălţăminte”, din turcă pençe ] Ptită – pâine [din greaca modernă píta, bulgară pita] Ex. ptită cu silvoiţ Ptitoi – un hrib mare Pui – sertar [latină pulleus], nume dat unor obiecte foarte mici sau unor cantităţi minuscule - pui de fasole – bob de fasole Púpti – buline, pete Ex. Are o rochie albă cu pupti. R Răfongauă – cleşti (se referă la unelte) Ex. du-te de cere răfongaua să scoatem cuiul ista. Roştei, roşteie – portiţă mică de trecere între casă şi grădină; gratie, zăbrea; grătar de la sobă prin care cade cenuşa [din maghiară rostély] Ex. închide roşteiu ! Ruje - floarea soarelui Ex. am ajuns la un lan de ruje şi ne-am aşezat să hodinim. S Sarcă/ţarcă – coţofană; epitet depreciativ dat unei persoane guralive; de-a sarca – numele unui joc de copii [din maghiară szarka] Ex. tăt baţi din gură ca o sarcă Servus – formulă familiară de salut folosită în Ardeal [din germană servus, cf. latină servus – „sclav”] Ex. eu cu el eram p’etini buni, eram la servus. Silvoiţ/silvoiz, silvoizuri – magiun (de obicei cu o consistenţă groasă făcut din prune), marmeladă [din maghiară szilvaiz] Sopon – săpun de casă pentru spălat rufele Sorgoş – uşor Ex. Nu ţ-a hi sorgoş - Nu ţi-a fi uşor Sprăhoiet, sprăhoietă – agitat, se foloseste cel mai des pentru a caracteriza un copil Ex. un coptil sprăhoiet A sureti – a pisa, a zdrobi mai ales pentru struguri, dar şi a sureti pe cineva – a bate pe cineva
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com

P a g i n a |7

Ex. bate cineva la uşa, api dacă îi el tăt tăt tăt îl suretesc.

Ş Şlag – cântar Ex. era aşe de grasă că ar fi îndoit şlagu. Şogor, şogori – termen glumeţ prin care un bărbat se adresează altuia dacă au relaţii intime cu aceeaşi femeie; şogoriţă, şogoriţe - femei care au relaţii cu acelaşi bărbat [din maghiară sógor] Şohan – niciodată [din maghiară soha n(em)] Ex. lasă-l numa în casă ş-apoi nu lî-i mai vide şohan. Şpor – sobă prevăzută cu plită, plită zidită [din maghiară spór] Ştergură, şterguri/ştergure – ştergar de masă sau prosop [şterg + gură] Ştrímf, ştrímfi – ciorapi [din germană strumpf] T Techergheu – derbedeu Ex. coptilu acela a mneu umblă numa cu fel de fel de techerghei. Temetéu, temetéie – cimitir [din maghiar temetö] Ex. când eram mici ne jucam de-a ascunselea în temeteu. Tetachéu - a face un tetacheu – a întoarce maşina (din fr. Tête à queue) Ex. o făcut un tetacheu pe legheleu Tépşe – se foloseşte ca termen de referinţă pentru tavă sau cratiţă [cel mai probabil din turcă tepsi] Ex. Dă-o-în tepşe de treabă! Tiurcoi – curcan Ex. Te-ai umflat ca un tiurcoi Tístaş – curat A tocmí – a repara, a drege, a reface [din slavă tŭkŭmiti] Ex. du-te la moş Văsîi că numai el ştie tocmni di aiestea. Tolcér, tolcére – pâlnie [din maghiară tőlcsér] Ex. fără tolcer o să dai pe dinlături tăt oloiu. Triticală – grâu furajer Ex. ţi-am adus nişte triticală, zise el către mine şi plecă. Ţ A ţipa – a arunca, a azvârli (ceva sau cu ceva după cineva), a da afară Ex. te ţip pe jam! ţip-o jos să nu te vadă! A ţipuri – a striga, a ţipa ascuţit [de la a ţipa] Ex. eu dau s-o ţuc şi ie prinde a ţipuri U
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com

P a g i n a |8

Uţuţ – scînciob, leagăn Ex. la bunici la ţară era un uţuţ vechi în care s-a dat şi tata când era coptil. V Vâlce – pădurice mică Videre – găleată, vas de lemn sau metal cu toartă folosit pentru transportul şi păstrarea unor lichide [probabil din slavă vidro - găleată] Ex. du-te la fântână şi adă două videre de apă proaspătă. Voşpor – praf cu care se dă plita ca să fie neagră Vraniţă, vraniţe dar şi vrajniţă, vramniţă – poartă făcută din scânduri sau nuiele împletite [din sârbă vratnica] Ex. nu ştiu ce animal o fo’, dar mi-o strîcat vrajniţa. Z Zogne – ciorapi (vezi şi ştrímfi) A zîni – a veni, a merge, a se deplasa [din latină venire] Ex. am zînit cu voie bună să petrecem împreună.

Explicaţii şi informaţii etimologice preluate din Noul Dicţionar al Limbii Române, Editura Litera Internaţional, 2007 şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Editura ARC, 2007.

Whiteman’s blog http://whmn.blogspot.com
Whiteman retains all proprietary copyright with respect to any text used in this document. Copyright © 2009

Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş

www.andreialbu.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->