L 5 MODELAREA SI SIMULAREA AUTOVEHICULUL HIBRID PARALEL Primul aspect urmărit la proiectarea unui autovehicul hibrid este acela al managementului

mai multor surse de energie, management care trebuie sa ţină seama de ciclul de acţionare, de dimensiunea bateriei şi de managementul acesteia. În prezent vehiculele electrice hibride pot asigura performanţele tehnice cerute de clienţi, dar costul lor este mai ridicat. În figura 1 se prezintă schema bloc a unei structuri hibride paralel.

Fig.1. Schema bloc a unei structuri hibride paralel. Pentru autovehiculul hibrid paralel se propune un motor electric sincron cu magneţi permanenţi de putere nominală S N = 50kW la o turaţie nominală n N = 3000rot / min . Una din cerinţele de bază ale tracţiunii este pornirea sigură a motorului sincron, asigurarea desprinderii fără şocuri şi accelerarea mişcării acestuia în concordanţă cu condiţiile de demarare. Pornirea şi demararea autovehiculului hibrid se realizează cu motorul electric până la o viteză care să permită utilizarea unei energii substanţiale a bateriei acumulatoare. Autovehiculul poate să atingă o viteză de 40-50 km/h după care maşina sincronă intră în regim de generator fiind antrenată de motorul cu ardere internă. Pentru aceasta, se va prezenta modelul matematic al maşinii sincrone cu magneţi permanenţi în regim dinamic:

did  − U 1 ⋅ sin θ = Rd id + Ld ⋅ dt − ω ⋅ Lq ⋅ iq  diq  U1 ⋅ cos θ = Rq ⋅ iq + Lq ⋅ + ω( Ld ⋅ id + ψ MP )   dt   p1 ⋅ [ Ld − Lq ) ⋅ id ⋅ iq + iq ⋅ ψ MP − M N ⋅ ( ω ) 2 = J ⋅ dω  ωN p1 dt   dθ = ω − ω 1  dt 

(1)

Parametrii electrici care intervin în sistemul de ecuaţii diferentiale (3.3) sunt: Rd - rezistenţa înfăşurării din axa ,,d,,; Rq - rezistenţa înfăşurării din axa ,,q,,; Ld - inductivitatea proprie a înfăşurării din axa ,, d,,; Lq - inductivitatea proprie a înfăşurării din axa ,, q,,;ψ MP - fluxul magnetic determinat de magneţii permanenţi;; M m - cuplul rezistent;; p1 - numărul perechilor de poli din stator; J – momentul de inerţie.;

M N − cuplul nominal al motorului electric; ω N − viteza unghiulară a rotorului,unde mărimile cunoscute sunt tensiunea de alimentare U 1 şi parametrii electrici ai motorului, iar necunoscutele sunt curenţii din înfăşurările statorice a modelului ortogonal ( i d , i q ), viteza unghiulară a rotorului ω şi a variaţiei unghiului de sarcină θ .
Simularea autovehiculului hibrid paralel Parametrii electrici pentru maşină sincronă sunt:

R1 = 0,7Ω , Ld = 10 −3 H , Lq = 10 −3 H , J = 1.4kg ⋅ m 2 , M m = 50 N ⋅ m , U 1N = 400V

U 1 = 250V . Tab. 1 Variaţia frecventei cu tensiunea de alimentare 1 10 30 50 f 1 [ Hz ] U 1 [V ] Mm 20 90 250 400 În procesul de demarare al autovehiculului se consideră un unghi de sarcină θ = 16° şi un cuplu rezistent = 50 N ⋅ m . Caracteristicile de funcţionare pentru: f 1 = 30 Hz . U 1 = 90V III.2 Funcţionarea la f 1 = 1Hz . Funcţionarea la f 1 = 30 Hz .4.2Wb În continuare se prezintă caracteristicile de funcţionare a motorului sincron pentru diferite frecvenţe ale tensiunii de alimentare la flux statoric constant.p1 = 3 . I. U 1 = 250V Fig. U 1 = 20V Fig.ψ MP = 1. U 1 = 20V II. Caracteristicile de funcţionare pentru: f 1 = 10 Hz . Caracteristicile de funcţionare pentru: f 1 = 1Hz . Variaţia frecvenţei cu tensiune de alimentare pentru a menţine un flux statoric constant în stator şi un factor de putere unitar este prezentată în tabelul 1. U 1 = 90V Fig.3 Funcţionarea la f 1 = 10 Hz .

valoarea efectivă a tensiunii U1(n) şi unghiul de sarcină θ(n). Sistemul se numeşte hibrid paralel deoarece forţele de propulsie ajung la roţile motoare pe cele două căi paralele. În acest paragraf se pune problema stabilirii tensiunii generatorului sincron pentru diferite turaţii ale motorului termic în special pentru turaţia de 2500rpm. Pentru o variaţie a turaţiei motorului termic de la 1500rpm până la 3500rpm se prezintă în figura 6 valoarea efectivă a tensiunii –U1(n). atât motorul cu ardere internă cât şi motorul electric pot acţiona roţile motoare. energia furnizată de aceştia fiind utilizată pentru propulsie în funcţie de condţiile de exploatare şi regimurile economice. Caracteristicile de funcţionare pentru: f 1 = 50 Hz .IV. . cu randament ridicat de funcţionare pentru fiecare în parte. Observatii: În cazul transmisiei hibride paralele. Funcţionarea la f 1 = 50 Hz . Modelul matematic al generatorului sincron cu parametrii în funcţie de turaţie este:  − U 1 (n) sin[ θ (n)] = R1 ⋅ id (n) − ω( n) Lq i q (n) U (n) cos[ θ (n)] = R ⋅ i ( n) + ω(n)[ L i (n) + ψ ] 1 q d d MP  1   M (n) = p1 [ ( Ld − Lq ) ⋅ id (n)iq (n) + iq ( n)ψ MP ]  1 2 2  I 1 ( n) = ⋅ i d ( n) + i q ( n)  3  (2) unde necunoscutele sunt: curentul generatorului I1(n). 6 Determinarea tensiunii generatorului sincron în funcţie de turaţia motorului termic. Fig. Consumul de carburant are o valoare redusă la o turaţie de 2500rpm care va fi turaţia de funcţionare a motorului termic.5. U 1 = 400V Stabilirea tensiunii la bornele generatorului sincron Tensiunea la bornele generatorului sincron cu magneţi permanenţi este determinată de turaţia motorului termic. U 1 = 400V Fig.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful