P. 1
Traditionalism si modernism in literatura romana

Traditionalism si modernism in literatura romana

5.0

|Views: 651|Likes:
Published by Tom Sch

ideal pentru gimnaziu / liceu

ideal pentru gimnaziu / liceu

More info:

Published by: Tom Sch on Feb 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $0.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

12/22/2014

$0.99

USD

pdf

text

original

Traditionalismul si modernismul.

Curente literare antitetice din secolul 20
Traditionalism si modernism sunt concepte si tendinte opuse ce se manifesta in domeniul cultural si literar, intr-o disputa evolutiva si permanenta, ca expresie a unui continuu proces de receptare a valorilor si de fixare a lor in patrimoniul umanitatii. Traditionalismul este orientat spre trecut, spre conservarea valorilor autohtone, modernismul se indreapta spre viitor, prin tendintele manifeste de receptare a experientelor noi si de promovare a formelor artistice eliberate de orice conventie. Traditionalismul se caracterizeaza printr-un conservatorism ce il indreapta spre clasicitate, prin pretuirea mostenirii culturale a unui popor, a folclorului si a culturilor vechi, prin actualizarea fondului mereu viu al invataturilor trecutului. Modernismul se opune, prin noile experiente estetice, uneori radicale si violente, tendintelor de inchistare intr-o viziune revoluta asupra lumii si a artei, fiind o cale de integrare in arii culturale mai largi si de sincronizare cu evolutia generala, universala a cunoasterii artistice. Opozitia dintre aceste tendinte, acutizata in literatura romana la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul celui urmator, poate fi interpretata ca o prelungire, in varianta autohtona, a celebrei dispute dintre antici si moderni, axate pe ideea de progres in arta si in literatura. in spatiul literar romanesc, traditionalismul este reprezentat, la inceputul secolului XX, in continuarea ideilor "Daciei literare", de samanatorism si poporanism, urmate de gandirism. Curentele literare moderniste sunt expresionismul, suprarealismul, dadaismul, constructivismul. Manifestari situate intre cele doua tendinte sunt: simbolismul, barocul, realismul, curent "etern", dupa cum se exprima Rene Wellek, si romantismul, care poate exprima, ca stare de spirit, si o anumita razvratire a "geniului romantic", un "mal du siecle" general. Eugen Lovinescu, de pilda, separa simbolismul de modernism si va fi atacat de avangardisti. Prin urmare, in primele decenii ale secolului al XX-lea, in literatura romana apar trei directii ideologice in sfera literaturii si artelor: traditionalismul, modernismul, avangardismul. SAMANATORISMUL. Este curentul promovat de gruparea din jurul revistei "Samanatorul" (1901-1910), infiintata de George Cosbuc si de Alexandru Vlahuta. Teoretician al samanatorismului devine N. Iorga, care preia conducerea revistei intre 1902-1906. Alte reviste care propaga ideile samanatoriste sunt "Neamul romanesc literar", "Luceafarul", "Junimea literara", "Fat-Frumos". Samanatorismul arunca o viziune idilica asupra lumii taranesti, considerata izvorul progresului in societatea romaneasca, pentru ridicarea poporului fiind necesare reforme sociale si culturale, si actiuni de luminare culturala a maselor. Adeptii curentului, Octavian Goga, St. O. Iosif, Emil Garleanu, Mihail Sadoveanu la inceputurile sale literare, inscriu in operele lor teme ale unui trecut idealizat, interesul pentru peisaje pitoresti, bucolice, un anume sentiment al dezradacinarii, o nostalgie a intoarcerii in mediul satesc parasit.

cu trecerea timpului. Filozofia promovata de aceasta grupare este influentata de cea a lui Spengler. Mergând pe firul istoric al dezvoltării României moderne. in special a primelor doua volume. experienta simbolismului european devinde punctul de pornire al poeziei interbelice Ca expresie a unor procese de adaptare privite din perspectiva sincronismului. Lucian Blaga. vizand in esenta imitarea societatilor avansate de catre cele ramase in urma. Prin modernizare. La "Gandirea" colaboreaza o serie de mari scriitori. Lovinescu intelege depasirea unui spirit "provincial". prin sincronizare. iar. prin care considera ca. "Mesterul Manole". cu aplicatie nemijlocita la literatura. se consolideaza teoretic prin aparitia lucrarii lui Eugen Lovinescu "Istoria civilizatiei romane moderne". care apare in 1921. in "Der Untergang des Abendlandes". filozofia vietii. si de aceea literatura trebuie sincronizata cu "spiritul veacului". Revista este condusa din 1922. Lovinescu limiteaza acest fenomen in domeniul vietii sociale si culturale. "Fortele revolutionare". in critica literara. Punctul de pornire il constituie. considerand ca formele superioare pot sa dinamizeze mutatiile necesare la nivelul unui fond ce trebuie racordat la "spiritul veacului". 1924. Adrian Maniu. in teoria lovinesciana. pe care o consideră cauza majoră a schimbărilor survenite în tânărul stat suveran. Aron Cotrus. La baza teoriei sincroniste stă lucrarea Istoria civilizaţiei române moderne a lui Eugen Lovinescu. o investigaţie cu privire la originea dezvoltării României moderne. evident traditionalist. principiul imitatiei. lucrare care a avut un mare răsunet şi care l-a plasat pe Lovinescu în centrul dezbaterii cu privire la locul pe care România trebuie să-l ocupe în raport cu civilizaţia occidentală. si evolueaza. Lovinescu se opreşte la prima jumătate a secolului XIX şi introducerea capitalismului în Principatele Române. tot mai mult spre dreapta. Gib Mihaescu. initiat prin aparitia acestei reviste in 1919. . care isi extinde influenta si asupra altor publicatii. si "Fortele reactionare". inclusiv a romanului modern. de Nichifor Crainic. MODERNISMUL gruparii "Sburatorul". Eugen Lovinescu incearca sa corecteze teoria maioresciana a formelor fara fond. in parte. Mateiu Caragiale. a elementelor care confera modernitate si noutate fenomenului literar. "Sfarma-Piatra". Curentul se constituie in jurul revistei "Gandirea". Tudor Arghezi. Eugen Lovinescu elaboreaza si teoria mutatiei valorilor. 1925. operele literare isi modifica valoarea estetica. Sincronismul inseamna acceptarea schimbului de valori. sub conducerea lui Cezar Petrescu. in care sunt explicate deosebirile dintre cultura si civilizatie. "Ramuri". "Gand romanesc". din care vor deriva celelalte experiente estetice. dupa ce se muta din Iasi in Bucuresti. sub actiunea timpului. preluat de la Gabriel Tarde. dezvoltarea intregii literaturi a epocii.GANDIRISMUL. "Datina".Prin sincronismul lovinescian se explica. Sunt promovate autohtonismul si ortodoxismul.

tradand relatii cu cosmicul. iubirea ei devine deziderat. deformate ale lumii. nereceptate de lectorii viitorului. Cautarea luminii. Pictorii expresionisti expun tablouri in care tonurile predominante sunt cele negre. Expresionismul isi exprima strigatul sfasietor al fiintei. indemnul modernizarii literaturii romane. Spiritul creator nu mai ramane pasiv. Lovinescu promoveaza. ca pasarea Phoenix. Bertold Brecht. "in marea trecere" (1924). Fara acestea. Cu toate aceste deziderate. se pune un punct final civilizatiei. iar lumina vine dinspre nordul misterios. drept "cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane". intre altii. unde iluminarea mediteraneana nu vine din interior. impotriva teoriei mutatiei valorilor se pronunta. Lucrurile sunt mult mai concentrate in "AIso sprach Zarathustra" a lui Nietzsche. cu amortire si corbi multi. rezultate ale unei civilizatii tehniciste exacerbate. fiind derivate unele din celelalte. "fii fulger". incapabila de a mai renaste. Blaga ramane expresionist prin "Poemele luminii" (1919). in consecinta. Pe baza acestor teorii. "de cate ori o opera de arta reda astfel un lucru. Curentul apare in Germania. poeziei expresioniste germane. generate de impasul constiintei metafizice. ci din putere. Lovinescu nu va ezita sa considere. tensiunea interioara transcende lucrul. trairile halucinatorii. prin trecerea de la liric la epic. intr-o perioada de declin a civilizatiei industriale. intre scriitorii marcati de patina timpului Lovinescu situa insa si pe Caragiale. in "Fetele unui veac". deformate. in critica literara. toate generate de criza societatii contemporane. Nu este de neglijat faptul ca lumina este reprezentata de putere: principiul creator incepe cu acel Fiat lux! care duce la formarea lumii. "Menschheitsdammerung". fara . cu ilimitatul". ca. factor eliberator din aceasta atmosfera sumbra. nu mai este supus obiectului. speriat de iminenta catastrofei universale. de la literatura de inspiratie rurala la aceea citadina. prin piesele de teatru "Zamolxe" (1921). prin forma de manifestare. in perioada anilor 1911-1925. Astfel. care propovaduieste trecerea dincolo. avand ca precursori pe Strindberg si Wedekind. cu personaje slabe. Calinescu. alienante pentru fiinta umana. acel "Das Nordlicht" gotic al lui Theodor Daubler. cum nimic nu se schimba. care ar permite. apar la inceputul secolului al XX-lea. lumea a ajuns la un sfarsit. ca reflex al unei lumi intrate intr-un declin ireversibil.unele dintre ele devenind inactuale. deosebindu-se fundamental. exemplare ale sfarsitului de ciclu universal. iar drama se remarca prin Reinhard Sorge. venind sa dea expresie intregului. intr-un sfarsit previzibil. de inspiratie rurala. reprezentarile fantaste. ci se repercuteaza in exterior. Lucian Blaga arata. "Tulburarea apelor" (1923). i constiinta finala. la aparitie. Gruparile avangardiste. din tristul trai al oamenilor. a sincronismului si a mutatiei valorilor estetice. incat puterea. din propria-i cenusa. grotesti. fost discipol in tinerete al lui Lovinescu. transgresarea conditiei umane: el nu zicea "traieste pentru altii" sau "fii om". dupa cum sugereaza titlul unui volum de poezii a lui Kurt Pinthus. ca modalitate de expresie literara. ci "fii izvor". in 1920. Tainicele energii sunt prezente si la zeul dac Zalmoxis. cu absolutul. EXPRESIONISMUL fructifica experientele simboliste. apocaliptica. prin complexitatea si diversitatea personajelor din acest mediu. Georg Kaiser. avem de a face cu un produs expresionist. der Schrei. accentuand trairile subconstiente. in viziunea poetilor expresionisti. de la subiectiv la obiectiv. G. si aprofundarea analizei psihologice. scriitorul clasic cu cea mai semnificativa contemporaneitate in zilele noastre. de naturalism si de impresionism. Ernest Barlach. romanul "Ion" al lui Liviu Rebreanu. "Pasii profetului" (1921). Expresionismul se manifesta cu intregul sau cortegiu de fenomene.

(Blaga. datatoare de durabilitate. Tristan Tzara se naste in 1896. definit ca "automatism psihic pur. in "Ioan se sfasie in pustie". impuscat de ambele tabere. Blaga opune acestor imagini pe acelea ale unei lumi aflate in pragul dezastrului. in nevazut peste turnuri/ intercontinentale zvonuri electrice. adanci ale inconstientului. predispus pentru experiente amuzante. Louis Aragon. "Punct" (1924-1925). in "Brahmi cel incruntat".vitalismul necesar. simple artefacte. un om pandeste pe omul cu servieta. luand o forma. ai carui reprezentanti se grupeaza in jurul revistei "Litterature" si organizeaza adevarate spectacole-provocari. condusa de Ion Vinea. aparuta in anul 1922 si continuand pana in 1932. "Pan"). exilantul ingerilor pe pamant./ De pe case antenele pipaie spatii/ cu alte graiuri si alte vesti". maniate ca trebuie sa-1 slujeasca. este prezenta tema cunoasterii luciferice. Portretele expresioniste sunt grotesti. "Integral" (1925-1928). cu diabolica prevedere. indeamna femeile sa se refugieze in munte. "surrealism". inca din liceu scoate "Simbolul". si moare in 1963 la Paris. zeii insisi cad in decrepitudine." (1924). functionalitatea gandirii". reprezentat de Nichifor Crainic. iar in "Lupii de arama". "Peisaj transcendent"). facand un pact pentru a guverna lumea. in "Luntre si punte". de Ion Vinea. in mare masura. fiind strigat cu disperare. Philippe Soupault. tema mortii sacrificiale. in somn: "Stropi calzi de roua-i cad pe buze:/ unu/ doi/ trei. Elohim. domnita./ Natura isi adapa zeul" (Blaga. de misteriosul trezorier. Se dezvolta in perioada 1918-1924. in "Aventurile domnului Ionel LacustaTermidor". prin viu grai. SUPRAREALISMUL isi are originea in fr. regina Daciei. atitudine ce nu-i convine autorului "Poemelor luminii". prin declansarea mecanismelor psihice. se conjuga cu aceea a conceptiei bogomilice. multipolar. dupa care Dumnezeu si Diavolul si-au dat mana pe ascuns. militarii scotandu-si in final ochii pentru a nu mai avea in fata imaginea aceasta terifianta. Felix Aderca are femei cu vag miros de legume ("Femeia cu carnea alba") si personaje descinzand din alta lume in provincialul Bucuresti. caraghioasa prin ea insasi. pentru a se constata in final ca totul fusese perfectat. Ruptura intre Tristan Tzara si suprarealisti are loc in 1916. in fata ostasilor din primul razboi mondial apare Iisus Hristos. in "Mesterul Manole". Paul Eluard. La Ion Calugarii. Semnele sfarsitului sunt prevestite de "cocosi apocaliptici" care "tot striga/ tot striga din sate romanesti/ Fantanile noptii deschid ochii si-asculta/ intunecatele vesti" (Blaga. cu ale expresionismului. cand este infiintat dadaismul. generat de lipsa de putere a noilor demoni ai civilizatiei. O grupare expresionista si constructivista in acelasi timp este cea de la revista "Contimporanul". "Veac"). care-si propune sa exprime. in 1924 apare "Les . printre tinerii poeti numarandu-se Andre Breton. La "Gandirea" s-a constituit primul cerc expresionist. propulsate doar de oarba forta mecanica. CONSTRUCTIVISMUL cuprinde experiente estetice comune. "Mesterul" lui Adrian Maniu contine conflictul declansat intre Manole si fortele naturii. imaginea carnagiului universal nu este suportata de spectatori. desfigurate. in care sunt transportate fondurile.P. la Moinesti. sa se uneasca cu piatra pentru a zdrobi legiunile romane. Guillaume Apollinaire. impreuna cu Ion Vinea si Marcel Iancu. Trairea superioara se realizeaza la nivelul oniricului. Asemanatoare cu ea sunt revistele "75 H. ca doua parti ale unui intreg mai vast. il loveste in cap si-i fura banii. fara forta de a schimba insasi esenta conditiei omului: "Umbla masini nepamantene. neprimit de lumea noua. care cultiva traditionalismul si ortodoxismul. prin scris sau prin orice alt mod.

promovat de Tristan Tzara. conversatiile suspendate"). "exotice". Paul Paun. patul barca si crin. economice si politice. e un curent ce isi ia numele prin deschiderea la intamplare a unui dictionar de limba franceza in dreptul cuvantului dada. Urmuz. viitorul. fara a li se da semnificatii sociopsihologice: "Credem ca istoria religiilor este menita sa aiba o functie importanta in viata culturala contemporana. l assassinat sans blessure. cat si cele care au avut o functie relevanta in istorie. operele dadaiste sunt aleatoare. incercand sa inteleaga situatiile existentiale exprimate de documente. delirul constient. Constant Tonegaru. indeosebi. implicat in miscarea literara interbelica. Gherasim Luca. ci. umorul negru si obiectiv. DADAISMUL. devenind mai clare. tablourile acestui curent-realizandu-se prin aruncarea tusei de pasteluri la intamplare pe plansa. se apropie de ea din interior. asasinatul fara rana: cascada magnetizata. antipictura. moderniste si avangardiste. obiect al studiului sau. va ajunge inevitabil la o cunoastere mult mai profunda a omului. istoricul religiilor este sortit sa explice un numar mare de situatii putin cunoscute omului occidental si prin intelegerea acestor situatii nefamiliare. comunicabilul si incomunicabilul se leaga prin insasi infrastructura lor. daca pe de o parte studiul istoric si comparat al religiilor cuprinde toate formele culturale cunoscute pana astazi. De aceea. Pe baza unei astfel de cunoasteri s-ar putea dezvolta un nou umanism. Separat de aceste grupari traditionaliste. "Integral". dar isi propunea sa fie "o publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii nationale". care inseamna "calut". Evenimentele "religioase" trebuie tratate in contextul lor. Dadaismul cultiva antiliteratura. la scara mondiala. Curentul promoveaza nesupunerea totala. si nu numai prin contextele sociologice. interpretand expresiile religioase ale unei culturi. nu are un program estetic prestabilit. revistele reprezentative fiind "unu". les orages partout. antimuzica. Ilarie Voronca.champs magnetiques" a lui Breton. promotorii avangardismului sunt Tristan Tzara. in ultima analiza. Virgil Teodorescu si D. recuperarea fortelor abisale. tot atunci fiind deschis un proces realismului prin "Manifeste du surrealisme". Stephan Roii sunt tot atatia promotori ai acestei directii ce sugera spargerea tiparelor lumii obisnuite. Mircea Eliade. Trost vor scrie in limba franceza "Eloge de Malombra": "Le diner sur une table tournante. misterul cifrei unsprezece. Salvador Dali si Max Ernst. distingem si alte miscari literare. Si aceasta nu numai pentru ca intelegerea religiilor exotice si arhaice va fi de mare ajutor intr-un dialog cu reprezentantii acestor religii. les dessous de l orage. iar la miscare adera artisti plastici ce vor deveni faimosi. Suprarealul se defineste ca o modalitate de cunoastere superioara a lumii banale. poate depasi provincialismul . Reprezentant al acestui curent poate fi considerat Paul Zarifopol. Ne putem intreba chiar daca istoria religiilor n-ar putea oferi o contributie de maxima importanta la nasterea acestui nou umanism. les parcs sans frontieres. la cascade aimantee. "Alge". Gellu Naum. Miscarea se autodizolva in 1921. atat culturile etnologice. les conversations suspendues" ("Cina pe o masa turnanta. are o conceptie diferita despre cultura si gandirea occidentala. pe care o acuza de "provincialism". in 1915. la Zurich. aparuta la Bucuresti intre 1934-1945. in Romania. desuurile furtunii. contestand arta preexistenta. pentru ca istoricul care se ocupa de ele. Marcel Iancu. le lit barque et lys. pentru ca. Mai tarziu apar si celelalte doua "manifeste". ca o reactie de protest impotriva unei lumi burgheze ce nu poate opri barbaria si crima. Astfel. proces in care trecutul. parcurile fara frontiere. le mystere de chifre onze. furtunile peste tot. revolta absoluta fata de formele estetice anterioare. sincroniste. pe de alta parte cercetatorul. "Revista Fundatiilor Regale".

în toate domeniile. nemaitinand seama ca valorile gnoseologice contemporane sunt cu mult sub "puterile originare" ("Urkrafte") ale Arhetipului nemuritor. dincolo de prisma unor interpretari disparate. Cînd încercam să îmbrăcăm hainele altora. pe cand cultura occidentala. mai mult ca sigur subiective. "istorii sacre". Resurectia miturilor.cultural. Şi viaţa unui neam înseamnă o cultură proprie.Rămîie alţii extatici în faţa poeziei mirosului rustic de obiele fermentate. mult prea geometric si rational. vorbesc de o realitate in care totul devenea posibil. care ne-au ciopîrţit sute de ani. Egoismul colectiv al generaţiei se zbîrleşte numai la gîndul că s-ar putea să nu fim noi cei sortiţi să realizăm fizionomia adevărată a culturii româneşti. suficientă. precum poporul e legat de pămîntul care l-a născut. Puterea noastră de viaţă o simţim imensă şi căutăm doar mijloacele spre a o turna în opere noi. sociologice sau psihologice. Acum sufletul românesc trebuie să înceapă a-şi realiza viaţa. s-a înfăţişat lumii mai unitar. limba americana. . s-ar dovedi. "ignoranta". agresiv si limitat. asupririle ne-au îndîrjit. Cultura românească de abia azi îşi dibuieşte formele şi cărările. simte imperios nevoia de a se realiza în întregime. Acum vremea a sosit. Orice cultură e organic legată de un popor. Graniţele silnice. Zeci de neamuri străine l-au hărţuit şi l-au schingiuit. iar razele care totuşi se strecurau nu găseau condiţii prielnice şi nici pămînt roditor. la ce e buna limba aceasta universala. ce putea sa determine producerea unui anumit fenomen sau materializarea unui obiect prin vointa. mai încrezător ca orice alt neam. asa cum o arata si nuvela "O fotografie veche de 14 ani" ("Si atunci. Poate că în adîncul său. sufletul românesc. cînd a venit ceasul. vazute din prisma unui pozitivism autosuficient.. Am vrea să facem dintr-odată ceea ce alţii au făcut în sforţări de secole. sufletul nostru e în fierbere. veacuri multe a gemut subt multe stăpîniri vrăjmaşe. Numai prin aceasta. sufletul nostru simţea instinctiv că nu i-a sosit încă vremea. redus la un rol pasiv. ne zbuciumăm. Imitaţia mecanizează şi mecanizarea e moarte. puternic. Ni-e ruşine de goliciunea nostră. a fost silit să trăiască în copilărie. Europeism sau românism? Sufletul românesc e cea mai mare minune a Istoriei. Azi. tînguiască-se alţii lîngă cobza lui Laie…” Sîntem . Nerăbdarea ne roade. Două mii de ani sufletul nostru şi-a apărat numai existenţa. de a-şi împlini menirea ce i-a fost hărăzită. ne dădeam seama curînd că nu ni se potrivesc şi le lepădam cu aceeaşi grabă cu care le primisem. Pretutindeni. Prin ceea ce realizează specific. popoare falnice sau stins. Acesta este sensul afirmatiei de mai sus: miturile. este singura modalitate de a construi un nou umanism. româneşti. "adevarate". de asteptare a fenomenului extinctiei. Suferinţele ne-au oţelit. daca nu putem exprima misterele?")." ("La nostalgie des origines"). Am vegetat la marginea culturii care se înălţa în Apus şi la marginea celei ce se stingea în Orient. descătuşat. generand uniformizarea si automatizarea individului. n-au fost în stare să ne atingă inima. Cultura occidentala. mai sănătos. adevarurile genuine. printr-o suprimare rauvoitoare a fantasticului. împărăţii trufaşe s-au prăbuşit în jurul lui şi peste dînsul: nimic nu i-a putut zdruncina credinţa în soarta lui şi. Lumina civilizaţiei n-a putut pătrunde pînă la noi. pentru ca isi creeaza mituri ale unei "religii degradate". un popor ia parte adevărată la progresul omenirii. nu ofera decat scheme de comportament si de gandire. Pipăim. încercăm. tînăr. cercetarea istoriei primordiale.

Nu vrem să vedem prăpastia care se lărgeşte între caricaturismul occidental al oraşelor şi sufletul satelor noastre. .. E vremea temeliilor… LIVIU REBREANU (Text reprodus din revista .civilizarea” României. Eugen. nr. Editura Humanitas. Spoiala ridicolă de .grăbiţi.. cuprinsul pătrunde în suflete şi le împrospătează. Editura Vlad&Vlad. astfel sclivisiţi. înseamnă şovinism. Şi chiar de orice sforţare rodnică. Emil. Schimbarea la faţă a României. 1924) BIBLIOGRAFIE Cioran. ne-au impus tot ce s-a făcut aiurea în mod organic. * * * Europenizatorii noştri cu orice preţ au oroare de tradiţie.. legi franceze. Europenismul vrea să clădească de sus în jos.. George. Pe temelii solide se poate ridica un edificiu demn de sufletul românesc. scriitori. ci se căznesc să-i lipească barbă şi mustăţi false. filosofi. nu cu iubire egoistă. legile noastre franceze. însă. grăbim . Craiova 1993 Crohmălniceanu. Istoria civilizaţiei române moderne. Editura Minerva. Nu aleargă după toate noutăţile din Apus. De dragul luminei străine ar vrea să înăbuşe glasul trecutului. S. Formele sînt schimbătoare. Bucureşti 2001 Călinescu.. străine. II.. Ne repezim să importăm mereu forme noi. să-l împopoţoneze cu straie gata făcute de alţii pentru alţii şi îşi închipuie că. cu atît mai izolate şi fără nici o înrîurire asupra celor cărora se adresează: democraţia noastră nu trăieşte decît în ideologia cîtorva naivi. Ca şi cînd civilizaţia s-ar putea impune de azi pe mîine… De o sută de ani se propovăduieşte . cărunte. iar religiozitatea înseamnă prostie. Ov. simţim toţi că navem nimic. Avem Constituţie belgiană. Românismul. Vol. Românismul. care se repetă papagaliceşte la întruniri şi prin ziare. În realitate. parlamentarism britanic. Bucureşti 1974 Lovinescu. căci nu ce e mai nou e şi mai bun. precum capitalismul nostru e un nume nou pentru vechea robie a celor mulţi de către o mînă de îndrăzneţi… O sută de ani de asemenea europenizare n-a tăiat pofta unora de a continua experienţele. pictori expresionişti. Ni se cere să stăm cu ochii mereu spre Apus sau spre Răsărit şi să facem întocmai ce se face acolo. De iubit românismul se iubeşte numai pe sine.europenizarea” noastră pe toate cărările. cu cît mai extravagante. Constantin. prin aceasta. adevăratul suflet românesc. În românism sînt surprinse toate posibilităţile de progres. artişti. pentru ei.europeană”. Noi înşine parcă am fi incapabili de orice creaţii. ci cu pasiune încrezătoare. Nu vor să lase tînărul suflet românesc să se dezvolte normal. nu şovăie a admira cultura altora şi a asimila ce i se potriveşte. numai românismul poate fi aducător de cultură pentru noi. şi ne închipuim că. literatura şi artele.civilizaţie” a oraşelor noastre ni se pare . încîntaţi de binefacerile civilizaţiei. din 31 ian. precum nu se sfieşte a-şi proclama goliciunea. capitalism… Avem de toate şi. românismul se mulţumeşte a începe cu temelia. totuşi. literatură futuristă. Oameni de Stat. democraţie. Românismul va găsi el formele realizării sale. Literatura română între cele două războaie mondiale. ci cuprinsuri vii.Editura minerva. Geniul nostru să se corcească în corsete străine fără de care parcă n-am fi în stare să creştem. Nu forme culturale căutăm. Bucureşti 1997 Noica. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. parlamentarismul nostru britanic au rămas vorbe goale.România”. Constituţia noastră belgiană. vom înşela lumea.

„colacul mincinos”. Generaţia ’27. Fără forme. bazate pe imitaţie şi cultivate în numele „modernismului”. atunci e vorba de cu totul altceva.ţinând de viaţă. Primacorespunzând trăirilor epidermice. pentru ca e purtătoarea unei mătci stilistice.Noica.Paiunea pentru occident a românilor este prezentă la nivel social – avem un Brâncuşi care pleacă pe jos la Paris. cultura minoră e deaceeaşi calitate spirituală cu cea majoră. adâncă şi originară. în general. Vulpescu. iar cea de-a doua – de factură . care se capătă cu vremea. italiană. din care fac parte E. Bucureşti 2002 Lucian Blaga face distincţia dintre cultura majoră. toată România n-ar fi decât o sumă de presimţiri de cultură. şi cea minoră. Culturaminoră trebuie înţeleasă ca o expresie a copilăriei. A doua. „Tradiţia moartă” o aseamană cu crusta unui râuîngheţat.Pagini despre sufletul românesc. care. Camil. adică fără Europa (despre care jurnalistu francey Bernard HenriLevy spunea că nu este un spaţiu ci o idee). dedesubt însă aple continuă să curgă. la nivel cultural – prin „arderea etapelor” şi prelucrarea modelelor veşnice.Acesteia nu-i poate repugna „spiritul modern”. M. valoric general. e „sterilă”. germană. pentru că reduce ca şi aceasta creaţia la un „tipic”. naturale.el e un cadru congenital.un termen dintr-o desfăşurare în timp. Formele occidentale.constituie prima generaţie care a avut conştiinţa propriei valori la nivelul universal. deşi puternic criticate de spiritele conservatoare precum Titu Maiorescu. Şi fiindcă nu se capătă. Bucureşti 1991 Petrescu.George Călinescu afirma că specificul nu este un dat. Ideile lor prind foarte repede şi se situează pe linia de mijloc între celedouă păreri existente. în această materie poate fi privită ca o structurăautonomă. Când însă prefacerile nu mai sunt expresia unei necesităţi. dar copilăria nu reprezintă în definitiv. Specificitate nu esteechivalent cu pitoresc şi o civilizaţie română cu işlicuri şi benişuri ar fi doar un muzeu. ar fi dimpotrivă. C. profunde. şi nu fondul oriental au fost salvarea noastră 1 . în cultura românească: prima. „statică” şi „neînţelegătoare”. pentru că el caracterizează însuşi procesul permanent de înoire a firii.deosebirile dintre aceste două tipuri de cultură nu sunt de proporţii. Chiar din punctde vedere lingvistic se remarcă occidentalizarea profundă şi ireversibilă. „planta de hârtie” şi s-ar confunda practic cu „tradiţia moartă”. prin excelenţă. aufost necesare pentru alinierea culturii române la standardele accidentale. noi nu însemnăm nimic. După el.„dinamică” şi „comprehensivă”. „creatoare”. Editura Humanitas. la fel cu structurile autonome ale maturităţii. M. care suţine ca occidentulrepreyintă totul. Pentru Blaga. nici nu se pierde. Cioran.artificiale. El ar fi după Pillat. Editura Gramar. Ion Pillat facea o distincţie între tradiţia „moartă” şi cea „vie”. Teze şi antiteze. ci de vârstă. Eliade. mişcarea lor neîntreruptă e „trediţia vie”. Pe tot globul oamenii poartă aceleaşi veşminte şi impresia superficială e de uniformitate. peste 75% dinneologismele intrate in limba română începând cu jumătatea secolului 19 sunt de originefranceză. Apar inovaţiile de suprafaţă.

). după câteva secole. la noi.Coroborând toate cele spuse anterior. putem spune ca românia. cu chipul său”. „Trebuie să imprumutăm. ar deveni si ei români”. dar foarte bine să băgăm de seamă să nu păţim ca negustorii aceia care nu îţi iau bine măsurile şi rămân bancruţi.spunând că „vorbele streine trebuie să se infăţişeze româneşte şi cu mască de rumâninaintea noastră”. ” . critică pe cei care imprumută cuvinte fără să le adapteze (ocayion. şi Heliade Rădulescu care seridică impotriva celor ce nu vor să imprumute (creând cuvinte româneşti ex: cuvintelnic pentru dicţionar). Mircea Vulcănescu afirma: „Eu cred ca dacă ar năvăli alte neamuri şi s-ar aşeza aici. cu limba sa. Trebuie să luăm numai acelea ce ne trebuie.fr. e undeva „lamijloc de rău şi bun”. şi de acolo de unde ne trebuie şi cum trebuie.sămănătoristă – care exagerează calităţile românilor. între Mihail Kogălniceanu care spunea în articolul program: „Fieştecarele cu ideile sale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->