STREPTOCOCCACEAE

MINIDEFINITIE
• Microorganismele desemnate clasic ca aparţinând familiei Streptococcaceae, reprezintă un vast ansamblu heterogen de coci : - sferici sau ovali, - gram(+), asezaţi in lanţuri de diferite lungimi sau în perechi, - imobili sau rareori mobili, - nesporulaţi, - pretenţioşi nutritiv, - aerobi, cresterea poate fi favorizata de atm. de CO2, facultativ anaerobi, - catalazo- si oxidazo-negativi, nu reduc nitraţii, - fermentează glucoza cu producere de ac. lactic, fără gaz.

Lactococcus .Enterococcus – streptococii enterici .Vagococcus – streptococii mobili .Pediococcus .Globicatella .Leuconostoc .TAXONOMIE • Dupa 1980 noi criterii de taxonomie moleculară au determinat şi vor determina modificări importante în clasificare. viridans . • Astfel. haemolysans . mesenteroides .Aerococcus – cu specia tip A.Gemella – cu specia tip G. din genul Streptococcus s-au desprins următoarele genuri : .Abiotrophia – streptococii simbiotici dependenţi de grupările thiol. • Alte genuri înrudite cu streptococii sunt : .cu specia tip L. vitamina B6 sau piridoxal).streptococii din produsele lactate . cerevisiae .Helcococcus .cu specia tip P.

streptococii γ-hemolitici – streptococii nehemolitici – enterococii şi unii streptococi orali . . B . Dupa aspectul hemolizei: .CLASIFICARE(1) 1. este de 4-5 ori mai mic decât diametrul zonei de hemoliză – gr. variabil în funcţie de grupul antigenic. A.coloniile sunt înconjurate de o zonă de înverzire a mediului.streptococii α . prin hemoliza parţială a hematiilor asociată cu reducerea Hb.streptococii α`.streptococii ß-hemolitici – coloniile sunt înconjurate de o zonă bine delimitată de hemoliză completă. diametrul coloniilor. eritrocitare . pneumoniae. C.streptococii viridans şi S. bordată de o zonă îngustă de β-hemoliză – gr. G .hemolitici – coloniile sunt înconjurate de o hemoliză β incompletă.hemolitici .

. Pe baza prezenţei sau absenţei antigenului specific de grup (poliozidul C din peretele celular. cu excepţia literelor I şi J .Streptococi grupabili – Rebeca Lancefield : grupele A–W.Streptococi negrupabili – lipsiţi de antigenul specific de grup. cu excepţia grupului D la care antigenul specific este acidul glicerol-teicoic) streptococii se împart în : .CASIFICARE (2) 2.

β-hemolitic. agalactiae – α`-hemolitic. intermedius . cu importanţă deosebită în patologia materno-fetală. anginosus Microorganismele din acest grup fac parte din microflora orală. . a tractului digestiv şi genito-urinar etc. . pyogenes. specia dysgalactiae cu subspeciile dysgalactiae si equisimilis (poate avea antigen de gr A.Str. sunt negrupabili. Str.β-hemolitic. . Str. Grupul anginosus.CLASIFICARE (3) 3. având ca habitat variate animale. pyogenes.SGG. determină infecţii similare celor post S. Grupul piogenic – predomină specii patogene pentru om şi diferite animale.Str.G). determină infecţii similare celor post S. ale sistemului nervos central. . specia equi cu subspeciile equi si zooepidemicus.C.β-hemoliza cu colonii “minut”. patogen prin excelenţă pentru om. G si F (VP +) -α-hemoliza. care pot exprima antigene de grup 3. canis. Str. .SGA .SGB.SGC. pyogenes – β-hemolitic. .1. Aceste specii pot determina : . Au semnificaţie clinică deosebită pentru om.Str. cu speciile : A. C. pot determina infecţii ale tractului . având ca habitat variate animale şi omul. Pe baza analizei comparative a secvenţelor ARNr 16S s-au conturat 6 grupări de specii. constellatus respirator superior. a tractului gastrointestinal şi genital.2. cu anumite corelaţii patogenice şi ecologice : 3.

S. Grupul bovis – populeaza tractul intestinal al catorva specii animale si uneori la om. vestibulis .CLASIFICARE (4) 3. Grupul salivarius – specii care fac parte din microflora orală : .S. oralis . mitis . . Grupul mitis .S.S. sanguinis si parasanguinis (fost sanguis si parasanguis) .include speciile : . piogenic).S.S. salivarius 3. thermophilus .specii care fac parte din microflora orală si a tractului respirator super .S.4.6. poate determina endocardita şi meningita.pneumoniae (după structura moleculară pneumococii sunt mai apropiaţi de gr. 3.5. mitis decât de gr.3. 3. Grupul mutans – specii care colonizează exclusiv suprafaţa dinţilor ( placa dentară) la om şi unele animale . sunt streptococii cariogeni.

CARACTERE MORFOTINCTORIALE . . dispuşi în diplo.În culturi vechi pot deveni coci gram (-). precum şi forme bacilare sau chiar globuloase. ovoizi sau lanceolaţi.Coci gram (+).În mediile de cultură deficitare streptococii pot prezenta anomalii morfologice : coloraţia gram va putea releva coci gram (+) şi gram (-). sferici sau ovoizi. . dispuşi în perechi (pneumococii) sau în lanţuri lungi (din culturi în mediul lichid) sau mai scurte (din culturi pe mediul solid).Din prelevatele patologice pneumococii se prezintă sub forma cocilor gram (+). . înconjuraţi de capsulă. cocoide şi ovalare. celulele pot fi grupate în lanţuri şi pot prezenta aspecte normale. .

colonii S (smooth) – mucoide.cu depozit şi tulburare omogenă a mediului ( în cazul tulpinilor f. D) .Aspectul creşterii : – pe mediile solide : .hemoliza α` (gr. Pe geloza-sânge de oaie streptococii dezvoltă : .în mediile lichide : streptococii cresc . 2. matt şi glossy – determinate de tulpini în ordinea scăderii virulenţei .CARACTERE DE CULTURA 1. virulente sau streptococilor de grup B si D). nehemolitici – gr.1.G si uneori D) .C.cu depozit şi supernatant clar . streptococii din gr. D) 2.colonii R(rough)-determinate de tulpini mai puţin virulente . B) . pneumococii. A.hemoliza α (str. Pe geloza cu sânge de cal unii streptococi γ-hemolitici pot determina hemoliza β. Aspectul hemolizei: 2.2. .hemoliza ß (gr. viridans.hemoliza γ (str.

hidroliza amidonului . ca de ex.CARACTERE BIOCHIMICE Aceste caractere sunt importante pentru identificarea streptococilor negrupabili şi a enterococilor. : .dezvoltarea pe mediu cu telurit de K .cresterea pe mediu cu bilă–esculină ( 40% bila) .dezvoltarea pe mediu cu trifenil tetrazolium clorid (TTC) .5% Na Cl .cresterea pe mediu cu 6.fermentarea zaharurilor .hidroliza argininei .hidroliza esculinei .

Proteina citoplasmatica 5.COMPONENTE ANTIGENICE . MAP–prot. anti ESS Celular Metode de detectare Testul bactericid in vitro. A CHO – carbohidratul specific de grup in vivo – IDR in vitro – TTL. TIM Lx – A RFC 3. Endocelular Determinant antigenic 1. nespecifică de tip in vivo – IDR in vitro – TTL. integrale . în complic.RASPUNS IMUN(I) Localizare A. asociată proteinei M. anti A CHO – semnificaţie şi evoluţie similară cu Ac. anti M . anti prot. protectori. strept. Celule strept. tardive şi în inf. Proteinele M Raspuns imun Ac. anti MAP . apar târziu şi asigură imunitate de lungă du rată Celular Ac. citoplasmatica Ac. TIM Lx – A HAP ELISA. poststrept. RIA 2.apar tardiv. antiMAP Ac.ac. TIM 4. HAP. repetate Celular Ac. specifici de tip. RIA RFC ELISA in vivo – IDR in vitro – TTL. ESS 6. Lx-A ELISA.

de neutralizare Lx – A. SLO Ac ASLO Celular R. TIM R. DN-aza B Ac anti DN-aza B 3. Exocelular 1. Dick in vitro – TTL R. anti H 5. de neutralizare-in vivo –R. anti SK Celular 4. Eritrotoxina Ac. antieritrotoxina Celular 6. RFC in vivo – IDR in vitro – TTL. de neutralizare – substrat ac. Hialuronidaza Ac. de neutralizare – substrat cheag de fibrina in vitro – TTL R. SK Ac. de neutralizaretest de culoare – substrat ADN R. antiproteinaza . de neutralizare – substrat cazeina 2. hialuronic R. Proteinaza Ac.COMPONENTE ANTIGENICE .RASPUNS IMUN (II) B.

de invazie: . M . F.ALT . de legare a fibronectinei (prot.proteaza . antifagocitari: . hialuronic . aderenţă : prot.streptokinaza 3.capsula de ac. F.prot.FACTORII DE VIRULENTA 1. F. F) 2.hialuronidaza .prot. M fibrilară .leucocidinele – SLO şi SLS – proteine secretate de streptococ.C5a peptidaza . care omoară fagocitele .

secreţii vaginale.sânge etc.r.sputa . 3. conjunctivale si auriculare . Prelevarea este diferenţiată pentru fiecare produs patologic în parte.urina . Sputa necesită o preparare obligatorie : 2-3 spălări în ser fiziologic steril pentru îndepartarea florei de asociaţie oro-faringiană.. IZOLAREA 2. In infectiile determinate de streptococii ß-hemolitici produsele patologice ce pot fi recoltate sunt f. DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (1) I.exsudat faringian si nazal . cu respectarea normelor de asepsie. sticlă sau metal inoxidabil – steril. variate : . Recoltarea exsudatului faringian se efectuează cu ajutorul unui tampon de vată montat pe o tijă de lemn. .l.c.A. lichid pleural. peritoneal. pericardic.puroi . Prelevarea produselor patologice 1. periarticular . 4.

nu este obligatoriu pentru exs. trebuie să prezinte particule muco-purulente. la care se adaugă în momentul folosirii 5% sânge). se realizează cu ajutorul unui mediu selectiv şi de îmbogăţire ( bulion care conţine azid de Na şi cristal violet.) . însa se poate face diagnosticul diferenţial cu angina difterică. faringian pentru că nu ne poate da informaţii asupra prezenţei streptococilor ß-hemolitici.r. : sputa.este obligatoriu pentru produsele prelevate din situsuri anatomice. fusospirilară sau candida. . lichid articular etc.examenul microscopic : .. . Este un mediu în care produsele patologice se pot menţine până la 2 zile. fibrinoase. care în mod normal sunt sterile (l. cu sau fără striaţii sanghinolente etc. C.c. Transportul produselor patologice. şi din diferitele puroaie. înainte de însămânţare pe geloza sânge se incubează 3-4 h la 37oC.DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (2) B. Examenul direct al produsului patologic . pentru a fi luată în lucru. lichid pleural.examenul macroscopic (ex. cand însământarea nu se poate face imediat sau în timp de 2 – 4 h după prelevare. ).

înconjurate de o zonă bine delimitată de hemoliză totală (ß-hemoliza). gri-laptoase. cu o margine regulată.5 mm. la 35 – 37oC. transparente. pentru produsele patologice recoltate din situsuri mai profunde se preferă incubarea în atmosferă de CO2. înconjurate de o hemoliză ß incompletă ( flu. C sau G) • prezenţa unor colonii cu diametrul de 1-2 mm. Izolarea în cultură pură – Coloniile descrise mai sus se repică şi se însamanţeaza pe geloză sânge în vederea obţinerii unei culturi pure. – Incubarea se face în aerobioză. Citirea : • prezenţa unor colonii cu diametrul de 0. al cărei diametru este de 3-4 ori mai mare decât diametrul coloniei ( streptococi de grup A. sau în bulion de hemocultură pentru sânge.DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (3) D. folosită mai departe pentru identificare . bombate. opace. estompată) ( streptococi de grup B) E. timpul de incubare : 18 – 24 h. Cultura – Însămânţarea se face direct pe geloza cu 5% sânge de berbec sau cal – pentru majoritatea produselor patologice.

sferici sau ovoizi. supernatantul rămânând limpede (pentru str. Caractere morfotinctoriale : Coci gram (+). 2. streptococii de grup B cresc cu tulburarea supernatantului. Caractere de cultură .DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (3) II. IDENTIFICAREA Pe baza următoarelor caractere : 1.în mediu lichid : creştere cu depunere la fundul tubului. dispuşi în lanţuri lungi ( din culturi în mediul lichid) sau mai scurte ( din culturi pe mediul solid). . Tulburarea mediului se mai produce şi în cazul tulpinilor de streptococi ß-hemolitici foarte virulenţi. de grup A.pe geloză sânge : colonii descrise mai sus . C şi G).

STREPTOCOCI .

Testul PYR – identifică streptococii de grup A mai specific şi tot aşa de sensibil ca şi testul la bacitracină. 3.2.DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (4) 3. Testul la bacitracină este un test screening pentru diferenţierea prezumtivă a streptococilor de grup A de ceilalţi streptococi ß-hemolitici. Testul CAMP (după numele autorilor : Christie. ştiind că streptococii de grup A sunt sensibili la bacitracină. folosit pentru diferenţierea prezumtivă a streptococilor de grup A şi B de ceilalţi streptococi β-hemolitici.3. Identificarea preliminara 3. 3. iar cei non-A sunt rezistenţi.4. Atkins şi Munch-Petersen). Testul SXT (sulfamethoxazol-trimethoprim) este un test de sensibilitate. . Substratul PYR (L-pyrrolidonyl-ßnaphtylamida) este hidrolizat de 100% din streptococii de grup A. Enterococii dau de asemenea testul PYR pozitiv. Majoritatea streptococilor de grup A şi B sunt rezistenţi la SXT atunci când culturile sunt incubate în atmosferă normală. dar de nici unul din streptococii non-A.1. Poate fi detectată sensibilitate la bacitracină şi la anumite tulpini de streptococi ß-hemolitici de grup non-A (C si G ). Majoritatea streptococilor de grup B produc o proteină difuzibilă (factorul CAMP) care acţionează sinergic cu ß-lizina stafilococică şi determină liza completă a hematiilor de berbec sau de bou din mediul de cultură. 3.

TEST LA BACITRACINA .

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE Hemoliza α Test la optochin .

cu excepţia literelor I şi J). B.filiaţiei cazurilor într-un focar streptococic. Identificarea definitiva (pe baza caracterelor antigenice) 4. exceptând streptococii de grup D al căror antigen specific de grup este acidul glicerol teicoic şi care se află in profunzimea celulei. C. şi a extractului antigenic.1.2. D. Identificarea de grup – Rebecca Lancefield a făcut împărţirea streptococilor în grupuri.pentru cunoaşterea : . .Reacţia de precipitare interfacială ( în inel) . Poate fi realizată prin metode diferite : 4.1.1. 4. G etc. Pentru aceasta pot fi efectuate două metode de aglutinare: • Latex – agutinarea ( LA) • Coaglutinarea (CoA) 4.1.DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (5) 4. F şi G. notate cu literele alfabetului (de la A la W.circulaţiei germenilor într-o anumită perioadă şi zonă.2. pe baza polizaharidului (poliozid C) din peretele celulei streptococice. Reacţia de aglutinare pe lamă – este o reacţie rapidă şi specifică pentru serogruparea streptococilor ß-hemolitici aparţinând grupurilor A. B. Identificarea de tip Importanţă epidemiologică .se efectuează cu ajutorul serurilor hiperimune specifice pentru grupurile A. . C.

4.CoA .Serotiparea streptococilor de grup B (S.Precipitare în inel .2.Serotiparea streptococilor de grup A • Serotipajul M : se realizează prin reacţia de precipitare în tuburi capilare. şi serul hiperimun specific anti M (peste 80 tipuri M). între antigenul M (extras prin metoda Lancefield). • Serotipajul T : se realizează prin reacţia de aglutinare pe lamă între serurile hiperimune specifice anti T (~ 30 tipuri) şi aceeaşi suspensie bacteriană obţinută pentru identificarea serogrupului streptococic. agalactiae) Se poate realiza prin două metode * : . care a dat o reacţie pozitivă cu reactivul CoA pentru grupul A.2.2.1.DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (6) 4.

. ssa si smeZ) • Detectarea genelor de rezistenta la antibiotice prin hibridizarea ADN cu sonde specifice.METODE MOLECULARE PENTRU CARACTERIZAREA STREPTOCOCILOR ß-HEMOLITICI ( S. B. F. pyogenes : detectarea genelor care codifica eritrotoxinele (speA. J. K. G. gene care codifica proteina M • MLST (Multilocus Sequence Typing) – o metoda de caracterizare a tulpinilor bacteriene. PCR cu amorse specifice. C. H. Instrument de investigare a relatiilor genetice intre tulpini bacteriene apartinand aceleiasi specii. pyogenes) • Tiparea emm – tipare moleculara realizata prin amplificarea PCR si secventierea regiunii variabile 5` a genelor emm. furnizeaza un important marker epidemiologic. • PFGE (Pulsed Field Gel Electrophoresis) – realizeaza analiza profilului de restrictie a ADN cromozomal prin electroforeza in gel de agaroza sub actiunea unui camp electric pulsat. • Detectarea factorilor de virulenta la S. utilizand secvente ale fragmentelor interne a sapte gene “housekeeping”.

anti DN-ază B au valoare diagnostică în infecţiile streptococice cutanate şi în complicaţiile acestora – GNA. nivele crescute ale acestor anticorpi sunt întâlnite în special în complicaţiile tardive poststreptococice. metodele cele mai frecvent folosite. anti M. caracterizate prin capacitatea anticorpilor din serul de bolnav de a neutraliza efectul biologic activ al antigenului corespunzător.DIAGNOSTICUL IMUNOLOGIC 1. Metodele cele mai utilizate pentru titrarea acestor anticorpi sunt : Lx A şi HAP. 2. Mai puţin utilizată este decelarea celorlalţi Ac. 1.Decelarea anticorpilor faţă de antigenele exocelulare:ASLO şi Anti DN-ază B.1. susţinând teoriile privind patogenia autoimună a acestor complicaţii. decelarea Ac. anti MAP şi anti ACHO. Titrarea acestor anticorpi are importanţă diagnostică în infecţiile acute streptococice. Investigarea răspunsului imun umoral 1. .2. iar Ac. Decelarea răspunsului imun celular la diverse antigene streptococice endo. ca şi în puseele acute ale complicaţiilor tardive nesupurative.şi exocelulare – prin metode in vitro sau in vivo – nu este realizată decât în scop de cercetare sau în cadrul unor contexte esenţiale clinice (alergie sau sindroame cronice). anti Streptokinază şi anti NAD-ază. care au la bază o reacţie de neutralizare. care nu va mai acţiona asupra substratului introdus în reacţie. antiproteine exocelulare: anti Hialuronidază.Decelarea anticorpilor faţă de antigene streptococice endocelulare: ac. ASLO având şi valoare prognostică şi de evaluare a eficacităţii tratamentului.

.7 ml rivanol 0.Centrifugare → supernatantul reprezintă diluţia 1 / 10 a serului de cercetat .REACTIA ASLO .2 ml ser de cercetat + 0.Citirea şi interpretarea rezultatelor : titrul este dat de diluţia cea mai mare de ser care a inhibat total activitatea hemolitică a SLO.Tehnica de lucru : . conform tabelului .Metoda Rantz şi Randeall modificată .Păstrare la +40C peste noapte.5 ml din dil. bazată pe capacitate a Ac ASLO de a neutraliza activitatea hemolitică a SLO .Principiu : reacţie de neutralizare. 1/100 + 4 ml soluţie clorurată izotonă .din diluţiile 1/100 şi 1/500 se repartizează în tuburi.se realizează diluţia 1 / 500 : 1 ml din dil.4% → agitare.cam. 10 min.Se realizează diluţia 1 / 100 : 0..Tratarea serurilor de cercetat pentru îndepărtarea inhibitorilor nespecifici ai SLO: 0. la temp. Titrul normal este considerat până la 200 ui / ml .1 ml soluţie clorurată izotonă . 1/10 + 4.5 ml soluţie clorurată izotonă . se adugă apoi 1.

la 37oC Titru ui ASLO/ml 12 50 100 125 166 250 333 500 625 833 1250 2500 hemoliz a absenta hemoliz a * Pentru scopuri uzuale clinice se poate folosi o schema redusa.5 0.6 0.8 0.5 0.5 0. SLO 1 0.5 0. 1.5 1/10 0.5 0.4 0.5 0. 45 min.5 0.5 1/500 0. cu 5 tuburi.5 Agitare.6 0.6 0. la 37oC Hematii iepure 0. clorurata izotonica SLO 1 u c / ml 0. 15 min.7 0.5 0.3 0.5 0.5 0.5 Agitare.5 M.2 0.4 0.REACTIA ASLO* Dilutii ser Ser bolnav diluat Sol.2 0.5 0.4 0. reprezentata de coloanele marcate cu rosu .8 0.5 0.5 0.5 M hem.2 0.6 0.5 1 0.8 0.2 0.5 0.5 0.5 0.8 0.4 0.8 0.5 1/100 0.5 1 0.5 0.5 0.5 0.2 0.5 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful