ANTHONY GIDDEI{S

SOCIOLOGIE
Tfaducere de Radu Slndulescu gi Vivia Sindulescu

Un scurt exemplu ne va oferi o prim6 idee despre natura 9i obiectivele sociologiei.lr-{ de exemplu.i iutir acelea gi incl secole mai titziu. pe. avem posibilitatea de a ne conhola destinul gi de a ne crea o via!6 mai'bun6. dragostei romantice par sffiiil{ poate fi doar un proces de reprezenta lucrurile lnh-un nfl cd l0 . Dragostea exprim6 o atraclie reciprocE. ldeea dragostei romantice s-a r[spindit de curdnd in societatea noastrd gi nu a existat i. imposibil de imaginat de generatiile anterioare. 3 SOCIOLOGIA este studiul viefii sociale umane.. Majoritatea oamenilor trecuti pubertate gtiu ce lnseamn6 a fi lndrdgostit. dragostea roma{ umane.o reall ol dragostea romanticd: t r Cei scufundali in.. $i totu$i aceastd situalie. dar tindem s[ credem cE a te indr[gosti este o experienlE nEscuttr din e. Scopul studierii' sociologiei este extrem de larg. s6ne imaginimcel oameni . marcatd de ad6nci conflicte. Atitudinea noastr6 actualii bun6 dreptate despre .molii unlversal umane.p. ei puteau deveni{ Ne aflim. observa cdt de neobignuite sunt ideile noashe modeme despre dragostea romanticd. tensiuni gi diviz6ri sociale dar gi de agresiunea distructivi a tehnologiei moderne asupra mediului inconjurEtor.iar acolo unde ea se lntAmpl6. at6t de fireascd azi. cercetdtor al istoriei Europei medievale. pentru mulli dintre noi. unele dintre sentimentele cele mai intense pe care le trdim. bun so! noashe sunt putemic influenflH subtile. Pare natural de aceea ca un cuplu care se indrigostegte s6-gi doreascl implinirea personal[ gi sexual[ a rela]iei lor.care doi indivizi o resimi unul pentru celllalt.penftr maj oritatea ''ilif persoane capabilE a se desp@ ::.dragostei veqnice'. $i totugi. 1995. darcomplexe gi profimfi noastre sociale. evident. arareori este considerat[ a avea vreo leglturd cu c5sfltoria. mai curind decfi: in afara cds6toriei. in ziua de azi aqr putea privi cu scepti'cism ideea. Abia in vremurile moderne dragostea gi sexualitatea au inceput si fie percepute una in legdturE cu cealaltE.in Europa evului mediq pr chiar o zicald medieval[: . dar acestea d dragostea.pceanul dragg intreblri sunt o preocupare primordialE in societate. John Boswell. barea in viitor? Aceste premodeme sau contempor4i netigdduit tn Occidentscopul ln viap al unei femci ci-s{ c{ majoritatea epocilor $i umane! @oswell. Este o lume intr-o continud schimbare. in cultura intelectualE modern6. este de fapt neobignuitd. Dragostea romantid cel mai rdu caz ca o boal6. De de vie1i. de la analiza intAlnirilor trecdtoare dintre diferiti indivizi pe stradd pAnE la investigarea proceselor sociale globale. la sfhrgitul secolului XX.l proprietatea in familie sau penur dat6 c6s6toriti. la prima vedere. )(D0 e locr&'r De aceea. un domeniu de studiu cu un rol fundamental. A te indr[gosti na este o experien]6 prin care trec majoritatea oamenilor din lume . Dragostea gi aventura romantic[ inseamnd. evintual sub forma cflsitoriei. inevitabil. j DEZVOL'IAREA ABd A lnv[fa s[ g0ndim in rl privire mai cuprinzetoare . in consecinfd. intruc6t subiectul ei este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinte sociale. niciodatl ln majoritatea altor culturi. Cum s-a format aceasti lume? De ce condiliile noastre de viati sunt at0t de diferite dp cele ale pdrinfilor gi bunicilor nogtri? in ce direclii se va produce schim- dupd cdsitorie. a grupurilor gi societalilor. Sociologia demonstreail motivaliei prezenlei gi comportr a fi natural.. Este un demers indr6zne! gi de mare responsabilitate. ea a fost mai curdnd dct Acestea influenfe sunt studiatct Cei mai mulfi dintre noipcu SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU Afi fost vreodatElndrlgostit? Cu siguranf6 c6 da. inh-o lume care ne ingrijoreazd profund gi care totugi este plin6 de cele mai extraordinare promisiuni pentru viitor.a-.. este esenliallfll ce se lndrdgostesc oamenii? R6spunsul pare. fizicd gi personal[.

1995.a tinde. dragostea romanticE nu poale fi inteleas6 ca parte nahrral6 a viefii umane. tnielegereamodalit6lilor subtile.. viefi. 9i Acestea influenfe sunt studiate de sociologi. din majoritatea epocilor gi locurilor. inevitabil. aceasta se intdmpla de regul6 dupi c6sdtorie. )CI9 De aceea. Ea ne arat6 cd tot ceea ee se considira a fi natural.rlf DEZVOLTAREA ABORDAruT SOCIOLOGIEI A lnvlfa s[ g0ndim ln termeni sociologici . si ne imagindm ce inseamnd experienla sexuald gi cea a casltoriei pentru oameni-penfirmajoritateaumanitElii. cu alte cuvinte. mai curdnd decit inainte. O dat6 cdsdtorifi. spre o privire mai cuprinz6toare . ei puteau deveni tovardgi apropia[i. practic nimeni nu se cdsdtorea din dragoste... Sociologia demonstreaz[ necesitatea de a ne extinde lnleieglrea asupra "". este esentiald in abordarea sociologicd. Dragostea romantici era privit6 in cel mai bun caz ca o sl6biciune gi in cel mai rdu caz ca o boald..-in wemurile acelea qi incd secole mai tdrziu. Atitudinea noastrd actual6 se aflr aproape la polul opus. de dobdndire de cunogtinfe. Uneori partenerii aveau aventuri sexuale in afara c6srtoriei.c6 . Majoritatea oamenilor.o real6 obsesie a culturii industriale moderne. Exista chiar o zicald medievalE: .. Cei mai mulli dintre noi percepem lumeain func1ie de'tr6sdturile propriei noasfre motivafiei prezenfei gi comportamentului nosbu. in fond.lnseamni a cultiva imaginalia. tegata ie dragostea romanticl: luain serios. Munca sociologic6 depinde de ceea ce lt . sociologullste o persoand capabili a se desprinde de proximitatea circumstanfelor personale 9i de a-gi reprezenta lucrurile lntr-un context mai larg. de exemplu. pdn6de cur6nd-penfu care iAeaturite dragostei romantice par str[ine sau de-a dreptul absurde. preapuline culturi premodeme sau contemporane neindustrializate ar fi de acord cu afirmafia .. ar g[si cd aceasta este o mdsurd cam jalnicd a valorilor a cei scufundali in. p.scopul in viald al unui b5rbat este de a iubi o femeie.' viefii suntputemic influenlate de fo4e istorice gi sociale.de netigdduit in occident . ea a fost mai cur6nd determinatd de numeroase influenfe sociale istorice. Ca sociologi avem nevoie. in care vielile noasffe reflectd contextul experienfei noashe sociale.datele.oceanul dragostei" autendinpde umane! @oswell. Studierea sociologiel nu poate fi doar un proces de rutind. poate s6 nu fie aga gi c[ .... dar complexe gi profunde. iar scopul ln viafi al unei femei este de a iubi un b[rbat". Boswell vorbegte pe bund dreptate despre . dar acestea afectau prea pulin emotiile pe care le asociem cu dragostea.a-ti iubi sofia gi cu sufletul inseamn[ adulter'. bun sau adev6rat.In Europa evului mediu.. bdrbafii gi femeile se c6s6toreau pentru a p5stra proprietatea in familie sau pentru a cre$te copii care sd lucreze la ferma Amiiiei.

ocazii pentru interacliuni sociale gi indeplinirea de ritualuri - iar acestea constituie un subiect important pentru studiul sociologic. imaginafia sociologici (Mills. ce putem spune. marii biutori de cafea nu sunt considerali narcomani. Sociologii sunt interesa[i de ceea ce determind aceste contraste. despre un gest in aparen!6 atdt de neinteresant? O mullime de lucruri. exPresht incercali si aPlicagi Prq Nu e necesar si vi gdndigi doar lre de ce intoarcefi paginile acestei t putea sI fili un student nehofri exigenlele oblinerii unei mai multe in legdturd cu acest s avelimulte lucruri in comuncual de aceasta.dB f poate fi un Proces extrem de di6ci nume$te. Ea posed[ o valoare simbolicd. in al doilea rdnd. exist[ societrli care tolereazd consumul de marijuana sau chiar de cocainl. mai ales." Si lulm simplul gest al biutului unei ceqti de cafea. cafeaua este un drog acceptabil social. $i totuqi. cu efect stimulativ asupra creierului. cafeaua este un drog ce con{ine cofein6. transporrul 9i distrfu persoane aflate la mii de kilometrid Eanzactii globale este o sarcini iq intdlneascd pentru a lua cafeaua impreund sunt probabil mai interesali de int6lnirea in sine qi de disculie decdt de ceea ce consum6. Hotdrdrea dumnearm societate luatd in ansambluVi se Potrivesc urmdtoareleo diplom'! intelectualitdlii sau pdturii fi@i vreo munc[ suPlimentard Pentru I bunl atunci cdnd veli termioa st qtili ce este sociologia. o ProblemiPenonalSintr-o societate cum e cea Pred cdsdtorii se destrami tn Primii au PE! h tragedie personalE pentm cinevari gisi o altl slujbS. El devine in€ estei o I atunci cdnd milioane de oamenid probleml Publica. ritualul asociat cu bdutul cafelei este mult mai important dec6t consumarea bduturii inseqi. printr-o expresie devenit[ celebrd. de acum tn consumS in Prezent in OccidenrPol de europeni.ca parte a activitSlilor noastre sociale zilnice. ln majoritatea culturilor occidentale. nu este.autorul american C. dar cnd oamenii in gruP? Peste trei sfert t2 . I 970).sd ne detaqim de rutina familiar6 a vielilor noastre.cum ar fi ceaiul" h o bdutur[ consumatd Pe scari lrg provine din Orientul Mijlociu comt coloniale occidentale. din punct de vedere sociologic. Biutul gi rnAncatul oferd. wright Mills numea. pentru a putea privi altfel. vieqii noastre sunt in prezent afbtlr in sfdrqit. Imaginalia sociologicd necesiti. dar resping atAt cafeaua cdt qi alcoolul. in nici un caz ea nut Studierea sociologiei Imaginalia sociologici ne priveasci doar individul reflecta.. Putem ar[ta mai intdi cd o ceagcd de cafea nu este doar o b[utur6 reconfortantS. in timp ce marijuana. Doi oameni care pllnuiesc si se in al treilea rAn4 un indirid o ansamblu complex de relalii sxi Producerea. sorbitul unei ce$i & sociald Si economicd anterioarL A actuale curente . Adesea. de fapt in toate tipurile de societate. . Ca gi alcoolul. de exemplu.

dateazd. Deqi b[utura povine din Orientul Mijlociu. Hotirdrea dumneavoastrd personald reflect[ pozilia dumneavoastrl in societate luatl in ansamblu. care urneaz6 un curs doar pentru a indeplini aigen{ele oblinerii unei diplome. toati cafeaua car€ se cmsurnd in prezent ln Occident provine din zone (America de Sud qi Africa) colonizate de arropeni.natural[" occidentald. unde peste o treime dintre cisitorii se desffaml in primii zece ani. Alituri de alte componente ale dietei occidentale ecnrale curente cum ar fi ceaiul.. expresia unei largi tendinle sociale' ince. Sau ali putea deveni un entuziast domic s[ descopere mai multe in legitur[ cu acest subiect. intrucdt multe aspecte ale noastre sunt in prezent afectate de influenfe gi de comunicalii mondiale' in sfhrgit. dar credefi ci are de-a face cu felul in care se comporti oamenii in grup? Peste trei sferturi dintre dumneavoastrd vor rdspunde afirmativ la - 13 . un individ care bea o ceagci de cafea este implicat intr-un msamblu complex de relalii sociale Si eionomice. Practic. este probabil cd aveli multe lucruri in comun cu alli cititori de sociologie. de ce afi hot6rdt si studiali sociologia. - Studierea sociologiei Imaginalia sociologici ne permite s[ realizdm cE multe evenimente ce par sd probleme mult mai ainple. ce cuprinde intreaga lume. p*t" n un proces extrem de dificil pentru cineva care trece prin el . $omajul.ceea ce Mills nme$te. in nici un caz ea nu face parte din dieta . intrebativi. S-ar putea sd fi1i un /student nehot6r6t. sorbitul unei cegti de cafea presupune un intreg proces de dezvoltare wiatd Si economicd anterioard. Fiveascn-doar individul reflect5. El devine insd mai mult dec6t un motiv de disperare individualS arunci cdnd milioane de oameni dintr-o anumitd societate se afl[ in aceeaqi situalie: este o problemi public6. :'ffi:'. Oricare v-ar fi motiva{iile.Ua. de exemplu. transportul gi distribuirea caielei necesitE tranzaclii continue intre de bdutorul de cafea. Vi se potrivesc urmdtoarele caracteristici? Sunteli tindr? De ras6 alb[? Apartinefi intelectuaiitifii sau pdturii funclionarilor? A1i desfrgurat. poate fi o tragedie personal6 pentru cineva r6mas fEri serviciu gi aflat in imposibilitatea de a-qi gari o atie stu. -i' in al treilea rdnd. Studierea acestor trErsoane aflate la mii ile kilometri depdrtare rrmzaelii globale este o sarcind importanti a sociologiei. de fapt. bananele. '. vreo munc[ suplimentard pentm a vA completa veniturile? Dorili sI vd glsili o slujb6' bun6 atunci cdnd veli termina studiile. aratd el. fErd s[ fifi neapdrat conqtient de aceasta.cafeaua a devenit ri{ii o b6uturi consumatl pe scard largd. Dar divo(ul. cartofii qi zah[ru] alb . de ce intoarceli paginile acestei ce(i. pentru a lua alt exemplu. Divorful' de exemplu. o problemd public[ frobleml personald.. de acum un secol 9i jumdtate. abiadin perioada expansiunii coloniale occidentale.caii si aplicafi propriei dumneavoastrd viefi acest mod de abordare. abia la sfhrgitul secolului XIX. Producerea. sau mai desf6qurali inc[. dar nu suntefi deosebit de studios? Nu prea qtrg ce este sociologia. consumul in mas6. este totodatd o fotro societate cum e cea prezent6 in Marea Britanie. Nu e necesar sd va gindili doar la evenimentele tulburdtoare.

Ali putea proveni dintr-un mediu minoritar sau dintr-uqul s[rac. rrnou.) Studiul obiectiv gi sist de relafiile umane. a1i hnll penfu a ajulee unde sunteti.cum ar fi cea a unei cl6diri.. Dar acliunile noaske pot produce rezultate diferite de cpa ce dorim. lar atiruiinile lor le .p. Sociologia este cea care ffebuie sd investigheze conexiunile dintre ceea ceface societatea din noi gi ceea cefacem noi tngine din noi..u. Exist6 anumite regularitEli in modul n6stru de comportament in relatiile noastre interumane. timp societitile. dar tind sE provini din mediile privilegiate.r. Intentia era aceeea'di a fmUirnatafi nivelul de ty!!:lj"aindeplinirea acelui scop.i este totodati structuratd de ea. dar unii dintre Comte a vrut s6-gi . transformte Reproducerea social[ are loc de an. mai sus. n. Studenlii nu sunt o categorie'tipici pentru intreagapopulalie.r. Lumea noshu - ceda ce intenfionim slfacem sd se intdmple ale aceluiagi comportiment. ei actioneazd intr-o manierE strict6 9i autoritard. saucombinafieduca}iasuperioardcuconcediulpentrucre9tereacopiilor.. El se refer6 Ia Dar inchipuili-v[ cd rEspundefi negativ la una sau mai multe dintre intrebErile de toate aceste intrebiri. Ea se reconstruiegte in . acfiunilor lor.acelea ale prietenilor gi cuno$tintelor lor. Ceea ce facem in viapgi wbuie infeles ca un amestec sociologiei este de a studia tusformarea sociali. nimeni nu pur gi simplu deterninatin comportamentul sdu de acest context..un individ au existat multe bazd al casel<ir disponibile pentru pituriie sociare ra. Conceptul de structurd sociald este important ln sociologie. ansamblul social al vielii noastre nu const6 doar din inslruiri int6mpl6toare de evenimente sau actiuni. tm cmrportamentului.u'p.cdrimizile" care o compun . doi pdrinli doiesc ca - gi consecinlele neinten{ionale modelului fiii lor s6 se conformezd de comportament socialmente acceptat. Provenienfa noastr6 social6 este determinantE in deciziile pe care le lu6m. Activitatea noastrd s/nz ctureazd -modeleazi --lumea sociale mconlurit. faptul cd. cure .*ist6 - rezultant[ relativ iecenti.... & schimbdri Consecinfe intenfionale gi neintenfionale pe sensurile date de oameni. Deqi suntemcu tolii influenfafi de contextul social in car. lu New york proprietaiii clSdirilor deteriorate din cartierele sdrace au fost obligali prin lege re i. Totugi. ele sunt structurate in moduri distincte.practicile lor sociala &resc. Acum cdliva uri. (De credeau cd unele fenomenc spirite. Consecinfele neintenfionale ale autoritarismului lor ii pot hecut..# *oiJ. aga incdt s-a produs o gi mai acutE lipsi de spalii locuibile dec6t inainte.trebuit sI infruntali reacfii ostile din partea prietenilor gi a celorlalfi. puteti fi o persoand maturi sau in vdrstE. ale Fundalul pe care gi-au from schimb6ri radicale produse lndustriale in Europa. cit oi din cauzarmor PRIMELE ORIGIM Noi. probabil cE urmdtoarele concluzii vi se potrivesc..care este este? cum gi de ce se sociologii de azi. comportament. uneori. Tipurile de s[ r[spundi . ufl[*.. acliunile inheprinse cu un anumit scop au consecinle care de fapt conribulii la ii este acordat autorului meritul de a fi inventat social6". Penku aceasta.. in.sociologie" penffu a dessrie l4 .fiinfe umane ca oricare dintre noi. sarcina sociologiei este probabil s6 ne aduci face insd pe copii sd se revolte gi sd se indepdrteze de standardele oUigruite'a. p6nd la un standard minimde confort. poseaam este Sin. a.enecla uolr.l1:lt n. dar tfury bazatpe modalitdfi de gesdirc in termeni religioqi. atunci cdnd le-afi spus cE intenfiona]i s6 urma]i o facultate. Auguste Comte Desigur c6. Un factor-cheie a fost a Acest proces permanent al construcfiei gi reconstrucfiei viefii sociale sebazeazA infelege lumea. fiin[ele umane. nlrrrtutut a fost cI proprietarii de clEdiri deteriorate le-au abandonat cu totul sau le-au dat alte intrqbuinfEri. 5i Dar structura sociald diferd de sffuctura frzicd. Di ir9. De exemplu. creEm propria noastrl individualitate.. Sociologii fac o distinctieclar6 inte scopul comportamentului determinat lumii sociale cdt gi a celei ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful