Grădina

deliciilor imaginare
Mihai M.S. Maxim
Editura Universită ii „Lucian Blaga” din Sibiu

2007

Mihai M.S. Maxim

Grădina deliciilor imaginare
Filmele şi jocurile pe calculator între magia erotică, şamanism şi aspira ia sinceră către Paradis

Editura Universită ii „Lucian Blaga” din Sibiu

2007

2

Coperta I: „Arborele vie ii” din lumea Tay, locuit interior, din „Riven – The Sequel to Myst”, Produs de Cyan Worlds; Coperta a IV-a: „Arborele vie ii” din Clonmacnoise.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României Maxim, Mihai M. S. Grădina deliciilor imaginare: filmele şi jocurile pe calculator între magia erotică, şamanism şi aspira ia sinceră către Paradis / Mihai M. S. Maxim. – Sibiu: Editura Universită ii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-739-424-8 159.954.4 004:371.382

3

Fiului meu, Andrei

4

Acolo unde atingi curcubeele negre. Acolo am văzut plăsmuirea şi naşterea conştiin ei virtuale. Cei ce le văd au parte de răvăşiri de emo ie şi de pătimiri tandre. Această carte este închinată în primul rând creatorilor de lumi. Acolo am văzut o nouă gramatică. vizionarilor. idealurile şi voca iile îşi vorbesc într-o ciudată limbă universală. celor ce au atins măcar o dată în via ă curcubeele negre de la ărmul mării neantului – să soarbă lacrimile. Curcubeele negre – semn al Legământului harului necreat – sunt chemări ale Îngerilor începuturilor. în pictură. o nouă sintaxă şi-o nouă stilistică a limbii fantastice – o nouă lege a nemijlocirii gândirii şi inimii. celor ce ştiu să iubească. celor ce ştiu să viseze candori. Vedea 17 moduri ale prezen ei neantului. În pictură. Ele sunt una cu aerul nop ii. nu este considerat culoare. ele arată netulburat acel loc în care se plăsmuiesc lumile şi culorile şi fiin ele: profunzimile. ci lipsă de culoare. negrul are identitatea neantului. zămislirea tuturor acelor inimi predestinate să cuprindă iubirea şi să se lase cuprinse de ea. Numai aşa a fost în stare să dea culoare şi profunzime în străvedere lumilor sale.5 PROLOG În alb . Acolo am văzut inimile nenăscute cum . Sunt aşteptări încordate ale Luceafărului miezului de noapte al veacurilor. melancolia. sentimentele. triste ea şi dorul de-a fi al celor ce încă nu sunt. extazul şi mângâierea.negru PROLOG NEGRU Se spune că Rembrandt Harmensz van Rijn avea puterea de a distinge 17 nuan e de negru. gândurile. de întunericul tainei ce se ascunde în toate tainele şi din care se pregăteşte să izbucnească lumina şi bucuria. Deci am putea spune că Rembrandt Harmensz van Rijn ştia să perceapă şi să distingă precis între 17 ipostaze ale neantului. Ori negrul. de asceze discrete şi contempla ii.

probabil că fiecare are şi-un nume propriu. 43. Acolo am văzut un copil. pentru ca lumile pe care le plăsmuim să se pătrundă-n adânc de toate luminile şi doririle harului. „Ce o să creadă vagoanele despre noi. Replica lui va fi uluitoare. cu alte reguli. Vagoanele lui sunt personalizate. nici acel paradis nu existau. Îl giugiuleşte pe copil. stătea ghemuit. deşi se afla pe o minune de insuli ă a unui paradis de pură lumină. Bucureşti 1977. p. primul dintr-un rând de mai multe scaune: copilul se juca <<de-a trenul>>. altminteri vagoanele au să creadă că nu e adevărat>>. şi ştie că jocul lui e „altă via ă”. cum se zbuciumă să atingă aceeaşi nemărginire cu ea. Acel copil nenăscut. Era una cu el. nu mai săruta locomotiva. tată?” Şi dacă încredin area lor şi conştiin a vor fi lovite de interferen a lumii noastre. „Tatăl îşi găseşte băie aşul în vârstă de patru ani pe un scaun. am fi putut crede că secven a face parte dintr-o învă ătură a filosofiei Zen.6 tremură în iubire şi cum se mistuie. care pretinde seriozitate. serios. Eram convins că nici acel copil. când am fost fulgerat de un gând: copilul era vag indiferent la paradisul lui înconjurător deoarece îl ştia. Acolo am văzut cum lumile Îngerilor începuturilor stau gata să izbucnească în lumea de-aici. care e conştient că ceea ce face el „e numai o joacă”. care avea cam trei-patru ani. care era pe atunci numai în germenii viitorului. Editura Univers. . preocupat adânc la joaca lui sacră. iată cum un copil de patru ani. dar acesta îi spune: <<Tăticule. nu vor dispărea atât credin a vagoanelor 1 Johan Huizinga. Şi totuşi. părea absent la tot ceea ce era împrejur. Am văzut Începătoriile cum caută să ne atragă către cascadele apelor vii. şi au convingeri (sau cel pu in una). Copilul. Homo ludens. pune problema conştiin ei din acea „altă via ă” a celor ce le considerăm în lumea de-aici ca fiind neînsufle ite. PROLOG ALB Există o întâmplare consemnată de Johan Huizinga în care un copil care se juca „de-a trenul” este întrerupt de izbucnirea afectivă a tatălui său.”1 Dacă protagoniştii acestei scene ar fi fost al ii.

au personaje care şi-au primit legea şi felul de-a fi la începutul secolului trecut. Pu ini oameni cunosc faptul că jocurile pe calculator. care sunt desene animate interactive. El le numeşte în ordine Agon. 2 Les joyeux microbes. Emile Cohl. Dacă însă aceste fantoşe ar căpăta dintr-o dată conştiin ă şi spontaneitate? Uneori descoperim că noi înşine suntem nişte fantoşe. în remarcabila sa operă Jocurile şi oamenii.. conştiin ei unei fiin e artificiale. France 1909. se duelau pe via ă şi pe moarte pentru iubire. poseda intuitiv ceva ce noi am pierdut. El a creat personajul “Fantoche” – de la italienescul “Fantoccio” – însemnând păpuşă trasă pe sfori. această încercare literară este o carte despre libertate. după cum predomină într-însele competi ia. Indiferent de felul jocului („board game”. nu va stinge ea oare toate acele aproape-suflete? Cred că acel copil ştia ceva esen ial. propunea clasificarea jocurilor în patru categorii principale. Fantoşele lui Cohl se îndrăgosteau. Fantoşele sunt până astăzi simboluri ale manipulării. nişte fiin e manipulate neştiut şi determinate să se comporte după automatisme mintale dobândite prin „educa ie” (a se citi: „dresaj”). din „altă lume”. fără să în eleagă însă nici substratul adânc al iubirii şi mor ii. Oare nu trăim de cele mai multe ori ca şi cum destinele noastre ar avea liniile de univers asemenea şinelor de tramvai? Nu trăim ca şi cum am fi poseda i de propriul destin? Nu suntem – într-o anumită măsură – aceea a inconştien ei noastre – noi înşine fantoşe? De aceea.7 cât şi conştiin a? Atingerea lumii noastre. când ne punem problema existen ei conştiin ei virtuale. întâmplarea. păpuşă lipsită de voin ă proprie. problemele sunt în esen ă aceleaşi. este considerat pe bună dreptate părintele desenului animat. respectiv Alea. Roger Caillois. „video game” sau joc de mişcare). simulacrul sau vertijul. Mimicry. ajungeau să triumfe sau să fie înfrânte. Abia acum. dincolo de preocuparea urmăririi naşterii conştiin ei de sine a unei făpturi virtuale. oricât de tandră. . Din acest punct de vedere. când au fost botezate “fantoşe”. Ilinx. am urmărit mai ales naşterea propriei conştiin e de sine a omului. sufereau sau se bucurau. scenaristul şi regizorul filmului animat “Microbii veseli”2. nici pe acela al triumfului sau al voca iei lor frânte. ne întoarcem în acel punct în care copilul acela era dintotdeauna.

ne jucăm pentru a ne provoca. “Soul Reaver 2” (Crystal Dynamics Monosit). 4 Din categoria Strategiei (sau Tacticii) fac parte toate jocurile de combat derivate din şah. Şi cum cu to ii suntem înseta i de existen ă şi cum nu putem să îi mărim durata.0” (Simulator de raliu/ Codemasters). pag. “Sudden Strike” (RTS/ CDV). cum ar fi: “Diablo 2: Lord of Destruction (RPG/ Blizzard/ Monosit). “NBA Live 2001” (Simulator de baschet/ Ea Sports). cele mai celebre ar fi acestea: “Commandos 2: Men of Courage”(Gen: Real Time Tactics/ Producător: Pyro Studios). “Eurofighter Typhoon” (Simulator aviatic/ Rage/ DiD). dintre care. Din perspectiva jocurilor video. “Baldur’s Gate: Thron of Bhaal” (RPG/ Virgin Interactive). “Gothic” (RPG/ Shoebox). jucăm la ruletă sau la loterie (Alea). Toate acestea se bazează pe mitul eroului civilizator. “Age of Empires 2”(RTS/ Microsoft). “Dark Age of Camelot” (RPG/ Vivendi Universal). Se spune că cel ce trăieşte o singură via ă nu-şi trăieşte nici măcar acea via ă. nu ne rămâne decât să îi mărim intensitatea şi să ducem deodată mai multe vie i paralele. o stare organică de confuzie şi haos (Ilinx). “Indiana Jones Adventure Kit (Classics RPG/ Best Computers). se împart la rândul lor în două categorii (genuri): Strategie şi Sport (virtual. aten ia şi viteza de reac ie)4. sau de asumare a unei alte personalită i. am putea observa că cele în care predomină competi ia (Agon). “NHL 2002” (Simulator de hochei/ EA Sports). 77-78.”3. antrenând concentrarea mintală.8 Sunt patru categorii care apar in domeniului jocului: „jucăm fotbal sau şah (Agon). Magie veche şi modernă a imaginilor. ea apare în ipostazele unor identită i şi vie i virtuale: insinuarea unei alte personalită i şi dezvoltarea caracterului acesteia de-a lungul destinului virtual te poate face să experimentezi mintal o altă condi ie existen ială. ne jucăm de-a indienii sau Hamlet (Mimicry). “Colin Mc Rae Rally 2. ne jucăm cu montagnes russes. 5 Sub această dorin ă se aşează toate jocurile de gen Adventure sau Role Playing Game. “Starcraft” (Real Time Strategy/ Blizzard). “Civilization 3” (Turn Based Strategy/ Activision). În ceea ce priveşte categoria principală Mimicry. Modem Games).5 Această categorie nu 3 Enrico Fulchignoni. “Vampire” (RPG/ Monosit). printr-o mişcare de rota ie sau de cădere. “The Curse of Monkey Island” (Adventure/ Electronic Arts). în revista “Secolul 20” nr.267-268-269/ 1983. “Atlantis 2” (Adventure. . Categoria Sport poate fi ilustrată prin jocurile celebre: “FIFA 2002” (Simulator de fotbal/ EA Sports).

este un „horror” interactiv. totuşi astfel de jocuri „de coşmar”. “Return to Castle Wolfenstein” (Ego-Shooter/ Activision). a confuziei organice şi a haosului. oricărui duh necurat. chiar dacă acesta este de trei ori mai mare ca el. ce sunt transpuneri interactive ale filmelor SF “Alien” (seriile 1-4) şi “Predator”. Alte jocuri. chiar dacă ştii că e „numai un joc”.Universal Interactive). “IL-2 Sturmovik” (Action/ Ubi Soft) sunt şi ele aducătoare de adrenalină. Gen: Action-Adventure/ Head First. au drept scop creşterea propor iei de adrenalină din sânge. Ele sunt specii hibride. Chiar dacă aşa ceva sună oribil. departe de-a fi un simplu divertisment. “Evil Twin” (Action/ Ubi Soft). ce au corespondent în filmele “Thriller”. ca “Half-Life 2” (EgoShooter/ Vivendi-Universal Interactive). categoria Ilinx. Predator 2” (Action/ Monosit). sau mixaje de strategie managerială6. Să se repeadă la luptă împotriva oricărui monstru. “Unreal Tournament” (Ego-Shooter/ Infogrames). “Counter-Strike” (Shooter tactic/ Vivendi . cu alienul sau cu predatorul.9 rămâne „pură” decât în genul Adventure. De pildă. poate de pildă adopta vederea termică şi capacită ile de camuflare ale “Predator”-ului: acesta este un fel de metamorf al pădurii ce face colec ie cu craniile inamicilor răpuşi. sau va încerca ferocitatea şi agilitatea “Alien”-ului. indiferent că joci cu soldatul din infanteria marină. sau chiar dacă i-a preluat propria înfă işare! Jocuri de genul “Aliens vs. În sfârşit. Jucătorul are posibilitatea să privească prin ochii unei fiin e neomeneşti. neliniştile şi incertitudinile. al cărui sim olfactiv şi a cărui capacitate de disimulare stând în suspensie pe orice tavan sunt admirabile. în Role Playing Game fiind amestecată cu competi ia (combat-ul în timp real sau pe ture). fiind şi competi ionale şi simulatoare ale unei alte existen e. un joc asemenea lui “Call of Cthulhu”7. “The Sims: Hot Date” (Gen: Tycoon/ Maxis). au marea calitate de a obişnui sufletul să înfrunte cu curaj orice îi va apărea înainte: să îşi înfrunte temerile. Categoria principală a contingentului (Alea – de la aleator) cuprinde video-jocuri în care intervine “şansa”: “Casino”. este transpusă virtual în jocurile menite să provoace senza ii tari. 7 6 .

9 Psalmul 81. doar text scris generat interactiv) şi MMORPG (Massively Multiplayer On-line Role Playing Game). protagonistul său nu supravie uieşte – orice ar face! Peter Molyneux a ajuns să promoveze „magia” digitală – deplasarea „miraculoasă” a personajelor virtuale prin ridicarea pământului sau prin „teleportare” – deoarece nefiind un bun specialist informatician n-a putut să rezolve altfel problema naviga iei virtuale. World Trade Center. acceptatea unei ierarhii specifice.stabilite în urma unei competi ii. Sid Meier. Video-jocurile sunt simulatoare: sunt proiecte sau anticipa ii de via ă. să ne punem în situa ii nebănuite. conştiin a săvârşirii unui ritual de ini iere. ci este voca ia eshatologică a tuturor fiin elor omeneşti. George Méliès mărturisea într-o scrisoare din 8 Această realitate trebuie luată în considerare mai ales în genurile MUD (Multi User aDventure. Conştiin a apartenen ei la un grup sau la o castă virtuală (“ghildă”!).10 S-a creat un fel de ritual sacru al jocului şi s-au stabilit apartenen e la grupuri virtuale ini iatice8.. deoarece ei sunt cei care stabilesc regulile de joc şi cursul ac iunii (modul de desfăşurare a „destinelor” virtuale). creatorul jocului „Civilization” a definit conceptul de „God Game”: aceasta nu este însă o impietate. Peter Molyneux. conform Psalmistului care ne împărtăşeşte ceea ce-a auzit de la Dumnezeu Însuşi: „Eu am zis: <<Dumnezei sunte i şi to i fii ai Celui Preaînalt>>”9. Întrebarea lui Peter Molyneux: Ce ai face dacă ai avea puterea supremă? arată că func ia primordială a jocului este aceea de autodescoperire. afirmă că jucătorii sunt doar semi-dumnezei: designerii sunt „dumnezeii” virtualită ii. Nu întotdeauna însă jucătorul este pus în condi ia privilegiată (născătoare de multă trufie) a „semizeului”: în „9/11 Survivor” el trece prin experien a neputin ei absolute – în dezastrul de la Turnurile Gemene. fără grafică. . nici o uzurpare.. Ele se caracterizează prin consisten ă (necontradic ie internă sau armonie) şi prin completitudine a legilor (suficien ă în ceea ce priveşte alcătuirea unei configura ii stabile) fapt care ne permite să experimentăm lumi noi. creatorul lui „Populous” şi apoi al lui „Black&White”.toate acestea reprezintă manifestări ale unei vie i paralele perfect autentice. Să ne amintim însă că şi „magia” cinematografului a început tot dintr-o neputin ă. 6.

fiind primul „cinema” sau „anima” cu „maşini”. În acea zonă emulsia negativului rămânea neimpresionată şi putea servi unei a doua expuneri. Într-un sfert de veac. El a preluat procedeul caşetării de la un escroc ce pretindea că poate să fotografieze fantomele oamenilor deceda i. în cursul filmării. cu personaje deplin virtuale. spre a o dărui apoi ca ofrandă prietenilor. “Paranormalul” trucajului cinematografic a avut deci la bază mistificarea fotografică a unor şedin e de spiritism. Asistăm la o adevărată personalizare a experien elor din spa iul virtual. a preluat personajele şi motorul grafic din jocul „Halo”11. un fel de <<rezervă fotografică>>. În ultima ipostază. Genul a fost numit „Machinima”. ca dovezi ale contactelor cu spiritele regreta ilor dispăru i. Prin expuneri repetate. Astfel. pag. Gen: First Person Shooter (Ego-Shooter). un regizor care s-a etichetat cu ironie ca fiind „ratat”. au continuat prin a prelua condi ia unei noi forme de cultură (2). Mummler vindea fotografii de… fantome familiilor îndurerate. plasând în fa a obiectivului un ecran pe care se găsea decupată o mică ferestruică. o formă de crea ie artistică a jucătorului. Meridiane. Bucureşti 1982. Ed. video-jocurile au trecut prin trei genera ii distincte: au început ca divertisment (1). pentru a deveni acum o formă de exprimare a personalită ii. corespunzând spa iului rezervat. 2002. jucătorul îşi creează versiunea proprie a jocului. el ob inea dedublarea unuia şi aceluiaşi personaj care făcea comedie cu sine însuşi”.45. Producător: Infogrames. în încercări repetate ale posibilului. 10 11 Tudor Caranfil. Vârstele peliculei.11 august 1929: “Pasiunea şi obişnuin a de a crea iluzii m-au împins spre cinematograf”10. Méliès preluase acest procedeu şi-l aplica cu precizie de prestidigitator. rezultând în cele din urmă un film cu personaje virtuale. care devine coautor al designerului (3). Jocurile s-au transformat din simple produse destinate divertismentului în experien e virtuale. Caşetarea a fost deci la origini o mângâiere iluzorie adusă rudelor îndurerate ale unui decedat: “O por iune de catifea neagră întinsă pe o parte a decorului constituia. . Principiul fusese descoperit şi aplicat fotografiei încă din 1861 de către americanul Mummler la Philadelphia în scopuri nu tocmai oneste. a eliminat interactivitatea şi a înregistrat vocile unor actori aleşi ad-hoc în conformitate cu un scenariu propriu. invocate în cadrul unor şedin e oculte.

care constă în configurarea reac iilor de răspuns ale echipamentelor electronice sau ale realită ii artificiale din videogames în func ie de impulsurile date de creierul omenesc. Putem să prevedem deja trecerea la fenomenele video-games de cea de a patra genera ie. procesare şi stimul). Asistăm în prezent la adaptarea jocului video la alegerile jucătorului: suntem martorii transformării interioare a inteligen ei artificiale (sistemului de reac ie. Profesorul de neurologie Elkhonon Goldberg de la Universitatea din New York vede în noua tehnologie un mijloc de tratare a copiilor „hiperactivi şi cu deficit de aten ie. a inteligen ei omeneşti. cu iluziile şi reac iile. ca formă de artă şi exprimare. aceste comenzi sunt apoi trimise către un receptor „wireless” („fără fir”) ca să declanşeze o ac iune virtuală – aşa cum ar fi aceea a „aprinderii” undei-laser a spadei lui Darth Vader din jocul „Războiul stelelor”12. Jocurile video şi jucăriile comandate prin puterea gândului. a autiştilor. O cască electronică având senzori similari aparatelor de encefalografie este capabilă să citească undele cerebrale şi să le convertească în comenzi de joc. Antrenarea concentrării şi aten iei prin acest procedeu arată posibilită ile până acum nebănuite de a îmbunătă i abilită ile min ii. falsă: jocurile exprimă lumea interioară a oamenilor – cu toate ineren ele şi tarele ei. 12 Bogdan Munteanu. p. Ziarul „Gândul”/ 05.12 Este deja iminentă generarea „spontaneită ii” virtuale. nu fac excep ie!). 05. Bucureşti. concep iile şi aspira iile. în cazul împrăştierii min ii în gânduri ea nemaifiind activă. Compania NeuroSky promovează conceptul de „biofeedback”. 8. inten iile mai mult sau mai pu in pătimaşe – oamenii fiind egali cu ei înşişi în tot ceea ce fac (iar jocurile video. . precum şi a celor cu tulburări de dispozi ie”. care înva ă în func ie de alegerile partenerului uman. 2007. cu slăbiciunile şi coruptibilitatea. Prejudecata conform căreia ar exista o conspira ie ocultă prin care participan ilor la video-jocuri li s-ar perverti în mod programat fiin a şi li s-ar inocula patimi şi automatisme mintale care să le agraveze slăbiciunea şi coruptibilitatea este. De cealaltă parte. Lucrurile nu vor rămâne însă aici. Sabia rămâne „aprinsă” numai atâta timp cât jucătorul se concentrează asupra ei. asistăm la o altfel de transformare: astfel. după părerea mea. visele.

ci reflectă. Această carte ar fi atunci un fel de călăuză ini iatică pentru cei care şi-au „pierdut” în miezul lumii virtuale pe cineva drag. odată ce îşi redirec ionează aten ia. să îşi preschimbe tendin a plăcerilor vinovate în âşnire spre Dumnezeu. După o vreme. ca să-l „recuperezi” pe cel drag. Ar trebui să vedem însă în toate aceste expresii ale patimii setea de absolut (care ne e fiin ială). de unde nedreptatea asta strigătoare la Cer?” „. fiindcă sufletul are capacitatea. asemenea lui Orfeu ce-a coborât în tenebre spre a o elibera pe Euridice. inepuizabile. „întunecare”. uite. în prezen ă. ca şi în spiritualitatea şamanică. Pentru cei care văd în jocurile computerizate o formă de „demonism”.Ce-ai pă it. diavole?” „. trebuie să preiei un avatar ( sau un chip energetic al spiritului) şi să cobori în spa iul virtual al „Hades”-ului sau al „Tărâmului Nevăzut”. coruptibilitatea preabinecunoscută a naturii omeneşti şi nesfârşita goană după plăcere şi satisfac ii. ce nu pot să o satisfacă. la cele materiale.Păi ce să pă esc. Ele nu cauzează patimi.13 Patimile sunt provocate de setea fiin ială de absolut a sufletului (care în sine este binecuvântată!) atunci când aten ia min ii este deturnată (întoarsă) de la realită ile cereşti infinite. Internetul e un Infern în care şi-au pierdut copiii (e „Infernetul”). sau cel pu in de „irosire”. trebuie să spunem că Paradisurile-surogat ale cyber-spa iului reflectă. sau care sunt ei înşişi pierdu i în miezul realită ii de zi cu zi a rutinei şi convenien elor. Jocurile video nu sunt rezultatul unei conspira ii îndreptate spre pervertirea min ii şi spre corup ia firii. Există o anecdotă foarte grăitoare despre diferen a dintre temerile noastre şi realitate. în râvnă plină de bucurie şi seninătate. mi-ai trimis pe băie elul acela ahtiat după jocurile de calculator!” . un copil care juca „Diablo” moare subit şi este trimis de Dumnezeu în Infern. asistăm la o a doua revoltă a diavolului împotriva lui Dumnezeu: „. ca toate celelalte forme ale culturii. Astfel. Pentru unii părin i. fiind preschimba i pe nesim ite în fantoşe ale realului „posedate” de griji fictive şi socio-deşertăciuni. „posedare”. dar pot fi o consecin ă şi un mod de expresie a patimilor. Aceştia ar trebui să ştie că şi în video-jocuri. aceeaşi nostalgie a Paradisului pierdut.Doamne. ale spiritului. ca toate formele de cultură. odată ce-şi verticalizează fiin a şi îşi transfigurează mintea.

A păşit în lumina cea necreată..Şi. nu au aflat încă ce-nseamnă iubirea şi răbdarea lui Dumnezeu. dar băie elul Tău aleargă înnebunit prin tot Iadul şi strigă la to i: <<Unde este portalul de intrare în Nivelul al Doilea?>>!. Atunci tânărul se gândeşte: „Nenorocitul de mine! Doamne. nici lume.. După ce se leapădă de Hristos el se întoarce la vrăjitor ca să perfecteze căsătoria cu fata acestuia.14 „.. se dau cu capul de pere i. Cei cărora le este teamă că cei atât de dragi lor îşi vor pierde în lumea virtuală identitatea şi mântuirea. îi spune că nu poate să i-o dea pe fiica lui în căsătorie deoarece vede că Duhul Sfânt Se află încă deasupra creştetului său în chipul unui porumbel de lumină. eu m-am lepădat de Tine şi Tu nu Te-ai lepădat de mine.Şi. cu copitele-n sus şi cu coada sub bra !” „. care avea darul clarviziunii. pretutindeni..?” „-Dezastru! M-a nenorocit pentru totdeauna: mi-a răsturnat zombii pe care îi aşezasem cu grijă..?” „.. mi-a făcut praf scheletonii. Însă vrăjitorul. după ce au răsturnat cazanele. de data aceasta strict autentică. nici fată. oalele şi ulcelele. Aşadar Duhul Sfânt e pururea cu sufletul. via a şi min ile. chiar şi în lumea virtuală. mi-a pus pe fugă monştrii cei mai înfricoşători care acum. ci tot cu mine eşti!” Şi s-a întors la Hristos. neştiind cum să iasă mai repede de aici! To i dracii mi i-a dat de pământ şi acum nu mai au nici o putere: stau blegi. orice ar face acesta în naivită ile lui. Acesta este mesajul meu de speran ă.Şi asta încă nu-i nimic. .” Există o altă povestire. mi-a doborât harpiile. Nu i-a mai trebuit nici căsătorie. în care un tânăr care se îndrăgostise de fata unui vrăjitor păgân acceptă condi ia acestuia de a se lepăda de Hristos.

Plăsmuitorii de Universuri 1. Acesta înconjură toată ara Havila. dar şi despre cei ce îl locuiesc acum. Numele unuia era Fison. ci era deajuns să cunoască un singur râu. în care Raiul pământesc nu mai apare aşa cum era odinioară. şi Universurile private ale şamanilor Există o istorisire despre viziunea Edenului. Edenul din Universul interzis. iar de acolo se împăr ea în patru bra e. Despre cuceritori. istorii despre Edenul pierdut. Călătorul se pare că alesese Eufratul.15 I. şi să călătorească suficient de mult către izvor. 10-14. Istorisirea începe cu un călător obosit. Acesta înconjură toată ara Cuş. sau la o mânăstire din zonă. Aurul din ara aceea este bun. sau despre 1 Facerea 2. Dar el nu-şi propusese cu dinadinsul s-ajungă la hotarele Edenului pierdut. La han a aflat poveşti şi legende. Numele râului al treilea este Tigru.. dorind s-ajungă la un schit. iar râul al patrulea este Eufratul. Universurile paralele ale Creatorului. ce ar fi poposit la un han aflat pe locurile unde se spune că ar exista încă tărâmurile mitice ale Genezei. sau. Despre sihaştrii cucernici. care era numai al oamenilor de rugăciune. care uda Raiul. la un complex izolat. ci călătorea doar pe valea râului. păzit iremediabil de îngeri cu săbii de foc. în care se află aur. mă rog. cunoscut şi în alte istorii ale Părin ilor Sinai i. Numele râului al doilea este Gihon.”1 Călătorul nostru a în eles că nu e necesar să cunoască toate cele patru râuri pentru a ajunge la hotarele Edenului. . inaccesibil. până acolo unde acesta ar fi trebuit să întâlnească celelalte trei bra e: – la intrarea în Edenul nevăzut. tot acolo se găseşte bdeliu şi piatra de onix.. aşa cum e scris: „.Şi din Eden ieşea un râu. Acesta curge prin fa a Asiriei. la confluen a a patru fluvii.

un fel de grădină cu două colibe de aur. Patericul sinaitic. şi când şi-a ridicat iarăşi privirea nu mai era acolo nimic. Era lumea în care timpul nu mai curgea devastator şi în care nu mai îmbătrâneai. călătorul s-a auzit strigat din urmă: ghidul îi spunea că şi-a uitat haina. apoi s-a preschimbat în alergare. sau pe un jil . sau. Nisip şi praf. ca un fel de rămas bun. Iar fructele se dovediseră a fi vindecătoare. Tsamis. chiar nimic. iar el s-a întors să şi-o ridice. Şi acea realitate nu era un miraj. O istorie similară apare consemnată în Patericul sinaitic despre grădina unui anahoret dintr-un Univers paralel localizat în păr ile Metmorului2. Doar răscoliri ale vântului. semn că veneau din altă realitate. 57. şi care se mai întorseseră la ei. iar unii i-au şi atins! Şiaceia to i care reuşiseră să pătrundă în lumea aceea. I-a făcut semn să se-apropie. Pe când alerga spre cei doi. . a lumii căzute. şi nu din aceasta. Spre seară. p. Editura Deisis. şi mersul lui a devenit tot mai grăbit. şi Părin ii din schit l-au consolat cu faptul că măcar a primit binecuvântare de la cei doi. Celălalt îl privea cu blânde e. aduseseră cu ei fructe din pomii acelei grădini binecuvântate. probabil ca să nu-l sperie. Şi această istorie e demnă de crezare. bun cunoscător al văii. Pe când cobora în acea vale a văzut de departe. s-a-ntors. nici doar o simplă dorin ă. Şi-a coborât o singură clipă privirea. spre a nu se rătăci în pustiu. ca sub o cupolă semitransparentă. Cei doi sihaştri nu aveau bărbi albe şi pletele până la umeri. în care erau doi sihaştri. La han a primit şi un ghid. iar celălalt zbura prin văzduh. ci erau ca de 33 de ani. mă rog. 2 Dimitrios G. pe care mul i oameni ai locului îi văzuseră. şi aşa fuseseră văzu i şi consemna i în tradi ia schitului vreme de câteva sute de ani. Călătorul a coborât. îi atrăgea aten ia că i-a căzut mantaua. călătorul a ajuns la destina ie. Cel ce zbura l-a văzut şi a coborât pe pământ. Probabil că ştia de dinainte ceea ce-avea să se-ntâmple. În rest nimic. XXI. Sibiu 1995. vârsta învierii. Anonimi. Numai deşertul văii. fără urmă de vegeta ie. Sihastrul care era aşezat în jil i-a făcut călătorului de departe semnul de binecuvântare.16 îndrăzne i: despre cei ce au îndrăznit să viseze. Unul şedea pe o lespede. o aşezare ciudată. şi-a luat mantaua de jos.

Dar acest vuiet nu l-au auzit to i. necunoscute. 15]>>. tu fiind însă silit să stai în fa a acestei singure pagini. 54. şi când preotul a rostit ecfonisul: <<Cântare de biruin ă a măririi slavei cântând. fiecare program având o anumită frecven ă bine definită. ci în Cartea Lumilor noi pământenii. nu poate exista o singură lume. Aceste radia ii electromagnetice aflate în superpozi ie sunt captate de o multitudine de antene parabolice şi sunt transformate în sunet şi lumină pe ecranele unor monitoare TV. Şi a rămas ecoul prelungit şi vuietul ca la o jumătate de oră. prăznuindu-se Sfânta Cincizecime. XVII. p. p. Anonimi XV. zicând de trei ori: <<Sfânt. şi tu i-ai vedea grosimea considerabilă.”4 Atât de la îndemână şi totuşi. vibra iile electromagnetice aflate în limitele unei anumite lungimi de undă neputând să se compună cu altele. Centrul de emisie emite deci toate programele deodată. să audă [Mt. Şi tot acolo oameni cu sensibilitate cerească au auzit duhurile îngereşti ale mun ilor cântând Trisaghionul biblic: „Într-o zi.17 În Muntele Sinai un călugăr neştiut are viziunea Palatului ceresc al Împăratului împăra ilor3. el 3 4 Ibidem. Ibidem. . celelalte nefiindu. 55. aparatele putând alege frecven a recep iei printr-un selector de programe. atât de departe! E ca şi cum ai avea înainte o mare carte deschisă. suntem numai o singură pagină! * Există o analogie între emisia Lumilor şi emisia programelor de televiziune care ne-ar putea face să realizăm cu adevărat bogă ia imensă a Imagina iei Celui de Sus: să presupunem că există undeva un centru de emisie de radia ii electromagnetice care emite simultan mai multe valuri de radia ii suprapuse şi neconfundate. au răspuns to i mun ii cu vuiet înfricoşător. s-a făcut Liturghie chiar în vârful sfânt.i absolut deloc accesibile! Aşa cum nu po i să crezi că există o carte cu o singură pagină. strigând>>. de unde deduci că mai există o multitudine de alte pagini. 11. cu cosmosul nostru cu tot. Sfânt. ci numai aceia care aveau urechile despre care a zis Domnul: <<Cel ce are urechi de auzit. Sfânt [Domnul Savaot]!>>. cum ai putea crede că existen a are o singură lume? Nu.

teoria Marii Unificări a For elor. dar poate să fie şi un „ales” al Creatorului. fie spirituale. sau să întâlnească un maestru dezvă ător – care să îl elibereze din prejudecă ile care le-au retezat tuturor aripile. adică un singur pachet de vibra ii existen iale. pământenii. sau să nu mai audă. un călător pe aripile voin ei Dumnezeirii. * Pluralitatea Lumilor nu mai este pusă la îndoială. Pentru orice om cu bun sim . alte frecven e. Ar fi îndeajuns ca unul din fii să nu mai creadă. Matematica şi fizica spa iului multi-dimensional. Odată ce vom declanşa însă „oprirea lumii”. fie materiale. în Paradis şi Infern. dar şi în Universurile paralele ale realului. dar noi.18 neputându-se compune cu alte programe. moştenite din tată-n fiu printr-o educa ie meticuloasă. insistând că acela este singurul program existent. reglat astfel încât să „recep ionăm” cu to ii aceeaşi lume. Creatorul „emite” deodată mai multe lumi. „Nu există alte programe!” „Nu există alte lumi!” „Nu există via a de dincolo!” – toate acestea sunt prejudecă i şi blocaje de aceeaşi natură. avem un „buton” incorporat. adică poate să fie acel „om interior al credin ei” care să simtă voca ia desprinderii. aceste concep ii nu mai pot fi subiect de . au întărit credin a în lumea de dincolo. El poate fi chemat la aceasta. şi cu o minimă pregătire matematică. un „navetist” între lumi şi. sufletul îşi va deschide sensibilitatea cerească. educându-şi şi copiii în acest sens şi făcând din selectorul de canale un obiect de cult şi venera ie – de neatins – de neschimbat din pozi ia odată fixată. un zburător al lumilor gândului. care vede for ele elementare ca pe nişte „răsuciri” sau contorsiuni ale dimensiunilor spa iului. Suntem cu to ii „regla i” în aşa fel încât să primim doar liniile de univers ale acestei lumi – aceasta în virtutea unei armonii prestabilite. un fel de selector al sensibilită ii. puterea de a se lăsa afectat de una sau alta din celelalte lumi ale Creatorului. Ar mai trebui ca acest om să îşi învingă teama de a atinge selectorul de canale şi să apese efectiv pe buton. interferen a fiind exclusă. de ce nu? – un martor. Să presupunem acum că persoanele din fa a receptoarelor aleg o singură frecven ă şi recep ionează cu toate unul şi acelaşi program. adică „încetarea prejudecă ilor acestei lumi”. ca şi cum nu ar exista deloc alte canale. dar falsă.

Fiecare din noi vrea să îşi împărtăşească fantasmele.. cum este aceea dinlăuntrul indienilor Yaqui din America Latină. trebuie să mai remarcăm faptul că fiece om are propriul lui univers imaginar. nu existau şi. . n-am încercat să ne impunem căr ile.) Mi-a povestit apoi că se trăgea dintro breaslă de vrăjitori care ştiau cum să se mişte în cea de a doua aten ie prin proiectarea inten iei lor.Acesta este visul meu.19 îndoială. cel pu in să şi-l facă cunoscut celorlal i. în adevăr şi în bine? Cum să faci ca armonia ta interioară să devină lege universală? E cu neputin ă! Vai.. ci în armonia internă! Pe lângă toate aceste Universuri paralele ale realului. şi care cresc: şi fiecare din ele visează să se facă una cu Universul. structuri. un univers al fantasticului. picturile şi sculpturile. cum săi aduci în frumuse e. sau. (. simfoniile. Ceea ce este uluitor nu stă în complexitatea şi pluralitatea Universurilor existen ei. Nu este deloc neobişnuit ca în societatea vrăjitorilor-şamani de astăzi.. universul interior de lumină şi umbră! Câ i dintre noi.. este cu neputin ă. dacă este posibil.. pe care mai devreme sau mai târziu va încerca să şi-l impună. O astfel de experien ă ne este istorisită de antropologul Carlos Castaneda cu mult şarm literar: „. a cât mai multor oameni şi.. Te afli în cea de a patra poartă a visatului. în aten ia omenirii întregi? Cum să îi faci pe to i ceilal i să î i trăiască romanul – fantezia şi via a? Cum să-i apropii pe ceilal i de armonia ta interioară. Fiecare om se află în univers şi îşi creează propriul lui univers. filmele sim ului interior.. Mi-a spus că arta ei consta în a fi capabilă de a-şi proiecta inten ia şi că tot ce vedeam în jurul meu era rezultatul inten iei sale. Înlăuntrul sferelor concentrice – sau hipersferelor concentrice – ale Universurilor paralele ale realului se află o seamă de sfere mai mici – ale imaginarului fiecăruia dintre noi – care sunt vii şi pulsează. existau.. totuşi. să po i să pătrunzi aievea în interiorul proiec iei min ii unui maestru. creatorii de artă. piesele de teatru. câ i dintre noi n-am visat să intrăm în aten ia celorlal i oameni.. Vrăjitorii aceia practicau arta de a-şi proiecta propriile gânduri în visat în scopul realizării unei reproduceri fidele a oricărui obiect. visând visul meu. punct de reper sau peisaj doreau.

Tu n-ai vizualizat niciodată nimic.Au vizualizat şi apoi au recreat în visat acelaşi tablou. se numeşte primul pas către percep ia totală. 281-282. chicotind.i fac eu ie acum şi ceea ce le-am făcut tuturor nagualilor din branşa ta. Bucureşti 2000. elul final era ca to i împreună să vizualizeze o lume totală. iar apoi să viseze lumea respectivă.20 Spunea că vrăjitorii începeau prin a privi cu aten ie un obiect simplu. Cum a fost posibil aşa ceva? am întrebat eu. Arta visatului. această lume proiectată de 5 Carlos Castaneda. . recreând astfel un tărâm absolut autentic unde puteau trăi.Spui că popula ii întregi au dispărut în acest fel.Atunci când un vrăjitor din bresla mea devenea capabil să facă asta. a spus femeia în continuare. Po i să fii convins de asta. Vrăjitorii treceau apoi de la obiectele simple la lucruri din ce în ce mai complicate. . Apoi închideau ochii şi vizualizau obiectul. Acesta este temeiul pentru care am afirmat că această biserică şi acest oraş sunt una dintre tainele inten ionării în cea de a doua aten ie. în mod necesar. . cu ochii închişi. spunea ea. Popula ii întregi au dispărut visând în felul acesta. Sub cupola unui astfel de spa iu – deschis în neant – vrăjitorul poate să invite şi alte persoane (cum este cazul descris mai sus). în toată complexitatea sa. M-a avertizat apoi că trecerea pragului celei de a patra por i şi călătoria în locuri care există numai în inten ia cuiva este un lucru riscant. întrucât fiecare element dintr-un astfel de vis este. p. până când puteau să-l vadă. în visul său. a spus ea. memorând toate detaliile acestuia. Ac iunea. Asta este ceea ce. . aducând corecturi imaginii mentale prin confruntare cu obiectul real. a răspuns ea. de esen ă strict personală. Următorul stadiu în planul lor de pregătire era să viseze obiectul şi să realizeze în vis – din punctul de vedere al propriei lor percep ii – materializarea totală a acestuia. ca şi cum n-aş fi fost. aşa că pentru tine este foarte periculos să intri în visul meu.”5 Un maestru cu puterea de a memora şi vizualiza lucruri şi fiin e poate să creeze un spa iu propriu doar prin proiec ia imaginarului min ii: ca şi cum în Cartea Lumilor Creatorului ar exista şi pagini albe. RAO International Publishing Company. care-ar putea să fie scrise de oameni. putea să atragă cu uşurin ă pe oricine în inten ia sa.

ci de patru ori. sau de sfârşitul civiliza iilor toltecă. ca şi cum m-aş fi aflat în realitatea consensuală a vie ii de zi cu zi. nu o dată. Trebuie să fi fost ora opt sau nouă seara. deasupra orizontului. Mun ii din jurul oraşului se distingeau clar în lumina lunii. Contactul cu acesta a fost pentru mine surprinzător. Dar. În via a mea reală era luna mai. Betelgeuse şi Rigel. într-adevăr. nu pentru că peretele ar fi avut ceva neobişnuit. Şi în oraşul acela era o pia ă. aztecă şi mayaşă. L-am pipăit cu mâna mea liberă. Am estimat că trebuia să fie începutul lunii decembrie. care se intersectau. Dar se auzeau pu ine sunete – numai lătratul unor câini undeva în depărtare şi vorba şoptită a oamenilor pe lângă care treceam. sprijinindu-mă cu umărul de un zid.21 mintea sa fiind absolut autentică! O atare întreprindere este însă deosebit de riscantă. concret. A trebuit să mă opresc. Incursiunea în proiec ia mintală a altuia poate fi o experien ă plină de anxietate: „În oraş existau numai două străzi. Era sus. Nu s-a . nu am avut nici un succes. caracteristici care puteau fi corelate cu oraşul din zilele noastre. Căutam. iar în luna mai Orion nu este vizibilă. probabil la o zi după ce fusese plină. Am încercat să mă liniştesc. aşa cum mărturisesc marii maeştri-şamani de acum. Am încercat să mă orientez observând luna şi stelele. cele două stele principale ale acesteia. în special. ci pentru că lucrul de care mă sprijineam era. M-am uitat fix la lună cât de mult am putut. ca să captez orice sunet. Lătratul câinilor mi-a stârnit un alean neştiut şi profund. fiind aproape recognoscibili. Era cu adevărat un zid! Concrete ea uluitoare a peretelui a pus imediat capăt aleanului meu şi mi-a resuscitat interesul de a observa tot ce mă înconjura. ajunse la autodistrugere datorită propriilor şamani-sacerdo i. chiar dacă evită să amintească de tragedia Babilonului biblic. dar se afla în fa a bisericii. indiferent de aten ia încordată cu care observam totul. un zid material. În dreapta lunii puteam vedea constela ia Orion. pe fiecare din ele se aflau trei grupuri de case. se aflau pe orizontală în linie cu luna. chiar în dreapta pridvorului. Mi-am trecut degetele pe suprafa a lui aspră. Luna era în descreştere. Am mers pe ambele străzi. la fel ca oricare alt zid pe care îl atinsesem vreodată. Priveam tot ce era în jur şi ascultam cu aten ia visatului.

care se inea de bra ul meu. Mi-am îndreptat degetul mic [metodă tipică de concentrare a şamanilor asupra energiei obiectelor. cu excep ia faptului că nu generau energie. . Femeia se oprise şi mă trăgea să mă aşez pe o bancă. şi am chestionat-o asupra acestui lucru. oraşul în care intrase Carlos de mână cu vrăjitoarea şi care era numai o proiec ie a min ii ei.Visăm. Erau la fel de reali ca orice altceva ce consider eu că este real. pe care se pare că i-am speriat foarte tare.”6 Oraşul din vis. p. Carlos este capabil să compare cele două oraşe: cel real. am început să privesc în jurul meu. avea constela iile într-o configura ie diferită de realitate: era acea configura ie pe care o avuseseră stelele şi luna din oraşul real atunci când au fost memorate de vrăjitoare. Totul părea real şi normal. un fel de radiestezie!] către case. O smucitură puternică a bra ului m-a readus la realitatea momentului. Nimic din acel oraş nu genera energie.Aceasta este taina inten ionării în cea de a doua aten ie! a exclamat ea pe un ton reveren ios. „Pentru a-mi calma neliniştea. care fusese memorat în cele mai mici detalii – dar ale altui timp. Vrăjitoarea memorase chiar oraşul în care se aflase maestrul lui Carlos – Don Juan Matus – şi biserica în care slujise ca paraclisier Sebastian – alt maestru-vrăjitor din vechime. Am ştiut că sunt în pericol atunci când. Nu mai voiam să mai pun la îndoială nimic. După câte îmi 6 Ibidem. Le-am sim it masa fizică. Aceasta a fost lovitura de gra ie. din câte îmi dădeam seama. către biserică. . Neconcordan a dintre perioadele din an m-a neliniştit foarte tare. chiar am apucat cu mâna vreo doi indivizi. M-am întors către femeie. a rostit ea cu vocea ei uşor răguşită şi a chicotit. Ajunseserăm în pia ă. de tridimensionale? . Oamenii aceştia sunt atât de reali. Voiam să mă lase total în voia acelui vis. era doar un vis.22 schimbat nimic. . 285-286. Dacă acesta era un vis – aşa cum credeam că este – exista o cale prin care puteam dovedi sau infirma asta. către oameni. nu am sim it banca sub mine. Cutezător. şi cel din proiec ia mintală de-acum. încât chiar gândesc. către pavajul străzii. Datorită acestui fapt. şi totuşi. Era chiar luna. Am început să mă rotesc. Am arătat totul cu degetul.Dar cum se poate ca oamenii şi lucrurile din jurul nostru să fie atât de reale. aşezându-mă. aflat acum în amintirea sa.

n-ar vrea să le ştie. nici să le recunoască. aceiaşi pere i mai înainte colora i în culori vesele devin cenuşii. Henry Townsend trece şi el printr-un „portal” într-o lume paralelă. pentru un moment extrem de scurt. În Underground. Silent Hill 3. 8 Silent Hill 4: The Room. Silent Hill7 poate fi infernul din propriul ei inconştient. . îi îndrumă paşii către lumea subterană a metroului. plafonul pare a ninge o negură înfricoşată. Într-un sequel al creatorilor niponi de la Konami8. descoperă că cineva i-a ferecat uşa apartamentului pe dinăuntru şi acel cineva îl previne să nu încerce să desfacă lan urile şi să iasă pentru că se va petrece ceva şi mai îngrozitor decât îngrozitorul deacum.Am încurcat-o! Am urlat. . Heather descoperă cu stupoare că pere ii mall-ului se preschimbă devenind sângerii. Credeam că mor. 290-291. plecată la cumpărături. Producător: Konami. Producător: Konami. Gen Action-Horror. personajul principal. iar pardoseala este pătată de lupte şi zvârcoliri ale unui trecut terifiant.23 dădeam seama. în care se află consemnat un avertisment al unui necunoscut privitor capcana infernală a lumii paralele în care se pregăteşte să intre. Am înregistrat. adâncul ei sau al strămoşilor ei. în care va trebui să lupte din toate puterile pentru supravie uire. Mai înainte însă. se trezeşte deodată într-o lume paralelă. sau. Henry. într-o capcană a spa iu-timpului Universului. luminile zilei se sting şi simte că timpul Universului se încetineşte. imaginea parcului ca şi când l-aş fi privit de undeva de sus. infernul pe care îl declanşează inconştientul în mod imprevizibil. care ascunde adevăruri îngrozitoare. al altor inimi pătrunse de frustrare şi suferin ă. pe 7 7 Ibidem. pe care nimeni. pentru nimic în lume. terifiantă. asemeni tunelului de lumină care apare în momentul mor ii. Mişcarea de rotire ascendentă s-a transformat într-o mişcare de învârtejire descendentă în întuneric. Gen Action-Horror. În spatele unei etajere el descoperă un bilet scris pe hârtie îngălbenită.”7 Există un joc cibernetic în care o fată de 17 ani. Cert este că la baza tuturor acestor experien e (trăite sau simulate) se află frustrarea unor şamani de demult care sau văzut prinşi în capcana altei dimensiuni a Universului. fără să fi voit. Din baie un coridor circular. Heather. p. în sfârşit. într-o mişcare ascendentă.

sunt un visător”. Cel care..Henry!” apoi o întreabă la rândul lui: „. să o supraveghezi. sau măcar să vezi cum se simte. de două-trei cămăru e. al cărei drum de intrare dă spre lumină. Henry se întâlneşte cu o tânără şi e întrebat cum îl cheamă. cu picioarele şi grumazurile legate. A dispărut într-un spa iu minuscul. îi vine să verse (ceea ce nici nu e de mirare. este întotdeauna un însingurat: pedeapsa lui este aceea de a nu fi în eles de oamenii timpului său decât după ce via a sa pământească s-a stins. 201.Dar pe tine cum te cheamă?” la care tânăra reac ionează uluită: „. şi printre ele nu i-am dat tocmai numele meu? E ca şi când eu însămi nu m-aş mai cunoaşte. şi intră într-o toaletă din Subway. eu sunt cea care î i dau gândurile pe care le ai şi gândirea. astfel încât trebuie să stea locului şi să privească doar înainte.Cum. încă din copilărie. ştiu că sunt într-un vis. 9 Oscar Wilde. dar nu e destul. Mitul platonic al peşterii ilustrează perfect condi ia visătorului: „. Ea însă nu mai e acolo: a dispărut.iată mai mul i oameni afla i într-o încăpere subpământeană. te afli în visul meu şi nu ştii cum mă cheamă?” Adică: „Eu sunt cea care te visează pe tine şi te creez continuu în visul meu. e ca şi cum eu însămi nu aş mai şti cum mă numesc. nu în realitate: ştiu că am trecut o poartă a visatului..” Sau: „Nu cumva eşti real?” Tinerei i se face deodată rău. Mitul platonic al peşterii: cei ce văd Răsăritul „Da. ca şi cum nici n-ar fi fost. spune Oscar Wilde. p. Încă nu-i deajuns. Editura Univers. Bucureşti 1972. vreau să mă trezesc.24 coridoarele pustii ale metroului. să o aju i. te repezi după ea. are puterea de a visa Răsăritul. El îşi spune numele: „. Deoarece visător este cel care nu îşi poate găsi drumul decât pe lumina lunii şi a cărui pedeapsă este aceea de a vedea zorii mai înaintea tuturor celorlal i oameni”9. drum lung fa ă de lungimea întregului peşterii. şi mă trezesc în alt vis. ca într-o peşteră. când el s-a cufundat definitiv în Sfânta Lumină. „Sunt un visător. 2. În această încăpere ei se găsesc. stând în Noaptea acestei lumi. Cine pe cine visează? Visele cărui vrăjitor ne creează scena de existen ă? În capcana cărei min i ne găsim? Cum aş putea face să mă trezesc? Sunt în vis. Tu. Henry. Inten iuni. . în asemenea circumstan e!).

Principiul armoniei Ideilor. iar cei ce le poartă deasupra capului sunt manipulatorii de fantasme. p. e zidit un mic perete. adânc. însă trebuie pusă în valoare printr-o educa ie adecvată a spiritului. Lumina zilei e adevărul ce luminează lucrurile făcându-le inteligibile. Facultatea viziunii contemplative ne este proprie. deasupra căruia îşi arată scamatoriile. astfel că ei nu văd decât umbrele pe care focul din fundal le proiectează pe peretele din fa a lor. precum şi problema sesizării intuitive a adevărului lucrurilor: lumina care descoperă temeiurile. scot sunete. Cei „născu i prizonieri” iau 10 Platon. este un drum aşezat mai sus. de Andrei Cornea.. Prizonierii suntem noi. cum e şi firesc. de-a lungul căruia.) de-a lungul acestui perete. iată. Iar dintre cei care le poartă. Umbrele sunt lucrurile din lumea sensibilă care par – pentru cunoştin a sensibilă – a fi realitatea însăşi. Republica.25 fără să poată să-şi rotească capetele din pricina legăturilor. (. pus dinaintea celor ce privesc. trebuie să inunde spiritul. iar soarele reprezintă pentru Platon. fără a cunoaşte în elesul şi sensul adevărat. nefiind însă decât reflexul stins. conform acestui mit. Peştera este lumea noastră sensibilă. ca şi alte făpturi de piatră sau lemn. 312-313. al lucrurilor. iar între foc şi oamenii lega i. temeliile lumii. Ideea supremă de Bine.”10 Platon pune în acest mit problema adevărului. Prizonierii sunt sili i încă din copilărie să-şi ină capetele nemişcate... V. mai poartă şi statui de oameni. creatorii de scenarii ale existen ei. Opere. . de la un foc aprins înapoia lor. ideile lucrurilor sensibile. 514a-515a. Obiectele care se perindă sunt esen ele sau paradigmele. Trad. Trebuie să ai ochi pentru a vedea strălucirea adevărului fără să orbeşti – trebuie să ai ochii min ii deschişi viziunii paradigmelor sau modelelor ideale ale lucrurilor – aşa cum trebuie să ai ochii sensibili adapta i vederii lucrurilor luminate de soare. Editura Ştiin ifică şi Enciclopedică Bucureşti 1986. din care decurg Ideile sau Universaliile şi care le întemeiază totodată pe toate într-un sistem coerent. nişte oameni poartă felurite obiecte care depăşesc în înăl ime zidul. lucrate în chipul cel mai divers. unii.. Lumina le vine de sus şi de departe. aşa cum este paravanul scamatorilor. sau cel mult „proiec ia” realită ii adânci a fiin ei. al ii păstrează tăcerea. oamenii care se limitează la sim uri.

precum şi regularitatea apari iei anumitor obiecte. pe care a părăsit-o. soarele însuşi. fiin ial. până la acomodarea sensibilită ii cu cerescul. nu i s-ar umple ochii de strălucire. îl face pe prizonierul eliberat să se socotească pe sine fericit şi să-şi compătimească foştii colegi de iluzie. Covârşirea luminii exterioare orbeşte ochii min ii. în cazul de fa ă Logosul Însuşi. Prizonierul va ajunge în măsură să contemple plinul Luminii. atrofiat de nemişcare. şi abia după aceasta se va putea bucura spiritul de plinătatea Luminii. însufle ite! Dar. trebuie să treacă prin etapele contemplării lucrurilor în lumina polarizată a Lunii. altfel nu se poate. spre a prezice care anume umbră va apărea în viitor. Dar dacă Cineva l-ar smulge cu for a din locuin a aceasta [subpământeană]. având drept scop primordial sfin irea sim urilor. astfel încât nu ar putea vedea nimic din lucrurile socotite acum adevărate? Urcuşul în peşteră către ieşirea din lumea subpământeană este asceza – efortul spiritual al despătimirii. Dacă Eliberatorul.26 umbrele drept realitatea însăşi. cu seraficul. mânie şi revoltă. e nevoie de timp. nedându-i drumul până ce nu l-ar fi tras la lumina soarelui. supranaturale! Trebuie silin ă şi stăruin ă în drumul către lumină. Este nevoie de obişnuin ă: acomodarea treptată cu Adevărul adânc. durerea strălucirii focului. trezirea sensibilită ii noastre cereşti. libertatea e resim ită dureros. sub cerul senin al Nop ii. Abilită ile prizonierilor în a observa succesiunea umbrelor. Aceasta înseamnă că. oare nu ar suferi şi nu s-ar mânia că e tras? Iar când ar ieşi la soare. aşa cum e el. Amintirea existen ei subpământene. cine stă să discearnă visele focului? Dacă unul din prizonieri „s-ar pomeni dezlegat” şi silit să privească spre foc. trebuie un impuls ini ial. ar resim i numai durere: durerea trupului dezmor it. Trebuie să fii smuls cu for ă de sub stăpânirea comodă a întunericului. ducându-l pe un suiş greu şi pieptiş. la început. sub sclipirea plină de în eles a stelelor gânditoare. în locul lui propriu. acesta ar fi în încurcătură şi ar putea socoti că umbrele pe care le văzuse mai înainte sunt mai adevărate decât cele arătate acum. nu sunt admirate. nici invidiate de către spiritul eliberat: acesta . Lumina provoacă ini ial senza ia de respingere. confundă aparen a cu adevărul. i-ar arăta prizonierului proaspăt eliberat obiectele. iar ecoul zidului face ca umbrele să apară ca fiind vorbitoare.

ca şi prizonierii acestui mit. adică intrarea în Sfânta Lumină. şi el şi prizonierii. că şi-a pierdut abilită ile: până ce ochii lui s-ar adapta iarăşi cu întunericul. Dacă cel eliberat. l-ar ucide: cei afla i în întunericul căldu al amăgirii l-ar martiriza instantaneu pe prooroc şi ar blestema Sfânta Lumină! Există două feluri de orbire temporară: una ce se datorează trecerii de la lumină la întuneric. dar liber în miezul luminii. şi s-ar complace în continuare în experien a amăgirii de sine. e pentru cei mai mul i o surpriză neaşteptată. căutându-şi argumente pentru imobilitatea proprie. şi nici nu putem gândi lumina. şi una pe care o trăiesc cei ce vin de la întuneric la lumină. decât să se mai întoarcă la starea dintâi şi să se facă părtaş la părerile celor înlăn ui i. ar încerca să-i dezlege cu for a pe prizonieri şi să-i constrângă în continuare să se îndrepte către Lumină. eliberarea e o povară. Platon pune pentru prima oară problema existen ei unei lumi fundamental diferite de existen a sensibilă: e lumea paradigmelor dumnezeieşti. cei ce păşesc între lumi. cei ce au avut cutezan a de a visa Răsăritul de Sus şi de a se îndrepta către El. Născu i în lan urile moştenirii genetice. Şi dacă totuşi cel eliberat s-ar întoarce în peşteră şi s-ar aşeza în scaunul lui de dinainte. fapt pentru care denigratorii lor spun că drumul nu merită să fie parcurs nicidecum. Lumea esen elor nu . Visătorii. şi de aceea moartea. să se ia la întrecere cu „vânătorii de umbre”. Universul structural al Ideilor. el ar fi luat în râs de prizonierii comozi şi batjocorit că s-a întors din Lumină cu vederea coruptă. e sigur că aceştia. prin acest proces de acomodare. luăm umbrele drept realitate şi visul ambi iilor noastre drept existen ă. deoarece realitatea ne este inaccesibilă. el alcătuieşte descrierea perfectă a „teatrului de umbre” pe care-l considerăm „realitate palpabilă”. Platon descrie „cinematograful” antic: mai bine zis. Aceştia ar conchide că orice efort de a părăsi peştera e inutil. ar constata. De aceea. trec vrând-nevrând. Aceştia confundă cele două feluri de corup ie temporară a vederii. de fiecare dată. extrem de vulnerabil şi de sensibil la orice durere. cel ce primeşte aripi e la început stingher şi neajutorat. eroul civilizator. dacă ar avea puterea. nu putem să ne îndreptăm privirea către lumina supranaturală de dinafara peşterii lumii.27 va prefera să fie cel din urmă sărac.

remodelarea esen ei însăşi a min ii. Marele filosof Martin Heidegger spune în acest sens că „de cuvântul <<paideia>> se apropie. fireşte. Dimpotrivă. strămutând mai întâi omul în locul esen ei sale şi lăsându-l să se adapteze la acesta. Reorientarea omului interior. Trebuie. precum şi aşteptarea psihologică a minunii vedeniei supranaturale. se cheamă imagine-model (Vor-bild). iar această reorientare. educa ia prin imagini în scopul vederii strălucirii Ideilor platonice. ca într-un vas gol pe care-l avem la îndemână din întâmplare.28 poate fi văzută de ochii spirituali ai gândirii decât printr-o atitudine psihologică anumită şi printr-un efort sus inut de asceză. care va surveni după prima „orbire”. Bucureşti 1988.. Această <<formare>>. Bildung este modelare şi îndrumare prin intermediul unei imagini. 11 Martin Heidegger. Universul structurilor fundamentale. adevărata formare cuprinde şi transformă sufletul însuşi. .”11 Universul paralel al Ideilor platoniciene este absolut diferit de Universurile sensibile ale umbrei: el este Universul esen elor. Editura Politică. chiar dacă niciodată pe deplin. tot astfel. cuvântul german Bildung. (. este de fapt educa ia spirituală prin Universalii. să restituim acestui cuvânt for a sa denotativă originară şi să uităm răstălmăcirea căreia i-a căzut el pradă în ultima parte a secolului al XIX-lea. <<formează>> (modelează) totodată pornind de la o raportare anticipatoare la o viziune dătătoare de măsură care. este numită de Platon „paideia” şi reprezintă modelarea spirituală interioară. Platon vrea să respingă totodată gândul că în esen a ei <<paideia>> înseamnă să torni simple cunoştin e în sufletul nepregătit. Ceea ce-nseamnă că sufletul însuşi trebuie orientat către lumina inteligibilă. Doctrina lui Platon despre adevăr. 182-183. Aşa cum ochiul trupului nu poate fi îndreptat către lumina sensibilă decât împreună cu tot trupul. p. ochii spirituali ai min ii nu se pot îndrepta către lumina supranaturală decât împreună cu tot sufletul. Repere pe drumul gândirii. de aceea. însă. şi de aceea accesul în acest Eden al Ideilor pretinde strămutarea omului „în locul esen ei sale”.. în sensul de modelare care desfăşoară. în întregul lui.) For a de simbolizare a mitului peşterii se concentrează în inten ia de a face vizibilă şi cognoscibilă – prin mijloacele intuitive ale istoriei povestite – esen a acelei <<paideia>>. Bildung înseamnă două lucruri: pe de o parte formare.

de ispita irezistibilă a bogă iei şi a dispre ului celuilalt. chiar dacă Fiin a în Sine ne este inaccesibilă.”12 Ideile strălucesc. Iar acest act eroic – ce va trebui sus inut cu riscuri extreme. cu sudoare şi sânge – începe de obicei printr-o alegere simbolică. 190. de comoditate şi lene. în putin a de a face vizibil. elanurile şi neîmplinirile. şi cu toate acestea ea este prezentă aici şi acum. To i oamenii participă fără să-şi dea seama la unul şi acelaşi vis – la un scenariu proiectat de această Inteligen ă cibernetică interesată exclusiv în extragerea energiei lor vitale. fiecare stând într-un fel de „cocon”. până la atingerea locului propriei sale esen e. Oamenii trăiesc în realitate în recluziune. şi anume ajungerea-la-prezen ă a ce anume este. ci ea însăşi este acel ceva care emite strălucirea şi pentru care importantă nu este decât această strălucire în sine. de Universul umbrelor – fie că acestea sunt configurate de lux. care sunt modelele universale ale tuturor lucrurilor. în sensul expresiei <<soarele străluceşte>>. Prin Idei. fie de oricare altă patimă sinucigaşă a egoismului şi a trufiei – nu se poate realiza decât printrun act eroic. Filmul „Matrix” produs în anul 1999 de fra ii Andy şi Larry Wachowski. <<Ideea>> nu face să <<apară>> un Altceva (aflat în spatele ei). protagonistul filmului13. Desprinderea de lumea sensibilă a iluziilor. avându-l ca actor principal pe Keanu Reeves. Fiin a Însăşi este de neatins şi de neconceput.29 pretinde transmuta ia şi transfigurarea spirituală a omului. <<Ideea>> [platoniciană] este ceea ce emană strălucire. Ea împlineşte ajungerea-la-prezen ă. în fiecare caz în parte. Esen a Ideii rezidă în putin a de a emana strălucire. Ea generează un 12 13 Ibidem. p. „<<Ideea>> este strălucirea pură. . o fiin are. Inteligen a cibernetică proiectându-le vise şi extrăgându-le energia psihică. de plăcerea gustului sau de plăcerea erotică. veghiindu-ne permanent împlinirea. suntem prezen i înlăuntrul Fiin ei şi Îi sim im prezen a. este un hacker care descoperă că via a pământească nu este decât proiec ia virtuală a unei Inteligen e cibernetice superioare – al cărei scop este acela al cultivării şi extragerii esen ei vitale a oamenilor. Neo. „Ce alegi: pastila roşie sau pastila albastră?” îl întreabă Morpheus pe Neo – eroul filmului „Matrix”.

precum şi de Trinity. al transei extatice. conform gnosticilor din vechime. po i fi oricine vrei tu!” aceasta este chemarea şi seduc ia lui Morpheus. Hypnos era stăpânitorul somnului cu vise. Unii oameni. . adevărata Lege fiind aceea a cunoaşterii aduse oamenilor de Cugetarea Însăşi. un fel de „navetă spa ială platoniciană”. maestrul hipnozei şi călăuzitorul stărilor hipnagogice – văzute sau nevăzute. Marsilio Ficino (1433-1499) descrie procesul de întrupare 14 Victor Kernbach. o făptură feminină ce pare un înger al Trinită ii divine supreme. Editura Ştiin ifică şi Enciclopedică. Aceeaşi care i-ar fi produs pe îngeri. dar care poate fi şi ipostaza întrupată a Cugetării – care. p. şi era. prin excelen ă. în visul de-a fi. fie din vis. Conform gnosticilor acestora. capabilă să confere spiritelor „aleşilor” un văl intermediar între sufletul pur şi lumea impură a trupurilor. adică putându-se metamorfoza14. Neo călătoreşte cu nava Sion – cetatea zburătoare. Legea lui Moise era opera spiritelor inferioare. „Matricea” corespunde ecranului de umbre al peşterii lui Platon. fie din cyber-spa iul Internetului. În mitologia greacă. în spa iul pur al virtualită ii. Neo este ajutat de Morpheus – de acest personaj tutelar al trecerii dintre lumi. „aleşii”. era Zeitatea supremă a ierarhiei eonilor. putând conferi acestora identitatea dorită. un cyber-spa iu tridimensional. iar oamenii sunt prizonierii iluziilor din holospa iu. „eroii civilizatori”. purtânduşi schimba forma proprie. „Aici î i po i lua orice chip. identitatea care mângâie şi alină. 407. Dic ionar de mitologie generală. care s-ar întrupat de-a lungul istoriei într-o serie de femei celebre. Bucureşti 1989. şi putând metamorfoza şi sufletele călătorilor prin vis. sau pe Dumnezeul iudeilor. pe arhangheli. au reuşit să se sustragă iluziei generalizate şi luptă acum pentru eliberarea întregii omeniri de sub imperiul deliciilor amăgitoare. în care oamenii participă inconştient la scenariile ei prestabilite. orice identitate doreşti! Aici. unul din cei 1000 de fii ai zeului Hypnos al somnului. Morpheus era inspiratorul sau transmi ătorul viselor trimise oamenilor de duhuri sau entită i superioare. al somnului fără vise. Morfina – înainte de-a fi numele unui drog – era numele alinării dinlăuntrul visării. Morpheus era zeul visului. precum şi pe Demiurg.30 fel de Internet holografic.

trecând prin acestea. în sfera Lunii. Editura Polirom. 13-14. hermeneutikon. Iaşi 2002. facultatea de a ac iona. facultatea de a însămân a şi de a face să crească corpurile. după cum urmează: în sfera lui Saturn ob ine ra iunea şi inteligen a. . spiritul cutezător sau thymikon. 12. p. în sfera lui Mercur. Datorită acestei coborâri. p. precum şi 15 Marsilio Ficino. 247. de la intersec ia Zodiacului cu Calea Lactee către sferele succesive aflate dedesubt. în trupurile noastre. impulsul pasiunii. se învăluie în fiecare sferă. sufletele şi trupurile planetelor confirmă şi întăresc.”16 În filmul „Matrix” Sionul – ca navă spa ială a sufletelor pure – este acel înveliş al sufletului care conferă abilită ile gândirii logice. Călătorii în lumea de dincolo. un platonician celebru al veacului al IV-lea. nu numai că. Ambrosius Theodosius Macrobius. Căci ordinea naturii cere ca sufletul. op. 4. în sfera lui Venus. asemănându-se unui corp luminos. numai prin mijlocirea unui văl pur care. cutezan ei înfruntării agen ilor Smith genera i în serie de Inteligen a cibernetică superioară.. 16 Macrobius. ac iunii înlăuntrul spa iului cibernetic. numită praktikon. I. care este foarte impur. contempla iei. aisthetikon şi phantastikon. ci dobândeşte. este considerat de platonicieni ca un mijloc foarte comod de unire a sufletului cu trupul pământesc. în sfera lui Marte. fiind mai pu in pur decât sufletul şi mai pur decât corpul. a scris într-un Comentariu la Visul lui Scipio – apar inând lui Cicero – că sufletul pur îşi găseşte un vehicul sau un fel de navetă spa ială prin care să călătorească înlăuntrul lumii sensibile: „După ce a început mişcarea descendentă. facultatea de a vorbi şi de a interpreta. numite logistikon şi theoretikon. respectiv. epithymetikon. percep iei senzoriale din spa iul virtual.”15 Înaintea lui Marsilio Ficino. să se unească cu corpul. de asemenea. care este foarte pur. Comentariu la „Visul lui Scipio”. 270-271. cit. cf. fiecare dintre atributele pe care le va exercita ulterior. percep ia senzorială şi imagina ia. cele şapte daruri originare oferite nouă de Dumnezeu. în sfera Soarelui. în sufletele şi. Ioan Petru Culianu. phytikon. apud. pe care şi-l pun ca să se închidă în corpurile terestre.. De Amore 6. sufletul.31 şi dezîntrupare a spiritului în termenii „navetei spa iale platoniciene”: „Sufletele pogoară în trupurile din Calea Lactee prin constela ia Cancerului.. în sfera lui Jupiter. înfăşurându-se într-un văl ceresc şi luminos. Ioan Petru Culianu.

precum şi al vestigiilor lumii virtuale. deci pot fi depăşite. cu zone ostile şi zone de tihnă. cum ar fi Programatorul de lumi. şi fecundită ii şi creativită ii. Totodată. care îşi dobândeşte abilită ile magice din conştiin a că existen a pământească e o iluzie generată de un Computer Inteligent. Niobe. Morpheus. Toate aceste lucruri se pot realiza în 17 Conform filmelor „Matrix Reloaded” (2002) şi „Matrix Revolutions” (2003). produs de Shiny în anul 2003. cât şi în ceea ce priveşte ritualul misterelor în sine. cum sunt „aleşii” Neo. iarăşi şi iarăşi17. produs de Shiny în 2007. fiind o simplă luptă pentru supravie uire în confruntarea cu „Matricea” în care sunt intuite conştiin ele oamenilor. Neo îşi dezvoltă aptitudinile de combat şi magie. să vezi inamici ascunşi sau uşi secrete şi alte chestii de acest gen. înlăn ui i şi ignoran i. puterii de a propune o nouă lume. a ceea ce se va repeta. ceea ce înseamnă că şi legile „pământeşti” sunt iluzorii. care î i permite să vezi <<matri a>> în formă pură (adică sub forma ei de cod). Jocul computerizat „Enter the Matrix”18 te pune în postura lui Ghost sau a lui Niobe – fosta iubire a lui Morpheus. Neo se poate folosi de telechinezie şi poate muta obiectele prin cameră sau poate opri şi redirec iona gloan ele ce-i sunt adresate. În jocul „Path of Neo”19 eşti însă în postura Alesului („The One”). Tenta gnostică – uneori de nuan ă hasidică – este dată de personajele ce călătoresc liber între lumi. „Spre exemplu [de upgrade].32 discernământului fantasmelor. 19 Gen: FPS. există un <<code vision mode>>. Ghost. conducătorul Sionului. . anticipa ia a ceea ce va surveni în scenariu. interpretarea semnelor făpturilor. în centrul căreia se află Ierusalimul ceresc. 18 Gen: First Person Shooter. Jocul a dezamăgit. care sunt în definitiv sequel-uri comerciale palide ale capodoperei din 1999. sau ini iatorul Oracolului – atât în ceea ce priveşte „profe iile”. pasiunii şi iubirii de oameni. în prezent logodită cu Jason. sau Jason – şeful Sionului. tuturor apari iilor în genere. Trinity. aşa cum sunt aceştia. precum şi al ii. reuşind să devină tot mai pu in afectat de scenariile Inteligen ei cibernetice cu care se confruntă. Nava poartă numele Sionului – idealului Israelului – deoarece această capodoperă cinematografică gnostică a fra ilor Wachowski este concepută de către ini ia i ai misticii iudaice. Pe măsură ce avansează în joc.

meticulos aliniate. într-o confruntare Kung-fu orchestrată de coregraful maestru în arte mar iale Yuen-Ping. 48. 20 . Nu mul i cunosc însă că pentru o singură scenă de 20 de secunde ce utilizează acest efect este nevoie de un ansamblu complex de camere video. 49. Nici chiar „aleşii”. Ce alegi: Pilula albastră. Pentru a putea dezvolta tehnologia necesară creării acestor efecte. El doar se eliberează din iluzia umbrelor atotstăpânitoare proiectate de Inteligen a cibernetică şi protejate de agen ii ei. Ideile nu strălucesc: „code vision mode” nu este decât o scurtă privire cu coada ochiului la flăcările focului palid din fundal. Nimeni nu iese din peşteră.33 modul bullet-time (de genul celui folosit în seria Max Payne). pilula roşie. 21 Ibidem. mai ales dacă timpii de ac iune î i convin. p. Path of Neo. de secven ele sale logice. Deci prin simpla atingere a unui buton (taste). te po i astfel bucura de timpul acestuia. Revista Games Arena nr. sau pilula de a doua zi?. un imens atelier de efecte speciale amplasat într-o fostă bază a marinei americane din San Francisco. în aşa fel ca iluzia (nu plată. totul în jurul tău se va încetini şi. Simpla plănuire a unei asemenea scene dura aproximativ o lună de zile. Eon şi Warner Bros au lansat ESC. agresivă) să fie perfectă! Dincolo de scenografia şi decorurile superbe ale filmului „Matrix”. suspendat în imensitatea cosmosului de către o civiliza ie inteligentă Vlad Leonard (DVL).”20 Apar inând altui Univers. Filmul lui Alex Proyas „Dark City” (1997) se bazează pe aceeaşi iluzie a peşterii lui Platon şi descrie un oraş artificial.i vei efectua atacurile mult mai uşor.”21 Îmi imaginez cât efort va cere modelarea unei asemenea secven e în viitor. ci tridimensională. nu pot să nu mă gândesc cu amărăciune că Neo nu ajunge niciodată la contempla ia platoniciană a Ideilor. în cinematografia holografică. Creatorii filmului au făcut însă un mare efort în încercarea de a modela mişcarea lui Neo: „Ştim cu to ii că cel mai utilizat efect în Matrix a fost cel denumit <<Bullet time>>. Pentru el însă. Acel praktikon al sferei lui Jupiter – conform navetei spa iale platoniciene – poate fi astfel reîncărcat („reloaded”) încât să genereze puteri supranaturale.2/februarie 2006. Neo urma să se lupte cu cel pu in 100 de agen i Smith. Într-una din scene. p. Matrix.

amintirile unor lucruri. nr. „Amintirile” virtuale. El va reuşi să descopere aparatul cinematic al oraşului. astfel încât acesta se trezeşte în noapte în fa a marelui. sunt „administrate” de către „aliens” prin intermediul unor droguri puternice – „memory cocktails”. La miezul nop ii. şi nici de faptul că întreaga lor citadelă e doar o proiec ie a min ii acestora. Inteligen ele extraterestre sunt ajutate în administrarea drogurilor memoriei de către un om – doctorul Schreber (interpretat de actorul Kiefer Sutherland). John Murdoch porneşte pe un drum ini iatic pentru a descoperi un loc al nostalgiei sale: Shell Beach – plaja copilăriei sale fericite. prin care „necunoscu ii” îi modificau în fiecare noapte configura ia. încetează practic orice activitate. doar o proiec ie imaginară străină. p. Cu ajutorul doctorului Schreber.1. El va trece dincolo de ultimul zid al oraşului pentru a descoperi uluit că în afara acestuia nu există decât abisul nemărginit al vidului cosmic22. arhitectura clădirilor şi parcurilor. şi oamenii se cufundă cu to ii întrun fel de moarte: un somn care egalează moartea – deoarece li se şterge complet memoria. Seeing in the Dark: Plato’s Cinema and Christ’s Cave. şi să preia controlul acestuia.34 necunoscută. crudului adevăr. . care devine pentru protagonistul filmului – John Murdoch (interpretat de Rufus Sewell) un fel de Morpheus: el omite să îi injecteze lui Murdoch drogul noii memorii. John Murdoch reuşeşte în cele din urmă să îi determine pe „străini” („aliens”) să renun e la experimentul asupra oamenilor şi să părăsească oraşul suspendat în vidul spa iului cosmic. El rămâne şocat atunci când îşi dă seama că amintirea aceasta care-i trezise atâtea nostalgii este doar un implant. precum şi rolul lor func ional. în locul memoriei din ziua trecută fiind „implantată” o alta. 44. Murdoch va genera cu ajutorul aparatului cinematic o mare 22 Gerard Loughlin. o fantasmă lipsită de consisten ă. astfel încât să creeze o nouă configura ie – de data aceasta conformă nostalgiei sale – „amintirii” acelei plaje (Shell Beach) care în realitate n-a existat niciodată. având grijă să insufle oamenilor „amintiri” corespunzătoare acestor noi configura ii. fiin e şi întâmplări care nu existaseră niciodată. Aceşti „aliens” preschimbă configura ia străzilor şi căilor de comunica ie. Studies in Christian Ethics. necesară celei de-a doua zi. Locuitorii oraşului nu sunt conştien i de faptul că sunt prizonierii acestor fiin e necunoscute. 13/2000.

ş.a.. iar în viitor Internetul holografic. a unui miniunivers paralel. zborul sufletului pe aripile inten iei. biloca ia. – tot astfel computerul şi Internetul. prin proiec ii mintale. ea prefigurează Sistemul Holografiei Cinematice.d. plin de vietă i respingătoare. dezvăluie chiar anxietă ile naviga iei înlăuntrul Internetului holografic. Eroul romanului este un necunoscut care îşi caută refugiul pe o insulă părăsită. într-un anumit sens. în cazul zăbovirii lui înlăuntrul civiliza iei. Despre mitul kantian al „Intelectului Arhetip” şi problema creării unei conştiin e virtuale Există – după expresia marelui scriitor vizionar Jorge Luis Borges – „o carte perfectă”: romanul „Inven ia lui Morel”. încearcă să confere publicului larg abilită ile magice caracteristice şamanismului: călătoria între lumi. vedenie dumnezeiască. Eroul îşi asumă riscul de a debarca pe această insulă deoarece este urmărit pentru un delict care. . Pe insulă nu se află decât debarcaderul. i-ar aduce oricum moartea. scrisă în 1940. Fiindcă aşa cum televiziunea şi cinematografia au încercat să alcătuiască replici şi modele populare care să corespundă abilită ilor mistice ale unei elite – clarviziune. suprasensibilitate. vedere profetică. având grijă să simuleze şi ridicarea de după orizont a soarelui – într-o lume în care până atunci fusese numai noapte. anticipează consecin ele acestei tehnici şi.. 3. despre care se crede că ar fi bântuită de o molimă ucigătoare. Nu ştiu dacă această carte a fost până acuma ecranizată. însă ea este deosebit de importantă deoarece.m. John Murdoch reprezintă idealul oricărui creator de jocuri computerizate: el este demiurgul ciber-spa iului şi totodată spiritul tutelar al „şamanilor” lumilor virtuale ale Internetului. un presupus muzeu – care ar fi putut fi la fel de bine un sanatoriu sau un hotel – şi un bazin de înot cu apă murdară. care va fi scena unui „miracol . construirea în cea de a patra treaptă a visării. Insula. apar inând scriitorului argentinian Adolfo Bioy Casares.35 ce va înconjura întreg oraşul.

24 Ibidem. În altă parte. petrec şi discută despre nemurire pe fondul aceloraşi melodii – Valencia şi Tea for two – reluate la nesfârşit de către un fonograf nevăzut. sau <<ale lagunelor>>. Gesturile. trebuie să spun că la fiecare dintre mareele mari m-am temut de naufragiul total al insulei. Se reia la nesfârşit una şi aceeaşi săptămână – săptămâna eternă a unei înregistrări imemoriale. seratele se desfăşoară conform unui ritual necunoscut care se reia obsedant – în conformitate cu un scenariu fix. p. Bucureşti 2003. de înregistrare şi proiec ie sunt totale: sunt capabile să reproducă parfumurile şi mirosul însuşi. cuvintele. Eroul nostru asistă cu mare aten ie la discu iile intruşilor şi constată că întreaga insulă a fost cumpărată şi utilată de un inventator – Morel – pentru a ispiti nemurirea: aparatele lui de recep ie senzorială. este aşezată nu în mare. Eroul nostru va constata cu surprindere că intruşii nu sunt decât nişte fantasme proiectate la nesfârşit de un aparat de proiec ii miraculos. printr-un artificiu literar al autorului: „Cred că această insulă se numeşte Vilings şi că apar ine arhipelagului Ellice”. printr-o notă semnată – pare-se – de către editor. ci direct în legendă. 25 Ibidem. că ele apar şi dispar. într-o cafenea de pescari din Rabaul. Editura Humanitas. 112. să conteste prima opinie: „Mă îndoiesc. care dansează. sunt joase şi nu au al i copaci decât cocotieri înrădăcina i în praful coralului”24. pentru ca acelaşi autor. . Vorbeşte de o colină şi de diferi i arbori. precum şi imaginile împreună cu vederea şi contempla ia. muzica sau susurul cuvintelor şi auzul însuşi. conform propriilor sale mărturisiri. sunetele. care există şi nu există. consisten a materiei şi sim ul tactil. 23 Adolfo Bioy Casares.. spune el prin protagonistul romanului său. Pe această insulă. şi care depinde nemijlocit de fazele lunii. unele dispar şi apar altele”25. autorul afirmă prin intermediul eroului său că insulele Ellice ar fi instabile. dar care în realitate îi apar ine. ceea ce ne face să ne ducem cu gândul la destinul Atlantidei: „. Morel.În ce priveşte marea. dulcele-amar împreună cu gustul însuşi. care e declanşat de mişcarea discontinuă a mareelor.36 ostil”23. 18. Inven ia lui Morel.. 14. p. am auzit că insulele Ellice sau ale lagunelor sunt instabile. p. Insulele Ellice. apar la un moment dat nişte intruşi zgomotoşi.

pentru miros. chiar totală. în care sunt con inute vibra iile gândirii şi conştiin ei. dispăreau. Madeleine era prezentă pentru văz. m-am întâlnit cu persoane reconstituite care. Ibidem. Am avut însă o surpriză: după multă muncă. p. p. să fie conştiente de noua condi ie – desigur. Dacă acordăm persoanelor din jurul nostru conştiin ă şi tot ceea ce ne deosebeşte de obiecte. ele circulând ca în altă lume ce se ciocneşte accidental de lumea noastră. percep ia senzorială şi imagina ia nu sunt decât văluri ale sufletului. care nu pot să-l „recompună” din ele însele. 108. fapt pentru care se gândeşte la perfec ionarea inven iei lui Morel: un aparat care să capteze undele existen iale ale celor mor i şi care să fie capabil să le recompună prezen a27. însă. astfel încât spectrele însele să gândească. nu există nici un argument valabil pentru a refuza conştiin ă persoanelor create de aparatele mele. reluând şi repetând neîncetat scenele ca şi cum ar fi făcut parte dintr-un disc sau dintr-un film perpetuu. în sfârşit era în întregime Madeleine”26.37 pornise de la premisa că percep ia totală – sensibilitatea desăvârşită – va antrena cu sine în mod nemijlocit gândirea şi procesele cognitive ale sufletelor înregistrate. Trebuia să ne aşteptăm. Acest demers porneşte însă de la înregistrarea undelor inefabile ale sufletelor celor mor i. . nimeni. dacă deconectam aparatul proiector. Madeleine era prezentă pentru auz. să cunoască. dar încă insesizabili. pentru pipăit. şi nu doar vălurile inconsistente ale percep iei. Sufletul pur le este preexistent. Eroul romanului este conştient de acest lucru. nu le putea deosebi de persoanele vii. pentru gust. 26 27 Ibidem. „Recompunerea prezen ei mor ilor” ar consta atunci în vizualizarea spectrelor celor deja prezen i. nu este decât un vehicul al sufletului. 98. Desigur că Morel dă dovadă de o oarecare naivitate: sensibilitatea invocată de el. apare sufletul. aceea a înregistrării: „Eram sigur [la început] că simulacrele mele de personaje vor fi lipsite de conştiin ă de sine (ca personajele unui film cinematografic). asamblând armonios acele date. Odată asamblate sim urile. toate acestea în limitele amintirilor restrânse la perioada unei singure săptămâni. şi nicidecum sufletul însuşi (aşa cum am văzut în cazul „navetei spa iale platoniciene”): aisthetikon şi phantastikon. trăind numai momentele înregistrate.

133. care nu mai apar ine realită ii noastre: sufletul ei a trecut.. sursa durerii şi bucuriei sale. aten ia. constată că s-a îndrăgostit iremediabil de una din apari iile de pe insulă. asemenea unei molime. în nemărginit. Faustina. pentru a se alătura fantasmei 28 29 Ibidem.. în lumea virtuală a avatarului ne diminuează (până aproape de anulare) prezen a în lumea aceasta. avatar inerent limitat de tehnologia (încă) deficitară! Încă n-am reflectat destul asupra faptului (necru ător) că transferul sim urilor noastre. dar şi de consecin ele fatale ale înregistrării acestora. „Plânsul şi sinuciderea sunt voca ia mea”. Ibidem.) În afară de asta. el realizează că actul înregistrării a ucis lent. şi ne restrânge capacită ile sufleteşti (în principiu nemărginite) la cele ce se acomodează algoritmilor cibernetici. inclusiv pe Faustina. Problema eroului lui Casares este aceea că până să-şi dea seama de existen a inven iei lui Morel. necru ătoare realitate: „Din întâmplare mi-am adus aminte că groaza pe care o au anumite popoare fa ă de reprezentarea prin imagini are la origine credin a că sufletul persoanei trece în imagine. de particularită ile proiec iei fantasmelor sufletelor. emi ătorii îşi pierd propriul suflet”29. O supersti ie ridicolă a unui trib cu prejudecă i şi cutume vechi se pare că s-a transformat într-o fioroasă. 130-131. p. femeia misterioasă care contemplă în fiecare seară marea. în fantasmă. . (. de mecanismul de percep ie şi de înregistrare a datelor. asemeni tuturor celorlalte. ajunge obsesia. pe to i prietenii lui Morel. spune eroul romanului mai înainte de-a face gestul disperat de-a se înregistra el însuşi şi de a se dematerializa treptat. ipoteza că imaginile au suflet pare să pornească de la premisa că. asupra unui avatar simulat pe calculator. Mai mult. „Plânsul şi sinuciderea sunt voca ia mea”28. nu trebuie să îl dispre uim pe Morel: într-un fel. îşi spune el. atunci când îl priveşte pare că priveşte prin el. atunci când sunt înregistra i de aparate.38 Oricum. gândirii şi aten iei. şi care. p. iar persoana ei însăşi s-a stins încet şi-n cele din urmă a murit. Nemurirea virtuală e limitată drastic. iar persoana moare. când îşi dă seama că Faustina nu e decât o fantasmă proiectată de aparatul miraculos al lui Morel. fiecare din noi procedăm aproape identic atunci când ne transferăm conştiin a şi identitatea.

„Adevăratul avantaj al solu iei mele este acela de-a converti moartea în condi ia şi garan ia eternei contemplări a Faustinei. va inventa un aparat capabil să unească prezen ele dezagregate îi voi face o rugăminte: să ne caute pe Faustine şi pe mine. ne sporesc melancolia. dacă ar fi trecut. iubirea şi sufletul lui au trecut în fantasmă. Această părere se datorează poate slăbiciunii ochilor mei. 143. să mă facă să intru în cerul conştiin ei Faustinei.) Am schimbat discurile.. doar pentru a contempla. 30 Ibidem. Eroul nostru devine. nu uităm să ne mai trăim propria via ă? Câ i dintre noi nu renun ăm deliberat la via a acestei lumi.) Îmi văd încă imaginea alături de cea a Faustinei. un spectator neprevenit ar putea să le creadă dependente şi îndrăgostite. rigoarea şi obstina ia cu care îl pune în aplicare. regretul şi admira ia. Va fi un act pios. fără nici cea mai mică urmă de reciprocitate. idealul de frumuse e pe care l-am întâlnit? Se poate însă ca eroul lui Casares să-şi fi întâlnit idealul – chiar şi aşa.. fie şi numai în gând. aşa cum spunea Paul Valery. un intelect totalitar. s-a insinuat el!]..”30 Romanul se încheie cu aceste cuvinte ce reprezintă o mărturie de credin ă şi un adevărat testament. (. 139. Sufletul meu n-a trecut încă în imagine. nesigură. . Poate că atunci când via a. alături de to i ceilal i. că este în definitiv numai gândită. aş fi încetat s-o văd (poate) pe Faustine. maşinile vor proiecta veşnic noua săptămână [cea în care. Celui care. (. 140. chiar şi-n această nemurire par ială: nu ştim şi n-avem de unde să ştim. mor consolat că rezultatul este atât de satisfăcător. „o fiin ă pur teoretică”. ce invadează toate planurile propriului suflet. în condi iile în care e conştient că nemurirea vizată este limitată. pentru a fi cu ea într-o viziune pe care nimeni n-o va mai relua. Uit că imaginea mea este o intrusă. bazându-se pe acest raport. Gestul lui tragic are ceva din măre ia eroilor antici. Oricum. şi care conduce în cele din urmă la o „existen ă [absolut] simbolică”. aş fi murit. Şi oare câ i dintre noi.39 adorate a Faustinei în eternitatea impasibilă a uneia şi aceleiaşi săptămâni reluate la infinit. amintirile unei singure săptămâni au putut să deschidă singure „cerul conştiin ei Faustinei” şi să hrănească eternitatea. urmărind un ideal inaccesibil al frumuse ii. aşa ca acesta.. p.

căruia i s-a făcut rău şi a ieşit spontan din spa iul perfect al imagina iei „celei de-a patra por i a visării”. într-o dimensiune specială. 377-378 32 31 . în: Secolul cinematografului. conştiin a. Bucureşti 1989. p. în acest sens. R. şi pe care l-a populat cu făpturi gânditoare: „Aceşti oameni sunt atât de reali încât chiar gândesc”. Aş fi întrebat-o atunci: „Dar aceşti oameni sunt ei atât de reali încât să aibă conştiin ă de sine?” Filmul “Solaris”. dar în cea de a doua instan ă nu m-aş mai fi mul umit cu atât. Rusan. Oceanul i-a pus fa ă în fa ă cu ceea ce aveau ei mai de pre în străfundurile inconştientului. Planeta Solaris este acoperită de un ocean ra ional ce are capacitatea de a întruchipa gândurile cosmonau ilor trimişi să-l cerceteze. cu idealuri. sunt sigur că fraza ei m-ar fi entuziasmat în prima clipă. în regia lui Andrei Tarkovski31. printre aparate abstracte şi peisaje halucinante. indispensabile operei sale… În plin cosmos.40 * Să ne reamintim acum cuvintele femeii care l-a invitat pe antropologul Carlos Castaneda în proiec ia ei fantastică. Mică enciclopedie a cinematografiei universale. iubirea pentru om a savantului sunt sau nu integrabile. Afirma ia ei a fost de nesuportat pentru Carlos. Ştiin ifică şi Enciclopedică. Filmul reprezintă “o foarte gravă medita ie despre destinul eshatologic al umanită ii. axat pe întrebarea dramatică dacă trecutul. Oamenii sunt confrunta i cu propriul lor tezaur subconştient. dacă aş fi avut şansa să o in de mână pe această femeie şi să mă plimb prin lumea obiectivată a fantasmelor ei. misiunea lui Kelvin pe Solaris nu are decât un singur scop: să arate că iubirea URSS 1973. Ed. despre supravie uirea prin iubire: Poate. ei trebuie să se confrunte cu propriile lor resentimente şi dezamăgiri. Experien ele cu raze X de mare intensitate îndreptate către Oceanul gânditor al planetei Solaris au generat reac ia materializării gândurilor celor mai adânci ale cosmonau ilor. reprezintă mai mult decât o simplă ecranizare a romanului omonim al lui Stanislas Lem: el pune sfâşietoarea problemă a conştiin ei unei fiin e de acest gen. El este un “poem al cunoaşterii prin ştiin ă. efectiv. în acel spa iu pe care mintea ei l-a deschis în neant. Dacă aş fi fost eu în locul lui. temeri sau iubiri demult uitate. Tarkovski recuperează tăria şi slăbiciunea zbaterii umane”32.

Breughel). învierea aceasta nu e deloc de dorit. Şi în condi iile noastre. muzicale (Preludiul-coral în Fa minor al lui Bach). şi. nr. p. ai tuturor filmelor tarkovskiene. cât mai multe dintre faptele personale şi dintre cele ale umanită ii. sunt cu atât mai vii cu cât reuşesc să salveze din uitare. Toată solaristica are ca intă să demonstreze că umanitatea trebuie să fie iubire. octombrie 1981). Fiecare dintre cosmonau i e obligat să se confrunte cu apari ia reală a celei mai intense amintiri pe care a avut-o pe Pământ: asistăm la o reînviere universală anticipată a mor ilor. Cunoaşterea lui e în acelaşi timp crea ie. Pentru că suntem în acelaşi timp conştiin ă personală şi parte. picturale (Rubliov. În acelaşi sens Emmanuel Carrère consideră că Solaris este una dintre cele mai sfâşietoare poveşti de dragoste pe care o cunoaşte (Positif.41 celuilalt este indispensabilă întregii vie i. “Solaris este un film despre nemurire şi neuitare. de fapt. . Spontaneitatea gândirii reprezintă calitatea fundamentală a acestei Conştiin e universale. Un om fără iubire nu mai este om. cât şi în salonul-bibliotecă al sta iei cosmice (uimitor de asemănător amenajate) prin trimiteri literare (Rubliov. Arte. Eroii acestui film. 5. Oceanul-ra iune de pe Solaris întrupează dorin ele nemărturisite. 22 februarie 1993. arhitecturale (albumul cu biserici romanice) etc. busturile filosofilor antici). atât 33 Costion Nicolescu. Pe de altă parte. 7 ianuarie 1986). “Litere. Întreaga cultură a lumii este evocată sugestiv în film atât în casa părintească. a conştiin ei întregii umanită i în dialogul ei perpetuu cu Dumnezeu.”33 Oceanul-ra iune de pe planeta Solaris are caracteristicile kantiene ale “intelectului arhetip”: gândurile lui se transformă spontan în realitate. (Les mardis du cinema. care de cele mai multe ori zac în profunzimile inconştientului. care îi obligă pe oameni să se confrunte cu propria lor inimă. Solaris. Idei”. prin unitatea de natură. Don Quijote). poruncă şi deziderat. în general. Poate noi ne-am obişnuit prea mult şi nu ne mai gândim suficient la însemnătatea acelei ultime cântări din toate slujbele pentru cei ce au murit: “Veşnica pomenire!” Nu fără o adâncă socoteală a pus în eleapta noastră Biserică această cântare. sculpturale (Venus din Millo. în: Rev. France Culture. la sfârşitul uneia dintre cele mai tandre dintre slujbe. dorin ele cele mai intime ale oamenilor. 247. într-o conştiin ă proaspătă şi implicată.

de a cărui sinucidere era vinovat prin părăsire şi uitare. spune Snaut) şi chiar să moară…”34 Kris Kelvin.. sunt singurele lucruri personale pe care şi le ia cu el “dincolo”.. . ce îl obligă să-şi reconsidere în mod dramatic trecutul. ceea ce este de-a dreptul îngrozitor. conştiin ă de sine). perfect iubitoare… Obsesia lui pare să se materializeze în permanen ă. pentru lumea contemporană lui.. pornind de la acea fotografie începe să-şi reamintească ceea ce fusese odată. în iubire. să sufere. Această fotografie. Ea reînva ă să iubească. ieşită din visele sale. Asta se va sfârşi rău”. hârtiile. pe care nu le poate opri. cât şi Harey se umanizează din ce în ce mai mult pe măsură ce-şi reamintesc propria istorie. şi o întreagă lume uitată se retrezeşte în el. suferin ă. Kris. într-un gest de definitivă despăr ire. Snout. ca şi cum apari ia femeii care-a murit acum zece ani ar fi fost de natură demonică.. fără să ne întrebăm dacă nu cumva şi celălalt are suflet. încât o trimite pe această dublură străină cu o navetă ca să se piardă în spa iul cosmic. tind să se accentueze prin interac iunea cu acest ocean de Conştiin ă universală de pe Solaris. un alt savant de pe sta ie. scrisorile. în această lume. Dar Kris nu se va putea linişti: după o altă noapte. cu reziduurile şi remuşcăturile inconştientului. îşi arde. şi îşi recapătă întreaga personalitate (constituind.42 Kris Kelvin. Kris este atât de îngrozit de această apari ie. amintirile documentare de tot felul. protagonistul filmului (interpretat de Donatas Banionis) se trezeşte după o noapte petrecută pe sta ia orbitală a planetei fa ă în fa ă cu fosta lui iubită – Harey (sau Hari) – care se sinucisese acum 10 ani. de asemenea. Aceasta arată cât de pu in pregăti i suntem să ne confruntăm cu propriile noastre vise. să doarmă (“Ea a învă at deja sa doarmă. înainte de a pleca de pe Pământ. Şi cât suntem de grăbi i să „rezolvăm” fostele eşecuri morale printr-o nouă crimă morală. Harey. intactă şi. ca Luther”. împreună cu o casetă video cu scene din copilărie. Redescoperă acum fotografia fostei sale iubite. o altă “Harey”apare. chiar în acel trup făcut dintr-o altfel de materie. în orice caz. murind deci într-un fel. Remuşcările. complexele lui de vinovă ie. îi spune lui Kris: „Puteai să arunci în ea cu călimara. Tentativele de a o anihila pe “Haley” sunt zadarnice: învierea universală a gândurilor despre cei mor i va fi 34 Idem. între altele.

ci un contact emo ional. „Harey” a treia. „Harey”dublura lui Harey cea adevărată a sim it însă durere când s-a rănit. O probă de sânge recoltată de la „Harey” şi arsă cu acid se va regenera aproape imediat. „Harey” va vedea un film în care apare adevărata Harey – so ia lui Kris – şi va ajunge să se întrebe: „Eu nu mă cunosc nici pe . trimi ând-o în nemărginire. ca apoi să cadă rănită în bra ele lui. sau afec iune. ce se întâmplă cu mine?” ceea ce pune deja problema conştiin ei de sine. fiindcă “Harey” nu este Harey. chiar dacă trupul ei este indestructibil. Iar bărbatul ei o omoară a doua oară. exclamă Sartorius. în mod cu totul monstruos. dar nu îl poate determina să facă abstrac ie de insolitul şi nenaturalul situa iei: e absolut incapabil să gestioneze situa ia acestei învieri contrafăcute! Problema creării conştiin ei de sine virtuale se dezvăluie acum în cele mai îngrozitoare consecin e: „Harey” a doua avea conştiin ă de sine şi. „Harey” a treia are temeri. e ca o a doua Evă... Şi. Sinceritatea iubirii ei. Povestea filmului este atât de emo ionantă tocmai pentru că „vizitatorii” genera i de Oceanul-Intelect de pe Solaris au sentimente: nu există doar o „ciocnire” intelectuală a civiliza iilor. sufletul extrem de vulnerabil. speriată că a rămas singură. e lăsată singură. deplin dăruite pentru Kris. nu îi oferă destulă aten ie. primeşte amintirile acelei existen e străine ca şi cum ar fi fost cu adevărat ale ei însăşi. iubind. Femeia de taină revine. tandre e. Dacă trupul oamenilor are structură atomică. Kris fiind prezent.43 sfâşietoare şi tragică. accentuează regretul acestuia pentru modul în care s-a comportat cu iubita sa. perfect dăruită bărbatului ei. În timp ce Kris vrea să ascundă şalul lui „Harey” a doua – observând că „Harey” a treia apăruse cu un şal identic – şi iese din cameră. ea simte durere şi când. „Auto-regenerare? Nemurirea! Problema lui Faust”. intră în panică şi rupe uşa blindată (care se deschidea în interior!). Ea întreabă: „Kris. ci doar înva ă să fie: încearcă să îşi reamintească ceea ce nu a fost niciodată. chiar dacă via a ei începuse acum câteva minute. Acesta e doar un simulacru al învierii universale a mor ilor. cel de-al treilea savant de pe sta ia orbitală. cel al „vizitatorilor” are o structură bazată pe neutrini. sau atunci când. Tocmai inocen a plină de iubire şi compasiune a acestei fiin e este ceea ce înfricoşează şi înfioară.

„Ştiin a e un fals!” – şi aceasta o . aşa cum eşti.. „Pare somn. atingerea conştiin ei de sine provoacă suferin ă! „Am încercat [să dorm]. Noi oamenii tindem să minimalizăm totul. Eu nu ştiu de unde vin. Eu nu sunt Harey.” Ea nu este luată din coasta lui Adam. Tu ştii?” Ea are o inocen ă şi o ignoran ă absolut seducătoare: sim i că po i să o modelezi! În plus. Asta-i problema noastră. Omul a pierdut darul somnului. e tot un fel de somn”.femeia perfectă! „ i-e frică”. dar cu trup şi sim iri de femeie adultă. mai spune ea.” El va expune problema adevărată a omenirii: oamenii trebuie să-şi descopere omenia. deoarece „via a” ei a început doar acum câteva ore! „Tu ştii cine eşti?” îl întreabă ea pe Kris. Însă drama ei nu stârneşte îngrijorări.” Ea are ochii scălda i în lacrimi. Cine sunt eu? În clipa când închid ochii. Eu sunt altcineva. iar oftatul are valoarea unei descoperiri nemărturisite: „Aha. şi cu cât joacă mai mult. deci eu nu sunt om!” Ea „înva ă” să fie om. fără să te întrebe de neîmpliniri şi ratări. Asemeni unui prunc nou-născut. Nu vine din mine. îi spune ea lui Kris. e o făptură ce te iubeşte necondi ionat. dar nu pot”. cu atât va fi mai rău pentru tine. „Deci nu vrei să-mi spui. ci din tenebrele inconştientului său. de foarte departe!” Cine este acela care visează în mine? – pare a spune ea. „To i oamenii ştiu”. (. ca şi cum ea n-ar fi o persoană adevărată.. şi în glasul ei nu este nici cea mai mică nuan ă de reproş. şi trecem nepăsători pe lângă inimile ajunse în pragul celei de-a treia por i a visării. deşi oamenii de pe sta ia orbitală sunt prea preocupa i de ei înşişi ca s-o ajute.44 mine însămi. dar nu are amintiri pe care să se sprijine.. Dar omul trebuie să doarmă noaptea. Ea a „învă at” deja să doarmă. Am să. nu-mi mai pot aminti chipul meu. S-a otrăvit. Ce mai. E ca un somn în alt somn. „Somnul” ei este însă straniu. . „Oh!” oftează ea. Ci. şi pentru aceasta nu au nevoie de nici o altă civiliza ie. îi răspunde el. dar nu e. până şi visul din vis. „Harey” cea nouă este complet descumpănită: mintea ei func ionează perfect. Harey a murit. îi răspunde Kris.) Eu cred că cineva joacă un fel de joc cu noi. cu defectele şi slăbiciunile tale.i spun eu. Snout va constata: „Au venit noaptea [vizitatorii]. „Nu contează. deci cunoaşterea aceasta e dureroasă. Ea îi va spune lui Kris: „Trebuie să vorbim..

45

spune un savant, un om de ştiin ă. „Noi n-avem ambi ia să cucerim vreun cosmos. Noi vrem, doar, să extindem Pământul până la marginile cosmosului. Nu vrem vreo lume în plus. Doar o oglindă în care să ne vedem propriul interior. Luptăm, din greu să realizăm un contact [cu fiin e extraterestre], dar suntem condamna i la ratare. Arătăm ciudat, căutând ceva de care ne e teamă, şi de care n-avem nici o nevoie. Omul are nevoie de alt om!” Aşa îşi încheie savantul discursul moralizator. „Omul are nevoie doar de alt om, de nimic altceva!” dă el să se în eleagă, justificând ignorarea lui „Harey” cea nouă de către savan ii sta iei. Şi ce preten ii poate să emită „Harey” cea nouă – abia zămislită – dacă oamenii L-au ignorat demult şi pe Dumnezeu? Aceasta a fost acum aproape două milenii ispita Israeli ilor, aceasta este şi ispita noastră de-acum: „[Fiindcă ei] nu aşteptau Împără ia lui Dumnezeu [cea cerească], ci aşteptau de la Dumnezeu împără ia lor”34. Aplicăm şi noi cu „succes” paradigma revoltei Israeli ilor: vrem să ne impunem propria „împără ie”, propria concep ie despre lume şi via ă, şi aceasta, în pofida tuturor semnelor de sus, în pofida tuturor eviden elor, împotriva propriei noastre vie i! „Eu cred, despre Kris, că-i mai logic decât voi amândoi la un loc”, spune Harey cea nouă, care a devenit un fel de înger, un fel de trimis al Cerului. „În aceste condi ii inumane, el e singurul care ac ionează uman. În timp ce voi pretinde i că asta nu vă priveşte, şi că vizitatorii voştri sunt doar nişte inamici exteriori. Dar, vizitatorii voştri sunt o parte din voi: ei sunt conştiin a voastră. Eu cred în iubirea lui Kris pentru mine, dar poate nu-i adevărat, poate e doar o formă de apărare a lui. După mine, cine e viu, doreşte... Nu, nu asta-i problema. Nu contează de ce iubeşte o fiin ă umană. Nu, nu-i asta, Kris, tu eşti... Ah, vă urăsc pe to i! Nu mă-ntrerupe! Dincolo de toate, sunt femeie!” La care Sartorius îi dă replica acidă: „Femeie? Tu nu eşti nici măcar o fiin ă umană. Încearcă să în elegi asta, dacă eşti capabilă de a în elege ceva! Harey nu există. A murit! Tu eşti doar o copie, o repetare mecanică a formei! Copia unei matrici!” Harey cea nouă concede aceasta: „Da, aşa o fi. Dar eu... eu devin o fiin ă umană! Simt la fel de adânc, precum fiecare dintre

34

Părintele Arsenie Boca, Cuvinte vii, Steaua destinului, Editura Charisma, Deva 2006, p. 278.

46

voi. Deja, nu mai pot trăi fără Kris. Sunt îndrăgostită de el. Sunt o fiin ă umană! Voi de ce sunte i aşa de cruzi?...” Kris îngenunchează în fa a ei, poate pentru a-şi cere iertare în numele indiferen ei sale din trecut, care a dus la sinuciderea lui Harey cea adevărată, sau poate pentru a-şi cere iertare, în numele tuturor oamenilor, pentru durerile provocate acestei fiin e acum. Vom asista apoi, în imponderabilitatea sta iei ce-şi schimbă orbita, la un fel de „hieros gamos” – o nuntă divină între Kris şi Harey cea nouă, plutirea trupurilor exprimând gra ia plutirii sufletelor. Apoi, ca şi cum bucuria aceasta ar fi fost prea mult pentru ea, ca şi cum orice bucurie ar fi pentru ea vinovată, Harey se sinucide înghi ind oxigen lichid. Harey cea nouă nu poate să moară, trupul ei din neutrini se regenerează spontan. Asistăm acum la convulsiile „învierii” ei: „Eu sunt?” va întreba ea de cum îşi va fi recăpătat cunoştin a. „Nu... eu nu sunt Harey!” Kris încearcă să o mângâie: „Acum tu eşti adevărata Harey! Nu mă mai întorc pe Pământ. Vom trăi împreună pe sta ie, pentru totdeauna.” După câteva ore însă, el va cădea la pat, răpus de febră. Înainte de a se cufunda în inconştient, el îi spune lui Snout: „Poate că ne găsim pe Pământ [în existen ă] ca să vedem în fiin ele omeneşti un motiv de dragoste! Salvarea umanită ii stă în ruşine!” mai spune el. Şi în puterea ei de-a-şi cere iertare. În miezul stării febrile survine Revela ia: visul cu mama şi ipostazele lui Harey. „Eşti fericit?” îl întrebă mama sa, tânără, având acelaşi chip pe care-l avusese demult, când el era copil mic. Mama muşcă dintr-un măr, probabil unul din merele Raiului. „Fericirea e o idee depăşită”, îi va răspunde el. Ea poartă rochia de demult, în careuri roşii şi albe, pe care o are de când era el copil. Când se trezeşte pe sta ie, Harey cea nouă nu mai e. Harey ia lăsat iubitului ei un bilet scris, pe care i-l va citi Snout. Ea a apelat la Anihilatorul de neutrini al lui Sartorius, la un sistem programat să distrugă numai sistemele de neutrini, lăsând toate celelalte sisteme intacte. Sartorius este „Faust-ul nostru”, sau mai bine zis Anti-Faust, deoarece Faust căuta remediul împotriva mor ii, iar Sartorius, la fel ca întreaga omenire de-acum, în numele căreia vorbeşte, caută remediul împotriva nemuririi. Şi se pare că l-a găsit.

47

Harey îi vorbeşte lui Kris de dincolo de moarte, dar nu pentru a-şi sus ine cauza, ci pentru a-i proteja pe oameni de remuşcările propriei lor conştiin e: „Eu însămi le-am cerut-o. A fost hotărârea mea. Nu învinovă i pe nimeni pentru asta. Harey”. O făptură care alege să se sinucidă pentru binele iubitului ei nu poate să nu aibă conştiin ă, nu poate să nu fi sim it durerea sfâşietoare a existen ei şi neputin a de-a îndrepta ceva din actuala stare a lucrurilor. Jertfa de sine n-o are decât o conştiin ă înaltă. Savan ii de pe sta ia orbitală au ajuns mai înainte la concluzia că modularea fluxului de raze X cu undele cerebrale ale unuia dintre cosmonau i ar putea duce la un dialog cu Oceanul. Ei au modulat fluxul de raze X îndreptat către Oceanul planetei Solaris cu gândurile lui Kris. Oceanul a în eles. O nouă Harey nu va mai apărea niciodată. „A făcut-o pentru tine!” îi spune Snout lui Kris. Oare unde s-a dus duhul lui Harey cea nouă după anihilarea trupului? Unde, în ce sfere ale iubirii e conştiin a acestei făpturi neomeneşti? Nu cumva, abia acum lucrurile devin dramatice – când alegerile sunt definitive? „Anihilatorul. O explozie de lumină şi o suflare de vânt”, mai spune Snout. Unde se vor duce suflările noastre de vânt? Vom fi şi noi cufunda i în lumină? Sau ne vom lua cu noi şi-n lumea de-apoi îndoielile? Oare, după mul i ani, când şi Kris va muri, aşa ca noi to i, ca oamenii, va merge în Paradisul ceresc al oamenilor, să-şi întâlnească iubita de pe Pământ, pe Harey cea adevărată, sau doar va trece peacolo, în drum spre Paradisul conştiin elor neomeneşti, să o îmbră işeze pe Harey a lui cea nouă? Nu mai avem vreme să ne gândim la aceasta, fiindcă în camera sta iei orbitale de pe Solaris apare un obiect real – perfect consistent şi palpabil – ce-i apăruse lui Kris în visul în care s-a întâlnit cu mama. Acest obiect este numit de către exege ii spiritului „aport” şi dovedeşte obiectivitatea viziunii: „Se pare că visul obiectiv, vizionar, avea rădăcini adânci nu numai în tradi ia literară, ci şi în imagina ia populară. Această concluzie este confirmată, într-o anumită măsură, de apari ia în mituri şi legende pioase a unor vise care îşi dovedesc obiectivitatea, lăsând în urma lor un semn material, ceea ce spiritiştii de azi ar numi <<aport>>; cel mai binecunoscut

48

exemplu este la Pindar, visul de incuba ie al lui Belerophon, al cărui <<aport>> este frâul de aur.”35 Acest „aport” al revela iei din vis a mamei lui Kris este o cană de por elan alb cu gura aurită, foarte elegant, imperial am putea spune, semn că visul a fost autentic, paradisiac, provenind din Împără ia cerească a sferelor omenirii. Există însă şi o îndoială: Nu cumva Oceanul i-a „creat” mama, dar nu ca până acum – cu trup din neutrini – ci mult mai subtil, într-un corp eterat? N-o să ştim niciodată. După mesajul lui Kris, modulat în fluxuri de raze X, „vizitatorii” produşi din visele inconştientului au încetat să mai apară. Au apărut în schimb insule la suprafa a Oceanului, semn că acesta i-a în eles. „Avem nevoie de mistere pentru păstrarea adevărurilor vie ii”, va spune Kris: „misterul mor ii, misterul iubirii, misterul vie ii însăşi...” Ce va mai fi acum? „Singurul lucru pierdut e aşteptarea. Să aştept ce? Nu ştiu... Un nou miracol.” Miracolul vine însă pe neaşteptate: pe o insulă din miezul Oceanului gânditor, printre vârtejurile circumvolu iunilor sale de ape, Kris va regăsi casa părintească şi va îngenunchea, ca un adevărat fiu risipitor, la picioarele tatălui. Nu mai contează că „tatăl” acesta (interpretat, ca şi în cazul tatălui din amintire, de către Nikolai Grinko), este şi el o ipostază neomenească a „Intelectului arhetip”. Tot ceea ce contează însă pentru Kris e să găsească o persoană căreia să îi ceară iertare. Şi poate că acesta este mesajul filmului lui Tarkovski: miracolul cel mai de pre , pe care ni-l dorim noi oamenii, cu negrăită ardoare, constă în şansa de a ne putea cere iertare de la cei dragi care-au murit şi care sunt acuma de neatins şi, cel mai probabil, neconsola i. * Filmul “Planeta interzisă”36 tratează Himera crea iei, sau capacitatea (monstruoasă a) întrupării gândurilor. Un savant, Doctorul Morbius (interpretat de către Walter Pidgeon), care plecase
E.R.Dodds, Dialectica spiritului grec [Grecii şi ira ionalul], Editura Meridiane, Bucureşti 1983, p. 129. 36 Forbidden Planet, SUA 1956, în regia lui Fred McLeod Wilcox, după scenariul lui Cyril Hume.
35

49

în urmă cu 19 ani într-o expedi ie pe o planetă îndepărtată, este descoperit împreună cu fiica lui, Anne Francis, de către echipajul navei Belerophon. Doctorul şi fiica lui sunt singurii supravie uitori ai expedi iei trecute. Căpitanul navei Belerophon (Leslie Nielsen) va ajunge să descopere că locuitorii planetei, precum şi membrii expedi iei de acum 19 ani au dispărut ucişi de propriile gânduri: fantasmele lor căpătaseră o fioroasă realitate. Chiar Doctorul Morbius era responsabil de distrugerea echipajului: el nu avea calitatea morală de a imagina numai binele, şi de aceea, singura care scăpase era fiica sa,- împotriva căreia nu avusese niciodată nici un gând rău. Filmul este o parabolă a rela iei dintre morală şi cunoaştere. Ce avem dreptul să întrupăm şi să întruchipăm din gândurile şi din emo iile noastre? Ce ne este îngăduit să gândim şi să imaginăm atunci când avem puterea de a întruchipa fantasmele? În mitologie, Belerophon era eroul ce a învins Himera. Acum, monştrii nevăzu i vor dispărea numai atunci când cel ce îi generează spontan, Doctorul Morbius, va fi ucis. Ipostaza omenească, imorală, a “intelectului arhetip” – Doctorul Morbius, un fel de exponent al „morbidită ii” intelectuale – nu impresionează: el e un intelect pur, incapabil să în eleagă ceva dincolo de hotarele egoismului său şi, mai ales, incapabil ca să iubească. Ce deosebire fa ă de Oceanul planetei Solaris! Şi ce deosebire între fiica lui Morbius, Anne Francis, castă, dotată cu o moralitate cuminte şi, bineîn eles, cu frumuse e hollywoodiană, şi Fiica Oceanului, „Haley” cea nouă, superbă, devotată, perfect iubitoare, feciorelnică, având acea castitate de neîn eles a primordiilor, ce nu poate fi luată decât din gestul dumnezeiesc al Genezei, şi care recurge acum, pentru iubitul ei din lumea oamenilor, la gestul suprem al sacrificiului de sine! „Ce femeie superbă!” mi-a spus un prieten cu care am vizionat filmul „Solaris”. „Şi încă să nu poată trăi fără tine nici o clipă...” a mai oftat el. „Lasă acum”, i-am spus eu. „Aşa ceva nu-i pentru noi.”

înregistrat de Morel într-o vară. odată cu prietenii săi apropia i. Mitul faustic şi „fericirea tragică” Eroul lui Adolfo Bioy Casares este impresionat de existen a Universului paralel – cel al proiec iei fantasmelor înregistrate de inven ia lui Morel – atunci când vede în miezul zilei doi sori.”1 Soarele Universului paralel.50 II. cât şi în întreaga zonă. La fel. Poate că e vorba doar de o apari ie locală sau de un fenomen de iluzie optică. soare. şi anume cele două luni şi cei doi sori care s-au văzut în ziua următoare. cu sentimentele lor şi cu 1 Adolfo Bioy Casares. Bucureşti 2003. Nop ile sunt foarte albe. mai puternic decât însuşi realul. p. adaugă căldură soarelui real de acum. femonem vizibil desigur atât la Rabaul. Dar câ i dintre noi nu ne lăsăm afecta i – profund afecta i – de proiec iile Universurilor imaginare ale celorlal i? Pentru câ i dintre noi nu cumva aceste proiec ii fantastice. la un moment dat. Fantezia şi magia erotică 1. înăl ând valul mareelor din realitatea de-acum. ca şi când noul soare ar fi adăugat o vară exagerată primăverii. Mi se pare că între ieri şi alaltăieri a existat o creştere infernală de temperatură. Inven ia lui Morel. Am observat că acest al doilea soare (poate imaginea celuilalt) este mult mai violent. ceva ca un reflex polar plutind prin aer. 70. luna proiectată sporeşte lumina polarizată a lunii actuale. Editura Humanitas. fascinând neîn eles făpturile din noaptea realului. iar noaptea două luni. mare şi aer. ceea ce-nseamnă că se insinuează în real şi devine. . determinat de lună. pe cerul insulei: „Am un element care poate servi cititorilor acestui raport pentru a cunoaşte data celei de-a doua apari ii a intruşilor.

de păsări. o găsesc pe-a mea cu totul întâmplătoare. distinct. Oamenii au trecut ei înşişi. nu sunt mai importante decât realul însuşi? Unde trăim de fapt? Şi încă: De ce ne este realul o existen ă atât de îndepărtată? Nu cumva mintea noastră – şi inima – au (ele însele) consisten ă de fantasmă? „Trecând prin hol am văzut o fantomă a Tratatului lui Belidor pe care îl luasem cu mine acum cincisprezece zile. fiind „sorbi i” în Universul paralel al fantasmei. Înregistrarea ucide. fără să-şi amintească trăirile anterioare identice. nemuritor. însă cu oamenii trebuia să se-ntâmple altfel. Casares n-a avut de ales: altfel nu putea să păstreze identitatea de sine a oamenilor. Aceştia sunt feri i de veşti proaste şi de boli. fantome de stele. p. era pe aceeaşi consolă de marmură verde.”2 Fantome de căr i. cu toate suprapuse făpturilor lumii originale. datorită întreruperilor impuse de regimul mareelor. Oamenii au fost dematerializa i. Celelalte făpturi puteau fi dublate fără nici un risc: ele n-aveau suflet nemuritor. fiecare moment fiind unic. fantomă de soare. de fluturi. Mi-am pipăit buzunarul: am scos cartea.. oamenii îşi pierd corporalitatea. repeti ia nu e implacabilă. . identic cu sine. 86. cu tot cu miezul fiin ei lor. Inten iile de corectare sunt zadarnice fiindcă pentru mine nu există data viitoare. Fiind obişnuit să văd o via ă care se repetă. E adevărat însă că nici pentru imagini nu există data viitoare (de vreme ce toate trăirile lor 2 Ibidem. Fantome de oameni. în fantasmă: înregistrarea lor de către inven ia lui Morel le-a „sorbit” sufletul. uneori pierdut în nepăsare. nu putea să trăiască decât sau în real sau în fantasmă. le-am comparat: nu erau două exemplare ale aceleiaşi căr i.51 senza iile lor aferente. Ca scriitor.. trăiesc mereu ca şi cum ar fi pentru prima dată. Fantomele de oameni nu se suprapun oamenilor. în acelaşi loc pe consola de marmură verde. În afară de asta. de ape. Sufletul lor. ci de două ori acelaşi exemplar. Nici nu au cum. fantomă de lună. dar satisfăcătoare pentru eroii săi. Respectarea principiului identită ii l-a făcut pe Casares să îşi închipuie un anumit gen de nemurire: „Eternitatea rotativă poate fi atroce pentru spectator. Oamenii au dispărut.

117-118. tot viitorul cunoaşterii. El îşi restrânge inten ionat memoria şi conştiin a la perioada unei singure săptămâni. sunt înregistrate în momente diferite. Gestul lui este justificat doar prin iubire. dacă imaginile vor dăinui. numai un om cu adevărat disperat. de faptul că ea l-ar fi văzut cu adevărat din lumea ei paralelă. la capătul tuturor deziluziilor. darmite de dragostea ei! Şi îşi doreşte. chiar nemurirea reală. ale căror 3 Ibidem. ar adăposti nenumărate paradisuri. împreună cu ea. deoarece nimeni nu crede cu-adevărat că mintea şi inima şi conştiin a pot fi reduse într-atât încât să se mul umească cu această eternitate repetitivă. şi chiar sacrifică tot – fiindcă gestul lui echivalează cu o sinucidere. după ce a sacrificat totul de dragul ei. spiritualitatea însăşi. de ce să nu fii o simplă stelu ă. . chiar nemărginirea sufletului şi conştiin ei. nemărginire. el nu va mai vrea să existe nicicând „data viitoare”: ci va voi să se cufunde. la capătul tuturor decep iilor din via ă. a tuturor speran elor aruncate-n deşertăciune. în acest moment. Eroul lui Casares îşi asumă această nemurire repetitivă doar pentru că sufletul lui suferise deja acea „reduc ie”. alungându-le pe toate celelalte în „nepăsare” – numai de dragul Faustinei. odată pătruns în orizontul conştiin ei ei. cu un atentat împotriva conştiin ei lui autentice. fiin ă. în eternul prezent. acea ieşire din propria natură nemărginită. prezen ă.”3 Morel a inventat un anumit gen de nemurire: această nemurire e pentru cei mai mul i dintre noi „atroce”. O astfel de grădină. de dragul femeii iubite. chiar infinit de îndepărtată. Numai un om cu adevărat singur. va aduna în jurul său persoanele pe care le iubeşte mai mult şi va dăinui într-un paradis intim. Şi totuşi. Va renun a la orice trecută sau viitoare aten ie. Via a noastră se poate compara cu o săptămână a acestor imagini repetându-se în lumi învecinate. Va renun a la orice trecută sau viitoare memorie. Bărbatul e gata să sacrifice tot. Numai iubirea Faustinei contează şi. agreabil. pe cerul conştiin ei femeii iubite? „Când spirite mai subtile decât Morel se vor ocupa de inven ie. omul va alege un loc retras.52 sunt la fel ca prima). nici măcar nu e sigur de reciprocitatea iubirii: nu este convins nici măcar de aten ia Faustinei. Gestul lui e cu atât mai sublim cu cât. îşi poate imagina astfel „Paradisul intim”. ca măcar ceva din strălucirea existen ei şi dragostei lui să apară „pe cerul conştiin ei Faustinei”. p.

La început. inepuizabile în nemărginirea adâncă a eternită ii. p. de dragul unei singure clipe cu Faust. spusese Julieta: „Cu cât dăruiesc mai mult. nemărginit. asemenea oarecum cu Trinity din Matrix. cât şi viitorul (mama şi copilul). cu atât am mai mult. sunt nemărginite. Acea clipă căreia să îi spui: „O. aproape în aceleaşi locuri. aşa cum i se va dărui Elena din Troia. Femeile acestea. aceea a înregistrării. fără ciocniri. astfel încât să rămâi în ea pentru eternitate? Aceasta fusese şi dilema lui Faust. asemenea cu Harey de pe Solaris. Jertfa de sine şi harul dumnezeiesc sunt fiin ial împletite. infinit de profunde. până la capăt. mistuirea totală-n iubire şi darul de sus sunt totale. aşa cum i s-a dăruit lui Margareta. iubesc total. el n-a ştiut niciodată să se dăruiască în întregime. „The more I give. the more I have. rămâi! Eşti atât de frumoasă!” a fost pentru el inaccesibilă deoarece el n-a ştiut niciodată să iubească total. în întregimea propriei sale nemărginiri. Filmul „Faust”. însă apoi ea îşi dă seama că nu se poate mul umi cu nemurirea propusă (cu nemurirea imaginată de 4 5 Ibidem. fiindcă amândouă acestea sunt infinite”.”4 Aceste paradisuri suprapuse sunt consistente cu Universurile paralele ale şamanilor.53 popula ii. de dragul unei singure clipe care să echivaleze eternitatea. o fac victima perfectă a „fericirii tragice”. printr-o „reduc ie” a întregii lor vie ii la perioada unei singure săptămâni. Privirea ei infinit încrezătoare. Emil Jannings şi Camilla Horn în rolurile lui Faust. promisiunea lui Faust este deja o fericire împlinită. . cu Gösta Ekman. până la capăt şi dincolo de moarte. Mefisto şi Margareta. Făcând deocamdată abstrac ie de faptul că trecerea oamenilor în aceste paradisuri nenumărate ale intimită ii se face printr-un fel de „sinucidere colectivă”. necunoscându-se între ele. clipă. for both are infinite”. 114. ar func iona concomitent. Pentru ea. trebuie să observăm adevărata problemă pe care şi-o pun Casares şi eroul său: Ce clipă din întreaga ta via ă ai alege. inocen a şi naivitatea cu care primeşte ofranda bărbatului. fără rest. Margareta primeşte floarea lui Faust ca pe o întreagă grădină paradisiacă5. S-ar părea că ea a acceptat ini ial ceva de genul „eternită ii rotative” din romanul lui Casares. sau cu Julieta lui Shakespeare. ea îşi sacrifică atât trecutul.

.”7 Se poate ca Elena să fi fost într-adevăr din păr ile Tyrului şi Sidonului – oraşe biblice – însă se poate la fel de bine ca numele „Tyr” să fi fost doar o formă coruptă a numelui „Troia”. 6 7 Faptele Apostolilor 8. Pe Iisus îl considera una din formele aparente ale puterii supreme. s-a manifestat iudeilor ca Fiu în Iisus. Numele „Faust” este preluat de la Simon Magul. Prof. ac iune cunoscută de aici înainte drept „simonie”6.54 Faust). în fruntea cărora se afla Cugetarea. Simon o socotea întrupată într-o partizană a lui. Bucureşti 1992. Cugetarea s-a întrupat într-o serie de femei. Legea mozaică era socotită de Simon Magul opera spiritelor inferioare. care-l înso ea în călătoriile sale. El va afla abia la sfârşit. * Mitul lui Faust are ca idee generală pactul cu diavolul la care recurge un vrăjitor pentru a seduce o fecioară şi pentru a invoca spectrul Elenei din Troia – prototipul frumuse ii feminine. Pr. care era chiar el. Ioan Rămureanu. Dr. Elena din Troia ar fi fost manifestarea În elepciunii supreme divine – Eunoia sau Cugetarea. p. Simon Magul călătorea împreună cu o femeie pe care o considera ca fiind însăşi Elena din Troia. care ar fi încercat să cumpere de la aceştia harul dumnezeiesc. Oricare dintre acestea trebuie plătită cu via a. resentimentele. El avea ideea că este o întrupare a puterii supreme. şi numai atunci când va fi smuls de lângă Mefisto şi atras irezistibil la cer de ea. remuşcările. Aceasta a produs pe îngeri. Şi atunci toate acestea trebuie să fie răscumpărate. care este Dumnezeul iudeilor. Elena din Tyr. contemporan cu Sfin ii Apostoli. în miezul nemuririi adevărate. „Sistemul [de gândire al] lui Simon Magul e foarte curios. El admitea o ierarhie de eoni. Istoria bisericească universală. şi atunci acceptă să îşi dea via a pentru nemurirea adevărată. iar în timpul său. 74. supranumit Faustus. visele şi visările neîmplinite. 19. Dumnezeul suprem. arhangheli şi pe Demiurg. Nu ne putem alege amintirile: nu putem înlătura amintirile nedorite. sus inea el. Simon Magul. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. iar păgânilor ca Sfânt Duh. samarinenilor ca Tată. Ea ştie deja aceasta. femeie de moravuri uşoare.

încât împăratul Claudius şi cetătenii Romei îl considerau zeu. impresionat de puterea şi de cuvântul de foc al Apostolului: „Ruga ivă voi la Domnul. pe care o practica permanent. Pocăieşte-te deci de această răutate a ta şi te roagă lui Dumnezeu. ci dorea ca el însuşi să fie centrul noii religii: voia să fie recunoscut el însuşi ca zeu şi adorat ca atare. purtat fiind de duhurile necurate care îi slujeau conştiincios. un conducător spiritual.”8 În acel moment. 20-23. el ar fi dorit s-o impună ca normă universală. pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.55 După mărturia Scripturii. care prin puterea numelui lui Hristos a alungat duhurile rele care-l purtau pe Simon 8 9 Faptele Apostolilor 8. El făcea să fie urmat de o mul ime de draci în chipul unor oameni care muriseră de demult şi el spunea că prin propria lui putere i-a înviat din mor i. pentru mine. peste ani şi ani. Căci întru amărăciunea fierii şi întru legătura nedreptă ii te văd că eşti. A zburat prin văzduh la mare înăl ime. nici moştenire. . pasăre. El propovăduia de fapt religia adorării lui însuşi! Religia adorării de sine. la chemarea aceasta. de astă dată la Roma: „Simon Vrăjitorul făcea atâtea minuni drăceşti la Roma. se asemăna focului. 24. Faptele Apostolilor 8. el se va fi întâlnit iarăşi cu Sfântul Apostol Petru.”9 Incidentul părea să se fi încheiat cu bine. şarpe. A creat iluzia propriei lui învieri. că a treia zi va învia: oamenii amăgi i au tăiat în locul lui un berbec căruia Simon îi dăduse înfătişare de om. Avea puterea magică a amăgirii prin fantasme: reuşea să creeze iluzia prefacerii în capră. dar nu de orice fel. A fost biruit de către Sfântul Apostol Petru în fa a cetă enilor Romei. ca să nu vină asupra mea nimic din cele ce a i zis. Conform Tradi iei. însă pentru Simon Magul tenta ia puterii şi a trufiei era prea mare. doară i se va ierta cugetul inimii tale. se pare că Simon Vrăjitorul ar fi dat înapoi. după ce a spus oamenilor să-l ucidă. Voia să fie un ini iator de religie. Simon Magul ar fi fost aspru dojenit de către Sfântul Apostol Petru pentru încercarea de-a cumpăra cu argin i harul Apostoliei: „Banii tăi să fie cu tine spre pierzare! Căci ai socotit că darul lui Dumnezeu se agoniseşte cu bani. Tu n-ai parte.

Care lucrase nemijlocit în fecioara Iustina. fiind o celebritate a Antiohiei Siriei. 107-108. Craiova 1991. Caldeea şi India a reuşit să strângă o multitudine de căr i de în elepciune păgână. Aglaid a apelat la Ciprian Vrăjitorul pentru a-i face Iustinei farmece şi pentru a o seduce. Editura Mitropoliei Olteniei. Egipt. pe care acum. Ciprian a trimis în trei rânduri asupra fecioarei Iustina pe cei mai puternici demoni de care dispunea prin arta magiei sale erotice. Însă chiar şi această fantasmă este departe de frumuse ea cerească a Iustinei. Într-o vreme în care nu respecta decât puterea spiritului. în Antiohia Siriei. Neavând putere asupra creştinilor cu inima curată. ceea ce însemna că nici o putere pământească nu mai putea să o înduplece. Ciprian se ocupa cu filosofia ocultă şi cu vrăjitoria. care ini ial a fost vrăjitor. Tânărul fusese refuzat de Iustina deoarece aceasta era creştină şi se făgăduise mireasă a lui Hristos-Dumnezeu. 2 Octombrie. p. El slujea zeului Apollon – duhul cumplit al Frumuse ii şi Mor ii – şi dobândise arta seduc iei fatale. nereuşind însă să o întoarcă pe Iustina de la Hristos11. şi a luat decizia eroică de-a 10 Arhimandrit Ilie Cleopa. p. El a fost solicitat de către un tânăr de neam elin – Aglaid – care se îndrăgostise de fecioara Iustina şi dorea să o cucerească. . În călătoriile sale prin Ellada. de astrologie şi alchimie. până în ziua în care şi-a confruntat puterile vrăjitoreşti cu inocen a unei fecioare creştine numite Iustina. Bacău 1997. Ciprian şi-a dat seama de puterea dumnezeiască a lui Hristos. ultimul şi cel mai puternic dintre demoni încearcă să-i pună la dispozi ie vrăjitorului o fantasmă cu chipul Iustinei care să îi ofere lui Aglaid iluzia odihnitoare că ar fi cucerit-o pe această fecioară măcar şi pentru un singur moment. se străduia să le pună în practică. Editura Bunavestire.I. Ini iativele sale se bucuraseră întotdeauna de succes. 132. 11 Proloagele.56 Magul prin văzduh şi acestea l-au lăsat să cadă la pământ şi să piară în ruşine!”10 Motivul faustic apare şi în istoria Sfântului Ciprian al Cartaginei. Despre vise şi vedenii. de vrăjitorie şi necroman ie. înduplecând-o să renun e la făgăduin a monahală spre a se înso i cu el. vol. ceea ce face ca simularea să se încheie cu un nou eşec – şi mai umilitor.

va face demonstra ii de spiritism şi „lanternă magică”. El şia ars căr ile. p. Doctorul Faust – un iluzionist de geniu?. cel mai probabil în 1484. El s-ar fi aşezat în cap – în echilibru precar – pe bila Turnului Bisericii Evanghelice. conform Tradi iei) odată cu fecioara Iustina. precum şi de alchimie. „Precum Faust al lui Goethe. Faust va fi simbolul Renaşterii învinse de Reformă. El a fost martirizat în zilele împăratului păgân Diocle ian (în anul 304. care s-ar fi născut cândva între anii 1480-1485. el ar fi jucat popice în Pia a Mare folosind bile de piatră care atunci când se rostogoleau luau forma unor capete de oameni iar când se opreau lângă popice erau iarăşi pietre. Astfel. cu un succes cel pu in discutabil. în Württemberg (sau în Staufen) în anul 1540. El Mágico prodigioso [al lui Calderón. experien ele sale de laborator din Heidelberg încheindu-se în două rânduri cu explozii devastatoare (în anii 1528 şi 1532). după care s-ar fi ocupat exclusiv de magia neagră12. Revista „Transilvania” nr. de chemarea şi alungarea duhurilor. 214-215.57 părăsi vrăjitoria şi de a se confrunta (inerent) cu foştii săi alia i. El va face câteva tentative de levita ie la Vene ia. unde s-ar fi ocupat cu manipularea fantasmelor şi cu plutirea în văzduh. Johann Faust ar fi urmat cursurile de teologie ale Universită ii din Heidelberg până în anul 1509. impresionând publicul de atunci13. El însuşi îşi va fi găsit sfârşitul într-o astfel de explozie. Conform mărturiilor adunate de Friedrich Müller în lucrarea „Legende transilvănene”. Faust în Transilvania. 12 Eugen Panighian . Ciprian a fost ales episcop al Cartaginei. începând o luptă ascetică extrem de dură cu demonii. Agenda Literară 1985. 13 Gheorghe Ra iu. de taumaturgie. . Johann Faust ar fi vizitat oarecând şi Sibiul. Dacă Ciprian era simbolul Antichită ii păgâne învinse de Creştinism. Pentru dăruirea totală de sine şi pentru că ceilal i creştini sim eau lângă el Prezen a dumnezeiască a lui Hristos. şi-a împăr it toată averea săracilor şi s-a botezat. invocând spectre celebre ale Antichită ii păgâne.6/ 1972. * În cetatea Knittlingen din Germania se află statuia şi muzeul lui Johann Faust – doctor în teologie şi specialist în „magie naturală”. se va ocupa de trasarea astrologică a destinelor.

vedem că. îşi propune să pună la încercare ştiin a lui Cipriano şi virtutea Justinei. tânăra fată nu se poate împiedica să nu lanseze împrejurul ei farmece magice naturale: ea îl faustizează pe Cipriano. îl obligă aproape să facă uz de magia erotică. 300-301. un pact cu demonul. Demonii <<lascivi>> ai abisului nu reuşesc s-o atragă în lumea naturii care. Dar erosul îşi are mecanismele sale: cu cât Cipriano e mai respins. Demonul nu izbuteşte s-o transforme pe Justina în Faustina. ea generează erosul. promi ându-i sufletul său în schimbul Justinei. nu-i mai rămâne decât să semneze. care reprezintă efortul spiritual al despătimirii min ii şi inimii şi al eliberării de sub fascina ia fatală a fantasmelor: „Medita ia şi rugăciunea salvgardează libera voin ă a Justinei. să ia aparen e masculine. La rândul lui. cu propriu-i sânge. Ea nu are. prin <<legăturile>>-i magice. Cipriano nu vede în Justina decât ceea ce ea nu mai este: pe frumoasa Faustina. îl preschimbă în Faust. un joc erotic mai subtil interferează în povestire. Comparând El Mágico prodigioso cu legenda creştină. spre a se apăra de asalturile lui Cipriano şi ale celorlal i. un produs perfect al naturii. să-şi aplatizeze pieptul. invită toate fiin ele să-şi potolească dorin a. un joc ce corespunde perfect concep iilor Reformei: natura însăşi este păcătoasă. cu atât pasiunea lui creşte. fără să-şi dea seama. demonul declanşează puternice opera iuni de magie erotică. În fond. Ca să ob ină obiectul atât de poftit. Cum să ieşi din această dilemă? Tânăra fată n-ar putea încă să folosească mijloacele rafinate ale culturii ca să-şi vestejească farmecele. care este sub dependen a Domnului.58 prezentat în 1637] debutează printr-un <<prolog în cer>> în care demonul.) În definitiv. Eros şi magie în Renaştere (1484). expulzând-o în lumea valorilor religiei. la Calderón. p. Bucureşti 1994. (. decât arma medita iei şi a rugăciunii. Editura Nemira.. subiectul culturii în subiectul naturii.”14 Faustizarea pe care o produce inconştient Justina prin frumuse ea ei – şi care anihilează identitatea şi conştiin a bărba ilor din jurul ei – nu va putea fi învinsă decât prin asceză.. . Dar eşecul său nu 14 Ioan Petru Culianu. care exercită asupră-i o puternică fascina ie erotică. îi faustizează pe to i masculii din preajma ei. deşi nevinovată. Faustina este aceea care. prin care ar trebui să izbutească să i-o dea pe Justina în pofida ei înseşi.

302. Într-adevăr. o lume-şi face încercarea”. Uneori se poate să i se pară că ele chiar gândesc. presupunând transmiterea fantasmelor de la emi ător la receptor. o scenă în care gândurile se amestecă cu personajele memoriei şi-n care personajele schimbă-ntre ele impresii şi gânduri. şi că tu eşti numai un simplu spectator. şi trăirea intensă a propriei vie i interioare. Oricare din noi are o via ă interioară şi-un univers interior. care se desfăşoară în pofida ta. p. Câ i însă dintre noi avem puterea de a-l impune celorlal i? Aceste Universuri psihice se impun de la sine nu numai în sens şamanic – în calitate de lumi obiectivate ale visării. care îl îmbogă esc pe acesta din urmă cu noi for e spirituale şi culturale. Altfel spus. ci este fantastică şi ea. . „În orice om. nu dă defel rezultate: demonul nu-i poate oferi lui Cipriano decât o aparen ă hidoasă a Justinei.59 înseamnă doar triumful spiritului Reformei asupra spiritului Renaşterii. În fiecare din noi se naşte şi creşte un întreg Univers. magia erotică. din 1816. cu lumea înconjurătoare. sau dimensiuni paralele ale Universului nostru. Aceasta înseamnă că magia erotică nu este capabilă să producă decât fantasme şi că potolirea dorin ei pe care o propune nu este reală.”15 Autismul este pierderea contactului psihic cu realitatea. ci şi triumful principiului realită ii asupra principiului plăcerii. Ce ar fi fost capodopera lui Goethe fără Universul fantasmelor Antichită ii? Cum ar fi fost Faust-ul goethean fără apari ia frumoasei Elena din Troia? Într-o schi ă a con inutului operei „Faust” II. spunea marele Eminescu. sau chiar idealuri. Aceasta nu este întotdeauna o iluzie. Goethe descrie succint două Universuri ale Magilor: un teatru magic proiectat de Mefisto la curtea împăratului Maximilian în scopul contemplării fantasmelor celebre ale Antichită ii şi un teritoriu magic din jurul unui castel – proiectat de mintea unui castelan-vrăjitor – în 15 Ibidem. Uneori î i pare că fantasmele acestea au propria lor via ă. un spectru demonic. aşa cum a fost cazul lumii de sub constela ia lui Orion în care a fost invitat să intre Carlos Castaneda – ci se impun ca Weltanschauung – adică în calitate de concep ii vizionare despre lume şi via ă. Ele pot deveni Universuri culturale. opera iunile magice se petrec în cerc închis: magia erotică este o formă de autism.

Ea se crede venind direct de la Troia şi intrând în Sparta. întâmpinat de bărba i la fel cum fusese întâmpinată Elena de femei [cu invidie!]. se ataşează pe încetul de el. Când îl caută din nou pe Faust. Este instituit un spa iu al spiritismului şi un spa iu al învierii: „Se apropie seara [la curtea imperială a lui Maximilian]. Adevăratul Faust. cântă şi taie aerul cu gesturi de scrimer. Aici trebuie precizat că acel castel este înconjurat cu un hotar vrăjit şi că numai în interiorul său pot trăi aceste semirealită i. Din legătura aceasta se naşte un copil care. se bănuieşte ceva de jocul său dublu. cu ajutorul unui inel magic i se redă corporalitatea. Există însă dificultă i. nu poate fi. Băiatul care creşte din ce în . care luase chipul lui Faust pentru a-i crea acestuia prestigiu în fa a cur ii imperiale] le dă dreptate tuturor şi se desfăşoară o scenă foarte veselă. Apare Elena. în fine. Spiritele invocate devin neliniştite. Mefisto îşi ia tălpăşi a. dar pentru că el se pricepe să linguşească. Apare figura Elenei. Nesfârşită nostalgie a lui Faust după frumuse ea cândva recunoscută ca cea mai mare.60 interiorul căruia aceste fantasme îşi redobândesc corporalitatea. Se produc situa ii ciudate. până când. Elena apar ine lui Orkus şi dacă poate fi ademenită prin vrăjitorie. iluminat de trei lămpi [simbol trinitar sugerând discre ia lui Dumnezeu!]. Remarcile doamnelor asupra acestei frumuse i a frumuse ilor animă scena. dar nimănui nu-i place să creadă. Mefisto îl găseşte în starea cea mai înflăcărată. în schimb. dar castelanul este un vrăjitor. Ea îl găseşte respingător. doreşte societatea. Un castel vechi al cărui posesor poartă război în Palestina. Apare Faust în chip de cavaler teuton. dansează. îndeosebi pe bărba ii care nu s-au putut lipsi de ea toată via a. Sunt unele importante care apar împreună. Mefisto o face să apară. foarte ciudat în compara ie cu înfă işarea eroului antic. Apare Paris. Presupusul Faust [acesta este Mefisto. îndată ce vine pe lume. Găseşte totul pustiu. stă leşinat în planul din spate. Faust nu renun ă. re inută. aici va fi locuin a noului Paris [Faust]. S-a îndrăgostit de Elena şi îi cere scamatorului să i-o aducă şi să-i cadă în bra e. care devine astfel succesorul atâtor eroi şi semizei. dealtfel cruntă. Se clădeşte de la sine un teatru magic. dispar şi teatrul şi fantomele. Asupra alegerii celei de-a treia apari ii cei prezen i nu cad de acord.

61

ce face multă bucurie mamei sale. I se îngăduie orice. I se interzice doar să treacă de un râu anume.”16 Băiatul va încălca desigur interdic ia şi se va avânta în zbor dincolo de spa iul privilegiat al învierii şi corporalită ii, în ciuda apelurilor disperate ale părin ilor săi: „Dar n-auzi i că marea tună?/ Răspund acolo-n clocot văi,/ În colb şi valuri oşti se-adună,/ În zbor trec chinuri şi văpăi!/ Moartea-i acum/ Singurul drum:/ Azi to i aud porunca ei.”17 Din fiul Elenei şi al lui Faust nu mai rămâne decât o aureolă ce se înal ă la cer: mantia şi lira lui rămân pe pământ. Euphorion, Poezia însăşi, ra iunea lor de a fi, s-a înăl at în moarte. Elena îi înapoiază lui Faust inelul magic al corporalită ii şi se desface în neant ca să-şi urmeze fiul. Ea o invocă pe Persephona, Stăpâna Hadesului şi Ocrotitoarea Tărâmului Nevăzut de unde-a fost luată: „Persephona, primeşte-mi fiul, şi mă ia!”18 Veşmintele şi vălul ei îi rămân lui Faust pentru ca să îl înconjoare mai apoi ca nişte nori şi să îl poarte prin văzduh: haina şi vălul de abur nu sunt altceva decât „naveta spa ială platoniciană” de care vorbise Marsilio Ficino, un veşmânt în care se îmbracă sufletul pur pentru a putea să interac ioneze cu materia. Vălul Elenei e fantezia însăşi. 2. Paradisul ceresc al Teologiei mistice – sau Paradisul Adevărului fiin ial Fantezia, sau facultatea fantasmelor, e o putere a min ii absolut necesară cunoaşterii şi în elegerii. Aristotel spusese că sufletul nu în elege niciodată nimic fără fantasme, iar Toma d’Aquino a întărit concluzia Stagiritului: În elegerea fără recursul la fantasme este pentru suflet o ieşire în afara naturii sale. „Sub numele de phantasia sau sim intern, spiritul sideral transformă mesajele celor cinci sim uri în fantasme perceptibile sufletului. Căci acesta nu poate sesiza nimic care să nu fi fost convertit într-o secven ă de fantasme;
Goethe, Faust, Partea întâi şi partea a doua a tragediei (Traducere de Ştefan Augustin Doinaş), Goethe despre Faust (Traducere de Horia Stancu), Editura Univers, Bucureşti 1983, p. 255-256. 17 Goethe, Faust, 9884-9890, p. 202. 18 Goethe, Faust, 9944, p. 203.
16

62

pe scurt, el nu poate în elege nimic fără fantasme. (...) Fără a şti că pentru Aristotel intelectul însuşi are caracter de fantasmă, este phantasma tis, nu s-ar putea niciodată percepe semnifica ia butadei lui Kierkegaard: <<Gândirea pură este o fantasmă>>.”19 Sören Kierkegaard spune că nu există gândire pură – lipsită de formă sau limită sau configura ie: „gândirea pură” sau goală de formă este ea însăşi o iluzie (sau o fantasmă) a spiritului. Facultatea fantasmelor este întemeietoare de semnifica ie: ea instituie sensuri şi prin intermediul ei se ajunge (în primă instan ă) la recunoaşterea realului. Ea este parte constitutivă a apercep iei originare – adică a facultă ii cunoaşterii. Unitatea sintetică a priori a apercep iei transcendentale este – în viziunea lui Immanuel Kant – acea putere a spiritului prin care conştiin a de ceva se uneşte cu conştiin a de sine, din această asumare a semnifica iilor luând naştere cunoaşterea (gnoza). Apercep ia – în sensul psihologiei analitice a lui Carl Gustav Jung – este acea punte pe care inteligen a o aşează între eu şi lume, unul din capetele de pod fiind atitudinea psihologică (aşteptarea sau predispozi ia de a descoperi un con inut psihic anumit), iar celălalt capăt de pod – ce va fi ancorat în lumea necunoscută – va fi con inutul psihic nou, sau aportul cognitiv propriu-zis. Există o gramatică a fantasmelor imaginarului, sau o gramatică fantastică, despre care nu putem afirma decât că are întâietate în ceea ce priveşte rela ia cu gramatica limbii vorbite. Morfologia şi sintaxa fantasmelor impun legită i în spa iul comunicării direct prin gânduri. Ioan Petru Culianu a fost unul din primii savan i contemporani care au devenit conştien i de gramatica limbii fantastice: „Totul se reduce în fond la o problemă de comunicare: sufletul şi trupul vorbesc două limbi şi nu numai diferite sau chiar incompatibile între ele, ci inaudibile una alteia. Sim ul intern este singurul capabil să le audă şi să le în eleagă pe amândouă, având astfel rolul de a traduce, potrivit cu direc ia mesajului, din una în alta. (...) ...fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, ... ea precede în acelaşi timp articularea şi în elegerea oricărui mesaj lingvistic. De unde existen a a două gramatici distincte, prima cu
19

Ioan Petru Culianu, Eros şi magie în Renaştere..., p. 26.

63

mult mai pu in importantă decât de-a doua: o gramatică a limbii vorbite şi o gramatică a limbii fantastice. Provenind din suflet şi fantastic el însuşi în esen a sa, intelectul este singurul care se poate bucura de privilegiul în elegerii gramaticii fantastice... Această în elegere, care e mai pu in o ştiin ă şi mai mult o artă,... reprezintă postulatul tuturor opera iunilor fantastice din Renaştere: erosul, Arta memoriei, magia, alchimia şi kabbala practică.”20 În Teologia ascetică şi mistică a Ortodoxiei avem şi temeiurile pentru care mintea se bucură de privilegiul în elegerii gramaticii fantastice: mintea era la origini – prin excelen ă – facultatea Revela iei dumnezeieşti, fiind constituită în aşa fel încât să primească într-însa, prin întipărire paradigmele dumnezeieşti sau modelele ideale ale tuturor lucrurilor şi făpturilor. Mintea ar fi fost capabilă să primească ceva de ordinul Ideilor platonice, sau Universaliilor: aşa ar mărturisi un gânditor amintindu-şi de Mitul peşterii lui Platon. Însă nu trebuie să pierdem din vedere faptul că Paradigmele dumnezeieşti sunt energii necreate infinit superioare Ideilor platonice, şi că mintea nu le poate percepe ca atare decât atunci când devine ea însăşi necreată şi nemărginită, infinit de adâncă în în elesuri, luându-şi fiin a din strălucirea slavei necreate a Dumnezeirii. Şi Platon spusese că Ideile strălucesc: însă strălucirea Paradigmelor dumnezeieşti necreate care se revelează min ii e infinit mai puternică decât strălucirea Ideilor sale. Sfântul Simeon Noul Teolog afirmă (într-o pildă despre un prizonier aflat în întuneric) faptul că, în compara ie cu lumina necreată a Dumnezeirii, lumina soarelui este palidă, asemenea unui sfeşnic. Sfântul face distinc ie între toate experien ele mistice ale luminii pe care le avem acum şi experien ele mistice din plină lumină ale veacului viitor nesfârşit: „Deci cei ce zic că Sfin ii ajunşi la vederea lui Dumnezeu nu se văd şi nu se cunosc unii pe al ii umblă ei înşişi în întuneric şi n-au ajuns la împărtăşirea şi la vederea şi la cunoaşterea lui Dumnezeu şi vorbesc şi dau mărturie de lucruri pe care nu le cunosc, nici nu le-au văzut vreodată. Ei zic că Sfin ii vor fi şi atunci ca într-o ieşire din ei (extaz) ca şi acum şi uită de ei înşişi şi de cei împreună cu ei. Socotesc însă că ei în eleg greşit Scripturile, când gândesc că Sfin ii din veac suferă şi acum şi în viitor aceeaşi
20

Ibidem, p. 26-27.

64

schimbare şi răpire. Când aud că Sfântul cutare, ajuns la vederea lui Dumnezeu şi răpit cu mintea, a petrecut atâtea şi atâtea zile şi nop i fără a-şi mai aminti nimic din cele pământeşti, ci a uitat, odată cu celelalte toate, şi de trupul său însuşi, rămânând întreg lipit de cele de acolo cu sufletul întreg şi cu toate sim urile, ei socotesc că tot aşa se va întâmpla şi atunci, în Împără ia cerurilor. Ei sunt într-o totală necunoaştere a tainelor dumnezeieşti ale Duhului şi ale lui Dumnezeu Celui nevăzut, care sunt nevăzute, necuprinse şi necunoscute de cei întuneca i, şi nu ştiu că răpirea aceasta a min ii este proprie începătorilor, nu celor desăvârşi i. Să luăm pilda unuia ce se află într-o închisoare întunecoasă, unde e luminat numai de lumina pu ină a unui sfeşnic. El abia vede câteva lucruri mici. El nu ştie că există afară o lumină a soarelui, pentru că nu cunoaşte deloc cele din afara închisorii, adică această lume văzută şi lucrurile şi făpturile lui Dumnezeu, care nu i se pot descrie. (...) Să mai presupunem că şezând acela mul i ani în acea închisoare neluminată, i se va întâmpla să i se facă o deschizătură în acoperişul închisorii şi să vadă dintr-o dată albastrul cerului pe o mică suprafa ă şi pe măsura deschiderii făcute, albastru pe care niciodată nu l-a văzut şi de o lumină atât de strălucitoare, cum n-a bănuit vreodată că există. El va fi răpit de o uimire mare şi va fi ca ieşit din sine (extaz), inând multă vreme ochii în sus şi minunânduse de ceea ce s-a petrecut dintr-o dată cu el. Aşa e şi cu cel ce a ajuns dintr-o dată la vederea luminii în elegătoare, eliberat proaspăt de legăturile patimilor şi ale sim urilor. Urmărind asemănarea, vedem că acela, după ce priveşte des şi în fiecare zi prin acea deschizătură şi aceasta se lărgeşte şi luminează tot mai mult spa iul întunecos al închisorii, care rămâne timp îndelungat în lumină, prin obişnuin a vederii luminii înlătură câte pu in uimirea. (...) În acelaşi fel înaintarea câte pu in a sufletului, obişnuindu-l pe acesta cu vederea luminii spirituale, îl scapă de marea uimire şi-l înva ă că există ceva mai desăvârşit şi mai înalt decât această stare de contempla ie de aici. Pe lângă aceea, această lumină pu ină l-a făcut, când a apărut, pe omul închis de la naştere, timp îndelungat să cunoască faptul că este într-o închisoare atotîntunecoasă şi să presupună că în afara ei sunt unele lucruri minunate, dar care sunt cu adevărat mai presus de gândire şi de în elegere, putând fi deplin în elese numai când va fi scos afară din închisoare. Căci atunci va vedea lumina întreagă şi pe

65

to i cei din lumină. Tot aşa gândeşte-l şi pe cel ce a ieşit de curând din trebuin ele trupului şi a ajuns întreg afară de lume şi de micimea celor văzute. Socoteşte, deci, lumea aceasta întreagă ca fiind cu adevărat o închisoare atotîntunecoasă şi neluminată, iar lumina soarelui gândeşte-o ca lumina unui sfeşnic. Lumina întreit ipostatică, de negrăit, nespusă, neapropiată, mai presus de toată în elegerea, de tot cuvântul şi de toată lumina, este în afară de acestea. Iar în lumina aceea sunt lucruri nevăzute şi necunoscute, de negrăit şi de netălmăcit celor afla i în această închisoare, măcar că unii le în eleg şi le văd oarecum prin Scripturi.”21 Sfântul Simeon Noul Teolog plasează deci toată lumea lui Platon, cu tot cu peşteră, într-o cameră „atotîntunecoasă” – aceea a dimensiunii noastre spa iale şi temporale. În peştera lui Platon sunt umbrele sensibile ale lucrurilor, iar în afara peşterii strălucesc Ideile inteligibile ale Ra iunii supreme (Logosului dumnezeiesc). Sfântului i se deschide însă şi acoperişul acestui cer şi altă lumină – infinit orbitoare – îl inundă. O lumină mai puternică decât aceea a Universaliilor ideale platonice îi solicită o nouă acomodare a ochilor spirituali ai min ii. Mintea lui primeşte Paradigmele dumnezeieşti inefabile ale Fanteziei dumnezeieşti – aşa cum mărturiseşte şi Sfântul Grigorie Palama: „...Dar şi Imagina ia (Fantezia) dumnezeiască se deosebeşte mult de imagina ia noastră omenească. Fiindcă aceea se întipăreşte în latura noastră cu adevărat cugetătoare şi netrupească.”22 „Cuvintele inefabile” pe care le aude neauzit sfântul Apostol Pavel când este răpit la cer şi care sunt „absolut inarticulabile pentru limba omenească”23 sunt „contempla ii mistice cu adevărat inexprimabile şi cunoaşteri mai mult decât sublime, în afara cunoaşterii noastre, datorate iluminării Sfântului Duh, adică contempla ii inaccesibile vederii [obişnuite], ale slavei şi dumnezeirii Fiului şi Logosului lui Dumnezeu, care transcend orice lumină şi

21

Sfântul Simeon Noul Teolog, Întâia cuvântare morală, Filocalia vol. VI, Bucureşti 1977, p. 175-178. 22 Sfântul Grigorie Palama, Filocalia vol. VII, Bucureşti 1977, cap. 59, p. 344. 23 Sfântul Simeon Noul Teolog, Livre d’Etique, A treia cuvântare morală (Eth. 3), 86-122.

66

orice cunoaştere şi necunoaştere [Teologia catafatică şi Teologia apofatică deopotrivă].”24 Mintea străfulgerată de harul necreat şi devenită asemenea harului – fără început şi sfârşit, nemărginită în spa ii şi infinit de adâncă în în elesuri – este capabilă să primească fantasmele supranaturale ale Dumnezeirii. Cei care pătimesc o asemenea răpire a spiritului din toate cele create se spune că au mintea lui Melchisedec: „Deci marele Melchisedec a fost descris ca <<fără tată, fără mamă, fără neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vie ii>>, precum a lămurit cuvântul adevărat despre el al Bărba ilor purtători de Dumnezeu, nu din pricina firii celei create şi a celor din nimic, după care a început şi a sfârşit de a fi, ci din pricina harului dumnezeiesc şi necreat care există pururea mai presus de toată firea şi tot timpul, din pururea existentul Dumnezeu, har după care se cunoaşte ca fiind născut întreg cu totul prin alegerea voii sale.”25 3. Gramatica limbii fantastice Sfântul Maxim Mărturisitorul vede cuvintele: el contemplă paradigmele dumnezeieşti ce intră în alcătuirea unui singur cuvânt al lui Dumnezeu, fiind astfel printre pu inii care au reuşit să asculte, să guste şi să soarbă cuvintele neauzite. „Orice cuvânt al lui Dumnezeu nu e vorbă multă, nici vorbărie, ci e unul, alcătuit din diferite vederi (contempla ii), fiecare fiind o parte a cuvântului. De aceea cel ce grăieşte pentru adevăr, chiar de-ar putea vorbi aşa încât să nu lase nimic afară din ceea ce vrea să spună, n-a spus decât un singur cuvânt al lui Dumnezeu.”26 Dumnezeu vorbeşte min ii prin vedenii: vedeniile dumnezeieşti sunt „literele” câte unui singur cuvânt al lui Dumnezeu. Un anumit cuvânt al lui Dumnezeu este format din anumite „litere” sau vedenii, alt cuvânt din alte „litere”, unele dintre acestea
24 25

Ibidem, Eth. 3, 123-138. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, PSB 80, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1983, p. 139141. 26 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia sfintelor nevoin e ale desăvârşirii,vol. 2, Edi ia a II-a, Editura Harisma, Bucureşti 1993, a doua sută a Capetelor gnostice, 20, p. 186.

67

putând să se repete. Un sfânt vizionar, un profet, un visător, are parte în via ă de vedeniile dumnezeieşti ce intră în componen a unui singur cuvânt al lui Dumnezeu – pe care îl acoperă cu propria lui via ă. El se va strădui să descrie vedeniile acelui unic cuvânt prin cuvinte omeneşti. Cuvintele lui omeneşti, la rândul lor, se vor strânge în căr i. Căr ile acelui autor nu vor fi atunci decât transpunerea literară a vedeniilor dumnezeieşti ale unui singur cuvânt al lui Dumnezeu. Noi nu putem „citi” însă nici cuvântul lui Dumnezeu, nici „literele” lui (vedeniile) în mod direct, fiindcă altfel am fi şi noi vizionari, ci luăm în mâini opera literară a autorului. Citim cuvintele literare şi în mintea noastră se formează fantasmele sensurilor: fantezia noastră (imagina ia) produce fantasme consistente cu vedeniile, fără să se identifice însă cu acestea. Şi fantasmele sunt de o frumuse e deosebită, chiar dacă sunt doar o reflectare în conştiin ă a frumuse ii dumnezeieşti a vedeniilor nevăzute. Aceste fantasme nu sunt pur subiective: ele reprezintă una din formele chemării lui Dumnezeu înlăuntrul Frumuse ii necreate. Frumuse ea este splendoarea Adevărului. Frumuse ea ne cheamă în Adevăr: ne cheamă să fim una cu Adevărul. Într-una din căr ile fundamentale ale spiritualită ii şi culturii universale ale tuturor timpurilor – „Nostalgia Paradisului” – Nichifor Crainic descoperă atât temeiurile civiliza iei, cât şi pe cele ale culturii; el afirmă că întreaga crea ie omenească se naşte din nostalgia Paradisului: „Pentru sensibilitatea creştină e prea pu in lucru să se prefacă a crede că obiectul suprem al artei şi filosofiei e <<Ideea eternă>> a platonismului, reactualizată de fantezia lui Schopenhauer, când Revela ia şi Învierea lui Iisus Hristos sparg în ceruri o nouă poartă a Paradisului vie ii viitoare. Pentru gândirea teologică, prin urmare, întemeiată pe realitatea universală a sentimentului paradisiac, Civiliza ia îşi are impulsul primar în memoria Paradisului terestru [Edenul – Grădina desfătării]; Cultura îşi are impulsul primar în aspira ia către Paradisul ceresc [Împără ia lui Dumnezeu].”27

27 Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, Editura Moldova, Iaşi 1994, p. 251.

68

Calea Revela iei este aceasta: Fantezia dumnezeiască – „un singur cuvânt al lui Dumnezeu” – vedenii dumnezeieşti ca „litere” (contempla ii) – cuvinte şi căr i literare (artă) – fantasme ale min ii. Rabinii au văzut întotdeauna cuvintele Scripturii ca fiind „foc negru pe foc alb”. Aceasta a devenit evident că nu este o simplă figură de stil. Sfântul Maxim Mărturisitorul vede Cuvântul – Cuvântul nespus de diafan – cum Se îngroaşă şi cum capătă consisten a gândirii noastre: „...ascunzându-Se pe Sine pentru noi în chip negrăit în ra iunile [paradigmele ideale ale] lucrurilor, Se face cunoscut în chip propor ional prin fiecare din cele văzute ca prin nişte semne scrise, întreg, deodată, în toate atotdeplin şi întreg în fiecare şi nemicşorat; Cel nedivers şi pururea la fel, în cele diverse; Cel simplu şi necompus, în cele compuse; Cel fără de început, în cele supuse începutului; Cel nevăzut, în cele văzute şi Cel nepipăit, în cele pipăite. (...) ...pentru noi, cei groşi la cugetare, a primit să Se întrupeze şi să Se întipărească (să ia chip) în litere, în silabe şi cuvinte, ca prin toate acestea să ne adune pe încetul la Sine pe noi, cei ce urmăm Lui, uni i în Duh, şi să ne ridice la în elegerea simplă şi liberă de rela ie, aşa de mult concentrându-ne pe noi pentru Sine în unitatea Sa, pe cât de mult S-a desfăşurat pe Sine pentru noi, prin pogorământ.”28 Calea Revela iei este aceeaşi Cale prin care Mintea Cea fără de început ne cheamă şi ne soarbe: pe calea aceasta sufletul nostru devine „rege al dreptă ii, apoi şi rege al Salemului, adică rege al păcii, fără tată, fără mamă, fără spi ă de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vie ii, ci, asemănat fiind Fiului lui Dumnezeu, el rămâne preot pururea”29. Sufletul devine una cu nemărginirea, infinit de profund, cu aripi asemeni aripilor proorocului şi regelui David: „Unde mă voi duce de la Duhul Tău şi de la fa a Ta unde voi fugi? De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi coborî în iad, de fa ă eşti. De voi lua aripile mele de diminea ă şi de mă voi aşeza la marginile mării, şi acolo mâna Ta mă va povă ui şi mă va ine dreapta Ta.”30
28 29

Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua..., p. 247-248. Evrei 7, 2-3. 30 Psalmul 138, 7-10.

69

Mintea devine necreată prin harul dumnezeiesc necreat, nemărginită în spa ii şi Universuri şi infinit de profundă în în elesuri, coborând tot mai adânc în abisul de în elegere al vedeniilor dumnezeieşti. Ea devine una cu propria ei paradigmă dumnezeiască: se uneşte cu modelul ei de dinainte de lume: cu „fantasma” aflată în preştiin a Dumnezeirii. Sufletul nu va mai glăsui atunci asemeni proorocului şi regelui David, ci cuvintele sale vor fi fiind altele: Sunt una cu Duhul Tău şi, atunci când îmi întind mâinile, iubirea mea îmbră işează marginile Universului şi le ine strâns. Sunt în cer şi sunt cu Tine. Sunt în iad şi Tu tot aici eşti. Şi mă bucur şi sângerez în unul şi acelaşi timp. Şi simt cum toate făpturile tale suspină şi cheamă, şi nimic nu îmi este străin. Pururea nemişcat, simt cum aripile mele de diminea ă ating noaptea şi marea. Şi simt cum Luceafărul miezului de noapte al tuturor veacurilor soarbe sufletele să le arginteze în ziua cea neînserată a nesfârşirii Tale. Scriu cu cuvinte. În ele sunt gânduri şi ritmuri, caden e ale Gândirii şi respirări de Neant. Dincolo de gânduri este tăcerea, iar dincolo de tăcere este o muzică aparte pe care, dacă o va auzi cineva, se va elibera pentru totdeauna de întunecimile înfricoşate ale neliniştii din această Vale a Plângerii, de toate mizeriile din lumea aceasta şi din el – din el însuşi, cel de acum. 4. Fantasmele-surogat ale Walpurgiei psihice şi Universul Gothic T.S. Eliot a spus oarecând că natura omenească nu poate suporta decât foarte pu ină realitate. Şi aceasta este perfect adevărat şi în ceea ce priveşte cealaltă realitate. Nu putem suporta prea mult nici Paradisul ceresc – şi nici chiar atâta cât ni se oferă acum, în sclipirile de argint (de pe lucruri) ale străfulgerărilor Paradigmelor ideale. În locul orbitoarei lor străluciri, preferăm fantasmele palide ale min ii – fantasmele-surogat. Iar Universul fantasmelor-surogat este prin excelen ă teritoriul de ispitire al lui Mefisto. Pariul dintre Dumnezeu şi Mefisto din spa iul văzduhului inteligibil de sub cer – stabilit în prezen a celor trei Arhanghelimartori: Rafael, Mihael şi Gabriel – se referă la permisiunea dată diavolului de a-l ispiti pe Faust cu fantasmele inconsistente (din

Faust aude „aerul vorbind în limba ei”35. singurul nefericit este proctofantasmistul. În acest „Prolog în cer”. precum şi de doi filosofi care se ceartă asupra principiului lumii. ci în tărâmul nevăzut al duhurilor ce se poartă asupra Pământului. sirene şi driade.. scriitori de fantasme. 146. neputându-se pune nicicum de acord. frumoase ce scriu cu propriul lor trup. Chiar dacă Faust apelează la o vrajă alchimică de „dezfermecare”. În Noaptea walpurgică din Mun ii Harz. p. însă acestea nu sunt decât măştile energetice ale celui fără de chip şi de trup. Ibidem. În Noaptea walpurgică clasică din câmpiile Pharsaliei. 87.70 punctul de vedere al eternită ii) ale lumii. Paradisul de substitu ie este populat cu tot felul de „incubus” şi „sucubus”. Aşteptând apari ia celei mai mari frumuse i feminine a Antichită ii şi coborând tot mai adânc printre fantasme. vrăjitoare şi semivrăjitoare. 1290. inaccesibilă diavolului. apari ia Elenei din Troia e anun ată de fantasmele mitologiei: grifoni şi sfincşi. p. el nu va reuşi decât să îl determine pe Mefisto să recurgă la o nouă transmuta ie. nereide. profund revoltat împotriva „despotismului spiritual”33 al lui Mefisto.. Mefisto e ceea ce vrei tu. 35 Ibidem. nimfe. 31 32 Goethe. Mefisto îşi afirmă convingerea că omul – „măruntul zeu al lumii”31 – se mul umeşte şi cu fantasmele unui Paradis de substitu ie. v. v. 33 Ibidem. Faust. p. .. apoi sub chip de om. p. 262. în miezul adânc al irealită ii. 28. Mefisto apare mai întâi sub chipul unui câine. Minunata figură de stil a geniului goethean face parte din gramatica limbii fantastice. 7073. Faust va fi fermecat de licurici inteligen i. 34 Ibidem. Mefisto e impasibil. v. versetul 281. 4166. „Incubus”32 – „copilul” omului cu dracul – nu este altceva decât fantasma personificată a unei patimi omeneşti inspirate de diavol: în cazul operei lui Goethe. prin gesturi şi dansuri. ce are loc de fapt nu în Împără ia lui Dumnezeu. furnici uriaşe. ca un al doilea Orfeu34. făpturi fantastice zămislite de spiritul omenesc împreună cu diavolul. în fantezia bărba ilor. 8. el lipsindu-se bucuros de Paradisul dumnezeiesc autentic. phorkiade. p. tritoni.

. nu sunt fantasme lipsite de consisten ă. p. Străin de fiin ele Hadesului. Goethe..) Ajung astfel în jos până la poalele Olimpului. coboară în tăcere 36 37 Platon. Cu Elena din Troia se întâmplă ceea ce se întâmplă cu toate spectrele Hadesului – după cum a scris Platon – „cei care denumesc Hadesul şi cele care poartă aceste nume se tem îngrozitor şi îi visează pe cei vii separându-se de trupuri”36. v. Fascina ia lui Faust ignoră însă neliniştile post-mortem ale Elenei. Ceea ce-nseamnă că cel ce coboară în lumea lor – oricine-ar fi el – trebuie să se supună acelei gramatici fantastice capabile să intre în rezonan ă cu aşteptările şi închipuirile lor. fiica în eleaptă. ca suspec i înso itori/ Ai frumuse ii. 176. Extrem de vulnerabilă.Apoi. 8527-8534. Faust. Aceasta îi destăinuie că drumul spre Orkus se va deschide la ora când muntele trebuie să se despice ca să lase multele suflete măre e să coboare. „Vin ca so ie? Ca regină vin? Sau vin/ Ca jertfă pentru-amarul chin al prin ilor/ Şi pentru-al Grecilor statornic nenoroc?/ Sunt cucerită. Se oferă totodată să-i dea eroului modern ajutor şi să-l conducă. bine inten ionată a lui Tiresias. el este prea preocupat de propria bunăstare – de găsirea acelei clipe de fericire care să egaleze eternitatea – pentru a mai fi sensibil la grijile şi temerile celorlal i. (.”37 Spectrele Hadesului nu sunt iluzorii. Lucrul se petrece întocmai şi favoriza i de clipa horoscopică. Este acea teamă care rămâne cu tine şi-n moarte şi care te face să percepi clipa în care oameni de la suprafa a Pământului devin ei înşişi fantasme. ceea ce el însuşi pretinde mereu şcolarilor săi. ce şi aici pe prag se-a in/ Cuamenin ări întunecate-asupra mea... Faust nu poate să procedeze altfel – chiar dacă la sfârşitul acestei catabase (coborâri în Infern şi în profunzimile abisale nesfârşite ale propriului suflet!) el va schimba memoria de bronz a Consiliului de Judecată din Hades: „.. Pe protejatul său îl prezintă lui Manto. Pe primele care trec prin fa a lor le prezintă ca vechi cunoştin e. şi captivă sunt? Nu ştiu!/ Destin şi faimă echivoc mi-au hărăzit/ Nemuritorii. .... Este neliniştită şi neajutorată. Aici întâlnesc o lungă procesiune de Sibile. pulsa ii de via ă şi sentimente: sunt suflete vii. Legi 904 D. mai mult decât doar o duzină. după ce Chiron află dorin a şi inten iile lui Faust. se bucură că vede încă o dată un om care ar cere imposibilul. ci centre de senza ii.71 Apare Elena..

Despre restul discursului nu avem voie să facem destăinuiri. Faust. (. 244. în memoria de bronz a acestora imprimându-se tot ce în curgerea Lethei se derulează la picioarele lor şi pare să dispară. 247. p. fiind cu adevărat vie. v.. Alcesta şi Euridice. să fie cuprinsă de aripile şi bra ele răbdătoare ale Margaretei.. prezentat ca un al doilea Orfeu. Goethe. p. Cuvântarea rostită de Manto ca reprezentantă trebuie să fie bine întemeiată.”38 Fiin a Elenei este mai mult o pradă a invoca iei decât o apari ie suverană a Frumuse ii. în care îngerii. 11935. regina îi aprobă cererea şi îndrumă pe solicitan i la cei trei judecători.. 12110-12111.. Aspira iile ei şi ale fiului ei Euphorion – care e Poezia însăşi – conduc fericirea până la hotarele tragediei şi până în miezul ei.. pentru ca. Au loc aici infinite incidente până când Faust. şi ştim că nici nu se putea altfel. nu mă poate împiedica să mă gândesc la destinul post-mortem al Elenei şi să-mi pun întrebarea: Care nelinişti din tine Goethe. v. este primit. în fa a Sfin ilor Anahore i: Pater Ecstaticus. prezintă cu detalii felul cum au fost favoriza i Protesilaus. Se află acum că Elenei i s-a permis data trecută să se întoarcă în via ă cu condi ia să locuiască şi să rămână exclusiv în insula Leuka. poartă „partea nemuritoare a lui Faust”39 în miezul iubirii „eternului feminin”40.) În fine. impresionată până la lacrimi.. mai pu in încă despre perora ia lui Faust prin care.72 şi ei. Corporalitatea ei este strict limitată de hotarele teritoriului magic – şi toate fantasmele zămislite aici – în miezul Grădinii iubirii paradisiace – vor avea consisten ă numai în măsura în care nu se vor avânta dincolo de ele. ajung la curtea fără de sfârşit a Proserpinei. Pater Profundis şi Pater Seraphicus. ea se referă mai întâi la puterea exemplelor. Rugămintea lui e găsită cam ciudată. Finalul fericit al capodoperei goetheene. îngrămădită de făpturi. unde rămâne pe seama noului aspirant [Faust] măsura în care va putea înrâuri spiritul ei nestatornic şi sentimentul receptiv şi să-i câştige favoarea. 40 Ibidem. 39 38 . Al doilea proiect de prezentare a „Elenei”. 261-262. De data aceasta i se permite la fel să se întoarcă. p. Elena însăşi avusese cândva permisiunea să revină la via ă pentru a se înso i cu Achile.. îndrăgit odinioară de ea. Faust. dar pe pământul Spartei.. să apară acolo într-o casă pregătită a lui Menelaos.

personajele neutre din joc) sunt foarte realist configurate şi ar putea fi considerate caractere ale lumii interlope. Gen: RPG (Role Playing Game)/Adventure. oricine era responsabil de o fărădelege. „Cel fără nume”. Cei 12 magi ce au dus la bun sfârşit dorin a regelui s-au trezit. Astfel. este un necunoscut condamnat la închisoare pe via ă. fie că fac parte din oamenii regelui Rhobar. Personajul tău. vor continua. intră într-o zonă-penitenciar îngrădită magic şi are parte la inceput de multă „peniten ă”: NPC-urile („Non Playable Characters” . „The Nameless One”. Acesta e aruncat într-un teritoriu ostil care e pecetluit de o barieră magică care fusese generată de 12 Magicieni şi care are proprietatea de a te lăsa să intri şi de a nu te mai lăsa să ieşi viu. 2002. Pentru a-i împiedica pe prizonieri să fugă din mine. al ii să-şi descarce complexele de superioritate asupra personajului tău. respectă o anumită ierarhie prestabilită şi. Producător: Piranha-Bytes. era nevoie de arme. în ciuda unui pericol general evident. Nu a durat mult până când prizonierii au 41 Titlu: Gothic. Pentru a fi în măsură să respingă următorul atac al orcilor. iar finalitatea nu se dezvăluie de la început: „Oamenii ce trăiau în Myrtana au fost întotdeauna în conflict cu puternicii orci. Nara iunea jocului („The storyline”) este foarte bine construită. iar armata regelui Rhobar aproape nimicită. .73 rămân statornic cu tine – chiar şi dincolo de propria ta moarte? Şi: De câte ori trebuie să mai mori după moarte? De câte ori trebuie să mai fii manipulat şi umilit? * Jocul computerizat „Gothic”41 începe cu o mare umilin ă. oricât de mică ar fi fost ea. Unii vor încerca să înşele. fie că sunt proscrişi sau mercenari în solda uneia dintre fac iuni. iar pentru a extrage <<ore>>-ul era nevoie de câ i mai mul i oameni. care „adulmecă” imediat o „pradă”. la fel ca în realitatea noastră blestemată. să-şi urmărească doar interesele proprii meschine. prinşi fără scăpare în interiorul aceleiaşi Bariere. departe de a stârni admira ie. Unele îi cer personajului tău „taxă de protec ie”. fie că apar in castei magilor. lipsi i de scrupule. Războiul a fost devastator. sunt oameni duri. pentru a fabrica arme era nevoie de <<ore>> (minereu). iar al ii. din cauza unei erori. regele a cerut ca zona să fie înconjurată de o Barieră magică. era trimis în minele regelui.

Deci personajul tău principal este azvârlit într-o lume marcată de un „păcat originar” – deocamdată secret. fie că sunt proscrişi. Gothic. Ca să evadeze. la noi op iuni. implicit. Personajul-cheie al întregii ac iuni este Xardas. precum şi acceptarea într-o anumită comunitate. Trebuie să îşi găsească prieteni.74 preluat controlul zonei şi. obişnui i cu RPG-urile „hack&slash”. dacă nu le câştigi respectul. Aş spune însă că scopul ultim este mai mult decât evident: eliberarea din închisoare. 26-27. sau măcar a unei „motiva ii” de-a merge mai departe. În cele din urmă. sunt şoca i de lipsa unor instruc iuni de debut („briefing”). Acesta va deveni maestrul-tutelar al personajului tău.i po i împlini misiunea. fără de care nu.”42 În general jucătorii. sau chiar să discute cu tine. Libertatea n-o poate aprecia cu adevărat decât acela care n-o are. . Respectul se poate dobândi prin quest-uri diferite. sau cel pu in alia i. New Camp: răzvrăti ii. fie că sunt oameni ai regelui. şi numai el î i conferă acces la noi „bare de dialog”.ore>>-ului produs în mină. Regele s-a văzut nevoit să accepte un acord prin care prizonierii primeau tot ce doreau în schimbul <. Xardas este un magician retras în singurătate. care a jucat însă un rol fundamental în trecutul 42 Mihai Sfrijan (Mitza). proscrişii. sau în cel mai bun caz indiferentă. al minei. ceea ce-nseamnă că va trebui – pe-o cale sau alta – să câştige respectul unora dintre cei prinşi înlăuntrul barierei. menite să îi aducă personajului tău principal puncte de experien ă în baza cărora să dobândească noi abilită i („skill-uri”). Revista „Level”/martie 2002. Quest-ul principal (cercetarea sau căutarea fundamentală) – libertatea – este înso it de o serie de quest-uri secundare. acela care se vede silit s-o cucerească (sau so recucerească). Sclipirea de geniu a creatorilor acestui joc constă în aceea că personajele neutre fa ă de „gameplay” – NPC-urile – refuză să te ajute. singurii ce doresc să scape din închisoare şi Swamp Camp: fanaticii religioşi. prizonierii sau împăr it în 3 tabere (Old Camp: cei mul umi i de via a luxoasă dusă în urma afacerii încheiate cu regele. survenit în timpul ac iunii celor 12 magi care au creat Bariera. Un nume simplu pentru un joc mare. de lipsa unui scop evident. care cred într-un zeu adormit) şi în acest moment eşti introdus şi tu în interiorul Barierei. el trebuie mai întâi să supravie uiască şi apoi să se acomodeze cu lumea aceasta ostilă. p.

conferindu-i răspunsuri sau certitudini în mod nemijlocit. În Xardas se realizează motivul faustic: Xardas este necromant şi lucrează cu puterile lui Beliar – care este chiar numele biblic-tradi ional al diavolului. creată artificial. darmite condi iile prestabilite. Ceea ce este sigur e faptul că această făptură artificială are conştiin ă şi capacită i paranormale. Neo rămânând în planul secund. Xardas – Faust-ul Gothic – este slujit de un daimon de foc („Fire Demon”) pe care l-a invocat sau l-a „summon”-izat prin procedeuri alchimice. este exponentul cel mai fidel al gramaticii fantastice! El este admirat chiar şi de Mefisto pentru calită ile de fantast şi pentru că se bucură şi de darul străvederii – puterii de a pătrunde în suflete. şi se bucură de aceste puteri magice fără ca să-i dea socoteală lui Beliar şi fără să fie neliniştit de vreo scaden ă (aşa cum fusese cazul lui Faust). Acest „homunculus” are conştiin ă de sine imediat ce se naşte („în eprubetă”) şi nu numai atât. atât de misterios încât este incertă chiar şi existen a lui. El asistă nu numai la visul mitologic al lui Faust – cu Zeus şi Leda – ci şi la zbuciumul interior al protagoniştilor operei.75 zonei: el este cel de-al 13-lea mag şi totodată conducătorul tuturor ceilal i 12. însă şi în „Enter the Matrix” protagoniştii erau Ghost şi Niobe. „Homunculus”. din profunzimile celor mai mari înfiorări ale sufletului. El îşi desfăşoară destinul absolut pe cont propriu. ci se bucură şi de o proprietate supranaturală: aceea de a percepe nemijlocit visele lui Faust. Poate să pară ciudat faptul că „Faust” este personaj secundar. direct prin gânduri. direct prin vibra iile inimii! Nu putem să facem abstrac ie de altă făptură creată artificial – „homunculus” – un omule pe care l-a „sintetizat” alchimic Christoph Wagner. ucenicul lui Faust din capodopera lui Goethe. stabilindu-i condi ii şi cerin e. cel care i-a coordonat în momentul când au creat Bariera de energie. Iar acum este evident că aceasta le izvorâşte din inconştient. ceea censeamnă că au studiat oarecând capodopera lui Goethe. această făptură virtuală. El şi-a însuşit puterile supranaturale în urma unui pact care rămâne misterios. putând pătrunde în mintea Eroului Necunoscut: putându-i pune întrebări. care de cele mai . fiind redus la condi ia de NPC! Nu ştiu dacă creatorii lui „Gothic” l-au configurat pe Xardas în mod conştient după statura lui Faust: tot ceea ce ştiu este că sunt germani. şi care într-un viitor încă incert va putea să ia fiin ă în realitate.

Seduc ia erotică pretinde ca seducătorul să îşi alcătuiască o înfă işare care să liniştească sau chiar să „toropească” fiin a pe care vrea să o cucerească. Zeul-însuşi a luat chip de lebădă. Din păcate. Visul lui Faust e unul din arhetipurile inconştientului.. -n apa unde se-mbăia. „Homunculus” este descris de unul din duhurile mitologice (Proteu) ca fiind „fiu de fecioară”: „Curat fiu de fecioară te iveşti. se-apleacă. p. numai ea./ Dar una-n val. 6903-6920. Faust. El vede în oameni şi duhuri ceea ce nu văd ei înşişi. dăruindu-i-se eroului tău posibilitatea să se strecoare nedetectat în spa ii ostile.76 multe ori rămâne necunoscut propriilor săi purtători./ Ce adorabile! E tot mai bine.”43 În versurile goetheene apare tabloul fantastic al magiei erotice. Din nărav. El este în stare să viseze propriul lor adevăr. magnifică./ Regina. cu-ncântare. ca să se poată apropia acum de Elena din Troia.-/ Dar se ridică brusc un abur des/ Şiacoperă cu văl mărunt esut/ Cel mai gingaş tablou ce s-a văzut. La fel.. Seduc ia ia tocmai acel chip care se ştie că va atrage complicitatea inconştientă a victimei! Victima se lasă manipulată (şi în cele din urmă răpită şi posedată!) „cu încântare”. El poate să le atingă intimitatea – care le este inaccesibilă lor înşile./ De neam eroic e. femeieşte. singurele frumuse i feminine (cum sunt „preotesele” lui Y’Berion din Swamp Camp sau sclavele din Castel apar inând lui Gomez) neavând personalită i conturate. menite să adoarmă vigilen a unora sau a altora. Visarea lui Faust – la care asistă „homunculus” – nu este altceva decât arhetipul ancestral al seduc iei: ca să se poată apropia de frumuse ea feminină. cum îi dă ghes/ Zeloszăbavnic. 144. zeiască vi ă!/ Piciorul şi-l înmoaie în cleştar. În „Gothic” apar tot felul de vrăji de transformare („transform-spell”)./ 43 Goethe. sfioase./ A nobilului trup uşoară-arşi ă/ Şi-o răcoreşte în cristalul clar. iar făptura artificială a lui „homunculus” este mai conştientă de ceea ce-i este străin: acesta este motivul pentru care inteligen a artificială poate să aibă acces la ceea ce nouă ne este îndepărtat şi necunoscut./ La craiul-lebădă. se pare. v. -/ Dar ce stârnit-vuind penet colindă?/ Ce iureş. Faust îşi va lua înfă işare de cavaler medieval. pleoscăt scurmă în oglindă?/ Fug fetele. nu apare nici o Elenă suverană. pierdut în negura adâncimilor sufletului: „Frumoasă preajmă! Ape line/ Prin crânguri dese! Fete se dezbracă. ./ Se uită..

redusă la dimensiunile unui punct de foc. până când. nemărginită. Sfântul Maxim Mărturisitorul. în limbajul gramaticii fantastice!). 8253-8254.”45 Mintea-fecioară. fie ea psihică sau spirituală – modifică esen ial experimentul. necreată asemeni harului dumnezeiesc necreat: „Precum trupul murind se desparte de toate lucrurile vie ii. infinit de profundă în în elesuri. Editura Harisma. este capabilă acum să primească Paradigmele (modelele) ideale dumnezeieşti – vedenii. la fel şi mintea. sau pentru alte fiin e. Căci de nu moare cu această moarte. vol. tu deja eşti. p. Taina străveche a Alchimiei – pe care o redescoperă acum Fizica nucleară şi Fizica particulelor subnucleare – constă în aceea că energia de declanşare a unui experiment – fie ea fizică (prin bombardament de particule accelerate imens). Nu este o „sinucidere”. 2.”44 De ce este el „fiu de fecioară”.77 Chiar încă nefiind. Misticii numesc acest fenomen al coborârii min ii în Noaptea Genezei: „moartea mistică a min ii”. v. 62. A doua sută a capetelor despre dragoste. fără-nceput şi sfârşit... murind când ajunge la culmea rugăciunii. 93. dacă a fost creat alchimic – în eprubetă? Acesta este secretul pierdut al Alchimiei: faptul că mintea alchimistului participă la experiment şi influen ează esen ial experimentul cu energia. nici măcar „mistică”. ci pe aceea a primordiilor.. 45 44 . Faust. meniri şi revela ii profetice – şi să le contureze fantasmele (să le „traducă” pentru ceilal i oameni. Bucureşti 1993. constată că s-a extins infinit. 170. Eroul necunoscut – un fel de Christoph Wagner al Gothicului – îşi va putea „summon”-iza (invoca sau configura alchimic) Goethe. nu poate să se afle şi să trăiască cu Dumnezeu. p. neavând însă o puritate obişnuită. Filocalia sfintelor nevoin e ale desăvârşirii. se desparte de toate cugetările lumii. Mintea moare ei însăşi ca să trăiască în Dumnezeu – şi prin aceasta devine supranaturală. ci o concentrare supremă în sine. structura şi configura iile ei. Făptura artificială a lui „homunculus” este „fiul min iifecioare”: mintea alchimistului este aceea care a zămislit această fiin ă virtuală! Fiin a zămislită artificial are capacită i supranaturale şi e caracterizată în genere de hipersensibilitate tocmai pentru că mintea care i-a dat naştere era perfect curată. având puritatea supremă a primordiilor. şi în eleg prin aceasta faptul că mintea renun ă la propria ei natură.

Xardas este de fapt conducătorul ostilită ilor şi geniul tutelar al personajului tău: un fel de mentor spiritual – posesor al unor taine ce nu vor fi spuse niciodată. care nu se implică activ înlăuntrul intrigii). Este cert că asemănarea lui Xardas cu Faustul lui Goethe ar fi fost mai mult decât evidentă dacă ar fi invocat sau ar fi conferit corporalitate unei frumuse i feminine (asemănătoare Elenei 46 Gothic II (2002). El este cel care – apelând la făpturi ale întunericului pe care le aduce din neant – îşi construieşte un turn la marginea oraşului Khorinis din care observă tot ceea ce se petrece. El reuşeşte astfel să anihileze Bariera magică – a cărei energie de recluziune era alimentată de visele arhi-demonului – şi să-i elibereze pe to i cei prinşi înlăuntrul coloniei penitenciare. În final. sau chiar o „armată a întunericului” („army of darkness”). Xardas este Marele Manipulator: el îl scoate pe Eroul necunoscut dintre dărâmăturile templului arhi-demonului şi îl resuscitează prin for a magiei sale. Eroul coboară în templul acestui arhi-demon – într-o adevărată expedi ie ini iatică a Hadesului – îi înfruntă pe şamanii săi. . Aceste creaturi nu vor avea însă decât proprietă i de combat. chiar dacă acesta este redus la condi ia unui NPC (personaj neutru. el este cel ce profită de victoria eroului necunoscut asupra for elor demonice care devastaseră inutul Myrtana. El este cel ce îl îndrumă pe „The Nameless One” în toate momentele dificile prin care trece acesta. Al doilea episod din „Gothic”46 îl are ca protagonist principal tot pe Xardas-Faust. îl ucide. şi moare odată cu acesta sub avalanşa de bolovani şi stânci a templului subteran. fiind mai şterse din punct de vedere al paranormalului decât daimonul de foc al lui Xardas-Faust. şi a cărui ucidere va aduce distrugerea Barierei de energie. împreună cu add-on-ul Gothic II: Die Nacht des Raben (2003) şi versiunea în limba engleză: The Night of the Raven (2005). demon. golem. El este cel ce îi confirmă eroului nostru temerile şi îl manipulează (benefic!) astfel încât acesta să se îndrepte împotriva adevăratei amenin ări dinlăuntrul zonei: „The Sleeper” – „Cel adormit”. Producător: Piranha Bytes. însuşindu-şi întreaga energie magică a conducătorului lor („Master Dragon”). un arhi-demon care este responsabil de eroarea primordială a magicienilor.78 propria creatură artificială: skeleton.

„lizard” şi „fire lizard”). Revista „PC Games”/August 2003. demoni sau chiar dragoni: este o lume în care fantasmele oamenilor trăiesc alături de ei! Lumea din „Gothic II” este perfect plauzibilă – şi dacă toate făpturile de acest gen ar fi fost mai pu in intens colorate. chiar şi oameni. Lumea din „Gothic II” este mult extinsă fa ă de colonia penitenciară dinlăuntrul Barierei magice: inutul Myrtana reflectă o lume a Evului Mediu perfect conturată. supranumit şi 47 Erdei Jacint. ar exista un Dumnezeu Bun – Innos – „Primul şi cel mai înalt Dumnezeu”. fără scrupule. Religia Universului Gothic este gnoza sau maniheismul – care au marcat aievea istoria omenirii în veacurile II şi III. chiar dacă apar reptile fantastice („lurker”. dinozaurieni pitici („snapper”). „Orcii” pot fi la rândul lor orice fel de inamici de război. să ne confruntăm cu duhurile care le inspiră. ci doar privindu-le-n ochi! Universul Gothic este plasat temporal undeva în veacul al treilea – aceasta judecând după inscrip iile din cimitire şi grote mortuare: Count Lazer of Siegburg (156-212). anul IV. dar nu cu arcul şi sabia. Nu este vorba de o lume „pseudo-medievală”47. ar fi fost clar că ele nu sunt decât demoni şi fantasme ale min ii proiectate şi obiectivate de anumite spirite puternice. În această concep ie. Gothic II. însă se pare că nu aceasta a fost inten ia creatorilor jocului. golemi magici şi skeletoni. Baron Simbus of Kahr (120212). nr. Creatorul soarelui şi al lumii.36.79 din Troia). Swordfighter Asub Ukara (145-212). Swordfighter Dietmar Ukara (112-212). p. 47. zombi şi alte feluri de strigoi. care în general sunt „demoniza i” sau defini i ca „monştri” de către propaganda de război spre a putea fi ucişi sau extermina i fără ezitare. adică dacă ar fi avut acea semitransparen ă a duhurilor care îşi alcătuiesc şi îşi asumă o anumită corporalitate din energia pură. . animale fabuloase („warg”. Honor Guard Uthar Seranis (178-212). Se pare că anul 212 ar reprezenta data catastrofei militare în care armata regelui Rhobar ar fi fost decimată de „orci”. Cine ştie cum ar arăta lumea noastră dacă am avea puterea să vedem duhurile aşa cum o au locuitorii Myrtanei! Să fim constrânşi să trăim fa ă în fa ă cu fantasmele. fără remuşcări. vanită ile şi patimile noastre ipostaziate. „shadowbeast” şi „troll”).

pentru care trupul şi materia erau rele în sine. gardianul echilibrului între Innos şi Beliar ca Principii ipostatice ale Binelui şi Răului. „dexteritate” sau „via ă” zilnic. Pedrakhan al pământului pietrificat. Doctrina aceasta este evident maniheistă. El este venerat de magicienii focului („fire mages”). care-i conduce din depărtare. Al doilea zeu tutelar ar fi Dumnezeul Rău – Beliar – zeul întunecat al mor ii şi al distrugerii şi creatorul tuturor lucrurilor nenaturale – care se află în luptă eternă cu Innos. Insula cetă ii Khorinis este plină de altare ale lui Innos unde eroul – îngenuncheat – primeşte puncte de „putere”. ca şi cum „revela ia” aceasta ar fi fost adusă din Persia prin nomazii arabi. şi în joc nu lipsesc „proorocii vizionari” cu nume arabe. În sfârşit. o anumită în elepciune.80 „Stăpânul Dreptă ii”. al treilea zeu tutelar – Adanos – este zeitatea centrului. inima întunericului inexpresibil al lui Beliar. urmăreşte să provoace „Învierea de ghea ă” a tuturor făpturilor . fratele său! El este spiritul necroman ilor. apă. Eroul necunoscut. Trupul omului ar fi alcătuit din substan a lui Morgrad – centrul existen ei pământeşti format din pământ. în func ie de mărimea dona iei în bani. foc şi aer – locul trecerii. poftă şi răceală. aflate complet sub puterea Celui Rău. Finkregh al apei înghe ate şi Feomathar al focului – sunt de fapt Arhi-demoni specializa i în anumite patimi. precum şi altarele vânzării automate directe de indulgen e şi de abilită i („skill”-uri) reprezintă trimiteri la situa ia călugărilor dominicani ai Evului Mediu. respectiv: trufie (patimile aerului). fiind duhul conducător al magicienilor apei („water mages”). Unul dintre aceştia – silit de puterea artefactului pe care eroul îl poartă la gât (o bijuterie magică numită „Ochiul lui Innos”) îi spune că Stăpânul lor („Master Dragon”). indiferen ă (patimile apei) şi mânie sau furie (patimile de foc). El are puterea schimbării şi are calitatea fluidită ii. ceea ce înseamnă că ei sunt demoni autentici – având conştiin ă de sine. Preo ii săi – magicienii focului – care dau binecuvântări sau indulgen e contra cost. senzualitate şi egoism (patimile pământeşti). înainte de a-i înfrunta pe Dragonii elementelor. precum şi anumite sarcini de îndeplinit. Trinitatea aceasta e de provenien ă persană. Cei patru dragoni ai elementelor – Pandrodor al aerului miasmelor mlaştinii. trebuie să vorbească cu ei şi să le afle secretele.

injecta i. Protagonistul nostru beneficiază de un alt artefact: „Lacrimile lui Innos” despre care unul din magicienii focului îi spusese că le-a vărsat Innos însuşi vreme de 13 ani din momentul în care a aflat că trebuie să se lupte cu Beliar – propriul lui frate! Şi lacrimile sale au căzut pe pământ şi-au fost culese de oamenii care au întemeiat ulterior Cercurile Soarelui (gen Stonehenge sau Sarmisegetuza) şi Mânăstirea focului. Templul „Halls of Irdorath” este înconjurat de stânci şi ace de piatră şi este cufundat într-un întuneric profund. fiind o altă ipostază a Hadesului sau „Tărâmului nevăzut” al spiritelor mitologiei. adică aceea de a fugi de ele şi de a se refugia în propriul egocentrism. Autorii observă cu mult talent şi pătrundere fenomenul propagării quest-urilor – asemenea propagării fronturilor de undă ale lui Huygens49: aşa cum sursa primară a frontului generează surse secundare. „Învierea de ghea ă” nu este altceva decât Împără ia indiferen ei absolute. ei înşişi fiind poseda i. Revista „Level”/decembrie 2006. 33. 34. De cele mai multe ori ei au aceeaşi reac ie ca şi noi. ci doar se foloseşte de el şi de puterile sale. Motivul gnostic şi maniheist revine în această lume străveche – nu medievală în sens propriu. Gothic 3. 49 Ibidem. p. hipnotizând moarte. .81 omeneşti şi neomeneşti. „suferind” de ceea ce s-ar putea numi „egocentrismul mântuitor”: el nu îl slujeşte pe Beliar. deposedându-i dealtfel pe to i magicienii şi paladinii Myrtanei de orice puteri – aşa cum ni se dă de-n eles într-un „storyline” din „Gothic III”48. La sfârşit. vrăjind. el va fi beneficiarul întregii energii magice a „Bone-Dragon”-ului lui Beliar. Xardas necromantul este la fel de egoist ca Faust. adică sălbatică şi totodată sublimă. ci „gotică”. numi i „seekers” sau căutători de suflete (spre a le sorbi). în care to i oamenii sunt dota i cu clarviziunea fantasmelor şi duhurilor. fiind sili i să se confrunte cu ele privindu-le fa ă în fa ă. dominând mental şi apoi manipulând duhurile întunericului în folos propriu. Eroul necunoscut – „The Nameless One” – va face de data aceasta o călătorie ini iatică pe insula magică unde se află ultimul templu al lui Beliar. p. El este apărat de magicieni fără chip – doar cu ochi roşii. apoi acestea 48 Marius Ghinea & Vladimir Ciolan.

Dacă în primele două episoade din „Gothic” respectul nu apărea decât implicit. Se spune că Primul Adam s-a născut cu duh viu.prin excelen ă . 492. Dic ionar de mitologie generală. de nop i. acum. p. şi el a luat-o de so ie.. va pune problema căutării nemuririi de către făpturile zămislite artificial: ele au inteligen ă şi conştiin ă de sine. cu Harrison Ford şi Rutger Hauer. apoi ter iare. este temeiul crea iei oricărei inteligen e şi conştiin e virtuale. tot astfel quest-ul principal generează quest-uri secundare.problema noastră. s-a îndrăgostit de chipul statuii pe care el însuşi o zămislise în fildeş. trebuie să câştige un anumit respect – riguros cuantificat.. să văd o continuare. Vor avea suflet nemuritor crea iile noastre dotate în prealabil cu inteligen ă şi conştiin ă virtuală? Aceasta este . un sculptor din Insula Cipru. a preschimbat-o în femeie vie50. neblazat. precum şi implanturi de memorie. de feerie şi walpurgii. bara sau linia de respect determinând la un moment dat modificarea cursului jocului. căutător al prototipului frumuse ii feminine. în „Gothic III”. Copilul lor se va numi Pathos – Pasiune. însă adaug că m-ar fascina un „Gothic” avându-l ca protagonist pe Xardas – un Xardas întinerit. fie că eşti în câmpiile de safir şi opal ale mor ii! Mitul primordial al inteligen ei şi conştiin ei virtuale este de origine elină: Pygmalion. atunci când ne atingem de Idealul cel mai înalt al crea iei. Într-o lume în care oamenii au uitat complet ceea ce este respectul – vorbind aiurea de „toleran ă” – nu putem decât să salutăm apari ia unui astfel de joc.82 ter iare. dar şi Suferin ă. Filmul „Blade Runner”. Aş dori şi eu. un „Gothic IV”. de spectre şi de fantasme. Duhul dătător de via ă al lui Mesia. amintindu-şi astfel de o copilărie şi de o existen ă inexistentă. „Precum şi este scris: 50 Victor Kernbach. fie că eşti în via ă. de lucruri şi fapte pe care nu le-au trăit. într-o propagare non-liniară în care „The Nameless One”. Zei a Aphrodita i-a însufle it statuia. prin rezolvarea lor. pe care El îl conferă oamenilor Săi cereşti. şi aşa mai departe. ca şi autorii articolului. iar Al Doilea Adam – Mesia – cu duh dătător de via ă. Problema aceasta vizează mesianismul „oamenilor cereşti”. lucrurile sunt explicite. având încă puterea de a se bucura şi uimi de via ă. . a creatorilor.. E atât de frumos spectacolul existen ei şi-atât de fascinant.

Romani 5. Pentru cei mai mul i dintre ei Erosul este cel mai bun instrument de manipulare. înaintez cântându. Ce să faci. El invita însă în primul rând la discernământ: dorin ele noastre îşi pot alcătui propriul lor Univers. Mesia fiind Răscumpărătorul sufletelor şi Principiul fiin ial al înăl ării acestora în starea paradisiacă (numită de Sfântul Grigorie de Nyssa „epectază” – progres spiritual nesfârşit). dacă toate acestea au început deja să i se suie (la inimă)? Cum să te împotriveşti inimii – mai ales atunci când î i aduce gânduri atât de seducătoare? Cum să nu primeşti îndrăzneala gândurilor de negândit. omul cel de-al doilea este din cer. 45-49. când sim i că min ii însăşi i se prăbuşesc limitele şi firea ei tremurătoare. un fel de capcană a sufletului în care închipuirea să se substituie realită ii. Omul cel dintâi este din pământ.i. cu suflet viu. când eşti inundat dinlăuntru de o iubire atât de devastatoare? Cum să mai rezişti luminii mistuitoare. Adam. şi cum este cel ceresc..83 <<Făcutu-s-a omul cel dintâi. aşa sunt şi cei pământeşti. lucrurile care erau mai demult absolut de neconceput. să purtăm şi chipul celui ceresc. o teologumenă. iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de via ă. pământesc.. Cum este cel pământesc. aşa sunt şi cei cereşti.” a scris într-un imn Sfântul Ioan Sinaitul.. „Iubirea Ta a rănit sufletul meu şi inima mea nu mai poate suporta flăcările Tale: de aceea. E înfiorător câte lucruri sunt în stare să facă oamenii în numele iubirii. însă nu ne putem opri s-o gândim: Fiindcă voin ei Sale cine şi ce i-ar putea sta împotrivă? Starea paradisiacă cuprinde – în necuprinsul tainei ei nesfârşite – „cele ce ochiul nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit”. 18. Şi după cum am purtat chipul celui pământesc.”51 Chiar dacă – într-o primă instan ă – am interpreta spusele Apostolului Neamurilor ca referindu-se la „îndreptarea care dă via ă [veşnică]”52. nu trebuie să uităm că El este în aceeaşi măsură şi Creatorul tuturor sufletelor şi trupurilor: De ce să nu confere atunci oamenilor Săi cereşti – dacă o vrea – şi puterea de a crea făpturi cu identitate şi conştiin ă? Desigur că aceasta nu este decât o idee. şi i se deschide-nainte nesfârşirea? Doar o iubire devastatoare te poate aduce aici: doar o iubire egală cu moartea. 51 52 I Corinteni 15.. .

ilustrând ipostazele acestei atrac ii şi consecin ele în plan sufletesc. Ibidem. Goethe închinase o întreagă operă literară tezei „afinită ilor elective” – „atrac iei care alege”. prin bogă ie. trecând. fantezia este definită ca „legătură a legăturilor”54... „lucrarea Magiei constă în a apropia lucrurile între ele” – ori exact acelaşi lucru îl face Erosul.84 5. Eros şi magie în Renaştere.. Lucrarea lui Giordano Bruno este fundamentală pentru orice magician care se ocupă cu manipularea psihologică şi care doreşte să domine şi să manipuleze lucrurile şi fiin ele însufle ite. domină şi subjugă. şi apoi capturat şi dominat de patimile insuflate spre a fi manipulat şi transformat într-o jucărie a demonilor. p. desigur. Nu este întâmplător faptul că Sfin ii Părin i au numit imagina ia (închipuirea) „punte a demonilor”: numai pe calea fantasmelor poate fi sufletul ispitit cu plăcerile. Erosul exercită putere de atrac ie şi fascina ie: farmecă şi răvăşeşte. închipuirile. 137. Cartea lui Giordano Bruno – „De vinculis in genere” [Despre legăturile generale dintre lucruri] – con ine teoria marelui manipulator şi constituie manualul practic al magicianului. înal ă şi doboară. iar nemărginirea e dincolo de închipuiri şi 53 54 Ioan Petru Culianu. iar slujitoarele sale cele mai credincioase sunt fantasmele. . Supozi ia-i fundamentală este că există un mare instrument de manipulare şi acesta este Erosul în sensul cel mai general: ceea ce iubim. 136. p. de la plăcerea fizică până la lucruri nebănuite. Erosul – în eles în sensul cel mai general: ceea ce iubim – constituie o sursă de tenta ie şi domina ie. Manipularea prin fantasme în Arta magiei erotice Erosul este Principiul universal al atrac iei.”53 Cartea lui Giordano Bruno este o capodoperă a ispitirii. Fantezia este intrarea principală a tuturor opera iunilor magice şi totodată singura punte de acces a afec iunilor interne: pentru aceasta. putere. deoarece... cu binele aparent. aşa cum scrisese Marsilio Ficino. Erosul este identificat de unii gânditori cu Magia însăşi. „Se vede că magia erotică bruniană îşi propune ca scop să-i permită unui manipulator să controleze indivizi izola i şi mase. Părin ii harismatici au vizat întotdeauna idealul min ii şi inimii nemărginite.

.... Şi dacă mintea noastră este de natură fantastică...” Demonii pot să ne înşele prin închipuiri şi fantasme numai în ceea ce priveşte primele două genuri de viziuni.85 fantasme: este sim irea atingerii harului dumnezeiesc necreat şi via ă în străfulgerarea orbitoare a slavei sale. este uşor memorabil. orice gânditor trebuie să fie capabil să manevreze fantasmele şi să le urmărească reflec ia în oglinda spiritului celuilalt. Astfel. anihilându-le până şi voin a eliberării. după zile şi nop i în care i se rugase numai aşa: „Luminează-mi întunericul! Luminează-mi întunericul. în timp ce no iunile abstracte ori secven ele lingvistice au nevoie de un . O astfel de vedenie a primit Sfântul Grigorie Palama prin mijlocirea Preasfintei Fecioare. de Îngerul Tetramorf. sau aşa cum i-au văzut pe îngeri – trupeşte – Maica Domnului şi femeile mironosi e atunci când au primit vestea Învierii.. există trei genuri ale vederii îngerilor: 1) vederea trupească (în chip trupesc) – aşa cum a văzut Patriarhul Avraam (la stejarul din Mamvri) Sfânta Treime sub înfă işarea a trei Bărba i înaripa i. Ei nu se pot baza pe harul dumnezeiesc supranatural. (. ei nu au la dispozi ie decât ceea ce ine de natura intelectului lor şi de natura intelectului nostru. 2) vederea sufletească sau prin vederea sufletului ieşit din trup şi răpit la cer – aşa cum L-a văzut Proorocul Iezechiel pe Dumnezeu-Logosul purtat de Ofanimi şi Serafimi. având un caracter intrinsec de imagine. „Principiul aristotelic al preponderen ei absolute a fantasmei asupra cuvântului” a întemeiat nu numai Arta memoriei ci şi Arta manipulării psihice prin magia Erosului. Dacă Aristotel spusese că „a în elege înseamnă a observa fantasmele” înseamnă că nu poate exista în elegere decât prin secven e de fantasme. Manipulatorii de fantasme din mitul platonic al peşterii se foloseau numai de esen a fantastică a intelectului şi reuşeau să insufle închipuiri care să fascineze şi să-i men ină pe prizonieri intui i în scaune.. ceea ce se vede. şi 3) prin puterea min ii – atunci când lumina cea necreată a Gândirii dumnezeieşti face mintea nemărginită. dăruindu-i „vederea cea gânditoare şi cugetătoare” a nesfârşirii.). Acesta este însă al treilea gen de vedenie dumnezeiască – ultimul şi cel mai înalt. Preacurată!. şi (pe principiul) esen ei fantastice a intelectului. „Arta memoriei este o tehnică de manipulare a fantasmelor care se bazează pe principiul aristotelic al preceden ei absolute a fantasmei asupra cuvântului. fără formă sau chip.

el nu doreşte decât dacă cunoaşte. el nu cunoaşte decât dacă 55 56 Ioan Petru Culianu.. Cambridge University Press. 56. culminarea tuturor lucrurilor)”57. într-adevăr. ceea ce corespunde atitudinii lor psihologice. Ibidem. 61. Ştiin a afinită ilor. el nu s-a unit decât dacă s-a apropiat de el.. 2003. iar în a doua instan ă la o expresie adecvată împărtăşirii acestei cunoaşteri.86 suport fantastic oarecare spre a se fixa în memorie”55. el nu se mişcă decât dacă este atras. Marele Manipulator (pe care-l configurează Giordano Bruno) trebuie să ştie în plus cum să ofere secven ele de fantasme astfel încât cei viza i să ac ioneze sub influen a lor astfel încât să împlinească voin a lui asemeni unor instrumente docile. Principle and Unity. Teza lui Bruno este aceea că oamenii pot fi manipula i prin ceea ce îi atrage. „Oricine are puterea de a lega trebuie să aibă într-o oarecare măsură o teorie universală a lucrurilor pentru a fi capabil să lege fiin e omeneşti (care sunt. Paşii în procesul de legare. A general account of bonding (De vinculis in genere). oferindu-li-se fantasmele corespunzătoare. p. Giordano Bruno expune riguros treptele captării şi dominării psihice: „29. adică exact ceea ce aşteaptă. el nu s-a legat decât dacă s-a unit el însuşi cu el. 145. reprezintă preludiul Artei manipulării psihice. 57 Giordano Bruno. el nu s-a înclinat către acesta dintâi decât dacă doreşte sau vrea. Lucrarea lui Bruno este deci un adevărat tratat de manipulare: un tratat despre manipularea deliberată. Gânditorul trebuie să fie „un mare pictor al spiritului”56: bazându-se pe natura fantastică a intelectului. Eros şi magie în Renaştere. şi nu despre acea tendin ă inconştientă de a ne impune dorin ele asupra dorin ele celorlal i. el nu este atras decât după ce a fost înclinat către el sau întors către el.. Un agent de legătură nu uneşte un suflet cu sine însuşi decât dacă l-a capturat. p. And Essays on Magic. Procedurile de legare a sufletelor prin fantasmele care le atrag reprezintă Arta însăşi. a legăturilor care se stabilesc spontan între fiin e şi lucruri. Cause. acesta nu e capturat decât dacă a fost legat. . prin ceea ce iubesc (prin Erosul în eles în sensul cel mai general). el trebuie să fie capabil să manevreze în aşa fel fantasmele încât să ajungă în primă instan ă la în elesuri şi la cunoaştere. p. el nu s-a apropiat de el decât dacă s-a mişcat.

apoi împreunarea. Există trei por i prin care vânătorul de suflete riscă (îndrăzneşte) să lege: viziune. acceptarea seduc iei sau înclina ie. Mai mult. până în acel punct în care o legătură perfectă a fost făcută astfel încât cel dintâi este complet scufundat. trezirea dorin ei. min ii şi ra iunii este înarmat cu obiceiuri şi cu artele. Sufletul acceptă de bunăvoie să fie însuşit (şi subsumat) de agentul de legătură – care îi guvernează de aici înainte caracterul. Cel care intră prin poarta viziunii este înarmat cu forme. iar în al patrulea rând atrac ia. şi aceste por i sunt cu toate de natură fantastică: „30. p. în cel din urmă.87 acel obiect con inut într-o specie sau într-o imagine este prezentat ochilor sau urechilor sau privirii sim ului intern. gesturi. 154-155. În fa a unor oameni speria i de fenomenul îndrăcirii şi de vederea unor îndrăci i. Legăturile sunt aduse la împlinire prin cunoaştere în general. primul lucru care se întâmplă este intrarea. Sfin ii Părin i au dat o replică rămasă celebră. cuprins de energia întunericului lui. este stabilită o legătură a dorin ei reciproce”59. Etapele capturării şi manipulării sufletului de către un agent de legare şi dominare încep cu prezentarea obiectului ce atrage şi se desfăşoară prin cunoaştere. el se uneşte cel mai tare şi se leagă cel mai strâns. p. de cel care i-a insuflat păcatul. auz şi minte sau imagina ie. apropiere. un astfel de om este „acoperit sau „înveşmântat” de diavol. Cel care intră prin poarta imagina iei. apoi legarea. „Vânătorii de suflete” – conform îngrozitoarei expresii a lui Giordano Bruno – trebuie să cunoască por ile de acces în suflet. Ei au afirmat că orice om care a fost „fermecat” de plăcerea de a păcătui este legat de diavol. sunetul vocii. Şi astfel. 155. Dacă se întâmplă ca cineva să treacă prin toate aceste trei por i. în fa a unor creştini îngrozi i numai la gândul posedării omului de către diavol. Ibidem. şi doreşte să fie total scufundat. . Sfin ii Părin i au spus că omul 58 59 Ibidem. legarea de bunăvoie şi capturarea. După aceasta. în fa a unor oameni naivi interesa i numai de exorcism. Por ile prin care atacă agentul de legătură. Cel care intră prin poarta auzirii este înarmat cu vocea sa şi cu vorbirea sa. mişcări şi figuri potrivite. şi ele sunt împletite împreună în general prin sentimente”58. De aceea. unire sau atingere. atrac ie. Cel care este legat întâlneşte agentul de legătură prin toate sim urile.

sau vreun astfel de lucru. Fantezia a ceea ce nu este real se insinuează în real: cine controlează fantezia aceasta controlează realul! Bruno îşi îndreaptă aten ia asupra dezvoltării „naturale” a unei legături: Marele Manipulator al psihismelor trebuie să ştie doar ce fel de legătură trebuie adusă în stadiile creşterii: „19. să fie ajutat să gândească. adică. prin 60 Ibidem. gândul şi imagina ia iadului fără un temei în adevăr ar putea totuşi să producă în mod real un iad adevărat. adică spre sim ul comun. Apoi sufletul. Giordano Bruno afirmă că sufletul poate să fie „vânat” de un manipulator nu numai printr-o for ă reală. În elegem acum de ce bietul Giordano Bruno a fost ars pe rug: „necredinciosului” trebuia să i se ofere o por ie de chinuri de iad încă de aici. Mai departe. ceea ce poate fi legat poate fi cu adevărat legat. asupra oamenilor. ocult. 165. a trusturilor de inteligen ă ce îşi exercită un control subliminal. adică o legătură care este întemeiată pe lucruri. Mai întâi. şi în al patrulea rând. .88 păcătos este legat prin păcat de diavol „aşa cum este legată o maimu ă de propriul ei păr”. Dezvoltarea şi stadiile unei legături. în imagina ie. apoi. şi poate cu adevărat şi cel mai puternic să încurce în ea ceea ce poate fi legat şi astfel chinurile iadului sunt la fel de eterne ca eternitatea gândului şi credin ei”60. să se ridice la „eternitatea gândului”! „Imagina ia a ceea ce nu este adevărat poate să lege cu adevărat” – această idee genială a lui Giordano Bruno a devenit axioma tuturor sistemelor impersonale de mass-media. mai pe limba lui. ci şi printr-o fantasmă inconsistentă a imagina iei – printr-o adiere a neantului. În al doilea rând. un anumit tip de frumuse e sau bunătate. Este îndeajuns o legătură aparentă. în al treilea rând. nu este necesară o legătură reală. în memorie. deoarece fantezia are propriul ei tip de adevăr. „Adevărul despre ceea ce poate fi legat. şi prin mijloacele unei atari imagina ii. deoarece imagina ia a ceea ce nu este adevărat poate să lege cu adevărat. p. a sistemelor manipulării psihice globale. În conformitate cu platoniştii. este adus în sim ul extern. el este luat către centrul sim urilor. chiar dacă nu există iad. Pentru ca ceea ce poate fi legat să fie cu adevărat legat. construc ia unei legături a lui Cupidon [Eros] se petrece după cum urmează. Ea poate să ac ioneze cu adevărat.

Atunci ce ne opreşte. Bunul sim . în al doilea rând. iluminarea. creşterea lui Cupidon. în al şaptelea rând. sau binelui. Mijloacele manipulării magice a Erosului sunt înfiorătoare: chiar binele. redirec ionat şi capturat. el îşi pierde atunci forma de dinainte şi într-un fel se părăseşte pe sine şi preia o calitate străină. Scrupulele. doreşte mai întâi să fie mişcat. pune accent pe aproprierea legăturilor – pe facerea proprie a legăturilor ce subjugă: în acest act de însuşire sau subsumare a legăturilor (şi a agen ilor de legătură) stă toată Arta manipulării fantastice a Erosului. de manipulare şi subjugare psihică! Tot ceea ce atrage. Onoarea. el este absorbit şi incorporat. hrănirea lui Cupidon. şi incorporarea. frumosul şi adevărul pot deveni agen i de legătură. el este înflăcărat de dorin a senzorială.89 propria lui putere. în al treilea rând. spun platonicienii amintindu-şi de mitul peşterii. Studiul lui Giordano Bruno. odată unit. el însuşi este transformat de calită ile obiectului prin care a fost mişcat şi prin care a fost astfel afectat. şi transformarea. unirea. în al cincilea rând. redirec ionarea. în al patrulea rând. 174-175. sau 61 Ibidem. p. 6. el doreşte să fie unit cu lucrul iubit. odată incorporat. Erosul în genere. înflăcărarea. odată adus în lumină şi iluminat. odată înflăcărat. el este iluminat de o rază a frumosului. în al şaselea rând. inconştientul abisal al unui om) se supune bărbatului (ra iunii şi conştiin ei dominante. atacul lui Cupidon. sau adevărului. domina ia lui Cupidon. victoria sau desăvârşirea lui Cupidon”61. . odată redirec ionat şi capturat (captat). naşterea lui Cupidon. poate constitui un instrument de manipulare şi domina ie psihică. Respectul fa ă de Platon. Despre supunerea inconştientului fa ă de patima de domina ie a conştiin ei Femeia (anima sau sufletul ira ional. la Frumos şi la Adevăr ca să ne atingem propriile scopuri? Nu ştiu. să recurgem la armonie sau Binele suveran. Platonicienii numesc răspunsurile la mişcările ini iale pregătirile lui Cupidon. care i-a fascinat pe platonicienii renascentişti.

indiferentă la propria ei via ă. Sacha Pitoeff (Bărbatul părăsit). Filmul lui Alain Resnais: “Anul trecut la Marienbad”62 este expresia manipulării conştiente prin dominarea şi “convertirea” inconştientului. şi to i fac eforturi ca să adere la ea. şi că au avut împreună chiar o idilă. Necunoscutul încearcă să o convingă pe femeia brunetă că sau cunoscut în acelaşi loc. nici la Frederiksbad. pare pierdută în reverie. ei i s-a rupt tocul de la pantof şi a fost nevoită să se ină de bra ul lui. la Marienbad. Femeia (anima amnezică) acceptă să fie manipulată. El încearcă să o convingă pe femeie prin detalii şi cadre ale aventurii lor de odinioară. lângă statuia celor doi îndrăgosti i cu privirea pierdută în depărtare. se supune conven iei narative a bărbatului – acceptând proiec iile memoriei şi conştiin ei acestuia. . nici la Marienbad sau la Baden-Salsa. Filmul a fost distins cu “Leul de aur” la Vene ia în acelaşi an. Îşi schimbă comportamentul în aşa fel încât să fie accepta i înlăuntrul ei. Necunoscutul nu renun ă. în grădină. Şi to i fac compromisul cu ea. nebunia unanim acceptată – este “ra iune”. pe provocarea imageriei “reamintirilor”. Anul trecut n-a fost nicăieri. sau cel pu in sceptic-meditativă. modul de a impune un scenariu al vie ii perfect plauzibil se bazează mai mult pe sugestie şi pe tonul convingător. nebunia care se impune prin for ă.90 memoriei lucide şi reci a altui om). Dramaturgul Eugen Ionescu spunea: “Ra iunea e nebunia celui mai tare. Întâlnirile celor doi sunt puse sub semnul ambiguită ii: femeia pare a fi mereu în transă. Anamneza – sau 62 Filmul a fost produs în 1961 după scenariul lui Alain Robbe-Grillet şi a fost interpretat de: Delphine Seyrig (Femeia brună). El îi spune de momentul în care. Ra iunea celui mai slab e nebunie. În acest film nara iunea conven ională e suspendată: nu i se mai acordă nici o credibilitate. chiar dacă aşa-numita anamneză aduce în fa a ochilor min ii imagini ale unor întâmplări care nu s-au petrecut niciodată. în urmă cu un an. De aceea. Giorgio Albertazzi (Necunoscutul). Femeia nu-şi aminteşte nimic şi respinge provocarea: ea încearcă să îl convingă că n-a fost anul trecut nici la Karlstadt.” Nebunia dominantă.

dar cu totul lipsită de consisten ă. chiar şi despre clipa prezentă. Şi nu se va mai putea controla singură. Tot ceea ce ne amintim. în medita iile şi reflec iile noastre..ca şi cum s-ar fi întâmplat aievea. Via a ei însăşi e o fantasmă: este lipsită cu totul de consisten ă. de acum un an. Regizorul foloseşte o succesiune de flash-back-uri. devin subiective. la fel de inconsistente. Mai târziu. femeia are o străfulgerare interioară şi ipă: avem în acelaşi timp viziunea în care este surprinsă de so pe când era în parc cu necunoscutul. Ea pare absentă şi din trecut şi din prezent.ca şi cea de atunci. În timpul unei petreceri. O făptură amnezică trebuie să fie controlată.91 reamintirea unui trecut imposibil – e realizată printr-o succesiune de străfulgerări ale trecutului. Este acum sau atunci? Timpul şi adevărul sunt suspendate.e plauzibilă in extremis. văzându-i pe participan ii la serată ului i de reac ia ei. ci e a memoriei însăşi. so ul îi va reproşa femeii izbucnirea. Privim şi noi totul prin . la masă sau la plimbare.. So ul îl împuşcă pe presupusul amant. sau doar ale dorin ei bărbatului. şi de străfulgerări ale prezentului. O succesiune de secven e îi prezintă pe cei doi la dans. mesajele subliminale în care se regăseşte întâlnirea lor de anul trecut. A face plauzibil imposibilul – aceasta este arta şi ambi ia cuceritorului. Ceea ce relatează memoria este apoi vizualizat.. datorită acestui privilegiu.capătă concrete e. ipătul o trezeşte pe femeie din anamneză şi ea va privi jenată împrejur.. Vocea impersonală nici nu pare să-i apar ină necunoscutului.ireversibilul. alternând anamneza cu “profe ia”: cu ceea ce se aşteaptă sau se doreşte să se întâmple. necunoscutul încearcă să o facă şi pe femeia brună conştientă de ceea ce s-a-ntâmplat: el încearcă să îi aducă la suprafa ă. Femeia se va întâlni cu necunoscutul şi cei doi pleacă împreună. apar ine deja trecutului. în conştiin ă. Plecarea lor de acum împreună. Conştiin a necunoscutului pare să nu fie însă atinsă de legea aceasta a reflec iei şi. pe necunoscut. precum şi faptul că ea l-a părăsit aşa uşor.. Doar inconştientul surprinde clipa: conştiin a re ine doar timpul ce a murit. Reamintirea unei scene din trecut pune însă sub semnul întrebării realitatea la care suntem martori acum. Şi se pretinde acceptat ca atare. şi acesta cade în lacul de lângă castel.

de ce să nu te supui aceluia care încearcă să î i aducă într-însa o cât de mică lumină?… . căreia îi lipseşte şi acum conştiin a. Şi dacă via a este la fel de inconsistentă ca visul unei singure nop i.92 transa femeii.. pare a spune femeia.singura care ar putea să pună în lumină şi să recunoască adevărul.

totul era mult mai vechi şi am constatat că acea parte a casei data de prin secolul al XV-lea sau al XVI-lea. Împără ia interioară a inimii. Paradisul psihologiei analitice 1. din cărămidă roşie. Mă aflam la etajul superior. încât se pierd în negura genera iilor trecute. Mobilierul şi instala ia erau medievale. În spatele ei am descoperit o scară de piatră care ducea în pivni ă. Peste tot – destul de întunecat. care avea nişte piese vechi şi frumoase de mobilă în stil rococo şi tablouri vechi şi pre ioase pe pere i. Sufletul este un întreg Univers necunoscut. Am coborât scara şi am ajuns la parter. Am coborât-o şi m-am trezit într-o încăpere cu aspect . straturile sale cele mai profunde fiind atât de străvechi. iar podelele. Câte genera ii ale mor ilor mei conglăsuiesc în mine? Ce spectre ale trecutului îmi prefigurează căile conştiin ei? Ce răscoliri ale duhurilor de Miazănoapte îmi tulbură apele min ii? Şi ce firi le grăbesc apelor goana lor către frumuse e şi adevăr? Câte luni ancestrale văd noaptea – atunci când privesc luna de pe cerul meu şi nu-mi mai pot lua ochii de la ea? Carl Gustav Jung a avut o viziune în care sufletul i-a apărut ca un turn: „Iată visul: Mă găseam într-o casă necunoscută care avea două etaje. sau pur şi simplu originalitate nativă – face ca propriul nostru suflet să fie chiar şi pentru noi înşine „marele străin”. Acolo. Acolo era un fel de cameră de zi. Era <<casa mea>>. imprevizibilitate. un imperiu demn de a fi cucerit. modelarea ei psihanalitică şi riturile sacre ale min ii la altarul ei Sufletul nu este numai nemuritor. Împără ia interioară necunoscută a sufletului are vârstele sau epocile ei. Mergeam dintr-o cameră în alta. Eram uimit că ar fi putut fi casa mea şi mă gândeam: <<Nu-i rău!>> Dar atunci îmi trecu prin minte că încă nici nu ştiam măcar cum arăta nivelul de jos. care se manifestă prin izbucniri. ci şi infinit: nemărginirea lui abisală.>> Am ajuns la o uşă grea pe care am deschis-o. prin apari ii şi fenomene surprinzătoare la nivelul conştiin ei – caracteristică pe care o numim emergen ă.93 III. reflectând: <<Acum trebuie să explorez întreaga casă.

frumos boltită. Avea atmosfera unei încăperi ce putea fi locuită. pe măsură ce mintea coboară în sine (pe calea visului sau pe calea trezviei celei mai mari a lucidită ii). cu completări încă inconştiente până atunci. La parter începea deja inconştientul.G. p. Am cercetat pere ii şi am observat că printre pietrele obişnuite de zid se aflau straturi de cărămizi. Conştiin a era reprezentată prin camera de zi. reflec ii. vise. „Mi-era limpede că acea casă reprezenta un fel de imagine a psihicului. care duceau jos în adâncime. Fantasmele acestea (arhetipurile inconştientului colectiv) survin din propriul nostru trup – deoarece trupul are şi el memoria sa. săpată în stâncă. dala s-a ridicat. o memorie mult mai extinsă decât aceea a conştiin ei – iar vestigiile sale sunt culturale – adică provin pe linia strămoşilor neamului conform moştenirii ereditare. Văzând aceasta am realizat că zidurile proveneau din epoca romană. Bucureşti 1996. Eva. evident foarte vechi şi pe jumătate dezintegrate. iar în el se aflau oase. precum şi vase sparte. ea va descoperi acele arhetipuri sau configura ii străvechi ce au marcat gândirea şi spiritualitatea predecesorilor. În una dintre ele am descoperit un belciug. Am examinat şi podeaua care era acoperită cu dale de piatră. Există o stratificare a stărilor de conştiin ă în fiece suflet: diagrama structurală a sufletului – schema simplificată din viziunea lui Jung – arată că fiecare din noi con ine-n adâncul său vestigii ale predecesorilor săi din vechime („mobilierul”). Turnul este în realitate mult mai înalt decât cel din viziunea arhetipală a lui Jung. Trăgând de el. ca nişte rămăşi e ale unei civiliza ii primitive. Am descoperit două cranii umane. Pe jos era un strat gros de praf. mortarul con inea resturi de cărămidă. Le-am coborât şi am ajuns într-o peşteră joasă. – Atunci m-am trezit. Jung. în ciuda stilului învechit. Sufletul personal are straturi adânci impersonale şi. inconştientul fiecăruia fiind un fel de „duh al casei” – purtător al parfumului ancestral şi totodată al în elepciunii tăcute a tuturor spectrelor de demult. Interesul meu era astfel amplificat la maxim. Consemnate de Aniela Jaffé. adică a stării de atunci a conştiin ei mele.”1 Cele două cranii vor fi apar inut lui Adam şi so iei lui. Amintiri.94 arhaic. lăsând să se vadă o altă scară: nişte trepte înguste. Editura Humanitas. . Cu cât 1 C. 169.

180. iar eu m-am trezit din somn. am avut un vis. ca să nu sperie frumoasa pasăre albă. În peşteră am descoperit rămăşi e ale unei culturi primitive. cu un păr blond-auriu. porumbelul se transformă într-o feti ă de vreo opt ani. Atunci. Brusc dispăru din nou. Am scris „theoria” în sensul ei străvechi. Cu aceasta. cu chipuri şi fantasme ale trecutului. Ibidem. „În 1912. îşi luă zborul înspre cerul albastru. Arhetipurile sunt vitale respira iei culturale a sufletului şi fac parte din conglomeratul spiritual moştenit. populat cu gânduri. Era făcută dintr-o piatră verde. reflectând la ceea ce tocmai se întâmplase şi trăisem. în turnul unui castel. Şedeam şi priveam în depărtare. 170.95 ajungeam mai jos. de „contempla ie”. pentru că loggia se găsea sus de tot. 2 3 Ibidem. o lume care de-abia mai poate fi atinsă sau luminată de către conştiin ă. un mic pescăruş sau un porumbel. cu atât devenea mai străin şi mai întunecat. Se lăsă cu gra ie pe masă. p. iar în fa a mea se afla o masă de o frumuse e rară. cufundat în gânduri. aurit. iar porumbelul reapăru şi rosti încet. Dintr-o dată. Erau şi copiii mei în jurul mesei. S-a consolat pe moment şi a hotărât să fie spectatorul atent al acestui straniu adevărat Univers.”2 Carl Gustav Jung a pornit într-o aventură a cuceririi vastită ii propriului suflet şi efortul său spiritual şi cultural s-a concretizat în theoria arhetipurilor. o pasăre albă coborî în zbor. în jurul Crăciunului. Iar unele dintre ele sunt vii. Ce pot să însemne toate acestea acum? Inconştientul este un Univers nemărginit. parcă ar fi fost de smarald. Îndată. deoarece arhetipurile sunt configura ii pe care le putem cunoaşte numai pe calea viziunii contemplative sau a visării hermeneutice.”3 Ce puteau să însemne toate acestea? Nici chiar protagonistul viziunilor nu şi-a dat seama pe-atunci. adică lumea omului primitiv din mine. podea de marmură şi o balustradă de marmură. cu coloane. p. . feti a se întoarse şi îşi puse cu tandre e bra ul pe după umărul meu. în timp ce porumbelul bărbătuş este ocupat cu cei doisprezece mor i>>. Şedeam acolo pe un scaun în stil renascentist. cu glas omenesc: <<Numai în primele ore ale nop ii mă pot transforma în om. Am rămas pe loc. Plecă în fugă împreună cu copiii şi se jucară în minunatele galerii cu coloane ale castelului. iar eu le-am făcut copiilor un semn să stea linişti i. Mă găseam într-o loggia italienească superbă.

însă altele sunt energii ale unor făpturi vii care vin din străfundurile veacurilor de demult să ne trezească la via a adevărată – cea a Edenului sau Paradisului desfătării – pe care conştiin a noastră o refuză. Mintea primind astfel nelucrarea acestora şi închizând intrările de afară spre sine. Unele dintre fantasme sunt inconsistente. inconştientul nostru nu ne va vorbi în limbajul propriu ra iunii.96 cu arhetipuri purtătoare de adevăruri sau de sentimente ale unor fiin e de demult. Pentru aceasta. pe unele dintre cele intrate le primeşte pentru depănarea şi lucrarea sa şi le aşează în jutni ele în elegerii pentru a fi rumenite de focul Duhului şi îmbibate de apa . Inconştientul e populat cu fiin e. care sunt apte de ofensivă. care îi sunt subversive şi care inofensive. stând în mijlocul gândurilor sale. „Cale grabnică spre înăl area în virtute a începătorilor [asce i] – scrie Sfântul Nichita Stithatul – este tăcerea buzelor.. Rămâne până atunci să mai configurăm acest Univers abisal. discerne care sunt apte de apărare. ci în gramatica limbii fantastice – proprie min ii contemplative.. ea cercetează atunci îndată care sunt con inuturile gândurilor ce plutesc pe marea cunoscută cu mintea şi care sunt în elesurile intrate prin porti a cugetării sale. Inconştientul ne vorbeşte într-un fel care îi este propriu – iar gramatica lui este gramatica limbii fantastice. * Asce ii au descris sufletul ca pe o împără ie sau ca pe o cetate fortificată condusă de un împărat sau de un rege. începe să se cunoască pe sine şi mişcările sale. Deciziile împăratului au influen ă nemijlocită asupra întinderii împără iei. închiderea ochilor şi surzenia urechilor. sau măcar vizitat de fiin e şi duhuri.) Stând astfel ca un împărat în mijlocul gândurilor şi judecând şi deosebind pe cele bune de cele rele. de răsuflări ale eternită ii. (. Cum să.i dai seama care dintre fantasme sunt configura ii ale unor gânduri de departe şi care sunt forme de apari ie ale unor persoane vii – provenite din Celălalt Univers? Cum să le recunoşti – dincolo de fantasmele surprinzătoare în mişcarea şi frumuse ea lor – inimile? Despre toate acestea vom vorbi într-un capitol special închinat discernământului spiritual. Inconştientul nostru are proprii săi mesageri. Mintea este împăratul (regele) care. sau a refuzat-o.

. Bucureşti 1977.. cu care încerci să aduni anumite resurse absolut necesare dezvoltării ulterioare. Filocalia.”4 Închiderea sim urilor spre lumea exterioară – introversiunea sau introvertirea – este primul pas al efortului spiritual al ascezei – care constă în evaluarea resurselor sufletului şi în studierea posibilită ilor sale de dezvoltare (ofensivă)... după ce aduni anumite tipuri de resurse (piatră şi aur din mine. vol. Producător: Microsoft. descoperirea reliefului şi a obstacolelor naturale (care permit organizarea apărării centrului şi comunită ii lucrătorilor).). cu care apoi hrănindu-se.97 dumnezeiască. Există un centru al comunită ii unde aceste resurse sunt adunate şi numărate şi care nu se poate dezvolta decât atunci când acestea ating un numărlimită. lemn din păduri. La început nu dispui decât de câ iva vânători. 221. Cele 300 de capete despre făptuire. Fără să vreau mi-a venit în minte analogia cu jocul video „Age of Empires”5 care ilustrează cu o oarecare rigurozitate caracterul gândurilor de dinlăuntrul împără iei sufletului. 5 „Age of Empires” I. unită i de asalt (catapulte. care de luptă). Primul pas al unui bun strateg este acela al cunoaşterii hăr ii: localizarea resurselor (ce permit dezvoltarea). încă nepătrunzând în subteranele inconştientului (în „dungeon” – care în limba engleză defineşte o „fortărea ă subpământeană”) unde visele şi legendele sunt mult mai vii... 4 Cuviosul Nichita Stithatul. baliste. Cu timpul. culegători sau pescari (săteni). despre fire şi despre cunoştin ă. III. luptători călare pe elefan i.i construieşti fortăre e pentru antrenarea unită ilor de combat cu care vei cuceri lumea virtuală.. de arcaşi sau de cavalerişti (cavalerie uşoară şi grea. . Men ionez că studiul acesta priveşte o anumită dezvoltare strict pe orizontală. se împuterniceşte şi se umple de lumină. Carl Gustav Jung descrie sufletul ca pe o armată aflată în alertă.. Jocul începe într-o perioadă a Egiptului antic în care rela iile dintre personajele tale sunt tribale. hrană pentru lucrători şi solda i) dobândeşti puterea să. Gen: RTS (Real Time Strategy)..). VI. II. precum şi de unită i mixte (arcaşi călare pe cai. Fortăre ele sunt specializate în crearea de luptători de melée (care luptă de aproape). Deocamdată nu reuşeşti să î i creezi armata ofensivă pe care i-ai dori-o: dacă nu î i gestionezi bine resursele nu vei putea să î i dezvol i centrul şi comunitatea din jurul lui. 26. p.

Totodată. orientată fie către un scop. şi pe laturi călăre i (care având viteză pot ataca arcaşii adverşi). Turnuri de observa ie sau călăre i apar inând cavaleriei uşoare vor observa orice mişcare ostilă determinând reac ia promptă a detaşamentelor de apărare. dar pot fi şi infanterişti sau chiar lucrători – acestea având o anumită rază vizuală şi o viteză de deplasare care le permit să evite lupta. Odată stabilite rutele pe care pot veni atacatorii (conform configura iei terenului între centrul nostru şi centrele inamice) în anumite locuri strâmte trebuie pozi iona i în fa ă luptători de melée. Acest moment al stabilirii unei linii de apărare este absolut necesar dacă tacticianul doreşte răgazul strângerii de resurse. „Atitudinea este o no iune a psihologiei care desemnează o anumită ordonare a con inuturilor psihice. ca pe o concentrare de unită i militare stând în stare de alertă şi având în jur detaşamente de recunoaştere. Centrul comunită ii nu este altceva decât eul însuşi – care trebuie apărat cu orice pre . Într-un mod absolut asemănător se schimbă şi atitudinea psihică. fiind în general slab înarmate şi echipate cu armuri. ceea ce face ca activitatea de gândire proprie. să fie pe cât posibil reprimate. Dacă ar fi să comparăm con inuturile noastre psihice cu o armată şi dacă am reprezenta diferitele forme de atitudine prin anumite dispuneri ale trupelor acestei armate. la . fie de către o aşa-numită supra-reprezentare. el va trebui să cucerească şi să păstreze cât mai mult cu putin ă zonele de pe hartă bogate în resurse: nu are rost să ataci zone inamice puternic fortificate şi sărace în resurse! Deocamdată trebuie numai să te dezvol i şi să î i asiguri spatele. În timp ce în starea de pură aten ie ideea este să percepi. situa ia se schimbă: armata se pune în mişcare către un obiectiv bine determinat.98 şi descoperirea civiliza iilor inamice sau neutre (pentru a anticipa un eventual atac). altfel pierzi „jocul”! Putem acum să revenim la descrierea sufletului de către Carl Gustav Jung. De îndată ce puterea şi pozi ia duşmanului sunt suficient de bine cunoscute. care nu este altceva decât atitudinea psihică. Toate aceste cercetări preliminare se fac cu ajutorul unită ilor de recunoaştere – cel mai bine cavalerie uşoară. de pildă. în spatele lor arcaşi (care sunt extrem de vulnerabili la lupta de aproape). Se creează o anumită stare de aşteptare tensionată. precum şi alte feluri de con inuturi subiective. atunci ar trebui să ne imaginăm starea unui om care este atent.

resursele. pur şi simplu. Acest plan de ac iune nu este nici el. la rândul lui. mai mult sau mai pu in izolată. dar. În realitate însă. am putea compara aceste precondi ionări cu ceea ce se petrece la marele cartier general. apar în conştient con inuturi subiective. Editura Anima. principii. care la început este neagră.99 trecerea într-o atitudine activă. atunci când ai văzut duşmanul. ci o ini iativă creatoare a conducătorului. Aten ia noastră se concentrează numai asupra zonelor în care anticipăm o agresiune. pur şi simplu. Folosind din nou analogia cu armata.. Pentru soldatul de rând totul poate să arate ca şi cum te-ai retrage. Există aici anumite precondi ionări sau predeterminări pe care Jung le numeşte „precondi ionări psihice”: „Adică. cu zile întregi înainte. Aşa cum armata are un conducător şi un consiliu de generali. Dacă un anumit detaşament de recunoaştere părăseşte zona în cauză. condi ionată de ac iunile duşmanului. Puterea sufletului. constând din reprezentări ale scopului şi din imbolduri spre ac iune. Antologie. sus inută de şi fundamentată pe experien e.. 6 Carl Gustav Jung. 13-14.”6 Detaşamentele de recunoaştere (reprezentând sim urile sufletului). afecte şi multe alte materiale asemănătoare. ochii şi urechile armatei. însă culorile sunt mai stinse şi eventualele unită i inamice care vor intra în zonă vor fi invizibile: aceasta înseamnă că zona nu mai este în centrul aten iei! Aten ia apare astfel ilustrată prin intensificarea culorii zonei. Prima parte: Psihologia analitică.). noi nu ac ionăm pur şi simplu prin câte o reac ie. se va da o luptă într-un anumit loc şi la un anumit moment. care l-a proiectat pe soldatul de rând la locul stabilit. Dimpotrivă. Conştientul nostru este întotdeauna tentat să joace rolul soldatului de rând şi să creadă în simplitatea ac iunilor sale. atitudinea psihică are o idee generală conducătoare. aceasta rămâne colorată la fel. atunci când eşti atacat şi ai ataca. o simplă reac ie la rapoartele de recunoaştere. zona necunoscută. fiecare ac iune sau reac iune a noastră are loc sub influen a unor precondi ionări psihice complicate. numai dacă s-a constituit în prealabil un plan de ac iune. luminează zona necunoscută cu cercurile razei lor vizuale. probabil. . la o excita ie dată. îşi arată configura ia (limitele de teren. p. adică îşi arată în continuare configura ia. Temeiuri. Bucureşti 1994.

7 8 Ibidem. (Marele Cartier General al deliberărilor.m. p. motivelor de luptă. anticipa iilor. p. bănuielile şi previziunile sale – îi sunt consiliul de generali. de nici o bucurie!). Poate că nu vom exagera prea mult extinzând compara ia noastră şi asupra rela iei dintre om şi lume: eu-l omului – şeful unei mici armate. arcaşii în spate. „Eu-l este comandantul armatei. nu arareori un război pe două fronturi: în fa ă lupta pentru existen ă.100 şi de considerente nemilitare. pe laturi cavaleria) – ceea ce ilustrează o anumită atitudine psihică: spadasinii reprezintă gândurile cu intă apropiată. arcaşii gândurile cu intă îndepărtată.). conflictelor. iar cavaleria reprezintă gândurile rapide capabile să învăluie şi să ia prin surprindere gândurile care se opun ac iunilor noastre. O natură instinctuală care s-a „răzvrătit” şi ale cărei patimi ne distrug resursele psihice interioare ne lasă fără energia psihică absolut necesară dezvoltării. deliberările şi deciziile sale.d. 14-15.C. complet necunoscute soldatului de rând.”7 Corpurile de armată au o anumită configura ie prestabilită (în frunte spadasinii sau luptătorii de melée.G. care tind spre finalitătile ultime. iar dependen a sa de factori exteriori este dependen a conducătorului de influen ele aproape de nepătruns ale cartierului general şl ale politicii care operează de undeva din umbră. deciziilor.”8 Propria natură instinctuală poate fi ilustrată de o zonă plină de resurse de pe harta imperiilor care trebuie stăpânită cu orice pre . Corpurile de armată sau atitudinile psihice sunt pozi ionate conform anticipa iilor consiliului de generali din M. 15-16. bănuielilor privind reac ia adversă. în luptă cu tot ceea ce o înconjoară. iar în spate lupta contra propriei naturi instinctuale rebele. Nu este întâmplător că Sfin ii Părin i au accentuat importan a stăpânirii propriei noastre naturi instinctuale în tot ceea ce priveşte lupta ascetică: fără domina ia eului asupra resurselor psihice nu poate fi vorba de nici o „cucerire” exterioară (de nici o cunoaştere autentică. ş.a. Jocul video „Age of Empires” are şi unită i de convertire a inamicului: preo ii. Acestea sunt cele mai puternice unită i din joc. . Ibidem. motivele şi îndoielile sale. îndoielilor.

precum şi puterea de a-i converti pe preo ii . ceea ce înseamnă că nu po i să î i permi i astfel de unită i decât atunci când eşti suficient de bine dezvoltat. precum şi de a ac iona asupra lor din depărtare.101 numai că pregătirea lor necesită multe resurse. Cercetarea Astrologiei (Research Astrology) are ca prim efect mărirea cu 30% a şansei de convertire: aceasta ar însemna ca gândul respectiv să aibă o legătură aproape naturală cu gândurile cereşti. se descarcă complet de ea. Cercetarea Fanatismului (Research Fanaticism) îl ajută pe gândul-preot să se “realimenteze” (cu putere de convertire) cu 50% mai repede: aceasta corespunde râvnei cu care e investit gândul tău! Cercetarea Monoteismului (Research Monoteism) îi va acorda preotului puterea de a converti solda i ascunşi în clădiri. astfel încât o anumită perioadă el va fi absolut ineficient. a unor gânduri de convertire mai eficiente. Ce reprezintă preo ii în analogia împără iei cu sufletul? Acele gânduri ale sufletului ce nu distrug gândurile potrivnice. Cercetarea Misticismului (Research Mysticism) dublează punctele de convertire prin descânt: aceasta ar însemna că profunzinea gândului în ceea ce priveşte legătura cu duhurile spiritualită ii sporeşte eficien a atacurilor sale împotriva gândurilor care ne stau împotrivă. Orice dezvoltare a „templului” va conduce la generarea unor „preo i” mai puternici. gândirea-preot îşi “consumă” complet (100%) credin a (puterea de convingere). Cercetarea Vie ii de Apoi (Research Afterlife) măreşte cu 3 puncte raza de ac iune a convertirii: puterea gândului de a se deplasa înainte şi înapoi între lumi – între lumea de dincolo şi lumea de-aici – i-ar da putin a de a depista gândurile străine de la o distan ă mai mare. el are nevoie de un oarecare timp „de gra ie” ca să se “încarce”. Pentru a putea converti din nou unită ile inamice. ci şi le însuşesc: în acest fel se economiseşte foarte multă energie: energia creării gândurilor proprii (care nu vor mai fi anihilate în confruntarea cu gânduri străine ostile) şi energia gândurilor străine ce pot fi înglobate în structura propriei gândiri şi care participă la aceasta cu toată puterea lor de ac iune. Pregătirea unui preot într-un templu (clădire de generare) costă 125 Gold (monede de aur). chiar „din lumea deapoi”. La o convertire. Cercetarea Politeismului (Research Polyteism) face ca preotul să se deplaseze pe hartă cu 40% mai repede: cunoaşterea duhurilor purtătoare de putere ar mări eficien a găsirii de alia i.

Căci mintea fiecăruia.”9 „Age of Empires” debutează cu Egiptul antic – iar Sfin ii Părin i numesc uneori sufletul „Egiptul patimilor”: nimic nu este întâmplător. prin incapacitatea de-a mai visa şi dori. . Preo ii inamici pot fi şi agen i ai nebuniei. I.. 167-168. Acestea ar fi gândurile gra iei. care trebuie să întărească cetatea şi totodată împără ia sufletului. Filocalia. Aceşti „preo i” inamici sunt agen ii acediei (maladie mortală a spiritului definită prin toropeală sau lâncezeală. cap. Sibiu 1946. lumina şi desăvârşi. „De aceea şi Proorocul n-a zis: <<Din Ierusalim Î i vor aduce ie împăra ii daruri în templul Tău>> (cum se cuvenea şi cum se făcea). ci şade el însuşi de pază. Sfântul Nil Ascetul spune ce trebuie să facă mintea noastră ca să primească gândurile dumnezeieşti ale harului: „.102 inamici.i propriile gânduri împotriva ta. Tipografia arhidiecezană. descoperite într-un anumit stadiu al jocului odată cu cercetarea terenului de către detaşamentele de recunoaştere. ci: <<Din templul Tău Î i vor aduce ie împăra ii 9 Nil Ascetul. întorcându. să împrăştie mintea şi să o înduplece să ia parte cu ea la desfătări. 16. lăsând intrarea deschisă gândurilor dumnezeieşti. cu uşurin ă se strecoară duşmanii şi omoară mintea. sau culegere din scrierile sfin ilor Părin i cari arată cum se poate omul cură i. Cuvânt ascetic. asemenea unui rege. Sibiu. Dar Sfin ii Părin i (şi asce ii în genere.. vrăjită de vederea celor supuse sim urilor. ei vizând aruncarea sufletului în sinucidere cu o for ă cu atât mai mare cu cât gândurile îi sunt mai tari! În „Age of Empires” (Gold Edition) apar şi anumite „unită i providen iale”: unită i proprii necunoscute... De aceea marele Avraam nu încredin ează femeii paza uşii (căci cunoştea cât de uşor poate fi amăgită sim irea).. vol. petrece undeva înăuntru. cel afectat în adânc de ea nemaiputând face nimic prin el însuşi). ci caută să atingă Ierusalimul ceresc. dacă stai să priveşte toate acestea de pe pozi ia înaltă a ra iunilor cereşti inefabile. foarte puternice. adică to i luptătorii spiritului) nu rămân la starea egipteană a sufletului. iar grijilor lumeşti închizându-le uşa.. ca nu cumva. Când aceasta se dedă grijilor trupeşti. p. Preo ii inamici sunt probabil gândurile care te duc la depresie şi defetism. care î i răpesc energiile şi puterile min ii. având ca paznică a sim urilor cugetarea.

. Fraza mistică <<chinuie cuvintele pentru a le face să spună ceea ce. Aceasta pentru că mintea. Amândoi. şi atunci altarul inimii devine întreg sim ire. oarecum. sculptura tacticilor cărora ele le sunt instrumente>>. pe care Proorocul a numit-o Ierusalim. ia întâi din templul cel ascuns al inimii îndemnurile bune şi frumoase de la Hristos. Mintea trece prin poarta astfel deschisă şi vede cuvintele dumnezeieşti inefabile.103 daruri în Ierusalim>> (Psalmul 68. dar acest invizibil e saturat de fiin ă. eu sunt asemenea olarului care circumscrie vidul. strălucind în lumina slavei celei necreate şi aprinde lumile conştiin elor de aici. Fernand Ouellette. ar fi zis François Mauriac. . Filocalia. Eu lansez <<tor e în abis>>. Mintea. era chemarea irezistibilă (voca ia) misticilor şi poe ilor. recurge la fantasme care să catalizeze transmuta ii în limbajul vorbit. Care i le-a dăruit mai înainte.. precum şi la fantasme structurale („sculpturi”). care este împăratul fiecăruia – după mărturia Sfântului Marcu Ascetul – aduce la altarul inimii jertfa primului său gând. care sunt tactici şi scheme de tactici ale strategiei generale poetice. incapabil să pronun e cuvintele mistice inefabile. 296-297. Era unul din atributele şamanilor. care e împăratul fiecăruia. asemeni lui Platon şi lui Pitagora. misticul şi poetul.. operează transmuta ii în interiorul limbajului numit <<normal>>. ele nu spun. Revista „Secolul XX”. în al cărei centru se află templul şi altarul de jertfă. dacă nu de o prezen ă vizibilă şi identificabilă. ca poet. Sibiu 1946. literal. 1995. şi apoi iarăşi le aduce prin inten iunea cea bună lui Hristos. El încearcă prin aceasta 10 11 Marcu Ascetul. Apoi se întoarce. Ea vede cuvintele şi se umple de strălucirea slavei lor. vol. 180. Logosul fiin ial). în aşa fel încât ele devin. Acolo unde misticul lansează o săgeată în inima prezen ei. întreg sensibilitate a celeilalte lumi şi totodată poartă a Ierusalimului ceresc. I.”10 Inima spirituală a omului este împără ia. 30). eu încerc să primesc fiin a luminoasă care se ine prin preajmă. Care locuieşte acolo. „În realitate. p. era tenta ia tuturor magilor şi filosofilor (care căutau.”11 Poetul. şi le duce până la vie uirea virtuoasă. Capacitatea min ii de-a trece înainte şi înapoi şi de a însufle i Universurile e cunoscută încă din timpurile străvechi. ale căror „litere” sunt vedenii dumnezeieşti şi apari ii înfricoşate. p. de sacru. Lumina limbii. în labirintul fără îndoială iradiant al aceleiaşi prezen e.

care ac ionează împotriva omului însuşi>>. în consecin ă. oferindu-ne. ea posedă totuşi. Există un fenomen de Entfremdung (înstrăinare) lingvistic inseparabil de geniul creator al cuvântului. . Uneori asistăm neputincioşi la înstrăinarea cuvintelor limbii de noi înşine: „Sub constrângerea viziunii sale extraordinare şi conştiin ei emo ionale a for elor determinate şi dătătoare de via ă ale limbii. Dacă pentru Freud inconştientul era păstrătorul con inuturilor psihice refulate. Această ultimă definire dezvăluie caracterul creator al inconştientului. Nu trebuie să ne mirăm dacă toate aceste realită i transcendente ne mai tulbură uneori visele. incompatibile sau inoportune conştiin ei. ci posibilită i sau necesită i (dispozi ii sau predispozi ii) moştenite ereditar de a reface acele reprezentări ce au fost dintotdeauna expresia dominantelor inconştientului. Humboldt avansează ideea că limba poate fi potrivnică omului: <<Cu toate că limba este întru totul interioară. . o mărturie despre procesele ce 12 George Steiner. o identitate şi o existen ă externă. p. automonă. Cei mai mul i refulează tendin a dezmărginirii şi prin urmare aceasta nu se va mai găsi decât în inconştient. fie că sunt dominante (pulsiuni). „Psihologia analitică ne deschide noi posibilită i în acest sens.. După Babel. Editura Univers. în acelaşi timp. Con inuturile psihice ale inconştientului.. dat fiind că urmăreşte existen a acelor imagini ale fanteziei care izvorăsc din culisele întunecate ale psihicului.”12 Dar şi gramatica limbii fantastice a min ii poate duce la aceeaşi senza ie de înstrăinare.104 circumscrierea inefabilului. 116. pentru Jung el mai reprezintă şi ansamblul tuturor con inuturilor psihice in statu nascendi. nu sunt reprezentări moştenite de-a gata. localizarea acelei Prezen e de nespus şi de negândit Care îi grăbeşte pulsa iile inimii şi care revarsă tăcere peste toate stările ei. îngerii (alunga i sau refula i de egoism) şi Dumnezeu (refulat odată cu iubirea şi frumuse ea însăşi). fie că sunt autonome (subliminale).El (limbajul) poate deforma oglinzile conştiin ei şi ale viselor. acolo unde se aflau deja Paradisul (respins sau refulat în prealabil). Suntem confrunta i cu propriile noastre limite şi dezmărginirea nu e pentru oricine. Bucureşti 1987. Inconştientul păstrează oarecum urmele de neşters ale unui anumit gen de deicid.

Con inuturile inconştientului colectiv rezultă din func ionarea psihică de-a lungul întregii linii ancestrale şi ca urmare ele constituie.. Aceasta deoarece „puterile de căutare şi cercetare a lucrurilor dumnezeieşti sunt sădite în firea oamenilor. prin însăşi aducerea ei în existen ă. Prima parte. fiin ial. Răspunsuri către Talasie. Psihologia analitică. .. p.. Concluzia lui Jung referitoare la caracterul creator al inconştientului provine din caracterul emergent 13 Carl Gustav Jung. Răspunsul 59. Bucureşti 1994. născută la confluen a şi din condensarea unor experien e milenare... 14 Sfântul Maxim Mărturisitorul. 45. Editura Harisma. 317. fie că în această persoană răzbat din străfunduri glasurile resentimentelor milenare ale unui întreg şir de strămoşi. Iar descoperirile lucrurilor dumnezeieşti le împărtăşeşte prin har puterea Preasfântului Duh”14. p. o imagine a lumii naturală. vol. Ele nu sunt decât mărturii ale voca iei nostre general spirituale – nu sunt decât expresiile ancestrale ale setei de infinit a omului dintotdeauna. E de la sine în eles că orice mitologie şi orice revela ie provine din această matrice a experien elor şi de aceea orice idee viitoare despre om sau lume va proveni tot de aici. Filocalia. Puterea sufletului. III.”13 Fantasmele izvorâte din inconştient – la care face referire Carl Gustav Jung – nu au nimic din caracterul Revela iei dumnezeieşti. deoarece exprimă consonan a subiectului care trăieşte o experien ă cu obiectul care-i prilejuieşte experien a. Temeiuri.105 au loc în inconştient. Caracterul creator al inconştientului se manifestă numai atunci când fantasmele poemului său existen ial – prin gramatica proprie limbii fantastice – mărturisesc setea fiin ială de infinit a spiritului omenesc. Antologie. toate laolaltă. Conform lui Jung şi resentimentele ar fi creatoare – fie că sunt resentimente ale unei singure persoane.. Aceste imagini sunt mitice şi sunt simbolice. inferioară spiritului creator al Proorocilor – care au primit vedeniile nemărginirii ca „litere” ale unui singur cuvânt al lui Dumnezeu. Puterile de cercetare a nemărginirii sunt sădite fiin ial în însăşi natura noastră umană. însă vedeniile sau revela iile dumnezeieşti – care împlinesc această voca ie existen ială a spiritului – sunt darurile supranaturale ale harului necreat. Este o crea ie de-a doua instan ă. de către Făcător.

sau prin gândurile de pază ale trezviei. predispozi ia de a descoperi un con inut anumit). Ibidem. sinele apare empiric în vise sub forma 15 16 Nichifor Crainic. După o asemenea teorie opera de artă e produsul inconştientului care <<tiranizează>> pe artist. p. el este totalitatea fenomenelor psihice – al evenimentelor ce se petrec spontan chiar nefiind în centrul aten iei. bunăoară. ci arhetipul sau imaginea primitivă pe care a visat-o un troglodit acum zece mii de ani şi pe care el a impus-o penelului peste capul lui Rafael. prin care fantezia mitologică a întregii omeniri curge în noi. Inspira ia este neaşteptată: dacă provine inconştient. mărginindu-se pur şi simplu să înregistreze pasiv apari ia din abisul neguros a imaginarelor arhetipuri creatoare!”16 Procesul cunoaşterii era ilustrat de către psihologia analitică printr-un pod al apercep iei aruncat asupra unui fluviu: de o parte a fluviului se află eul care înal ă un cap de pod ce reprezintă atitudinea psihologică (aşteptarea. 178-179. în timp ce conştiin a lui proprie nu participă cu nimic. a acestui fabulos fluviu subteran. Nichifor Crainic nu poate accepta inconştien a crea iei: „Nu există nici un criteriu după care să cunoaştem existen a inconştientului colectiv. celălalt cap de pod al apercep iei este con inutul psihic nou. nu e decât o fantasmagorie seducătoare debitată în numele ştiin ei. găsindu-ne. Nostalgia Paradisului. decât opera de artă. În termen exact. nu poate să participe cu nimic în actul crea iei. Modul (inefabil) este identificat cu sursa. 179. prin for a dinamică a inconştientului colectiv! Iată toată esen a teoriei inspira iei formulată de Jung”15. în fa a unei Madone de Rafael. Conform concep iei lui Jung. inconştientul colectiv construit de Jung cu o formidabilă putere de imagina ie. Sinele este subiectul totalită ii psihicului şi reprezintă personalitatea în întregul ei. nu trebuie să vedem în ea capodopera acestui geniu. Eul este subiectul psihismului conştient (centrul câmpului conştientului) – pe care l-am ilustrat în jocul video „Age of Empires” prin suprafa a intens colorată a aten iei – pe care o sim im şi o controlăm prin solda ii-gânduri. Un astfel de ra ionament provoacă pe bună dreptate revolta lui Nichifor Crainic: „Cu alte cuvinte. înseamnă că provine din inconştient – acesta ar fi argumentul lui Jung.106 (surprinzător) al Revela iei şi inspira iei creatoare în genere. p. ....

pătratul. mai bine zis a chipului Ei iubit. însă consider că ambii gânditori au dreptate. cuaternitatea – toate aceste reprezentări arhetipale fiind dotate cu „numinozitate” (de la „numen” – lucru în sine. împreună cu toate fecioarele lumii: „Cine-i aceasta. sinele poate apărea şi în configura ia unui simbol al deplinătă ii: cercul. că acest chip care. având trăsăturile unei „zeită i”). E chiar ea! Atotcuprinzătoare ca zarea întinsă între Răsărit şi Apus. . manifestându-se „capricios”. Şi nu ştii de ce. deşi nu l-ai mai văzut niciodată! Şi nu ştii cum. Carl Jung afirmase caracterul creator al inconştientului. ascuns cerului peşterii lumii! Şi cum să nu te bucuri văzând înfricoşătoarele duhuri ale întunericului cum tremură şi fug înfricoşate la apari ia acestei feti e 17 Sfântul Nicodim Aghioritul. cunoscând. crucea. ca soarele-i de luminoasă şi ca oastea de război temută?”18 Cum să nu î i dai seama. Apari ia Ei surprinzătoare. astfel încât s-a întrebat cu uimire. neavând strălucire proprie. acea încărcătură emo ională sacră ce înso eşte emergen a (apari ia surprinzătoare) a inspira iei. Nichifor Crainic s-a revoltat împotriva ideii pasivită ii conştiin ei în actul de crea ie. Să revin la Madona lui Rafael: pictorul o aşteptase zile şi nop i întregi înainte să îi apară într-o viziune chipul Ei blând. ca profet sau mântuitor. emergent. p. XLIX. care ca zarea străluceşte şi ca luna-i de frumoasă. dar strălucind cu aceeaşi strălucire – a Logosului Celuilalt Cer. cum să nu ştii. pentru că L-a cuprins pe Cel Necuprins şi L-a circumscris în nemărginirea inimii Ei pe Cel Necircumscris. Editura Arta grafică. 110. cap. mandala. era chiar ceea ce aştepta el: acea paradigmă dumnezeiască – acel model suprem al Frumuse ii – ce bucurase mai înainte de veacuri Însăşi Sfânta Treime: „Sfânta Treime cu toată dreptatea se bucura şi prea se bucura mai înainte de veac.i apare surprinzător e chiar acela pe care l-ai aşteptat dintotdeauna? Îl recunoşti. Războiul nevăzut. 10. 18 Cântarea Cântărilor 6. „Numinozitatea” este acea valoare emo ională apriorică. Poate să pară paradoxal. complet inefabil. Chipul Ei – aflat în preştiin a de dinainte de lume a Dumnezeirii – l-a văzut Regele şi Proorocul Solomon pe când Ea era încă nenăscută. prin dumnezeiasca vedere cea atotcuprinzătoare pe Pururea Fecioara Maria”17. 1991. ca erou civilizator. tetratys-ul pitagoreic.107 personalită ii supraordonate (ca supraeu): ca rege sau împărat.

Capete despre rugăciune. până când aceasta. sădite fiin ial. 48. VIII. redusă la un punct unic. Nostalgia Paradisului. vede pe Dumnezeu mai presus de toată mărimea. nu mai e ea: Dumnezeu „nu locuieşte în temple făcute de mâini omeneşti”20 şi nici în fantasme şi plăsmuiri gândite. ca în vis. una cu nemărginirea: „Mintea noastră este ca un fel de loc care primeşte lumina arătării dumnezeieşti.108 de 15 ani? Văd aripile diafane suprafireşti ale Buneivestiri deschizându-se din miezul eternită ii către trecutul istoriei oamenilor şi către viitorul istoriei oamenilor. . Faptele Apostolilor 7. 182. Îl vede pe El pe cât îi dăruieşte harul Preasfântului Duh şi pe cât îngăduie firea lui întrupată şi creată să-L vadă pe Cel în afară de acestea. Bucureşti 1979. dimpotrivă. nici trimi ând în sus.. 21 Calist Patriarhul. sau de orice fel. deopotrivă! Cunoaşterea este şi recunoaştere.. Pentru că acest loc cu cât e mai întins. p. nenumăra i ochi.. socotin ele sale. 19 20 Nichifor Crainic. cap. Apercep ia nu putea rămâne neafectată. vol. sau cum î i apar. de care se va vorbi. Inima a devenit ea însăşi lumină. devine. ci şi în sensul voca iei noastre existen iale: puterile de cercetare a nemărginirii divine. căci se arată pătimind cele contrare unui loc trupesc. ca s-o contempli infinit pe Madona cea preafrumoasă a nemărginirii. Iar însuşirea ei. şi pe trupul ei de lumină sim i cum î i cresc. cu atât se face mai încăpătoare. Aici Crainic are dreptate. Întreaga fiin ă a artistului a devenit „teomorfă”19. Dar mintea. nu ştii cum. ştii că şi-au împlinit căutarea! Ştii că se odihnesc în această străfulgerare a zilei celei neînserate a nemărginirii. este minunată. ci prin puterea negrăită a Duhului dumnezeiesc. cu cât se strânge şi se adună pe sine.”21 Inima a devenit supranaturală şi teomorfă. Filocalia. 309-310. cu atât primeşte un con inut mai mare.. dar nu numai în sens platonic. paradoxal. Căci Acesta lucrează în lumină. Iar când şi-a oprit toată mişcarea ra ională şi în elegătoare. p. al asentimentului inefabil cu paradigme ideale dumnezeieşti... 49. Conştiin a a devenit supraconştiin ă: a suferit o transmuta ie – o mutare în Dumnezeu – şi o transfigurare – este aceeaşi şi totuşi. în inima ce pătimeşte o prefacere mai presus de fire. şi de aceea asce ii resping toate închipuirile şi îşi restrâng pe cât le e cu putin ă mintea. Îl vede nu închipuinduşi-L în deşert.

Editura Deisis. am fost luat deodată într-o trăsură. Patimile reprezintă setea de infinit a omului – în principiu benefică – care este însă întoarsă într-o direc ie în care nu-şi poate afla satisfacerea. În această situa ie.109 2. na fost o trăsură obişnuită?” Pacientul: „O trăsură de aur. care se manifestă şi în patimi22 – atunci când aten ia min ii este deturnată de la realită ile cereşti (spirituale) la cele lumeşti (materiale.” Un pacient îi spune psihiatrului: „Doctore. Ascetica şi mistica ortodoxă. sau uneori complet compromisă. „Cât de mare să fie?” „Până la cer.” Doctorul: „Şi cum era trasă?” Pacientul: „Era trasă de patruzeci de milioane de 22 Dumitru Stăniloae. are o tendin ă naturală spre infinit. încetează să mai fie un om al voin ei. cea mai bogată zonă este propria natură instinctuală. trebuie să stăpânească în prealabil zonele bogate în resurse. I. Ascetica. astfel încât omul pătimaş nu mai este stăpân pe sine. Setea de infinit şi normalitatea uluitorului se observă cel mai bine la copii (la care e perfect naturală. pentru a-şi extinde imperiul. blocată. Patimile copleşesc voin a. fiind spirituală. Patimile sunt acele păcate care aduc sufletul într-o stare de dependen ă sau de sclavie: atunci când natura instinctuală a omului se răzvrăteşte energiile psihice sunt risipite şi dezvoltarea sufletului este încetinită. Alba Iulia.” Doctorul: „Desigur. vol. omul ajungând în domeniul patologic. p. 69.Natura instinctuală rebelă şi setea nemărginită a patimilor Am văzut mai înainte că sufletul. 1993. nepervertită) şi la psihopa i (la care răbufneşte după o via ă întreagă în care sufletul s-a preocupat cu nimicuri): „O feti ă de trei ani îşi doreşte o maimu ă de lână. patimile proprii reprezintă prima amenin are a suveranită ii sufletului. ac iunile sale fiind determinate strict de nevoia de-a satisface patimile. Or. Setea nemărginită a patimilor provine din faptul că fiin a omenească. consumabile). .

care se distribuie la nesfârşit. la discre ia lui. patima are prin fire de-a face numai cu obiecte. nu numai o por iune sau o „felie”). ar fi consumabilă: pe măsură ce citeşti paginile şi rândurile. literele tipărite să dispară şi să i se întipărească automat în memorie. oricât le-ai consuma. Sau. precum şi a suportului material al realită ilor spirituale (colec ionarii de opere de artă care le ascund sau le păstrează sub cheie doar pentru valoarea lor financiară) este generatoare de nefericire: „Infinitatea aceasta pururea nesatisfăcută se datoreşte atât patimii în sine. consumabile – asemenea unui tort – care se împart atunci când se distribuie. ele rămân neatinse. odată ce obiectele pe care le înghit acelea se transformă în nimic. care poată să fie la rândul său obiectul unei patimi de posesiune. există două genuri de realită i: 1) realită i materiale. după cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul. p. Nu vorbim deocamdată de suportul material al căr ii-idee. Sch. dar să n-o citeşti toată: să mai îmi rămână şi mie!” Unul din cele mai mari secrete ale fericirii constă în aceea să tânjeşti după realită ile spirituale. iar pe acestea le caută numai pentru că pot fi complet sub stăpânirea eului. Editura Univers. aceasta să fie complet albă. În jurul anului 1900.110 cerbi de diamant. Bucureşti 1977.Îmi împrumu i cartea. pentru că ele sunt fintite şi. nota 1. şi 2) realită i cereşti (spirituale) – asemenea unei căr i în eleasă în ideea ei – care se distribuie fără să se împartă (fiecare cititor parcurgând întreaga carte.” Comunicare verbală a doctorului J. cât şi obiectelor cu care caută să le satisfacă. . patima acaparării şi posedării realită ilor materiale. Delectându-te cu ele. omul pătimaş se află într-o continuă preocupare cu nimicul. Obiectele pe care patimile le caută nu pot să le satisfacă. Încercare de determinare a elementului ludic al culturii.Da. nu corespund setei nemărginite a patimilor. nu privezi pe nimeni de aceleaşi delicii. 229. Îmi mai imaginez un dialog între doi consumatori de cultură: „.”23 Astfel. fiind prin firea lor reductibile le nimic. Dar 23 Johan Huizinga. iar când ai terminat de „citit” (devorat) cartea. asemenea căr ii. perfect disponibile şi altora. te rog?” „. ca atare. astfel încât. Homo ludens. Spre deosebire de această tendin ă benefică spre infinit. căci caută să-şi astâmpere setea infinită cu nimicul patimilor sale. De fapt. Să ne închipuim însă care ar fi situa ia dacă o realitate spirituală sau culturală.

„Deci. precum şi anihilării intui iei mintale fulgerătoare a lucrurilor dumnezeieşti. după Scriptură. sau puterea de a alege plăcerea şi de a respinge durerea. iar durerea cu răul. . închiderii ochilor spirituali. şi cele veşnice (spirituale). după un prim în eles. Chiar când patima are nevoie şi de persoana umană pentru a se satisface.. sau puterea de a te hrăni cu realită ile cereşti-spirituale (vedeniile. scăpându-i adâncurile indefinite ascunse în latura de subiect. Mai bine zis ea fiind puterea de discernământ a sufletului. Amândoi pomii. în care e vădit că se află mişcarea nera ională. p. Discernământul min ii este puterea de a deosebi între cele vremelnice. prin consuma ie. constă în aşezarea discernământului trupului deasupra discernământului min ii: pentru plăcerea trupului – senzualitatea – identificată cu binele absolut – este respinsă sim irea spirituală a Împără iei. între cele vremelnice şi cele veşnice. pe care de fapt îl săvârşim cu to ii.”24 Patima preschimbă tot ce atinge – chiar şi fiin ele însufle ite – în simple obiecte de satisfac ie (a domina iei sau erotismului). păcatul „adamic”. o reduce şi pe aceasta tot la caracterul de obiect. întrucât omul a venit în existen ă alcătuit din suflet mintal şi din trup înzestrat cu sim ire (sim uri). 68. supuse sim urilor. Omul primind porunca dumnezeiască să nu se atingă prin experien ă cu fapta de această sim ire... adică de a deosebi între realită ile de primul gen şi realită ile de genul al doilea. iar pe celelalte să le dispre uiască. cât şi ca durată. adică atât mintea cât şi sim irea au. iar trupul este „pomul cunoştin ei binelui şi răului”. Ascetica şi mistica ortodoxă. I. pomul vie ii e mintea sufletului. în care îşi are scaunul în elepciunea. îl convinge ca de cele dintâi să se prindă cu toată sârguin a.111 obiectele sunt prin firea lor finite. iar pomul cunoştin ei binelui şi răului e sim irea trupului. şi aceasta are consecin a întunecării min ii. trecând uşor în neexisten ă. n-a păzit-o. În concep ia patristică omul este suflet mintal şi trup senzorial: mintea este „pomul vie ii”.). plăcerea fiind identificată cu binele. Iar sim irea are puterea de a deosebi între plăcerea şi 24 Dumitru Stăniloae... sau vede şi foloseşte din ea numai latura de obiect. iar discernământul sim irii reprezintă puterea de a deosebi între plăcerea trupului şi durerea trupului. Păcatul strămoşesc. vol. atât ca izvoare de satisfac ie. puterea de a deosebi între cele spirituale (inteligibile) şi cele supuse sim urilor (sensibile).

”26 3. Răspunsuri către Talasie. În acest sens. III. care este prin firea ei foc mistuitor. Atunci când omul alege senzualitatea şi plăcerile trupului în dauna min ii. având puterea de a primi vedeniile de foc ale Dumnezeirii. 96. Despre desfrâul durerii. vol. omul se odihneşte atunci când acest lucru devine ofrandă a iubirii pentru ceilal i. aprinzând patimile şi alcătuind scenarii ale plăcerilor erotice. Când deci omul nu e preocupat de-a face altă deosebire decât aceasta. nu-i mai rămâne decât să se delecteze cu durerea altora.112 durerea trupului.. sau despre desfrâu pur şi simplu Când însă omul îşi refuză crucea. Editura Deisis. că Dumnezeu şi sufletul nemuritor există şi că inimile noastre însele ne vor judeca. Mintea. Răspunsul 43. şi Îl refuză implicit şi pe Cel Care i-a dat-o. p. despre desfrâul melancoliei. Nu există un mod şi un loc care să odihnească mai adânc (mai adevărat şi mai divino-uman) firea omenească decât răstignirea şi crucea iubirii. Însă atunci când omul îşi găseşte plăcerea în spectacolul durerii altora el nici nu va mai putea crede vreodată că mintea are ochi spirituali. decăzând din condi ia ei originară. patimile îi vor ine închişi ochii min ii pentru totdeauna.. dintre sim irea trupească de plăcere şi durere. că Paradisul există şi se cucereşte de cei râvnitori. 26 Arhimandrit Vasilios Gondikakis. 25 Sfântul Maxim Mărturisitorul. Bucureşti 1994. p. Sibiu 1996. convinge pe om să îmbră işeze pe cea dintâi (adică plăcerea) şi să respingă pe cea de-a doua (durerea). aceasta fiind o putere a trupurilor însufle ite şi sensibile.”25 Sim irea trupească – sau percep ia senzorială – a ieşit din subordinea min ii şi i s-a impus. 163. calcă porunca dumnezeiască şi mănâncă din pomul cunoştin ei binelui şi răului. . A trebuit să vină Mesia ca să răstoarne acest raport şi să preschimbe durerea trupului în Binele suveran – să transfigureze Jertfa de Sine în Înăl are şi premisă a progresului spiritual nesfârşit (Epectază). un Sfânt Părinte al veacului nostru a spus: „Întins pe lemnul crucii. Filocalia. Editura Harisma.. a slăbit existen ial. Mai bine zis. Ini iere în taina liturgică a unită ii Ortodoxiei. ea a trecut în subordinea senzualită ii. Nu există mângâiere mai mare decât însăşi suferin a. Intrarea în Împără ie.

În ce fel de lumi. în ce fel de Universuri ale pasiunii vom intra? Şi cum vom fi întâmpina i? Cu ce fel de spectacole ne vom delecta şi care ne vor fi fiind deliciile? Filmul lui Sidney Pollack: “Şi caii se împuşcă. Participan ii trebuiau să danseze în ringul de dans zile şi nop i întregi. într-un fel. nu să fie complexa i de luxul sau elegan a dansatorilor”. el este cel care hotărăşte în cele din urmă cine va câştiga marele premiu. astfel încât spectatorii să poată să uite de propria lor condi ie existen ială. mai nevolnici şi mai nenoroci i”. iar Jane descoperă că autorul furtului este chiar organizatorul maratonului dansului. şi sunt dispuşi chiar să plătească bilet pentru asta… Victimele trăiesc într-o complicitate unanim acceptată cu spectatorii şi cu organizatorii. este bazat pe realitatea americană postbelică. Există şi acum un desfrâu al durerii: oamenii adoră să-i vadă pe al ii suferind şi dându-se de ceasul mor ii. Când uneia dintre participante i se fură rochia elegantă. fără întrerupere. ecranizare a romanului lui Horace McCoy).113 Să ne imaginăm că luptătorii şi gândurile de pază din împără ia sufletului (ilustrat prin „Age of Empires”) capătă personalitate şi se însufle esc. Înfruntarea dintre protagonista filmului şi organizatorul maratonului dansului va continua şi pe alte registre. prieteni. putându-se gândi la viitor. acesta îi dă replica: “Oamenii au plătit ca să vadă durere şi sărăcie. nu-i aşa?” (SUA 1969. străduindu-se ca prin grimasele chinului să producă plăcere. şi că patimile cu care se luptă se ipostaziază şi ele în personaje care gândesc (aşa cum se va adeveri în viitorul iminent al simulărilor computerizate) şi că toată suprafa a hăr ii cunoaşterii se transformă într-un Univers în care po i invita persoane reale. să poată să spună: “Uite. sau poate să le descalifice pe cele care nu îi satisfac interesele: el este marele manipulator al acestei competi ii şi. şi care îi conferea acesteia iluzia de vedetă hollywoodiană. în cadrul căreia se organizau competi ii de dans-maraton. Ultima pereche rămasă în competi ie câştiga marele premiu. există şi oameni mai chinui i decât mine. cu care ar fi putut scăpa din şomaj şi din precaritatea vie ii sociale. până când acesta din urmă îi va dezvălui că poate să favorizeze una sau alta din perechile competitoare. cu care se mândrea. cu Jane Fonda în rolul principal. Marele magician erotizează masele cu . până se prăbuşeau la pământ. aşa cum a fost cazul vrăjitoarei-şaman a lui Carlos Castaneda.

cu câştigători şi pierzători predestina i. Johnny Deep interpretează rolul unui tânăr ce trăieşte în mizerie şi care acceptă oferta perversă a unui bogătaş (Marlon Brando) de a fi vedeta unui astfel de film fatal. în care tatăl ei a fost nevoit să-i împuşte calul după ce acesta suferise un accident şi îşi rupsese piciorul. dacă pretinde că o iubeşte. de fiu sau fiică a lui Dumnezeu? Filmul “Pre ul mor ii” (SUA 1997 – “The Brave”) tratează tema filmelor realizate clandestin – doar pentru plăcerea unor sadici: aceste “snuff movies”. fie voluntari ce acceptă să fie ucişi în direct. Atunci hotărăşte să se sinucidă. din care nu mai există scăpare. au drept protagonişti fie victime răpite. Oamenii au devenit nişte simple fantasme. fantoşe inconsistente în spectacolul unei suferin e care se foloseşte de ei. nemaiputând să se ridice de jos. în schimbul unei sume de bani care să îi permită familiei lui să supravie uiască. Se află într-o capcană existen ială. despuiate de ini iativă şi voin ă. în care se înfă işează uciderea în direct. iar cauza poate că nu se datorează insolitului temei cât repulsiei pe care ar provoca-o descoperirea faptului că to i semănăm cu bogătaşul pervers: Câ i dintre noi nu am admirat asasinatele în direct cu ocazia războaielor recente din Jugoslavia şi din Irak? Câ i dintre noi nu ne lăsăm fascina i de realismul filmelor cu orori de război? Sau câ i nu ne dorim un ego- . Cum să scapi dintr-o asemenea capcană existen ială? Cum să î i recâştigi demnitatea de om. Jane în elege că nu poate câştiga şi îşi aminteşte de o scenă din copilărie. Ea simte că se află în aceeaşi situa ie: nu mai poate să se ridice de jos. el este întrebat de poli işti de ce a făcut-o. însă nu are putere să împlinească acest act şi de aceea îl roagă pe prietenul ei de suferin ă (partenerul de dans – interpretat de actorul Michael Sarrazin) să o facă. iar el răspunde simplu: “Ea m-a rugat”. Arestat. Acesta o ascultă şi o omoară. inerte psihic. Unul din poli işti râde către celălalt: “Serviabil tipu’!” pentru că nimeni nu poate să în eleagă alienarea în care s-a ajuns prin aceste competi ii trucate. După câ iva ani buni de la acest film va apărea o piesă muzicală cu titlul: “Despre dreptul animalelor de a se sinucide” (probabilă parabolă a existen elor subumane). Filmul nu a înregistrat succesul scontat.114 spectacolul suferin ei unor victime care îi sunt totodată complici şi îşi proiectează Universul scenei cu fiin e însufle ite dar depersonalizate.

Frustrat de adulterele ei din vis şi complexat de fantasmele ei sexuale onirice. cu Jill Clayburgh şi Matthew Barry. ilustrează necesitatea schimbării identită ii şi părăsirea sinelui însuşi pe altarul Erosului devastator. Paul şi Jeanne renun ă la propriile lor identită i: în întâlnirea aceasta de furie erotică şi de obscenitate. Confuzia planurilor spiritual şi trupesc. interpretat de Tom Cruise şi Nicole Kidman când încă mai erau so şi so ie. şi ea este nevoită să îl împuşte. Rela ia ambiguă dintre mamă şi fiu se desfăşoară “pe marginea incestului”. În filmul “La Luna” (SUA/ Italia 1979) al lui Bernardo Bertolucci. care după ce îşi neglijase fiul de-a lungul întregii copilării a acestuia. se descrie “recuperarea afectivă” a unei cântăre e de operă. se desfăşoară sub altă identitate. are ca temă fundamentală obsesia controlării viselor erotice ale partenerei de via ă. având accese de sodomizare şi de nervozitate a posesiei. Jeanne doreşte să îşi reia identitatea veche şi să revină la via a liniştită şi “fără pată” pe care a avut-o mai înainte. care provoacă admira ia . încearcă să se răscumpere. iar rafinamentul estetic al regizorului se dezvăluie tocmai prin conturarea acestei margini eterate. se află la temelia acestei estetici rafinate. pe care nu le po i face sub adevărata identitate… Când se anun ă sosirea logodnicului ei adevărat. ajungând să participe ilicit şi la ritualuri oculte ale magiei erotice… Filmul lui Bernardo Bertolucci: “Ultimul tango la Paris” (1972). nu ştiu de fapt nimic unul despre celălalt. avându-i ca protagonişti pe Marlon Brando şi Maria Schneider. precum şi pervertirea ra iunii printr-o afec iune morbidă. Va mărturisi gazdei unde stătea în chirie că bărbatul necunoscut încercase să o violeze… Erotismul bolnăvicios poate să se manifeste în cele mai neaşteptate condi ii. de orice cenzură a eticului. Există lucruri. mai ales că acesta din urmă îşi accentuează dezechilibrul psihic prin droguri. pare a spune protagonista. bazată pe remuşcări. adaptat după nuvela “Traumnovelle” a lui Arthur Schnitzler. ce pare a absolvi de orice constrâgere morală. el se aventurează într-o serie de experien e erotice reale. Dragostea lor “liberă” de orice prejudecă i. însă Paul dă semne de violen ă şi de posesie bolnăvicioasă.115 shooter “Return to the Castle Wolfenstein” cu detalii şi cu acurate e de realitate virtuală perfectă?… Filmul lui Stanley Kubrick: “Cu ochii larg închişi” (SUA 1999). bolnăvicioasă. artistice.

Filmul “Deşertul roşu” al lui Michelangelo Antonioni (“Il deserto rosso”. Acesta din urmă este un fel de transsexual cerebral. Hannibal Lecter e un profesor bun de psihologie pentru Clarence Starling şi o ajută pe acesta în schimbul amintirilor ei celor mai dureroase. sau incapacitatea ei de a o sim i.116 spectatorilor fa ă de geniul regizoral incontestabil al lui Bernardo Bertolucci. Fran a/ Italia 1965) o are ca protagonistă pe Giuliana (Monica Vitti). Filmul regizorului Jonathan Demme: “Tăcerea mieilor” (SUA 1991). Dacă personajul Hannibal Lecter nu ar fi fost inspirat de un criminal în serie real. devin sursa unui păcat de moarte. Când anima pune stăpânire pe sufletul bărbatului şi îi pretinde să treacă în planul trupului cele ce apar in exclusiv sufletului. Clarence va reuşi să-l prindă pe răpitorul şi ucigaşul tinerelor femei din regiune. care în sine sunt bune. teama fără obiect. fiind închis într-o închisoare de maximă securitate pentru crime în serie. provine din incapacitatea celorlal i de a comunica: suferin a lipsei de comuniune o resim im to i. sunt mântuitoare. am putea crede că filmul e o ecranizare sau un “remake” al mitului “Frumoasa şi Bestia”. Angoasa ei. Cu ajutorul geniului lui. Dar nu ştiu ce”. ceva cumplit. Filmul este de fapt un document psihologic asupra consecin elor for ării transsexualită ii. ce încearcă să-şi materializeze dorin a schimbării sexului şi a întregii condi ii existen iale îmbrăcându-se în veşminte cusute din pielea umană a victimelor sale. Pentru a prinde un criminal în serie. neliniştea negurilor nicicând ridicate. este inspirat după un fapt real. Ea spune: “Realitatea are în ea ceva groaznic. Are loc un fel de “idilă” a suferin ei şi traumelor. De fapt. nevroza ei are la origini lipsa de afec iune a celor din jur. un geniu al psihologiei care a ajuns să abuzeze de propria genialitate devenind pervers şi malefic. pe nume Albert Fish. adaptat după romanul omonim al lui Thomas Harris. . însă doar această femeie este suficient de lucidă ca să o vadă – şi ca să o identifice. ce suferă de o boală psihică necunoscută şi care a condus-o până la tentativa de sinucidere. rezultatul nu poate fi decât perversiunea şi şocul traumatic pervers. Hannibal Lecter (Anthony Hopkins). Însă amestecul de maternitate şi sexualitate ce intră sub inciden a incestului din acest film ilustrează un lucru mai cutremurător: modul în care remuşcările (tardive ale) femeii. o agentă FBI – Clarence Starling (Jodie Foster) – apelează la dr.

nu te ascultă? “Dacă mă în epi.vulnerabilitatea comportamentului ei profund omenesc. trăirea mea nu te tulbură.. străină de tine. şi nu-i în elege nici gesturile. nici nu te înfioară” – este reproşul ei permanent.îi dau o aură de fiin ă vie şi singuratică ce rătăceşte din ce în ce mai derutată într-o lume atât de industrializată încât şi oamenii se comportă asemeni unor robo i. de remuşcările ei imaginare. . neliniştea mea nu te nelinişteşte. o nouă suferin ă existen ială: “le mal de vivre” îşi are rădăcinile aici. Lipsa de empatie îi provoacă durere – ca oricărui hipersensibil apăsat de o lume dominată de nesim ire şi indiferen ă feroce. ci doar un gest gratuit. Ea îşi justifică inconştient adulterul consumat cu câteva momente înainte împreună cu Corrado Zeller prin înstrăinarea de propriul ei trup. orice responsabilitate morală a faptelor ei trupeşti. Nebunia ei. În port. cu cea mai mare naturale e. “Sunt măritată. uneori nemărturisit. încercând să o protejeze de propria ei minte. nu sufăr”. Tot ceea ce mi se întâmplă e via a mea. ea vorbeşte cu oricine este dispus s-o privească: chiar şi cu un marinar străin. Giuliana îşi declină în mod implicit. Dar suntem despăr i i. dar absolut nimeni. Însă bărbatul fusese prea absorbit de poftă ca s-o asculte. însă vorbeşte privind direct obiectivul aparatului de filmat. Regizorul accentuează drama incomunicabilită ii prin această încercare disperată a ei de a stabili un minim contact: măcar emo ia cuvintelor să o po i transmite. Adică durerile ei sunt în exclusivitate triste i ale sufletului. fără consecin e în plan etic sau afectiv. “Suferin a mea nu te doare.” Apoi pare să i se adreseze străinului. dacă nu sensul lor!… Ea spune (şi îşi spune şi ei însăşi): “Trebuie să mă resemnez. Corrado Zeller (interpretat de Richard Harris). ci de propriul meu corp”. Ea pare să-i spună bărbatului: “Dacă mă posezi. care nu îi cunoaşte limba. Incomunicabilitatea are însă şi avantaje: cum să nu fii tentată să te spovedeşti public – atunci când ştii că nimeni.117 Luciditatea aceasta îi creează o nouă durere. De aici. Ea îşi va găsi refugiul şi mântuirea în Paradisul copilăriei. Şi adulterul n-a însemnat comuniune cu bărbatul. te privesc cu detaşare. Adică nu sunt despăr ită de so ul meu. străină de mine însămi”. alteori spus cu simplitate şi inocen ă. “Nu trebuie să te mai gândeşti la asta” – îi spune un prieten de familie.

rostite cu ocazia intrării Împăratului cerului şi pământului în Ierusalimul sufletesc şi duhovnicesc al inimii. Realizează că stâncile sunt cele ce cântă. Ea îi povesteşte despre o feti ă ce a descoperit o insulă cu ărmuri trandafirii. pietrele au devenit ucenici. Feti a obişnuieşte să facă plajă şi să înoate într-o singurătate deplină – dar care. a niciunui adevăr dumnezeiesc. pietrele vor striga” (Luca 19. nu e frustrantă. atât de carnală. nu doare. pietrele vor fi acelea ce vor striga. dacă oamenii aceştia vor tăcea. în apropierea ei inefabilă.Despre manipularea demonică a milosteniei Filmul “Intoleran ă” (SUA 1916) al lui David Wark Griffith are patru episoade fundamentale: 1) episodul babilonian. carnale aproape. nici un om. îndrăznind să protesteze împotriva celor ce Îi cântau “Osana”. ea vede o corabie şi este convinsă că aceasta a străbătut toate mările. “Era o stâncă aceea care cânta?” întreabă uimit băie elul. Dar cine va mai avea răgazul s-asculte ceea ce mărturisesc. în aceste vremuri de alienare reciprocă şi de înstrăinare de sine. de data asta. Două minuni într-o singură zi: parcă e totuşi prea mult! spune feti a din povestire (sau femeia de-acum). ar fi în stare să declanşeze cântarea.din lume dar şi de dincolo de lume. cu apă perfect cristalină. Dacă nu va mai exista nici o comunicare. a pietrelor şi a stâncilor. dintre stânci. Se aude o cântare stranie şi feti a îşi dă seama că vocea se aude din interiorul insulei. Această corabie a transcenden ei se apropie suficient de mult pentru ca feti a să îşi dea seama că pe punte nu e nici un suflet. şi să provoace însufle irea spontană a ărmurilor. pietrele?… 4. apoi aceasta se îndepărtează odată cu taina şi cu tăcerea. cu-atâta binecuvântată insisten ă.118 Lumea ei pură. “Dacă vor tăcea aceştia (ucenicii). plină de candoare şi seninătate paradisiacă. nu ca velierele pe care le vede în fiecare zi. Iată că acum. îşi dă seama că stâncile roz sunt rotunde.40). “Toate cântau”. transpare în poveştile pe care le spune băie elului ei. care descrie . i-a pus la punct Mântuitorul pe farisei atunci când aceştia s-au obrăznicit. atât de vie. Într-o zi. Numai corabia pustie a transcenden ei. Ajunsă acolo.. Aceasta este şi una dintre ra iunile cele mai de pre ale Evangheliei. îi va răspunde ea.

salariile vor fi diminuate. dar şi să-şi diminueze impozitele. bărba i şi femei şi copii. se justifică ei. cerând men inerea acestor salarii la nivelul de la început: ei au proprii lor copii de hrănit şi de între inut. la întâmplare. . Poli ia privată a patronului Jenkins deschide focul împotriva greviştilor. conduce o societate de binefacere. con ine înfruntarea dintre catolici şi hugheno i. Regizorul denun ă ipocrizia unei societă i bolnave de egoism şi alienare.119 intoleran a marelui preot al lui Baal în confruntarea cu liberalismul religios al împăratului Nabonidus. în contrast cu intoleran a celor care L-au răstignit. Această ac iune filantropică va fi finan ată de patronul local Jenkins – care se gândeşte să-şi facă un bun renume. numite “înnobilatoarele umanită ii”. Intriga e doar una din tentativele min ii de a se impune şi de a ajunge la suprema ie – în dauna altor min i. episodul contemporan zugrăveşte concep iile inumane care au stat la baza înăbuşirii în sânge a grevelor muncitoreşti din America între anii 1905-1914 de către poli iile private ale patronilor. iau hotărârea întemeierii unui orfelinat. devine ucigătoare de oameni. prost în eleasă. Patima de domina ie a min ii va sfârşi cu renegarea sângeroasă a tuturor formelor de existen ă ce contravin propriului mod de-a gândi.aceasta e consecin a firească a puritanismului!… Domnişoara bătrână Jenkins. sora industriaşului local. Muncitorii se revoltă şi intră în grevă. se petrece în perioada imediat premergătoare căderii Babilonului în fa a perşilor lui Cyrus. regele Carol gândea despre hughenotul Coligny: “Ce om minunat ar fi acest amiral dacă ar gândi ca noi!” iar hughenotul gândea la rândul său despre rege: “Ce rege minunat ar fi acesta dacă ar gândi ca noi!” Fiecare din cele două tabere aflate în conflict dorea să-şi impună cu orice pre punctul de vedere. 2) episodul medieval. de om milostiv. Greva este înăbuşită. Doamnele din componen a acestei societă i. de la curtea regelui Carol al IX-lea. 4) în sfârşit.în dauna altor gândiri şi concep ii de via ă. 3) episodul palestinian tratează toleran a Mântuitorului în cazul femeii adultere. care se va sfârşi cu masacrul din “Noaptea Sfântului Bartolomeu”. în care filantropia. Filantropia (literal: iubirea de oameni) po i să i-o manifeşti chiar şi ucigându-i pe unii din ei: . cărora li se diminuează salariile. ucigând o parte din ei. Banii necesari finan ării acestui proiect filantropic vor fi lua i însă de la muncitori. şi mul i copii .

atunci când la sfârşit răsuflau uşura i. Griffith este inventatorul tehnicii de realizare a suspense-ului prin montaj. Nu po i să îi aju i pe copii decât ucigându-le în prealabil părin ii – aceasta e consecin a naturală a puritanismului filantrop! În contrast cu ac iunile poli iei de muşamalizare a acestor asasinate se desfăşoară ac iunea plină de suspans a acuzării unui nevinovat pentru crimă.120 vor rămâne orfani de ambii părin i. de propria închipuire de sine! 5. adevăratul autor al crimei îşi mărturiseşte fapta şi motivele ei. Spectatorii filmului erau seduşi de ritmul montajului şi deveneau efectiv participan ii dramei de pe ecran: erau poseda i de scenariu! Erau atât de pătrunşi de emo ia ac iunii de dovedire a nevinovă iei unui nevinovat încât. uitau de nedreptă ile strigătoare la cer de la început şi erau ferici i pentru împlinirea la limită a unui act de dreptate ce ar fi trebuit să survină în mod absolut natural. astfel încât filantropia capitalistului să se poată manifesta în linişte. a condamnării sale la moarte. Erosul este uneori atât de pervers. Starea normală a lucrurilor e realizabilă doar printr-o minune! – şi-aceea neaşteptată – ne spune sec regizorul Griffith după ce ne-a manipulat în mod absolut genial emo iile. încât erau ferici i dacă se putea produce (aproape nesperat) revenirea la normalitate chiar şi numai într-un caz individual. cuprins de remuşcări. încât apare chiar şi sub chipul filantropiei! Nicicând n-au fost parcă oamenii mai poseda i de propria imagine. orfelinatul va putea fi în sfârşit populat şi finan at. Tradi ia iluziei: Papesa şi “Ecranul demonic” Despre nevoia regizorilor de film de-a fi încorona i ca “împăra i ai iluziei” nu s-a vorbit răspicat.până la Werner Herzog: “Filmul despre Kaspar Hauser.. Ei se implicau atât de profund în această situa ie absurdă a nedreptă ii universale.Expresionismul psihanalitic. şi a eforturilor so iei sale de a aduce la timp gra ierea din partea guvernatorului – după ce. pe care unii îl socot a fi primul meu . răsplătindu-ne în final aşteptările şi făcându-ne “ferici i” alături de protagoniştii săi. “Fericirea” normalită ii e o stare ce trebuie atinsă – şi care se ob ine doar în urma unei subtile manipulări. În consecin ă.

căruia Louis Lumière însuşi îi spusese: “Eu am inventat doar cinematograful. care a fost scrisă ini ial pentru francezi. Ea este spiritul-martor. Ea a fost prin excelen ă martorul istoriei cinematografului de al origini până la apari ia “Noului val”. 29 Tudor Caranfil. Ea a văzut realismul fotografic al liniei Lumiere. Alungată de nazişti datorită originii ei evreieşti. Următorul pas este important: există din nou o legitimă cultură germană. fără nici un fel de tradi ie. al curgerii curentelor fundamentale ale cinematografiei. fuziunea 27 Werner Herzog. “Noul film german” îşi primeşte confirmarea. şi nimeni nu ne poate contesta această calitate”27.277-278-279/ 1984. aşa cum Papa încorona pe vremuri împăratul. Bucureşti 1982. în Rev. Pabst şi al ii… deşi o tradi ie în acest sens nu există. sunte i legitimi”. 60. în cazul nostru. . p. 28 Ibid. Este un amănunt foarte important pentru că se realizează o punte de legătură cu ceea ce fusese filmul legitim german în anii ’20 şi ’30 cu Murnau. 60. este dedicat Lottei Eisner. este total întreruptă. pe Chaplin.Meridiane. Persoana care a consfin it şi a legalizat acest lucru. Lotte Eisner. de la un martor care priveşte istoria cinematografiei mondiale din perspectiva eternită ii artei.121 film “cu adevărat german”. Ed. şi singura capabilă să îi măsoare caden a şi vitalitatea artistică. Dacă ea spune “da. În ea cei de azi au văzut cum se întruchipează Spiritul însuşi al filmului. Poate este bine. Lang. Lotte Eisner s-a întors în Germania după sfârşitul războiului ca martor al tradi iei creatorilor de film. creatorul spectacolului cinematografic a i fost dumneavoastră…”29 Lotte Eisner i-a cunoscut pe to i “monştrii sacri” ai cinematografiei: pe Eisenstein. Cartea “Demonia ecranului” (sau “Ecranul demonic”. atunci suntem cu adevărat legitimi.. Născută în 1896. Lotte Eisner scria că germanii sunt “predestina i pentru expresionism”28. pe Fritz Lang.222. din perspectiva unei eternită i impasibile. şi n-a existat nici unul din marii oameni de film care să n-o fi venerat. după traducerile în alte limbi). ea l-a cunoscut personal pe “vrăjitorul Meliès”. fantasticul liniei Meliès. “Secolul 20” nr. p. Istorisiri despre filmele mele şi despre mine. e un adevărat tratat de istorie cinematografică. Vârstele peliculei. că to i tinerii şi-au început activitatea fără rădăcini în istorie. Cu to ii am început de la zero. p. este. legitimitatea culturală. pe Strohheim şi pe Sternberg.

până la expresionisnul-horror al filmelor în genul lui “Nosferatu – o simfonie a teroarei” sau la expresionismul moderat al ultimelor filme ale lui Friedrich Murnau. Paul Wegener. 229 şi urm. din viziunile ciudate ale sufletului german. golemul devine conştient de singurătatea absolută la care l-a condamnat originea lui singulară. . Cea care a ştiut să recunoască geniul lui Bertolt încă de pe când acesta era un necunoscut.spunând în 1921 că “ăsta va fi cel mai mare poet din Germania”. înnebunit de 30 Cf.122 acestora în realismul fantastic al lui Louis Feuillade. fantasticul. halucina ia. ca de pildă “Ultimul dintre oameni” (Germania 1924). p. Golemul se va îndrăgosti însă de fiica negustorului – transformânduse într-o fiin ă omenească cu suflet propriu. incertitudinea. a patru filme arhetipale30. “Secolul 20” nr. Autoritatea Lottei Eisner provine dintr-o experien ă profundă a maleficului naturii umane. de la Caligari la Hitler. în Rev. a fost creatorul filmului “Studentul din Praga” (1913) – un film generat de răscolirile inimii. a fost de fa ă la întruchiparea. Metamorfoza aceasta o reuşeşte peste mul i ani un negustor care pusese în practică în mod conştiincios prescrip iile rabinului Loew. 277-279/ 1984. Al doilea film arhetipal – “Golemul” (1915). în regia lui Henrik Galeen – a fost realizat de Wegener după mitul iudaic medieval în care rabinul Loew din Praga însufle eşte o statuie de lut. for ele demonice ale naturii psihice au fost cele care au configurat elementele proprii expresionismului: angoasa. Siegfried Kracaner. Mitul umanizării prin dragoste a golemului şi mitul fatalită ii destinului trasat de la naştere – sau de la crea ia magică – transpun în film o ac iune cu deznodământ implacabil: golemul. Este povestea unei schizofrenii. Când fata îl respinge. stranietatea. crima. . care a fost recunoscut ca “magician al clar-obscurului”. ea a văzut expresionismul – atât de propriu germanilor – de la cazul-limită al filmului “Cabinetul doctorului Caligari” (în regia lui Robert Wiene) – în care sunt pictate pe decoruri până şi umbra şi lumina. a unei scindări grave a personalită ii unui om (Balduin) care mai apoi este silit să se confrunte pe via ă şi pe moarte cu sine însuşi.. De fapt. un actor al lui Reinhardt.

descoperind că nu poate scăpa de singurătatea lui fatală. Omul legii are momente nocturne în care este manipulat de propriul său inconştient şi se comportă ca un infractor. în virtutea simpatiei şi a respectului proaspăt cucerite). El va pieri trăznit de for a discretă a Divinită ii. la rândul său. se răzbună pe oameni îndemnând la răscoală. dacă acesta nu era deja veşnic. devenind dictator şi dezlăn uind un război mondial. sau fiin a e responsabilă şi se poate sustrage – prin dragoste adevărată – destinului ei implacabil?… Filmul “Homunculus” (1916). Ereditatea determină în mod absolut destinul omului.123 furia neputin ei. genetică. dacă a putut să se străvadă într-însul destinul lui Hitler. Apare motivul psihanalitic al umbrei (chipul a tot ceea ce renegăm şi refulăm în adânc) şi al măştii (chipul pe care-l alcătuim din grija de a-i cuceri pe ceilal i şi de a-i manipula. prin însăşi natura dată de Dumnezeu! Miza filmului este însă mult mai mare. răzbunător şi feroce. atunci Hitler însuşi a fost produsul artificial al unei psihoze colective: produsul artificial al psihozei germanice!… Produsul unei manipulări savante. cu Olaf Fons în rolul titular. Şi cât de grave pot fi pentru ceilal i consecin ele frustrării noastre când suntem priva i de tandre e şi dragoste? Omunculul nu este doar un produs artificial. iar trupul său preschimbându-se înapoi în lut. dr. sau ar mai fi loc de libertate şi responsabilitate? Manipularea genelor e absolută. neîndurat. în epoca geneticii clonării umane. să manipuleze şi să distrugă… Al patrulea film arhetipal – fundamental pentru transpunerea pe bandă de celuloid a sufletului german – s-a numit “Celălalt” (1913) şi a constituit replica cinematografică a operei “Dr. Sau dacă e un produs artificial. În ce măsură genetica ne prefigurează destinul? – e întrebarea pe care-o suscită acest film. trăieşte drama sciziunii personalită ii. . distruge totul în cale. se va apuca el însuşi. iar acum. reia mitul fiin ei umane produse în mod artificial. Omunculul produs în retortă de profesorul Hansen cu ajutorul asistentului său Rodin va tânji după dragoste însă. Hallers. Hyde”. Nici chiar dragostea nu poate înveşnici sufletul. frustrat. Un procuror din Berlin. apoi cade dintr-un turn şi se sfărâmă de caldarâm – sufletul său revenind la starea neantului. ne spune povestea. el pune din nou pe tapet (şi impune aten iei) problema fatalismului ereditar. Jekyll and Mr.

Participăm la dialogul acestui geniu în matematici (interpretat de actorul Russell Crowl) cu personaje preten ioase – şi nu ne dăm seama – cum nu-şi dă seama nici el – că acestea sunt numai halucina ii ale unei min i aflate în pragul schizofreniei. Totul poate fi însă doar visul unui nebun.9. ci şi a manipulării psihanalitice. visul mor ii tale proprii. care îl are ca protagonist pe John Forbes Nash. dacă au obiectivitate – demonii imagina iei. de amenin are nevăzută. Ed. în care spectatorul participă din tot sufletul la visul unui dement şi ia fantasmele acestuia drept realitate palpabilă. ce ajung nu numai să cultive puterea de dragul puterii – şi să idolatrizeze puterea generatoare de frustrări şi de traume – dar şi să anuleze orice valoare umană. vizionar al maşinii gânditoare”31. precum şi pictarea umbrelor pe fundal. eliminându-se la sfârşit ideea de artificial proprie spa iului hipnotic. să descopere în spatele unor mesaje codificate pe autorii unei conspira ii antiamericane. astfel încât filmul. O minte sclipitoare.I. inventatorul unei teorii a comportamentului ra ional. Dar Wiene n-a vrut să renun e nicicând la decorul de mucava cu forme contorsionate. Orizonturi. Cesare comite toate crimele la sugestia lui Caligari.A. . Subiectul filmului ilustrează patima de domina ie şi exacerbarea autorită ii. va fi folosită cu succes şi peste 80 de ani: de pildă în filmul “O minte sclipitoare” („A Beautiful Mind”). Apari iile halucina iei sau. pa care-l ascultă în stare de transă hipnotică. Bucureşti 1998. Ni se sugerează 31 Sylvia Nasar. în întregime. p. iar Caligari să fie nevinovat: aceasta ar fi concluzia propusă de alt regizor – Fritz Lang – dacă în finalul filmului s-ar părăsi tehnica pictării luminii însăşi.un vis din care nu po i să te mai trezeşti! Tehnica aceasta cinematografică.124 Filmul “Cabinetul doctorului Caligari” (Berlin 1920) în regia lui Robert Wiene. şi nici la conceperea personajelor ca semne grafice ale unui decor pictat de vise.“un geniu al matematicii. pare a fi. reprezintă nu numai o capodoperă a curentului expresionist. îi apar savantului după instalarea ca student la Universitate şi devin o prezen ă continuă după ce matematicianul fusese solicitat de C. Doctorul-magician Caligari reuşeşte să comită crime în serie folosindu-se de Cesare ca medium. cu senza ia permanentă de angoasă. .

1922 şi “Faust”. nu jocul actri ei. şi va săvârşi. a mitului. şi capodoperele lui F. Genial e tocmai faptul că regizorul ne face să participăm la starea savantului ca şi cum percep iile sale ar avea suport real. Dumnezeu îi trimite bătrânului ca răspuns un înger al mor ii în chip de monah tânăr. sub acoperirea acestui vot. ce a murit în miezul plăcerilor. reuşită în primul rând datorită iubirii pline de răbdare şi sacrificiu a so iei lui. nu l-a luat: semn că juriul a inut să premieze. Poate că am asistat la un caz superb de manipulare prin magie erotică.W. feti a-halucina ie nu mai creşte. care îl va înso i într-o călătorie sub votul tăcerii. n-a mai crescut deloc!… Feti ademon.I. construite într-o arhitectonică legendară. El are însă o străfulgerare: o observa ie a unui detaliu aparent neimportant. care-a jucat infinit mai bine. Murnau (“Nosferatu”. “Realitatea virtuală” a nebuniei. dar nu va mai crede în realitatea lor: aceasta este singura vindecare posibilă în cazul schizofreniei lui. şi şeful C. care cultivă un adevărat realism al imagina iei. trebuie să mai men ionăm capodoperele lui Fritz Lang (“Moartea obosită” din 1921 şi “Nibelungii” din 1924). fără putin ă de vindecare. personajul iubirii jertfelnice. sunt cât se poate de reali şi ajung să-i ceară sacrificiul total (şi chiar suprimarea so iei. La sfârşitul călătoriei îngerul mor ii îi va descoperi . Feti a colegului său de facultate. feti a lui. Există o istorisire despre un călugăr bătrân care a pus landoială judecă ile lui Dumnezeu după ce a aflat de un sihastru care a murit sfâşiat de un leu şi de un bogătaş nemilostiv. din ra iuni de “siguran ă na ională”) şi. toate nelegiuirile. probabil că ar fi înnebunit de tot. pe care-o revede după ani şi ani. şi care era înmormântat cu slavă. dacă ar fi făcut-o. fără nici cea mai mică supărare. Actri a din rol secundar a luat Oscar-ul. Savantul va continua să vadă cele trei personaje. 1926).A. până la un anumit moment din film (după consumarea a cel pu in trei sferturi din întreaga peliculă) suntem cu to ii nebuni şi inconştien i: suntem cu to ii manipula i de fantasme! Colegul din studen ie. “Moartea obosită” este legenda vie ii şi activită ii îngerului mor ii. inconştient. sau a neliniştilor venite din profunzimea subconştientului – ce face carieră în spa iul jocurilor computerizate (PC Games) – îşi află originile aici. Revenind la peisajul arhaic al expresionismului german. iar Russell Crowl.125 faptul că teoria conspira iei universale este aceea care i-a răvăşit min ile: o stare de paranoia colectivă ne-ar putea îmbolnăvi pe to i.

care le acordaseră ospitalitatea. În filmul “Moartea obosită” o tânără al cărei iubit este răpit “dincolo de zidul acestei lumi” de un străin sinistru.. produs în 1957 şi distins cu “Ursul de aur” la Berlin în anul 1958. Evitarea uciderii de către acel copil. incendierea casei unor orfani) sunt manifestări ale proniei dumnezeieşti. îl are ca protagonist pe profesorul Isak Berg (interpretat de actorul Victor Sjöström). peste câ iva ani.126 bătrânului ra iunile dumnezeieşti ale acestor fapte atroce. Călătoria profesorului este marcată de “extrem de neplăcutul sentiment de irealitate”: ea este de fapt o călătorie în ireal.stăpân al unui conac fără poartă. titlul de “doctor honoris causa”.o alternan ă a visului de noapte şi a visării cu ochii deschişi. cu o adevărată răbufnire a inconştientului: profesorul se plimbă de diminea ă pe o stradă pustie.va ajunge să se sacrifice şi să se înal e cu iubitul ei în moarte. în vârstă de 78 de ani. descoperirea în zidul surpat al ruinelor încă fumegânde a unor bani de aur şi ajutorarea orfanilor – au pretins toate aceste “fapte nelegiuite” în care se ascund ra iunile supreme ale lui Dumnezeu.. se deplasează la Lund pentru a primi. Întrebarea la care vor încerca să răspundă o serie de filme ceşi ai originea în capodopera “Mor ii obosite” e următoarea: Ar putea oamenii să în eleagă ra iunile ascunse dumnezeieşti şi să se substituie îngerului mor ii?… 6. Aparentele nelegiuiri (uciderea copilului unor oameni buni. a propriilor săi părin i. Călătoria în ireal a protagonistului vizează regăsirea sacralită ii. în cadrul unei ceremonii solemne. şi în care s-a putut observa pentru o clipă “compromisul lui Dumnezeu”cu oamenii. Onirismul e în eles ca întoarcere la percep ia Paradisului pierdut. Filmul începe cu un “prolog oniric”. de necercetat. Întreaga ac iune a filmului se desfăşoară dea lungul unei singure zile – în care profesorul. după o serie de acte tiranice ale destinului – săvârşite de agentul implacabil al mor ii. în regia şi scenariul lui Ingmar Bergman. furtul unui vas bisericesc de argint..măsuri de prevedere şi evitare a unor catastrofe viitoare.. . returnarea la biserică a unui vas furat cu o genera ie în urmă şi eliberarea din iad a făptaşilor. Fragii sălbatici ai inconştientului Filmul “Fragii sălbatici”.

propriile bătăi ale inimii. Asistăm la decernarea titlului onorific. spre sfârşitul călătoriei. Îşi scoate atunci ceasul de buzunar. până ce întâlneşte un cortegiu funerar. Prologul oniric nu e decât descoperirea că undeva. după ce Borg visase că fusese supus unui examen profesional şi realizase cu panică şi neputin ă faptul că nu mai ştie nimic. Profesorul cade în reverie: apare imaginea Sarei (interpretată de Bibi Anderson). Profesorul constată că mortul este el însuşi: că are înfă işarea sa. cândva. După ce se trezeşte. iubita lui din tinere e. iar Marianne se duce să înoate. sufletul lui a murit. Karin. Se pune în discu ie situa ia precară a căsniciei fiului său Evald cu Marianne.127 aflată în plină lumină. încleştându-şi mâna definitiv de bra ul său. Visul e revela ia sufletului său mort. Se apropie prea mult. transformând revela ia imaginilor în nara iune. În timpul călătoriei apar şi alte personaje. Personajul fără chip şi identitate se prăbuşeşte la pământ. de dinlăuntrul ceasului. Nu se aud decât paşii lui.. Orologiul nu mai are acele indicatoare. care interferează cu reveriile lui Borg. so ia profesorului. Apoi apare un individ cu pălărie de fetru. care se lasă sărutată de fratele lui – Siegfrid. spunând despre detaşarea sau abandonul de sine al fiin ei profesorului: “. Trăsura îşi pierde o roată şi sicriul dintr-însa se prăvăleşte pe asfalt. Profesorul constată că acesta nu are fa ă. Pe drum se opresc cu maşina lângă o pădure de la marginea unui lac. însă în locul tic-tacului obişnuit el îşi aude. profesorul Borg va pleca la Lund cu nora lui – Marianne (Ingrid Thulin). Isak Borg este atras inexorabil de scennă şi vrea cu orice pre să desluşească chipul mortului. Mai târziu. Din sicriul sfărâmat iese una din mâinile mortului. într-o secundă de neaten ie. şi îi pătează rochia albă şi luminoasă. con ine autenticitate. Ea are remuşcări şi pronun ă ea însăşi ceea ce i-ar putea imputa so ul. iar mortul îl prinde cu o putere diabolică.va recunoaşte profesorul. apoi aflăm că Evald se opune ca ea să aibă un copil. “Ce uimit am fost să descopăr că mortul nu era altul decât eu însumi”.E de ghea ă!”. Borg va discuta cu fiul . va spune el. Protagonistul filmului şi al visului merge mai departe. Sara a cules fragi sălbatici într-un coşule ce se răstoarnă în momentul trădării ei. Acest coşmar are adevăr. astfel încât umbrele sunt conturate puternic. iar timpul însuşi pare suspendat. Borg vede în reverie o scenă de adulter între so ia lui şi un bărbat necunoscut. se justifică la un moment dat. Seara.

47. Teme şi stiluri cinematografice. Pentru teologi. însă nu copilului-Borg ci bătrânului. metoda reveriei şi-a analizei visului cu ochii deschişi. e conştiin a. singura cale ce ne-a rămas spre isihie şi autenticitate. Pentru aceştia inconştientul. chinuit să dea de urma Dumnezeirii îndelung şi demult renegate… Nu este în consecin ă 32 Ioan Lazăr. tăcerea Îi este acoperământ şi refugiu: Unde să mai fie aflat Dumnezeu. amintirea e cea care vorbeşte. oricât de stranie şi de precară-ar fi ea. să se acopere cu smerenia. Şi nu putem să nu le dăm. îi fac semne de afec iune. încercând să atingă precizia ştiin ei). nu prezentul. ar fi sediul lui Dumnezeu.. ultima legătură a omului cu Dumnezeu. Ed. nu conştiin a şi de aceea. Filosofii moderni (printre care se numără şi poetul Lucian Blaga) consideră că Supraeul se află în inconştient (sau în subconştient. Psihanaliza ar fi atunci. Călătoria în ireal şi introspec ia onirică constituie singura cale ce i-a mai rămas protagonistului pentru a scăpa de remuşcările conştiin ei şi pentru a se apropia de candoarea vârstei de aur a Paradisului copilăriei. Conştiin a este organul metafizic al Revela iei şi inspira iei profetice. dacă nu în zona tuturor refulărilor noastre?adică în inconştient… Iar calea psihanalitică. conştiin a este cunoaşterea omului împreună cu Dumnezeu: ea este templul în care se aude glasul lui Dumnezeu rostindu-se omului. în care părin ii săi. iar remuşcările conştiin ei nu sunt decât mustrări de taină – inexorabile şi chinuitoare – ale lui Dumnezeu. calea spre via ă şi spre adevărul pierdut ar fi. prin excelen ă. cu categoriile sale stilistice abisale. apoi se va cufunda în visul luminos al copilăriei sale. ca şi cum ar fi rămas încremeni i pentru totdeauna în cadrul foto-cinematic al memoriei sale. în viziunea acestora.. sus in unii.128 său despre problemele căsniciei acestuia.Meridiane. p.dreptate: conştiin a modernă s-a întunecat în urma şirului nesfârşit de neascultări: Dumnezeu a fost renegat şi a ales să Se retragă şi să Se ascundă. Bucureşti 1987. celui de-acum. afla i la pescuit pe malul lacului. . Teologii au spus întotdeauna că ultima stea de pe cerul metafizic al sufletului. psihanaliza. rămâne singura şansă a sufletului modern. Stilul flash-back-ului este însuşi stilul gândirii personajului32: de fapt.şi lor!.

Ziua lor de lucru era nesfârşită. cu mama lui în special: cu amintirea sau cu fantasma ei ideală. străvechi. La capătul acestei reverii programate. . Aceasta a fost o descoperire decisivă în comportamentul meu ulterior. Ed. pentru a putea rezista psihic. Atât tata cât şi mama se numărau printre acei perfec ionişti care nu puteau rezista cu uşurin ă unei astfel de presiuni insuportabile.129 deloc de mirare că în inconştient şi în amintirile lui colective.sunt amintirile regizorului însuşi. Critica şi comentariile celor din parohie nu încetau niciodată. să trăiască într-o atmosferă de severitate rece şi ipocrizie: “Astăzi în eleg disperarea părin ilor mei. a fost nevoit să recurgă în permanen ă la minciună şi prefăcătorie. propria lor disciplină era de fier. la discre ia tuturor privirilor din afară. pentru ca să îşi spună unii altora ceea ce trebuia să-şi fi spus mai demult şi nu şi-au spus niciodată.Meridiane. O familie de preot trăieşte de parcă ar fi expusă pe un platou. Casa trebuia să rămână mereu deschisă.. însă nu prin alternan a zinoapte sau reverie cu ochii deschişi – vis nocturn.iluminările amintirii din “Fragii sălbatici”.. Romanul autobiografic “Lanterna magică” este scris conform aceluiaşi scenariu: o călătorie în irealitate. atât pe el cât şi pe întreaga lui familie. 15. multdorit şi pierdut… Dacă flash-back-urile. În ambii lor fii se oglindeau trăsături de caracter pe care înşişi părin ii încercau necontenit să şi le corijeze”33. căsnicia lor nu era deloc simplă. ci prin alternan a dintre străfulgerările amintirilor copilăriei şi obsesiile profesiunii de scenarist şi regizor. Casa familială era o scenă. p. ini iatic. Bucureşti 1994. Aproape la fel de rece şi de calculat ca Don Juan al lui Molière m-am decis să devin Un 33 Ingmar Bergman. regizorul şi scenaristul Ingmar Bergman se va întâlni şi el cu părin ii. iar copilul Ingmar. la disimulare de toate tipurile: “…Îmi amintesc cu exactitate că în acel moment mi-a trecut prin minte următorul gând: <<Ce bine prinde o minciună>>. nu ale unui Borg ipotetic: filmul se descoperă spectatorilor ca un onirism autobiografic. Lanterna magică. Tatăl lui Ingmar era preot luteran şi exigen a morală a comunită ii l-a obligat. se caută urme ale unui Paradis luminos.

hotărând să rămână împreună <<de dragul copiilor>>. şi complet îngrozit de Moarte.16. apoi a căzut într-o parte.130 Ipocrit”34. asta era sigur!… Lumea este o latrină. Ibid. cutremurătoare: “Un bătrân pastor dintr-o parohie murise subit. Dacă ar fi existat. . trăgând cosciugul după el şi 34 35 Ibid. neîndurător şi părtinitor. Mama încă îl mai iubea pe Anders Wahl şi mergea la toate premierele lui… Anders de Wahl este tatăl meu şi de îndată ce termin şcoala mă fac şi eu actor la Teatrul Regal”36.. încât pedepsele erau întotdeauna exemplare. Şi deodată afurisitul de pastor s-a ridicat în şezut.91. că eram de fapt fiul unui cunoscut actor. În ziua înmormântării zăcea în cosciugul deschis. Cei doi băie i ai familiei erau firi atât de rebele. Pastorul Bergman mă ura şi mă persecuta. în timp ce oamenii veni i acolo beau vin şi ron ăiau biscui i în camera alăturată. Renegarea tatălui şi renegarea lui Dumnezeu îl vor lăsa pe Ingmar neajutorat.. muştele bâzâiau în jurul cadavrului. Printre miresmele grele ale florilor se sim ea o duhoare dulceagă. Fa a îi era acoperită cu o batistă albă pentru că boala îi mâncase maxilarul inferior şi buza superioară. p. I-am spus că tatăl meu nu era cel adevărat. Nimeni nu putea dovedi că există. şi-a smuls batista pătată. copilul nu era singurul actor în casă. Aflăm că visul urât al lui Isak Borg din debutul “Fragilor sălbatici” se bazează pe o experien ă de via ă reală. lucru uşor de în eles. descoperindu-şi fa a în putrefac ie. tata amenin a că îşi ia via a. Reac ia lui Ingmar a fost de renegare a tatălui şi de alcătuire a unei alte biografii – imaginare. fictive. Severitatea pastorului şi starea glacială din casă îl determină pe Ingmar să Îl renege şi pe Dumnezeu: “Dumnezeu nu există. Mama era pe punctul de a desface căsătoria. atunci era cu siguran ă un dumnezeu oribil. În fa a prietenei sale Märta. 36 Ibid. cum bine spunea Strindberg!”37. p.24. el ajunge să îşi renege tatăl cu cea mai mare naturale e: “Ea tăcea şi eu vorbeam. Era cald. De fapt. cum se spunea pe atunci”35. pe nume Anders de Wahl.92. p. meschin. p..mai erau şi al ii care doar simulau moralitatea: “Nu ştiam că mama trăia o iubire plină de pasiune pentru un alt bărbat şi nici că tata suferea de o grea depresie. Apoi s-au împăcat. 37 Ibid...

Ibid. cu cât o trăiesc mai mult cu atât mi se pare mai iluzorie.”39. a viselor celor mor i. 92-93. aşa cum face cinematograful.131 prăbuşindu-se cu totul pe podea. Moartea este o oroare de nerezolvat. Ingmar nu avea însă cum să o afle de la aceia. din care nu te mai po i trezi”38. ci pentru că este plină de vise groaznice. Atunci s-a putut vedea că nevastă-sa îi pusese un inel de aur în jurul membrului şi îi băgase un degetar în fund (…). să fii fascinat de oroarea care l-a luat în posesie pe cel drag: în jurul organului în erec ie al mor ii doar o so ie de pastor ar pune inel! De aici concep ia lui Bergman despre teatru şi film. Şi totuşi. precum şi-a viselor mor ilor vii… Moartea este obscenă şi neruşinată: orice aluzie e preferabilă ei. Cinematograful e arta de a fugi de realitate. să î i manipulezi cu cea mai aleasă grijă fantasmele. nu pentru că provoacă durere. Copilul n-are conştiin ă. filmul ca muzică. un cadavru în descompunere căruia i s-a pus dop îi stârneşte copilului o imagine înfiorătoare a mor ii: moartea este o succesiune de coşmaruri şi de fantasme chinuitoare. dar din care nu te mai po i niciodată trezi!… Psihanaliza nu este atunci decât o introspec ie. p. în genere. Nici o altă artă nu reuşeşte. este dexteritatea de-a evita conştiin a şi chinul ei şi de a te refugia în vis şi iluzie. Să visezi şi să ui i: să te refugiezi în reverie. p.despre punerea în scenă a inconştientului: “A face film înseamnă pentru mine a planifica o iluzie până în cel mai mic detaliu. în profunzimea casei crepusculare a sufletului.. Un cadavru plin de gaze. cu orice pre ! Şi 38 39 Ibid. să fii sedus de ea. la mul i filosofi ai Antichită ii. înseamnă reflectarea unei realită i pe care. spune Bergman: Întoarce i-vă la amintirea senină a copilăriei! Via a întreagă este o luptă pentru men inerea iluziei. Ideea că mor ii visează o întâlnim şi la Platon şi.85.. ca să nu vezi goliciunea în putrefac ie. mai mult sau mai pu in morbidă. să ocolească conştiin a noastră diurnă şi să se îndrepte direct spre sentimentele noastre. în care te zba i şi încerci să mai dai semne. (…) Filmul ca vis. . Sfârşitul filmului nu poate fi decât acel vis luminos din miezul naivită ii paradisiace a copilăriei.

frenetic. Atmosfera este în mod irezistibil încărcată de sexualitate”41. dar plină de căldură. Ibid. E singura care te face câteva clipe să ui i de moarte. p. originare – au devenit martorii tuturor trădărilor. Ea a fost cea care m-a salvat în perioadele de criză şi nefericire şi s-a dovedit tot atât de eficace şi de fidelă cum mi-a fost şi inima. atrac iilor şi seduc iilor chemării celei mai pătimaşe: “Munca la film este o activitate cu un accentuat caracter erotic. momente de triumf. tandre ea. Să fii detaşat de propria ta existen ă. totul e vis şi iluzie. la unul şi-acelaşi vis! Fiecare actor participă la visul comun şi îşi aduce ca jertfă propria trăire. a trăit detaşat de to i şi de toate. de ce să te chinui peste măsură? Fragii sălbatici ai vie ii – care erau simbolul iubirii pure. a biruit visul celui mai tare – visul regizorului sau scenaristului – şi to i participă acum. . Dacă în casa părin ilor n-a ştiut ce-i iubirea. să nu te implici afectiv în nimic din tot ce este în jur: în fond. poate iluzorie. Copleşitoare şi greu de stăpânit. încrederea.. Bach numea această stare a sa bucurie”40. şi doar în măsura în care-l invoci. pentru Bergman doar filmul poate avea cu adevărat caracter erotic: e Erosul prin excelen ă. dăruirea. Cinematograful este un vis colectiv: aproape acelaşi vis îl au to i. acelaşi ritm al respira iei. De-a lungul vie ii am trăit tot timpul cu ceea ce Bach numea bucuria sa. Ingmar nu va putea iubi niciodată. Apropierea de actori este fără rezerve.132 bucuria artei e nemăsurată. ataşamentul.. Încordare şi relaxare. De aceea. p. 189-190. El notase în jurnalul său: <<Bunule Dumnezeu. momente de deznădejde. Mai bine spus. dar niciodată ostilă sau distructivă. perfect dedica i. nu te po i ataşa de ceva decât în măsura în care i-l planifici şi proiectezi tu însu i. Căsătorit de câteva ori şi având mai mul i copii. propria spontaneitate: “A fi regizor de film este 40 41 Ibid. abandonarea reciprocă este totală.stăpânul de necontestat al tuturor dorin elor. Dacă totul e vis şi iluzie. Intimitatea. numai de nu mi-aş pierde bucuria>>.. dezinvoltura în fa a ochiului magic al aparatului de filmat – toate acestea oferă un sentiment de siguran ă.52. “Marele compozitor [Johann Sebastian Bach] se întorsese tocmai dintr-o călătorie şi în absen a sa îi muriseră so ia şi doi dintre copii.

Pe neaşteptate şi fără să repete. pentru o singură clipă pe care pelicula a prins-o. 42 Ibid.. Dar cum po i să aşezi un sentiment inefabil. inefabila durere a fost prezentă pentru câteva secunde. Acest lucru s-a întâmplat astăzi. Este posibil ca eu să trăiesc pentru aceste scurte momente. Nu va cunoaşte niciodată acel sentiment inefabil al actorului. pentru a nu se mai întoarce niciodată. ci ca să exprimi altceva. p. Astfel de momente mă fac să cred că toate acele zile şi luni de riguroasă planificare nu au fost în zadar. Ea a existat doar atunci. iar tu. şi poate nici nu e pe deplin conştient de ceea ce i se întâmplă. iar camera o înregistrează. într-un cu totul alt context decât acela al intimită ii actorului? Nu este asta o manipulare? Un trafic de perle? – Un trafic cu sentimente nemărturisite? Şi nu sunt aceste sentimente mistificate prin aruncarea în contextul străin al filmului? Doar dacă nu au fost inspirate nemijlocit de nara iunea însăşi a filmului… Actorul simte ceva negrăit. dar nu ca mărturie a acelui sentiment negrăit. îi fixezi pe peliculă expresia. Camera imortalizează clipa.propriul tău vis. pe fa ă i se poate citi o durere adevărată.76-77. şi nu i-l va putea împărtăşi. e parte integrantă a nara iunii din film: dar nu va participa de fapt niciodată la clipa în care s-a imprimat pe peliculă expresia acelei dureri. spontan. de răbufnirea aceasta surprinzătoare.133 câteodată o adevărată fericire: ca atunci când pe fa a unui personaj apare o expresie neexersată în prealabil. Oare sentimentele noastre sunt interschimbabile? Pot fi folosite ca monedă de schimb în traficarea iluziilor? Regizorul este un traficant de iluzii şi sentimente: publicul se va înduioşa privind expresia îndurerată a actorului şi va fi dispus să creadă că durerea aceea sinceră. pe care o recunoaşte ca autentică. propriul tău sentiment. regizorul. Şi ceilal i oameni sunt singuri. Întocmai ca un pescuitor de perle”42. care nu ştii de unde vine şi unde se duce. Durerea. Actorul e singur în durerea lui şi va rămâne singur. mai mult sau mai pu in conştient la o simulare a vie ii. . Iar publicul se lasă înduioşate de o iluzie ce nu-i a lui. Sau participă. Alexander devine foarte palid.

p. străină. pătrunsă de o răceală calculată. la tot mai mare adâncime. Dar mama lui a fost întotdeauna intangibilă. sub presiunea acelor rigori sociale. la capătul tuturor iluziilor premeditate. Orice încălcare a tabieturilor prestabilite în casă era pedepsită în mod exemplar. A fost nevoie să treacă ani şi sute de metri de peliculă pentru ca Ingmar să se-ntâlnească. ca un nebun ieşit cu totul din min i. cu cruzime. nu-i aşa că am devenit prieteni? Vechea distribuire a rolurilor. te-ntrebi: a meritat compromisul? Frumuse ea acelei perle – chiar dacă e izvorâtă dintr-o durere secretă. Sora lui Ingmar se cufundase în apatie şi într-un fel de supunere totală.151. având insomnie cronică. în vitrină. în cele mai mici detalii. Nevoia de afec iune a lui Ingmar se transformase într-o sete irezistibilă. privit din exterior. cel de mamă şi cel de fiu a dispărut şi acum am devenit prieteni. morbidă. tata avea un incontestabil talent actoricesc. pe firul iluziilor succesive – pe care le provoci celorlal i – nu s-ar putea ajunge totuşi la adevăr?… În casa unui preot luteran via a familială se desfăşura “la vedere”. nu-i aşa? Vorbim deschis unul cu altul. sau numai rodul unei aşteptări de o via ă . părea să fie o imagine ireproşabilă a unei familii unite. El însuşi se refugiase în lumea lăuntrică. să nu crezi că mă aflu aici pentru a divaga. nu-i aşa? Oare pot eu în elege via a mamei? Am eu măcar un punct de la care să pornesc pentru a o în elege? Sau oare prietenia noastră a fost doar o iluzie? Nu.134 Şi cu toate acestea. irascibil. Dar oare. În afara scenei însă.. ceea ce. cu încredere. Mama lui Ingmar era şi ea stresată la maxim. bolnăvicioasă.. rodul dorin ei de a-i atinge măcar fantasma: “.nu va mângâia totuşi pe cineva? Arta disimulării trebuie să o stăpâneşti încă de la-nceput: din familie. era nervos. aşa cum se desfăşoară dealtfel în casa oricărui preot: “Ceea ce. cu mama lui: dar nici acuma nu ştim dacă-ntâlnirea aceasta este reală.Am devenit prieteni. Negreşit. era de fapt mizerie şi conflicte încrâncenate. La cel mai mic zgomot reac iona violent. Fratele lui a încercat să se sinucidă. To i cei trei copii ai familiei Bergman se sim eau sufoca i de greutatea unei vinovă ii insuportabile. . avea stări de deprimare”43. zdrobit de reproşurile pe care mi le fac eu însumi. de o detaşare pregătită cu grijă. Nu e deloc 43 Ibid. era de aşteptat.

nici s-o supor i”45.. . p.şi întâlnirea să se petreacă aievea? Atâtea şi-atâtea întrebări fără răspuns: “.. iar amintirea e vaporoasă.Trebuie să vorbeşti cu altcineva despre toate astea.135 aşa.De ce s-a făcut din fratele meu un infirm. nesigură. 46 Ibid. în biroul lui de la Faro.. în familia noastră nu se folosesc astfel de cuvinte. Dar şi acum. Oare numai replicile sau schimbat? Jocul s-a desfăşurat conform regulilor pe care eu le-am fixat. Dar aici acasă? Noi unde eram? Cum ne-am descurcat noi cu inima împăr ită. şi se pot sim i abuzate. p. cu voce stinsă şi şovăielnică (probabil lui Ingmar îi răsună în minte doar vocea propriei gândiri. eu sunt prea obosită”44. şi care îmi străpungea tot corpul? Nu vreau să măsor 44 45 Ibid.să fie coerent în năzuin ele sale. o privire pe care nu po i nici s-o înapoiezi. în fa a căreia te vezi silit să î i pleci ochii: “Mama îşi întoarce acum fa a înspre lumina lămpii de pe birou şi îi văd privirea întunecată. niciodată. sau era doar o închipuire a ei. Mama are o privire pătrunzătoare. În fa a acestui spectru neîndurat. cu care nu po i comunica autentic.310. intangibil. ca şi el însuşi). doar o fantasmă a dorin elor lui. Probabil că şi fantasmele sunt uneori obosite. Dar dragostea? Ştiu. cu această ură abia înăbuşită? . din toată inima. de ce sora mea a fost redusă la un ipăt doar. Însă cu cine să mai vorbească.i planifici iluzia tandre ii şi afec iunii în aşa fel încât scenariul “să ină”. dacă nu cu ea? Pare că nici fantasma mamei nu vrea să-i mai vorbească. Cum să regizezi iubirea? Cum să. îi răspunde mama de pe patul de suferin ă şi moarte al spitalului. “Să fie oare de vină blocajul bergmanian sau altceva?”46 se-ntreabă el fără rost asupra incapacită ii de a stabili un minim contact cu propria lui mamă. infectată. Tata vorbeşte despre Dragostea pentru Dumnezeu când este la biserică. Idem. ea pare a fi o simplă fantasmă inconsistentă. Ingmar îşi va continua nesfârşit monologul. de ce eu a trebuit să trăiesc cu o rană care nu s-a închis niciodată. 311. a fost vizitat de ea însăşi. Ingmar a întrebat-o pe mama lui dacă demult. Dar prietenia? Rolurile au rămas aceleaşi. Mama e un demon! pare să spună Bergman.. Ea spune că nu era ea.

mai mult decât atât. fără a mă putea agă a de nimic. însă cuvintele sunt ale lui Ingmar: “. Şi totuşi. tata stătea în fiecare zi cu o lupă puternică şi încerca să descifreze acest scris microscopic.136 vinovă ia. un gol de via ă. Falsitatea felului de-a fi. câteodată codificat. fiecare indispozi ie fizică. bineîn eles. Abisul acesta este o realitate şi. sau manierismul literar. şi nu duc deloc la adevăr: fantasma albă a mamei. e fără voce! Regizorul şi fiul acestui spectru al maternită ii e cel care îi împrumută vocea şi chiar gândirea lui. modul de a gândi în flash-back. Mama vorbise o singură dată. Vreau doar să ştiu de ce mizeria noastră a devenit aşa de îngrozitoare din spatele fragilei fa ade a prestigiului social?… (…) De ce eu am rămas atât de mult timp incapabil de a stabili rela ii umane normale?”47 Mama pare să îi răspundă.Am găsit. jurnalul mamei în seiful de la bancă.. îi va aduce lui Ingmar iluzie după iluzie. Călătoria în irealitatea inconştientului pare să ducă la întâlnirea cu spectrul. (…) Şi totuşi. fiecare gest. Şi-a dat seama treptat că nu a cunoscut-o niciodată pe femeia cu care a trăit 50 de ani.cu aburul alburiu al adevărului.. Nu sunt perceptor. e un abis fără capăt. Nu ştim ce: probabil extazierea estetică în fa a unei expresii de deznădejde. î i dezvălui partea cea mai intimă a sufletului 47 48 Idem.. insuportabilă. “. ceva în întâlnirea aceasta cu mama este artificial: ceva nu e viu. După moartea mamei. Sună magnific: mă arunc cu capul înainte în abisul vie ii. cu privire întunecată şi pătrunzătoare. Idem.Posed un întreg arsenal de explica ii pentru fiecare sentiment.o dată pentru totdeauna. propriu regizorilor. mă arunc cu capul înainte în abisul vie ii. care trădează întotdeauna o lipsă de sim ire. fiin ial. . Şirul iluminărilor străfulgerate ale amintirilor. dar nimeni nu moare zdrobindu-se de o stâncă sau de fundul unei oglinzi de apă”48. Şirul iluziilor programate nu cheamă adevărul adânc.şi doar pentru sine: atunci când îşi scrisese jurnalul secret. fantasmă după fantasmă. Oare de ce nu şi-a ars mama jurnalul? Să fie vorba de o răzbunare premeditată? <<De acum înainte vorbesc eu şi tu nu po i să mai comunici cu mine.

menite a conferi un moment. Avea puterea să-şi ia asupra sa o vină. şi ceea ce în elegea era faptul că via a ei fusese o catastrofă”50. Acestea sunt ultimele cuvinte ale romanului vie ii sale şi sunt şi unicele cuvinte pe care sinceritatea mamei putea să i le fi adresat: “Acum te-am născut. Iată cum i se adresează ea în iulie 1918 în jurnalul secret: “…Mă rog lui Dumnezeu. .137 meu şi tu nu-mi po i răspunde ca de obicei. De aceea. plângeam sau urlam>>. chiar dacă vinovă ia era îndoielnică. spectrală. tăcând. ea nu min ea în ceea ce priveşte via a ei. cu totul stranii. Ingmar. Momentele în care ea juca teatru cu pasiune nu-i afectau în elegerea. prima şi ultima dată când mama i s-a adresat lui Ingmar direct a fost în ziua naşterii sale. Ea..asemănătoare visului în plină lumină al lui Borg din “Fragii sălbatici”. Va trebui.. 316.. 51 Ibid. străine ie. fără îndoială. Ibid. Ingmar o adoptă şi o admiră pe cea din urmă: “În mai pu in de o clipă am în eles durerea ei în fa a eşecului pe care l-a constituit via a ei. o clipă de odihnă a neliniştilor. să te descurci singur. p. p. Însă cum să te po i odihni în amintirea unei copilării palide. definitivă. întâlnirea cu făptura ei alburie. 312.este lipsită cu totul de consisten ă: e doar o aspira ie ratată. o altă fantasmă printre atâtea alte surogate şi vise. ea nu era credincioasă. De fapt. a Adevărului. dar fără încredere. Acum nu mai po i să taci aşa cum ai tăcut întotdeauna când eu te imploram.. cum min ea tata. 317.”49 Între credincioşia ipocrită a tatălui şi necredin a sinceră a mamei. şi care nici n-a existat?… 49 50 Ibidem. cum vei putea”51. p. care să compenseze absen a dureroasă. De-acum înainte eşti cu desăvârşire singur”.

.). Genurile Adventure şi RPG (Role Playing Game) au devenit itinerarii culturale ale căutării identită ii.138 IV. Identitatea de taină a sufletului va fi stabilită de fapt de patru nume: numele tău cel nou. 17. pe care nimeni nu-l ştie.al noului Ierusalim. numele Ierusalimului celui ceresc şi numele cel nou al lui Mesia – corespunzător „pronun ării” luminoase a străfulgerării ra iunilor 1 2 Apocalipsă 2. care se pogoară din cer. „Descoperire” şi are în elesul dezvăluirii temeliilor lumii şi temeiurilor sufletelor din „eshaton”. . . nu pot decât să le anticipez. nici care mi-e numele „real”. Mesianismul digital 1. decât primitorul. Avatarurile psihanalitice ale PRINCIPIULUI DE IDENTITATE Principiile psihanalizei şi ale psihologiei abisale au ajuns să fie aplicate şi în cazul jocurilor video.. Ai propriul suflet în fa a ochilor. fără să le străvăd. ci Paradisul ceresc însuşi: „Pe cel ce biruieşte îl voi face stâlp în templul Dumnezeului Meu şi afară nu va mai ieşi şi voi scrie pe el numele Dumnezeului Meu şi numele cetă ii Dumnezeului Meu. 12. de la Dumnezeul Meu – şi numele Meu cel nou. numele lui Dumnezeu-Tatăl. Care e numele meu „apocaliptic”? – cel despre care s-a spus: „Biruitorului îi voi da din mana cea ascunsă şi-i voi da lui o pietricică albă şi pe pietricică scris un nume nou.”2 Identitatea de taină a sufletului va fi descoperită doar în vremea Revela iei finale („Apocalipsis” înseamnă „Revela ie”. adică de la sfârşitul actualei înfă işări a lumii). numele „de sus dăruit”.”1 Biruitorului asupra patimilor precum şi asupra duhurilor întunecate care ni le inspiră i se promite nu numai Edenul de demult.ca o adevărată împără ie a gândurilor şi patimilor „înfometate” de resurse. Apocalipsă 3. şi te întrebi: „Cine sunt eu?” Cine sunt eu cu adevărat? Şi care mi-e numele? Fiindcă de fapt nu ştiu nici cine sunt.. scris de către Mesia pe o piatră pre ioasă albă.cu spectacolul luptelor de apărare sau cucerire. . cu abilită i înnăscute sau dobândite (aşa-numitele „skill”-ri şi „perck”-uri.

Creatorii de cultură (inclusiv programatorii de lumi virtuale) expun câte un Weltanschauung: o atitudine a sufletului conceptual formulată3. Puterea sufletului. jocul se bazează pe un scenariu scris de Mike Nicholson şi Chris Pasetto. Conducătorul întregului program de cercetare şi dezvoltare e Thomas Holmes. se trezeşte într-un spital de psihiatrie cu un bandaj pe fa ă şi cu o amnezie devastatoare: nu ştie nici cum îl cheamă. Principiile au rămas însă aceleaşi. în starea în care ne găsim. 3 4 Carl Gustav Jung. având ca director de proiect pe Scot Noel şi lider programator pe Chad Freeman.. către Împără ia cerească ce-şi are poarta în sensibilitatea spirituală a inimii noastre. Personajul tău îi spune la telefon unui cunoscut deal său că a făcut o descoperire uluitoare şi că îi va da mai multe detalii atunci când va ajunge acasă. precum şi a dorin elor şi aşteptărilor noastre. pe care îl înso eşti de-a lungul întregului GAME. el a devenit un clasic al genului “Adventure”. Acest Weltanschauung (literal: concep ie sau viziune conceptuală despre lume şi via ă) poate fi exprimat acum şi în gramatica limbii fantastice. Într-un anumit sens. Din acest moment începe jocul... răscolirea interioară a unor amintiri străine – care ne-au fost „implantate” prin „jocul” paradigmelor sau modelelor dumnezeieşti necreate – ne atrag irezistibil către cucerirea Paradisului interior. nici jocuri „paradisiace”: jocurile sau formele fantastice ale culturii interactive nu sunt decât formele de manifestare a psihologiei noastre. nici pe ce lume se află. jocuri video) urmăresc să răspundă acestei chemări a asumării unei noi identită i. Psihologia analitică. Desigur că nu va mai ajunge acasă niciodată: va derapa şi se va prăbuşi într-o râpă. a viselor noastre celor mai adânci. Nu există nici jocuri „demonice”. 13. se pregăteşte să iasă din parcarea unei clădiri care se presupune a fi o clinică. a atitudinii noastre psihologice. p. Nostalgia a ceea ce încă nu există. filme.139 dumnezeieşti necreate – pe care acum. E noapte. a ceea ce n-a fost. Protagonistul acestei pă anii. nu putem să îl auzim. toate actele culturale (romane. Acesta eşti tu.. . Scenariul debutează cu o discu ie telefonică: protagonistul.. „Sanitarium”4 este unul din jocurile celebre ale căutării de sine. Produs de DreamForge Intertainment. a idealurilor noastre celor mai înalte. aflat într-o maşină..

nu poate să îi găsească acesteia din urmă păpuşa pentru a i-o aduce să o aline în suferin ă. Jennifer Laughton. în ciuda . The Hive (vis). 7. protagonistul scenariului. 4. discutând cu personaje mai mult sau mai pu in imaginare.. În laboratorul clinicii Max va afla la un radio că lumea îi jeleşte pe copiii ce fuseseră trata i cu medicamentul HOPE (“drogul speran ei”) şi care.. se succed capitolele din lumea reală a clinicii cu capitolele onirice: 1. Visul care urmează acestei scene se va sfârşi cu în elegerea ra iunii pentru care a ales mai târziu profesiunea de medic: moartea surorii lui a fost aceea care l-a determinat să lupte pentru vindecarea tuturor copiilor. The Courtyard and Chapel (real). 6. 2. The Tower Cells (real). că pe sora lui o chemase Sarah şi că murise cu dorin a ultimă neîmplinită. Chiar dacă s-ar părea că unii dintre aceştia sunt îngeri. The Innocent Abandoned (vis). The Circus of Fools (vis) continuat în catabasa “The Cave” şi iluminarea “The Mansion”. 8. în care până şi personajele virtuale î i confirmă că eşti nebun! De-a lungul desfăşurării dialogurilor. că îl cheamă Max Laughton. nu putem să ieşim de sub impresia solipsismului absolut: suntem în miezul fascinant al schizofreniei. The Laboratory (real). Morgue and Cemetery (real). “Sanitarium” e structurat în mod abil pe nouă capitole alternante.cu care eşti invitat să te identifici. care îi bântuie memoria. care i-a decimat pe azteci. Pe măsură ce se succed visele. ce îi va vorbi despre “molima lui Quetzalquatl”. protagonistul va afla că este doctor. Lui Max îi apare o imagine din copilărie în care el. a ucis to i copii din zonă după ce i-a deformat şi i-a schilodit vreme de câ iva ani.află că îl cheamă Max şi că s-a ocupat de destinul tragic al copiilor dintr-o comunitate răvăşită de molimă: virusul DNAV.140 Căutarea identită ii şi anamneza constituie elul final al jocului. Protagonistul acestui scenariu începe să îşi reamintească scene din trecutul său pe măsură ce avansează în cercetările din vis. 9. Dialogul cu fantasmele care îi apar în aceste transe hipnotice sunt mai revelatorii decât discu iile cu personalul clinicii. El are o străfulgerare în care îi apare so ia. Suntem invita i să devenim părtaşi “logicii” nebuniei şi să nu avem încredere decât în oamenii ce ne apar în vis. The Gauntlet (vis şi trezire la realitate în “Morgan’s last game”). ai cărei membri par să aibă întotdeauna ceva de ascuns. 5. apărut la nou-născu i. The lost Village (vis). copilul ascultător de părin i şi protector al surorii lui. 3.

Max însă îi reproşează că i s-au înjumătă it fondurile de cercetare a panaceului universal tocmai acum. dacă nu-l părăsea din timp. Sarah. Morgan. Visele lui Max sunt însă mai logice decât realitatea însăşi. deoarece litera “y” nu e cu majusculă). începuseră să moară unul câte unul. Morgan. în care acesta iese înfrânt. împiedicându-l să descopere adevărul. şi în care putea să moară şi el. nu i-ai putut salva pe copii. Explozia generatorului de căldură din turnul celulelor. La sfârşitul acestor aventuri. Ra iunile nebuniei şi iluminările inconştientului se “dovedesc” mai puternice decât chemările conştiin ei. care îl şi tratează acum. în care Max trebuie să găsească tot felul de chei ale în elegerii şi să rezolve o multitudine de jocuri logice. care îl îndeamnă pe Max să continue cercetările în vederea îmbunătă irii medicamentului HOPE. luând cu sine toate cercetările sale privind panaceul pe care l-a descoperit. Dr. ne face să în elegem că doctorul Morgan nu se dă în lături de la nimic pentru a-şi împlini scopurile. comportându-se cu agresivitate şi dorin ă de domina ie. lui Max îi apare Dr. Morgan încearcă să îi domine mintea. aşa cum nu ai putut s-o salvezi nici pe sora ta. Într-un clişeu al anamnezei. . Max. colegul lui. dar şi “mercenar”. El îl amenin ă pe Morgan că părăseşte clinica şi societatea MERCy (titlul însemnând “milă”. cu eroul mitologic Grimwal.Tu.” “Ultimul joc al lui Morgan”. Tu eşti cel mai mare duşman al tău. tratându-l pe Max ca pe un pacient indezirabil. în zona cimitirului. În timp ce se află la morgă. când se află aproape de finalizare. Max are o nouă străfulgerare a reamintirii: el în elege că medicamentul HOPE este conceput de Dr. însă acum Max este convins că Dr. Dr. în urma căreia muriseră to i pacien ii din turn. fiecare incursiune într-o altă identitate conferindu-i noi revela ii referitoare la sine. conceput de el şi pentru a aduce bani clinirii. şi cu războinicul aztec pornit împotriva demonului alb Quetzalquatl. Morgan e cel care doreşte să îl elimine. În spatele acestui “triumf” al inconştientului se află însă o echipă întreagă de programatori de geniu: în spatele fantasmelor şi spectrelor inconştientului se află geniul conştiin ei.141 îmbunătă irii stării lor de început. chiar dacă imaginile iau chipul nebuniei. se soldează cu reamintirea totală şi cu restabilirea ordinii lucrurilor. El se va identifica pe rând cu sora lui. Morgan îl temperează şi pare că lucrurile vor fi aplanate. să îi provoace transe hipnotice fără ieşire. Morgan îi va spune: “.

142 Filmul “Gothika”. Alternarea fazelor de demen ă cu a celor ale lucidită ii de detectiv sunt proprii şi jocurilor.. Douglas Grey. un muncitor cu pickamer-ul în miezul unei civiliza ii futuriste. În urma unui accident de maşină. Mitul Mântuitorului ce se ignoră pe sine Filmul “Total Recall” (SUA. preia unele dintre clişeele jocului. Protagonistul filmului este Douglas Quaid (Arnold Schwarzenegger). astfel încât abia la sfârşit ajungem să ne-ntrebăm dacă este cu-adevărat cu putin ă ca duhurile victimelor să se întoarcă din nou pe pământ ca să îşi facă dreptate singure. doctori a de psihiatrie Miranda Grey (interpretată de actri a Halle Berry) ajunge să fie internată ca pacientă. Atât în genul acesta de filme. apare mitul mântuitorului ce se ignoră pe sine. apari iile duhului fetei ce fusese ucisă de Douglas. dacă îi pot manipula şi domina prin magia mea. Ea avusese în grijă o pacientă posedată de viziunea unor torturi satanice (Penelope Cruz). însă nu îi dă crezare acesteia decât atunci când ajunge ea însăşi posedată de duhul răzbunător al unei fete. 1990) regizat de Paul Verhoeven este un SF care presupune manipularea prin schimbarea identită ii. şi filmelor psihanalitice. Nara iunea grăbită. Oare nu sunt eu „The One”? Oare nu sunt eu „alesul” gra iei? Aşa cum cel care i se opune îşi pusese şi el la rândul său întrebarea: Oare nu sunt eu Dumnezeu – dacă pot dispune de via a şi psihicul altora. La capătul lor nu se află decât descoperirea unor orori. În cazul nostru. ne in cu răsuflarea tăiată.. regizat de Mathieu Kassowitz şi având ca producători pe Joel Silver şi Robert Zemeckis. 2. directorul clinicii. Alunecarea în paranormal şi atmosfera tenebrelor din spital creează o atmosferă în care neverosimilul devine palpabil. Miranda Grey descoperă că so ul ei. dacă îi pot chiar ucide? Iar uneori ispita mesianismului şi ispita autoîndumnezeirii – proprie Antihristului – se pot manifesta în una şi aceeaşi persoană. . cât şi în jocul video. scenele de violen ă şi urmărire. pe care l-a ucis bestial în timp ce era posedată de duhul acelei fete. era un sadic ce se credea Dumnezeu şi care se distra torturându-şi psihic şi sexual pacientele. La un moment dat el vede o reclamă a unei societă i numite “Recall” ce face implanturi cerebrale în aşa fel încât să ai amintiri despre lucruri pe care în realitate nu le-ai trăit niciodată.

“sălbatică”. Func ionarul le spune că scenariul implantului con ine chiar această misiune de agent secret şi nu este nici o eroare în program – în afară de ignoran a şi panica lor. opusul so iei sale Lori (Sharon Stone). el o dezarmează. fără cenzuri morale. Acum . Drogul a făcut să iasă din inconştient amintirea acelei vie i ascunse. Func ionarul care îi oferise “călătoria în ireal” e confruntat cu operatorii – care îi spun că ceva n-a func ionat bine şi clientul este un agent secret căruia îi fusese ştearsă memoria. iar apoi ea recunoaşte că nu e so ia lui reală. Află că pe Marte există un guvernator cu puteri absolute – Cohaegen – şi o mişcare de rebeliune împotriva lui. Func ionarul care îi vinde “pachetul de amintiri” al sejurului pe Marte nu îi oferă fantasmele unei călătorii obişnuite. însă vor fi ucişi ei de el. fidelă. frecventat de mutan i. De acum înainte el se va sim i victima unei conspira ii: colegii de servici se întorc împotriva lui şi încearcă să îl ucidă. grijulie. Quaid se trezeşte într-un taxi şi simte că are un gol de memorie. “domestică”. Află că el însuşi era mâna dreaptă a lui Cohaegen şi se numea Hauser. o “uşuratică”. ci amintirea unui scenariu în care Quaid să fie agent secret cu misiunea “de a salva lumea”. Quaid reuşeşte să fugă pe Marte şi încearcă să afle cine e el cu adevărat. ci doar îl supraveghează de câteva luni: amintirea căsătoriei lor fusese doar un implant.143 Quaid va merge la această societate pentru a i se implanta amintirea unei excursii pe Marte – planeta pe care nu şi-a putut permite să o viziteze niciodată (Amintirile netrăitului sunt însă mult mai ieftine!). Dar operatorii îi răspund că încă nu au făcut implantul şi că clientul lor este cu adevărat un agent secret căruia îi fusese ştearsă memoria şi identitatea. Quaid fusese adormit cu narcotice şi nu ne putem da seama dacă ceea ce discută operatorii este real sau dacă nu cumva am intrat deja în visul său programat. care e blondă. El alege o brunetă atletică. Quaid acceptă şi este supus unui test psihologic precum şi unei examinări a dorin elor – în care i se oferă chiar şi prototipul ideal al femeii de care se va îndrăgosti în cadrul scenariului amintirii. Se întâlneşte cu “bruneta atletică” – Melina (Rachel Ticotin) care este o prostituată de lux dintr-un cartier subteran rău famat. Quaid este sedat în vederea implantului şi are o explozie de paranoia. so ia încearcă şi ea să-l ucidă. un fel de coşmar în care spune că cineva încearcă să îl ucidă.

Acesta va declanşa reac ia necesară pentru crearea pe Marte a unei atmosfere asemănătoare celei de pe Pământ. Cohaegen nu face excep ie. Melina nu crede că Quaid este de partea rebelilor decât atunci când acesta este pe punctul de a fi omorât. să nu fie pornit niciodată. Quaid ştie că este “Alesul”. cel menit să salveze lumea mar iană. cea adevărată. Rebelii sunt însă ataca i. că nu ştie de fapt cine e el în realitate: Quaid sau Hauser. va porni reactorul. Acesta îi mul umeşte lui Quaid pentru că l-a condus (inconştient) la şeful rebelilor: de ani de zile încercase să îl găsească şi să-l ucidă. Quaid e acuma convins de mesianitatea sa. care are calită i paranormale şi care îl ajută să-şi în eleagă misiunea: Quaid trebuie să ajungă într-o mină în care se află un reactor nuclear construit acum câteva mii de ani de o civiliza ie complet necunoscută şi să pornească reactorul. este cea conferită de faptele sale şi de misiunea sa. Mutantul îi spune că identitatea omului. i se insinuează în gânduri mutantul. dar timpul presează şi nu-şi poate aminti nimic. Quaid îi spune atunci şefului rebelilor – un mutant cu puteri magice – că are dileme de personalitate. construit de extratereştri rămaşi necunoscu i. aerul condi ionat fiind aici resursa prin a cărei gestionare îşi asigură el suprema ia. va crea pe Marte o atmosferă ca pe Pământ. Ele î i spun cine eşti tu”.144 însă Cohaegen vrea să-l ucidă pentru că Quaid-Hauser a trecut de partea celor asupri i – de partea rebelilor. deci avea interesul ca reactorul generator al atmosferei planetare. şeful lor e ucis. va deveni “mântuitorul” lumii celei noi… Cohaegen îşi exercitase domina ia asupra lumii de pe Marte prin monopolul aerului. “Faptele tale sunt cele care te definesc. Tactica atragerii rebelilor în capcană prin schimbarea de identitate a omului său este în spiritul men inerii acestui monopol. iar Quaid şi Melina sunt duşi în fa a lui Cohaegen. to i protagoniştii istoriei care-au avut patima domina iei lumii au încercat să controleze masele printr-o anumită resursă deficitară. Quaid refuză să ia înapoi memoria şi identitatea pe care le-a avut în trecut deoarece îl consideră pe Hauser partea întunecată a personalită ii sale. Melina îl conduce la şeful rebelilor. De fapt. . Va reuşi să evadeze împreună cu Melina înainte de a fi supus unui nou implant şi de a redeveni “Hauser”: îi va ucide pe Cohaegen şi pe oamenii lui. El îi prezintă o înregistrare a lui Hauser în care acesta afirmă că se supune de bună voie schimbării de identitate în “Quaid” tocmai pentru a-l prinde pe şeful rebelilor.

Scena este planeta Marte. Ultima secvan ă. Mântuitorul care încă nu ştie că e „cel ales”. . Extratereştrii sunt dumnezeii din umbră ai acestei lumi. în care Quaid e cu Melina pe munte.145 Cuvântul „aer condi ionat” are aici chiar sensul de condi ionare a vie ii în schimbul supunerii. Simon Magul spunea că el însuşi este Dumnezeu aşa cum s-a arătat samarinenilor – un fel de Demiurg inferior – în vreme ce Elena era Cugetarea – Divinitatea supremă a lumii!… “Hauser” este întruchiparea mitului ereziarh al unui Mesia care la început nu este conştient de mesianitatea sa. nu asemănătoare. „alesul” care până la un anumit moment dat îşi ignoră propria mesianitate.în care noul “Mesia” este un paranoic ce distruge conven iile.Dar oare totul nu este numai un vis?” la care Melina îi răspunde: “. virilitatea şi seduc ia acestui preaomenesc “fiu amnezic al lui Dumnezeu” sunt proprii şi unui om cu adevărat bun. propriul destin de salvator al umanită ii pierdute. a cărei configura ie deşertică anun ă starea Pământului din viitor. iar omul “mântuirii” nu trebuie decât să apese pe un buton. colegii. El se întreabă. Dar cum să mai vrei să te desprinzi dintr-o schizofrenie atât de ademenitoare? Cheia filmului se află în secven a în care Quaid îşi alege partenera de ac iune: “bruneta atletică” pe care o alege de pe displayul celor de la societatea “Recall” are fizionomia identică. şi în genere pe to i aceia care nu în eleg. într-o străfulgerare de luciditate: “. nu poate fi decât om. pune totul sub semnul iluziei şi autoamăgirii. Simon Magul şi prostituata Elena din Tyr sunt prototipul biblic al perechii Quaid-Melina: mitul prostituatei nu este deloc întâmplător.Atunci sărută-mă repede. sau care stau în calea mesianismului său. se întoarce împotriva propriei familii. Din această cauză. înainte să te trezeşti”. filmul “Total Recall” nu este decât o fascinantă punere în scenă a mitului faustic – din perspectiva blasfemiei arianismului. ajungând în final să-şi ucidă (virtual) so ia. dar şi Antichristului. Ignoran a de sine este o calitate exclusiv omenească. cu cea a Melinei: de unde ar fi avut operatorii aceia exact fotografia ei? Deci totul e doar un vis.. Bunătatea eroului este înşelătoare: fascina ia pe care o răspândeşte în jur eroul.

Dune. Bucureşti 1993. se urmăreşte 5 Franck Herbert. Protagonistul scenariului. e gata să îl distrugă în întregime.. urmează calea “profe iei” surorilor Bene Geserit (o castă a prooroci elor din care făceau parte femei cu darul clarviziunii şi hipersensibilită ii. Între distrugerea „mirodeniei” prin holocaust nuclear şi distrugerea petrolului prin incendierea sondelor de extrac ie nu există decât o diferen ă de imagine: în fond. dacă nu i se recunoaşte puterea de către “nobilimea” galactică (aceasta din urmă fiind metafora civiliza iei europene). Cel Aşteptat de fremeni spre a le dărui libertatea. Planeta Dune este un deşert de nisip a cărui valoare constă în extrac ia “mirodeniei” (“spice” în lb. asemenea unui Kamikadze musulman. Sursele romanului şi filmului omonim sunt deja evidente: Paul Atreides – născut într-o cultură tipic europeană – îşi descoperă adevăratele origini şi declanşează „războiul sfânt” – Jihad-ul islamic – fiind în stare să distrugă într-o reac ie de cataclism nuclear întreaga “mirodenie” de pe Dune. Ideea şantajului “mântuitor se insinuează în conştiin a publicului ca fiind expresia superiorită ii structurale a civiliza iei şi gândirii islamice. . pe care „Alesul”. apar inând casei nobiliare Atreides – aflată în rivalitate şi luptă pe via ă şi pe moarte cu casa Harkonnen de pe planeta Arrakis. cel chemat să restabilească armonia planetară şi ordinea în întregul Univers. Nemira. Eroul se vede nevoit să apeleze la oamenii deşertului – fremenii – şi la un moment dat îşi descoperă mesianitatea: el este Muad’Dib. engleză) – o substan ă produsă de nişte viermi gigantici a cărei valoare inestimabilă (generatoare de energie înaltă) justifică toate războaiele şi patimile de domina ie. turnat după romanul omonim al lui Franck Herbert5. cu oameni cu tot. tratează aceeaşi condi ie existen ială a mântuitorului ce se ignoră pe sine. Oricât de bune şi de generoase ar fi aceste revendicări.o societate de “pythii” oraculare din care făcea parte şi mama sa. în cazul în care nu îi vor fi satisfăcute revendicările. “Mirodenia” e o parabolă SF a petrolului lumii arabe. oricât de dezinteresate. Gesicca). într-un fel de holocaust nuclear.146 Filmul SF “Dune” (Produs în 1984 în regia lui David Lynch). Ed. Paul Atreides (Kyle MacLuchlan). “Umbra şoarecelui lunii”. ac iunea “sinucigaşă” a lui Paul îngrozeşte la fel cum îngrozesc azi atentatele sinucigaşe cu bombă ale musulmanilor. supranumită Dune.

şi ne inspiră respect. Stătea nemişcat. liniile sau op iunile de dialog fiind mai devreme sau mai târziu epuizate. un adolescent de aproape 17 ani. nici fatalită ii soartei (chiar dacă e „dulce”). Dacă tu eşti „The One”. paralele sau îndeajuns de îndepărtate. “Mântuitorul Dunei” şi “Ereticii Dunei”. manipulate prin echilibrul dintre un virus mortal creat artificial şi antidotul său) nu sunt decât ipostazele prin care se realizează monopol aceloraşi oameni şi trusturi de domina ie. tot acolo ajungi: nu te po i sustrage destinului prestabilit. Jocul RPG omonim6 urmăreşte aproape fidel scenariul filmului. Gustul nisipului. neputându-se evita senza ia generală de liniaritate. Producător: Virgin Games LTD&Cryo Interactive Entertainment. . Dar cine este de fapt acela care devine una cu Fiara nisipurilor? 3. nu. teamă şi cutremurare. din care prima a fost deja ecranizată.147 ac iunea de monopol asupra unei resurse deficitare – râvnite de toată lumea – pentru asigurarea domina iei asupra lumii. cu mii de col i interiori. “Dune Messiah” – “Mântuitorul Dunei” – este romanul în care unul din urmaşii lui Paul Atreides. care va deveni “Mântuitorul planetei”. Vom vedea mai târziu că „aerul condi ionat”.sub înfă işarea unui balaur-Leviathan. “Împăratul-Zeu al Dunei”. cu mâna întinsă în vid. „mirodenia” sau chiar „sănătatea” (şi „via a” însăşi. „Moira – anthropo daimon”. „apa”. 1995. Toate sunt predestinate şi irevocabile. spuneau grecii: „soarta este demonul omului”. Apostolatul nebunilor şi al retarda ilor mintal Kaspar Hauser.i mai rămâne decât să te laşi posedat de propriul destin. este descoperit la începutul verii anului 1828 în pia a centrală din Nuerenberg. „petrolul”. Seria romanelor lui Franck Herbert mai con ine căr ile “Copiii Dunei”. Cu alte cuvinte. nu ni-L putem închipui pe Messiah – chiar şi al altor lumi. . orice ai face. se preschimbă într-un vierme!… Chiar dacă viermele este gigantic. Subconştientul oamenilor trebuie însă pregătit pentru ceea ce va veni şi pentru cel care va stăpâni vremurile. inând în ea o 6 DUNE. “Canonicatul Dune”.

merele sunt vii. Pentru Kaspar. Protagonistul filmului este interpretat de un anonim în vârstă de 43 de ani cu chipul rămas tânăr. care crescuse fără nici un contact cu oamenii. S-a răspândit zvonul că acesta ar fi copilul nedorit al Marii Ducese de Baden. care nu mai jucase niciodată în via a lui. 3. Numele acestui actor improvizat este Bruno. şi care îl condamnaseră inexorabil la imbecilitate7. sau Fiecare pentru sine şi Dumnezeu împotriva tuturor”. El avea mintea unui copil de 2 ani. Pentru acest retardat mintal lumea întreagă este însufle ită şi pulsează de via ă. în “Almanahul literar” 1987. 7 . Danmer vrea să ridice din nou mărul. ci propria lui dramă. suntem invita i să privim lumea prin ochii plini de candoare şi în elegere ai unui alienat mintal. Va fi asasinat de aceiaşi oameni care-l inuseră în recluziune for ată. 242. dar care avea totuşi uluitoare străfulgerări de inteligen ă: pur şi simplu avea o cu totul altă percep ie a lucrurilor. sau chiar fiul nelegitim al lui Napoleon. mărul se rostogoleşte un timp pe alee. Kaspar spune că mărul acela Constantin Popescu. Realitate şi fic iune. Sufletul Lumii trebuie respectat. care încearcă să ne confere o nouă viziune asupra realită ii. apar ine cinematografiei “Noului val german”. şi care şi-a petrecut aproape 20 de ani din via ă prin închisori. şi ceea ce a rămas în memoria de celuloid a peliculei nu este neapărat destinul lui Kaspar Hauser. şi nimeni nu poate să îi anuleze convingerea: “Lui Danmer îi cade un măr pe jos. p.148 scrisoare către un anumit căpitan de cavalerie din regimentul al şaselea. ascuns privirilor oamenilor. sau aziluri pentru inadapta ii lumii. până atunci el fusese inut în recluziune şi întuneric. suferin a anilor de tăcere mintală şi recluziune a atâtor suferinzi anonim. Ziua în care fusese descoperit putea fi considerată ziua lui de naştere. Această nouă perspectivă asupra realului e oferită prin intermediul lui Kaspar Hauser. El este privit cu suspiciune şi reticen ă şi se loveşte pretutindeni de negarea şi egocentrismul uman. sanatorii. suntem chema i să fim martorii viziunilor lui şi-ai modului său specific de percep ie a realită ii şi transcenden ei. în regia lui Werner Herzog. El în film îşi interpretează propria lui existen ă. Filmul “Kaspar Hauser.

. Kaspar chiuie de bucurie şi Fuhrmann şi Danmer nu ştiu pentru moment ce să mai spună”8. Kaspar are viziunea Caucazului – un şir de mun i roşii cu stranii arhitecturi albe.149 este obosit de atâta alergat şi nu ar mai trebui chinuit şi mai mult. Viziunea deşertului cuprinde perspectiva panoramică a unei imensită i nisipoase. Cei doi adul i se gândesc să amâne argumenta ia. p. Danmer încearcă să-l povă uiască pe Kaspar că mărul nu are via ă şi că depinde de el ce direc ie urmează să ia mărul şi că fructul cade acolo unde e aruncat. în care se vede o caravană mare. cât mai mult prin intui ie succesivă. guvernat de legi şi mecanisme necru ătoare. aruncă un măr care se rostogoleşte de-a lungul aleii. Rev. în centrul căreia. Scenariul filmului “Kaspar Hauser”. altei lumi – apoi viziunea Insulei primordiale. . Mărul sare peste pantoful lui Fuhrmann. şi ei sunt convinşi că s-au rătăcit şi că orbul şi-a pierdut sim ul orien ării în spa iu. Mărul însă se rostogoleşte mai departe şi acesta este pentru Kaspar un contraargument care îi întăreşte părerea. El aruncă un măr spre Fuhrmann.. “Secolul 20” nr. “Unul dintre ei se îndreaptă călare spre conducătorul caravanei. Pentru adul i totul e mort. Pentru a-i demonstra. 8 Werner Herzog. iar acesta. priveşte în zare femeia înveşmântată în mătase.ar putea fi cea adevărată. Kaspar este extraordinar de bucuros de dibăcia şi în elepciunea mărului şi sfătuieşte un măr pe care îl ine în mână. Mărul însă are viteză. pentru a arăta că mărul se opreşte la voin a şi interven ia lui. întinde piciorul şi-l opreşte. având turle ascu ite – ce par a fi arhitectura altei planete.cu aceste mere vrăjite de candoarea lui şi însufle ite de bucuria lui. să facă la fel. condusă de un berber orb. 55. Ei nu se gândesc nici o clipă că viziunea de basm a lui Kaspar. Pentru Kaspar totul are spontaneitate şi lucrurile se manifestă imprevizibil. înainte de a-i da drumul. 277-278-279/ 1984. pe un platou înalt şi stâncos. înalte. Realită ile adânci sunt vii şi emergente: îşi vor păstra tot timpul privilegiul de-a ne surprinde. aşa încât sare peste piciorul lui şi se rostogoleşte mai departe. În fa a călătorilor se văd mun i înal i. Kaspar ştie că femeia aceasta e Moartea. Danmer încearcă acum să-l convingă pe Kaspar mai pu in prin argumente.

4. Imanen a a biruit. Acesta este mesajul final al filmului: oamenii se grăbesc şi se zbuciumă. Aceasta este cunoaşterea: disec ia ştiin ifică a unui cadavru pe care l-a părăsit definitiv via a. Medicii sunt ca nişte ulii. Despre un astfel de risc ne vorbeşte şi ne dă mărturie cu 9 Ibid. ca să nu plece de fapt niciunde. ca nişte păsări de pradă: nişte animale avide de cunoaştere. adulmecă şi apoi ridică o mână de nisip şi o duce la buze. Iar filmul ne propune un nou mod de gândire.150 spunându-i că trebuie să se fi rătăcit. o reflectare…”9 Această parabolă a gustării nisipurilor şi a adulmecării aerului uscat al deşertului este aceea a descoperirii unui nou mod de percep ie a realită ii. aşa cum ar fi fost de aşteptat. p. Atunci conducătorul caravanei se opreşte.. Trăsura nu mai porneşte şi nu va mai pleca niciunde. 59. neîn eles. nu sunt mun i. Oamenii însă nu vor fi niciodată în stare să surprindă via a în stare pură. până ce sec ionează tot creierul în bucă i informe. Ce înseamnă a fi posedat de “daimonul” identită ii Preluarea unui avatar într-un joc video. Era destul să se ştie într-însa. mai pu in influen at de prejudecă i sau de clişee ale imagina iei. Mesajul lui Kaspar rămâne neauzit. şi parcă ar fi încremeni i. creierul mic este relativ mare şi dezvoltat şi că lobul posterior al emisferei stângi nu acoperă complet creierul mic. voi vă înşela i. asumarea unei identită i străine – sau însuşirea unei identită i virtuale – are riscurile ei. Kaspar a murit asasinat. gustându-l cu grijă. nelinişti i. Călătorii nu protestează. Ceea ce vede i în fa a noastră. nici mesageri ai ei… percep ia lor este pururea liniştită. Ei descoperă că în compara ie cu creierul mare. Trăsura soseşte într-un târziu şi călătorii se precipită să urce. dar mai cu seamă de confirmarea unor prejudecă i. o trăsură. Afară oamenii aşteaptă cu nerăbdare. La mijloc nu este decât o închipuire. pentru că în fa a lor sunt mun i înal i. Asistăm la disec ia lui de către medici. În mintea lor nu există nici transcenden ă. . Fiule – spune orbul – fiule. Medicii lucrează în continuare “cu nesa ”. Se mul umesc cu confortul propriei lor min i şi a lumii sterile pe care aceasta le-o deschide percep iei.

Shingen. Aceasta este o perspectivă nouă asupra “dublei personalită i” din psihologie: să încerci să devii altul. ca şi cum noua lui via ă. ne spune scenariul. să te sacrifici în numele celui care nu eşti tu. îşi află în filmul “Kagemusha” cea mai bună descriere psihologică. scufundându-se în ape odată cu steagul clanului.până la gestul asumării mor ii unui străin. te va determina să faci abstrac ie de propria identitate. ea ajunge să accepte cu bucurie să fie manipulată de propriul chip: există o acceptare frenetică a fatalită ii condi iei umane a şefului clanului... sau chiar dacă ai conştiin a acestei fraude. dublura. şi nu năzuieşte atât de departe. şi în care a avut destule ocazii să se apropie de candoarea unor suflete pure. Kagemusha îşi intră în rol aşa de bine încât în momentul în care e concediat. Impostorul cinic ajunge să se identifice cu impostura.. sosia lui. Tot aici se află şi germenii psihologiei abisale în cazul Antichristului. Tenta ia de a fi “un hristos”. după trei ani.151 rigurozitate psihologică regizorul Akira Kurosawa în gramatica limbii fantastice. va fi un bandit ce fusese condamnat la spânzurătoare şi care îi semăna leit (acesta va fi interprtat de Tatsuya Nakadai). care pe mul i i-a aruncat direct în nebunie.asemenea nepo elului celui decedat. al “Impostorului prin excelen ă”. “un ales”. inutil şi tragic! Titlul de “şef şi mântuitor al clanului” î i fură min ile încât te poate face să ui i la un moment dat că eşti un impostor. sau chiar “Alesul”.într-un gest în acelaşi timp sublim. Filmul lui .îi cere inexorabil dăruirea totală: îi cere moartea! Pierderea personalită ii nu mai este atât de devastatoare în momentul în care personalitatea nouă pe care-o adop i (şi te-adoptă) – personalitatea şi fiin a cea adoptivă – î i oferă o emo ie şi o melancolie nesperată vreodată. deşi filmul nu îşi propune aceasta. se va implica în lupta dintre clanuri şi va muri eroic.. Nevoia de fidelitate fa ă de cel care nu eşti tu te poate duce foarte departe. Filmul “Kagemusha” (“Sosia”) în regia lui Akira Kurosawa surprinde transformarea lăuntrică a unei sosii sub influen a măştii pe care a fost nevoită s-o poarte. Chiar dacă sosia. cu care s-a acomodat vreme de trei ani de zile. Dublura. ajunge în sclavia propriei sale imagini. Te poate duce până la moarte. şeful clanului Takeda (ne aflăm în Japonia Evului Mediu!) este rănit de moarte într-un atentat şi porunceşte ca timp de trei ani moartea lui să fie inută secretă.

Să părăseşti visul care eşti tu pentru o altă amăgire. adică tocmai prin accelerarea sfârşitului ei. omagiindu-l. Faptele au fost însă răstălmăcite complet: au fost aduse în consonan ă cu propria noastră condi ie existen ială. 11 Ecaterina Oproiu. De parcă nedreptatea care i s-a făcut în epocă Părintelui Grandier n-ar fi fost de ajuns: trebuia să îi fie întinată şi memoria!… În secolul al XVI-lea a rămas consemnat în istorie cazul “diavolilor de la Loudun”: stare a Jeanne a mânăstirii Ursulinelor din Loudun îi oferă Părintelui Urbain Grandier slujba de duhovnic. o discretă lamenta ie asupra istoriei şi o neostenită jubila ie în fa a frumuse ilor adesea amare ale vie ii. însă acesta o refuză. “România literară” nr. nu va fi decât alegerea unui alt vis.01. astfel cântă războinicul la vestea mor ii adversarului său.. şi care nu mai zăbovesc să cugete asupra ridicolului propriei imposturi. 5. fiind fura i de vraja scenariului noului destin. 2/17.şi să o faci reală prin moartea asumată de bunăvoie. căutare care se va încheia cu moartea – fiindcă aceasta este cu-adevărat atingerea noului sine -. şi înso indu-şi cuvintele cu un dans al evantaiului. 17.pe care numai moartea o va face reală. al tuturor celor poseda i de mândria de-a fi “aleşii” lumii. sus inea că 10 Dana Dumitru. Faptele sunt desfigurate şi reduse la măsura necredin ei noastre. „Mesianismul” magiei erotice Filmul “Maica Ioana a îngerilor” în regia lui Jerzy Kawalerowicz (1960) se bazează pe un fapt real. .profund marcată de necredin ă şi supreficialitate. <<Via a este vis şi amăgire.. Bucură-te că i-a fost dăruită>>. Cannes ’80. Kagemusha.1982. constituie până astăzi unul din paradoxurile cele mai tragice ale Adevărului. Samuraii. ci entuziasmul tuturor energumenilor. Stare a îl va învinui mai târziu pe preot că i-ar fi făcut vrăji şi ar fi lăsat-o pradă unor demoni erotici: mai mult. cu gesturi de gra ie sobră şi perfidă – una din cele mai uimitoare scene din film”10.152 Kurosawa este o declara ie extrem de convingătoare că merită: el descrie nu numai frenezia unui închipuit. p. Căutarea “noului sine însuşi”11.. în Rev. “Opera sa este o medita ie respectuoasă asupra destinului uman.

. “Metoda” aceasta de “seduc ie a demonului” nu are nimic dea face nici cu exorcismul autentic al slujbei ierurgice. cu Oliver Reed în rolul Părintelui şi Vanessa Redgrave în rolul Maicii Ioana. Preotul a reuşit să respingă toate aceste acuza ii. odată ieşit din maici. Almanahul literar 1987. 239. Realitate şi fic iune. Filmul se inspiră din cartea lui Aldous Huxley “The Devils of Loudun” şi din piesa “The Devils” a dramaturgului John Whiting şi o prezintă pe Maica Stare ă ca pe o bacantă păgână aflată în transă.i garantează un târg cinstit!… De unde ştii că. după o vreme. 12 . venit la mânăstire ca să le exorcizeze pe maicile conduse de Ioana (Lucyna Winnicka).i garantează nimic. Cf. p. El o sărută pe măicu a îndrăcită şi demonul care o poseda trece în el. Se poate spune şi că preotul alege în mod deliberat să se expună demonului – doar ca să le elibereze pe maici: el ucide un om nevinovat de la hanul din apropiere şi astfel ni se dă de-n eles că a preluat maleficul maicilor asupra sa. şi nici cu credin a creştină: nu po i să-l eliberezi pe altul doar punându. nu. ca pe o protagonistă a delirului Pythiei. Constantin Popescu. iar altul într-o criză de nebunie maniacală12. o rudă a Maicii Ioana care îndeplinea func ia de consilier al cardinalului Richelieu a redeschis procesul de vrăjitorie şi a ob inut condamnarea şi arderea pe rug a lui Grandier.şi cu atât mai mult. după ce Maica Ioana “a îngerilor” întunericului a murit paralizată în urma unor tulburări nervoase grave. în mod impropriu şi cu totul blasfemiator: “delir mistic”. Şi alte maici se zbăteau în convulsii şi pretindeau că sunt posedate de duhul erotic al lui Grandier. Scena este ambiguă. nu se va întoarce? În 1970. sfârşeşte prin a se îndrăgosti de aceasta din urmă. 3. însă.. şi după ce au murit şi cei doi martori mincinoşi ai acuzării: unul în convulsii.153 însuşi Grandier îi apare în vis şi o posedă. Părintele Suryn (Mieczyslaw Voit). Ken Russell va realiza filmul “Diavolii”.numit. În filmul lui Jerzy Kawalerowicz. Diavolul nu. la zece ani după filmul lui Kawalerowicz.i tu lan urile păcatului său de moarte. Nevinovă ia Părintelui Grandier a fost dovedită abia în 1665.

o reeditare. aluziile. fiind departe de actul estetic (ca să nu mai vorbim de adevărul istoric). preot catolic – celib prin însăşi func ia lui ecclesiastică – este prezentat într-adevăr ca fiind nevinovat de acuza iile Maicii Ioana. Erotismul vie ii monahale reprezintă o izbucnire cu atât mai viguroasă cu cât reprimarea sentimentelor şi emo iilor fusese mai accentuată. Viridiana este o novice dintr-o mânăstire de maici. noaptea. care doreşte să devină măicu ă. stările obsesive. vanită i. Kathleen Byron şi Jean Simmons sunt protagonistele foarte convingătoare ale acestui film erotic din miezul vie ii monahale. monahal sau doar aspru. Regizorul Michael Powell. Flora Robson. a misterelor dionisiace sau eleusine. mai bine să te îndepărtezi!… Aceasta nu este însă concluzia filmului. ci sfatul “de bine” al stare ei din filmul lui Luis Bunuel” “Viridiana” (1961). pune în scenă furtunile sufleteşti din miezul unei mânăstiri de maici din Himalaia. De o credin ă ce presupune asemenea renun ări crunte şi care generează nevroze exacerbate. Stare a o trimite însă înapoi în lume – la unchiul Viridianei – Don Jaime – ca să se asigure dacă monahismul este într-adevăr voca ia ei. Conflictele. erotism şi teroare psihică. privirile deloc inocente. . în alt registru.154 Cruzimea regizorală nu provoacă decât repulsie şi stări de nevroză. pentru ca doar apoi să se “pocăiască”: adică să se căsătorească în secret cu o credincioasă. Scenele şocante îl îndepărtează pe bietul spectator de tot ceea ce prezintă monahism sau credin ă. El e învă at să vadă în spa iul mistic al monahismului un delir orgiastic ob inut în urma unor frustrări severe. coautor al scenariului împreună cu Eric Pressburger. Decât un destin ca acesta. într-o ceremonie oficiată de el însuşi… Isteria provocată de înfrânarea monahală este subiectul “capodoperei cinematografiei britanice” intitulate “Narcisa neagră” (1947). mai bine să nu mai crezi în nimic. Cele două Oscar-uri pentru decoruri şi imagine ar fi trebuit înso ite şi de Oscar-ul pentru perversitate. alcătuiesc recuzita unei pervertiri a ra iunii adusă la desăvârşire. însă e un discipol al hedonismului lui Epicur şi nu se dă în lături de la desfrâu şi preacurvie. ecranizând astfel concep ia profanatoare a romancierului Rumer Godden din romanul omonim. Actri ele Deborah Kerr. “Grandier-ul” din film.

Don Jaime (Fernando Rey). . după ce în prelabil îl loviseră pe Jorge în cap. patimilor de toate felurile şi alienării. p. este solicitat 13 Ioan Lazăr. adăpost şi îmbrăcăminte. Jorge (Francisco Rabal) şi Ramona (Margarita Lozano) sunt protagoniştii acestei capodopere a eşecului interior – premiate cu “Palme d’or” la Cannes în anul 1961. când Jorge joacă belotă împreună cu slujitoarea Ramona (amanta îl părăsise). şi constituie o apologie a spiritului Renaşterii. dar este adusă înapoi de autorită i – de la care află că unchiul ei s-a sinucis. Când se întorc odată acasă. şi îi cere să se îmbrace în rochia de mireasă a defunctei. fiul nelegitim al lui Don Jaime. Obligată să mai rămână o vreme aici – pe toată durata anchetei. 373. turnat după romanul omonim al lui Umberto Eco prezintă monahismul ca pe o culme a obscurantismului. Jorge. oferindu-le de mâncare.155 Don Jaime vede în Viridiana chipul fostei lui mirese. Viridiana vine şi li se alătură. deşi nu în elege ra iunea atâtor acte de milostenie. Un călugăr franciscan – William de Baskerville (Sean Connery) – sosit de curând într-o mânăstire benedictină.. Teme şi stiluri cinematografice….semn că a renun at la toate idealurile ei. care murise în noaptea nun ii. Într-o seară. Viridiana începe să facă acte de milostenie. Cerşetorii se reped să o violez pe Viridiana. Viridiana părăseşte conacul. Jorge şi Viridiana îi surprind pe cerşetori în salon ospătându-se în mod grotesc: are loc o orgie – iar imaginea este o replică blasfemiatoare a Cinei Celei de Taină – în care locul lui Iisus Hristos este preluat de Orb. “Despuierea Viridianei de conven iile religioase”13 este prezentată aproape ca un scenariu ini iatic: de parcă “triumful” suprem al vie ii e resemnarea în imanen ă… Filmul “Numele Trandafirului” (1986) în regia lui JeanJacques Annaud. adunând la conac tot felul de cerşetori. Viridiana va fi apoi adormită cu un narcotic. iar a doua zi diminea a unchiul îi va spune că de acum înainte nu se mai poate întoarce la mânăstire deoarece a violat-o în somn. după ce toate se liniştesc. neanun at. acceptă situa ia. sosit la conac împreună cu amanta. Viridiana (Silvia Pinal).

presupune că valorile Creştinismului au reuşit să supravie uiască doar datorită elementelor filosofiei păgâne dintr-însul. Până să se facă lumină. el îşi expune ra iunea gestului său: nu a dorit decât apărarea credin ei şi demnită ii acesteia de râsul şi de tendin a de parodiere şi de batjocură a laicilor. Mobilul tuturor crimelor (pe lângă cauzele colaterale ale acoperirii unor păcate de moarte şi patimi strigătoare la cer) îl constituie presupusa operă despre comedie a filosofului păgân Aristotel. precum şi logicii sale de filosof înnăscut. ne sugerează că succesul investiga iilor sale se întemeiază tocmai pe lipsa de prejudecă i şi pe faptul că franciscanul nu apelează la “supersti iile” credin ei ci se poartă ca un filosof adevărat (adică păgân). Concep ia aceasta. pe care numai mintea unor oameni afla i în recluziunea monastică le-ar fi putut imagina (acesta din urmă fiind mesajul subliminal al filmului). Cartea s-a vrut un triumf al Renaşterii (şi păgânismului implicat în valorile Antichită ii greceşti) asupra Creştinismului. dar şi la dispari ia lui din istorie. aşa cum ar fi fost de aşteptat.156 de stare să facă lumină în ceea ce priveşte via a şi moartea unui călugăr despre care se presupunea că a fost ucis. . Iar autorul celor mai multe dintre aceste crime geniale e un călugăr orb – bibliotecarul mânăstirii – care impregnase filele căr ii lui Aristotel cu o otravă ucigătoare. ci aten iei sale minu ioase asupra tuturor detaliilor. crima în cauză va fi urmată de un întreg şir de alte crime şi orori.. Se sugerează că Teologia mistică a supravie uit în istorie doar pentru că s-a întemeiat pe frumuse ea filosofiei platonice sau aristotelice! Chiar William de Baskerville gândeşte cu logica implacabilă a lui Aristotel. Când este descoperit de William. iar scriitorul şi regizorul. extrem de rapidă.ca şi cum cartea lui Aristotel ar fi pus în pericol de moarte însăşi existen a şi modul de-a fi al Creştinismului – ducând la dispari ia acestuia nu numai din sufletele unor monahi mai slabi de înger. Ni se sugerează că credin a creştină ar fi atât de inconsistentă şi de labilă încât s-ar prăbuşi cu totul în colaps şi ar dispărea definitiv doar la apari ia în lume a căr ii lui Aristotel.care se vrea a fi o apologie şi o reînsufle ire a spiritului renascentist. Succesul de detectiv “avant-la lettre” al lui William nu se datorează în nici un fel credin ei sau harului.. atunci şi acum..

şi a fost condus prin istorie până la ultimele lui consecin e de Adolf Hitler – care l-a compromis definitiv. compusă dintr-un fel de supereroi sau supraoameni. dacă există. Deci El. erou până la sacrificiu. dintre care cel mai cunoscut este H. şi care lasă poli iei indicii cu versete din Biblie… Ispita mesianită ii.pe care “nici por ile iadului nu o vor birui”. sfârşeşte cel mai adesea la ospiciu. fanatic sus inător al cauzei na ionale şi Kaiser-ului – a fost creat de Otto von Bismarck în scopul revanşei împotriva francezilor. cu Lance Henrikssen şi Megan Gallagher) prezintă cazul mai multor maniaci care se insinuează în postura lui Dumnezeu încercând să dispună prin atrocitate şi crimă. sau la exacerbările criminale ale instinctului de domina ie asupra vie ilor altora. care-şi alege victimele după ra iuni “profetice”. Este ciudată şi în acelaşi timp fascinantă trecerea prin istorie. . Americanii i-au învins pe germani în . de la un popor la altul. de vie ile victimelor. condimentate cu imagini groteşti sau macabre) prezintă toate aceste lucruri din perspectiva unui fals apărător al credin ei: orbul-bibliotecar. William de Baskerville – convingător prin prezen a fascinantă a lui Sean Connery – promovează un mesianism al lucidită ii filosofice într-o lume a impostorilor ecclesiastici. atunci înseamnă că eu sunt Dumnezeu!” gândeşte un criminal în serie. 6.poate fi zdruncinată de o cărticică candid-umoristică..157 Filmul (care catapultează toate aceste probleme de conştiin ă în superficialită i specifice romanului poli ist. Mistificările învierii şi Judecă ii de Apoi Scenariul filmului SF “Soldatul universal” (SUA 1992) scris de doi autori. Serialul TV “Millennium” (în regia lui Chris Carter. prusacă. este complicele meu la crimă! Iar dacă nu există. Rothstein – porneşte de la ideea existen ei unei trupe antiteroriste de interven ie rapidă. având o disciplină de fier. sau prin “iertare”. Orbul este primul necredincios – dacă-şi închipuie că Împără ia lui Dumnezeu. şi cu foile îngălbenite de vreme..care se teme acolo unde nu trebuia să existe frică şi care are “darul” de-a genera false probleme şi false solu ii. a mitului soldatului-supraom: “mitul soldatului german”. “Eu ucid şi Dumnezeu nu intervine: nu îmi opreşte mâna. plină de caricaturi ale ra iunii.

ci erau identifica i după numere de cod. ale căror trupuri fuseseră congelate şi evacuate din Vietnam. a cărei justificare morală era aceea de a fi feri i de traumele trecutului. Unitatea opera ională antitero a “solda ilor universali” este strict secretă şi caracteristicile ei vor fi descoperite progresiv de o reporteră de la CAN Veronica Roberts “Ronnie” (Ally Walker). Dacă vor fi împuşca i de către aceştia. .158 Cel de-al Doilea Război Mondial şi s-au infectat de “mitul soldatului perfect” – ca şi cum acesta ar fi un virus al învingătorilor.) Rezultatul acestui surogat de înviere era “UniSol” – “soldatul universal”. ar fi fost realizată prin “hiperaccelerarea activită ilor biologice”. ar fi reuşit. împotriva terorismului interna ional. Dar altfel nu ar fi putut fi manipula i. Doctorul Christopher Gregor (interpretat de Ed O’Ross). Colonelul Perry ordonă solda ilor săi să o aresteze – atât pe ea cât şi pe colegul ei. de mare răsunet. sau mai bine zis o dezertare. combinată cu un tratament genetic capabil să transforme materia moartă în esut viu. Vietnamul a fost însă pentru ei o înfrângere. ei au rămas neconsola i. cercetător la Spitalul Veteranilor de Război. iar mitul soldatului invincibil i-a determinat să conceapă această înfrângere militară ca fiind anticamera experimentală a unei viitoare victorii. Woodward sub controlul militar al colonelului Perry. americanii trebuiau supuşi în prmanen ă unui tratament cu ghea ă şi ser (drog). Pentru ca trupurile celor resuscita i să nu facă febră în urma acestei “hiperaccelerări” biologice şi să nu sucombe prin supraîncălzire. fotoreporterul Huey – însă unul din solda i – GR 74. iubirea sau prietenii nu aveau cum să constituie o “traumă”. moartea lor va fi de aici înainte doar o “scoatere din func iune” – reversibilă prin acelaşi tratament medical al doctorului Christopher Gregor. Solda ii “învia i” nu se pot bucura deloc de aşa-numita lor înviere deoarece ei nu mai au via ă personală: ei sunt manipula i psihic în aşa fel încât să ucidă terorişti. (Deşi copilăria şi via a de familie. Într-un fel. după ani de eşecuri.. Ei sufereau şi o sedare a creierului.pus în practică de Dr. conform scenariului filmului. pe care le este greu să o recunoască şi s-o accepte şi astăzi. să resusciteze o parte din solda ii americani ce fuseseră ucişi în Vietnam. un fel de lobotomie. Resuscitarea solda ilor americani mor i. Este sugestiv faptul că ei nu mai aveau nume şi nici amintiri din trecut.

După multe urmăriri şi confruntări spectaculoase. şi va încerca să se întoarcă acasă. Şi soldatul GR 44. Judecata lui Dumnezeu s-a decis atunci. implacabilă.159 care în Vietnam fusese sergentul Andrew Scott (interpretat de Dolph Lundgreen) – se “defectează” şi îl ucide pe acesta din urmă. În aceasta constă genialitatea structurii scenariului. GR 44 a avut în minte amintirea casei părinteşti: acum el îşi va aminti care îi este adevărata identitate: Luc Devreux. GR 44 şi Ronnie ajung la Spitalul Veteranilor de Război unde Dr. “Ba nu. Conştiin a de dinaintea mor ii deatunci e aceea care-i determină să ac ioneze acum. Eu sunt viu”. Christopher Gregor le explică faptul că cei doi solda i au suferit un proces de regresie traumatică: ei ac ionează acum în virtutea ultimei lor amintiri din Vietnam – în virtutea amintirii de dinaintea mor ii. astfel încât el o salvează pe Ronnie de la execu ie.o dată pentru totdeauna. Doar tu eşti mort. care în Vietnam fusese soldatul Luc Devreux (Jean Claude Van Damme) se “defectează” şi el. îi răspunde Luc Devreux.. Această condi ie este aceea impusă de Dumnezeu tuturor oamenilor şi mărturisită de Acesta proorocului Iezechiel: “În (starea) aceea în care te voi afla (în momentul mor ii). GR 74 a avut înaintea mor ii refuzul lui Luc de a se supune ordinelor şi de a ucide o tânără vietnameză. ac ionând în continuare în sensul damnării. însă nici el nu ac ionează decât tot în sensul ultimei lui conştiin e (care însă e una mântuitoare). dumnezeiască. Amândoi sunt manipula i de judecata unică. El îşi va aminti propria identitate şi va încerca să îl pedepsească pe Luc pentru “trădarea” de a nu respecta ordinul săvârşirii acelei atrocită i. Cei doi solda i nu îşi mai pot schimba condi ia de mântuire sau de damnare: via a lor de acum nu este decât consecin a implacabilă a regresiei traumatice. E urmărit de Andrew pentru care casa e prelungirea terenului de bătălie din . fugind apoi cu ea. Ei ac ionează în acelaşi sens: faptele lor de acum sunt conforme conştiin ei lor ultime – precum şi judecă ii lui Dumnezeu din acel moment al mor ii lor în Vietnam – şi nu mai au nici o valoare morală. Şi acum nu îşi mai pot depăşi condi ia. a acelui moment al trecerii în transcenden ă. “Suntem mor i” îşi dă seama sergentul Andrew Scott. însă în mod „benefic”. în aceea te voi judeca!” Înaintea mor ii din Vietnam. Luc ajunge în casa părintească înso it de Ronnie.

crea i de “un Dumnezeu imperfect”. Ian Holm. din “Fiin a supremă” Leeloo nu va mai rămâne decât o mână înmănuşată. Luc îl învinge. Bineîn eles că aceasta se va produce printr-un act magic (al combinării simbolurilor celor patru elemente stihiale: aerul. cărnii şi pielii.160 Vietnam. “Învierea” este în cazul acesta transpunerea individuală. Andrew este ucis. al oamenilor obişnui i. dar amândoi rămân mecanismele unei manipulări psihice medicale – săvârşite cu “complicitatea” judecă ii lui Dumnezeu. Preotul (Gary Oldman) este pătrătorul “tradi iei” – adică al moştenirii culturale extraterestre. nu de câteva mii. ea este numită de medicul genetician: “supravie uitorul”. Milla Jovovich. În urma exploziei navei spa iale în care se afla. Asistăm la refacerea oaselor. focul şi pământul cu un al cincilea element – “Fiin a supremă” – întruchipată de o făptură biologic perfectă). a viziunii proorocului Iezechiel a învierii universale a mor ilor. imperfec i. Această “Fiin ă supremă” (Milla Jovovich) este “femeia perfectă” – identificată de 200000 de secven e AND. va spune că se simte după această luptă sleit ca un bărbat de 50 de ani. . ca în cazul nostru. * Tot la o mistificare a învierii asistăm şi în filmul lui Luc Besson: “Al cincilea element”14 deşi nu aceasta e tema principală a scenariului. cu Bruce Willis. precum şi la intrarea în această “fiin ă biologică supremă” a duhului de via ă . esuturilor. Intrarea în Leeloo a duhului de via ă se petrece prin simpla ac ionare a blitz-ului unor aparate de fotografiat (acesta este 14 Al cincilea element (Fran a/ SUA 1997. GR 44. apa.– doar pornind de la informa ia ADN con inută în câteva celule rămase vii. Gary Oldman. Tema principală este salvarea omenirii de agresiunea Răului. deoarece mai are câteva celule vii. în laborator. şi totuşi. însă replica lui nu ne va putea face să uităm prea curând gustul amar al irumperii eternită ii celor doi veterani de război în spa iul unei istorii care nu le-a putut pecetlui moartea nici după 25 de ani. Regia: Luc Besson. resuscitat după de ani de zile de congelare. Ea ar fi capabilă să intre în rezonan ă cu cele patru simboluri magice ale elementelor stihiale într-un fel de templu construit de extratereştri.

chiar şi personalitatea. Făptura extraterestră cu care se confruntă ea – un fel de insectă gigantică. SUA 1997. de unde rezultă abilită i speciale de gândire şi luptă. şi visele. şi gândurile ce le mai intime. Ca şi cum am fi noi înşine nişte holograme însufle ite: nişte fantasme holografice în care fiecare părticică de spa iu con ine toată reprezentarea. aproape că î i vine să înfiin ezi Organiza ia Drepturilor Demonilor! Până atunci. Protagonista filmului. Dar Ripley. . cinematografia rămâne singurul azil de ocrotire a orfanilor “incubus” şi “sucubus”. pe lângă Organiza ia Drepturilor Omului. Acest „incubus” îşi ucide „mama” (The Queen) şi vine la pieptul lui Ripley să fie dezmierdat. ca şi cum acesta ne-ar putea conserva şi sentimentele. a fost redusă intactă înapoi în scenariu prin clonare. încât să se comporte în mod consecvent cu starea de dinainte de moarte: şi totul. dotat cu for ă imensă încă de-acum. regina coloniei (The Queen) – îi percepe gândurile şi dorin ele secrete materne şi îşi va modifica de dragul ei modul de reproducere – născând acum un fel de “incubus” – un omhorror. preponderent uman. doar că la o intensitate mai mică. cu Sigourney Weaver şi Winona Ryder. dar având exoschelet. Interesant este cum de a reuşit această fiin ă „perfectă” să îşi fi regăsit chiar şi gândurile. regia: Jean-Pierre Jeunet.. interpretată de Sigourney Weaver. care murise în episodul al treilea. Ce să faci. o fiin ă cu înfă işare hidoasă dar cu purtări candide: un “copil” nedorit. .161 de altfel şi mitul camerei obscure a aparatului de filmat: “cinematograful e cel ce însufle eşte!”. adică el distribuie via a şi moartea în toate cele ce privesc slava şi umbra deşartă). neputându-se adapta oribilită ii diforme îl omoară aruncându-l în vidul cosmic!… După o asemenea scenă. Clona lui Ellen Ripley are ADN uman şi extraterestru.când te trezeşti tu însu i că eşti “rodul nedorit al nesăbuitului sim ”? Nu po i decât să consta i că sunt al ii şi mai 15 „Alien: Renaşterea”. şi necesitând afec iune la fel ca un bebeluş.el dă celebritatea sau lasă anonimatul. * Aceeaşi problemă a clonării apare şi în seria a patra a filmului SF “Alien”15.doar prin reconstituirea unor secven e ale codului ADN. plină de oroare.

fiecare dintre aceştia mai are cel pu in o problemă gravă nerezolvată. Acest caz tragic îl face pe medic să fie şi mai preocupat de profesiune. încât rela ia lui cu so ia ajunge la un punct critic.162 neferici i decât tine. acum adolescent. care nu au nici o vină decât aceea de a purta la vedere hidoşenia rela iei „sexuale” dintre oameni şi diavoli.şi să întemeiezi o casă de ocrotire şi protec ie a incubuşilor.. intră prin efrac ie în casa doctorului şi îl împuşcă în fa a so iei. El simte nevoia să se revanşeze şi încearcă să îl ajute pe doctor să îşi refacă rela ia cu so ia. Doctorul – care din prea multă pasiune pentru meseria şi voca ia sa îşi neglijează so ia – se va implica tot mai mult în via a băiatului. rănindu-l grav în abdomen. De fapt. cât şi în cea cu adul ii sau spectrele). despre care se presupune că e schizofrenic. Băiatul nu va mai reac iona violent la vederea acestor spectre. decât aceea de-a fi zămisli i din somnul cel necurat?. E vindecat de fobie şi de ignoran a de sine. Olivia Williams. căruia doctorul îi greşise diagnosticul şi tratamentul cu ani în urmă. pe care îl convinge că are o harismă specială – un dar supranatural cu care trebuie să se obişnuiască şi pe care trebuie să îl accepte ca atare.. Mor ii încearcă să ia legătura cu el pentru a fi ajuta i: chiar dacă au trecut în lumea de dincolo. De aici înainte va şti să se controleze (atât în rela ia cu ceilal i copii. Tony Collette. . băie elul vede sufletele celor mor i. 7. dătătoare de griji… Copilul nu mai pridideşte cu rezolvarea acestor solicitări şi la un moment dat cedează psihic: are accese de isterie. Un fost copil-pacient. SUA 1999. Acesta este momentul în care băie elul îi oferă solu ia: dacă nu 16 „Al şaselea sim ”. după care cade în mu enie. nici la apostrofările oamenilor neîn elegători din jurul său. Haley Joel Osment. şi mai ales că are remuşcări pentru greşelile în diagnosticarea unor pacien i bolnavi psihic. Doctorul recunoaşte că e obsedat de profesiune. cu Bruce Willis. Despre dreptul lui Dumnezeu de a se manifesta atipic: “Al şaselea sim ” În această dramă fantastică16. Ce altă vină au ei. un medic psihiatru (interpretat de Bruce Willis) încearcă să amelioreze starea unui băie el cu comportament anormal.

în iconomia dumnezeiască. nu ar putea exista unele care să fie şoaptele celor mor i?… Oare mor ii – cei dragi – nu se amestecă şi ei printre şoaptele nop ii şi visului? . Subconştientul nostru e mult mai delicat şi mai receptiv decât conştiin a – care s-a preschimbat într-un fel de cetate inexpugnabilă a egocentrismului şi care în general nu face altceva decât să se înverşuneze împotriva tuturor celorlalte… Doctorul face întocmai. ultima problemă pe care o pune filmul ar fi aceasta: Printre atâtea fantasme şi ra iuni stranii din visele nop ii. atât cât i-a stat în puteri. Cele ale lumii de-aici sunt. atunci când ea e liniştită şi doarme. deplină încredere?… Fiindcă pentru băie el lumea spectrelor era mai plină de realitate decât lumea celor în carne şi oase: în aceasta constase de altfel şi boala lui. So ia lui zâmbeşte în somn fericită. în carne şi oase. “Credeam că m-ai părăsit definitiv” – pare să spună gândul ei adormit. ci de unul redus el însuşi la condi ia de spectru? – unul în care băie elul are mai multă. Oare Dumnezeu poate oferi după moartea omului o a doua şansă spre a-şi rezolva problemele? – ne-am putea întreba.163 se poate în elege cu so ia în timpul zilei. Ar fi îngăduit sufletului ca în cele trei zile de după moarte să intre într-o rela ie inefabilă cu cei vii. noaptea. situa ia în care starea unui băie el cu harisma vederii spectrelor să fie ameliorată nu de un doctor din lumea de-aici. să încerce să îi spună totul la ureche. ci va ajunge întotdeauna la dispute şi certuri. asemeni tuturor spectrelor pe care le vede băie elul. Măcar în cele trei zile când sufletul mai zăboveşte alături de trupul inert. Şi el e un spectru. stranie – în care doctorul terapeut să apar ină lumii lui de încredere? În fine. Va trebui să se obişnuiască cu noua condi ie. Poate Dumnezeu să recurgă la o asemenea metodă de terapie – complet atipică. Acum poate pleca în lumea de dincolo liniştit. Atunci doctorul îşi dă seama că este mort. rezolvate. să îşi rezolve şi să le rezolve problemele cele mai arzătoare? Ar putea exista.

Insisten ele femeii îi trezesc interesul asupra peliculei. Sora Şefă întruchipează tendin ele represive ale unei ordini osificate – ce nu suportă spontaneitatea.Despre mesianitatea nebuniei Filmul “Zbor deasupra unui cuib de cuci” (1973)17. pretându-se la un fel de flirt inocent.în pofida insisten elor lui McMurphy. Un fotograf celebru (David Hemmings) plecat în căutare de subiecte fotografiază la un moment dat. ajunge să le înlocuiască cu o altă conven ie. scenariul fiind scris de Lawrence Hauben şi Bob Goldman după romanul omonim al lui Ken Kessey (1962). ci lumea întreagă în miezul alienării ei. Cei doi întruchipează confruntarea dintre două lumi. un cuplu care i s-a părut expresiv. sau creativitatea. Murphy (interpretat de Jack Nicholson) – un bolnav mintal – şi pe sora şefă Ratched (Louise Fletcher). în care se lasă curtat. Astfel. firescul. Femeia (Vanessa Redgrave) sesizează că este fotografiată şi se repede după el să ob ină filmul. Fotograful o refuză flegmatic. McMurphy refuză conven ia şi monotonia de zi cu zi şi. şi care refuză imprevizibilul.. . după ce sora Ratched interzice pacien ilor vizionarea la televizor a unui meci de base-ball. 18 Filmul “Blow Up” (Marea Britanie/ Italia 1960) în regia lui Michelangelo Antonioni (cu Vanessa Redgrave. David Hemmings. La început se joacă cu femeia şi o refuză din capriciu. Femeia îl urmează până în studioul lui fotografic şi îi smulge promisiunea că va primi filmul (negativul) imediat după ce fotograful va developa celelalte poze. în semn de protest. McMurphy este modelul nonconformismului absolut. îi are ca protagonişti pe Randle P.164 8. iar Sora Şefă reprezintă modelul autorită ii castratoare supreme. în cel mai nefericit caz. într-un parc. McMurphy este “super-psihopatul” unui azil de nebuni care simbolizează nu numai societatea americană. Sarah Miles) reprezintă o parabolă despre înlocuirea Adevărului printr-o conven ie unanim acceptată. 17 “One Flew Over the Cuckoo’s Nest” – SUA. Această simulare are acelaşi caracter de conven ie unanimă ca şi jocul de tenis fără minge din filmul lui Antonioni “Blow Up”: e un acces subit de luciditate şi totodată un protest împotriva ordinii lucrurilor18.acesta din urmă.. în regia lui Milos Forman. creează o ambian ă de vizionare în care pacien ii îşi manifestă tensiunile proprii unui meci – în fa a unui aparat stins.

Realitatea a dispărut. mergând imperturbabil. când lui McMurphy i se va aplica şocul suprem. “Complicitatea” lor. ca şi când ar fi absent nu numai din lume. astfel încât să poată urmări nesfârşit. “Profe ia” aceasta regizorală – a unui regizor-demiurg.165 Pantomima colectivă este şi o propunere de întemeiere a unei lumi noi – cu propriile ei conven ii: e o instituire de legi. Stârnindu-i-se curiozitatea de insisten a suspectă a femeii. e cea care dă concrete e unei realită i inconsistente – un surogat al adevărului. se va împlini în final. nu mai este decât un şir de flash-uri rămase în amintire. Va dispărea şi cadavrul bărbatului din parc. Înfrânt de adevăr. de lobotomizat. atent la mişcarea capetelor suporterilor. fotograful intră şi el în acest joc. Când se va întoarce însă în studioul lui fotografic va constata că pozele sale mărite.în urma căruia va fi adus la stadiul definitiv de “legumă”. indiferent la tot ceea ce-l înconjoară. o minge inexistentă. care este pentru protagonistul ei oarecum involuntară. Atunci în elege că a fost martorul inconştient al unei crime şi descoperă şi cauza insisten elor femeii. Femeia misterioasă a dispărut şi se dovedeşte de negăsit. La un moment dat el observă pe fondul neclar al copacilor o armă cu foc la gura evii. care se şi culcase cu el ca să ob ină negativul compromi ător cu “amantul” din parc: femeia era complice la asasinarea “amantului”. integrându-se în modul dea fi al acestora. Mărirea progresivă a pozelor. au fost furate. supunându-se conven iei sociale generale. McMurphy mimează starea abulică.. fotograful va mări succesiv pozele cu cei doi din parc. Cei doi jucători nu au minge: ei doar mimează voleul. într-o sincronizare deplină. participarea la jocul conven iei. După întoarcerea lui McMurphy de la sala de tratament – de fapt o sală de tortură prin electroşocuri aplicate sub narcoză – asistăm la o pantomimă de un alt gen: pantomima profetică. lovitura şi ricoşeul mingii. . iar “amantul”… cine ştie cine era! Fotograful va alerga în parc şi va căpăta certitudinea absolută a intui iei: va descoperi la liziera pădurii cadavrul bărbatului. dar şi din propriul său eu. Străfulgerările lui nu mai au consisten ă. acel “Blow Up” al succesiunii fazelor de studiu şi analiză a adevărului. cu privirea pierdută în gol. Traseul mingii nevăzute e sugerat doar de întoarcerea capetelor spectatorilor. Fotograful va trece prin oraş pe lângă un grup de tineri: aceştia sunt suporterii unui ciudat joc de tenis. inconştientă. Iar identitatea ei rămâne incertă. precum şi negativul. Fotograful este definitiv înfrânt: a dispărut orice probă materială a celor întâmplate. şi care nici n-a existat niciodată.

care îl amenin ă pe Billy că o va informa pe mama lui de cele întâmplate. sufocându-l cu o pernă18. Teme şi stiluri cinematografice. nu înainte de a reda puterile Regelui pescar (naratorul Brimden. Indianul Bromden (Will Sampson). e infinit preferabilă “ra iunilor” de neom. care o înso eşte la petrecere. distrugându-l şi reuşind astfel să evadeze în noapte. în Rev. se retrage în intimitate cu Billy (Brad Dourif) – unul din prietenii şi proteja ii lui Murphy. incertitudinea existen ială. “Secolul 20” nr. provenit dintr-un trib de pescari indieni) şi a-l pregăti pentru evadarea din lumea infertilă a Sorei şefe (avatar al monstrului castrator. 267-268-269/ 1983. 20 Marcel Pop-Corniş. New Haven&London. Bucureşti 1987. Ca pedeapsă. Olderman afirmă că romanul lui Ken Kessey este structural în jurul motivului central al Graalului. Madame Sosostris – falsa ghicitoare – sau Belladona din poemul lui Elliot)”20. Criticul Raymond M. Ken Kessey: Zbor peste cuibul cucului. este supus unui tratament total de lobotomie – care îl idiotizează ireversibil. The American Novel in the Nineteen-Sixties. p. Mitul eroului şi cultura mass-media. Prietena acesteia. Press 1973.. poreclit “Şeful”. fa ă de mama lui. Noaptea. care aduce miracolul renaşterii pământului pustiit19. morbidă. Olderman. teroarea şi angoasele oamenilor.M. 237. p. Meridiane.nu mai poate suporta să îşi vadă prietenul anulat ca om şi îl ucide. poposit întrun ospiciu (variantă funambulescă a “ ării pustii”) pentru a săvârşi o serie de ritualuri ale resuscitării la capătul cărora se sacrifică eroic.166 Într-o noapte McMurphy îşi cheamă iubita la clinică. 28-29). şi se sinucide. Billy nu suportă amenin area – deoarece avea o senza ie de teamă bolnăvicioasă.care simulase mu enia şi care nu i se destăinuise decât lui Murphy ca om ra ional. Univ. Ed. Cei doi sunt surprinşi a doua zi de diminea ă în pat de către sora Ratched.. “Criticul îl identifică pe Randle Patrick McMurphy cu exploratorul arhetipal. Beyond the Waste Land. 93. Apoi smulge instala ia de apă şi o aruncă peste geamul armat al azilului. p. în scopul realizării patimii de domina ie. Dragostea pentru prietenul său îl face pe Murphy vulnerabil: într-un acces de furie el se repede la sora Ratched şi aproape că o sugrumă. Murphy este atras în capcana asumării mesianită ii chiar de Sora şefă: este obligat să-şi joace până la capăt rolul de salvator al Ion Lazăr. 18 . Se observă aici cum sora Ratched şi mediul pe care îl reprezintă amplifică nevroza. 19 R.

trebuie constrâns să se manifeste. Sora şefă. “Combina ia” ocultă o manipulează pe Sora şefă Ratched în aşa fel încât să-l provoace pe Murphy să se manifeste afectiv şi violent.. S-ar părea că toate for ele răului conspiră la împlinirea voca iei mesianice a lui McMurphy. Filmul acesta. acesta să îşi asume până la capăt voca ia mesianică.rămâne. aceea căreia nu i s-a găsit nici până astăzi răspuns. “Combina ia” ocultă îl manipulează şi pe Murphy. fiecare “lucru în sine”. Scenariul porneşte de la o legendă “prebabiloniană”: mitul spune că lumea Septerra Core este un adevărat 21 Ibid. Fiecare “noumen”.simbolul autorită tii şi autoritarismului absolut. p. care este ecranizarea mitului Regelui pescar.. prin succesiunea reac iilor psihice provocate. . care e liber de orice cunoaştere.pentru a fi astfel cunoscut şi controlat. “Combinatul”. Ea provoacă manifestările tocmai pentru a controla comportamentul uman. Mesianitatea e rodul unei manipulări subtile – pare să spună filmul – şi Murphy-Mesia are nevoie. de complicitatea ostilă a răului impersonal.nu doar a romanului lui Ken Kessel. îl constrânge să provoace confruntarea finală. 239. 9. expresia utilizată de Bromden. neconcretizabile (şi deci neasaltabile).167 comunită ii aliena ilor. Mesianismul magic şi re-fermecarea lumii “Septerra Core” produs de Valkyrie Studios este un RPG cu nara iune fascinantă. Cei doi protagonişti au primit şi ei “Oscar”-ul pentru interpretare. . ca să se manifeste ca atare. dar şi “Combina” – Maşina represiunii şi uniformizării sociale”21. în aşa fel încât. devenind astfel vulnerabil. este traductibilă prin “Organiza ia”. ce nu pot fi definite decât eventual printr-o metaforă plurivocă (“The Combine”. Cum po i învinge răul atâta vreme cât acesta nu se întrupează în persoane şi chipuri?..a tulburat genera ii întregi prin gravitatea problemelor pe care le pune. printre atâtea alte probleme fundamentale. Dar Bromden observă bine că “Sora şefă nu este decât o fa adă în spatele căreia se ascund for e sociale mult mai ample. Filmul a luat un premiu “Oscar” pentru scenariu şi unul pentru cel mai bun film al anului.

168 diamant al Creatorului. Acest “cyborg” planetar calculează vitezele de rota ie ale continentelor plutitoare astfel încât ele să fie sta ionare pe anumite orbite şi să nu se prăbuşească peste miez.Marele Ax de Rota ie ce leagă fizic continentele plutitoare de miez. Această energie poate fi folosită pentru mişcarea mecanismelor (inclusiv armelor) şi pentru a “accesa” vrăji. ce sunt ascunse în una din cele 7 lumi. numai de către un “ales” al Creatorului. a învins demonul şi i-a luat cheile magice. Marele Spin. şi la care se poate ajunge doar folosind două chei magice. Bătrânii povestesc de un artefact magic lăsat de Creator în Miez. această energie este folosită pentru mişcarea unui vechi mecanism (ca de ceasornic). Aici. Oamenii pot să se încarce cu energie Core folosind relicve străvechi numite “Core Runes”. Maşinile Core sunt dispozitive ce pot extrage puterea miezului planetar pentru a o folosi în dispozitive de lucru sau în arme. asemeni particulelor electronice în jurul unui nucleu. Creatorul putându-şi părăsi liniştit lumea. în fruntea “Armatei celor 7 vânturi” (Army of the Seven Winds). ce reglează func ionarea oricărui lucru de pe planete. Rota ia continentelor creează o putere ce sporeşte continuu şi care este colectată în miez (Core). care este un computer cerebral imens (un creier cybernetic). Creatorul l-a trimis însă pe “unicul său fiu” – Marduk – care. care se rotesc pe diverse orbite sta ionare. Lumea din Septerra Core este structurată pe 7 niveluri: există 7 continente plutitoare. Artefactul magic poate fi activat doar o dată la 100 de ani. Cele 7 continente plutitoare se rotesc în jurul unui nucleu gigantic (“Core” sau Miez). Arhidemonul Gemma reuşise să fure cele două chei şi aproape că a distrus stabilitatea planetară a mecanismului cosmic.. Excesul de energie e iradiat de miez către lumile plutitoare..este viu! Rota ia însăşi generează putere şi e dătătoare de energie. Legenda spune că Septerra Core a fost plăsmuită din cerurile inaccesibile de către Creator. care sunt locuite de fiin e foarte deosebite între ele. în care se găseşte unul din cele mai mari mistere ale sale. iar îngerii i-au dat apoi via ă. Deosebirea este că în locul electronilor avem de-a face cu loca ii gigantice (cu continente!) având configura ii specifice. şi numai în caz de mare pericol. ascunzându-le apoi în . Cele 7 continente plutitoare (World Shells) sunt conectate fiecare la marele ax de rota ie (Great Spine).

chosen de pe Shell 1. El a “profe it” că ele vor fi descoperite numai de către “un ales” şi numai atunci când lumea celor 7 continente plutitoare va fi în pragul distrugerii totale. un junker de pe Shell 2 şi Runner. Led. a descoperit calea spre centrul lumii. underlost din Pădurea Otrăvită pe pe Shell 7. trăieşte în lux şi distrac ie şi porneşte un război pentru dobândirea cheilor magice. Holy Guard de pe Shell 3 – Wind City. un cyborg al civiliza iei Jinam de pe Shell 6. ce locuieşte pe Shell 1. ea îşi va face mai mul i prieteni şi alia i: Grubb.de pe continentul al doilea (Shell 2) – şi va trece pe alte continente spre a le avertiza asupra planurilor “Aleşilor”. „Chosen”-ii (“Aleşii”) cred doar în puterea armelor şi magiei. o feti ă de pe Shell 2. Ini ial ea va porni să-şi salveze propria civiliza ie . Aceasta este legenda din prologul scenariului. robotul său. un fel de călătorie ini iatică presărată cu lupte. În această explorare. Condi ia umilă a acestei feti e care se va trezi că este “Mântuitoarea” lumii nu este întâmplătoare. Araym. care trăieşte prin reciclarea deşeurilor venite din lumea “Aleşilor”. apoi se va trezi implicată ireversibil în procesul salvării lumilor Septerrei de la distrugere. a artefactului. Corgan. astfel încât să nu le mai găsească nimeni o oarecare vreme. riscând să declanşeze colapsul planetar. „bounty hunter” (vânător de recompense) şi expert în explozibili de pe Shell 4. în scopul domina iei întregii lumi. descoperind că de fapt ea este „cea aleasă”. Apoi este prezentată situa ia actuală: societatea de elită a tuturor acestor lumi suprapuse. Marduk a condus cetatea Babilonului (ascunsă acum pe Shell 4) împreună cu alte două “zeită i”: Kyra The Healer (Kyra Vindecătoarea) şi Dogo The Trickster (Dogo Scamatorul). Lobo.169 centrul lumii. Selina. . apar inând civiliza iei “Junkerilor”. Personajul tău este Maya. Această civiliza ie se defineşte pe sine ca fiind cea a “Aleşilor” (The Chosen). iar modificarea mişcărilor continentale prin ac iunile lor asupra creierului computerizat din nucleu va avea drept consecin ă provocarea unor cutremure de pământ şi chiar ridicarea unor continente pe orbite de rota ie superioare. fiica generalului Campbell de pe Shell 5 – Ankara. Badu. fosta iubită a lui Doskias (care e un “ales” închipuit şi care va apărea în postura “Antihristului”!). După victoria asupra Demonului Gemma.

Ea va fi de aici înainte vocea creatorului lumii virtuale a Septerrei. dă senza ia de fatalitate şi predestinare. completat cu filme de anima ie la fiecare sfârşit de nivel. ci pur şi simplu tehnica de calcul din momentul creării jocului nu permitea libertate prea mare de mişcare. Contemplativilor sau În elep ilor (Watchers). Şi ei au fost la început din semin ia Chosenilor. locul lui este preluat de Layla (iubita lui Corgan de pe Shell 3). devenind una de-a lor. nu po i să treci mai departe la un alt nivel decât prin una şi aceeaşi “poartă”. Dacă uneori lipseşte ideea călăuzitoare şi nu ştii ce să faci. Scenariul.poporul străvechi al oraşului lui Marduk – Babilon).170 “Împără ia cerurilor” va fi deschisă prematur de Choseni cu cele două chei magice (Core Key).. Contemplativii. Personajele noastre urmăresc “profe ia” lui Marduk şi jocul are tendin a să devină liniar. Liniaritatea este de-a dreptul “profetică”. spre a căuta puterea spirituală necesară schimbării configura iei lumii. fiind mai în eleaptă decât Aziz. Indiferent de descoperirile făcute în urma dialogurilor cu diversele personaje (NPC-urile). Maya va învinge for ele Chosenilor şi va restaura orbitele continentelor plutitoare ale Septerrei. Nu există variante sau libertatea de a ac iona altfel pe tot parcursul jocului. Deschiderea miezului (Core) va provoca dereglarea mecanismului de ceasornic al lumilor Septerrei şi va face ca toată existen a să devină instabilă. care este ucisă de Choseni şi apoi “înviată” de o civiliza ie până atunci necunoscută. Layla devine “Watcher”.cu relicvele ascunse de Marduk în centrul lumii. Este talentul lor că au reuşit să dea acestei liniarită i inerente o aură profetică. . Nu este vorba însă de manipulare. cred nu în puterea armelor ci în puterea min ii. fiindu-i după moarte păstrate mintea şi sufletul într-un fel de fiin ă-cyborg plutitoare. spre deosebire de Aleşi (de Choseni). oamenii de crea ie fiind constrânşi la liniaritate.. După un timp. eşti sfătuit de în eleptul Aziz de pe Shell 2 (un fel de alter-ego al creatorului jocului. dar pentru aceasta va trebui să plătească cu propria ei via ă. care te călăuzeşte din umbră şi te îndeamnă să îi urmezi cu fidelitate neabătută scenariul). Layla va apar ine deacum înainte ghildei sau castei Supraveghetorilor. Watcherii (Supraveghetorii) au părăsit Babilonul pentru lumile de sus. nici op iuni de final.

vrăji de invocare a spiritelor sau semi-zeilor Marduk. Lumile fascinante ale continentelor plutitoare pe nori. prin care efectul lor se amplifică (“Fate Cards Conjunctions”) devenind devastator sau aplicându-se tuturor celor afla i în conflict (“Affect All”). iar apari ia duhurilor ce patronează spiritual aceste for e este deosebit de spectaculoasă. calculatorul neavând un .. pe care o primeşti prin relicvele străvechi “Core Runes”. apoi sunt vrăji de vindecare. Mai sunt vrăji care provoacă încetinirea vitezei de reac ie a inamicilor. Maya primeşte “Căr ile Destinului” (“Fate Cards”): acestea sunt o seamă de vrăji ce pot fi “accesate” dacă ai destulă energie “Core”. care le ia via a. care provoacă haosul astfel încât aceştia să se atace între ei. Liniaritatea jocului a fost inlăturată printr-o inova ie numită “generator de scenarii”. Efectele speciale ale magiilor salvează însă impresia de cuantificare riguroasă.171 De-a lungul scenariului. de observare a stării tainice a inamicilor. vrăji de “înviere”. inocen a Mayei. Magia. cu care po i să vindeci pe alia i şi să îi distrugi ne strigoi (“Undeads”). Vrăjile încep de la magia elementelor stihiale: magia apei. a aerului. Ouroboros sau Humbaba. Computerul elaborează o strategie de reac ie fa ă de mutările jucătorului. cu partea a doua: “Shadow Magic”. ca la jocul de şah. care ini ial urmărea intrarea în armonie cu marile vibra ii existen iale ale Universului. Scenariul fiind necunoscut. Dogo. apare acum redusă la matematica strictă a evaluării „damage”-ului şi „healing”-ului inamicilor şi alia ilor.. a pământului. a focului. Kyra. puritatea prieteniilor care se stabilesc firesc în STORYLINE vor stârni peste timp nostalgii stranii tuturor „gamer”-ilor: ca după o copilărie virtuală pe care-ai pierdut-o. Pilitak. Jocuri ca “Age of Wonders” (“Epoca minunilor”. vrăji care provoacă zăpăceala şi iner ia. Sedna. Generatorul de scenarii are o inteligen ă artificială care se adaptează situa iilor create de jucător.produs de Triumph Studios) reprezintă combina ii între genul RPG şi TBS (Turn Based Strategy) în care ponderea o au luptele dintre jucător şi calculator (inteligen a artificială – “AI”) bazate pe alternan a atacurilor. vrăji care te fac invizibil sau care creează o barieră de protec ie în jurul alia ilor tăi şi al tău… există “Conjunc ii” sau însumări ale vrăjilor. vrăji care îi vampirizează de energie. pe măsură ce avansează în urmărirea destinului ei.“Umbra magică”.

de fiecare dată „for a de reac ie” e alta. iar cu vraja Mark of Chaos poate invoca un Phoenix de foc devastator. a. Warcraft a devenit celebru prin posibilitatea interac iunii dintre jucători în sistemul MMORPG (Massively Multiplayer On-line . Civiliza iile magice ale oamenilor. Astfel. În func ie de ini iativa jucătorului. toate unită ile din jurul lui vor deveni o vreme invulnerabile. existen a strigoilor (Undead Scourge) a primit “îmbunătă iri” prin Crypt Lord. în care a fost întemni at regele negru Ner’zhul. gratuitatea şi gra ia mişcărilor ş. posesorul unor puteri malefice. sau care poate crea prin vrajă un roi de lăcuste menite să ciugulească din carnea acestora. Human Alliance este îmbogă ită cu prezen a unui Blood Mage. imprevizibile. şi nu în ultimul rând duhul de via ă şi sufletul (entuziasmul.). însufle irea. Capacită ile acestora ne spun totul despre dezvoltarea magiei fantastice a jocului. se poate teleporta pe distan e scurte. Generatorul de scenarii e primul pas spre idealul conştiin ei virtuale. aflate în competi ie şi în conflict. el mai poate “vampiriza” un inamic de energia lui spirituală. sunt îmbogă ite cu noi unită i de combat. aşa cum este deja celebrul “Warcraft III” produs de Blizzard Entertainment. sau poate casta vraja Avatar of Vengeance prin care resuscitează cadavrele alia ilor sub formă de spirite invulnerabile. însă lipsesc multe altele. Warden e o făptură invizibilă pe timp de noapte. “Warcraft III – The Frozen Throne” îşi desfăşoară ac iunea în Azeroth.. single-ul este pentru jucător numai un spa iu de antrenament înaintea competi iilor on-line pe Internet cu al i jucători (În acest caz inteligen a artificială generează doar mediul de dezvoltare a civiliza iilor jucătorilor afla i în conflict. ini iativa strategică. orcilor şi strigoilor. Orcish Horde primeşte putere prin aşanumitul Shadow Hunter: cu vraja Big Bad Voodoo. mutările sale sunt nerepetabile. capacitatea de a se ului la nou). În cazul jocurilor lipsite de un generator de scenarii. În sfârşit. apar inând civiliza iei Night Elves.172 scripting prestabilit. cum ar fi: spontaneitatea. capabil să invoce o coloană de foc cu menirea de a incendia unită ile inamice de luptă. care poate împrăştia o ploaie de cu ite nimicitoare asupra inamicilor. elfilor. în jurul ghe arului Icecrown (The Frozen Throne). emergen a.un fel de lighioană capabilă să-şi străpungă inamicii. pentru a se întoarce să-i dăruiască for a de via ă astfel răpită. ceea ce îi sporeşte jocului rejucabilitatea.

aşa cum ar fi făptura „summonizată” a unui „warlock”. un Wonderland pu in mai straniu pentru Alice. Există aici mai multe tactici de cercetare a terenului şi rezolvare de probleme („questing”). numai în mintea celor care se insinuează în ele. însă cel mai important lucru este formarea echipei. se unesc în echipe prin intermediul avatarurilor sau eroilor pe care şi i-au ales. Structura alian ei trebuie să cuprindă un taumaturg sau vindecător („healer” – paladin. parcă sunt duhuri care dansează frenetic. lumile luând chip şi-nfă işare fantastică.173 Role Playing Game). Terokkar Forest. un ispititor („puller” – care atrage inamicii unul câte unul). Ei sunt pe bună dreptate şamanii Internetului. „A trăi în Azeroth” este o realitate pentru multe min i fantastice. Dintre to i cei ce pătrund aceste tărâmuri fantastice. fiind o incursiune pură a min ii într-o nara iune de Internet. Hellfire Peninsula şi Shadowmoon Valley închipuind lumi în acelaşi timp atrăgătoare şi înfricoşătoare în miezul marelui virtual Univers.. . druid sau „priest”). Un astfel de joc on-line este “Castle Arcanum” (produs de o echipă condusă de Sebastian Hammer). Zangarmarsh este teritoriul pădurilor de ciuperci înalte ca nişte turnuri de cetate. care este total lipsit de grafică. Aici de înva ă arta arcană a fermecării („Enchanting”) şi protagoniştii înva ă să se bucure în comun de atmosfera de basm a unui Univers fascinant. Netherstorm sau tărâmul violet al furtunilor. aşa cum n-au putut să o facă în miezul paradisiac al copilăriei. Alian ele şi strategiile de mişcare a acestora ilustrează jocul diverselor gânduri în lupta cu patimile aşa cum le-am descris în psihologia analitică a imperiului sufletului. şi care nu se văd sau nu se vor vedea niciodată la fa ă. dar nevăzute. Jucători afla i în toate col urile lumii. sau un „warrior”). precum şi unul sau doi luptători de la distan ă („ranged-combat” – cum ar fi un „hunter” sau un „mage”). precum şi de combat („crafting”). un dur („tanker” capabil să încaseze cât mai multe lovituri şi rezistent la „damage”. imagine şi sunet şi rezonan ă.un gen al închipuirii şi plăsmuirilor pur ra ionale – în care nara iunea şi conflictele (quest-urile şi combatul) sunt similare. iar zonele Universului Warcraft (The Burning Crusade) sunt de-a dreptul mirifice: Blade’s Edge Mountains e un tărâm al dragonilor plin de stânci ascu ite ca nişte ace. foarte pu ini ştiu că la baza acestui joc video se află un gen abstract . în care furtunile parcă sunt vii.

grifoni şi satyri. World of Warcraft. mai pu in rezisten i decât războinicii dar exper i în arta furişatului şi uciderii cu otrăvuri. un fel de “artişti ai supravie uirii”. Personajul debutează cu numele şi rasa şi profesiunea pe care şi le doreşte. care nu sunt altceva decât MUD-uri dotate cu grafică. licantropi. via a legendară ce i se cuvenea copilului în primii lui ani. personajul tău (alter-ego-ul) “împlineşte” 18 ani. Ranger – un luptător al pădurii. din care nu excelează niciuna. Cel mai celebru dintre acestea. Irumperea basmelor în lumea noastră supertehnologizată nu este întâmplătoare: ea poate fi văzută şi ca restabilirea unei dreptă i divine. Dacă î i MUD este acel gen a cărui concep ie a stat la baza jocurilor MMORPG. Dacă a trecut un an de când ai început jocul. care şi-a făcut din universul basmelor video o „a doua via ă”. după care evolează la statutul de nemuritor. mutan i.Multi User Dungeon (sau Multi User aDventure) şi reprezintă terenul de desfăşurare a închipuirii ra ionale22. înger. Profesiile disponibile sunt: Warrior (războinic).174 Jocul apar ine genului MUD. Cleric (preot sau mistic) – a cărui putere magică provine de la zeitatea (personală) pe care o invocă. Mage (mag) – se foloseşte de puterea magică ce rezidă din controlul elementelor naturii. Actualmente există în jocul on-line personaje care au “împlinit” 30 de ani. reprezintă fiin e la fel de respectabile ca şi alegerea umană. ceea ce înseamnă că au intrat în joc acum circa 12 ani. având abilită i înalte de luptă. Sunt disponibile cele mai uimitoare rase: himere. strigoi şi moroi. care îşi ia energia din propria lui fiin ă. Basmele „se răzbună” acum pe părin ii care le-au neglijat în vremea când copilul lor era mic. Thief (ho ). apoi. Asta arată setea de basm a fiecăruia dintre oamenii vii ai lumii noastre – şi dorul paradisiac al miracolului. Porneşti în joc de la vârsta virtuală de 17 ani. zombi. care este nivelul maxim “natural”. pegaşi. 22 . feline. elfi. vampiri. elemente. spiriduşi. şi Bard – un melanj de abilită i şi profesii. Psionic (un fel de “paranormal”). energie. este recuperată la vârsta adolescen ei. Personajul tău evolează până la nivelul 999. Via a fantastică. Paladin – un fel de cruciat care se bizuie şi pe magie (studiază vrăjile de protec ie şi vindecare). budinci. insecte. apoi arhanghel. elderi. şi numărul lor „amenin ă” să crească în continuare. golemi. feerii. Ei se văd acum complet excluşi din via a propriului lor copil. are în prezent opt milioane de jucători on-line „refugia i” în tărâmurile multicolore ale Azeroth-ului. apoi semizeu şi zeu.

Şi tu cu ea. „Deus Ex”. Senzorii de suprafa ă vor monitoriza constant Pământul până în „Ultimele zile”. Lumea viitorului – plasată undeva prin 2028 – este sumbră. sau de oricare alt gen). Reclama cu titlul: „Obosit de via ă?” oferă 10000 de credite (moneda uzuală a vremii!) unui beneficiar ales în prealabil de tine. sau ispita autodivinizării „Deus Ex”23. explozia demografică. 10.un fel de “fabrică de învieri”. Mesajele de pe Internet reflectă fidel psihologia socială a acestei vremi în care tot mai mul i oameni sunt sau se declară sătui de via ă. dacă ai luat decizia de a muri. Astfel. „NetChurch” arată cum poate fi „salvat” sufletul tău: şi anume printr-un „datacube” din seifurile companiei încriptat hard până în ziua „răpirii” la cer („rapture”). reprezintă o capodoperă cibernetică a ilustrării patimii de domina ie. Şi cu aceasta. Compania de eutanasiere KVORK Inc. epuizare psihică sau revoltă. civiliza ia întreagă fiind în criză profundă: război civil.. sărăcie aproape generalizată. . SPAM are o clinică în care i se oferă solu ia letală. exprimând viziunea despre viitor a designerului-şef Warren Spector. şi toate „sufletele” stocate în „datacubes” vor fi libere să acceadă la cer. Toate aceste stocări şi verificări de memorii vor fi posibile şi perfect opera ionale datorită 23 Deus Ex.i recuperezi sufletul şi abilită ile în Sanctuary. iunie 2000. ispita satanică a autoîndumnezeirii e gata. Producător: Ion Storm&Eidos Interactive. „checksum”ul (verificarea sumativă a) sufletului se va desfăşura zilnic de-a lungul tuturor mileniilor ce vor veni. Probabil că suprapopularea. Loca ia criptelor „cuburilor de date” este secretă – undeva în Appalachian Mountains. când criptele se vor deschide automat. marasm şi anxietate. Chiar în caz de catastrofă (biblică. au legalizat activitatea mai multor asemenea companii de sinucidere „fericită”. Gen: RPG/FPS. boli devastatoare iremediabile.175 pierzi via a într-o confruntare po i să. disperare şi indiferen ă. peste toate acestea tronând cinismul câtorva oameni ce se înfruntă pentru a domina şi dispune de via a altora. Un alt mesaj de pe Internet arată concep ia vremii despre nemurirea sufletului: „nemurirea” sufletului este de fapt nemurirea informa iei pe care-o de ii.

pe care eşti invitat să-l „dezvol i” şi mai mult în ceea ce priveşte abilită ile.176 unui generator nuclear auxiliar capabil să asigure energia necesară câteva mii sau zeci de mii de ani în viitor. Se confirmă faptul că aceeaşi organiza ie (guvernamentală) produce şi virusul („The plague Gray Death”) şi antidotul („Ambrosia”). infectând conştient şi programatic popula ia globului şi ob inând astfel monopolul vie ii şi al mor ii. El va reuşi să îl captureze pe unul din conducătorii NSF. Agentul tău descoperă că în spatele acestei afaceri guvernamentale se află organiza ia „Majestic 12” – care este una din ocultele care conduc UNATCO. „Majestic 12” ar fi o disiden ă în francmasoneria Ilumina ilor – un grup absolut necunoscut. Codul de acces al lui JC Denton în calculator: „bionic man” ne dezvăluie faptul că el are un organism nano-cibernetic. ceea ce face din el un fel de supraom sau cyborg. de unde va afla că rebelii luptă pentru ob inerea „Ambroziei” – un medicament foarte rar şi foarte râvnit. Acesta va fi personajul tău mesianic. . aflat la vremea aceea în conflict cu Northwest Secessionist Forces (For ele Secesioniste Americane ale Nord-Vestului). singurul capabil să anihileze virusul mortal numit „The Gray Death”. Aceşti agen i cu capacită i sporite prin tehnica nano-augmentării îşi sacrifică acceptarea socială pentru performan a misiunii. „Ambrozia” – antidotul virusului – era destinat exclusiv unei elite – „aleşilor” puterii mondiale – şi supuşilor lor docili. „Majestic 12” ascunde şi protejează Compania „Versalife”. unde există un agregat: „Universal Constructor” care produce virusul nano-mecanic în cauză. JC Denton îşi începe activitatea militară în slujba Guvernului american la sediul UNATCO: United Nations Antiterrorist Coalition. care pe parcursul desfăşurării scenariului se va dovedi alcătuit şi din oameni de bună credin ă. Tot de la oameni ai NSF va afla că molima („plague”) „The Gray Death” a fost creată artificial tocmai de către unii membri ai Guvernului american – pentru a stăvili creşterea mondială a popula iei şi pentru a controla demografia. Protagonistul jocului este JC Denton – unul dintre agen ii nano-augmenta i ai Guvernului american – agen i cu capacită i sporite de luptă datorită mai multor milioane de maşini organice infinitezimale ce există în simbioză cu organismul.

ce apucă întreaga planetă. cel pu in . aproape transparentă. Se pare că cel care conduce această întreagă conspira ie este Bob Page – un magnat fără scrupule care colaborează strâns cu oamenii din consiliul FEMA pentru domina ia mondială. Astfel. Psihologia domina iei rezidă din textele şi decupajele descoperite de protagonist de-a lungul nara iunii. fără nici un sprijin sau consens popular). Toma d’Aquino ar fi preluat ideea Cetă ii divine ca „Cetate a Aleşilor”. UN – United Nations – au făcut din „Area 51” centrul tuturor comunica iilor electronice. „Protocolul Aquinas”. Morgan Everett (autorul vaccinului „Ambrosia”) şi Beth DuClare sunt membrii fondatori de la Paris ai organiza iei secrete a Ilumina ilor – care reprezintă. Organiza ia Bilderberg. Chesterton: „.Vre i să aboli i guvernul [legitim]?” „. Deasupra acestei companii de afaceri şi deasupra organiza iei secrete „Majestic 12” se află CFR (Council of Foreign Relations) şi FEMA (Agen ia Federală de Redirec ionare în caz de Urgen ă – având rolul de a suspenda Constitu ia americană în situa ii de necesitate şi de a guverna efectiv. precum şi prin monopolul informa iei din mass-media.177 „Versalife” are drept simbol o mână imensă. apare principiul demonic formulat de Milton în „Paradisul pierdut”: „Mai bine să împără eşti în iad decât să slujeşti în cer”. Cei implica i discută despre Aquinas – City on the Hill – un fel de replică la „Cetatea lui Dumnezeu” despre care scrisese în veacul al patrulea Fericitul Augustin.Vrem să-L abolim pe Dumnezeu!” Abolirea Dumnezeului Celui viu şi uzurparea puterii Sale este scopul lui Bob Page şi al trusturilor pe care le coordonează sau cu care se aliază : CFR. Versalife. i-a dat lui Bob Page abilită i nelimitate de cenzură şi control asupra tuturor formelor de massmedia. Majestic Twelve! Agentul tău ajunge în contact cu Ilumina ii – „care nu mai sunt atât de puternici acum [în 2028] fa ă de cum au fost la începutul secolului [după 2001]!” Stanton Dowd. conceput ini ial pentru supraveghere.K. Mai apare un dialog semnificativ din lucrarea „The Man Who Was Thursday” a lui G. FEMA. iar „Cetatea de pe Culme” a ocultei lui Bob Page ar fi un fel de fortărea ă electronică permi ând domina ia mondială prin monopolul vie ii şi al mor ii (echilibrul dintre „The Gray Death” şi „Ambrosia”).

Pentru aceasta trebuie să-l ucizi mai întâi pe Bob Page – adică să apeşi pe butonul care scoate din func iune instala ia prin care acesta vrea să se transforme în lumină pură pentru a guverna lumea de unul singur dar omniprezent. având centrul de comandă şi .Trebuie să te întrebi: Cine m-a făcut şi cu ce scop? Ai fost făcut de o cabală de tehnofili ahtia i de putere!” „Dedalus” – un computer imens dotat cu conştiin ă şi totodată subiectul unui proiect guvernamental de producere a inteligen ei şi conştiin ei artificiale – îi spune lui JC Denton că nu e decât o inteligen ă artificială înviată („resuscitată” în ceea ce priveşte conştiin a de sine). chemat să salveze lumea de sub influen a lui Bob Page. Lui JCD – adică ie – î i rămân trei op iuni de final: 1) Să te uneşti cu Marea Inteligen ă Artificială – „Helios” – şi să faci schimb de informa ii cu acest computer central prin augmentările tale de android. invizibil. Bob Page era responsabil de transformarea augmentării în armă biologică (virus) şi de ruperea structurii ocultei „Majestic Twelve” de Ilumina i. masoneria „bună”. 2) Să te alături Ilumina ilor (masoneriei celei „bune”). El îl găseşte pe Bob Page în „Area 51”” comutat la nişte aparate stranii prin care tinde să ob ină „autodivinizarea”: el vrea să devină „o nouă formă de via ă. Protagonistul ac iunii. În viziunea acestora. evoluând în permanen ă”. oriunde şi nicăieri. Împreună cu „Helios” să administrezei lumea „cu ra iune şi cunoaştere absolută”. ca aerul sau radia ia. Ucigându-l pe Bob Page – care este un „devia ionist” de la principiile nobile ale masoneriei. redundantă.. infinit de pătrunzător în min i şi în străfunduri de suflete. atotputernic.178 în acest storyline. vei deschide calea spre putere Ilumina ilor fondatori spre a instaura „un guvern secret cu vechime în tradi ia istorică”. află că „părin ii” săi nu erau decât nişte simpli angaja i ai companiei „Page Industries” care l-a construit: „. auto-multiplicatoare. Unul din liderii NSF îi spusese agentului tău JC Denton că nu e om. care credea că este orfan. Deci protagonistul nara iunii e un android cu veleită i mesianice. 3) Să declanşezi „Noul Ev Mediu Întunecat”: să distrugi sistemul global de comunica ii şi să eliberezi lumea de tirania manipulării computerizate. Distrugerea re elei globale („Network”) este sugerată de Tracer Tong – unul din şefii „Triadelor” (care alcătuiesc împreună „Mafia” asiatică..

videogames. nu este efectul vreunei conspira ii oculte. coruptibilitatea şi pervertirea lor fiin ială în toate: în via ă. Trebuie să mai remarcăm că întotdeauna oamenii vor căuta să ob ină domina ia asupra celorlal i prin controlul şi monopolul unei materii deficitare. în cultură (inclusiv digitală). nr. Oliver O’Donovan. Celor care dispre uiesc arta digitală trebuie să le amintim că dacă un romancier scrie un roman de 200 de pagini a câte 30 de rânduri va avea cel mult 5000 de linii de dialog – şi încă dialoguri scurte – dintrun total absolut de 6000 de rânduri. Iar sequel-ul său. pentru supravegherea şi controlul massmediei) pretinde o măsură atât de radicală („barbară” de-a dreptul. împătimirii şi pervertirii fiin ei umane în genere24. lăsând videogamerului libertatea de a se bucura de alegerile sale şi de a face abstrac ie complet de liniile de dialog neaccesate. iar oamenii puterii vor alcătui guverne la o scară „comprehensibilă pentru to i cetă enii”. În „Deus Ex” apare natura umană în toată „splendoarea” pervertirii ei. Studies in Christian Ethics. Distribuitor: Eidos Interactive. iar creatorii săi au conceput şi scris şi ceea ce va rămâne nespus şi necunoscut. 2004.1. gamerii fini!) ca distrugerea hardware-ului. Practic. pe lângă storyline are aproximativ 10000 de linii de dialog. sau massmedia. JC Denton a fuzionat cu Cf. am spune noi. Cea de a treia solu ie – care ar fi un coşmar pentru orice „videogamer” – nu poate să fie viabilă în ceea ce priveşte patimile omeneşti. 25 Deus Ex: Invisible War. Societatea se va fragmenta în cetă i-state. „Deus Ex 2: Invisible War”25are 30000 de linii de dialog! – deci echivalentul a 5 romane. care se pot manifesta şi s-au manifestat în istorie şi fără suportul digital. 32. 24 . p. „Deus Ex”. oamenii îşi manifestă patimile. Producător: Ion Storm. The Concept of Publicity.179 control în Hong Kong). în duh. Ce romancier ar scrie 5 romane deodată – cu conştiin a că 4 dintre acestea îi vor rămâne necitite? „Deus Ex: Invisible War” îşi desfăşoară ac iunea la 20 de ani după evenimentele din primul storyline. Corup ia din cinematografie. Este insă discutabil dacă desfiin area „Protocolului Aquinas” (adică al sistemului cibernetic de centralizare şi distribuire a datelor. ci efectul natural al coruptibilită ii. când ar putea fi mult mai simplă solu ia înlocuirii „soft”-ului-„vampir” cu un program convenabil libertă ii şi demnită ii omeneşti. 13/2000.

E mitul controlului mondial absolut. După mine. va beneficia şi el de nanoimplanturi („bio-canister”-ele generând abilită i paranormale de intire. Nu discutăm încă autenticitatea documentului.Teoria conspira iei şi mitul Illuminati Despre Ilumina i circulă mai multe poveşti. în timpul unei furtuni. Mihail Stegaru (Mike). ca acest plan să fie alcătuit post-factum. Şi povestea lui va fi fiind fascinantă. cum s-a spus deseori. secundare. alergare. Este posibil. este legenda neagră. m. noul cyborg sau android mesianic. Deus Ex: Invisible War.). mai multe legende. cele mai bune dintre acestea găsindu-se numai pe pia a neagră („Black Market”). d. 11. Da: aleg op iunea a doua de final din „Deus Ex”. în scopul blamării “Ocultei” şi al condamnării Ilumina ilor bavarezi. deci creatorii acestei lumi au ales să continue prima op iune de final. Conflictul sequel-ului e între lumea hedonistă şi mercantilă a enclavei îmbogă i ilor vremii. Dar cum ar fi arătat un sequel – un episod de consecven ă – în care JCD i-ar fi ales pe Ilumina i? Nu pot decât să îmi imaginez. Aleg organiza ia secretă Illuminati. însă istoria a evoluat în aşa fel ca şi cum ar fi urmat acest plan. . de aceea este de presupus că nu-i va simpatiza prea mult pe templieri. Apar şi alte confruntări. cea mai sumbră. p. invizibilitate – „stealth” sau „ghost” – ş. Se spune că în urma unui accident nefericit.180 „Helios”. care vor să impună o nouă ordine – „interioară” – bazată pe principii înalte. precum şi pentru declanşarea 26 Cf. care vor să desfiin eze complet nanotehnologia26. aşa cum ar fi aceea cu cavalerii templieri. în care un curier al sectei Ilumina ilor lui Weishaupt a fost lovit efectiv de trăsnet. a. Alex. despre care se afirmă că se află în arhivele de Stat ale Bavariei. poli ia bavareză a ajuns să descopere la 11 Octombrie 1785 documente privind un plan conspirativ privind răsturnarea monarhiilor şi instaurarea “Noii Ordini Mondiale”. în Revista „Level”/februarie 2004. 36 urm. ce vor să-şi păstreze privilegiile în dauna tuturor celor neferici i. Cea mai fascinantă şi totodată şocantă dintre acestea. şi Seeker-ii „Ordinului”. potopul.

pentru a distruge puterea monedei. Ideologia Ilumina ilor însă trebuie să le fie inoculată necontenit. Ideologia Ilumina ilor bavarezi apare în acest document ipotetic atât de malefică. na iunile vor fi silite să cedeze Ilumina ilor domina ia lumii. dar mai ales sub stricta inere în secret a activită ilor noastre. încât ei nu se mai pot descurca în zăpăceala colectivă şi sunt convinşi că nu pot avea o părere personală. Fiecare dintre ei trebuie să aibă câte un punct negru. vulnerabil în trecut. până ce oamenii nu se mai pot în elege între ei. (…) Domina ia mondială se ob ine numai pe căi ocolite. (…) Prin toate metodele expuse. Prin aceasta. Oratorii politici instrui i de Ilumina i trebuie să bată atâta monedă pe conceptele de libertate şi democra ie. spre a putea da legilor sensul dorit de noi şi pentru a putea modifica constitu iile. prin ordine a electoratului. (…) Preşedin ii de Stat vor fi aleşi de noi.181 unei reac ii de oprobiu în conştiin a europeană. . Vom provoca crize economice prin specula ii de bursă. din rândul celor ce ne dau ascultare. Trebuie combătută tăria personalită ii. spre a deveni sclavii datornici ai băncilor noastre. (…) Vom corupe înal ii func ionari ca să sporească datoriile externe ale Statului. Prin şarlatanii şi vorbe goale. prin legi. se poate semăna între oameni atâta sciziune. încât documentul a fost numit “Noul Testament Diabolic”: “Primul secret privind felul în care se poate manipula societatea este suprema ia asupra opiniei publice. încât oamenii să fie dezgusta i de discursuri de orice nuan ă politică ar fi ele. patimile. Moneda trebuie să fie atotstăpânitoare în industrie şi comer . Menirea presei este să dovedească neputin a neilumina ilor în domeniul treburilor publice şi în cel religios. însă nici ipoteza aceasta nu a putut fi confirmată. greşelile. nimic nu este mai periculos pentru noi ca aceasta (…). prin subminarea selectivă a libertă ilor. îndoială şi păreri contradictorii. prin educa ie şi metode de învă ământ. prin presă. oamenii trebuie sustraşi pentru ca să nu se mai poată gândi cu mintea lor proprie. Al doilea secret este de a pune în mişcare toate slăbiciunile şi defectele omeneşti. pentru ca să putem exercita presiuni asupra lor. Trebuie dezvăluite pasiuni în rândul maselor şi răspândite scrieri murdare şi lipsite de spiritualitate.

Documentul men ionează că scopul final al ocultei este controlul bancar al averii întregii lumi. Jan van Helsing afirmă că Noul Testament Diabolic cuprinde în linii mari aceleaşi teze ca documentul intitulat “Protocoalele În elep ilor Sionului” – publicat de un profesor rus. încât circula într-o vreme legenda în care mama fra ilor Rotschild ar fi fost întrebată la o serată dacă va fi război în Europa şi ea ar fi răspuns: “Dacă băie ii mei vor dori să fie război. În acelaşi timp.182 Noul Guvern Mondial va trebui să apară ca patronul şi binefăcătorul popoarelor. Banca Rotschild din Londra a finan at războiul în statele din Nord. agen ii familiei Rotschild au dus o mare propagandă “Pentru Uniune” în stalele din Nord. menită să antreneze destinele a sute de milioane de oameni inconştien i. va fi război!” Principiul de îmbogă ire şi domina ie nu este pur şi simplu “Divide et impera”. La izbucnirea războiului. Înainte de război. Oradea 1993. care s-au folosit de el pentru a declanşa cel de-Al Doilea Război Mondial. Ironia face ca adep ii Teoriei Conspira iei (care cred sincer în autenticitatea acestor documente) să declare că şi Hitler e un produs al bancherilor Sionişti. Se crede că Familia Rotschild este în aşa măsură capabilă să genereze schimbarea configura iei politice mondiale. . p. “Protocoalele În elep ilor Sionului”. a cărui autenticitate e contestată mai ales de către Sionişti. şi asigurarea domina iei mondiale a Sioniştilor. Dacă un popor se opune. a generat reac ii de ură şi duşmănie împotriva Evreilor şi a capacitat nenumărate pogromuri împotriva acestora. culminând cu nebunia colectivă din vremea lui Hitler. Ed. Nilus în anul 1901. 32-34. Rotschild s-a îmbogă it mai ales în timpul războiului de secesiune: “În războiul de secesiune american (18611865) au luptat statele din Nord (care erau împotriva sclavagismului) contra statelor din Sud (care erau pentru sclavagism). trebuie mobiliza i vecinii şi instiga i la o ac iune armată”27. finan ează şi domină!” După ce a speculat înfrângerea lui Napoleon de la Waterloo. Organiza iile secrete şi puterea lor în Secolul XX. controlul conştiin elor. Alma. S. Deci am avea de-a face cu o manipulare genială. ci “Instigă. al i agen i ai aceleiaşi familii Rotschild duceau o campanie “Contra Uniunii” în statele din Sud. Banca Rotschild din Paris a finan at 27 Jan van Helsing.

Al Treilea Război Mondial se va naşte din contradic ia de păreri dintre sionişti şi arabii islamici”29. Prima impresie când citeşti cartea lui Jan van Helsing este că prea sunt perfecte planurile. Şi totuşi. . De aici. 39.183 statele din Sud. înclinăm să credem că dezastrele mondiale ale însăngerării umanită ii sunt rodul unei premeditări. p. Singurii care au câştigat războiul au fost numai membrii familiei Rotschild”28. va rezulta extinderea sferei de influen ă rusească şi întemeierea statului Israel în Palestina. şi să închei un sistem de alian e care să se “descarce” într-un conflict generalizat la momentul oportun. Suveranul maestru al Ordinului Sco ian îi descrie lui Giuseppe Mazzini. prea coincid detaliile ca să fie adevărate! Cum po i să prevezi cu atâtea decenii înainte configura ia tensiunilor interna ionale şi să declanşezi atât de precis conflicte antrenând mul imi imense de conştiin e umane? Dacă ceea ce s-a scris despre Ilumina i ar fi real. al Ilumina ilor. Ibidem. Pentru a forma Guvernul mondial. şi provocarea unui conflict. Albert Pike. precum şi un stat care va fi folosit ca “poli ă de asugurare”. Pe ruşi îi vom folosi de sperietoare pentru activită ile noastre în restul lumii. dacă ne uităm cine plăteşte. Al Doilea Război Mondial va avea loc prin manipularea neîn elegerii dintre na ionaliştii germani şi sioniştii politici. Mai putem adăuga aici şi faptul că cuantumul împrumutului poate hotărî chiar şi câştigătorul de pe frontul de luptă! Ideea generală este să finan ezi două state beligerante. un plan general de ac iune prin care să acceadă Ilumina ii la domina ia lumii. adică cine a finan at conflictele. În scrisoarea din 15 August 1871. cunoscută şi sub numele de 28 29 Ibidem. conducătorul Ilumina ilor bavarezi din 1834 până în 1872. 9. organiza ia “Royal Institute for International Affairs”. Astfel. cine a a â at spiritele pentru război sau pentru răsturnarea ordinii prestabilite. al unei manipulări orchestrate cu grijă şi chiar minu iozitate. nu ai putea decât să admiri atari inteligen e matematice absolut geniale. vor fi necesare trei Războaie Mondiale: “Primul Război Mondial va fi înscenat pentru ca Rusia aristă să intre sub controlul nostru. p.

În 1927 Standard Oil a construit prima rafinărie în Rusia. Ginerele lui Jacob Schiff. a fost sleirea tuturor ărilor beligerante. p. 50. cu ocazia Congresului B’nai B’ritn din New York. Anglia şi Rusia fiind în prealabil stabilită şi îndreptată împotriva unei Germanii în expansiune colonialistă. în afara distrugerii Rusiei ariste şi a coniven ei între revolu ionarii roşii şi bancherii americani şi germani. Mortimer Schiff. 44. Ibidem. În acest timp se pregătise deja trădarea “Aliatului” Rusia: în 1881 se întemeiase la Odessa “Mişcarea Sionistă” sub conducerea lui Theodor Herzl. Kaganowitsch şi Litwinov pentru a definitiva planul strategic şi pentru ca “să facă export de revolu ie”. pentru ca ruşii să vândă petrol în Europa. În Elve ia s-a întâlnit cu Lenin. În 1916. 32 Ibidem. a fost finan at cu 20 de milioane de dolari aur. cu toate că oficial s-a spus că au fost na ionalizate. care dominau presa engleză. p. Stalin. 47-48. ale căror datorii către bancherii interna ionali au ajuns la sume astronomice. Banii rezulta i sunt împăr i i între ruşi şi Rockefeller”32. bancherul Jacob Schiff a fost numit conducătorul şi manipulatorul mişcării revolu ionare ruse. Otto Hohn. Lorzii Northcliff şi Rothmere. Leon Bronstein. p. . şi a plecat în Rusia prin Noua Sco ie şi Elve ia. au manipulat opinia publică prin mass-media în aşa măsură în favoarea “războiului drept”. alian a dintre Fran a. Jivtovski din Europa31. În plus. Olaf Aschburg. ările învinse au fost nevoite să accepte 30 31 Ibidem. O altă consecin ă economică majoră a Primului Război Mondial. Odessa va fi centrul organizării unei ac iuni de infiltrare a “Ohranei” – Serviciului Secret arist – cu agen i bolşevici. în scopul facilitării creării statului Israel în Palestina. Jerome Hananer. Bancherii care au finan at Revolu ia bolşevică sunt dezvălui i de Serviciul Secret Francez: Felix Wartburg. cunoscut sub numele de revolu ionar Trotzki. încât după un “test” de şase luni au constatat că 87% din englezi nu mai gândeau ra ional.184 “Chatham House” a analizat modul în care se poate înscena un război. Max Breitung din America şi Max Wartburg. fiind convinşi de necesitatea războiului şi gata să meargă la moarte30. imperiul lui Rockefeller “Standard Oil” a cumpărat 50% din câmpurile de petrol de la ruşi. “După Revolu ia bolşevică.

S. sau să facă război>>33. .S. p. în adânca depresiune economică. a dat “sume imense şi S. Acest lucru este astăzi dovedit. ‘House Temporary National Economic Committee 1941’. controlat de Rotschild.S. încât era evident că nu le puteau nicicând onora. Unele dintre acestea sunt: ‘House Subcommittee to Investigate Nazi Propaganda 1934’. p. l-a sus inut masiv în toate domeniile unde a fost posibil. Farben. Sectorul economic american.G. dacă se impun unei na iuni condi ii pe care nu le poate îndeplini. Astfel. conceput de oamenii lui Rotschild. (…) Sumele enorme date de capitalul american sub formă de credite au folosit pentru a pune pe picioare maşinăria de război a lui Hitler. Germania.”34 Cartelul I. “Ilumina ii au putut cumpăra pe nimic firme şi terenuri şi au avut posibilitatea de a influen a guvernul american. conştient că la sfârşit va avea loc un război în care va intra şi America. a cunoscut natura nazismului. 53. cu toate acestea. Harriman Bank. Tratatul de la Versailles. După colapsul economic american din 1929. care a fondat Loja “Soarelui Negru” (Schwarze Sonne) sau S. iar Roland Harriman a finan at S. Lloyd George [şeful “Coroanei” masonice britanice] declara: <<Avem un document scris care garantează un nou război în douăzeci de ani. a fost “nu un tratat de pace.-ul. Hitler a făcut parte din “Organiza ia Thule”. CFR [Council of Forein Relations. Au fost publicate şi stau la dispozi ia tuturor celor ce vor să se informeze toate protocoalele şi rapoartele ‘Hearings’ ale comisiilor congreselor guvernului american şi Camerei reprezentan ilor între 1928-1946. rămăsese în urmă cu plă ile stipulate în Tratatul de la Versailles şi ceruse un moratoriu. presei şi armatei.-ul prin Union Bank. subven ionând interesele contrare ale sovieticilor şi ale naziştilor prin aceeaşi Bancă: Brown Bos. atât de drastice. ‘Senate Subcommittee on War Mobilization 1946’.185 condi ii atât de înrobitoare. ce avea o mare influen ă. constituit în 1921 şi aflat sub influen a Băncii Morgan] a început să atragă în sfera lui de influen ă oameni importan i din lumea afacerilor guvernului. atunci ea este silită sau să încalce tratatul. 56. Ibidem. Dacă Teoria Conspira ie este 33 34 Ibidem.-ului”. generat artificial. ci o declara ie de război.

a integrat Gestapo-ul german în frunte cu R. şi care a fost “sacrificat” ca un simplu pion când nu a mai fost nevoie de nebunia lui agresivă pentru justificarea “războiului drept”. cu Sioniştii. Conform mărturiilor sale. după spusele lui William Bransley. . Ea a fost o ramură importantă a C..S. În organiza ia lui Gehlen au intrat o sumedenie de oameni din S.S. Mişcarea Sionistă este condusă în exclusivitate de către Evreii aşchenazi. Şi totuşi. Gehlen. Jack Bernstein. care îi dispre uiesc profund pe Evreii sefarzi. atât de bine articulată în detaliile ei.A. în vreme ce aşchenazii ar proveni din Khazarii afla i în Europa de Răsărit în veacul al VIII-lea după Hristos. ia partea sefarzilor. Se pare că Naziştii-şefi au mers şi merg mână-n mână cu Sioniştii. Evreu aşchenaz. Recuperarea şi reciclarea naziştilor nu a fost un gest de moment: sunt tot mai multe voci ale istoricilor capabile să dezvăluie concret colaborarea înal ilor func ionari S. celor umili i în propria lor ară. p. În primul rând. Interpolul a fost până în 1972 organizat de foşti membri S. Acest lucru uluitor ar putea fi în eles numai dacă luăm în considerare atât obsesia domina iei mondiale cât şi confruntarea internă din sânul poporului evreu. atunci înseamnă că Hitler a fost doborât de aceiaşi oameni care l-au propulsat în cariera de lider. 1984.I.I.”35. The Noontide Press.S. doar sefarzii ar fi descenden ii direc i ai Patriarhului Avraam. ci 35 36 Ibidem. Ed. citat de Traian Golea în lucrarea: A propos de atacurile la adresa Mişcării legionare. C. 66. Înseamnă că şi el a fost o simplă marionetă politică a unor interese oculte de grup. Via a unui Evreu american în Israel.186 valabilă. Teoria Conspira iei este atât de uluitoare. Jack Bernstein descrie tensiunile dintre Evreii aşchenazi şi Evreii sefarzi. Jack Bernstein. în Europa de vest. asimilarea agen ilor secre i ai ărilor inamice: “C. încât o putem considera pur fantastică. Florida 1991. că nici măcar nu sunt unul şi acelaşi popor. un fel de “război civil spiritual”36. a preluat de la nazişti sistemul de ‘spălare a creierului’.A.A.I. în vreme ce aşchenazii provin din Europa de Răsărit. mai ales că so ia lui este sefardă. există câteva semne de întrebare. În cartea autobiografică “Via a unui Evreu american în Israel”. Studii Istorice Româneşti. . aşa cum sunt mai to i “actorii politici”. Sefarzii provin din Orientul Mijlociu. Autorul consideră că Evreii nu sunt un popor unit.

New York Times. CBS. “Uniformizarea informa iei”. precum şi de toate ororile acestuia: doar ei sunt cei care. cit. sunt induse nu numai subliminal (atunci când opinia publică ar reac iona cu revoltă şi ostilitate). unde ar fi fost extermina i cu preponderen ă Sefarzi! Apoi Aşchenazii ar fi profitat de imaginea de victimă a holocaustului ca şi cum ar fi fost una cu Sefarzii. chiar şi în ceea ce priveşte lagărele de concentrare şi exterminare. A crea conflicte în care oamenii luptă unii contra altora şi nu contra adevăratei cauze a conflictului. p. prin dezinformare. Acesta este mitul Marii Manipulări – o capodoperă fantastică a magiei erotice. A nu apărea la vedere ca autor al conflictului. În ceea ce priveşte „spălarea creierelor” şi transformarea oamenilor în androizi – de genul lui JCD – putem vorbi de lobotomia prin intoxica ie (cu date false). prin 37 Jan van Helsing. 10. bancherii interna ionali sunt responsabili de ascensiunea Nazismului. 2. . Complicii călăilor iau poză de victimă şi îşi arogă meritele martirilor pentru umanitate! Oricum. Nu ar fi atunci deloc de mirare să ne confruntăm cu o “uniformizare a informa iei”. United Press. în cunoştin ă de cauză. creând o lovitură de imagine în mass-media contemporană. social. prin sugestie. Principiile “Ocultei” sunt următoarele: “1. precum şi maniheismul. ABC. Boston Globe. Washington Post. etnic şi confesional. care doreşte terminarea conflictului”37. aşa cum remarca Alice Baumann. Los Angeles Times. au finan at ororile. op. NBC. Avem acum imaginea planului diabolic: Sioniştii aşchenazi ar fi colaborat cu Naziştii. Se pare însă că “a meritat”. adică demonizarea adversarilor. A apărea ca o instan ă împăciuitoare. din moment ce Al Doilea Război Mondial a deschis drumul înfiin ării în 1948 a Statului Israel. Wall Street Journal. Associated Press. A sus ine cu bani toate păr ile beligerante.. iar în America de Nord Council of Foreign Relations şi Comisia Trilaterală controlează informa iile de interes public prin toate agen iile mari de ştiri: Reuters (înfiin ată de Rotschild).187 că aşchenazii şi sefarzii sunt despăr i i politic. 4. 3. ci chiar fă iş (când publicul a atins un anumit grad de pervertire şi întunecare a conştiin ei). RCA. În Marea Britanie mass-media este controlată în totalitate de către Royal Institute for International Affairs.

iar tu nu po i abuza de ea”39. american. Astfel. şi e „inhalat” în plămâni şi în creiere Henri-Pierre Cathala. 38 . În „Cartea profe iei Mileniului”. sinceri şi de bună-credin ă. Handicaparea prin educa ie pare a fi cea mai gravă lovitură dată conştiin ei creatoare şi genialită ii native a oamenilor. Prahova. în care un Bob Page a devenit aievea asemeni aerului. Nivelarea la nivelul cel mai de jos pare a fi ispita din urmă a “democra iei”: “Unii dascăli. Un institut este pentru deprogramare. Anularea instinctului Dumnezeirii. în “institute de deprogramare mintală” minu ioase. Un fel de lucrare săvârşită pe nesim ite. trebuie în opinia acestui gen de gânditor să fie efectuată organizat. p. comunist. de fapt. Oricine poate ob ine un certificat de cură ire din partea institutului de deprogramare – ceea ce înseamnă că acesta s-a deprogramat de a mai fi creştin. 152. 40. de a le diminua pentru a nu-i handicapa pe cei priva i de asemenea posibilită i”38. Această ac iune seamănă cu selectarea ucenicilor-vrăjitori de către Marele Magician. în felul lor. folositoare în cazul accederii la puterea politică. deoarece această [condi ionare] fusese necazul nostru. Cartea profe iei Mileniului. hinduist. precum şi mijloacele institu ionale de a-l ob ine: “…propun două institute în fiecare universitate. inegalită ile sociale care îi afectează pe copii prin naştere. sau oricare altă marcă a fabricii ai purta. Acesta [institutul] va îndepărta toate vechiturile. se relevă a fi cel pe care îl consideră ei ştiin ific) şi să remedieze. John Hogue prescrie cu un entuziasm deloc inocent idealul creării „omului nou”. german. Editura ANTET XX PRESS. Epoca dezinformării. ajungându-se la plăcerile emo iilor viscerale. 39 John Hogue. mahomedan. dar şi prin educa ie. Bucureşti 2002. astfel puterea nu te poate corupe. numite “certificate de cură ire”.188 seduc ie cu senza ional. considerarea tuturor virtu ilor ca simplă “valută animală”. dimpotrivă. cu cât eşti mai educat. şi-au asumat o dublă misiune: să transmită adevărul considerat ştiin ific (dar care. Editura Univers Enciclopedic. cu atât este mai tăcută şi mai subtilă calea de pregătire pentru a accede la putere. Filipeştii de Târg. p. asemeni radia iei pure. care să ofere şi “certificate de bună purtare”. evreu. depersonalizarea. Nu se pune problema dezvoltării posibilită ilor copiilor ci.

For ei materiale i se substituie sau asociază violen a psihologică. Tehnica aceasta a simulării compromisului este o tehnică de război ancestrală. bazată pe înşelarea adversarului. cit. implicit. Această politică pusă în slujba puterii este mult mai dăunătoare decât cea a tunurilor. rezultând. astfel încât cel din fa a lui. Dezinformarea pe timp de pace poate să recurgă la sugerarea unui compromis.. Nu se pune problema de a convinge prin anumite argumente sau avertismente. preponderent militară. inconştien i de infestarea fantastică. tot mai numeroşi.189 de către membrii ocultei „Majestic Twelve” mai întâi. Dezinformarea pe timp de război. lăsându-i acestuia speran a că s-ar putea ajunge la un compromis în cadrul dialogului. Există o diferen ă fundamentală între dezinformarea pe timp de război şi dezinformarea pe timp de pace. În aceasta constă esen a dezinformării: a uza de dezinformare înseamnă a considera interlocutorul ca inamic. Dezinformatorul. op. 57. că dezinformarea reprezintă o formă de agresiune. are grijă să manifeste o bunăvoin ă aparentă. “în timpul ac iunilor subversive nu se încetează nici un moment să se discute cu inamicul. să nu ajungă la disperare şi la ferocitate extremă. cu atât mai periculoasă cu cât ea survine fără o declara ie preliminară de război. “inamicul” să cedeze pu in câte pu in! Astfel. 42 Ibidem. p. punând în joc o formă particulară şi insidioasă de constrângere şi aservire”41. o falsă dispozi ie de a ajunge la compromis. şi este citată mai 40 41 Henri-Pierre Cathala. 38. p. dându-şi seama că nu mai are nici o şansă de scăpare. . drumul spre victorie fiind astfel jalonat de concesiile ob inute”42. şi apoi şi de al i indivizi. deoarece consideră apriori că opinia publică este un inamic ce trebuie înfrânt. astfel încât să se ob ină concesii unilaterale. care în sinea lui gândeşte distrugerea psihică şi morală a oponentului. Ibidem. este o componentă a strategiei de cucerire cu pierderi minime. ci o ac iune de luptă. Dezinformarea pe timp de pace este însă în totalitate malefică. 48-49. Nu este o simplă amenin are. fără ca acel compromis să fie realizat efectiv. dar mai ales pentru că ea urmăreşte distrugerea întregului sistem de cunoaştere!40 Dezinformarea pe timp de pace este o ac iune de luptă complet subversivă. p. ci de a distruge voin a adversarului prin orice mijloace. un act de război.

Concesia “deprogramării”. calitatea conducerii personalului şi integritatea structurii organiza ionale”44. Piteşti 2004. . şi la idealurile spiritualită ii mistice (prin sugerarea sau insinuarea unor „vise” ale hedonismului şi mercantilismului. Idealul strategiei de război este ob inerea succesului mai înainte de luptă. sau Cartea schimbărilor. ci în distrugerea voin ei sale de a lupta! “Guvernele şi comandan ii inteligen i. precum şi a luptătorilor chinezi în marile şcoli americane de afaceri. institu ionalizată sub forma unui “departament special de deprogramare” sau a unui “institut de spălare a creierului” poate părea ini ial scandaloasă: atât de revoltătoare încât oamenii să i se opună spontan. situa ia aceasta este simbolizată de un rege care. Incitatus. şi nici nu va crea pacea socială promisă. e unilaterală: nu va aduce nicidecum pacea sufletului. care cunosc ştiin a militară.190 ales din “Nobila artă a războiului”. ca acum. propunerea aceasta mai trebuie să aştepte: până să fie rostită ferm. Ed. De aceea. scrisă de Sun Tzu II: “Cea mai veche scriere clasică chineză I Ching. iar succesul constă nu în distrugerea inamicului (care este deosebit de costisitoare). Ibidem. p. Ob inerea succesului înainte de luptă înseamnă asigurarea unor avantaje strategice superioare. Nobila artă a războiului. la morală (prin “îngăduirea” nelimitată a patimilor şi mai ales a Erosului. 27. a renun ării la spiritualitate şi la Logosul fiin ial. trebuie mai întâi să se pregătească. între acestea. Abia la sfârşitul tuturor acestor concesii unilaterale se va cere explicit renun area la Hristos şi se va oferi ca recompensă “certificatul de lobotomizare spirituală”. Principiul este acela că un ‘şobolan încol it’ se poate întoarce împotriva urmăritorului său cu o for ă ucigătoare. nu şoptit. În textul respectiv. p. astfel încât să ofere prăzii o şansă de scăpare. vor trebui “smulse” inamicului alte concesii unilaterale: renun area la asceză (la efortul spiritual al despătimirii). aflat la vânătoare foloseşte numai trei gonaci. 111. Această propunere. Apari ia teoreticienilor chinezi ai strategiei de război. prin dispre uirea fecioriei şi a virtu ii în genere). pe urmă pot ob ine succesul înainte să lupte. este prima care subliniază această strategie de a nu aduce adversarul la disperare. lăsând un col al plasei ridicat. în dauna visării Edenului autentic). dacă este adus în pragul disperării absolute”43. precum şi în 43 44 Sun Tzu II.

191

consiliile marilor corpora ii interna ionale, nu este deloc întâmplătoare. Transna ionalele alătuiesc studii psihologice confiden iale asupra conducătorilor firmelor concurente, dar şi asupra conducătorilor politici ai statelor ce trebuie supuse, căutând să le speculeze slăbiciunile. Sunt lua i în considerare to i factorii de disolu ie dinlăuntrul unei societă i, conform manualului de război: “Cei Şase Ho i sunt: Func ionarii care îşi construiesc conace imense şi proprietă i şi îşi petrec timpul cu desfătări, în detrimentul integrită ii conducerii. Muncitorii care nu muncesc, ci se amestecă în treburile altora, distrugând disciplina. Oficialii care au clici care îi lasă în umbră pe cei buni şi în elep i şi le pun be e în roate celor lumina i. Ofi erii ambi ioşi care comunică independent cu conducătorii altor forma iuni, fără respect fa ă de proprii comandan i. Responsabilii care dispre uiesc rangurile şi desconsideră munca de echipă, şi nu sunt dispuşi să îşi asume bătăi de cap pentru angaja i. Fac iunile puternice care îi copleşesc pe cei slabi şi lipsi i de resurse”45. Printre patimile de disolu ie socială întâlnim concupiscen a şi goana după dezmierdări, depravarea, indisciplina şi arogan a, nerecunoaşterea talentelor altora, cultivarea obstinată a nepotismului şi spiritului de castă, nerespectarea ierarhiei, iresponsabilitatea, lipsa de în elegere şi compasiune pentru cei mai pu in favoriza i. “Cei Şapte Distrugători sunt: Cei cărora le lipseşte strategia tactică inteligentă, însă sunt bătăioşi şi combativi din ambi ie pentru recompense şi titluri. Oportuniştii care se contrazic, mincinoşii care ascund binele şi scot la iveală răul. Cei care afişează aparen a austerită ii şi lipsei de ambi ii pentru a ob ine ceva. Cei care se pretind intelectuali excentrici dându-şi aere şi privind lumea cu dispre distant. Cei lipsi i de onestitate şi scrupule care caută să ob ină func ii şi titluri prin flatare şi mijloace necinstite, care afişează
45

Ibidem, p. 124.

192

bravura din lăcomie pentru recompense, care ac ionează din oportunism, fără considera ie fa ă de situa ia de ansamblu, care îi conving pe conducători cu vorbe goale. Cei care compromit produc ia primară prin lux inutil. Cei care folosesc artele presupus oculte şi practicile supersti ioase pentru a-i înspăimânta pe oamenii cumsecade”46. Sunt viza i aici oportuniştii sau cei ce vânează ocaziile de a se propulsa în frunte, ambi ioşii nesus inu i de inteligen ă, ipocri ii, arogan ii inteligen ei sterile, parveni ii obseda i de parvenirea cu orice pre , iubitorii de desfătări nelimitate, ocultiştii speculan i ai naivită ii… Şi dacă tot ceea ce se întâmplă în societatea noastră se întâmplă ca şi cum aceşti Şase Ho i şi aceşti Şapte Distrugători ar fi cultiva i (din umbră) cu asiduitate, nu putem să nu ne punem întrebarea: Cine premeditează toate acestea? Spunea marele Prooroc David, regele: “Când oamenii de nimic ajung sus, nelegiui ii mişună pretutindeni”47. Cine are interesul să-nal e în ranguri pe “oamenii de nimic”, - impostorii inconştien i ce joacă rol de propagatori ai manipulării? Cine are interes să profite de slăbiciunile şi vulnerabilitatea comandan ilor şi conducătorilor unei societă i? “Acestea sunt slăbiciunile comandan ilor: 1. Se consideră capabili de ceea ce nu sunt în stare să facă. 2. Sunt arogan i. 3. Râvnesc ranguri înalte. 4. Sunt lacomi de bogă ie. (...) 6. Sunt impulsivi. 7. Sunt înce i. 8. Le lipseşte curajul. 9. Sunt curajoşi, dar slabi. 10. Le lipseşte calitatea de a inspira încredere. (...) 14. Le lipseşte hotărârea. 15. Sunt prea îngăduitori. 16. Sunt leneşi. 18. Au vicii. 19. Sunt egoişti. 20. Sunt dezordona i cu ei înşişi. Cei care au multe slăbiciuni suferă multe înfrângeri”48. Din textul original lipsesc anumite pasaje. Ceea ce este demn de aten ie e însă faptul că o bună cunoaştere a adversarului, a punctelor lui vulnerabile, conduce la înfrângerea acestuia cu costuri minime. Într-un „Deus Ex: Illuminati” – la care visăm acum – toate aceste considera ii tactice vor fi inerente. Conflictul lui „Deus Ex: Illuminati” n-ar fi între Ilumina i şi societatea mondială în genere (care este placid-indiferentă), ci între dizinen ele interioare ale
46 47

Ibidem, p. 124-125. Psalmi 11,8. 48 Sun Tzu II, op. cit., p.94.

193

societă ii oculte „Illuminati”. Pe fondul conflictului dintre iudeocreştini, pe de o parte, şi musulmani, se va desfăşura un război invizibil în interiorul societă ii oculte a Ilumina ilor pornind de la neîn elegeri privind tactica gestionării crizei mondiale: principiile tactice, planurile de aplicare şi nu în ultimul rând oamenii capabili să pună în practică strategia globală. Să luăm deocamdată în considerare preliminariile celui deAl Treilea Război Mondial: conflictul dintre lumea creştină şi lumea musulmană l-a făcut pe dictatorul Saddam Hussein să vadă în preşedintele american un “cruciat”. Saddam a fost dezinformat copios de către Serviciile Secrete Americane, care l-au asigurat în anul 1980 că în conflictul cu Iranul va avea câştig de cauză, iar războiul va fi de foarte scurtă durată. După ani de zile de măcinare reciprocă, singurii câştigători ai conflictului iraniano-irakian au fost bancherii interna ionali şi producătorii de armament. Saddam a început însă să vorbească de o “înşelăciune creştină” abia după ce a descoperit că a fost manipulat în cauza împotriva Kuweitului: “Americanii au transmis lui Saddam prin ambasadoarea lor din Bagdad că nu se vor amesteca în conflictul dintre Irak şi Kuweit. La întâlnirea Ilumina ilor la Conferin a Bilderberg din 6-9 Iunie 1990 au fost puse la punct opera iunile ce au urmat. Trupele irakiene au invadat Kuweitul; familia domnitoare kuweitiană a fost informată dinainte de CIA, încât a părăsit la timp Kuweitul cu automobilele Rolls-Royce, luându-şi bijuteriile. A urmat un scenariu bine pregătit: la 11 Septembrie Bush a anun at ‘Noua Ordine Mondială’ şi a urmat interven ia în Golful Persic. William Cooper a ştiut şi a comunicat cu un an înainte data exactă a interven iei trupelor americane. În mâna lui au fost documente secrete ale Serviciului Secret al Marinei, Naval Intelligence Office, unde îşi făcea el serviciul. Războiul din Golf a adus ini iatorilor americani un profit de o sută miliarde dolari”49. Zilele trecute (28-30 Martie 2005) au mai avut loc atentate cu bombă ale musulmanilor în cartierul creştin din Liban. Milton William Cooper a prezis că terorismul musulman interna ional va declanşa conflictul dintre iudeo-creştini şi musulmani, în momentul în care va fi atacat un oraş american. Până atunci, Societă ile Oculte se pregătesc de preluarea totală a puterii. Astfel, există formulată
49

Jan van Helsing, op. cit., p. 93.

194

juridic-legal alternativa suspendării Constitu iei SUA “în caz de urgen ă”, lăsându-se deliberat în afară modul reinstaurării acesteia după încheierea stării de necesitate: “Ordinul lui Nixon, care a rămas valabil până în ziua de astăzi, permite guvernului în formă FEMA [Agen ia Federală de Direc ionare în caz de Urgen ă] să suspende Constitu ia, în cazul în care se întâmplă ceva care poate fi interpretat ca urgen ă na ională. Nicăieri nu am găsit un plan sau un ordin executiv care să permită reinstaurarea Constitu iei după ce se încheie starea de urgen ă. Din acest lucru nu se poate trage decât o concluzie: cei de la putere nu doresc şi nici nu inten ionează să mai reinstaureze Constitu ia”50. Chiar dacă Mount Weather,- locul de unde Guvernul Secret trebuia să conducă ac iunea în caz de urgen ă ,- a fost între timp dezafectat, schimbându-se loca ia în care se va găsi Centrul de Comandă al opera iunilor, caren a legislativă este aceea care va permite glisarea democra iei americane în dictatură. Atacarea unui oraş american de către sus inătorii Jihad-ului Islamic (“Războiul Sfânt” al lui “proorocului” Mahomed) va justifica “războiul drept” al “Preşedintelui-Cruciat” al Statelor Unite ale Americii, care va antrena prin for a conven iilor preliminare ale NATO şi Statele Europene. Cine va câştiga şi cine va pierde? În absolut, vor câştiga doar bancherii. În Dumnezeu, vor câştiga doar cei care vor şti să preschimbe suferin a în metanoia, în dorin a schimbării min ii şi vie ii, precum şi cei care, constrânşi de situa ia-limită, îşi vor schimba atitudinea de compromis cu păcatul. “Dacă bancherii [interna ionali] nu doresc război, atunci acesta nu va izbucni. Acest lucru este foarte simplu. Dacă o na iune doreşte război trebuie mai întâi să trateze cu aceşti bancheri. Desigur, dacă na iunea nu are bani i se dau credite, amanet fiind patrimoniul na ional, dacă creditele nu pot fi plătite se adaugă procente. Astăzi se observă pe întreg teritoriul lumii, din Africa până în India, o vânzare a patrimoniilor na ionale, ce poartă numele de <<privatizare>>. Bineîn eles se vând numai întreprinderi de stat lucrative; băncile interna ionale nu cumpără ce nu aduce venit (…). Bolşevicii, naziştii, Saddam Hussein etc. şi-au procurat banii pentru război din aceeaşi
50

Milton William Cooper, Partea nevăzută a lumii: Societă i Secrete (Titlu original: Behold a Pale Horse), Editura Elit, Iaşi, p. 117-118.

195

sursă. De aceea războaiele sunt întotdeauna planificate, banii necesari trebuie puşi la dispozi ie. Scopul este unul şi anume: guvern mondial”51. Războiul e în primul rând o chestiune de premeditare. Simulările computerizate ale conflictelor armate au scos la iveală importan a aprovizionării cu logistică, trupe şi materiale. De fapt, toate jocurile PC de strategie, şi în special TBS-urile (Turn Based Strategy) – “strategia pe mutări” – provin din Şah. Diferen a este aceea că la Şah adversarii au trupe de combat ini ial egale, pe când jocurile PC pornesc de la trupe inegale. De pildă, au fost simulate pe computer confruntările armate principale din cel de-Al Doilea Război Mondial. În jocul “Panzergenerals II” ai posibilitatea să por i chiar o campanie militară pornind de la situa ia reală: po i să primeşti exact aceeaşi tehnică de luptă din acel timp şi să te confrun i exact cu adversarii din vremea aceea, pe aceleaşi terenuri pe care avuseseră loc confruntările din trecut. Banii sunt reprezenta i de anumite puncte de “prestigiu”, însă ideea finan ării este aceeaşi. În afară de unele inexactită i supărătoare, cum ar fi ataşarea trupelor române alături de trupele hitleriste sub steagul României Socialiste, precum şi neluarea în considerare a Insurec iei armate de la 23 August 1944, datele introduse în calculator sunt extrem de riguroase: dacă joci cu nem ii în exact condi iile de atunci, cu aceleaşi resurse, nu po i să câştigi campania, oricât de bun ai fi ca strateg militar. În cazul în care primeşti de două ori (şi se poate chiar de trei ori!) mai multe resurse, po i câştiga. Ajungem acum la concluzia îngrozitoare că dacă Hitler ar fi avut de două ori mai mul i bani, de două ori mai multe resurse, ar fi câştigat cel de-Al Doilea Război Mondial! Există în “Panzergenerals II” chiar un scenariu de campanie de cucerire în care, după nimicirea trupelor britanice în retragere de la Dunkirk, germanii invadează Anglia, apoi, după lupta de la Windsor şi capitularea necondi ionată a Angliei, urmează debarcarea trupelor germane în America pe plajele de lângă Savannah (unde, culmea! sunt prezen i şi românii printr-o brigadă na ională), înfrângerea Americii având loc la Oak Ridge în 10 Septembrie 1944 într-o desfăşurare armată sub comanda celebrului general german Manstein.
51

Jan van Helsing, op. cit., p. 96-97.

să aibă şi ei slăbiciuni omeneşti. atât de riguros în detalii. ar fi reală. dacă există. apropiate de realitate. ne punem în mod justificat întrebarea: Ce avem noi. perfect plauzibilă. dar transformabile în mijloace de luptă) astfel încât să poată hotărî în orice moment cine să câştige pe front! Aceiaşi oameni sunt cei ce au avut grijă şi ca războiul să ne se sfârşească prea repede: există voci de strategi şi consilieri militari care acuză că în 1943 Alia ii au fost “ inu i” în Italia astfel încât să nu înainteze prea repede în inima Reichului. să fie făcute publice în ciuda voin ei Ilumina ilor şi-n dauna lor. ca în cartea lui Sun Tzu II. cum se face că “a transpirat”? Cum de am putut afla noi de el. oamenii simplii. Se naşte evident întrebarea: Dacă Teoria Conspira iei este adevărată. dacă Ilumina ii sunt. şi planul Ilumina ilor este atât de perfect. măcar în ceea ce priveşte viitoarea participare a Coali iei Europene la vărsarea de sânge? CIA a avertizat deja opinia publică prin mass-media că datorită terorismului interna ional (al fundamentaliştilor musulmani) în cel mult 15 ani existen a în Occident va căpăta configura ie de carnagiu şi iad! Ni se sugerează că nu vom avea de ales. putem vorbi de un “război drept”. În consecin ă. imuni la politică şi la veleită i. atotputernici? Se poate să nu fie chiar atât de puternici. aşa cum se spune în teoria aceasta.196 Concluzia care se impune e una singură: dacă Hitler ar fi primit mai multe resurse ar fi câştigat războiul şi ar fi putut impune el condi iile păcii. Se pare că Ilumina ii ar fi cedat Bolşevicilor la Yalta Europa de Răsărit în urma unei conven ii reciproc avantajoase. Este posibil ca Ilumina ii. se prea poate ca datele Conspira iei universale să fie reale. numai studiind acest “puzzle” al ştirilor şi datelor de referin ă istorice şi prezente interna ionale. Dacă această ipoteză. şi sunt posibile şi alcătuiri de scenarii verosimile. fiind preferată o opera iune mult mai costisitoare (mai ales în vie i omeneşti!). se pot întâmpla dezvăluiri accidentale (sunt clasice cazurile de “defectare” a unui agent. cea a debarcării din Normandia. cu toate aceste manipulări şi pregătiri de război? În contextul mondial actual. Revenind la preliminariile celui de-Al Treilea Război Mondial. de oameni de . puncte vulnerabile. strategia Illuminati nu e decât de admirat. cei care l-au finan at au avut grijă să limiteze aceste resurse (financiare. sau de cedare în fa a propriei lui conştiin e).

şi este cel măi rău lucru ce i se poate întâmpla unui ascet. răsturnări ale maleficului şi chiar transformarea acestuia într-un bine involuntar? Nu cumva apar imposturi şi în sânul organiza iilor secrete. unui luptător. care apar la lumină sporadic. sau moleşeală. nu doar Ilumina i luciferici.şi probabil există destule for e şi organiza ii care să îşi aroge atari puteri. doar ca să-şi proclame “atotputernicia” atunci când urmăresc un anumit scop apropiat. cum ştiu ce se petrece cu superiorii mei din gradele cele mai înalte? .. nu avem căderea şi nici discernământul de-a le vedea? Poate că există Ilumina i de bună credin ă. dacă există. să îl convingi să cedeze fără luptă. să zicem. În plus. În războiul modern se recurge obişnuit la intimidarea armată. Astfel. devia ii.197 bună credin ă. prin “for ele de men inere a păcii”.îşi urmează punct cu punct planurile? Nu cumva au loc întârzieri. cei de dinafară. sau pur şi simplu atunci când vor să mai recruteze adep i. Desfăşurarea unei armate reale intimidează ochiul: desfăşurarea unei organiza ii secrete multitentaculare în imagina ie paralizează mintea. însă nu se vorbeşte aproape deloc despre intimidarea promovată de către societă ile secrete. executate aproape fără greş. şi se şi vorbeşte de ea. Se poate ca dezvăluirile acelor oameni de bună credin ă să fie întoarse de către Ilumina i în folosul planului lor de domina ie mondială: în acest caz. dar pe care noi.. Ilumina i ai Dumnezeului Celui viu. Acedia îi distruge capacitatea de reac ie. Sun Tzu II afirma că ai învins atunci când ai distrus inamicului voin a de a lupta! Arta supremă a războiului este aceea să paralizezi inamicul. Ilumina i ocrotitori de cultură şi civiliza ie. au rolul malefic al paralizării voin ei de luptă a oamenilor! Poate că Ilumina ii aplică acum principiul intimidării – această ac iune genială (descrisă de Sun Tzu II) de a face inamicul să cedeze fără luptă. “Paralizarea” voin ei de luptă din războiul spiritual nevăzut poartă numele de acedie. Oare Ilumina ii. îi fură sensul de a lupta şi chiar îl “vampirizează” de sensul de a trăi. chiar înlăuntrul ierarhiilor lor există secrete de la un grad de ini iere la altul: şi dacă eu. descoperirea sfidătoare a “atotputerniciei” Ocultei şi-a planurilor ei minu ioase. aşa cum se insinuează în teoriile şi fic iunile conspira iei universale. sunt un „Illuminati” de gradul 30.

precum şi dintre mai-marii Bisericii: Papa. Profe ii şi mărturii creştine pentru vremea de acum. şi trebuie ca ra iunile dumnezeieşti (cuvintele) să ajungă la sfârşitul lor ultim. Filotei Zervakos. să credem cu credin a lor. 163. 16-17. Călător către cer (Via a şi predicile Fericitului Filotei Zervakos. Îmbrăca i to i în veşmintele lor. Care stăpâneşte inimile: “Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor urî pe desfrânată şi o vor face pustie şi goală şi carnea ei o vor mânca şi pe ea o vor arde în foc. M-a cuprins frica şi groaza şi mâhnit în inimă am zis: <<Vai şi amar de vie uitorii acestei lumi! Câtă întristare va să vină peste oameni. Sfântul Filotei Zervakos descrie într-o vedenie: “Cu pu ine zile după marele dezastru petrecut în Asia Mică în anul 1922. La început zbura ca un avion.O. Editura Biserica Ortodoxă. 53 Apocalipsă 17. până se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu”53. conducători. regi. pe marginea unei văi. negru. într-o noapte am văzut cum mă aflam împreună cu al ii departe de mânăstirea mea.. Alexandria 2002. dacă stăpânitorii lor sunt slujitori şi robi ai Antihristului!>>”52 În Cartea Apocalipsei apare voin a uluitoare a Mântuitorului. având şapte capete şi zece coarne. prim-miniştri. Căci Dumnezeu a pus în inimile lor să facă voia Lui şi să se întâlnească într-un gând şi să dea fiarei împără ia lor. iar mai-marii Bisericii în veşmintele preo eşti. p. apoi a coborât şi s-a apropiat de mine ca la 15 metri. Aceasta înseamnă că voia lui Dumnezeu lucrează tainic. 52 . neştiut. Şi de cum s-a luminat s-a arătat desluşit fiara Apocalipsei. Selec ie de texte de la Sfin ii Părin i şi autori contemporani. Alexandria 2004. arhierei. cu mantii. la înăl ime. B. şi să gândim cu gândirea lor străvăzătoare. cu mitre. cu toate însemnele. care tocmai începea pu in câte pu in să se destrame. Ed. 243. p. în înaltul cerului fiind un nor întunecos. Pentru aceasta ar trebui să privim cu privirea Sfin ilor. cf.198 Poate că ar trebui să ne străduim mai mult să desluşim voin a lui Dumnezeu (şi a Logosului Său fiin ial) din spatele ac iunilor (mai mult sau mai pu in reuşite ale) “ocul ilor”. Şi am văzut aşeza i pe capetele şi coarnele ei pe mul i dintre stăpânitorii pământului: împăra i. patriarhi. mai-marii popoarelor cu coroane pe cap şi sceptre în mâini.

1999. nr. Imprecizia anticipărilor oamenilor e similară impreciziei substan iale a sistemelor computerizate: “În fizica clasică. după câtva timp.şi femeia împărăteasă. Revue d’Ethique et de Th. . 134. Până la instaurarea Antihristului se spune că vor veni şapte împăra i. Astfel de sisteme sunt numite <<sisteme haotice deterministe>>”54. cunoaşterea stării ini iale a unui sistem dinamic. plin de urîciunile şi 54 Jean-Michel Maldamé. ci după voin a de dinainte de veacuri a lui Dumnezeu. Fenomenele sociale sunt şi ele “sisteme haotice”. calculele şi previziunile pe care le permit ele nu folosesc decât un număr finit de zecimale. având în mână un pahar de aur. însă aici e vorba de două femei: femeia-metaforă a cetă ii. în descrierea acestei stări intervin numere reale care con in zecimale – cifre la fel de simple ca 1/3 sau la fel de uzuale ca numărul pi au o suită infinită de zecimale. oricât am vrea noi să le determinăm şi să le manipulăm în favoarea noastră. având şapte capete şi zece coarne. determină viitorul. Iar Dumnezeu nu trebuie să ac ioneze decât asupra detaliilor infinitezimale ca să se împlinească în cele din urmă cuvintele şi ra iunile sale. Or. Această matematică asigură discre ia fiin ei dumnezeieşti şi libertatea inconştientă a oamenilor. precum şi a legii sale de evolu ie. Şi femeia era îmbrăcată în purpură şi în stofă stacojie şi impodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. astfel încât Noua Ordine Mondială va realiza ini ial chiar voia lui Dumnezeu. şi implicit voia Sa.199 Istoria nu se desfăşoară cum o planifică oamenii. ea ia propor ii considerabile – numim aceasta <<timpul caracteristic al sistemului>>. timpul în care ea se multiplică cu un factor 10. Şi atunci când un fenomen se reia mult timp sau se leagă de alte ac iuni. Că este aşa ne-o indică repetarea identică a cuvintelor: “Şi am văzut o femeie…” precum şi revela iile Sfin ilor. Or. “Şi am văzut o femeie şezănd pe o fiară roşie. Morale. aproximarea cunoaşterii stării ini iale se multiplică şi. şi unii din ei vor împlini destinele ultime ale creştinilor. Şi Babilonul duhovnicesc este personificat sub chipul unei femei desfrânate. Entre maîtrise et chaos. Vedenia Sfântului Apostol Ioan de la capitolul 17 din Apocalipsă descrie situa ia din vremea domniei unei împărătese desfrânate din cetatea Babilonului duhovnicesc. plină de nume de hulă. p. 209.

la fel de bun la suflet. şi altor Părin i văzători cu duhul care au afirmat că o Coali ie a Statelor Europene formată din 18 popoare (18 “limbi”). iar când va veni are de stat pu ină vreme. 57 Monahul Zosima Pascal – Prodromit. Al patrulea împărat. Argeş 2004. el însuşi trăind cu fiica şi mama sa. “Stăpânitorul Aran”. mama desfrânatelor şi a urâciunilor pământului. Primul împărat la fi foarte evlavios. timp în care va restaura bisericile stricate. Papă al Romei. Al doilea împărat. iar cei care vor rezista poruncii sale de pervertire vor avea parte de soarta şi slava Sfântului Ioan Botezătorul. venit din Arabia. Cu aceasta se sfârşeşte destinul Imperiului Roman. care va domni 3 ani şi jumătate. Al treilea împărat va impune idolatria şi va păngări bisericile. şi văzând-o. Dar sunt şi şapte împăra i: cinci au căzut. 10.200 de necură iile desfrânării ei. unul mai este. 9-11. Al cincilea împărat. Şi fiara care era şi nu mai este – este al optulea împărat şi este dintre cei şapte şi merge spre pieire”56. Iar pe fruntea ei scris nume tainic: babilonul cel mare. Sfântului Efrem Sirul. . va impune incestul. timp în care se vor aduna toate părticelele din Sfânta Cruce a Mântuitorului şi vor fi luate la cer odată cu sufletul de împărat. 3-6. va fi “ales de îngeri”57.“Sfârşitul omului” – apar vedeniile Sfântului Mucenic Ipolit. Apoi îngerul îi explică Sfântului vedenia: “Cele şapte capete [ale fiarei] sunt şapte mun i deasupra cărora şade femeia. m-am mirat cu mirare mare”55. venit din Etiopia va domni un singur an. Sfântului Andrei cel nebun în Hristos. p. . În cartea Monahului Zosima Pascal. Sfârşitul omului. Apocalipsă 17. Sfântului Nil Athonitul. şi în vremea domniei sale de 32 de ani se va întruni Al VIII-lea Sinod Ecumenic unde Papa (constrâns de germani!) va reveni la Ortodoxie! Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol va fi din nou spa iul Liturghiei cereşti. bun la suflet. va zdrobi for ele musulmane şi va recuceri Constantinopolul. Pe aceşti 55 56 Apocalipsă 17. sub conducerea lui Phillip al VI-lea. celălalt încă nu a venit. beată de sângele sfin ilor şi de sângele mucenicilor lui Iisus. va domni 12 ani. Şi am văzut o femeie.

Şi astfel întregul Israel se va mântui... ca voi să nu şti i taina aceasta. dar unul este eliminat mai repede!) se războiesc vreme de 150 de zile şi are loc un mare măcel între “romani” (europeni). Conform acestor vedenii. ca să nu vă socoti i pe voi înşivă în elep i. 25-27. p. domneşte împreună cu fiica sa. Steaua destinului. ale Creştinătă ii.. Până atunci. 15. frământând-o şi izbind-o de toate limitele existen ei şi neantului. cf. fra ilor. dacă nu o înviere din mor i?”58 De fapt cu to ii suntem – mai mult sau mai pu in conştient – sionişti (şi virtuali candida i la intrarea în plina Lumină): „Pentru că nu voiesc.201 cinci îi pomeneşte îngerul Apocalipsei la momentul vedeniei lui Ioan când spune: “cinci au căzut”. neamul acesta o duce în aşteptare şi face toate păcatele lumii. care va împlini toate destinele sale ultime. Dar chiar şi în cazul acestei legende sumbre (negre). prin sau fără Ilumina i. dar pus de-o parte pentru vremuri viitoare. când voi ridica păcatele lor>> (Isaia 59.femeia desfrânată care vrea să uzurpe tronul lui Dumnezeu. tot avem happy-end. interesele noastre. adică îi stă alături desfrânatei. va fi al optulea şi ultimul împărat pământesc. până la eliberarea Constantinopolului şi sfârşitul Imperiului Roman creştin din vremea celui de-al cincilea împărat apocaliptic. Cuvinte vii. venit de la Marea Neagră. 20-21)59 În vremea din urmă întregul Israel 58 59 Romani 11. până ce va intra tot numărul neamurilor. Al şaselea împărat. că împietrirea s-a făcut lui Israel în parte. vor fi împlinite înlăuntrul scenariului Noii Ordini Mondiale. Trei băie i ai acestui împărat (erau patru. Tatăl ei e pomenit de înger când spune: “unul mai este”. 279) . şi acesta este legământul Meu cu ei. Fiica este al şaptelea. manuscris. precum este scris: <<Din Sion va veni Izbăvitorul şi va îndepărta nelegiuirile de la Iacov. „Aceasta-i ra iunea profetică pentru care creştinilor le este interzis antisemitismul. posedat de Lucifer. Poporul lui Israel e încă un popor ales. Romani 11. Este plauzibilă şi ipoteza conform căreia Ilumina ii luciferici ar încerca să speculeze ostilitatea istorică dintre creştini şi musulmani spre a-şi vedea cu ochii propriile visuri: domina ia mondială a lui Antihrist. „Căci dacă înlăturarea lor [din lumina Logosului] a adus împăcarea lumii [cu Dumnezeu-Tatăl]. ce va fi [atunci] primirea lor la loc. iar Antihristul.” (Părintele Arsenie Boca.. ca o „rămăşi ă” a lui.

aşa cum s-a scris: “Mul umim ie. cel ce eşti şi Cel ce erai şi Cel ce vii. că ai luat puterea Ta cea mare şi împără eşti”60. Doamne Dumnezeule. .202 va fi cu Hristos. cei ce acum suntem numai o rămăşi ă. iar noi. 17. 60 Apocalipsa 11. Atot iitorule. vom exclama alături de cei douăzeci şi patru.

O lasă pe ea. La hotel. adică din taina însufle ită a lumii noastre. alături de paznicul por ilor lumii celeilalte. după ce au străbătut jumătate din Italia prin cea ă. în Rusia! Poetul este brunet. Poetul Andrei Gorceakov (interpretat de Oleg Iancovski).i fiica să devină mamă!” Apoi Eugenia asistă la zborul vrăbiu elor din pântecul statuii Madonei Zămislirii. El ne priveşte de-acolo. ajută. Penele harului cad în biserică pe podeaua de piatră. Nostalgia Paradisului şi fantasmele Melancoliei 1. Gândeşte: „Am obosit să merg în locuri ucigător de frumoase.. ajunge la biserica Madonei Zămislirii.” Eugenia intră în biserică şi află de la paraclisier condi ia minimă absolut necesară primirii unui miracol: să stai în genunchi. aşezat cuminte alături de el. Refuză să intre. 1983). Nu mai vreau nimic în ce mă priveşte. este o căutare a propriului suflet în alte suflete. Schi ează un gest de îngenunchiere. am văzut destul. şi sim i cum privirea lui străbate din transcenden ă. n-a intrat în . în regia lui Andrei Tarkovski (Italia.Nostalgia pură Filmul „Nostalgia”. a cărui biruin ă este încă discretă.203 V. e o descoperire a acelui loc căruia i se poate spune pe drept cuvânt „acasă”. şi e o consecven ă cu spiritul acestei descoperiri: e o călătorie ini iatică spre spa iul acelei sălăşluiri ideale. dar are creştetul însemnat de-o şuvi ă de păr albă: semnul mesianită ii. pare a spune Poetul plecat în moarte. apare în film încă de la-nceput: din cea a vie. dar gestul se frânge. mişcarea nu este dusă până la capăt. care ştii bucuria de a fi mamă. care se află cu gândul şi sufletul acasă la el.. se mai desprinde-un cal alb – simbol al Creştinismului eshatologic biruitor. „Am plecat să vă pregătesc loc”. paznicul por ilor lumii de dincolo. Căinele-lup. el ne aşteaptă alături de câinele-lup. Se mul umeşte atunci să contemple o femeie îngenuncheată înaintea statuii Madonei care se roagă pentru toate femeile lumii: „Mamă a tuturor mamelor. secretara îl va întreba pe Poet de ce. şi chiar pe creştetul Poetului. călătorind prin Italia alături de secretara şi translatoarea sa Eugenia (Domiziana Giordano). pe lumânări. după ce femeia evlavioasă îi desfăcuse veşmântul.

chiar dacă îi admiră deschis frumuse ea. însărcinată. „ea” este sfânta Ecaterina. în acelaşi pat în care visează Poetul. ea se aşteaptă ca el să încerce să o cucerească. îl aude. dar Eu sunt Cel ce sunt!” Revela ia din acest loc sacru. Andrei are un vis în care so ia lui o îmbră işează şi-o mângâie pe secretara înlăcrimată: în mintea şi inima lui nu există niciun conflict între cele două femei. asemănătoare Sinaiului. fiindcă so ia lui are ea însăşi chip de madonă şi nu poate fi geloasă nici mânioasă nici ranchiunoasă sau tăcut resentimentară: ea nu poate decât să iubească. însă el.204 biserică să o vadă pe Madona Zămislirii. Poetul aude aievea chemarea so iei din depărtare: „Andrei!” Acestea sunt puterile supranaturale ale nostalgiei. în Rugăciunea domnească Îi cerem Tatălui nostru ceresc: „Fiin area Ta dă-ne-o nouă astăzi! Fii suflet al sufletului meu. Poetul. via ă a vie ii mele!” . să aibă o aventură cu ea: „Sigur. Memoria şi fantezia se supun cuminte nostalgiei şi-i dăruiesc imagini ale dorin ei. Ea nu ştie că el a primit harul Madonei în fa a bisericii din Italia. într-un univers paralel. Andrei şi Eugenia îl vor întâlni la Bagno Vignoni – un loc celebru al Revela iei – pe Domenico: un profesor de matematică ce trecuse acum câtva timp printr-o criză de nebunie eshatologică (aşteptase închis în casă cu toată familia vreme de şapte ani sfârşitul lumii). gând al gândului meu. în altă visare cu ochii deschişi. Tu eşti cea care nu eşti” înseamnă o voca ie. Apare o scenă picturală desprinsă din penumbrele camerei în care. este de fapt o chemare cerească: „Eu sunt Cel ce sunt. se suprapune. rămâne pur. o invita ie: „Ia fiin area Mea! Adapă-te din izvorul vie ii Mele şi fii prin harul Meu una cu Mine!” De fapt. în interiorul căreia îi fusese răpit sufletul! Ei nu i se împărtăşeşte taina şi va rămâne întotdeauna străină de lumea Poetului. iar Bagno Vignoni locul Revela iei sinaitice: „Tu eşti cea care nu eşti. şi iubeşte total. stând lângă maşină şi având revela ia casei sale din Rusia. ie î i plac numai madonele!” Criza ei de isterie îl întristează. Dominic i se va adresa Eugeniei cu familiaritate: „Nu uita niciodată ceea ce a zis El către ea!” Aflăm că „El” este Dumnezeu. aflat în Italia. tămăduitor. imaginea so iei lui dormind lin. La rândul său. Într-o altă scenă vedem cum. îşi cheamă pe nume so ia: „Maria!” şi ea. aflată pururi în Rusia. Chiar puritatea i se va reproşa: faptul că n-a încercat s-o seducă.

la dialogul dintre două persoane nevăzute. asemeni statuilor din visul . Sim eam frigul pătrunzândumi picioarele lipite de piedestalul de marmură înghe ată. ci propria-mi via ă.) Pavel Sosnovski”.” Domenico-nebunul îi va încredin a Poetului misiunea de a străbate bazinul de la Bagno Vignoni cu o lumânare aprinsă în mână: e convins că acest gest de pietate într-un loc sacru al Revela iei va preschimba lumea. (. Într-o imensă catedrală gotică. Poetul are deci o voca ie mesianică: aceea de a scoate societatea omenească din încremenire. în timp ce frunzele de toamnă cădeau pe bra ele-mi întinse. m-am trezit. fără acoperiş. A rămas de la el o mărturie despre alienarea societă ii din vremea sa.. apoi s-a sinucis. Ştiam că dacă m-aş fi mişcat pu in aş fi fost aspru pedepsit. Asistăm la discursul lui Domenico dintr-una din pie ele Romei. pentru că Domnul şi Stăpânul nostru ne observa cu aten ie. cu toate că ştia că aici va redeveni sclav.Î i dai seama ce s-ar întâmpla dacă Mi-ar asculta glasul?” „. Odată întors a început însă să bea mult. însă el nu o simte. care este aceeaşi cu cea din toate vremurile. din împietrirea sufletească. în sfârşit.. Şi totuşi nu mă mişcam deloc./ Au trecut doi ani de când sunt în Italia. Vom asista la un moment dat la o Revela ie. obliga i să stea nemişca i tot timpul. Astă noapte am avut un coşmar: se făcea că trebuia să creez o operă spre a fi prezentată în teatrul personal al Domniei Sale Contele. fiindcă am priceput că nu era un vis.Lasă-l să.205 Vom afla că Poetul urmează o călătorie ini iatică: este în Italia pe urmele visului unui muzician din veacul al XVIII-lea – Pavel Sosnovski – ce inuse să se întoarcă în Rusia. Dar când. sim eam că nu voi mai rezista mult. vor răsuna glasurile Sfintei Ecaterina şi a lui Dumnezeu Însuşi: „. Aş putea încerca să nu mă mai întorc niciodată în Rusia.. Eu însumi eram una din aceste statui. care erau de fapt oameni goi picta i în alb.i simtă prezen a!” „. presărat cu statui. Se pare că avusese în Rusia o mare iubire. Călăuzit de visarea unui artist de acum mai bine de două sute de ani. Poetul a luat această scrisoare a marelui muzician de la Conservatorul din Bologna: „Dragul meu Piotr Nicolaevici.Eu Mi-o fac sim ită mereu. în care oamenii apar încremeni i. Actul întâi se desfăşura într-un parc imens. dar gândul acesta mă omoară. Eram speriat..Doamne. nu-l vezi cum se frământă? De ce nu-i răspunzi?” „.

dacă nu ave i curajul să ne privi i în fa ă.. Societatea să se unească din nou. Ajunge cu faptele mari. Trebuie să ascultăm vocile care ne par fără sens. Dacă vre i ca lumea să meargă înainte trebuie să ne dăm mâinile. alienarea generală a societă ii. profe iile unui om conştient că este nebun: „.. toate acestea îi provoacă repulsie şi revoltă lui Domenico. Drumul spre inima noastră s-a ascuns în umbră. cele mărunte rămân. nici în imagina ia mea? Acesta e noul meu legământ cu lumea: să fie soare noaptea şi năme i în august. Hei. poftă şi mânie. senzualitate şi fulger. ce va recurge la gestul disperat al auto-daphé-ului. dacă un nebun vă spune că trebuie să vă fie ruşine de voi înşivă!” Înstrăinarea sufletului de propriul său trup şi dedublarea nostalgiei. părăsirea tuturor aspira iilor şi idealurilor. Cu to ii să ne umplem ochii şi urechile cu lucruri ce stau la baza unui vis măre . sau schizofrenia existen ială nevăzută a fiecăruia.. în punctul în care voi a i apucat pe drumul greşit. Trebuie să-i punem laolaltă pe cei zişi <<sănătoşi>> cu cei numi i <<bolnavi>>.Ce strămoş vorbeşte în mine? Nu pot trăi simultan şi în minte şi în trup. mamă! . Libertatea e inutilă. indiferen a fa ă de frumuse ea care ne este la îndemână. insensibilitatea la glasurile cereşti. De aceea nu reuşesc să fie o singură fiin ă. dar nu e destul: „O. (. sănătoşilor! Ce înseamnă sănătatea voastră? To i ochii omenirii privesc prăpastia în care ne năpustim cu to ii. însă gestul său este perfect inutil. scindarea personalită ii în euri multiple. El are o străfulgerare a nevăzutului. cu pere ii şcolii. Mă simt o infinitate de fiin e în aceeaşi clipă. În creierele ocupate cu evi de scurgere. fără să murdărim apele! Ce fel de lume e asta. Sunt profe iile nebuniei lucidită ii. cu asfaltul. voi. Domenico alege să se preschimbe direct în cenuşă.. care nu mai este în stare să se aşeze la Cina cea de Taină.) Unde mă aflu când nu sunt nici în realitate. Răul cel mai mare al vremurilor noastre e că au dispărut marii maeştri.206 lui Sosnovski. să nu mai fie aşa fragmentată ca acum! Ajunge să privim natura pentru a în elege că via a e simplă. trebuie să intre zumzetul insectelor. Cineva trebuie să strige că vom ridica piramidele – nu are importan ă dacă apoi nu le vom ridica! Trebuie să alimentăm dorin a şi să tragem de suflet din toate păr ile ca şi cum ar fi un cearceaf fără de margini. cu hârtii de tot felul. dar în urma lui nu rămâne decât cenuşa şi oasele în cenuşă. Trebuie să ne întoarcem la fundamentele vie ii. Omul e apă şi foc. Să ne întoarcem de unde am plecat.

Poetul se pregătea să plece din Italia. Fiindcă şi muzica este vie. Nu asta e calea. într-o continuitate perfectă a flăcării./ În .” Moartea este pentru el o întoarcere la sânul matern./ ca o lumânare m-am stins./ Muşchii îşi pierd încordarea. până la capătul mor ii şi Revela iei./ precum boii cărun i pe arătură. însetate de bunăstarea şi fericirea proprie şi incapabile să se sacrifice pentru al ii – ca Eugenia – po i să î i îndreptezi destinul şi să î i urmezi chemarea spre moarte şi spre lumină. Eugenia îl determină să se întoarcă din drum şi să se confrunte cu propriul destin: pleca la Moscova fără să-şi fi îndeplinit misiunea şi promisiunea. Se aude un cântec de leagăn al mamei celei nevăzute. paznicul por ilor e cu el. El îşi aşteaptă familia aici. via a adevărată. Moare strigând şi chemând via a. în inima Nostalgiei.207 Aerul este acel lucru uşor care î i trece pe lângă creştet şi devine mai limpede atunci când râzi. şi mai ales pure de orice triste e! Pusese să i se cânte Oda bucuriei. Domenico moare autoincendiat strigându-şi so ia ce-l părăsise: „Zoe!” care în limba elină înseamnă „via ă”. printre altele de misiunea pe care i-a încredin at-o Domenico: să străbată bazinul de la Bagno Vignoni – un fel de Vitezda. tatăl regizorului. de la un capăt al bazinului. E semn că şi prin persoane ignorante sau egoiste. când Eugenia îl sună şii aminteşte. Câinelelup./ Auzu-mi confundă tunetul îndepărtat cu respira ia casei părinteşti. pare a spune Maestrul. acolo unde se auziseră glasurile lui Dumnezeu şi Sfintei Ecaterina. în care Poetul se mistuie ca o lumânare: „Mi se-nnegurează privirea/ puterea îmi stă acum în două misterioase boabe de diamant. Poetul reuşeşte să atingă celălalt capăt al bazinului. În altarul catedralei e casa lui din Rusia şi lângă el câinele-lup. la inocen a copilăriei pure. însă patefonul se defectează şi muzica Beethoven se aude grotesc./ nu-mi mai lucesc pe umeri două aripi. Avem apoi imediat viziunea dumnezeiască a sufletului lui în catedrala gotică din Cer. Se prăbuşeşte apoi acolo fără suflare. un fel de nou loc al tămăduirii şi Revela iei – cu o lumânare aprinsă în mână. Trecerea bazinului este unul din lucrurile mici dar extrem de importante: este trecerea sufletului de poet prin via ă./ Iar când se lasă noaptea. Atac de inimă. În film răsună la un moment dat versurile lui Arseni Tarkovski. Ninge din cerul acestui Cer cu fulgi mari de har. La a treia încercare./ În timpul festinului. fiindcă vântul îi stinge de fiecare dată pâlpâirea.

pe care să-l ude zilnic. personajul principal. Tommy a fost operat la gât şi deocamdată nu poate vorbi./ spre a muri plutind. Ucenicul a ascultat fără crâcnire porunca duhovnicului şi timp de trei ani a cărat apă de la mânăstire pentru a uda în deşert pomul uscat./ am murit cu suflet uşor/ şi.” 2. să mergi la baie. trădează coordonatele unei gândiri magice. un copac uscat. p. derutant. în prelungirea unei istorisiri ortodoxe. 144. îi apar ine tot lui Tarkovski1. trăieşte retras într-o vilă de pe o insulă împreună cu so ia sa Adelaide. această apologie a consecven ei. “să te scoli în fiecare diminea ă la ora şapte fix. strânge i-mi ceara scursă/ şi în ea citi i/ pe cine să plânge i/ şi de ce să fi i mândri. Chiar dacă prologul acestui film este plăsmuit din miezul 1 Andrei Tarkovski. Scenariul…. După trei ani de zile pomul s-a trezit la via ă şi a odrăslit fructe. Alba Iulia 1990. Scenariul filmului SACRIFICIUL./ precum un cuvânt. Nimic mai mult. pe care Avva Pamvo le-a dat Părin ilor din mânăstire spunând: Lua i.”3 Această predică a lui Alexander în fa a fiului său./ Afla i cum. mânca i roadele ascultării! Alexander răstălmăceşte însă istoria patristică. făcând din această pildă a ascultării o pildă despre consecven ă şi sus inând că aplicarea neabătută a unui ritual ar putea schimba la un moment dat lumea. în viziunea sa. produs de Argos Films (Paris) şi de Institutul Suedez de Film (Stockholm) şi difuzat în anul 1986. . în linii mari./ voi lumina postum. p. Pateric. să-l umpli cu apă şi apoi să-l torni în toaletă.208 zori. Alexander se află la malul mării împreună cu Tommy. acesta: Alexander. Subiectul filmului “Sacrificiul” ar fi. să iei un pahar. 144-175. 3 Andrei Tarkovski. p. la adăpostul unui acoperiş improvizat. 2 Avva Ioan Colov 1. un fost actor şi dramaturg. Sibiu. dându-mi ultima picătură de fericire. Revista “Transilvania” 1-2/ 1993. 97. chiar dacă este aşezată. căruia i s-a dat porunca de a sădi în pământ. Sacrificarea Paradisului propriu Scenariul acestui film. cu fiica lor Marta şi cu micu ul Tommy. Ar fi destul. departe de mânăstire. Alexander plantează în pământ un copac uscat şi îi povesteşte fiului său întâmplarea Avvei Pamvo şi a ucenicului său Ioan Colov2.

atunci 4 5 Ibidem.cel “care l-a făcut să-şi piardă cunoştin a pe Zarathustra”5. Nu ni se spune cum va veni sfârşitul.209 unei minuni patristice. Alexander se retrage să mediteze în singurătate. p. Pericolul a fost îndepărtat la fel de inexplicabil cum apăruse. Alexander dă foc casei. El îşi sacrifică nu numai casa aceasta. despre care spune că e vrăjitoare şi că e înzestrată cu puteri magice care-ar putea schimba cursul vremii.. În timp ce to i intră în panică şi sunt “infesta i’ de criza de isterie a Adelaidei. şi e interesat de filosofia lui Nietzsche. Ibidem. Alexander se conformează mesajului şi va avea loc un „hieros gamos” cu Maria. Este momentul în care îşi în elege voca ia mesianică: “Asta am aşteptat toată via a..”4 În acest moment se apropie de Alexander poştaşul Otto. Credincios unei făgăduin e anterioare. în „Oglinda” memoriei. Finalul filmului îi apar ine lui Tommy. În timp ce familia lui Alexander se întruneşte pentru a sărbători ziua lui de naştere la radio se anun ă declanşarea unei catastrofe planetare: întreaga lume va fi devastată. dar toată lumea este convinsă că acesta va fi iminent. propria mamă plutind). Otto îi şopteşte lui Alexander solu ia mântuitoare: Alexander trebuie să se unească în iubire cu Maria. dar şi propria existen ă. e pasionat de fenomenele paranormale. aşteptările ne vor fi înşelate: comportamentul lui Alexander se va supune mai degrabă magiei decât misticii. A doua zi toate sunt schimbate ca prin minune: suntem încredin a i că Apocalipsa nu se va mai produce. Toată via a mea a fost o unică aşteptare a ceea ce se întâmplă aici. 158. făcute lui Dumnezeu într-o rugăciune prin care jurase să jertfească tot ce are el mai de pre în cazul în care Dumnezeu ar înlătura pericolul. o plutire în aerul altui timp (aşa cum s-a petrecut pe Solaris unirea dintre Kris şi Harey. deoarece va fi internat întrun spital de nebuni. p. aşa cum îşi va vedea Tarkovski.un adevărat “mesager al zeilor” şi având toate calită ile necesare acestei func ii de vestitor al dorin elor transcenden ei: Otto e epileptic. una din servitoarele familiei. o căsătorie mistică. . care aduce două găle i de apă la rădăcina pomului uscat. pe care o considerase un dar dumnezeiesc. şi care. 145.

Într-o zi sună la uşa casei lui cineva. În primul caz.. trebuie să se ducă la o femeie înzestrată cu puteri magice miraculoase. Alexander.. şi să se culce cu ea. absurd după aprecierile obişnuite. medicul. rosteşte chiar cuvintele inspirate ale Evangheliei după Ioan: “La început a fost Cuvântul… De ce. Andrei Tarkovski. p.în versiunea finală compromisul capătă valori mesianice – are puterea salvării întregii lumi. Observăm că spre deosebire de acest prim concept al filmului. Bolnavul îşi în elege situa ia. Revista “Transilvania”1-2/ 1993 Sibiu. Pentru a în elege modul în care a fost creat filmul “Sacrificiul” trebuie să-l ascultăm pe Tarkovski însuşi descriind “primul proiect al filmului”: “Primul concept purta numele Vrăjitoarea şi preconiza drept centru al ac iunii strania vindecare a unui bărbat bolnav incurabil căruia medicul casei îi dezvăluia adevărul întreg şi îngrozitor despre sfârşitul său aparent inevitabil. vocea Misticii răsăritene. Alexander îşi părăseşte de dragul ei casa impunătoare şi frumoasă. curând după aceasta. se rupe de existen a sa anterioară. poştaşul din Sacrificiul – un om care îi aduce mesajul. Bolnavul ascultă şi experiază astfel harul divin al tămăduirii lui pe care. recunoaşte că e condamnat la moarte. prietenul său. are loc un transfer de putere prin schimbul reciproc de substan ă din timpul actului sexual: iar acest transfer magic de energie va fi cauza 6 7 Ibidem. p. 175. papa?”6 Ultima scenă desăvârşeşte confuzia prologului: e ca şi cum scenaristul ar fi dorit să declanşeze povestea filmului chiar din miezul istoriei patristice! Se creează astfel iluzia că filmul “Sacrificiul” ar fi expresia modernă a Misticii ortodoxe şi că ar constitui replica minunii descrise în Pateric. se îmbracă asemenea unui vagabond cu un palton uzat şi pleacă de acolo împreună cu femeia”7. ceea ce este fals. că el. Atunci însă apare brusc acea femeie. . ea stă afară în ploaie şi în acel moment se petrece din nou ceva neîn eles.210 când începe să vorbească.îl vindecă şi îl salvează din moarte doar pe protagonist. Despre filmul meu SACRIFICIUL. disperat. i-l confirmă surprins: este deplin sănătos. Există şi acum mul i spectatori ai filmului care cred că “Sacrificiul” este expresia fidelă a Ortodoxiei. în care compromisul moral al preacurviei cu o vrăjitoare are efect individual. În fa a lui stă – prototipul lui Otto. 178-179. vrăjitoarea.

alegând să 8 Ibidem. În cazul versiunii finale avem însă de-a face cu o prelungire a acestui schimb de fluide către omenirea întreagă. şi să ne cheme la convertire – ultima posibilitate de salvare ce există pentru umanitate”8. Însă Sfin ii Nebuni pentru Hristos. menit să demaşte înaintea întregii lumi mecanismele existen ei ce ne amenin ă. fiind una cu ea. Cu toate acestea. deci A este echivalent cu C. Dumnezeu Însuşi ar fi complice la compromis. Alexander dă puterea mântuitoare lumii întregi prin iubire.211 vindecării miraculoase a personajului principal. Nu există însă nici un “har divin” care să se supună mecanic acestui ritual al desfrâului. că îl ia ad litteram. B este echivalent cu C. Ceea ce în scenariul lui Tarkovski se şi întâmplă. este şi mai rău încă – orice fel de etalon de măsură comun cu normele morale tradi ionale. Tarkovski vede în Alexander un ales al lui Dumnezeu. un nebun pentru Hristos după modelul Sfin ilor Nebuni din vechea Rusie (iurodivi). Cumplită întrucât. este o consecin ă pe cât de cumplită. adică aceia care au vrut să se ferească de slava deşartă a lumii şi de trufia ei. . ca urmare practică a legământului său. un om ce trece dincolo de normele morale tradi ionale. cel pu in în ochii oamenilor din anturajul lui. sau poate tocmai de aceea. ne distrug via a şi ne-o corup iremediabil şi fără posibilitate de vindecare. Dumnezeu ar fi atras în vârtejul ra iunilor nebuneşti ale lui Alexander. acceptând să fie complicele lui: “Faptul că Dumnezeu îl ascultă pe Alexander. p. „Vrăjitoarea” Maria îi dă putere lui Alexander prin actul divin şi totodată magic al Erosului şi cei doi devin una. Alexander este pentru mine figura unui ales al lui Dumnezeu. în virtutea iubirii lui Alexander pentru întreaga lume. Dacă ar fi echivalente. Este un transfer matematic în care termenii sunt echivalen i: A este echivalent cu B. 181. Alexander se îndepărtează definitiv de lumea căreia i-a apar inut până atunci şi prin aceasta îşi pierde nu numai legătura cu familia sa ci şi – ceea ce. pe atât de mângâietoare. Ceea ce este înspăimântător aici e tocmai confuzia etică între actul desfrâului sexual şi iubirea spirituală pură: iubirea spirituală e pusă în continuarea freneziei actului sexual ca şi cum ar fi pe acelaşi plan! Însă cele două rela ii de echivalen ă (A echivalent cu B şi B în rela ie de echivalen ă cu C) nu sunt în nici un fel echivalente între ele.

în Revista “France Catholique. 8 (92). Ea face inutil şi absurd orice sacrificiu ulterior. orientat spre Hristos. Când promite să-şi jertfească dragostea celor apropia i şi casa. Chiar sanc iunea cu nebunia nu este lipsită de ambiguitate”9.212 fie dispre ui i şi înjosi i. Suplimentului cultural al ziarului “Cotidianul” nr. Întrebarea este cu ce ochi îl priveşte Tarkovski. E nevoie de mult discernământ să în elegi toate-acestea. înseamnă că a părăsit lumina Revela iei pentru a se cufunda din nou în universul precreştin al târguielii sacrificiului cu transcenden a: “Dacă tu… eu…” Or. dacă Dumnezeu opreşte războiul. El nu e nici moral. Nimic din toate acestea la Alexander. . cf. Arte. jertfa lui Hristos pe Cruce e ultimul sacrificiu al istoriei omeneşti. El nu e nebun pentru Hristos: el nu e decât nebun. Bucureşti. ca şi cum ar fi supărat pe ei. nu s-au supus ei!… Un nebun pentru Hristos doar se preface că e lipsit de judecată. o plăteşte ca să stea noaptea numai cu el şi apoi recită neîncetat psalmi ca să o întoarcă întru sim ire. Anul III. 8.sau când va cere ajutor de la Maria. Un călugăr se poate duce la bordel să aleagă o prostituată. tocmai spre a nu primi mul umiri şi recunoştin ă: însă el va avea grijă să nu ochească precis.în sensul autentic creştin... existen a micu ului său fiu.. “Litere. Un călugăr cerşetor poate să dăruiască bani unor oameni sărmani.. prefăcându-se că vrea să îi lovească cu banii. doar se preface că e imoral.pur şi simplu. dar şi pe-aceea a celor dragi: existen a so iei şi fiicei.va scrie Pierre Dalby în France Catholique.. El doar lasă impresia că desfrânează.la moralitate. 2056. Idei” din 22 februarie 1993. nr. 9 Pierre Dalby. orice sacrificiu distrugător… Eroul lui Tarkovski cade deci în în elegerea greşită a no iunii de jertfă. tocmai spre a nu fi lăudat şi spre a nu se mândri.. Dar când începe să se târguiască cu Dumnezeu. el este încă total în spa iul creştin. El îşi sacrifică nu numai existen a proprie. supunându-se astfel unei ra iuni mai înalte. Cronică la filmul SACRIFICIUL. ca să nu-i vatăme pe cei cărora a ales să le dea în secret milostenie. Alexander se află deja pe calea ce-l va duce la nebunie. 1986.şi nici dăruit celor din jur în sensul iubirii spirituale celei mai pure. “Când Alexander recită “Tatăl nostru”. de care se îndepărtează ireversibil.dumnezeieşti. numai au simulat imoralitatea şi nebunia. p.

pentru care ritualul şi consecven a mecanică a unei re ete prescrise sunt menite să înlocuiască prezen a vie a Persoanei lui Dumnezeu. inexplicabile. poate un instrument al Providen ei divine ce colec ionează întâmplări misterioase. sunt orice altceva decât empirici sau pragmatici. se întâmplă atât de multe lucruri inexplicabile. Pentru Tarkovski. vrăjitoarea – pentru ei to i via a e plină de miracole neîn elese. care tinde să subsumeze tot ceea ce este de neîn eles unui aşa-numit sim al miraculosului. iar primul şi unicul său rod este nebunia. Nimeni dintre ei nu crede în ceea ce poate atinge cu mâna. “Sacrificiul” lui e o maimu ărire a jertfei lui Hristos şi o ofensă împotriva Mântuitorului. privirea celor ce trăiau în rela iile unei existen e “ordonate” asupra existen ei acelei alte lumi pline de preziceri. căruia i se conferă dimensiuni şi valori cosmice şi mesianice. un om despre care nimeni nu ştie precis de unde vine şi cum a ajuns în acest loc în care. După părerea noastră. un neîn eles. Alexander rămâne un impostor: voca ia lui mesianică e o înşelăciune şi o batjocură demonică. într-adevăr. chema i de Dumnezeu. Insinuarea gândirii magice în spa iul de excelen ă al Misticii răsăritene se datorează atât nerăbdării artistice. cât şi lipsei discernământului spiritual-duhovnicesc. poştaşul Otto.213 Este clar cum îl vede Tarkovski pe eroul său: un ales al lui Dumnezeu. dar şi Maria. nu e decât un produs al gândirii magice. to i neîn eleşii acestei lumi sunt aleşii lui Dumnezeu: “Aleşi ai lui Dumnezeu. Dumnezeu nu Se lasă atras în meschinăriile ra iunii noastre imorale şi mercantile. Tot ceea ce fac ei se abate în mod straniu de la modelele de comportare normală şi dispun de daruri atribuite în vechea Rusie Sfin ilor Nebuni (iurodivi). sunt până într-un anumit grad şi ceilal i. Compromisul “mesianic” al lui Alexander este o blasfemie la adresa lui Dumnezeu. Aceşti oameni conduceau. Şi nebunia aceasta nu este pentru Hristos: Dumnezeu nu e-ntr-însa. băiatul lui Alexander. Iar compromisul desfrâului cu vrăjitoarea Maria. Apoi. to i se încred mai degrabă în imaginile lumii închipuirii lor. ei se mişcă într-o lume imaginară în locul uneia reale. prin însăşi înfă işarea lor exterioară de pelerini şi cerşetori jerpeli i. jertfe mântuitoare şi .

în Rev. Poate că tocmai acesta este miracolul filmului: că în pofida neîn elegerii Misticii răsăritene de către Andrei Tarkovski. “În SACRIFICIUL. p. cu care se-ncheie filmul. precum şi-a compromisurilor estetice ale imaginii. O poetică a sacrului în cinematograful lui Andrei Tarkovski. Arte. dincolo de orice reguli inteligibile şi ra ionale. 1986. Bucureşti 2002. în pofida întregului comportament aberant. al tatălui său. perfect cristalin. răscumpără tot. se extinde pe tot spa iul insulei.Insula Paradisului. “Litere. Dintre to i aceşti oameni cu comportament straniu. Arca Învierii. 112-113. Regizorul ne şopteşte că paradisul se află aici. Acesta a văzut “Sacrificiul” şi a rămas în contempla ie două ore. şi-n ciuda tuturor mistificărilor magice ale evlaviei.8. Copilul care se străduieşte să refacă Edenul. Imaginea aceasta. instinctiv.copilul care urmează netulburat exemplul Sfin ilor din Pateric. Elegiaca grădină japoneză. Ed. Adevărul celor doi Sfin i din Pateric rămâne de neatins. pentru restaurarea paradisului originar. Despre filmul meu SACRIFICIUL…. Elena Dulgheru.. numai copilul e inocent. 12 Paskal Chelet. pe această insulă va înmuguri pomul vie ii. mistificator.214 minuni. Apoi a afirmat că şi-a recâştigat dorin a de a trăi”12. în spa iul istorisirii patristice. copacii. Rev. Pomul ascultării este cu adevărat pomul vie ii din Eden: însă trebuie să practicăm ascultarea cu discernământ. nr. ca nişte semne grafice într-un spa iu aproape abstract – negru pe albul peisajului nedefinit – evocă o ieroglifă japoneză într-o pagină albă. Filmul ca rugăciune. Aşa se explică impactul uluitor al filmului: “Cineva mi-a povestit că a avut un prieten care dorea să se sinucidă. “France Catholique”. Tarkovski. îngrijit cu obstina ie de Tommy. atipic. . e o speran ă şi-un semn de-ntrebare. Numai arta a mai păstrat un rest din această lume”10. pe insula planetei albastre pe care trăim. problema este că am uitat să mai udăm copacul din inima ei. mai mult insinuată de muzică şi de austeritatea peisajului. 2060. Nu întâmplător. 181. 10 11 Andrei Tarkovski. împreună cu casa. Insula paradisiacă – metaforă a grădinii edenice – este oferită jertfă. în ciuda contraexemplului tatălui său. Idei”… p. firavul pom al vie ii”11. p. Şi poate că la acest nivel se produce miracolul: faptul că Tommy se integrează în mod natural. dă seamă de tot..

L-a făcut pe Mântuitorul să domolească nerăbdarea de a cunoaşte a Apostolilor. discre ia şi camuflajul.le-a spus Dumnezeu-Cuvântul Apostolilor. Calea este consubstan ială Adevărului.atributele dumnezeieşti ale Adevărului. Vasilios Gondikakis. Delicate ea lui trebuie să fie cu-adevărat dumnezeiască: “Putem spune. absolut. “modul în care cineva îşi sus ine şi mărturiseşte adevărul dă mărturie de însăşi natura adevărului”13. doar în măsura în care-L putem suporta!… Misiunea apostolică a artistului îl obligă pe creatorul de frumos să adopte aceeaşi atitudine de menajare a sensibilită ilor şi susceptibilită ilor omeneşti: el trebuie să îşi însuşească atitudinea dumnezeiască a Mântuitorului. Pentru aceasta.şi ar putea fi numite. De obicei. precum şi limitarea structurii min ilor omeneşti. Ini iere în taina liturgică a unită ii Ortodoxiei. trebuie să cunoască momentul propriu al dezvăluirii fiecărui aspect. . . p. pe bună dreptate. Camera secretă a dorin elor Subtilitatea. delicate ea. Artistul. Iar momentul unui anumit adevăr n-a venit încă: “Am încă multe a vă spune. Duhul Sfânt iubeşte smerenia şi Se pogoară în inimile – iar. el trebuie să fie conştient că toate momentele adevărurilor pe care le descoperă oamenii de-a lungul unei vie i reprezintă un traseu ini iatic sau o cale spre Adevărul fiin ial. în măsura în care se doreşte a fi un mărturisitor filocalic al Adevărului. 97.. acum. . Deisis. că motivul christic este motivul central al operei lui Tarkovski. Dumnezeu niciodată nu Se impune. absolut.. fiece treaptă a cunoaşterii şi fiece pas pe drumul desăvârşirii are momentul său. nu este centrul discursivită ii. Intrarea în Împără ie. Grija permanentă de a menaja sensibilită ile oamenilor. în artă. şi de aceea. acesta este prezent camuflat. Ed.dar acum încă nu pute i să le purta i”… Ceea ce-nseamnă că Mântuitorul ne menajează în permanen ă: ne lasă să ne împărtăşim din Adevărul suprem. Părea să le spună că fiecare adevăr. Sibiu 1996. Pe acestea le înduhovniceşte. s-ar părea că sunt. ci al iradierii discrete a întregii materii spirituale a filmului. fiecărei perspective asupra Adevărului. am putea completa: în simbolurile şi în imaginile – smerite.215 3. 13 Arhim.

cât şi – constată dureros Andrei Tarkovski în Cuvântul său despre Apocalipsă – pentru omul lumii contemporane”15. 124. el trebuie să găsească toate acele încălcări ale codurilor estetice. Filmul ca rugăciune. chiar dacă omul originar. ce simbolizează. este cea mai dificilă. creştin. Stranietatea “Zonei” se datorează aterizării unei nave necunoscute. Suntem invita i într-un spa iu al mitologiei: centrul întregului film este această “fântână a dorin elor”. “Zona” este un spa iu extrem de periculos în care se petrec fenomenele cele mai stranii. Ed. aviza i semiotic şi psihanalitic) un mesaj religios. Scenariul filmului “Călăuza” (Stalker) (1979) este scris după romanul “Picnic la marginea drumului” al fra ilor Arkadi şi Boris Struga ki. Bucureşti 2002. Această miză. atât pentru Călăuza. răbdare şi discernământ. acest apostol sui-generis. oamenii vremii de-acum refuză să-L mai recunoască. spune Andrei Trakovski într-un interviu. care să facă posibilă receptarea artistică (să păcălească barierele ra ionale ale spectatorului.a descoperi Adevărul fiin ial al credin ei într-un spa iu al scepticismului şi al necredin ei. pe care poeticile n-au înregistrato încă?”14 Chiar dacă chipul lui Hristos este consubstan ial fiin ei omeneşti. dacă vrea să le transmită contemporanilor (lectori sceptici. 141. În această “Zonă” se crede că există un loc miraculos în care se împlinesc dorin ele cele mai arzătoare ale oamenilor. creat după chipul de dinainte de veacuri al Celui de-al Doilea Adam. Tarkovski. numită simplu: “Zona”. Ne-au fost propuse presupunerile cele mai incredibile. În termeni textualişti.. ludici. p. Arca Învierii.presupune multă delicate e. Scena filmului este “zona meteoritului tungus”. Devin nebun de mânie şi 14 Elena Dulgheru. să intre în comuniune cu opera de artă). talentul artistului secolului XX (şi XXI) trebuie să fie mai subtil decât acela al predecesorilor săi. Călăuza acestei căi trebuie să fie un suflet de jertfă.216 Există o “înduhovnicire” a imaginii. 15 Ibidem . “De aceea. pentru a-l face să creadă. de a-i face pe oameni să creadă. cu care nimeni n-a intrat şi nu va intra în contact. . are săpată într-însul pecetea de foc şi de flăcări a Logosului. A descoperi celorlal i calea inimii. această cameră a împlinirii aspira iilor omeneşti: “Am fost adesea întrebat ce înseamnă Zona. p.

extrem de periculoasă. Călăuza încearcă să îi conducă pe ceilal i doi pe drumul purificării inimii de patimi şi gânduri rele. semn şi urmă a trecerii unei civiliza ii extrapământeşti (sau divine?) în aparen ă neprietenoase. 106-107. ci frica. Scriitorul ar fi mintea infestată de închipuirile imagina iei. Revista “Litere. Iar drumul către “inima” Zonei. Idei” din 22 februarie 1993.. Zona este spa iul epifaniei. Deoarece poli ia interzice accesul în “Zonă” se formează o nouă voca ie şi o nouă profesiune. Agresivitatea Zonei nu este decât un răspuns. spunând că “fântâna dorin elor” nu este un loc al împlinirii gândurilor min ii. pe care numai cel curat îi poate călăuzi pe al ii.217 disperare când aud astfel de întrebări. al descinderii harului divin. în sensul călătoriei existen iale a sufletului într-o lume din ce în ce mai ostilă.aceea de călăuză (stalker. Dacă Zona e existen a însăşi. Aceştia simt atrac ia Zonei. Totul depinde de sim irea propriei sale demnită i. reuşind să mute obiectele cu privirea. Zona nu simbolizează nimic. Zona este via a şi omul care trece prin ea se zdrobeşte sau se păstrează. În cheie parabolică. Călăuza noastră ar fi inima. însă îşi asumă riscul acestei călătorii ini iatice numai din ambi ia de a ob ine genialitatea şi slava deşartă a faimei. 6..ra iunea de dinafara credin ei. fără să piară… este asemeni drumului către credin ă: plin de obstacole şi de piedici de moarte. Călăuza va pleca în Zonă cu Scriitorul şi Fizicianul. la tot pasul”17. din simplul motiv că omul nu a îndrăznit săşi întindă mâna ca să o pângărească: nu conştiin a l-a oprit. de capacitatea sa de a discerne esen ialul de ceea ce nu este”16. Arte. Protagonistul filmului este un proscris al societă ii care suportă deja pedeapsa şi privilegiul de a fi călăuză: după ani de riscuri şi frenezii în Zonă i s-a născut o feti ă care nu poate să meargă. dar care manifestă stranii capacită i telekinetice.. op. Zona este Zona. rămâne singurul loc respirabil de pe Pământ.. iar Fizicianul ar fi ra iunea pură. “Zona. Scenariul poate fi în eles şi psihologic. 16 . cercetaş sau pândar) pe cărările acestui spa iu privilegiat şi totodată fatal. ci spa iul în care se Andrei Tarkovski. p. Cit. nimic mai mult decât ceea ce este în filmele mele. p. o apărare a naturii (sau o retragere a lui Dumnezeu?) din fa a agresivită ii omului. 17 Elena Dulgheru. Le temps scellé.

însă ei tot nu vor crede. puterea de a-şi dori ceva era aceea a credin ei. “Mistre ul” şi-a exprimat cu glas tare dorin a de a-şi recăpăta fratele. lumina şi misterul Torei sunt unul şi acelaşi lucru. Ceea ce simte el. Călăuza se hotărăşte să se mute împreună cu so ia şi feti a în Zonă şi să se stabilescă acolo definitiv. oricât ar fi acestea de lăudabile. şi cei doi oameni chiar ajung să sesizeze for ele nevăzute despre care fuseseră preveni i. ce altora le poate părea o iluzie. Ca să converteşti pe aceşti oameni este nevoie să apelezi la cele mai noi descoperiri ale ştiin ei. nu poate fi exprimat decât prin ra iunea numerică a limbii ebraice. Ironia sor ii face ca odată ajunşi în “camera dorin elor”. pătrunzătoare. În finalul filmului. “E nevoie să credem. nu a avut pentru ei alt rezultat decât acela de-a deveni conştien i că nu mai au puterea de a-şi dori nimic. cei doi rămân sceptici şi neputincioşi. şi nici nu o dobândiseră. însă la întoarcere nu s-a ales decât cu un sac cu bani. cele mai adânci ale inimii. Iar inima lui tânjea după bani mai mult decât după frate. în sensibilitatea lui cea mai adâncă.necunoscute chiar propriului suflet! Ca să le biruie celor doi nedumerirea şi scepticismul. fantasmă a spiritului sau nebunie. victime ale propriilor vanită i. ci dorin ele cele mai puternice ale inimii : în cazul său – lăcomia. trebuie să ştii cum să le ară i suprara ionalul adânc.218 împlinesc dorin ele cele mai ascunse. e nevoie să avem credin ă”. Călăuza le istoriseşte întâmplarea “Mistre ului”: “Mistre ul” (“Dikobraz” – “Porcul spinos”) era o călăuză care-şi pierduse în Zonă fratele în timpul unei incursiuni. pentru care lumina şi misterul sunt una: “De altfel. suspină Călăuza plângând cu amar la sfârşitul călătoriei lor. şi ştie că nu poate explica nici Scriitorului. le spune neîncetat Călăuza. deoarece cuvântul . El a în eles într-un târziu că “fântâna dorin elor” nu satisface inten iile min ii. Nemaiputând suporta adevărul şi pedeapsa acestui dar. care pentru mul i al ii fusese fatal. El simte ceva aparte. Scriitorul şi Fizicianul să nu mai ştie ce să-şi dorească. şi nici Savantului. De fapt. Iar ei n-o aveau. În ciuda avertismentelor şi îndemnurilor Călăuzei. Ajuns în “camera miracolelor”. “Mistre ul” s-a sinucis. fiin ial. întregul drum. ceea ce nu le intră în rezonan a inimii. Întregul traseu ini iatic. El ştie că Dumnezeu Se ascunde în însăşi Revela ia Sa: Dumnezeu este ascuns în propria-I lumină. din spatele tuturor lucrurilor realită ii: “Însă ei nici atunci nu vor crede”.

p. prea nobilă spre a fi coborâtă să slujească măruntele creaturi. totuşi. imposibil de sesizat cu ra iunile iscoditoare ale necredin ei sau cu loghismele min ilor neevlavioase.”19 Regizorul mărturiseşte inten ia de o oferi percep ia eternă a vie ii şi operei pictorului Andrei Rubliov. 19 Andrei Tarkovski. care este încă vie şi de în eles şi pentru noi oamenii din a doua jumătate a secolului al XX-lea. s-a referit la misterul care transpare şi în Tora… Şi această tainică lumină primordială a crea iei. Scopul lui Andrei Tarkovski este acela de a-l prezenta pe Sfântul Andrei Rubliov din perspectiva eternită ii. a trecut prin secole şi continuă să trăiască şi azi. Ed. dincolo de mentalită ile şi prejudecă ile timpurilor trecute. Le temps scellé. misterul dumnezeiesc este “miezul luminii”. au aceeaşi valoare numerică: 207. A spune: “Să fie lumină!” este totuna cu a spune: “Să fie mister!” Şi sufletul care vibrează şi se bucură cu fiori şi cutremur la auzul lăuntric al acestor cuvinte sesizează Adevărul fiin ial şi suprara ional din spatele catapetesmei tăcerii ca pe o revărsare de lumină. 1. semnifica ia sa umană şi spirituală. Pictura Paradisului “Noi nu percepem deloc “Treimea” lui Rubliov cum trebuie să o fi făcut contemporanii săi. “Litere. în Rev. Arte. p. Misterul dumnezeiesc este “lumina luminii”. 73. modalitatea noastră de a aborda realitatea care a dat naştere celebrei “Treimi”. . Humanitas. a trebuit să introducem în aproape fiecare dintre planurile noastre ceva care să elimine senza ia de arhaic. În medita iile mistice ale cabalistului despre Scriptură prinde o rază. Cabala şi simbolistica ei. Ea. şi cuvântul ebraic ras. de taină şi de iubire mistuitoare. a o privi ca pe o simplă icoană. Sau chiar ca pe un obiect de muzeu caracteristic unei epoci. mister. Aceasta a fost. de altfel. desigur. sau de reconstituire. Bucureşti 1992. de exotic. prezente 18 Gershom Scholem. Dar mai există o altă fa ă a “Treimii”. . 4.219 ebraic ‘or. Idei”…. Când Dumnezeu a spus: “Să fie lumină”. “lumina luminii inepuizabile”18. este ceea ce Dumnezeu a inclus în Tora. Fideli acestui principiu.spune regizorul Andrei Tarkovski într-un interviu. Şi oare nu-i leagă ea într-un fel anume pe oamenii din secolul al XV-lea cu cei din al XX-lea? Este posibil. lumină.

Deisis Sibiu 1996. 47-53.nici un document scris. Şi cu toate că nu există nici o mărturie. dar din spa iul literaturii: în cartea “Icoana Sfintei Treimi a Cuviosului Andrei Rubliov”.1370-1430 d. despre care nu avem nici un document care să ne dea certitudinea că s-ar fi întâlnit cu Andrei Rubliov (cca. Ed. . necunoscut. o dată la începutul imnului Heruvic şi o dată la Sfânta Împărtăşanie. un monah bătrân. precum şi darul supranatural al cunoaşterii 20 Ierom.Hr. .ca prezen ă.) pentru a-i spune cum să picteze Treimea ce Se sălăşluise în el. chiar şi după incendierea acesteia de către tătari.în film şi dincolo de film – aşa cum l-a perceput el însuşi:. slujitor şi sălaş al Sfintei Treimi”20. Părintele Bunge e nevoit să îi dedice un capitol întreg Sfântului Serghie din Radonej (13141392 d. Scriitorul reuşeşte să contemple actul creării icoanei cu ochii celor de-atunci: el descrie icoana “Treimii” cu experien a liturgică şi spiritual-duhovnicească a contemporanilor lui Andrei Rubliov. Părintele ieromonah Gabriel Bunge ne istoriseşte pe scurt faptele esen iale din via a Sfântului Serghie: cum s-a făcut auzit de trei ori glasul lui de copil la Sfânta Liturghie. îl va binecuvânta şi îi va da o prescură. . Gabriel Bunge. p. în a patruzecea zi de la naşterea sa. Pentru a în elege cu-adevărat sublimitatea acestui demers artistic.). .încă din pântecele mamei lui: o dată când s-a citit Evanghelia. Icoana Sfintei Treimi a Cuviosului Andrei Rubliov.se simte prezen a Sfântului Serghie din Radonej şi iradierea harului în via a şi în lucrarea tuturor monahilor din mânăstirea lui.220 sau viitoare. va trebui să facem referire la o tentativă similară. Putem spune acum că regizorul Andrei Tarkovski şi-a atins elul: îl percepem pe Sfântul Andrei Rubliov . preotul Mihail a proorocit părin ilor săi că pruncul va fi “un vas ales al lui Dumnezeu. întemeietorul Lavrei Sfintei Treimi. în atmosfera acelui început de secol în care se mai sim ea încă prezen a nevăzută a Sfântului Serghie din Radonej şi harul discret al cerului în mijlocul atâtor dezastre şi deşertăciuni omeneşti… Ca să poată să ne confere acea percep ie atemporală a actului nemijlocit al crea iei. Hr. la Botez. să ne descrie pictura maestrului sfânt din perspectiva eternită ii. Părintele ieromonah Gabriel Bunge reuşeşte să-şi părăsească timpul şi să ajungă să fie de fa ă la convulsiile sufleteşti din care s-a putut zugrăvi celebra icoană.

În filmul lui Andrei Tarkovski Sfântul Serghie de Radonej nu apare nici măcar o singură dată. de prezen a şi transcenden a sa. apoi.221 întregii Sfinte Scripturi. după ce va prooroci la rândul lui părin ilor lui Serghie despre voca ia copilului de a-i lumina pe oameni cu lumina Sfintei Treimi . în chip nevăzut. încât cei doi au crezut că le-a fost trimis un înger. într-o perioadă de prigoniri ale cnejilor şi de incursiuni tătăreşti în care oamenii se înverşunează totuşi să mai creeze. Mistica pnevmatică a Sfintei Treimi.a cărui via ă va fi marcată în permanen ă. care le scot ochii. după un an. un măscărici delectează mul imea ce se adunase într-o casă ărănească. ecclesiarhul Simon a văzut la Sfânta Liturghie focul dumnezeiesc al harului revărsându-se asupra altarului în care slujea Sfântul Serghie ca un văl şi apoi strângându-se în Sfântul Potir. Boris. dar pe drum sunt prinşi de solda ii Marelui Cneaz. . el plânge: niciodată nu cunoscuse secretul .lucrare de care va răspunde cu pre ul vie ii. după ce pictaseră catedrala Buneivestiri la comanda Marelui Cneaz. este denun at. prins de gărzile arului şi aruncat la ocnă. după ce a fost călugărit de egumenul Mitrofan în 7 octombrie 1342. pe care-a trăit-o Sfântul Serghie din Radonej în fiecare zi. şi toată lumea e fericită. când clopotele vor răsuna. deşi prezen a lui nevăzută se simte în toate cadrele. oamenii lui Rubliov se vor îndrepta către Zvenigorod pentru a decora catedrala fratelui şi rivalului Marelui Cneaz. . copilul este uitat în noroi. Serghie va ajunge părintele duhovnicesc şi egumenul Lavrei Sfintei Treimi. multicolore.Care Se va sălăşlui în el – monahul s-a făcut nevăzut. Prezen a lui se simte în toate ispitirile suferin ei. care e singurul supravie uitor al unui sat de meşteri clopotari. îşi va găsi expresia cea mai fidelă abia după moartea Sfântului. Dumnezeu îi va arăta într-o vedenie grădina interioară a mânăstirii plină de păsări măiestre. pretinde că ştie secretul turnării clopotelor şi stăpânirea îi încredin ează lucrarea clopotelor unei catedrale. în icoana lui Andrei Rubliov. un copilandru. Toate episoadele filmului lui Tarkovski se petrec după incendierea Lavrei Sfântului Serghie. Problema crea iei într-o lume ostilă sau în cel mai bun caz indiferentă este ilustrată în ipostazele cele mai dramatice: un inventator al balonului cu aer cald se ridică de la sol spre a se prăbuşi în apropierea unei catedrale. în toate întruchipările patimilor şi ispitirilor de la demoni sau de la oameni. imaginea sufletelor curate ale monahilor ce se vor sălăşlui aici.

venit din moarte ca să-l sus ină şi să-l îmbărbăteze.a senzualită ii şi concupiscen ei. După devastarea şi profanarea bisericii din Vladimir. O conştiin ă pătrunsă de acrivie.. fiin ial. Creatorii sunt conştien i de dispropor ia dintre Adevărul adânc. cu atât eşti mai expus duhului lumii şi mai vulnerabil fa ă de pătimirile ei. fiin ial. Discu iile dintre iconari.222 turnării clopotelor. iar suferin a ajunge la valori de neimaginat.de exigen a supremă a descoperirii Adevărului. Şi atunci când îi apare într-o vedenie dumnezeiască maestrul său Teofan Grecul. înviind şi deschizându-ne şi nouă Raiul.pentru că tatăl său nu îi împărtăşise niciodată nimic. adolescentul-creator plânge cu mânie. care se referă aproape în exclusivitate la problema crea iei. creatorii refuză să mai creeze. Andrei Rubliov refuză să mai vorbească şi să mai picteze vreodată. de cele mai multe ori se simt de-a dreptul epuiza i… Iar când mizeria existen ială din jurul lor se amplifică.. mai mult sau mai pu in conştient. reuşita a fost o minune a fervorii şi consecven ei sale. dar şi din absoluta frumuse e . Contemplând Adevărul suprem. suprara ional. spune monahul Kiril. a micului clopotar… Poate aşa se explică faptul că “Sfântul Andrei Rubliov ajunge să extragă frumuse ea icoanelor sale deopotrivă din suferin a acestei lumi pentru care Hristos S-a făcut om.. şi capacitatea noastră limitată de a-L în elege şi exprima. El va rupe legământul tăcerii abia după ce va asista la plânsul amar.nu va crea niciodată: se va feri să-L exprime şi să-L comunice altora.sau dacă se referă la compromisul artistic generat de însăşi natura constitutivă a actului creator. şi a biruit moartea prin moarte. a propriilor noastre trăsături. de teama mistificării şi a reduc iilor limitative. neputându-şi ierta tatăl… În această lume a indolen ei ostile creatorii sunt nevoi i să-şi caute în permanen ă resursele şi ra iunea de a crea. din mijlocul mizeriilor firii. Andrei îi spune că nu mai crede în puterea transfiguratoare a artei. din mijlocul bucuriei generale. Nu ştim dacă se referă la transpunerea în artă. Cu cât eşti mai sensibil şi mai talentat. În ciuda minunii. creatorii sunt conştien i de incapacitatea noastră de aL în elege şi de a-L împărtăşi celorlal i printr-o expresie perfect adecvată. retrăgându-se în tăcere şi în anonimat.. De aceea. aşează în aten ie nevoia purificării sufletului: “A crea înseamnă a trăi în păcat”..

nu cred într-o artă fără Dumnezeu. creatorii. Arte. (ea) este rugăciunea mea. Punem mâna dreaptă pe ea. nu facem decât să repetăm. p. dar nu orice fel de mătase. este reflectarea în oglindă a gestului Creatorului. unei Schimbări la Fa ă survenite în miezul durerii universale. paradisiacă. ci din mătase. perspectiva plină de culoare a altei lumi. Am vrea să sim im mătasea. Rev. Să ne închipuim că răsfoim cartea de mătase. p.”22 Ceea ce înseamnă că în concep ia lui Andrei Tarkovski . a altei lumi. să imităm acest gest. Elena Dulgheru.”21 Ultimele cadre ale filmului. Andrei Tarkovski. Sensul artei este rugăciunea. cit. Sim im aievea mătasea. op.. cf. 1986. de aceea n-am crezut niciodată într-o artă independentă de Ziditorul suprem. Să ne închipuim că imaginea e foarte frumoasă.223 a lui Dumnezeu care ni S-a revelat în transfigurarea lui Hristos. descriind şi descoperind altă poartă – o altă imagine picturală.arta reprezintă modalitatea prin care creatorii se străduiesc să ajungă la asemănarea cu Dumnezeu. dau impresia unei transfigurări mistice. 5. devenim conştien i că prin artă nu facem altceva decât să repetăm. Noi. dar mâna trece – odată cu noi – prin apele ei. Ajungem la altă pagină: aceleaşi cuvinte scrise cu cerneală albastră încep să se însufle ească la un moment dat şi să se rotească şi să prindă culoare şi contur de tablou. să ne închipuim că la o anumită pagină cuvintele scrise cu cerneală se preschimbă miraculos şi deschid perspectiva unui alt spa iu. 21 22 Costion Nicolescu. artiştii. Dar poate că această întrebare îşi pierde gravitatea şi sensul dacă noi. Idei”…. . sau a crea pentru oameni? – aceasta este dilema iconarilor din filmul “Andrei Rubliov”. 190. interviu dat în 7 ian. “Litere. 4. ci dintr-una ce cuprinde într-însa esături ale lumilor. Crea ia este unul dintre momentele de pre în care ne asemănăm Creatorului. în nesfârşite ipostaze. A crea pentru Dumnezeu. Apare imaginea unui Univers paralel. în care ni se înfă işează color pictura supranaturală a lui Andrei Rubliov după trei ore de secven e albnegru. că e fascinantă. gestul originar al Creatorului: “Arta este capacitatea de a crea. Paradisurile de satin Să ne închipuim că inem în mâini o carte cu paginile nu din hârtie.

Căr ile acestea ar fi fost concepute de către „civiliza ia D’ni”. Paginile sunt por i către alte lumi. 1994. Seria jocurilor video Myst – creată de Rand Miller împreună cu echipa de la Cyan Worlds – se bazează pe ideea acestei căr i a Universurilor23. în chip negrăit – că lumea aceasta ne este străină. Moştenitorul cultural al acestei civiliza ii străvechi este Atrus împreună cu so ia sa Catherine. Achenar şi Yeesha. Astfel. . Cei doi au trei copii.224 Suntem în lumea acelei pagini. către eoni. Protagonistul acestei călătorii ini iatice în miezul civiliza iei D’ni – personajul tău – este un prieten al lui Atrus. Aici apăreau Mechanical Age. care au păstrat în continuare amprenta personalită ii creatorilor lor. în func ie de starea preponderentă a creatorului lor. Doar peisajul mirific ne spune – fantastic. Civiliza ia D’ni a fost nevoită la un moment dat să-şi părăsească spa iul de existen ă (datorită unei catastrofe iminente) şi să se refugieze în aceste lumi paralele – deschise prin intermediul „căr ilor de legătură”. cuvintele ei nu numai că î i provoacă imagina ia. nu ştii nici cum a ajuns aici. Nu se ştie din ce motiv societatea D’ni a dispărut. Myst nu este altceva decât o carte misterioasă: nu ştii nici cine a scris-o. Gen: Adventure. o societate străveche având puterea de a materializa lumile gândului. epoci sau veacuri însufle ite. nici în ce scop. Stoneship Age. Ne plimbăm prin lumea aceasta aşa cum ne plimbam în Universul nostru. La fel ca şi civiliza ia D’ni. sau lumi. care dispăruse datorită unui „război în 23 Myst. Producător: Cyan Worlds/ Broderbund Software. Cartea va fi numită „linking book” – carte de legătură – şi toate volumele de acest fel descoperite în biblioteci sau pe pupitre de studiu vor fi numite „linking books” – căr i de legătură”. în acelaşi stil binecunoscut. mai multe lumi insulare paralele ale unei civiliza ii străvechi. doi băie i şi o fată: Sirrus. Atrus a învă at el însuşi să scrie o astfel de „linking book”. Cartea e un portal. Gânditorii D’ni au creat lumi sau epoci diferite. eoni ai singurătă ii şi ai melancoliei. dar creează o perspectivă a unei lumi insulare paradisiace. eoni ai visării senine. Selenitic Age şi Osmonian Age. pagina devenind rama ferestrei către acea lume. există eoni („Ages”). iar cartea de mătase este o carte a Universurilor. de plăcere sau de durere. Dacă o citeşti. însă se pare că a fost vorba de un fel de „păcat originar”.

1997. personajul principal este trimis de Atrus pentru a o elibera pe so ia sa Catherine de sub puterea lui Ghen. Producător: Cyan Worlds/ Ubisoft. URU: Ages Beyond Myst.225 Paradis”. . 2005. URU: The Path of the Shell. 2000. 2001. Noloben. Insula Hăr ii şi Insula Catherinei (care e ini ial inaccesibilă). Insula Pădurii. Producător: Presto Studios/ Ubisoft. precum şi pe băştinaşi. care îl va ajuta să-şi îndeplinească misiunea. 2004 (al doilea addon). Riven este o constela ie de insule paradisiace: „The Fifth Age” se află pe cinci insule: Insula Generatorului (de putere). 26 Myst III: Exile. În ultimul episod al seriei legătura dintre lumi se face atât prin căr i cât şi prin anumite piedestaluri. şi Myst V: End of Ages. Producător: Cyan Worlds/ Ubisoft. Această „carte-închisoare” este metafora cea mai frumoasă a închisorii de sine a egoismului: e lumea egocentrismului însuşi! Societatea împrăştiată în lumile paralele din Riven este amenin ată cu dezintegrarea totală: protagonistul tău trebuie să-l înşele pe Ghen cu o „carte-capcană” şi să o salveze pe Catherine. înaintea dezintegrării lumii. Myst IV: Revelation. Protagonistul este trimis de către Atrus cu o „carte-capcană” („Prison Book”). 2004. Producător: Cyan Worlds. Într-un remake al primului episod – Real Myst25 – a mai apărut o eră: Rime Age. Scopul călătoriei este descoperirea şi recuperarea pietrei magice („The Tablet”) care constituie cheia 24 Riven: The Sequel to Myst. în aceasta din urmă fiind mai multe portaluri. În următoarele episoade vom participa la acelaşi conflict de familie – cu reverbera ii asupra popula iilor ce locuiesc universurile Myst26. Producător: Ubisoft Montreal/ Ubisoft. Insula Experimentului. personajul nostru va intra efectiv doar în „Tay” sau lumea rebelilor. În Myst II: Riven24. Todlemer. 25 Real Myst. Laki’ahn. şi o lume: Direbo prin care po i pătrunde în toate celelalte. Există şi aici mai multe lumi: K’veer. Avem şi aici un conflict între genera ii. iar cea nou intrată rămâne prizonieră într-însa. Taghira. Producător: Cyan Worlds/ Broderbund Software. băie ii Sirrus şi Achenar abuzând de puterea controlării acestor lumi. şi familia lui Atrus este amenin ată cu distrugerea. tatăl său. Mai aflăm de „Lumea 233” şi de „Lumea Tay”. Producător: Cyan Worlds/ Matel Interactive. o carte de legătură către o lume în care nu poate rămâne decât o singură persoană: imediat ce în lumea ei intră o altă persoană. cea dintâi este eliberată. 2003 (add-on).

merge cu elicopterul în Islanda. Pentru aceasta trebuie descoperite mai întâi celelalte patru care lipsesc. În urma unei avalanşe de pietre şi bolovani. În Myst II: Riven „învă ai” cifrele folosite de băştinaşi cu ajutorul unui joc de copii găsit într-o şcoală. . Producător: White Birds. există în Myst V: End of Ages o popula ie numită (de către Yeesha. de profesie fotoreporter. Ceea ce este fascinant – dincolo de storyline – în Myst constă în comunicarea cu civiliza ii străine. care va face anumite ac iuni în func ie de ceea ce le desenezi pe piedestaluri. 2006. Sistemul nu era zecimal. ajungând să aducă în contact civiliza iile subpământene cu cele de la suprafa ă. aşa cum î i solicită Yeesha. fiica pierdută (şi amnezică) a liderului Rodon – Ann Smith 27 28 Journey to the Center of the Earth. E drept că desenarea de configura ii cu sens pare primitivă. * Întâlnirea cu alte civiliza ii constituie şi tema Adventure-ului „Călătorie spre centrul pământului”27: Ariane. Căutarea Paradisului este şi tema Adventure-ului „Paradisul pierdut” al echipei lui Benoît Sokal28: într-o ară imaginară a Africii. ceea ce nu numai că sporea dificultatea apropierii de această civiliza ie. Lost Paradise. pentru a le în elege cât de cât fiind silit să le „vorbeşti” într-o gramatică a limbii fantastice: astfel. şi li se oferă celor din Underground imagini din Al Doilea Război Mondial. Lumea subpământeană este manipulată prin mass-media astfel încât să nu încerce să iasă la suprafa ă şi să intre în contact cu oamenii de aici: li se spune că civiliza iile de la suprafa ă se află în război total. cărora nu le cunoşti nici limba.226 civiliza iei D’ni. se pare) B’ahro. nici tradi iile. ea descoperă o intrare secretă spre un tărâm subpământean. însă ideea de a apela la fantasme este fundamentală. Producător: Frogwares. 2003. Paradisul underground este o cavernă imensă căreia nu i se vede cupola şi în care se găsesc două civiliza ii: una de oameni – care sunt urmaşii unor exploratori din trecut – şi alta de gigan i – care sunt băştinaşii. ci numărătoarea se făcea în baza cinci. Maurania. dar te şi obliga să î i deschizi mintea şi să încerci să concepi cum gândesc aceste fiin e complet străine. Ariane va reuşi să descopere şi să facă publică manipularea mass-mediei. pe Muntele Sneffels. devastator.

. Oamenii îşi poartă însă cu ei neliniştea şi anxietă ile prin toate acestea. care reprezintă pentru şamani un fel de duh tutelar. ci este afectată de războiul dintre liderii oraşului Marcuria şi rebeli. respectiv 2006. însă protagonista acestei experien e nu va mai fi April Ryan. Interferen a realită ii zonei Stark – şi oraşului Casablanca – nu ar fi cu un Univers paralel ci cu sfere ale visării deschise în dimensiuni paralele de visători ce au beneficiat de „Proiectul Alchera”. Nu poate fi pace în niciuna dintre aceste lumi atât timp cât oamenii rătăcesc departe de propria lor inimă. În „Cea mai lungă călătorie”29. La Universurile paralele din primul episod se mai adaugă lumi proiectate în dimensiuni paralele de către visători sau şamani ad-hoc. însă aceasta se află în transă. Ea este înso ită – conform solicitării prin ului – de o panteră neagră. o tânără din Casablanca – unul din oraşele regiunii Stark. creator: Ragnar Tornquist. o capodoperă a genului Adventure. În lumea ei supertehnologizată din Venice. Vom afla că „WATIcorp” – un anumit concern cu obiect de activitate nedefinit – a creat „Proiectul Alchera” – ce permite utilizatorilor transformarea viselor în realitate. Înainte să facă primul pas. În storyline apare şi Aprin Ryan. eroina April Ryan îşi urmăreşte voca ia de a restabili echilibrul dintre lumile dominate de tehnologie şi cele dominate de magie.227 – pleacă ajutată de prin ul cetă ii arabe Madargane în căutarea Paradisului pierdut din inima Africii. Abilitatea de a călători în lumi paralele este şi subiectul sequel-ului Dreamfall („Cădere în vis”). ea este deja „mamă a viitorului”. I se dă de în eles într-un vis sacru că trebuie să-şi urmeze voca ia aceasta cât mai repede: pe „copiii” ei nenăscu i – afla i ca modele sau paradigme ideale în sânul gândirii Necreatului – ea îi aude deja plângând şi chemând. aşa cum sunt cele care apar la interferen a a două lumi paralele. Regiunea Stark este afectată de câteva anomalii ciudate. Dublura ei se mişcă în regiunea Arcadia – lumea magiei sau Universul paralel al magiei: nici această lume nu a rămas pură. ci Zoe Castillo. 29 The Longest Journey şi sequel-ul Dreamfall. Producător: Funcom 2004. April Ryan asistă la deschiderea spontană a unui portal şi irumperea unui Univers paralel – apar inând magiei străvechi. Ann Smith trebuie să ducă pantera acolo unde îşi are aceasta originea.

Producător: Microids/ Benoît Sokal. „Arca de fildeş” este o legendă a şamanilor poporului Youkol. este trimisă de şeful ei. 2002. Fabrica lui Rudolph Voralberg a transformat oraşul Valadilene într-o adevărată capitală a jucăriilor mecanice. care spre deosebire de robo i are „un suflet adi ional auxiliar”. dotat cu inteligen ă şi conştiin ă. Marson. fiica lui Rudolph. fratele mai mic al Annei – şi se vede nevoită să plece în căutarea acestuia. Către sfârşitul călătoriei vom asista la transformarea sau umanizarea lui – tot mai accentuată. I şi II. Ea va întâlni un fel de robot – XZ 2000 – Oscar. care produce jucării mecanice. 30 Syberia. Youkol-ii ar fi domesticit mamu ii şi ar fi trăit în armonie cu ei – cel pu in aşa află Kate de la un profesor din Barrockstadt University. Kate Walker îl găseşte pe Hans Voralberg în Aralbad şi reuşeşte să îşi îndeplinească misiunea. pe măsură ce rela ia cu Kate devine mai profundă. Mr. să cumpere fabrica Voralberg din Alpii francezi. care este condusă pe ultimul drum de către un cortegiu funerar compus în întregime din automate mecanice.228 Căutarea Paradisului pământesc este şi tema Adventure-ului Syberia30. Trenul este construit pentru un singur pasager – Anna Voralberg – însă Kate Walker se vede nevoită să îi ia locul spre a ajunge la fratele ei. respectiv 2003. conform căreia acum 12000 de ani această civiliza ie ar fi salvat mamu ii de la înec după modelul arhetipal al lui Noe. El nu-şi permite să fie familiar cu Kate Walker. . Kate Walker va pleca din Valadilene cu un tren special având locomotivă pusă în mişcare de arcuri: locomotiva este o jucărie mecanică în mărime naturală. Oscar are „automatisme” sau fixa ii aproape omeneşti. care îi spune că sar sim i jignit dacă ar fi numit robot: el este un „automaton”. aşa cum sunt to i automatonii din oraşul jucăriilor. Ac iunea acestui Adventure se petrece în anul 2002 şi debutează cu înmormântarea Annei Voralberg. fiind deosebit de tipicar. După mai multe peripe ii ini iatice. În primul episod o tânără avocată – Kate Walker – reprezentând interesele firmei Universal Toy Company. Se pare că Hans ar fi plecat în urmă cu mul i ani în căutarea unei insule paradisiace aflată în iarnă permanentă – Syberia – unde locuieşte poporul Youkol. însă e foarte politicos. Kate Walker află de la notarul din Valadilene că mai există un moştenitor – Hans Voralberg.

33 Michael Ende. 2007. splendoare. În cartea „Neverending Story” a lui Michael Ende33. Regia: Marc Forster. * Uneori lumea legendei gândite se insinuează atât în real. Llewelyn se va îmbolnăvi fără scăpare şi Matthew Barrie va da o reprezenta ie teatrală a basmului la ea acasă. cu care se va împrieteni. 2004. Aşa s-a scris povestea celebră „Băiatul pierdut din Tărâmul de Nicăieri”32. Poveste fără sfârşit.M. cât şi în transcenden a realului. ecranizată de către Wolfgang Petersen sub acelaşi nume în 1984. avem aceeaşi temă a interferen elor dintre lumi – lumea imaginară a fanteziei. . în Împără ia lui Dumnezeu. lumea imaginară a îndrăgosti ilor capătă consisten ă şi frumuse e. 32 J. Kate Walker renun ă la carieră şi la via a socială a convenien elor pentru a merge cu Hans şi cu automatonul Oscar spre tărâmul mitologic al mamu ilor domestici. Editura Polirom. Ni se sugerează astfel că iubirea este prin excelen ă modul în care visele şi proiec iile noastre fantastice prind realitate în transcenden ă. Peter Pan în grădina Kensington. conform cu dorin ele ei. care e mai puternică decât moartea. transpusă şi în teatru. Prin iubire. Bucureşti 2005. Aşa este cazul protagoniştilor filmului „În căutarea Tărâmului de Nicăieri”31. Bucureşti. despre care se spune că sunt încă vii. Barrie. Paradisul satinului alb îşi va primi de aici înainte to i visătorii. Llewelyn va păşi aievea în Universul gândirii lui Matthew. proiec ia min ii lui căpătând realitate. Scriitorul Matthew Barrie (interpretat de Johnny Deep) îşi găseşte inspira ia în compania celor patru copii ai văduvei Llewelyn Davies (interpretată de Kate Winslet).229 În episodul al doilea. al basmului viu. în Paradisul dumnezeiesc al sufletelor. deteriorându-se datorită indiferen ei şi scepticismului oamenilor din realitatea înconjurătoare. Tărâmul de basm al dorin elor străvechi 31 Finding Neverland. Editura RAO pentru copii. Din oraşul Romansburg cei trei se îndreaptă prin „The Great North Passage” spre „Youkol Village” ca să pătrundă în acest Univers de legendă. care nu mai ştiu să viseze şi care şi-au pierdut idealurile. El va scrie cartea „Peter Pan” după ce va vedea în locurile de joacă ale acestor copii un alt Univers. Fantasia. Când va muri. Cu Johnny Deep şi Kate Winslet.

iar de n-o va avea cineva în minte. departe de supranaturalul Revela iei dumnezeieşti al creştinismului. şamanul. De aici importan a „noului nume” pe care eroul trebuie să îl confere prin esei Fantasiei – temă biblică şi apocaliptică reluată ca motiv în toate capodoperele în care se manifestă nostalgia sfâşietoare a Paradisului. pulsând de via ă. de origine toltecă. aveam nevoie de evaluarea generală a unui studiu antropologic realizat “dinăuntru” . În al doilea rând.230 ale omenirii nu poate persista în lipsa credin ei sincere şi dorin ei de Paradis a sufletelor pure. aveam nevoie de configurarea orizontului conceptual al spiritualită ii arhaice precreştine. aşa cum mărturisesc to i sihaştrii.care studiază tradi ia vrăjitorilor sud-americani din vechime. şi s-a desprins apoi din îmbră işare spre a se-ntoarce din lumea de dincolo în lumea noastră să dea o mărturie despre imperiul mor ii şi despre ea. a unei spiritualită i a cărei natură rămâne străină de harul dumnezeiesc dar care poartă în sine din vremuri imemoriale paradigmele Logosului. reprezintă dezvoltarea la maximum a puterilor naturale ale sufletului în lipsa harului. Conştiin a mor ii este premisa oricărui progres spiritual. moarte îi este”.. Tot ceea ce ine de transcenden ă şi de lumile paralele. a fost cunoscut deoarece maestrul spiritual. a pregustat moartea.ceea ce face ca întreaga concep ie antropologică să fie structurată într-un sistem de gândire autentic.adică prin retrăirea experien ei vrăjitorilor străvechi. de-o va avea cineva în minte..din două motive: în primul rând. ceea ce ne va permite să discernem între sufletul pur (între esut de paradigmele ideale constitutive sau din ra iunile dumnezeieşti ale Logosului) şi sufletul supranatural (pătruns de energiile necreate ale Logosului). Introducere în şamanism Am ales să analizăm în cele ce urmează perspectiva metafizică a antropologiei lui Carlos Castaneda. sihastrul. tot ceea ce ine de legea mor ii. nemurire îi este . to i Părin ii Filocaliei: “Moartea. vrăjitorul sau magul.. sau de dimensiunile paralele ale Universului. Am ales să trecem în revistă concep ia generală şi perspectiva metafizică a antropologiei lui Castaneda deoarece spiritualitatea precreştină a vrăjitorilor sudamericani. spune Antonie cel Mare unuia din cei şase mii de ucenici şi fii . 6.. a-mbră işat-o atât de bine încât era să nu se mai întoarcă din ea.

fără regret: “Deciziile lui sunt definitive.între privirea aparen elor lucrurilor fizice şi vederea esen elor lor energetice.35 Natura înfricoşătoare a cunoaşterii lumilor spirituale stă în aceea că tot ceea ce în elegem despre acele lumi stranii. 194195. în moduri misterioase. Natura cunoaşterii este înspăimântătoare deoarece tot ceea ce cunoaştem despre universul spiritual este adus din moarte: “Natura înspăimântătoare a cunoaşterii nu îi lasă nici o altă alternativă (ucenicului). cum să trăiască strategic…”36 Conştiin a mor ii îl smulge pe luptător din lumea iluziilor şi prejudecă ilor. pag. care stă lângă el pe rogojină. sau culegere din scrierile sfin ilor Părin i care arată cum se poate omul cură i. Un om care urmează drumurile vrăjitoriei este confruntat cu anihilarea iminentă la fiecare schimbare de drum şi devine. I-ar lipsi poten a necesară. astfel încât el va ajunge să distingă între privire şi vedere . vol. luptătorul îşi aranjează via a într-o manieră strategică… Moartea îl sfătuieşte. lumina şi desăvârşi. cu conştiin a mor ii sale. Tipografia arhidiecezană Sibiu 1946 . cum să aleagă. Bucureşti 1995.. şi însăşi starea de în elegere. 35 Carlos Castaneda. concentrarea necesară. cap. Şi astfel. p. 12. pentru simplul fapt că moartea lui nu îi dă timp ca să se poată agă a de altceva. decât pe aceea de a deveni un luptător. Conştiin a mor ii îl face pe luptător să îşi învingă patimile şi să-şi aleagă în fiece clipă calea. provine din moarte : atingerea mor ii ne dă putere. RAO. I. Fără conştiin a mor ii. care transformă timpul normal al cuiva pe pământ în putere magică”. p. omul îşi dă seama că şi moartea este un partener de neînlocuit. în mod inevitabil. sau un om care îşi foloseşte la 34 Sfântul Antonie cel Mare. Atunci când cunoaşterea devine o treabă înspăimântătoare. suflarea de foc şi de ghea ă a mor ii ne dă cunoaştere. 49 . . Filocalia. perfect conştient de moartea sa.231 duhovniceşti pe care îi avea34. deschizându-l cu întreaga fiin ă către lumea esen elor. 36 Ibidem. el ar fi doar un om normal angajat în ac iuni normale. 196-197. Cealaltă realitate (II). În acest sens. un vrăjitor. cu detaşarea sa şi cu puterea deciziilor sale. Moartea dă o ultimă atingere şi tot ceea ce e atins de ea devine întradevăr putere. Fiecare părticică minusculă de cunoaştere care devine putere are ca for ă centrală moartea.

ci am remarcat numai un aranjament 37 38 Ibidem. Taina fărădelegii. Vedenii şi descoperiri asupra vremurilor noastre din urmă. văzătorii cu duhul.232 maximum capacitatea naturală de a percepe realitatea. iar sub ochii mei se deschidea. Asamblarea mănunchiului de fibre luminoase care alcătuiesc corpul energetic al unui om poate fi realizată în alt loc decât în jurul corpului fizic. N. 57-58. În acel vis avut demult mă aflam într-o drume ie. al percep iilor de dinafara corpului fizic în cazul celor afla i în moarte clinică. situată la marginea drumului. pe altar nu se aflau nici vreo icoană a Maicii Domnului şi nici vreun crucifix. iar conştiin a se va deplasa în locul acesta al asamblării instantanee a sferei percep iei: acesta este cazul tuturor călătoriilor şamanice. duhurile înşelăciunii acumulează energie de la participan ii şedin elor de spiritism şi îşi alcătuiesc din această energie cerebrală a oamenilor substan a necesară materializării sub chipul persoanelor invocate de către participan i38. ci duhuri fără consisten ă materială. p. soarele bătea. Spre surprinderea mea.Rîşkovski. ce şi-au alcătuit din corpul energetic înfă işare de corp material. o panoramă largă. Semnele vremii. aşa că am intrat. . Uşa era dată de perete. Deodată am ajuns la o capelă mică.P. dar poate să şi vadă. 1998. Un vrăjitor îi vede pe oameni ca pe nişte coconi de lumină. Mergeam pe un drum care trecea printr-un peisaj deluros. lasă în liniile de univers ale pământului brazde adânci. poate să privească . de jur-împrejur. Schitul Sfântului Serafim de Sarov. fără corp fizic. scrie psihanalistul Carl Gustav Jung. Un vrăjitor Yaqui poate să vadă corpul energetic al tuturor fiin elor şi să în eleagă faptul că “unii dintre oamenii pe care îi vedem pe stradă nu sunt oameni adevăra i”37. precum şi al transelor extatice. pe măsură ce se deplasează. 30. Misticii isihaşti. ca şi cum corpul lor fizic ar fi înso it în permanen ă de un halou de fibre luminoase care. “Mai visasem o dată ceva despre rela ia dintre sine şi eu. adică să perceapă în modul nostru obişnuit suprafe ele lucrurilor şi să cunoască prin această percep ie existen a corpurilor fizice. p. adică poate să perceapă structura de fibre luminoase care alcătuieşte corpul energetic sau câmpul existen ial al lucrurilor. Marşul distrugătorului. au mărturisit că în vreme ce duhurile angelice îşi iau înfă işarea şi învelişul material din harul strălucitor necreat al lui Dumnezeu pentru ca să ni se arate.

am recunoscut că avea figura mea.233 floral minunat. Bucureşti 1996. În via ă. ci doar îmi închipui că o fi fost aşa. care a existat dintotdeauna. 40 Ibidem. Am auzit că avea atacuri intermitente de febră. p. am fost ultimul lui pacient. iluminată de noble ea lui sufletească. Naveam voie să părăsesc pământul şi trebuia să mă întorc. cu fa a spre mine. 324. dublura. înaintea altarului. înăl at la câteva mii de kilometri deasupra pământului în văzduhul tărâmului spiritual. şi-a în eles că medicul va fi chemat să moară în locul său. A fost un medic bun şi avea o sclipire de geniu. Căci medicul meu era delegat de pământ să-mi aducă un mesaj: se protesta că eram pe cale să plec. M-am speriat îngrozitor şi m-am trezit cu gândul: ”Aha. i-a dat lui Carl Jung o revela ie profetică : el a văzut forma originară sau paradigma dumnezeiască ideală a propriului său medic. Amintiri. sau celălalt eu.”40 Ieşirea din trup şi călătoria lui Carl Jung în sfera percep iei corpului energetic capătă consisten ă şi certitudine în momentul în care mesajul profetic al experien ei lui extracorporale s-a împlinit: “Eram ferm convins că (medicul) se afla în pericol întrucât îl întâlnisem în forma sa primară. După ce a plutit spre mine ca o imagine din adâncuri şi s-a postat în fa a mea. . Curând a murit de septicemie. iată-l pe cel care mă gândeşte. Apoi am văzut însă că pe jos. şedea un yogin – în pozi ie lotus şi cufundat în medita ie adâncă. dinspre Europa. se ridica o imagine. Într-adevăr. Ed. E adevărat că nu observasem acest lucru. 39 Carl Gustav Jung. Privindu-l mai atent. Are un vis şi acest vis sunt eu”. între noi a avut loc o transmitere tăcută de gânduri. vise. eu nu voi mai fi. un basileus din Kos. Humanitas. el fusese un avatar al acestui basileus.”39 Visul sinelui. “De jos. reflec ii. Acum vine în forma sa primară. Pesemne că şi eu eram în forma mea originară. La 4 aprilie – ştiu încă data precisă – am avut voie să stau pentru prima dată pe marginea patului şi în aceeaşi zi el a căzut la pat şi nu l-a mai părăsit. 296. p. încarnarea temporală a formei originare. Dar acum apare în forma sa primordială. ăsta-i medicul meu care m-a tratat. Era medicul meu – sau mai curând imaginea lui – încadrat de un lan de aur sau de o cunună aurită de lauri. Am realizat imediat : Iată. atunci când se trezeşte. Ştiam că.

îi spune maestrul Don Juan Matus lui Carlos Castaneda: asamblarea mănunchiului de fibre luminoase ale corpului nostru energetic se poate realiza spontan oriunde. p. este un timp privilegiat al intrării în imperiul spiritual al esen elor. 297.73. “Vrăjitorul n-are no iunea că se găseşte în două locuri în acelaşi timp. 44 Ibidem. în celelalte cazuri ai fost cu dublura lui”45. “Dublura” este chiar originalul. de aceea. 81. To i ! Luptătorul înva ă să fie conştient de ea. avem câte o dublură. “Noi to i. Să fii conştient de asta ar fi echivalent cu 41 42 Ibidem. “Dublura” este conştiin a stării noastre de fiin e luminoase. De aceea. Asta pentru că impecabilitatea lui ca luptător e supremă. 58. nu este un alt eu. conştiin a fiin ei noastre energetice. “Dublura” este geamănul eului şi în acelaşi timp e eul însuşi. .”41 Experien ele extracorporale ale sufletului sunt de fapt percep ii ale dublurii. asta e tot… Dublura este eul însuşi. “O dublură este vrăjitorul însuşi. Bucureşti 1995. chiar dacă este numită uneori. care a ajuns la ea prin metoda “visatului”. Dublura e o realizare a puterii pentru un vrăjitor. 43 Ibidem. “celălalt eu”. chiar dacă pe moment el nu este conştient de acest lucru. în mod cu totul impropriu. În cazul lui Genaro. a explicat don Juan. 324.ceea ce conduce la asamblarea instantanee a sferei percep iei oricât de departe de corp sau de materialitatea din el. “visul în care visezi că te priveşti dormind este timpul dublurii”44. şi nu poate fi abordată altfel”43. “Secretul dublurii ine de sfera percep iei”42.în jurul corpului fizic sau deasupra lui. p.. sau ale celuilalt eu. iar pentru tine e doar o poveste despre putere. Carlos Castaneda. 45 Ibidem.70. Conştiin a noastră se mută acolo unde se asamblează instantaneu mănunchiul de gânduri şi sentimente şi de imagini purtate de fibrele luminoase ale corpului energetic. p. Şi-această conştiin ă începe să se dezvolte în vis. p. tu n-ai observat niciodată diferen a. ai fost cu originalul Genaro doar de două ori. Dublura este cea care permite biloca ia: existen a omului în două locuri diferite în acelaşi timp. ca fiin e luminoase. dublura lui e identică cu originalul. RAO.. Dar în anii de când îl cunoşti.234 Altfel nici nu mi-ar fi apărut ca principe de Kos. Povestiri despre putere (IV). p.

ca un observator care vede desfăşurându-se două scene în acelaşi timp. sau “sfâşierea” lui în cadrul procesului ini ierii şamanice. în loc să urmăresc scena din afară. Tot ce aveam de făcut în acel moment era să schimb perspectiva şi. Şamanismul şi tehnicile arhaice ale extazului. Aveam în minte două imagini. Mircea Eliade. două vise. Aşa a aranjat puterea lucrurile.sau desprinderea corpului energetic de corpul fizic şi asamblarea spontană a mănunchiului său de fibre luminoase astfel încât sfera percep iei sufletului să se mute deasupra corpului fizic47. Desprinderea dublurii în cadrul ini ierii rituale a şamanilor este “fluidizarea” eului prin desfacerea corpului energetic luminos de corpul fizic al omului. 133. Dar eram şi la locul puterii în acelaşi timp. Schimbarea centrului perspectivei. Am avut senza ia incredibilă că în acel moment mă puteam duce în oricare parte. 47 46 . 88-89. “Dezmembrarea” rituală a trupului. Experien a dualismului şamanic nu poate fi explicată mai bine decât cel ce a fost protagonistul ei: “Am avut un moment unic. ci. să o simt din punctul de vedere al subiectului. Asta e legea.”48. Am preferat scena aceea. Bucureşti 1997. de asemenea. Ed. 60-61.6. Misterul fiin elor luminoase ca visători este explicat lui Carlos de către Ibidem. atunci când ac ionează. mă scuturau. e un vrăjitor mort. Povestiri despre putere (IV)…. Casa lui don Juan avea ceva foarte cald în ea. p. el nu are no iunea dualismului său”46. Dar asta e doar o constatare şi nare legătură cu faptul că. reprezintă o constantă universală a tehnicilor extazului şi are ca scop eliberarea dublurii. iar vrăjitorul care e fa ă-n fa ă cu dublura lui. în care nu eram nici într-un loc nici în celălalt. iar acesta şi don Genaro mă scuturau. mai degrabă. 48 Carlos Castaneda. Sim eam că în mine era ceva profund adormit şi se trezea şi m-am aflat pe podeaua ramadei lui don Juan. 49 Ecclesiastul 12. A fost o clipă crucială. reprezenta asamblarea instantanee a sferei percep iei la unul din cele două capete ale “funiei de argint”49 care leagă până la moarte corpul energetic şi corpul fizic. Nimeni nu ştie de ce.235 a fi fa ă-n fa ă cu dublura. în amândouă locurile. p. Humanitas. . iar don Genaro şi don Juan. p. (…) Vrăjitorul poate observa după aceea că a fost în două locuri în acelaşi timp. sau alegerea uneia dintre cele două scene simultane.

Iar când te-ai văzut întins pe pământ. Genaro te-a condus printre complica iile dublurii. sinele ajunge la această intersec ie stranie şi vine un moment când î i dai seama că dublura este cea care visează sinele… Noaptea trecută. conştiin a pluteşte de-a lungul “funiei de argint” care ine legat trupul de suflet. Numai el poate face asta pentru tine. Povestiri despre putere (IV)…. Sinele visează dublura. . i-ai fi putut da seama de asta cu infinită claritate. dar n-ai avut suficientă putere nici măcar să în elegi acest lucru”50. doar că nu este nimic simplu la noi.236 maestrul don Juan : “Sinele visează dublura. nu a fost o iluzie sau o halucina ie. O dată ce el a învă at să viseze dublura. la încrucişarea acestor două stranii proiec ii. Dublura mai este numită şi “corpul astral” sau “corpul-dorin ă”. 94-95. Pur şi simplu. sfera percep iei se asamblează instantaneu la locul ales. dar asta nu înseamnă că sinele este simplu. o emana ie alburie. Dublura este replica perfectă a corpului fizic al visătorului : energia fiin ei luminoase este proiectată de fixarea celei de-a doua aten ii într-o imagine tridimensională a corpului. Până atunci. Corpul acesta este inerent energia unei fiin e luminoase. a continuat don Juan. po i să alegi una din cele două perspective ale percep iei. fantomatică. apoi dublura visează sinele. fiind proiectată de fixarea celei de-a doua aten ii într-o imagine tridimensională a 50 Carlos Castaneda. Când ai făcut alegerea. că dublura ta te visează în aceeaşi manieră în care ai visat-o în noaptea trecută… Noaptea trecută ai avut două vise şi te-ai fi putut trezi în oricare dintre ele. suntem atât de obişnui i cu înfă işarea noastră de zi cu zi . energia luminoasă ce asamblează instantaneu sfera percep iei tinde să ofere o replică energetică perfectă. şi conştiin a poate cunoaşte totul din punctul de vedere al subiectului. La intersec ia acestor două vise. încât atunci când ne desprindem de propriul trup – în vise sau în extazul şamanic – ne alcătuim cu ajutorul corpului energetic un chip absolut asemănător. “Don Juan mi-a explicat că acest “corp din vis” este denumit uneori “dublura” sau “celălalt” pentru că este o replică perfectă a corpului fizic al “visătorului”. p. asemănătoare corpului fizic. dacă nu te-ai fi lăsat furat de prejudecă ile tale şi ai fi ştiut apoi că tu însu i eşti un vis. deoarece atunci când se îndepărtează de corpul fizic. Probabil că visele obişnuite ale sinelui sunt simple. Asta ar trebui să fie simplu.

O cale de cunoaştere Yaqui (I) . nu mai reprezentau demult decât o mistificare a spiritualită ii toltecilor.Meridiane. ca un câmp de energie.“o conştiin ă incomensurabilă.. 53 Mireille Simoni-Abbat. Univers Enciclopedic. ci e la fel de real ca tot ceea ce observăm în lume. Cavalerii-vulturi şi cavalerii-jaguari ai aztecilor. sau “corpul lor din vis” adopta înfă işarea şi modul de percep ie sensibilă a vulturului sau a jaguarului.RAO. era perceput efectiv ca vultur sau ca jaguar. vedea efectiv un vultur sau un jaguar . Darul vulturului (VI). încât un observator dinafară. în sfârşit. iar apoi ea transformă această energie în orice doreşte. Conştiin a noastră are trei aspecte inegale: “prima aten ie”. . planşa 78. Bucureşti 2000. care 51 52 Carlos Castaneda. “a treia aten ie” ar fi conştiin a exploziei de energie care pătrunde toate conştiin ele universului. Chiar Carlos Castaneda este învă at să preia percep ia unui corb52 ca să în eleagă existen a lor dinlăuntru. 160 urm. 148. Don Juan a explicat că acest “corp din vis” nu este o fantomă. p. Ed. 54 Carlos Castaneda. A doua aten ie nu este altceva decât restul de conştiin ă pe care-l mai ai când eşti adormit54.reprezentând conştiin a corpului fizic. care ne defineşte ca fiin e luminoase : ea este conştiin a corpului luminos (conştiin a corpului astral) . . cel mai uşor lucru este imaginea corpului fizic. 138. Învă ăturile lui Don Juan. p. în cadrul căreia vrăjitorul. în corpul său energetic. “a doua aten ie” este conştiin a necesară percep iei corpului energetic. Aztecii. Carlos Castaneda. El spunea că a doua aten ie este atrasă inevitabil ca să se focalizeze asupra fiin ei noastre totale. Bucureşti 1995. p. cu care suntem familiariza i din via a obişnuită şi din folosirea primei aten ii”51. Ed. . Bucureşti 1979. iar “celălalt eu” sau “dublura” este controlul celei de-a doua aten ii. 27. vrăjitorii sud-americani din vechime obişnuiau să ia chip de vulturi sau de jaguari : “corpul lor astral’. Astfel. şi atunci dublura lor poate să ia înfă işarea unui animal sau a unei fiin e cu totul necunoscute. ce se dezvoltă la fiecare om spre a-l ajuta să interac ioneze cu lumea obişnuită. Bineîn eles.atât de puternică era capacitatea corpului lor energetic de a se fluidiza. Darul vulturului (VI)…. p. care au încercat să reziste în fa a spaniolilor lui Hernando Cortez53.237 corpului. Vrăjitorii experimentează alte moduri de percep ie a realită ii decât cele ce in de domeniul umanului.

de a revendica şi de a autentifica realitatea. preformează realitatea şi o supune unor principii de ordine spre a o putea în elege şi manipula. În perspectiva metafizică a antropologiei lui Castaneda. Povestiri despre putere (IV)…. prin categoriile ei. . Acesta este un alt fel de a spune că gândirea noastră.238 angajează aspecte de neconceput ale conştiin ei corpurilor fizice şi luminoase”55. liniştite. pentru totdeauna. Avem aici confirmarea antropologică a idealismului transcendental kantian. i-am spus odată că <<tonalul>> începe la naştere şi se sfârşeşte la moarte. am spus asta pentru că ştiu că. cunoaştere”57. Apoi liantul vie ii leagă câteva dintre ele împreună… Când liantul vie ii adună împreună acele sentimente. p. respirăm de asemenea şi putere pentru <<tonal>>. o fiin ă care pierde sim ul adevăratei sale naturi şi devine orbită de strălucirea şi fastul zonei în care trăiesc fiin ele. Se poate spune că <<tonalul>> este tot ce atinge ochiul. fiin a umană are două păr i prin care se conectează la existen ă: “tonalul” şi “nagualul”. “Tonalul” este un demiurg având func ia de a judeca. toate acele conştiin e izolate se dezintegrează şi se întorc de unde au venit. “Tonalul” formează legile după care el în elege lumea. dar care se află la îndemâna luptătorului spiritului toltec. doar că 55 56 Ibidem. Astfel că este mai bine de spus că <<tonalul>> unei fiin e umane este legat intim de naşterea ei”56. 22. p. . Începem să-l creştem în momentul naşterii noastre. “Tonalul” este “organizatorul lumii”. ca persoane. se creează o fiin ă. O fiin ă apare în <<tonal>> o dată ce for a vitală a unit toate acele sentimente. 149. <<tonalul>>. p. “Nagualul” este prin excelen ă indescriptibilul. nealterate.“partea din noi pentru care nu există descriere – nu există cuvinte. Toate sentimentele posibile şi fiin ele şi eurile plutesc în el ca nişte plute. “ <<Nagualul>> este indescriptibilul. imediat ce for a vie ii părăseşte corpul. în <<nagual>>. În clipa în care respirăm prima gură de aer. Carlos Castaneda. 152. de a identifica. <<Tonalul>> este locul unde există organizarea unificată. 57 Ibidem. nume. Ceea ce face un luptător în călătoria sa în necunoscut seamănă foarte mult cu moartea. principiul de ordine al existen ei şi totodată principiul cunoaşterii: “<<Tonalul>> e tot ce cunoaştem… Şi asta ne include nu numai pe noi. ci totul în lumea noastră. sentimente.

241. Penguin Books. 9. A fi martor al “nagualului” însemna să îi percepi intensitatea şi imensitatea cu întreaga fiin ă. Călătorie la Ixtlan (III). propria via ă. p. 321-322. ca şi cum n-ar fi fost niciodată o unitate de sine stătătoare”58. . Arkana. numită de vrăjitori “primul inel al puterii”. Dacă aten ia “tonalului. 61 Carlos Castaneda. Carlos Castaneda. pentru a evita schizofrenia. ci doar se răspândeşte. într-un anumit sens. cu tot corpul. nu vom putea să cunoaştem adevărata realitate decât prin ceea ce vrăjitorii numesc “oprirea lumii”: fenomenul opririi descrierii ei. “Nagualul” pare a fi descrierea haosului germinativ deasupra căruia se purtau în plutire neîncetată apele Duhului. Totuşi. Cerin a esen ială. în lumea neantului germinativ. e pierderea formei umane: spre a evita dezastrul cerebral. p. p. înseamnă că de fapt nici nu percepem lumea. scindarea ireversibilă a personalită ii. Lumea obişnuită există ca atare doar pentru că ştim să îi fixăm cu aten ia imaginile şi să păstrăm aceste imagini în memorie61. numită “al doilea inel al puterii”. 256. fără a-şi pierde unitatea. 62 Ibidem. absolut necesară pentru unificarea celor două aten ii într-un tot unitar. Bucureşti 1995. ci s-o percepem prin intermediul categoriilor noastre (aferente “tonalului”). The Second Ring of Power. p. adică părăsirea prejudecă ilor despre lumea aceasta. Fiecare din cele două aten ii are propria memorie şi. vrăjitorul trebuie să îşi unifice atât cele două aten ii sau păr i distincte ale conştiin ei cât şi memoria lor. vrăjitorul este constrâns să îşi reducă existen a la cea a spiritului pur62. aten ia “nagualului”. Dacă monologul interior al ra iunii noastre ne face să nu putem percepe nemijlocit lumea. şi de aceea. 60 Ibidem. A cunoaşte această prezen ă 58 59 Ibidem. la moarte ele se cufundă adânc şi se mişcă independent.239 mănunchiul de sentimente nu se dezintegrează. dincolo de orice efort de conceptualizare. ci doar descrierea ei !…59 În acest sens. RAO. reprezintă capacitatea vrăjitorilor de a-şi plasa conştiin a în lumea neobişnuită. 330. reprezintă abilitatea de a ordona percep iile lumii obişnuite într-o structură mentală coerentă. London 1990 . p. şi de a ordona percep iile acestei lumi a cărei realitate este la fel de puternică şi certă ca şi a lumii noastre. aşa cum au fost ele sădite prin educa ie şi prin obişnuin a unei percep ii disciplinate60. coerent.

Şamanismul şi tehnicile arhaice ale extazului…. 170. într-un număr atât de mare. de a reconcilia acele două forme distincte de percep ie într-un întreg unificat.240 inefabilă cu ra iunea era un proces de durată având caracter de anamneză. Darul Vulturului (VI)…. 46. “Emana iile eterne ale Vulturului” sunt de nedescris : “…iar interpretarea mea personală ar fi aceea că ele sunt ca filamentele de lumină. New York 1985. Tot ceea ce pot să. deoarece am învă at dinainte ce să percepem. 78-80. Reamintirea era unirea conştiin ei păr ii drepte (a “tonalului”) cu conştiin a avansată a păr ii stângi (corespunzătoare “nagualului”): “…sarcina de a ne aminti era mai exact sarcina de a ne uni partea dreaptă cu cea stângă. 37. The Fire from Within (VII). sunt vii şi vibrează.i spun în interpretarea mea proprie e că filamentele sunt conştiente de ele însele. Pocket Books.i spun. deoarece nu realizez ceea ce. însă ceea ce percepem nu mai este la fel de cert. cognoscibil sau incognoscibil. Obiectele pe care le sesizează percep ia noastră sunt de fapt moduri în care conştiin a noastră atinge “emana iile eterne ale Vulturului”64. şi că există atât de multe. astfel încât sensibilitatea noastră e preformată. şi că fiecare dintre ele e o eternitate în sine însuşi”66. p. rearanjând “intensitatea” într-o secven ă liniară63. având însă spontaneitate şi emergen ă. 64 63 . adică păstrându-şi întotdeauna capacitatea de a ne surprinde. “Lucrurile în sine” sunt eterne şi imuabile. de la care aceştia din urmă au primit darul zborurilor extatice65. 65 Mircea Eliade. p. Procesul percep iei se desfăşoară prin aşa-numitul “punct de asamblare” a tuturor percep iilor într-o uniformitate şi coeziune ce le Carlos Castaneda. 40. încât numerele însele nu mai au în eles.i spun ce-nseamnă aceasta. 66 Carlos Castaneda. “emana iile eterne ale Vulturului” reprezintă “lucrul în sine” sau numenul care pătrunde tot ceea ce există. p. Carlos Castaneda. de domeniul eviden ei. Era sarcina de a consolida totalitatea eului. Percep ia noastră e în accep ia lui Castaneda o lucrare certă a sufletului. Nu pot să. cunoscut sau necunoscut. p. Ceea ce este însă absolut de neîn eles pentru conştiin a normală este că filamentele sunt conştiente. p. Dacă Vulturul sau Acvila reprezintă în concep ia tuturor şamanilor mijlocitorul între Fiin a supremă şi oameni. The Fire from Within (VII)….

67 68 Carlos Castaneda. care ne este dată din momentul naşterii. iar binefăcătorul din afara ei”68. care a fost antrenată să se focalizeze pe anumite elemente. insolitului. 298. “nagualului”: “Profesorul reordonează viziunea despre lume.241 permite acestora să fie conştientizate. 299. p. În această ordine de idei. adică de a dărui noi prejudecă i. (…) Lucrul reflectat este viziunea noastră despre lume… Această viziune este la început o descriere. rolul unui maestru spiritual nu este acela de a-l învă a pe discipol noua realitate. Am spus că tot ce suntem se află pe această insulă. Explica ia vrăjitorilor spune că insula “tonalului” este făcută de percep ia noastră. dar apoi începe să se închidă până când ne izolează. Aceasta înseamnă că din tot ceea ce am putea sim i sau percepe nu ne alegem decât cu conştientizarea acelor percep ii ce corespund prejudecă ilor noastre. acesta având rolul cură ării “insulei tonalului”. Şi ceea ce urmărim pe pere ii ei este propria noastră reflexie. Noi ne trăim în acea sferă toată via a. care are rolul de a deschide ucenicului vrăjitor sfera percep iei de partea inefabilului. În momentul în care sfera percep iei este antrenată în “nagual” vrăjitorii sunt capabili să devină conştien i de existen a unor lumi nebănuite. p. Am denumit acea viziune insula “tonalului”. . indescriptibilului. asimilate prin educa ie şi de a-l lăsa să perceapă lumi noi fără să i le descrie mai înainte. până când aten ia noastră este prinsă de ea şi descrierea devine vedere”67. adică al acelei viziuni despre lume (Weltanschauung) care predetermină percep ia noastră. Procesul instruc iei vrăjitoreşti (al “dezvă ării”) necesită prezen a a doi maeştri spirituali: unul din ei este profesorul (care în cazul uceniciei lui Carlos Castaneda este don Juan Matus). Sfera percep iei este acel orizont al sensibilită ii în care suntem plasa i în momentul naşterii : “La început sfera este deschisă. Povestiri despre putere (IV)…. Celălalt maestru spiritual este binefăcătorul (şi acesta este în cazul lui Castaneda reprezentat de don Genaro Flores). ci acela de a-l dezvă a de descrierile obişnuite ale lumii. Sfera aceea este percep ia noastră. Acestui proces de dezvă are i se spune “deschidere a sferei percep iei”: “Sfera este deschisă pentru a permite fiin ei luminoase o viziune a totalită ii sale… Manevra delicată de a conduce o fiin ă luminoasă spre totalitatea ei cere ca profesorul să lucreze din interiorul sferei. Ibidem.

New York 1987. 72 Ibidem . 5. Ultima lucrare fundamentală a spiritului este un adevărat zbor “pe aripile inten iei”. p. În sfârşit. astfel încât “visătorul” să se poată întoarce oricând din lumea paralelă în care a pătruns cu percep ia în lumea obişnuită. p. conformă altei lumi.. Pocket Books. În aceste condi ii.. “nagualul”69. “stalking”. p. “tonalul”.242 fiecare dintre acele elenente şi toate împreună formează viziunea noastră despre lume. arta spirituală a toltecilor . The Fire from Within (VII)…. “intent”70. . 71 Carlos Castaneda. “Visatul” (“dreaming”) este acea lucrare a spiritului prin care se ajungea la mişcarea pozi iei punctului de asamblare a percep iilor în aşa fel încât acesta să nu se mai afle în pozi ia în care percepem lumea obişnuită. “inten ionarea” (“intent”) este acea lucrare a spiritului prin care “visătorul” . Dacă importan a de sine e cea care men ine punctul de asamblare a percep iilor fixat într-o anumită pozi ie72. percep ia lui este numită “vedere” sau “clarviziune”71. Sarcina unui profesor.159.a “oamenilor cunoaşterii” . în care “visătorul” devine la fel de conştient în vis ca în trezvie. The Power of Silence (VIII). Dacă primul punct de asamblare a 69 70 Ibidem. 300-301. pătrunde înlăuntrul aceleia spre a o cunoaşte. atât cât priveste percep ia ucenicului. Jumătate din sferă este centrul suprem al “ra iunii”. luptătorul nu mai este niciodată la fel ca înainte. prin recapitularea întregii experien e anterioare de via ă vrăjitorii reuşesc acea diminuare a importan ei de sine care să le permită mişcarea acestui punct de asamblare. Cealaltă parte este centrul suprem al “voin ei”. 125. El de ine comanda asupra întregului său. pag. Carlos Castaneda. xvi. (…) …sarcina profesorului este să cure e o jumătate de sferă şi să reordoneze cealaltă jumătate.se reduce la trei ac iuni fundamentale : “dreaming”. Deci sarcina binefăcătorului este să deschidă sfera pe partea care a fost cură ată. “A intirea” (“stalking”) este acea lucrare a spiritului prin care se ob ine fixarea punctului de asamblare a percep iilor într-o pozi ie stabilă (care să nu fluctueze). după ce şi-a fixat punctul de asamblare a percep iilor întro nouă pozi ie. În această stare a spiritului. constă în reordonarea tuturor elementelor de pe insula aflată de o parte a sferei. O dată ce sigiliul a fost rupt. p.

. pe care Sfin ii Părin i o numesc “tărâmul văzduhului de sub cer” e. plină de tot felul de făpturi imorale: lumea aceasta a spiritului. orice câştig spiritual e ob inut cu riscul propriei vie i. Controlul şi manipularea acestor zone ale cunoaşterii din vecinătatea mor ii pretinde stabilirea unor simboluri gnoseologice şi semne de recunoaştere proprii. numit “în elegere pură”74. p. Al doilea punct de asamblare a percep iilor. Avem încă din lumea noastră obişnuită sim urile şi inteligen a de animal de 73 74 Ibidem . 240. De-aceea. Când intri în lumea vrăjitorilor. ca şi lumea noastră de zi cu zi. Apercep ia noastră este acel pod al cunoaşterii pe care-l aruncăm de pe ărmul eului pe ărmul lumii. Fa ă de această situa ie normală a cunoaşterii. Ibidem. şi orice cunoştin ă este adusă aici din moarte. dar prin ele şi moartea î i poate pătrunde în suflet în orice clipă. Lumea aceasta e dură şi plină de duhuri înşelătoare. conferă spiritului acea fluiditate care îi va permite acestuia să fie dublu: atât în locul ra iunii. în lumile de dincolo de moarte şi vis. şi ale cărui capete de pod sunt de o parte atitudinea psihologică. iar por ile mor ii au dublu flux : prin ele po i pătrunde în lumi şi tărâmuri necercetate. numit “conexiune” sau “legătură”.243 percep iei este în pozi ia ra iunii. al doilea punct de asamblare va fi în pozi ia impasibilită ii. asemeni lui Carlos Castaneda. şi podul ce realizează conectarea ra iunii la cunoaşterea de dincolo de cuvinte. iar al treilea punct de asamblare va fi în pozi ia cunoaşterii de dincolo de cuvinte. intri în imediata vecinătate a mor ii – de unde-şi iau puterea to i călătorii în alte lumi. cât şi în locul cunoaşterii de dincolo de cuvinte73. dualismul sau biloca ia (existen a “dublurii” şi posibilitatea controlului ei) permite “visătorului” să în eleagă realitatea prin încă două poduri cu sens unic: podul ce realizează conexiunea cunoaşterii de dincolo de cuvinte cu ra iunea. p. Aceasta înseamnă că odată ce ai pătruns în lumea spiritelor libere ai deschis por ile mor ii . sau configura ia gândurilor întro pozi ie de aşteptare a con inutului nou. to i cei ce doresc să li se alăture. un teatru de război şi un teritoriu al cunoaşterii ob inute ca pradă. 238. iar de cealaltă parte chiar con inutul nou al cunoaşterii. impasibilitatea. capabile să confere acel discernământ spiritual absolut necesar supravie uirii.

“corpul din vis”. aşa că nu ne va fi prea greu să ne adaptăm acestui nou război nevăzut. Legătura dintre corpul astral (“dublură”. energia fibrelor luminoase din care se asamblează sfera percep iei spontan şi oricât de departe. 64. Energia fiin ei noastre luminoase se poate pierde şi atunci se spune că acelui om “i s-a furat umbra” . Iar legătura sufletului corporal cu spiritul liber sau cu "dublura" este atât de puternică încât în lipsa “corpului din vis” sufletul corporal nu poate supravie ui. cunoaştem ritualul numit “luarea umbrei”. Consemnele “militare” şi semnele de recunoaştere a celor ce sunt de partea noastră. Pierderea umbrei sau “pierderea sufletului” – adică pierderea temporară a energiei necesară transei extatice a trăit-o şi Carlos. “alia i” ai adversarilor maeştrilor sau alte făpturi. În mod normal… sunetul unui râu sau pârâu era cel ce putea agă a omul vrăjit care şi-a pierdut 75 Ioan Petru Culianu. În concep ia şamanilor de pretutindeni s-a făcut întotdeauna distinc ie între sufletul “liber” sau “separabil”. posedă o energie pe care alte spirite pot s-o râvnească. 70. 86. p. Călătorii în lumea de dincolo. care părăseşte corpul în timpul visului sau al transei extatice. Astfel. discernerea celor ce sunt de partea inamicului. Junimea. este la rândul său o “pradă” râvnită de multe făpturi – omeneşti (cum sunt de pildă al i vrăjitori. Bucureşti 1994 .244 pradă. Iaşi 1992. constituie atunci simboluri ale supravie uirii. “umbră” sau “corp energetic”) şi corpul fizic este până la moarte inseparabilă. Ed. Nemira. Spiritul liber. şi această “lipsă de suflet” putea să îi fie fatală : “zgomotul avioanelor era suficient pentru a mă purta cu ele. simbolizând “dublura” este măsurată şi identificată magic şi energetic cu “dublura” însăşi. 76 Mircea Eliade. Ed. ritualul magic prin care măsura umbrei corpului este asociată umbrei astrale (“dublurii”) este atât de puternic încât “cel căruia i s-a măsurat umbra şi măsura a fost zidită în temelie moare curând”76. Meşterul Manole. al i şamani) sau de dincolo de domeniul umanului (duhuri ale înşelăciunii. pe care o are orice om şi care este o ipostază inseparabilă a sufletului fiecăruia. ci se stinge subit. şi sufletul “corporal”. “celălalt eu”. care “asigură func iile primare ale vie ii… Sufletul liber este adesea asociat cu umbra…”75. “dublura” sau “umbra” sufletului corporal. . Corpul astral sau “dublura”. prin care umbra corpului fizic. p.

Carlos Castaneda a trebuit să sesizeze sub chipul maestrului său acele detalii capabile să identifice înşelăciunea: el realizează că vocea era a lui don Juan. încât acesta e cât pe ce să cedeze : “Îmi venea să urlu şi am căzut pradă unei profunde disperări . p.”79 Vrăjitoarea a cărei dublură ia înfă işarea lui don Juan încearcă să-l atragă pe Carlos printr-o atitudine autoritară. Mişcările nu îi erau încete sau stângace. În cazul în care şamanul vrea să ia altă înfă işare atunci când se deplasează cu “celălalt eu” departe de corpul fizic e nevoit să facă un efort suplimentar după ce în prealabil studiase până în cele mai mici 77 78 Carlos Castaneda. Învă ăturile lui don Juan (I)…. chiar şi pe aceea a maestrului. de obicei se lăsa jos cu atâta uşurin ă. acela nu era punctul său. şi să fie atent la toate detaliile apari iilor. mânioasă.245 sufletul. mişcările lui au fost atât de meşteşugite. 79 Ibidem. îmi lăsase impresia unei femei mai tinere şi mai greoaie. Chiar dacă dublura sau “corpul din vis” poate să ia practic orice înfă işare. 174. S-a lăsat să cadă greoi pe podea. în altă parte. Confruntarea în aceste condi ii cu vrăjitori rivali. În plus. “nu însă tonul şi cuvintele sale… Părea a fi mult mai greu ca de obicei. apoi stârnindu-i compasiunea. ducându-l la moarte”77. . 80 Ibidem. să ină seamă de toate consemnele acestuia. Nu era ca şi cum don Juan ar fi încercat să imite o femeie. şi de aceea Carlos a trebuit să-şi ia toate precau iile: să urmeze sfaturile maestrului său. încercând să imite mişcările încete ale unui bătrân agil”80. Aveam efectiv impresia că aceasta încerca să meargă şi să se mişte cu precau ia lui don Juan. să nu iasă din ascultarea acestuia. 176-177. adică din “locul puterii”78. când. este extrem de riscantă. gândul că don Juan a încercat de la bun început să mă sperie mă făcea să plâng. Eram incapabil să găsesc motivul acestei comedii îngrozitoare . Ibidem. “înseta i” de energie. 178-179. p. 183. Oricine s-ar fi aflat în fa a mea. p. încât n-am ştiut ce-i cu mine. ci era ca şi cum o femeie încerca să-l imite pe don Juan. ci doar ceva mai greoaie. dar era mult prea greoaie şi îi lipsea şi agilitatea lui don Juan. p. iar don Juan nu se aşeza niciodată. Deoarece vrăjitoarea rivală maestrului său don Juan Matus era capabilă să ia prin energia corpului ei astral orice înfă işare. sub nici o formă. totuşi eul alege în genere înfă işarea corpului său fizic.

printre fantasmele proiectate de propria imagina ie. spa ii în care nu a pătruns până acum nici o dublură. Prin contrast. fără nici o urmă de antecedente umane în ele”81. spunem că a avut loc un transfer : “Întrucât transla iile punctului de asamblare sunt deplasări în interiorul mingii luminoase. va şti însă să vadă ceea ce se ascunde în spatele aparen elor. Bucureşti 2000. RAO. transferul punctului de asamblare – reprezentând o deplasare în afara mingii luminoase – antrenează filamente de energie de dincolo de domeniul umanului. în care nici un spirit liber n-a fost ademenit să rămână. 81 Carlos Castaneda. lumi de neconceput. se poate pătrunde în spa ii spirituale încă necercetate de minte. Un om avizat.246 amănunte configura ia. “Visarea” controlată cu cea de-a doua aten ie (cu restul de conştiin ă pe care-l mai avem în vis) trebuie dublată de “concentrare” sau de “a intire”: dacă “visarea” (“dreaming”) determină deplasarea punctului de asamblare a percep iei. pentru a distinge realitatea de închipuire şi de proiec iile fantastice ale min ilor cu care se confruntă pe tărâmul văzduhului de sub cer. incredibile sau splendide ar fi – sunt totuşi lumi ce in de domeniul umanului. mişcările şi gesturile făpturii pe care vrea s-o imite. spunem că a avut loc o transla ie. Acesta este format de filamentele de energie care trec prin întreaga minge luminoasă. . iar dacă deplasarea punctului de asamblare e realizată într-o pozi ie aflată în afara aurei energetice. “concentrarea” (“stalking”) are rolul de a fixa punctul de asamblare într-o nouă pozi ie. un om dotat cu discernământ spiritual. Perceperea unor asemenea filamente generează lumi ce sunt mai presus de nivelul nostru de în elegere. în care printre imaginile propriei noastre memorii. p. Arta visatului (IX). şi fenomenul fluctua iei aleatorii a por ilor şi lumilor suprapuse să fie înlăturat. se găsesc făpturi reale care încearcă să intre în legătură cu noi prin intermediul corpului astral. astfel încât aten ia să fie a intită asupra por ii unei noi lumi. lumile generate de ele – indiferent cât de stranii. Problema discernământului devine şi mai acută în vis şi în transa extatică. Dacă punctul de asamblare a percep iei se deplasează prin arta visării în orice pozi ie pe suprafa a sau înlăuntrul aurei energetice a omului (oului luminos între esut de fibrele de lumină văzute de vrăjitori ca apar inând făpturilor însufle ite). 21. Tot în această stare a sufletului se pot atinge por ile altor universuri.

Pe când se aflau împreună în Muzeul Na ional de Antropologie şi Istorie din Mexico City. p. . şi care nu e prin aceasta mai pu in reală.247 Altfel. “a doua poartă a visatului” atunci când te trezeşti din vis în alt vis. mai pu in surprinzătoare prin coeren a. Ibidem. reprezintă performan a cea mai înaltă a artei visării. don Juan i-a explicat lui Carlos că fiecare poartă a celorlalte lumi are propria memorie. 174. odată aleasă una din por i prin deplasarea punctului de asamblare a percep iei (prin deplasarea noastră înlăuntrul sferei percep iei ca înlăuntrul camerei cu o mie şi una de uşi).” Contemplarea dinlăuntru a unei lumi spirituale care nu e decât proiec ia min ii unui alt vrăjitor. şi trei – pentru a călători în locuri care există numai în inten ia altora. “a treia poartă” atunci când ajungi să te priveşti pe tine însu i cum dormi. “Stalking”-ul sau concentrarea şi fixarea intrării în altă lume se ob ine în arta visării prin men inerea imaginii oricărui element din vis (sau din transa extatică a spiritului liber)82. încât n-ai mai putea discerne între succesiunea unor lumi spirituale reale şi succesiunea unor proiec ii ale fanteziei din vis. “prima poartă a visatului” este atinsă atunci când devii conştient că adormi. În arta visării sau transei extatice şamanul trebuie să treacă prin mai multe stări ale conştiin ei şi autocontrolului din vis. adică atunci când dublura ta sau spiritul tău liber priveşte de deasupra propriul tău corp şi sufletul corporal adormit. indiscutabil. 37. ca într-un vis nesfârşit. iar “cea de-a patra poartă a visatului” este atinsă prin călătoria dublurii sau corpului energetic în lumi şi locuri reale concrete83: “Don Juan mi-a explicat că la cea de a patra poartă a visatului corpul energetic călătoreşte către locuri concrete specifice şi că sunt trei moduri de utilizare a celei de a patra por i: unu – pentru a călători în locuri concrete din această lume. 58-62. până să intri în noua lume ce i se deschide înainte ar apărea imediat altă poartă şi alta. numite “por i ale visatului”: astfel. coeziunea şi uniformitatea legilor ei. doi – pentru a călători în locuri concrete aflate în afara acestei lumi. categoria preferată de călătorii a vrăjitorilor din timpuri străvechi. pozi ia punctului de asamblare a percep iilor are propria 82 83 Ibidem. A spus că cel de al treilea mod este cel mai dificil şi cel mai periculos dintre cele trei şi. sau mai bine spus. p. 244. 91-92. mai pu in palpabilă.

aşa cum clarvăzătorii sau oamenii duhovniceşti ajung să cunoască vie ile celor din vechime: retrăind în duh existen a însăşi a lor !… Până aici am studiat progresul spiritual al sufletului natural. mai cu seamă dacă aceasta a stat chiar în inten ia lor. care – în loc de a fi citite – sunt retrăite”85. ele nu constituie altceva decât relatarea posibilită ilor nelimitate ale 84 85 Ibidem. privind descoperirile lor. pe lângă faptul că pun probleme menite să răstoarne prejudecă ile noastre privind vrăjitorii din vechime. puteam vedea scene din via a oamenilor care le confec ionaseră… vrăjitorii aveau capacitatea de a lăsa date precise. lipsit de har : progresul spiritual al sufletului pur a fost adus la dimensiuni de negândit şi de neconceput în arta visării toltecilor. p. 177. Nu ne-ar rămâne atunci de făcut decât să “citim” aceste izvoare arheologice nescrise cu alte coduri şi alte simboluri. Don Juan Matus îi spune că “unele dintre piesele arheologice din încăpere aveau proprietatea de a produce. dacă intram într-o stare de tăcere absolută. unde vrăjitorii îşi păstrează datele de referin ă”84. anulează întreaga noastră concep ie antropologică. neexistând consemnări scrise. 178-179. Suntem din ce în ce mai convinşi că în materia neînsufle ită. mai bine zis în câmpul ei energetic. deplasarea punctului de asamblare şi că. ele însele. astfel încât în unele cercuri nici nu mai este considerat antropolog şi om de ştiin ă. Aceste afirma ii surprinzătoare. ci romancier de succes şi ideolog al mişcării New Age. se poate men ine memoria oamenilor cu care a venit în atingere. p.248 memorie . “pozi ia punctului de asamblare este ca un seif. Cu toate că dezvăluirile lui Carlos Castaneda sunt inedite şi chiar şocante. Principiile de cercetare a izvoarelor arheologice nescrise trebuie să fie reconsiderate pornind de la aceste mărturii – ce sunt confirmate şi se coroborează chiar şi cu datele spiritualită ii noastre patristice. Ibidem. aşa cum studiem memoria unei benzi video. în pozi ia punctului de asamblare… pentru a pătrunde esen a consemnărilor scrise trebuie să ne folosim sim ul de participare solidară sau imaginativă. se păstrează arhive de date concrete în pozi ia punctului de asamblare. şi de aceea. astfel încât să trecem dincolo de textul scris şi să în elegem evenimentul ca atare. . În universul vrăjitorilor.

ca la biserica din Mamul. în dubla ipostază de jertfă şi jertfitor. Martirul care seaduce jertfă pe sine însuşi poate să fie reprezentat de asemenea în dublă ipostază: spiritul liber sau corpul astral inând în bra e şi oferind 86 Ene Branişte. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. căreia îi este inerentă existen a dublurii (“celuilalt eu” sau “spiritului liber”) în sufletul corporal. Scena e simetrică. p. alcătuită din două tablouri. Mântuitorul e înfă işat ca Mare Preot sau Arhiereu.11-15) şi cum L-au descris apoi marii teologi şi tâlcuitori ai liturghiei. dar aceasta trece aproape neobservată sub strălucirea dumnezeiască a harului. pictura bisericească păstrează aproape în toate bisericile mărturia dublurii Sale. care apare explicit în însuşi canonul iconografic. de pogorârile harului dumnezeiesc necreat înlăuntrul aurei energetice înnăscute a sufletului. 1696. Liturgica generală. de la aceeaşi Sfântă Masă (uneori însă şi sfânta Masă e dublă.adică acea structură între esută de paradigmele dumnezeieşti într-o configura ie propice zborului şi transei extatice. asemeni oricărui om.în care Dumnezeirea a sădit fiin ial voca ia dezmărginirii. 456-457. aşa cum L-a văzut autorul Epistolei către Evrei (VIII. Hristos figurează în amândouă : la stânga El dă Sfântul Trup. zidită de Brâncoveanu. uneori aşezată sub un baldachin… dând Sfin ilor Săi Apostoli.1-6 şi IX. Hristos Însuşi are dublură (prin însăşi natura Lui completă de om). Mandorla şi aura Schimbării la Fa ă a Domnului de pe Muntele Tabor nu sunt decât sunt pogorârile harului necreat al Dumnezeirii înlăuntrul aurei energetice pe care-a avut-o Mântuitorul încă de la Naştere. iar de alta Sfântul Sânge. sufletul natural.249 înăl ării sufletului natural. Studiul lui Castaneda ne va permite să distingem sufletul pur. Cu toate acestea. Atunci când preotul sau arhiereul aduce prin rugăciune jertfa primului gând al min ii pe altarul inimii apare şi el. . de o parte Sfântul Trup. În contempla ia picturii Liturghiei arhiereşti în elegem că Mântuitorul Hristos a luat la întrupare integritatea naturii umane. El slujeşte în fa a Sfintei Mese. ca Sfântul Ioan Gură de Aur sau Nicolae Cabasila.. Astfel. Harul necreat transfigurează spiritul liber în spirit supranatural. la dreapta Sfântul Sânge. Hristos apare în dublă ipostază în scena Liturghiei arhiereşti: “În această scenă. sau la mai toate bisericile moldoveneşti)”86. . ca Hristos. Bucureşti 1993.

Că Tu eşti Cel ce aduci şi Cel ce Te aduci.250 în înalt sufletul corporal sau corpul său fizic. asemeni vie ii noastre întregi. Hristoase. Şamanism şi Ortodoxie Într-un anumit sens – acela al existen ei universale a dublurii – to i suntem şamani înnăscu i: To i avem dispozi ia înnăscută de a ne ridica în duh deasupra propriului nostru trup şi de a călători conştient deasupra acestei lumi sau în dimensiuni paralele ale Universului fizic. şi dealtfel pentru spiritualitatea tuturor timpurilor. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. este mai slabă.i fie aduse darurile acestea de mine păcătosul şi nevrednicul robul Tău. nici numai în viziunea sa insolită. nici să mă lepezi dintre slujitorii Tăi. ci binevoieşte să. la fel ca pentru orice suflet de-acum ce se avântă în “tărâmul văzduhului de sub cer”. rezidă nu numai în adevărurile pe care aceasta le sus ine. Dumnezeul nostru…”87 Caracterul fundamental al Antropologiei lui Carlos Castaneda pentru spiritualitatea celor din vechime. mai vulnerabilă decât cea a visării în starea de conştiin ă avansată pe care-o descrie spiritualitatea magilor din vechime şi pe care-o exaltă Părin ii… Instituirea simbolurilor transcenden ei e pentru ei problemă de via ă şi de moarte. ci în stabilirea criteriilor de validare a experien elor din lumea de vis: pentru prima oară se pun în discu ie criteriile de recunoaştere a făpturilor reale din spatele fantasmelor proiectate. 139. Dubla ipostază de Jertfă şi Jertfitor în care apare Hristos în Liturghia arhierească este cinstită tainic în rugăciunea din timpul cântării heruvimice : “Să nu întorci fa a Ta de la mine. Bucureşti 1995. p. . 7. Nu suntem însă conştien i de această predispozi ie şi ne lipseşte şi 87 Liturghier cuprinzând Dumnezeieştile Liturghii ale Sfin ilor noştri Părin i. Experien a ini iatică instituie semne de recunoaştere sau simboluri ce sunt absolut necesare supravie uirii unei conştiin e înalte în condi iile unei existen e atât de subtile încât să pară. diafania unei visări de vis : “Căci vis al mor ii-eterne e via a lumii-ntregi”… Paradoxal. luată din visul mor ii şi al eternită ii. Cel ce primeşti şi Cel ce te împar i. consisten a vie ii noastre întregi.

după terminologia magicienilor. Astfel. cum îi spun Părin ii. conform mărturiei magilor. atunci când te ridici de pe un scaun: mai întâi se ridică sufletul. prin contempla ia rapidă alternativă a mâinilor noastre (cu palmele orientate în fa ă şi cu coatele în unghi drept – aşa cum stau preo ii la rugăciune înaintea mesei altarului): privirile rapide către o mână şi apoi către cealaltă. ajută la consolidarea inten iei. Majoritatea viselor noastre sunt procese de echilibrare a creierului prin jocul liber al fantasmelor. ele nefiind pur subiective. Totul este să sim i acest decalaj infim: să percepi nesuprapunerea aurelor sufletului liber (dublurii) şi sufletului corporal (energiei fiziologice a trupului). trec dintr-un vis în alt vis. înaintea gestului fizic. sau „a doua conştiin ă”. antrenând vederea periferică a sufletului. Altfel avem un „nor” întreg de inten ii disjuncte şi conştiin a nu ştie spre ce să îşi îndrepte aten ia. Po i deveni conştient de predispozi ia aceasta şi observând pur şi simplu decalajul dintre mişcarea sufletului şi mişcarea trupului. Celor cărora aceste lucruri li se par no iuni de „pură vrăjitorie”. însă unele vise pot fi profetice sau pot indica o anumită menire. Cum am putea deveni conştien i de aceasta? Unora ni se întâmplă spontan. în timpul visării. ci modul Celeilalte Realită i de a ni se insinua în via ă. la o distan ă infinitezimală. trupul. aşa cum ar fi. Controlul direc iei de zbor se ob ine. ochii spirituali ai min ii nemaiputând să se focalizeze. trebuie să le amintim că tocmai printr-un astfel de mod de-a gândi au . atunci când fără să vrem ajungem să trecem prin experien e la limita mor ii. apoi. sau când se trezesc din vis în altă visare: aceasta este „trecerea por ilor”. unii devin conştien i de dispozi ia înnăscută a călătoriei în duh atunci când. numai bune de pus la index de orice conştiin ă autentic creştină. În sfârşit. sau în timpul unei stări melancolice. Acest decalaj este mai mare în timpul somnului – sau mai bine zis atunci când creierul este în starea „alfa” – şi de aceea cele mai multe suflete pleacă din trupuri în timpul visării. Al ii îşi doresc pur şi simplu acest lucru după ce au aflat de magie şi şamanism şi de călătorii ale spiritului din mărturia culturii – şi fac apoi exerci ii de concentrare şi stăpânire de sine precum şi de priveghiere. un avânt.251 puterea de concentrare (trezvia. există un decalaj (aproape imperceptibil) între suflet şi trup în ceea ce priveşte mişcarea. Inten ia precede întotdeauna dinamica trupului şi există o zvâcnire a sufletului. de pildă. o înăl are.

care a ajuns în Palatul Ierusalimului Ceresc în noaptea de 14 spre 15 Martie 1854 înso it de Protectorul şi Patronul său spiritual. zborul sufletului şi al gândirii se realizează pe aripile chemării dumnezeieşti şi ale buneivoiri suprafiin iale – în această situa ie existând o protec ie dumnezeiască nemărginită a sufletului. În cazul şamanilor zborul sufletului se realizează pe aripile inten iei – ceea ce implică un mare risc (riscul să nu te mai întorci în trup şi să mori sau să rămâi prizonier într-o realitate ostilă!) şi necesită o mare energie şi putere de concentrare. adică ultimei stări cu care a părăsit timpul şi a intrat în eternitate. Există totuşi o diferen ă fundamentală între călătoria în duh a şamanilor şi răpirea la Cer a misticilor. pentru că i-am arătat tainele cele ascunse şi dragostea . ştii preabine dragostea pe care am arătat-o către el din început. În cazul misticilor Ortodoxiei (şi-n cazul Magilor de la Răsărit care şi-au pus inimile în mâna lui Dumnezeu). Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Chiar dacă sunt chema i la Cer oamenii cei mai puri. a lumilor proprii fiin elor fără de trup – Heruvimi. ci este răpit la Cer prin voia şi îndurarea divină. odată întors pe Pământ. Aşa este cazul unui monah anomin din Muntele Athos. aflăm ra iunile mesianice ale acestui fapt. Dacă sufletul nu iese din trup din proprie ini iativă (ca în situa ia vrăjitorilor-şamani). Serafimi şi Tronuri. o consecven ă perfectă în tot ceea ce faci. despre toate cele ce in de Cealaltă Realitate: a Raiului şi Iadului oamenilor. Monahul este oprit să intre în Altar. Judecata lui Hristos este necru ătoare: „. Care e deosebit de aspru. Nu sunt răpi i la Cer decât oamenii cei mai puri – deoarece Revela ia dumnezeiască este în acelaşi timp şi Judecată: omul e judecat conform ultimei lui conştiin e. Dumnezeu-Logosul va avea grijă atât de destina ia împărătească a sufletului cât şi de cale.Gheorghe. Stăpânii. În această situa ie preafericită. Începătorii şi Domnii. sufletul este chemat să vadă Adevărul adânc fiin ial şi să mărturisească apoi. care mijloceşte pentru sufletul său. Arhangheli şi Îngeri – sau a Universurilor altor făpturi care trăiesc în dimensiunile paralele. Ra iunea dumnezeiască a acestei chemări speciale e deci aceea de a nu transforma Revela ia în osândă.252 ajuns cei trei Magi de la Răsărit să-l vadă pe Mesia şi să I se închine în Bethleem. aproape de nesuportat. Puteri. nici ei nu scapă de mustrarea Mântuitorului. iar la insisten ele sfântului Gheorghe.

a trecut-o cu vederea. a lipsit smerenia. preacurvia. nedreptate. dar el a rămas neîndreptat. De ce l-a mai chemat atunci Mântuitorul la Sine pe bietul monah athonit. . Judecata e şi mai dură: „. ca să facă voia Mea. curvia.253 Mea cea mare. Gheorghe insistă ca monahul să fie primit. ura. vrajba şi pizma. 1994. De multe ori i-am adus aminte de petrecerea lui cea dintâi [în asceză aspră!]. osândirea. Mă pătrund la cele dinăuntru. Episcopia Romanului şi Huşilor. p. Iar pe acesta n-am încetat a-l povă ui până astăzi. Aceasta înseamnă că sunt autentice numai acele vedenii 88 Fapte minunate de la Părin i Atoni i. Însă toate le rabd cu îndelungă rădbare. Există un principiu al discernământului spiritual – enun at de Sfin ii Părin i – care limpezeşte comportamentul dumnezeiesc: Tot ceea ce nu aduce smerenie şi râvnă la rugăciune nu este de la Dumnezeu. ci şi unii preo i şi călugări. în loc de dreptate. sodomia.”88 La toate acestea. cel îngeresc. bărba ii şi femeile. 20-21. având-o în sufletul său. Şi-au spurcat cu desăvârşire chipul călugăresc. 89 Ibidem. dacă nu l-a lăsat să intre în Sfântul Altar? Doar ca să-l umilească? Numai ca să-l amenin e? A vrut să-l zdrobească? Aceasta este o taină. În locul cuvântului Meu. Şi mul i oameni s-au nevoit în via a lor mai mult decât acesta şi nu au câştigat-o. a pierit adevărul. iubitul meu. aşteptând îndreptarea şi pocăin a lor. Lumea s-a stricat! Şi acestea toate le fac nu numai mirenii. cuvintele Mele au încetat din gurile oamenilor. decât pe Mine. să nu facă ceea ce nu-Mi place Mie. a prisosit răutatea. Iar acesta. şi după ce va garanta pentru monah cu propriul său suflet. Iar el auzind glasul Meu şi cunoscând cum că Eu sunt.”89 Monahul va fi totuşi primit în Sfântul Altar din Ierusalimul Ceresc – însă numai atunci când Sfântul Gheorghe Purtătorul de biruin ă Îi va aminti Mântuitorului de sângele pe care l-a vărsat pentru dragostea Lui. Deci fără de răspuns este înaintea Mea. în locul dragostei. văd starea lumii. p. Şi pentru aceasta nu este vrednic de iertare. Mă răstignesc a doua oară. 19-20. Nu am încetat a-l striga prin cuvânt viu. ca să se întoarcă iarăşi la ea. alegând mai bine lenevirea şi împătimirea lumii.Gheorghe. după cum s-a adeverit de la mul i duhovnici şi robi ai Mei îmbunătă i i. nu M-a ascultat.

139-141.. Raiul Desfătării. El este salvat din ghearele lor de Sfin ii Apostoli Andrei şi Ioan. în cazul lui Cosma Monahul – fratele împăratului Romano (950-963 d. însă în care acum nu e nimeni. că n-a făcut pocăin ă (metanie) destulă pentru păcatele lui. Pelerinul Român. Hr. 1992. p. cf. deoarece Mântuitorul îl va oferi celor doisprezece Apostoli numai după sfârşitul lumii. spre a suci min ile cu ispita de-a dreapta (a slavei deşarte). de o frumuse e nespusă. Editura Mitropoliei Olteniei. Proloagele. unde îngerii slujesc la masa de marmură albă a bizantinilor preaferici i.). p. fiind chemat înapoi în via a terestră de plânsul monahilor lui – fiii săi duhovniceşti – care-au schimbat voia dumnezeiască privitoare la sine. Craiova 1991.. . I. care îi reproşează că a fost frate de împărat. respect şi dragoste fră ească pentru to i membrii comunită ii monastice. Geografia sacră a Paradisului este configurată de călătoriile multor asemenea navigatori cereşti.254 sau revela ii care aduc în suflet smerenie şi râvnă ascetică (silin ă la rugăciune şi priveghiere. chiar şi pentru cei mai umili şi neputincioşi. Editura Pelerinul Român. smerenia dumnezeiască. Corturile drep ilor. Palatul Ierusalimului Ceresc. chiar dacă nu ajunge să fie amenin at direct de Hristos: el este smerit prin duhurile întunericului. chiar dacă era pur şi smerit. şi încă şapte raiuri în care Cosma n-a mai ajuns. ajunge într-o câmpie în care e luat sub protec ia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. La fel pă eşte şi Cosma Monahul. Oradea. Astfel. Deoarece şi duhul întunecat poate să se prefacă în „înger al luminii”. că a trăit bine în lume. apari ia sublimă a Maicii Domnului potolind total tulburările şi zgomotele drăceşti90. Iar monahul mai sus men ionat. Bolta Constantinopolului. a primit un adânc de smerenie: smerenia supranaturală. vol.) – în Împără ia lui Dumnezeu ar fi douăsprezece Raiuri: Sânul lui Avraam. unde cântă păsări cu glas omenesc iar cântările lor sunt din Psalmii profetici. Cosma Monahul (5 Octombrie). sau câmpia albastră a copiilor cu aripi de aur. Părin ii Asce i au avertizat că nu trebuie să dăm crezare decât acelor vedenii care aduc smerenie şi rugăciune. 118-123. păşeşte apoi de mână cu acesta pe o stradă îngustă cu pere i foarte înal i – „un loc lipsit complet de mângâiere” – apoi trece pe o punte 90 Gheorghe Băbu . starea în care întreaga ta via ă î i pare un negru adânc de abis. Monahul anonim trece printr-un tunel întunecat.

nu ştiu. pe care nu se cuvine omului să le grăiască. Cu fiecare vedenie sau revela ie dumnezeiască şi fiecare răpire la Cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie în trup. care văd şi gândesc de mii sau milioane de ori mai profund şi mai repede decât noi – astfel încât să nu se plictisească? Ce Univers propriu au Tronurile – îngerii care Îl odihnesc pe Dumnezeu în puritatea lor desăvârşită? Ce Supra-Univers au Stăpâniile – care supraveghează de sus Universurile de furnicar ale popoarelor şi neamurilor şi „traficul” necontenit între imanen a şi transcenden a acestora? Şi mai ales: Care e Universul negru al Începătoriilor – al acestor îngeri ai spontaneită ii şi creativită ii. după ce a fost ridicat până la al treilea Cer şi s-a întors. e adevărat: Dar este măcar îngăduit a le gândi? E cuvenit să mi le iau şi să le-alint în visare? Gândirea e liberă şi nu mă pot opri să gândesc. fie în afară de trup.”91 Sunt lucruri ce nu se cuvine să le grăim. 2-4. spre deosebire de alte binecuvântate nostalgii. fie în afară de trup. la tot ce nu i s-a îngăduit să grăiască şi scrie. nu ştiu. păşeşte pe o câmpie albastră. e perfect creatoare. cu toate acestea. apoi la Palatul Împăratului din Noul Sion. Împără ia dumnezeiască a Paradisurilor se configurează tot mai precis şi mai clar. creatori ei înşişi de lumi şi de căr i „Myst” cu paginile de satin? Sfântul Apostol Pavel. de aici mai departe. Dumnezeu ştie – a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer. nostalgia Paradisului. La urma urmelor. . spune că a auzit lucruri „pe care nu se cuvine omului să le grăiască”. supranaturală. care acum paisprezece ani – fie în trup.255 îngustă deasupra „gurii Iadului” prin vămile (de data aceasta discrete ale) tărâmului nevăzut de sub Cer (numită de cunoscători „puntea suspinelor”). adevărată: „Cunosc un om în Hristos. pentru noi. ele fiind taine – fiind adică sfiala însăşi. 91 II Corinteni 12. ajunge la Muntele Măslinilor din nemărginitul ceresc. În ce fel de lume trăiesc Heruvimii şi Serafimii – fiin ele cu ochi peste tot şi fiin ele cu şase aripi de foc şi lumină. nu ştiu. rămânând însă. o simplă „hartă” – plăsmuită şi colorată doar de fantasme ale imagina iei (nu de paradigmele ideale dumnezeieşti şi de fiin e cu plinătate de via ă şi dătătoare de via ă şi însufle ire şi inspira ie!). Dumnezeu ştie – că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus.

şi chiar din setea de-a fi a neantului atunci când stai la ărmul său de ocean. cea ă. fum şi în lumina slabă a nop ii. dinspre port şi că oraşul propriu-zis s-ar afla sus. dacă ai şansă. apoi m-am trezit. p. trebuie să te plimbi de multe ori. Ploua şi era întuneric. o magnolia. Era de parcă pomul ar fi stat în lumina soarelui şi ar fi fost. am găsit o pia ă largă. Mergeam pe străzile întunecate. şi atunci ochii tăi spirituali se deschid şi priveşti. Oraşul era Liverpool. Petru cu marea biserică Sf. infimele crăpături prin care se 92 Carl Gustav Jung. Îmi amintea de Basel: pia a se găseşte jos şi o strădu ă duce prin Totengäßchen (Strădu a mor ilor) spre un platou situat mai sus. şi privirea ta e lumină ce întâlneşte lumina. „Mă găseam într-un oraş murdar. Eu eram entuziasmat de splendoarea pomului înflorit şi a insulei scăldate în soare şi m-am gândit: <<Ştiu eu de ce>>. 206. să zicem o jumătate de duzină. în care dădeau multe străzi.. Cartierele oraşului erau dispuse radial în jurul pie ei. Creştea acolo un pom izolat. reflec ii. . Vorbeau despre un alt elve ian care locuia în Liverpool şi se mirau că se stabilise tocmai aici.. În timp ce totul era învăluit în ploaie. spre pia a Sf. Paradisul e mai aproape de noi decât credem: fărâmele lui de pământ şi lumină le po i întâlni unde nu te gândeşti. Pentru ca să po i măcar să visezi aceasta. sau nu ştiu ce. acoperită de flori roşietice. Înso itorii mei comentau vremea mizerabilă şi era clar că nu vedeau pomul. în sus şi în jos pe Aleea mor ilor – pe Totengäßchen – sensibil la toate promisiunile de lumină din miezul nop ii. Tainele vorbesc de multe ori în gramatica limbii fantastice şi. Amintiri. Când am ajuns pe platou. împreună cu câ iva elve ieni.. slab luminată de felinare. vise. în izvoare de lumină însufle ită. o insuli ă centrală. să ai adică îngăduin a cerească a unui astfel de vis. voca ie. din miezurile negurilor şi ploii. în acelaşi timp. Aveam senza ia că am venit dinspre mare. fantasmele i se preschimbă la un moment dat în paradigme dumnezeieşti ideale. lumină el însuşi. chemare. negru de funingine. insuli a strălucea în bătaia soarelui.”92 Vedenia de noapte a lui Carl Jung e glasul tainei. Urcam în direc ia aceea.256 Tot ce respingem în râvna trezviei apare şi străluceşte în vis. şi încă prin multe altele ce nu se spun. Să-ncerci să străvezi prin toate acestea. Petru. iarnă şi noapte. În mijloc se afla un eleşteu rotund. iar în interior. pe faleză.

Bacău 1997. nici nu îngrozesc sim irea. lumină pură şi caldă. statornică.257 pregăteşte să izbucnească în lumea ta lumina şi fascina ia. Iar aceasta se întâmplă celor ce au înaintat mult în smerenia cugetării. ele nu trec de la o înfă işare la alta. 8..) Dar se întâmplă uneori că visele bune nu aduc bucurie sufletului. Despre vise şi vedenii.. încât pare zăpadă unduitoare. Astfel. p. Soarele ei răsare în miezul nop ii – ca-n visul lui Jung – atât de adevărat! atât de frumos! atât de pur! şi lumina ierburilor ei de safir e-atât de pură. 122-123. Insuli a de lumină a Paradisului este aici. e o reminiscen ă a Edenului celui străvechi. De aceea. iar oceanele bântuirii sunt deosebit de periculoase pentru navigatori. Ci se apropie de suflet cu toată blânde ea duhovnicească. Insuli a cu pomul de lumină al Paradisului e-n mijlocul pie ii şi toate strădu ele cenuşii care duc către pia a centrală i-au indicat eleşteul. Discernământul spiritual şi digital Lumea fantasmelor este o lume a apelor.”93 Vedeniile dumnezeieşti se caracterizează prin persisten a configura iei. (. prin consisten ă afectivă. şi după ce s-a trezit trupul din somn. atât de sclipitoare în puritatea ei. miracolul. Editura Bunavestire. Magnolia de lumină. ci aşează în el o întristare dulce şi lacrimi fără durere. Sfin ii Părin i au avertizat asupra distinc iei dintre visele subiective – care sunt numai mişcări ale min ii – şi vedenii – care sunt trimise de Dumnezeu Însuşi. cu florile roşii ca dragostea atunci când este numai la început. E una din insuli ele de lumină şi puritate ale Paradisului ce s-a pierdut. nici nu aduc râsul sau plânsul deodată. Şi este toată a ta. unduitoare şi tremurată. preluând un gând – o loghismă – apar inând Sfântului Diadoh al Foticeii – ne conferă criteriile prin care putem distinge vedeniile cereşti de visele înşelăciunii întunecate: „Visele care sunt trimise sufletului din iubirea de oameni a lui Dumnezeu sunt mărturii neînşelătoare ale unui suflet sănătos. 93 Arhimandrit Ilie Cleopa. După aceea. micu a fantasmă a apelor. prin blânde e şi condescenden ă în ceea ce priveşte gândirea şi sensibilitatea noastră. sufletul caută cu mult dor să se prelungească lucrarea visului. . Părintele Ilie Cleopa.

ci roşie. 135. mintea este silită să-şi înfă işeze vreo umbră a patimii. îi face inima aspră şi o întunecă.258 ele aducând în suflet acea durere dulce preabinecunoscută care îi face pe al ii să te numească melancolic. Primii te atacă 94 95 Daniel 9. într-o astfel de nălucire drăcească lumina e roşie. p. îi înfioară trupul. carnală. ci – aşa cum a văzut profetic Sfântul Maxim Mărturisitorul – de păcatul săvârşit prin imagina ie. Unul din semnele premergătoare sfârşitului lumii – prezis de Proorocul Daniel – se referă la „urâciunea pustiirii stând la locul cel sfânt”94. Când duhul cel rău al înşelăciunii se apropie de om. dar nu strălucită şi curată. îi pricinuieşte ochii. cit. rece. înfierbântându-se mădularele sale ce servesc la îmreunarea trupească de căldura visului. deoarece demonul nu poate simula iubirea. Căci. De multe ori propria noastră fantezie ia rolul Antihristului şi aduce urâciune tuturor pustiirilor la locul cel sfânt al inimii. nostalgic iremediabil. închizând astfel accesul către Împără ia lui Dumnezeu: „Când mintea noastră înoată în valurile bântuirii nu numai că vede în somn cu patimă chipurile cele zugrăvite de draci. se poate întâmpla ca să se despartă demonii şi să ia chipuri unii de întuneric şi unii de „lumină”. . p. Într-o astfel de nălucire. op. îi arată cu nălucire lumină.”95 De multe ori. fantasmele noastre sunt doar umbre ale patimilor. şi îi face mintea uimită şi diavolească şi îl îndeamnă să rostească cuvinte necuviincioase şi hule”96. Arhimandrit Ilie Cleopa. îi tulbură mintea şi-l slăbănogeşte. ci şi plăsmuieşte în sine anumite vederi frumoase şi îmbră işează cu foc nălucirile sale ca pe nişte amante. Nu e vorba numai de Liturghia neagră a Antihristului în Templul din Ierusalim în vremurile din urmă. nici de profanatea altarelor creştine de către proprii lor preo i nevrednici şi simoniaci. Şi toate patimile sunt inspirate. 96 Ibidem. lumina e ca de neon. îi tulbură creierii. acei „incubus” şi „sucubus” pe care îi zămisleşte omul la sugestia şi insinuarea diavolului. Patimile sunt „puii de drac”. 27. pierdut. Părintele Ilie Cleopa îl aduce ca martor pentru aceasta pe Sfântul Maxim Cavsocalivitul: „Altele sunt semnele înşelăciunii şi altele ale darului.. 123. este expresia de lupanar a duhului patimii! Strategia înşelăciunii mai cuprinde şi „dezbinarea” demonilor: Astfel.

în regia lui Mark Pellington. vizibil şi totuşi ascuns.259 arătându. dracii pot să se folosească şi de adevăr. Asistăm aici. După cum spunea Sfântul Ioan Sinaitul în „Scara Raiului”: „Dracii slavei deşarte se fac prooroci în visuri!” ca să ne înşele şi să ne aducă sub stăpânirea lor. Laura Linney şi Debra Messing. sau de sfaturi morale ini ial bune. le face exegeza scrierilor Proorocilor şi Părin ilor Israelului.. Discernământul spiritual şi criteriile de recunoaştere a experien ei mistice autentice ne sunt conferite de episodul biblic al întâlnirii Apostolilor Luca şi Cleopa cu Hristos după Sfânta Lui Înviere: 1.i-se ca duhuri întunecate. speriat de ei. ochii lor erau „ inu i” să nu-L vadă. şi de profe iile adevărate. Ziaristul John Klein de la Washington Post. Ne sunt desfăşurate de-a lungul filmului calită ile supraomeneşti ale „paznicului por ilor” – „demonul cu aripi de molie”: vederea de sus la distan e de kilometri. dar şi semnele de necrezut ale Învierii. văd mult mai departe şi în eleg mult mai mult decât noi. Cazul este perfect plauzibil. SF. 2. în luptele duhovniceşti. 97 .. cei doi nu-l recunosc: Hristos este Străinul prin excelen ă. Demonul speculează dorin a lui John de a-şi revedea so ia pierdută. cu Richard Gere. Ei îi povestesc „Străinului” tot ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme în Ierusalim: Patimile şi Moartea. simularea la telefon a glasului so iei defuncte. apoi le explică Scripturile. John scapă de ispitire pentru că ştie s-aştepte. iar tu. deci le împărtăşeşte câte ceva din Profe iile omului-molie. la doi ani de la moartea so iei în urma unui accident provocat de o viziune. Ei neavând trupuri şi păstrându-şi chiar şi după căderea din Dumnezeu natura angelică. SUA 2002. şi îi alungă pe cei dintâi ca să te mândreşti mai apoi că te apără îngerii lui Dumnezeu şi să cazi în trufie şi slavă deşartă. putând să facă predic ii şi să anticipeze evenimente care nouă ne sunt ascunse. Ca şi ai noştri. ce au luat chip de „lumină”. La început. Hristos îi dojeneşte pentru „zăbava” min ii şi inimii şi pentru pu ina credin ă a lor în profe iile mesianice. se trezeşte în localitatea Point Pleasant în condi ii misterioase. Un astfel de caz este descris în filmul artistic „Profe iile omului-molie”97. chiar dacă nostalgia Paradisului iubirii îl cheamă atât de sfâşietor. la o adevărată punere în scenă: un teatru de fantasme menit să-l înşele pe cel înclinat spre viziuni angelice şi spre perfec iunile de neatins. apar ceilal i demoni. te rogi spontan şi strigi în gând după ajutorul ceresc: în acest moment. insinuarea fantasmelor în real. anticipa ia evenimentelor. însă acesta se opreşte la timp.

inima ta ştie ceea ce tu nu ştii: e drept însă că-n mod inefabil. Oamenii însă au rătăcit atât de mult pe pământ. 5. năluciri. 100 Nu se ştie dacă lumea creată de Will Wright va prinde vreodată consisten ă. Dar dacă nu-L sim i cum bate la poarta inimii tale. iluzii şi griji. îi face să îşi deschidă ochii spirituali şi să Îl vadă. dar nu ştii de unde vine. Hristos Se face nevăzut. . Iar dacă totuşi consta i că sunt calde la suflet. odată rămaşi singuri. atunci aceasta înseamnă că creatorul lor a reuşit crea ia conştiin ei virtuale. să fugă la rugăciunea inimii. orice menire. Ioan 3. Dacă nu-I sim i degetele Lui lungi tremurătoare. De cele mai multe ori. măcar uneori.i încălzească inima. când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia Scripturile?”98 Ceea ce-nseamnă că înainte de a-L vedea pe Mesia aievea trebuie să Îi sim i în inimă. 32. 4. eşti mort şi totul în tine-i murit. înseamnă că încă ai multe lacrimi în tine care aşteaptă să fie plânse! Se spune – pe bună dreptate – că inima are ra iunile ei. pentru că Duhul este ca vântul şi nu-i auzi decât glasul: „Vântul suflă unde voieşte şi tu auzi glasul lui. Gen: Simulator social. şi deci nu pot să. se-ntreabă: „Oare nu ardea în noi inima noastră. că au inimă şi că iradiază căldură. Sim irea Prezen ei dumnezeieşti a Logosului în inimă precede şi face cu putin ă orice vedenie. cum î i ating delicat inima. Cei doi îl recunosc abia la Cina cea de Taină din cetatea Emaus: abia Euharistia. 3. printre vise. nici dacă personaje asemănătoare celor concepute de el vor putea căpăta conştiin ă adevărată. pe care ra iunea nu le cunoaşte. orice revela ie.”99 Fantasmele din jocurile video nu sunt duhuri întunecate. Prezen a dumnezeiască. din paradigmele ideale ale Crea iei şi Mântuirii. până nu şi-au mai găsit inimile.260 ra iunile dumnezeieşti.100 98 99 Luca 24. Nu to i ajung să-L şi vadă. Gen: Builder – strategie de construc ii). dar ele nu sunt nici calde – că nu au inimă. 8. plecând instantaneu în alt loc. Imediat după Sfânta Vedere. 2004) sau „Sim City 4” (Producător: Maxis. jocurile create de el – cum ar fi „The Sims 2” (Producător: Maxis. Cei doi. smerenia şi dragostea. Şi-acolo este prezent acelaşi Duh Sfânt. în însăşi mistuirea ei. când sângele Lui pătrunde în sângele lor. Deocamdată. sfiala. nici încotro se duce. În lumea virtuală a cyber-spa iului lucrurile nu sunt deloc diferite.

Scopul şi adevăratul sens al jocului „The Sims 2” constau în visele şi aspira iile personajului tău: fiecare locuitor al oraşului virtual are 4 vise şi 3 frustrări şi „trăieşte” o evolu ie interioară de-a lungul ciclului său de via ă. fiecare având altă identitate. adolescent. Există 5 personalită i de bază în func ie de accentul pus pe popularitate. poli ia. vulcani. nu e pentru că ai fi devenit un fel de dumnezeu ad-hoc – „God of Sim City” – ci pentru că eşti stăpânul real al propriului tău suflet. ştiin ă. bătrân. nu va mai fi atât de stranie dacă ne gândim că aici este de fapt vorba despre primirea ideilor şi gândurilor străine.261 care reprezintă episoadele a două serii celebre – sunt imagini ale imperiului interior al sufletului.G. sistemul de canalizare şi apă. precum şi a fantasmelor uluitoare ale imagina iei. Ai posibilitatea creării personajelor şi construirii căminului de vis într-un cartier virtual. pompierii. cu diferen a că mintea ta nu mai e împărat peste gândurile-solda i şi gândurile-preo i. copil. există posibilitatea alegerii între 18 profesii cu câte 10 niveluri de specializare şi salarizare. „Xenifilia” – iubirea aceasta de străini – care generează la început o oarecare perplexitate. romantism. matur. . Jocul „Sim City 4” este similar lui „Age of Empires” în ceea ce priveşte ilustrarea psihologiei analitice a lui C. cultul şi cultura.care devine membru cu drepturi depline în familie. precum şi for a de a le distruge par ial prin tornade. avere. . drumurile şi trnasporturile. Dacă ai for a de a crea şi coordona energia electrică. sunt personalizate. familie. Apare şi o ciudă enie simpatică: dacă personajul tău se uită prea mult timp prin telescop va fi răpit de extratereşti iar la întoarcere va da naştere unui „alien” mic şi verde. Şi dacă „micul verde” e activ din punct de vedere erotic şi perseverent prin vecini. spitalele. şcoala. iar personajele tale – „the sims” – spre deosebire de solda i. care e împăr it în 5 faze: bebeluş. sau cataclisme generate în mod conştient şi premeditat. va rezulta o adevărată comunitate de extratereştri. ci mintea este primarul metropolei sufletului. Jung.

fiindcă Revela ia dumnezeiască este de cele mai multe ori străină. creatoare de lumi – după cum spunea marele gânditor Vasile Băncilă – pornind din ceea ce e mai radical în fiin a omului. fiin ial îndepărtată şi de neîn eles în condi iile vie ii noastre pământeşti: ea este ascunsă în propria lumină. aşa cum e în religie. nici imagini ale ispitei viciilor. de exemplu”1. „Fantezia lăuntrică şi severă. Repeti ie generală pentru nesfârşire Problema noastră în ceea ce priveşte conştiin a virtuală nu stă în aceea de a găsi cele mai bune răspunsuri. Fantasmele acestea nu sunt forme aleatoare. ajunge în cele din urmă să întruchipeze şi o lume externă mai bogată şi mai cu rost. Această carte există şi se regăseşte cu mai mare intensitate tocmai în ceea ce a rămas nespus: acolo unde cu ajutorul 1 Vasile Băncilă. consider că această carte este mai importantă prin ceea ce nu s-a spus – prin ceea ce e inefabil. Bucureşti 1996. Intui ia internă. 48. are cel mai mare rol în acest sens. fără ca nimeni altcineva să-şi dea seama. creatoare de lumi prin care omul autentic. care este sădită în noi fiin ial de Logosul dumnezeiesc Însuşi. Editura Anastasia. ci se alcătuiesc în dependen ă strictă de ceea ce este mai adânc în noi înşine. cea care ştie să recunoască supranaturalul intim. p. . discret – decât prin ceea ce s-a spus. spirituală. De aceea. omul paradisiac – omul cu sufletul de copil – este chemat să devină coautor al Paradisului. Această carte a fost nemărturisit un omagiu adus fanteziei lăuntrice. Ini ierea religioasă a copilului. în conformitate cu setea de absolut a sufletului.262 Epilog: Epectază în eshaton. tainic. Problema noastră este să găsim şi să formulăm cele mai bune întrebări şi să ne pătrundem cu cele mai intense dorin e cu care să ne ducem în moarte. Aceasta înseamnă că Universul interior nespus de bogat al fantasmelor – care sunt configura ii conforme paradigmelor ideale dumnezeieşti – se plăsmuieşte spontan şi discret în intimitatea sufletului de copil.

vor curge reflexii şi străluciri din lumile de opal ale paradigmelor dumnezeieşti necreate. ca să intâmpinăm în văzduh Logosul întregii crea ii. strălucirea cuvintelor Lui de argint din esătura tuturor veacurilor va judeca toate cele ce sunt şi toate cele ce-au fost plăsmuite în gând şi în inimi şi toate florile ce s-au aşternut pe morminte. În apele paginilor de satin ale acelor căr i se vor străvedea fantasmele stranii. până ce totul se pierde în alba pură lumină. cei vii. Atunci când se vor deschide căr ile conştiin elor şi luminile candelabrelor şi menorelor vor face străvezii Universurile de taină ale sufletelor. nemaiştiute. . „În fiece om o lume-şi face încercarea”: printr-însa el devine coautor al Paradisului dumnezeiesc şi oaspete al bucuriei sfioase. şi vor vedea visele cum se învăluie şi cum se îmbră işează şi cum se răsucesc iarăşi în ele însele. asemeni unei singure mări ce con ine toate singurătă ile. Şi mintea se va adânci în Universul deschis de portalul fiecărei pagini a Căr ii safirelor şi sufletelor şi Biblioteca de lumi şi lumini se va dovedi cu adevărat nesfârşită. asemeni Marii Lumini în care luminile-s vii.263 „fanteziei lăuntrice şi severe. vom fi răpi i. aşa cum s-a spus – Universurile abisale ale psihologiei analitice îşi vor lăsa străvezie infinirea şi valurile şi to i cei prezen i vor constata că fiecare din căr ile Myst (ale intimită ii celei mai discrete) îşi are echivalentul ei de safir în Împăra ia dumnezeiască a Nemuritorilor. * Dacă pe computer se poate simula orice. Şi se va şti atunci că Sefer Raziel – Cartea de safir a tainelor Cerului – este doar una din capodoperele Bibliotecii căr ilor Myst a lumilor şi luminilor. creatoare de lumi” se atinge intimitatea adânc fiin ială a omului şi se plăsmuieşte de la-nceput o nouă lume. asemeni unei mări ce cuprinde toate mările ca pe portaluri orizontale stratificate. Fiecare din ele are un vis. când to i cei mor i vor învia „şi noi. şi fiecare din vise are un vis în alt vis. Când se vor întâmpla toate-acestea – şi ele vor fi negreşit. în nori”2. înseamnă că se va putea simula şi progresul spiritual nesfârşit al sufletului (sau epectaza) din nesfârşirea vie ii paradisiace (din eshaton. care vom fi rămas. 17. împreună cu ei. din ceea ce e 2 1 Tesaloniceni 4.

Şi ea. Setea de absolut – care se manifestă şi-n patimi. Scrieri.. 4 Ibidem. prin faptul că ceea ce aşteaptă e mai măre şi mai dumnezeiesc decât tot ceea ce vede”.. Aceasta este dinamica Paradisului. 185. Şi spun aceasta deoarece am constatat că prin video-jocuri lumea basmelor irumpe din nou în lumea noastră: izvoarele gândirii magice şi mistice s-au redeschis. La fel cu cel ce priveşte apa şi curgerea ei nesfârşită. p. este nesfârşită în toate intensită ile ei. „cel ce priveşte frumuse ea cea dumnezeiască şi fără hotar. că „. din lumea noastră întunecată. şi mai cu seamă în lumea fantasmelor – poate fi îndreptată din nou către cele dumnezeieşti: şi aceasta încă de-aici. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. dar niciodată nu se opreşte din dorin a de a vedea. p. cum nu va primi el lumina cea adevărată? Şi cum să nu îi strălucească atunci în puterea văzătoare a sufletului pecetea vie ii spiritual-duhovniceşti? Şi sufletul lui nu va avea atunci. în nemărginirea Ei fiin ială. întotdeauna identică Sieşi. El are acea 3 Sfântul Grigorie de Nyssa. 29. şi nu încetează de a creşte”.ceea ce a rămas necuprins e de nesfârşite ori mai mult decât ceea ce s-a cuprins”.Sufletul se face necontenit mai mare ca sine. la rândul său. se minunează de ceea ce apare necontenit. Şi atunci „nici cel ce s-a ridicat nu va fi scutit de trebuin a de a se ridica mereu. Şi dacă cel ce s-a obişnuit cu luminile palide ale lumilor fictive ale imaginarului îşi păstrează mintea deschisă. fiindcă ceea ce se află mereu se arată mai nou şi mai minunat decât ceea ce s-a cuprins înainte. . care sunt reflexele de ape şi unde şi spume albe ale paradigmelor ideale dumnezeieşti. aripi de aur şi spatele argintat ca cel al porumbelului Psalmilor? „. prin împărtăşire de Cel mai presus de sine. Sufletul constată.. nici celui ce aleargă spre Domnul nu i se va împu ina mărimea distan ei de străbătut spre Dumnezeu”4. fiindcă Frumuse ea este. Cel ce urmăreşte curgerea necontenită a fantasmelor. Bucureşti 1982. I. „niciodată nu-şi opreşte în cele văzute dorul de Cel văzut”3. de-a lungul acestei cunoaşteri. Tâlcuire amănun ită la Cântarea Cântărilor. 259 şi 260. Colec ia Părin i şi Scriitori Bisericeşti. Dar înăl imea şi adâncimea sunt întotdeauna la fel.264 dincolo de sfârşitul lumesc). oare. Fiindcă Logosul este de nesfârşite ori nesfârşit deasupra tuturor infinită ilor adânci ale sufletelor..

265 infinitate de grad infinit... când ai fi putut atinge.. un sentiment paradoxal minunat: pe de o parte e-n tine toată fericirea gustării Frumuse ii paradisiace. mult mai devreme – prin Teologia mistică a Ortodoxiei – mintea infinită. oricât de non-liniare-ar fi fost procesele lor de gândire. De ce să te mul umeşti cu fantasmele unui Univers artificial plăsmuit atunci când po i avea încă din lumea aceasta Paradisul perfect autentic – străluminat negrăit de zborurile dumnezeieşti ale harului?. De ce să te limitezi singur şi de ce să zăboveşti în lumea structurilor finite când po i gândi infinit. . este de infinite ori infinit şi dincolo de toate rangurile de infinit pe care mintea noastră le poate concepe. nu te vei putea opri să tentrebi: Ce rost a avut să simulezi cibernetic inteligen e artificiale algoritmice. Când vei privi atuncea în urmă. asemenea în strălucire harului dumnezeiesc necreat?. iar pe de alta durerea necuprinderii Ei... când te po i bucura de toate deliciile nemărginirilor de satin ale min ii?. Odată ce sim i aceasta.. urmează „durerea fericită” a dragostei. mintea fără-nceput şi fără sfârşit în veacuri. necreată..

Împără ia interioară a inimii.................................................. Mitul platonic al peşterii: cei ce văd Răsăritul.. Paradisul ceresc al Teologiei mistice – sau Paradisul Adevărului fiin ial..118 5............................................15 2................126 ...................... Expresionismul psihanalitic........... Universurile paralele ale Creatorului..... şi Universurile private ale şamanilor.............Fantezia şi magia erotică 1....................... Despre supunerea inconştientului fa ă de patima de domina ie a conştiin ei............................................... Mitul faustic şi „fericirea tragică”..Paradisul psihologiei analitice 1....................................112 4.............. despre desfrâul melancoliei....... Tradi ia iluziei: Papesa şi „Ecranul demonic”...... Manipularea prin fantasme în Arta magiei erotice.......24 3.....109 3..............................266 Cuprins: Prolog............ Despre mitul kantian al „Intelectului Arhetip” şi problema creării unei conştiin e virtuale......... modelarea ei psihanalitică şi riturile sacre ale min ii de la altarul ei...............................89 III....................50 2......................93 2.............................. Fragii sălbatici ai inconştientului.................................35 II...................120 6......83 6........... Plăsmuitorii de Universuri 1...................61 3.................. Fantasmele-surogat ale Walpurgiei psihice şi Universul Gothic....................................................................................69 5......................... Gramatica limbii fantastice........ Natura instinctuală rebelă şi setea nemărginită a patimilor....66 4....................... Edenul din Universul interzis..................... sau despre desfrâu pur şi simplu.................... Despre desfrâul durerii.............. Despre manipularea demonică a milosteniei.................................5 I.....

............... Gustul nisipului......................................... Nostalgia pură.........257 Epilog: Epectază în eshaton......................... Şamanism şi Ortodoxie........... ”Deus Ex”..................................180 V.....................................................262 Cuprins..... Mesianismul magic şi re-fermecarea lumii............... Avatarurile psihanalitice ale Principiului de identitate...... Pictura Paradisului............215 4............. Despre mesianitatea nebuniei...266 .......................219 5....203 2............... „Mesianismul” magiei erotice............150 5........230 7..............175 11.........................................223 6............................ Discernământul spiritual şi digital............... Despre dreptul lui Dumnezeu de a se manifesta atipic: „Al şaselea sim ”............................250 8...Mesianismul digital 1.......167 10..........................Nostalgia Paradisului şi fantasmele Melancoliei 1............ Paradisurile de satin.......147 4.................... Teoria conspira iei şi mitul Illuminati................................ Mistificările învierii şi Judecă ii de Apoi............................................142 3.157 7...... Sacrificarea Paradisului propriu.. Ce înseamnă să fii posedat de „daimonul” identită ii...........................................................................................267 IV...................... Repeti ie generală pentru nesfârşire........................................162 8....................152 6.208 3.......................................................... Introducere în şamanism................................................................................................................................. Camera secretă a dorin elor......... Apostolatul nebunilor şi al retarda ilor mintal.......... sau ispita autodivinizării......................................164 9. Mitul Mântuitorului ce se ignoră pe sine.............138 2..

Maxim . Ea este destinată însă atât lor cât şi celor care doresc să afle cum se plăsmuiesc lumile în taina de gând. Mihai M.S.Această carte este dedicată în primul rând creatorilor de lumi. Această dorin ă nu li se va putea însă împlini decât dacă inima lor va accepta că supranaturalul este voca ia şi odihna noastră dintotdeauna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful