P. 1
PLAN ANUAL DE PRODUCTIE AGRICOLA managementul productiei

PLAN ANUAL DE PRODUCTIE AGRICOLA managementul productiei

|Views: 644|Likes:

More info:

Published by: Mihai-Gabriel Costache on Feb 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/27/2014

pdf

text

original

USAMV-BUCURESTI Facultatea : MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA CALARASI Specializarea : INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA Disciplina

: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI Autori: Prof dr Draghici Manea, Conf dr Valentina Tudor Preparator drd Raluca Necula

Tema proiectului de an:

INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE
IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC TUDOR SRL

Student COSTACHE S. MIHAI GABRIEL Grupa 3, anul III

Anul univ 2011-2012

Facultatea de

1

MANAGEMENT SI INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA Specializarea : Inginerie economica in agricultura

Tema : INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC TUDOR SRL

Student COSTACHE MIHAI GABRIEL grupa 3 Anul universitar 2011-2012

CUPRINS

2

2.cadru ale culturilor Capitolul 2.2.1.6. anul de plan si in anul urmator anului de plan Capitolul 3.Introducere : Necesitatea intocmirii planului annual in ferma de productie Capitolul 1.5. Balanta Alte Materiale 3. statut juridic. Grafice ZNM1 si ZNM2 3. Date privind exploatatia agricola SC TUDOR SRL 1.4. Suprafete pe categorii de folosinta 1. Culturile posibile in exploatatia agricola 1.7. Balanta necesarului de NPK 3. MEMORIU 3 . Calcul ZN Manuale1 3. Stabilirea costurilor pe culturi si pe exploatatie 4. Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului 2. Balanta necesarului de Erbicide 3. Calcul ZN Mecanizate2 3. Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utilizate in Planul exploatatiei 3.3.8.1.5.3.1. Denumire .3.4. Balanta necesarului de Produse Fitosanitare 3. Dotarea exploatiei : tractoare. tipul de clima si sol 1. asezare administrativa 1.6. Amplasarea culturilor in anul anterior anului de plan.2. forta de munca 1. Conditii naturale: asezare geografica.1. Fisele tehnologice. Calcularea dimensiunii (UDE) fermei 2. Planul de Cultura Capitolul 4. Stabilira planului anual de cultura si a necesarului de Zile norma si materiale 3. masini.

îngrăşămintele necesare şi alte avantaje. a suprafeţelor scarificate.stadiul de efectuare a lucrărilor de bază ale solului. bolilor.posibilităţile de irigare. după o toamnă extrem de secetoasă şi un început de iarnă cu precipitaţii puţine.palme” de pământ. culturi cum sunt: sfecla pentru zahăr. În deciziile pe care le luam. fapt care ne obligă să ne orientăm spre culturile cu necesar mai redus de apă. dăunătorilor. în funcţie de care trebuie să stabilim ce o sa cultivam pentru a asigura o rotaţie bună a culturilor. dar şi o condiţie pentru valorificarea cât mai eficientă a potenţialului de fertilitate a solului şi a efectului remanent al îngrăşămintelor aplicate în anul anterior. respectiv situaţia ogoarelor realizate. . . . tutunul. există câteva direcţii obligatorii de care trebuie să ţinem seama.plantele cultivate în anul anterior. asigurându-le sămânţa. . precum: . . . de planul de cultura intocmit.refacerea rezervei de apă a solului. a fertilizărilor cu îngrăşăminte organice şi cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu administrate odată cu ogoarele.suprafeţele care nu au putut fi încă arate şi care urmează a fi lucrate în ferestrele bune de lucru din această perioadă. deci rezistente la secetă. ştiut fiind faptul că alegerea corectă a plantelor premergătoare este cea mai ieftină cale de combatere a buruienilor...posibilităţile de aprovizionare cu îngrăşăminte şi pesticide pentru a susţine un nivel corespunzător tehnologiei de cultură. 4 .a. cât şi prin sprijinul acordat cultivatorilor. dar şi prin faptul că debitele surselor de apă sunt mult reduse. .INTRODUCERE Situaţia economică a întregului an depinde de hotărârile luate cu privire la ce culturi vom înfiinţa în primăvară şi modul judicios de valorificare a fiecărei . şofrănelul ş.culturile tehnice care au revenit în atenţie atât prin preţurile pe care le oferă beneficiarii. care pentru cei mai mulţi dintre fermieri sunt puţine sau inaccesibile prin cheltuielile pe care le impun. .asigurarea necesarului de furaje pentru efectivele proprii de animale.obligaţiile contractuale deja încheiate şi care trebuie respectate.

2. intrucat asta inseamna ca romanii si-au dat seama ca agricultura nu se poate face impartind Baraganul in titluri de proprietate de 1 ha sau 1 pogon. SC TUDOR SRL. Acest lucru nu poate decat sa ma bucure. 10 moguli.Capitolul 1. pe care o voi denumi SC TUDOR SRL. Conditii naturale: asezare geografica. dispune de 200 ha teren arabil . 4. dupa mai bine de 15 ani de activitate in cadrul productiei agricole ca : „Viitorul apartine astazi firmelor. micilor exploatatii ! ” Personal.1. Un mare erudit al fermei agricole afirma in prezent. caz in care salariul este corelat cu prestatia muncii depuse. Date privind exploatatia agricola SC TUDOR SRL 1. dar nici impartindu-l intre 3. Denumire . este una dintre multele ferme cu un teren arabil de maxim 200 ha din cadrul Campiei Baraganului. creand un monopol mai ceva ca in 1940. 5 . Localitate CALARASI 1. tipul de clima si sol Societatea comerciala in baza careia am elaborat planul anual de productie agricola. asezare administrativa SC TUDOR SRL. statut juridic. consider ca participarea la profit are darul de a conduce angajatul spre o constientizare a faptului că prin muncă cinstită poate beneficia de venituri ce îi pot asigura un trai decent si totodată îl determină să se implice mai mult în problemele sau provocările apărute la locul de muncă.

6 .

crt.1 arabil 2.fanete 3 Neagricol curti si drumuri rape .5. 0 1 2 Tabel nr 1.vii si pepiniere viticole 100 50 30 20 20 - 2. Categoria ha 1 2 % 3 Total teren Agricol din care : 200 100 Total din care irigat 100 80 80 5 3 20 20 - 2.3.Exploatatia agricola SC TUDOR SRL Suprafetele pe categorii la 1 ianuarie 2010 Nr. ravene 7 .2.4.pomi si pepiniere pomicole 2.pasuni 2.3.

5 T 1 5 5 1 3 5 1 2 1 1 1 1 2 1 1994 1994 1994 1994 1994 1994 1999 2008 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 Ft buna Ft buna Ft buna Ft buna Ft buna Ft buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 8 . 0 Tabel nr 1.Exploatatia agricola SC TUDOR SRL Dotarea fermei la 1 ianuarie Nr.4. crt. 2012 anul de fabricatie nr 1 2 3 Specificare Starea de funct 4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Silozuri Spatii Magazii Sedii de ferma Laboratoare Camioane Statie moderna de conditionat seminte Tractor Challenger MT658C Tractor U650 Tractor New Holland TD 95D Tractor New Holland TD 95D Tractor New Holland TD 95D Semanatoare spc 8 Semantoare sup29 MEA 3.

16 17 18 19 20 21 22 MET Plug PP3 Grape GD3.4 Grapa cu discuri BISO Remorci Cultivator 9 randuri Cisterna apa 1 3 3 1 6 1 1 2000 1990 1990 2008 1990 2009 1990 Buna Buna Buna Buna una Buna Buna 9 .

5 An urmator % 3 Cultura An precedent ha 2 An de plan ha 2 % 3 ha 2 % 3 1 2 3 4 Grau Porumb Rapita Mazare Total 30 40 15 15 100 30 40 15 15 100 30 40 15 15 100 1.cadru ale culturilor . Fisele tehnologice.Culturile ce vor fi cultivate in anul de plan Nr.6. 0 1 Tabel nr 1. crt.

2.pasuni 2.fanete Neagricol curti si drumuri rape .1.2 11 . % 3 Total teren Agricol din care : 200 100 Total din care irigat 100 80 80 5 3 20 20 - 2.3.1 arabil 2. ravene Exploatatia agricola SC TUDOR SRL Amplasarea culturilor Anul precedent anului de plan 2010 .Calcularea dimensiunii (UDE) fermei SC TUDOR SRL Categoria ha 1 2 Tabel nr 2.4.pomi si pepiniere pomicole 2.2011 Tabel nr 2.vii si pepiniere viticole 100 50 30 20 20 - 2.5.

Grau Porumb Mazare Rapita sola 1 sola 2 sola 3 sola 4 sola 5 Anul de plan 2011 .2013 Mazare Rapita Grau Porumb 12 .2012 Rapita Grau Porumb Mazare Anul de plan urmator 2012 .

13 .

6 4.6 P2O5 (oxid de fosfor) Kg/Ha 3 70 55 70 45 to 4 5.6 7.8 2.3.6 4./1 TIPUL INGRASAMINTELOR N(azot) Kg/Ha 1 95 90 65 to 2 7.2 2. 0 1 2 3 4 Cultura (soiul) Sola .8 2.Pentru culturi productie terminata Grau Sola 1 -80 (ha) Porumb Sola 2-80(ha) Rapita Sola 4-40(ha) Mazare Sola 3-50(ha) TOTAL PRODUCTIE TERMINATA b.5 a b a. crt. Nr.8 2.8 2.6 7. NETERMINATA TOTAL (a+b) 95 90 62 - 7. Pentru culturi productie neterminata Grau Sola 1-80 ha Porumb Sola 2-60 ha Mazare Sola3-10 ha Rapita Sola 4-50 ha TOTAL PROD.6 - 70 55 70 45 5.25 K2O (OXID DE POTASIU) Kg/Ha 5 70 50 to 6 2.Suprafata de fertilizat (ha) c 1 an 1 an 1 an 1 an Perioada Tabel nr 3.2 2.4 2.4 2.5 14 .25 70 50 2.Exploatatia agricola SC TUDOR SRL BALANTA NECESARULUI DE INGRASAMINTE Fisa de calculatie nr.

Cultura (soiul) Sola .075 l l l l kg l fl l L l kg l 0.3.8 0.7 4 2.5 0.Exploatatia agricola SC TUDOR SRL BALANTA NECESARULUI DE ERBICIDE Fisa de calculatie nr. Nr.012 0./2 TIPUL ERBICIDELOR L.15 2 0.Suprafata de fertilizat (ha) Denumire Tabel nr 3.Pentru culturi productie terminata c Sumidan Buctril M20 Topsin Fastac CE 1 2 Grau Porumb Sola 1/80 ha Sola 2/80 ha Diizocab 80CE Furadan 335 Nitragin Dicotex Fastac 10 CE Triflurom 48CE Sumilex 50WP Fastac 10 CE 0.kg/ha 1 l.15 2 0.45 1 0.7 4 2. Kg 2 l.15 8 0.Kg/Ha 3 l. crt.5 0. Kg 8 0 a b a. Kg 4 l.8 0. Pentru culturi productie neterminata Grau Sola 1-80 ha Porumb Sola 2-60 ha Mazare Sola3-10 ha Rapita Sola 4-50 ha TOTAL PROD. NETERMINATA TOTAL (a+b) 15 .45 1 0.15 l 3 Mazare Sola 3/40ha 4 1 2 3 4 Rapita Sola 4/50 ha TOTAL PRODUCTIE TERMINATA b.Kg/Ha 5 l.45 1 l l 0.075 l l l l kg l fl l l l kg l 0.15 8 0.012 0. Kg 6 l.Kg/Ha 7 l.

/3 TIPUL PRODUSELOR FITOSANITARE l.Kg/Ha 1 l. Kg 8 0 a b a.Exploatatia agricola SC TUDOR SRL BALANTA NECESARULUI DE PRODUSE FITOSANITARE Fisa de calculatie nr.Kg/Ha 3 l.Kg/Ha 5 l. Kg 6 l.Kg/Ha 7 l. Pentru culturi productie neterminata TOTAL PROD. Nr.Pentru culturi productie terminata c TOTAL PRODUCTIE TERMINATA b. Kg 2 l. crt.3.Suprafata de fertilizat (ha) Perioada Tabel nr 3. Kg 4 l. NETERMINATA TOTAL (a+b) 16 . Cultura (soiul) Sola .

Kg/Ha 3 l.Exploatatia agricola SC TUDOR SRL BALANTA ALTE MATERIALE Fisa de calculatie nr./4 ALTE MATERIALE l.Kg/Ha 5 l. 0 tratamentul de fertilizat (ha) a b a. Kg 8 crt. Kg 2 l.3. Kg 6 l.Pentru culturi productie terminata c TOTAL PRODUCTIE TERMINATA b. NETERMINATA TOTAL (a+b) 17 . Pentru culturi productie neterminata TOTAL PROD. Kg 4 l.Suprafata Perioada Tabel nr 3. Nr.Kg/Ha 1 l. Cultura Sola .Kg/Ha 7 l.

5 comune din care Total TESA 6 7 Luna Total ZN expl 1 din care ZN mecanizat pe culturi Rapita Grau Mazare Porumb 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total 22 25 31 30 31 31 30 31 231 6 7 8 7 8 8 7 8 59 6 7 7 8 7 8 8 8 59 5 6 8 7 8 8 7 8 57 5 5 8 8 8 7 8 7 56 22 25 31 30 31 31 30 31 323 22 25 31 30 31 31 30 31 323 18 . crt.4 Nr. crt. 0 Luna din care ZN manual pe culturi Grau 2 Rapita 3 Mazare 4 Porumb 5 comune din care Total TESA 6 7 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total 17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24 323 4 5 5 6 8 7 8 8 7 7 8 6 79 4 5 6 7 8 7 8 8 7 8 8 6 82 5 5 6 6 8 8 7 7 8 8 7 6 81 4 6 5 6 7 8 8 8 8 8 7 6 81 17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24 323 17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24 323 Exploatatia agricola SC TUDOR SRL Calculul necesarului de ZN manual pe luni si culturi Nr. 0 a Tabel nr 3.Exploatatia agricola SC TUDOR SRL Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi Total ZN expl a 1 Tabel nr 3.

50 . 3.Grafic nr.Z. . manual Necesar lucratori din care sezonieri Zile lucratoare posibile pe luni 100 50 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 50 50 100 50 100 50 25 24 100 50 31 24 100 50 30 24 100 50 31 24 100 50 31 24 100 50 30 24 100 50 31 18 50 50 17 14 21 14 22 18 30 14 24 14 Grafic nr.Calculul necesarului de tractoare pentru formatia de 19 .N. 3.N. lucratori permanenti Nr. lucratori Z. lucratori sezonieri x x x x x x x x x x x x I Z.N.6 - Calculul necesarului de lucratori ZNM1 50 .N.Z.6.

N.1/1 20 .N.Z. tractoare Z.Z.N. schimbul II 5 . tractor Necesar tractoare din care sezonieri Zile lucratoare posibile pe luni 10 5 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 10 10 10 10 5 10 5 31 24 10 5 30 24 10 5 31 24 10 5 31 24 10 5 30 24 10 5 31 18 10 10 17 14 21 14 22 18 25 24 30 14 24 14 3. Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utilizate in Planul exploatatiei Tabel 4. schimburi prelungite Nr.7.mecanizare a agriculturii ZNM2 .tractor .tractoare imprumutate x x x x x x x x x x x x I Z.N.

6 71 0.3 12.8 0.5 63 18.3 0.012 12 0.5 0.7 90 120 4 250 2.075 Obs 21 .3 1.45 270 1 40 63 8 0.15 2 0.1 63 Consum pe ha limite 240 215 7.8 13.9 2.3 2 11.9 6.64 0.9 0.62 113.18 25 1.15 14.2012 Nr crt 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Produse si materiale Fosfor Azot Sfoara Sumidan Grau sta Buctril Topsin Fastac Diizocab Furadan Porumb sta Potasiu Nitragiu Mazare sta Dicotex Fastac Trifluran Sumilex Rapita sta Fastac UM Kg sa Kg sa Kg l kg l l l kg l Kg Kg fl Kg l l l kg kg l Pret de achizitie 1.

0 1 Cultura ha 2 Productii prod med Kg/ha 3 Cheltuieli Prod Tot tone 4 ch tot lei 8 cost prod lei/t 7 Venituri pret livrare Venit tot lei/t lei 5 6 Profit Pierdere lei 9 1 2 3 4 Grau Porumb Rapita Mazare 30 40 15 15 4000 5000 3000 2000 120 200 45 30 1055.AGRICULTURA RAMURĂ A PRODUCŢIEI MATERIALE 22 .6 57780 12298.7 31662.8 17905. crt.5 Total 100 14000 395 4212.2 4594.Tabel nr 3.8 PLAN DE CULTURA Nr.1 Capitolul 4 MEMORIU JUSTIFICATIV .5 819.42 1144.5 600 700 1200 1500 72000 140000 54000 22500 40337.4 82220 41701.92 1193.54 119646.9 4000 288500 168853.

biochimica.Agricultura reprezinta în ansamblul economiei nationale una din ramurile de mare importanta. ce se epuizeaza pe masura exploatarii. Agricultura ca ramura biologica a productiei materiale. care sa asigure practicarea unei agriculturi moderne si înscrierea ei în strategia generala de trecere a întregii economii românesti la economia de piata. cu toate ca ponderea contributiei agriculturii la formarea produsului intern brut scade. iar numarul populatiei active din agricultura se reduce. Productia agricola în ansamblul ei apare ca o rezultanta a unor procese complexe de transformare a unei multitudini de substante si forme de energie (solara. fosila etc. Ca ramura de baza a economiei noastre nationale agricultura se afirma ca un domeniu de activitatea deosebit de complex si complicat. 4. chimica.) prin intermediul organismului viu al 23 .1. spre deosebire de alte ramuri care utilizeaza resurse naturale (petrol. economice si sociale. care imprima legitatilor economice generale o manifestare specifica în agricultura. ca ramura a productiei materiale. În lumea contemporana tarile cele mai dezvoltate din punct de vedere economic sunt si cele mai mari producatoare si exportatoare de produse agricole. ci si printr-o analiza de ansamblu a functiilor agriculturii în cresterea economica generala. menita sa contribuie într-o masura covârsitoare la relansarea cresterii economice a tarii noastre. Agricultura se bucura astazi de o deosebita atentie în toate tarile lumii. este determinata de rolul agriculturii în dezvoltarea economica si de particularitatile ei tehnice. carbune. Particularitatile agriculturii Un fenomen caracteristic pentru toate tarile îl constituie. minereuri etc. Este necesar sa se petreaca transformari fundamentale în structura agrara. Agricultura constituie o ramura care se bazeaza pe resurse în continua autoreînnoire.). Complexitatea agriculturii. în organizarea exploatatiilor agricole. indiferent de nivelul de dezvoltare economica. în baza tehnico-materiala. în economia contemporana. cresterea rolului agriculturii. Acest fenomen devine explicabil de îndata ce locul agriculturii în angrenajul economiei generale este abordat nu numai dupa anumite ponderi în structura unor indicatori macroeconomici. a economiei nationale.

în bunuri materiale specifice. Transformarea energiei cinetice solare în energie potentiala este apanajul exclusiv al organismelor vii ale plantelor verzi. umane si financiare. Ca atare participarea organismelor vii ale plantelor verzi constituie prima trasatura de baza a agriculturii privita ca ramura a productiei materiale. Dirijarea procesului de productie agricola constituie o activitate deosebit de complicata. la un nivel determinat de eficienta economica. Se poate afirma ca procesele de productie din agricultura încep si se sfârsesc acolo unde încep si se sfârsesc procesele biologice. Numai din momentul când activitatea organismelor vii se desfasoara sub actiunea dirijata a omului. cu ajutorul organismelor vii ale plantelor verzi si sub actiunea diriguitoare a omului are lor transformarea energiei cinetice a soarelui în energie potentiala. determinate de prezenta organismelor vii. sub impactul factorilor naturali.plantelor si animalelor. transformând produsele acestora din daruri ale naturii în produse ale muncii omenesti se poate vorbi despre agricultura. Procese de creare a substantei organice au loc si în conditii naturale. Caracterul de ramura biologica a agriculturii face ca dezvoltarea plantelor si animalelor în medii de productie naturale sau artificializate sa constituie o problema mult mai complexa decât în orice alta ramura a productiei materiale. precum si de resurse materiale. 4. Prin urmare desfasurarea activitatii organismelor vii sub controlul omului constituie a doua trasatura de baza a agriculturii ca ramura a productiei materiale. a muncii. ai resurselor materiale si financiare. având drept scop obtinerea de produse agroalimentare si pentru diferite industrializari. Sistemul de productie agricola Sistemul de productie agricola poate fi considerat ca un ansamblu de activitati productive în domeniul culturii plantelor si cresterii animalelor. sub singura forma accesibila organismului omenesc . diferentiata în raport cu zona de productie unde se materializeaza procesul agricol. sustinut de resurse naturale în cadrul carora pamântul are un rol dominant. În literatura de specialitate s-a conturat definitia potrivit careia agricultura este acea ramura a productiei materiale în care.2. dar nu se poate vorbi înca de agricultura. Importanta deosebita a agriculturii în comparatie cu celelalte ramuri ale economiei nationale deriva din urmatoarele: 24 .substanta organica.

actiunea favorabila a factorilor biologici face ca la orice nivel de capitalizare ponderea bunurilor si serviciilor consumate în agricultura sa fie mai redusa decât în alte ramuri ale economiei nationale. 25 . fapt care duce la cresterea avutiei nationale. speculatie). dar cu forme specifice de manifestare. însasi aceasta desprindere si existenta de sine statatoare a tuturor celorlalte ramuri este conditionata de existenta agriculturii ca singura furnizoare de mijloace de subzistenta vitale pentru acea parte a societatii ocupata în celelalte ramuri ale productiei materiale sau în ramurile neproductive. se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi specifice.în al treilea rând. Pamântul este o resursa esentiala. aflata într-o continua penurie.în al patrulea rând produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piata mondiala. nereproductibil. care îl deosebesc de celelalte mijloace de productie si care au o însemnata influenta asupra politicilor agrare.refugiu. pozitie). suprafata. de aceea. . în agricultura se obtine o valoare adaugata bruta mai mare. Pamântul ca obiect de analiza economica este un bun particular nemobil.în primul rând este singura ramura de productie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii.. fara de care agricultorul nu-si poate exercita meseria. heterogen. . exercitând simultan mai multe functii diverse (productie.în al doilea rând. determinate de existenta unor particularitati tehnice si economice ale acesteia. obiect al muncii si instrument de tezaurizare. agricultura a constituit ramura primara a productiei materiale din care s-au desprins celelalte ramuri. valoare . Pamântul privit sub aspectul sau triplu: unealta de productie. Agricultura ca si celelalte ramuri ale economiei nationale se dezvolta dupa aceleasi legitati economice. functionând concomitent atât ca obiect al muncii cât si ca mijloc de munca. Prima si cea mai importanta particularitate a agriculturii este aceea ca pamântul este principalul element al capitalului agricol. fapt ce imprima o complexitate deosebita fenomenelor economice din agricultura în comparatie cu aceleasi fenomene economice din industrie. indivizibil. având multiple caracteristici nedisociabile (forma. în timp ce toate celelalte ramuri consuma energie. asigurând pe aceasta cale o eficienta ridicata a exporturilor de produse agricole. . consum. favorizând în majoritatea cazurilor cresterea preturilor produselor agricole pe piata mondiala. la acelasi produs intern brut.

fiind mult mai mare decât acesta. Neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie în agricultura face ca utilizarea fortei de munca sa aiba un caracter sezonier. de modul cum este organizata si condusa întreaga activitate economica. Reducerea influentei nefavorabile a factorilor naturali asupra rezultatului de productie din agricultura se poate realiza prin introducerea progresului tehnic (mecanizare. adica amplasarea teritoriala a diferitelor culturi si specii de animale pe teritoriul tarii acolo unde acestea întâlnesc cele mai favorabile conditii de dezvoltare si unde productia se poate obtine la cel mai înalt grad de eficienta.Pamântul participa nu numai la procesul de productie din agricultura. chimizare. reprezentând importante mijloace de productie în agricultura. O consecinta economica a influentei mari pe care o exercita factorii pedoclimatici o constituie zonalitatea productiei agricole. la aceeasi înzestrare tehnica. în agricultura. Numai în agricultura pamântul constituie conditia sine qua non pentru însasi existenta agriculturii ca utilitate sociala. O alta particularitate a agriculturii consta în neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie. însa rolul sau economic este total diferit functionând ca loc de asezare. activitatea de productie este direct sau indirect influentata de conditiile naturale pedoclimatice. ca baza. la acelasi nivel de organizare si conducere a productiei. sezonalitate accentuata uneori si de evolutia nefavorabila a conditiilor climatice. conditie primara a muncii si obiect general al muncii omenesti. ci si din celelalte ramuri ale economiei nationale. randamentele la unitatea de suprafata si pe animal vor fi mai ridicate în conditiile pedoclimatice favorabile si mai scazute în cazul existentei unor conditii pedoclimatice mai putin favorabile. îndiguiri. În agricultura. Animalele si plantele asa cum se prezinta ele astazi sunt produsele unor transformari care au avut loc timp de mai multe generatii sub controlul omului si prin intermediul muncii omenesti. desecari. Concordanta deplina între timpul de munca si timpul de productie se întâlneste în industrie. spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei nationale. irigatii). electrificare. ca temelie a spatiului de functionare. în timp ce în agricultura (mai ales în cultivarea plantelor) timpul de productie nu corespunde cu timpul de munca. 26 . Daca în industrie rezultatele obtinute depind nemijlocit de cantitatea si calitatea muncii lucratorilor. În agricultura alaturi de pamânt la obtinerea bunurilor materiale participa plantele si animalele ca obiecte si mijloace de munca.

În principalele sectoare de productie din agricultura . ci dupa timpul calendaristic în care acestea îsi pierd valoarea. care nu pot fi modificate structural de catre om. Din cauza acestei neconcordante timpul de folosire a capitalului fix sub forma masinilor si tractoarelor agricole este adeseori întrerupt pentru o perioada mai mica sau mai mare. a carei functionare nu se suprapune timpului de munca solicitat în special de cultivarea plantelor.nu exista o concordanta între momentul si durata de avansare a cheltuielilor de productie si momentul si perioada de recuperare a acestora. O astfel de particularitate a productiei agricole este determinata de faptul ca în aceasta ramura la realizarea bunurilor materiale. O alta particularitate a agriculturii ca ramura a productiei materiale este si faptul ca alaturi de productia principala se realizeaza însemnate cantitati de produse secundare. functie de natura activitatii desfasurate. pe baza îmbinarii juste a ramurilor agricole ale caror perioade de munca nu se suprapun precum si în integrarea agriculturii cu industria accesorie rurala pentru prelucrarea materiilor prime din agricultura. a valorilor de întrebuintare participa în calitate de mijloace de productie plantele si animalele organisme vii a caror crestere si dezvoltare se desfasoara dupa anumite legi naturale. recoltare etc. care înglobeaza sub forma cotelor de amortizare o parte a valorii mijloacelor mecanice.Singurele posibilitati de diminuare a urmarilor negative pe care le are neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie asupra utilizarii fortei de munca consta în dezvoltarea structurala armonioasa a agriculturii. Neutilizarea deplina a capitalului fix mecanic atrage dupa sine o oarecare depreciere a sa dar si o scumpire a produselor obtinute.productia vegetala si productia animala . Cheltuielile de productie efectuate timp de noua luni sunt imobilizate în toata aceasta perioada si nu se recupereaza decât dintr-o data. De exemplu la culturile cerealiere de toamna cheltuielile efectuate pentru însamântare. voluminoase si greu transportabile. biologice. timpul necesar realizarii productiei ca si ritmul de crestere al animalelor 27 . la sfârsitul perioadei de productie.procesul economic de reproductie se împleteste organic cu procesul natural de reproductie. Neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie afecteaza folosirea rationala a capitalului fix din agricultura. întretinere. În virtutea acestor legi. dar se iau în considerare nu dupa timpul de functionare. utile si importante pentru eficientizarea productiei agricole în ansamblul ei. se recupereaza numai dupa recoltat. dar valoroase.productia vegetala si productia animala . prin valorificarea productiei obtinute. O alta particularitate a agriculturii o constituie faptul ca în sectoarele sale principale .

28 . Germania Nazista. asadar o zona profitabila pentru cei din domeniu. Cu toate acestea agricultura ramane un sector economic profitabil pentru cel care stie sa produca si in acelasi timp sa comercializeze produsele agricole. Din acest punct de vedere Calarasi-ul sta destul de bine la categoria asezare. (A nu se uita fosta bursa a cerealelor din perioada regalista si exporturile facute in acea perioada in Serbia. majoritatea din cadrul judetului Calarasi ). fiind o zona mai mult decat propice pentru culturile de cereale.sunt întotdeauna încadrate în anumite limite de ordin natural. Polonia si Austria. culturi agricole. etc. soluri. silvicol. clima. care stie sa administreze eficient si uniform un domeniu agricol.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->