Singurului meu prieten pamantean......

Iti multumesc din suflet, in primul rand ca existi si ai aparut in viata mea, In al doilea rand pentru ca ai fost atat de bun si rabdator cu mine, In al treilea rand pentru ca m-ai inteles si m-ai facut sa respir din nou, Iti multumesc de un infinit de ori la puterea infinit ca ai fost pe aceeasi lungime de unda cu mine si nu mi-ai respins cugetarile si trairile, nu m-ai ridiculizat, m-ai acceptat si suportat......esti cel mai bun prieten pe care mi-l putea da Dumnezeu.

Sa nu te plictisesti.... Iti multumesc din nou.... Pentru ca m-ai sustinut fara sa ma judeci, Pentru ca m-ai suportat asa sufocanta cum sunt, Ai fost pentru mine umarul pe care am plans, virtual desigur, colacul de salvare nestiind sa inot, si mai ales, oglinda in care m-am putut privi. Te consider un barbat de caracter, dar un caracter aparte, cu foarte mult (poate prea mult) bun simt, foarte atent si generos, prea generos, puternic si sensibil. Pentru mine esti etalonul superior!

Si acum imi cer iertare ....
Pentru ca te-am facut martor fara voie la suferintele mele launtrice, Pentru ca ti-ai irosit timpul si poate nervii cu mine si problemele mele, Pentru nu te-am ascultat poate cand ai avut ceva de spus pentru ca eu am vorbit in continuu, Pentru ca am indraznit sa te judec pentru lucruri presupuse si nu pentru realitati pe care sa le cunosc din viata ta, Pentru ca te-am suparat din cauza prostiei mele, Pentru ca te-am chemat in lumea mea si nu te-am facut fericit asa cum meritai, Pentru ca sunt o persoana egoista si nebuna, Pentru ca te-am tarat in mocirla sufletului meu, Pentru ca nu sunt demna de tine, Pentru ca am clacat si acum sunt la pamant pentru a nu stiu cata oara in aceasta viata, Pentru ca nu mai pot gandi limpede si nu-mi pot stapani emotiile.....

Regret ca trebuie sa te scot din lumea mea....
Este razboi aici, razboiul cu mine insami, cu demonii mei, cu propria mea constiinta... Nu este permis sa fiu ajutata.... Este ceva ce trebuie sa fac numai eu.. Lupta asta o voi purta singura, povara sentimentelor si judecatilor mele o voi purta numai eu in singuratatea mea... Nu ar fi drept sa fac pe nimeni partas la asa ceva.... Trebuie sa- mi regasesc singura resursele pentru a redeveni cum am fost candva.... Acum oglinda sufletului tau m- a facut sa vad sincer fata urata a mea si trebuie sa schimb aceasta veriga slaba.... Iti multumesc ... M- ai ajutat enorm... Dar destul! De azi inainte ma voi razboi cu mine, ma voi cunoaste, voi explora fundul “ oceanului”

Voi calatori spre centrul sufletului meu, voi reorganiza intreaga mea structura si sper sa am puterea si propria mea viata. Dar NU VOI UITA prietenul care m-a ascultat si inteles. Nu voi uita putinele sale vorbe dar foarte intelepte si nici numeroasele sale fapte. Tu prin fapte vorbesti cel mai mult despre tine si am de gand sa-ti urmez exemplul. Voi pastra cuvintele pentru mine. Nu-ti voi putea vorbi niciodata pentru ca prezenta ta ma copleseste, ochii tai ma citesc dinainte, iar eu nu indraznesc sa te mai privesc in ochi de rusinea ca te-am suparat. Sa nu-ti pese de mine, sa nu ma iubesti si nici sa nu ma urasti, sa nu faci nimic TE ROG. Cand ma voi regasi si voi redeveni cine am fost candva poate iti vei da seama ca razboiul din lumea mea s-a terminat. Atunci poate ma vei ierta ca te-am scos din lumea mea si poate vom crea o lume a noastra daca vom putea sa fim din nou pe aceeasi lungime de unda.

Nu am uitat cand mi-ai scris ca mi-ai spune mai multe dar nu-ti permiti. Esti un om de caracter si nu te bagi in vietile altora. Apreciez foarte mult acest lucru. Iti multumesc ca m-ai lasat sa cunosc un coltisor din sufletul tau, a fost suficient pentru mine. Ai spus “ eu sunt eu punct”. Este cea mai tare autodefinire pe care am auzit-o la cineva. Esti TARE! Mi-ai servit inca o lectie. Esti ca fratele mai mare. E ciudat. Esti “certat “ cu Dumnezeu dar El te-a folosit pentru a ma indrepta pe mine. Ai un suflet mare. Chiar ca incurcate sunt caile Domnului, dupa cum spun unii. Ma face sa ma indrept din nou spre Dumnezeu, spre mine insami, spre vindecarea sufleteasca si invatarea lectiilor vietii tocmai persoana care afirma ca nu crede. Dar pentru mine acest aspect nu are nici o relevanta, stii bine. Mi-e teama de ceea ce voi gasi in sufletul meu, dar orice ar fi nu voi renunta. Teama de a deveni o ignoranta si neglijenta e mai mare decat spaima de moarte.

Acum ma cufund in mintea mea bolnava si in sufletul meu nelinistit sa aflu sursa suferintelor mele. Acum cei care imi fac rau sau nu ma iubesc indeajuns pot sa stea linistiti. Nu ma mai razboiesc cu ei, ci cu mine insami.

Acest mesaj este ultimul catre confidentul meu, catre cel mai bun prieten pamantean al meu. Este confidential. Iti doresc numai schimbari bune in viata si ... Nu te schimba... Nu se stie cine va aparea sau reaparea in viata ta si are nevoie sa fie ascultat! Iar daca tu vrei sa fii ascultat ... Eu voi fi departe de tine, dar aproape