You are on page 1of 329

MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

,.

HARITINA GHERMAN • RODICA SÂRBU

MICA GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

(D
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ
BUCUREŞTI, 1986

Contri buţiii autorilor : RODICA SÂRBU Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Sub­ stantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia, Structura morfologică a cuvîntului H ARITI NA GHERMAN: Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Con­ juncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şi indirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta

de: DUMITRU VERDEŞ

PREFAŢĂ

Prezentul volum încearcă într-o formulă succintă să răspundă celor ce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi sistematizeze cunoştinţele de limbă italiană, fiind în egală măsură şi un ghid adresat tuturor celor ce doresc să descifreze tainele unei limbi romanice atît de apropiate de limba română. Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: Noţiuni de fonetică şi ortografie, necesare spre a-1 îndruma pe cititor în pronunţarea şi scrierea corectă. De asemenea, pentru dobîndirea unei pronunţii co­ recte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrării accentul tonic al anumitor cuvinte să fie marcat de un punct plasat sub silaba accentuată (favola). Capitolul intitulat Morfologia, organizat in maniera morfosintactică tradiţională, prezintă toate categoriile gramaticale sus­ ţinute de exemplificări integral traduse în limba română. Noţiunile de sintaxă sînt expuse în mod schematic urmărindu-se în mod deosebit diferenţele evidente dintre cele două limbi. Exemplele din acest capitol sînt de asemenea traduse. Pentru a se da o orientare generală asupra originii şi evoluţiei limbii italiene a fost introdus capitelul Limba ita­ liană ieri şi azi, care intenţionează să prezinte pe scurt anumite aspecte ale limbii italiene contemporane. Ultimul capitol. Texte in sprijinul gramaticii, oferă posibilitatea de a regăsi într-o lectură plăcută — por­ nind de la anecdote şi terminând cu textele unor autori consacraţi — unele aplicaţii aie noţiunilor de gramatică cuprinse în prima parte a volumului. în acest scop dispunerea textelor a fost făcută într-o or­ dine gradată a dificultăţilor, eonsiderîndu-se necesar ca primele dintre acestea să fie traduse integral, pe cîtă vreme celelalte să fie însoţite de traduceri şi explicaţii parţiale. Fiecare text reprezintă ilustrarea con­ cretă a unor fenomene gramaticale ce au fost puse în valoare prin sublinieri speciale şi trimiteri directe la capitolul de teorie din prima parte a lucrării. Cartea de faţă nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv faptele de limbă, ci s-a orientat mai curînd spre aspecte contrastive şi spre cele cu caracter practic, scopul acesteia fiind acela de a asigura o consultare nu numai rapidă dar şi eficientă. Conştiente de faptul că expunerea teoretică a gramaticii fără exer­ ciţii de memorizare şi de repetare spre a se dobîndi deprinderi şi auto5

matisme este insuficientă, autoarele şi-au propus să pună Ia dispoziţia publicului şi un viitor volum de exerciţii aplicative, volum care a fost intitulat Utilissimo şi care, se speră, va apărea cit mai curine! posibil. In fine, volumul acesta reprezintă o încununare a îndelungatei-co­ laborări profesionale precum şi a prieteniei ce leagă încă de pe vremea studenţiei pe cele două autoare. AUTOARELE

Prepoziţiile articulate Formele prepoziţiilor articulate Articolul nehotărit '. triftongii Consoanele Litere de origine străina Grupuri de litere Accentul Eliziunea şi apostroful Apocoparea sau trunchierea Adăugarea unor sunete Abrevierile Despărţirea cuvintelor în silabe 5 13 13 14 15 17 18 19 20 21 22 22 24 25 25 25 25 27 27 28 28 30 30 31 31 34 34 35 37 37 37 41 : MORFOLOGIE ARTICOLUL Articolul hotărlt Formele articolului hotărît . . . Formele articolului nehotărit Articolul partitiv Folosirea şi omiterea articolului partitiv Folosirea şi omiterea articolului . hiatul. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv Alte situaţii de folosire a articolului hotărît Alte cazuri în care articolul se omite SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Genul substantivelor după terminaţie Genul substantivelor după înţeles 7 .SUMAR Prefaţă NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Vocalele Diftongii.

ci. substantivelor F o r m a r e a femininului substantivelor Numărul substantivelor P l u r a l u l substantivelor masculine P l u r a l u l substantivelor feminine S u b s t a n t i v e invariabile S u b s t a n t i v e cu mai m u l t e forme Substantive cu două forme la singular S u b s t a n t i v e cu două forme la plural S u b s t a n t i v e cu forme duble la singular şi plural S u b s t a n t i v e defective S u b s t a n t i v e cu forme speciale de plural P l u r a l u l substantivelor compuse Declinarea substantivelor ADJECTIVUL P a r t i c u l a r i t ă ţ i ale pluralului adjectivelor Poziţia adjectivelor Acordul adjectivelor F o r m e ale adjectivelor bello şi quello F o r m e ale adjectivelor buono. . grande Complementui adjectivelor Gradele adjectivelor G r a d u l pozitiv Gradul comparativ G r a d u l superlativ Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ . Adjective cu superlative neregulate Adjective lipsite de unele grade de comparaţie NUMERALUL Numerale cardinale şi ordinale Observaţii asupra numeralelor cardinale Observaţii a s u p r a numeralelor ordinale Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale Alte numerale PRONUMELE Pronumele personale Formele pronumelor personale la n o m i n a t i v (cazul subiectului) Folosirea pronumelor personale la n o m i n a t i v Pronumele personale în funcţie de complement Formele accentuate ale pronumelor Pron urnele reflexive Formele neaccentuate ale pronumelor Poziţia formelor neaccentuate (atone) Combinaţii de pronume n e a c c e n t u a t e Particulele pronominale ne. vi 4 45 45 49 49 52 54 55 55 56 58 60 62 62 65 71 72 74 75 76 77 78 73 79 79 81 83 83 84 86 87 87 89 90 91 94 97 97 98 98 99 100 10! 102 103 105 106 . . .Observaţii asupra genului.

. Criterii sintactice B .a Conjugarea a I l I .a Acordul participiului perfect Verbele neregulate Observaţii a s u p r a conjugării verbelor neregulate Principalele verbe neregulate Conjugarea Conjugarea la diateza reflexivă la diateza pasivă Verbele auxiliare de m o d a l i t a t e Folosirea impersonală a verbelor personale Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ Folosirea modului condiţional Folosirea modului conjunctiv Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv Folosirea modului gerunziu Folosirea modului participiu ADVERBUL Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele de mod de timp de loc de cantitate de afirmaţie de negaţie . . Criterii morfologice Modurile şi timpurile cerbului Verbele auxiliare Folosirea auxiliarelor Conjugarea Conjugarea la diateza activă Conjugarea I Conjugarea a I i .Pronumele Promane de politeţe şi adjective posesive 109 110 112 112 114 117 119 122 123 123 128 130 130 131 131 135 140 143 143 143 146 153 158 160 160 160 175 180 185 186 186 186 188 I89 191 191 196 197 . 198 198 199 200 201 202 202 Si impersonal şi si pasiv Tabloul prenumelor şi adjectivelor posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele de identitate Pronumele relative Pronumele şi adjectivele interogative Adjectivele exclamative Pronumele şi adjectivele nehotărite Alte adjective şi pronume nehotărite VERBUL A.

Prepoziţii proprii B. Conjuncţiile coordonatoare B .. indirecte (se non 254 256 256 257 258 10 . F r a z a prin Concordanţa coordonare B . Gradele de comparaţie ale adverbelor PREPOZIŢIA A. F r a z a prin s u b o r d o n a r e timpurilor Concordanţa timpurilor l a m o d u l indicativ Concordanţa timpurilor la m o d u l conjunctiv Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative condizionale ) Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale Propoziţii t e m p o r a l e Propoziţii cauzale Propoziţii finale ••i : Î . : : :.Locul adverbelor in propoziţie . 222 233 233 234 237 238 238 239 239 240 241 241 242 244 245 245 246 248 249 251 . Conjuncţiile sufoordonatoare Conjuncţii explicative (declarative) Conjuncţii temporale Conjuncţii cauzale Conjuncţii modale Conjuncţii finale Conjuncţii concesive Conjuncţii consecutive Conjuncţii condiţionale Conjuncţii de excepţie Conjuncţii interogative indirecte Conjuncţii dubitative INTERJECŢIA STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI Derivarea Gradarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale NOŢIUNI D E SINTAXĂ PĂRŢILE PROPOZIŢIEI Subiectul Predicatul N u m e l e predicativ Acordul predicatului cu subiectul Atributul Apoziţia Complementul Propoziţii subordonate explicite şi implicite FRAZA A. : : : : : : : .. 203 203 206 206 209 212: 212 213 213 214 214214 215 215 215 216 216 216 217 218 220 — .. Prepoziţii improprii CONJUNCŢIA A.

PROSATORI 258 259 259 259 260 260 261 262 264 268 268 270 272 279 279 286 291 306 .Propoziţii consecutive Propoziţii concesive Propoziţii comparative Propoziţii circumstanţiale de loc Propoziţii modale Propoziţii relative Propoziţii condiţionale Se condiţional (periodul ipotetic) VORBIREA DIRECTĂ ŞI INDIRECTĂ LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică Aspecte ale limbii italiene contemporane Stiluri funcţionale TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII BARZELLETTE DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA POETI.

I .

o. erre. terma- le . enne. a. Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţională în limba italiană este următoarea: a (a). di. erre. e. j (i lunga). gi.NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE (NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA) §1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21 de origine latină şi 5 (j. u. e (e). dolóre — durere. k. o .lbi. e. o (o). professoréssa — profesoară. m (emme). la vu. erre. a. vittòria — victorie. k (kappa). în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele notează sunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (s) cu scopul de-a indica: 1) pronunţia corectă a cuvîntului ca în exem­ plele: mése — lună. b (bi). f (effe). fratèllo — frate. w. h (acca). t (ti). persóna — persoană. attènto — atent. o . r (erre). w (doppia vii sau ci). p (pi). amica — prietenă. x. Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul hotărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la lettera — litera) ca în exemplele: Ia ci. la enne. i. s (esse). n (enne). x (ics). cu^ura — cultură. i. vocalele au urmă­ toarea pronunţie: A. d (di). q (qu). u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca în limba română: figura — figură. o. u (a). Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: libro — carte — ellej i. yogur — iaurt— i greca. 1 (elle). y) adoptate din alte limbi pentru tran­ scrierea cuvintelor de origine străină. e (ci). y (i greca). §3 B. z (zeta). la i greca. în funcţie de accentul silabei sau de grupul vocalic din care fac parte. i (i). g (gì). Vocalele §2 Limba italiană are 5 vocale: a. u. quaderno — caiet — qu. ti. u. v (vu sau ci). In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marchează grafic. e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă sau deschisă.

io. 14 . C. gl. au: zaino — rucsac. (glie. eu: farei — aş face. qui. * omonime — cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ. scia (scie. NOTĂ: în grupurile qua (que. piaţă. ue. fieno — fin. iu: piato — farfurie. e. oi: coi — voi. o (vocale tari). gio. Vocalele hiatului fac parte întotdeauna din două silabe diverse. 2) pronunţia corectă a unor omonime* la care sunetul închis sau deschis al respectivelor vocale este singurul indiciu pentru sensul diferit al acestora: è (e închis) pèsca — pescuit légge — lege é — şi vènti — douăzeci ó (o închis) vòlto — faţă fóro — gaură cólto — cult rósa — roasă fògge è (e deschis) pèsca — piersică — citeşte è — este vènti — vînturi ò (o deschis) vòlto — întors fòro — for. deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indică o pronunţie specifică consoanelor: q. Vocala e la începutul unui cuvînt nu se diftonghează: se pro­ nunţă ca e iniţial în limba română din cuvintele: erou. ciò. se. Cei mai frecvenţi diftongi sînt: ia. exer­ ciţiu. egli — el. § 5 B. erba — iarbă. triftongii § 4 A. c. g. causa — cauză . ei. Diftongii. guerra — război. iu. Diftongul rezultă din combinaţia vocalelor i şi u (vocale slabe) cu a. gliu). fieratîrg. uo: puntuale — punctual. moina — răsfăţ. sciu). quo). giù). vocalele i şi u nu alcătuiesc cu vocalele ală­ turate diftongi. scio. glia. ai. già (gie. Se va pronunţa deci: esercizio — exerciţiu. glio. eia (eie. chiudo — închid. ie. fiume — rîu : ua. fuori — afară . /t'ero-mîndră. emblemă. Vocalele unui diftong aparţin aceleiaşi silabe deci în scris nu se pot separa (vezi § 16). Cînd două vocale întilnindu-se se pronunţă separat. neutro — neutru . ciu). hiatul. cu două emisiuni de voce.metro — termometru . còlto — cules ròsa — trandafir Vocalele e şi o în silabă neaccentuată au întotdeauna sunet închis. Diftongii sînt grupuri formate din două vocale alăturate care se pronunţă cu o singură emisiune de voce. acestea formează un hiat. fiore — floare.

iai: guai! — vai !. ragne — riduri. gloria — glorie etc. re-a-gi-re — a reacţiona. coda — coadă. c şi g urmate de vocalele a. NOTĂ: Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io: giuoco — gioco — joc. 4. c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re — a avea din nou. Consoanele duble (le doppie) care sînt o caracteristică a limbii italiene iar pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv: oggi — azi. § 6 C. 2. Triftongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură . f. po-e-ta ~ poet. l. v bambino — copil. ae. 15 . miei — ai mei. d. 2). «o. iei. albergo — hotel . stanco — obosit. p. ghioKo — lacom . <vezi § 8. . e. figliuolo — figliolo — fiu. b. c şi g urmate de vocalele e si i între care se intercalează un h •amiche — prietene. t. a-e-re-o — avion. oe: te-a-tro — teatru. o ) în grupuri ca ea. po-e-si-a — poezie. § 8 B. c şi g urmate de vocalele e şi i: cesto — coş.go/a — gît. pi-o-lo — ţă­ ruş. <dopo — după. Pronunţarea următoarelor consoane este identică cu cea din limba română: 1. sau pot fi duble: mamma — mamă. Pronunţarea următoarelor consoane este diferită faţă de limba română. Cei mai frecvenţi triftongi sînt: uai. u) sînt accentuate şi se află lingă alte vocale: pa-u-ra — frică. programma — program. 1. magro — slab. mangiai — mîncai. letto — pat. critico — critic. b) cînd vocalele slabe (i. camera — cameră.Hiatul se formează: a) Cînd se întâlnesc două vocale tari (a. o sau de alte consoane: cuore — inimă. gelo — ger. gara — întrecere. fmestra — fereastră. gigante — uriaş . cuoi — boi. Triftongii sînt grupuri formate din trei vocale alăturate •care se pronunţă cu o singură emisiune de voce şi. A. d) în mod excepţional în cuvinte ca li-n-to — lăută. clima — climă. Consoanele § 7 în limba italiană consoanele pot fi simple: tema — temă. cucina — bucă­ tărie. gusto — gust.aparţinînd aceleiaşi silabe. r. chiace — cheie. nu se despart în scris. a. d-o — unchi. m. 3. n. raccontare — a po­ vesti (vezi § 8). ci-a — stradă. uoi.altei vocale.

ahimè / — aoleu ! (pronunţat aimè). ghe-ghi — pronunţia consoanei h este aceeaşi ca şi în limba română (vezi § 8. qui-. aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivo cu prelungirea respectivelor consoane duble. 2. In grupurile che-chi. pronunţia lor în italiană este unitară: accento — accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fără însă a fi repetată ca în limba română . 2).cui: quadro — tablou. sono — sìnt. t: scolaro — şcolar. faţă de anno — a n . Sicilia — Sicilia. faţă de ai (prepoziţie articulată mase. acquistare — a cumpăra. pi. faţă de a — la .) . 3. vai! (pronunţat — de). squadra — echipă.a fi. şi se pronunţă cua. consi• glio — sfat. suono — sunet .) hangar — hangar (pronunţat ungar). persino — pînă şi . fără alte modificări: acqua — apă. b) la unele persoane în conjugarea verbului „avere" la indicativ prezent. spre deosebire de limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat. b) între consoană şi vocală: pensare — a gìndi. que-. questo — acesta. II (acea) nu se pronunţă fiind un simplu semn grafic: a) în unele interjecţii: ahi — vai ! (pronunţat — aii). sasso — piatră. care ar putea fi confundate cu alte părţi de vorbire pronunţate identic : ho — eu am. Q (cu) este întotdeauna urmată de u şi o altă vocală în diftong: qua-. e) urmată de consoanele e. faţă de o — sau . cue. p. sporco — murdar. q. f. Lipsa valorii fonice a dat acestei consonante sensul de „nimic" în expresii de tipul: Non vale un 'acca — Nu valorează nimic. 4. hai — tu ai. hanno — ei au. liquido — lichid. — Se pronunţă ca în limba română (surd) cînd este: a) iniţială urmată de o vocală: secolo — secol. studio — învăţătură. 16 . professore — profesor. pronunţate accua şi aceuistare cu insistenţă asupra consoanei c. c) în poziţie iniţială a unor cuvinte împrumutate din alte limbi: hotel — hotel (pronunţat otel). cinque — cinci. sforzo — efort. deh ! — iertare. In cuvintele în care q este precedat de e pronunţia sunetului se prelungeşte ca la consoanele duble. d) dublă intervocalica: cu respectiva prelungire a _ sunetului: essere =. Non capisco un 'acca — Nu înţeleg nimic. ha — el are. S (esse) are pronunţii diferite în funcţie de poziţia sa în cuvînt.Respectarea consoanelor duble în pronunţare şi scriere este obliga­ torie deoarece adesea ele marchează sensul diferit al unor cuvinte: penna — peniţă pena — pedeapsă beila — frumoasă bela — behăie carro — car caro — drag rossa — (de culoare) roşie rosa — trandafir NOTĂ: în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i. hitleriano — hitlerist (pronunţat itleriano.

— chilometru (pronunţat chilometro). 17 . y se folosesc pentru scrierea unor cuvinte împrumutate din alte limbi. m. Risorgimento — ist. pronunţat uischi). K (cappa) se pronunţă ca un c românesc în cuvinte ca: klaxon — claxon. week-end (din engleză. Z (zeta) indiferent de poziţia sa în cuvînt sau de faptul că este simplă sau dublă are două pronunţii: a) ca ţ românesc: lezione — lec­ ţie (pronunţat leţione). Pentru o pronunţare cît mai corectă se recomandă şi consultarea-: unui dicţionar de specialitate. ex-direttore — fost director. bisbigliare — a susura. dama — dans.. s se pronunţă surd. b) dz: zero — zero. deşi în poziţie intervocalica. kolkhos — colhoz sau ca grupul de litere che: kepi — chipiu (pronunţat chepi). Wagner — „ sau cu sunetul specific limbii străine de origine : wisky — wisky (din engleză. fie printr-un sunet adaptat la pronunţia limbii italiene. pronunţat gez). junior — junior sau prin sunetul specific limbii străine: jaz:— jaz (din engleză. milanese — milanez. Mar ionio — .Marea Ionică.wolframio — wolfram. kaki — culoarea kaki (pronunţat cachi) şi respectiv ca grupul de litere che în abreviaţiile : km. k. J (i lunga) se poate pronunţa ca vocala i în cuvinte ca: iugo­ slavia. neexistînd o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţare ale consoanei z. 5. kg. zolla — brazdă. n. Risorgimene Pentru s intervocalic indicaţiile se referă la limba literară deoarece* în vorbirea comună pronunţia acestei consoane nu are un caracter unitar pe întreg teritoriul Italiei. zio — unchi . super. v: snel­ lo — zvelt (pronunţat znelo). risuonare — a răsuna. b) urmată de consoanele b. girasole — floarea-soarelui. l. w. azzurro — albastru. —. ca în limba română: stasera — astă seară. Litere de origine străină § 9 Literele de origine străină: j . x. NOTĂ: în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe.. jabò — jabou (din franceză. X (ies) se pronunţă cs\ saxofono — saxofon. Aceste litere pot fi pronunţate fie ca în limba de origine a cuvîntujui care le conţin. usare — a folosi.ehilogram (pronunţat chilogramo) . extra — extra. organizzare — a organiza. pronun­ ţat jabò). g.— Consoana s se pronunţă ca z românesc (sonor) cînd este: a) simplă intervocalica: riposo — odihnă (pronunţat ripozo). pronunţat giudo) . judo — (din japoneză. svenire — a leşina. dar se întîlnesc şi în unele nume proprii italiene ca: Jacopo — Iacob. tristezza — t r i s ­ teţe. d. r. pronunţat uichend) . prezzo — preţ. W (doppia vu) se pronunţă fie v-.

GN — fără sunet corespunzător în limba română-se pronunţă ca un n muiat urmat de i (aproximativ nni) în cuvinte ca: sogno — vis. sciu—+şu. compagno — tovarăş. geroglifico — hieroglific. Excepţie. Excepţii. piscina — bazin. glucosio — glu­ coza. cînd vocala i din grupul sci + vocală se pronunţă ca atare: sciare — a schia. o particula­ ritate a limbii italiene o constituie existenţa unor giupuri grafice for­ mate fie din clouă litere (digrammi). ascensione — ascensiune. gloria — glorie. ge-gi sau de trei litere che-chi. în ce priveşte grupurile de două litere: ce-ci. ghe-ghi. Atunci cînd grupul sci este urmat de o vocală. lasciare — a lăsa. scena — scenă. glicine — glicină. scie—+şe. glicerina — glicerina. scia-^-şa): sciopero — grevă. scendere — a coborî. cînd gn se pronunţă ca în română: wagneriano — wag­ nerian. în unele cuvinte grupul gn poate fi urmat de i fără să modifice pronunţia: ogni — fiecare. Excepţie. ruscel­ lo — rîu. SCI — se pronunţă şi atunci cînd este urmat de consoană: scin­ tilla — scînteie. com­ pagnia — tovărăşie. ele se pronunţă exact ca în limba română (vezi § 7 . nascita — naştere. ingegnere — inginer. i ramine doar un semn grafic şi se pronunţă ş + vocala care urmează (scio—>şo. ganglio ~ ganglion.Grupuri de litere § 10 Alături de regulile de pronunţie deja enunţate. sciupare — a deteriora. 18 . scienza — ştiinţă. sbaglio — greşeală. 3). GLI — de asemenea fără sunet corespunzător în limba română se pronunţă ca un l muiat (aproximativ Ili) în cuvinte ca: figlio — fiu. fie din trei litere (trigrammi) care se pronunţă printr-un sunet specific limbii italiene. consiglio — sfat. Wagner. A. scimmia — mai­ muţă. a părăsi. Grupurile de litere amintite nu se dublează niciodată şi se pro­ nunţă foarte puternic. sogniamo — noi visăm. cînd gli se pronunţă ca în limba română: negligente — neglijent. SCE — se pronunţă se: pesce — peşte. fascismo — fascism. Tot ca în limba română se pronunţă grupul consonantic gl cînd nu este urmat de i: inglese — englez.

piane". virtù — virtute. tribù — trib. B. Accentul tonic. 19 . partì — plecă. s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marcheze vocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei. Accentul grafic. sillaba — silabă. accent ascuţit)' care marchează vocalele finale precum şi sunetul închis al vocalelor e şi o: perchè — pentru ce. tavola — masă . NOTĂ: Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă fiind cuvinte . Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor „sdrucciole" şi „bisdrucciole". Accentul care marchează această pronunţare se numeşte accent tonic. lui — el. A. In cuvintele italieneşti poziţia accentului tonic poate fi pe: 1 — penultima silabă (parole piane): bambino — copil. se notează în mod obligatoriu în următoarele situaţii : a) pe cuvintele cu accentul pe ultima silabă (parole tronche): verità — adevăr.. b) pe unele cuvinte monosilabice terminate în diftong: giù — jos. pietà — milă. cortile — curte. natura — na­ tură. gioventù — tineret. situaţie în care accentul se notează grafic: città — oraş. ascuţit sau grav. mai — niciodată. Semnul prin care se notează vocala accentuată. ciò — aceasta. El nu se notează in scris decît în cazuri speciale (vezi § 11. tocmai pentru a nu se confunda cu accentul grafic.Accentul § 11 Pronunţarea corectă a cuvintelor din limba italiană este indicată de accentul tonic sau grafic. potrà — va putea. 3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano — ei locuiesc. già — deja. 2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): medico — medic. può — el poate. Excepţii: nu au accent grafic qui — aici. ca să. catte­ dra — catedră. ventitré — douăzeci şi trei. El poate fi de două feluri: 1. onestà — cinste. qua — aici. trovò — el găsi. 4 — ultima silabă (parole tronche). e). lavoro — muncă. 2. apostrofo — apostrof. accent grav x care marchează vocalele finale precum şi sunetul deschis al vocalelor e şi o (vezi § 3): caffè — cafea. imitile — inutil.. pentru că. In orice cuvînt format din mai multe silabe. una dintre acestea se pronunţă cu mai multă intensitate. Accentul grafic. facendomelo — făcîndu-mi-1. affinché — spre a. desiderano — ei doresc. Aceasta se numeşte silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă. viceré — vicerege. dintr-un cuvînt se numeşte accent grafic. felicità — fericire. dando­ gliela — dîndu-i-o. più — mai.

89) : Vho guardato — l-am Pi ivit. SanV An­ tonio — Sfîntul Anton. § 61 . parlò — el vorbi . 20 . § 20) precum şi cu articolul una (v. dell'eròa — a ierbii. (v. § 87 . glielo. una amica — un^mica—o prietenă. dove è — dov'è u n d e este. § 22): l'alunno — şcolarul. quesf albero—pomul acesta. per­ soana a IlI-a a verbelor regulate la indicativ-perfectul simplu: par­ lerò — voi vorbi. Varte — arta. grande (v. — dacă si — se (pron. quello uomo—quell'uomo—acel om. Eliziunea este obligatorie în următoarele situaţii: 1) cu articolele Io. quello. de la (prepoziţie) d) pe persoana I şi a IlI-a a verbelor la indicativ-viitor. § 18) şi prepoziţiile formate cu acestea {v. în locul vocalei suprimate se pune apostroful: lo aereo — l'aereo — avionul. reflexiv) di — de (prepoziţie) la — articol hot. — va vorbi. gran^ anima — suflet mare. 2) cu pronumele /o. parlerà. la (v. § 62). fem.c) pe unele cuvinte monosilabice omonime pentru a marca deo­ sebirea de sens: è — este tè — ceai sé — pe sine si — da di — zi là — acolo ne — nici dà — el dă e — şi te — pe tine se. sing. A. ne — despre (din) aceasta da — la. glieYho detto — i-am spus-o. e) pe unele cuvinte plurisilabice al căror accent diferit este sin­ gurul indiciu al diferenţei de sens: àncora — ancoră sùbito — imediat compito — temă capitano — căpitan nettare — a curati ancora — mea subito — suferit compito — împlinit capitano — se întîmplă nettare — nectar Eliziunea şi apostroful § 12 Eliziunea este căderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvînt urmat de alt cuvînt care începe tot cu o vocală. ammestate — o vară. gliela (v. mangiò — el mîncă . 96). Yaceea incontrata — o întîlnise. quelYipotesi — acea ipoteză. la. 3) cu adjectivele bello. all'ospite — musafirului. questo. santo: belYappartamento — apartament frumos.

în limbajul presei se observă uneori tendinţa de a nu respecta acest feno­ men. Exct 'pţii in care ape coparea este mar 3ată de apos trof : un po' — un poeo . 5) cu prepoziţia di: la carta d'Italia — harta Italiei. 3. gli italiani —italienii. degli occhi — ai ochilor. ca fenomen caracteristic limbii italiene. cari che abbaia — cline care latră. quale è — care este. este suprimarea vocalei sau a unei silabe finale neaccentuate a unui cuvînt. B. anello d'ar­ gento — inel de argint.4) cu particulele pronominale şi adverbiale (v. gran libro — carte mare. m. b) prin căderea vocalei sau silabei finale cuvîntul să se termine într-una din consoanele: l. de' — dei -. Nu se recomandă eliziunea după: 1) articolele le. cosa da imparare — lucru de învăţat. 2) prepoziţia da pentru a nu fi confundată cu di: libro da acquis­ tare — carte de cumpărat. precum şi unele imperative : da' — dai — dă. nella Italia — în Italia. Apocoparea nu este obligatorie dar se poate face în următoarele condiţii: a) cuvîntul să fie format din mai multe silabe iar ultima să nu fie accentuată . 93): C'era urm volta — A fost odată. esser felice — a fi fericit. § 16) : lo orologio — ceasul. Excepţii: d'ora in poi — de acum înainte. Apocoparea sau trunchierea § 13 Apocoparea. amor patrio — dragoste de patrie. n. signore Ferrari — signor Ferrari — domnul Ferrari.pu i n . Spre deosebire de eliziune apocoparea nu se notează cu apostrof. § 19): le ore — orele.ai. . d'accordo — de acord. r: bel parco — parc frumos. Adesea eliziunea depinde de stilul personal al vorbitorului. ale. grande cosa — gran cosa — mare lucru. va' — vai -.fai . în faţa altui cuvînt: cane che abbaia.21 . gli şi respectivele prepoziţii articulate (v. § 90. di' — diei —spune. dalle ami­ che — de la prietene. d'altra parte — pe de altă parte. quello ragazzo — quel ragazzo — acel băiat. C'incontriamo alle sette — Să ne întîlnim la ora şapte. La sfîrşitul rîndului în cazul despărţirii în silabe (v. fa'.f ă .d u -te. cu' — casa — casa.

z. o — sau. Cele mai obişnuite abrevieri sînt: A. gn. Cuvintelor care încep cu s .mo — Affezionatissimo — Prea devotatul 22 . B. Adăugarea unor sunete § 14 Fenomen opus apocopării prin care se suprimă sunete şi silabe. Orice cuvînt prescurtat este urmat în mod obligatoriu de punct fără a fi necesar ca următ-orul cuvînt să înceapă cu literă mare. — Onorevole — Stimate Gent. X.mo — Illustrissimo — mult prea stimate S. — Ragioniere — contabil On.V. sig. — Dottore — doctor (titlul ştiinţific) Prof. acestora li se adaugă un d final : tu ed io — tu şi eu. — Ingegnere — inginer Rag. A. per iscritto — în scris. Abrevierile § 15 Abrevierile sînt prescurtările unor cuvinte la care se recurge adesea în limba italiană contemporană.na — Signorina — domnişoară Dott.ra — Signora — doamnă (doamnei) Sig.mo — gentilissimo — prea amabile 111. sau Dr. intervine uneori pentru obţinerea unei pronunţii cît mai melodioase. grande zaino — rucsac mare. ed allora — şi atunci. precum şi prepoziţia a — la. — Signoria Vostra — Domnia Voastră Aîî. pn.f consoană şi sînt precedate de cuvinte care se termină în n sau r — li se adaugă un i iniţial : in iscuola — în şcoală. in lspagna — în Spania. cado ad aspettare — merg să aştept. Termenii epistolari de adresare: Egr.e) apocoparea să nu fie făcută în faţa unor cuvinte care încep cu s urmat de consoană (s impur). ps. sînt urmate de un cuvînt care începe cu o vocală. quello yogurt — acel iaurt. un cane oi un gat­ to — un cîine sau o pisică. y: belìo specchio — oglindă frumoasă. piccolo gnomo — spiriduş mic. — Egregio Signore — stimate domn Sig. adăugarea unor sunete de legătură (accrescimento — adăugare) la sfîrşitul sau începutul unui cuvînt. Cind conjuncţiile e — şi. per xscherzo — din glumă. — Avvocato — avocat Ing. — Professore — profesor Avv.

— avverbio — adverb.n.E. — indicativo — indicativ. ecc. un organism internaţional. un partid etc. — prossimo venturo — viitorul apropiat p. N. avv. pass. — capitolo — capitol. Sigle Siglele sînt abrevierile rezultate din iniţialele mai multor cuvinte care indică o instituţie. un organ central. congiuntivo — conjunctiv. — participio passato — participiu trecut. esempio — exemplu.es.n.p. imp. — congiunzione — conjuncţie. cap. Torino CGIL — Confederazione Generale Italiana del Lavoro — Confederaţia Generală Italiană a Muncii RAI — Radio Audizioni Italiane — Radiodifuziunea Italiană 23 . — prossimo passato — trecutul apropiat e. cong. — manoscritto — manuscris. f. — eccetera — şi aşa mai de­ parte. agg.B. — corrente mese — luna curentă p. m. PCR — Partito Comunista Romeno — Partidul Comunist Român PCI — Partito Comunista Italiano — Partidul Comunist Italian ONU — Organizzazione /V'azioni Unite — Organizaţia Naţiunilor Unite CGE — Compagnia Generale di Elletricità — Compania Generală de Electricitate CIO — Comitato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In­ ternaţional FIAT —Fabbrica Italiana Automobili Torino — Fabrica Italiană de Maşini. — tonnellata — tonă No. art. — Medio Evo — Evul Mediu Kg'. — nota bene — — observă ! fig.s. — vedi sopra — vezi sus.s. — femminile — feminin. es. — chilogramo — chilogram Km. — figura — figura. — chilometro — kilometru tomi. voi. Termenii gramaticali uzuali: m. C. o asociaţie.B. — era nostra — era noastră a e. — numero — număr D. part. — ante era nostra — înainte de era noastră M. v. — articolo — articol. — volume — volum. — imperfetto — imperfect. c a . sau imperativa — imperativ. — pagina — — pagina. ind. — corrente anno — anul curent (în curs) c m . — ag­ gettivo — adjectiv. Abrevieri care indică noţiuni de timp şi cantitate. Abrevieri care indică termeni editoriali: pag.y. — per esempio — de exemplu. p. — maschile — masculin. E.

di-a-fa-no — diafan . con-so-n&n-te — consoană. b) orice consoană urmată de 1 sau de r formează o silabă cu vo­ cala care urmează : eru-de-le — crud. ca şi-n limba română. at-ira-ver-so — prin. . gli. &1-CU-TÌO — v r e u n . r urmate de o altă consoană formează o silabă cu vocala precedentă: car-ne — carne. po-e-ta — poet. sce. ru-scd-lo — rîu . Se reco­ mandă evitarea acestor greşeli. abateri de la regulile amin­ tite. ae-qna — apă. m. ma-gro — slab . se observă uneori. cum ar fi: apostrof la sfîrşit de rînd. e) dublele aparţin unor silabe diverse. fi-g\ia — fiică. mai ales îu presa contemporană. com-pa-gna — tovarăşă. miei — ai mei. pun-tua-le — punctual. deci des­ părţirea se face astfel: del-Va\4i-c-vo — al elevului. spre deose­ bire de limba română. i) apostroful nu poate ramine izolat la sfîrşitul rîndului. im-pa-ra-re — a învăţa. g) de asemeni nu se pot despărţi formînd o silabă unică grupurile consonantice: gn. mi-ni-stro — ministru.). ei aparţin aceleiaşi silabe: uo-mo — om. c) consoanele 1. folosirea articolului şi a prepoziţiei articulate fără eliziune (allo albergo — la hotel. x. sci: joe-see — peşte .consoană nu se desparte ci formează. o singură silabă cu vocala următoare : di-sţia-ce-re — neplăcere. se ţine seama de următoarele re­ guli : a) fiecare consoană formează o silabă cu vocala următoare: sa-lu-te— sănătate. Y&t-mo-sfe-ra — atmosfera. buoi — boi . nel-Fe-ser-ci-to — in armată. h) vocalele unui hiat se despart în silabe diferite: e-ro-e — erou.Despărţirea cuvintelor în silabe § 16 Pentru a despărţi corect cuvintele în silabe. f) diftongii şi triftongii nu se pot despărţi. a-scol-ta-re — a asculta. a-tle-ta ~ atlet. a -ros-si-re — a roşi. inclusiv grupul consonantic cq al-li-e-co — elev. mai ales cînd aceasta se impune la sfîrşit de rînd. In ce priveşte despărţirea în silabe la capătul rîndului. d) grupul s -f. n. pa-ro-la — cuvînt.

deierrninîndu-i genul şi numărul: il lavoro — munca. l'esempio — exemplul. în care poziţia articolului este -enclitică. Vandare — mersul etc. nehotărit (articolo indeterminativo) şi partitiv (articolo partitivo). Articolul se acordă întotdeauna în gen şi număr cu categoria gra­ maticală pe care o determină. ARTICOLUL HOTARÎT Formele articolului hotărît § 18 Genul Singular IL Masculin LO L' LA Feminin L' LE Plural I GLI 25 . Vutile — utilul.MORFOLOGIE (MORFOLOGIA) ARTICOLUL L'ARTICOLO § 17 Articolul este categoria gramaticală care nu apare niciodată singură ci însoţeşte un substantiv sau un echivalent al acestuia. După funcţia sa gramaticală articolul este hotărlt (articolo determi­ nativo). Spre deosebire de limba română. în limba italiană articolul este proclitic şi apare ca un cuvînt independent: la camera — camera. le case — case/e. gli uomini — oa­ menii. il perché — cauza. el fiind alipit substantivului.

lo scultore — sculp­ torul. l'amico — prietenul. l'esame — exa­ menul. la scienza — ştiinţa. Articolele ii şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas­ culin la singular şi respectiv plural care încep cu o consoană (exceptînd s impur *. gli gnocchi — găluştele. Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor femininesingular şi plural care încep cu vocală: l'azione — acţiunea. z. le azioni — ac­ ţiunile. lo xilofono — xi­ lofonul. dar il piccolo scolara — micul şcolar . gli iutifici — fabricile de iută. i urmat de vocală): il libro — cartea. gli ingegneri — inginerii. le onde — valurile. pn. la ricerca — cercetarea. adjec­ tiv. gli gnomi — spiri duşii. § 12): Vitaliano — italianul. ps. gli zii — unchii . Vinglese — englezul. Articolele 1' şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine singular şi plural care încep cu vocală: l'albergo — hotelul. lo gnomo — spiriduşul. lo zio — unchiul . pronume) : lo scolaro — şcolarul. gli inglesi — englezii .. gli iugoslavi — iugoslavii . gli esami — examenele. z. pn. i libri — cărţile . l'erba — iarbă. l'onda — valul. le scienze — ştiinţele . Articolele Io şi gli se folosesc înaintea substantivelor mascu­ line singular şi plural care încep cu: s impur *. i urmat de vocală: lo spazio — spaţiul. D. Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care se întîlnesc sînt identice (v. B. verb. x. dar i migliori ingegneri — cei mai buni ingineri. gn. le ricerche — cercetările.psihologii. spavento spaimă.§ 19 Folosirea uneia sau alteia dintre formele articolului depinde întotdeauna de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (substantiv. ii Yestito — rochia.. le vie — stră­ zile . glipneumococchi— pneumococii . lo iutificio — fabrica de iută. gli psicologi -. gli italiani — italienii . gli spazi — spaţiile. lo gnocco — găluşca. lo pneitmococco— pneumococul. lo iugoslavo — iugoslavul. gli xilofoni — xilofoanele. l'università — universitatea^ le università — universităţile. lo yogurt — iaurtul. gli scultori — sculptorii . il quartiere — cartierul. E. ps. i quartieri — cartierele . il piatto — farfuria. Articolele la şi le se folosesc în faţa substantivelor femininesingular şi plural care încep cu o consoană: la \ia — strada. lo zoccolo — sabotili (încălţămintea) . C. le erbe — ierburile. NOTĂ: Articolele Io şi la în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular seapostrofează. gli zoccoli — saboţii . 26 . A. x. dar il tuo amico . y. y. sgorbio — pată de cearnelă. gli alberghi — hotelurile . i piatti — farfuriile .. lo psicologo — psihologul. * S impur este ş urmat de consoană: studente — student. i vestiti — rochiile. gn. gli yogurt — iaur­ turile .

coi sînt forme frecvent întîlnite: col tempo — cu timpul. davanti al­ l'entrata del palazzo — în faţa intrării blocului. Principalele prepoziţii care se unesc cu articolele hotărîte la sin­ gular şi plural sînt di. colla. adică în funcţie de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (v. Tendinţa limbii contemporane este însă de a folosi prepoziţia con separat de articol. da. si parla sul contributo della letteratura — se vorbeşte despre contribuţia literaturii. coli' anima — cu sufletul. Formele prepoziţiilor articulate § 21 Articol masculin Prepoziţie sing. fem inin sing.l'aeroporto = dall'aeroporto — (de) la aeroport. su. Ea se formează din unirea articolului hotărît al unui substantiv precedat de o prepoziţie. da -j. il rilievo dei paesi vicini ~. visita allo zoo — vizită la grădina zoologică. ii del al dai nel sul pi. a i i ristoranti = ai ristoranti — la restaurante . nel centro della città — în centrul oraşului. Io dello allo dallo nello sullo Pi­ gli degli agli dagli negli sugli masculin feminin sing. a. § 19): il colore della tovaglia — culoarea feţei de masă. 27 . Prepoziţia con se poate uni şi ea cu articolul hotărît: col. le scoperte degli scienziati — descoperirile oamenilor de ştiinţă. negli ospedali dai inalati — în spitale la bolnavi. in. coi ragazzi — cu băieţii. la della alla dalla nella sulla pi­ le delle alle dalle nelle sulle r dell' all' dall' nell' sul!' di a da in su Prepoziţiile articulate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi arti­ colul hotărît.Prepoziţiile articulate § 20 Prepoziţia articulată este o caracteristică a limbii italiene.relieful ţărilor vecine. fiind categoria gramaticală cea mai frecvent întâlnită în frază. i dei ai dai nei sui sing. cu aceasta: di -f la cucina = della cucina — (a) bucătă­ riei : despre bucătărie .

Formele articolului nehotărît § 23 Genul Masculin Singular un uno una un' Plural dei degli delle Feminin § 24 Criteriul de alegere a formei corecte a articolului nehotărît este identic cu cel al întrebuinţării articolului hotărît: prima literă a cuvîntului pe care-1 precedă. z. a\ co' în loc de nei. un beli''appartamento — un apartament frumos. A. de'. gn. Articolul nehotărît uno se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. un esercito — o armată. în loc de della. singular. ARTICOLUL NEHOTĂRÎT § 22 Spre deosebire de articolul hotărît care determină cu precizie un substantiv. coi. B. da le. pn. pn. care încep cu o consoană (în afară de s impur. un noto artista — un artist cunoscut. x. un documento — un act. dei. singular. 28 . articolul nehotărît (l'articolo indeterminativo) îl indică doar din mulţimea substantivelor de acelaşi fel. i + vocală) sau cu o vocala: un caffè — o cafea. ps. Ca poziţie articolul nehotărît este proclitic ca şi în limba română. care încep cu s impur. z gn. y. uu grande scrittore — un mare scriitor. ps. ai. NOTĂ: în textele literare vechi prepoziţiile articulate apar fie în forme separate: de la. un piccolo strumento — un instrument mic. un aereo — un avion. dalle. a Io. allo. iar forme ca pel pentru per ii sau pei pentru per i sînt foarte vechi. fie în forme apostrofate: ne'. fără a-1 determina. Articolul nehotărît un se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine.Prepoziţia per nu se articulează.

uno gnaulìo — un mieunat. prezenţa sau absenţa apostrofului este singura marcă a genului: un insegnante — un profesor. 107): Ho ammirato dei paesaggi — Ho ammirato alcuni paesaggi — Am admirat nişte (unele) privelişti. pn. uno xilofonista — un xilofonist. un 'insegnante — o profesoară. 2. care încep cu o vocală: uri ape — o albină. un ghiozdan . gn. un' assemblea — o adunare. Substituirea este recomandată mai ales cînd 23 . un autista — un şofer. una bella storia — o poveste frumoasă. Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau ad­ jectivelor) masculine care încep cu vocală. delle operaie — (nişte) muncitoare. uno iugoslavo — un iugoslav. ps. una strana notizia — o veste ciudată. 1. gn. z. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine. Pentru pluralul articolului nehotărît neexistînd forme proprii. s impur. — femininul un va fi întotdeauna însoţit de apostrof întrucît este format prin eliziune. i -f vocală) : dei limoni — (nişte) lămîi. alcune — unele (v. x. un'eroica lotta — o luptă eroică. D. dei braci figli — (nişte) copii cuminţi. uno yacht — un iaht. § 13) formei uno: uno Aneddoto = un Aneddoto — o anecdotă. 3. ps. y. uno zaino — un rucsac. dei compagni — (nişte) to­ varăşi. §36). delle buone amiche — (nişte) prietene bune. Pentru substantivele cu aceeaşi formă pentru ambele genuri. uno psichiatra — un psihiatru. una squadra — o echipă. se foloseşte prepoziţia di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şi iniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv.vocală: degli album — (nişte) albume. uno smisurato odio — o ură nemăsurată. Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma delle folosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) : delle donne — (nişte) femei. de la forma una: uno impressione — un' impressione — o impresie. C. NOTĂ: Se va acorda o atenţie deosebită ortografiei corecte a articolului nehotărît singular care precedă substantive care încep cu o vocală: — masculinul un nu se va scrie niciodată cu apostrof deoarece este format prin apocoparea (v. Forma feminină a articolului nehotărît una se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o -consoană: una contrada — un ţinut. y. un* autista — o şoferită (v. i 4. degli xilofoni — (nişte) xilofoane. uno pneum ococco — un pneumococ.X. degli iutifici — (nişte) fabrici de iută. z. Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine care încep cu consoană (în afară de s impur. y. degli psicanalisti — (nişte) psihanalişti. x. degli zingari — (nişte) ţigani. degli gnocchi — (nişte) găluşte. singular. degli yak — (nişte) iaci. degli eleganti stivali — (nişte) cizme elegante.vocală: nno spazio — un spaţiu. pn. i -f. §. Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori cu adjectivele nehotărîte alcuni — unii. uri antica for­ tezza — o cetate veche.

Folosirea şi omiterea articolului partitiv § 26 I.— Te caută nişte prietene . Sublinierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non dei nemici — Sînteţi pentru noi (nişte) prieteni şi nu (nişte) duşmani. B. puţin. citeva. Determinarea unui substantiv la nominativ cu funcţie de subiect: Ti cercano delle amiche. dell'. L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea. Ho scelto dei fiori rossi — Am ales nişte flori roşii. Per raggiungere V'ideale ci vuole dello sforzo — Pentru a-ţi atinge idealul este nevoie de efort: Ho visto dei film italiani — Am văzut cîteva filme italiene. delle) ambele indicînd o cantitate nedefinită: Compra dei dolci — Cumpără (nişte) prăjituri . La singular un substantiv precedat de un articol partitiv are cu totul alt sens decît un substantiv precedat de articolul nehotărît: Voglio bere del vino — Vreau să beau nişte (puţin) vin. dar Ho bevuto' un vino buono — Am băut un vin bun. Pluralul articolului nehotărît tinde să dispară în limba modernă. degli.dei. — Am cumpărat-un măr şi o pară. Ho comperato mele e pere — Am cumpărat mere şi pere. 30 . C. Ho parlato con alcuni studenti — Am vorbit cu nişte studenţi. ARTICOLIJL PARTITIV § 25 Articolul partitiv indică o parte dintr-un întreg sau o canti­ tate nedefinită şi se exprimă în limba italiană prin prepoziţia di + arti­ colul hotărît. Articolul partitiv se foloseşte pentru: A. Pentru a conferi o valoare nedeterminată unui plural nu se foloseşte nici articolul: Ho comperato una mela ed una pera. clţiva. o cantitate oarecare: Mangio del pane — Manine puţina pîine. Sensul acestei categorii gramaticale este redat în limba română prin: nişte.substantivul este precedat şi de o altă prepoziţie: Ho parlato co» degli studenti. dello. della. avea nişte pene albastre. Determinarea unui substantiv în acuzativ cu funcţie de comple­ ment direct: Scrivo degli esercizi — Scriu nişte exerciţii. La plural sensul şi formele articolului partitiv se confundă cu cele ale articolului nehotărît : (del.

Articolul partitiv se omite: A. -Ţinînd cont de această deosebire. C. Prepoziţiile articulate se comportă după aceleaşi reguli ale folosirii şi omiterii articolelor. substantivul este articulat sau nearticulat în ambele limbi: nell' aula del­ l'Università — în aula Universităţii. 31 . il romanzo della Vigano — romanul scriitoarei Vigano. Cu substantive precedate de altă prepoziţie: Si è unito a dei cattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a unit cu nişte prieteni răi.II. II dizionario c'è sullo scaffale — Dicţionarul este pe raft. meno. più. substan­ tivul _este articulat: m aereo — cu avionul. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii A. troppo. nici bani. Regulile au un caracter orientativ. Nume proprii de persoană § 28 Se foloseşte articolul cu numele de familie (il cognome) care » indica: 1. andare a teatro — a merge la teatru. Există însă şi frecvente cazuri de neconcordanţă în folosirea şi omiterea articolului. substantivul articulat în italiană este nearticulat în română: Salgo dal tram -— Cobor din tramvai . abbastanza. pe lingă acestea pot apărea alte cazuri. în propoziţii negative construite mai ales cu né: Non avete uè amici. grupîndu-le din motive didactice. B. per alcuno: Lui raccontò molte vicende — îmi povesti multe întîmplări . ne soldi — Nu aveţi nici prieteni. essere in cucina — a fi în bucătărie. după categoria substantivelor pe care le însoţesc. uneori forme fixe care nu pot fi încadrate în reguli generale. cînd în română spre deosebire de italiană. Folosirea şi omiterea articolului § 27 Folosirea şi omiterea articolului hotărît în limba italiană are multe reguli comune cu cele ale limbii române cînd. sau invers. Vado dal medico — Merg la doctor. personalităţi ale culturii italiene: Le novelle del Boccaccio — nu­ velele lui Boccaccio . (l'estate — vara. spre exemplu. în cazul in care substantivele sînt precedate de: molto. Lo faccio per alcuni amici — O fac pentru cîţiva prieteni : In ufficio ci sono più persone — în birou sînt mai multe persoane. amintim unele reguli de folosire şi omitere ale articolului specifice limbii italiene.

32 . Se foloseşte articolul şi cu denumirile unor opere de artă importante : La Traviata di Verdi — Traviata de Verdi: Il Mosè di Michelangelo c'è a Roma — Moise a lui Michelangelo se află la Roma: Ugo Foscolo è fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo este autorul Mormintelor: Ho ascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am ascultat Capriciile lui Niccolò Paganini. Diomede ed Ulisse idearono il cavallo troiano — Diomede şi Ulisse plănuiră calul troian. numele unor domnitori. supranumele . il dramma di Shakespeare — Drama lui Shakespeare. don. nume mitologice: La nascita di Venere — Naşterea lui Venus. numele unei întregi familii. Botticelli şi numele unor personalităţi culturale străine: Mi piace tanto Mozart — îmi place mult Mozart. 5. Ho un Foscolo in pelle — Ani un volum de Foscolo legat în piele.) Ecco il mio Carlo! . In acest caz articolul se pune la plural: il governo dei Medici — Cîrmuirea familiei Mediei: Ci saranno anche gli Alberti — Va fi acolo şi familia Alberti. Arriva donna Lucia — Soseşte donna Lucia.Excepţii: Verdi. Nu se foloseşte articolul cu: a) prenume (il nome): Il figlio di Paolo — fiul lui Paul. frate (fra ) . Incontrò fra Cristoforo — îl întîlni pe călugărul Cristo­ foro . mai ales cînd numele se referă Ia femei. Excepţii: Prenumele masculine însoţite de un determinativ (adj. prenume precedate de substantivele : donna. Mazzini. în aoest caz articolul marchează genul : Recita la Vincenzi — Interpre­ tează actriţa Vincenzi. Garibaldi. 3. Michelangelo Merisi fu soprannominato il Caravaggio — Michelangelo Merisi a fost poreclit Caravaggio. Cînd numele se referă la bărbaţi se articulează foarte rar: E1 slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o. Parlo con Luisa — Vorbesc cu Luiza. 2. 4. — persoane obişnuite. Il monumento di papa Urbano Vili è in San Pietro — Monumentul papei Urbano al VHI-lea se află în (catedrala) Sfîntul Petru .Iată-1 pe Carlo al meu ! A cele Ì feminine în limbaj familiar: Ci viene anche la Monica ? — Vine acolo şi Monica? b). sau pron . e. La prodezza di Stefano il Grande — Vitejia lui Ştefan cel Mare (în română articol adjectival) . numele folosite cu sens metonimie: Il Modigliani che ho comprato— Ta­ bloul lui Modigliani pe care l-am cumpărat. papa sau adjectivul santo: Parlatemi di don Giovanni — Vorbiţi-mi de don Giovanni.

oceane. Le Baleari. state: l'Africa. VAquila. I Carpazi. l'Europa. VAia. continente. la Moldavia. Nume proprii geografice § 29 Se articulează numele proprii geografice care indică: 1. deoarece numele geografice sînt masculine. Cipro. Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse). il Mediterraneo: il Mar Nero. la Sicilia. b) sînt precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu condiţia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă alţi deter­ minanţi : Recarsi in Francia. Malta: A Capri si può ammirare la Grotta Azzurra — La Capri se poate admira Peştera Albastră. nel Belgio — A locui în Lazio. Tornare da Bucarest — A se întoarce de la Bucureşti. NOTĂ: I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determi­ nant: la soleggiata Capri — însorita insulă Capri. il Danubio. d) prenume însoţite de nume: L'incontro di Dante Alighieri con Beatrice Portinari — întîlnirea lui Dante Alighieri cu Beatrice Portinari. 3. insule mari: il Lazio. lanţuri muntoase: il Monviso. 4. Excepţii: Numele geografice amintite omit articolul cînd: a) arată o specificare: Le città d'Italia — oraşele Italiei. la Romania. regiuni. lacuri: l'Atlantico. la Spezia: Hai visi­ tato il Cairo? —Ai vizitat oraşul Cairo?. b) insule mici: Capri. il Caraiman. Gli Appennini. l'Italia. în Belgia. Excepţii: il Cairo. il Trasimeno. in Americo — A se duce în Franţa. il Madagascar. mări. Nu se articulează numele proprii geografice care indică: a) oraşe: Andare a Venezia — A merge la Venezia. (Haga). rîuri. i mo­ nasteri di Moldavia — mănăstirile Moldovei.Excepţii: Numele mitologice însoţite de un determinativ: La bella Venere (frumoasa Venus) . B. în America. dar Abitare nel Lazio. munţi. la Soma antica — vechea Romă. 2. L'Aquila è il capoluogo degli Abruzzi — Oraşul Aquila este capitala regiunii Abruzzi. Excepţie : Rîul Arno : Val d'Arno — Valea rîului Arno. Le Alpi. 33 .

nonno: il suo babbo său.f r a t e vitreg. entrambi i lati .fnca voastră vitrega.t a t ă Vitreg -figliastro . figliastrafiică vitregă. mia moglie — soţia mea.sora vitrega. ambedue le mani . vostra sorella — sora voastră.tinara mea soţie. vostro nipote — nepotul vostru. il nostro par­ talo Giovanni . . .mamele voastre. cognata . la mia nonna — bunica mea. nonna. i suoi zii — unchii săi .amîndouă mimile. b) precedate de adjectivul posesiv loro: la loro sorella . nostro. tatăl Folosirea articolului ramine facultativă pentru următoarele nume de rudenie: cugino.Mamma. tuo fra­ tello — fratele tău. P lp a) la plural: i miei fratelli .gine­ rele său. A i t e situaţii de folosire a a r t i c o l u l u i hotărît § 31 în afara cazurilor arătate articolul hotărît însoţeşte de obicei: A.fraţii me!.întâmplarea voastră (v. vostra figliastra sua la vostra figliastra . Se vor articula numele de rudenie precedate de adjectivul posesia atunci cînd respectivele nume sînt: mQTr . B.scumpa t a l o r a . etc. il nostro zione . fratele său mai mic.unchiul nostra (cel mare) .ambele parti. verişoară. la vostra vicenda . soacră. suo. entrambi. suo padre — tatăl său. . § \)+).mamă vitregă . genero gnere . tuo marito — soţul tău.Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv § 30 Nu se articulează următoarele substantive care indică grade de rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adjectivele posesive (v § 94): mio. matrigna . adjectivele: ambedue.fratele nostru Giovanni. patrigno . tutto il tempo . In acest caz locul articolului este între substantiv şi adjectiv. „„^tina d) forme diminutive sau augmentative: la mia nipotina . tuo. c u m n a t ă . .nepotul lor.văr.socru. il loro nipote . orice adjectiv posesiv care precedă un substantiv: il mio doveredatoria mea. fratella­ stro . tutto.nora. Excepţii: . suocero. nostra zia — mătuşa noastră. cognato. le vostre madri . . nuora . Se va spune deci: suo genero sau il suo genero . c) însoţite de un alt determinant (adjectiv sau substantiv) j j e .cumnat.tot timpul.tiu vitreg. babbo. nostro figlio — fiul nostra. cugina .nepoţica mea . 34 . suocera . il loro padretatăl lor. . vostro (exceptînd loro): mia madre — marna mea. la mia giovane moglie . U n g a adjectivul posesiv: la tua cara sorella . il suo fratello minore. sorellastra .sora lor.

numeralul ordinal: il primo giorno di scuola — prima zi de şcoală. le più oneste— cele mai cinstite (v. ii 12 maggio — ziua de 12 mai . fără alt determinant: Sbagliare senza voglia— A greşi fără voie.Acea revistă era itali­ enească. 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 August a anului 1944. dar în prezenţa unui alt determinant se va spune: Egli è un medico buono. Cînd substantivul este precedat de: a) un adjectiv demonstrativ: Non dire questa bugia — Nu spune această minciună. I. essere sui trenta — a avea 30 de ani. exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — Este ora opt. dai capo — din cap . F. substantive cărora li se conferă o valoare distributivă: Lucia viene il sabato — Lucia vine in fiecare sîmbătă. b) complement de mod. il perché — cauza (v. NOTĂ: Spre deosebire de limba română. Cînd substantivul are valoare de: a) nume predicativ. Mangio la frutta — Manine fructe. sau o valoare demon­ strativă: entro il mese — în cursul acestei luni. superlativul relativ: il più bello — cel mai frumos. Alte cazuri în care articolul se omite §32 Alături de regulile arătate articolul se mai omite în următoa­ rele situaţii: 1. occorre del tempo — trebuie timp. orice parte de vorbire care se substantivează: l'andare—mersul. la dodicesima domanda — a douăsprezecea întrebare (v. G. Quella rivista era italiana —. il fare — acţiunea. Ogni attimo è prezioso — Fiecare clipă este preţioasă. substantive al căror sens diferit este marcat doar de articol: da capo — de la început. acesta neavînd un alt determinant : Egli è medico. 2. 35 . dar în cazul unui alt determinant: Agire con il coraggio dell'onesto — A acţiona cu curajul celui cinstit.C. § 78. Agire eon coraggio — A acţiona cu curaj. anumite expresii: parlare sul serio — a vorbi serios. e) . — El este un medic bun . II. în italiană se folosesc adesea substan­ tive eu articolul hotărît chiar fără alţi determinanţi: Scrivo l'indirizzo sulla busta — Scriu adresa pe plic. b) un adjectiv nehotărît: Ciascun uomo lavora — Fiecare om mun­ ceşte . D. § 186) . E. § 68). — El este medic.

Ingresso — Intrare . allo stop. dar vestito della miglior seta — rochie din cea mai bună mătase. Automobile Club Italiano — Clubul automobilistic italian . cînd are şi alt determinant . Chi semina vento. provar ribrezzo — a-ţi fi scîrbă.. — Doamnă. în titluri de cărţi. Sintesi di chimica organica — Sinteză de chimie organică . sentir pietà — a avea milă. all' alt — la stop. amici cari — Socoteală deasă e frăţie aleasă . far capolino — a se ivi. cappello e se ne andò — îşi luă şalul. în unele expresii formate cu verbele avere. vestito di seta — rochie de mătase. Regulile si cazurile enunţate nu pot deveni reguli rigide. scopul: sala da pranzo — sufragerie. 3.. prendere. la grande città maritima — Venezia marele oraş maritim. de capitole — Storia della letteratura romena — Istoria literaturii romàne . calitatea: uomo di cuore duro — om tare de inimă. raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt.. 8. culege furtună. rete da pesca — plasă de pescuit. . fiţi amabilă. 4. In enumerări: giorno e notte — zi şi noapte. Prese sciarpa. sentire. dare. dar se va spune: al mare — la mare. 6. în unele proverbe: Patti chiari. mănuşile. fare. dar cu alt determinant: Venezia. sia gentile. provare: aver paura — a-ţi fi frică. 7. pălăria şi plecă.c) complement de loc: In montagna — la munte. Pe tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra — Piaţa Esedra. ele au caracter orientativ şi de cele mai multe ori se bazează pe forme fixe specifice limbii italiene. Uscita — Ieşire. b) atribut care indică materia: copertina di plastica — invelitoare de plastic . Alături de acestea pot să apară şi alte situaţii. è sita nella laguna — Veneţia. oraş maritim.guanti.. este aşezat în lagună. Epilogo — Epilog . 5. città maritima. este aşezat în lagună. Cînd substantivul are funcţia de: a) apoziţie: Venezia. Signora. in cima — în vîrf . d) de vocativ: Forza ragazzi! — Curaj copii!. dalla nonna — la bunica .

Vottimismo — optimismul. lafratellanza — înfrăţirea . il freddo — frigul. plante: il garofano — garoafa. în care substantivul are trei genuri (masculin. il Capo­ danno— Anul Nou. la dinamo — dinamul. la saggezza — înţelepciunea. la biro — pixul. Giovanni. il tele­ gramma — telegrama. acţiuni: la fuga — fuga. Lucia. ii clima — clima. Varcobaleno — curcubeul etc. il sasso — piatra. la radio — radioul. Excepţii: Substantive care deşi se termină în -o sint de genul feminin: la mano — mina. stări fizice şi psihice: la bellezza — frumuseţea. 54). ii sistema — sistemul. il despota — 37 . la quercia — stejarul . -ta: ii problema — problema. la moto — motocicleta. — fiul. Io scherzo — gluma. Spre deosebire de limba română. Il treno con cui partì il mio cugino Carlo era già sul terzo binario — Trenul cu care plecă vărul meu Carlo era deja pe linia a treia . relaţii între subiecte: Vamicizia — prietenia.SUBSTANTIVUL IL NOME § 33 Substantivul este categoria gramaticală care denumeşte obiecte: la tavola — masa. ii pilota — pilotul. Il quadro rappresentava il ritratto del nonno — Tabloul reprezenta portretul bunicului. la pecora — oaia. Substantivul este o parte de vorbire principală care poate fi înso­ ţită de determinanţi ca articolul sau adjectivul (vezi § 17. feminin şi neutru). evenimente: il compleanno — ziua de naştere. Terminaţii specifice genului masculin: -o: V albero — pomul. la malattia — boala. Genul poate fi stabilit fie după terminaţia. fenomene ale naturii: la pioggia — ploaia. fie după sensul substantivului. il gatto — pisica. la foto — fotografia. în italiană substantivul are două genuri: masculin şi feminin. poate fi substituită de pronume (vezi § 81) şi este flexibilă. la sarta — croitoreasa. ii lavoro — munca. fiinţe: il figlio. ii tempo — timpul. GENUL SUBSTANTIVELOR Genul substantivului după terminaţie § 3 4 A. -ma.

il vapore — aburul . l'album — albumul. il bastione — bastionul . il cognac — coniacul: Il tram ed il filobus sono mezzi di trasporto molto 38 . -one: il mattone — cărămida.il sapone — săpunul. — rana. Il nuovo locale del tribunale era moder­ nissimo — Noul local al tribunalului era foarte modem. il gas — gazul. ii pedale — pedala. il camion — camionul.. II cameriere ci portò i caffè — Ospătarul ne aduse cafelele. La frattura della gamba fu un vero dramma per r atleta — Fractura piciorului a fost o adevărată dramă pentru atlet. il ditale — degetarul. la spi­ rale — spirala. Substantive de genul feminin : la matita — creionul. Il suo favore diventò col tempo vero terrore — Favoarea sa deveni cu timpul adevărată teroare. il segnale — semnalul. la cambiale — poliţa .despotul . la morale — morala. Con il fucile in mano. lo stivale — cizma: Al numero 30 del viale c'era un ospedale — La numă­ rul 30 de pe bulevard era un spital . il dolore — durerea. Il colore di quel fiore destava lo stupore di chi lo guardava — Culoarea acelei flori trezea uimirea celui care o privea. Il portiere della squadra alzò il bicchiere di Murano — Portarul echipei ridică paharul din cristal de Murano . ia ferita. gardianul traversă curtea .ro programma letterario per i suoi seguaci — Poemul poetului era un adevărat program literar pentru urmaşii săi . -ore: il calore — căldura. Quel brontolone mi mise il bastone tra le ruote — Morocănosul acela îmi puse beţe-n roate. il campanile — clopotniţa. Il fienile era pieno zeppo — Fînarul era plin ochi. lo sport — sportul. lo scaffale — raftul.. Excepţii: Sînt femmine substantivele: la capitale — capitala. il nocchiere — cìrmaciul . -ale: Vanimale — animalul. -ile: il sedile — scaunul. la finale — l'inala. il lapis — creionul. il vigile attraversò il cortile — Cu puşca în mînă. il canile — cuşca chnelui . Excepţie: la canzone — cântecul. Excepţii. -consoană: Vautobus — autobusul. -ere: il doganiere — vameşul. ii capitale — capitalul. II poema del poeta era un ve. Vonore — onoarea. Il suo padrone era un incorreggibile dormiglione — Stăpînul său era un somnoros incorigibil .

Vomissione — omiterea.comodi — Tramvaiul şi troleibuzul sînt mijloace de transport foarte comode . l'educatrice — educatoarea. B. Vallenaitiee — antrenoarea: L'autrice del­ l'„Edera" è la scrittrice Grazia Deledda — Autoarea romanului „Iedera" este scriitoarea Grazia Deledda . 39 . La cima della montagna era tutta di pietra — Vîrful muntelui era în întregime de piatră . l'avarizia — zgîrcenia. -ione. Excepţii: Substantive masculine în -ione: il rione — raionul il bastione — bastionul. ii papa — papa. la oasi — oaza: La Sua ipotesi è sbagliata — Ipoteza dumneavoastră este greşită . il nonnulla — fleacul. -uggine: la sfacciataggine — neobrăzarea. Gli si riempì /'anima di gioia — I se umplu sufletul de bucurie. La direttrice dell'editrice è anch'essa un ottima scrittrice — Directoarea editurii este şi ea o foarte bună scriitoare. ii boia — călăul. Ci confessò sinceramente la sua opinione sulla riunione — Ne mărturisi sincer părerea sa despre reuniune. judecata. -ata: la pedata — lovitură de picior. la ruggine — rugina: La sua testardaggine è la prova della stupidaggine — încăpăţînarea sa este dovada prostiei. il padiglione — pavilionul. la sintesi — sinteza. durata serii. la serata — serata. il monarca — suveranul. la lavatrice — maşina de spălat rufe. la diagnosi — diagnosticul. la questione — chestiunea. il vaglia — mandatul. Pestasi — extazul. Era un film pubblicitario che presentava una partita di tennis — Era un film publicitar care prezenta o partidă de tenis. la gomitata — lovitura cu cotul. l'aranciata — oranjada. la crisi — criza. la schioppettata— împuşcătura: E' andata a zonzo per tutta la mattinata — A hoinărit toată dimineaţa . -aggine. Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — pămîntul. Excepţii. Substantive masculine în -a: il collega — colegul. la ver­ tigine — ameţeala. ii duca — ducele. la via — strada. La tesi di laurea era una valorosa analisi della lirica pascoliana — Teza de diplomă era o valoroasă analiză a liricii lui Pascoli. -igine. -i. la lettura — lectura. -trice : la pittrice — pictoriţa. la metamorfosi — metamorfoza. la ragione — motivul. la regione — regiunea. il medaglione — medalionul. la /elione — lecţia: L'azione era una magnifica dimostrazione per la pace — Acţiunea era o măreaţă demonstraţie pentru pace . la televisione — televi­ ziunea. Renata era la figlia della mia maestra — Renata era fiica învăţătoarei mele . l'enfasi — emfaza. Gli gettò negli occhi una manata di polvere — îi aruncă în ochi o mînă de praf. la donna — femeia.

Pentru aceste substantive genul este marcat doar de articol şi acor­ dul determinanţilor: il vecchio inserviente — bătrînul îngrijitor.Excepţii: Substantive masculine în -i: ii di — ziua. la patente — certificatul. şoferiţa. 40 . 2?' un piacere ammirare il mobile din stile fiorentino — E o plăcere să admiri mobila în stil florentin . 1'omertà (f. comunista: II turista e la turista erano dell''Italia — Turistul şi turista erau din Italia. dai Perussi— Marţea viitoare sîntem invitaţi la o cafea la familia Perussi . l'utente — abo­ natul. sindicalista: il/la comunista — comunistul. lo scultore — sculptorul. copista. la sete — setea. il/la cojoista — copistul. il/la parente — ruda (f em. la madre — mama. 13) ii bambù — bambusul. -cida: l'omicida — ucigaşul. C. pianista. il paltò — paltonul. „La rete" è un nome di genere femminile — „Plasa" e u n substantiv de gen feminin . ucigaşa. -ista: il/la pianista — pianistul. l'autista — şoferul. Il martedì prossimo siamo invitati ad u n calìe. — ultima vocală accentuată (parole tronche. Pentru acest caz se recomandă verificarea genului cu dicţionarul italian-român. abonata. la sorgente — izvo­ rul. la pecchia inserviente —bătrîna îngrijitoare (vezi § 3 6 . il/la matricida — ucigaş. il/la sindacalista — sindicalistul. -ente: il/la mittente — expeditorul. il latte — laptele. il caucciù — cauciucul. la gioventù — tineretul. ucigaşă de mamă: Il fratricida fu condannato a dieci anni di ergastolo — Ucigaşul (de frate) a fost condamnat la 10 ani de ocnă . lo ente — instituţia. -e: il paese — ţara. 4. ii tramvai — tramvaiul. ii giovedi — joia. expeditoarea. Le vivande sono saporite quando ci si mettono molti ingredienti — Mîncărurile sînt gustoase cînd se pun în ele multe ingre­ diente. Terminaţii comune ambelor genuri il brindisi — toastul. l'arte — arta: Il fiume Po sorge dal monte Monviso — Rìul Pad izvorăşte din muntele Monviso . la carne — carnea. L'onestà e la bontà sono le maggiori virtù di questa donna— Cinstea şi bunătatea sînt cele mai de seamă virtuţi ale acestei femei. vezi § 11. ii mare — marea. la citth — oraşul. şi mase. permisul. La suicida era affetta da una crisi depressiva — Sinucigaşa suferise o criză depresivă. il padre — tatăl. fiinţa . la merce — marfa. 69).) : Il presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezentul indicativ este cel mai folosit timp . la schiavitù —sclavia. Există terminaţii nespecifice care pot indica atît genul masculin şi cit şi genul feminin.) — cîrdăşia. Introduse la chiave nella serratura — Introduse cheia în broască.

împărţirea de faţă are sens orien­ tativ pentru stabilirea genului substantivelor după înţeles şi prezintă multe excepţii. la guida — ghidul. A. il fiorito maggio — înfloritul mai : Nel caldo agosto saremo già al mare — In calda lună august vom fi deja la mare . NOTĂ: Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi: Abbiamo lunedì lezione d'italiano — Avem luni lecţia de italiană. Excepţii: Substantive feminine care denumesc persoane de sex masculin: la spia — spionul. . — ziua lui. Grupînd substantive cu acelaşi înţeles se constată adesea că au şi acelaşi gen gramatical. ii medico — medicul. il cavallo — calul. dar: II primo lunedì dell'ottobre faremo il lavoro scritto: Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă.. . Excepţie: La domenica — duminica. subinţelegîndu-se il giorno di. il fanciullo — copilul. Vittorio: Il nonno era sorretto dal suo nipote Carlo — Bunicul era sprijinit d e nepotul său Carlo. — zilele săptămînii. în general.: îl venerdì — vinerea. Ci avevano invitati per lo scorso mercoledì — Ne invitaseră pentru mier­ curea trecută. Quel bambino dall'udito perfetto diventò il grande violinista e compositore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzul perfect deveni marele violonist şi compozitor Niccolò Paganini.Genul substantivelor după înţeles § 35 Genul substantivelor poate fi stabilit. il freddo dicembre — frigurosul decembrie. : l'aprile scorso — aprilie trecut.. este singura zi a săptămînii de gen feminin. Sînt de gen masculin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex masculin: il padre — tatăl. — lunile anului deoarece se subînţelege substantivul masculin ii mese di. . la reduta — recrutul. 41 . L'assemblea generale avrà luogo nel mezzo del febbraio — Adu­ narea generală va avea loc la mijlocul lui februarie. . guida a Firenze fu un professore di storia dellarte — Ghidul nostru la Florenţa a fost un profesor de istoria artei. Marco. Acordul determinanţilor acestor substan­ tive se face la feminin: La nostra.. il lunedì — lunea. — luna lui . la sentinella — sen­ tinela. . şi după înţelesul acestora. il sabato — sîmbăta: Il giovedì prossimo partiremo in campagna — Joia următoare vom pleca la ţ a r ă . lo scolaro — şcolarul.

42 . il Po — Padul. oceane: il Como — lacul Como. il gelso — dudul: Filari di alti pioppi fiancheggiavano la strada — Şiruri de plopi înalţi străjuiau drumul . lo Stromboli — Vulcanul Stromboli. ia Brava — Drava. Il settentrione è la più sviluppala parte d'Italia — Nordul este cea mai dezvoltată parte a Italiei. il Trasimeno — lacul Trasimeno. antica città. la Neva — Neva. il Tamigi — Tamisa. il piombo — plumbul. la vite — l viţa de vie. i Carpazi — munţii Carpati: Sulmona. riuri. brăţări de argint.i nie — munţii Medonici.. Valbicocco — caisul. la Bora — Dora. le Bolomiti — munţii Dolomiti. il Volga — Volga. la Loira — Loara. Brescia. La Senna — Sena. il cipresso —chiparosul. este situat nu prea departe de lacul di Garda şi lacul Iseo . | Excepţii: la quercia. [ — puncte cardinale: ii nord — nordul. gli Appennini — munţii Apenini. è situata non molto lontana dal di Garda e dall'Iseo — Brescia. l'oriente — orientul: La Sicilia c'è nel sud dell'Italia — Sicilia se află în sudul Italiei . il mezzogiorno — miazăzi.. r • : . il Tirreno — Marea Tireniană. — lacuri. patria del poeta Ovidio. le Cevenne — munţii Ceveni. — stejarul. il rame — arama. il Pacifico — Oceanul Pacific. broşe de platină umpleau vitrina bijuteriei. il Reno — Rinul. lanţuri muntoase: il Monviso — muntele Monviso. la Sava — Sava. mări. La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distrutto Pompei ed Ercolano — Groaznica erupţie a Vezuviului din anul 79 a distrus oraşele Pompei şi Herculanum. — munţi. l'alluminio — aluminiul : Il bronzo della statua aveva. è situata nel cuore degli Abruzzi — Sulmona. este aşezată în centrul munţilor Abruzzi . le Ande — munţii Anzi. — metale: il ferro — fierul. patria poetului Ovidiu. Excepţii. Dal Mediterraneo per lo stretto dì Gibilterra si giunge nell'Atlantico — Din Marea Mediterană prin strîmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul Atlantic. il Monte Bianco — Mont Blanc. braccialetti d'argento. spilloni di platino riempivano lavetrina della gioielleria — Inele de aur. pomi fructiferi: l'abete — bradul.— arbori. i Pirenei — munţii Pirinei. Nel fruttetto tra meli e susini c'erano* alcuni cotogni — In livadă printre meri şi pruni erau cîţiva gutui. lo zinco — zincul. la palma — palmierul. assunto una patina scura — Bronzul statuii căpătase o patină închisă: Anelli d'oro.. il pero — părul. Il Danubio sfocia per tre bracci nel Mar Nero — Dunărea se varsă prin trei braţe în Marea Neagră . străvechi oraş. le Medo. Vovest — vestul. il salice — salcia. Excepţii: Le Alpi — munţii Alpi. il ciliegio — cireşul. l'Adriatico — Marea Adriatica. lo Ionio — Marea Ionică.

Credevo che fosse mia sorella. l'Egitto — Egiptul. la ciliegia — cireaşă: La noce di cocco è il grosso fratto di una pianta tropicale — Nuca de cocos este fructul mare a unei plante tropi-cale. la susina—pruna. pere. afinul . delle pere. 43 . tutte a pezzetti — Puse in salata de fructe vişine. toate în bucăţele. il Nepal — Nepalul. l'Italia [e la Grecia sono le tre penisole che avanzano nel Mediterraneo — Spania. VUngheria — Ungaria. a fost însă croitoreasa. dar şi smochinul . Vananasso—ananasul. • il mirtillo — afina. la fanciulla — copila. Acordul determinanţilor acestor substantive I se face la masculin: Aida era interpretata da un soprano romeno ! mentre Amneris da un mezzosoprano italiano — Aida era interpretată ! de o soprană româncă iar Amneris de o mezzo-soprană italiană. il ribes — coacăza. Vamica — prietena. la poetessa — poeta. l'uliva — măslina. Stefania: Dubbilo che si tratti di mia figlia — Mă îndoiesc că este vorba de fiica mea . Sînt de genul feminin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex feminin: la madre — mama. La zia di sua moglie si chiamava Sandra — Mătuşa soţiei sale se numea Sandra. Excepţii: Il Belgio — Belgia. VInghilterra — Anglia. il limone —lămîia. il Congo — Congo. — fructe: la mela — mărul. Excepţii : il fico — smochina. il Portogallo—Por­ tugalia. coacăzul. la Francia — Franţa. l'uva — strugurii. Maria. il Brasile — Brazilia. la Romania — România. ţări: VAmerica — America. il dattero— curmala. ia suocera — soacra. Mise nella macedonia delle viscide. il mezzosoprano — mezzo -soprana. la gallina — găina. Italia şi Grecia sînt cele trei pe­ ninsule care înaintează în Marea Mediterană. la Cecoslovacchia —Ceho­ slovacia.B. il Cile — Chile. la Svizzera — Elveţia: VArgentina — Argentina. zmeurul . era invece la sarta — Credeam că era sora mea. il Canada — Canada. la Cina —China: Il grande impero romano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa — Marele imperiu roman se întinse în toată Europa ocupînd chiar şi nordul Africii . la nutrice — doica. lămîiul : il lampone — zmeura. la pesca — piersica. il Paraguai — Paraguaiuì. — continente. Excepţii: Substantive masculine care indică persoane de sex feminin: ii soprano — soprana. lo Za'mbese—:Zambezi. La Spagna. delle arance. il contralto— contraltìsta. l'albicocca — caisa. portocale. la nocciola — aluna. la leonessa — leoaica. il Giappone— Japonia. il Perù — Peru. VAustralia — Australia.

la Transilvania — Transilvania: Milano è il capoluogo della Lombardia — Milano este capitala Lombardiei . discipline: la filosofia — filozofia. scienza interdisciplinaria. acord să se pună în evidenţă genul gramatical. la Corsica — Corsica. — Florenţa secolului al XlV-lea . Bologna" — Am vizitat oraşul industrial Torino şi „erudita Bologna" . connette lo studio della chimica a quello della biologia — Biochimia. La culla della civiltà e cultura italiana rimane per sempre la Toscana — Leagănul civilizaţiei şi culturii italiene ramine pentru totdeauna Toscana. Conosci i monumenti della Boma barocca? — Cunoşti monumentele din Roma barocă ? Excepţii: il Cairo — Cairo. Pietroburgo — Petersburg. il celebre Lesbo — celebra Lesbos. La Sardegna è Visola natia di Antonio Gramsci — Sardinia este insula natală a lui Antonio Gramsci. la Toscana — Toscana. la botanica — botanica. il Trentino AltoAdige — regiunea Trentino Alto Adige. la storia — istoria. în ce priveşte folosirea articolului cu aceste substantive a se vedea § 29. — insule: la Sicilia — Sicilia. Vanatomia — anatomia. la Calabria — Calabria. Abbiamo visitato la Torino industriale e la „dotta. — oraşe: la soleggiata Napoli — însoritul Napoli . il Trieste — Triestul. L'Elba è sopracchiamata Visola degli ippocampi — Elba este supranumită insula căluţilor de mare . la sudica Palermo— sudicul Palermo . la psicologia — psiho­ logia. Velettrotecnica — electrotehnica: La biochimica. Excepţii: Il Madagascar — Madagascarul. La scienza applicata che mira a riprodurre le operazioni del cervello umano in complessi mecca* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pentru ca prin. la matematica — mate­ matica. | Excepţii: Il Piemonte — Piemontul. la nuova e moderna Bucarest—Noul şi modernul Bucu­ reşti . ştiinţă inter­ disciplinare. uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei . la filologia — filologia. La bella Capri — Frumoasa insula Capri . l'antico Deh — stră­ vechiul Delos. — ştiinţe. la Firenze trecentesca. il marmoreo Paro — Păros cea de marmură. la Malta — Malta . la Moldavia — Moldova. il nordico Oslo * — nordicul Oslo. il Lazio — regiunea Laţiu. la famosa Pisa — renumita Pisă .— regiuni: la Liguria — Liguria. Le vigne della Dobrugia sono rinomate — Viile Dobrogei sînt renumite. 44 . il Veneto — regiunea Veneto.

la mamma — mama.. sau alţi determinanţi ai substantivului.pentru selectarea şi folosirea corectă a genului substantivului. La sua nipote Irina — Nepoata sa Irina .nici o electtronici è la cibernetica — Ştiinţa aplicată care urmăreşte să reproducă operaţiile creierului omenesc în complexe mecanice sau elec­ tronice este cibernetica. La bella cantante italiana — Frumoasa cîntăreaţă italiană (vezi § 27). morfologia şi sintaxa sînt părţi ale gramaticii. In quella famiglia c'erano cinque bambini: tre maschi e due femmine — In acea familie existau cinci copii: trei băieţi şi două fete . Excepţie: il diritto — dreptul. l'autista — şoferul sau şoferiţa. Din aceeaşi categorie fac parte şi unele substantive care denu­ mesc animale şi au o singură formă pentru ambele genuri (în italiană se numesc nomi promiscui) care nu indică genul biologic respectiv. 3. Il suo nipote Mario — Nepotul său Mario . la pecora — oaia. 2. vor indica genul : il consorte — consortul. Aces­ tora. c). Questo noto cantante romeno — Acest cunoscut cîntăreţ român . la farmacista — farmacista . la nuora — nora. 45 . se recurge fie la substantive care au forme total diferite pentru cele două genuri.. cu caracter pur orientativ. Genurile unor substantive se identifică uşor prin formele total diferite ale substantivelor pentru cele două genuri: îl babbo—tata. il genero — ginerele. la morfologia e la sintassi sono parti della grammatica — Fonetica. fie la formarea substantivelor feminine prin diferite procedee. - Observaţii asupra genului substantivelor § 3(5 1. (vezi § 37. § 37 In limba italiană. Există o categorie de substantive care au forme identice pentru ambele genuri. femmina — femelă: la mosca maschio — musca (mascul). Exemplele care urmează oferă cîteva modele. Cerano una volta un mago ed una strega .. — Au fost odată un vrăjitor şi o vrăjitoare . la mosca femmina — musca (femelă). ii corvo — corbul. ii farmacista — farmacistul. il leopardo — leopardul. lo scarafaggio — gîndacul.li se asociază substantivele maschio — mascul. La fonetica. la consorte — consoarta.. în acest caz articolul. Formarea femininului substantivelor . pentru a le distinge genul. il montone — berbecul. de felul în care se poate forma femininul substantivelor.

. -o. Vavvocato — avocatul. doctoriţa. il padrone — stăpînul. Anumite substantive terminate la masculin în -e. la zarina — ţarina. II giovane* che vedi è il solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul 46 . Renata è la figlia della mia maestra— Renata este fiica învăţătoarei mele. -e formează femininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul. Giovanna — Ioana. il nipote — nepotul. Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa ed una poetessa — In biroul primăriţei intrară o doctoriţă şi o poetă. lo studente — studentul. Unele substantive terminate la masculin în -o. La direttrice della scuola eraanche un'ottima educatrice — Directoarea şcolii era şi o foarte bună educatoare. -e. ii duca — ducele. la pittrice — pictoriţa: Il direttore della scuola era anche un ottimo educatore — Direc­ torul şcolii era şi un foarte bun educator. Citeva dintre substantivele terminate la masculin in -o. Vavvocatessa — avo­ cata. NOTĂ: Femininul substantivului il difensore — apărătorul este la diîenditrice — apărătoarea iar al substantivului il possessore — posesorul este la posseditriee — posesoarea. — muncitoarea . la dottoressa — doctor (titlul ştiinţific). il bambino — copilul. Unele substantive terminate la masculin în -tore formează femini­ nul cu sufixul -trice. pi. formează femininul•-cu sufixul -essa. il re — regele. la duchessa — ducesa: Nell'ufficio del podestà entrarono un medico ed un poeta — In biroul primarului intrară un medio şi un poet. l'attore — actorul. lo zar — ţarul. la nipote — nepoata. il pittore — pictorul. l'operaia. L'eroina del rac­ conto era Giuseppina — Eroina povestirii era Giusepina. în general. A. la bambina — fetiţa. Carlo — Carla. Unele substantive au formă invariabilă pentru ambele genuri.Deoarece ele nu constituie reguli rigide se recomandă verificarea cu dic­ ţionarul a formelor de feminin nou create. Giovanni — Ion. -a. V attrice — actriţa. il signore — dom­ nul. la gallimi — găina . il leone —leul. la padrona — stăpîna . procedeele prin care se obţin substantivele feminine sînt : înlocuirea terminaţiei masculine a substantivului cu un sufix specific genului feminin sau înlocuirea articolului respectiv. Renato è il figlio del mio maestro — Renato este fiul învăţătorului meu . la studentessa — studenta. il dottore — doctorul. care au genul marcat numai de articol atît la singular cît şi la plural: sg. i nipoti — nepoţii. lo scrittore — scriitorul. Voperaio — muncitorul. la regina — regina: L'eroe del racconto era Giuseppe —Eroul povestirii era Giuseppe. la scrittrice — scriitoarea. la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele. la signora — doamna. -i. Substantivele terminate în -e. le nipoti — nepoatele . B. Din această categorie fac parte: 1. formează femininul în -a. la dogaressa — soţia dogelui.

i patrioti — patrioţii.moştenitor al familiei . corespunde genului natural. le patriote — patrioatele . C. Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin § 38 1. Unele substantive au formă identică dar înţeles complet diferit la cele două genuri: 47 . Quel farmacista. sau il maschio della lucertola — sopirla mascul. Il loro fratello è il marito di Luciana — Fratele lor •este soţul Lucianei . Apollo era il dio della bellezza — Apollo era zeul frumuseţii . il maschio — bărbatul. (vezi § 36) a u numai o singură formă fie feminină: la scimmia — maimuţa. la pianista. Quei farmacisti sono anche noti atleti — Acei farmacişti sînt şi atleţi cunoscuţi . pentru evitarea confuziei se adaugă respectivelor substantive cuvintele: maschio — mascul şi femmina — femelă: la volpe maschio — vulpoiul. le pianiste—pianistele: ii . il montone — berbecul. D. Substantivele terminale în: -a. Upianista — pianistul. 2. la femmina — femeia. — patriotul. au forme lexicale total diferite pentru cele două genuri: il babbo — tatăl. la suicida — sinucigaşa . Venere era la dea della bellezza — Venus era zeiţa frumuseţii. La loro sorella è la moglie di Luciano — Sora lui este soţia lui Luciano . le suicide — sinucigaşele . -cida care au marcat genul la singular de articol. la patriota — patriota. la rondine — rîndunica. la femmina del luccio — ştiuca femelă . fie masculină: il topo — şoarecele. la volpe femmina — vulpea. care indică nume de animale. il genero — ginerele. că şi în limba română. — pianista . Unele substantive. -ista. il luccio — ştiuca. La capra era al pascolo—Capra era la păşune. la volpe — 'vulpea.suicida — sinucigaşul. Quella farmacista è anche una nota atleta — Acea farmacistă este şi o cunoscută atletă . întrucît nu întotdeauna genul gramatical al substantivului. Le giovani che vedi sono le sole eredi della famiglia— Tinerele pe care le vezi sînt singurele moştenitoare ale familiei. la mamma — m a m a . i pianisti — pianiştii. 11 becco era al pascolo — Ţapul era la păşune . Sul filo di telegrafo cinguettava •una rondine — Pe firul de telegraf ciripea o rândunică . la pecora — oaia. La giocane che vedi è la sola erede della famiglia — Tînăra pe care o vezi este singura moştenitoare a familiei. îl tordo — sturzul. il serpente maschio — şarpele. il bue — boul. Unele substantive caro indică nume de animale. è anche un noto atleta — Acel farmacist este şi un cunoscut atlet. il serpente fem­ mina — şerpoaica. I giovani che vedi . păsări. Sul filo di telegrafo cinguettava una rondine maschio — Pe firul de telegraf ciripea un rîndunel.sono i soli eredi della famiglia — Tinerii pe care-i vezi sînt singurii artoştenitori ai familiei . la vacca — vaca . i suicidi — sinucigaşii. Quelle farmaciste sono anche note atlete —Acele farmaciste sînt şi atlete cunoscute. la nuora — nora. iar la plural de articol şi terminaţiile specifice genurilor respective: ii patriota.

barba il costo — costui il pianto . il suo morale era elevato — Deşi lovit de o boală gravă.etapa porta —.menta — costa — coasta pianta — pianta colpa — vina scala — scara tappa -. Il tribuno salì sulla tribuna per fare un discorso — Tribunul se urcă la tribună pentru 48 .dopul il porto —. — plicul menta. Sebbene affetto da una grave malattia. Non faceva più nessun moto — Nu mai făcea nici o mişcare .escala il lappo -.portul il tasso — bursucul. Alte substantive au terminaţii diferite. — moda colla — cleiul. ciocul il modo — felul. modul • il collo — gitul Feminin busta.bustul il mento -. haină il baleno -— fulgerul il razzo — racheta il manico — minerul il pizzo — dantela. Masculin il busto -. moralul său era ridicat . La morale della favola era: „Tra il dire ed il fare c'è di mezzo il mare" — Morala fabulei era: „între a spune şi a face este o diferenţă mare". specifice genului şi sens complet diferit.) vaglia — mandatul poştal boa — şarpele boa camerata — camaradul la la la la la la Feminin fine — sfìrsitul fronte — fruntea radio — radioul vaglia — bravura boa — geamandura camerata — dormitorul comun Exemple: Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cunoscut trompetist .plìnsul il colpo —. nicovala il panno •— ţesătură. 2. lipiciul la la la la la la la la la la la la la la Ia la Exemple: In un baraccone del circo si poteva vedere un mostro in mostra—într-o baracă a circului se putea vedea un monstru la expoziţie .lovitura lo scalo -.uşa tassa — taxa panna — smîntînă balena — balena razza —. . Eventualele confuzii pot fi cauzate de rădăcina comună a cuvîntului.rasa manica — mînecă pizza —. La sua moto correva con 80 km/ora — Motocicleta sa fugea cu 80 km/oră .Masculin il il il il il il fine — scopul fronte — frontul radio — radium (chim.plăcinta moda. Il suo strumento è sopracchiamato „la trombetta dorata1' — Instrumentul său este supranumit „trompeta de aur" .

i pittori. in fretta. il fiume — rîul. i communisti — comuniştii . sculptor. i telegrammi — Regizorii citiră în grabă telegramele . ii communista — comunistul. independent de terminaţia singularului este -i: il compagno —tova­ răşul. Il red­ dito ricavato dal suo mestiere è notevole — Venitul obţinut din meseria sa e însemnat. Pluralul substantivelor masculine § 39 Semnul distinctiv al pluralului substantivelor variabile mascu­ line. il poeta. — drama. i ponti — podurile . il problema — pro­ blema. -a. in -o vezi § 34) . gli spazi — spaţiile. Chi non ha testa e fantasia non capirà i sensi di questo testo. -o. i vizi — viciile . Michel­ angelo fu pittore. -i: il viaggio — călătoria. Il regista lesse. In acest scop substantivele sînt grupate în funcţie de desinenţa singularului. i signori . i drammi — dramele . pictorii. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR In limba italiană. il coniglio — iepurele. pi. Io studio — studiul. Uneori este necesar să se ţină seama. il signora — domnul. e poeta — Michelangelo a fost pictor. il poema nella recita di un noto attore — Spectatorul asculta poemul în interpretarea unui cunoscut actor . gli architetti ed i poeti manifestavano per la pace — Toţi sculptorii. Gli spettatori hanno applaudito gli attori per la recita dei poemi cavallereschi — Spectatorii au aplaudat. i popoli — po­ poarele . gli studi — studiile .a ţine o cuvîntare . architetto. . actorii pentru interpretarea poemelor cavalereşti . pi. i viaggi — călătoriile . Trecerea unui substantiv de la un număr la altul se face prin schimbarea desinenţei. i poeti — poeţii . il vizio — viciul. arhitect şi poet . lo spazio — spaţiul. in fretta. există două numere: singular şi plural. în for­ marea pluralului. -io (cu i neaccentuat). Tutti gli scultori. i problemi etc. ii ponte — podul. il dramma. -ista. arhitecţii şi poeţii manifestau pentru pace. I registi lessero. (pentru alte substantive.i : il popolo — poporul. i compagni . — poetul. il telegramma — Regizorul citi în grabă telegrama . — sg. de ultima silabă sau de accentul substantivului. i conigli — iepurii. Lo spettatore ascoltava. aceasta fiind un indiciu pentru stabilirea desinenţei substantivului la plural. i fiumi — rîurile . il violinista — violonistul. ca şi-n limba română. scultore.. -e. — Cine n-are cap şi imaginaţie nu va înţelege sensurile acestui text. il raggio — 49 . i violinisti — violoniştii . după cum urmează: — sg. / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — Veni­ turile obţinute din meseriile lor sînt însemnate .

il solco — brazda. ii turco — turcul. -io (cu i accentuat). 50 . Il padre diede un bacio al figlio — Tatăl dădu o sărutare copilului. il calpestìo — sgomotul de paşi — i calpestìi — sgomotele paşilor . Iorga cunoştea bine Italia . vezi § 11. i portici — porticurile. i leggìi — pupitrele . il porco — porcul. Il grande storico romeno N. Il Congresso ha riunito i sindaci meridionali ed i politici lombardi — Con­ gresul a reunit primarii din sud şi politicienii din Lombardia . Gli austriaci erano rinomati fisici — Aus­ triecii erau fizicieni renumiţi . il portico — porticul. i cuochi — bucătarii . i pendii — povârnişurile . -co. i raggi — razele: II segretario entrò nell'ufficio — Secretarul intră în birou . Il fruscio delle foglie lo spaventava— Foşnetul frunzelor îl îngrozea — / ffuscii delle foglie agitate dal vento lo spaventavano — Foşnetele frunzelor agitate de vìnt il înspăimântau . -ii: lo zìo — unchiul. igiochi — jocurile. i medici — medicii. i vigliacchi — laşii . -ci cind substantivele au accentul pe antepenultima silabă (parole sdrucciole. Gli storici del '48 furono anche scrittori — Istoricii revoluţiei de la 1848 au fost şi scriitori. 2): il medico — medicul. i nemici — duşmanii . i turchi — turcii . -chi: il gioco — jocul. i porci — porcii. pi. estrada. I segretari entrarono negli uffici — Secretarii intrară în birou . i trucchi — fardurile: . il nemico — duşmanul. il fico— smochinul. Vequivoco— echivocul.raza. -co. pi. gli zii — unchii. il pendìo — povîrniş. gli equivoci — echivocurile. Gli affreschi di Giotto di Assisi — Frescele lui Giotto de la Assisi.// fuoco si spegneva lentamente — Focul se stingea încetişor. il palco — loja. Excepţii: l'amico — prietenul: gli amici —prietenii. — gli ubriachi — beţivii . Senti lo gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ? Gli gnaulìi dei gatti risuonavano nella notte — Miorlăiturile pisicilor răsunau în noapte. i palchi — lojile . il vigliacco — laşul. L'austriaco era un noto fisico — Austria­ cul era un cunoscut fizician . pi. / loro desideri erano di ottenere tutti i premi della gara — Dorinţele lor erau să obţină toate premiile întrecerii . Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio — Singura dorinţă a iui Radu era să obţină premiul . i banchi •— băncile . i solchi — brazdele . Votilo — uitarea — gli oblìi — uitările . Il sindaco della città — Primarul oraşului. Ascoltavamo i mormorii delle acque — Ascultam murmurele apelor. Iorga conosceva bene VItalia — Marele istorie român N. i greci — grecii . Vubriaco — beţivul. —sg. il leggìo — pupitrul. il banco — banca. —sg. il cuoco — bucătarul. Le fiamme dei fuochi illuminavano tutto intorno — Flăcările focurilor luminau totul in jur. il trucco — fardul. Ascoltammo il mormorio dell'acqua — Ascultam murmurul apei . Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete — O frescă impresionantă acoperă tot peretele . i fichi — smochinii. Il padre ricoprì di baci i suoi figli — Tatăl îşi acoperi băieţii cu sărutări. — sg. il greco — grecul.

i pizzichi — înţepăturile. gli spaghi — sforile. il gergo — jargonul. il valico — pasul. -gi: cînd substantivele au accentul pe antepenultima silabă: lo psicologo — psihologul. ii dialogo — dialogul. i rammarichi — regretele . coexistă două forme de plural în: -ci. l'antrop of ago — antropofagul. — sg. Excepţii: il catalogo — catalogul. V'archeologo italiano collaborò con il filologo ro­ meno — Arheologul italian a colaborat cu filologul român . i cataloghi — cataloagele . Lungo i laghi si ergevano i moderni alberghi — De-a lungul lacurilor se înălţau modernele hoteluri . Lo speleologo studia l'origine delle grotte — Speologul studiază originea peşterilor. Erano dei maghi questi amici miei — Erau nişte vrăjitori aceşti prieteni ai mei. L'albergo era situato accanto ad un lago — Hotelul era situai lingă un lac . -go. Gli speleologi hanno scoperto una grotta naturale — Speologii au descoperit o peşteră naturală.: trena. 51 . dintre care una este mas frecvent folosită: lo stornano — stomacul. Il mio amico era un vero mago — Prietenul meu era un adevărat vrăjitor. atribuţiile. Dai funghi commesti­ bili si prepara il delizioso risotto ai funghi — Din ciupercile comestibile se prepară deliciosul pilaf de ciuperci. -glii: il luogo — locul. -giti. gli epiloghi — epilogurile . i geologi — geologii. i dialoghi — dialogurile. Vago — acul. picurile. gli aghi — acele . lo strascico — tivirea. i carichi — încărcăturile. — sg. lo spago — sfoara.): il geologo — geologul. i luoghi — locurile. -gi şi respectiv în -chi. pi. -go. gli incarichi — însărcinările. il prologo — prologul. circulaţia. i sarcofagi!sarcofaghi — sarcofagurile Exemple: Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi — Chirurgul era vestit pentru operaţiile sale. gli stornarli stomachi — stomacurile il traffico — traficul. Lo studio era elaborato dagli archeologi e dai filologi romeni — Studiul era elaborat de arheologi şi filologi romàni. i trafficiItraffichi — circulaţiile Vintonaco — tencuiala. gli intonaci!intonachi — tencuielile il farmaco — doctoria . i prologhi — prologurile. i gerghi — jargoanele. gli antrop ofagi — antropofagii. gli strascichi — tîrîrile . -go. gli asparagi — sparanghelul (pi. picul (cit se poate lua cu două degete). pi. gli psicologi — psihologii. i farmacijfarmachi — doctoriile l'esofago — esofagul . V'epilogo — epilogul. i monologhi — monologurile . NOTĂ: Pentru o serie de substantive masculine terminate la singular în -co. E' un fungo velenoso — Este o ciupercă otrăvitoare . trecătoarea. il monologo —monologul. Nella sala operatoria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi — In sala de operaţie erau adunaţi toţi chirurgii. atribuţia.Excepţii: il carico — încărcătura. Vincarico — însărcinarea. il pizzico — înţepătura. gli esofagi/esofaghi — esofagurile il sarcofago — sarcofagul . i valichi — trecătorile: il rammarico — regretul. V'asparago — sparanghelul.

Sulle cime affiorava la roccia granitica — Pe vîrfurile munţilor ieşea la suprafaţă roca de gra­ nit . /'oca — gîsea. La spiaggia pareva una lunga striscia di sabbia — Plaja părea o lungă dîră de nisip . le mance — bacşişurile . le foto — fotografiile . la auto — maşina . -e: la rosa — trandafirul. le amiche — prie­ tenele . i colleghi — colegii . le mani — mîinile . -eia. la sorella — sora. le cuoche — bucătăresele . Pluralul substantivelor feminine § 40 — sg. Strisce sabbiose ricoprivano le spiagge — Dungi nisipoase acopereau plajele . — sg. — sg. Vautista — şoferiţa. Visola — insida. -gè. Le recenti piogge furono bene­ fiche per l'agricoltura — Ultimele ploi au fost binefăcătoare pentru •agricultură. Vanima — sufletul. NOTĂ: Pentru alte categorii de substantive terminate în -a.— sg. le oche — gîştele . Sul lago si vedevano le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză. la pancia — burta. -i sau invariabile: la mano — mîna. -ga. Le parole della donne non si sentivano più — Cuvintele femeilor nu se mai auzeau . (vezi § 3 4 . Avevano mani da pianiste — Aveau mîini de pianiste. 52 . La donna si presela borsa senza dir parola — Femeia îşi luă poşeta fără să zică un cuvînt . le rose — trandafirii . la cuoca — bucătăreasa. cînd vocala i din desinenţa singularului mu este accentuată: la lancia — lancea. le isole — insulele . la paga — plata. pi. la foto — fotografia. pi. la fanciulla — copila. le poe­ tesse — poetele . -a . i patriarchi — patriarhii. pi. la frangia — ciucurele. le autiste — şoferiţele . le auto — maşinile. le artiste — artistele . la poetessa — poeta. pi. pi. rîndurile . la mancia — bacşişul. -chi. a se vedea § 34. — sg. -già . Le turiste salirono in macchina — Turistele se urcară în maşină. le sorelle — surorile . le frange — ciucurii . La barca galleggiava leggermente — Barca plutea uşor. -glii: il collega — colegul. le lance — lăncile. le sfreghe — vrăjitoarele . la riga — linia. Le borse erano in plastica — Poşetele erau de material plastic. 41). Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valurile loveau •stîncile de pe ţărmul mării . le paghe — plăţile . — monarhul. La turista guardava la vetrina — Turista privea vitrina. i monarchi — monarhii . le anime — sufletele . l'artista — artista. il monarca. le righe — liniile. le pance — bur­ ţile . la strega — vră­ jitoarea. i belgi — belgienii. rînd. -ca. Cadeva una pioggia fitto-fitta — Cădea o ploaie foarte deasă. il patriarca — patri­ arhul. le fanciulle — copilele . -ce. -che. -ga . -ca. -ghe: Vamica — prietena. Excepţie: il belga — belgianul. Aveva una mano da pianista — Avea o mînă de pianistă. -o.

la provincia — provincia. pi. Indossavano sempre' vesti eleganti — Întotdeauna se îmbrăcau cu haine elegate. la fronte — fruntea. le magie — vrăjitoriile . la ciliegia. l'automobile -— automobilul. le ferocie — ferocităţile. V auda­ cia — îndrăzneala. la ferocia. La sua denuncia era fondata— Denunţul său era întemeiat. Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am cumpărat. le le effigi — efigiile. — cămaşa.niincc\denunc\c provavano la loro colpa — Denunţurile dovedeau vina lor. gie: la valigia — valiza. le antitesi — antitezele. 53 .Excepţii. Aveva una veste da camera a fiori — Avea un halat de casă cu flori . Aceste substantive păstrează la plural vocala i pentru evitarea unor forme care ar putea să le confunde cu : il camice — ha­ latul. le automobili — automobilele . le efficacie — eficacităţile . — cireaşă. NOTĂ: Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia. le città — oraşele (vezi § 41). le crisi — crizele. Nell'angolo della strada c'è una farmacia — în colţul străzii se află o farmacie . Substantivul la superficie are pluralul le superfici dar şi le super­ ficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m2 — Suprafaţa totală a apartamentului este de 80 m 2 . efficace — eficient. l'effigie — efigia . La camicia. le specie — speciile. la città — oraşul. — ferocitatea. le provineejprovineie — provinciile . — sg. la serie — seria. -gie etnd vocala i din desinenţa singularului este accentuată: la bugia — minciuna. l'antitesi — antiteza. Excepţii: la moglie — soţia. -vocală accentuată. mogli— soţiile. -eie. le ciliegeIciliegie — cireşile . le bugie — minciunile. -i. — sg. Le nuove antologie sono ottime — Noile antologii sînt foarte bune . pi. le rondini — rîndunelele . invariabil: la specie — specia. la crisi — criza. -eia. — sg. -già . la nipote — nepoata. le valige/valigie — valizele. Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — Toţi actorii îşi cunoşteau foarte bine rolurile . le luci — luminile. antologia liricii italiene . Calcoliamo le superficif superficie di questi triangoli — Să calculăm suprafeţele acestor tri­ unghiuri. feroce — feroce. pi. -ge cit şi cu desinenţele -eie. le audacie — îndrăznelile . le serie — seriile. -e. -ie. la rondine — rîndunica. A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — La această oră toate farmaciile sînt închise. le nostalgie — dorurile . le camicie — cămăşile . la nostalgia — dorul. audace — îndrăzneţ. l'efficacia — eficacita­ tea. Le de. -già pluralul se poate forma atît cu desinenţele -ce. le nipoti — nepoatele . la magia — vrăjitoria. le fronti — frunţile: La parte di Aida fu interpre­ tata brillantemente — Rolul Aidei a fost interpretat în mod strălucit. -i: la luce — lumina.

Riempì gli album di cartoline di Milano — Umplu albumele cu ilustrate de la Milano. A tutti i cinema del quartiere girano film italiani — La toate cinematografele din cartier rulează filme italieneşti. Numărul acestor substantive este marcat de articol şi de desinenţele la plural ale deter­ minanţilor săi. la barbarie — le bar­ barie — cruzimea — cruzimile. il (-'Ciglia — mandatul (poştal). il sosia — sosia. Aparţin acestei serii substantivele care se termină în: -i : la tesi — le tesi — teza — tezele . -a. il caffè — cafeaua. Rămîn de asemenea invariabile la plural următoarele categorii de substantive : 54 . — Diagnosticul nu este greşit . — vocala finală accentuată (parole tronche. Ecco Valbum di famigliai -— Iată albumul de familie!.Substantive invariabile § 41 Exista o categorie de substantive invariabile a căror formă ìa singular nu se modifică atunci cînd indică pluralul. Tutti i goli erano di lana pura — Toate puloverele erau din lină p u r ă . le città — oraşele .4): la citta — oraşul. i boia — că­ lăii . lo yacht — iahtul. il filobus — troleibuzul. Alle università di Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — La universităţile din Iaşi şi Bucureşti se studiază limba italiană. i vaglia — mandatele: Il cinema era pieno zeppo — Cinematograful era arhiplin. Vanalisi — le analisi — ana­ liza — analizele . dublurile . — Universitatea bucureşteană are opt facultăţi . dublura. Le diagnosi non sono -errate — Diagnosticurile nu sìnt greşite. la progenie — le progenie — progenitura— progeniturile: Il mal di denti era dovuto ad una carie — Durerea de dinţi se datora unei carii . -consoană: Io sport — sportul. mai ales substantive masculine: il boia — călăul. vezi § 11. molte attività utili — multe activităţi utile. i filobus — trolei­ buzele . A ceca una serie di carie dentarie — Avea o serie de carii dentare. gli stop — stopurile. xm!attiviik utile — o activitate utilă. \i università bucarestina ha otto facoltà. i falò — făcliile. il gas — gazul.gazele: Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloverul meu gri are mineci lungi . i gas —. gli sport — sporturile . i sosia — sosiile. lo stop— stopul. gli yacht — iahturile . il brindisi — i brindisi — toastul — toasturile: La diag­ nosi non è errata. il falò — făclia. -ie: la specie — le specie — specia — speciile. i caffè — cafelele.

ambele de acelaşi gen şi sens şi o singură formă la plural terminată în -i. le dinamo — dinamurile . Le auto e le moto correvano lunga la strada — Maşinile şi motocicletele goneau de-a lungul şoselei. „I Malavoglia" è un noto romanzo del Verga — „Familia Malavoglia" este un cunoscut roman a lui Verga . i re — regii . (verb -f adverb): ieji posapiano — persoană înceată/persoane încete (vezi § 48). le radio — aparatele de radio: Dov'è il cinema Tivoli? — Unde este cinematograful Tivoli? Grandi cartelloni presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe mari prezentau fil­ mele cinematografilor din Napoli . — substantivele compuse (verb + verb) : ilji saliscendi — clanţa/ clanţele . il tè — ceaiul. 55 . La piazza della Signoria rimane il testimone della gloria dei Medici — Piaţa Senioriei ramine martorul gloriei familiei Medici. cu sens identic. La moto si fermò accanto all'auto — Motocicleta se opri lîngă maşină. Substantive cu mai multe forme § 42 în această serie sînt incluse substantive cu 2 forme. fie la ambele numere. Substantive cu două forme la singular § 43 Aparţin acestei categorii substantivele care au la singular două forme terminate în -e şi în -o. — numele de familie care la plural indică membrii unei familii: gli Sforza — Membrii familiei Sforza . ii di — ziua — i di — zilele . i si — notele si . L'antico nome del do era ut — Vechiul nume al notei do era ut . i Visconti — familia Visconti . sau cu sens diferit care constituie particularităţi ale capitolului referitor la formarea pluralului substantivelor. i tè — ceaiurile . (verb + substantiv plural) : ilji lustrascarpe — lustragiul/lus­ tragiii .— substantivele monosilabice: il re— regele. Nel cantiere e erano tre gru — Pe şantier se aflau trei macarale . II lungo braccio della gru solleva grossi carichi — Braţul lung al macaralei ridică mari greutăţi . fie la singular fie la plural. ii si — nota si. la radio — aparatul de radio. Si devono riaccordare tutti i do di questo piano­ forte — Trebuie să se acordeze din nou toate dourile acestui pian. — substantivele prescurtate de origine străină: la foto — fotografia — le foto — fotografiile . la dinamo — dinamul. sinonime.

de rîu i membri — membrii gli ossi — oasele i labbri — marginile rănii.) Feminin le anell'd — buclele (fig.scutierii Era per noi un forestiere/forestiero — Era pentru noi un străin (de partea locului) . arderò — arcaşul lo sparviere. — braţele omului le membrst — membrele corpului le ossa — oasele (în to­ talitate) le labbra. nocchiero — vîslaşul. — buzele omului 56 . cavaliero — cavalerul il forestiere. O categorie de substantive masculine terminate la singu­ lar în -o au la plural două forme: una masculină terminată în -i şi una feminină terminată în -a. Celor două forme de plural le corespund sen­ suri diferite. sparviero — şoimul il ciarliere. forestiero — străinul (de loc) il nocchiere. I nocchieri greci guidavano abilmente le navi dei cava­ lieri francesi — Vîslaşii greci conduceau cu îndemînare navele cavale­ rilor francezi. ci son venuti da Padova — Ei nu sînt fiorentini ci străini. uneori sensuri figurate sau colective.) le braccia. scudiero — scutierul Exemple : : Plural i cavalieri — cavalerii i forestieri — străinii i nocchieri — vi si asii gli arcieri — arcaşii gli sparvieri — soimn i ciarlieri — palavragiii gli scudieri -. Loro non sono fiorentini ina forestieri.Singular il cavaliere. şanţului (fig. Singular ÌV anello — inelul ţii braccio — bra­ ţul il membro — membrul l'osso — osul il labbro — buza Plural Masculin gli anelli — inelele i bracci — braţele de scaun. Substantive cu două forme la plural § 44 1. cîrmaciul Varciere. ciarliero — palavragiul lo scudiere. Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul era u n cavaler englez. au venit de la Padova.

Avvicinò le sue labbra secche ai labbri del bicchiere — Îşi apropie buzele uscate de marginile paharului. Le tue affermazioni sono prive di fonda­ menti — Afirmaţiile tale sînt nefundamentate . marginile pline de ierburi ale drumului .) i corni — instrumente (muz. baza il muro — zidul il filo — firul il lenzuolo — cear­ şaful il grido — stri­ gătul Vurlo — urletul il carro — carul i diti — degetele ca măsură (fig. i fili — firele (concret) complotul (fig. Da lontano şi scorgevano le mura della città medievale — De departe se zăreau zidurile oraşului medieval .• il dito — degetul il ciglio — geana il cervello — cre­ ierul il corno — cornul il fondamento — fundamentul. gli erbosi cigli della strada — Privi. urzeala.) i lenzuoli — cearşafurile le lenzuola — garnitura de pat (luate separat) i gridi — strigătele de le grida — strigătele omului animale gli urli — urletele de le urla — urletele omu­ lui animale le corra — conţinutul i carri — carele carelor le dita — degetele miinii le ciglia—genele ochiu­ lui le cervella — creierul de om sau animal le corna — coarnele de animale le fondamenta — te­ meliile clădirii Exemple : Si stese le braccia sui bracci della poltrona — îşi întinse braţele pe braţele fotoliului .) i cigli — marginile . Guardò. L'intonaco dei muri era screpolato — Tencuiala pereţilor era scorojită . oraşului le fila — firele. Gli esercizi imponevano a tutti i membri della squadra un movimento ritmico delle membra — Exerciţiile impuneau tuturor membrilor echipei o mişcare ritmică a mîinilor şi picioarelor . (fig-) i cervelli — inteligentele (fig. La tempesta ruppe i fili del nostro impianto telefonico — Furtuna a rupt firele instalaţiei noastre de tele­ fon . încruntîndu-se. L'edificio ha fondamenta solide — Clădirea are temelii solide. Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzeala complo­ tului a fost descoperită la timp . Portava degli anelli su tutte le dita — Purta inele pe toate degetele. 57 . Le urla della folla erano inter­ rotte ogni tanto dagli urli dei lupi — Ţipetele mulţimiii erau întrerupte din cînd în cînd de urletele lupilor.) i fondamenti — bazele (fig-) i muri — zidurile le mura — zidurile ce­ tăţii. aggrottando le ciglia.

ragiona sempre con le gomita — Nu te încrede în acest tînăr. Lavoravano i cuoi di caprino trasfor­ mandoli poi in borse.2. Giuseppe mi da fastidio. Fac parte din această categorie: 58 . Substantive cu forme duble la singular şi plural § 45 Unele substantive au cîte două forme. / scindali avevano una larga scollatura ai calcagni — Sandalele aveau un decolteu mare la calche . E1 una persona di fiducia ed in più ha le cuoia dure — Este o persoana de încredere şi în plus rezistă la greutăţi. sta sempre alle mie calcagna — Giuseppe mă supără. se ţine scai de mine . Indietro alla stufa il gatto fa le fusa — După sobă pisica toarce. Singular il gomito — cotul il calcagno — cal­ cimi il ginocchio — ge­ nunchiul il fuso — fusul il cuoio — pielea lo strido — ţipă­ tul. atît pentru singular cit şi pentru plural. geamantane . Non fidarti di questo giovane. De reţinut că pluralul feminin în -à apare adesea în expresii. Il freddo gli aveva rattrappito i ginocchi — Frigul îi înţepenise genunchii . valigie — Prelucrau pieile de capră transformîndu-le apoi în poşete. gîndeşte totdeauna cu picioarele . Aveva i gomiti sporchi — Avea coatele murdare . O altă categorie de substantive masculine terminate în -o la singular au două forme la plural terminate in -i şi respectiv în -a d e genuri diferite dar cu acelaşi sens. cinture. cordoane. zgomotul Plural i gomiti — coa­ tele i calcagni — călcîiele i ginocchi — ge­ nunchii i fusi — fusele i cuoi — pieile gli stridi — ţipe­ tele i Expresii alcătuite cu pluralul 1 feminin j ragionar con le gomita — a gìndi cu picioarele stare alle calcagna di uno — a se ţine scai de cineva sentirsi piegar le ginocchia — a simţi că ţi se moaie pi­ cioarele il gatto fa le fusa — pisical toarce tirar le cuoia — a muri andare alle strida — a se lua după ce se spune Exemple : Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano le ore vengono chiamate fusi orari — Cele 24 de subîmpărţiri convenţio­ nale ale globului pămîntesc care determină orele sînt numite fuse orare . Al sentir la notizia gli si piegarono le ginocchia — Auzind vestea i se muiară picioarele .

un batter d'ali — A sosit într-o clipă. mimica le gesta — faptele eroice : zemos. le orecchie — urechile i Exemple : Il vecchietto era duro d'orecchio — Bătrînelul era tare de urechi . în totalitate il legno — lemnul. Per non disturbare gli altri gli parlò all'orecchia — Pentru a nu deranja pe ceilalţi ii vorbi la ureche: Il chiasso lo fece tapparsi gli orecchi — Zgo­ motul il făcu să-şi astupe urechile . b) Substantive cu două forme de singular şi plural. cu terminaţii diferite. roadele le frutta — fructele de masă i legni — părţile lemnoase . /?' arrivato in.) le legna — lemnele de foc i gesti — gesturile. rodul la frutta — fructe de masă. masă ! . de genuri dife­ rite. oboselii . dar identice ca sens: Singular la slro fu /strofe — strofa Val&jale — aripa Vanna/arme — arma V or ecchiojV orecchia — urechea Plural le strofe/strofi — strofele le cUe/ali — aripile le arme/armi — armele gli orecchi. Il noce è un albero forte — Nucul este un pom cu lemnul t a r e .a) Substantive ale căror forme sînt de acelaşi gen sau uneori de genuri diferite. Porta di legno i pochi 59 L arancia è un frutto sugoso — Portocala este un fruct •Questi sono i frutti della vostra fatica — Acestea sînt rezultatele voastre . Tutta la frutta è raccolta — S-au cules toate fructele in tavola le frutta ! — Adu fructele la. co­ răbii (fig. aie căror sensuri variază în funcţie de gen şi număr: Singular masculin şi feminin il frutto — fructul. Navigavano con . ca materie la legna — lemnul de ars il gesto — gestul ia gesta — fapta eroică Exemple 1 Plural masculin şi feminin i frutti — rezultatele. Drizzò le orecchie ver sentire tutto — Ciuli urechile ca să audă t o t u l : Abbiamo visitato l'ala sinistra della galleria Uffizi — Am vizitat aripa stingă a galeriei Uffizi .

il riso — orezul. la mansuetudine — blindeţea. minerale. il pietrame — pietrişul. il sudiciume — murdăria. Non é tutt'oro quel che riluce — Nu tot c& străluceşte e aur . Noţiuni abstracte: la bontà — bunătatea. il sale — sarea: Uno degli alimenti più completi è il latte — Unul dintrecele mai complete alimente este laptele. il fiele — fierea. il mercurio — mercurul. Se întrebuinţează la singular substantivele care indică: 1. Per pre­ parare la birra ci vuole l'orzo — Pentru a prepara berea este nevoie de orz. Con i tuoi modi sfacciati mi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţi din sărite. elemente chimice: Poro — aurul. 3. Valluminio — aluminiul. la mostarda — muştarul. amar ca fierea . la sete — setea. cereale: il grano — grîul. Vorzo — orzul. însufleţirea. la fame — foamea. la sapienza — înţelepciunea. la pazienza — răbdarea.. Ha fattoun gesto di saluto — A făcut un gest de salut . 4. la vendemmia — culesul viei. amarocome il fiele — Dulce ca mierea. Dolce come il miele. diverse substanţe: il latte — laptele. 2. Parla sempre con brio — Vorbeşte întotdeauna cu însufleţire . La „Pietà" di Michelangelo è scolpita in marmo di Carrara — „Pietà" de Michelangelo este sculptată în marmură de Carrara . Vargento — argin­ tul. il pepe — piperul. il fogliame — frunzişul. la superbia — îngîmfarea. la paura — teama. la segale — secara: Il granturco veniva coltivato in America alVincirca 2000 anni prima della nostra era — Porumbul era cultivat în America aproximativ cu 2000 de ani înaintea erei noastre . 60 . il bronzo— bronzul. Aggiungiamo alcune legna al fuoco — Să adăugăm câteva lemne pe foc . la pietà — mila: Aveva una fame da lupo — Avea o foame de lup . ii rame — arama. porcării: Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto il fogliame — Toate cărările pădurii erau ascunse sub frunziş. Substantive defective § 46 Sînt considerate defective substantivele care se folosesc n u ­ mai cu forma de singular sau numai cu forma de plural.. La pazienza è segno della sapienza — Răbdarea este semnul înţelepciunii. Vavena — ovăzul. il miele — mierea. Varsenico — arsenicul. A. 5. il ferro — fierul. Vuopo — nevoia. Omero parla delle gesta di Ilector ed Achile — Homer vorbeşte despre faptele de vitejie ale lui Hector şi Achile. la plebe — norodul. metale. la rappresaglia — represaliile.legni rimasti — Navigavi cu puţinele corăbii rămase . il brio — verva. substantive colective: la prole — urmaşii. Il ferro va battuto quando è caldo — Bate fierul pînă-i cald. il sangue — sìngele. Non fare gesti sgarbati — Nu fă gesturi nepoliticoase . Vidrogeno — hidrogenul: Il rame è un metallo rossastro e malleabile — Arama este un metal roşiatic şi maleabil .

la luna — luna. le tenaglie — cleştele: I peli delle unghie si tagliano con le forbici dalle punte ricurve — Pieliţele unghiilor se taie cu foarfe­ cele cu vîrfurile curbe. — în mod excepţional pentru unele din substantivele amintite se poate forma şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente. i costumi — moravurile . metalul. lanţuri . metalul. le busse — ciocăniturile.6. — lumea. l'oro — aurul. i posteri — urmaşii: Fuori tutto era avvolto in tenebre fitte — Afară totul era învăluit de întunericul dens . le tenebre — întunericul. răsfăţul. substantive unice: — il sole — soarele. i ferri — fiare. Si celebrarono le nozze proprio al Capodanno — îşi sărbătoriră căsătoria chiar de Anul Nou . 61 . i maccheroni — maca­ roanele. ti ritornerà i soldi alle calende greche — Este necinstit. c) obiecte formale din două sau mai multe părţi: le forbici. NOTĂ: — Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular. Questa donna ha una lingua che taglia come le îorbici — Femeia aceasta are o limba ascuţită . le nozze — căsătoria. Sono di moda i calzoni che ricoprano le caviglie — Se poartă pantalonii care să acopere gleznele. le rigaglie — măruntaiele (de păsări) : Ha le sembianze di sua madre — Are trăsăturile mamei sale . le vettovaglie — proviziile. luna şi celelalte planete i se rotesc în jur. le esequie — fu­ neraliile. le fatezze. b) substantive defective propriu-zise: le annali — analele. il ferro — fierul. metalul. le sartie — frînghiile. le sembianze— trăsăturile chipului. le genti — popoarele. concediul. le stoviglie — vesela. le ferie — vacanţa. Queste ferie le trascorreremo al mare — Acest concediu îl vom petrece la m a r e : E"1 disonesto. le mutande — chiloţii. Se folosesc numai la plural substantivele care indică: a) noţiunea de plural: i dintorni — împrejurimile. gli spaghetti — spaghetele. le moine — mof­ turile. i calzoni. gli occhiali — ochelarii. le cesoie — foarfecele. i pantaloni — pantalonii. mutrele. gli spiccioli — mărunţişul. Si levò gli occhiali per metterseli nella tasca — îşi scoase ochelarii ca să şi-i pună în buzunar. la luna e gli altri pianeti le girano intorno — in Divina Comedie Pământul stă nemişcat în centrul universului iar soarele. la dimissione. In vorbirea curentă însă ele nu sînt folosite decît la plural. îţi va da banii la calendele gre­ ceşti-(niciodată).argintul. le calende— calendele. Ie dimissioni — demisia. i bronchi — bronhiile. naţiunile. gli spinaci — spanacul. Vuniverso — universul. ii costume — obiceiul. B. Vequatore — ecuatorul: Nella Divina Commedia la Terra sta immobile al centro dell'universo ed il sole. gli ori — bijuteriile . le redini — hăţurile. Rigoverna presto le stoviglie! — Spală repede vasele ! Gli spinaci sono molto nutrienti — Spanacul este foarte hrănitor . gli argenti — argintăria. Non fare tante moine! — Nu te răsfăţa atît ! NOTĂ: Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma de singular: la moina. lo spaghetto. l'argento — . le manette — cătuşele.

gli uomini — oamenii . este format din substantivul capo — şef. il centinaio — aproximativ o sută. le risa — rìsetele. il migliaio — aproximativ o mie. Sbatti le uova per far la frittata — Bate ouăle ca să faci omleta. Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — Gite perechi de ochelari ai schimbat pînă acuma ? . Vuovo — oul. il tempio — templul. Erano degli uomini di poche parole — Erau nişte oameni tăcuţi . il riso — rîsul. Centinaia e migliaia di uomini si avviavano allo stadio— Sute şi mii de oameni se îndrep­ tau către stadion. le uova — ouăle. I templi romani erano circondali da colonne — Templele romane erau înconjurate de coloane. le centinaia. i buoi — boii. şi squadra — 62 . b) Substantive masculine terminate la singular în -o care la plu­ ral îşi modifică genul devenind feminine şi se termină în -a. Pluralul substantivelor compuse § 48 Substantivele compuse sînt formate prin unirea a două părţi de vorbire de acelaşi fel sau două părţi de vorbire diferite : caposquadra — şef de echipă.. Non sei più un ragazzo ormai sei un uomo — Nu mai eşti un copil. Gli echi della rivoluzione giunsero fino a noi — Ecourile revoluţiei au ajuns pînă la noi. Substantivul masculin il dio — zeul. le migliaia — miile (pentru centinaio şi migliai» vezi § 80): Mi faccia vedere quel paio di guanti — Arătaţi-mi acea pe­ reche de mănuşi . le paia — perechile. c) Substantivul feminin la eco — ecoul. „Mettere il carro innanzi ai buoi" — A face la început. Il tribunale è il tempio della giustizia — Tribunalul este templul dreptăţii .Substantive cu forme speciale de plural § 47 Dintre substantivele care prezintă particularităţi în ce pri­ veşte formarea pluralului fac parte: a) Substantive cu terminaţie regulată pentru plural în -i. il miglio — mila (unitate de măsură). odată cu trecerea la plural îşi schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zeii: Ilephaisto è considerato il dio del fuoco — Hephaistos este considerat zeul focului. le miglia — mi­ lele. i templi — templele. dar care* odată cu schimbarea numărului înregistrează modificări în rădăcină: l'uomo — omul. — sutele. are la plural formă mascu­ lină gli echi — ecourile: La notizia ebbe una vasta eco —Vestea a avut un larg ecou . bărbatul. L'Olimpo era la sede degli dei — Olimpul era lăcaşul zeilor. il buc — boul. ceea ce ar trebui făcut la urmă. // guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui ou este spartă . eşti de-acuma un b ă r b a t . Această modificare aminteşte de genul neutru din limba latină: il paio — pe­ rechea. II bue è un utilissimo animale da lavoro — Boul este un animal de muncă foarte folositor.

cavolfiore — conopidă. Excepţii: la mezzaluna — semiluna. sovrastruttura — suprastructură. I pianoforti da concerto — Pianele de concert. il pescespada — peştele spadă. sot­ tosuolo — subsol. verb: sordomuto — surdomut. asciugamano — prosop. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element. madreperle — scoici . sovrastrutture — suprastructuri . ragnatele — pinze de păianjen. sidef. a şterge. terremoti — cu­ tremure . sottosuoli— subsoluri .echipă. cassapanche — laviţe . d) adjectiv -f. belvedere — belvedere. le mezzelune — semilunile. Dei soprannomi idonei — Porecle potrivite. şi substantivul mano — mină. soprabito — pardesiu. terremoto — cutremur. 63 . cassapanca — laviţă. soprabiti — pardesie. e) adverb. | la mezzatinta — culoare ştearsă. belvederi — terase . mezzogiorno — amiază. i pescespada — peştii spadă. i bassorilievi romani — basoreliefurile romane. Pluralul acestor substantive se formează prin schimbarea termina­ ţiei unuia dintre cele două elemente componente.substantiv: biancospino — păducel. gentiluomo — gen­ tilom. dopopranzo — după masă. gentiluomini — gentilomi . cavolfiori — conopide . Le Ferrovie Romene — Căile Ferate Romàne. Un antipasto squisito — un aperitiv excelent . dopopranzi — după mese . biancospini — păducei . mezzogiorni — amiezi . Excepţii: il pescecane — rechinul. il francobollo «valoroso — timbrul valoros. i francobolli sanmarinesi — timbrele din . le mezzetinte — culorile şterse. i sottopassaggi bucarestini — Pasa­ jele subterane bucureştene .adjectiv. Il sottopassaggio delV Università — Pasajul subteran de la Universitate. prepoziţie + substantiv: malfattore — răufăcător. i pescicani — rechimi. Degli antipasti squisiti — Nişte aperitive excelente . sordomuti — surdomuţi . b) adjectiv -f. banconote da 1000 lire — bancnote de 1000 lire . Un soprannome idoneo — O poreclă potri­ vită. porcospino arrotolato a pedici — arici ghemuit ca mingea. porcospini arrotolati « palla — arici ghemuiţi ca mingea : La Ferrovia Romena — Galea Ferată Română. din această categorie fac parte substantivele compuse din: a) substantiv-\-substantiv : manoscritto — manuscris —manoscritti — manuscrise . La tastiera del pianoforte — Claviatura pianului . arcobaleni — curcubee . banconota da 100 lire — bancnotă de 100 lire.San Marino. madreperla — scoică. il bassorilievo romano — basorelieful roman. malfat­ tori — răufăcători . arcobaleno — curcubeu. după cum urmează: 1. terasă. este format din verbul asciugare — a wsca. ragna­ tela — pînză de păianjen.

acvaforte (stampă). Il rilascio di passaporti — Eliberarea paşapoartelor . acqueforti — stampe înacvaforte . Tutti i saliscendi dorati — Toate clanţele aurite. 3. Excepţie: Il palcoscenico — scena. il portasapone — savoniera. Si getta con il paracadute — Se aruncă cu paraşuta . vizele . pellerossa — indian (din America de Nord). i portamonette — portinomele . il lasciapassare — permisul de liberă trecere. Un mazzo di bucaneve — Un buchet de ghiocei. il portamonette — portmoneul. Le terrecotte invetriate di Luca della Robbia — Obiectele de ceramică vitri­ ficată ale lui Luca della Robbia. Un delicato bucaneve — Un ghiocel delicat .e) verb + substantiv la singular: spazzacamino — homar. Portachiavi di pelle — Portchei din piele. capiparte — şefi de partid. cassaforte — casa de bani. capostazione — şef de gară. para­ fulmine — paratrăznet. Vattaccapanni — cuierul. Vaccen­ disigari — bricheta. Il capoclasse 64 . capoparte — şef de partid. participiu: fabbroferraio — fierarul. i fuggifuggi — pani­ che. Molti paracadute colorati — Multe paraşute colorate . casseforti — case de bani . pellirosse — indieni . b) substantivele formate cu capo — şef: (vezi § 48). capibanda — şefi de orchestră . gli stuzzicadenti — scobitorile. il lustrascarpe — lustragiul. b) verb + verb. capisezione — şefi de secţie. i lustrascarpe — lustragiii . Il moderno grattacielo — Modernul zgîrie-nori . caposezione — şef de secţie. prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente componente ale substantivelor formate din: a) substantiv + adjectiv. il benestare — bunăstarea. Substantivele compuse cu capo formează pluralul în mo­ duri diverse: a) prin schimbarea terminaţiei primului element: caposquadra — şef de echipă. scendiletti — carpete . capistazione — şefi de gară . Gli altiforni dell'officina ~ Furnalele uzinei. capifami­ glia — copi de familie . spazza­ camini — homari . § 49 4. Substantive compuse care rămîn invariabile formate din: a) verb -j. scendiletto — carpetă. parafulmini — paratrăznete . L'altoforno dell''officina — Furnalul uzinei . gli accendisigari — brichetele . capisquadra — şefi de echipă . i portasapone — savonierele . 2. fabbriferrai — fierari . II visto del pas­ saporto — Viza de pe paşaport . gli attaccapanni — cuierele. adverb: il fuggifuggi — panica. capo­ banda — şef de orchestră. i lasciapassare — biletele-permisele. La terracotta smaltata — Ceramica smălţuită. viza. i benestare — bunăstărìle. acquaforte — acid azotic. Un saliscendi nuovo — O clanţă nouă . / nuovi portachiavi — Portcheile noi . capofamiglia — cap de familie. i palcoscenici — scenele.substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobitoarea. I gratta­ cieli giapponesi — Zgìrie-norii din Japonia.

capotecnico — şef de serviciu tehnic. le capoclasse — şefele de clasă. capogiri — ameţeli . capo­ tecnico etc.. capoversi — alineate . i capocuochi/capicuochi — bucă. fapt pentru care aspectul în sine al substantivului nu se modifică de-a lungul declinării . i capocomici/capicomici — directorii de trupă . pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului. capofila. capitecnici — şefi de serviciu tehnic. — declinarea fiind analitică. . diferitele cazuri se formează cu aju­ torul prepoziţiilor. articulate sau nearticulate (vezi § 20 şi § 157—163). Tutti i capiclasse al direttore ! — Toţi şefii de clasă la director ! b) prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element: capo­ giro — ameţeală. I capolavori dèlia letteratura — Capodoperele literaturii. Firenze è il capoluogo della Toscana — Florenţa este capitala provinciei Toscana. Mario è capolista — Mario este cap de listă:. Considerînd totuşi că pentru vorbitorul român de limbă italiană sînt necesare cîteva lămuriri cu privire la declinarea substantivului facem următoarele precizări: — în limba italiană substantivele nu au desinenţe specifice pentru fiecare caz. i capotreni/capitreni — şefii de tren . NOTĂ: Atunci cînd substantivele: capolista. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR § 50 în limba italiană exprimarea unui substantiv la diferitele cazuri ale declinării prezintă aspecte deosebite faţă de limba română. Ho visitato numerosi eapoluoghi/eapiluoghi dell'Ita­ lia — Am vizitat numeroase capitale de provincie din Italia. i capomastrilcapimastri — maiştrii ' şefi .della X classe — Şeful clasei a X-a . ii capomastro — maistrul şef. caposti­ piti — strămoşi . Un capolavoro artistico — O capodoperă de artă . problema fiind tratată în cadrul capitolelor privitoare la prepoziţii. e) prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente: caposaldo — premiză. capotavola. sau la articol şi prepoziţii articulate. se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămîn la plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă. capostipite — strămoş. Loro sono i capilista — Ei slnt primii pe listă. tarii şefi . caposquadra. il capotreno — şeful de tren. capoverso — alineat. il capocuoco — bucătarul şef. capisaldi — premize. d) pentru unele substantive din această categorie coexistă două forme de plural: una la care se schimbă terminaţia ambelor părţi com­ ponente şi alta în care se modifică cel de-al doilea element: il capoco­ mico — directorul de trupă. In multe gramatici italiene declinarea substantivului nu constituie un capitol separat. Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelor compuse.

dove cai? — Ei.— prepoziţiile care marchează cazurile în modelele ce urmează sînt indicate prin analogie cu cazurile corespunzătoare din limba română. La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere — Surpriza părinţilor mi-a făcut plăcere. Il fol­ clore è un tesoro per la cultura nazionale — Folclorul este o comoară pentru cultura naţională. Nominativul este cazul subiectului şi al numelui predicativ. § 158): Raccontò al nipotino „La Cenerentola^ — îi povesti nepoţelului Cenuşăreasa. a palla — Să ne jucăm pe plajă. însoţit de o interjecţie sau de un alt determinant. § 51 Genitivul este cazul atributului şi exprimă în general ideea de posesie. în italiană el se formează cu ajutorul prepoziţiei a articulată sau nearticulată (vezi § 20. in. despărţit de restul propo­ ziţiei prin virgulă: Signora. articulate sau nearticulate. per. su. Il caffè c'è nel bricco — Cafeaua este în ibric. Din acest motiv cazurile din limba italiană nu corespund întotdeauna cu respectivele cazuri din limba română. Non ho incontralo Lucia — Nu am întîlnit-o pe Lucia. ca şi-n limba română. Carlo foloseşte microfonul . funcţie care rezultă din poziţia substantivului faţă de verb şi faţă de subiect. Chiese a tutti di star tranquilli — Ceru tuturor să stea liniştiţi. sau prin prepo­ ziţiile di şi a. Deoarece ablativul din limba italiană nu are în limba română u n caz corespunzător. Sub­ stantivul în nominativ este însoţit numai de articol: îi letto e le pol­ trone sono comodissimi — Patul şi fotoliile sînt foarte comode . Acuzativul este cazul complementului direct. Se exprimă în limba italiană prin prepoziţiile: da. Substantivul în acuzativ poate fi însoţit sau nu de articol: Per sentirsi meglio Carlo usa il microfono — Pentru a se auzi mai bine. care în afară de cazurile genitiv şi dativ mai pot exprima şi alte relaţii: Le leggi devono essere conosciute dai cittadini — Legile trebuie să fie cunoscute de cetăţeni . poate ocupa orice loc în propoziţie fiind. con. Giochiamo sulla spiaggia. § 52 Dativul este cazul complementului indirect avînd ca termen regent un verb. băietele. el poate apărea singur. § 157) : Le scarpe sono di Maria — Pantofii sînt ai Măriei . Compro fiori per ii com­ pleanno di Marco — Cumpăr flori pentru ziua de naştere a lui Marco. Vocativul exprimă o chemare adresată cuiva . Această deose­ bire este evidentă în traducerile unor exemple în care cazurile nu sînt identice în cele două limbi. traducerea substantivelor se face la alte cazuri 66 . si accomodi! — Doamnă. î n afara acestor prepoziţii mai există şi altele care exprimă raporturi sintactice. în limba italiană cazul vocativ nu are nici o marcă specifică. cu mingea. ragazzino. luaţi loc! Ehi. unde mergi ? § 53 Ablativul sau prepoziţionalul este cazul complementelor cir­ cumstanţiale sau complementului de agent (vezi § 156 A). în italiană se exprimă cu ajutorul prepoziţiei di articulată sau nearticulată (vezi § 20.

Exemple N. Do al bambino un dolce — Dau copilului o prăjitură. bambini ! — Linişte. / nostri zii abitano in campagna — Unchii noştri locuiesc la ţară. stai buono! — Copilul meu. ai bambino — copilului Ac. 1). D.) care pot fi explicate prin regimul cazual al pre­ poziţiilor din gramatica limbii române. G. Ho parlato allo zio di te — l-am vorbit unchiului de tine . I consigli degli zii furono utili — Sfaturile unchilor au fost folositoare. Ba raccontato ai bambini una fiaba. La stanza del bambino è piena di giocattoli — Camera copilului e plină de jucării: I giocattoli dei bambini sono meccanici — Jucăriile copiilor sînt mecanice. Ho incontrato lo zio ieri — L-am întilnit 67 . Ae. G. fii cuminte ! Silenzio. Il figlio dello zio è medico — Băiatul unchiului este medic . dal bambino — de la copil Exemple : Plural i bambini — copiii dei bambini — (al) copiilor .? Aveva visto i bambini nel cortile — Vă­ zuse copiii în curte. il bambino — copilul Y. Ci rechiamo dai bambini per portar loro dei dolci — Ne ducem la copii ca să le ducem prăjituri. — Le-a povestit copiilor un basm. G. Bambino mio. V. Ac. Chiedo agli zìi le riviste — Le cer unchilor revistele. Abl.copiilor i bambini — copiii bambini! — 3opii ! dai bambini — de la copii însoţite N. V. G. Ae. dativ. del bambino — (al) copilului 1). Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul este în bibliotecă . bambino! — copiluie ! AM. I bambini ridono allegri — Copiii rid veseli. Ricevo un bacio dal bambino —Primesc o sărutare de la copil.(acuzativ. Singular Io zio — unchiul dello zio — (al) unchiului allo zio — unchiului lo zio — unchiul zio! — unchiule ! dallo zio — de la unchi : Plural gli zii — unchii degli zii — (al) unchilor agii zii — unchilor gli zii — unchii zii! — unchilor! dagli zii — de ia unchi N. I). copii ! Abl. etc. Perché hai sgridato il bam­ bino ? — De ce l-ai certat pe copil. Il bambino ha cinque anni — Copilul are cinei ani . ai bambini -. Modele de declinare a u n o r s u b s t a n t i v e de articolul h o t ă r î t Masculin Singular ii bambino — copilul N.

un libro — o carte Abl. D. La ragazza impara Vitaliano — Fata învaţă italiana.al unei cărţi I). Offro alle ragazze le rose — Ofer fetelor trandafirii. / ricami sono lavorati dalle ragazze — Broderiile sînt lucrate de fete. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am primit de la unchiul un telefon . da un libro — de la. oggi sei il nostro invitato — Unchiule. ragazza ! — fato ! Abl. Modele de declinare a unor substantive însoţite de articolul nehotărît Masculin N. pe o carte con un libro — cu o carte in un libro — într-o carte • 68 Feminin una rivista — o revistă di una rivista — a unei reviste a una rivista — unei reviste una rivista — o revistă da una rivista — de la. Feminin Singular N. Ac. pe o re­ vistă con una rivista — cu o revistă in una rivista — într-o revistă . non vi preoccupate — Unchii mei. Ho visto al teatro i loro zii — l-am văzut la teatru pe unchii lor. Ragazza. V. Zii miei. la ragazza — fata V. a un libro —unei cărţi Ac. Ho visto la ragazza allo spettacolo — Am văzut-o pe fată la spectacol . Ho saputo la notizia dalla ragazza — Am aflat vestea de la fata .despre. Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abia m-am întors de la unchii din Ploieşti. dalla ragazza — de la fată Plural le ragazze — fetele delle ragazze — (al) fetelor alle ragazze — fetelor le ragazze — fetele ragazze ! — fetelor ! dalle ragazze — de la fete Exemple : N. la ragazza — fata G. un libro — o carte G. -. ragazze. stai buona! — Fato. nu fiţi îngrijo­ raţi. Disse alla ragazza la ve­ rità — îi spuse fetei adevărul . dintr-o carte su un libro. / vestiti delle ragazze erano eleganti — Rochiile fetelor erau elegante. cosa fale? — Hei. fetelor. Abl. Zio. (ì. Questo pomeriggio incontriamo tutte le ragazze — In dupăamiaza asta întâlnim toate fetele. alla ragazza — fetei Ac. V. ce faceti ? Abl.. di un libro -. dintr-o revistă su una rivista — despre. azi eşti invi­ tatul nostru. Gli occhi della ra­ gazza sono celesti — Ochii fetei sînt albaştri . fii cuminte ! Ehi. della ragazza — (a) fetei D.ieri pe unchiul . Le ra­ gazze sono studentesse — Fetele sînt studente.

Caria. Da un libro s'impara molto — Dintr-o carte se învaţă mult . Ac. Ilo chiesto a Carla. I). vieni qua! — Caria. G. Un libro è sempre come un amico — 0 carte este întotdeauna ca un prieten. Ac. Devo ad una rivista letteraria la scelta della mia professione — li datorez unei reviste literare alegerea profesiei mele.Exemple : >T. ai. La citazione è da una rivista economica — Citatul este dintr-o revistă economică. G. (}. ale) lui Guido D. Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Carla şi pe Guido în fiecare zi. vino aici ! Spicciatir Guido ! Grăbeşte-te. Ho comprato una rivista — Am cumpărat o revistă. Y. 1 dischi sono di Carla ma te riviste sono di Guido — Discurile sìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. N. Ilo imprestato da Carla un giallo — 69 . Abl. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lectura unei cărţi este o ocupaţie plăcută. Feminin Carla di Carla — (al a. D. da Guido — de la Guido con Guido — cu Guido per Guido — pentru Guido N. Ac. I). Le pagine di una rivista di moda attirano sempre le donne. Si parlava su un libro apparso di recente — Se vorbea despre o carte recent apărută : Era con un libro in mano — Era cu o carte în mînă . a. — Paginile unei reviste de modă atrag totdeauna femeile. Ilo pagato un libro centi lei — Am plătit douăzeci de lei pe o carte. Ad un libro interessante de­ dichi volentieri tutta una notte — Unei cărţi interesante îi dedici bucuros o noapte întreagă. Ho scoperto la poezia in un libro italiano — Am descoperit poezia într-o carte italienească. Era una rivista stampata in Italia — Era o revistă tipărită în Italia. a Guido — lui Guido Ac. G. Modele de declinare a unor n u m e proprii Masculin Guido di Guido — (al. ai. Guido — pe Guido V. L'articolo ce in una r h ista di sport — Articolul se află într-o revistă de sport. Guido! Abl. ale) Cariei a Carla — Cariei Carla — pe Carla Carla! da Carla — de la Caria con Carla — cu Carla per Carla — pentru Carla Exemple : X. Guido ! Abl. Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Guido sìnt prietenii mei. Abl. ed a Guido di venire in tempo — Le-am cerut Cariei şi lui Guido să vină la timp.

Am împrumutat de la Caria un roman poliţist. Parlo con Guido e «on Carla — Vorbesc cu Guido şi cu Carla. Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol. îl vor păstra folosind în declinare şi prepoziţii articulate după modelul oricărui substantiv comun (vezi § 20). NOTĂ: în exemplele date. Uneori însă ele apar însoţite de articol. . La lettera arrivata è da Guido — Scrisoarea venită este de la Guido . în exprimarea corectă a cazurilor unor nume •proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de per­ soană (vezi § 27). prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate. Compriamo caramelle per Carla e per Guido dei libri — Să cumpărăm pentru Carla caramele şi pentru Guido cărţi.

nehotărîte. Genul mase. oneste — cinstite comunista — comunist. egale 71 I -i -e -a II mase. puternică forti — puternici. fem. gli uomini cortesi — oamenii politicoşi. în acest acord deosebim următoarele categorii de adjective calificative: Categoria adj. le lezioni lunghe — lecţiile lungi . demon­ strative. Adjectivele se împart în: adjective calificative (aggettivi qualifica­ tivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (aggettivi determina­ tivi) care. puternice pari — egal. fem. fem. După felul în care îşi modifică desinenţa. interogative si sînt tratate la capitolul respectiv (vezi § 94—108). comunisti — comunişti comunista — comunistă. în funcţie de context. Numărul sing. ca parte de vorbire flexibilă. pot deveni pronume posesive. onesti — cinstiţi onesta — cinstită. egală. egali. mase. -a -i -e III IV -e -i invariabil (vezi §58) . comuniste — comuniste forte — puternic.ADJECTIVUL L'AGGETTIVO §. Yuomo cortese — omul politicos. se acordă cu substantivul pe care-1 determină şi fiind subordonat acestuia împru­ mută de la substantiv genul şi numărul: la lezione lunga — lecţia lungă. Adjectivul calificativ. 54 Adjectivul este categoria gramaticală care determină însu­ şirile substantivului pe care-I însoţeşte îndeplinind funcţia de atribut sau nume predicativ. fem. I plural -0 Exemple onesto — cinstit. mase.

analoghe — ânaloage. maniaci — maniaci . ambienti boscherecci — medii de pădure.-che. intrinseci — intrinseci . sg. -go. equivoco — echivoc. grigi — cenuşii . dimentico — uituc. -Iago. pi. greci — greci. § 55 A. medico cardiologo — medic cardiolog. lungo — lung.Particularităţi ale pluralului adjectivelor Pluralul adjectivelor se formează în general după aceleaşi reguli ca şi pluralul substantivelor (vezi § 39. -gio (cu i neaccentuat). strade larghe — şosele late. antichi — antici . univoco — univoc. ricchi — bogaţi . poemi cavallereschi — poeme cavalereşti . voce rauca — voce răguşită. -io. 72 . sg. cani randagi — clini vagabonzi. univoci — univoci. -ci: nordico — nordic. marmo liscio — marmură netedă. pi. intrinseco — intrinsec. pi.-ga. incidenti tragici — acci­ dente tragice . Excepţii: antico — antic. Excepţii: greco — grec. -i: serio — serios. seri — serioşi . Pentru a nu se crea confuzii in formarea pluralului substantivelor terminate în -io. popoli antropofagi — popoare antropofage. sg. incidente tragico — accident tragic. carichi — încărcaţi. sg. luoghi natii — locuri natale. — co. -ico. pi. poemi elegìaci — poeme elegiace. luogo natio — loc natal. marcì — putrezi. marcio — putred. nemico — duşman. cane randagio — cline vagabond. -iaco (iaeo cu i accentuat) . POCI rawche — voci răguşite. equivoci — echivoci . popolo antropofago —popor antropofag. § 56 B. -ciò. pi. -io (cu i accentuat). Pluralul adjectivelor feminine sg. Pluralul adjectivelor masculine sg. dimentichi — uituci. ambiente boschereccio — mediu de pădure. nordici — nordici . nemici — duşmani . antiche — antice. lunghi — lungi . vestiti /arghi — rochii largi. In schema care urmează atragem atenţia asupra unor cazuri particulare de formare a pluralului adjec­ tivelor. carico — încărcat. vestito largo — rochie largă. ghi: ricco — bogat. restii — încă­ păţînaţi . vocala i este marcată întotdeauna de accentul grafic. poema ele­ gìaco — poem elegiac. -glie: antica — antică. analoga — analoagă. -ii: restìo — încăpăţînat. -chi. marmi lisci — marmuri ne­ t e d e . pi. poema cavalleresco — poem cavaleresc. batteriofago — consumator de bacterii. maniaco — maniac. -logo. medici cardiologi — medici cardiologi . batteriofagi — consumatori de bacterii. etruscologi — etruscologi. strada larga — şosea lată. grigio — cenuşiu. -ca. -gi: etruscologo — etruscolog. 40).

serie — serioa­ se . Sînt considerate forme invariabile următoarele categorii de adjec­ tive : î. 3. indagini anato mo-patologiche — cercetări anatomo-patologice . Adjective invariabile Adjectivele invariabile aparţin celei de-a patra categorii de adjec­ tive (v. -gè. ade -j. natia. Cele compuse mai ales din locuţiuni adverbiale (v. — natală. lerce — murdare . fradicia — putredă.sg. urmat de alt substantiv care spe­ cifică respectiva culoare: color sabbia — (de) culoarea nisipului. inegal . esperimento fisico-chimico — experienţă fizico-chimică. dabbene — cumsecade . ci­ fra impari — cifră impară. grige şi grigie — cenuşii . dispari — impar. egregm — stimată.. — cîmpie întinsă . esperimenti fisico-chimici — experienţe fizico-chimice. §146): dappoco — de nimic . § 57 C. sagge — înţelepte . b) adjective urmate de substantive: rosso fiamma — roşu aprins. snoh — — snob : 2. rococò — rococo . sg. egal . -eie. Cele terminate în -i. -gie: Adjectivele cu această terminaţie la singular se împart în pri­ vinţa formării pluralului în două categorii: a) adjective cu ambele forme la plural: sudicia — murdară. pi. lotte daco-romane — lupte daco-romane . pari — par.) se formează prin modificarea terminaţiei celui de al doilea termen: lotta daco-romana — luptă daco-romană. vocală accentuată. su­ dice şi sudicie — murdare . ragazza restìa ~ fată încăpăţînată. ia (cu i accentuat) . § 58 D. pianura ampia. color miele — (de) culoarea . cifre impari — cifre impare. fradicie — putrede . indagine anatomopatologica — cercetare anatomo-patologică. consoană. saggia — înţe­ leaptă. ie: seria — serioasă. 73 .adj. + adj. -ia. -eia. grigio ferro — gri ca fierul . araneionc — portocaliu . numeri impari — numere impare. -ce. pianure ampie — cîmpii întinse . pi. ra­ gazze restìa — fete încăpăţînate. singular şi plural: numero jmpari — număr impar. color limone — de culoarea lămîii. -già (cu i neaccentuat) . grigia — cenuşie. color mffelatte — (de) culoarea cafelei cu lapte . verde oliva — măsliniu . etc. c) substantivul color — culoare. -ie. perbene — cumsecade. nade — natale . bordò — vişiniu . scambio italo-romeno — schimb italo-român. lilla: — liliachiu . b) adjective al căror plural se formează numai cu una dintre cele două terminaţii: /ercia — murdară. scambi italo-romeni — schimburi italo-române . Cele care indică culori şi sînt exprimate prin : a) substantive adjectivizate: viola — violet . Pluralul adjectivelor compuse Pluralul adjectivelor exprimate prin doi termeni (adj.mierii . § 54) valabilă pentru masculin şi feminin. egregie — stimate.

scuro — închis. neînsoţit. Indică o calitate obişnuită. un forte e diligente uomo — un bărbat puternic şi harnic . NOTĂ: Există o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantive: un povero uomo — un biet om. la rinomata cantante — renumita cîntăreaţă . Precizările cu privire la locul adjectivului sînt următoarele: A. Are funcţie de epitet: ii celebre museo — celebrul muzeu. permanentă: la bianca neve — zăpada albă . poziţia lor nefiind limitată de reguli gramaticale rigide ci impusă mai degrabă d& nuanţa stilistică a vorbitorului. blu scuro — albastru-închis. un solo studente —nu­ mai un singur student.d) adjective care indică culoarea urmate de adjectivele chiaro — des­ chis. 74 . uno sguardo penetrante — o privire pătrunzătoare . el poate sta înaintea sau în urma lor. un uomo povero — un om sărac . una casa crollata — o casă prăbuşită .. uno studente solo — un student singur. Plinio il Vecchio — Pliniu cel Bătrîn . Poziţia adjectivelor § 59 Adjectivele pot preceda sau urma substantivul. un'ospite accogliente — o gazdă primitoare . 3. Adjectivul este aşezat după substantiv: a) în apelative: Stefano il Grande — Ştefan cel Mare. una pioggia fredda — o ploaie rece . Cînd substantivul este însoţit de mai multe adjective. una dolce bevanda rinfrescante — o dulce băutură răcoritoare. piangere a calde lacrime — a plìnge cu disperare. Filippo il Bello — Filip cel Frumos . d) cînd este urmat de un complement : ragazzo sveglio di mente — copil cu mintea ageră . una soluzione nuova — o soluţie nouă. c) cînd este exprimat printr-un participiu . b) cînd se subliniază cu pregnanţă calitatea substantivului: un naso aquilino — un nas acvilin . B. una mano calda — o mînă caldă . una risposta certa — un răspuns sigur. Adjectivul precedă substantivul cînd: 1. rosso chiaro — roşu-deschis . un bel paesaggio — o privelişte frumoasă . sau între adjective: una persona sana e allegra — o persoană sănătoasă şi veselă . Aparţine unei expresii: a buon mercato — ieftin . 2. lavoro utile alla società — muncă folositoare so­ cietăţii . una nuova soluzione — o nouă soluţie. o altă soluţie. una certa risposta — un răspuns oare­ care. politica favorevole alle trattative — politică favorabilă trata­ tivelor. ad alta voce — cu voce tare . di cattivo gusto — de prost gust . /'astuto Ulisse — vicleanul Ulisse. un vero amico — un prieten adevărat. cupo — închis: verde cupo — verde-închis . C.

Cînd substantivele sînt de genuri diferite acordul poate fi făcut : a) la masculin plural ca în limba română: una madre ed un padre esigenti — o mamă şi un t a t ă exigenţi . un rumore assordante — un zgomot •asurzitor. Luisa e Marco sono bravi — Luiza şi Marco sînt cu­ minţi. Problema acordului adjectivului cere o deosebită atenţie în cazul în care un singur adjectiv determină mai multe substantive la numărul singular sau plural. Cînd adjectivul are funcţia de atribut şi lămureşte calităţile sub­ stantivului în mod direct. ragazze e ragazzi ubbidienti — fete şi băieţi ascultători . dei rumori assordanti — nişte zgomote asurzitoare. c) la genul masculin numărul plural dacă substantivele sînt de genuri diferite: Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele •erau aglomerate. una notte tranquilla — o noapte liniştită. 75 . b) la feminin plural dacă substantivele sînt feminine: Le vie e le strade erano affollate — Străzile şi şoselele erau aglomerate . Cînd adjectivul are funcţia de nume predicativ şi lămureşte sub­ stantivul prin verbul auxiliar essere — a fi (vezi § 119). adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care-1 determină adoptînd genul şi numărul acestuia: un giorno tranquillo — o zi liniştită. 3. pensieri sinceri e risposte sincere — gînduri sincere şi răspunsuri sincere . c) prin acordul adjectivului cu substantivul cel mai apropiat: un mazzo di garofani e rose profumate — un buchet de garoafe şi trandafiri parfumaţi . una car­ tolina colorata — o ilustrată colorată. Aldo € Cario sono bravi — Aldo şi Carlo sînt cuminţi . la feminin-plural dacă substantivele sînt feminine: una camicia ed una gonna azzurre. acordul se face tot după criteriile menţionate anterior : 1.Acordul adjectivelor § 60 Indiferent de poziţia şi funcţia sa în propoziţie. Lucia e Maria sono brave — Lucia şi Maria sînt cuminţi . delle cartoline colorate — nişte ilustrate colorate. francobolli e buste italiane — timbre şi plicuri italieneşti. acordul său se face astfel: a) la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: I mercati ed i viali erano affollati — Pieţele şi bulevardele erau aglomerate . b) prin repetiţia adjectivului care se acordă cu fiecare substantiv în parte pentru a nu se crea confuzii: uno zio buono ed una zia buona — un unchi bun şi o mătuşă bună . la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: un film ed uno spettacolo interessanti: 2.

tenda. begli/quegli zufoli — frumoase/acele flaute . una donna dabbene — o femeie cumsecade . Forme ale adjectivelor bello şi quello § 61 Cînd adjectivele bello — frumos şi quello — acela sînt aşe­ zate în faţa substantivului aspectul lor se modifică în funcţie de ini­ ţiala substantivului pe care-1 preced. Forme ale femininului singular şi plural: bella/quella — bellejquelle preced substantivele care încept cu consoană: bella/quella cugina — frumoasă/acea verişoară. begli/quegli almanacchi — frumoase/acele almanahu­ ri . tende e tappeti color miele — perdele şi covoare de culoarea mierii. y: bello/quello stru­ mento — frumos/acel instrument. l'arte rococò — arta rococo. Cînd poziţia adjectivului bello este în urma substantivului. formele sale fiind pentru masculin singular şi plural bello-belli: amico bello — prieten frumos. begli/quegli strumenti — frumoasei/a­ cele instrumente . tappeto color miele — co­ vor de culoarea mierii . bel­ le/quelle immagini— frumoase/acele imagini: bell/quell' idea— frumoasă/* acea idee. ps. zingari belli — ţigani frumoşi . viaggio bello — călătorie frumoasă. ps.ro­ chii rococo . Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se fac după aceleaşi reguli ca ale articolelor hotărîte: (vezi § 19): Forme ale masculinului singular şi plural: bello/quello — begli/quegli preced sub­ stantivele care încep cu s impur. cracate. bell'jquelV — bellejquelle preced substantivele care tncep cu vocală: bell'/quell' immagine — frumoasă/acea imagine. y) : bel/quel quadro — frumos/acel tablou. rococò — stilul rococo . bei/quei quadri — frumoase/acele tablouri . belle/quelle gite— fru­ moase/acele excursii . bella/quella gita — frumoasă/acea excursie. z. acesta nu suferă nicio modificare. rosso fiamma — cravată roşu aprins. lo siile.o ed una donna dabbene — un bărbat şi o femeie cumse* cade . gn. pn. pn. belle/quelle cugine — frumoase/acele verişoare . cravata e berciti rosso fiamma — eravate şi băşti roşu aprins. un uom. beli'/queir — begli/quegli preced substantivele care încep cu vocală: bell'/quell' almanacco — frumos/acel almanah . viaggi belli — călătorii frumoase . beretlo rosso fiamma — bască roşu aprins . begli/quegli ideali — frumoase/acele idealuri . vestiti rococò . 76 .NOTA: Dam cîteva exemple de felul în care pot fi folosite. x. amici belii — prie­ teni frumoşi . bello/quello yacht — frumos/acel iaht. în acest context adjectivele invariabile (vezi § 58) : un uomo dabbene — un om cumsecade . zingaro bello — ţigan frumos. bei/quei paesaggi — frumoase/acele privelişti . gn. bell'/quell' ideale — frumos/acel ideal. bel/quel — bei/quei preced substantivele care încep cu consoană (exceptînd s impur. begli/quegli yacht — frumoase/acele iahturi. z. x. bel/quel paesaggio — fru­ moasă/acea privelişte. bello/quello zufolo — frumos/acel flaut. color miele — perdea de culoarea mierii . belo/quelle idee — frumoase/acele idei.

Forme ale adjectivelor buono. ps. gn. buone amiche. ps. z. deci nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală . buon giornale —ziar bun. grand'erba — iarbă mare — grand' erbe — ierburi mari . gran case — case mari . Forma buono precedă substantivele masculine care încep cu s impur. Forma buorì formată prin eliziunea vocalei a precedă substantivele care încep cu vocală: buon'aria — aer bun. b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub­ stantivelor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun. Formele pluralului nu suferă modificări poziţionale: buoni — buni şi buone — bune: buoni studenti. Tendinţa limbii contemporane este de a nu elida vocala a la femi­ nin singular: buona edizione — ediţie bună.formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella— prietenă frumoasă. y) şi substantivele feminine singular şi plural care încep cu consoană: gran freddo — frig mare. x. x. ps. Forma buon precedă substantivele masculine care încep cu vocală şi consoană (exceptând s impur. gn. buono xilofonista — xilofonist bun. buon albergo — hotel bun. grande psica­ nalista — mare psihanalist. amiche belle — prietene frumoase. z. gn. buon spazio — spaţiu bun. grande precedă substantivele masculine singular care încep cu s impur. y: grande spazio — spaţiu mare. grande § 62 Adjectivul buono — bun cînd precedă substantivul prezintă numai la singular modificări urmînd modelul articolului nehotărît (vezi § 22). grande gnocco — găluşcă mare . pn. 77 . grand' uomini — oameni mari . buona commedia — comedie bună. scrittura bella—scris frumos. Adjectivul grande poate avea următoarele aspecte cînd precedă substantivul: gran. gran cosa — mare lucru . formă obţinută prin apocopare care precedă sub­ stantivele masculine singular şi plural care încep cu consoană (exceptînd s impur. scrisuri frumoase. grand1 formă obţinută prin eliziune care precedă substantivele masculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală: grand'uomo — om mare. buona amicizia — prietenie bună. pn. y: buono spettacolo — spectacol bun. gn. imon1 intenzione — intenţie bună. x. buon viaggio — călătorie plăcută. y): buon aluno — şcolar bun. Forma buona precedă substantivele feminine care încep cu con­ soană: buona maestra — învăţătoare bună. scritture belle. x. z. gran signori — domni mari . ps. studenti buoni — studenţi buni. buona stanza — cameră bună. buono psicologo — psiholog bun. pn. pn. amiche buone — prietene bune. NOTĂ: a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune. z. buon'anima — suflet bun.

în general. dannoso alla salute — dăunător sănătăţii. idoneo al lavoro — potrivit pentru muncă. difficile a capire — greu de înţeles. grato ai genitori — recunoscător părinţilor.grandi precedă toate substantivele masculine şi feminine la plural: grandi artisti — artişti mari. contrario a me — potrivnic mie. independent. Complementul adjectivelor § 63 Adjectivele calificative au. utile per noi — folositor pentru noi. pianiste — pianiste mari. utile all'ajoparecchio — util aparatului. duro d'orecchio — tare de ureche. in. grandi.substantive. privo di possibilità — lipsit de posibilităţi. da -(vezi § 156. cer ca acesta să fie specificat de un complement exprimat printr-un substantiv: pieno di profumo — plin de parfum. grandi scultori — sculptori mari. Acelaşi adjectiv poate fi legat de complement prin prepoziţii diferite: indifferente a quanto accade — indiferent la ceea ce se întîmplă. a. capace di capire — capabil să înţelegagă. disposto a pagare — dispus să plătească.substantive. verbe la infi­ nitiv): atto a ideare — apt (capabil) să conceapă. indifferente a te — indiferent ţie. ricco di idee — bogat în idei. contento del risultato — mulţumit de rezultat. în funcţie de prepoziţia care le leagă: a) adjective cu prepoziţia di (-f. nocivo allo sviluppo — nociv dezvoltării. analogo a quello — analog cu acela. grandi imprese — acţiuni mari. inquieto di sapere — neliniştit să afle. un sens al lor propriu. In exemplele: uomo mite — om blînd. preoccupato di fare — preocupat să facă. pentru a avea un înţeles deplin. lieto di rivedere — bucuros să revadă. printr-un verb la infinitiv: asset­ tato di sapere — doritor să ştie . A). Dăm în continuare cîteva exemple dintre cele mai uzuale adjec­ tive care se construiesc cu complemente. conforme alla legge — conform legii. § 64 Legătura dintre adjectiv şi complement este făcută de o prepoziţie. verbe la infinitiv) : abbondante di errori — plin de greşeli. sicuro di sé — sigur de sine . indif­ ferente con i suoi — indiferent cu ai săi . pronume. cel mai adesea acestea fiind: di. pre78 . estra­ neo a questa cosa — străin de acest lucru. convinto di sapere — convins să ştie7 degno di lode — demn de laudă. pronume. printr-un pronume : legato a ine — legat de mine. gradevole stlVudito — plăcut la auz. pieno di acqua — plin de apă. esame facile — examen uşor. adjectivele mite şi facile prin sensul lor deplin lămuresc substantivele pe care le determină. desideroso di pace — do­ ritor de pace. b) adjective cu prepoziţia a (-). fedele alla moglie — credincios soţiei. Unele adjective însă. utile in questa situazione —' folositoare în această situaţie.

Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggioranza) se formează cu adverbul più — mai. ca. uguale agli altri — egal cu ceilalţi.. în limba italiană. e) adjective cu prepoziţia da ( + substantive. esperto in chimica — •expert în chimie . iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în •diverse grade de intensitate. Gradul pozitiv § 86 Gradul pozitiv este identic cu forma de bază a adjectivului : Pao­ lo è un ragazzo cortese — Paul este un băiat politicos . care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. Formele pe care le ia adjectivul pentru a exprima gradele diferite ale unor însuşiri se numesc grade de comparaţie. bravo in matematica — bun la matematică. situate 79 . zoppo da un piede — şchiop de un picior . libero da preoccupazioni — liber de preocupări. cointeres­ sato nello scambio . pronume): alieno da quanto facciamo — străin de ceea ce facem. de infe­ rioritate şi de egalitate. ca. GRADELE ADJECTIVELOR § 65 Adjectivele exprimă însuşiri ale unor obiecte sau fiinţe. d) adjective cu prepoziţia in (-(.. sau conjuncţia che — decît. A Marginea si lavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La Marginea se lucrează ceramica neagră de veche tradiţie dacă.. Ticino a me — apropiat de mine . comparativ (comparativo). pronume): contento per il risultato — mulţumit de rezultat. Această diversitate se stabileşte prin com­ paraţia însuşirilor şi a obiectelor. şi superlativ (superlativo). e) adjective cu prepoziţia per ( + substantive. Unul si acelaşi obiect poate fi caracterizat prin mai multe însuşiri exprimate î n măsuri diferite.substantive): abbondante in parole — bogat în cuvinte . Gradul comparativ § 67 Prin confruntare gradul comparativ poate stabili trei reporturi între însuşirile şi obiectele pe care le compară: de superioritate. A.sente ai corsi — prezent la cursuri. ca şi în'limba română. există trei grade de com­ paraţie: pozitiv (positivo). mai mult.. diverso per indole — diferit ca fire. — cointeresat în schimbul . appassionato per la pittura — pasionat de pictură..

sau conjuncţia che — decît. Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se formează cu adverbele cosi . C.. che agire — Să vorbeşti este mai puţin grea decît să acţionezi.. 2. ca. B. E" meglio andare a piedi che in auto — Este mai bine să mergi pe jos decît cu maşina. pronume) care au aceeaşi însuşire (exprimată prin adjectiv): Borna è più grande di Pisa —Roma este mai mare decît Pisa. ** în această situaţie non nu are sens negativ ci doar întăreşte comparaţia.. quanto — tot atît de.înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo è più studioso di Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio .. în cazul în care cel de-al doilea element al comparaţiei este o propoziţie: // compara­ tivo è più difficile di come (non) credevo — Comparativul este mai greu decît credeam . loc. lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît * Punctele ţin locul adjectivului. 80 . II film era meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin atrăgător decît l u n g . piu. più elegante della sua — Poşeta ta era mai elegantă decît a ei .che cînd comparaţia se face între: a) două adjective: Il suo volto è più simpatico che bello — Chipul său este mai mult simpatie decît frumos . Il quadro di Picasso fu meno ammirato di quanto (non) m'aspettassi — Tabloul lui Picasso a fost mai puţin admirat decît mă aşteptam . di quel che (non). 3. Il latte è più nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos. între care se intercalează adjectivul: Il mio amico è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic ca al t ă u . ca.lm. mod etc. Parlare è meno difficile. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. di quanto (non).. : Ieri faceva meno freddo che oggi — Ieri era mai puţin frig decît azi.eno . NOTĂ: în formarea gradului comparativ de superioritate şi inferioritate se vor folosi: 1. che (non). eppure lui era meno felice degli altri — Nimeni n-a fost vreodată mai vesel şi mai mulţumit decît acel tînăr şi totuşi el era mai puţin fericit decît ceilalţi. come..* di eînd comparaţia se face între două obiecte. d) două complemente circumstanţiale de timp. Il mondo subacqueo è più ricco di quel che sapevamo noi finora — Lumea subacvatică este mai bogată decît ştiam noi pînă acum. piùjmeno . di come (non**) cu sensul decît.. Il cugino Paolo è meno giovane di me — Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine . pe cît de . Nessuno fu mai più allegro e più contento di quel giovane.. ca. la fel de.. La tua borsa era. fiinţe (expri­ mate prin substantive. b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau articulate: Si vedono cose più interessanti al museo che al cinema — Sevăd lucruri mai interesante la muzeu decît la cinema. infinitiv: E' più onesto riconoscere la colpa che negarla— Este mai cinstit să recunoşti vina decît s-o negi. Întrebuinţarea lui nefiind absolut obligatorie.. care introduc cel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina . Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza) se formează cu adverbul meno — mai puţin. tanto . e) două verbe la.

2. A. Gradul superlativ relativ exprimă două raporturi: de superiori­ tate şi de inferioritate. Superlativul relativ de inferioritate (Il superlativo relativo di" minoranza) se exprimă prin adverbul meno precedat de articolul hotărît: il meno — cel mai puţin. B. 81 . întrebuinţarea prepoziţiei di şi a con juncţiei che se face conform explicaţiilor de la respectivul paragraf (vezi § 67. In situaţia în care există un alt termen de comparaţie al superla­ tivului relativ. fiinţe cu aceeaşi însuşire: Lucia è modesta al pari di te — Lucia este la fel de modestă ca'tine . egal de. la più — cea mai. întrucît acest ultim mod de exprimare al egalităţii se reduce la o negare a a om punitivului de superioritate sau inferioritate.. Gradul superlativ § 68 Gradul superlativ exprimă însuşirea la cel mai înalt grad fiind ca şi în limba română: superlativ relativ (superlativo relativo) si superlativ absolut (superlativo assoluto). 2. utile — * Predicatul precedat de un superlativ relativ stă întotdeauna la modul conjunctiv. El se exprimă prin: a) sufixul -issimo adăugat la masculinul plural al adjectivului: bello — frumos — belii — frumoşi — bellissimo — foarte frumos... al pari di — la fel de. cînd se compară două obiecte. la meno — cea mai puţin. Gradul superlativ absolut (Il superlativo assoluto) exprimă însuşirea la un grad fără termen de comparaţie. i più — cei mai . Il francese è tanto tacile quanto Vitaliano — Limba franceză este la fel de uşoară ca limba italiana. non più di /che . le meno — cele mai puţin: Questa è la meno valorosa delle sue poesie — Aceasta este cea mai puţin valoroasă dintre poeziile sale . — nu mai mult ca/decît. Gli esercizi grammaticali sono piacevoli non più che necessari — Exerciţiile de gramatică sînt tot atît de plăcute pe cit de necesare. La più cara a Leonardo di tutte le sue opere fu la Gioconda — Cea mai dragă lui Leonardo dintre toate operele sale i-a fost Gioconda. 1 — 2). le più — cele mai:: „La Primavera1' è la più rinomata tela che abbia dipinto Botticelli * — „Primăvara" este cea mai renumită pinza pe care a pictat-o Botticelli. 1. acesta va fi introdus de prepoziţia di sau fra: Era il più audace di lutti — Era cel mai îndrăzneţ dintre toţi : Vittorio non era il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce! mai înalt printre cei de-o vîrstă cu el.de dulce pe cit de hrănitoare . NOTĂ: Comparativul de egalitate mai poate fi exprimat prin: 1. i meno — cei mai puţini . Superlativul relativ ele superioritate (11 superlativo relativo di maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de articolul hotărît:: il più — cel mai. non meno di/che — nu mai puţin ca/decît: La biro non è meno utile della penna stilografica — Pixul nu este mai puţin util ca stiloul.

c) adverbele molto — foarte. transilvana — ardelean. estremamente — extrem de. •campionissimo — campionul campionilor . troppo — prea. în limbajul uzual se poat auzi: £" più romeno di tutti noi — Este mai a-omân decît noi toţi. Invernai. oltremodo — peste măsură de. Nu toate adjectivele pot forma superlativul absolut cu aceste prefixe. care pre­ ced adjectivul: molto contento — foarte mulţumit.82 . sopra-.etc. îi declara Cariei că este îndrăgostit lulea de ea. amicissimo — prieten extraordinar de fcun . termeni -ştiinţifici: marmoreo — de marmură. ateo — ateu. stra-. •eterno — etern. 1 suoi amici erano gentilissimi — Prietenii săi erau foarte amabili. tanto felice— foarte fericit . ultra-. •spagnolo — spaniol. pazzo da legare — nebun de legat. settimanale — săptămînal. se­ rale — seral. NOTĂ: Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie •deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică. buio pesto — întuneric :beznă. L'aula era luminosissima — Sala era foarte luminoasă. beat turtă. ubbriaco fradicio. assai — foarte. Un bambino ipersensibile — Un copil hipersensibil. Faceva fuori buio pesto mentre Gino. chimico — chimic. immortale — nemuritor. smisurato — nemăsurat. Unele adjective care indică naţionalităţi sau orientări: romeno — român.util. NOTĂ: în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul sufixului -issimo din unele substantive: augurissimi — cele mai bune urări. immenso — imens. b) Prefixele arci-. cibernetico — -cibernetic. ubbriaco fradicio — beat turtă . calitatea. aureo — aurit. divino — divin. invernale — de iarnă. bucarestino — -din Bucureşti. napoletano — din Napoli. Şi totuşi. 3. triangolare — triunghiular. d) expresii de tipul: pieno zeppo — plin ochi. Un paese arciricco — O ţară foarte bo­ gată. la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — în tru totul de acord. . Un comportamento estremamente strano — O comportare extrem de ciudată . utili — utili — utilissimo — foarte util . socialista — socialist etc. : Un vestito -ultramoderno — O haină ultramodernă. măsuri de timp. straor­ dinariamente — extraordinar de. l'ultimo — ultimul. egiziano — egiptean. Una voce oltremodo melodiosa — O voce peste măsură de melodioasă . Exclud comparativul şi superlativul: 1. 2. il primo — primul.. foarte de acord. terribilmente — grozav de. Adjectivele care indică deja o valoare superlativă: infinito — infinit. mensile — lunar. tanto — foarte. Unele adjective care exprimă materia. innamorato cotto — îndrăgostit lulea . estivo — de vară. stanco morto — mort de obosit . iper. dichiarava <a Carla di essere innamorato cotto di lei — Afară era întuneric beznă în timp ce Gino. Una gonna troppo corta — O fustă prea scurtă . fisico — fizic (de fizică).

83- . § 71 A. sommo infimo intimo più esterno mai exterior esteriore __ _ estremo Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ I. exterior Comparativ de superioritate Superlativ Formă regulata Formă latină Formă regulată Formă latină più buono mai bun più mai più mai più mai più mai più mai jos più mai cattivo rău grande mare piccolo mie alto înalt basso scund. una obişnuită care derivă de la pozitivul adjec­ tivului şi una neregulată derivată de la forma corespunzătoare din limba latină a adjectivului. Redăm în paralel cele două forme de comparativ şi superlativ: Pozitiv buono bun cattivo rău grande mare piccolo mic alto înalt basso scund. maggiore — mai mare. de superioritate: migliore — mai b u n . Aceste forme moştenite din latină exprima numai comparativul?. interior esterno extern. jos — ottimo pessimo massimo minimo supremo. Comparativul formelor speciale 1. interno interior migliore peggiore maggiore minore superiore inferiore interiore buonissimo foarte bun cattivissimo foarte rău grandissimo foarte mare piccolissimo foarte mic altissimo foarte înalt bassissimo foarte scund.Adjective c u forme speciale de comparativ şi superlativ § 70 Există o categorie de adjective care la comparativ şi super­ lativ au două forme. minore — mai mic etc. jos interno intern.

La. 2. Mi pare peggiore questa decisione — Mi se pare mai rea (proastă) această hotărîre. Un ragazzo piccolissimo — Un băiat foarte mic. Conosco il suo travaglio interiore — Ştiu chinul său sufletesc (interior) . infimo — infim. Se spune: Una stanza grandissima — O cameră foarte mare. 4. Cele două forme de comparativ şi superlativ nu sînt absolut identice ca sens. Unele forme de superlativ absolut provenite din latină au forme •corespunzătoare în limba română: ottimo — optim. inferiore. dar L'ottimo studente •— Cel mai bun student . . minimo — minim. esteriore sìnt urinate de prepoziţia a în exprimarea comparaţiei: Marco è superiore a tutti — Marco este superior tuturor . celebre — celebru. poesia futurista. Superlativul formelor speciale. 3. dar nu se poate spune Una stanza massima. dar II pessimo dei suoi figli è Carlo — Cel mai rău dintre copiii săi este Carlo. în latină acer. Adjective cu superlative neregulate § 72 Există în limba italiană o categorie de adjective al căror superlativ absolut se formează de la forma latină a pozitivului: acre — acru. nu poate fi exprimat prin Un ragazzo minimo .supremo. infimo. -Această independenţă de sens permite ca să lipsească al doilea termen al comparaţiei. II. La sua. Comparativele superiore. Nei minimi particolari — In cele mai mici amănunte. La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazio­ nale — Descoperirea era de maximă valoare pentru economia naţională. în latină celeber. intimo — intim: Lo stato romeno -offre ottime condizioni di studio — Statul român oferă condiţiuni optime •de învăţătură. maggior sorella — Sora sa cea mai mare. è inferiore a quella impegnata — Poezia futurista este inferioară celei angajate. de aceea nu se pot substitui reciproc întotdeauna. el rămînînd subînţeles: Abito al piano inferiore — Locu­ iesc la un etaj inferior (mai jos) . interiore. Superlativele speciale: ottimo. 84 . 1. Superlativul relativ poate fi exprimat prin comparativul formei latine precedat de articolul hotărît: Il mio miglior amico — Cel mai bun prieten al meu . 3. IM sua pazienza era massima — Răbdarea lui era foarte mare. în schimb respectivul su­ perlativ poate exprima sensuri ca: Le massime possibilità — Cele mai mari posibilităţi . Era di pessimo gusto — Era de foarte prost gust.2. mìnimo. pessimo. massimo — maxim. B. estremo pot avea sensul de superlativ absolut dar cînd sînt precedate de articolul hotărît au sensul de superlativ relativ: Un ottimo •avvocato — Un foarte bun avocat. Se poate spune în schimb : Un diffetto minimo — Un cusur foarte mic . massimo. Formele speciale de comparativ au un înţeles oarecum deplin. Ottenere massimi esiti — A obţine rezultate maxime <(foarte bune). etc. -dar II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano — Cea mai mare dorinţă a sa era să ştie italiana .

Unele dintre aceste adjective au superlativul absolut în -errimo. / raggi del sole sono benefieentissimi per la salute — Razele soarelui sînt foarte binefăcătoare pentru sănătate. Excepţie: Ampio — vast. iar în limba mo­ dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul -issimo. adică cele terminate în -dico. 85 . -e: miserissimo — foarte mizer. i. -i. -e. -volo formează superlativul absolut cu sufixul entissimo.£' stato sempre benevolentissimo con me — A fost întotdeauna foarte binevoitor cu mine.. § 73 0 altă categorie de adjective. -a. • -fico. sărăcăcios — sănătos — celebru Superlativ acerrimo — foarte acru integerrimo — foarte integru asperrimo — foarte aspru miserrimo — foarte mizer saluberrimo — foarte sănătos celeberrimo — foarte celebru Exemple: L'uva era acerrima — Strugurii erau foarte acri. e — după modelul latin: Pozitiv acre integro aspro misero salubre celebre — acru — integru — aspru. întins formează superlativul absolut de la tema latină: amplissimo — foarte vast: La pianura era amplis­ sima— Cîmpia era foarte întinsă.. Giosuè Carducci è stato un poeta celeberrimo — Giosuè Carducci a fost un poet foarte cunoscut (celebru). NOTĂ: Unele forme ale acestor superlative sînt mai puţin folosite.. salubrissimo — foarte sănătos. -a. Pozitiv maledico benefico magnifico munifico benevolo — clevetitor — binefăcător — măreţ — generos — binevoitor Superlativ ma/eaYcentissimo 6e/?e/icentissimo mag nifi contissimo munificentissimo benevolentissimo — foarte — foarte — foarte — foarte — foarte clevetitor binefăcător măreţ generos binevoitor Exemple: . acru — mizer. La stanza soleggiata era saluberrima — Camera însorită era foarte sănătoasă. -i. -a.

Sono i primissimi fiori — Sînt cele dintîi flori . le zampe posteriori — labele din spate. Vanno pros­ simo — anul următor . 3. Datorită acestei valori de pozitiv.III. Adjective lipsite de unele grade de comparaţie § 74 O categorie de adjective sînt lipsite de pozitiv dar păstrează din limba latină unele forme de comparativ sau superlativ . care vine mai întii. ceea ce le conferă valoarea de pozitiv . Le ultimissime posibìHtà — Abolut ultimele posibilităţi. gloria postuma — glorie postumă. Pozitiv Comparativ posteriore — posterior — 1 anteriore — anterior — ulteriore — ulterior — — (vicino— (più vicino — mai apropiat) apropiat) Superlativ postremo ~ cel mai din urmă — ultimo — cel din urmă postumo — postum prossimo — cel mai apro­ piat primo — cel dinţii 1 NOTĂ: 1. il giorno anteriore — ziua anterioară . rare vine după. Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care :s-au format gradele respective: dupo — după (latină—post) — posteriore — posterior. Multe din aceste comparative şi superlative au un sens independent. davanti — înainte (latină — ante) — anteriore — anterior. 2. după moarte . . unele dintre aceste adjective admit chiar formarea comparativului şi superlativului lor: Il parente più prossimo — Ruda cea «mai apropiată .

il decimosecondo 87 . quindicinale — chen­ zinal. ordinea numerică. ambedue — amîndoi (folosite fără articol). una due tre quattro cinque sei sette otto nove dieci undici dodici Numere romane I II III IV V VI VII Vili IX X XI XII numerale cardinale şi Numeralul ordinal (il) primo (il) secondo (il) terzo (il) quarto (il) quinto (il) sesto (il) settimo (!') ottavo (il) nono (il) decimo (1') undicesimo. la 15 zile . numeralul este o categorie a adjectivului. cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani. uneori se poate comporta ca pronume: entrambi — amìndoi. il ventennio — perioada de 20 de ani. numeralul se poate comporta ca un substantiv: il duetto — duetul. sau o determinare cantitativă. care exprimă numărul. il decimoprimo (il) dodicesimo.NUMERALUL IL NUMERALE § 75 în gramatica limbii italiene. la terzina — terzina. NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE § 76 Redăm mai jos tabloul principalelor ordinale: Cifre arabe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Numeralul cardinal uno. se poate comporta ca un adjectiv: settimanale — săptămînal. Din punct de vedere morfologic.

cele aşezate la dreapta o adunare: XCIV = (C . \.X) + IV = 94: MCMLXXVIII = M . M = 1 000.C) + L + XX + V + III = 1978. ventesimo ottavo (il) trentesimo (il) quarantesimo (il) cinquantesimo (il) sessantesimo (il) settantesimo (l')ottantesimo (il) novantesimo (il) centesimo (il) centesimo primo (il) duecentesimo (il) cinquecentesimo (il) millesimo (il) duemilesimo (il) milionesimo c NOTĂ: Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria I il primo.V = 5: X = 10. la prima. il decimoottavo (il) diciannovesimo. il decimono­ no (il) ventesimo (il) ventunesimo.r = 1 000 00( =88 . ventesimo secondo (il) ventottesimo. L = 50 C = 100. •Semnele de bază ale numerelor romane sînt: 1 = 1 . il decimosesto (il) diciassettesimo. il decimo­ settimo (il) diciottesimo. le primii etc. il decimo quinto (il) sedicesimo. Semnele mai mici aşezate la stìnga celor mai mai = indică o scădere. ventesimo primo (il) ventiduesimo.Cifre arabe 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 28 30 40 50 60 70 80 90 100 101 200 500 1000 2000 1000000 Numeralul cardinal tredici quattordici quindici sedici diciasette diciotto diciannove venti ventuno ventidue ventotto trenta quaranta cinquanta sessanta settanta ottanta novanta cento centouno duecento cinquecento mille duemila un milione Numere romane XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXVIII XXX XL L LX LXX LXXX XC CI CC D M MM M* Numeralul ordinal (il) tredicesimo. i primi. D = 500. (vezi şi § 54). il decimoquarto (il) quindicesimo.(M . Linia deasupra unei cifre indică înmulţirea cu o mie : L = 50 000 . il decimoterzo (il) quattordicesimo.

Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de 16 ori. / / dizionario ha settecento pagine — Dicţionarul are şapte sute de pagini. spre deosebire de limba română. z. Cento libri e duecento riviste — O sută de cărţi şi două sute de reviste . Numeralele 17. ps. Numeralele compuse cu uno pot fi trunchiate în faţa unei consoane (care să nu fie: s impur. Le quattro­ cento pagine — Cele 400 de pagini.a -f unităţile respective: diciassette — 17. Aveva dicianove an/it — Avea 19 ani. Tutti i diciotto libri furono stampati a Milano — Toate cele 18 cărţi au fost tipărite la Milano. jn amico — un prieten. Cento giorni— 100 de zile. este invariabil: Cento anni — 100 de ani. are la feminin forma una — una ' compoi •tîndu-se ca articolul nehotăi ît (vezi 22). y) indiferent de genul substan­ tivului (vezi § 2 2 ) : Trentun persone — 31 de persoane. Ottantun giorni — 81 de zile. e) Numeralul mille — o mie. ventotto — 28 . x. Excepţ 'e: Numeralul uno — unu. s Compuşii lui uno sînt însoţiţi de un substantiv la plural: C'eranot quarantini libri — Se aflau acolo 41 de cărţi. 19 se exprimă invers prin -dici-}. quindici — 15 . Cînd cento exprimă o cantitate mai mare de o sută este precedat de un alt numeral cardinal : Duecento sigarette — 200 de ţigări . pn. Cento novelle — 100 de nuvele . 18. Le novantun sedie circon­ davano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa. Al convegno assistettero ottocento •operai — La adunare au asistat 800 de muncitori. are pluralul mila precedat întotdeauna de un numerai cardinal : duemila — 2000 .Observaţii asupra numeralelor cardinale * § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv. una spiega:'ione — o explicaţie. La rivoluzione del quarantotto ebbe una grande eco nella letteratura romena — Revoluţia din '48 avu un mare ecou în literatura română. se compun din forme modificate ale unităţilor respective şi numărul 10 exprimat prin-dici: dodici — 12. mUleotto — 1008. b) Numeralele compuse cu uno şi otto pierd vocala finală: ventuno — 21. Il Teatro alla Scala di Milano 89 . un ora — o ora. d) Numeralul cento — o sută. Păstrează vocala finală numeralele compuse cu miile — o mie: milleuno — 1001. Excepţii. qn. c) Numeralele cardinale sînt invariabile: Cinque uomini e cinque 4onne — Cinci bărbaţi şi cinci femei . La comitiva contava trentotto persone -— Grupul (de turişti) număra 38 de persoane. Sessantun villaggi — 61 de sate . uno studente — un student. Cento matite — 100 de creioane.

pentru cursa înarmării. / popoli non permettono più: che miliardi e miliardi di dollari siano stanziati per la corsa alVinarmo — Popoarele nu mai permit ca miliarde şi miliarde de dolari să fie alocaţi. Trecento numeri aveva quella via — Acea stradă avea 300 denumere . il quinto — al cincelea. Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din cel cardinal căruia. Il continente era abitato da dieci miliardi diì uomini — Continentul era locuit de 10 miliarde de oameni. Allo* sciopero presero parte quattromila lavoratori torinesi — La grevă au luatparte 4000 de lucrători din Torino.ha oltre tremila posti — Scala din Milano are peste 3000 de locuri. Il medico lo fece dire più volte trentatré — Doctorul îl puse să spună de mai multe ori 33 ." h) Numeralul tre în numerale compuse cu acesta este marcat întot­ deauna de accentul grafic: Ventitré — 23. italiană nu se leagă de substantivul pe care-1 preced prin prepoziţia di: NelVaula si sono riuniti quaranta studenti — în sală s-au întrunii 40 de studenţi . uneori şi numeralele compuse cu mille se scriu separat: „Le mille ed una nottea — „O mie şi una de nopţi. Ci vogliono venticinque giorni fino alla destinazione — Sìnt necesare 25 de zile pînă la destinaţie. In schimb. f) Numeralele milione — milion şi miliardo — miliard se comportă ca substantivele. Observaţii asupra numeralelor ordinale § 78 a) De la 1 la 10 numeralul ordinal se exprimă cu forme deri­ vate din latină: il secondo — al doilea. numeralele milione şi miliardo cìnd nu sìnt urmate de alte numerale se leagă de substantivul pe care-1 precedă prin prepoziţia di: La pianura aveva due milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea două milioane hectare de grîu . Ho comprato una milletrecentodieci— Am cumpărat (o maşină) Dacia 1310 . Vottava —a opta. la nona — a noua etc. Vanno millenovecentosessantaeinque segnò felicemente la storia del popolo romeno — Anul 1965 a marcat în mod fericit istoria poporului român. Excepţii: Se scriu separat numeralele milione şi miliardo: Cinque J milioni e mezzo — Cinci milioane şi j u m ă t a t e . numeralele cardinale în limba. g) Numeralele compuse se scriu de obicei într-un singur cuvînt: millesettecentoventidue — 1722 . Spre deosebire de limba română. Tre miliardi lire — [ Trei miliarde de lire . i se suprimă vocala finală şi i se adaugă sufixul -esimo: dodicii) — ii 90 . avînd pluralul milioni şi respectiv miliardi: Tre m i ­ lioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Trei milioane de oameni au participat la marşul păcii. II mazzo aveva einquantatré garofani rossi — Buchetul avea 53 do garoafe roşii.

Ambele se acordă în gen şi număr cu substantivul: I nostri ultimi ricordi — Cele «din urmă amintiri ale noastre . cu compuşii săi il penultimo — penultimul. L'ultima parola del primo verso — Ultimul cuvînt din primul vers. La quarta. della tragedia —A doua repetiţie a tragediei . Viaggio sempre in seconda — Călătoresc totdeauna într-a doua (clasă) . 91 ordinale . E1 la centesima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de cînd ţi-o repet . deoarece indică ordinea într-o enumerare. il terzultimo — antepenultimul. La mia auto 4>a bene in terza — Maşina mea merge bine într-a treia (viteză). compus cu trei: ventitreesimo — al douăzeci şi treilea.«dodicesimo — al doisprezecelea. Faremo una ripassata il quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vom face o recapitulare. . Matematică pentru operaţii aritmetice ca: — adunarea — Vaddizione: Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 -j+ 7 = 12. il ventiduesimo sau il ventesimo secondo — al douăzeci şi doilea. Excepţie. e) Sìnt considerate numerale ordinale il primo — primul şi l'ultimo — riltimul. venti — il ventesimo — al douăzecilea. Numeralele cardinale se folosesc în: A. «hiar substituindu-se acestuia cînd din context rezultă sensul substan­ tivului : Frequenta la decima — Este într-a X-a (clasă) . La seconda prova. Le sue prime ricerche — Primele sale «cercetări . De la 11 la 99 există posibilitatea ca numeralul ordinal să se formeze prin exprimarea fiecărei părţi componente printr-un numeral ordinal: îl tredicesimo sau il decimoterzo — al treisprezecelea. Se păstrează vocala finală a numeralului cardinal cînd I acesta este. parte della simfonia — A patra parte a simfoniei. la nona se notează IX sau 9° . Aceste ultime forme sînt însă mai puţin folosite. b) Numeralul ordinal poate fi notat cu cifre romane sau cu cifre arabe cu exponentul o şi respectiv a pentru indicarea genului: il dodi­ cesimo se notează XII sau 12° . il diciaset­ tesimo se notează XVII sau 17°. f) Numeralele ordinale pot fi folosite adesea cu valoare de substantiv. c) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv: II settimo giorno della' settimana — A şaptea zi a săptămînii. | trentatreesimo — al treizeci şi treilea. e t c . I. Folosirea numeralelor cardinale şi § 79. Stava nel quinto banco — Stătea în banca a cincea. d) Numeralul ordinal fiind considerat adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-1'determină: Il terzo capitolo del romanzoAi treilea capitol al romanului . il diciannovesimo sau il decimonono — al nouăsprezecelea.

Spaccare un capello in quattro — A despica firul în patru . — extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata. C. Far due passi — A se plimba puţin . acum . Mille grazie — Mii de mulţumiri .2 0 : 5 = 4. il 1° gennaio.. Exprimarea orei include şi folosirea substantivelor: mezzo — jumă­ t a t e : Sono le otto e mezzo — Este opt şi j u m ă t a t e . di 12 — Extragerea rădăcinii pătrate din 12 . nu valora doi bani.. Portare il cappello sulle ventitré — A purta pălăria pe-o ureche. — a ridica un număr la o putere: Elevare un numero alla potenza gei — A ridica un număr la puterea a şasea. quarto — sfert : Erano le tre meno un quarto — Era ora trei fără un sfert . — împărţirea — la elivisione: venti diviso (per ) cinque fa quattro' . Ritor­ nerà il ventotto agosto — Se va reîntoarce la 28 august. luna. miezul nopţii : Il direttissimo parte a mezza­ notte — Acceleratul pleacă la ora 24.1 5 . / corsi scolastici incominciano il quindici settembre — Cursurile şcolare încep la 15 septembrie . Fra due mesi — Peste două luni (vezi şi § 148). due passi — A locui în preajm ă . Non valere quattro sòldi — A. Indicarea datei (ziua.12 = 3 . mezzanotte — orele 24. D. anul) : Il ventuno febbraio millenovecentosette — 21 februarie 1907 . Ci incontreremo alle undici in punto — Ne vom întîlni la. Prima zi a lunii se notează cu cifra 1 cu exponentul o care indică terminaţia or­ dinalului : Bucarest. amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — La ora 12 voi fi la tine . Otto giorni prima (îa) —Acum opt zile. t r e . Exprimarea orei: Sono le cinque del pomeriggio — Este ora 5 după masă . Elevare Tenti al quadrato — A ridica 20 la pătrat . mezzogiornoora 12 din zi. Il film andrà in onda tra le otto e le dieci — Filmul va fi pre­ zentat între opt şi zece. Cento per­ cento — Sută la sută. la 1 ianuarie 1986. 92 . Farsi di mille colori — A schimba feţe-feţe . prima sau fa — înainte cu.. Pentru precizarea timpului numeralele pot fi însoţite de adverbele: dopo — după. 11 fix. Farsi in mille — A se face luntre şi punte . 1986 — Bucureşti. Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal: Il primo marzo — întîi martie . Il primo dicembre — tritìi decembrie.. după: Tre anni dopo— După trei ani.— scăderea — la sottrazione: Quindici meno dodici fa (fanno} . Trovare cento scuse — A găsi mii de scuze. fra — peste. — înmulţirea — la molteplicazione: Tre per sei fa diciotto — 3 X X 6 = 18 . Abitare a. Expresii in alcătuirea cărora intră numeralul cardinal Far quattro chiacchiere — A flecari . B. — exprimarea procentului: Sei per cento — şase la sută . — Neanche per un milione — Cu nici un preţ .

il -. Numeralul ordinal se foloseşte în: A. este substantiv ramine invariabil: Sono le quattro e mezzo — Este ora 4 şi jumătate. Uneori.7. sesta fila — Rîndul al şaselea. " C. numeralul se poate citi ca şi cel cardinal: Luigi XIV — Luigi quattordici — Ludovic al XIV-lea.il .-1400 1401. la genul masculin. Cînd mezzo este adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul: Mezza bottiglia — Jumătate de sticlă. ca şi în limba franceză. Indicarea ordinei unor personalităţi. Una mezz'ora — O jumătate de oră. Exprimarea fracţiilor ordinare al căror numitor se exprimă printr-un numeral ordinal substantivizat.il tredicesimo secolo quattordicesimo secolo quindicesimo secolo sedicesimo secolo diciasettesimo secolo diciottesimo secolo dicianovesimo secolo ventesimo secolo — il Duecento — il Trecento — il Quattrocento — il Cinquecento — il Seicento — il Settecento — l'Ottocento — il Novecento. Mezzo chilo— Jumătate de kilogram: Due mezzi litri — Două jumătăţi de litru.il . a treia . B.II. dar în ultima vreme se preferă exprimarea acestora prin numeralele cardinale: Sessantatré virgola sette — 63. papi cu acelaşi nume: Napoleone terzo — Napoleon al III-lea. 93 . domnitori. Fracţiile zecimale pot fi exprimate astfel: Sei e quaranta cente­ simi — 6 şi 40 de sutimi. în timp ce numărătorul se exprimă prin numeralul cardinal: Un terzo — O treime . Luigi quin­ dicesimo — Ludovic al XV-lea-: Paolo sesto — Paul al VI-lea.il -. Indicarea unor numerotări. în acest caz.-1500 1501. Tre quinti — Trei cincimi .il . D.-1600 1601.-1700 1701. Există însă tendinţa înlocuirii numeralului ordinal cu cel cardinal: Camera diciotto — Camera 18.il . anul 1 000 rămînînd subînţeles. Pentru jumătate se foloseşte mezzo: în cazul cînd mezzo — jumă­ tate. Aceasta se face numai începînd cu secolul al XIILlea în felul următor: 1201--1300 1301. inscripţii: Classe terza — Clasa.il . Un ventesimo — A douăzecea parte .-1900 1901.-1800 1801.-2000 -. La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — Re­ voluţia franceză din secolul al XIX-lea. — regi. Indicarea secolelor care în italiană se exprimă prin numeralul •ordinal însoţit de substantivul secolo: Il quindicesimo secolo — Se­ colul al XV-lea . Cu referire la cultura italiană secolele mai pot fi exprimate prin numeralele cardinale care indică sutele de ani. Un centesimo — O sutime. Dante Alighieri è vissuto a •cavallo del tredicesimo e quattordicesimo secolo — Dante Alighieri a t r ă i t între secolele X I I I şi XIV.

coppia — pereche. ALTE NUMERALE § 80 în acest capitol sînt incluse unele substantive şi adjective care indică cantităţi numerice şi fiind derivate din numeralul ordinal sau cardinal pot fi considerate numerale derivate. de două ori mai mult. Avere il suo quarto (fora di celebrità — A avea un succes spontan şi trecător. dozzina — duzină. amîndouă şi urmate în­ totdeauna de articol în grupuri nominale: Ambedue gli studenti — Amin­ doi studenţii . entrambi (-e). quadruplice — cvadruplu. Avere il sesto senso — A fi înzestrat. Numera­ lele multiplicative pot avea valoare de substantiv: Ha preso il doppio di me — A luat dublu faţă de mine. triplice — triplu. de trei ori mai mult. După sensul pe care-! indică numeralele derivate se împart în: a) Numerale multiplicative care indică de cîte ori este mărită o cantitate în raport cu altă cantitate: doppio — dublu. triplo — triplu. Expresii în alcătuirea cărora intră numeralul ordinal. plural centinaia — sute 94 . sau de adjectiv: Ho guadagnatodoppio stipendio — Am cîştigat un salariu dubiu. Uneori aceste numerale colective pot fi înlocuite de grupul tutti (tutte) e due — amîndoi. centuplo — de o sută de ori mai mult. exprimate prin numeralul respectiv însoţit de volte tanto: quattro voltetanto (rjuadniplo ) — de patru ori mai mult. întreit. Dintre multiplica­ tive mimai doppio şi triplo se folosesc frecvent. Non vale un centesimo — Nu valorează nimic . trentina — vreo treizeci .. Passare un brui­ to quarto d'ora — A trece printr-un moment greu . — dieci volte tante (decuplo ) — de zece ori mai mult. ambo — toate cu acelaşi sens: amìndoi. amîndouă (vezi § 108). îndoit. quintu­ plice — compus din.E. Di seconda ma­ no — De calitate inferioară. La Triplice Aleanza — Tripla Alianţă. b) Numerale colective care indică un număr considerat în tota­ litatea sa şt se exprimă prin adjective numerale: ambedue. decina — vreo zece. Sens colectiv au şi substantivele: paio — pereche. format din p a t r u . ventina — vreo douăzeci. celelalte fiind adesea.. cinci părţi: Far domanda in quadruplice copia — A face cerere în patru exemplare. V'erano entrambe le sorelle — Erau acolo amîndouă surorile. Essere al settimo cielo — A fi fericit. quadruplo — cvadruplu — depatru ori mai mult. Numerale multiplicative sînt şi duplice — dublu. Partire in quarta — A întreprinde ceva cu îndrăzneală. Rimettere in sesto — A pune în ordine. centinaio — vreo sută. cuplu.

ottantenne — de 80 de ani. toate acestea se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia di: Un paio di guanti — O pereche de mănuşi . 4. 5. L'ultimo piano quinquennale — Ultimul plan •cincinal. Vogliamo un millennio di pace ! — Vrem o mie de ani pace ! De la aceste substantive s-au format şi adjectivele corespunză­ toare: biennale — la doi ani. terzogenito — al treilea născut. strofă de 6 versuri. 3. instrumente sau intervale: duetto — duet. Perioade de zile şi luni: settimana — săptămînă . trio — trio. triennale — la trei ani: La biennale di Venezia presenta lavori d'arte moderna — Bienala veneziana prezintă lucrări de artă modernă. migliaio — vreo mie. trentenne — «de 30 de ani. quintogenito — a! cin­ cilea născut: Carlo era l'ultimogenito dei Rossi — Carlo era ultimul născut •al familiei Rossi. quindicina — 15 'zile : trimestre — trimestru . trentina di chilometri — Parcursese vreo 30 de kilometri . e) Din numerale derivă şi unele substantive care indică: 1. cinquantennio — perioadă de 50 de ani. 11 primo semestre dell'anno universitario — Primul semestru al anului universitar. nonagenario — nonagenar: Era cinquantenne e suo padre era ottua­ genario — Avea 50 de ani. Substantive care indică ordinea naşterii fraţilor: primogenito — primul născut. Una coppia di attori celebri nel mondo del cinema — O pereche celebră in lumea cinematografului. settuagenario — septuagenar. Fu un cen­ tennio di grande progresso economico — A fost o perioadă de 100 de ani d e mare progres economic. strofă de 4 versuri . quadriennio — perioadă de patru ani. ottonario — vers de 8 silabe: L'ottava di Lodovico Ariosto è un modello dell'arte poetica — Octava (strofa de 8 versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de artă poetică. sestina — sextină. quindicinale — la 15 zile. Aveva percorso una. iar tatăl său era octogenar. Una ventina (li pastelli — Vreo 20 de creioane colorate. terza — terţă. La quinta è un intervallo di cinque note della scala diatonica — Cvinta este o pauză muzicală de cinci tonuri şi două semitonuri. triennio — pe­ rioadă de 3 ani. decennio — pe­ rioadă de 10 ani. 95 . quinario — vers de 5 silabe. Adjective care indică virsta: dodicenne — de 12 ani. De la aceste substantive derivă -adjectivele corespunzătoare: settimanale — săptămînal. quartetto — cvartet. perioade de ani: biennio — perioadă de 2 ani. plural migliaia — mii de. termeni de metrică: terzina — terţină. quarta — cvartă: Il quintetto di corde fu applaudito strepitosamente — Cvintetul de coarde a fost aplaudat furtunos. semestrale — semestrial: Oggi abbiamo fato air italiano il lavoro trimestrale — Azi am dat la italiană lucrarea trimestrială.d e . Lo accolsero •con migliaia dì fiori — îl primiră cu mii de fiori. 6. 2. quinquennio — perioadă de 5 ani. strofă de 3 versuri: quar­ tina — catren. bilunar. termeni muzicali care indică numărul de voci. ventennio — perioadă de 20 de ani.

. 8. Numeralul distributiv care indică gruparea numerică a obiec­ telor se exprimă în italiană prin numerale cardinale şi prepoziţii (vezi § 156 A) : uno ad uno — unul cîte unul . C). tre alla volta — cîte trei . Mettetevi in fila a due a due — Aşezaţi-vă la rînd doi cîte doi. Fatemi vedere i lavori uno alla volta — Arătaţi-mi lucrările unul cîte unul .7. uno per volta — cîte unul. quattro e venticinque centesimi — patru si 25 de sutimi . Numerale fracţionare care indică fracţii ordinare şi zecimale: due quinti — două cincimi . tre virgola quindici — trei virgulă cincisprezece (vezi § 80.

pronumele sînt: personale — personali (io/me/mi. PRONUMELE PERSONALE § 82 Din punct de vedere semantic. b) în cazul acuzativ. După sensul şi funcţia pe care o îndeplinesc. Formele cu funcţie de complement.— avînd funcţie de complement direct sau indirect. reflexive — riflessivi (mi. che). ti. De cele mai multe ori pronumele în­ locuieşte substantivul (deci este un substitut al substantivului) sau unele propoziţii. Pronumele de persoana I şi a Ii-a (personal. ci indică pe vorbitor la persoana I şi pe ascultător la persoana a Ii-a.PRONUMELE IL PRONOME § 81 Este o parte de vorbire flexibilă cu funcţii gramaticale com­ plexe . această referire se face cu ajutorul acordului. 97 . sau dativ. la rîndul lor. quello). ci preiau o informaţie existentă deja în contextul anterior. posesiv) nu substituie un substantiv. Dar pronumele nu denumeşte un obiect . se caracterizează prin capacitatea de a se referi la un obiect denumit anterior prin nume cu determinanţii săi. fie că-1 precedă (pronume proclitic) fie că-1 urmează (pronume enclitic) . suo). se împart în: 1) forme neaccentuate — forme atone. De obicei. posesive — possessivi (mio. relative — re­ lativi (il quale. demonstrative — dimostrativi (questo. care nu posedă accent fo­ netic şi se sprijină pe verb. pronumele are un conţinut mai abstract decît substantivul. tuo. sau prepoziţional indicînd cazul complementului. el se referă la un substantiv sau la o propoziţie menţionată anterior. si). Formele pronumelui personal sînt: a) în nominativ indicînd cazul subiectului (avînd deci funcţie de subiect) . noi/ce/ci). Pronumele nu aduc o nouă informaţie. nehotărîte'— indefiniti (uno/nessuno/ogni/ognuno). 2) forme accentuate — forme toniche care sînt accentuate fonetic.

dar care au fost „împrumutate" şi pentru cazul nominativ. lei. număr şi persoană: egli — ella. esso se folos este pentru ani­ male şi lucruri . tu — voi. de fapt. deci folosindu-se cu valoare de subiect în anumite împrejurări. essa (lei) noi voi essi (loro) esse (loro) pers. Egli se foloseşte pentru persoane . se mai folosesc frecvent formele lui. Siete spiritosi quanto loro — Sînteţi tot atît de spirituali ca şi ei. lei. II — — mase. Pronumele egli şi ella se folosesc mai puţin în limba actuală . essi — esse. Folosirea prenumelor personale la nominativ § 83 Dacă pronumele de persoana I şi a II-a nu creează dificul­ tăţi în folosirea lor în propoziţii. esso — essa. iar essa pentru per­ soane. In afara formelor de mai sus. I pers. Pronumele lui. Hai scritto quanto lei — Ai scris cît ea. loro se folosesc în mod obligatoriu în cazul no­ minativ în următoarele situaţii: — după'come — ca. şi b) forme atone care însă sînt incluse în forma verbului . esso (lui) ella. sînt pronume în cazul acuzativ (au funcţie de complement direct). ella este folosit pentru persoane. 98 .»Ki singular plural pers. quanto — cît: Non siete tutti come lui — Nu sînteţi toţi ca el. persoana a Ill-a realizează opoziţia de gen. B. locul acestora a fost luat de lui şi lei. pronumele de persoana a IlI-a au anumite norme de folosire: A. io tu egli. III fem. La nominativ există: a) forme tonice care posedă accent fonetic şi exprimă insistenţa vorbitorului asupra subiectului: Io vado subito — Eu mă duc imediat. lui — lei. Pronumele personal de persoana I şi a II-a Realizează opoziţia numai de număr şi de persoana: io — noi. constituie subiectul inclus în terminaţia verbului: Vado subito — Mă duc imediat. lucruri şi animale. loro care.Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului) .

mai puţin el . Sono venuti tutti meno lui — Au venit toţi. Sono partiti tutti. -i. Lui stesso — El însuşi .— cînd subiectul se află după verb (din motive stilistice) Lo ha detto lei — Ea a spus-o . -a. — în expresiile exclamative de tipul: Povera lei — Biata de ea. quanto — cît : E1 alta come te — Este înaltă ca tine . tocmai voiam să-ţi spun. Beato lui — Ferice de el. fără.) (D.) (D. Noi stessi — Noi înşine .) 99 . E1 lui che lo dice — El spune asta. pronumele aflate în cazurile oblice (cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot fi tonice şi atone: Io Io Io Io vedo te — Eu te văd pe tine parlo a te — Eu îţi vorbesc ţie ii vedo — Eu te văd ti parlo — Eu îţi vorbesc — formă » — formă > —• formă —• formă tonică tonică atonă atonă (A. pronumele de persoana I şi a Ii-a singular io. care se acordă în gen şi număr cu pronumele respectiv: Io stessa — Eu însămi. tu pot fi înlocuite — în anumite cazuri — de formele în acuzativ me. Se foloseşte me. eccetto — exceptînd: Anche lei canta bene — Şi ea cìnta bine. tranne loro tre — Au plecat cu toţii. Urmînd mo delul formelor persoanei a IlI-a. Pronumele personale în funcţie de complement § 84 Ca şi în cazul subiectului. te: — după come —ca. Ha mangiato quanto me — A mîncat cît mine. pronumele cu funcţie de subiect pot lipsi. te. Pure lei è una brava scolara — Şi ea este o bună şcolăriţă . Stavo (se subînţelge io) per dirti — Eram pe punctul de a-ţi spune. Beati loro — Ferice de ei. în afară de ei trei. Toate formele pronominale prezentate pot fi întărite cu aju­ torul determinativului stesso. tranne — în afară de. D. el este acela care o spune. povero mei — O. Loro stesse — Ele însele. bietul de mine ! E. neppure — nici. Oh. Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui. numărul şi — la timpurile . -e — însumi/însămi eto. meno — mai puţin. pure — şi. Ca şi în limba română. Neanche loro hanno risolto il problema — Nici ei n-au rezolvat problema . salvo — cu excepţia. C.compuse — genul: Ripren­ diamo (se subînţelege noi) i nostri colloqui — Să reluăm discuţiile . neanche — nici. subiectul fiind inclus în forma verbelor care desemnează prin termi­ naţie persoana. loro în următoarele situaţii: — după anche — şi. lei. La­ sciatemi (se subînţelege voi) cantare — Lăsaţi-mă să cînt .) (A. nemme­ no — nici. — în expresiile exclamative de tipul : Beato tel — Ferice de tine !.

în această situaţie for ma tonică nu este însoţită de prepoziţii: Maria ha visto me. su etc. tra sé. voi in. noi Complement indi­ rect în dativ sg. Formele noi şi voi sînt identice pentru funcţia de subiect şi pentru cea de com­ plement: Noi non abbiamo fatto niente — Noi nu am făcut nimic. con.: Sia mo giunti prima di loro. con. con. Sono partiti da noi — Au plecat de la noi — (funcţie de complement). te in. con. tra. tra. Voi avete parlato — Voi aţi vorbit — (funcţie de subiect). C — de alte complemente. II te voi a te a voi di. su di. nu pe el . I Sg. 100 . non lui — Maria m-a văzut pe mine. su me Alte complemente pi. tra. — Vin 1 a tine . in.Formele accentuate ale prenumelor 85 Complement direct pers. da. da. E' venuto con voi — A venit cu voi . Volevano proprio te — Te vroiau chiar pe tine. su sé pers. a me pi. su lei di sé. noi in. da. Ho par­ lato con lui. a noi sg. con. di. su in sé. — Am ajuns înaintea lor . în care situaţie forma tonică este pre­ cedată de prepoziţii ca: di. me pi. loro in. tra. B — de complement indirect in dativ: în acea s t ă situaţie forma tonică este însoţită de prepoziţia a: Offrì a lei un m azzolin di fiori — Ii oferi ei un bucheţel de flori. con._ . lui in. — Este un litigiu între el şi ea. NOTĂ: . pers. da. Vengo da te. di. da. con. tra. III lui lei loro a lui a lei a loro pronume personal reflexiv sé sé a sé a sé Formele accentuate (tonice) ale pronumelor se folo sesc avînd următoa­ rele funcţii: A — de complement direct. su di. da. in. tra. — Am vorbit cu el . tra. C'è un litigio tra luì e lei. da. su di.

Formele tonice în funcţie de complement direct stau întotdeauna în cazul acuzativ. sau Mi vedo nello specchio. sau Si guarda nello specchio. Vedo me nello specchio. -i. Lo dico a te. lei. Formele tonice au o poziţie relativ liberă în propoziţie . PROSIMELE REFLEXIVE § 86 Pronumele reflexiv propriu-zis este sé (formă tonică) — si (formă atonă) pentru persoana a I l l . — Mama te laudă pe tine. Formele tonice lui. Nu sînt însoţite de prepoziţii. — Ţi-o spun ţie. te. voi (sau for­ mele atone. Confruntaţi: Io conosco Maria — Eu o cunosc pe Maria. aşa cum am văzut la § 83 B. nu la animale sau la obiecte. După prepoziţiile tra. Io conosco te — Eu te cunosc pe tine. A se compara: La mamma loda te. — Ţie ţi -o spun. — Ţie ţi-o spun (nu altuia). — Mă văd pe mine în oglindă. £" a te che lo alico. noi. fra atunci cînd acestea indică reciprocitate. întrucît în limba ita­ liană. La plural forma sé poate fi înlocuită de loro : Essi parlavano di sé (di loro ) . pensavano tra sé — se gîndeau în sinea lor). de obicei acestea se află după verb. ci. Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso. A te lo dico. La mamma te loda. După prepoziţii pot apărea numai formele tonice: Gianna ha dato a lui un quadro — Ioana i-a dat lui un tablou.a . Toate formele tonice cu funcţie de complement se referă numai la persoane. acuzativul nu este caz prepo­ ziţional. la persoana a III-a plural se foloseşte numai loro (nu sé) : Parlavano fra loro — vorbeau între ei (dar: ciascuno pensava tra sé — fiecare se gîndea în sinea lui . ti. Io chiamo lui — Eu îl chem pe el. Guarda sé nello specchio — Se priveşte — pe sine — în oglindă. Vengo con voi — Vin cu voi. -a. spre deosebire de limba română. vi). Schimbarea poziţiei indică insistenţa făcută asupra pronumelui. Pentru persoanele I şi a II-a sînt folosite formele me. Parlavamo di te — Vorbeam de t i n e . mi. Te loda la mamma. loro se pot folosi şi în funcţie de subiect în anumite cazuri. — Pe tine te laudă mama. — Mama pe tine te laudă. 101 . -e: Ho parlato a lei stessa — l-am vorbit chiar ei.

Pronumele reflexive tonice se pot întări cu slesso. Li conosco da molto — îi cunosc demult. sau Rivedrò voi con piacere. sau Conosco lui da molto . sau Ho detto a voi la verità. Io pers. sau Vedo lei tutte le sere. sgpers. gli f. ci vi li le mi ti m. sau Offro a lui una rosa . -a. Exemple de complemente indirecte în dativ Vi ho detto la verità — V-am spus adevărul. dispare accentul grafic de la sé. -e: Parla di se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. sau Conosco loro da molto . Le vedo tutte le sere — Le văd în fiecare seară. La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară. pronume per­ sonal re­ flexiv la si 1 pi. Pronumele reflexive tonice se referă numai la persoane (ca. II mi ti m. I pers. le si ci vi loro loro Exemple de complemente directe în acuzativ Ti abbiamo lodato — Te-am lăudat. Lo conosco da molto — Il cunosc demult. Vi rivedrò con piacere — Vă voi revedea cu plăcere. sau Abbiamo lodato te. -i. 102 . dealtfel. sau Offrì a noi del pane. devenind se stesso. De observat că atunci cînd se este întărit de stesso. Formele neaccentuate ale pronumelor § 87 Complement direct în acuzativ Complement indirect în dativ sg. III f. | pi. Ci offrì del pane — Ne-a oferit pîine. toate formele tonice). Gli offro una rosa — îi ofer (lui) un trandafir. sau Vedo loro tutte le sere.

Le offro una rosa — Ii ofer (ei) u n t r a n d a f i r . şi pi. Signora. 4. la (f. La plural există o singură formă. a IlI-a sg. Pronumele reflexive mi. 3. (§129). fiore. în timp ce formele accentuate lui. Formele atone se mai numesc. la se elidează înaintea formelor verbale care încep cu o vocală: este obligatorie elidarea înaintea formelor auxiliarului avere: Vho spaventato — L-am speriat. Io mi lavo le mani — Eu îmi spăl mîinile. sau Offro a loro un NOTĂ: rosa. ma io non lo credo — Tu insişti. Tu insisti. l'ho spaventata — Am speriat-o. dar eu nu cred aceasta 8. aceasta şi ciò — acest fapt.). le (f.) se folosesc pentru a exprima complementul direct. Lei gli disse di venire presto — Ea îi spuse să vină repede. loro nu se referă decît la per­ soane. 103 . sg. puneţi-vă jacheta dacă vă este frig. dar văd că nu este (astfel). questa — acesta. aceasta) . condiţional şi imperativ (numai la pers. în timp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — Eu mă spăl. Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane. ) se folosesc pentru exprimarea complemen­ tului indirect în dativ. i. Poziţia formelor neaccentuate (atone) § 88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă: a) Imediat înaintea verbului (proclitice) la: indicativ. Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers.) la singular şi în unele cazuri la plural. La persoana a IlI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di­ ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opo­ ziţia de gen (mase. sau Offro a lei una Offro loro un fiore — Le ofer (lor) o floare.^. si. în italiană. Această formă nu este însă recomandată de gramatici. iar opoziţia de gen rezultă din acordul participiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acor­ dul participiului perfect. 7. conjunctiv. fem. ti. Se observă în acest caz că ambele forme elidate devin V. le. vi au o singură formă pentru dativ şi acuzativ. 2. Marina mi osserva. P'orma Io poate dobîndi — în context — o valoare neutră atunci cînd se referă la o întreagă propoziţie şi înlocuieşte pronumele demonstrative questo. — Marina mă observă.). (a lei f. ma vedo che non lo è — Mi se părea ciudat. Formele Io (m. Lo dico a tutti — O spun (aceasta) tuturor. Formele atone se folosesc întotdeauna fără prepoziţie. lei. pi. ci. Non mi piace questo romanzo — Nu-mi place acest roman. li (m. Formele gli (a lui m. Marina mi scrive — Marina îmi scrie. I şi a Ii-a se traduc în română tot prin cazurile dativ sau acuzativ în funcţie de context: Gianni ti saluta — Ionică te salută . sg. si metta la giacca se ha freddo — Doamnă. Formele de acuzativ la pers. la animale şi la lucruri. loro (formă accentuată) care se foloseşte şi în poziţia neaccentuată. aceasta: Non lo so — Nu ştiu (acest fapt. sg.). Lo mai este folosit în formă invariabilă. echivalînd cu tale atunci cînd se referă la un substantiv sau la un adjectiv numit anterior: Mi pareva strano.): Io ti dicola ferità— Eu îţi spun adevărul. a IlI-a sg. 5. NOTĂ: 1. Io. 6. Gianni ti paria — Ionică Ui vorbeşte . sg. Marina gli parlò con calma — Marina îi vorbi cu calm. le particelle pronominali. pi.

stare. fie înaintea acestuia: Non aspettarmi perché non vengo sau Non mi aspettare perché non vengo — Nu mă aştepta. condurre — a con­ duce. Cantami questa canzone — Gîntă-mi acest cîntec.în presă se observă tendinţa ca la sfîrşit de rînd să nu se mai facă eliziunea lo ho aspettalo. Non voglio condurla. b) Imediat după anumite forme verbale (enclitice) . m-am oprit . Voglio parlarti — Vreau să-ţi vorbesc . m-a consolat. porre — a pune.): Diteci la verità — Spuneţi-ne adevărul . mi consolò — Văzîndu-mă plîngînd. Voglio parlargli — Vreau să-i vorbesc (lui) . După formele monosilabice de imperativ pers. fare. II sg. Dimmi cosa vuoi — Spune-mi ce vrei. andare care sìnt: da'. Dicci cos1 è successo — Spune-ne ce s-a întîmplat. forma atonă se alipeşte la auxiliarul verbului: Sono andato via senza averla. 104 . După verbe la gerunziu: Vedendomi piangere. forma atonă se uneşte cu auxiliarul respectiv: Avendolo sentito. Vuole parlarmi — Vrea să-mi vorbească .) pierd pe -re: Non posso tradurlo — Nu pot să-1 traduc . II pi. Cînd verbul se află la gerunziu perfect. pentru că nu vin. Facci questo piacere — Fă-ne această plăcere .verb la infinitiv prezent se poate afla fie după infi­ nitiv. Starami vicino — Stai lîngă mine . Voglio par­ larle — Vreau să-i vorbesc (ei). Non posso soffrirlo — Nu pot să-1 • sufăr . Questi libri possono esservi utili — Aceste cărţi pot să vă fie utile. Loro nu se află niciodată înainte. consoana iniţială a pronumelui aton se dublează (face excepţie gli): Dammi il tuo libro — Dă-mi cartea t a . care este formată din non 4. Forma de dativ plural loro face excepţie de la regula de mai sus. Si separarono salutandosi calorosa­ mente — S-au despărţit salutîndu-se cu căldură. Atunci cînd este urmat de o formă atonă infinitivul pierde vocala finală -e: vedere: Non posso vederti — Nu pot să te văd. Forma de imperativ negativ la persoana a II-a singular. salutata — Am plecat fără să o salut . Puoi parlarci — Poţi să ne vorbeşti . — Nu vreau s-o conduc. mi fermai — Pentru că l-am auzit. 2. cu excepţia lui loro se scrie într-un singur cuvînt: După verbe la infinitiv: Posso parlarvi — Pot să vă vorbesc. di'. Parlale con calma — Vorveşte-i calm . — l-am aşteptat. II sg. la ho aspettata. am aşteptat-o. Cînd verbul este la infinitiv perfect. Dagli il tuo quaderno — Dă-i caietul tău. va'. datemi il piacere di andar via — Faceţi-mi plă­ cerea de a pleca . dire. dar: Digli che non posso venire — Spune-i că nu pot veni . ci după verb : Io dico loro di star zitti — Eu le spun (lor) să tacă. Essendoci suggerita quell'idea. După verbe la imperativ (pers. noi am mulţumit. ale verbelor dare. noi ringraziammo — Pentru că ne-a fost sugerată acea idee. şi I. Portalo con te — Ia-1 cu tine . sta\ fa'. Verbele care se termină la infinitiv în -rre (tradurre — a traduce.

După verbe la participiul perfect sau prezent (în construcţii parti cipiale) : Presentatasi Voccasione. le. In această combinaţie formele dativului mi. Eccoti — Iată-te . i-1 ofer. ci. Eccoci — Iată-ne . deşi urmează întotdeauna după verb. îi ofer floarea . am venit. gli şi le devin glie. i-1 ofer. glielo offro — Iat-o pe Gina: îi ofer floarea. Combinaţii de pronume neaccentuate § 89 Formele neaccentuate. Eccola — Iat-o . le. ne. la. gliele. Ecco Gina: le offro il fiore. Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto — Iat-o pe Gina: îi povestesc întîmplările . i le povestesc. gliela. se. în dativ. ce. Eccovi — Iată-vă . Acestea sînt forme care se întîlnesc mai rar. După ecco: Eccomi — Iată-mă . li. în acuzativ. la. vi devin me. i-o ofer. Eccoli — Iată-i . Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Iat-o pe Gina: îi ofer fio­ rile . gli. ti. le. i le ofer. Eccole — Iată-le. i-o ofer. Cantai loro una canzonetta — Le-am cîntat o canţonetă. Ecco Gina: le offro la biro: gliela offro — Iat-o pe Gina: îi ofer pixul . nu se ali­ peşte acestuia. i le ofer. li. a Ill-a sg. ne. 105 . Pronumele loro. te. gliene. ale pronumelui personal mi. vi se pot uni cu formele neaccentuate. Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer pixul . Ecco Marin: gli offro il fiore: glielo offro — Iată-1 pe Marin . Ecco Marin: gli offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer florile . ci. ve: me lo dice — mi-o spune te lo dice — ţi-o spune se lo dice — şi-o spune ce lo dice — ne-o spune ve Io dice — v-o spune me li compra — mi le cumpără te li compra — ţi le cumpără se li compra — şi le cumpără ce li compra — ni le cumpără ve li compra — vi le cumpără me la offre — mi-o oferă te la offre — ţi-o oferă se la offre — şi-o oferă ce la offre — ne-o oferă ve la offre — v-o oferă me le porta — mi le aduce te le porta — ţi le aduce se le porta — şi le aduce ce le porta — ni le aduce ve le porta — vi le aduce Formele de la pers. si. si. ci se scrie separat: DV loro di star zitti— Spune-le să tacă . sono venuto — Pentru că s-a ivit ocazia. Eccolo — Iată-1 . ti. formă unică: glie — se uneşte cu lo. glieli. devenind: glielo. Io.

Particula pronominală ne se foloseşte: 1) Cînd ne reprezintă complementul indirect introdus cu prepoziţia di. li. vi § 90 Caracteristic pentru limba italiană este faptul că un număr de trei particule atone şi anume: ne. Sto per legger­ glielo — Sînt pe punctul de a i-o citi. saperla lunga: La sai lunga tu! — Ştii multe t u ! farla: Te la faccio vedere io! — Ţi-arăt eu!.Ecco Gina: le parlo di questo fatto. invariabile. 106 . Li mostrerò loro — Le voi arăta (lor) . Posso ricordarglielo — Pot să i-o amintesc . avînd un înţeles mai mult sau mai puţin neutru.) . supărare etc. lo. lite — ceartă . îi vorbesc (despre aceasta). Dicendo loro — Spunîndu-le lor. darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă la sănătoasa. Le offrirai loro — Le vei oferi (lor) . La manderà loro — Le-o va trimite (lor) . i le ofer. Ecco Marin: gli offro delle foto.) . Prezentăm cîteva din locuţiunile mai frecvente: svignarsela: Tentò di svignarsela — încercă s-o şteargă (pe ne­ simţite). cazurile de folosire ale acestor particule: A. pe rînd. i le ofer. Cantamela — Cîntă-mi-o . îi vorbesc (despre aceasta). vi-o voi spune (dvs. vi­ ta — viaţă . Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro—Iat-o pe Gina: îi ofer nişte fotografii. Formele le. le. Combinaţiile de pronume atone au.) . difficoltà — dificultate . Iată. gliene offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer nişte fotografii . ne: Lo dirò loro — Le-o voi spune (lor) . gliene parlo. Non gliela dire — Nu i-o spune. vincerla: — Chi la dura la vince — Cine insistă cîştigă. — Iat-o pe Gina: îi vorbesc despre această faptă. Ce l'hanno con me? — Sînt supăraţi pe mine ? pagarla grossa: — La pago grossa — Plătesc cu vîrf şi îndesat. Volen­ domelo offrire — Voind să mi-1 ofere . pena — chin. Iţi arăt eu ţie! smetterla: Smettila di chiacchierare! — încetează cu flecăritul ! avercela con uno: — Con chi ce Vhai? — Pe cine eşti s u p ă r a t ? . indeterminat. ci. Loro nefiind formă atonă îşi menţine locul după verb şi nu se alipeşte niciodată la la. P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne. ci. Ecco Marin. faţă de verb. vi. aceeaşi poziţie ca şi formele simple: atunci cînd sînt enclitice aceste forme se unesc cu verbul scriindu-se într-un singur cuvînt : Voglio ricordartelo — Vreau să ţi-o amintesc . vi le voi arăta (dvs. la ataşate anumitor verbe. causa — cauză . gli parlo di questo fatto: gliene parlo — Iată-1 pe Marin : îi vorbesc despre acest fapt. vi-o va trimite (dvs. în acest caz ne include şi prepoziţia care introduce complementul . cosa — lucru. se referă în multe situaţii la un substantiv subînţeles ca: faccenda — treabă. pot înlocui anu­ mite sintagme cu diferite roluri în propoziţie. Non dargliela — Nu i-o d a .

— Serenella este bună. Prepoziţia da corespunde în aceste cazuri prepoziţiilor de. (Nu se face traducerea în română nici în acest caz). vi care •devin: me ne. ce ne andiamo—ne ducem. de pe: Se ne parti sconsolato — A plecat dezolat (de acolo. 2) Cînd se substituie di + grup nominal în care di conferă sens partitiv grupului nominal .nu se traduce în limba română: Dove saranno i tre sportivi? Non ne abbiamo ricevuto ancora notizie — Unde-or fi cei trei sportivi ? încă n-am primit veşti de la (despre) ei. > » Mi parla di queste poesie — me ne parla — îmi vorbeşte despre aceste poezii — îmi vorbeşte (despre ele). delle. della. plecăm . ve ne andate — vă duceţi. ti. indicînd îndepărtarea sau desprinderea dintr-un loc. certi. 4) Cînd ne substituie complementul indirect introdus cu prepoziţia da: Il film è stato interessante e io ne ho imparato molto —{ho imparato molto dal film) — A fost un film interesant şi eu am învăţat mult (din el). de la. toţi o vorbesc de bine. . ci. Acest complement poate avea valoare de adverb de loc. ti. din acest punct de vedere deosebim trei cazuri : a) di face parte din articolul partitiv care însoţeşte numele: del. se ne va — se duce . * » » ci + ne — ce ne: vi -f. •andarsene — a pleca (dintr-un loc. qualcuno e t c : Che belle rose. devenind : mi + ne — me ne. te ne. •cumpărat căpşuni şi am mîncat (din acestea). un mucchio. vi precum urmează.ne —• ve ne.grup nominal apare după cuvinte cu sens canti­ tativ de tipul : una parte. b) secvenţa di -f. te ne vai— te duci . 3) Cînd ne substituie atributul genitival introdus de prepoziţia di: Camminava mangiando delle ciliege e ne buttava i noccioli per la stra­ da — Mergea mîncînd cireşe şi arunca sîmburii (lor. delV. oggi ne ho bevuto una decina. din. In toate cele trei cazuri ne nu se traduce în română.ne —• se ne. din acel loc): Andandosene prese congedo da tutti — Plecînd (de acolo) şi-a luat rămas bun de la toţi. si. pleacă. dammene qualcuna!— Ce trandafiri frumoşi ! Dă-mi cîţiva. azi am băut vreo zece (cafele). gli + ne — gliene. se ne. a se duce de acolo): me ne vado —mă duc . taluni. — Vrei cafea? Nu. 5) Particula pronominală ne intră în combinaţie cu formele mi. : Vuoi del caffè ? No. c) secvenţa di + grup nominal apare după pronume indefinite ca : alcuni. ti + > + ne — te ne: si -f. Serenella è buona: tutti ne parlano iene. un po\ un sacco. le + ne —• gliene. ve ne. acestora) pe stradă. degli: Comprai delle fragole e ne mangiai — Axa. se ne vanno — s e duc. due terzi etc. ce ne. le. Le comprerò qualche libro — gliene comprerò — îi voi cumpăra cîteva cărţi — îi voi cumpăra (din -acestea). dei. un centinaio. plecaţi . dello. gli. ci. 6) Ne se combină şi cu pronumele reflexive mi.

Atunci cînd substantivul se referă la fiinţe. ci penso — Da. Poziţia acestora diferă în funcţie de persoană. in. în acel loc). dar de cele mai multe ori se foloseşte ci. su + un substantiv (care nu trebuie să fie în dativ) : Rifletti sulle mie parole ! — Gîndeşte-te la cuvintele mele ! . Non ci vado. iar vi depărtarea. 3) Particula ci (sau. — Pun creionul pe bancă — li pun . Ci vado spesso — Mă duc adesea (în acel loc) . vi se pot combina cu verbele reflexive pronominale sau cu pronumele reflexive fără să sufere vreo modificare. Sì. Particulele ci şi vi îndeplinesc (ca şi ne) o funcţie precisă în propoziţie. NOTĂ: Grupul a + substantiv poate fi înlocuit de ci numai atunci cînd substantivul indică un obiect. atunci cînd sînt singure. au aceeaşi poziţie faţă de verb ca a tuturor formelor atone: a) Stau înaintea verbului la: indicativ. B.) . Penso a lei — Mă gîndesc la ea. le şi particula pronominală ne: Metto la matita sul banco — Ce la metto. grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal: Penso a mia madre — Mă gîndesc la mama. condiţional. La persoana I plural apare numai particula vi (spre a se evita întîlnirea particulei ci cu reflexivul ci). vi) transformată în ce (sau ve) precedă formele atone în acuzativ.substantiv cu funcţia de adverb de loc. Metto delle ciliege sul tavolo — Ce ne metto. che non 108 . după cum urmează: 1) Particula pronominală ci (mai rar vi) înlocuieşte un grup format din prepoziţia a. lo.7) Ne se mai combină cu particulele adverbiale ci. Vi sono molti alberi — Sînt mulţi copaci (acolo. în genere ci arată apropierea. » > > Metto i temperini nella tasca —* Ce li metto. 4) Particulele adverbiale ci. mă gîndesc (la ele). la. non ci riesco — Nu. — Pun nişte * * cireşe pe masă — Le pun. 2) Atunci cînd ci înlocuieşte un grup format din a -f. io mi ci trovo io mi vi trovo — eu mă aflu acolo etc. — Pun bricegele în buzunar — le pun . Ci metto dei libri — Pun (pe aceasta) cărţi. un lucru. In nici o situaţie ci (sau vi) nu se traduce în română. mai rar. conjunctiv. dar nu o fiinţă. nu stau bine (la matematică) . — nu mă duc. ci are funcţie de particulă adverbială. în timp ce vi se foloseşte mai mult din motive de eufonie: Vado al parco spesso — Mă duc adesea în parc . ve ne: Metto dei libri sul banco — Pun cărţi pe bancă. li. şi pi. tu ti ci trovi sau tu vi ti trovi egli ci si trova egli vi si trova noi vi ci troviamo voi vi ci trovate essi ci si trovano sau essi vi si trovano 5) Particulele pronominale şi adverbiale. imperativ (pers. Riesci bene in mate­ matica ? — Stai bine la matematică ? No. Ci rifletto ! (sulle tue parole ) — Mă gîndesc (la cuvintele tale) . Pensi ai miei quaderni di appunti? — Te gîndeşti la caietele mele de notiţe?. Ce ne metto — Pun cărţi. vi care devin: ce ne. a IlI-a sg.

Nu este foarte frecvent: Voi siete un uomo coraggioso — Dumneata eşti un om curajos . perché è venuto da me? —Dvs. — Dvs. sînteţi vesele. Cînd aceste pronume au funcţia de subiect. sau pi. eccoci — iată-ne. a Ii-a sg. artistic şi în birouri. domnule. atunci cînd pronumele este complement 109 . domnişoară. Io JJho incontrata.. nu sînteţi atentă. signore.. domnule. Loro. Lei. Lei è stanco . signore — Eu v-am văzut. Pluralul pronumelor Ella. citiţi cu atenţie . Desidero tanto rivedere Loro — Doresc atît de mult să vă revăd (pe Dvs. Voi sembrate una brava ragazza — Mata pari a fi o fată bună. domnişoară. şi pi. şi familiar. Loro se folosesc în vorbirea directă. sta leggendo attentamente — Dv.). imperativ (pers. nu sînteţi obosită ? Loro sono allegre — Dvs. ci­ tiţi rău. mată. infinitiv. şi I. non ci andrei — nu m-aş duce . de ce aţi venit la mine ? Cînd formele atone în acuzativ precedă un verb la un timp compus. non ci vadano — să nu vă duceţi (dvs. Lei se foloseşte atît pentru un interlocutor masculin cît şi feminin. E''venuta con Lei anche stasera ? A venit cu Dvs. legge molto bene— Dvs. Lei. Tu se foloseşte atunci cînd ne adresăm unor persoane apropiate (rude. ducîndu-mă. abreviat dv. în funcţie de genul real. leggono male — Dvs. signorina. în acest moment . Voi se foloseşte în limbajul comercial. copii. — nu vreau să mă duc . participiul perfect se acordă cu genul real: Io L'ho veduto. a IlI-a sg. Loro non sono molto allegre — Dvs. Mi rivolgo rispettosamente a Lei.ci vada — să nu se ducă .) . an­ diamoci — să mergem . non voglio andarci. Ella (cu majusculă) sînt pronume de politeţe atît pentru masculin cît şi pentru feminin. non è attenta. făcîndu-se acordul adjectivelor sau participiilor verbale conjugate cu auxiliarul essere în funcţie de genul real: Lei. signorina. ci­ tiţi foarte bine.. prieteni). b) Stau după verb la: gerunziu. loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — Vor­ beam tocmai de dvs. vacci — du-te (acolo) . sau dvs.: Lei. andateci — duceţi-vă . signore. In cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare pronumelor personale lei. sînteţi obosit.. domnilor. senza volerlo — Eu v-am întîlnit. Lei. signorina. domnule . verbele se folosesc la pers. dumneavoastră pentru sg. — Mă adresez cu respect dumneavoastră. nu sînteţi foarte vesele. Se traduc în română printr-o singură formă. non andarci — nu te duce . Lei. fără să vreau. şi în seara asta ? . a Ii-a pi. se traduce prin dumneata. signori. — Dvs. non ci vada — să nu vă duceţi (dvs.. Lei non è stanca? Dvs. PRONUMELE DE POLITEŢE § 91 Atunci cînd ne adresăm unui interlocutor se foloseşte persoana a doua (singular şi plural).. Lei este Loro.): Andandoci. La plural se folosesc formele Li pentru masculin şi Le pentru femi­ nin.). domni­ şoară.

chiar cînd acestea se află în poziţie enclitioă şi se unesc cu verbul : Posso offrirli® un caffè ? — Pot să vă ofer o cafea ? . Suo figlio è molto intelligente — Doamnă. în italiană există încă alte două forme de si însă cu valori deosebite: A. In ce priveşte ortografia. se construieşte întotdeauna cu auxiliarul essere. Loro le corespund adjectivele posesive Suo. Si impersonal. Nel gioco si vince e si perde. — La joc se cîştigă şi se pierde. de a scrie aceste pronume cu minusculă în toate situaţiile: La cucina del ristorante che lei dice di conoscere bene — Bucătăria restaurantului pe care Dvs. — Domnilor. — Domnişoarelor. forme tonice sau atone — se scriu cu majusculă. eu vă vorbesc sincer . prin analogie cu si reflexiv. Signori. Io Le conosco da molto — Eu vă cunosc de mult. Signorine. Si i m p e r s o n a l şi si p a s i v § 92 în afară de si pronume reflexiv. io parlo Loro con rispetto. Vorrei dirLe che accetto la Sua proposta. — Aş vrea să vă spun că accept propunerea dvs. fiul Dvs. doar în vorbirea oficială. Dar şi în această situaţie pronumele Lei ia din ce în ce mai mult locul lui Ella. în toate funcţiile pe care acestea le pot avea — subiect. Si impersonal nu indică nici genul nici numărul. este foarte inteligent . se observă că toate pronumele de politeţe. complement direct sau în dativ. Ella este o formă care se foloseşte rar. Uno canta — Unul cìnta — Si canta — Se cìnta. e foarte unită. Sue şi Loro Non mi piacciono le Sue parole — Nu-mi plac cuvintele Dvs. în timp ce si reflexiv îşi păstrează forma: Ci si lava — Ne spa­ llo . . Transformarea se aplică numai unei propoziţii care are verbul la persoana a IlI-a singular şi constă în înlocuirea subiectului nedefinit cu si. eu vă vorbesc cu respect. Pentru pronumele care are funcţie de complement indirect in dativ nu există deosebire de gen. io parlo Loro francamente. iar transformarea impersonală nu se poate aplica decît in cazul în care verbul cere în mod normal un subiect animat: Uno balla — Unul dan­ sează — Si balla — Se dansează . Există astăzi însă tendinţa. Sua. Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate să apară independent.direct: Io Li conosco da tanti anni— Eu vă cunosc de atîţia ani. Si impersonal rezultat al transformării impersonale a unei propropoziţii cu subiect general şi nedefinit: Uno dice — Unul spune — Si dice — Se spune. La Loro famiglia è molto unita — Familia Dvs. Uno ha fatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcut. Dacă si impersonal intră în combinaţie cu forme reflexive aparente exprimate prin si (la persoana a IlI-a singular). acesta avînd unica formă Loro. Prenumelor Lei. spuneţi că o cunoaşteţi bine. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb . si impersonal se transfor­ mă în ci. Suoi. Signora. protocolară. din ce în ce mai răspindită. Uno ha parlato — Unul a vorbit — Si è parlato — S-a vorbit .

Si pasiv se foloseşte atunci cînd în propoziţia care trebuie să fie transformată în propoziţie impersonală există un complement direct — diferit de subiect: Uno vede ii mare — Si vede ii mare — Se vede marea. Uno ci offre una somma ingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente — Ni se oferă o sumă m a r e . 1. Ci se ne va — Se pleacă. Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă. Uno si è pentito — Ci si è pentiti — S-a regretat . si. In această poziţie si impersonal nu suferă nici o modificare. Si vedono le colline — Se văd dealurile. dativ + acuzativ Uno me lo dice — Cineva mi-o spune — Me lo si dice — Mi se spune (aceasta) . Acest sens de pasiv este şi mai evident. si impersonal devine ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — Te rătăceşti / t e pierzi. si impersonal devine se : Uno ne crede — Se ne crede — Se crede . Uno gli spiega la lezione — Cineva îi explică lec­ ţia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţia . s-a observat. acuzativ -f. Si impersonal este precedat de orice altă formă pronominală atonă sau de orice combinaţie de forme atone (cu excepţia celor indicate la punctul 1). In acest caz: a) complementul direct devine subiect gramatical. b) se impune acordul verbului (care devine reflexiv-pasiv) . Uno ti paria — Cineva îţi vorbeşte — Ti si paria — Ţi se vorbeşte (dativ) .dativ Uno lo sgrida — Cineva îl ceartă — Lo si sgrida — Este certat (acuza­ tiv) . forma de masculin plural la participiu: Uno è partito — Si è partiti — S-a plecat . se ne. în contextul lui si impersonal. c) forma si este numită si pasiv. Atît si impersonal cît şi si pasiv pot ocupa două poziţii în funcţie de structura grupului verbal din propoziţia căreia i se aplică transformarea: adică poziţia lui si depinde de formele atone de care este precedat verbul. Si şi varianta poziţională ci (v. Uno la mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Este mîncată (acuzativ) . Uno se ne va — Ci se ne va — Se pleacă. Verbele care se construiesc cu essere impun.4) se află înaintea ver­ bului precedat la rîndul său de ne.l ă m . 2. Uno mi dice — Cineva îmi spune — Mi si dice — Mi se spune (dativ) . cînd complementul direct (devenit subiect) este la persoana a treia (singular sau plural) şi este exprimat printr-un substantiv: Si vede la casa — Se vede casa . Uno vi ha detto una bugia — Cineva v-a spus o minciună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spus o minciună. înaintea lui si (reflexiv) sau se ne. Uno ne parla — Se ne paria — Se vorbeşte . Ci si accorge — Ne dăm seama /îţi dai seama. § 90. B. Înaintea lui ne. Uno te la dà — Cineva ţi-o dă — Te la si dà — Ţi se dă ' 111 .

la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ. Affittasi camere ammo­ biliate — De închiriat camere mobilate. acest lucru. fiind sinonime cu ciò . înlocuieşte substantivul care a fost exprimat anterior. Feminin Pi- mio tuo suo nostro vostro loro 112 miei tuoi suoi nostri vostri loro mia tua sua nostra vostra loro mie tue sue nostre vostre loro . După cum rezultă. ci.. Uno ce la offre — Cineva ne-o» oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest lucru. sg. Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive § 95 Masculin sgpi. Uno ve lo porta — Cineva v-o aduce — Ve lo diporta — Vi se aduce (aceasta. — Acesta este scopul meu. aceasta. Pronumele substituie.. ma questo è mio — Acesta este caietul tău. aceasta) . fie le urmea­ ză (ca în punctul 2).. Uno glielo spiega — Cineva îi explică aceasta — Glielo si spiega — I se explică (aceasta) . Adjectivul este însoţit î n t o t d e a u n a de un substan­ tiv la care se referă. Uno vi canta — Cineva cìnta — Vi si canta — Se cìnta. Uno ci trova da lavorare — Cineva găseşte de lucru — Ci si trova da lavorare — Se găseşte de lucru .(acest lucru. si impersonal (sau pasiv) n u desparte celelalte combinaţii de forme atone. Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — Anumite medicamente se agită mai înainte de a le folosi. Acquistasi villetta con giardino — Se cumpără (de cumpărat) vilişoară cu grădină . Questo è il tuo quaderno. Combinaţiile lui si cu alte forme pronominale atone nu apar niciodată în poziţie enclitică. acest lucru) NOTĂ Formele neaccentuate lo. Si pasiv poate să a p a r ă în poziţie enclitică în unele formulări de tipul: Cercasi macchina da cucire — Se caută maşină de cusut . aceasta) . Questo è il mio scopo. fie le precedă (ca în punctul 1). PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE § 94 Din punct de vedere formal pronumele posesiv este identic cu adjectivul posesiv. § 93 Exemple de construcţii cu si pasiv: Improvvisamente si videro (furono viste) alcune stelle — Dintr-odată s-au văzut cîteva stele. dar acesta e al meu. Si biasimano (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le azioni gloriose — Sînt condamnate greşelile şi sînt lăudate acţiunile glorioase .

-a — fiecare. fho visto con i miei propri occhi — Te-am văzut cu propriii mei ochi. între adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate — pentru a întări sensul de posesie — adjectivele proprio şi stesso. Quella sua amica — Acea prietenă a ei. Non è giusta la tua decisione — Nu-i justă hotărîrea ta .. Intre adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate: — adjective calificative: Marin è il mio caro compagno — Marin este colegul meu drag. una. Una tua bugia cambiò tutto — O minciună de-a ta a schimbat totul. ale altuia. — Acestea sînt prietenele mele. indiferent de genul şi numărul' obiectului posedat: Questo è affar loro — Asta-i treaba lor. Non voglio l'altrui lavoro — Nu vreau munca altuia . Articolul hotărît poate fi înlocuit de: ciascuno. atunci cind substantivul se află la singular. Queste sono le mie amiche. prietena aceea a ei. -i. Adjectivele posesive se află întotdeauna între articol şi substan­ tivul la care se referă: Marin è il mio compagno di banco — Marin este colegul meu de bancă . Cînd substantivul este la singular. Un mio conoscente — Un cunoscut al meu . Uneori stesso îşi poate schimba poziţia: cînd precedă posesivul. Poate fi situat înainte sau după substantiv: Questo è il lavoro altrui — Asta-i munca altuia .A. — numerale ordinale: Il mio secondo caro figlio è venuto da me — Cel de-al doilea drag băiat al meu a venit la mine. sau ogni — fiecare. ai. di lei pentru a se evita confuzii: Ho visto il nonno e la nonna. -e indiferent de numărul la care se află substantivul : Ciascuno mio amico — Fiecare prieten al meu . -e. Il loro canto' si sentiva lontano — Cîntecul lor se auzea pînă departe. posesivul poate fi precedat de articolele nehotărîte: un. a. — numerale cardinale: / miei tre cari colleghi sono andati via — Cei trei dragi colegi ai mei au plecat. -i. -a. între articolul nehotărît şi adjectivul posesiv mai poate fi introdus adjectivul nehotărît certo Una certa sua confidente — O oarecare con­ fidentă a sa. — toate acestea împreună: / m i e i primi tre cari compagni verrannostasera — Primii mei trei dragi tovarăşi vor veni în astă seară. sua poate fi luat de formele: di lui. quello. Sono le sue stesse parole — Sînt chiar cuvintele lui. Mai este considerat adjectiv posesiv altrui — al. însoţit întotdeauna de ar­ ticol hotărît. -a. la sua salute non è buona — 113 . se traduce prin „acelaşi" : Indossava lo stesso vestito — Purta aceeaşi rochie . Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sînt ideilealtuia. Este un adjectiv posesiv indefinit şi invariabil. Locul lui suo. Posesivul loro are o singură formă. Le stesse tue parole — Aceleaşi cuvinte ale tale. propriile lui cuvinte. şi de questo.

colui. i suoi — ai mei.: Tanti cari saluti ai tuoi — Cele mai dragi salutări alor tăi . PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE § 96 Pronumele demonstrative substituie un substantiv referindmse la apropierea sau depărtarea faţă de vorbitor. nu a ta. născociri. Pronumele posesive sînt formate cu ajutorul articolului liotărît: La mia gomma è andata perduta. Demonstrativele nu prezintă diferenţieri de per­ soană. familia. — demonstrative care se referă numai la persoane (pronume): costui. după cum urmează: A. spre a se evita confuzia se poate spune: La di lui salute non è buona — Sănătatea lui nu este bună sau La di lei salute non è buona — Sănătatea ei nu este bună. Pronumele posesive. pot înlocui substantive ca: „fapte. delle tue — de-ale tale. întrucît figurează numai la persoana a treia. delle sue — de-ale sale. codesto. i miei. Il — tuo Averea. B. în timp ce adjectivele de­ mon strative determină un substantiv. quello. bunul meu. pronumele posesive au dobîndit un sens special atunci cînd sînt folosite fără antecedent — după cum urmează: Il mio — Averea. Sînt acelea care indică atît posesorul unui obiect cît şi obiectul posedat . questi. quegli. Formele de masculin pi. ai tăi. hon la tua — Guma mea s-a pierdut. I miei stanno bene — Ai mei sînt sănătoşi. bunul său. bunul tău. După locul şi funcţia lor în frază se pot subîmpărţi. din avutul tău ? Expresia dalla mia (subînţelegîndu-se dalla mia parte) se traduce prin „de partea mea" : Vi avrò dalla mia ? Veţi fi de partea mea ? Expresiile delle mie — de-ale mele. Il suo — Averea. ceea ce iţi aparţine. isprăvi" e t c : Questa è una delle solite sue — Asta-i una din isprăvile sale obişnuite. Pagherai del tuo ? — Vei plăti din banii tăi. i tuoi. specificînd apropierea sau depăr­ tarea faţă de vorbitori. ceea ce îi aparţine.I-am văzut pe bunicul şi pe bunica. ele indică în acelaşi timp persoana şi numărul posesorului (unul sau mai mulţi) marcînd totodată acordul în gen şi număr cu obiectul posedat. Dar la sua salute se poate referi atît la il nonno cît şi la la nonna. ai săi presupun substantivele: rudele. ceea ce îmi aparţine . în unele situaţii. sănătatea sa nu este bună. IU . — demonstrative care se referă la fiinţe şi la obiecte (pronume şi adjective): questo. B. partizanii etc.

quello là — acela (ăla) de acolo (colo). quegli amici (vezi §61). -i. quel foglio. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de vor­ bitor : Prendi questo gesso — Ia creta asta . quello lì. questo qua — acesta (ăsta) de aci: codesto costì. -a. Forma feminină questa se prescurtează devenind sta in cuvintele compuse: Stamattina — Azi-dimineaţă . iar quello îl indică pe primul: Ho fatto il componimento e ho studiato la lezione: quello era abbastanza facile. NOTĂ: Codesto (cu varianta cotesto) se foloseşte rar. se reduce la cele două forme questo. quello scolaro. asta însă mi s-a părut cam grea. -i. practic. quello. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de cel care ascultă: Portami codesto quaderno — Adu-mi acest caiet. Quello e întărit de lì sau là. quei fiori.A. Codesto. quei cani. quegli scolari. Quello. Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot fi atît pronume cît şi adjective: variază în funcţie de gen şi număr şi prezintă următoarele forme: masculin Singular ! Plural feminin masculin questi — aceştia codesti — aceştia quelli — aceia feminin queste — acestea codesta — acestea quelle — acelea questo — acesta codesto — acesta quello — acela questa — aceasta codesta — aceasta quella — aceea Questo. atît faţă de vorbitor cît şi faţă de ascultător: Quel bosco è molto grande — Pădurea aceea e foarte mare . quello zucchero. -i. Codesto poate fi întărit prin costì sau costà. Torneranno ancora quelle belle serate — Se vor mai întoarce acele seri frumoase. Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde un adverb: questo qui. codesto costà — acesta de aici. questa Vho trovata piuttosto difficile — Am făcut compunerea şi am învă­ ţat lecţia: aceea era destul de uşoară. Questa notte ho fatto un bel sogno — în noaptea asta. -e exprimă depărtarea în timp şi în spaţiu. Quello urmează normele adjectivului bello atunci cînd este însoţit de un substantiv: quel cane. 115 . NOTĂ: Questo poate fi întărit de qui sau qua. folosite atît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte. Abbiamo ricevuto il tele­ gramma stasera alle otto — Am primit telegrama astă-seară la ora opt. quegli zoccoli. quell'arco. -a. -a. am avut un vis frumos. Stanotte — Azi-noapte. sistemul pronumelor demonstrative. Stamani — Azi -dimineaţă. Stasera — Astă-seară. azi-noapte. Cînd se referă la persoane sau lucruri menţionate anterior questo indică ultimul element menţionat.

posesive. sint Plural Feminin costoro — acestea coloro — acelea numai La plural dispare opoziţia de gen: costoro — ăştia. Quel primo motivo — Acel prim motiv. altro. Demonstrativele questi — acesta şi quegli — acela sînt pronume care se referă numai la persoane şi se folosesc doar pentru genul masculin singular. folosindu-se atît la masculin cît şi la feminin: Non voglio avere a che fare con costoro — Nu vreau să am de-a face cu ăştia (astea). Non è questo il quadro. Ambedue queste macchine — Amîndouă aceste maşini. B. Pot îndeplini numai funcţia de subiect în nominativ: Demo­ stene e Cicerone furono due grandi oratori : questi fu romano. colei. cardinale şi ordinale) în afară de tutto şi ambedue: Questi cugini miei — Aceşti veri ai mei . è l'altro — Nu asta e tabloul. precedat de articolul hotărît . quello sînt fie pronume. l'altro — celălalt. e celălalt. coloro nu mai au nuanţă peiorativă atunci cînd sînt urmate de pronumele relativ che: Colui che grida — Acela care strigă . quegli greco — Demostene şi Cicerone au fost doi mari oratori: acesta a fost roman. Queste tre parole — Aceste trei cuvinte: Tutta questa roba — Toate aceste lucruri. au formele următoare: Singular Masculin costui — acesta colui — acela questi — acesta quegli — acela Feminin costei — aceasta colei — aceea Masculin costoro — aceştia coloro — aceia la persoane. codesto.Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte) 'questo are un corespondent opozant. Adjectivele demonstrative nu sint niciodată însoţite de articol Demonstrativele stau înaintea • substantivelor şi a tuturor determi­ nanţilor acestuia (adjective calificative. Formele colui che etc. Questo. Demonstrativele care se referă numai pronume. quello. fie adjective şi se referă atît la fiinţe cît şi la obiecte. Colei che sta ballando — Aceea care dansează . Colui. pot fi înlocuite prin pronumele relativ chi : Colei che non vuol parlare — Chi non vuol parlare — Cine nu vrea să vorbească. coloro — ăia. Costui şi colui au o nuanţă uşor peiorativă. astea. Limba contemporană tinde să le înlocuiască prin questo. Valtra — cealaltă. Quella sau_ amica — Prietena aceea a ei . 116 . Coloro che vi scrivono — Aceia care vă scriu. alea.

quello mai pot fi folosite şi în sens neutru cu înţelesul de: acest lucru (fapt). grec. urmat ! Expresia in quel di. pot fi înlocuite de pronumele personale neaccen­ tuate lo. teritoriul. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE § 97 Pronumele şi adjectivele de identitate au următoarele forme: Masculin Singular stesso medesimo Plural stessi medesimi Singular stessa medesima Feminin Plural stesse medesime 117 . Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato! — Te-ai gìndit. deci cînd au valoare neaccentuată. Demonstrativele neutre slnt : questo. aceasta. masculin singular şi valoare numai de pronume: Ciò non mi va — Asta nu-mi convine. quello. mi-a spus-o.. ciò — acest lucru.acela.. mi-a spus despre aceasta . Questi.. aceasta. ne. (acest lucru. quegli sînt forme care se folosesc mai mult în limbajul literar: în limba modernă tendinţa este de a fi înlocuite de questo. la asta ? — Nu m-am gìndit . Chi ti ha fatto questo ? — Cine ţi-a făcut asta ? Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo è assurdo — Ceea ce spui e absurd. sau Non sapeva ciòsau Non lo sapeva — Nu ştia aceasta. Formele questo şi ciò cînd exprimă non-insistenţa. Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato — S-a gìndit la (treaba) asta. Spre a indica forma neutră. zona. quello. ceea ce. ceea ce: Nondire questo ! — Nu spune (să nu spui) asta ! Non è per quello ! — Nu-i pentru asta (aia) .: In quel di Perugia— In zona Perugiei. Formele de masculin singular questo. n-o ştia. Non sapeva questo. Mi ha detto questo sau Mi ha detto ciò sau Me Vha detto — Mi-a spus aceasta. acel fapt etc. Ciò poate fi urmat de pronumele relativ che: Ciò che mi dici è una bugia — Ceea ce îmi spui e o minciună.. ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu vedea aceasta. Mi ha parlato di questo sau Mi ha parlato di ciò sau Me ne ha parlato — Mi-a vorbit. după care urmează un nume de localitate setraduce prin: provincia. Non ti dico quello che è successo ! — Nu-ţi spun ce-a. C. se foloseşte mai frecvent ciò — aceasta.) care este invariabil: are numai forma de.

B. La medesima bugia — Aceeaşi minciună . in italiană se acordă numai în gen şi număr. B. adjective de întărire: stesso. demonstrativul (precedat la rîndul său de articol) le va preceda pe amîndouă: La tua cugina —• La stessa tua cugina — Aceeaşi verişoară a t a .. -i. Adjectivele de întărire mai pot sta între un adjectiv posesiv şi un substantiv întărind sensul adjectivului: Questa è la tua stessa decisione — Aceasta e propria ta hotărîre. -i. Gli stessi orologi — Aceleaşi ceasuri . -chiar opera mea. A. -a. tot: Anche se non vuoi. număr şi persoană. . Lo stesso poate avea şi funcţie adverbială..... înseşi Gianni stesso me Vha detto — Gianni însuşi mi-a spus-o . atunci întăreşte sensul substantivului : La mia opera stessa — însăşi opera mea. — acelaşi. Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate stesso — acelaşi şi medesimo — acelaşi se află întotdeauna plasate între articol şi substantiv : Lo stesso orologio — Acelaşi ceas . medesimo. Voi •stesse Vavete scritto — Voi însevă l-aţi scris. -i. Adjectivele de întărire stesso şi medesimo stau întotdeauna după pronumele personale. NOTĂ: Medesimo se foloseşte mai rar în limbajul actual .. Cînd substantivul este precedat de un posesiv. -a. medesimo. io parto lo stesso — Chiar dacă nu 118 . Il suo adetto — Lo stesso suo adetto — Acelaşi adjunct al său . Con se medesimo — Cu sine însuşi. . .. adjective şi pronume demonstrative de identitate: stesso. Dacă în acelaşi context stesso este plasat după substantiv. La sua casa — La medesima sua casa — Aceeaşi casă a sa. -e. -a. -e — însumi. Dacă în limba română aceste forme se acordă în gen. după numele proprii. îl întîlnim cu precădere în textele mai vechi: Il giorno medesimo — în aceeaşi zi. io stesso — eu însumi tu stesso — tu însuţi egli stesso — el însuşi noi stessi — noi înşine voi stessi — voi înşivă loro stessi — ei înşişi Exemple : io stessa — eu însămi tu stessa — tu însăţi ella stessa — ea însăşi noi stesse — noi însene voi stesse — voi însevă loro stesse — ele însele. -a.. -e — acelaşi.. după substantivele cu articol hotărît sau determinate de adjective demonstrative.Acestea pot fi: A. Le medesime •bugie — Aceleaşi minciuni. -e— însumi. în acest caz se traduce prin: oricum.. . -i.

deci se foloseşte pentru ambele numere şi genuri. Anche a me è successo lo stesso — Şi eu am păţit la fel. Che poate fi substantivat în expresia gran che — mare lucru. cită. cui (pentru cazurile oblice) Il quale . lo stesso che — acelaşi care: Quello che piange — Acela care plînge.cu care din care întru cît fiecare din acestea prezintă aspecte deosebite. citi. cine ştie ce : Non capivano gran che di quello che si stava dicendo — Nu înţe­ legeau mare lucru din ceea ce se spunea. fapt: Gli dissi lo stesso — l-am spus la fel.vrei. Questa che vedi ora — Asta pe care-o vezi acum . i-am spus acelaşi lucru . nu se face nici o dis­ tincţie între che folosit la nominativ sau la acuzativ. PRONUMELE RELATIVE 98 Pronumele relative au următoarele forme: Che — care . spre deosebire de limba română. eu tot plec. întrucît limba ita­ liană nu are o caracteristică a acuzativului. Lo stesso che ieri mi diede una biro — Acelaşi care ieri mi-a dat un pix. quanti. Poate avea funcţii sintactice diferite în subordonată: Che în cazul nominativ şi acuzativ: Le rose che sono nel parco hanno un profumo soave (N) — Trandafirii care sînt în parc au un parfum suav • Le rose che hai visto sono profumate (A) — Trandafirii pe care i-ai văzut sînt parfumaţi. quanta. vor fi tra­ tate pe rînd: CHE § 99 Este pronume invariabil. Lo stesso poate căpăta un sens neutru. le quali — care Chi — cine Quanto. şi se traduce prin acelaşi lucru. quante — cît. i quali. Fa lo stesso — Tot aia e (e acelasi lucru) . în italiană. 119 . la quale. quello che — acela care. Che mai poate fi precedat şi de un demonstrativ sau de un pronume de identitate: questo che — acesta care. cìte O n d e . corespunzător demonstrativului ciò.

se foloseşte pronumele relativ invariabil în număr şi gen cui precedat de prepoziţii. LE QUALI § 101 Sînt pronume relative care se acordă în gen şi număr cu substantivul. sau la alte cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padre ti ho parlato — Şcolarul despre al cărui t a t ă ţi-am vorbit . Gli amici con cui ha fatto la gita — Prietenii cu care a făcut excursia. LA QUALE. a. La casa in cui abitate — Casa în care locuiţi . va pleca astăzi . inclusiv pentru genitiv şi dativ. § 101). In această situaţie cui este întotdeauna precedat de articolul hotărît şi urmat de substantivul care reprezintă obiectul posedat. Această formă nu are niciodată valoare de subiect sau de complement direct. al. partirà oggi — Fata a cărei mamă este pictoriţă. (v. per etc. dativ: Il giovane al cui padre ho offerto un libro — Tînărul tatălui căruia i-am oferit o carte. Il progetto a cui accennavo — Proiectul la care mă refeream . Dar cui mai poate intra în construcţii specifice cu ajutorul prepoziţiilor di.CUI § 100 Pentru cazurile prepoziţionale. la cui madre èpittirice. etc. La dativ forma a cui (folosită cu precădere în limba actuală) poate fi înlocuită de cui fără prepoziţie (folosită mai rar). Lo scolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobolli — Şcolarul de la al cărui t a t ă am primit timbrele. dai quali. nella quale. Se traduc în limba română prin care. in. Le idee per cui combattiamo — Ideile pentru care luptăm. aşa cum s-a văzut mai sus. la cazul acuzativ : La ragazza il cui padre ho conosciuto bene— Fata pe al cărei t a t ă l-am cunoscut bine. Se traduce prin căruia. ai ale cărui etc. IL QUALE. Formele pentru nomi120 . Il signore a cui ho parlato Il signore cui ho parlato Domnul căruia i-am vorbit. Lo scolaro con il cui padre ho parlato — Şcolarul cu al cărui t a t ă am vorbit . Le idee per cui combattiamo sono nobili — Ideile pentru care luptăm sînt nobile. Toate exemplele de mai sus pot fi înlo­ cuite prin formele del quale. La cazurile prepoziţionale cui este precedat de prepoziţia cores­ punzătoare cazului şi este situat imediat după substantivul din regenta la care se referă: 77 film di cui mi hai parlato non mi è piaciuto — Filmul despre care mi-ai vorbit nu mi-a plăcut . con. de/cu/în/pentru care: / / libro di cui ti ho parlato — Cartea de care ţi-am vorbit . substantivul care reprezintă obiectul posedat poate fi: la cazul nominativ: La ragazza. Le stanze in cui viviamo noi dispongono di grandi finestre — Camerele în care locuim noi dispun de ferestre mari . Aceste forme îl pot înlocui pe che. I QUALI. La rîndul său. .

deoarece constituie un rezultat al fuziunii dintre demonstrativul quello. dal quale. QUANTO. colei la quale şi poate fi înlocuit de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che) mi saprà rispondere avrà un bel voto — Cine (acela/aceea care) va şti să-mi răspundă va primi o notă b u n ă . Le fanciulle alle quali ri­ volgi la parola. -a. sono i miei fratelli — Copiii al căror joc îl priveşti sînt fraţii mei. Atunci cînd il quale se află la genitiv. Poate fi deci înlocuit de tutto quello che. per il quale etc. In proverbe chi are de asemeni sens nedefinit: Chi semina vento raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt culege f u r t u n ă . colei che. Chi due lepri caccia. il quale è vicino a te. al quale. dativ şi prepoziţional se folosesc formele del quale. Chi non è contento se ne vada — Cine mi e mulţumit să plece. Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă doi iepuri nu prinde niciunul. QUANTE § 103 Este un pronume demonstrativ-relativ. è mio fratello — Copilul care este lingă tine. cu sens nedefinit: chi (uno che) non lavora non mangia — Cine (unul care) nu munceşte nu mănîncă . tutto ciò che. Chi è saggio tace — Cine e înţelept tace. quanti (quante ) poate fi substituit de tutti quelli che — toţi aceia care. Ho detto quanto basta — Am spus cît trebuie (tot ceea ce trebuie). Pentru cazurile genitiv. -e. se traduce prin tot ceea ce: Hai capito quanto ho detto ? — Ai înţeles tot ceea ce ţi-am spus ? . nel quale.nativ sînt identice : il (la ) quale — singular . poate echivala cu formele com­ puse colui che. Chi mai poate echivala cu forma compusă uno che. -i. este invariabil. colui il quale. La feminin se foloseşte rar. i (le ) quali — plural : II fanciullo. La plural. con il quale. quello che. sono le mie sorelle — Copilele cărora te adresezi sînt su­ rorile mele. -i. QUANTI. quella che. precedat de determinantul tutto. este fratele meu. QUANTA. sul quale. CHI § 102 Chi — cine. : / fanciulli dei quali tu contempli il gioco. tutte quelle che — toate acelea care sau de tanti quanti — 121 . este întotdeauna plasat după substantivul care reprezintă obiectul posedat: Ecco la signora. -a. la borsa della quale è stata perduta — Iat-o pe doamna a cărei poşetă s-a pierdut. -e şi pronumele relativ che (sau il quale). In acest caz dobîndeşte un sens neutru .

Prezioso metallo onde si fanno . dar are un sens se­ lectiv (cu alte cuvinte indică un obiect din mai multe): Quali furono 122 . quale se acordă în număr—*(pl. / mali onde era afflitto — Suferinţele de care era atins . tante quante — aţîtea cîte: Sono in malafede quanti (tutti quelli che) sostengono ciò — Sìnt de rea credinţă toţi (aceia) care susţin a s t a . Era studente (era italiano ) — Era student (era italian). ONDE § 104 Se foloseşte foarte puţin în limbajul actual: este înlocuit de formele di cui. este invariabil: Chi ha rotto la bottiglia? — Cine a spart sticla?.atîţia cîţi. Ca pronume se poate referi la persoane. Che poate fi şi adjectiv interogativ însoţind substantivele masculine şi feminine la singular şi plural: Che poesia Le piace di più? — Ce poezie vă place mai mult ? . Che scarpe vuoi per te? — Ce pantofi vrei pentru tine? QUALE— care.. Furono promossi tanti quanti si presentarono agli esami — Au fost promovaţi toţi (cei) care s-au prezentat la examene. con cui in funcţie de context.) quali cu substantivul pe care îl substituie (în funcţia de pronume) sau pe lîngă care se află (în funcţia de adjectiv). — Metal preţios din care se fac . Di chi è questa biro? — Al cui este acest p i x ? A chi devo Vonore? — Cui datorez onoarea? CHE? — care? ce?.. poate fi pronume sau adjectiv interogativ. Quale se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. de aceea exem­ plele de mai jos sînt luate din texte mai vechi: Di quei sospiri. cînd înlocuieşte substantive — nume predicative: Lui che era? — El ce era ? . se referă numai la obiecte sau animale. poate fi adjectiv şi pronume.. ond'ionutrivo il core — De acele suspine cu care inima-mi hrăneam .. invariabil. da cui. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE § 105 Formele acestora sînt: chi ? che ? quale ? quanto ? CHI ? — cine? este numai pronume şi se referă numai la persoane. Spre deosebire de forme­ le anterioare.

una. Caracteristica comună a acestora este faptul că nu dau indicaţii precise asupra obiectului: Molti soldati mori­ rono nella guerra — Mulţi soldaţi au murit în război . cineva: Ho visto uno che piangeva — Am văzut pe unul (pe cineva) care plîngea. Quant'è bello! •de frumos ! Quanta poate fi — Cît e — Cît e PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÎTE § 107 Categoria pronumelor şi a adjectivelor nehotărîte este. «ma au valoare de articol nehotărît sau de adjectiv numeral. nulla. poveste. quanto viene? — Cît face. Sînt numai pronume: uno.. UNA — unul. fantasia ! — Cîtă fantezie ! Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce nenorocire! Che (care este adjectiv şi precedă numai substantive) înlocuit prin adverbele relative: come. qualcosa UNO. certuno. Se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri indicînd cantitatea: Quante scolare suoneranno la fisarmonica? — Cîte eleve vor cìnta la acordeon?: Quanto è.. Forme: Che — ce . Parlò una. Che idea ! — Ce idee ! Quanto — cît: Quanta gente! — Cîtă lume! ce de l u m e ! .. Com'è bravo! •de bun! de talentat. -A. ognuno. cît costă?. Quale di coi mi dà una mano? — Care dintre voi mă a j u t ă ? . ca şi în limba română. Giannina — A vorbit una. -E — cît. eterogenă. chestiune" ! 123 ^ . Atunci cînd precedă un substantiv uno. A. glumă. poate fi pronume sau adjectiv . de capabil! de cuminte!. qualcuno. Qualcuno ha detto ciò — Cineva a spus asta. se acordă în gen şi număr cu substantivul pe lîngă care se află sau pe care îl substituie.£ tuoi primi libri? — Gare au fost primele tale cărţi ? . o oarecare Giannina. niente. chiunque chichessia. quanto. Una j)oate avea uneori înţeles de „ispravă. -I. Quanto Le debbo? — Cît vă datorez ? ADJECTIVELE EXCLAMATIVE § 106 Precedă întotdeauna substantivul. Mi potete dire di quale compositore si tratta ? — Imi puteţi spune despre ce compozitor e vorba? QUANTO.

Questa è una delle sue — Asta-i o ispravă de-a lui. Uno, de obicei arti­ culat cu articol hotărit, se foloseşte în corelaţie cu altro (articulat): Mentre l'uno leggeva, l'altro mangiava — în timp ce unul citea, celă­ lalt mînca. La plural corelaţia: gli uni... gli altri, le une... le altre im­ pune prezenţa articolului în mod obligatoriu: Sono andata a vedere gli animali: gli uni giacevano per terra, gli altri mi guardavano — M-am dus să văd animalele: unele stăteau pe jos, altele mă priveau. QUALCUNO, — A — cineva; pronume ce se referă la persoane: Qualcuna di voi dovrà preparare gli spaghetti — Cineva (una) dintre voi, va trebui să prepare spaghetele. In unele expresii qualcuno poate dobîndi înţelesul de persoană marcantă, „cineva": Voglio diventare qualcuno — Vreau să ajung „cineva". OGNUNO, —A — fiecare; se referă numai la persoane: nu are formă de plural : Ciò vale per ognuno di noi — Asta-i valabil pentru fiecare dintre noi. CERTUNO, -A, -I, -E-, unul, una, unii, unele: se foloseşte mai rar şi aproape exclusiv la mase. pi.; se referă numai la persoane: A certuni va sempre bene — Unora le merge mereu bine. CHIUNQUE — oricine, oricare; este invariabil; se referă numai la persoane: Chiunque di noi è pronto a giudicare — Oricare dintre noi este pregătit să judece. Chiunque poate avea şi valoare relativă, introducînd o propoziţie subordonată: Venga chiunque voglia — Să vină cine vrea. CHICCHESSIA — oricine ; e sinonim cu chiunque, dar se foloseşte mai puţin decît acesta; nu are şi valoare relativă: Non posso dirlo a chicchessia — N-o pot spune oricui. N I E N T E — nimic; este pronume nehotărît negativ şi invariabil; se referă numai la obiecte. Cînd niente se află după verb, construcţia trebuie să fie: non (sau né) -f- verb -f- niente Non ho detto niente di male — N-am spus nimic rău ; Non mangia né beve niente — Nu mănîncă şi nu bea nimic. Cînd niente se află înaintea verbului dispare negaţia: niente (sau né) + verb Niente mi va in questo affare ~ Nu-mi merge nimic în afacerea (treaba) asta ; Niente mangia né beve - Nu mănîncă şi nici nu bea nimic. — In anumite propoziţii interogative niente capătă sens pozitiv, cu înţelesul de qualcosa — ceva ; în această situaţie nu mai apare non înainte de verb: Hai bisogno di niente? — Ai nevoie de ceva? Expresia 124

niente affatto are valoare de adverb de negaţie şi se traduce prin „ab­ solut deloc" : Hai paura ? — Niente affatto — Ţi-e teamă ? Absolut deloc. Niente mai poate fi întrebuinţat cu funcţia de substantiv şi în acest caz se traduce prin „neant, nimic": Non vale un bel niente — Nu valorează nimic (Nu face doi bani); II niente — Neantul. NULLA — nimic ; pronume nehotărît negativ, invariabil, sinonim cu niente şi se comportă la fel cu acesta: non (sau ne) -j- verb -f- nulla Non dirai nulla fino alla mia partenza — Nu vei spune nimic pînă la plecarea mea; Non si muove né si sente nulla — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. nulla (sau né) -f- verb Nulla mi piace in questa stanza — Nimic nu-mi place în camera asta ; Nulla si muove né si sente — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. QUALCOSA — ceva: mai prezintă şi varianta qualche cosa: E1 successo qualcosa? — S-a întîmplat ceva?; Qualche cosa è stato fatto— Ceva s-a făcut. B. Pronume şi adjective nehotărite: alcuno, altro, certoci, ascuno ALCUNO, -A, -I, -E — cineva, vreun, cîţiva, cîteva ; nu este precedat de articol. Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pentru per­ soane, mai ales la pi. : Alcuni di voi la pensano male — Unii dintre voi gîndesc urît. Cînd are valoare de adjectiv se referă la fiinţe şi la lucruri. La sg. se comportă ca articolul nehotărît un, uno, una, uri: Alcun cane — Vreun cîine ; Alcuno scolaro — Vreun şcolar etc. Ue remarcat că forma de singular este puţin folosită: se preferă — în locul acesteia— adjectivul nehotărît qualche — vreun, cîţiva, cîteva: Alcuna radio-* qualche radio — Cîteva radiouri. La pi. forma alcuni, alcune este mai frecventă: Sono venuti alcuni miei alunni — Au venit cîţiva elevi de-ai mei. Dar şi în acest caz, formele respective pot fi substituite prin qualche urmat de substantivul la singular: E1 venuto qualche mio alun­ no — Au venit cîţiva elevi de-ai mei (vezi § 108). ALTRO, -A, -I, -E — altul, alta, alţii, altele ; se referă atît la fiinţe cit şi la lucruri. La singular este precedat de articolul nehotărît ; la plural, articolul dispare: Un 'altra volta ti dirò tutto — Altă dată am să-ţi spun tot ; Preferisci altre melodie? — Preferi alte melodii ? A se reţine expresia tra Valtro — printre altele. 125

CERTO, -A, -I, -E se traduce diferit în funcţie de poziţia din context: cînd se află după substantiv are valoare de adjectiv califi­ cativ şi se traduce prin: sigur, precis: Questa è una notizia certa — Aceas­ t a este o ştire sigură. Aflat înaintea substantivului se traduce prin oarecare, anumit. Certe notizie dicono così — Anumite ştiri spun aşa. CIASCUNO, -A, -I, -E — fiecare ; acoperă sfera adjectivului ogni şi a pronumelui ognuno: prezintă variante poziţionale ca şi alcuno r Ciascun' allieva — Fiecare elevă ; Ciascuno scrittore — Fiecare scriitor. Se acordă în gen cu substantivul pe care îl precedă numai la singular., în cazul unor substantive la pi: se foloseşte adjectivul singolo — fie­ care, luat în parte, luat separat. Hanno analizzato le singole leggi — Au analizat fiecare lege, toate legile una cite una. Singolo poate fi folosit şi la sg.: // singolo caso non è grave — Cazul în sine, cazul izolat nu este grav. C. Pronume şi adjective de cantitate Forme : poco molto alquanto tanto troppo parecchio altrettanto

în categoria pronumelor şi adjectivelor nehotărâte o grupă aparte este aceea care se referă la o cantitate nedeterminată.' POCO, POCA, POCHI, POCHE - puţin, puţină, puţini, puţine: Ho comprato pochi libri perché ho fatto anche altre spese — Am cumpărat puţine cărţi pentru că am făcut şi alte cumpărături. Poco are grade de comparaţie: comparativul este meno — mai puţin: Io ho meno tempo di lui — Eu am mai puţin timp decît el ; superlativul este numai absolut: pochissimo, -a, -i, -e — foarte puţin, foarte puţină, foarte puţini, foarte puţine: Ho messo pochissimo sale nella minestra — Am pus foarte pu­ ţină sare în supă. Cînd este precedat de un şi urmat de di — puţin, niţel, poco poate fi redus la forma po' : Dammi un po' di zucchero — Dă-mi puţin zahăr. ALQUANTO, -A, -I, -E — cîtva, cîţiva, cîteva, niţel, puţin, oa­ recare ; cu valoare de adjectiv: Ho visto alquante donne — Am văzut cîteva femei; cu valoare de pronume nehotărit, alquanto indică „puţin, o cantitate mică" şi este însoţit de prepoziţia di care introduce sub­ stantivul la care se referă: Ci vuole alquanto di pazienza — Este nevoie de puţintică răbdare ; cu valoare de adverb are înţeles de „destul de mult, întrucîtva, oarecum": Ho viaggiato alquanto — Am călătorit ceva (destul de mult) ; E' alquanto felice — Este oarecum fericit. PARECCHIO, PARECCHIA, PARECCHI, PARECCHIE - cîtva, cîţiva, mai mult, mai multă, mai mulţi, mai multe: Cerano parecchie ragazze — Erau mai multe fete ; Cera parecchia gente — Era mai multă lume. Nu primeşte niciodată articol ; la masculin singular are sens 126

neutru şi se traduce prin „ceva, mai mult : Non avrai tutto, ma pa­ recchio — Nu vei avea totul, dar destul (de mult). La plural parecchio are înţelesul de „oameni, persoane": Parecchi sostengono ciò — Mulţi {oameni) susţin asta. Ca adverb are înţeles de „destul de mult, (cam) mult, cîtva" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato parecchio — A călătorit mult (destul de mult). MOLTO, -A, -I, -E—mult, multă, mulţi, multe; se comportă la fel ca poco : Hai disegnato molto — Ai desenat mult ; Era venuta molta .gente — Venise multă lume. Comparativul lui molto este più — mai mult, mai multă: Ho mangiato più di te— Am mîncat mai mult decît tine. Superlativul absolut este moltissimo, -a, -i, -e — foarte mult, foarte multă, foarte mulţi, foarte multe: Moltissimi sono stati malcontenti — Foarte multi au fost nemulţumiţi. TANTO, -A, -I, -E —atît, atîta, atîţi, atitea, atît de mult: Ce ianto spazio — Este atîta spaţiu. Cînd este substantivat, primeşte articolul nehotărît devenind un tanto şi se traduce prin „o anumită cantitate, atît": Gli pagava un tanto al giorno — îi plătea o anumită sumă pe zi, îi dădea atît pe zi. ALTRETTANTO, -A, -I, -E — tot alît, tot atîta, tot atîţia, tot .atîtea, la fel. Se foloseşte numai după ce în prealabil a fost indicat un numeral, un pronume sau un adjectiv indicînd cantitatea: Ci furono sette bambini e altrettante bambine — Au fost şapte băieţaşi şi tot atîtea fetiţe ; Ti sei comportato bene, io farò altrettanto (valoare de adverb) — Te-ai comportat bine, eu am să fac la fel. TROPPO, -A, -I, -E '— prea mult, prea multă, prea mulţi, prea multe. Ca adjectiv precedă substantivul: Ce troppo pane — Este prea multă pîine. Ca pronume nu are determinanţi: Ho bevuto poco latte ma tu troppo — Eu am băut puţin lapte, dar t u ai băut prea mult. Troppo poate fi substantivat: la singular căpătînd înţeles de „cantitate mare": Il troppo stroppia — Ce-i prea mult strică, iar la plural înţelesul de­ venind „foarte mulţi oameni": Troppi credono ancora in queste cose — Prea mulţi mai cred încă în aceste lucruri. Ca adverb se traduce prin „prea mult, excesiv": La mamma ha lavorato troppo — Mama a muncit prea mult. NOTĂ: Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fi substantivate : — adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai) multă lume. — pronume: Pochi/molti vennero ad ascoltarlo — Puţini/mulţi au venit sâ-1 asculte. — adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ; Hai mangiato parecchio — Ai mîncat cam mult. — substantiv: Questo è il poco che ho saputo — Acesta este puţinulpe care l-am aflat; Il troppo guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.: 127

ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE § 108 TUTTO, -A, -I, -E — tot, toată, toţi, toate. Ca adjectiv are o comportare diferită faţă de celelalte adjective nehotărîte şi anume: tutto -f- nume. propriu — tot, întreg: Lo conosce tutta Bucarest — Il cu­ noaşte tot Bucureştiul ; tutto + articol hotărit -f- substantiv comun — tot, toată, întreg: Tutto il mondo — Toată lumea; Tutta la notte — Toată noaptea ; Lo amavano tutti gli abbonati — îl iubeau toţi abonaţii. La singular tutto, -a poate preceda adjective calificative dîndu-ie acestora valoare de superlativ: Sono tutto contento di essere venuto — Sînt foarte mulţumit că am venit. La plural tutto se poate construi cu numerale cardinale legate prin conjuncţia e: Sono andati via tutti e tre — Au plecat toţi trei. Cu valoare de pronume nebotărît se traduce prin „orice, în întregime": Sei capace di tutto — Eşti în stare de orice; Hai sbagliato del tutto — Ai greşit cu totul. NESSUNO, -A — nici un, nici o, nimeni; adjectiv şi pronume negativ. Ca adjectiv nessuno precedă substantivul şi prezintă aceleaşi schimbări în funcţie de iniţiala substantivului ca şi articolul nehotărît un, uno, una, uri1 : Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Nici un unchi ; Nessun bambino — Nici un copil ; Nessuna gioia — Nici o bucurie ; Nessun'idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla) precedă un verb, la început de frază, nu se mai foloseşte negaţia non. Cînd însă nessuno (niente, né, nulla) este situat după verb, atunci verbul este precedat de negaţia non; a se compara: Nessuno è venuto — Nimeni n-a venit cu Non è venuto nessuno — Nu a venit nimeni ; Niente mi piace — Nimic nu-mi place cu Non mi piace niente — Nu-mi place nimic ; Nulla è avvenuto — Nimic nu s-a întîmplat cu Non è avvenuto nulla — Nu s-a întîmplat nimic. Ca pronume nessuno, -a se referă numai la persoane ; poate fi urmat de substantivul la care se referă, introdus de prepoziţia di: Nessuno dei miei amici ha affermato ciò — Nici unul din prietenii mei n-a afirmat asta. NOTĂ: în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensul pozitiv de alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?; Dimmi se ha telefonato nessuno — Spune-mi dacă a telefonat cineva. Sint numai adjective nehotărîte: qualche qualsiasi qualunque ogni

QUALCHE — vreunul, cîţiva, cîteva ; invariabil ; foarte frecvent în limba contemporană; este întotdeauna urmat de substantiv la sin­ gular, cu toate că înţelesul este de plural : Ho comprato qualche libro — Am 128

cumpărat citeva cărţi ; Abbiamo visitato qualche negozio — Am vizitat cîteva magazine. Qualche nu este niciodată însoţit de articol. Poate fi însoţit de un adjectiv calificativ: Ho visto qualche bel film — Am văzut cîteva (nişte) filme frumoase, sau de un adjectiv posesiv: Qualche mio ammiratore mi ha portato dei fiori — Nişte ţciţiva) admiratori de-ai mei mi-au adus flori.
NOTĂ : Construcţia gualche + substantiv sg. poate fi înlocuită de adjectivul nehotărît alcuni (alcune): Ho visto alcuni bei film; Alcuni miei ammiratori mi hanno portato dei fiori.

QUALUNQUE — orice, oricare, oarecare; este invariabil; precedă întotdeauna substantivul; nu primeşte articol: Qualunque tua proposta sarà accettata — Orice propunere a ta va fi acceptată ; Qualunque cosa dicesse, non accetterò — Orice ar spune, nu voi accepta. Aflat după substantiv, qualunque capătă sens peiorativ ; i n această situaţie, sub­ stantivul, la rîndul lui, este precedat de articolul nehotărît: E'1 un'opera qualunque — Este o operă oarecare ; Era un uomo qualunque — Era un om oarecare. QUALSIASI — orice, oricare, oarecare ; este invariabil şi sinonim cu qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse — Trebuie să parti­ cipi orice ar fi ; Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del cir­ colo — Poţi fi înlocuit cu oricare alt membru al cercului. OGNI — fiecare; invariabil, precedă numai un substantiv la sin­ gular; refuză orice articol: Ogni uomo — Fiecare om: Viene ogni gior­ no — Vine în fiecare zi ; Si fa Viniezione ogni otto ore — Se face injecţia la fiecare opt ore.

.. sau expresii verbale apa­ rent impersonale ca: esser certo — a fi sigur: è certo che . fioccare — a cădea fulgi de nea. calităţi văzute ca procese.) . ba­ stare — a fi suficient.). Verbele se pot clasifica: A. sau expresii impersonale ca: far fresco — a fi răcoare .). B.. sognare (a visa).)... avvenire — a se întîmpla (avviene che.. 2.. persoană.. a se întîmpla (capitò. stări.. b) verbe impersonale care nu pot intra în asemenea relaţie cu un substantiv sau pronume în nominativ. esser proba­ bile — a fi probabil (è probabile che. C R I T E R I I SINTACTICE In funcţie de relaţia verb-subiect (verb + substantiv sau pronume In nominativ) deosebim două clase de verbe: a) verbe personale care intră în asemenea relaţie: vedere (a vedea).. esser necessario — a fi necesar (è necessario che.).).) . In unele cazuri... Din această clasă fac parte : 1. parere — a părea (pare di. A. după criterii morfologice — în conjugări.. tuonare — a tuna . a ajunge (bastava. număr. Verbe aparent impersonale ca: accadere — a se întîmpla (accade che. după cri­ terii sintactice — în funcţie de relaţiile pe care le realizează în propo­ ziţie . 130 . succedere — a se în­ tîmpla (è successo che. congra­ tularsi (a felicita) . esser facile — a fi uşor (non fu facile a. diateză şi.. fulminare — a fulgera ... sembrare — a părea (sembra che. gen. verbe impersonale propriu-zise: piovere — a ploua. nevicare — a ninge .) . Din punct de vedere semantic verbul exprimă acţiuni.).. farsi notte — a se înnopta. timp.. Toate aceste verbe şi expresii verbale impersonale se construiesc: — cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere — Nu a fost uşor să-1 faci să scrie .... grandinare — a cădea grindina.VERBUL IL VERBO § 109 Are drept caracteristică majoră flexiunea realizată prin ca­ tegoriile gramaticale de mod.).. capitare — a se nimeri.

număr.conjunctivul: £ " probabile che io non possa p r o b a b i l ca eu să n u p o t să m ă î n t o r c curînd. deoarece. folosite impersonal. gerunziul şi participiu] sînt nepersonale. 131 . în cursul flexionării: mod. Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale. în funcţie de capacitatea verbelor de a forma singure predicatul unei propo­ ziţii există două categorii: verbe predicative şi verbe nepredicative.— cu conjuncţia tornare presto — E s t e — cu indicativul: sigur că diseară vor NOTĂ: che -f. B.CONJUNCTIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Timpuri compuse Passato — Perfect * Paradigmă — toate formele posibile pe care le poate avea un cuvînt.INDICATIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Imperfetto Passato — Imperfect remoto — Perfect simplu jj Timpuri eompuse Passato prossimo — Perfect com­ pus Trapassato prossimo — Mai m u l t ca perfect Trapassato remoto — Mai m u l t ca perfect anterior (fără corespon­ d e n t în l i m b a r o m â n ă ) Futuro anteriore — Viitor a n t e r i o r Futuro — Viitor CONGIUNTIVO . cu subiect general (vezi folosirea impersonală a ver­ belor personale). INDICATIVO . nevica — ninge. CRITERII MORFOLOGICE MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI § 110 î n p a r a d i g m a * verbelor italiene există ş a p t e m o d u r i . condiţionalul. £ " certo che stasera verranno con noi al cinema — E veni cu noi la cinema. A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbele personale. a IlI-a sg. Majoritatea acestor verbe însă pot avea ca subiect şi un substantiv cu care se acordă în număr: Accadono avvenimenti strani — Se petrec avenimente ciudate. avînd ca subiect un infinitiv sau o propoziţie. în cazul nostru un verb. sînt folosite întotdeauna la pers. i m p e r a t i v u l sînt personale şi t r e i : infinitivul. timp.: albeggia — se face ziuă. î n s c h e m a de f a ţ ă sînt p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r şi t i m p u r i l o r din l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă . d i n t r e care p a t r u : indicativul. persoană. conjunctivul.

Imperfetto — Imperfect (fără corespondent în limba română) Trapassato — Mai mult ca perfect (fără corespondent în limba ro­ mână) CONDIZIONALE . sorrid-ere — a surîde.CONDIŢIONAL Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect IMPERATIVO . -ire: vol-are — a zbura. fără legătura eu prezentul. a 11-a) . — ire (conj.GERUNZIU Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect (fără corespon­ dent în limba română) PARTICIPIO . dar timpurile şi valoarea lor nu coincid întotdeauna. De obicei se traduce prin perfectul compus. § 111 La modul indicativ trebuie subliniate următoarele aspecte: a) Pentru timpurile simple nu se constată deosebiri de valori faţă de limba română. Modurile personale din limba italiană sînt aceleaşi ca în română. fiind de fapt timpul specific naraţiunii: Eminescu nacque nel 1850 — Eminescu s-a născut în 1850. a IlI-a).INFINITIV Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect GERUNDIO . —ere (conj. -ere. 132 .PARTICIPIU Timp simplu Presente — Prezent (fără corespondent în limba română) Timp simplu Passato — Perfect Cele trei conjugări diferă la infinitiv prin desinenţele — are (conj. dorm-irc — a dormi. Nu corespunde decît rareori perfectului simplu din română. o acţiune încheiată în trecut. Modurile şi timpurile verbale regulate se formează de la rădăcina infinitivului obţinută prin înlăturarea desinenţelor -are. în italiană. decît pentru il passato remoto — perfectul simplu — care indică.IMPERATIV Timp simplu Presente — Prezent INFINITO . . I) .

în subordonate însă — spre deosebire de română — modul condiţional apare şi pentru a indica viitorul în trecut (o acţiune posterioară în subordonată în urma unei acţiuni trecute din regentă).. se poate folosi (foarte rar) şi condiţionalul prezent: Ha affermato. che . se formează cu ajutorul verbelor auxiliare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f. prin perfectul compus: Quando fu partito ce ne tornammo a casa — După ce a plecat ne-am întors acasă. Cele două timpuri simple indică simultaneitatea acţiunii din subordonată cu cea a verbului regent... abbiamo cantato — am cîntat (noi) etc... Il trapassato prossimo — mai mult ca perfectul. se formează cu ajutorul imperfectului indicativ al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat : A vevo mangiato male allora — Mîncasem prost atunci. imperfetto) şi două timpuri compuse (passato. în limba contemporană se foloseşte cu precădere condiţionalul perfect: Ha affermato categoricamente che alla riunione avrebbe preso la parola — A afirmat categorie că la şedinţă va lua cuvîntul . în propoziţiile principale. ho cantato — am cîntat (eu) . Siamo usciti con lui — (Noi) am ieşit cu el etc. spre deosebire de limba română. trapassato).. NOTĂ: Il trapassato remoto nu are corespondent în română .participiul perfect al verbului de conjugat: Avesti cantato bene quella sera — Cìntaseli (ai cîntat) bine în acea seară. Selectarea timpului (dintre cele patru) se face potrivit corespondenţei 133 u . se formează cu ajutorul auxiliarului la perfectul simplu -f. i! § 112 Modul condiţional are. § 113 Modul conjunctiv are. în funcţie de context. Cînd se conjugă cu avere verbele au participiul perfect invariabil.. patru timpuri: două timpuri simple (presente. aceleaşi valori ea şi în limba română. că . fie. Il trapassato remoto — mai mult ca perfectul anterior.parti­ cipiul perfect al verbului de conjugat. Participiul perfect al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în număr şi gen cu subiectul: Sono uscito con lui — Am ieşit cu el (eu). în limba română traducerea se face prin viitor sau prezent indicativ. Condiţionalul perfect se formează cu ajutorul prezentului con­ diţional al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat. se formează cu ajutorul auxiliarului la viitor + participiul perfect al verbului de conjugat: Telefonami dopo che avrai parlato con lui — Telefonează-mi după ce vei fi vorbit cu el.il b) Timpurile compuse se formează după cum urmează: II passato prossimo — perfectul compus. timpurile compuse indică anterioritatea subordonatei faţă de regentă. acesta se traduce fie prin mai mult ca perfect.. va lua (o să ia) cu­ vîntul. Il futuro anteriore — viitorul anterior. prenderebbe la parola — A afirmat.

passato. Aspettando il tram. notizie. se uita în ziar. şi se traduce printr-unul din timpurile trecute ale indicativului precedat de o conjuncţie. temporale sau cauzale. se foloseşte în construcţii participiale şi se traduce în română prin cel care + indicativ prezent. Este de remarcat faptul că normele concordanţei timpurilor din italiană nu se potrivesc decît foarte rar cu cele din română. il leggere — ci­ t i t u l . § 116 Modul participiu are două timpuri: presente — prezent — şi passato — perfect. Infinitivul poate dobîndi valoare de substantiv dacă este precedat de articolul hotărît : il volere — voinţa . sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd 134 . Sintagmă verbală sau grup verbal = grup de cuvinte care formează o unitate ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f. Se traduce în română atît prin gerunziu (formele de gerundio şi gerundio passato) — dacă acest mod apare în română în propoziţii temporale sau cauzale — cit şi printr-un timp trecut al indicativului: Essendo arri­ vato tardi. il conoscere — cunoaşterea. Gli specialisti com­ ponenti la comissione — Specialiştii care alcătuiesc comisia . a trebuit să merg direct acasă . trapassato) se traduc în română în funcţie de context : prin prezent indicativ. Participiul prezent — nu are corespondent în română. / rappre­ sentanti le scuole — Gei care reprezintă şcolile (Reprezentanţii şcolilor). prezent condiţional sau printr-unul din timpurile trecute ale indicativului.timpurilor (acel sistem de reguli prin care timpul din subordonată se stabileşte în funcţie de timpul şi modul din propoziţia regentă: vezi § 201). NOTĂ: De reţinut următoarele noţiuni: 1. guar­ dava il giornale — Aşteptînd (pe cînd aştepta) tramvaiul. § 117 Modul supin lipseşte în limba italiană. Cele trei timpuri treoute ale conjunctivului (imperfetto. sentito — auzit. Acesta din urma apare numai în propoziţii subordonate. voluto — vrut. — O scrisoare conţinînd (care conţine) ştiri bune Participiul perfect corespunde modului participiu din limba română: cantato — cîntat. § 115 Modul gerunziu are de asemeni două timpuri: presente— pre­ zent — (asemănător gerunziului din română) şi passato — perfect — timp compus. Participiul prezent se poate traduce uneori printr-un gerunziu: Una lettera contenente buone. § 114 Modul infinitiv are două timpuri ca şi în română : presente — prezent — timp simplu .predicat. voit. Folosirea infinitivului este foarte deosebită în cele două limbi (vezi capitolul: Folosirea infinitivului). trapassato —*• imperfectul conjunctiv al auxiliarului + partici­ piul perfect al verbului de conjugat.participiul perfect al verbului de conjugat . passato — perfect — timp compus. fără corespondent în română. dovetti andare direttamente a casa — Ajungînd (pentru că am ajuns) tîrziu. ambele fiind simple. Timpurile compuse ale conjunctivului se formează astfel: passato —• prezentul conjunctiv al auxiliarului -f. simţit. il mangiare — mîncatul.

fie în poziţie proclitică) . V E R B U L A U X I L I A R ESSERE § 119 INDICATIVO PRESENTE io SOÌÌO — eu sînt tu sei — t u eşti egli è — el este ella è — ea este noi siamo — noi sìntem A FI PASSATO PROSSIMO io sono stato. Lei si lava la faccia — Ea îşi spală faţa. I ragazzi si sono tirati i sassi — Băieţii şi-au aruncat pietre. Avrà parlato — Va (o) fi vorbit.-é — noi am fost 135 . Sabina spolvera — Sabina şterge praful . Siete partiti — Aţi plecat. Diateză = acea categorie gramaticală a verbului care exprimă raportul dintre subiect şi acţiunea verbului. Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pîine. b) diateza pasivă = formele care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci numai „suferă" acţiu­ nea: Maria è chiamata da Angela — Maria este chemată de Angela. 2. (la conjugarea pasivă toate timpurile sînt compuse). adică poate fi construit cu ajutorul unui complement direct: La bambina mangia la mela — Fetiţa mănîncă mărul. Renato e Franco si sono picchiati — Renato şi Franco s-au bătut . Verb intranzitiv =este verbul care nu poate fi construit cu ajutorul unui complement direct pentru că acţiunea acestuia nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect (adică nu admite în construcţia lui un complement direct) : La bambina viene in fretta — Fetiţa vine în grabă . c) diateza reflexivă = repre­ zintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşi persoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică. timpurile com­ puse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivitate auxijiarul essere: Io mi lavai — Eu mă spalai. Deosebim: a) diateza activă — formele verbale care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv al conţinutului verbului. adică „face" acţiunea: Maria ehiama Angela — Maria o cheamă pe An­ gela. 4. VERBELE AUXILIARE § 118 Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător. 3.-a — tu ai fost egli è stato — el a fost ella è stata — ea a fost noi siamo stati. / prezzi aumentarono — Preţurile au crescut. La mela è mangiata dalla bambina — Mărul este mîncat de fetiţă. Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unui obiect.timpurile compuse: Ha gridato — A strigat. sînt auxiliare verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu participiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse din conjugarea activă şi cea pasivă .-a — eu am fost tu sei stato. Renato parlerà domani — Renato va vorbi mîine .

voi siete — voi siateti essi sono — ei sînt esse sono — eie sìnt voi siete stati.-e — voi fuseserăţi essi erano stati — ei fuseseră 2sse erano state — ele fuseseră TRAPASSATO REMOTO io fui stato.-e — voi fuseserăţi essi furono stati — ei fuseseră esse furono state — ele fuseseră FUTURO ANTERIOARE io sarò stato.-a — eu fusesem tu fosti stato.-a — (ca) eu să IMPERFETTO io ero — eu eram t u eri — tu erai egli(ella) era — el (ea) era noi eravamo — noi eram voi eravate — voi eraţi essi (esse) erano — ei (ele) erau PASSATO REMOTO io fui — eu fui (fusei) tu fosti — tu fusi (fuseşi) egli (ella) fu — el (ea) fu (fuse) noi fummo — noi furăm (fuserăm) voi foste — voi furăţi (fuserăţi) essi (esse) furono — ei (ale) fură (fuseră) FUTURO io sarò — eu voi fi (o să fiu) t u sarai — tu vei fi (o să fii) egli (ella) sarà — el (ea) va fi (o să fie) noi saremo — noi vom fi (o să fim) voi sarete — voi veţi fi (o să fiţi) essi(esse) saranno — ei(ele) vor fi (o să fie) PRESENTE (che)* io sia — (ca) eu să fiu CONGIUNTIVO fi fost * în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construc­ ţia cu modul conjunctiv.-e — noi vom fi fost voi sarete stati.-a — tu fuseşi egli fu stato — el fusese ella fu stata — ea fusese noi fummo stati.-e — voi aţi fost essi sono stati — ei au fost esse sono state — ele au fost TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato. 136 .-a — tu fuseseşi egli era stato — el fusese ella era stata — ea fusese noi eravamo stati.-e — ei (ele) vor fi fost PASSATO (che) io sia stato.-a — eu voi fi fost tu sarai stato.-a — tu vei fi fost egli (ella) sarà s t a t o l a — el (ea) va fi fost noi saremo stati.-e — noi fusese­ răm voi foste stati.-a — eu fusesem tu eri stato.-e — voi veţi fi fost essi (esse) saranno stati.-e — noi fu­ seserăm voi eravate stati.

-e — noi am fi fost voi sareste stati.-a — (dacă) el( ea) ar fi fost (se) noi fossimo stati.-a — (ca) el (ea) să fi fost (che) noi siamo stati.-a — (dacă) tu ai fi fost (se) egli (ella) fosse stato.-a — tu ai fi fost egli (ella) sarebbe stato.-e — (ca) noi să fi fost (che) voi siate stati.-e — (dacă) voi aţi fi fost (se) essi (esse) fossero stati.-a — el (ea) ar fi fost noi saremmo stati.-e — (dacă) noi am fi fost (se) voi foste stati.-a — (dacă) eu aş fi fost (se) tu fossi stato.-e — voi aţi fi fost essi (esse) sarebbero stati.-e — (ca) ei (ele) să fi fost TRAPASSATO (se) io fossi stato.-e — (dacă) ei (ele) ar fi fost IMPERFETTO (se)* io fossi — (dacă) eu aş fi (se) tu fossi — (dacă) tu ai fi (se) (ea) (se) am (se) egli (ella) fosse — (dacă) el ar fi noi fossimo — (dacă) noi fi voi foste — (dacă) voi aţi fi (se) essi (esse) fossero — (dacă) ei (ele) ar fi CONDIZIONALE PRESENTE io sarei — eu aş fi /' tu saresti — tu ai fi egli (ella) sarebbe — el (ea)ar fi noi saremmo — noi am fi voi sareste — voi aţi fi essi (esse) sarebbero — ei(ele) ar fi PASSATO io sarei stato.-a — eu aş fi fost tu saresti stato.-e — (ca) voi să fi fost (che) essi (esse) siano stati.-a — (ca) tu să fi fost (che) egli (ella) sia stato.-e — ei (eie) ar fi fost IMPERATIVO sii (tu) — fii (tu) sia (lui) — (să) fie (el) siamo (noi) — (să) fim (noi) siate (voi) — fiţi (voi) siano (loro— (să) fie ei(ele) 137 .I 1 (che) tu sia — (ca) tu să fii (che)egli (ella) sia — ca el (ea) să fie (che) noi siamo — (ca) noi să fim (che) voi siate — (ca) voi să fiţi (che) essi (esse) siano — (ca) ei (ele) să fie (che) tu sia stato.

INFINITO { Presente: essere — a fi Passato.-a.-e — fost f Presente: essendo — fiind \ Passato: essendo stato — fiind GERUNDIO VERBUL AUXILIAR AVERE .-i. essere stato.-i.-a.-e — a fi fost PARTICIPIO f Presente: ente (folosit doar ca substantiv) \ Passato: stato.A AVEA § 120 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io ho — eu am t u hai — tu ai egli (ella) ha — el (ea) are noi abbiamo — noi avem voi avete — voi aveţi essi (esse) hanno — ei (ele) au IMPERFETTO io ho avuto — eu am avut t u hai avuto — tu ai avut egli (ella) ha avuto — el(ea) a avut noi abbiamo avuto — noi am avut voi avete avuto — voi aţi avut essi (esse) hanno avuto — ei (eie) au avut TRAPASSATO PROSSIMO io avevo — eu aveam t u avevi — tu aveai egli (ella) aveva — el (ea) avea noi avevamo — noi aveam voi avevate — voi aveaţi essi (esse) avevano — ei (eie) aveau PASSATO REMOTO io avevo avuto — eu avusesem tu avevi avuto — tu avuseseşi egli (ella) aveva avuto — el (ea) avusese noi avevamo avuto — noi avuse­ serăm voi avevate avuto — voi avuseseraţi essi (esse) avevano avuto — ei (eie) avuseseră TRAPASSATO REMOTO io ebbi — eu avui (avusei) t u avesti — t u avuşi (avuse şi) egli (ella) ebbe — el (ea) avu (avuse) noi avemmo — noi avurăm (avuserăm) 138 io ebbi avuto — eu avusesem tu avesti avuto — tu avuseşi egli (ella) ebbe avuto — el (ea) avusese noi avemmo avuto — noi avu­ seserăm .

) (che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea) să aibă (che) noi abbiamo — (ca) noi să avem (che) voi abbiate — (ca) voi să aveţi (che) essi (esse) abbiano — (ca) ei (ele) să aibă PASSATO (che) io abbia avuto — (ca) eu să fi avut (che) tu abbia avuto — (ca) tu să fi avut (che) egli (ella) abbia avuto — (ca) el (ea) să fi avut (che) noi abbiamo avuto — (ca) noi să fi avut (che) voi abbiate avuto — (ca) voi să fi avut (che) essi (esse) abbiano avuto — (ca) ei (ele) să fi avut TRAPASSATO (se) io avessi avuto — (dacă) eu aş fi avut (se) tu avessi avuto — (dacă) tu ai fi avut (se) egli (ella) avesse avuto — (dacă) el (ea) ar fi avut (se) noi avessimo avuto — (dacă) noi am fi avut (se) voi aveste avuto — (dacă) voi aţi fi avut (se) essi (esse) avessero avuto — (dacă) ei (ele) ar fi avut IMPERFETTO (se) io avessi — (dacă) eu aş aveai (se) tu avessi — (dacă) tu ai avea (se) egli (ella) avesse — (dacă) el (ea) ar avea (se) noi avessimo — (dacă) noi am avea (se) voi aveste — (dacă) voi aţi avea (se) essi (esse) avessero — (dacă) ei (ele) ar avea 139 .voi aveste — voi avurăţi (avuserăţi) -i) essi (esse) ebbero — ei (ele) avură (avuseră) FUTURO io avrò — eu voi avea (o să am) t u acrai — tu vei avea (o să ai) «gli (ella) avrà — el (ea) va avea (o să aibă) noi avremo — noi vom avea (o să avem) voi avrete — voi veţi avea {o să aveţi) essi (esse) avranno — ei (ele) vor avea (o să aibă) voi aveste avuto — voi avuseserăţi essi (esse) ebbero avuto — ei (eie) avuseseră FUTURO ANTERIORE io avrò avuto — eu voi fi avut t u avrai avuto — tu vei fi avut egli (ella) avrà avuto — el (ea) va fi avut noi avremo avuto — noi vom fi avut voi avrete avuto — voi veţi fi avut essi (esse) avranno avuto — ei (ele) vor fi avut CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io abbia — (ca) eu să am (che) tu abbia — (ca) tu să ai .

d) verbele 140 . Dante era nato nel 1265 — Dante se născuse în 1265 . camminare — a merge: Hai pianto tanto. perché? Ai plîns mult. C. piangere — a plînge. uscire — a ieşi. Se conjugă cu essere : a) toate verbele reflexive: Mi sono lavata — M-am spălat. Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiune terminată : nascere — a se naşte . b) verbele precedate de si impersonal: Si è mangiato molto — S-a mîncat mult . dormire — a dormi. c) ver­ bele passive: La bambina è stata ferita — Fetiţa a fost rănită. de ce? B.CONDIZIONALE PRESENTE PASSATO io avrei — eu aş avea tu avresti — tu ai avea egli (ella) avrebbe — el (ea) ar avea noi avremmo — noi am avea voi avreste — voi aţi avea essi (esse) avrebbero — ei (eie) ar avea io avrei avuto — eu aş fi avut tu avresti avuto — tu ai fi avut egli(ella) avrebbe avuto — el (ea) ar fi avut noi avremmo avuto — noi am fi avut voi avreste avuto — voi aţi fi avut essi (esse) avrebbero avuto — ei (eie) ar fi avut IMPERATIVO abbi (tu) — ai (tu) abbia (lui) — aibă (el) abbiamo (noi) — avem (noi) abbiate (voi) — aveţi (voi) abbiano (loro) — aibă (ei) INFINITO PARTICIPIO { i | f GERUNDIO \ Presente: avere — a avea Passato: avere avuto — a fi avut Presente: avente — care are Passato: avuto — avut Presente: avendo — avìnd Passato: avendo avuto — avìnd Folosirea auxiliarelor § 121 A. Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlato poco — Aţi vorbit puţin . arrivare — a sosi . venire — a veni . morire — a muri . / turisti sono arrivati tardi — Turiştii au sosit tîrziu. Si è camminato male — S-a mers rău . b) unele verbe intranzitive care arată acţiu­ nea în desfăşurare: gridare — a striga.

Pentru aceste verbe intranzitive nu există stabilită o regulă în privinţa folosirii auxiliarului . entrare. si. ti. în afară de faptul că folosesc auxiliarul essere. svegliare (a trezi). ci. diminuire (a micşora). E' vissuto poco — A trăit puţin. addormentare (a adormi). arrivare. partire (a pleca). se conjugă cu auxiliarul essere Siamo andati al cinema — Am fost la cinema. tornare. fo­ losesc auxiliarul essere cînd sînt intranzitive: E' finito di nevicare — A încetat să ningă. sau privită din perspectiva încheierii ei. si sono ammalati diinfluenza — S-au îmbolnăvit de gripă . partire. salire (a urca).intranzitive care arată o acţiune Împlinită sau în perspectiva încheierii ei: arrivare (a sosi). Tutti hanno continuato gli studi — Toţi au continuat studiile . continuare. vivere (a trăi) pot fi atît tranzitive (şi în acest caz auxiliarul cerut. II bambino si è addormentato di colpo — Copilul a adormit dintr-odată . tornare (a se întoarce) scappare (a fugi). Ho finito la lettura del libro — Am terminat lectura cărţii. Mi sono svegliato di soprassalto — M-am trezit brusc. Perché 141 . E' guarito dal vizio del fumo — S-a vindecat de viciul fumatului . Quella conferenza ha addormentato l'uditorio — Acea conferinţă a adormit auditoriul . cît şi intranzitive (cu auxiliarul essere): La legna è arsa nella stufa — Lemnele au ars în sobă . La temperatura è diminuita — Temperatura a scăzut . scappare. Ha cominciato a lavare i panni — A început să spele rufele . / rumori ci hanno svegliato — Zgomotele ne-au trezit . cominciare. nascere: Sono partiti in fretta — Au plecat în grabă. formează timpurile compuse şi verbele intranzitive. crescere (a creşte). în funcţie de anumite condiţii. uscire. Verbele de mişcare cer auxiliarul după cum urmează: a) a. b) Alte perechi de verbe care pot fi atît tranzitive cît şi intranzitive sînt: ammalare (a îmbolnăvi). D. andare (a merge). E. Saranno tornati insieme — S-or fi întors împreună. în formarea timpurilor compuse. c) Anumite verbe ca finire. vi.ndare. annoiare (a plictisi) . de aceea se recomandă consultarea dicţionarului. şi auxiliarul avere cînd verbul este tranzitiv. entrare (a intra). E' continuato a piovere — A continuat să plouă. La lezione è cominciata puntuale — Lecţia a început la timp. uscire (a ieşi). Anumite criterii de selectare a auxiliarului se impun totuşi: a) O serie de verbe ca: ardere (a arde). La mamma ha guarito il cane — Mama a vindecat cîinele . se mai disting şi prin formele reflexive mi. verbe ce arată momentul acţiunii. este avere): Il solleone ha arso la cam­ pagna — Arşiţa a ars ţarina . Sei arrivato con V accelerato ? — Ai sosit cu personalul?. constituind aşa-zisele verbe reflexive aparente: Il dolore lo ha ammalato — Durerea 1-a îmbolnăvit . Cu auxiliarele essere sau avere. si. indicînd o acţiune împlinită. cînd sînt intranzitive. acestea. Ha vissuto una vita serena — A trăit (a dus) o viaţă senină. venire. venire (a veni). Hanno finito il disegno ~ Au terminat desenul . guarire (a se însănă­ toşi). urmat de un complement sau o propo­ ziţie completivă: Ho finito di fare il disegno — Am terminat de făcut desenul .

pran­ zare (a prinzi) etc. Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — Andrei a alergat azi în echipa naţională. Perché siete scappati ? — De ce aţi fugit ? b) camminare. Abbiamo girato tutta la Romania — Am străbătut întreaga Romanie . piangere (a plinge). Ha tuonato -» E"1 tuonato — A t u n a t . Gianni è arrivato ieri — Ion a sosit ieri. Expresiile Ha fatto caldo oggi — A fost cald azi. Maria aveva saltato tutta la sera — Maria sărise toată seara.siete partiti? — De ce aţi plecat?. de acea se conjugă cu auxiliarul avere: Aveva camminato per delle ore — Mersese ore întregi . G. Ha detto che sarebbero venuti sabato — A spus că vor veni sîmbătă . correre. zburat niciodată. Gianna è arrivata oggi — Ioana a sosit azi . Ha fatto freddo — A fost frig etc. Ho errato e mi. se conjugă cu auxiliarul avere: Non hai dormito stanotte ? — Nu ai dormit azi-noapte ? . saltare (care sìnt tot verbe de mişcare) dacă implică acţiunea în sine. c) Verbele volare. Non aveva viaggiato molto in vita sua — Nu călătorise mult în viaţa sa . Verbul avere. partecipare (a participa). F. errare sìnt verbe care indică o acţiune în sine. Ha piovuto —• E1 piovuto — A plouat . se conjugă cu avere. passeggiare. Alla commemorazione hanno partecipato molti — La comemorare au participat mulţi etc. Siete corsi a vedere Vincidente? — Aţi alergat ca să vedeţi accidentul ? . cînd nu este auxiliar are sensul de a poseda: Ti do tutto quello che ho — Iţi dau tot ce am (posed) . Verbele essere şi avere au atît valoare de auxiliare cit şi valoare. È ' saltato giù dal letto — A sărit jos din pat. La rondine è volata sul muro — Rîndunica a zburat pe zid. miagolare (a mieuna). Sei entrata di corsa — Ai intrat în goană . Ho errato per la città — Am colindat (m-am plimbat) prin oraş. Avevano ballato assai — Dansaseră destul . Verbele care indică anumite fenomene atmosferice se conjuga atît cu avere cit şi cu essere fără ca înţelesul să sufere vreo modificare: Ha nevicato dar şi E ' nevicato — A nins. Carla h a sei anni — Carla are şase ani . se conjugă cu avere. assistere. O serie de verbe intranzitive ce arată o acţiune de durată: dor­ mire (a dormi). (a asista). parlare (a vorbi). — în casa aceea sìnt (există) multe tablouri de valoare. reţinem că verbul este intranzitiv în ambele situaţii: Non ho mai volato — N-am. fără a implica terminarea ei . Verbul essere precedat de particula ci sau vi are sensul de a exista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi. auxiliarul cerut este essere. girare. proprie. ballare. pento — Am greşit şi mă căiesc. La stanza ha 16 metri quadrati — Camera are 16 metri pătraţi. dacă acţiunea se face prin prisma încheierii ei. Siamo già usciti — Am ieşit deja. NOTĂ: Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă în gen şi număr cu subiectul . 142 . Non sono tornati ancora — Nu s-au întors încă . respirare (a respira). viaggiare. Ho passeggiato un to' lungo il mare — M-am plimbat puţin pe ţărmul mării. H.

la tim­ purile compuse. aprire — a deschide. Conjugarea a Ii-a cuprinde verbe terminate în -ere: cedere — a vedea.CONJUGAREA CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ § 122 In funcţie de desinenţa infinitivului prezent verbele se gru­ pează în trei conjugări: Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are: cantare — a cìnta. Cele trei conjugări se mai pot grupa în funcţie de diateză: activă. pasivă. în italiană. reflexivă. auxiliarul cu ajutorul căruia se formează timpurile compuse este selectat de verb. rispondere — a răspunde. NOTĂ în modelele de conjugări prezentate mai jos nu mai sînt menţionate formele •de feminin.A IUBI INDICATIVO PASSATO PROSSIMO io amo — eu iubesc tu ami — tu iubeşti egli ama — el iubeşte noi amiamo — noi iubim voi amate — voi iubiţi essi amano — ei iubesc io ho amato — eu am iubit tu hai amato — tu ai iubit egli ha amato — el a iubit noi abbiamo amato — noi am iubit voi avete amato — voi aţi iubit essi hanno amato — ei au iubit TRAPASSTO PROSSIMO io avevo amato — eu iubisem t u avevi amato — tu iubiseşi egli aveva amato — el iubise noi avevamo amato — noi iu­ biserăm voi avevate amato — voi iubise­ răţi essi avşvano amato — ei iubiseră 143 IMPERFETTO io sanavo — eu iubeam t u amavi — tu iubeai egli amava — el iubea noi amavamo — noi iubeam voi amavate — voi iubeaţi essi amavano — ei iubeau . leggere — a citi. apare un singur auxiliar. Conjugarea I La prima §123 PRESENTE coniugazione AMARE . Conjugarea a IlI-a cuprinde verbe terminate în -ire: colpire — a lovi. In decursul conjugării. studiare — a învăţa. mangiare — a mlnca. finire — a termina.

PASSATO REMOTO io amai — eu iubii tu sanasti — tu iubişi egli amò — el iubi noi amammo — noi iubirăm voi amaste — voi iubirăţi essi amaro no — ei iubiră FUTURO io amerò — eu voi iubi (o să iubesc) tu amerai — tu vei iubi (o să iubeşti) egli amerà — el va iubi (o să iubească) noi ameremo — noi vom iubi (o să iubim) voi amerete — voi veţi iubi (o să iubiţi) essi ameranno — ei vor iubi (o să iubească) TRAPASSATO REMOTO io ebbi amato — eu iubisem tu avesti amato — tu iubiseşi egli ebbe amato — el iubise noi avemmo amato — noi iubi­ serăm voi aveste amato — voi iubiserăţi essi ebbero amato — ei iubiseră FUTURO ANTERIORE io avrò amato — eu voi fi iubit tu avrai amato — tu vei fi iubit egli avrà amato — el va fi iubit noi avremo amato — noi vom fi iubit voi avrete amato — voi veţi fi iubit essi avranno amato — ei vor fi iubit CONGIUNTIVO PASSATO PRESENTE (che) io abbia amato — (ca) eu să (che) io ami — (ca) eu să iubesc fi iubit (che) t u abbia amato — (ca) t u (che) t u ami — (ca) t u să iubeşti să fi iubit (che) egli abbia amato — (ca) el (che) egli ami — (ca) el să să fi iubit iubească (che) noi abbiamo amato — (ca) (che) noi amiamo — (ca) noi să noi să fi iubit iubim (che) voi abbiate amato — (ca) (che) voi amiate — (ca) voi să voi să fi iubit iubiţi (che) essi abbiano amato — (ca) (che) essi amino — (ca) ei să ei să fi iubit iubească TRAPASSATO IMPERFETTO (se) io avessi amato — (dacă) eu (se) io amassi — (dacă) eu aş iubi aş fi iubit (se) t u avessi amato — (dacă) t u (se) t u amassi — (dacă) t u ai fi iubit ai iubi (se) egli avesse amato — (dacă) (se) egli amasse — (dacă) el el ar fi iubit ar iubi 144 .

iubitori PASSATO amato — iubit amata — iubită amati — iubiţi amate — iubitè 145 .(se) noi amassimo — (daca) noi am iubi (se) voi amaste — (dacă) voi aţi iubi (se) essi amassero — (dacă) ei ar iubi (se) noi avessimo amato — (dacă) noi am fi iubit (se) voi aveste amato — (dacă) voi aţi fi iubit (se) essi avessero amato — (dacă) ei ar fi iubit CONDIZIONALE PRESENTE io amerei — eu aş iubi tu ameresti — tu ai iubi egli amerebbe — el ar iubi noi ameremmo — noi am iubi voi amereste — voi aţi iubi essi amerebbero — ei ar iubi PASSATO io avrei amato — eu aş fi iubit tu avresti amato — tu ai fi iubit egli avrebbe amato — el ar fi iubit noi avremmo amato — noi am fi iubit voi avreste amato — voi aţi fi iubit essi avrebbero amato — ei ar fi iubit IMPERATIVO ama (tu) — iubeşte (tu) ami (lui) — iubească (el) amiamo (noi) — iubim (noi) amate (voi) — iubiţi (voi) amino (loro) — iubească (ei) INFINITO PRESENTE amare — a iubi PASSATO avere amato GERUNDIO a fi iubit PRESENTE amando — iubind PASSATO avendo amato a iubit) PARTICIPIO iubind (pentru că PRESENTE amante — care iubeşte. iubitor amanti — care iubesc.

t u cercherai. Cînd rădăcina verbală se termină în -gn.A SE TEME io temo — eu mă tem t u temi — tu te temi 146 LEGGERE . noi sonnec­ chiamo. io consiglierei. lasciare — a lăsa: (io lascio). tu mangerai. egli comincerebbe. tu sonnecchi. C.A CITI leggo — citesc leggi — citeşti . studiare — a învăţa. t u mangi. egli mangerebbe. (che) io consig/i. essi sognano . noi mangiamo. Verbele care au la infinitiv terminaţia -care. -gare primesc un -h.din rădăcină cade înaintea desinenţei -e sau -i: cominciare a începe: (io comincio). tu invii. §125 Conjugarea a II-a Le seconda coniugazione INDICATIVO PRESENTE TEMERE . io cercherò. conjugarea se efectuează în mod normal: sognare — a visa: io sogno. tu consigli. acesta se men­ tine înaintea desinenţei -i de la persoana a Ii-a singular (indicativ pre­ zent) şi la formele de singular (conjunctiv prezent) şi pers. -idin rădăcină dispare în faţa desinenţelor care încep cu i: consigliare — a sfătui: (io consiglio). a IlI-a plural (a conjunctivului prezent) : inviare — a trimite: (io invio). tu sogni. io sonneccherei. asciugare — a usca. io asciugherei. noi sogniamo. io studierò. tu consigleresti. Cînd rădăcina verbală se termină în -gli sau -i neacentuat. tu sonnecc/ieraì. noi lasciamo. tu comincerai. -gi. atunci -i. Cînd rădăcina verbală se termina în -i accentuat. Cînd rădăcina verbului se termină în -ci. sonnecchiare — a moţăi: (io sonnecchio). che tu studi. t u lascerai. E. dar: che noi inviamo. noi consigliamo. che egli sonnecchi. egli studierebbe. D. B. tu cerc/ieresti etc. e: cercare — a căuta: (io cerco).Observaţii : § 124 A. che essi inviino. noi cominciamo. che voi inviate. noi studiamo. mangiare — a mìnca: (io mangio). t u cominci. noi asciugMamo. voi sognate. tu asciuga. tu asciugherai. che noi sogniamo. egli sogna. tu studi. a şterge: (io asciugo). tu lasci. -sci. tu cerchi. noi cerchiamo. che io invìi.înaintea vocalelor i. che io sogni. a studia: (io studio). egli lascerebbe. io asciugherò. tu asciugheresti etc.

egli noi voi essi teme — el se teme temiamo — noi ne temem temete — voi vă temeţi temono — ei se tem legge — citeşte leggiamo — citim leggete — citiţi leggono — citesc PASSATO PROSSIMO io ho temuto — eu m-am temut ho letto — am citit tu hai temuto — tu te-ai temut hai letto — ai citit egli ha temuto — el s-a temut ha letto — a citit noi abbiamo temuto — noi ne-am abbiamo letto — am citit temut voi avete temuto — voi v-aţi temut avete letto — aţi citit essi hanno temuto — ei s-au temut hanno letto — au citit IMPERFETTO io temevo — eu mă temeam leggero — citeam tu temevi — tu te temeai leggeri — citeai egli temera — el se temea leggera — citea noi temevamo — noi ne temeam leggevamo citeam voi temevate — voi vă temeaţi leggevate — citeaţi essi temerario — ei se temeau leggevano — citeau TRAPASSATO PROSSIMO io avevo temuto — eu mă temusem avevo letto — citisem tu avevi temuto — tu te temuseşi avevi letto — citiseşi egli aveva temuto — el se temuse aveva letto — citise noi avevamo temuto — noi ne avevamo letto — citiserăm temuserăm voi avevate temuto — voi vă te­ citiserăţi avevate letto muserăţi essi avevano temuto — ei se avevano letto citiseră temuseră PASSATO REMOTO io temei (etti ) — eu mă temui lessi — citii leggesti — citişi tu temesti — t u t e temuşi lesse — citi egli temè (ette) — el se temu leggemmo — citirăm noi tememmo — noi ne temurăm leggeste — citirăţi voi temeste — voi vă temurăţi essi temerono (ettero ) — ei se temură lessero — citiră TRAPASSATO REMOTO io ebbi temuto — eu mă temusem ebbi letto — citisem tu avesti temuto tu te temuseşi avesti letto —citiseşi ebbe letto — citise egli ebbe temuto el se temuse 147 .

noi avemmo temuto — noi ne temuserăm voi aveste temuto — voi vă temuseraţi essi ebbero temuto — ei se temuseră io temerò — eu mă voi teme (o să mă tem) tu temerai — tu te vei teme (o să te temi) •egli temerà — el se va teme (o să se teamă) noi temeremo — noi ne vom teme (o să ne temem) voi temerete — voi vă veţi teme (o să vă temeţi) •essi temeranno — ei se vor teme (o să se teamă) avemmo letto — citiserăm aveste letto — citiserăţi ebbero letto — citiseră FUTURO leggerò — voi citi (o să citesc) leggerai — vei citi (o să citeşti) leggerà — va citi (o să citească) leggeremo — vom citi (o să citim) leggerete — veţi citi (o să citiţi) leggeranno — vor citi (o să ci­ tească) FUTURO ANTERIORE io avrò temuto — eu mă voi fi avrò letto — voi fi citit temut tu avrai temuto — tu te vei fi avrai letto — vei fi citit temut «gli avrà temuto — el se va fi temut avrà letto — va fi citit noi avremo temuto — noi ne vom avremo letto — vom fi citit fi temut voi avrete temuto — voi vă veţi avrete letto — veţi fi citit fi temut essi avranno temuto — ei se vor avranno letto — vor fi citit fi temut CONGIUNTIVO Presente (che) io tema — (ca) eu să mă tem legga — (ca) eu să citesc (che) tu tema — (ca) tu să te temi leggo — să citeşti (che) egli tema — (ca) el să se teamă legga — să citească (che) noi temiamo — (ca) noi să leggiamo — să citim ne temem. (che) voi temiate — (ca) voi să vă leggiate — să citiţi temeţi (che) essi temano — (ca) ei să se leggano — să citească teamă 148 .

(se) essi avessero temuto — (dacă) ei s-ar fi temut COXDIZIONALE PRESENTE leggerei — aş citi io temerei — eu m-aş teme leggeresti — ai citi tu temeresti — tu te-ai teme 14» .IMPERFETTO (se) io temessi — (dacă) m-aş teme leggessi — (dacă) eu aş citi (se) tu temessi — (dacă) tu te-ai leggessi — (dacă) tu ai citi teme (se) egli temesse — (dacă) el s-ar leggesse — (dacă) el ar citi teme (se) noi temessimo — (dacă) noi leggessimo — (dacă) noi am citi ne-am teme (se) voi temeste — (dacă) voi v-aţi leggeste — (dacă) voi aţi citi teme (se) essi temessero — (dacă) ei s-ar leggessero — (dacă) ei ar citi teme PASSATO abbia letto — (ca) eu să fi citit (che) io abbia temuto — (ca) eu să mă fi temut (che) tu abbia temuto — (ca) abbia letto — (ca) tu să fi citit tu să te fi temut abbia letto — (ca) el să fi citit (che) egli abbia temuto — (ca) el (să se fi temut (che) noi abbiamo temuto — (ca) abbiamo letto — (ca) noi să fi noi să ne fi temut citit (che) voi abbiate temuto — (ca) abbiate letto — (ca) voi să fi citit voi să vă fi temut (che) essi abbiano temuto — (ca) abbiano letto — (ea) ei să fi citit ei să se fi temut TRAPASSATO avessi letto — (dacă) aş fi citit (se) io avessi temuto — (dacă) eu m-aş fi temut (se) tu avessi temuto — (dacă) avessi letto — (dacă) ai fi citit tu te-ai fi temut avesse letto — (dacă) ar fi citit (se) egli avesse temuto — (dacă) el s-ar fi temut avessimo letto — (dacă) am fi citit (se) noi avessimo temuto — (dacă noi ne-am fi temut aveste lotto — (dacă) aţi fi citit (se) voi aveste temuto — (dacă) voi v-aţi fi temut avessero letto — (dacă) ar fi citit.

TLOÌ «gli temerebbe — el s-ar teme temeremmo — noi ne-am teme voi temereste — voi v-aţi teme essi temerebbero — ei s-ar teme leggerebbe — ar citi leggeremmo — am citi leggereste — aţi citi leggerebbero — ar citi PASSATO io avrei temuto — eu m-aşi fi avrei letto — aş fi citit temut tu avresti temuto — tu te-ai fi avresti letto — ai fi citit temut «gli avrebbe temuto — el s-ar avrebbe letto — ar fi citit 'fi temut noi avremmo temuto — noi avremmo letto — am fi citit ne-am fi temut voi avreste temuto — voi v-aţi avreste letto — aţi fi citit fi temut «ssi avrebbero temuto — ei s-ar avrebbero letto — ar fi citit fi temut IMPERATIVO temi (tu) — teme-te tema (lui) — să se teamă temiamo (noi) — să ne temem temete (voi) — temeţi-vă temano (loro) — să să teamă leggi (tu) — citeşte legga (lui) — să citească leggiamo (noi) — să citim leggete (voi) — citiţi leggano (loro) — să citească INFINITO temere — a se teme PRESENTE leggere — a citi PASSATO aver temuto — a se fi temut aver letto — a fi citìt GERUNDIO PRESENTE leggendo — citind PASSATO avendo letto — citind temendo — temìndu-se avendo temuto — temìndu-se 150 .

pascere — a hrăni : io pasco. cei doi diftongi se reduc la simpla vocală o sau e. dacă rădăcinile c. 151 . noi pasciamo. -o. che io pascessi . spargerebbe etc e) Formele regulate ale participiului perfect -uto primesc un -iîntre rădăcină şi desinenţă ca la verbele: piacere — piaciuto — plăcut. voi pa­ scete. sparga. b) în cazul verbelor vincere. pasca. Atunci cînd accentul cade pe desi­ nenţă sau dacă silaba respectivă este închisă. temători temuto temuta temuti temute — temut — temută — temuţi — temute leggente — care citeşte leggenti — care citesc letto — citit letta — citită letti — cititi lette — citite PASSATO Observaţii : § 126 A. egli vince. che io vincessi . a presăra. pronunţia este ca şi în română: -ce. se. de exemplu: muovere — a mişca. -ci. a hrăni. pascere — pa­ > * sciuto — păscut. aşa cum am văzut. spargo. che io vinca . egli sparge. io muovo. temător tementi — care se tem. pascere. pascerebbero etc. voi vincete. a) Cînd rădăcina verbală se termină în -c. noi spargiamo.PARTICIPIO PRESENTE temente — care se teme. tacere — taciuto — tăcut . tu pasci. noi moviamo (accent mutat). tu vinci. che io sparga . pasco. voi movete (accent mutat). spargere — a presăra: io spargo. g sînt urmate de vocalele -a. essi muovono . essi vincono . tu sparai. * giacere —• giaciuto — zăcut . che io pasca . şi. t u vinceresti etc. -sce se rostesc. pascere — a paşte. respectiv se: vindere — a în­ vinge. pascono . atunci sunetul nu suferă nici o al­ terare: vinco. Aparţin acestei categorii verbele care la infinitivul pre­ zent se termină în -ere avînd accentul pe penultima silabă (temere ) sau pe antepenultima silabă (ricevere). vinca. spargere. essi spargono . egli pasce. -ge-. -se şi este urmată de -e. iată cum se conjugă respectivele verbe: vincere — a învinge: io vinco. -i. essi. -g. mescere — me­ > > sciuto — turnat (în pahar) . che io spargessi . -gi: grupurile -sci. io vincerei. Anumite verbe conţin în rădăcină un diftong mobil ce apare în decursul conjugării în silabă deschisă (silabă ce se termină în vocală) accentuată: este vorba de uo şi ie. spargere — a împrăştia. che io muova etc. B. noi vinciamo. egli muove. tu muovi. nuocere — nociuto —• dăunat . voi spargete.

letto. -ettero se evită atunci cînd tema verbală se termină în -t: riflct-tei (de preferat lui riflettetti). Ver­ bele tari se află de asemeni înregistrate în lista verbelor neregulate (vezi lista verbelor neregulate). egli tiene. tu siedi. -erono cu -etti. iar formele în -etti. nuocere. -ette. apparso. tenere — a ţine: io tengo (silabă închisă). che egli sieda etc. NOTĂ: Deşi gramaticile italiene. voi tenete (accent mutat) essi tengono (silabă închisă) . tot neregulate sînt verbele care îşi schimbă rădăcina în decursul conjugării: leggere: lessi — letto . solere. Verbele tari (forti) sînt acelea care au accentul pe rădăcină: scrissi. Toate verbele conjugării a doua care formează perfectul simplu în mod normal. noi sediamo (accent mutat). consideră această categorie ca fiind verbe neregulate. vincere: vinsi-vinto.a . che egli tenga (silabă închisă). essi siedono. egli stede. credei). -è. -ettero care se folosesc mai mult în limba modernă. Sînt considerate de gramaticile italiene. Aproape toate verbele slabe prezintă deci o conjugare regulată: verbele tari prezintă neregularităţi de forme pe parcursul conjugării a Ii-a şi a I I I . verbe slabe (deboli) acelea care au la perfectul simplu (passato remoto) şi la participiul perfect accentul pe desinenţă (temei. apparsi lessi: scritto. tu tieni. volere. C. Aceste verbe cu diftong mobil se află în lista verbelor neregulate (a se vedea si verbele cuocere. noi teniamo (accent mutat). potei (în loc 152 . dolere. -ette. venire: venni — venuto. pînă şi cele mai moderne. an­ dare: vado — andato. la § 131). pot avea cele două forme. Sînt regulate verbele care îşi păstrează aceeaşi rădăcină la toate formele conjugării. se poate constata că desinenţele sînt regulate: difendere correre corsi difesi corse difese corsero difesero conoscere cadere caddi conobbi cadde conobbe conobbero caddero în alternanţă cu desinenţele corresti difendesti defendemmo corremmo difendeste correste cadesti conoscesti cademmo conoscemmo cadeste conosceste scegliere esprimere scelsi espressi scelse espresse scelsero espressero tacere rompere ruppi tacqui tacque ruppe tacquero ruppero celorlalte persoane: esprimesti scegliesti scegliemmo esprimemmo sceglieste esprimeste rompesti tacesti rompemmo tacemmo rompeste taceste dire dissi disse dissero sparire sparvi sparve sparvero dicesti dicemmo diceste sparisti sparimmo spariste D. Verbele slabe (regulate) ale conjugării a Ii-a pot înlocui la formele de passato remoto desinenţele -ei.sedere — a şedea: io siedo. potere. voi sedete (accent mutat).

de potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre sînt verbe neregulate de conjugarea a doua, provenienţa lor din latină indicînd contragerea di» rădăcină: dicere, facere, ponere, traggere.

§127

Conjugarea a IlI-a La terza coniugazione
INDICATIVO PRESENTE

SERVIRE - a servi io servo — eu servesc t u servi — tu serveşti •egli serve — el serveşte noi serviamo — noi servim voi servite — voi serviţi •essi servono — ei servesc io ho servito — eu am servit tu hai servito — tu ai servit egli ha servito — el a servit noi abbiamo servito — noi am servit voi avete servito — voi aţi servit essi hanno servito — ei au servit

FINIRE — a termina (incoativ) finisco — termin finisci.— termini finisce — termină finiamo — terminăm finite — terminati finiscono — termină
PASSATO PROSSIMO

ho finito — am terminat hai finito — ai terminat ha finito — a terminat abbiamo finito — am terminat avete finito - ati terminat hanno finito au terminat

IMPERFETTO

•io servico — eu serveam tu servici — tu serveai egli servica — el servea noi servivamo — noi serveam voi servivate — voi serveaţi essi servicelo — ei serveau
TRAPASSATO

fin ivo terminam finiri — terminaţi finim — terminau finivamo — terminam finivate — terminaţi finieaizo — terminau PROSSIMO

io avevo servito — au servisem t u avevi servito — tu serviseşi egli aveva servito — el servise noi avevamo servito —noi serviserăm

avevo finito — terminasem avevi finito — terminaseşi aveva finito — terminase avevamo finito — terminaserăm

153

voi avevate servito — voi ser­ viserăţi essi avevano servito — ei ser­ viseră

avevate finito — terminaserăţi avevano finito — terminaseră

PASSATO REMOTO finii — terminai io servii — eu servii finisti — terminaşi t u servisti — tu servişi finì — termină egli servì — el servi finimmo — terminarăm noi servimmo — noi servirăm finiste — terminarăţi voi serviste — voi servirăţi finirono — terminară essi servirono — ei serviră TRAPASSATO REMOTO io ebbi servito — eu servisem t u avesti servito — tu serviseşi egli ebbe servito — el servise noi avemmo servito — noi serviserăm voi aveste servito — voi servi­ serăţi essi ebbero servito — ei serviseră ebbi finito — terminasem avesti finito — terminaseşi ebbe finito — terminase avemmo finito — terminaserăm aveste finito — terminaserăţi ebbero finito — terminaseră

FUTURO io servirò — eu voi servi (o sa servesc) t u servirai — tu vei servi (o să serveşti) egli servirà — el va servi (o să servească) noi serviremo — noi vom servi (o să servim) voi servirete — voi veţi servi (o să serviţi) essi serviranno — ei vor servi (o să servească) finirò — voi termina (o sa termin) finirci — vei termina (o să ter­ mini) finirà — va termina (o să termine) finimmo — vom termina (o să ter­ minăm) finirete — veţi termina (o să ter­ minati) finiranno — vor termina (o să ter­ mine)

FUTURO ANTERIORE io avrò servito — eu voi fi servit tu avrai servito — tu ve fi servit v egli avrà servito — el va fi servit 154 avrò finito — voi fi terminat avrai finito — vei fi terminat avrà finito — va fi terminat

noi avremo servito — noi vom fi servit voi avrete servito — voi veţi fi servit essi avranno servito — ei vor fi servit

avremo finito — vom fi terminat avrete finito — veţi fi terminat avranno finito — vor fi terminat

CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io serva — (ca) eu să ser­ Unisca — (ca) să termin vesc (che) tu serva — (ca) tu să finisca — (ca) să termini serveşti (che) egli serva — (ca) el să finisca — (ca) să termine servească (che) noi serviamo — (ca) noi să finiamo — (ca) să terminăm servim finiate — (ca) să terminaţi (che) voi serviate. — (ca) voi să serviţi finiscano — (ca) să termine (che) essi servano — (ca) ei să servească IMPERFETTO (se) io s e r v i m — (dacă) eu aş finissi — (dacă) aş termina servi finissi — (dacă) ai termina {se) tu servissi — (dacă) tu ai servi finisse — (dacă) ar termina {se) egli servisse — (dacă) el ar servi f'missimmo — (dacă) am termina (se) noi servissimo — (dacă) noi am servi finiste — (dacă) aţi termina (se) voi serviste — (dacă) voi aţi servi finissero — (dacă) ar termina (se) essi servissero — (dacă) ei a r servi PASSATO (che) io abbia servito — (ca) eu abbia finito — (ca) eu să fi să fi servit minat (che) tu abbia servito — (ca) t u abbia finito — (ca) tu să fi să fi servit minat (che) egli abbia servito — (ca) el abbia finito — (ca) el să fi să fi servit minat (che) noi abbiamo servito — (ca) abbiamo finito — (ca) noi să fi minat noi să fi servit ter­ ter­ ter­ ter­

155

(che) să fi (che) sa fi

voi abbiate servito — (ca) voi servit essi abbiano servito —(ca) ei servit

abbiate finito — (oa) voi să terminat abbiano finito — (ca) ei să fi ter­ minat terterterterterter-

TRAPASSATO (se) io avessi servito — (dacă) eu avessi finito — (dacă) aş fi aş fi servit minat (se) t u avessi servito— (dacă) tu avessi finito — (dacă) ai fi ai fi servit minat (se) egli avesse servito — (dacă)el avesse finito — (dacă) ar fi ar fi servit minat (se) noi avessimo servito — (dacă) avessimo finito — (dacă) am fi noi am fi servit minat (se) voi aveste servito — (dacă) aveste finito — (dacă) aţi fi voi aţi fi servit minat (se) essi avessero servito — (dacă) avessero finito — (dacă) ar fi ei ar fi servit minat CONDIZIONALE PRESENTE finirei aş termina io servirei — eu aş servi finiresti — ai termina tu serviresti — tu ai servi finirebbe — ar termina egli servirebbe — el ar servi Uniremmo — am termina noi serviremmo — noi am servi finireste — aţi termina voi servireste — voi aţi servi finirebbero — ar termina essi servirebbero — ei ar servi

PASSATO io avrei servito — eu aş fi servit avrei finito aş fi terminat tu avresti servito — tu ai fi servit avresti finito — ai fi terminat avrebbe finito — ar fi terminat egli avrebbe servito — el ar fi servit noi avremmo servito — noi am fi avremmo finito — am fi terminat servit voi avreste servito — voi aţi fi avreste finito — aţi fi terminat servit avrebbero finito — ar fi terminat essi avrebbero" servito — ei ar fi servit
IMPERATIVO

servi (tu) — serveşte serva (lui) — să servească 156

finisci (tu) — termină finisca (lui) — să termine

serviatno (noi) — să servim servite, (voi) — serviţi servano (loro) — să servească INFINITO servire — a servi aver servito — a fi servit

finiamo (noi) — să terminăm finite (voi) — terminati finiscano (loro) — să termine

PRESENTE finire — a termina PASSATO aver finito — a fi terminat GERUNDIO

servendo — servind avendo servito — servind

PRESENTE finendo — terminine! PASSATO avendo finito — terminìnd PARTICIPIO PRESENTE finente — care termină finenti — care termină PASSATO finito finita finiti finite — terminat — terminată — terminaţi — terminate

servente serventi

care serveşte care servesc

servito — servit servita — servita serviti — serviţi servite — servite Observaţii'

§ 128 A. Multe verbe din această conjugare primesc între rădăcină şi desinenţă grupul -isc — la indicativ, conjunctiv şi imperativ, per­ soanele I şi a Ill-a singular şi a I l l - a plural; (a se vedea verbul finire). Aceste verbe se numesc incoative. Sînt incoative verbe ca: ammonire. — a avertiza, agire — a acţiona, bandire — a face cunoscut, condire — a condimenta, custodire — a păzi, finire — a termina, punire — a pedepsi, capire — a înţelege, riverire — a respecta, fiorire — a înflori, pulire — a curati, nitrire — a necheza: (pulisco, pulisci, pulisce, puliscono; che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro). B. Se conjugă normal verbe ca: aprire — a deschide, fuggire — a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi, sentire — a auzi, divertire, — a distra, dormire — a dormi, partire — a pleca, vestire — a îmbrăca. 157

C. Cîteva verbe prezintă ambele forme de conjugare, însă cu deo­ sebire de sens între o conjugare şi cealaltă: io parto — eu plec, io partisco — eu împart. D. Participiul prezent are de obicei desinenţa -ente: fuggente — care fuge, partente — care pleacă, seguente — următor, uscente — care iese ; uneori însă aceasta este -{ente: nutriente — hrănitor, paziente — răbdător, ubbidiente — ascultător, inserviente — îngrijitor, esordiente — începător. E. Verbele care conţin diftong mobil în rădăcină (vezi: venire) urmează regulile prezentate la § 126 B, precum şi în lista verbelor nere­ gulate.

Acordul participiului perfect
§ 1291.a Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul essere impun acordul participiului perfect în număr şi gen cu subiectul: / ragazzi sono giunti — Băieţii au ajuns ; Le ragazze sono giunte — Fetele au ajuns. 1 b. Dacă complementul direct este situat după verb, participiul se poate acorda fie cu subiectul fie cu complementul direct : lo mi sono comprato queste scarpe sau Io mi sono comprate queste scarpe — Eu mi-am cumpărat aceşti pantofi. 2 a. Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul avere nu impun acordul participiului perfect cu complementul direct: Abbiamo incontrato i nostri amici — l-am întîlnit pe prietenii noştri : Non ho visto quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fetele acelea. 2 b. Dacă complementul direct precedă verbul avere atunci se face acordul în gen şi număr cu respectivul complement: Li abbiamo incontrati — l-am întîlnit ; Non le ho viste — Nu le-am văzut. 2 c. Cînd complementul direct care precedă verbul este exprimat prin pronumele relativ che acordul participiului cu complementul este facultativ: Gli spettacoli che ho visto (sau ho visti) furono bellissimi — Spectacolele pe care le-am văzut au fost foarte frumoase. 3. în cadrul diatezei pasive, participiul perfect al verbului se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical: La frutta è venduta dal fruttivendolo — Fructele sînt vîndute de vînzătorul de fructe ; Questi vestiti vanno stirati — Aceste rochii trebuie să fie călcate: Il caffè sarà bevuto subito — Cafeaua va fi băută imediat. 4. Cînd are funcţie de adjectiv, participiul perfect se acordă cu substantivul la care se referă: libro chiuso — carte închisă, libri chiusi — cărţi închise ; porta aperta — uşă deschisă, porte aperte — uşi deschise. 158

Complementul direct se Participiul perfect la singular află înaintea verbului (tranzitiv) — > sau Se acordă cu complementul Exemple : I vestiti che ho nascosto / / vestiti che ho nascosti — Rochiile pe care (eu) le-am ascuns. 5. / vestiti li ha nascosti lei / lui — Rochiile le-a ascuns ea/el. Verbul (intranzitiv) se conParticipiul perfect se acordă cu jugă cu auxiliarul essere. Le fiamme sono divampate — Flăcările s-au dezlănţuit. 4. (nu —• subiectul > . / vestiti che abbiamo nascosto / / vestiti che abbiamo nascosti — Rochiile pe care (noi) le-am ascuns.. 3. Complementul direct se Participiul perfect află înaintea verbului (tranzitiv) — cu complementul * şi este însoţit de pronume perso­ nal neaccentuat se acordă Exemple: I vestiti li ho nascosti io — Rochiile le-am ascuns eu. (nu — fect la masculin singular > are complement direct) Exemple: La sveglia ha suonato — Ceasul deşteptător a sunat. Complementul direct se află după verb (tranzitiv) i întotdeauna participiul perfect la singular Exemple : Io ho nascosto i vestiti — Eu am ascuns rochiile. 2. are complement direct) Exemple: La sveglia è suonata — Ceasul deşteptător a sunat. 159 . Verbul (intranzitiv) se conÎntotdeauna participiul perjugă cu auxiliarul avere.Schema Dacă acordului participiului > _^ Se perfect impune i 1. Le fiamme hanno divampato — Flăcările au izbucnit. Noi abbiamo nascosto i vestiti — Noi am ascuns rochiile.

lessero .6. si accinsero . stare — a sta. Celelalte timpuri se conjugă normal. Uomini e donne furono feriti — Bărbaţi şi femei au fost răniţi. rem: mi accinsi. paradigma conjugării model sînt verbe neregulate. sparii şi o formă tare: apersi. e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a deschide. lessi. b) la conjugarea a doua se disting: 1. potrei. Le squadre si sono incontrate — Echipele s-au întilnit. a începe . accendesti. pass. ci accingemmo. lesse. Auxiliar: essere. 7. scolpii. accendere — a aprinde. part. * Prezenta listă cuprin . Auxiliar: avere. 160 . mai mult sau mai puţin. rem: accesi. pass. offrire — a oferi. sparire — a dispărea. pass: acceso. prezintă două forme la passato remoto: o formă slabă: aprii. si accinse. potrò. offersi. posso. verbe care au forme neregulate la mai multe timpuri sau moduri: potere — a putea. (poetic). accen­ demmo. accese. VERBELE NEREGULATE Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate § 130 Toate verbele care nu respectă. / bambini si sono svegliati — Copiii s-au trezit. sparvi. 2. sculsi. — a da (verbul fare — a face este considerat ca făcînd parte din conjugarea a doua) . accingersi — a se apuca de. letto . (vezi cadere). Auxiliar: essere. Verbul este pronominal — > Participiul perfect se acordă cu subiectul Exemple: Il gatto si è grattato — Pisicul s-a scărpinat. scolpire — a sculpta. dare.e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care se conjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. accesero. vi accingeste. ti ac­ cingesti. offrii. (nu are complement direct) — subiectul + Exemple: Le casse saranno scaricate — Lăzile vor fi descărcate. Acestea sînt nume­ roase şi în marea majoritate aparţin conjugării a doua şi a treia: a) la conjugarea întii sînt doar trei verbe neregulate: andare — a se duce. accendeste. pass: accinto. verbe a căror neregularitate se limitează doar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi . Principalele verbe neregulate * §131 accadere — a se întîmpla. Verbul este la diateza paParticipiul perfect se acordă cu sivă . part.

appariamo.: si addicesse.accludere — a anexa (un act la o scrisoare) pass. si addicono. si accorse. . apparimmo. imperativo: appari. pres: vada. andiamo. afflissero. si addicano . pres: appaio (apparisco). si accorsero . a se mări . rem: afflissi. cong.: si addiceva. imperf. andremo. pass: alluso. (vezi empiere). a observa . (vezi giungere) Auxiliar : avere. part. vi accorgeste. si addicessero. a m m e t t e r e — a admite (vezi mettere). appari (apparisci). accrescere — a mări . part. andresti. accluse. Auxiliar: essere. ind. pass: afflitto. pres: appaia (apparisca). annetterono (annessero): part. appaiano . alluse. apparvero (apparirono/apparsero) . futuro: andrò. aggiungere — a adăuga . preş: si addice. affliggere — a întrista. affliggesti. Auxiliar: essere. afflisse. ti accorgesti. vada. appaia (apparisca). ind. a creşte . adempiere sau adempire — a îndeplini. pass: annesso. a satisface. Auxiliar: avere. acclu­ desti. pass: apparso. accogliere — a primi.. cong. cong. . accludeste. a îndurera . vada. appare (apparisce). Auxiliar: avere. pass. andremmo. rem: acclusi. cong. ind. andrai. accorrere — a alerga spre. apparisti. pass. Auxiliar: avere. rem: allusi. alludesti. pass: accortosi. accorgersi — a-şi da seama . apparite. Se folosesc numai formele următoare: irul. alludeste. vadano. Auxiliar: avere. pass: accluso. appariamo. va. andare — a merge. part. appaiono (appari­ scono) . Auxiliar: avere. a face aluzie la . rem: annettei (annessi). affliggemmo. andate. Auxiliar: avere. apparite. andiamo. part. Auxiliar avere (cînd e tranzitiv) . pres: vado (vo). imperf. andrebbe. andrà. apparve (apparì/ apparse). annettere — a anexa . andrebbero . andiate. pres: apparente . condiz. allusero. accludemmo. Auxiliar: essere. appaia (apparisca). pass. part. apparire — a apărea . andate. part.. a întîmpina (vezi cogliere). vada. annettemmo. affliggeste. imperativo: vai (va'). appaiamo (appariamo). alludere — a se referi. a se duce . j addirsi — a se dedica. ci accorgemmo. Auxiliar: avere. andrete. preş: si addica. vai. annetteste. appariate. vanno . si addicevano . rem: apparvi (apparii/apparsi). (vezi correre). vadano. Auxiliar: essere. pass. (vezi crescere). alludemmo. pass. andiamo. appariste. annette (annesse). rem: mi accorsi. pres: andrei. appaia. appaiano (appariscano) . a se consacra. andranno . essere (cînd e intranzitiv). a se potrivi. andreste. acclusero . annettesti.

assalga (assalisca). assunse. a cuteza. assorbiamo. part. part. pass: assorbito/ assorto. assistesti. Auxiliar: essere (cìnd e intranzitiv). applaudiamo. pass: arso.appartenere — a aparţine. assorbano (assorbiscano) . assumeste. assorbiate. pres: applauda (applaudisca). assali (assalisci). ardiscono. rem: arsi. attendere — a observa (cu atenţie) . rem: appesi. part. Auxiliar: avere. essere (cìnd e intranzitiv). assolveste. applauda (applaudisca). pass. ci arrendemmo. pres: aplaudo (applaudisco). pass. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. applau­ dono (applaudiscono) . Auxiliar: avere. assorbono (assorbiscono) . assalirono (assolsero) . ardere — a arde . si arresero . avere (cìnd e tranzitiv). pres: assalga (assalisca). ardiamo. Auxiliar: avere. ind. assalga (assalisca). assolvere — a achita. cong. part. cong. assolvemmo. assaliamo. pass: ardito. pass: appeso. (vezi tendere). appendeste. ardemmo. assaliamo. Auxiliar: avere. pass: aperto. Auxiliar: avere. aprirono (apersero). Auxiliar: avere. assalire — a asalta. ind. part. assorba (assorbisca).part. rem: assitei (assistetti). vi arrendeste. applaudite. a aştepta . cong. assunsero . ind. applaudiamo. assumesti. part. assalì (assalse). ardisce. assalisti. assale (assalisce). (vezi tenere). ardesti. assorbite. assistè (assistette). aprimmo. ti arrendesti. arsero. imperativo: applaudi (applaudisci). a primi . assalgano (assaliscano) . assumerò — a accepta. assumemmo. ardite. pass: assunto. si arrese. assisterono (assistettero) . applaudire — a aplauda . pres: assorba (assorbisca). part pass: assalito. pres: assalgo (assalisco). pass. assaliate. assolvesti. Auxiliar: avere. aprì (aperse). pres: assorbo (assorbisco). appendemmo. pres: mi arresi. applauda (applaudisca). a agăţa. appendere — a atîrna. ardeste. assalimmo. assorbe (assorbisce). rem: assalii (assalsi). a ierta . Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv). pass. rem: assunsi. pass. assaliste. ardire — a îndrăzni. pres: ardisco. rem: assolsi (assolvei/ assolvetti). apriste. assistemmo. applaudano (applaudiscano). applauda (applaudisca). assorbire — a absorbi. part. pass: assistito. appendesti appese. assalite. assorbiamo. applaudiate. applaudite. a absolvi. ind. assisteste. 162 . pass. apristi. arrendersi — a se preda . ardisci. assalgono (assaliscono) . appesero . assolse (assolvè/assolvette). a ataca. pass. Auxiliar: avere. assistere — a asista . assolsero (assolverono / assolvettero) . applaude (applaudisce). applaudiamo. applaudi (aplaudisci). pass: assolto. assorbì. pass: arreso. ind. rem: aprii (apersi). part. assorba (assorbisca). aprire — a deschide . appla­ udano (applaudiscano) . arse.

colse. coglierete. chiedere — a întreba. chiudesti. Auxiliar: avere. pres: cadrei. coglierai. pres: compaio (comparisco). (vezi muovere). condiz. coglieresti. coglierà. a scoate. attinse. attinsero. cadremo. berreste. part. rem: chiesi. chiusero. comparisti. avvolgere — a înfăşură. (vezi volgere). a înconjura .attingere — a atinge . bevve (beve / bevette). a renunţa. cinsero. ind. chiu­ se. coglieremo. comparve (comparì/comparse). rem: caddi. compaiano (compariscano) . compiamo. cede (cedette/cesse). ind. coglierebbe. berresti. co­ gliete. cadesti. cogliere — a culege . chiesero. colsero . (vezi venire). pass: bevuto. a cere . comparire — a apărea. attin­ gesti. part. cingesti. futuro: cadrò. cong. commettere — a comite. rem: compii. pass: colto. compiono (compiscono) . pass. commuovere — a emoţiona. pres: colgo. rem: chiusi. compisti. berrai. berrà. bevemmo. attingemmo. compì. pas. berrebbero. pass: ceduto. avvenire — a se întîmpla. pres: compio (compisco). a regreta. ind. part. compariamo comparite. cadrete. compariste. Auxiliar: essere. compariamo. pass: chiesto. pass. compie (compisce). colga. compare (comparisce). a încuia . pass: comparso. Auxiliar: avere (cînd e tranzitiv). cadranno. cedemmo. cóhdiz. cadremmo. cadreste. cingemmo. cong. pass. coglieremmo. a extrage . compi (compisci). rem comparvi (comparii/ comparsi). attingeste. eadere — a cădea . cadde. compariate. cogliate. coglierebbero . Auxiliar: avere. rem: bevvi (bevei/bevetti). Auxiliar: essere. pass'. Auxiliar : avere. Auxiliar: avere. cademmo. a face impresie bună . a împlini . cingere — a încinge . Auxiliar: avere. pres: berrei. pres: colga. berremmo. comparvero (comparirono/comparsero) . cadresti. cederono (cedettero/ cessero) . pres: cogliente. comparimmo. pass: chiuso. coglieranno . cadrai. compari (comparisci). bevvero (beverono / bevettero) . rem cinsi. beveste. chiedeste. chiudeste. cadrebbe. Auxiliar: avere. cogliamo. futuro: berrò. berrete. caddero. coglieste. coglie. rem: colsi. pass: caduto. part. chiese. part. (vezi pianger e). Auxiliar: avere. part. pass. berrebbe. B 163 . compaiono (compariscono) . berranno . essere (dacă este reflexiv). (vezi mettere). part. Auxiliar: avere. chiedesti. cogliereste. ce­ desti. colga. colgono . cinse. Auxiliar: avere. e edere — a ceda. chiudere — a închide . cogliemmo. cogliesti. cogli. condiz. chiedemmo. pass: cinto. cadrà. part. rem: attinsi. compiere sau compire — a îndeplini. cedeste. bevesti. part. cadrebbero. compimmo. pass. pres: compaia (comparisca). bere — a bea. compiangere — a deplînge. rem: cedei (cedetti/cessi). cogliamo. berremo. Auxiliar: essere. futuro: coglierò. cingeste. part. pass. colgano . chiudemmo. pass: attinto. pass. compite. cadeste. Auxiliar: avere. pres: coglierei. pass. compaia (comparisca). compaia (comparisca).

Auxiliar: avere. (vezi vincere). pres: concepisco. conoscesti. condurrebbe. Auxiliar: avere. conclu­ desti. Auxiliar : avere. coprirono (coprsero) . Auxiliar: acere (dacă e tranzitiv). essere (dacă e intranzitiv). cong. compiste (compieste). rem: concessi. concluse. corresse. Auxiliar: avere. condurresti. (vezi dire). concludeste. pass: compresso. compia (compisca). part. part. Auxiliar : avere. part. consistemmo. condurre — a conduce. copri. Auxiliar: avere. compisse­ ro (compiessero) . pass. corressero . coprite. correggeste. a călăuzi. (vezi fondere). condiz. consistere — a consta. con­ duce. 'pres: conduco. conducono. concludere — a termina. concedere — a acorda. a presa . convincere — a convinge.compiste. pass. a conţine. concedeste. comporre — a compune. consistè (consistette). gerundio: compiendo . contraddire — a contrazice. cong. comprimeste. co­ nobbe. conobbero. compirono . rem: consistei (consistetti). ind. copre. concepiamo. con­ durrebbero. pass: compiuto sau compito. rem: conclusi. condu­ cesti. part. pass: concepito/concetto. coprimmo. pass: consistito. pass. concepite. rem: compressi. coprire — a acoperi. concepisci. comprimemmo. pass. pres: compia (compisca). confondere — a" confunda. part. part. (vezi prendere). compissi (compiessi). Auxiliar : avere. conoscemmo. compiano (compiscano) . concedesti. rem : conobbi. a conclude. consisterono (consistettero). condurremmo. pass. Auxiliar: avere. ind. Auxiliar: avere. consistesti. conduciamo. coprì (coperse). conduceste. compiamo. conoscere — a cunoaşte. pass. concessero . pass: concluso. pres: condurrei. condussero. conclusero. a cuprinde. "compisse (compiesse). rem: corressi. conducete. pres: copro. part. compissimo (compiessimo). part. concedemmo. concepi­ sce. pass: conosciuto. compiamo. Auxiliar: avere. (vezi porre). correggesti. compiano (compiscano) . copriamo. condurreste. a şti . condusse. compite. concepiscono . 164 . a admite . Auxiliar: avere. pass. part. conduci. concludemmo. compresse. ind. Auxiliar: essere. comprendere — a înţelege. concesse. compia (compisca). conosceste. comprimere — a comprima. compia (compisca). Auxiliar: avere. rem: coprii (copersi). copriste. pass: coperto. imperativo: compi (compisci). consisteste. copristi. com­ primesti. coprono . pass : corretto. pass. Auxiliar: avere. concepire — a concepe . part. compiate. pass: concesso. correggere — a corecta . rem: condussi. correggemmo. compressero. conducemmo. pass: condotto. imperf: compissi (compiessi).

costruiamo. dicevi. cocemmo. cosse. difesero. pres: do. preş: cucio. diamo. essere (cînd scopul acţiunii este exprimat sau subînţeles). Auxiliar: avere. correste. cong. part. dica. a oferi . cociamo. dare — a da. euoeiano. pass. difendere — a apăra . davano . desse. cuoce. . direste. corsero. pres: cucia. pass: cresciuto. decisero. dessimo. dipinsero. dici. decidere — a hotărî . difendesti. pres: dica. pass. costruimmo. cuce. crescere — a creste. diffondere — a răspîndi. Auxiliar: avere. davate. darai. ' cuciono . rem: delusi. diate. rem: decisi. part. Auxiliar: avere. decideste. daresti. delusero. preş: costruisco. dareste. cuociono . costruiste. diede (dette). diamo. dipinse. direte. imperf. dicesse. cuci. cociate. deludeste. part. pass: dipinto. cucite. imperf: dicessi. pres: direi. Auxiliar: evere (dacă e tranzitiv). costruirono (costrussero) . ind.correre — a alerga. dicano . crescesti. pass. diano . costruisti. pass: deciso. cuocere — a coace . pres: darei. difendeste. cucia. part. part. crebbero. cong. dipingesti. dipin­ gemmo. pass. danno . diamo. pres: cuocio. deluse. dicessimo. darebbero . cucire — a coase. imperf: dessi. cong. direbbero . cond. part. cuciano . cuoci. dava. cucia. Auxiliar: avere. rem: dipinsi. pres: cocente. coceste. futuro: cuocerò (cocerò) etc. dia. diciamo. date. dai. pass. pass: deluso. (vezi scrivere). dicessi. costruire — a construi. Auxiliar: avere (cînd exprimă acţiunea în sine). descrivere — a descrie. (cociamo). deludem­ mo. costruite. diciamo diciate. avere (dacă e intranzitiv). Auxiliar: essere (cînd este tranzitiv). Auxiliar: avere. rem: corsi. dessero . ind. costruisci. ind. part. dicessero . pass: costruito sau costrutto. diremmo. difendem­ mo. dia. dà. a parcurge. rem: difesi. darete. diceste. dia. deludere — a dezamăgi . cresceste. futuro: dirò. rem: cossi. daranno . desti. date. a curge. diceste. part. pass: cucito. ind. a străbate. dica. a zice . corse. dirà. (vezi fondere). pass: corso. essere (dacă e intranzitiv). cong. pass: cotto sau cuociuto. imperf: cuocevo. decidemmo. pass. rem: dissi. . diedero (dettero). pass. cuoeiamo. condiz. cuciate. pass. crebbe. dire — a spune. ind. cong. a se mări .' diranno . diresti. dirai. deste. difese. dicesti. Auxiliar: avere. darebbe. cuciamo. dipingeste. diceva. dicevate. Auxiliar avere. Auxiliar: avere. fature: darò. direbbe. daremmo. demmo. dessi. dite. pres: ciocia. cuocia. pass: difeso. (cocevo) etc. rem: costruii (costrussi). dice. dipingere — a picta . daremo. . deludesti. part. rem: diedi • (detti). decise. pass: dato. . davi. rem: crebbi. crescemmo. imperf: dicevo. costruisce. a găti . pres: dia. davo. cuocete (cocete). dicevamo. part. costruiscono . dicono . dissero . corresti. diremo. dicevano . corremmo. decidesti. cong. deste. imperativo: da' (dai). pass. diano . davamo. cuciamo. dicemmo. pres: dico. cuocia. costruì (costrusse). darà. part. disse. Auxiliar: avere. a clădi . cossero . pass. cocesti.

Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. dovere — a trebui. pass: d e t t o . dovremmo. ti dolga. Auxiliar: avere. deve. pres: empio. pass. deva (debba). discuteste. ti duoli. devono (debbono). vi dorreste. si dorrebbero. empi. pass. part. dissolvemmo. dica. emersero . part. discusse. ti dorrai. pass: doluto (dolutosi). ci dorremo. part. distinguere — a distinge . dovesti. dissolse (dissolvè/dissolvette). pass. distinsero. si dolessero . vi doliate (dogliate). part. dovremo. si dorrà. part. dolendo (dolendosi). Auxiliar: avere. dolere (dolersi) — a durea . dividesti. rem: mi dolsi. pass. cong. part. pass: dovuto. essere. dite. dovemmo. ci dolemmo. dobbiate. pass discusso. ci dolessimo. distinguemmo. empiamo. si dorrebbe. dovreb­ bero .. elidere — a elida .devi. a regreta. imperativo: duoliti. vi doleste. dovrete. Auxiliar : avere. elisero . emergemmo. empiono . si duole. dovranno. distruggemmo. emergesti. elidemmo. pass: distrutto. empie. diressero. empisti (empie16» . distrussero. di­ vise. si dolgano . Auxiliar: avere. (vezi piacere). doverono (dovettero). rem: discussi. condiz. emergeste. dissolvere — a dizolva. part. dissolveste. elidesti. gerundio: dicendo. emergere — a ieşi/(a pluti) la suprafaţă. ci dorremmo. rem: elisi. rem: distrussi. ti dorresti. ind.) a se ivi. dispiacere — a displăcea. a dirija . dirigere — a conduce. pass. distruggere — a distruge . si dolsero. ti dolesti. imperf: mi dolessi. si dorranno . si dolga. vi doleste. rem. Auxiliar: essere. distingueste. futuro dovrò. emerse. empite. dovè (dovette). dirigemmo. dovresti. distrusse.i emersi. pres: mi dorrei. si dolse. pass: dissolto/dissoluto (rar). dovrai. diciamo. rem: distinsi. dovrebbe. preş: dicente. -elise. part. dogliamoci (doliamoci). si dolga. pass. condiz. divideste. part. Auxiliare : avere. part.) dissolvesti. Auxiliar: essere. a despărţi. pres: mi dolgo. doletevi. distinse. discutesti. dobbiamo. elideste. dissocerò (dissolverono/dissolvettero) . passi emerso. Auxiliar: avere. dirigesti. divisero: part. a regreta . rem: dovei (dovetti). press dovrei. rem: dissolsi (dissolvei/dissolvetti. pass: distinto. pass: diretto. si dolgano . pass. rem: empii (empiei). dovreste. doveste. discussero. dovete. vi dorrete. dividere — a împărţi. dobbiamo. ci doliamo (dogliamo). (fig. pres: deva (debba). dividemmo. dicano . si dolgono . pres: mi dolga. discutemmo. dovrà. deva (debba). part. Auxiliare: essere. diresse. pass. pass. cong. vi dolete. rem: diressi. pres: devo (debbo). futuro: mi dorrò. pass diviso. cong. ci doliamo (dogliamo). ti dolessi. distruggeste. pass. dirigeste. pass. si dolesse. distruggesti. devano (debbano). rem: divisi.imperativo: di'. avere. distinguesti. pass: eliso. discutere — a discuta . ind. ind. pres: dolente (dolentesi) . part. empiere sau empire — a umple .

empirai. esaurisci. facemmo. pass rem: esplosi. Auxiliar: avere. empissimo. esegue (eseguisce). empirete. a turna In forme (bronz etc. fusero . futuro: farò. farete. ind. rem: flettei. esaurire .r a epuiza. empirebbero . Auxiliar: avere. giaccia. rem: espressi. esauriscono . giaceste. fate. pres: empia. facessi. pass: funto (rar). pres. pass. fletterono (flessero) . esegua (eseguisca). empiano . condiz. facciamo. part. giace. finsero. a istovi . facciamo. empiresti. espressero. facesti. cong. eseguiamo. facesse. empissi. esigesti. fondemmo. esplodesti. facevate. empirono (empierono) . esauriamo. rem: funsi.) a declina. flettemmo. pass : fuso. faccia. esaurisco. fondesti. cong. fingesti. pass: esaurito (esausto). fecero. Auxiliare : avere. farai. esplose. giacciamo (giaciamo). a pretinde . condiz. funsero . a conjuga . esaurite. esigerono (esigettero) . eseguiamo. empiste. empirà. pass: fatto. pres: eseguo (eseguisco). flette (flesse). esegui (eseguisci). facciano. fletteste. fece. fun­ gesti. finse.) . giacesti. facessimo. giacemmo. cong. fungere — a îndeplini o funcţie (provizoriu) . part. empisse. rem: feci. finto. fungemmo. esaurisce. esegua (eseguisca). pre$: giaccia. ind. rem: giacqui. esigemmo. esprimmemo. esplosero . pass. (vezi porre). pass. esigè (esigette). rem: fusi. fareste. empì (empiè). part. esigere — a cere. esplodeste. part. empiste. giacete. facessero . gerundio: empiendo. faccia. faceste. facevano . eseguono (eseguiscono) . flettesti. eseguite. fungeste. pres: giaccio. imperf: facessi. facciate. pass. esporre — a expune. faresti. imperativo: fa' (fai).sti). (gram. faceste. Auxiliar: avere. Auxi­ liar: avere. cong. pass: esploso. pres: faccia. Auxiliar: avere. pres: facente. fai. part. giacciono . empiremmo. eseguano (eseguiscano). facciamo. pass: flesso. part. giacque. giaccia. esplodemmo. flettere — a îndoi . . facciano . farà. farebbe. faremmo. pres: empirei. ind. fanno. empissero . futuro: empirò. imperf: facevo. giacquero . empiamo. faremo. empireste. pvss. a imagina . Auxiliar: avere. fingere — a închipui. fingeste. eseguiate. empia. esplodere — a exploda. gerundio: facendo. facevi. fondeste. Auxiliar: avere. farebbero. empiremo. part. ind. fondere — a topi. pres: faccio (fo). esprimeste. giacciamo 167. espresse. part. a se preface . esprimere — a exprima. giacere — a zăcea . rem: finsi. pass: espresso. fa. esigeste. part. Auxiliar: avere. pass: empito (empiuto). Auxiliar : avere. fingemmo. funse. empia. Auxiliare: avere sau essere. facevamo. pres: esegua (eseguisca). empimmo. eseguire — a executa . part. cong. pass. pass: esatto. essere. giaci. faranno. faceva. fate. imperf: empissi. pres: farei. empiate. esprimesti. (flessi). pass. rem: esigei (esigetti). empirebbe. Auxiliar: avere. fuse. empiranno: cong. pass. pass. faccia. part. fare — a face.

part. godreste.-invadeste. pass: giunto. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. rem: giunsi. intervenire — a interveni. invademmo. insisteste. giungesti. rem: misi. nascere — a naşte . insisterono (insistettero) . invasero. (vezi venire). futuro: morirò (morrò). pass. part. inghiottano: (inghiottiscano). mordeste. part. nacque. part. muore. pass. morì. godrebbe. pass. inghiotti (inghiottisci). pass: insistito. part. morimmo. pass: morso. Auxiliar: essere. mordesti. rem: insistei (insistetti). Auxiliar: avere. moriamo. giunsero. morire — a muri . giunse. pass. inai. invase. moveste. giungere — a ajunge . Auxiliar: avere. pass. giungemmo. (vezi rompere). inghiotta (inghiottisca). munse. godere — a se bucura de. morirete (morrete). introdurre — a introduce. . invadere — a invada. moriamo. lessero. pass. gerundio: morendo. ind. nasceste. pass. pass: mosso. futuro: godrò. rem: munsi. pres: morente. giacciamo (giaciamo). misero. Auxiliar: avere. pass: giaciuto. 168 . rem: lessi. inghiottire•— a înghiţi . godrete. part. inghiottiamo. condiz. morsero. insistemmo. godranno . a năvăli . inghiottono (inghiottiscono) . insistere — a insista. mettesti. mordere — a muşca . inghiottiamo. mantenere — a menţine. Auxiliar: avere. metteste. a păstra. movesti. Auxiliar: avere. mungemmo mungeste. inghiottiate. godremmo. moriate. giaccia. pass: letto. insistesti. moriranno (morranno) . godrai. lesse. leggesti. Auxiliare: essere. muoia. part. inghiottite. mise. pass: messo. giungeste. mosse. Auxiliar: essere. pres: godrei godresti. inghiottano (inghiottiscano). morirà (morrà) moriremo (morremo). pass: nato. mungere—a mulge: pass. inghiotte (inghiottisce). inghiotta (inghiottisca). giacciano . in­ sistè (insistette). mungesti. pres: inghiotta (inghiottisca). nascesti. Auxiliar: avere. pass. munseo. muovere — a mişca . Auxiliar: avere. giacete. mettere — a pune . intendere — a înţelege. Auxiliar: essere. part. godrebbero. inghiottite. pres: muoio. pass: invaso. Auxiliar: avere. leg­ geste. mossero. moristi.(giaciamo). avere. imperativo: inghiotti (inghiottisci). imperativo: giaci. Auxiliar: avere. part. leggere — a citi . rem: invasi. interrompere — a întrerupe. muoiano . morirai (morrai). nacquero. Auxiliar: essere. inghiotta (inghiotisca). part. mordem­ mo. movemmo. rem: nacqui. part. (vezi tenere). godrà. pass: goduto. part. (vezi tendere). rem: morsi. leggemmo. giacciano . morite. morse. invadesti. pass: munto. cong. nascem­ mo. pass: morto. muoiono . a pricepe. Auxiliar: avere. muoia. muori. inghiottiamo. pres: inghiotto (inghiottisco). rem: morii. pass. godremo. mettemmo. congpres: muoia. (vezi condurre). rem: mossi. morirono . Auxiliar: avere. moriste. giacciate (giaciate). part.

pass. Auxiliar: essere. paiano . paremmo. paresse. noceremmo. cong. nuoccia. pass. persero (perdettero/perderono) . piacciano. cong. noceresti. parvente. partisce. offese. pass: offeso. part. rem: persi (perdetti/perdei). parremmo. imperativo: piaci. offrire — a oferi . nascosto. pres: paia. pres: parto. condiz. nascondeste. paiate. cong. pari. gerundio: nocendo (nuocendo). paressimo. parete. paiamo. paia. partisci. nociamo. nocete. pres: paio. piacesti. rem: ofrii (offersi). pres: nuoccia. futuro: nocerò. noceva. perdere — a pierde . nuoci. nascondemmo. II — cu sensul de a imparti se conjugă astfel la ind. nocerete. nocevi. piaci. pres: piaccia. noceste. nocessero . paiamo. noceste. piacciano . parti. par­ vero . rem: offesi. nocerai. piacemmo. nocessi. opporre — a opune. rem: parvi (parsi). nocevamo. pass. perdesti. perse (perdette/perde). nocesti. pass: piaciuto. persuadere — a convinge . (piaciamo). offriste. pass. parrebbe. persuadesti. offrimmo. Auxiliar: avere. part. parve.: perso (perduto). cong. part. nocerebbe. nocessimo. nocquero . (vezi porre). nascondesti. nocevano . offesero . nuociate. paressi. Auxiliar: essere. part. pareste. parresti. persuase. persuasero. nuoccia nuociamo. nocereste. partite. Auxiliar: avere. offendeste. nocesse. offrì (offerse). ofrirono (offersero) . piacque. piacquero . ind. paressero . nuocciano . paia. piacete. pres: partisco. imperativo: nuoci. parreste. piaceste. Auxiliar: essere. pass. occorrere — a trebui. nocete (nuocete). presi noccio (nuoccio). Auxiliar: avere. piacciono . Auxiliar: avere. imperf: nocessi. piacete. noeerebbero . Auxiliar: avere. part. Auxiliar: avere. partiamo. nocerà. Auxiliar: avere. piacciate (piaciate). partono. piaccia. piaccia. nascose. part. pres. perdeste. (vezi tenere). rem: persuasi. (nuociamo). offendere — a jigni . condiz. pa­ iono . ind. Auxiliar: avere. parranno . partire — I — cu sensul de a pleca se conjugă astfel la ind. pass: persuaso. pass. pres: nocente . pass:nociuto (nuociuto). perdemmo. part. imperf: paressi. futuro: parrò. partiamo. pare. imperf: nocevo. pass. offendemmo. parremo. part. pres: parrei. rem: nascosi. pass. ottenere — a obţine. parrà. Auxiliar: essere. piaccia. a păgubi . nuocere — a dăuna. pass: parso.nascondere — a ascunde . pass: offerto. pres: piaccio. pass. parte. part. (vezi correre). part. parere — a părea . pres: nocerei. piacciamo. cong. part. nuoce. parrai. piacciamo (piaciamo). Auxiliar: essere. offristi. noceranno . persuadeste. nuoccia. pres: offrente (offerente) . piace. nocevate. gerundio: parendo. partiscono. rem: nocqui. nascosero. noceremo. parrebbero . ind. paresti. nocemmo. piacere — a plăcea . pareste. nocciono (nuocciono) . rem: piacqui. nociamo. nocque. persuademmo. pass. parrete. nuocciano . piacciamo. 169 .. partite. offendesti.

presero. Auxiliare: avere (cu sensul de a proceda). poniamo. pretendeste. rem: produssi. pres: possa. potresti. rem: pretesi. pass. cong. produrresti prrodurebbe. rem: procedetti. pianse. porgesti. pone. Auxiliar: avere. pre­ mesti. part. imperativo: poni. ind. provvederemo. porrà. porre — a aşeza. porgemmo. produrremmo. 2. pose. possa. porsero . part. part. a întinde. (vezi vedere). potrete. pass: prodotto. poneste. poteva. premeste. pres: ponente. pass. provvederai. producesti. Auxiliar: avere. futuro: porro. possa. produrre — a produce . premerono (premettero) . pres: ponga. a crede . provve170 . poniamo. porranno . prendere — a lua . produsse. ponete. ponga. piansero. Auxi­ liar: avere. pass: proceduto. potrà. produrrai. pres: pongo. ponesti. ponga. provvederete. pass. a umbla). Auxiliar: avere. pres: posso. potevi. prevedere — a prevedea. a pune. pres: produco. produrrà produrremo. procedere — 1. premere — a apăsa. pote­ vano . part. producono.piangere — a plînge . produci. prese. rem: porsi. produrrebbero . porrete. posero . ponete. potrebbe. Auxiliar: avere. pass. a oferi. part. procedettero . potesti. poniamo. prendeste. possiamo. pass. (vezi vedere). pretendesti. pongono . potevate. prememmo. part. pass: preteso. porse. porremmo. possano . porgeste. prendemmo. a umbla . (vezi venire). piangesti. presumesti. prevenire — a preveni. ponemmo. produrreste. possiamo. premè (premette). Auxiliar: essere sau avere. potrai. potremmo. potranno . pass: pianto. poterono . part. procedemmo. part. provvedere. produciamo. pass: preso. puoi. condiz. presumemmo. condiz. potemmo. pass. può. pass: potuto. produssero . porgere — a prezenta. a da. provenire — a proveni. rem: presi. produrranno . pass. porrebbe. procedette. Fac excepţie: futuro: prov­ vedere. procedeste. pres: potrei. procedesti.pass. pres: produrrei. pass. presunse (presumè/presumette). pomate. presunsero (presumerono/presumettero) . a merge. pretendere — a pretinde . producemmo. piangeste. porremo. Auxiliar: avere. cong. potevamo. possiate. pretendemmo. potrebbero . porresti. (vezi venire). potreste. part. pass. a proceda . pongano. Auxiliar: essere. pongano . essere (cu sensul de a merge. rem: piansi. part. presumeste. pretese. produce. potere — a putea . poni. part. Auxiliar: avere. produrrete. pass: presunto. prendesti. rem: posi. piangemmo. presumere — a presupune. pass: porto. pres: potente . porrai. produceste. Auxiliar: avere. pretesero . rem: presunsi (presumei/ presumetti). part. condiz. possono . potè. porreste. futuro: produrrò. imperf: potevo. potete. ind. ponga. rem: potei. a presa. potremo. pres: porrei. rem: premei (premetti). producete. futuro: potrò. Auxiliar: avere. porrebebro . pass: posto. poteste. pass: premuto. provvedere — a procura. Auxiliar: avere. ind.

pass. pass: retto. pass: raso. pass. riducesti. redimesti. rademmo. part. pres: provvederci. redimeste. pungere — a înţepa. rimarremmo . condiz. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. resistere — a rezista. rimangano . ridere — a^ rìde . rimangano . pass. rimarrai. rem: ridussi. a reda . pass: risposto. ridurrai. part. part. riduceste. part. rimanga. part. rem: redassi. rispondere — a răspunde. pass: reso. raccogliere — a aduna. 171 ( . rem: risolvei (risolvetti/risolsi). a reduce la. redense. rimaniamo.: avere. raserò . pass: punto. part. rem: risposi. ridurremo. risposero. Auxiliar: avere. rimarrete. risolverono (risolvettero/risolsero) . ridusse. redassero. risolveste. Auxiliar: avere. rimaniamo. resero . pass. pass. rese (rendè/rendette). rideste. resìstè (resistette). ridesti. rispose. a susţine. part. Auxiliar: avere. ridurrà. a strìnge. reggeste. provvedereste. (renderono/ rendettero). rimarreste. rimanete. punse. ridussero . rispondesti. ridurrebbe. rimarrà. rimarresti. rimanemmo. reg­ gemmo. Auxiliar. riduci. (vezi cogliere). rem: resistei (resistetti). rimane. pass. redigeste. redigere — a redacta . rimaniamo. ridurrete. pass. pres: rimanga. rendeste. rimanete.deranno . ridurremmo. rem: punsi. radere — a rade . imperativo: rimani. redasse. rimanesti. redigemmo. pass: redatto. rem: risi. riducemmo. part. rimani. condiz. resisteste. Auxiliar: essere sau avere. pungeste. resistemmo. rendere — a restitui. Auxiliare: avere. pass: redento. rimaneste. ren­ desti. riso. pass: ridotto. futuro: ridurrò. rimangono . cong. rimaniate. rispondemmo. part. ridurranno . radeste. rendemmo. redimemmo. part. a elibera. ridurreste. punsero. risero. rem: rasi. radesti. ind. pass: risoluto sau risolto. provvederebbero . riduce. (vezi asstimere). rise. rispondeste. essere (dacă este reflexiv). Auxiliar: essere. redensero . ridurresti. rimarrebbero . Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. provvederebbe. condiz. pass: resistito. riducono . ind. rimarranno . rimase. pres: rimanente. ressero. part. pres: ridurrei. pungesti. redimere — a răscumpăra. pass: rimasto. reggere — a ţine. a împunge . rem: resi (rendei/rendetti). rem: rimasi. resisterono (resistettero) . reggesti. provvederemmo. rem: ressi. pass. part. ridurre — a restrìnge. rimarrebbe. resistesti. resse. riduciamo. Auxiliar : acere. rem: redensi. part. part. pass. pass. pungemmo. risolvesti. pres: riduco. riassumere — a rezuma. rimasero . pass: provvisto. riducete. pres: rimarrei. ridemmo. Auxiliar: acera. futuro: rimarrò. Auxiliar: avere. pass. Auxiliar: avere. provvederesti. pass. risolvere — a rezolva. rimanga. redigesti. rimanere — a ramine . risolvemmo. ridurrebbero . pres: rimango. rase. rimanga. risolvè (risolvette/risolse). rimarremo. pass.

solere — a (se) obişnui. sapreste. sceglie­ rebbe. Pentru cele­ lalte timpuri se foloseşte conjugarea lui essere solito. sapesse. sogliate. pass. imperf: sapevo. sceglieresti. sappiamo. saliamo. scelga. seppe. Auxiliar: avere. sorgesti. imperf: scegliessi. 172 . scio­ glie. saprebbe. Auxiliar: essere. scegliate. pres. sciogliesti. sapeste. salga. sapesti. sciogliamo. pass: rotto. pass: sorto. sapeste. a se înălţa. sapevate. salite. Auxiliar: avere. sappia. sciolsero. sanno . ind. pres: scegliente. imperf: solessi. pass. pass: sceso. sceglieremmo. sceglierà. pres: sceglierei. scegliessimo. sorsero. so­ gliamo. rompesti. soffrì (sof­ ferse). solesse. pass: sciolto. soffrirono (soffersero). scegliessi scegliesse. futuro: saprò. saliate. sceglievi. cong. sappiate. scendesti. sapessero. sceglieva. a afla. pres: saprei. sceglierete. scioglierete. rem: soffrii (soffersi). scegliessero. sapevamo. sceglievano. sapeva. acere. condiz. rem. sceglieremo. solessero. gerundio: solendo. sciolse. avere. pres: salga. futuro: sceglierò. solevano. condiz. pres: scelga. sa. a sui. saliamo. Auxiliar : avere. pres: sciogliente. sapete. sappiate. sciogliamo. pres: sciolga. sciogliate. cong. soffrimmo. sciogliere — a desface. sciogliemmo. pass. sorgere — a se ridica. sostenere — a susţine. part. sale. cong. salgano. pass. pres: scelgo. scegliere — a alege. sciogliete. sciolgano. sciolga. rem: scelsi. sogliano (solgano): cong. ruppi. Auxiliar: avere. imperativo: sappi. scesero. sapere — a şti. scelgano. sorridere — a surîde: (vezi ridere). solessi. scegliamo. sceglie. sceglieste. sappiamo. cong. pass: scelto. Auxiliar: avere. part. sceglierebbero . scioglierà. soglia (solga). sapemmo. (vezi tenere). salite. scelgono . salga. sorse. imperf: solevo. sogliamo. pass: sofferto. cong. saprà. sappiamo. scegliereste. rem: scesi. pass. a sparge . sappiano. scelga. sapranno . solevamo. ind. sappia. rompeste. scelgano . Auxiliare: essere. sorgemmo. sai. rem: seppi. Auxiliar: essere. scioglieranno. part. part. rem: sciolsi. solessimo. pres: salgo. sapevi. sappiano . salgono. sapessimo. sapevano . scegliemmo. imperf: sapessi. sciolga. ind. sole­ vate. scioglieste. ruppe. scegliete. sceglieste. pres: sciolgo. imperf: sceglievo. ruppero. imperativ» : scegli. scendemmo. sciogli. rem: sorsi. sapremmo. soffristi. cong. pres: so. salgano. pass. ind. saprebbero. sceadere — a coborî. scegliete. pres: sapiente. pass. sceglievate. futuro: scioglierò. salire — a urea. a dezlega. saliamo. seppero. indie. salga. scegliamo. sceglieranno. sceglierai. scese. soleste. sceglievamo. saprete. part. saprai. part. sapremo.rompere — a rupe . solevi. sali. suoli. soffrire — a suferi. sorgeste. impe­ rativo: sali. soglia (solga). scelsero. sogliono . sappia. sciolgono. scegliamo. part. rompemmo. suole. scelga. pass: saputo. solete. scioglierai. soffriste. scendeste. soleva. part. scioglieremo. Auxiliar: acere. pres: soglio (solgo). scegliesti. scelse. cong. part. pres: soglia (solga). part. sapresti. sapessi. scegli. Auxiliar: avere.

stavate. spegni.sparire — a dispărea. cong. strinsero. tenete. tenessero. succedeste. cong. stare — a s t a . taciamo. tenne. toglie. Auxiliar: essere. succedesti. tace. cong. tolgono. pass. terrai. togliamo. stiate. tese. tenere — a ţine. tieni. irnperf: spegnevo. taciamo. togliesti. condiz. ind. spegnevate. irnperf: togliessi. tenga. stanno. Auxiliar: essere. pass. spegnemmo. tacquero . pass. pass: stato. terrete. pass. spegneranno . rem: stetti. terreste. terranno. spegnevi. spariste sparirono. spengono . stringeste. pass. tenesti. spegnesti. taccia. spegnevano . spegniamo. pres: tolgo. futuro : starò. pass: speso. spegnere — a stinge. preş: sparisco. spenga. spendeste. togliete. stessi. togliesse. part. ind. stessimo. spegnevamo. togliessero. starebbe. starete. sparisti. spingere — a împinge. rem: spinsi. tiene. sparia­ mo sparite. tenete. stavi. taceste. tacete. teniamo. taciate. stringesti. staremo. tolgano. tengano . starà. toglieste. spinse. irnperf. rem: tenni. taciamo. spegnerà. tolga. condiz. Auxiliar: essere. teniamo. successero (succederono/succedettero) . pres: taccia. steste. tesero. pres: spengo. terremo. to173 . tolsero. rem: tolsi. Auxiliar: avere. sparisce. spegniamo. state. pass. stette. condiz. tacete. ind. stavano. a trage. steste. spegne. stareste. toglieresti. toglieremmo. gerundio: stando. tolga. stiamo. pass: stretto. futuro: spegnerò. a urma. imperativo: sta' (stai). pass. tenemmo. rem: spensi. spendemmo. strinse. tenessimo. spegneremo. Auxiliar: avere. pass: successo (succeduto). stiamo. spingeste. tenga. Auxiliar: avere. succedere — a succeda. tenessi. Auxiliar: essere. taccia. starebbero. pass. part. tenesse. stai. spegnerai. rem: strinsi. taci. spegniate. terresti. tacciano. spengano. tacque. spegneste. terremmo. togliessimo. tacesti. pres: tolga. ind. tegliate. pass: spento. pres: toglierei (poetic torrei). staremmo. cong. part. spensero. stava. spingesti. teneste. stringemmo. succedemmo. terrà. sparì. irnperf: stavo. part. part. spendere — a cheltui. successe. togliemmo. togli. stia. pass: tenuto. tendere — a întinde. pres: sto. spenga. ten­ demmo. stettero . pres: taccio. cong: stessi. spingemmo. spegnerete. pres: tenga. part. Auxiliar: avere. pass. spariscono. part. spense. toglierebbe. pass: sparito. teniamo. terrebbero . spese. spendesti. ternate. togliere — a lua. Auxiliar: avere. stia. spinsero: part. taccio­ no . stiamo. spegneva. imperativo: taci. part. stiano. tacciano. staresti. stiano. rem: tesi. tennero. Auxiliar: avere. stringere — a strìnge. rem: sparii. terrebbe. pass. futuro: terrò. tendeste. cong. state. stemmo. stia. stavamo. tengono. ind. pass: taciuto. rem: tacqui. starai. rem: successi (succedei/succedetti). cong. sparisci. stessero. pres: starei. part. tenga. pres: terrei. imperativo : tieni. togliessi. staranno. tengano. irnperf: tenessi. cong. teneste. stesti. pass: teso. tacere — a tăcea . rem: spesi. ind. tolse. tacemmo. sta. sparimmo. pass: spinto. pres: spenga. stesse. pass. spegnete. spesero. togliamo. tendesti. toglieste. (succede/succedette). pres: tengo. taccia. pres: stia.

pres: traente. trae. condiz. vedremo. ind. pass: t r a t t o . pres: esco. Auxiliar: avere. vedrebbe. udire — a auzi. udiremmo. udite. pres: valga. pres: tragga. traessimo. venisti. pass: tolto. vediate. pres: odo. vedono (veggono). imperativo: trai. udiste. tradussero. vedranno . imperf: traessi. ge­ rundio: traendo. vedemmo. futuro: vedrò. valiamo. usciamo. vennero. vieni. venire — a veni. traducete. traesse. traggono. valeste. traduce. val­ sero. varremmo. imperativo: vali. udiamo. vali. valiamo. condiz. imperativo: vedi. oda. vedreste. pass: udito. vedrete. pres: tradurrei. udiamo. valga. pres: vedo (veggo). trai. trarresti. gerundio: togliendo. traesti. viene. udiva. udite. usciamo. varrai. udivate. rem: udii. a preţui. vedesti. vedrà. trarranno. futuro: varrò. rem: vidi. pass: valso. pass: tradotto. pass. condiz. cong. cong. imperativo: odi. udimmo. uscite. pres: veda. odono. oda. tolgano. vedere — a vedea. udissero . valere — a valora. pass. traevamo. veda. futuro: udirò (udrò). esca. vale. odano. pass. valete. udiamo. odano. tradurreste. part. traiamo. traete. imperf: udivo. rem: venni. part. udivano . vedete. cong. valse. part. valga. tradurrai. condiz. traessero. udiranno (udranno). trarrete. togliete. usciate. esci. tragga. ind. traevano. valiamo. toglierebbero . valgano. cong. trarremo. ind. pres: traggo. cong. trarreste. pres: udirei. pass: uscito. rem: valsi. udivamo. togliamo. futuro: tradurrò. pass. rem: trassi. trarrai. trarrebbero. udirete (udrete). udisse. udirebbero. valga. ind. rem: tradussi. tradurremmo. varrebbero. valete. traete. uscire — a ieşi. valiate. tragga. pres: valente. veniste. part. pres: vedrei. part. udirà (udrà). udirono. venimmo. pass: visto (veduto). vediamo. tradurranno. part. pres: oda. tradurremo. udisti. imperf: udissi. varrà. ind. udireste. udirai (udrai). veda. udiresti. udissi. traessi. veniamo. traemmo. udì. Auxiliar: avere. valgano. traggano. vedrebbero . tradusse. trasse. ode. tradurrebbero . trarre — a trage. vide. varremo. varrebbe. part. valemmo. tradurrebbe. vedano. 174 . Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. vengono. udissimo. traeva. ina. ind. traiate. pres: trarrei. traiamo. traducono. tradurresti. pres: varrei. Auxiliar : essere. vedete. Auxiliar: avere. traducemmo. pass. vedremmo. vedresti. part. traggano. traevi. tradu­ ciamo. part. veda. preş: togliente. udirebbe. cong. valesti. varrete. imperf: traevo. trarremmo. vedrai. esca.vedeste. valgono. tolga. pass. vedi. traduceste. imperativo: togli (familiar to'). pres: traduco. pres: valgo. traduci. trassero. videro . pres: esca. part. traducesti. udiste. vedano. Auxiliar : essere. udiremo (udremo). futuro: trarrò. vediamo. venne. varreste. escono. oda. udivi. tra­ durrà.gliereste. varresti. traevate. udiate. tradurre — a traduce. traeste. trarrà. escano. vediamo.. trarrebbe. esce. tradurrete. cong. vede. condiz. venite. pres: vengo. traiamo. traeste. odi. tragga. varranno.

pres: veniente. volsero. verrete. pass. futuro: vorrò. part. venite. veniamo. volere — a voi. vorrebbero. voglia. voglia. volemmo. vorresti. Auxiliar: essere. part. pass. voleste. volesti. vivesti. verreste. pres: vorrei. pass: venuto. vuole. part. pres: venga. -e — noi ne-am oprit voi vi siete fermati. vivremo. verrebbero . venga. pass. volle. pres: voglio. part. vissero. visse. vivreste. cong. vogliano. pass: voluto. vuoi. vengano. volgesti. vivrete. part. volgeste. part. voglia. futuro: vivrò. -a — tu te-ai oprit egli si è fermato — el s-a oprit ella si è fermata — ea s-a oprit noi ci siamo fermati. vogliano.A SE OPRI § 132 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io mi fermo — eu mă opresc tu ti fermi — tu te opreşti egli si ferma — el se opreşte noi ci fermiamo — noi ne oprim voi vi fermate — voi vă opriţi essi si fermano — ei se opresc io mi sono fermato. vivremmo. serrai. vogliate. voranno . a vrea. viveste. -a — eu m-am oprit tu ti sei fermato. rem: vissi. Auxiliar: essere sau avere. volete. vivrà. vogliamo. pass: vissuto. CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ FERMARSI . vogliamo. vorremmo. verranno. ind. Auxiliare : avere essere. vorrai. vivresti. condiz. venga. vivrai. verremo. vorrete. cong. venga. vorremo.futuro: verrò. vivere — a t r ă i . imperativo: vogli. imperativo : vieni. vengano. volgere — a întoarce spre. verresti. verremmo. vorrà. pres: volente. pres: voglia. verrebbe. vivemmo. vorrebbe. rem: volli. vogliamo. pres: verrei. vivrebbe. vorreste. pres: vivrei. volse. pass: volto. a îndrepta. vogliono. condiz. vibrebbero . rem: volsi. verrà. vogliate. veniate. vivranno. volgemmo. vollero. veniamo. -e — voi v-aţi oprit essi si sono fermati — ei s-au oprit esse si sono f e r m a t e — e l e s-au oprit 175 . Auxiliar: avere. condiz.

-e — noi ne opriserăm voi vi foste fermati. -e — noi ne opriserăm voi vi eravate fermati. -a — t u te opri­ tu ti îermavi ~ tu te opreai seşi egli si era fermato — el se oprise egli si fermava — el se oprea ella si era fermata — ea se oprise noi ci fermavamo — noi ne opream noi ci eravamo fermati. -a — tu te opriseşi egli si fu fermato — el se oprise ella si fu fermata — ea se oprise noi ci fummo fermati. -a — eu mă voi fi oprit tu ti sarai fermato. -a — eu mă oprisem tu ti fosti fermato. -e — noi ne vom fi oprit IMPERFETTO FUTURO io mi fermerò — eu mă voi opri tu ti fermerai — tu te vei opri egli si fermerà — el se va opri noi ci fermeremo — noi ne vom opri 176 . -e — voi vă opriserăţi essi si furono fermati — ei se opri­ seră esse si furono fermate — eie se opriseră FUTURO ANTERIORE io mi sarò fermato. -a — tu te vei fi oprit egli si sarà fermato — el se va fi oprit ella si sarà fermata — ea se va fi oprit noi ci saremo fermati. -e —voi voi vi fermavate — voi vă opreaţi vă opriserăţi essi si erano fermati—ei se opriseră essi si fermavano — ei se opreau esse si erano fermate — eie se opri­ seră PASSATO REMOTO io mi fermai — eu mă oprii tu ti fermasti — tu te oprişi egli si fermò — el se opri noi ci fermammo — noi ne oprirăm voi vi fermaste — voi vă oprirăţi essi si fermarono — ei se opriră TRAPASSATO REMOTO io mi fui fermato.TRAPASSATO PROSSIMO io mi ero fermato. -a — eu mă io mi fermavo — eu mă opream oprisem t u ti eri fermato.

voi vi fermerete voi vă veţi opri opri essi si fermeranno — ei se vor essi opri voi vi sarete fermati. -e — voi vă veţi fi oprit essi si saranno fermati — ei se vor fi oprit esse si saranno fermate—eie se vor fi oprit CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io mi fermi — (ca) eu să mă opresc (che) tu ti fermi — (ca) tu să te opreşti (che) egli si fermi — (ca) el să se oprească (che) noi ci fermiamo — (ca) noi să ne oprim (che) voi vi fermiate — (ca) voi să vă opriţi (che) essi si fermino — (ca) ei să se oprească IMPERFETTO (se) io mi fermassi — (dacă) eu m-aş opri (se) t u ti fermassi — (dacă) tu te-ai opri (se) egli si fermasse — (dacă) el s-ar opri (se) noi ci fermassimo — (dacă) noi ne-am opri (se) voi vi fermaste — (dacă) voi v-aţi opri (se) essi si fermassero — (dacă) ei s-ar opri PASSATO (che) io mi sia fermato — (ca) eu să mă fi oprit (che) tu ti sia fermato — (ca) tu să te fi oprit (che) egli si sia fermato — (ca) el să se fi oprit (che) noi ci siamo fermati— (ca) noi să ne fi oprit (che) voi vi siate fermati — (ca) voi să vă fi oprit (che) essi si siano fermati — (ca) ei să se fi oprit TRAPASSATO (se) io mi fossi fermato — (dacă) eu m-aş fi oprit (se) t u ti fossi fermato — (dacă) tu te-ai fi oprit (se) egli si fosse fermato — (dacă) el s-ar fi oprit (se) noi ci fossimo fermati — (dacă) noi ne-am fi oprit (se) voi vi foste fermati — (dacă) voi v-aţi fi oprit (se) essi si fossero fermati — (dacă) ei s-ar fi oprit CONDIZIONALE PRESENTE o mi fermerei ~ eu m-aş opri tu ti fermeresti — tu te-ai opri PASSATO io fi tu fi mi sarei fermato. -a — tu te-ai oprit 177 . -a — eu m-aş oprit ti saresti fermato.

esserti fermato.e . -e — voi v-aţi fi oprit essi si sarebbero fermati — ei s-ar fi oprit esse si sarebbero fermate — eie s-ar fi oprit IMPERATIVO fermati — opreste-te si fermi — să (se) oprească fermiamoci — să (ne) oprim fermateci — opriţi-vă si fermino — să (se) oprească INFINITO PRESENTE fermarsi — a se opri (fermarmi. fermarci) PASSATO essersi fermato — a se fi oprit (esserwi fermato. -e . -a . fermatici. essersi fer­ mati.) 178 . -a — oprindu-se (essendomi fermato. -a . -e) GERUNDIO • PASSATO essendosi fermato. -e) PRESENTE fermandosi — oprindu-se (fermandomi. fermatoci. fermandoci. . fermatici etc. -a. . essendoci fermato. -e — noi ne-am fi oprit voi vi sareste fermati. essendoci fermati. essendoci fermati.egli si fermerebbe — el s-ar opri noi ci fermeremmo — noi ne-am opri voi ci fermereste — voi v-aţi opri essi si fermerebbero — ei s-ar opri egli si sarebbe fermato — el s-ar fi oprit ella si sarebbe fermata — ea s-ar fi oprit noi ci saremmo fermati. fermandoci. fermarci. -a . esserci fermati. esserci fermati. fermarti. -e . fermandoci) PARTICIPIO PRESENTE PASSATO f ermantesi — care se opreşte fermatosi — oprindu-se fermantisi — care se oprese fermatasi fermatisi fermatesi (fermatomi.

se traduc in limba română printr-un reflexiv. passeggiare — a se plimba: Passeggiarono fino all'alba — Se plim­ bară pînă în zori. immaginare — a-şi închipui: Immaginavo che sarebbe stato diffi­ cile — îmi închipuiam că va fi greu. litigare — a se certa . 179 . guarire —ase vindeca: Tu sei guarita presto — Tu te-ai vindecat repede. ci. sînt enclitice şi se alipesc verbului numai la impe­ rativ: bagnati. traslocare — a se m u t a : / nostri amici hanno traslocato ieri — Prie­ tenii noştri s-au mutat ieri.• Observaţii: § 133 Caracteristicile conjugării la diateza reflexivă sînt: a) toate verbele sînt însoţite în cursul conjugării de particulele pronominale atone: mi. bagnateci (cu excepţia persoanei a I I I sg. godere — a se bucura de: / Malavoglia godevano buona riputazione — Familia Malavoglia se bucura de reputaţie b u n ă . vi. Cosa suecede ? —Ce se întîmplă ?. Guardalo ! Uită-te la el ! piagnucolare — a se smiorcăi . şi plural). şi la modurile nepersonale: bagnarsi. Penso di mandarle una lettera — Mă gîndesc să-i trimit o scrisoare. disimparare — a se dezobişnui. a se dezvăţa . La bambina piagnucolava senza dir nulla — Fetiţa se smiorcăia fără să spună nimic. La mia sorellina gioca col gattino — Surioara mea se joacă cu pisicuţa. bagnatisi. Hanno litigato — S-au certat. cît şi în poziţie enclitică: non fermarti. succedere. si. non vi bagnate — nu vă udaţi. Avevano disimparato a nuotare — Se dezobişnuiseră să înoate. Quando è avvenuto ?— Cînd s-a întîmplat ? guardare — a se uita. e) la imperativul negativ particulele pronominale se pot afla atît în poziţie proclitică: non ti fermare — nu te opri. V e r b e c a r e se t r a d u c în l i m b a r o m â n ă p r i n t r . si. pensare — a se gìndi . ca în exemplele de mai jos: giocare — a se juca . mi bagnai . non bagnateci. ti. b) particulele pronominale atone sînt în general proclitice:' mi bagno.u n reflexiv § 134 O serie de verbe care în -italiană nu sînt reflexive. Ama godere la vita — li place să se bucure de viaţă. fingere — a se preface: Fingeva di non conoscerlo — Se prefăcea că nu-1 cunoaşte. avvenire — a se ìntìmpla . bagnandosi. tornare (ritornare) — a se (re)ìntoarce: Ritornerà presto a casa — Se va întoarce curînd acasă. a privi: Lo guardava e non diceva nulla — Se urta la el şi nu spunea nimic .

-a — tu eşti lăudat. m-am întîlnit cu tine (întimplător). felicitarsi (con) — a felicita (pe): Mi felicito con te per il successo — Te felicit pentru succes.A FI LĂUDAT § 136 l INDICATIVO PRESENTE* PASSATO PROSSIMO io sono lodato. 180 . — Se apropie de el şi îi spuse .. congratularsi (con ) — a felicita (pe) : Mi congratulo con te — Te felicit.. -ă egli è lodato — el este lăudat io sono stato lodato — eu am fost lăudat tu sei stato lodato — tu ai fost lăudat egli. CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA ESSERE LODATO . condolersi (con) — a prezenta condoleanţe: Si condolse con lui — I-a prezentat condoleanţe. e stato lodato — el a fost lăudat * Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului indicativ. -a — eu sînt lăudat.u n nereflexiv § 135 Există o serie de verbe reflexive în limba italiană care nu sînt reflexive şi în română: iată cîteva exemple: addormentarsi — a adormi: Si è presto addormentato — A adormit repede. imbattersi (in) — a da (de): Mi sono imbattuto in te — Am dat de tine. scordarsi — a uita: Non ti scordar di me — Nu mă uita. assopirsi — a aţipi : — Mi sono assopito un momento — Am aţipit un moment. V e r b e reflexive în i t a l i a n ă c a r e se t r a d u c în r o m â n ă p r i n t r . dimenticarsi — a uita: Si era dimenticatoci chiudere la porta — A uitat să închidă uşa. -ă tu sei lodato...venire vicino — a se apropia. a se da mai aproape: Gli venne vicino e gli disse .

el fusese lăudat noi fummo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi foste stati lodati — voi fuseserăţi laudati essi furono stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi FUTURO ANTERIORE io sarò stato lodato — eu voi fi fost lăudat tu sarai stato lodato — tu vei fi fost lăudat egli sarà stato lodato — el va fi fost lăudat ' 181 . -e — noi sîntem lăudaţi. -te voi siete lodati. -te essi sono lodati — ei sînt lăudaţi esse sono lodale — ele sînt lăudate IMPERFETTO io ero lodato — eu eram lăudat tu eri lodato — tu erai lăudat egli era lodato — el era lăudat noi eravamo lodati — noi eram lăudaţi voi eravate lodati — voi eraţi lăudaţi essi erano lodati — ei erau lăudaţi PASSATO REMOTO io fui lodato — fui lăudat t u fosti lodato — fusi lăudat egli fu lodato — fu lăudat noi fummo lodati — furăm lăudaţi voi foste lodati — furăţi lăudaţi essi furono lodati — fură lăudaţi FUTURO io sarò lodato •— voi fi lăudat tu sarai lodato —. TRAPASSATO REMOTO io fui stato lodato — eu fusesem lăudat tu fosti stato lodato — t u fuseseşi lăudat egli fu stato lodato —. -e — voi sînteţi laudati.ella è lodata — ea este lăudată noi siamo lodati.vei fi lăudat egli sarà lodato — va fi lăudat noi siamo stati lodati — noi am fost lăudaţi voi siete stati lodati — voi aţi fost lăudaţi essi sono stati lodati — ei au fost lăudaţi TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato lodato — eu fusesem lăudat t u eri stato lodato — tu fuseseşi lăudat egli era stato lodato — el fusese lăudat noi eravamo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi eravate stati lodati — voi fuseserăţi lăudaţi essi erano stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi .

noi saremo lodati — vom fi lăudaţi voi sarete lodati — veţi fi lăudaţi essi saranno lodali — vor fi lăudaţi noi saremo stati lodati — noi vom fi fost lăudaţi voi sarete stati lodati — voi veţi fi fost lăudaţi essi saranno stati lodati — ei vor fi fost laudati CONGIUNTIVO PRESENTI] (che) io sia lodato — (ca) eu să fiu lăudat (che) t u sia lodato — (ca) t u să fii lăudat (che) egli sia lodato ~ (ca) el să fie lăudat (che) noi siamo lodati — (ca) noi să fim lăudaţi (che) voi siate lodali — (ca) voi să fiţi lăudaţi (che) essi siano lodati — (ca) ei să fie lăudaţi PASSATO (che) io sia stato lodato — (ca) eu să fi fost lăudat (che) t u sia stato lodato — (ca) t u să fi fost lăudat (che) egli sia stato lodato — (ca) el să fi fost lăudat (che) noi siamo stati lodati — (ca) noi să fi fost lăudaţi (che) voi siate stati lodati — (ca) voi să fi fost lăudaţi (che) essi siano stati lodati — (ca) ei să fi fost lăudaţi TRAPASSATO (se) io fossi stato lodato — (dacă) eu aş fi fost lăudat (se) t u fossi stato lodato — (dacă) t u ai fi fost lăudat (se) egli fosse stato lodato — (dacă) el ar fi fost lăudat (se) noi fossimo stati lodati — (dacă) noi am fi fost lăudaţi (se) voi foste stati lodati — (dacă) voi aţi fi fost lăudaţi (se) essi fossero stati lodati — (dacă)ei ar fi fost lăudaţi IMPERFETTO (se) io fossi lodato — (dacă) eu aş fi lăudat (se) t u fossi lodato — (dacă) tu ai fi lăudat (se) egli fosse lodato — (dacă) el ar fi lăudat (se) noi fossimo lodati — (dacă) noi am fi lăudaţi (se) voi foste lodati — (dacă) voi aţi fi lăudaţi (se) essi fossero lodati — (dacă) ei ar fi laudati CONDIZIONALE PRESENTE io sarei lodato eu aş fi lăudat PASSATO tu saresti lodato — tu ai fi lăudat io sarei stato lodato — eu aş fi fost lăudat tu saresti stato lodato — tu ai fi fost lăudat 182 .

Participiul perfect este variabil în număr şi gen: Noi siamo lodate — Noi sîntem lăudate .egli sarebbe lodato — el ar fi v lăudat ' noi saremmo lodati — noi am fi lăudaţi TOÌ sareste lodati — voi aţi fi laudati essi sarebbero lodati — ei ar fi laudati egli sarebbe stato lodato — el ar fi fost lăudat noi saremmo stati lodati — noi am fi fost laudati voi sareste stati lodati — voi aţi fi fost lăudaţi essi sarebbero stati lodati — ei ar fi fost laudati IMPERATITI) sii lodato (tu) — fii lăudat sia lodato (lui) — fie lăudat siamo lodati (noi) — să fim lăudaţi siate lodati (voi) — fiţi lăudaţi siano lodati (loro) — fie lăudaţi INFINITO PRESENTE essere lodato — a fi lăudat PASSATO essere stato lăudat GERUNDIO PRESENTE essendo lodato fiind lăudat PASSATO essendo stato lăudat lodato fiind lodato a fi fost PARTICIPIO PRESENTE (lipseşte) Observaţii: § 137 Propoziţiile cu verbe la diateza pasivă sînt rezultatul apli­ cării transformării pasive la o propoziţie cu un verb activ. de la diateza activă la diateza pasivă numai verbele active tranzitive (predicative sau nepredicative). Mia cugina è stata promossa — Verişoara mea a a fost promovată. Pot trece. Conjugarea pasivă corespunde în între­ gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conju­ gat. 183 PASSATO stato lodato lăudat .

Io bevo il caffé — Eu beau cafeaua. Subiect 2. Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti molti quadri — Au fost vîndute multe tablouri . Il caffé è bevuto da me — Cafeaua este băută de mine. c) Diateza pasivă mai poate fi exprimată prin construcţii alcătuite cu ajutorul verbelor volere. / bicchieri furono riempiti dal padrone -di casa — / bicchieri vennero riempiti dal padrone di casa — Paharele au fost umplute de (către) gazdă.participiul perfect al . Vapertura della mostra era aspet­ tata da tutti — Deschiderea expo­ ziţiei era aşteptată de toţi. Complement de agent 2. Quelle canzoni furono tutte dimenticate — Acele cîntece au fost toate uitate. b) Verbele tranzitive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbelor essere sau venire. Verbul essere-\-participiul per­ fect al verbului de conjugat 3. în acest caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a treia singular sau plural. Complement direct. 184 infinitivul verbului essere -\. numai la timpurile simple. Să se compare exemplele: Strane storie erano raccontate Ciudate întîmplări erau povestite Strane storie venivano raccontate Si raccontavano strane storie Se povesteau (erau povestite) ciudate întîmplări Multe scrisori au fost expediate Molte lettere furono spedite Molte lettere vennero spedile S-au expediat (au fost expediate) multe Si spedirono molte lettere scrisori. Verb tranzitiv 3. Subiect De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent. dovere (aşa-numitele verbe semiauxiliare) .î n transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă­ toarele schimbări: Propoziţie la: Diateza activă 1. Astfel. în acest caz regula de formare a construcţiei este următoarea: Verb semiauxiliar verbului de conjugat. NOTĂ: a) în locul auxiliarului essere poate fi folosit ca auxiliar al diatezei pasive verbul venire. La lettera è scritta da Maria Scrisoarea este scrisă de Maria. se poate spune în aceeaşi măsură: Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finan­ ziere — Valizele erau controlate de vameş . Exemple: Maria Maria scrive la lettera scrie scrisoarea. Diateza pasivă 1. Tutti aspettavano Vapertura della mostra — Toţi aşteptau deschi­ derea expoziţiei. potere.

Perché non hai saputo difenderti? — De ce nu ai ştiut să te aperi? Solevamo passeggiare ogni sera — Obişnuiam să ne plimbăm în fiecare seară. Non ho voluto offenderti — Nu am vrut să te jignesc . verbul modal poate avea o dublă construcţie: 1) Verbul modal este considerat ca un verb independent . cu Quella partita a scacchi voleva essere vinta da Franco — Franco voia să cîştige acea partidă de şah . Verbul sapere se comportă ca un verb independent. Verbele auxiliare de modalitate § 138 O serie de verbe ca: dovere — a trebui. Verbele potere. Dacă infinitivul este un verb la diateza reflexivă. Voi potete comprare i biglietti dall'agenzia turistica — Voi puteţi cumpăra biletele de la agenţia de turism. sapere — a şti (cînd este sinonim cu potere).. dovere folosesc. volere — a vrea. posibil. d) Verbul andare poate dobîndi sens de auxiliar pasiv numai la persoana a treia sg. Se numesc de modalitate pentru că arată caracterul necesar. Dar în construcţii la diateza reflexivă urmea­ ză regula dublei construcţii : Ho saputo ritirarmi in tempo —*• Mi son saputo ritirare in tempo — Am ştiut să mă retrag la timp. solere — a obişnui. Non sono potuta venire — (venire se conjugă cu essere) — Nu am putut veni. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină verbul la infinitiv se pot afla fie după verb. Verbul andare arată în unele situaţii oportunitatea. I libri sono andati perduti — Cărţile s-au pierdut. Devi ascoltare i tuoi — Trebuie să-i asculţi pe ai tăi . In acest caz construcţia este: Non mi son potuto rassegnare — Nu m-am putut resemna. Nunzio potrebbe spedire il pacco per via aerea — Nunzio ar putea să expedieze pachetul par avion. necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere: Il medico va richiamato di nuovo — / / medico deve essere richiamato di nuovo — Medicul trebuie (să fie) chemat din nou . potere — a putea. 2) Verbul modal se consideră o singură unitate cu infinitivul. la timpurile compuse. Le promesse andranno mantenute — Le promesse dovranno essere mantenute — Promisiunile vor trebui respectate.A se compara: Franco voleva vincere quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea partidă de şah. iar particula reflexivă se adaugă infinitivului: Non ho voluto rassegnarmi — N-am vrut să mă resemnez. în acest caz auxiliarul este avere. volere. cu: II pacco potrebbe essere spedito da Nunzio per via aerea — Pachetul ar putea să fie expediat de Nunzio par avion . fie înaintea acestuia: Voglio ve185 . se construiesc cu ajutorul unui alt verb la infinitiv. şi pi. La borsa è andata perduta — Geanta s-a pierdut. auxilia­ rele cu care se conjugă verbele aflate la infinitiv: Non ho potuto scrivere — (scrivere se conjugă cu avere ) — Nu am putut să scriu . cu / biglietti possono essere comprati da voi dall'agen­ zia turistica — Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism. intenţional al îndeplinirii acţiunii verbului următor: — Non posso venire — Nu pot să vin . deci se con­ struieşte cu auxiliarul avere: Non ho saputo resistere alla tentazione — N-am ştiut să rezist ispitei.

Non posso scrivergli —+ Non » gli posso scrivere — Nu-i pot scrie. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb : Uno ba camminato — Si è camminato — S-a mers . şi constă în înlocuirea subiec­ tului indefinit prin si: sì dice — se spune. concrete. Verbele dovere. se construieşte întot­ deauna cu auxiliarul essere. Uno ha mangiato i panini — Si sono mangiati i panini — S-au mîncat sandviciurile. Egli può averla veduta — El poate s-o fi văzut. Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ § 140 Modul indicativ indică fapte.derlo — lo voglio cedere — Vreau să-1 văd . Uno ha * scritto -s. Affittasi appartamento — De închiriat apartament. 186 . Ha saputo informarti —>• Ti ha saputo informare — A ştiut să te informeze. a I l I .Si è scritto — S-a scris . Cercasi interprete— Se caută interpret . B). Avresti dovuto dirglielo — Glielo * avresti dovuto dire — Ar fi trebuit să i-o spui . Si pasiv poate apărea în poziţie enclitică în expresii de tipul: Ven­ desi bicicletta — Se vinde. se foloseşte indica­ tivul în următoarele cazuri. prin analogie cu si reflexiv. în propoziţiile subordonate. Verbele dovere şi potere atunci cînd sînt urmate de un verb la infi­ nitiv perfect arată că acţiunea verbului este posibilă şi probabilă: Essi devono essere partiti — Ei trebuie să fi plecat . si è camminato — s-a mers. acţiuni reale. si è mangiato — s-a mîncat. si vende— se vinde etc. si crede — se crede. si è detto — s-a spus. Transformarea este valabilă pentru > o propoziţie ce are verbul la pers. în propoziţiile principale indicativul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca si în limba română. de vînzare bicicletă. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină infini­ tivul sînt a t a ş a t e — î n poziţie enclitică — la auxiliarul infinitivului: Tu devi avermelo detto — Tu trebuie să mi-o fi spus . expri­ mate la un timp trecut.a sg. Folosirea impersonală a verbelor personale § 139 în afară de verbele impersonale propriu-zise (vezi § 109 A) toate verbele personale al căror subiect este uman general şi indefinit se pot transforma în verbe impersonale: Uno (qualcuno) ride—Unul (cineva) rìde — Si ride — Se rìde. Si impersonal. prezent sau viitor. (vezi şi § 92. potere urmate de un infinitiv perfect nu apar niciodată la un timp compus. Tu non puoi aver dimen­ ticato tutto — Tu nu poţi (nu se poate) să fi uitat tot.

ma perchè abbiamo fame — Trebuie să mîncăm nu pentru că ar fi tîrziu ci pentru că ne este foame. cît şi modul conjunctiv: Trovo amici dovunque io vada — Găsesc prieteni oriunde m-aş duce. în propoziţii subiective cînd acestea conţin în principală unul din verbele: accadere. Gînd predicatul principalei este însă de tipul si dice — se spune. b) conjunctivul dacă principala indică incertitudine: S dice che Maria abbia sbagliato ai calcoli — Se spune că Maria a greşit la calcule. în propoziţiile circumstanţiale cauzale se foloseşte: a) indica­ tivul atunci cînd cauza este prezentată drept reală! Dobbiamo mangiare perché è già. b) conjunctivul atunci cînd cauza este prezentată ca fiind ireală: Dobbia­ mo mangiare non perché sia tardi. considerare — a considera.A. în propoziţiile circumstanţiale de loc se foloseşte atît modul indi­ cativ: Ritornerò là dove avevo avuto buona accoglienza — Am să mă întorc acolo unde fusesem bine primit. G. sentire — a auzi. si narra -— se povesteşte. se ştie. constatare — a constata: Ti assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello — Te asigur că ochelarii au fost sparţi de fratele meu. în propoziţia subordonată se foloseşte: a) indica­ i tivul dacă propoziţia principală indică certitudine: Quando un triangolo ha tre lati uguali si dice che questo triangolo è equilatero — Gînd un triunghi are trei laturi egale se spune că acest triunghi este echilateral . è vero — este adevărat. In propoziţiile circumstanţiale temporale se foloseşte indica­ t i m i : Glielo dirò non appena lo vedrò — Am să-i spun îndată ce am té-1 rad. se foloseşte modul indicativ: Avenne che una sera gli capitò in casa un gatto — S-a întîmplat că într-o seară i-a picat în casă o pisică: E ' vero che sono riuscito a vincere la gara di canzonette — E adevărat că am reuşit să ciştig con­ cursul de canţonete. 187 . guardare — a privi. în propoziţiile circumstanţiale întîlnim următoarele situaţii: 1. Si accorse che era giunto troppo tardi — îşi dădu seama că ajunsese prea tîrziu. ascoltare — a asculta. B. comunicare — a comunica. în propoziţiile completive directe dacă acestea depind de verbe care exprimă o afirmaţie de tipul: affermare — a afirma. giurare — a jura. sapere — a afla. assicurare — a asigura. sau o constatare: vedere — a vedea. succedere — a se întîmpla. tardi — Trebuie să mîncăm pentru că este deja tîrziu . 3. dire — a zice. 4. 2. sostenere — a susţine. în propoziţiile circumstanţiale consecutive este folosit modul indicativ: La pentola era così calda che ti scottava le mani — Oala era atît de fierbinte încît îţi ardea mîinile. avvertire — a avertiza. accorgersi — a băga de seamă. udire — a auzi. rendersi conto — a-şi da seama. avvenire. în expresii care indică certitudinea. sau expresii verbale ca: è certo — este sigur. è noto — este cunoscut.

b) subiectul din regentă exprimă o certitudine sau o aserţiune: Maria si accorge che andrebbe con piacere al mare — Maria îşi dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare. 211) Folosirea modului condiţional § 141. b) dacă ipoteza este ireală se poate folosi doar imperfectul indicativ: Se me lo chiedevi. In propoziţiile completive directe în aceleaşi cazuri ca în română: So che non gli piacerebbe — Ştiu că nu i-ar plăcea. te lo potevo offrire — Daca mi-1 cereai. în propoziţiile completive indirecte după verbe ca: accorgersi — a-şi da seama.* C.5. Non so se sarebbe meglio restare a casa o andare al cinema — Nu ştiu dacă ar fi mai bine să rămîn acasă sau să merg la cinema. NOTĂ A se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209. insistere — a insista. nesiguranţă. nu se foloseşte niciodată pentru exprimarea unei readităţi sigure. B. ai face ceea ce trebuie . dubitare — a se îndoi. în propoziţiile relative introduse de pronumele relative che — care. î n propoziţiile circumstanţiale condiţionale este întrebuinţat: a) modul indicativ dacă ipoteza este considerată ca fiind reală: Se tu verrai con noi ti faremo una sorpresa — Dacă t u vei veni cu noi. ijle quali — care: Questo è un libro che vorrei leggere — Aceasta este o carte pe care aş vrea să o citesc. 188 . ii fia quale — care. întrucît depinde de o condiţie. î n propoziţiile principale condiţionalul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca în română. non vengo più con te — Dacă plîngi nu mai vin cu t i n e . Se piangi. se foloseşte modul condiţional dacă: a) subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului din regentă: Dubito che tu. Condiţionalul este un mod folosit spre a indica e acţiune care nu ştim dacă se va desfăşura sau nu. ţi-1 puteam oferi. faresti quello che si deve — Mă îndoiesc că tu. în caz de urgenţă. în propoziţiile subordonate condiţionalul se foloseşte în următoarele cazuri: A. 6. dorinţă. lamentarsi — a se plinge. posibilitate. Il sole è tanto brillante quanto lo era mille anni fa — Soarele este tot atît de strălucitor cît era şi acum o mie de ani. a avea dubii. deci se foloseşte mimai spre a exprima îndoială. îţi vom face o surpriză . NOTĂ: Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214). în propoziţiile modale şi comparative se folosesc construcţii cu ajutorul modului indicativ: Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo — Călătoria a fost mai lungă decît mă gîndeam . in caso di emergenza. Non vedo perché dovrebbe partire — Nu văd de ce ar trebui să plece .

giacché — fiindcă. şi locuţiunile: per il fatto che — pentru faptul că. în anumite situaţii condiţionalul din subordonată poate fi înlocuit de un timp al modului indicativ: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi. perché potrei assumere altri impegni — Anunţă-mă din timp. b) în circumstanţialele de loc introduse de adverbul dove: In quella li­ te non sapevano dove sarebbero giunti — In cearta aceea nu ştiau pînă unde vor ajunge. tutte le colte che—ori de cîte ori dal momento che — din moment ce. Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai promis că nu vei întîrzia. per quello che — în ceea ce. întrucît. mentre — în timp ce. c) în circumstanţialele cauzale introduse de conjuncţiile: perché — pentru că. Poate fi folosit atît în propoziţii principale. a quanto — după cît : A quello che direbbe. Modul condiţional nu se foloseşte în propoziţii condiţionale. In propoziţiile circumstanţiale modul condiţional este folosit în următoarele situaţii: a) în circumstanţialele de timp după conjuncţiile sau locuţiunile: quando — cînd. 189 . modul condiţional poate avea înţeles de viitor. 2. NOTĂ: 1. probabilă sau nesigură. d) în circumstanţialele de mod introduse de adverbul come: Hai fatto tutto. este introdus modul condiţional: La madre venne quando meno ^'avrebbero voluto — Mama a venit cînd ei ar fi dorit-o cel mai puţin . nimeni n-o să-1 creadă. cît şi în subordonate (cu precădere). man mano che—pe măsură ce. aşa cum se întîmplă în limba română (a se vedea şi periodul ipotetic § 214). deoarece. dorită. Folosirea modului conjunctiv § 142 Conjunctivul este un mod care se întrebuinţează spre a expri­ ma o acţiune posibilă. dopo che — după ce. poiché — întrucît. 4. e) în circumstanţialele limitative introduse de: secondo che — după ceea ce. visto che — dat fiind că: Avvertimi in tempo. nessuno lo crederà — La ceea ce o să spună. dato che — dat fiind că. potrivit modelului: Regentă Subordonată Un timp trecut la indicativ + Condiţional perfect Exemple : Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu maşina. dat fiind că. siccome — întrucît. presupusă. a quello che — la ceea ce. 3. pentru că aş putea să-mi asum alte obligaţii . în limba română condiţionalul perfect din subordonată se traduce prin viitor în construcţiile de tipul celor indicate anterior. come avrei voluto fare io — Ai făcut totul cum aş fi v r u t să fac eu. dai momente che.D. în propoziţiile subordonate. nel momento in cui — în momentul în care.

Si lamentava che non tutti gli prestassero attenzione — Se plîngea că nu toţi îi dădeau atenţie. devi andartene — Fie că-ţi place. dubitare — a se îndoi etc. După conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : a) temporale : prima che — mai înainte ca . D. necesitate. Se foloseşte în următoarele situaţii: A. Insistoche ve ne andiate subito — Insist să plecaţi imediat . credere — a crede. se p o a t e . Credo che basti per oggi — Cred că-i de ajuns pentru astăzi . dacă subiectul comple­ tivei nu este identic cu subiectul verbului regent şi dacă verbul principal exprimă: incertitudine. — Acela era singurul lucru ce se putea face: Non c'è nessuno che mi possa aiutare? — Nu-i nimeni care să mă poată ajuta? E. illudersi — a-şi închipui. sperare — a spera. preferire — a prefera. idea ? Să se fi răzgîndit ? .. fie că nu. In propoziţiile completive directe după verbe ca: volere— a vroi. o nuanţă de apreciere subiectivă: E ' possibile chi grandini — Este posibil să cadă grindină. nonostante che — în ciuda faptului că . anche se — chiar dacă . î n propoziţiile relative restrictive dacă propoziţia respectivă in­ dică un substantiv determinat de adjective ca: primo. In propoziţiile subiective cerute de verbe ca: occorrere — a fi necesar. unico.In propoziţiile principale se foloseşte în construcţii de tipul: Magari facesse più fresco — Măcar de-ar fi mai răcoare . ordin. essere bene — a fi bine. dorinţă. lamentarsi — a se plînge. 190 . essere meglio — a fi mai bine. essere probabile — a fi probabil. ancorché — deşi .chefaccia ? — Ce vrei (tu) să fac (eu) ? . essere male — a fi rău. Bisognerà che si deeida una buona volta — Va trebui să se hotărască o d a t ă . In propoziţiile completive indirecte cerute de verbe ca: accor­ gersi — a-şi da seama. dacă subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului regent: Cosa vuoi. Volete che io venga con voi— Vreţi ca eu să vin cu voi . Temo che sia troppo tardi — Mă tem că-i prea tîrziu. essere difficile — a fi greu etc. finché — pînă cînd: Vi aiuto finché si possa — Vă ajut pînă cînd. C. Sarebbe meglio che gli parli io stesso — Ar fi mai bine să-i vorbesc eu însumi. B. Che abbia cambiato. Ti piaccia o no. In propoziţiile subordonate. essere peccato — a fi păcat. trebuie să pleci. solo. Quella era l'unica cosa che si potesse fare. b) concesive : benché/sebbenelquantunque — deşi . conjunctivul apare în cazul că acţiunea subordonatei este incertă sau numai posibilă. avanti che — mai înain­ t e c a . nessuno sau de adjective la superlativ relativ Questo è il più stupido film che io abbia visto — Acesta este cel mai prost film pe care l-am văzut . essere possibile — a fi posibil. ultimo. suporre — a presupune etc. bisognare — a trebui. insistere — a insista. dacă verbul regent exprimă incertitudine. sapere— a şti (cu înţelesul de essere consapevole — a fi conştient sau avere conoscenza — a avea cu­ noştinţă). t e a m ă : Dubito che tu abbia fatto questo dolce — Mă îndoiesc că ai făcut prăjitura aceasta .

malgrado che — deşi, în ciuda faptului că: Benché lo desiderassi non potei andare al film — Deşi doream, nu m-am putut duce la film ; e) modale: come se — ca şi cum; quasi che — aproape, ca şi c u m ; senza •che — fără ca: Sono venuto senza che loro lo sapessaro — Am venit fără ca ei s-o ştie ; d) consecutive : injdi modo che — astfel ca ; di maniera che — în aşa fel încît: La mamma sistema i capelli di maniera che non si veda la ciocca bianca — Mama îşi aranjează părul în aşa fel încît să nu i se vadă şuviţa albă; e) finale: affinché/acciocché/perché/onde — pentru ca: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea spre a-ţi aminti de mine ; f ) condiţionale : nel caso che — în caz că ; qualora — •dacă ; a meno che — numai dacă ; salvo che — afară de cazul cînd ; purché cu condiţia ca: Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa — Voi ajunge la timp, numai să nu se întîmple ceva ; Veniamo da voi purché non nevichi — Venim la voi dacă nu ninge (cu condiţia să nu ningă) ;
NOTĂ» Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea indicativului) o construcţie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneitatea, ante­ rioritatea sau posterioritatea acţiunii (a se vedea capitolul intitulat periodul ipotetic).

g) comparative: più di quanto — mai mult decît; meno di quanto— mai puţin decît: Agata studia più oggi di quanto abbia studiato la settimana scorsa — Agata învaţă mai mult astăzi decît a învăţat săptămîna trecută.

Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv
§ 143 în afara verbelor modale care se construiesc cu infinitivul, foarte multe alte verbe cer construcţia cu infinitivul. Am putea împărţi construcţiile cu infinitivul după cum urmează: I. construcţii verb - j -j- verb la infinitiv, cele două verbe avînd subiect unic II. construcţii •verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd subiecte diferite.

I. Construcţii verb + verb la infinitiv, cele două verbe avtnd subiect unic :
Din această categorie fac parte: A. Verbe ca: desiderare — a dori, preferire — a prefera, amare — a iubi ; a-i face plăcere, gradire — a accepta, favorire — a binevoi, ardire — a cuteza, osare — a îndrăzni, sapere — a şti (cu înţelesul essere capace — a fi în stare), dovere — a trebui, potere — a putea, solere — a «©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu condiţia ca subiectul din su191

:

bordonată să fie identic cu subiectul verbului din regentă: Preferisco mangiare alle due — Prefer să manine la două ; Cosa vuoi fare ? — Ce vrei să faci ? ; Favorisca venire con noi — Binevoiţi a veni cu noi ; Non ardisco riparare la stilografica — Nu cutez să repar stiloul ; Io desidero scrivere ai miei — Eu doresc să scriu alor mei ; Non oso venire con voi — Nu îndrăznesc să vin cu voi ; Non so sbrigarmi in questa faccenda — Nu sînt în stare să mă descurc în această treabă. De reţinut că unele dintre verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei nu este identic cu subiectul propriu al ver­ bului din regentă : Preferisco (io ) che egli mangi alle tre — Prefer ca el să mănînce la ora trei ; Desidererei (io ) che Marina facesse subito la spesa — Aş dori ca Marina să se ducă imediat după cumpărături. B. Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor introduc construcţii cu prepoziţiile a sau di Verb + a + infinitiv citească forţă. să bom­ din nou

continuare: Continuò a leggere il giornale — A continuat să ziarul. iniziare: Iniziai a soffiare con forza — Începui să suflu cu seguitare: Seguitava a borbottare contro di noi — Continua bane împotriva noastră. riprendere: Ho ripreso a cucire il vestito — M-am apucat să cos la rochie. Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — încetează cu mìncatul acumi smettere: Smise di guardarlo in faccia — încetă de a-1 mai privi în aţă. finire: Finisci di urlare — Termină cu urlatul. terminare: Terminammo in due ore di far pulizia — Am terminat în două ore să facem curăţenie. NOTĂ: Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere. Verbele din această categorie nu pot fi urmate de alte verbe la infinitivul perfect. C. Verbele tranzitive. In funcţie de prepoziţia cu care sînt introduse, infinitivul apare în construcţii ca: Verb -f- a -f192 infinitiv

imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cu greu să gătim. provare: Provai a dirgli la ferità — Am încercat să-i spun adevărul. Verb -f- di + infinitiv cercare: Non cercare di scappare — Nu încerca să fugi. credere: Credo di averle detto tutto — Cred că i-am spus totul. dimenticare: Hai dimenticato di metter sale — Ai uitat să pui sare. ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro magnetico — Imi amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon. sperare: Spero di tornare presto — Sper să mă întorc curînd.
NOTĂ: 1. Unele din verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului din regentă: Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus totul; Speravano che tornassimo presto — Sperau să ne întoarcem repede; dar şi: Credo che io l'abbia visto — Cred că eu l-am văzut, unde cele două subiecte sînt identice. 2. Pronumele atone ce determină infinitivul sînt întotdeauna enclitice la res­ pectivul infinitiv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz să-ţi spun minciuni; Spero di aeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu. 3. Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzitive ardire, osare se pot construi cu un infinitiv însoţit sau nu de prepoziţie: Desidero di parlarti io — Doresc să-ţi vorbesc eu ; Io desidero parlarti — Eu doresc să-ţi vorbesc ; Amo di star solo — îmi place să stau singur; Amo passeggiare — îmi place să mă plimb. D. Verbele intranzitive. I n funcţie de prepoziţia cu care se i n t r o d u c , infinitivul a p a r e în construcţii c a :

Verb + a -f- infinitiv esitare: ţisito a proporgli ciò — Ezit să-i propun aceasta. tardare: Non tardò a rispondermi — N-a întîrziat să-mi răspundă. riuscire: Non riesco a riparare il fornello a gas — Nu reuşesc să repar aragazul. Verb -+: di + infinitiv pensare: Penso di offrirti un dolce — Mă gîndesc să-ţi ofer o pră­ jitură. accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r- îşi dă seama că nu înţelege cauza. 193

vergognarsi: H i vergogno di avere p e r d u t o il tuo quaderno di appunti Mi-e ruşine că ţ i - a m p i e r d u t caietul d e n o t i ţ e . NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile di, a + infinitivul admit transformarea în subordonată, construcţia devenind: die + indicativ sau conjunctiv

Mi accorgo di sbagliare — Mi accorgo che sbaglio — îmi dau seama că greşesc; Mi accorgo di aver sbagliato — Mi accorgo che ho sbagliai:) — îmi dau seama că am greşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am văzut. 2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sînt enclitice ataşîndu-se numai infinitivului ; Nori riesco a muoverla, — Nu reuşesc s-o mişc; Mi vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit. Fac excepţie verbele andare, stare şi venire la timpurile simple, poziţia formelor pronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică. Stava a, sentirmi — Mi stava a sentire — Mă asculta; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia — Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere — Mă duc să-1 văd. I I . Construcţii verb -f- verb la infinitiv, subiecte î n a c e a s t ă categorie diferite cele doua verbe avlnd

deosebim:

A. Construcţii în care infinitivul nu este i n t r o d u s de p r e p o z i ţ i e : B. Construcţii în care infinitivul este i n t r o d u s de o prepoziţie. A. Din a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă fac p a r t e : a) verbele vedere, — a vedea, sentire — a simţi, udire — a auzi, ascoltare — a asculta, guardare —a privi -ţ- infinitiv. De cele m a i m u l t o ori subiectul din s u b o r d o n a t ă nu este i d e n t i c cu subiectul verbului din r e g e n t ă : Hai visto venire le raggazze oggi? — Le-ai v ă z u t p e fete v e n i n d a s t ă z i ? ; Non h o udito c h i a m a r e nessuno — N-am a u z i t p e nimeni chem î n d . Să se observe că subiectul infinitivului se află i n cazul a c u z a t i v : v e r b u l se t r a d u c e , în r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : Sento s u o n a r e il pianoforte — A u d p i a n u l cîntînd. Subiectul infinitivului p o a t e fi înlocuit p r i n t r - u n p r o n u m e a t o n care p r e c e d ă verbul r e g e n t : L a vedo piangere — O v ă d p l î n g î n d , sau care u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t : Vedendola, piangere — Văzînd-o plîngînd. Dacă subiectul v e r b u l u i din s u b o r d o n a t ă este indefinit, el se o m i t e în i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , în a c e a s t ă s i t u a ţ i e , gerunziul este înso­ ţ i t de p r o n u m e l e indefinit -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t spun î n d u - s e că ... NOTĂ în mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se comportă adverbul ecco: Ecco arrivare Eia— lat-o venind pe Eia -> Eccola arrivare— Iat-o venind; Ecco Eia che arriva — Iat-o pe Eia care vine -• Ecco che arriva Eia — Iată că vine Eia. 194

b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In această situaţie deosebim: subiectul care se referă la infinitiv se poate afla: 1) fie în cazul acuzativ, dacă verbul la infinitiv nu este însoţit de un complement direct: Io faceio scrivere Paolo — Eu îl pun pe Paolo să scrie ; Io lascio dire Monica — Eu o las pe Monica să zică (vorbească), 2) fie în cazul dativ, dacă verbul de la infinitiv este însoţit de un complement direct : Io faccio a Paolo scrivere la lettera — Eu îl pun pe Paolo să scrie scrisoarea ; Lasciò a Monica dire tutto quello che voleva — O lăsă pe Monica să zică tot ceea ce voia. NOTĂ 4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele ca­ zuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ). 2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere una lettera — Puse să se scrie o scrisoare ; Lasciò dire tutte le bugie — Lăsă să se spună toate minciunile. 3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronume atone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio vedere — Eu îl las să vadă ; Io la lascio vedere — Eu o las sâ vadă ; Io lo faccio bere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazul dativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-o las să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela faccio mangiare — Eu pun să o mănînce. în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, ci este sinonim cu: obbligare (uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva), determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbul lasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sino­ nim cu permettere, non impedire (a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedica de a se face ceva). B. în această categorie se includ construcţiile verb -j- prepoziţie + verb la infinitiv din care deosebim: Verb -f- a + infinitiv

aiutare: Aiuto mio fratello a scrivere — Il ajut pe fratele meu să scrie. decidere: Decidesti ad aiutarla — Te-ai hotărît s-o ajuţi. mandare: Timando a comprare il pane — Te trimit să cumperi pîine. mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să muncească, pune-1 la treabă. dare: Ti do ad intendere — îţi dau de înţeles. insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scrieţi corect. Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio di attraversare solo sulle strisce — Vă sfă­ tuiesc să traversaţi numai pe zebră. 195

pregare: La prego di non fumare qui — Vă rog să n u f u m a ţ i aici. augurare: Auguro a Eva di riuscire agli esami — Ii urez Evei s ă r e u ş e a s c ă la e x a m e n e . dire: Gli disse di non dare più in prestito la stilografica — I-a zis să n u m a i î m p r u m u t e stiloul. telefonare: Gli telefonai di partire subito — li telefonai să plece imediat. vietare: Ci ha vietato di far rumore— Ne-a interzis să facem zgomot. NOTĂ 1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dico a Gilda di scrivermi — îmi spun Gildei să-mi scrie. 2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-un pronume aton conexat primului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rugat sâ scrieţi. 3) Verbele care se construiesc cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit, acceptă transformarea într-o propoziţie cu verbul la conjunctiv (prepoziţia dispărînd) : Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Grazia să ajungă repede ; Chiedo a Bruno di scrivere -» Chiedo a Bruno che scrira — îi cer lui Bruno să scrie. 4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identice primul verb fiind reflexiv: Io mi auguro di cucinare bene gli spaghetti — îmi doresc să gătesc bine spaghetele.

Folosirea modului

gerunziu

Propoziţiile introduse de gerunziu pot fi: § 144 a) Propoziţii temporale: Camminando, pensavo alle sue parole — Mergînd (pe cînd mergem) mă gîndeam la cuvintele sale. b) Propoziţii cauzale: 1) este folosit gerunziul prezent pentru o acţiune simultană cu principala: Volendo vederla, le feci una telefonata — Vrlnd s-o văd (pentru că vroiam s-o văd) i-am dat un telefon ; 2) este întrebuinţat gerunziul perfect pentru o acţiune anterioară principalei: Essendo partiti troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte — Pentru că plecaseră prea tîrziu, au ajuns după miezul nopţii. c) Propoziţii concesive: In acest caz construcţia este: pure (anche) -f- gerunziu prezent sau perfect: Pur conoscendolo, non credevo che potesse bere tanto — Chiar cunoscîndu-1 (deşi îl cunoşteam) nu credeam că poate să bea a t î t ; Anche avendolo saputo non te lo avrei detto — Chiar dacă aş fi ştiut aceasta (aş fi ştiut-o), nu ţi-aş fi spus (spus-o). d) Propoziţii modale: Le parlava agitando le mani — îi vorbea dînd din mîini: Mi guardava sorridendo — Mă privea surîzînd. 196

. părinţii l-au dus la spital.. — Îngrijoraţi de sănătatea copilului ..Folosirea modului participiu § 145 Toate construcţiile participiale provin din verbul essere la gerunziu -f.participiul perfect al verbului de conjugat şi capătă Înţeles cauzal sau temporal : Essendo preoccupati per la salute del figlio.. . i genitori lo portarono all''ospedale — Fiind îngrijoraţi (întrucît erau îngrijoraţi) de sănătatea copilului. Uneori gerunziul poate lipsi: Preoccupati per la salute del figlio .. Diventato ingegnere si accinse a studiare filosofia —Devenind {după ce a devenit) inginer s-a apucat să studieze filozofia.

Mergi ciudat de încet. assai vicino — foarte aproape. în afară de aceasta: Il mare era in burrasca e inoltre la bar ca faceva acqua — Marea era furtu­ noasă şi în afară de aceasta barca lua apă . sau alt adverb: Cammini stranamente piano — .ADVERBUL L'AVVERBIO § 146 Este una dintre părţile invariabile de vorbire. de asemenea: Venite anche voi? Veniţi şi voi ? . din punct de vedere semantic acestea se clasifică în adverbe de mod. meno presto — mai puţin repede. inoltre — în plus. sempre — mereu : Leggeva sempre di notte — Citea în­ totdeauna noaptea. chiar. adverbele pot fi simple şi locuţiuni adverbiale . più tardi — mai tîrziu. così — aşa: Perché fai così? De ce faci a ş a ? . insieme — îm­ preună: Sono usciti insieme? — Au ieşit împreună? A. Iată doar cîteva dintre adverbele simple. măcar: Lo aspetterò. peggio — mai rău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începe rău sfîrşeşte şi mai r ă u . anche — şi. de afirmaţie. urmînd ca locuţiunile adverbiale să fie prezentate la fiecare grup de adverbe în parte: bene — bine: Non avete studiato bene il verbo — Nu aţi învăţat bine verbul. în sensul că poate modifica sau determina mai bine un verb: Manovrava delicatamente i comandi — Mînuia comenzile în mod delicat . La donna era straordi­ nariamente triste — Femeia era extraordinar de tristă. magari — cel puţin. de loc. Numele acestei părţi de vorbire indică o relaţie cu verbul. de cantitate. subito — imediat : Vieni subito — Vino imediat. meglio — mai bine: Elsa si sente meglio — Elsa se simte mai bine . più probabilmente — mai probabil. de timp. Din punct de vedere formal. mai importante. volentieri — bucuros. de negaţie. ADVERBELE DE MOD § 147 Principala caracteristică a acestor adverbe este faptul că sînt o „clasă deschisă" în sensul posibilităţii acestora de a se forma 198 . Unele adverbe au grade de comparaţie: molto lontano — foarte departe. pe deasupra. cu plăcere : Ha lavorato volentieri per tutta la giornata — A muncit cu plăcere toată ziua. magari dovessi restare qui tutta la notte — Ara să-1 aştept chiar de va trebui să rămîn aici toată noaptea . male— rău: Hai fatto male — Ai făcut rău .

De reţinut formarea specială a ad­ verbelor din adjectivele: benevolo — benevolmente — binevoitor. a lungo —îndelung: Risero a lungo — Au rîs îndelung. dopo] poi — după/apoi. basso — jos. grade de comparaţie: più originalmente •— (în mod) mai original. pe di­ buite. pre­ sto — repede: Vieni presto da noi — Vino repede la noi. Numeroase adverbe de mod se formează prin derivare. repede. ' Locuţiuni adverbiale de mod mai importante: di nuovo — din nou? £" venuto di nuovo — A venit din non. precum şi a capacităţii lor de a forma. prima — mai înainte. Practic sufixul -mente poate fi adăugat aproape tuturor adjectivelor: Te lo dirò francamente — Am să ţi-o spun deschis . forte — tare. in generale — în general : In generale. chiaro — clar. ieri — ieri. Ho parlato chiaro — Am vorbit clar. dopodomani! 19» . farai ciò che ti dico io — Vrînd-nevrînd ai să feci ce-o să-ţi spun e u . ADVERBELE DE TIMP . non mi piace quello che fai — In general nu-mi place ceea ce faci. tardi — tîrziu. Strillava S più non posso — Striga cît îl ţinea gura. allegro — al­ legramente -. Să se reţină şi următoarele construcţii: volente o nolente —vrînd-nevrînd: Volente o nolente. ginocchioni — în ge­ nunchi . c) unele adverbe de mod se obţin folosind neschimbată forma mascu­ lină a adjectivelor: alto — sus.§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de timp sînt: ora/adesso — acum subito — îndată/imediat. chiaramente — clar. caro — scump. di recente — recent r Sono ritornati di recente — S-au întors de curìnd . di solito — de obicei: Di solito* io non mangio la aera — De obicei eu nu manine seara . piano — încet. tastoni — orbeşte. domani — mîine. sicuro. ca şi adjec­ tivele. meno attentamente — (în mod) mai puţin atent. Adjectivele terminate în -le şi -re pierd pe -e final în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — uşor.vesel.din oricare adjectiv calificativ: facile — facilmente — uşor. după cum urmează: a) un prim grup se obţine prin adăugarea sufixului — mente la forma feminină a adjectivelor: sinceramente — sincer. nuovamente — din nou etc. da lontano — de departe: Gli si sentiva il motore da lontano — I se auzea motorul de departe. oggi (oggi giorno ) — astăzi. certo — sigur. giusto — just. leggero — leggermente — uşor. b) un alt grup de adverbe se formează cu aju­ torul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe brìnci. presto — curìnd. carponi sau carpone — de-a buşilea. <celere — celermente — iute. pari — parimente — egal. (a) cavalcioni — călare: Avanzava carponi — înainta de-a buşilea . tosto — repede/iute. IM rondine volava basso — Rîndunica zbura jos . a più non posso — pina mi mai poti. Valtroieri — alaltăieri.

verb -+. 4) Già se traduce: fie prin deja. costì — aici . un giorno — într-o zi: Venne. un giorno. quivi — acolo . şi. Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o . quando — cînd. mai are sens afirmativ: se traduce prin: vreodată. NOTĂ 1) Adverbul mai cînd are valoare negativă se comportă astfel: negaţie -\. din tntimplare: Chi mai l'avrebbe detto? Cine oare ar fi spus-o?. su — sus. colà — acolo . aici alături. giù — jos. dove — unde . sus. quassù — aici sus . donde — de unde. la noi. là — acolo. una volta — odată. într-o zi.posdomani — poimîine. settimanalmente — săpt ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t . lassù — acolo sus . poco fa — cu puţin (timp) în urmă: E'uscito poco fa — A ieşit de puţină vreme. stanotte — a z i . Dimmi se hai mai visto tale bellezza? Spune-mi dacă ai mai văzut vreodată o asemenea frumuseţe? 3) Giammai este forma de întărire a lui mai negativ: Non li dimenticherò giammai — N-am să te uit (absolut) niciodată. mai -\. odinioară: C'era una Tolta — A fost odată . sopra — deasupra. vicino — aproape . dubi­ tative. stamattina — a z i . Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora — dis-de-dimineaţă: Si alzò di buon'ora — Se sculă cu noaptea-n cap . spesso — adesea. costà — aici. dentro — înăuntru . înapoi . quaggiù — aici jos . mai — n i c i o d a t ă . laprima volta — prima oară: Non è la prima volta che te lo dico — Nu-i pentru prima oară că ţi-o spun. dietro — în spate. altrove — în altă parte.verb (fără altă negaţie) \ Mai e poi mai il bugiardo sarà creduto — Niciodată. aproape. da dove. absolut niciodată nu va fi crezut mincinosul. da noi l'amico di mio padre — A venit. lì. interogative.mai | Non vogliono studiare mai — Nu vor să înveţe niciodată. Sei mai stata a Oradea? Ai fost vreodată la Oradea? .n o a p t e . Saranno da noi stasera — V o r fi la noi în seara a s t a .s e a r ă . dappertutto — peste tot . 2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale. fuori — afară . qua — aici . aiurea: Mettilo daranti a 200 . jos. davanti — in faţă înainte . stasera — a s t ă . sotto — sub. nottetempo — în timpul nopţii : La frutta fresca si trasporta notte tempo — Fructele proaspete se transportă în timpul nopţii. mensilmente — l u n a r .d i m i n e a ţ ă . lontano — departe . Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzoni fostă Benincasa. prietenul tatălui meu. sempre — î n t o t ­ d e a u n a . oare. dovunque — oriunde . Nessuno l'avrebbe mai detto — Nimeni n-ar fi spus-o vreodată. fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja. d'ora in poi — de acum înainte: D'ora in poi dovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţi pe mine! ADVERBELE DE LOC § 149 Cele mai importante adverbe de loc sînt : qui. dedesubt.

spre a evita stîngăciile de traducere. qua se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJ Particulele atone ci. in giro — în jur: Guarda in giro ! — Uită-te în jur ! ADVERBELE DE CANTITATE § 150 Pronumele nehotărite de cantitate pot funcţiona şi ca ad­ verbe de cantitate. vi. (per) di là — pe acolo: Sono usciti per di là — Au ieşit pe acolo. aici"-. în acel loc. tanto — atît . press'a poco — aproximativ. niente. vi urmate de verbul essere se traduc prin: „aexista a fi": C'era (ci era) fra i due una vecchia inimicizia — Exista între cei doi o veche duşmănie. alquanto — ceva. era în întregime adormit. din acel loc": La città. poco — puţin . b) Non sono affatto contenta — Nu sînt deloc mulţumită. al minuto — cu amănuntul . Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua — pe aici: Andiamo per di qua — Să mergem pe aici. ai mincat mult. sufi­ cient . ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume : ci. di meno — mai puţin . b) engros. hai mangiato molto — Destul. Basta. assai — a) destul . NOTĂ Qui. în acest loc. troppo — prea mult . dedesubt: Vedi più sotto — Vezi mai jos. aproape. più — mai mult . acolo. 201 . affatto — a) cu totul. Vado lontano — Mă duc departe . di più — mai m u l t . all'ingrosso — a) în mod apro­ ximativ. Traducerea în limba română a acestor particule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii. quando ne uscimmo. deasupra: Le camere sono di sopra —Camerele sînt sus.te -— Pune-1 in faţa ta . di sotto — pe (de).) Ne cu înţelesul de: „de acolo. Dintre locuţiunile adverbiale de cantitate mai importante se amintesc: alVincirca — aproximativ. meno — mai puţin . vi.Quando sti andato a Craiova? — Ci (vi) sono stato l'anno scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo. cînd am ieşit (de acolo). Ci. Ci şi vi ca adverbe de loc sînt sinonime şi se traduc prin: „aici. de tot . un pic . vi cu înţelesul de: „tn acel loc. niţel. în general . parecchio — mult . nicidecum: a) Era affatto preoccupato — Era foarte îngrijorat. Dintre cele mai frecvente amintim: molto — mult. Passiamo per di sotto — Trecem pe dedesubt . acolo. abbastanza — destul. nulla — nimic . b) (precedat de negaţie) deloc. Qua dentro — Aici Înăuntru. al­ meno — cel puţin . quasi — aproape (mai că) . era addor­ mentata — Oraşul. b) mult. quanto — cît . cu ridicata: Mancherò all'incirca un'ora — O să lipsesc cam o oră. ne mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţ la capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). NOTĂ Piu este comparativul adverbului molto iar meno este comparativul adverbului poco: Oggi ho letto di più — Azi am citit mai mult. di sopra — pe (de)." în afară de valoarea adverbială ci. foarte mult .

. No înlocuieşte o propoziţie (ca în cazul adverbului de afirmaţie si) : Ridi? — No. înlocuieşte uneori pe e non: Non lo 'so. nici. nu azi. e poi n o ! — Vii cu mine ? Nu şi iar nu ! Non este un adverb negativ aton (este neaccentuat în propoziţie). certo — desigur. dar Nessun libro ti piace ? — Nici o carte nu-ţi plac'e ? . să mă certe bărbatu-meu. Se poate afla atît înaintea verbului: Non posso dormire — Nu pot să dorm.. nici. dar nu prea deşteaptă. dar Nessuno scriverà — Nimeni n-o să scrie . Non precede în­ totdeauna orice alt adverb. ADVERBELE DE NEGAŢIE § 152 No. pronume sau adjectiv negativ şi nu poate fi precedat de acestea. Perché non leggi? — Perché no! — De ce nu citeşti? — lac-aşa!. în acest caz. per l'appunto — tocmai. non oggi — Am sa vin mîine. nu pot să rîd . di certo — cu siguranţă: Verrete domani da noi? — Di certo! — Veţi veni mìine la noi? — Sigur! (Cu siguranţă!). Non ti piace nessun libro ? — Nu-ţi place nici o carte ?. già — da. né voglio saperlo — Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu . aşa şi aşa. proprio — întocmai. exact: Questo è il nuovo direttore? — Per l'appunto! — Acesta este noul director? — întocmai!. sicuro — sigur. ma poco intelligente — De frumoasa e frumoasă. Non lo vedi neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ? dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 vezi ? Né. Devo uscire. dacă nu o. chiar aşa. Se va spune deci: Non scriverà nessuno — Nu va scrie nimeni.ADVERBELE DE AFIRMAŢIE § 151 Cele mai folosite adverbe de afirmaţie sînt : si — da . De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace? — Sì e no — îţi place? — Da şi nu. se no.. Vieni con me? — No. desigur. appunto—întocmai. non posso ridere — Rîzi ? — Nu. Non è né dolce 202 . non — nu. Intre non şi verb se pot intercala doar pronume atone: Non ti ho mai visto leggere — Nu te-am văzut niciodată citind. beninteso — bineînţeles: Certo che ho paura! — Sigur că mi-e frică! NOTĂ Si poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind. davvero— într-adevăr. né — nici. cit şi după acesta: Verrò domani. Nu este niciodată independent. né . mi sgriderà mio marito — Trebuie să plec. Perché sorridi? — Perché sì! — De ce surîzi? lac-aşa! Locuţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără îndoială: Venite con noi?— Senza dubbio! — Veniţi cu noi? — Fără-ndoială ! . o întreagă propoziţie: Bella sì..

e) poate fi introdus în structura propoziţiei cu condiţia ca adverbul să fie predeedat şi urmat de virgule: Agnese. anche — şi. ca şi adjectivele. nemmeno. Non lo dico mica per scherzo — N-o spun deloc în glumă. grade de comparaţie : Comparativul de egalitate se exprimă (ca şi la adjective) cu ajutorul adverbelor corelative: (tanto). Poziţia lui normală este însă după verb: Ha risposto subito — A răspuns imediat . Non me lo hai mai detto — Nu mi-ai spus-o niciodată.. Cînd determină o propoziţie. NOTĂ A se reţine şi următoarele expresii: Neppure per sogno — Nici gînd.. E1 venuto personalmente — A venit (el) în persoană. 203 . nici măcar: Neppure tu mi hai cisto — Nici măcar tu nu m-ai văzut. già— deja. Cu ajutorul lui né sînt compuse adverbele: neanche. neppure: neanche — nici: Neanche tu lo sai — Nici t u n-o ştii. adverbul se poate afla fie înaintea verbului. ca Ioana. b) poate fi situat după propoziţie: Agnese aveva visto tutto. — Agnese. Non mi sento punto bene — Nu mă simt deloc bine . adverbul: a) poate preceda întreaga propoziţie: Purtroppo sei venuto troppo tardi— Din păcate ai venit prea tìrziu . Marina è già partita — Marina a plecat deja. quanto. mai — niciodată. desigur . aveva visto tutto. Volentieri le scriverei una lettera — Bucuros i-aş scrie o scrisoare. Cînd deter­ mină un substantiv. come: Tu ridi tanto facilmente quanto Giovanna — Tu rìzi tot atìt de uşor. (così) . evidentemente. GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR § 154 O serie de adverbe pot avea. nu glumesc deloc. Cînd determină un adjectiv sau un alt adverb. evident. sempre — întotdeauna. Anumite adverbe ca: più — mai.Nu ţi-am mai scris . evident ..né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. Neanche per idea — Nici gînd . atunci cînd verbul se află la un timp compus. Come ti sembra la canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc rău: Mi credi? Niente affatto! Mă crezi? — Absolut delocI Locul adverbelor în propoziţie § 153 Cînd determină un verb.. evidentemente — Agnese văzuse totul. văzuse totul. neppure — nici. fie după acesta. nici măcar: Non lo farei nemmeno per te — N-aş face-o nici măcar pentru tine. nemmeno — nici. stă după acesta: Una donna così così — O femeie aşa şi aşa. se află înaintea acestora: Lo sentivo molto difficilmente — îl auzeam foarte greu. sînt plasate între auxiliar şi participiu: Non ti ho più scritto --.

ottimamente — excelent. assai bene — foarte bine (sau destul de bine) . tuttfal più — cel mult. più este precedat de multe ori de prepoziţia di: Queste scarpe. oggi. male — peggio — mai r ă u . poco —* meno — mai puţin . grandemente — raa^» giormente — in mai mare măsură: Oggi cammini meglio — Astăzi mergi mai bine. al più tardi — cel mai tìrziu: Sarò da te alle sette. Ti ho visto in aula più spesso di quanto mi hai visto tu — Te-am văzut în aulă mai des decît m-ai văzut tu. costano di più — Aceşti pantofi. maximum. assai più tardi — mult mai tìrziu . Superlativul absolut se formează. Gînd este folosit singur. molto — mol­ tissimo — foarte mult . costă mai mult. ancora più spesso — încă şi mai des . lentamente —len­ tissimamente — foarte încet. meno seriamente — mai puţin serios: Andiamo meno spesso al cinema quest'anno — Mergem mai rar la cinema în acest an. prin adăugarea sufi­ xului -mente la -issima (forma de feminin a superlativului absolut al adjectivelor): raramente — rarissimamente — foarte rar . lent . spesso —*• più spesso — mai des. Superlativul absolut se mai poate forma cu ajutorul adverbelor molto — foarte. Formele de comparativ pot fi întărite cu ajutorul adverbelor molto (mai rar assai — mult. la superlativul absolut. Unele adverbe primesc sufixul — issimo direct la gradul pozitiv: bene — be­ nissimo — foarte bine . Superlativul relativ se foloseşte foarte rar. ancora — încă) aflate înaintea com­ parativului: molto meglio — mult mai bine. poco — pochissimo — foarte puţin : Mi sento malissimo — Mă simt foarte rău. în general. Puţine adverbe însă se pot întîlni la comparativul de inferioritate. sau între două propoziţii) : Tu hai cantato meglio di me —. Alte exemple de comparativ (comparaţie între două elemente ale propoziţiei. troppo — prea. azi.Tu ai clntat mai bine ca mine . mol­ > to —• più — mai mult . Expresia per lo più se traduce în limba română prin „In general. Din această categorie cîteva adverbe formează comparativul în mod neregulat: bene —* meglio — mai bine. iar mole devine pessimamente— execrabil. cel mai tirziu. bene — bine. assai — foarte. ben volentieri — (prea) bucuros .Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più situat Înaintea adverbului comparat : adagio —> più adagio — mai încet. al più tardi — Voi fi la tine la ora şapte. Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno plasat înaintea adverbului comparat: meno spesso — mai puţin des. situate înaintea altui adverb : molto bene — foarte bine . troppo tardi — 204 . tardi —• più tardi — mai tìrziu. în mod obişnuit": Collabora per lo più con il suo amico — Colaborează în general cu prietenui său. de obicei sub formă de perifraze sau expresii : per lo meno — cel puţin . assai spesso — foarte des (sau destul de des) . bene devine. bene — prea. ben più difficilmente — mult mai greu. male — malissimo — foarte rău . în caz extrem.

male — maluccio — > » cam rău . presto — prestino — repejor . ci Camminava lentissimamente. ni+ ţeluş . benone — prea bine. într-o singură propoziţie. * în general adverbele pot doblndi un anumit grad de intensitate atunci cînd sînt însoţite de alte adverbe ca: piuttosto — cam. piano —* pianino — lncetinel. încetişor. abba­ stanza — destul de: Hai scritto abbastanza correttamente — Ai scris destul de corect. malaccio — crunt . Anumite adverbe pot primi sufixe diminutivale sau augmen­ tative: bene — benino — binişor. cu sufixul -mente. Nu se recomandă ca ambele adverbe să fie formate. Nu se va spune Cammi­ nava estremamente lentamente — Mergea extrem de încet. mai degrabă : Sei giunto piuttosto tardi — Ai ajuns cam tirziu . poco —* pochino — (pochette ) — niţel.prea tlrziu. sau Camminava estremamente piano. mai curînd. .

A. în context. cum sînt dentro — în. adverbe. C. pronume. in. che — ce e t c . valoare de adjectiv: lungo — de-a lungul. a. acelea care au în exclusivitate rolul de prepoziţie cum sînt: di. Prezentăm mai jos valorile pe care le pot avea prepoziţiile proprii: § 157 DI poate fi: 1. Prepoziţia nu are rol sintactic independent şi nu constituie ea însăşi o parte de propoziţie. adverbe e t c . sau valoare de participiu prezent: durante — în (timpul). părţi de vorbire ca: substantive. verbe. sopra — pe etc. per. B. a. Prepoziţii proprii. semn al partitivului : Compro delle cartoline — Cumpăr (nişte) ilustrate. con unite cu articolul hotărît formează prepoziţiile articulate (vezi § 20). di tradus prin de: Data di partenza — Data de plec are . a unor adjective. în ordinea prezentării diferitelor tipuri de prepoziţii. ci intră în componenţa unei părţi de propoziţie ca element introductiv al acesteia. alte prepozi­ ţii: riguardo a — cu privire la. Morir di fame — A muri de foame . în ceea ce priveşte. secondo — după e t c . in. con. în afara prepoziţiilor. per. Gramaticile italiene clasifică prepoziţiile astfel: § 156 A. da. su. valoare de conjuncţie: come — ca. PREPOZIŢII PROPRII Prepoziţiile di. Prepoziţii improprii. da. acelea care în afară de valoarea de pre­ poziţie propriu-zisă pot avea. în capitolele de faţă. marcă a genitivului: II libro di Laura — Car­ tea Laurei . Locuţiuni prepoziţionale în a căror componenţă intră.PREPOZIŢIA LA PREPOSIZIONE § 155 Face parte din seria de părţi de vorbire invariabile care se pot afla plasate fie înaintea unor substantive. di qua da — din­ coace de e t c Aceste locuţiuni prepoziţionale vor fi incluse. 3. su. tra (cu varianta fra). fie după acestea. 2. mediante — cu (ajutorul). valoare de adverb (de aceea se mai numesc şi adverbiale). Piangere di dolore — A plînge 206 . .

din: Torniamo dal 207 . 4. se traduce prin de. a tradus prin cu: Me­ lodia. Locuţiuni prepoziţionale cu a: accanto a — alături de. prepoziţia di mai poate introduce nume proprii cu funcţie de apoziţie: il mese di dicembre — luna decembrie. Noi abitiamo da Giovanni — Noi locuim la Giovanni. 3. Al colmo di. se mai foloseşte în construcţiile verb + a -f. 2. 6. ad ogni modo — în orice caz ..de durere .di -\. § 158 A poate fi: 1.. 9. . Mulino a vento — Moară de vìnt . 7. Co­ noscere di vista — A cunoaşte din vedere. a forza di (a causa ăi/per via di) — din cauza.— In culmea . a fianco di — alături de. di primavera — primăvara. Ha la lagrime agli occhi — Are lacrimi în ochi.. a tradus prin pe. Noi abitiamo a Ploieşti — Noi locuim la Ploieşti . al di là — dincolo. 5. 5. vicino a — lîngă.. da tradus prin de la. Camminare a passi lenti — A merge cu paşi domoli .. prima di — înainte de. da + nume propriu de persoană (sau substantive indicînd per­ soane) se traduce prin la: Vado dai nonni — Mă duc la bunici . es­ sere di moda — a fi la modă. a carattere popolare — Melodie cu caracter popular . Si mangerà alle otto — Se va mìnca la ora opt .. în urma: Cam­ minava silenzioso dietro a lei — Mergea tăcut în urma ei. a tradus prin la: Penso a te — Mă gîndesc la tine. de către: I versi scritti dal Pa­ sco/i — Versurile scrise de Pascoli. marcă a dativului: Si rivolge ai professore — Se adresează profesorului . dietro a — în spatele. andare a piedi — a merge pe jos . assieme a — împreună cu.. di notte — noaptea. Di se întîlneşte frecvent în expresii ca: di nascosto — pe ascuns. poate forma un complement de timp dacă se află alături d e substantive specifice: di giamo — ziua. — A fi amen­ dat cu . parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare . Vado al mare — Merg la mare. a buon mercato — ieftin. Barca a motore — Barcă cu motor. Ammirato da tutti — Admirat de toţi . E' andato via di nascosto — A plecat pe furiş. 8. di qua da — dincoace de. levarejtqgliere di mezzo — a înlătura. de pe. di là da — dincolo de . de. di tradus prin din: Uscire di casa — A ieşi din casă. pe la: Montare a cavallo — A se urca pe cai . Alle calende greche — La calendele greceşti . di buorì ora — dis-de-dimineaţă. invece di — în loc de. Locuţiuni prepoziţionale cu di: nel mezzo di — în mijlocul. 6. Expresii: an­ dare a spasso — a merge la plimbare . Ornare di quadri—A împodobi cu tablouri . decit: E1 più alto di te — E mai înalt ca tine. Essere assente ai eorsi — A fi absent de la cursuri . a tradus prin în: Pittura a olio — Pictură în ulei.verb la infinitiv: Smetti di parlare così— Încetează de a mai vorbi astfel. Si è recato dal medico — S-a dus la medic . 3. la città di Roma — oraşul Roma. di buona voglia — de bună voie. 4. per mezzo di — cu ajutorul.verb la infi­ nitiv: Sono riuscito a convincerla — Am reuşit s-o conving. 2. di tradus prin ca. se mai foloseşte în construcţiile verb -\. § 159 DA — 1.. rfi tradus prin CK: Essere multato di. .

vreo: Una signora sulla quarantina — O doamnă în jur de vreo patruzeci de ani . subit . § 162 PER se poate traduce prin: 1. Un libro per i bambini — O carte pentru copii. Vengo da Braşov — Vin de la Braşov . mettere in moto — a pune în mişcare. Cane da caccia — Cline de vînătoare . da dove — de unde . al di là da — dincolo de : La nostra villa si trova al di qua dal fiume — Vila noastră se află dincoace de rîu.. 2. în: Sull'afa — Spre zori . al di qua da — dincoace de . calitatea) : Macchina da scrivere — Maşină de scris . § 161 Prepoziţia SU. su tradus prin despre: Una conferenza sulla Resistenza italiana — O conferinţă despre Rezistenţa italiană .substantiv: Bravo in biologia — Bun la biologie . su tradus prin pe: Sdraiarsi sull'erba — A se întinde pe iarbă . In sul far del giorno — Spre ziuă. in occasione di — cu ocazia . 2. 5. se traduce prin in: Tornare in casa — A se întoarce (intra) în casă . sau în locuţiuni prepoziţionale: in caso di — în caz de. 6. simplă sau articulată. Povero in parole — Sărac în cuvinte .substantiv care indică timpul) tradus prin cam în. Scappare dall'afra parte — A fugi pe partea cea­ laltă . Ficcarsi in testa — A-şi băga în cap. Sono partiti dalla Francia — Au plecat din Franţa . Locuţiuni prepoziţionale cu da: lontano da — departe de . Trattato sulla storia della musica — Tratat despre istoria muzicii. Si preparò per la partenza (per partire) — Se pregăti de plecare. Francesca da JRImini — Francesca de la (din) Rimini . în faptul zilei. cam pe la. bi­ cicleta etc. bicicletta ecc. da tradus prin de (arată scopul. 7. Camminare in due — A merge în doi . 4. Ri208 . 3. de: Ha lavorato per denari — A muncit pentru bani . 4. andare su tutte le furie — a se înfuria. Sul tramonto — Cam pe la asfinţit. da tradus prin cu: (arată o calitate permanentă) : La ragazza dagli occhi celesti — Fata cu ochii albaştri . su în expresiile: parlare sul serio — a vorbi serios . pentru: Compro le mele per mia madre — Cumpăr merele pentru mama .mare — Ne întoarcem de la mare . Scultura in marmo — Sculptură în marmoră . 5. Pesava sui cinquanta chili — Cîntărea cam 50 de kg . Irene contava sulle dita — Irina număra pe degete . su tradus prin cam. Dotto in fisica — Savant în fizică. spre. Casa dal tetto rosso — Casa cu acoperişul roşu . se întîlneşte în expresii ca : andare in campagna — a merge la ţară . da tradus prin după: Ti riconosco dalla voce — Te recunosc după voce . Andare in macchina (treno. 2. Lottare per la pace — A lupta pentru pace . Sala da pranzo — Sufragerie . însoţeşte un adjectiv in construcţii de tipul adjectiv -fin -f. da tradus prin pe: Entrare dalla finestra — A intra pe fereastră . Dipingeva dal modello — Picta după model. 4. decidere su due piedi — a hotărî pe loc.) 3. § 160 IN: 1. în jur de. in luogo di — în loc de. Stanza da bagno (cameră de) baie . se tra­ duce prin cu (cu specială referire la mijloacele de transport) . su (-f. Sto male per aver mangiato troppo — Mi-e rău pentru că am mîncat prea mult .) — A merge cu maşina (trenul. poate fi întîlnită în următoarele situaţii: 1. din cauza ..

3. PREPOZIŢII IMPROPRII Pintre cele mai cunoscute prepoziţii amintim: § 165 a) SOPRA — pe. la: Partire per Costanza — A pleea la Constanţa . TRA (mai utilizată fiind tra) sînt sino­ nime: se traduc prin: 1. Tra. Spedire per posta — A expedia prin poştă . intre. Cînd con este urmat de un verb la infinitiv. acesta se traduce prin gerunziu: Con lo sbagliare s'im­ para — Greşind se învaţă. peste. Indică durata în urma intro­ ducerii unui complement de t i m p : Parlasti per tre quarti oVora — Ai vorbit trei sferturi de oră . 5. 4. prin: Uscì per la porta principale — A ieşit pe uşa principală . Arrabbiarsi con uno — A se supăra pe cineva . 8. in (temporal): Fra due ore — în/peste două ore. Litigano tra di loro. 2.. pe: E. prendere per moglie — a lua de soţie . in: Mettilo sopra il tavolo — Pune-1 pe masă. din partea mea. Abita sopra il negozio — Locuieşte deasupra 209 . uno per uno — unul cîte unul . Strofinarsi con Vasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul . Ti scambiavo per (un ) poeta — Te luam drept poet . Dividere per cinque — A împărţi la cinci . ca. B. dintre. Scrisse per mezz'ora — A scris (timp de) o jumătate de oră. Abito con i nonni — Locuiesc cu bunicii. Sai che Vedificazione di questo ponte durerà per tre anni? — Ştii că con­ struirea acestui pod va dura trei ani ? § 163 CON se poate traduce prin: 1. pe. Sarò di ritorno per le otto — Am să mă întorc pe la opt . Fra qualche settimana — Peste/în cîteva săptămîni. per sentito dire — din auzite . tre per cento — trei la sută . fra sînt urmate de prepoziţia di atunci cînd introduc un pronume personal: Non c'è niente tra di noi— Nu este nimic între noi . de obicei . Il bambino si butta per terra e si muse a urlare — Copilul s-a aruncat pe jos şi a început să urle. 3. asupra. per scherzo — în glumă . 2. Scrivere con la biro — A scrie eu pixul . Passai per il giardino — Am trecut prin grădină. Congratularsi con qualcuno — A felicita pe cineva.ssere in collera con uno — A fi supărat pe cineva . deasupra. cu: Lavorare con cura — A lucra cu grijă . 9. drept: Passa per intelligente — Trece drept inteligentă . printre: Il più grande fra tutti — Cel mai mare dintre toţi .: moltiplicare per due — a înmulţi cu doi. Tra vita e morte — Intre viaţă şi moarte . la: Parlare per telefono — A vorbi la telefon . Non prendermi per stupido — Să nu mă iei drept prost. § 164 Prepoziţiile FRA. — Se ceartă între ei.fiutò per vergogna — A refuzat de ruşine. In direcţia. per lo meno — cel puţin . 7. Tra nemici — Printre duşmani . Alte cazuri de folosire a prepoziţiei per: per me — despre mine. 6. per Io piu — în general. după: Mandò in fretta per ii medico — A trimis în grabă după medic. Conoscersi per corrispondenza — A se cunoaşte prin corespondenţă .

m) VERSO se traduce prin: 1. j) Prepoziţiile sinonime NONOSTANTE. 1) SENZA se traduce prin fără. Dentro la borsa — în poşetă. f) DAVANTI — In faţa. / gatti sono sopra i tetti — Pisicile sînt pe acoperiş. Io abito sopra. către. înapoi: Dietro la casa. construcţia nu este însă obligatorie: Corse verso lei sau Corse verso di lei — Alergă spre ea . Senza di te non vengo — Fără tine nu vin. Cosa farai dopo? (adv.. contra. Salire sopra (adv.) — Vino înăuntru (literar). L'avverbio si trova dopo il verbo — Adverbul se află după verb. e) DENTRO — în. Guardare dietro (adv. Essere eontro (adv. Sotto di noi— Sub noi.) Ce vei face după aceea? i) CONTRO — împotriva. Ci cediamo dentro (adv. n) DURANTE — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-au certat în timpul lucrului. faţă de. înăuntru: Dentro la camera— în cameră.) — A fi împotriva. pina la (temporal) : Partirò entro quattro giorni — Voi pleca pînă in patru zile . el dedesubt. Va' avanti (adv. 210 .) — Eu locuiesc sus. Dietro al palazzo — în spatele blocului .c prin: In ciuda.) — Ne vedem înăuntru . Contro di te — împotriva ta . d) ENTRO — in. spre: Navigare verso ovest — A naviga spre vest. cu tot (toată): Malgrado la pioggia — în ciuda ploi1k) Locuţiunea GRAZIE A —tradusă prin datorită. li) D9P0 — după (temporal şi local) : Dopo le vacanze — După va­ canţă . b) SOTTO — sub..pronume per­ sonal este tradusă prin fără: Resterò senza di voi— 0 să rămîn fără voi . lui sotto (adv. cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie să fim politicoşi cu bătrînii (faţă de bătrîni). e) AVANTI — înainte: Mi scrisse avanti di te — Mi-a scris înain­ tea t a . pe sub: Ridere sotto i baffi — A rìde pe sub mus­ tăţi . se con­ struieşte numai cu pronume sau substantive în dativ: Grazie a lui conosci bene Vitaliano — Datorită lui cunoşti bine italiana.) — A ramine jos (dedesubt). MALGRADO se tradu. Rimanere sotto (adv. Contro il progetto — împotriva proiectului : Contro agli amici — împotriva prietenilor . Cînd prepoziţia verso este însoţită de un pronume personal.) — T u te aflai în faţă.) — A privi ìriapoi.) — A urca deasupra (la un etaj superior). Non dice nulla davanti a noi — Nu zice nimic în l'ala noastră. Vieni entro (adv.magazinului. Forma senza di 4. în spate. graţie. Mişeii coperchio sopra (adv. 2. înaintea: Davanti al giudice — în faţa judecătorului. — în spatele casei . g) DIETRO — după. Tu ti trovavi davanti (adv.) — Mergi înainte.) — A pus capacul deasupra . între acesta şi pronume poate apărea prepoziţia di.

FUORCHÉ'1 se traduc prin: in afară de.o) Prepoziţiile sinonime. prin mijlocirea. potrivit cu. SINO se traduc prin pina. p) Prepoziţiile sinonime MEDIANTE. Presso di lei — Lîngă ea . SALVO. TRANNE. r) Prepoziţiile sinonime FINO. s) PRESSO — Ungă. Cîteva sensuri contextuale: Presso gli antichi — La antici. . în civilizaţia anti­ cilor . MERCÉ se traduc prin: cu ajutorul. t) CI RCA — tradus prin: cu privire la: Parlarono inolio circa te cerimonia della nozze — Au vorbit mult cu privire la ceremonia de nuntă. in confor­ mitate cu: Secondo il mio parere ciò non è giusto — După părerea mea asta nu e just. Qui presso (ade. Abitiamo presso un gentile signore — Locuim la un domn amabil. prin (intermediul ) . cu excepţia: Vennero tutti salvo lui — Au venit toţi cu excepţia lui. pe lingă: Presso all'università — Lîngă univer­ sitate . q) Prepoziţia SECONDO se traduce: după. Deseori sînt însoţite şi de prepoziţia a: Dammi il tuo quaderno fino a domani — Dă-mi caietul tău pînă mîine. MENO.) — Aici aproape. datorită: Comprai il quadro mediante un amico — Am cumpărat tabloul printr-un prieten. ECCETTO.

chiar dacă ştiu că n-o să-mi răspundă. neppure — nici (măcar). dunque — deci. anche — şi: Mangeremo anche noi — O să mîncăm şi noi. anzi — ba chiar. perché — de ce. o. Conjuncţii subordonatoare A. né — nici . Conjuncţii compuse: allorché — atunci cînd . cioè — adică etc. ossia. ma — dar. se — dacă . II. o — sau . 4. 2. però— însă. né — nici: Non posso leggere né scrivere — Nu pot să •citesc şi nici să scriu. 5. După formă distingem: I. •6. neanche. nemmeno — nici măcar. în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în propoziţie sau în frază distingem: A. ma non fossimo — Am veni cu plăcere. non appena che — de îndată ce . întrucît. : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i-o spun pentru că nu i-ar conveni. 212 . eppure — şi totuşi. deoarece . Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — pentru «are . avverrò. anche se — chiar dacă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà — O să scriu scrisoarea lui Mircea. că . neppure — nici (măcar) : Non videro neanche loro Vincidente — N-au văzut nici ei accidentul. III. giacché — căci . cu toate că. oppure — ori. nemmeno. perché — pentru că. affinché — pentru ca să. con tutto ciò. ed — şi: Verranno Sabina e le sue figlie — Vor veni Sabina şi fetele ei. dimpotrivă: Verremmo •con piacere. Conjuncţii simple: e — şi . spre a . pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi — A uitat şi el să-mi scrie. che — care.CONJUNCŢIA LA CONGIUNZIONE § 166 Este o parte neflexibilă de vorbire care stabileşte raportul dintre părţile de vorbire de acelaşi fel dintr-o propoziţie sau dintre propoziţiile unei fraze. dar nu putem. sebbene — deşi. e. od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7. 3. C O N J U N C Ţ I I L E COORDONATOARE § 167 \. Conjuncţii coordonatoare B. purché — numai să.

sia tua sorella dovrete rispon­ dere — Fie tu.. fie sora ta va trebui să răspundeţi. eppure.. però — însă. aşadar plecăm cu umbrela. o — sau (fie) . C O N J U N C Ţ I I L E SUBORDONATOARE CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE) § 168 1.. Mi risulta che tu mi inganni — Reiese că tu mă păcăleşti . pronume relativ. 9... aşadar: Piove. cu toate acestea: Domani ci sarà Vesame eppure io sono calma ~ Mìine va fi examenul.. come — cum. vale a dire fra dieci minuti — Tre­ nul soseşte la opt fix.. ebbene hai ricevuto un bel 4 — Nu ţi-ai făcut tema. 20. vale a dire — adică: Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ionu. 14. sau (fie): Faremo il lavoro o vuoi o non vuoi —• Vom face treaba asta fie că vrei fie că nu vrei. tuttavia — totuşi. ebbene — ei bine. non solo . 13. din contră mă distrezi.. de aceea nu vine la tine. ba chiar. cît. dar şi: Non solo è coraggioso ma anche serio — Nu numai că era curajos ci şi serios. 213 . anzi — dimpotrivă. deci ai primit nota patru. deci : Non hai fatto il compito. infatti — In adevăr.. conjuncţie. per­ tanto — deci. 22. fie: Sia tu. né — nici. cioè — adică. anzi mi stai divertendo Nu mă deranjezi. 21. ma anche — nu numai . 17. A se consulta ?l capitolul despre propoxiţia relativă §112. 15.. 19.sau.. 11. adică peste zece minute. deci despre (romanul) „Ion" B. sia .. perciò — de aceea: Si vergogna. tanto .... perciò non viene da te — îi este ruşine. nici: Non Vho visto né io né mio padre — Nu l-am văzut nici eu. e. né .. ma — dar: Andremo al cinema ma solo dopo cena — O să mergem la cinema.. cu toate acestea eu sînt calmă. cu che. dar totuşi: Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — Mi-ar plăcea să cînt la pian.dunque. o . adică: Ti regalerò un libro oppure un disco — Am să-ti dăruiesc o carte sau un disc. 16. 10. che — că: E' chiaro che non verrà — E clar că n-o să ină . 12. 18. Conjuncţia che in­ troduce o propoziţie subordonată subiectivă sau o completivă directă. — Va voi vorbi despre Rebreanu. cioè. însă mama nu vrea. quindi. atunci... sia — fie .. şi: Tutto andrà bene e per me e per te — O să fie totul bine şi pentru mine şi pentru tine. că . 8. vale a dire — adică: II treno arriva alle otto precise. 2. nici tatăl meu. dunque usciamo con Vombrello — Plouă. in realtà — In realitate..e — şi. sau mai bine/degrabă : Non mi disturbi. quanto — atît (pe cît) . cît (pe atît): Era tanto gentile quanto garbato — Pe cit era de amabil pe atît era de politicos.... Vedi come è facile sbagliare! — Vezi cit e de uşor să greşeşti ! v NOTĂ A nu se confunda che.. dar numai după cină.

2. dacă: Lo riconobbi {{uando si tolse gli occhiali — L-am recunoscut cînd şi-a scos ochelarii. a început să plouă. giac­ ché. va trebui să-ţi iei paltonul. aşa după cum: Scrivi come ti dico io — Scrie aşa cum îţi spun eu. dat fiind că e deja noapte. perchè — pentru că: Piango perché sto male — PIîng pentru că mi-e rău. 6. 5. che — întrucît. 4. că: Ne parleremo subito giacché siete venuti — O să vorbim imediat pentru că tot aţi venit . întrucît: Rimarrai qui dato che è. dato che — dat fiind că. come se — ca şi cum: Mi guardò •come se non mi avesse mai visto — M-a privit ca şi cum nu m-ar fi văzut 214 . si mise a piovere — Deìndată ce am ieşit. allorché. tosto •che. allorquando — atunci cînd. 2. dopo che — după ce: Giungemmo alla stazione dopo che il treno era già partito — Am ajuns la gară. siccome — întrucît: Siccome fa freddo. glielo dissi — De îndată ce l-am văzut. Dacă e vorba de acţiuni presupuse. dar nu verificate. de îndată ce. 2. construcţia cere modul conjunctiv. quando — cînd. după ce trenul plecase. 8. Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am plecat deoa­ rece drumurile erau impracticabile. fino a che. 10. în mo­ mentul în care: Allorché t'incontrai. XOTĂ în general. eu nu ţi-aş spune. îndată ce: Tosto che fui uscito. dovrai prenderti il cappotto — întrucît e frig. finché: pînă cînd: Ci resto finché tu vieni a prendermi — Rămîn pînă cînd vii t u să mă iei. (non) appena (che) — îndată ce: Non appena lo vidi.CONJUNCŢII TEMPORALE § 169 1. già notte — O să rămîi aici. pentru că. subito che. 4. 3. 7. io scriverò la lettera — în timp ce tu înveţi. CONJUNCŢII MODALE § 171 1. i-am spus-o. deoarece. sino a che. mentre — in timp ce: Mentre tu studi. ogni volta che — ori de ette ori: Ogni volta che hai bisogno di me. come. poiché. CONJUNCŢII CAUZALE § 170 1. 9. avanti che — prima che — înainte ca: Pensaci bene avanti che tu agisca — Gîndeşte-te bine mai înainte de a acţiona. visto che. tu stăteai de vorbă cu altcineva. serie-mi. non te lo direi — Chiar dacă tu mi-ai cere-o. eu am să scriu scrisoarea. stavi parlando con uri altra persona — Atunci cînd te-am întîlnit. scrivimi — Ori de cìte ori ai nevoie de mine. anche quando — chiar dacă: Anche quando tu me lo chiedessi. conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd acţiunea este certă. 3. siccome — aşa cum.

lo aspettai — Cu toate că întîrzia. per quanto. NOTĂ Toate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul. senza che. tanto . che — încît. încît: Fa tanto caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E atìt de cald încît mi-ar face plăcere să iau o îngheţată. affinché. di modo che — astfel încît: Devi parlare di modo che tutti possano comprenderti — Trebuie să vorbeşti astfel încît toţi să te poată înţelege. quantunque. eu l-am aşteptat. NOTĂ Toate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul. fie cu conjunctivul.. 3.cu condiţionalul. senza che — fără ca: E1 andato via senza che mi salutasse — A plecat fără să mă salute. Te lo dico onde possiate provvedere subito — îţi spun asta ca să puteţi lua măsuri neîntîrziat. sebbene. malgrado che. NOTĂ Conjuncţiile come se. quasi (che) cer conjunctivul. 3.. că: Faceva tanto freddo che tutti battevano i denti — Era atìt de frig încît cu toţii clănţăneau din dinţi. nonostante che — deşi. NOTĂ Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul. CONJUNCŢII CONSECUTIVE § 174 1. în ciuda faptului că: Sebbene tardasse. fie. ca să. CONJUNCŢII FINALE § 172 perché. 4.. CONJUNCŢII CONCESIVE § 173 benché.. 215 . pentru a. seppure. onde — spre a. el nu a ezitat să o întreprindă. ancora che. quasi (che) — aproape. ca şi cum.niciodată.. anche se. egli non esitò intraprenderla — Deşi acţiunea era periculoasă. 2. che — atìt. Per quanto fazione fosse pericolosa. pentru ca să: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea ca să-ţi aminteşti de mine . cu toate că. de parcă: — Lo difendeva quasi (che) fosse suo fratello — îl apăra de parcă i-ar fi fost frate. acciocché.

2. a patto che — cu condiţia ca. (locuţiunea) a meno che — cu excepţia. afară de cazul că. a meno che — afară doar (dacă). qualora — în caz că. numai să nu: Potevi far tutto fuorché mo­ strargli quella notizia — Puteai să faci orice. fuorché. se — dacă: Se tu te ne vai. a meno che tu non cambi idea — Sìnt de acord numai dacă nu te răzgîndeşti. CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE § 177 se — dacă . va trebui să tele­ foneze. quando — cînd. numai să nu-i fi arătat ştirea aceea. Se este conjuncţia specifică propoziţiilor condiţionale şi se construieşte atît cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213. salvo (che). 5. 3. Se tu conoscessi Vitaliano. cît . De asemeni apare în propoziţiile interogative şi dubitative la indicativ sau conjunctiv: Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii. nel caso che. CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE § 176 1. 214). eccetto (che) — în afară de. dacă: Qualora egli non potesse venire dovrà telefonare — In caz că el nu poate veni. dacă: Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la tine dacă nu plouă. perché — de ce . n-am să mă duc la ţară. 2. tranne (che). ai înţelege ceea ce spun personajele din film.CONJUNCŢII CONDIŢIONALE § 175 1. Dimmi se mi telefonerai — Spune-mi dacă o să-mi 216 . doar dacă: Non si può fare altro. eu trebuie să rămîn . a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato — Nu se mai poate face nimic. purché — cu condiţia. afară doar dacă nu o să se ivească ceva neaşteptat. caso mai — în caz că: Caso mai io sia stanco. a condizione che. numai dacă: Sono d'accordo. quanto — cît: Ti chiedo perehé non reagisci — Te întreb de ce nu reacţionezi . numai dacă (că): Resto con voi purché Nunzio chieda scusa — Rămîn cu voi numai dacă Nunzio îşi cere iertare. dacă. Non so se sia tornato — Nu ştiu dacă s-a întors. fără (afară). non andrò più in campagna — în caz că voi fi obosit. come — cum. NOTĂ Toate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se) sau locuţiuni condiţionale se cons­ truiesc cu conjunctivul. io devo restare — Dacă tu pleci. 4. capiresti ciò che dicono i personaggi del film — Dacă tu ai Înţelege limba italiană.

.. a nu şti. Desidero sapere quando ritorni — Doresc să ştiu cînd te întorci. essere incerto — a nu fi sigur) : Sono incerto se. .telefonezi. CONJUNCŢII DUBITATIVE § 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu avea idee... Ignoro se sia venuto — Habar n-am dacă a venit . — Nu-s sigur dacă . Non so se abbia recitato ieri sera — Nu ştiu daca a ucat aseară. non sapere — a nu şti. a ignora. Tu sai quanto mi piacciono i piccioni e le faraone — Tu ştii cit îmi plac porumbeii şi bibilicile ..

Interjecţii improprii exprimate prin substantive. ohe!. forza! — curaj !.hapciu ! (strănutul). presto! — hai. Ele pot indica: 1. urrà (entuziasm). uffa!. ce rău. Interjecţii cu sens general care nu au o semnificaţie proprie. ehi! B. èia!. stări afective spontane sau imită diverse sunete. ciuf!. chicchirichì! — cucurigu ! . zitto! — 218 . uh!. teamă). Dintre aceste interjecţii unele se unesc cu pronumele personal me: ahimè!. verbe sau adverbe întrebuinţate ocazional ca interjecţii : bravo ! — bravo ! coraggio!. sunete produse de obiecte: din-don! — sunetul clopotului. cit e de frumos! în care ah exprimă bucuria. deh! (dorinţă. Potrivit semnificaţiei şi originii lor interjecţiile se pot grupa în: A. ahimè (durere). sensul lor fiind indicat de contextul în care apar. cuvinte invariabile sau locuţiuni care indică senzaţii. Alte inter­ jecţii de acest tip sînt: eh!. o stare fizică sau afectivă: ahi!. fantastico! — fantastic. capperi! — nemaipomenit!. ohibò (neîncredere). cucù! —cucii!. accidenti! — drace. mă­ r e ţ ! . ohimè! — vai de mine! 2. admiraţia. ohi!. evviva! — u r a ! . brr! (frig. ih! (mìni e) . miao! — m i a u ! . meraviglioso! — minunat. come è bello 1 — Ah. ehm! (ameninţare): puh! puah! (dispreţ. che male! — Ah. animo! — curaj !. C. viva! — trăiască. pss! (linişte). Adesea aceeaşi inter­ jecţie poate exprima stări diferite: Ah. auff! (nerăbdare. rugăminte). ce durere! în care aceeaşi interjecţie exprimă durerea. bau-bau! — ham — ham! . pleacă! . mah! (îndoială). ohà!. clic!. plictiseală). scîrbă) . clac!. pe naiba!. oh!. repede!. Ah. ih!. teribil!. imitarea unor sunete din natură — onomatopee — ca voci de animale şi păsări: gnau!. tic-tac! — bătaia ceasului: tu — — tu! — sunetul locomotivei. E a este exprimată prin diferite sunete. uff!. magnifico!. ahi! (chemare). via! — afară. Interjecţii propriu-zise folosite cu o semnificaţie precisă. adjective. diferite alte zgomote: pif!. sau ecci! f. patatrac!.INTERJECŢIA L'INTERIEZIONE § 179 Interjecţia nu este o categorie gramaticală propriu-zisă.

curaj !. in alto i cuori! — capul sus.taci ! . misericordia ! — indurare!. peccato! — păcat ! . pietà. D. guai & te! — vai de tine ! . sta' in gamba! — fii sănătos!. basta! — gata. questa è bella! — asta-i bună ! . aiuto! — ajutor ! . poveri noi! — sărmanii de noi!. Locuţiuni exclamative exprimate prin grupuri de cuvinte sau propoziţii cu valoare exclamativă: mamma mia ! —vai de mine!. lascialo stare!— lasă-1 în pace!. ajunge. Dio ci guardi! — Doamne fereşte ! .

— prefixul (il prefisso). este alcătuit din rădăcina fior. III sg. elementul care se interpune între rădăcină şi desinenţă schimbind sensul cuvlntului: fior-ai-o — cel care vinde flori. pag-h-iamo — plătim. precum şi ale conjugării a IlI-a pentru ver­ bele incoative (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracte­ ristică i şi desinenţă pers. spre exemplu consonanta h în formarea pluralului unor substantive masculine şi feminine: amic-h-e — prietene. maestr-o/a. elementul variabil fiind numai desinenţa'(-e. elementul care se pune la sfîrşitul rădăcinii incorporîndu-se în aceasta. o/a. desinenţe cu valoare de număr. 220 . fin-i-sc-o — termin. infiorato rădăcina este fior. îm­ podobit. Tema este partea invariabilă (fior. sfioritura. cu infixul sau prefixul formează tema cuvîntului. număr. I. -o). fior-itur-a — înflorire.STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI § 180 în analiza structurii morfologice a cuvîntului se pot identifica următoarele elemente: — rădăcina (la radice). In cuvinte ca fiore. II. lag-h-i — lacuri. elementul care precedă rădăcina transformînd sensul cuvîntului : s-fioritura — ofilire. -a. fiorame.-i. desinenţe cu valoare de persoană. în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului. înflorat). şi care In limba italiană poate avea o simplă valoare fonetică. cant-o/ate — clnt/clntaţi. e/i. timp verbal. elementul situat după rădăcină care indică modificările flexionare ale părţilor de vorbire servind la diferen­ ţierea unor sensuri şi forme gramaticale : fior-e/i — floare / flori. desinenţe cu valoare de gen . — desinenţa (la desinenza). fior-am-e — flori multe (sens colectiv). (il suffisso). fioritur. fioritura. fiori. — infixul (l'infisso). sufixul ai şi desinenţa o. Rădăcina împreună cu unul sau mai multe sufixe. şi a IlI-a pi. o/ate. — sufixul. — învăţător /învăţătoare. adică elementul fundamental care indică sensul lexical comun tuturor cuvintelor în a căror alcătuire intră. in-fiorato — înflorat. sau ale unor forme verbale ale conjugării I-: dimentic-h-i — uiţi. In ultimele două exem­ ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele itur şi am. fiorato.

107). desinenţe c u ajutorul cărora se formează cuvinte şi forme flexionare ale cuvintelor. în structura verbului» «de exemplu: amare — a iubi. buono. a numărului: fior-e/i — floare/flori. — la verbe morfemele au funcţiuni multiple. Morfemele au în primul rînd o deosebită valoare gramaticală întruclt servesc la diferenţierea unor forme gramaticale: — la substantive desinenţele pot fi marca genului : alliev-o/a — •elevul/eleva. infiorato. compunerea şi schimbarea valorii gramaticale. nel libro — în carte (ablativ). nehotărîte. Pe lîngă importanţa gramaticală morfemele au şi valoare lexicală în măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la diferenţie­ rea unor aspecte semantice. Aceeaşi valoare grama­ ticală o au morfemele şi pentru alte categorii de pronume (demonstra­ tive. amo şi cuvinte derivate ţparole derivate) formate cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: fiorame. ca element deter­ minant al genului : iljla turista — turistul/turista . buon-ije — buni/bune. relative. Principalele procedee gramaticale prin care în limba italiană se schimbă sensul unor cuvinte sau se formează cuvinte noi sînt : derivarea. — la adjective desinenţele indică genul şi numărul: buon-o/a — bun/bună. In funcţie de elementele care intră în structura cuvintelor acestea se împart în cuvinte primitive (parole primitive) formate numai din rădăcină şi desinenţă: fiore. care indică 'Conjugarea I. tu-o-i/tu-e — ai tăi/ale tale. 221 . al libro — cărţii {dativ). cu valoare de sufix. maestra. iar sufixul poate indica gradul de «comparaţie: buon-issim-o —foarte b u n . Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în care marchează cazurile substantivelor: del libro — al cărţii (genitiv). se disting următoarele elemente: am-are — rădăcina am-a-re — vocala caracteristică. am-a-ss-e — sufix cu valoare temporală şi deopotrivă modală care indică imperfectul conjunctiv am-vr-o — sufix temporal care marchează viitorul am-a-v-ate — desinenţa care indică persoana a doua plural NOTĂ Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem. al numărului : ijle nipoti — nepoţii/ nepoatele. sufixe. «e numesc morfeme (morfemi). — la pronume desinenţele sînt marca genului şi a numărului: •tu-o/a — al tău/a ta.Toate elementele morfologice: prefixe. gradarea. fioritura. infixe. vezi § 96—98. am-a-r-o — sufix temporal marcă a imperfectului. de identitate.

liniar (adj.DERIVAREA § 181 Derivarea (la derivazione) este procedeu] prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. % — din rădăcina giorno — zi. Aparţin unei familii toate cuvintele care sînt formate din aceeaşi rădăcină: — din rădăcina via — stradă. -ano. în funcţie de tipul sufixelor acestea se îm­ part în: . -aiolo: èoscaiolo — pădurar. operaia — muncitoare. 222 . A. a/lineare — a alinia. Prin derivare se alcătuieşte familia de cuvinte. a) Sufixe propriu-zise Sufixe substantivale 1. partigiano — partizan. Derivarea cu sufixe § 182 Prezentăm principalele sufixe cu care se formează în limba italiană cuvintele derivate. inserviente — îngrijitor. viandante— drumeţ. giornale — ziar. mercante — negustor. co­ pist. derivă : manovale — salahor. manato — cantitatea cuprinsă într-o mină. a aresta. deviare — a devia. avviamento — orientare i — din rădăcina linea — linie. manubrio — manivelă. derivă: via/e — bulevard. -ente: cantante — cîntăreţ. zilnic (adv. c) sufixe speciale care modifică nuanţa înţelesului de bază al cuvîntului (suffissi alterativi). aggiornare — a se lumina de ziuă.). delincare — a schiţa. fornaio — brutar. a se informa la zi.).-ario: ortolano — zarzavagiu. b) sufixe provenite din cuvinte de origine latină şi greacă . — din rădăcina mano — mină. traviare — a rătăci. legnaiolo — dulgher. -aia: ceraio — sticlar. aggiornato — — la curent. scrinano — scrib.). gelataia — vînzătoare de îngheţată . giornaliero — zilier (subst. derivă: giornate — durata unei zile. falsario — falsificator . lineamelo — liniament. derivă: lineare — a linia (verb). giornalista — gazetar.-igiano. Sufixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare): -aio. maneWe — cătuşe. ammanettare — a pune cătuşele. manovrare — a manevra. reciclat. viaggio — călătorie. a/lineamento — aliniere . mittente — expeditor. giornalaio — vînzător de ziare. a) sufixe propriu-zise (suffissi propriamente detti) care nu au un înţeles propriu . mîner. contura. aspect. -ante.

-tore. iacaggio — spălare. caduta — cădere. : -esimo: feudalesimo — feudalism. c i c a t r i c e — educatoare . -ismo: marxismo — marxism. -zione: ribellione — răscoală. starea: -aggio: passaggio — trecere. caligrafie. atitudine — aptitudine. parucchiera — coafeză. arpista — artist. dolore — durere . fervore — ardoare. literar etc. vagabondaggio — vagabondaj . — şofer. 4) Sufixe care indică însuşirea. comunista — comunist . -ista: (ocupaţii) — autista. starea: -aggine: testardaggine — încăpăţînare. -ito: fruscio — foşnet. -xita: lettura — lectură. vicinanza — apropiere . ricchezza — bogăţie: ~ -izia. -vendolo: /ruMivendolo — cel ce' vinde fructe. de­ rivazione — derivare. pittrice — pictoriţă . -ore: sapore — gust.— infirmieră. coscrizione — construire . -ìa: avarizia — zgìroenie. -ezza: bellezza — frumuseţe. comunismo — comunism. -itudine: gratitudine — recunoştinţă. biciclista — biciclist . saggezza — înţelepciune. 223 . -età. violenza — violenţă. frizer. ca­ pacitate . artefice — creator.-fice : orefice — aurar. -io. direttore — director. passività — indiferenţă . spazzino — măturător. e r g e n d o l o — cel •ce vinele zarzavat. socialismo — socialism. villanìa —mojicie.-trice : disegnatore — desenator. raniţa — vanitate. ruggito — răcnet . 3) Sufixe care indică orlnduirea. balordaggine — neghiobie . vincitore — învingător . caZore — căldură. -ione. barbiere — bărbier. realismo — realism. grosolănie .(i)tà: serietà — seriozitate. vetturino — birjar. istruzione — instruire. bontà — bună­ tate. pazienza — răbdare . -ura. 2) Sufixe care indică acţiunea. musicista — muzician . rugòista — rugbist. -ino: contadino — ţăran. /'unzione — funcţiune. fanciullaggine — puerilitate. -enza: partenza — plecare. regista — regizor. ceduta — vedere. umiltà — modestie. simbolismo — simbolism. -iera: cassiere — casier. -mento: affollamento — înghesuială. umanesimo — umanism . tradimento — trădare. esu­ beranza — exuberanţă. scrittura — scriere. miagolio — mieunat. (termeni sportivi) : fondista — fondist. curentul filosofic. perseveranza — perseverenţă. politic. accosta­ mento — apropiere. gelos ia — ge­ lozie. rol. muggito — muget. (orientare politică) socialista — socialist. stupidaggine — prostie. infermiera. meşter . -anza: costanza — statornicie. capitalismo — capitalism. tristezza — tristeţe. mestizia — tristeţe. ronzìo — zumzăit. -iere.

-ina: cedrina — vitrină. materiale — material. portoghese — portughez. profittevole — util. Sufixe 1) Sufixe care indică originea. -ino — marino — de mare. ossuto — osos. sudiciume — murdărie. (apartenenţa): ferroviario — feroviar. tradizionale — tradiţional . bestiame — vite. nuvolaglia — nori mulţi şi deşi. intruglio — amestec de lichide. cucchiaiata — cît conţine o lingură. universitario — universitar. saliera — solniţă . amiche­ vole — prietenos. benevolo — binevoitor. -ese: (indică naţionalitatea. -oso. -eto. -ario: rivoluzionario — revoluţionar. canneto — stufăriş. pari­ gino — parizian . bonario — blînd. -evole. legname — lemnărie (de construcţie). -età: frutteto — livadă. mortale — mortal. 6) Sufixe care indică conţinutul. cocile — vizuină. pineta — pădure de pini . 2) Sufixe care indică însuşirea. giornata — durata unei zile. natarale — natural. porticato — un şir de porticuri. mattinata — durata unei dimineţi. -ata: manata — cît încape într-o mînă. sabina — salină. napoletano — din Napoli . harababură . adjectivale apartenenţa: -ano: romano — roman (din Roma). sterpaglia — mulţime de mărăcini . codardo — laş. 224 . ovile — stînă. sindacato — sindicat . durata -iera : zuppiera — supieră. testardo — încăpăţînat. -uoso: grazioso — graţios. virtuoso — virtuos . muraglia — zid de fortificaţie. -ardo: oKgiardo — mincinos.5) Sufixe care indică un sens colectiv: -aglia: boscaglia — desiş. înclinaţia: -ale: sentimentale — sentimental. inalato — bolnav. popolano — din popor. -ile: fienile — fînarie. letterario — literar. ameri­ cano — american. pollame — păsări de curte . oliveto — livadă de măslini. porcării. -uto: garbato — politicos. amoroso — drăgăstos. nm'cata — ninsoarea. -ame: fogliame — frunziş. nerume — negreală. insalatiera — salatieră. marin. -urne: putridume — putreziciune. bolognese — din Bologna. socievole — sociabil. montano — de munte. -evolo. ungherese — maghiar. cetăţenia) francese — francez. -uglio: miscuglio — amestec. /onorevole — favorabil. profitabil. josnic . canile — cuşeă de cîine . -ato — collonnato — colonadă. -ato. bucarestino — bucureştean. capacitatea de cuprindere. guazzabuglio — amestecătură.

quarantenne — de patruzeci de ani. popolaresco — popular. verdastro — verzui. 5) Sufixe care. estivo — de vară. politico — politic. -igno: benigno — afectuos. malignferrigno — asemănător cu fierul . declamatorio — declamator. 4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica: -abile: navigabile — navigabil. soZubile — solubil. leggibile — lizibil. giallastro — gălbui-închis . caZcistico — fotbalistic . liticos . maligno — răutăcios. irrepetibile — irepetabil . -ico. migliaio — vreo mie . triennale — trienal. critico — critic. cartaceo — ca hîrtia. dodicenne — de doisprezece ani. 6) Sufixe care indică maniera sau calitatea: -esco: studentesco — studenţesc. sportivo — sportiv. -ennale (durata. amabile — po. benign. democratico — democratic . poetico — poetic. -ivo: festivo — sărbătoaresc.aceo: eioZaceo — vioriu. quinquennale — cincinal . Sufixe ale numeralelor derivate Din punct de vedere morfologic. collettivista — colectivist. numeralele rezultate prin derivare pot fi considerate ca atare sau pot deveni substantive şi adjective.3) Sufixe care indică tendinţa: . grottesco — grotesc. -ina (cantitate aproximativă) : ventina — circa douăzeci. -aio (sens colectiv. celebrativo — care celebrează . cofanista — comunist. economico — economic. -istico : ocaZistieo — oculistic. -ennio (durata): centennio — perioadă de douăzeci de ani. -astro: biancastro — alburiu. rinoscentista — renascentist . dantesco — dantesc. oratorio — oratoric. pagabile — plătibil. contraddittorio — contradictoriu. oiennio — perioadă de doi ani . cinquan­ tina — circa cincizeci . pazzesco — nebunesc . -atico: storico — istoric. -enne (vìrsta) : trienne — în vîrstă de trei ani. rosaceo — rozaliu. ritmicitatea): oiennale — bienal. 225 . -ubile: raZubile — volubil. emfatic. -orio: illusorio — iluzoriu. serie): centinaio — serie de o sută de unităţi. -ibile: mibile — vizibil. indică participarea: -ista: socialista — socialist. decennio — deceniu.

Sufixe din limba latină : -cida: (care ucide): omicida — asasin. teoiîorme — în formă de tub. òeadficare — a face fericit. -forme (indică forma) : filiforme — filiform. frigorifero — frigider. -uzzare. frutticoitore — pomicultor . teicoltore — viticultor. piV. îndepărtează): callifugo — medicament contra bătăturilor. mortificare — a chinui. velo cernente — rapid . -îicio (care fabrică) : panificio — fabrică de pîine. -voro (care mănîncă) : carnivoro — carnivor. pe dibuite. -oni: (indică modul): ginocchioni — In genunchi.Sufixe verbale Sufixele verbale sînt foarte puţine. fiammifero — chibrit . Alegem cîteva mai frecvent întîlnite. -cultore (care cultivă) agricoltore — agricultor. -izzare (indică devenirea. eroivoro — ierbivor. dolcificare — a îndulci .m e n t e : (indică modul. multe dintre ele avînd corespondenţă şi în limba română. attentamente — cu atenţie. fungicida — fungicid. care distruge ciupercile.-fuga — (care fuge. italianizzava — a italieniza. ignifugo — ignifug. romanizzare — a romaniza. 226 . 7nooiiiîicio — fabrică de mobilă. mulţumit. -paro (care generează) : ov/paro — ovipar. -coltore. maniera): elegantemente — in mod ele­ gant. suicida — sinucigaş.iparo — vivipar . oocconi — pe brìnci. transformarea): pubblicizzare — a face public. parricida cel ce-şi omoară tatăl. -fero (care produce. -ificare (indică devenirea) : glorificare — a glorifica. b) Sufixe p r o v e n i t e din c u v i n t e d e origine l a t i n ă şi g r e a c ă Sufixele provenite din limbile latină şi greacă sînt numeroase. Sufixe adverbiale . a umili. sghi­ gnazzare — a rìde sgomotos. insetticida — insecticid . de conserve. tastoni — pe pi­ păite. mone­ tizzare — a camufla (prin culoare) . -azzare : (indică repetiţia) : sminuzzare — a fărîmiţa. dolcemente — cu blindeţe. pe burtă. transfuga — transfug . salumificio — fabrică de mezeluri. iar cele care comportă modificări semantice sînt cuprinse la capitolul sufixelor speciale. care conţine) : sonnifero — somnifer. fusiforme — fusiform : -fugo. calorifero calorifer.

microfono — microfon. -fobia: (teamă): idrofobia — hidrofobie. foretto — cărticică: rotondetto/a — rotunjor/rotunjoară. sufixe de alintare. filmoteca filmotecă. -scopio (care vede) : microscopio — microscop. de dispreţ. etnologia — etnologie. -fono (de sunet. dulap:) biblioteca — bibliotecă. fi­ lologia — filologie. Fără a modifica. lavo­ retto — mică lucrare. claustrofobia — claustro­ fobie. manina — minuta. ragazzina — fetiţă. stetoscopio — stetoscop . -logo (cel ce studiază): sociologo — sociolog. Precedeul. fotofobia — fotofobie . de mărire. ierocrazia — birocraţie. termometro — termometru. adjectivelor şi indică o micşorare a obiectelo sau a însuşirilor: -ino. de alintare. giovinetta — tinerică. tavolino — măsuţă . bellino/a — frumuşel/frumuşică. -logia (ştiinţă) : sociologia — sociologie. telescopio — telescop. ci adaugă aces­ tuia o nouă nuanţă: de micşorare. etruscologo — etruscolog. carino/a — drăguţ/drăguţă. sufixele speciale alterează sensul iniţial al cuvîntului. arche ologo — arheolog. -ina: ragazzino — băieţel. tecnocrazia — tehno­ craţie. acustic): te/afono — telefon. 227 . -teca (care conţine. chilometro — chilo­ metri]. sufixele speciale se împart în: sufixe diminutivale. fii giogo — filolog . farmacologia — farmacologie . c) Sufixe speciale Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensul fundamental al cuvîntului primitiv la care sînt ataşate. fapt pentru care noile cuvinte formate se numesc în limba italiană: parole alterate. fonotecă — fonotecă. -etto. piccolinoja — micuţ/micuţă.Sufixe din limba greacă -erazia (putere) : democrazia — democraţie. discoteca — discotecă. -metro (măsură): cronometro — cronometru. barometro — barometru. Zelino — pătuţ. aparat administrativ. are şi valoare sti­ listică deoarece defineşte natura afectivă (de duioşie. vecchietto/a — bătrînel/bătrînică. Sufixele diminutivale (suffissi diminutivali) se pot adăuga substan­ tivelor. casetă. de altfel foarte productiv în italiană. -etta: giardinetto — grădiniţă. Sufixe diminutivale După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate. sufixe augmentative şi sufixe peiorative. iar sufixele speciale suffissi alterativi. afono — afon. de dispreţ) a co­ municării.

grandicello/a — mărişor/mărişoară. scioccherello/a — prostuţ/ prostuţă. pesciolino — peştişor. animaluccio— animal micuţ. botticella — butoiaş. la porta — il portone — poartă de intrare. la stanza — lo stanzone — cameră mare. occhiuzzo — ochişor. Specifice acestei categorii sînt sufixele: -uccio. — plantă mică. etc. deboluccio/a — slăbuţ/slăbuţă. pastorello — ciobănaş. grassotelloj& — grăsuţ/ grăsuţă. NOTĂ Uneori sufixele -uccio.-elio. sempliciotto — naiv (om simplu). ragazzotto grăsan. pigrona — mare leneşă. -uzzo. magrolmoja — slăbuţ/slăbuţă. Sufixele augmentative (suffissi accrescitivi) se adaugă substantivelor şi adjectivelor şi indică o mărire a obiectelor şi însuşirilor: -one. Carla — Cadetto. contadinella — ţărăncuţă . — Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino. stupidone — prostănac. botticino — butoiaş. palliănccio — gălbejit. viuzza — străduţă.-icino). caMuccio — căldurică. grassotto — . -uccia indică o uşoară nuanţă depreciativă: vestitocelo — rochiţă sărăcăcioasă. -ieello. -creila: atóerello — pomuleţ. -ona: librone — carte mare (ca dimensiune). Uneori aceste sufixe sînt identice cu cele diminutivale (-ino. NOTĂ Unele substantive feminine formează augmentativul în -oue devenind masculine : la strada — Io stradone — stradă mare. de dezmierdare. pazzerello/a — nebunatic/nebunatică. bastoncino—bastonaş. fogliolina— frunzuliţă. salone — sală mare. fior-eU-ino — floricică etc. omone — om voinic. Antonio — Antonino. adagio — adagino — încetişor. Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate : bene — benino — binişor. -erello. poco — pochinolpochettino — puţintel. 228 — băieţoi. boccuccia — guriţă. -olina: cagnolino — căţeluş. NOTĂ — Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi­ nutivale: twr-ett-ino — cărucior. -uccia: tettuccio — pătuc. -icella: venticello — vîntuleţ. magruzzoja — slăbuţ/slăbuţă. Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului male — maluccio — cam rău. -olino. -(i)cina: libricino—cărţulie. poverelloja — sărăcuţ/sărăcuţă. hazliu. allegrone — jovial. -(i)cino. ragazzone — fătoi. cavalluccio — căluţ. ponticello — poduleţ. adjectivelor şi indică noţiunea de răsfăţ. focheréllo — focul eţ. posticino — locuşor. pianticella. De la adverbul bene se poate forma augmentativul benone — foarte bine. Emilia — Emilietta. leoncino — leu mie.-uzza: labbruzxo — buzişoară. -ella: gonnella — fustiţă. Sufixele de alintare (suffissi vezzeggiativi) —se pot adăuga substan­ tivelor. -otto: giovanotto — flăcău.

-ottare: òaZòettare — a bîlbîi. stanzaccia — cameră urîtă. NOTĂ Există o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele speciale (-ino. -ettare. giallastro — gălbui. accozzaglia — adunătură. azzurrognolo — albăstrui. cu gust rău. Unele sufixe peiorative sînt specifice verbelor: -acehiare: ridacchiare — a rìde în silă. bluastro — albăstrui. adjectivelor şi unui număr foarte restrîns de verbe şi adverbe şi indică dispreţul. nu este diminutivuì substantivului carta — hîrtie. froMerellare — a merge cu paşi mici şi repezi. -eechiare: — sonnecchiare— a moţăi. acţiunilor: -astro: poetastro -— poet mediocru. bonacionc — (om) cumsecade. -erellare: giocherellare — a se juca. Aceste substantive numite false diminutive sau augmen­ tative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone — lămîie. poetoiizolo — poet prost. murdară. -one. cattivacelo — înrăit.-cione: bastoncione — baston mare. a scuipa în faţă. fără a fi însă diminutivele sau augmentativele unor substantive primitive. a se hlizi. j w / o t t a r e — a şuşoti. pigraccio — lenevos. a dribla. -accia età). colibă. a dormita. dormicchiare — a dormi iepureşte. -onzolo: (mai ales pentru substantive): mediconzolo — medic prost. însuşirilor.) rău mare.-accio: rasaccia — casă dărăpănată. hoţ. nu este augmentativul substantivului lima — pilă. -accio. -upola: casupola — cocioabă. dolciastro — dulceag. verzui. -elio. malaccio (adv. sparacchiare — a scuipa des. amarognolo — amărui. /aggtacchiare — a se eschiva. Să se observe fenomenul prin comparaţia exemplelor următoare: burrone — prăpastie burro — unt montone — berbec monte — munte cavallone — talaz cavallo — cal magrone — purcel de lapte magro — slab mattone — cărămidă matto — nebun cannone — tun canna — trestie merletto — dantelă merlo — mierloi mulino — moară m. ironia sau calitatea depreciată a obiectelor. -ueola: Zadruncolo — puşlama. -ognolo (mai ales pentru adjective) : verdognolo — verde murdar. nici cartella — servietă.ulo — măgar bottino — pradă botte — butoi paglietta — pălărie de pai paglia — pai 229 . -uncolo. -iechiare: /cricchiare — a citi fără chef. amărui. -aglia: (mai ales pentru substantive): ragazzaglia — ceată de copii needucaţi. înjurătură. -ucehiare : mangiucchiare — a mînca puţin şi în silă. salmastro — sărat. a gînguri. rivistucola — revistă proastă. parolaccia — cuvînt urît. Sufixele peiorative (suffissi peggiorativi-dispregiativi) se adaugă substantivelor.

prefisso— prefix. trans-: oltrepassare — a trece dincolo. traman230 . post-: nomerig— gio după-amiază. preno­ tatone — rezervare. dispreizo — dispreţ . antifasciste — antifascist. decisione — deviere. an-. Derivarea c u prefixe § 183 Prefixele (i prefissi) sînt elemente care se adaugă înaintea rădăcinii substantivului. — prefixe cu sensul „In afară dea: e-. bissare — a bisa.tacchino — curcan occhiello — butonieră focaccia — plăcintă tacco — toc de încălţăminte occhio — ochì foca — focă B . diffondere — a împrăştia. tri-. — prefixe cu sensul de „dincolo". direcţia: a-. tris-: ambidestro — ambidextru. as-. bis-. scaricare — a descărca. adattabilità — adaptabilitate. aggiungere — a adăuga. accam­ pamento — tabără. accorrere — a alerga către . antecedere — a preceda. bilingue — bilingv. „în loc de": antepre-. anarchia — anarhie. proclamazione — proclamaţie. „peste": oltre. tripartito — tripartit. contraddire — a contrazice. escavazione — excavaţie. irragionevole — neraţional. „ulterior": po-. ri-: reazione — reacţie. reiterare — a reînnoi. „trei": amai-. ac-: avvilito— umilit. contra-:antifurto — anti­ furt. di-. ir-. mis-: afono — afon. adjectivului sau verbului şi care modifică sensul iniţial al cuvîntului. Prefixele propriu-zise pot fi grupate după sensul pe care-1 conferă cuvîntului în: — prefixe care indică o negaţie: a-. posporre — a pune după. espatriare — a se expatria. impazienza — nerăbdare. — prefixe cu sensul de anticipare. — prefixe care indică repetiţia: re-. ultracorto — ultrascurt. bisnonno — străbunic. pronome — pronume. rilancio — relansare.-sci-: emigrato —emi­ grat. tra-. deprimat. ripassata — revizuire. premettere — a face să preceadă. — prefixe cu sensul de despărţire. proconsole — pro­ consul . miscono­ scere — a nu recunoaşte. — prefixe care indică scopul. — prefixe cu sensul de „doi". postmilitare — care se face după serviciul militar. — prefixe cu sensul de „după". reinte­ grazione — reintegrare. es-. abnorme — anormal. trisillabo — din trei silabe . Ele se împart în prefixe propriu-zise şi prefixe provenite din limba latină şi greacă.ultra-. in. „înainte de". bi-. ad-. pro-: anteprima — avanpremieră. — prefixe cu sensul de împotrivire: anti-. s-. pos-. opoziţie: de-. dis-: deportare — a deporta. infelice — nefericit. tras-. scioperare — a face grevă . ab-. eontracoipo — contralovitură .ini-. disunire — a separa.

agitare — esagitare — a zgudui . fra-: (între): porre — frapporre — a interpune.damento — transmitere. decimale — zecimal . Prefixe provenite din limba latină deci. sottufficiale — subofiţer. peri-: eircoscmto — circumscris. „mai puţin": sub-. concordare — a pune de acord . — prefixe cu sensul de „înjur": circo-. circum-. sopra-: (suprapunere): mettere — soprammettere — a suprapune. per-: (continuitate): durare — perdurare — a dura. pro-: (anticipare): vedere ~ provvedere — a. cticumnaviggazione — navigaţie în jur. nominare — soprannominare — a porecli . Prefixele verbale sînt adesea prepoziţiile care indica următoarele sensuri: a-: (apropiere. ipoteco — hipotensiv. acquare — innacquare — a uda. colaborare): venire — convenire — a conveni. attaccare — contrattaccare — a contraataca . sotto-. submarin. negaţie): mentire — smentire — a desminţi. onnivoro — omnivor . prevedea. interessare — cointeressare — a cointeresa . saporire — assaporire — a condimenta . inunda . mettere — promettere — a promite . . multi. confunda . sensul contrar): frenare — ăiîrenare — a dezlega. di-: . sottotetto — mansadră. connessione — unire. circondare — a înconjura. trasporto — transport. collaborazione — colaborare. produrre — riprodurre — a reproduce. înălţa. — prefixe cu sensul de „sub". trarre — estrarre — a extrage. con-: (apropiere. periplo — călătorie în jurul lumii. ri-: (repetiţie): vedere — rivedere — a revedea. 231 . onni — (tot) : onnipresente — omniprezent. es-: (opoziţie. formare — Riformare — a deforma .(separarea. perimetro — perimetru. mischiare — frammi­ schiare — a amesteca. scop): portare — apportare — a duce. transalpino — de dincolo de Alpi .(zece): decimetro — decimetru. con-: coetaneo — de aceeaşi vîrstă. s-. sostare — a poposi. ipo-: subacqueo — subacvatic. seguire — perse­ guire — a urmări . — prefixe cu sensul de „împreuna'': co-. Derivarea verbelor cu ajutorul prefixelor este un procedeu foarte productiv în limba italiană. so-. parlare sparlare — a fcìrfi . trasformato — transfor­ mat.(numeros) : multico/ore — multicolor. multiforme — multila­ teral . contra-: (opoziţie): stare — contrastóre — a împiedica. in-: (intensifică acţiunea): alzare — inalzare — a ridica.

crono. adept): filosofia — filozofie. maxigonna — fustă lungă etc. geo. isoscele — isoscel. lung): maxica/>/>o«o — palton lung.(aer) : aeromezzo — mijloc de transport aerian.(foc): pirotecnia — pirotehnie.(pămînt): geografia — geografie. piro­ filo — rezistent la foc * . topograf. maxi-jmare. telescrivente — telex.(fals): pseudonimo'— pseudonim.(căldură): termometeo — termometru. ăemodossologia — studiul elementelor determinante ale opiniei publice . demografia — demografie.(timp) : cronologia — succesiune în timp. psevido. idratare — a hidrata. telescopio — telescop . Redăm mai jos cîteva dintre ele: • .(jumătate): semifinale — semifinal. pseudoieMerafo — pseudoliterat.(la distanţă) : televisione — televiziune.(numeros): politecnico — politehnic.semi. pirografia — pirogravură. unele dintre acestea întîlnite şi în limba română: mini (mic. polivalenza — polivalenţă . miniteatro — teatru mic. îil(o). geologia — geologie . pseudoarZisto — pseudoartist. piro. idr(o).(egal): isotermico — izotermic. termo. aeroposte — poştă aeriană. termonucleare — termonuclear. auto. mimcapellone — copil cu pârul lung.(filo. aero. scurt) : minigonna — fustă scurtă. geometra — geometru. 232 .(nou) : neorealismo — neorealism.(prin mijloace proprii): automoòiie — automobil. aeroterapia — aeroterapie . biosintesi — biosinteză. semicerchio — semicerc semi/iina — semilună. neonato — nou-născut.(apă) : idrometro — hidrometru. autoeducazione — autoeducaţie . idrico — hidric. autopullman — autobuz. bio. poli. NOTĂ în limba contemporană au apărut noi prefixe. cronotecnica — tehnica normării . sensul lor fiind universal.(popor) : democrazia — democraţie. Prefixe provenite din limba greacă Prefixele provenite din limba greacă sînt foarte numeroase şi sînt comune şi altor limbi. filologia — filologie . prin influenţa altor limbi străine asupra limbii italiene. iso. isomorfismo — izomorfism . care se mişcă singur. weologismo — neologism. neo.(viaţă): biosfera — biosferă. cronometro — cro­ nometru. termocnimica — termochimie. tele. demo. biQgrafo — biograf. filantropo —filantrop. policrom ia — policromie.

s t r a .subst. dormiveglia — dormitare . pallacanestro — baschet. pessimamente — malissimo — foarte rău (vezi §68).GRADAREA § 184 Gradarea este un procedeu care se aplică numai adjectivelor califi­ cative şi adverbelor de mod care prin gradare exprimă intensităţi diferite ale însuşirilor şi modalităţilor. ricco — straricco — foarte bogat. -f.pronume: nontisocr dar dime — nu-mă-uita. «etc.: pescecane — rechin. bassorilievo — baso­ relief.subst. verb. andirivieni — du-te-vino. faţă de cuvîntul primitiv. adj. Gianmaria. Gradarea se realizează şi cu prefixele: arci. + verb: saliscendi — clanţă. panforte — turtă dulce. aparţinînd aceleiaşi sau unor diverse categorii morfologice. oco­ lişuri. biancospino — păducel . prepoz. verb -f.: grattacielo — zgîrie-nor. -errimo — celebre — celeberrimo — foarte ce­ lebru . Gradarea se realizează cu ajutorul sufixelor: -issimo : felice — felicissimo — foarte fericit. biancomangiare — prăjitură (cu lapte) . Rosalba. -\. extra-.: buonumore — bună dispoziţie. + adj: terracotta — ceramică.: contrattempo — contratimp. NOTĂ Şi numele proprii pot fi compuse: Annamaria. verb -\. subst. Giancarlo. adj. pomo­ doro — tomată . Substantivele compuse pot fi alcătuite din: subst.: contento — areicontento — foarte mulţumit. pentru a alcătui un cuvînt nou. iper: sensibile — ipersensibile — hiper­ sensibil. COMPUNEREA § 185 Compunerea este procedeul prin care se unesc două sau mai multe cuvinte. ultra-: rapido—ultrarapido — ultrarapid. -issimamente: rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în mod foarte rapid (vezi § 154).: forte — extraforte — forte puternic. + subst. girasole — floarea-soarelui. dopoguerra — peri­ oadă postbelică. -entissimo: benevolo — èeraeeoZentissimo — foarte binevoitor (vezi § 73). Gradarea poate fi realizată şi printr-o varietate lexicală: buonissimo — ottimo — foarte bun.verb: belvedere — terasă. + subst. capo­ stazione — şef de gară (vezi § 48). 233 . portacenere — scrumieră . sottopassaggio — pasaj subteran.

mai) — niciodată. eppure (e + pure) — totuşi. NOTĂ Unele adjective compuse se scriu. verb -f. elettrochimico — electrochimie.: insomma (in -f. qualsiasi.verb: voler dire — a însemna. Unele forme ale pronumelui nehotărît ca: qualchessia — oricine. prepoz. Această mutaţie nu produce schimbări în sensul fundamental al cuvîntului. prepoz. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE § 186 Schimbarea valorii gramaticale este procedeul prin care un cuvînt trece de la o parte de vorbire la alta sau dintr-o clasă lexicogramaticală în alta. ca să. gliela.: indietro (in + dietro) — înapoi. cu cratimă: italo-romeno — italo-român. glieli. + adv. Conjuncţii compuse: affinché (a fine che) — spre a.adv. — verb: benedire — a binecuvânta.a supraîncarcă. 234 . chicchessia. ca în limba română. agrodolce — dulce-acrişor.: giammai (già-f.somna) — în concluzie.su)—acolo sus. Verbele compuse. giacché (già -f. benemeritare — a bineme­ rita. acciocché (a ciò che) — pentru ca. — oricine. a bîrfi . verde smeraldo — verde ca smaraldul. sottoscrivere — a sub­ scrie. verb + adv.su) — aici sus. Adverbele compuse sînt formate din: adv. quaggiù (qua + giù) — aici jos. siccome (così + come) — întrucît.adj. sovraccaricare —..: conj. -j. (mai ales pentru culori): grigio ferro — gri fer. -f verb: sottostare — a sta dedesubt. -j.-j-adv.subst. prepoz. pot fi alcătuite din: ade. allorché (allora che) — atunci cînd. dopoché (dopo 4che) — dupa ce. ventotto — douăzeci şi opt.che) deoarece. centotrenta-cinque— o sută treizeci şi cinci. Numerale compuse sînt considerate numerele de la zece în sus: quattordici — paisprezece. politico-economico — politico-economìe. : sordomuto — surdomut. qualsisia — oricare. -f. orice. fisico-chimico — fizico-chimic..: neppure (ne + pure) — nici.: voler bene — a iubi. reduse ca număr. a îndrăgi. gliele (gliene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în poziţie encli­ tică faţă de verb: portamela — adu-mi-o (vezi § 88). ambedue — amîndoi. adj.adj.Adjectivele compuse se pot alcătui din diverse părţi de vorbire: adj. grigioverde — gri-verde. blu cobalto — albastru de cobalt.: davvero (da + vero) — cu adevărat. prepoz. -f subst. lassù (là -f. Pronumele compuse sînt de fapt formele combinate ale pronumelor personale neaccentuate în dativ şi acuzativ: glielo. sînt formate tot prin compunere. maledire — a blestema. -f. quassù (qua -j..

il co me — modul. — la modul gerunziu: la lavanda — îmbăierea. Non è questo il vero — Nu-i acesta adevărul. il dilettevole — plăcutul. trecut: il fatto — faptul. amato — iubit. V utilitaria —* autoturism ieftin. Tra gli studenti c'era un tale — Printre studenţi se afla şi un oarecare (om). Facciamo la verifica degli esercizi — Să facem verificarea exerciţiilor . Adverbe care se pot substantiva: ii bene — binele. Il museu visitato era di storia — Muzeul vizitat era de istorie. Il sonetto ha due quartine e due terzine — Sonetul are două catrene şi două terţine. respiraţia. — aparent la modul indicativ prezent: il rilascio — eliberarea. il male — răul: Il suo domani sarà felice — Viitorul său va fi fericit . Devin adjective: — unele verbe la participiul trecut: chiamato — chemat. la vista — vederea. il ritornare — reîntoarcerea. il fiorire — înflorirea.Cele mai frecvente schimbări ale valorii gramaticale se produc în direcţia substantivului întrucît foarte multe părţi de vorbire pot căpăta înţeles şi valoare de substantiv. la locanda — hanul . QuaVè la sorgente di questa notizia ? — Care este sursa acestei veşti ? — la modul participiu. — la modul participiu. Conjuncţiile şi prepoziţiile se pot uneori substantiva: il perché — cauza. Il suo andare era lento — Mersul său era lent. La tua offerta non incinteressa — Oferta ta nu mă interesează . Mi ha preoccupato questa faccenda — M-a preocupat această treabă. Prin schimbarea valorii morfologice se pot forma şi adjectivele. Il bello ed il brutto sono due categorie estetiche — Frumosul şi urîtul sînt două categorii este­ tice . L'abitante di Bucarest si chiama bucarestino — Locuitorul Bucureştiului se numeşte bucureştean . il mittente — expeditorul . motivul. Questo scrivere è illeggibile — Acest scris este indescifrabil. Ho preso alla matematica un dieci — Am luat la matematică un zece . Vutile — utilitatea. il pro — argumentul favorabil: Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Explică-mi cauza atitudinii tale . lo scritto — scrierea. Ti diro il come ci son riuscito— îţi voi spune modul in care am reuşit. un decennio — deceniu . Verbele substantivate pot fi la: modul infinitiv: il camminare — mersul. Pessere — fiinţa. Il suo ritorno avrà luogo stasera — Reîntoarcerea sa va avea loc în seara asta. il cantante — cîntăreţul. Adjective substantivate: il bello — frumosul. 235 . ricercato — căutat: Radu è un giovane emancipato — Radu este un tînăn emancipat. il prodotto — pro­ dusul. la coppia — perechea. In general acestea sînt precedate de articol. I suoi detti mi impensie­ rirono — Vorbele sale mă puseră pe gînduri. la modifica — modificarea. ii sospiro — suspinul. prezent: il passante — trecătorul. Numeralele pot deveni substantive: una dozzina — o duzină.

(vezi § 183 B). migliore — migliorare — a îmbunătăţi . a-: terra — atterarre — a doborî. s-a întors (acasă) către cinci . sano — risanare — a se însănătoşi .. // caffè non è dolce. Prepoziţiile îşi pot schimba valoarea gramaticală devenind prefixe şi integrîndu-se în noile verbe care se formează: di-: colorare — decolo­ rare — a decolora. participiul prezent: partecipante — care ia parte. ordine — ordinare — a aşeza în ordine. a comanda. Parla piano non parlar forte — Vorbeşte încet. Toate procedeele amintite au loc în sfera gramaticii dar cu conse­ cinţe directe asupra lexicului şi a posibilităţilor de îmbogăţire şi nuanţare a exprimării în limba italiană. in-: albero — inal­ berare — a arbora etc. Pot deveni adverbe de mod unele adjective: sicuro — desigur. rosso — arrossire — a se înroşi. Vado spesso a Braşov — Merg adesea la Braşov. — adjective care devin verbe cu ajutorul sufixelor şi prefixelor: forte — fortificare — a întări. telegrafo — telegrafare — a telegrafia. Il piano fu elaborato in tempo ed abbiamo pianificato il nostro lavoro — Planul a fost elaborat la timp şi ne-am planificat munca . autoritar. . frutto — fruttificare — a fructifica . La pianura è fertile. Il suo stile corrente piaceva a tutti — Stilul său curgător plăcea tuturor . ea a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice . è rincasato verso le cinque — Este acasă de o jumătate de oră. essa fu fertilizzata con concimi chimici — Cîmpia este roditoare. nu vorbi tare. JE" in casa da mezz'ora. schiacciante — zdrobitor . chiaro — limpede . Il più lucente metallo è l'oro — Cel mai strălucitor metal este aurul. faccia — affacciare — a se arăta. magro — dimagrire — a slăbi. potente — puternic. Prin acelaşi procedeu se pot forma verbe din: — substantive cu ajutorul unor sufixe şi prefixe: atomo — atomizzare — a atomiza (chim.si deve raddolcire con due cucchiaini di zucchero — Cafeaua nu este dulce.). trebuie îndulcită cu două linguriţe de zahăr.— unele verbe la.

: / / bambino biondo — Copilul cel blond) iar predi­ catul poate fi format dintr-un grup verbal (adică verbul — în sintaxă = predicatul verbal — însoţit de complement. aceasta fiind formată din cel puţin două cuvinte cu înţeles deplin (subiect şi predicat. b) subordonare a două sau mai multe propoziţii (realizată cu ajutorul unor prepoziţii. Propoziţia constituie nucleul. unitatea de bază a sintaxei. atribut. sintaxa este acea parte a gramaticii care cuprinde reguli privitoare la îmbinarea cuvintelor într-o propoziţie sau într-o frază. substantiv. Sintaxa frazei studiază modul în care se unesc propoziţiile spre a alcătui fraze. sau cu ajutorul conjuncţiilor. . O frază se poate afla în raport de: a) coordonare a două sau mai multe propoziţii (prin juxtapunere. a unor pronume şi adverbe relative. a unor conjuncţii subordonatoare. care în sintaxă devin subiect. sau a locuţiunilor conjuncţionale coordonatoare) . nehotărîte e t c ) . de ex. : Corre allegramente — Aleargă vesel). nume predicativ sau alte elemente predicative suplimentare . declinare e t c ) . La rîndul său subiectul poate fi format dintr-un grup nominal {articol. Fraza este o unitate sintactică superioară propoziţiei în sensul că este alcătuită din două sau mai multe propoziţii.: Il bambino corre — Copilul aleargă). conjugare. adjectiv etc. aceasta putînd expri­ ma o idee mai complexă decît propoziţia. de ex. indicând care este ra­ portul dintre aceste propoziţii. complement . de ex.NOŢIUNI DE SINTAXĂ (NOZIONI DI SINTASSI) v § 187 Dacă morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile referitoare la forma cuvintelor şi la modificările de formă pe care le iau cuvintele (număr.

cînd e vorba de complemente circumstanţiale. Qui è un avverbio — Qui este un adverb . Il blu è più delicato — Albastrul este mai delicat. Nessuno lo ha visto — Nimeni nu 1-a văzut . Tocca a voi di visitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi. Ma è una congiunzione — Ma este o conjuncţie . atunci cînd determină un verb. complementul (il complemento) care face parte fie din grupul verbal. Qualcuno lo saprà — Cineva va fi ştiind . fie determină întreaga pro­ poziţie. Questo è giusto — Asta-i drept . părţile principale ale propoziţiei siiit subiectul (il soggetto ) şi predicatul (il predicato ) . d) adjectiv substantivizat: I bugiardi sono disprezza­ ti — Mincinoşii sînt dispreţuiţi.Care nu-ţi place ? . fie din grupul adjectival — cînd determină adjective —. NOTĂ Verbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di: Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta. în cazul unei propoziţii dezvoltate. sau poate fi omis (subiect subînţeles sau inclus).P Ă R Ţ I L E PROPOZIŢIEI § 188 Aşa cum s-a arătat mai sus. e) verb la infinitiv: Volere è potere. La acestea mai pot fi menţionate. Le tue sono più belle — Ale tale sìnt mai frumoase. I perché sono molti — Cauzele sînt nume238 . Poate fi deci constituit din: a) substantiv: L'uomo dormiva — Bărbatul dormea. f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci este un pronume . deci este o datorie să vrei. Chi lo dice? — Cine o spune? — Quale non ti piace? —. atributul (Vattribato ) care face parte din grupul nominal determinînd substantive sau substitute ale substantivelor. E1 umiliante chie­ dere — Este umilitor să ceri. b) pronume: Io non vado via — Eu nu plec . e) numerai: Due sono andati via — Doi au plecat . Le vom pre­ zenta pe rînd: SUBIECTUL § 189 Ca şi în limba română subiectul poate fi exprimat prin diferite părţi de vorbire. Suonano le campane — Trag clopotele. quindi è dovere volere — Să vrei înseamnă să poţi.

roase . essere stimato — a fi considerat. valutare — a evalua. substantiv -f adjectiv. sembrare. 6) verbul essere însoţit de numerale cardinale. vedere — a vedea. La dichiaro aperta — O declar deschisă. Non è possibile che tu mi offenda — Nu-i posibil ca t u să mă jigneşti. credere — a crede. essere creduto — a fi crezut. Numele predicativ Poate fi exprimat prin: substantiv. tenere— a ţine. sembrare — a (se) părea. trovare a găsi/a considera. essere detto — a fi spus. Voi vi divertite — Voi vă distraţi . lasciare — a lăsa. mantenere — a menţine. Mio padre 239 . La rîndul lor verbele copu­ lative pot fi: 1) essere: Mia madre è coraggiosa — Mama mea este curajoasă. Se consideră predicate verbale şi cele exprimate prin locuţiuni verbale: // mio piano è andato a monte — Planul meu s-a dus de ripa. numerale ordinale sau adjective nehotărîte de cantitate (introduse uneori. deveni. essere chiamato — a fi chemat. adjectiv (cu sau fără prepoziţie). Le foglie sono portate dal vento — Frunzele sînt purtate de vînt. deveni. parere însoţite de pronume: Non sembra più lui — Nu pare să mai fie el însuşi/Parcă nu mai e el. scegliere — a alege. vivere — a trăi. essere giudicato — a fi judecat/apreciat ecc. desiderare — a dori. tor­ nare — a se întoarce. 4) verbe tranzitive însoţite de un adjectiv: avere — a avea. chiamare — a chema. numeral plasate după verbul copulativ: Lui è l'amico di mio fratello — El e prietenul fratelui meu . giudicare — a considera. reflexivă sau pasivă: Il cavallo galoppa — Calul galopează. nascere — a se naşte. g) o întreagă propoziţie: E1 necessario che noi studiamo — Trebuie ca noi să învăţăm. fare — a face. sapere — a şti. de prepoziţia in): Erano in pochi — Erau puţini. 3) verbe tranzitive la diateza pasivă: essere considerato — a fi considerat. supporre — a presupune: Ti trovo intelligente — Te consider inteligent . : Tu non sei giudicato bene — Tu nu eşti bine apreciat. La riteniamo diligente — O socotim silitoare. Tutti stavano zitti — Toţi tăceau. 5) verbele essere. Se pot distinge două feluri de predicate: a) pre­ dicatul verbal care poate fi exprimat printr-un verb la diateza activă. dichiarare — a declara. stare — a sta (cu înţeles de essere — a fi): Sono diventati grandi — Au devenit (s-au făcut) mari . pronume. rimanere —a ramine. Lo credevo giovane — îl credeam tînăr . restare — a ramine. cum ieste sau ce face subiectul. essere eletto — a fi ales. PREDICATUL § 190 Este partea principală de propoziţie care arată ce este. E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost chemat de prietenul meu. şi b) predicatul nominal care se exprimă printr-un verb copu­ lativ (nepredicativ) şi un nume predicativ. 2) verbe intranzitive ca: diventare—a. divenire—». morire — a muri. Gina è la seconda — Gina este a doua. ritenere — a socoti.

II motore è a quattro tempi — Motorul e în patru timpi . persoană şi uneori în gen. Un branco di pecore pascolavano — O turmă de oi păşteau. > Exemple : Io e Laura andiamo via — Eu şi cu Laura plecăm. Acordul predicatului cu subiectul se face în număr. Ti hanno dichia­ rato presidente — Te-au declarat preşedinte. / cani e le galline corrono — Clinii şi găinile fug. Il cane e le galline corrono — Cîinele şi găinile fug. r Subiectul este colectiv la 1 Se află la persoana a l l l . | singular cu specificarea > — gular sau plural > { componenţilor J Exemple : Un branco di pecore pascolava — O turmă de oi păştea. Se află întotdeauna la persoana a Ii-a plural C. Noi e il canne andiamo via — Noi şi căţelul plecăm. Quell'affare non era per lui — Aface­ rea aia nu era pentru el .a plural > plural : Il cane e la gallina corrono — Cîinele şi găina fug. Loro passavano per delle persone importanti — Ei erau consideraţi drept persoane importante . Voi e il cane andate via — Voi şi căţelul plecaţi. In cazul subiectului multiplu. Anna mi riesce antipatica — Ana îmi este antipatică. 240 . Sînt două sau mai multe subiecte între care un pronume la persoana a Ii-a : Exemple Tu e Laura andate via — Tu şi cu Laura plecaţi. Siamo in due — Sîntem în doi . \ subiecte între care un \ — la persoana I pluial > i pronume la persoana I. Acordul predicatului cu subiectul § 191 Dacă —*• Verbul i Exemple i C Sînt două sau mai multe 1 Se află întotdeauna la persoana A. normele de acord sînt identice cu cele din limba română. C Sînt două sau mai multe \ Se află întotdeauna B. < subiecte la singular sau > — a I l I .a s i n D.fa l'ingegnere — Tatăl meu e inginer .

complemente) care se adaugă unui alt substantiv 241 . în limba română această categorie reprezintă numai unul din aspectele ce se află pe lista atributelor. Marco è un giovane alto e biondo — Marco este un tînăr înalt şi blond . complemento di termine (Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pachetul bunicii). b) numele predicativ: L'arnese. numeral. Apoziţia § 193 Gramaticile italiene numesc apoziţie cuvîntul sau sintagma (de cele mai multe ori un substantiv însoţit sau nu de un determinant. era un grosso rastrello — Unealta era o greblă mare . Quel libro è mio — Cartea aceea este cartea mea . în limba italiană atributul poate să determine: a) subiectul: Una grossa auto lo colpì — Un automobil mare 1-a lovit . atributul pro­ nominal. sau spre a-i lămuri mai bine înţelesul. c) complementul direct: Carla guidava una grossa auto — Caria conducea o maşină mare . Niente di preciso — Nimic sigur. demonstrativ. spre a-i atribui o calitate. atributul verbal şi atributul adverbial. La loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit . d) orice alt com­ plement: L'auto corre ad alta velocità — Maşina goneşte cu viteză mare . Uno stormo volava — Un stol zbura.) care însoţeşte un substantiv sau un substitut al acestuia. posesiv etc. Ca şi în română. eventual de atribute. Ori. în dativ. Comprai ieri un vestito rosso scuro — Am cumpărat ieri o rochie roşu închis .{ Subiectul este colectiv la Ì Se află la persoana a 111-a singular fără specificarea > — singular * componenţilor J Exemple Un gregge pascolava — O turmă păştea. Giunsero in una verde vallata profonda — Au ajuns într-o vale verde şi adîncă. prepoziţional). Atributul poate fi introdus cu prepoziţia di atunci cînd acesta determină un pronume indefinit sau interogativ: Che cosa c'è di nuovo? Ce mai e nou ? . ATRIBUTUL § 192 în limba italiană este numit atribut adjectivul (calificativ. Toate aceste forme din limba română îşi găsesc corespondenţa în limba italiană într-o serie de complemente ca de exemplu: complemento di specificazione (Il colore del mare è grigio — Culoarea mării este cenuşie). comple­ mento di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri di cristallo — Am primit cadou douăsprezece pahare de cristal) etc. şi anume atributul adjectival. în română se mai disting: atri­ butul substantival (în genitiv. După valoarea părţilor de vorbire.

prietenul Cariei. Capisco meno Vinglese che l'italiano — înţeleg mai puţin engleza deeît italiana. qualità di: Io. prietenul Cariei. villaggio — sat. Il mese di febbraio è il più corto dell'anno — Februarie este cea mai scurtă lună a anului. arriverà domani — Marino. COMPLEMENTUL § 194 Este o parte secundară a propoziţiei. XOTĂ 1. che: Lui parla Vitaliano meglio di te — El vorbeşte italiana mai bine ca t i n e . de ex. Dacă însă apoziţia urmează după substantivul la care se referă. Apoziţia mai poate fi introdusă prin: da. l'amico di Caria — li aşteptăm pe Marino. Sicuro di sé — Sigur de sine . prietenul Cariei. fie un complement direct: Aspettiamo Marino. Il nome di Veronica non mi piace — Numele de Veronica nu-mi place. mese — lună sînt urmate de prepo^ ziţia di şi apoi de numele pe care îl determină: La città di Genova — Oraşul Genova. Non vedo te — Nu te văd pe tine . apoziţie. în calitate de medic. am să te ajut. ti aiuterò — eu. atunci cînd precedă substantivul la care se referă. Substantivele città — oraş. numeral cu sau fără de­ terminanţi : Scrivo una lettera — Scriu o scrisoare . alt complement). atri­ but. prietenul Cariei . complementul direct care determină un verb tranzitiv şi se află in cazul acuzativ: poate fi înlocuit printr-un pronume in acuzativ şi exprimat fie printr-un substantiv. nome — nume. come. in qualità di medico. Complementul verbului. provincia — judeţ. 3. pronume. de ex. Marino. l'amico di Caria. Deosebim: I. De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie.: Il dottor Rossi. care determină sau completează sensul altor elemente ale acesteia (subiect. Complementul adjectivului care poate fi exprimat prin substantive. l'amico di Carla — Fac cafeaua pentru Marino. II. L'isola di Sicilia—Insula Sicilia. in. a. Ricordai soltanto i primi sei — Mi-am adus aminte numai de primii şase. isola — insulă. l'amico di Carla — Pălăria este a lui Marino. Tu. Complementul adverbului se exprimă prin substantive sau pronume introduse cu di. l'amico di Caria — Am dat cărţile lui. // cappello è di Marino. penisola — peninsulă. va sosi mîine. fie orice alt complement: Ho dato i libri a Marino. trebuie să păstrezi secretul profesional. prietenul Cariei. Din această categorie putem dis­ tinge: A. Atto al lavoro — Apt pentru muncă . III. in: Avido di denaro — Lacom de bani. Lieto di conoscere— Bucuros de a cunoaşte . Preparo il caffè per Marino. fie printr-un verb la infinitiv introdus prin prepoziţia 242 .spre a determina fie subiectul : Marino. atunci aceasta este marcată de virgulă. Bravo in matematica— Bun la matematică. 2. ca (în calitate de) prieten. pronume sau verbe la infinitiv introduse de prepoziţiile di. da amico. il dottore — Rossi. predicat. devi mantenere il segreto professionale — Tu.: Rossi. da. Difficile a capire— Greu de înţeles . doctorul.

misurare — a măsura. pesare — a cîntări. sau printr-o construcţie infinitiva!ă: Maddalena voleva scrivere — Magdalena voia să scrie. rinunciare a — a renunţa la. Abbiamo incontrato desti amici — Am întîlnit nişte prieteni. Dacă substantivul este precedat. Mi sono alzata alle tre di notte — M-am sculat la trei noaptea . vivere per — a trăi pentru/ spre. parlare di — a vorbi de/despre. spre deosebire de complementul direct. acesta dobîndeşte o valoare partitivă sau de articol nehotărît. Versammo dell'acqua — Am turnat apă. c) complementul circumstanţial de mod: Si sentiva più tranquilla — Se simţea mai liniştită. Acesta este exprimat fie printr-un substantiv însoţit (de cele mai multe ori) de o prepoziţie. B. complementul indirect. : Mi ricordo con piacere di quella serata— îmi amintesc cu plăcere de serata aceea. Ora siamo contenti — Acum sîntem mulţu­ miţi . estendersi — a se extinde: Mia figlia pesa settanta chili — Fata mea cintereste şaptezeci de kilograme . vergognarsi di — a se ruşina de. nemaifiind deci" un element de relaţie (gramaticile italiene îl numesc complemento oggetto partitivo): Mangio del pane — Manine pîine. dintre acestea amintim doar: ricordarsi di — a-şi aminti [de. Iată tipurile de comple­ mente circumstanţiale mai importante. distare — a fi la o depărtare de. rivolgersi a. de prepoziţia di. a se întîlni etc. imbattersi in — a da peste. — a se adresa. Si rivolse al suo padrone di casa — Se adresă gazdei sale . e) comple­ mentul circumstanţial de cauză: Marina tremava dal freddo — Marina 243 . Dobbiamo combattere contro le esperienze atomiche — Trebuie să luptăm contra experienţelor atomice. costare — a costa. Compro dei fiori — Cumpăr flori.da. Imparo a battere a macchina — învăţ să bat la maşină : Ti offro da vestire — Iţi ofer de îmbrăcat : Hai trovato da leggere? Ai găsit de citit? NOTĂ Complementul direct exprimat prin substantive sau substitute ale substanti­ vului nu este introdus de un element de relaţia: Sto ascollando la radio — Ascult radioul. In această categorie deosebim: a) complementul indirect fără prepoziţie. combattere contro — a lupta împotriva. selectate după criterii semantice: a) complementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre giorni — Voi fi la tine peste trei zile . complementul circumstanţial nu determină numai o parte a propoziţiei. b) complementul indirect cu prepoziţie: lista verbelor care sînt determinate de un complement indirect este lungă. aşa cum e cazul complementului direct sau al celui indirect. nu poate fi înlocuit printr-un pronume în cazul acuzativ. Devi agire con cautela perché è sensibile — Trebuie să acţionezi cu precauţie pentru că e sensi­ bilă: d) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparare per gli esami — Toţi trebuie să vă pregătiţi pentru examene . C. fie printr-un adverb re­ lativ sau printr-o construcţie infinitivală etc. b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov — Se vor întîlni la Braşov. care înso­ ţeşte verbe ca: alzarsi — a se scula. sorgere — a răsări. ci întreaga propoziţie. man­ care di — a fi lipsit de.

Giorgio a apărut la fereastră . Quando l'automobile si fermò. adică verbul aflat la un mod nepersonal poate fi trecut la un mod şi la un timp personal introdus de o conjuncţie subordonatoare sau de un pronume relativ. De reţinut că propoziţiile subordonate implicite capătă denumi­ rea după conjuncţiile introduse în transformarea propoziţiei explicite: Spinto dalla fame. Dacă însă predicatul se află la un mod nepersonal (gerunziu. 244 . am văzut-o pe nepoţica mea. D. g) complementul circumstanţial limitativ: A mio parere questo affare non finirà bene — După mine (părerea mea) treaba asta n-o să sfîrşească bine. parti­ cipiu. infinitiv) atunci propoziţia este numită implicită: Dichiara di essere innocente — Declară că este nevinovat . am văzut-o pe nepoţica mea. Vuomo afferò il pane — Deoarece era împins de foame. f) complementul circumstanţial concesiv: Nonostante la malattia. explicită: Dichiara ehe lui è innocente — Declară că el e nevinovat .Uscendo. imperativ) propoziţia este numită. pro­ poziţiile „implicite" pot fi transformate în propoziţii „explicite". De exemplu. condiţional. Mentre uscivo vidi la mia nipotina — Tocmai cînd ieşeam. Complementul de agent se deosebeşte de toate celelalte tipùri de complemente în sensul că acesta apare doar în propoziţiile cu verbul la diateza pasivă reprezentînd subiectul logic al acţiunii : Silvana è stata colpita da una pietra — Silvana a fost lovită de o piatră. din punct de vedere formal. vidi la mia nipotina — La ieşire (pe cînd ieşeam). propoziţia implicită va fi tot cauzală. tornò a casa — După ce a cheltuit toţi banii. s-à întors acasă — poate fi transformată într-o propoziţie explicită astfel: Dopo che ebbe consumato tutto il denaro. omul a înşfăcat pîinea -* Poiché era spinto dalla fame. propoziţia implicită Consumato tutto il denaro. Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a oprit maşina. Giorgio a apărut la fereastră . Al fermarsi dell'auto­ mobile. Vuomo afferò il pane — împins de foame. Propoziţii subordonate explicite şi implicite (Proposizioni subordinate esplicite ed implicite) § 195 Caracteristic limbii italiene este faptul că atunci cînd pre­ dicatul se află la un mod personal (indicativ. omnl a înşfăcat pîinea. s-a întors acasă. Poiché fiind o conjuncţie cauzală. Giorgio si affacciò alla finestra — La oprirea maşinii (cînd s-a oprit maşina). è venuto al lavoro — Cu toată boala (deşi era bolnav) a venit la lucru . In general. tornò a casa — O dată cheltuiţi toţi banii. conjunctiv.tremura de frig.

vinsi — Am venit. dar n-am găsit timp ca s-o fac . coordonată cu cea dintîi 245 . 2. p . vidi. Fraza prin coordonare poate fi alcătuită: 1. dunque prenderemo la slitta — Ninge. prin juxta­ punere: Venni.FRAZA (IL PERIODO) § 196 Ca şi în limba română propoziţiile unei fraze se pot afla în raport de coordonare sau de subordonare. § 197 A. într-o frază pot exista: — propoziţia principală — una sau mai multe propoziţii coordonate cu principala — una sau mai multe propoziţii subordonate Exemplu : Monica è giunta solo adesso. Spre a vedea raportul în care se află fraza de mai sus putem avea următoarea imagine reprezentată într-o schemă grafică: Propoziţie principală Monica è giunta solo adesso i perché si è svegliata tardi . prin coordonare adversativă: Volevo studiare ina non trovai il tempo per farlo — Vroiam să învăţ. prin coordonare concluzivă: Nevica. Coordonare i ed ha perso il treno î Subordonată de grad I Alte exemple de ilustrare a raportului Molti si rifugiavano su per i monti— ì Mulţi se refugiau sus în munţi J ~* e vi portavano la loro roba — Ì şi-şi duceau cu ei calabalîcul J ~* Î Subordonată de grad I dintre propoziţii: . 3. am învins . deci o să luăm sania. am văzut. pentru că s-a trezit tîrziu şi a pierdut trenul. prin coordonare copulativă: Non so nulla e non voglio saperne — Nu ştiu nimic despre asta şi nici nu vreau să ştiu . perché si è svegliata tardi ed ha perso il treno — Monica a ajuîis doar acum. 4. Principala Principală.

è difficile — este greu. lingua— Nu neglija acea parte a limbii che è fuori d'uso — care este ieşită din uz perché certe voci ti possono servire. propoziţia subiectivă formată din verbe impersonale. bisogna — trebuie. si crede — se crede. ai nemici — şi ca să-1 ferească de duşmanii che stavano per arrivare — care erau pe punctul de a veni Non trascurare quella parte della. alcătuită la rîndul ei din subiect. dacă ni s-ar permite . e necesar. sembra — pare . sau din predicate nominale ca: è bene — e bine . Subordonată de grad I Subordonată de grad I. este oportun . coordonată cu precedenta Subordonată de grad II Principală Subordonată de grad I Subordonată de grad II Subordonată de grad III Subordonată de grad IV § 198 B. Conviene che voi vi comportiate meglio — Se cuvine ca voi să vă comportaţi mai bine . . conjunctiv sau condiţional pentru propoziţiile explicite şi de che -\. è necessario — e necesar. etc. introduse de conjuncţia che -f. active sau pasive ca: occorre. è chiaro — e clar. unul sau mai multe complemente şi una sau mai multe propoziţii subordonate. Occorre avere la conscienza pulita — Trebuie să ai conştiinţa curata . 2.modul indicativ.E' certo che lui non lo sa — E sigur că el habar n-are .. predicat.modurile nepersonale precedate sau nu de prepoziţia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuvine să mă duc la Timişoara . conviene — se cuvine. unul sau mai multe atribute.per poterla conservare nel miglior modo — ca să-1 poată păstra cit mai bine e per sottrarla. propoziţia predi246 . si narra — se povesteşte. Tipurile mai frecvente de propoziţii subor­ donate sînt: 1. trebuie . si dice — se zice . se ci si permetesse —• E clar că noi am face asta. E1 noto a tutti che hai sbagliato — Este cunoscut tuturor că ai greşit . Si ritiene di aver avuto torto — Se consideră că n-a avut dreptate. — pentru că anumite cuvinte îţi pot folosi a dare un vivo effetto ad uno scherzo — să dai un efect colorat (viu) unei anecdote il quale altrimenti riuscirebbe sciapito (De Amicis) care altminteri ar fi lipsită de haz. Sarebbe tempo che ci decidessimo — Ar fi timpul ca să ne hotărîm. E1 chiaro che noi faremmo ciò. Fraza prin subordonare este formată dintr-o propoziţie regentă sau principală. è evidente — este evident.

ritenere — a socoti. udire — a auzi . L'essenziale è di farlo lavorare — Esenţialul este să-1 pui la treabă. propoziţia. a considera. propoziţia finală: Combatterono. 4. Vedo che questa casa è ben tenuta — Văd că această casă este bine întreţinută : Credevo che Giuliana non potesse finire in tempo il lavoro — Credeam că Iuliana nu poate să-şi termine treaba la timp . stimare — a aprecia . Renato si è slogato un braccio — In timp ce juca tenis. Confesso di aver risposto con una bugia — Mărturisesc că am răspuns printr-o minciună : Ha minacciato che si sarebbe vendicato — A ameninţat că se va răzbuna : Giuro di aver detto la verità — Jur că am spus adevărul (vezi şi § 142 A. este întotdeauna bine primit (vezi şi § 210). lui prosegui la corsa — Deşi fusese avertizat despre pericol. impedire — a împiedica etc. a aprecia . sentire — a auzi . propoziţia 247 . el şi-a continuat cursa (vezi şi §208). 11. 5. propoziţia cir­ cumstanţială consecutivă: Era cosi commossa che non riusciva a dire nulla — Era atìt de emoţionată încît nu reuşea să spună nimic.un mod nepersonal pentru propoziţiile implicite: Affermo che questo film è interessante — Afirm că acest film este intere­ sant . 10. affer­ mare — a afirma. dimenticare — a uita . sapere — a afla. 9. comple­ tivă directă se formează cu ajutorul verbelor narrare — a povesti . 12. giudicare — a judeca.propoziţia completivă indirectă: Costa proprio quanto ha detto lui — Costă exact cit a spus el . propoziţia atributivă: Ipoteşti è la località dove nacque Eminescu — Ipoteşti este localitatea unde s-a născut Eminescu. sospettare — a bănui . credere a crede . a crede. 6. 13. a spune.' a nu permite. affinché la giustizia trionfasse — Au luptat ca să triumfe dreptatea (vezi şi § 206). 3. Mi rivolgo a chiunque voglia darmi retta — Mă adresez oricui vrea să mă asculte (vezi şi § 142 B). volere — a voi/a vrea . reputare — a considera. introduse de conjuncţia che + modul indicativ sau con­ junctiv pentru propoziţiile explicite şi de prepoziţia di (în cea mai mare parte din cazuri) -f.propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi şi § 211). proibire — a interzice : vietare — a interzice. è sempre bene accolto — Oriunde se duce Giuseppe. promettere a promite : giurare — a jura . 195). propoziţia circumstanţială cauzală: Lei piangeva perché suo marito l'aveva abbandonata — Ea plîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi şi §205). riferire — a relata.calivă: L'avvenire è come me lo faccio io — Viitorul este cum mi-1 fac eu. propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giu­ seppe vada. 8. ignorare — a nu avea liabar . rispóndere — a răspunde . 7. (Vezi şi § 207). stabilire — a stabili. Renato şi-a luxat un braţ (vezi şi § 204). dire — a zice. comprendere — a înţelege : ricordare — a-şi aminti . Esigo che lui chieda perdono — Pretind ca el să-şi ceară iertare. capire — a înţelege . propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis. Sosteneva di volermi accompagnare — Susţinea că vrea să mă însoţească . vedere — a vedea . desiderare — a dori . confessare — a mărturisi . propoziţia circumstanţială concesivă: Benché fosse avvertito del pericolo.

pro­ poziţia circumstanţială limitativă: l'er quanto io sappia. — Rossini. Se fosse più gentile. 213. avea . sarebbe più simpatico — Dacă ar fi mai amabil. che (sebbene) lo potevi.. Colui il quale dice bugie si dovrebbe vergognare — Acela care spune minciuni ar trebui să-i fie ruşine. Sono in dubbio se verrò domani o no — Stau la îndoială dacă o să vin mîine sau nu . Cînd în regentă verbul este la perfectul compus. Desidero sapere che cosa tu abbia fatto — Doresc să ştiu ce ai făcut tu. condiţionalul perfect tradueîndu-se în limba română prin viitor: Mi ha detto che sarebbe venuto — Mi-a spus că o să vină.. De exemplu: relative •cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto — Vă felicit că (pentru că) aţi cîştigat .. «he (la quale) si lasci commuovere — Tu nu eşti o (astfel de) femeie care (încît) să se emoţioneze. relative finale: Ho mandato Lucia che (affinché) ti chieda quando vieni — Am trimis-o pe Lucia care (pentru ca) să te întrebe cînd vii. (vezi şi § 202. non ti preoccupare — Dacă nu mă vezi. non ti punirò — Dacă ai sa spui adevărul. Exprimarea raportului de posteritate faţă de un timp trecut este specifică limbii italiene. 17 Propoziţii relative: Rossini. n-a fost încă luată nici o hotărâre (vezi şi § 141 De). să nu fii ingrijorat(ă)/(nu-mi duce grija). pentru acţiunea simultana poate fi folosit şi prezentul indicativ: Ho saputo che viene — Am aflat că vine. Normele concordanţei timpuri248 . Ti chiedevo se saresti andato — Te întrebam dacă te-ai fi dus {vezi şi § 177 . Dimmi chi ha parlato — Spune-mi cine a vorbit . Dubito se sia vero — Mă îndo­ iesc că este adevărat . propoziţia circumstanţială condiţională: Se dirai la verità. relative concesive: Tu. care a fost un compozitor celebru. acestea se numesc propoziţii relative aparente. 214). non sei una (tal) donna. NOTĂ Propoziţiile relative au aceeaşi valoare cu cea a altor propoziţii subordonate şi în acest caz. Se non mi vedessi. non l'fiai aiutata — Tu care (deşi) puteai s-o faci. ar fi mai sim­ patie. 16.. relative consecutive: Tu. 14. de anterioritate sau de posteritate. relative condiţionale: Ohi (se uno) la pensa così può andarsene — Cine (dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece. CONCORDANŢA TIMPURILOR § 199 Timpul verbului din subordonată depinde de timpul verbului din propoziţia principală (numita şi regentă) şi de raportul în care subordonata se găseşte faţă de regentă: raport de simultaneitate.circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto meglio di come «redevo — Am făcut lucrarea scrisă mai bine decît credeam (vezi şi § 209). 202). nu ai ajutat-o . Propoziţii interogative indirecte: Non so ehe cosa pensi di me — Nu ştiu (nu am idee) ce gîndeşti despre mine. nessuna decisione è stata ancora presa — După cîte ştiu eu. 15. Se piovesse prenderei Vombrello — Daca ar ploua aş lua umbrela . n-am să te pedepsesc. Non so chi partirà — Nu ştiu cine va pleca . che fu un celebre compositore. relative temporale: Ho visto gli impiegati ehe (mentre) uscivano dall'ufficio — I-am văzut pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la birou. 175. aveva.

quasi (che) — mai (că). — a) che mio figlio è arrivato ieri — că băiatul meu a venit ieri. NOTĂ în limba actuală. mai cu seamă în literatură. — e) che mio figlio era arrivato già molto stanco — ca băiatul meu venise deja foarte obosit. 249 Io dico — Eu zie (sau) Io ho detto — Eu am zis . în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite. — che mio figlio arriva oggi — că băia­ tul/feciorul meu vine azi.lor pe care le prezentăm în schemele următoare au. un caracter orientativ şi prezintă cazurile cele mai frecvente. în general. Concordanţa timpurilor la modul indicativ I § 200 Dacă în propoziţia principală există Pentru în propoziţia seactiunea cundară se foloseşte | | 1. trei zile. se ştie că după conjuncţiile anche se — chiar dacă. anche se partissi subito — Nu vei ajunge la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat). este folosit modul conjunctiv astfel: congiuntivo imperfetto dacă acţiunea este simultană cu cea din regentă (Non giungerai alle sei. — che mio figlio verrà domani — că băiatul meu o să vină mîine. sau congiuntivo trapassato pentru acţiunea anterioară celei din regentă (Domandava a tutti come se fossero stati stranieri — îi întreba pe toţi ca şi cum ar fi fost nişte străini). Simultană — Presente indicativo a) Passato prossimo b) Passato remoto e) Trapassato prossimo 3. aproape (că) e t c . come se — ca şi cum. de multe ori aceste norme sînt încălcate. Posterioară — Futuro i Presente indicativo sau Passato prossimo ( Exemple : (1. — b) che mio figlio arrivò tre giorni fa — că băiatul meu a venit acum 2. De exemplu.

— Viitor . — che mio figlio era arrivato stanco — că (sau) băiatul meu venise obosit. i —a) Perfect compus — a) Passato pross. — Mai mult perfect 3. — che mio figlio sarrebe arrivato stanco ca (sau) băiatul meu o să vină obosit Io avevo detto — Eu zisesem Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato prossimo (sau) Passato re­ moto (sau) Trapassato prossimo 1. — Trapassato prossimo 2. — Prezent Presente Prezent 2. Posterioară i — Imperfetto — Trapassalo prossimo — Condizionale passato Io diceco — Eu ziceam (sau) 1. zis 2.Futuro — Viitor II In propoziţia secundară Dacă în propoziţia Pentru acţiunea se foloseşte principala există l Imperfetto sau Passato remoto sau Trapassato prossimo Exemple : l 1. Anterioară 3. compus perfect prossimo . sau Presente \ —b) Mai mult ca — b) Passato rem. Perfect sau Passato — e) Trap. — che mio figlio arrivava stanco — că băiatul Io ho detto — Eu am meu venea/a venit obosit. Simultană 2. — Imperfetto Imperfect (sau) Perfect compus (sau) Perfect simplu (sau) Mai mult ca perfect Română 1 1 — a) Imperfect sau — b) Perfect compus ca 2. pross. Io dissi — Eu zisei 3. — Condizionale passato 250 3.Comparaţi Română Italiană 1.

—b) Passato prossimo — Futuro Exemple : —a) che tu vieni entro la settimana — că tu vii în curs*ul săptămînii —b) che tu verrai entro la settimana — că tu o să vii în cursul săptămînii. b) Pass. —a) che tu sarai stata già arrivata — că t u vei fi venit deja. —b) che tu sei già arrivata — că tu ai venit deja. Posterioară i { —a) Presente —b) Futuro —a) Futuro anteriore . III Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia secundară se foloseşte l Futuro i ' 1. 251 . 3. Futuro ant.NOTĂ Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre tim­ purile trecute din propoziţia principală. Viitor NOTA Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus. Futuro Viitor '•{ a) Prezent b) Viitor f a) Viitor anterior \ b) Perfect compus 3. 3. Comparaţi Italiană ' a) Presente b) Futuro Română Io dirò — Eu o să spun Futuro 2. Anterioară . Simultană 2. 3.' — che tu arriverai fra due giorni — că tu o să vii peste două zile. 2. pross.

foloseşte acţiunea ' i i 1.Futuro Passato prossimo Exemple : che tu abbia torto — că tu n-ai dreptate.Presente congiuntivo . 2.b) Congiuntivo imperfetto . —a) Perfect compus —b) Imperfect —c) Mai mult ca perfect Viitor Io non dico — Eu nu zic (sau) Io non ho detto — Eu n-am zis Presente indicativo (sau) Passato prossimo Prezent Perfect compus 2. Anterioară . Comparaţi Italiana Congiuntivo presente — a) Cong. i Imperfetto sau Passato prossimo sau Passato remoto sau Trapassato prossimo (sau) Condizionale passato 252 i 1. '—a) che tu abbia avuto torto — că tu n-ai avut dreptate.a) Congiuntivo passato Presente indicativo | 2. l Congiuntivo imperfetto 1 /!• Română . Posterioară — Condizionale passato . 2. —b) che tu avessi torto — că tu nu aveai dreptate. imperfetto — e) Cong. 3. Simultană . prez. —e) che tu avessi avuto torto — că tu nu avuseşi dreptate. Posterioare . trapassato — Futuro II Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia secundară se foloseşte . .e) Congiuntivo trapassato 3.Concordanţa timpurilor la modul conjunctiv §201 Dacă în propoziţia Pentru In propoziţia secundară principală există se.che tu avrai torto — că tu n-o să ai dreptate. passato — b) Cong. Anterioară — Congiuntivo trapassato 3.Ind. Simultană 2.

Imperfect a) Perfect compus 2. Simultană 2. che lui avesse torto — că el nu avea dreptate 2.Exemple Io non dicevo — Eu nu ziceam (sau) Io non ho detto Eu n-am zis (sau) Io non dissi — Eu nu zisei (sau) Io non avevo detto Eu nu zisese 1. che lui avrebbe avuto torto — că el nu va avea dreptate/n-o să aibă dreptate. Condizionale passato Română Imperfect sau Perfect compus sau Perfect simplu sau Mai mult ca perfect 1. b) Mai mult ca perfect 3. Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato pros­ simo (sau) Passato remoto (sau) Trapassato prossimo 1. Anterioară 3. III Dacă in propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia se foloseşte secundară i t Futuro sau Futuro anteriore . 3. che lui avesse avuto torto — că el nu a avut/ nu avusese dreptate.. Viitor NOTĂ Timpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric. Propoziţiile secundare sînt completive directe. Congiuntivo imperfetto 2. Posterioară i — Congiuntivo presente { a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato — Condizionale presente 253 . Congiuntivo trapassato 3. i 1.

— se verrà — dacă o să vină 254 . Viitor Futuro ' \ Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative indirecte (Se non condizionale) § 202 Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea i în propoziţia secundară se foloseşte l Presente indicativo (forma negativă) 4- l — Congiuntivo presente / a) Congiuntivo imperfetto | b) Congiuntivo passato l e) Congiuntivo trapassato— Futuro Simultană 2. Anterioară 3.Exemple Temerò mollo — Tare o să mă tem 1. \ b) se sia venuto — dacă a venit I e) se fosse venuto — dacă a venit 3. che tu lo faccia — că tu o să faci asta a) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut asta b) che tu lo avresti fatto — că tu ai fi făcut asta 3. Posterioară Exemple : Non so — Nu stiu 1. se venga — dacă vine j a) se venisse — dacă a venit 2. Congiuntivo presente f a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato Condizionale presente Română 1. Viitor • a) Perfect Viitor n compus sau ~" ' b) CondiţionaB Viitor \ l perfect anterior (rar) 3. che tu lo faresti — că tu ai să faci asta Comparaţi Italiana 1.

Română 1. (la for­ a) Perfect compus (negativo) ma nega­ 2. 1.» Comparaţi v Italiana Română Imperfect 1. trapass. Futuro 2. Indicativ prezent Prezent indicativ forma ne­ gativă) II 2. Simultană Anterioară l 3. Viitor J imper. Viitor Ili Pentru Dacă In pro poziţia în propoziţia secundară se fciloseste principală ex istă acţiunea ^. trapass. Perfect compus 3. Posterioară 'ì — Futiaro — Futiaro anteriore f a) I 'assato prossimo 1 b) Congiuntivo passato 255 i ' . se Renato fosse venuto — dacă Renato a venit/ Nu stiam venise. Presente indicativo (negativo) 3. Gong. pres. Simultană 2. 3.. Condiz.Comparati Italiana 1. Con. Non sapevo 2. se Renato colesse questo — dacă Renato voia aceasta. Cong. b) Mai mult ca per­ tivă) fect / 3. Co ]ong. . imperf. 3. se Renato sarebbe venuto — dacă Renato va veni (o să vină). Dacă In propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia se foloseşte secundară i Imperfetto indicativo (negativo) Exemple: i 1. Imperfect indicativ Imperfetto indicativo indicativ 2. pass. Futuro (negativo) • 1. Posterioară — Congiuntivo imperfetto — Congiuntivo trapassato — Condizionale passato 1. Anterioară • 3. pass.

4. îţi dau un telefon . Construcţia in -f infinitiv — Nel parlargli mi accorsi che stava male — Pe cînd îi vorbeam. Perfect compus . Viitor 2. se Ve data a gambe — îndată ce m-a văzut a rupt-o la fugă .Exemple: Non mi chiederà — N-o să mă Întrebe C 1. Appena arrivo. Viitor anterior 3. Io verrò quando tu voglia — Eu am să vin cînd vrei tu . Modul indicativ: Non appena mi ha visto. vom pleca la munte . quando — cînd: Non appena tu guarisca partiremo per la montagna — De îndată ce te însănătoşeşti. Modul conjunctiv se întîlneşte mai rar pentru o acţiune simul­ tană . poate fi folosit atunci cînd o acţiune viitoare este considerată ca fiind posibilă. non appena — îndată ce. 256 Viitor (la forma negativă) Română 1. 2. gli parlava e ogni tanto si fer­ mava. 3. Vieni quando vuoi — Vino cînd vrei . se tu sarai ritornato in tempo — dacă tu te vei fi întors la timp se tu sei ritornato in tempo — dacă tu te-ai întors la timp se tu sia ritornato in tempo — dacă tu te-ai ! întors la timp Comparaţi Italiană 1. ti faccio una tele­ fonata — îndată ce sosesc. Futuro Futuro 2. se tu ritornerai in tempo -— dacă tu o să t e întorci la timp 2. Pentru acţiune simultană pot fi folosite următoarele mo­ duri şi construcţii: 1. după conjuncţiile appenu. Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo — Am să aştept pînă ce va veni ultimul. Futuro anteriore (negativo) a) Passato prossimo b) Congiuntivo passato § 203 Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale PROPOZIŢII TEMPORALE § 204 A. îi vorbea şi uneori se oprea în loc. Aspettai finché arrivò l'ultimo — Am aşteptat pînă ce a venit ultimul. — In timp ce mergeau. am băgat de seamă că se simţea rău. Modul gerunziu — Camminando.

mă odihnesc . nu a mai vorbit.modul indicativ: Dopo che lavoro. Pentru acţiune posterioară întîlnim: 1. Construcţia prima di -f. 2. s-au simţit rău . Non glieVho detto perché gli sarebbe dispiaciuto — Nu i-am spus-o pentru că s-ar fi supărat. intrudi: Poiché non c'era nessuno. am plecat. Construcţia dopo + modul infinitiv perfect: Dopo aver mangiato i funghi. non parlò più — După ce 1-a privit cu atenţie. Modul condiţional: Ti prego di ricordarmelo perché potrei dimen­ ticarmene — Te rog sa-mi aduci aminte. atunci sînt folosite conjuncţiile poiché. siccome — deoarece. 2. 3. Rimasi lì finché lui venisse — Am rămas acolo pînă ce a venit el. 2. NOTĂ Conjuncţia perché se foloseşte în frazele cauzale numai atunci cînd propoziţia principală se află înaintea propoziţiei cauzale. ne-am aşezat pe o bancă. Construcţia dopo che -f. C. Dopo che lo ebbe guardato bene. pentru că s-ar putea să uit (de lucrul acesta) . Ce ne siamo andati perché non c'era nessuno — Am plecat pentru că nu era nimeni. Modul indicativ: Siamo preoccupati perché non ci scrivi — Sîntem îngrijoraţi pentru că nu ne scrii . ci sedemmo su una panchina — După ce am mers destul de mult. Modul indicativ: Io sto qui finché voglio — Eu stau aici pînă cînd (o să) vreau eu . ce ne siamo andati — întrucît nu era nimeni. scrivimi o mandami un telegramma — Mai înainte de a veni scrie-mi sau trimite-mi o telegramă. Dopo aver camminato un bel po'. GlieVho detto perché è cosa che lo riguarda — l-am spus-o pentru că e o chestiune care-I priveşte pe el . si sentirono male — După ce au mìncat ciupercile. Rimasi li finché Luisa venne — Am rămas acolo pina ce a venit Luiza. Modul conjunctiv: Torno a casa prima che cominci la pioggia — Mă întorc acasă mai înainte de a începe ploaia . mi riposo — După ce muncesc. 3. Io sto qui finché tu venga— Eu stau aici pînă ce vii tu .B. PROPOZIŢII CAUZALE § 205 1. Voglio sapere perché l'hai comprato — Vreau să ştiu de ce l-ai cumpărat . vado sempre a dormire — După ce manine. visto che. Construcţia dopo -f participiul perfect: Dopo mangiato. Non uscirai finché non te lo dico io — N-ai să ieşi pina cìnd nu-ţi spun eu . Dacă propoziţia cauzală este plasată înaintea propoziţiei principale. dato che. Pentru acţiune anterioară se pot folosi următoarele moduri şi construcţii : 1. mă duc întotdeauna la culcare. 257 .infinitiv: Prima di venire.

Modul participiu — Preoccupato per ii silenzio. non volle uscire — întrucît era tîrziu. Mi preparai per sostenere bene gli esami — M-am pregătit ca să-mi susţin examenele cu succes. 2. Tanto fece. încît abia mai pot respira. Era cosi coraggioso che non avrebbe avuto paura di niente — Era atìt de curajos încît nu i-ar fi fost frică de nimic. che lo convinse — A făcut ce a făcut că 1-a convins. Partita Laura. 2. atunci cînd vorbeşte.scris îndată. PROPOZIŢII CONSECUTIVE § 207 1. par­ tirono tutti — pentru că a plecat Renato. 5. Era tanto bella che tutti la ammiravano — Era atìt de frumoasă încît toţi o admirau . quando parla. / bambini furono sgridati per non aver mantenuto la promessa — Copiii au fost certaţi pentru că nu s-au ţinut de promi­ siune. allo scopo di + infinitiv : Tramavano al fine di mandare in rovina quella famiglia — Trăgeau sforile ca să ruineze (cu scopul de a ruina) familia aceea. PROPOZIŢII FINALE § 206 1. 4. nu a vrut să iasă (din casă) .3. Modul condiţional: £" così cattivo che. au plecat ţoti. au plecat toţi. Construcţii cu formulele al fine di. i-am. Si batteva affinché la giustizia trionfasse — Lupta (pentru) ca dreptatea să triumfe. 258 . l-aş b a t e . Construcţia per -f. Construcţia da + infinitiv: Era così brutto da far paura — Era atìt de urît încît te înspăimînta. Modul indicativ: Ho corso tanto. gli scrissi subito — Fiind îngrijorat din pricina tăcerii. Modul conjunctiv: GlieVho detto perché ci pensasse bene — l-am spus asta ca să se gîndească bine . Gli parlerò in maniera che mi capisca — Am să-i vorbesc în aşa fel încît să mă înţeleagă. che mi manca il fiato — Am fugit atita. 4. Modul gerunziu — Essendo tardi.infinitiv — Fu condannato all'ergastolo per aver ucciso una donna — A fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a omorît o femeie . 3. Essendo partito Renato. lo picchierei — Este atît de rău încît. (familiar) Eì così cattivo da prenderlo a schiaffi — Este atît de rău că-ţi vine să-1 iei la palme. partirono tutti— Deoarece a plecat Laura. Construcţia per + infinitiv — Parlava per difendere il proprio interresse — Vorbea spre a-şi apăra propriul interes . Modul conjunctiv (se foloseşte cîn'd consecinţa este posibilă dar nu realizată în mod obligatoriu) : Farò in modo che tutto sia pronto — Voi face astfel încît totul să fie gata . Ha dato le dimissioni perché il suo partito non sia danneggiato — Şi-a dat demisia pentru ca partidul său să nu fie păgubit . 3.

nu mă simt obosit . Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi un fantasma — Mă privea de parcă eram o fantomă. cum n-am mai fost niciodată .PROPOZIŢII CONCESIVE § 208 1. proseguirai il lavoro — Deşi tu eşti obosit. PROPOZIŢII COMPARATIVE § 209 1. 2. Modul indicativ: Sono così (tanto) felice come non ero mai stato — Sînt atît de fericit.gerunziu: Pur avendo lavorato tanto. lo riconobbe subito — Deşi Laura nu 1-a văzut pe Renato de (mai) multi ani. sarà sempre bene accolta — în orice loc se va duce Monica. Modul conjunctiv: Ti sarò vicino dovunque tu vada — Am să-ţi fiu aproape oriunde te-ai duce. 3. Franco fa (così) come gli dico io — Franco face cum îi zic eu . 2. 1-a recunoscut imediat . 3. Construcţia pur -f. pur avendolo visto ieri — Nu 1-a recunoscut. modul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na­ scosto — Mă oprii pînă la urmă acolo unde se ascunsese Ernest . La mia auto è meno veloce di quanto sia (non sia) Sicura — Maşina mea nu este tot atît de rapidă pe cit este de sigură . vei continua să munceşti. 259 . Modul condiţional: Si è comportato peggio di come avremmo pensato — S-a comportat mai rău decît am fi crezut noi. Non lo ha riconosciuto. tiene ancora in pugno la situazione — Cu toate că-i sînt toţi împotrivă. Mia sorella è più giovane di quanto lo sono io — Sora mea este mai tînără decît (sînt eu) mine. Modul infinitiv. Sebbene tu sia stanco. va fi întotdeauna bine primită. Modul conjunctiv: Benché Laura non vedesse Renato da anni. Pur essendo inferiori di numero. au obţinut victoria . cu toate că îl văzuse ieri. Visitai la casa nella quale i miei nonni abitarono per oltre settant'anni — Am vizitat casa în care bunicii mei au locuit timp de peste şaptezeci de ani. ebbero la vittoria — Cu toate că erau inferiori ca număr. Nonostante che tutti gli siano contro. non mi sento stanco — Deşi am lucrat atîta. 2. In qualsiasi posto vada Monica. pentru propoziţiile implicite: Non so dove cercare i bambini — Nu ştiu unde să-i caut pe copii. Si è comportato peggio di come pensavamo noi — S-a comportat mai rău decît am crezut noi . ţine situaţia bine în mînă. Si è comportato peggio di quanto (come) pensassimo — S-a comportat mai rău decît am crezut noi. PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC § 210 1.

Abbiamo eseguito Vordine come sta scritto — Am executat ordinul (aşa) cum este scris. 1. Finalmente si può vedere il film del quale si è tanto parlato — în sfîrşit poate fi văzut (putem vedea) filmul despre care s-a vorbit atîta. Construcţia senza + infinitiv: -E" partito senza salutare — A plecat fără să salute . Studiando si impara — Studiind se învaţă. 2. Consegnai 260 . dar sînt sigur că o să-1 găsesc. temporală impun construcţia cu modul indicativ. concesive. locală. consecutive. Mi portava rancore quasi l'avessi offeso — îmi purta pică ca şi cum l-aş fi jignit . Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avevi presentato la settimana scorsa — L-am văzut pe prietenul pe care mi l-ai prezentat săptămîna trecută . care ştie atîtea. ma non dubito che lo troverò — Nu l-am găsit. eşti liber (să faci aceasta) . L'ho incontrato nel bar dove prendo sempre il caffè — L-am întîlnit în barul în care beau întotdeauna cafeaua . In funcţie de rolul pe care aceste valori îl au în frază este folosit şi modul cu care acestea se construiesc. PROPOZIŢII RELATIVE § 212 Propoziţiile relative pot fi împărţite în relative propriu-zise şi relative cu valori specifice (cauzale. 2. finale. che sa tante cose.PROPOZIŢII MODALE § 211 1. Re­ lativele care au o funcţie finală sau consecutivă cer construcţia cu modul conjunctiv . nu vorbeşte. E1 stato trovato un bambino che si era perduto nel bosco — A fost găsit un copil care se pierduse în pădure . 4. Per quanto mi riguarda. Beati gli italiani che hanno un clima così mite — Ferice de italieni căci au o climă atît de blinda . Modul conjunctiv: Prendo un treno il quale (che) arrivi alle sei di mattino — Iau un tren care să ajungă la şase dimineaţa . Non vorrei abitare da loro comunque vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar trăi . Proprio lui. Exemplele de mai jos ilustrează diferitele valori ale propoziţiilor relative prezentate la toate modurile specifice. comparative etc). 3. fai pure — î n ceea ce mă priveşte. Modul conjunctiv: Mi guarda come se non mi conoscesse — Mă priveşte ca şi cum nu m-ar cunoaşte . Ei partita senza che lo dicesse a nessuno — A plecat fără să spună nimănui. Astfel. Non Vko trovato. cele comparative sau condiţionale se pot construi atit cu modul conjunctiv cît şi cu modul condiţional conform regulilor de folo­ sire al acestora. Modul gerunziu: Lucia mi guardava sorridendo — Lucia mă privea surîzînd . finale. Ti ho offeso senza volerlo — Te-am jignit fără să vreau. propoziţiile relative propriu-zise precum şi acelea avînd o funcţie cauzală. Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus . Era il tempo in cui si raccoglieva l'uva — Era timpul în care se culegeau strugurii . condiţionale. non parla — Tocmai el.

noi non ti aspettiamo /aspetteremo — Dacă t u nu vii la timp noi nu te aşteptăm/n-o să te aşteptăm . lo saprò rifare — Dacă am văzut o dată modelul. B. non usciremo di casa — In caz că ninge (a nins). am să fac o plimbare . Chi avesse notizie. ai să ştii să răspunzi . numai să vină si ceilalţi. abbia nevicato). 3. Nel caso che — în caz că: Nel caso che non venga. noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a venit la timp noi n-am aşteptat-o. seppure — chiar dacă: Seppure (anche se) me Io chiedesse mia madre. este rugat să anunţe . Nel caso che nevichi (nevicasse. Qualora lei non sia venuta a tempo. 4. purché vengano gli altri — Vin. A meno che — numai să : Sono d'accordo a presentarvi domani la lezione su Dante Alighieri a meno che voi non ripensiate — Sìnt de acord să vă prezint mîine lecţia despre Dante.la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am predat scrisoarea băia­ tului său ca să i-o ducă . Qualora — dacă: Qualora ci sia qualcosa che non va. Cerco una macchina che abbia la cilindrata grande — Gaut o maşină care să aibă capacitate cilindrică mare. non lo direi — Chiar de m-ar ruga mama. cu condiţia ca: Vengo. nu i-aş spune. Qualora tu non venga a tempo. non Ie credo — Chiar dacă este sora mea eu tot nu o cred. numai să nu vă răzgîndiţi. 5. nu vom ieşi din casă. 261 . PROPOZIŢII CONDIŢIONALE § 213 A. NOTĂ Construcţia poate fi realizată şi cu modul indicativ: Nel caso che nevica. non usciremo di casa — în caz că ninge. NOTĂ Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ: Anche se è mia sorella. n-o să ieşim din casă. Veduto una volta il modello. farò una passeggiata — In caz că nu vine. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse cu ajutorul anumitor conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale urmate de modul conjunctiv: 1. Purché — numai să. se anche. Non c'era nessuno che potesse resistergli — Nu era nimeni care să-i poată rezista . sarebbe proprio un angelo — Cine ar vrea să mă ajute. Chi volesse aiutarmi. ar fi un înger . telefonează-mi . telefonami — Dacă e ceva ce nu-i în regulă. saprai rispondere — Dacă ai să te gîndeşti bine. Anche se. Propoziţiile condiţionale se mai pot alcătui avînd predicatul la modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene. 2. è pregato di riferire — Cine ştie ceva. am să ştiu să-1 fac. 77 lavoro è riuscito meglio di quanto sperassi — Treaba a ieşit mai bine decît speram.

şi alta subordonată condiţională (sau —în italiană — prqtasi) introdusă de conjuncţia se — dacă: Se tu volessi — Dacă tu ai vrea (condiţionala) saremmo amici — am fi prieteni (regenta). n-am să mai vorbesc cu tine . Se venissi da me. te-ai distra. Se pioveva. construcţia foloseşte modul indicativ atît în regentă cit şi în subordonată: Se vieni oggi. dovrei rimanere io — Dacă tu pleci. ar trebui să rămîn eu. ar putea să-ţi ducă bagajul . 1. Non mi sarei meravigliato. Se piovesse prenderei un taxi — Dacă ar ploua. NOTĂ Pentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional: Se tu vai via. non parlo più con te — Dacă o să plîngi. Non mi meraviglierei se vincessero i nostri — Nu m-aş mira dacă ar cîştiga ai noştri . dacă tu ai vrea . dacă ai fi avut răbdare . Se piangi. trovi a casa Laura — Dacă vii astăzi. n-am să mai vorbesc cu tine . Cînd ipoteza prezentată este posibilă periodului ipotetic este: Regentă Congiuntivo imperfetto sau ireală construcţia Subordonată Condizionale presente Exemple: Se tu te ne andassi via. Se piangerai. si bagnava — Dacă ploua. Se piangi. si è bagnato — Dacă a plouat. una principală (sau regentă. Fraza ipotetică poate exprima ipoteza ca fiind: 1) reală. non parlo più con te — Dacă plîngi. se uda . o găseşti pe Laura acasă. nu mai vorbesc cu tine . nu mai vor­ besc cu t i n e . este inutil să mai aşteptăm. 2) posibilă sau ireală. Se piangerai non parlerò più con te — Daca o să plîngi. potrebbe portare' il tuo bagaglio — Dacă soţul meu s-ar hotărî să călăto­ rească cu maşina. se tu avessi avuto pazienza — Ai fi reuşit. se tu volessi — Am fi prieteni. Se il treno è già arrivato. în primul caz (ipoteza reală). è mutile aspettare — Dacă trenul a sosit deja. Saremmo amici. Se mio marito si decidesse di viaggiare in macchina. 2. dovrei rimanere io — Dacă ai pleca tu. se avessero vinto i nostri — 262 . aş lua un taxi . s-a u d a t . ar trebui să rămîn eu . non parlerò più con te — Dacă plîngi.SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC) § 214 Este numele sub care este cunoscută fraza formată din două propoziţii. ti diver­ tiresti — Dacă ai veni la mine. b) Regentă Condizionale passato Subordonată Congiuntivo trapassato Exemple: Saresti riuscito. Se è piovuto. sau — în italiană — apodosi).

iar regenta la modul indicativ). 1. dacă învăţam mai bine . andavamo in campagna — Dacă veneai la mine. A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri. non avrei potuto scrivere — D a c ă n-ar fi fost l u m i n ă . se mi avessi conosciuta più a fondo — M-ai judeca mai favorabil. 2. 4. ne duceam la ţară. Marco nu plîngea (condiţionala la modul conjunctiv. Se mai pot întîlni construcţiile : «Se venivo con te.Nu m . Se suo padre lo avesse picchiato. d a c ă a r fi cîştigat ai n o ş t r i . Lo avresti giudicato altrimenti. d a c ă l-ai fi c u n o s c u t m a i bine . . Se l a luce fosse m a n c a t a . Se avessi a v u t o voglia sarei andata a teatro — Dacă a ş fi a v u t chef.a ş fi dus la t e a t r u . dacă m-ai fi cunoscut mai în profunzime. Marco non piangeva — Dacă tată) său l-ar fi bătut. Mi giudicheresti meglio. Sarei promossa ora. Marco n u ar fi p l î n s . 289. 3. saresti stato contento ? — Dacă veneam cu tine.a ş fi m i r a t . în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile presente şi passato de la modul conjunctiv. Se suo padre l'avesse picchiato. n-aş fi p u t u t să scriu . Se fossi fuoco-. în vorbirea familiară putem întîlni construcţii de tipul: Se venivi da me. se studiavo meglio —Aş fi promovat acum. m . p. se lo avessi conosciuto meglio — L-ai fi j u d e c a t altfel. Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l său l-ar fi b ă t u t . ai fi fost mulţumit?. (ambele pro­ poziţii la modul indicativ) .

V O R B I R E A D I R E C T Ă SI I N D I R E C T Ă § 215 Redarea de către vorbitor a cuvintelor unei anumite persoa­ ne se poate face cu ajutorul a două procedee: a) vorbire directă şi b) vorbire indirectă. exprimat sau subînţeles. — se foloseşte frecvent conjuncţia che precedată de verbele de de­ claraţie dire. In amîndouă procedeele comunicarea se' face cu ajutorul unor verbe de declaraţie ca dire — a spune. rispondere — a răspunde. — pronumele personale. folosit la unul din timpurile trecute. adverbele de timp suferă modificări: 264 . se consideră a fi vorbire indirecta sau stil indirect. rispondere e t c . Deosebirea funda­ mentală dintre cele două moduri de vorbire este determinată de raportul sintactic dintre textul reprodus şi verbul de declaraţie care îl introduce: a) dacă textul reprodus este independent din punct de vedere sintactic — faţă de cuvîntul de declaraţie — spunem că este vorbire directa sau stil direct. b) dacă textul reprodus se află în raport de subordonare faţă de cuvîntul de declaraţie. dichiarare — a declara . Modul şi timpul verbelor din propoziţia subordonată va depinde de timpul din regentă. în trecerea de la stilul direct la stilul indirect se va ţine seama de următoarele mutaţii: — din punct de vedere formal dispar cele două puncte. adjectivele posesive şi demonstrative. ghilimelele şi liniuţele de dialog. affermare — a afirma. rispondere e t c . verbe ce pot fi exprimate sau subînţelese. De exemplu: Stil direct Il professore disse agli alunni: — Vi prego di fare attenzione: a momenti riceveremo una visita Stil indirect Il professore disse agli alunni di fare attenzione perché a momenti riceveranno una visita In mod obişnuit stilul indirect depinde de un verb de tipul dire. a zice . annunciare — a anunţa.

ea Loro. Disse che egli se ne andava — Spuse că el pleacă. vostro — al nostru. acela Suo — al său Loro — al lor Allora — atunci Quel giorno — în ziua aceea Il giorno dopo — a doua zi Il giorno prima — cu o zi mai devreme Lì — acolo Là — acolo Poco prima — cu puţin mai de­ vreme Disse: Non mi piace questo quadro — Zise: Nu-mi place tabloul acesta. Chiede se sarà contento — întrea­ bă dacă o fi mulţumit. tu — eu. loro — ei Quello — acela Colui — ăla. tu Noi — noi Voi — voi Questo — acesta Costui — ăsta. — cea mai de seamă mutaţie are loc în compartimentul verbelor: In vorbirea indirectă se va folosi -> tot timpul prezent: Dacă in vorbirea directă se află un timp introdus de un prezent: Egli dice : Sono contento — El spune: Sînt mulţumit Domanda : Eri contento ? — întreabă: Erai mulţumit? Chiede: Sarà contento ? — întreabă: O fi mulţumit? Lui dice che è contento — El spune că e mulţumit. Domanda se era contento — întrea­ bă dacă era mulţumit. essi — ei Essi. Chiese: Noi che facciamo? — întrebă: Noi ce facem? Mi chiese: Oggi o domani vuoi uscire con me? — Mă întrebă: Azi sau renine vrei să ieşi cu mine? Disse che non gli piaceva quel quadro — Zise că nu-i plăcea ta­ bloul acela. ella (lui. tuo — al meu. Chiese che cosa loro facessero ? — întrebă că ei ce făceau ? Mi chiese se quel giorno o il giorno dopo volessi uscire con lui — Mă întrebă dacă în ziua aceea sau a doua zi voiam să ies cu el.Dacă în vorbirea directă se află în l vorbirea indirectă folosi se va Io. al tău Nostro. Disse: Io me ne vado — Spuse: eu plec. acesta Mio. lei) — el. al vostru Ora — acum Oggi — astăzi Domani — miine Ieri — ieri Qui — aici Qua — aici Poco fa — (cu puţin) mai devreme Exemple : i Egli. 265 .

. Verbele de tipul dire. ... întrebă dacă se gîndiseră l a . ţumită.. 3. . — Mă angajez personal să garantez că ... Vedendo brillare il gioiello. pensare. introdus de — ->• V indicativo imperfetto : unul din timpurile trecute: Disse : Sono contento — Spuse: Disse che era contento — Spuse Sînt mulţumit. .. dacă viitorul unul din timpurile trecute: depinde de un verb la imperativ sau cu valoare de imperativ): Disse che forse sarebbe stata con­ Disse: Forse sarà contenta — tenta — Spuse că poate o fi mul­ Spuse: Poate o fi mulţumită. il trapassato prossimo.. Spuse: Veti executa imediat.. Vindicativo imperfetto. — Spuse că de îndată ce vor fi executat.. urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilor de corespondenţă a timpurilor. NOTĂ 1. dobîndesc funcţia de propo­ ziţie principală.... Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indi­ rectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor.penserò a te — Văzînd inelul strălucind . .. . mulţumiţi (Am fost mulţumiţi). introdus de > il condizionale passato (sau il con­ • giuntivo imperfetto. introdus — •> il trapassato prossimo : de unul din timpurile trecute: Chiese: Avevate pensato a . Chiese se avevano pensato a — întrebă: Vă gândiserăţi l a . că era mulţumit.. 2. 266 -> il congiuntivo trapassato (de cele mai multe ori): Disse che appena avessero eseguito... il futuro anteriore introdus de unul din timpurile trecute: Disse: Appena avremo eseguito . se va gîndî la el. introdus de unul din timpurile trecute: Dissero: Fummo contenti (Siamo Dissero che erano stati contenti — stati contenti) — Spuseră: Furăm Spuseră că fuseseră mulţumiţi.. în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modului: Mi impegno personalmente nel garantire che . — Bl se angaja per­ sonal să garanteze că .Vindicativo presente. domandare etc.. Disse : Eseguirete subito — Disse che eseguissero subito — Spuse să execute imediat. — Égli si impegnava personalmente nel garantire che. . Spuse: De îndată ce vom fi executat.. că era mulţumită.. il trapassato prossimo: il passato remoto sau il passato prossimo.. mă voi gin di la tine — Vedendo brillare il gioiello . il futuro semplice. introdus — • Vindicativa imperfetto : de unul din timpurile trecute : Disse che era contenta — Spuse Disse: Ero contenta — Spuse: Eram mulţumită... avrebbe pensato a lui — Văzînd inelul strălucind .

— Guardandoti la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. Ori de cîte ori m ă voi u i t a la m î n ă . avrebbe pensato a lui. Zgîrcitul îi răspunse că nu era nevoie. — Non occorre — rispose l ' a v a r o . Ogniqualvolta che si fosse guardata la m a n o . vedendo brillare il gioiello al suo anulare. care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia l u i : — Trebuie s ă plec într-o l u n g ă călă­ torie: te rog. t e vei gîndi că nu am v r u t să-ţi dau acest inel şi în acest m o d t o t o să-ţi aminteşti de mine. che doveva partire per u n lungo viaggio. vedendo brillare il gioiello al mio anulare. ì n t r . se v a gîndi că n u a v r u t să-i dea acel inel şi în acest m o d t o t o să-şi a m i n t e a s c ă de el.o zi u n om îi spuse u n u i prieten al său. — Nu-i nevoie — răspunse zgîrcitul — Privindu-ţi m î n a şi văzînd inelarul gol. dă-mi inelul pe care-1 ai în deget şi pe care eu am să-1 p o r t ca pe o amintire de la tine. î n t r . poiché guardandosi la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. L ' a v a r o gli rispose che non occorreva. . văzînd bijuteria strălucind la inelarul său. penserai che non ti ho voluto dare questo anello e così mi ricorderai ugualmente. deoarece privindu-şi m î n a şi văzînd inelarul gol.Vorbire directă Vorbire indirectă U n giorno u n tale disse a u n amico. Ogni q u a l v o l t a mi guarderò l a m a n o . văzînd bijuteria strălucind l a inelarul m e u . famoso per la s u a avarizia. Ori de cîte ori se v a u i t a la mînă. che avrebbe portato come suo ricordo. dammi l'anello che hai al dito e che io porterò come tuo ricordo. avrebbe pensato che non gli aveva voluto dare guett'suiello e così si sarebbe ricordato u g u a l m e n t e . penserò a te. a m să m ă gîndese la tine.o zi u n om îi spuse u n u i prieten care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia lui că trebuia să plece într-o l u n g ă călă­ torie şi îl r u g a să-i dea inelul pe care-1 a v e a în deget şi pe care îl v a p u r t a ca pe o amintire de l a el. U n giorno u n tale disse a u n amico. e lo pregava di dargli l'anello che aveva al dito. se v a gîndi l a el. famoso per la s u a avarizia: — Devo partire per u n lungo viaggio: ti prego.

să devină un privilegiu pentru cei puţini. Dar. şi cu invaziile popoarelor migra­ toare şi apoi doborîtă. Ignazio Baldelli. focus. Organizarea unitară a şcolii şi a administraţiei imperiului. 1971. La toate acestea a contribuit şi faptul că cea mai mare parte a populaţiilor autohtohe au văzut în romani nu numai pe cuceritori. limba clasică păstra cuvinte ca equus. Aceasta se consolidează transformîndu-se dintr-un limbaj relativ sărac. ignis. spaniolă. într-o limbă com­ plexă şi variată. astfel încît limba latină a fost repede acceptată (nu intrăm în amănunte). Dacia — au fost romanizate. bocca. Il libro d'italiano. s-a prăbuşit. Gallia.LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică § 216 Limba italiană este una dintre limbile romanice (alături de română. de care se folosea mica grupare umană. portugheză etc. în secolul al V-lea al erei noastre Roma a fost confruntată. Ca urmare. care între * cfr. Sansoni. os. printre alţi factori. peninsula Iberică. la sud de Tibru *. manducare. edere în timp ce latina populară folosea pentru aceleaşi noţiuni cuvintele caballus. Este deci demn de reţinut faptul că limba italiană nu derivă direct din la­ tina clasică ci din cea vorbită în popor. oricum. era vorbită de ţăranii şi ciobanii unui mic teritoriu din preajma Romei.forme pe care le recunoaştem cu uşu­ rinţă în corespondentele italieneşti cavallo. ci şi pe purtătorii unei civilizaţii superioare. Africa septentrională. Aceştia au continuat în realitate să se folosească de acel „sermo elegans" în timp ce poporul se folosea de o limbă destul de îndepărtată de latina clasică şi care era din ce în ce mai diferenţiată de la o zonă la alta : este vorba de limba latină vul­ gară. franceză. 268 . fuoco. care funcţionase perfect şi reuşise să menţină pînă atunci nealterat nivelul lingvistic. cam în prima parte a primului mileniu de dinaintea erei noastre. limba şi-a schimbat aspectul tocmai pentru că şcoala începea să dispară sau. Firenze. mangiare. In decursul cîtorva generaţii Roma cunoaşte o puternică creştere în forţe şi importanţă. bucea. De exemplu. Atîta vreme cît a durat imperiul roman. limba latină a fost scrisă şi vorbită pe toate teritoriile ocupate păstrîndu-şi structura fundamentală chiar şi în perioada creşti­ nismului. limba latină vulgară.) care la începuturi. iar teritoriile ocupate de romani — Italia. după cum se ştie.

ogni città. Baldelli in op. lampada. ricco. fuseseră distruse reţeaua şco­ lară şi cea administrativă. în secolele următoare. cu greu s-a putut salva în cîteva mănăstiri benedictine. In etapa a doua popoarele migratoare au împrumutat limbii latine cuvinte ca albergo. De-a lungul secolelor limba latină vulgară a trecut prin numeroase transformări: aşa de pildă s-au pierdut consoanele finale — ca să dăm doar un singur exemplu din fonetică . şi cea vorbită de popor.. în special limba greacă. în sensul că relaţia dintre diferitele părţi de cuvînt nu mai este indicată de desinenţe. clasica limbă latină: se născuse limba italiană. . XI în noua limbă vulgară. unica limbă scrisă. ci de articole şi prepoziţii."* Deci Italia'se confrunta îneă de pe atunci * I. inventare. guardia. De aici rezultă nu puţine incon­ veniente de ordin practic şi cultural: marea masă a populaţiei nu înţe­ legea semnificaţia unui jurămînt. filosofia. 361. cit. Baldelli afirmă că în această perioadă multe oraşe au fost distruse sau părăsite iar ceea ce mai rămînea din marea cultură latină din trecut. a unei rugăciuni. diferite contracte. Pentru prima fază se pot da exemple de cuvinte greceşti ce au pătruns în limba latină şi apoi în italiană ca: poesia. guarire. Deşi latina clasică con­ tinuă să fie. graffiare. Este perioada în care pe teritoriul Italiei cele două limbi coexis­ t ă : cea clasică se foloseşte cu precădere în universităţi. fapt ce a determinat ca Italia să treacă prin momente grele. aria. încep să apară în secolele X. din limba longobarzilor se recunosc: guancia.a. dar deja este o limbă moartă . p. din cea a francilor: guanto.d. 269 . care nu mai poate să înţeleagă şi cu atît mai puţin să se folosească de latina clasică. fraza se schimbă şi ea. ardire ş. Pe de altă parte trebuie să amintim că în perioada de dominaţie a longobarzilor. în mănăstiri şi ca limbă unică în documentele scrise . aşa încît. populaţie coborîtă din nordul Germaniei. fiecare centru tinde să ducă o viaţă independentă faţă de celelalte regiuni „in un'anarchia e in un disor­ dine che si protraggono a lungo . fie din aceea a populaţiilor invadatoare. limba vulgară — adică italiana — începe să pătrundă şi în scriere. Profesorul I. a unei inventarieri. tappeto. mar­ tire. palla. Relaţiile comerciale şi administrative dintre diferitele re­ gioni devin din ce în ce mai anevoioase. ce s-au păstrat şi în italiană şi care au fost preluate de la goţi. spuse întotdeauna în latină etc. Mutaţiile acestea au fost în număr atît de mare încît în preajma anului 1000 populaţia Italiei vorbea o latină cu totul diferită de adevărata. adică în limba italiană. formule de jurămînt pentru ca oamenii din popor să poată înţelege conţinutul acestora. în perioada creştină alte cu­ vinte greceşti pătrund în latină apoi în italiană: chiesa. apostolo. din pură necesitate. E' questo il momento in cui le differenze dialettali fra regione e regione cominciano a farsi evidenti. scherzare.m. orgoglio. ogni paese si allontana linguisticamente dal latino e insieme si allontana dai centri vicini.timp a asimilat un important număr de cuvinte preluate fie din limba populaţiilor subjugate de către romani.

unde nu există un trafic rutier intens populaţia se foloseşte de dialect în aproape toate împrejurările . existenţa numeroaselor dialecte pe întreg teritoriul Italiei. Fran­ cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scriindu-şi operele tot în dialect toscan. atît în rîndurile gneraţiilor tinere (mulţi dintre aceştia nu cunosc deloc propriul lor dialect). acestea determină existenţa unui puternic biling­ vism: limba naţională se foloseşte în ocazii oficiale în timp ce dialectul continuă să fie limba familiară şi familială a fiecăruia indiferent de grupul social din care face parte. anume. dar la baza limbii italiene pe care o cunoaştem astăzi se află opera lui Dante Alighieri din Florenţa. Dar întrucît Italia nu poseda un centru politic. cît şi în marile centre urbane. anumite dialecte continuă să fie preponderente în anumite zone. Dante şi-a scris poemul în dialect toscan. se poate afirma că în Italia de azi limba ce se foloseşte zi de 270 . pe de altă parte. în mare. acesta se va impune literaţilor italieni. şi cum Infernul. Acest proces de nivelare lingvistică este în plină efervescenţă şi in zilele noastre căci dialectele sint foarte mult în uz. dialectul toscan a cunoscut o mare răspîndire nu numai în Toscana. Apoi alţi doi florentini.cu un aspect specific al evoluţiei limbii. au continuat să existe în paralel şi celelalte dialecte pina la unirea politică a Italiei în 1870. în familie. Divina Come­ die. A urmat un lung proces de transformare a dialectului floretin-toscan în limbă naţională italiană şi de îmbogăţire cu elemente din celelalte dialecte ale Peninsulei. economic şi administrativ comun. aspect care continuă să fie caracteristic şi în zilele noastre. Purgatoriul şi Paradisul au fost copiate de nenumărate ori şi răspîndite în toată Peninsula. dar condiţiile şi evenimentele interne ale Italiei au oferit posibilitatea unor relaţii tot mai strìnse între italienii diferitelor regiuni ale Peninsulei şi ale insulelor Sicilia şi Sardinia. în secolul al XIII-lea s-a manifestat în rîndurile învăţaţilor tendinţa de a ridica propriul dialect la rangul de limbă italiană scrisă (poeţii „şcolii siciliene". sau cei din Bologna) . în convorbirile telefonice. Fenomenul este următorul: în zilele noastre folosirea dialectelor a scăzut mult. într-adevăr. După unire această situaţie nu avea cum să înceteze. Şi în ciuda faptului că dialectele îşi pierd din ce în ce mai mult numărul de vorbitori. de pildă la Venezia. De acum încolo vor avea loc dezbateri referitoare la necesitatea creării unei limbi unitare italiene. sau din sate înve­ cinate dialectul devine mijloc obişnuit de comunicare. Aspecte ale limbii italiene contemporane Se poate afirma ca dintre toate ţările de limbi romanice Italia este ţara care cunoaşte o mare varietate lingvistică. sau dacă la locul de muncă se întîlnesc mai multe persoane din acelaşi sat. poeţii din Umbria franciscane. de asemeni dialec­ tul este prezent în trenurile locale.

provine din dialectul milanez. în scris este folosită aproape exclusiv limba italiană. quartiere in Toscana. lattoniere în sud şi trombino la Firenze. stagnaro 3a Roma. dar trebuie subliniat un anumit aspect. pentru noţiunea de „tinichigiu" putem avea stagnino în Umbria. La lingua italiana tra norma e scelta. battere in nord . Il panettone ~ cozonac. acelaşi lucru se poate spune de cuvîntul pizza provenit din dialectul napolitan sau formula de salut ciao provenită din dialectul veneţian. Liviana Editrice. pestare în zona Romei.zi în familie şi la locul de muncă este dialectul şi nu limba naţională. în timp ce marea majoritate a italienilor este în realitate bilingvă. VV. Un alt aspect asupra căruia ţinem să atragem atenţia este pătrunderea cuvintelor de obîrşie dialectală în limba italiană literară: este cazul cuvîntului grissino pro­ venit din Piemont dar răspîndit în toată Italia şi nu numai . dar astăzi cuvîntul este cunoscut şi dincolo de graniţele Italiei. radio-televiziunea au o importantă contribuţie la propăşirea limbii naţionale. menare în zona Umbritei. de pildă. nu dialectal: de exemplu. 1984. Padova. 271 . Prezentăm mai jos textul unui cîntec provenit din dialectul triestini La nova Bora E anche el tran de Opcina xe nato disgrazia: vignindo zo per Scorcola 'na casa el ga ribalta Bona de Dio che iera giorno de laver e drentro no ghe iera che'l povero frenador! E come la bora che vien e che va i dixi che'l mondo se ga ribalta. Baldelli consideră că de data asta este vorba de un lexic provincial. pentru verbul „a bate" întîlnim picchiare în zona Toscanei. se folosea în limbajul argotic al soldaţilor din Piemont: astăzi este cunoscută în întreaga Italie cu sensul de a „certa pe cineva". De notat şi faptul că o minoritate de circa 7% din populaţia Italiei * se exprimă numai în dialect. I. quartino în sud. Umbria. alloggio în Piemont. şi anume faptul că italiana în uz la Palermo este diferită de aceea între­ buinţată la Genova. în lexic există tendinţa ca anumite elemente dialectale să se integreze în limba italiană întrînd în vorbirea comună . sintagma dare un cicchetto — „a reproşa". însă trebuie subliniat faptul că dialectele prevalează doar în limba vorbită. Şcoala. Carlo Goldoni * AA. Astăzi există tendinţe de nivelare lingvis­ tică atît în pronunţare cit şi în lexic şi în gramatică. Lombardia. presa. pentru noţiunea de „apartament" întîlnim mai multe forme: appartamento în centrul italiei. Ciao nu este altceva decît cuvîntul latin sclavus care în secolul al XVIII-lea făcea parte din sintagma schiavo di vostra signoria illustrissima.

e che morì. cît de numeroase sînt neologismele şi regio­ nalismele pătrunse în limba literară italiană. è così! E perché fu malcontento a esserci nato perché avrebbe voluto essere nato nel Pavano (zona din 272 . pentru ca cititorul român să-şi poată face o idee de diferenţele ce există — în scris — între limba italiană şi cea a dialectelor. limba italiană este foarte deschisă faţă de cuvintele străine — franceze şi. La lingua tra norma e scelta.(A. nu sînt caracteristice limbii naţionale (astfel de modele se află în paginile antologice de la sfîrşitul volumului) ci anumitor dia­ lecte. prin căderea consoanei iniţiale a devenit ciao. engleze — în dauna limbii naţionale. .folosea în comediile sale în loc de cuvîntul italian schiavo. Beoìco il Ruzante în voi. radioul. prozatorii sau dramaturgii peninsulari.). cuvîntul dia­ lectal veneţian sciao. el glie vene a stare.VV. iar în nordul Italiei este întrebuinţat aproape în exclusivitate passato prossimo. Iată pentru care motiv şcoala. iar în româneşte are un corespondent perfect în formula regională de salut servus. pe cîtă vreme în sud este folosit cu precădere passato remoto. Fiecare exemplu de dialect va fi însoţit de transpunerea lui în limba italiană contemporană. Şi exemplele s-ar putea înmulţi. . Transpunere : Ma ditemi un po'. şi nu în ultimul rînd literatura. Modelele pe care le prezen­ tăm acum însă. au menirea de a contribui în mod conştient şi deliberat la propăşirea limbii naţionale italiene. Dialect din împrejurimile oraşului Padova Mo dime un p u ò ' . în cadrul stilului beletristic putem desprinde cu uşurinţă ce cuvinte şi structuri sintactice cu valoare expresivă sint caracteristice unuia sau altuia dintre poeţii. ce arhaisme putem întîlni. presa. missir Francesco Spetrarca mo no nassélo in Fiorentinaria ? Mo cancar'è ! E perché el fo mal contento a esserghe nassù. televiziunea. dacă ţinem seama şi de faptul că după al doilea război mondial. In gramatică se observă anumite diferenţe regionale în ceea ce priveşte construcţiile verbale: în Toscana timpurile passato prossimo şi passato remoto se fo­ losesc în mod normal în funcţie de situaţie. dar în special în ultimele două decenii. teatru]. în special. Este însă adevărat că în general limba comuna are tendinţa de simplificare şi de alegere a formelor ce ar trebui să fie impuse ca forme unice tocmai spre a contribui la procesul de unificare lingvistică. Lucrul nu e uşor de realizat. e ghe volse essere sotterò.. e sì no fo buffa né capeleta . cinematograful. AA. Stiluri funcţionale § 217 A. ché'l vorae essere nassu in sul Pavan. messer Francesco Petrarca non nacque egli in Fiorentineria (Florenţa)? Canchero.

La lingua tra norma e scelta. carresciàveme la paglie. . faccime ara le tìerre. Le radio zigava guera ai comunisti che no i voleva le fabriche sarae. a Mmundicchie. . (cfr. carresci averne re ggraiie. luntanamente. Transpunere : A piccola età ho portato [carichi] sempre. e la musica si sente per l'aria sospirare. scìie sèmbe cu u mule. e ci morì. e ddà facìieme dui viagge a lu iurne. a Monticchio.. . venivamo al bosco. caricavamo la paglia.. Dialect napoîitan Transpunere : Nu pianefforte'e notte sona.. senìiem a ru vósk. Ma solitario e lento 273 . lontanamente.. giustizia su la tera brusada dal sol e da la fame...preajma oraşului Padova). caricavamo il grano. e ci volle essere sotterrato.. (Romano Pasciuto) Transpunere : Nei campi non c'era una spiga il sole bruciava sulla fame dei braccianti.. e là facevamo due viaggi al giorno . facevamo arare le terre andavo sempre col mulo. e'a museca se sente pe ll'aria suppirà. Padova. Dialect din provincia P o t e n z a A ppiccuele età agge purtate sèmbe.. i domandava giustizia. Le radio gridavano guerra ai comunisti de non volevano chiudere le fabbriche e domandavano giustizia giustizia sulla terra bruciata dal sole e dalla fame. Ma sulitario e lento Un pianoforte nella notte suona. Liviana Editrice 1984). W . e sì non fu burla né errore. ci venne a stare.. A A . Dialect veneţian Nei campi no gera più 'na spiga. voi. el sol brusava su la fame dei bracianti.

beni di consumo ecc.. problemi umani del lavoro . educazione polivalente ecc. produzione in serie. nella quale siamo immersi. — Exemplul unei scheme cu ajutorul căreia s-ar putea elabora un referat cu conţinut ştiinţific. nella fase tecnologica: dalla fatica fisica a quella psichica .VV. Segni in forme infinite. ma segni come luci e suoni. Il lavoro preindustriale. (Salvatore di Giacomo ) Dialect roman Transpunere : scimmia Uomo e la scimmia L'uomo e la L'omo disse a la Scimmia — Sei brutta. problemi della specializzazione . come parole. segni come atteggiamenti e gesti. Categoria stilului ştiinţific modele: Text L'uomo disse alla Scimmia — Sei brutta. come testi. B. come abiti e case. importanza del fattore umano nonostante l'automazione. muore il motivo antico e rende più cupa la via dentro l'oscurità. rido Rido non si sa quanto ! La Scimmia disse: Sfido! Ti rassomiglio tanto ! poate fi ilustrat prin următoarele de t e o r i e lingvistică Fondamento della comunicazione è il segno. dispettosa Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quando io ti vedo. nella fase industriale classica. il controllo delle macchine. segni come segnali (AA. come sapori e odori.. segni come tracce e sintomi. La lingua tra norma e scelta). segni come impulsi elettrici. Nuove tecniche di lavoro . trasporti (specie aerei). non solo visive o segni grafici. segni come cose ed eventi e idee. disoccupazione tecnologica. Scuola e lavoro 274 . una realtà che conosciamo bene.more 'o mutivu antico se fa ccbiù cupo 'o vico dint'a D'oscurità. logoramento nervoso. rido Rido nun se sa quanto ! La Scimmia disse: — Sfido! T'arissomijo tanto ! . la frantumazione del lavoro. Esempi: televisione. segni come lettere dell'alfabeto. dispettosa: Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quann'io ti vedo. Schema: la società tecnologica come estremo sviluppo della rivoluzione industriale: produzione e tecnologia. applicazione della scienza alle ricerche industriali. malattie professionali. riqualificazione. importanti trasfor­ mazioni rese possibili dallo sviluppo tecnologico .

Unirete alla merce fattura. chiede alla S.V. come di consueto. 18 40 123 Bologna Il sottoscritto Giovanni Neri. Sartori). Stilul oficial CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUMENT Bologna.Prospettive per un lavoro più umano: l'uomo schiavo del lavoro o il lavoro per l'uomo? (A. 20 aprile 1968 Mario Rossi — Mercerie Piazzale Mazzini 4 13 100 Vercelli Spettabile Ditta Bianchi & C. di rilasciargli il diploma attestante la conseguita licenza di scuola media inferiore. Distinti saluti Mario Rossi (firma) 275 . 7 40 134 Bologna SCRISOARE COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ) Vercelli. C. saldo a 30 giorni. licenziato presso codesta Scuola nella sessione estiva dell'anno scolastico 1950—51. Milano Vi prego spedirmi. A. a mezzo corriere Santi. Marchese. i seguenti articoli: — lo sciarpe lana scozzese Polar — 15 cravatte lana scozzese tipo C — 12 paia calze uomo grige tipo extrafine — lo sottovesti lana bianche donna 3 a misura Vi raccomando la massima sollecitudine. 12 ottobre 1971 Al Preside della Scuola Media „Guido Guinizelli" Via S. nato a Imola il 2 maggio 1946. Ringrazia e porge distinti ossequi Giovanni Neri (firma) Giovanni Neri Via Tolomini. Isaia.

— Ringrazio vivamente per i gentili auguri ehe ricambio di cuore — 276 . ti saluto a nome di tutti Piero TELEGRAME Destinatario Mario Rossi e indirizzo Roma Marco Polo 34 Testo Arrivo domenica treno ore diciassette Sandra Cognome. Nome.Y.MODELE DE CORESPONDENŢĂ PARTICULARĂ Ravenna. Spero che tu non tradirai i tuoi amici. — Accolga le più affettuose e sincere condoglianze di X. Naşteri — Rallegramenti ed auguri vivissimi — X. un po' di baldoria non fa poi del tutto male neppure alle persone serie. In attesa di una conferma.Y. anche se il lavoro ti ha già allontanato da noi . Mulţumiri — Grazie dei bellissimi fiori che ho molto gradito e degli auguri che cordialmente ricambio. 2 ottobre 1971 Caro Beppe. Domicilio del Mittente Alte exemple: Sandra Bianchi Via Roma 66 Torino — Impossibilitato intervenire mando vivissimi auguri — Marco — Tutto bene aspettavi Roma — Mamma — Rimandata partenza lunedi stop disdici appuntamento — Gino Verdi TEXTE OCAZIONALE Căsătorii. — X. L'ultimo sabato del mese in corso alle ore 21 si riunirà in quella simpatica trattoria del Trebbo la gloriosa 5 a A per una serata di addio. Ho telefonato a molti che hanno già dato la loro adesione: a quelli introvabili come te ho dovuto scrivere.Y.Y. Decese — Prendendo viva parte al Suo grande dolore Le invio le mie più sentite condoglianze — X.

](Augusto Pancaldi. galleggiante. Nella foto: la centrale termonucleare di Latina. L'allevamento appartiene 277 . 18 Marzo 1965 Alle 11 di questa mattina. E in questo spazio. chiuso nel suo grosso scafandro. le spalle cariche di due bombole dell'ossigeno. Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico.. (ENI) CRONICĂ Un rogo di quattromila polli Quattromila polli sono arsi vivi nell'incendio divampato in un alle­ vamento di Givoletto. Clteva exemple din stilul publicistic A PASSEGGIO PER IL CIELO Mosca. e si è librato nel cosmo. la gola stretta dall'emozione. un uomo vertiginosamente solo. con un getto di una violenza impressionante. dovute probabilmente ad un corto circuito. Le fiamme. (ENI) — Ma l'energia nucleare può anche essere fonte di benessere e ricchezza: quando alimenta le centrali nucleari dove viene trasformata in energia elettrica. 18 III 1965) ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI — Il „fungo" dell'atomica di Hiroshima: una grande conquista della scienza può trasformarsi.. legato alla nave spaziale „Voskhod I I " da un sottile cavo. vestito di uno speciale scafandro ermetico. (ENI) — Un tecnico petrolifero preleva un campione di greggio per determinarne la qualità. L'Unità.D. (ENI) — Il petrolio. quasi un cordone ombelicale teso tra la creatura appena nata che compiva i primi passi in un elemento estraneo e il corpo-madre dell'astronave. e assieme a milioni di telespettatori lo abbiamo visto anche noi. può schizzare improvviso dal suolo perforato. affusolata in primo piano: la macchina da presa. hanno causato danni per dieci milioni. [. in un terribile strumento di distrazione". per la prima volta nella storia. ha abbandonato la nave spaziale „Voskhod I I " che lo aveva portato a oltre 400 chilometri dalla Terra. spirito dalla pressione dei gas. nelle mani dell'uomo. il tenente colonnello sovietico Alexei Leonov. che farà funzionare le industrie. Una macchia scura. (ENI) — Miniera di carbone: L'armatura impedisce alla galleria di crollare mentre i minatori scavano coi martelli pneumatici. Poteva sembrare una sequenza di uno dei tanti film di fantascienza. rotante. Poco dopo la televisione sovietica ha trasmesso le immagini di questa fantastica impresa. sullo sfondo della superficie terrestre in movimento.

25 V i l i 1971). — organizzazione di congressi e convegni ./ (La Stampa.a Renato Parri. — turismo scolastico . /. di 24 e 19 anni.. TEXTE PUBLICITARE — Ufficio Centrale viaggi — corrispondente C I T L'agenzia con la più lunga esperienza a Trieste a cui rivolgersi per: — viaggi in gruppo. — cambio valute . — pratiche passaporti e visti . .T. che abita in una cascina vicina ed è aiutato nel lavoro dalla moglie e dalle sorelle Giuseppina e Carmela Daniele. — biglietteria aerea — marittima — ferroviaria e wagons lits . — noleggi automobilistici.. 63 anni. autopullman . crociere. — pubblicazioni Touring Club italiano . — pronotazioni alberghiere in tutto il mondo . — polizze assicurative . — viaggi di lavoro e studio . I. aerei.

spunea întruna cumpărătorul. ma nessuno gli andava bene. ma se se li mette. disse il cliente. Vedo che il mio vicino di casa non può leggere senza occhiali. Văd că vecinul meu nu poate să citească fără ochelari. continuava a dire il compratore. — Nici cu ochelarii aceştia nu pot citi. — Ma avete imparato a leggere ? chiese infine impaziente l'ottico. Questi gli fece provare un certo numero d'occhiali.TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA BARZELLETTE (ANECDOTE) DALL'OTTICO — Avrei bisogno di un paio d'occhiali. Fonetică. Acesta îi dădu să probeze o serie de ochelari. — Nu. zise clientul. tocmai de aceea doresc să-mi cumpăr ochelari. — Neanche con questi occhiali posso leggere. proprio per questo desidero comprarne un paio. — E quando piove? — L'ombrello. vedo che legge benone. 279 . — No. LA OPTICIAN — Aş avea nevoie de o pereche de ochelari. accentul. § 11 QUANDO PIOVE — Pierino. — Dar aţi învăţat să citiţi ? întrebă opticianul cînd în fine îşi pier­ duse răbdarea. spuse un individ către optician. Vezi cap. dar dacă şi-i pune. dar nici unul dintre aceştia nu i se potrivea. observ că citeşte grozav. cosa vediamo sopra la testa quando fa bel tempo? — Il sole o le stelle. disse un tizio all'ottico. dimmi per favore.

portava un cappello grigio ai piedi. prepoziţia articulată. grossi stivali gialli agli occhi. spune-mi te rog. * Dice il marito alla moglie: — Ho perduto il treno. Partirò domani alla stessa ora. După ce profesorul a explicat elevilor importanţa virgulelor. a che servono. A dictat o frază fără virgule. ce vedem deasupra capului atunci cînd e vreme frumoasă ? — Soarele sau stelele. la ce servesc ele. domnule profesor ! Vezi cap. Verbul. un garofano rosso". 127. o frumoasă pereche de ochelari la reverul hainei. * Il professore dopo aver spiegato agli scolari la lezione sull'estra­ zione dello zucchero dalle barbabietole. Dopo che il professore ha spiegato agli alunni l'importanza delle virgole. Ecco cosa ha letto il professore sul quaderno di Carluccio: Dettato — „L'uomo entrò nella casa sulla testa. § 18. a vrut să vadă dacă şcolarii au înţeles bine. cizme mari galbene la ochi. un bel paio d'occhiali al risvolto della giacca. pentru ce şi cînd se pun. § 20. după ce a explicat şcolarilor lecţia despre extragerea zahărului din sfecla de zahăr. articolul hotărît. perché e quando si mettono. Articolul.CÎND PLOUĂ — Petrică. Iată ce a citit profesorul în caietul luì Carluccio : Dictare — „Bărbatul intră în casă în cap. chiede a Gigino: — Sentiamo se hai capito da dove si estrae lo zucchero ? — Dalla zuccheriera. Ha dettato una frase senza virgole e gli scolari dovevano mettere le virgole secondo il loro parere. il passalo prossimo. îl întrebă pe Gigino: — Să vedem dacă ai înţeles de unde se extrage zahărul ? — Din zaharniţă. o garoafă roşie". Risponde la moglie: — Se domani partirai alla stessa ora. professore ! Profesorul. Vezi cap. perderai il treno di nuovo ! 280 . — Dar cînd plouă ? — Umbrela. ha voluto vedere se gli scolari lo hanno capito bene. Articolul hotărît. § 123 . Vezi'cap. purta o pălărie gri în picioare. 125 . şcolarii trebuind să pună virgulele acolo unde considerau ei că este cazul.

§154. ai să pierzi din nou trenul. * A Paganini seccava molto. A me succede tutt'al contrario. quando una cosa mi entra nella testa. — Come mai. 131. § 26 Vezi cap. §118. dormi mai bine? — Nu. — Ciudat. Vezi cap. nu pot să mai beau vin. Verbul. AL CONTRARIO — Ogni volta che bevo di sera del vino non posso dormire più durante la notte. Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră. să trebuiască a cìnta vreo piesă spre a le mulţumi gazdelor. §125. quando era invitato a pranzo. 125. Şi în mod invariabil. dar nu uitaţi să aduceţi şi vioara". 127. a chi gli diceva : „Venga a pranzo da me. el le răspundea: — Vioara mea nu mănîncă niciodată în altă parte decît acasă. egli rispondeva: — Il mio violino non mangia mai fuori di casa. * — A me succede che. Vezi cap.000 lire che ti avevo dato in prestito. — Strano. dover suonare qualche pezzo per soddisfare gli ospiti: E invariabilmente. Verbul. gradele de comparaţie. l'imperfetto. non la dimentico mai. acelora care îi spuneau „Poftiţi la prînz la noi. articolul partitiv. 281 . DIN CONTRĂ — De cite ori beau seara vin nu mai pot dormi în timpul nopţii. Adverbul. 123. ma ogni volta che dormo non posso bere il vino. modul indicativ. Mie mi se întîmplă exact pe dos. il futuro. dar ori de cîte ori dorm. — Cum adică. — Questo significa che ti ricordi delle 4. dormi meglio? — No. Am să plec mîine la aceeaşi oră. Vezi cap. Lui Paganini nu-i făcea nici o plăcere ca atunci cînd era invitat la prînz.Spune soţul către soţie: — Am pierdut trenul. Articolul. ma non dimetichi il violino".

perché un tramonto simile a codesto. non è vero ? Sa. Cele patru mii de lire mi-au putut intra în buzunar şi nicidecum în cap: este o mare diferenţă. se a questa età va sempre a scuola. (Adaptare după R. — Unde-o fi — întrebă Fucini. — Dove sarà — domandò il Fucini. Odată s-a dus în vizită la un prieten de-al său. Verbul. — Mie mi se întîmpiă că atunci cînd îmi intră ceva în cap. — Ah. — Este la şcoală — i-a răspuns servitorul. să nu mai uit niciodată. — E ' a scuola. Guarnieri). si voleva rappresentare un tramonto. — Ha studiato all'estero ? Me l'immaginavo. dica ! — Me l'immaginavo. Cunoscutul scriitor toscan Renato Fucini (care îşi semna operele cu numele de Neri Tanfucio) dedicase copiilor numeroase şi plăcute pagini. * Un romanziere fu invitato da un signore che voleva mostrargli i capolavori della figlia. — Atunci — spuse cu seriozitate Fucini — trebuie să-i spui profe­ sorului că este foarte silitor dacă la vîrsta asta continuă să se ducă la şcoală. non nella testa: c'è una gran bella differenza. più confuso che persuaso. (Adaptare după G. Vezi cap. il presente. Latrqnicó). I-a deschis servitorul şi i-a spus că domnul nu era acasă.— Ah. A un tratto il padre si fermò davanti a un gran quadro dove. Vezi cap. Verbul. Eccellente. disse che il signore non era in casa. nu. Il domestico che gli aprì. Lo scrittore guardava quei dipinti.000 de lire pe care ţi le-am dat cu împrumut. * Il noto scrittore toscano Renato Fucini (che firmava le sue opere col nome di Neri Tanfucio) aveva dedicato ai ragazzi numerose e diver­ tenti pagine. 125. 282 . conjugarea la timpurile simple. non l'ho visto mai. § 118. 123. rispose il domestico. se l'immaginava ? E da che cosa ? Dica. a furia di macchie rosse e gialle. — E allora — osservò serio il Fucini — devi dire al professore che è molto bravo. mia figlia ha studiato all'estero. domandò il padre. — Asta înseamnă că-ţi aminteşti de cele 4. no ! Le quattro mila lire mi sarebbero potute entrare nella tasca. Una volta andò a visitare un suo amico professore. modul indicativ. — Ah. profesor. dilettante di pittura. — E di questo lavoro che ne dice ?.

§118. modul participiu. Vezi cap. verbele auxiliare de modalitate. Scriitorul se uita la picturi. 125. (Adaptare după R. Ar trebui doar să-mi spuneţi cum era pieptănat băiatul dvs. — A studiat în străinătate? îmi închipuiam. — Şi de lucrarea asta ce spuneţi ?. — Aţi vrea să-mi măriţi această fotografie a fiului meu de pe vre­ mea cînd avea zece ani ? — Desigur. 127. signora ! — Sarebbe possibile togliergli — nell'ingrandimento — questo buffo cappello che aveva? — Sicuro. — Oii. diletantă în pictură. Verbul. întrebă tatăl. §123. Guarnieri) Vezi cap. 283 . 131. doamnă ! — Ar fi posibil să-i scoateţi — în poza mărită — pălăria asta cara­ ghioasă pe care o purta? — Desigur. Verbul. che aveva mangiato ciliege senza lavarle si è messo a rimproverarlo aspramente ed a dimostrargli — con un lungo discorso scientifico — che poteva ingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti. spuneţi ! — îmi închipuiam aceasta. vă închipuiaţi ? După ce ? Spuneţi. nu-i aşa? Ştiţi. mai mult descumpănit decît convins. Verbul. UNA PROVERBIALE DISTRAZIONE Un celebre biologo. Vezi cap. voia să reprezinte un asfinţit. să-i arate capo­ doperele fiicei lui. deoarece un asemenea asfinţit nu am văzut niciodată. este posibil cu puţin retuş. è possibile con un po'di ritocco. § 138. Dovrebbe soltanto dirmi come era pettinato Suo figlio quando aveva dieci anni. modul condiţional. La un moment dat tatăl s-a oprit în faţa unui tablou mare care printr-o grămadă de' pete roşii şi galbene. fata mea a studiat în străinătate. 131 DAL FOTOGRAFO Una signora va dal fotografo. trovandosi a pranzo con un amico. O doamnă se duce la fotograf. Este excelentă. cînd avea zece ani. — Vorrebbe ingradirmi questa foto di mio figlio di quando aveva dieci anni ? — Certamente.Un romancier a fost invitat de un domn care voia.

O ZĂPĂCEALĂ PROVERBIALĂ Un biolog celebru. il biologo ha preso il bicchiere nel quale aveva lavato le ciliege ed ha ingoiato l'acqua sporca t u t t a d'un fiato.Intanto. aflîndu-se la prînz cu un prieten cate mîncase cireşile fără a le spăla. mi dispiace ma non posso. mangiava la sua porzione di ciliege. Adjectivul. il secondo te lo posso fare volentieri. § 65. 284 . — Ei bine. — Te rog să-mi împlineşti două dorinţe şi eu îţi voi fi recunoscător. modul imperativ. devo parlarti di una cosa urgente. Il secondo. — Ecco. — Parlami pure. — Devi farmi due grandi piaceri ed io te ne sarò grato. Pe cea dintîi. Vezi cap. — Prima dorinţă pe care te rog să mi-o împlineşti este aceea de a-mi împrumuta o sută de lei. Intre timp îşi mînca porţia de cireşe spălîndu-le grijuliu într-un pahar cu apă. biologul a luat paharul în care spălase cireşile şi a înghiţit dintr-o suflare toată apa murdară. gradele de comparaţie. Pronumele personal. cea de-a doua dorinţă ţi-o împlinesc bucuros. Cea de-a doua dorinţă este de a nu spune ni­ mănui aceasta. s-a apucat să-1 certe zdravăn demonstrîndu-i — într-o lungă pledoarie ştiinţifică — că putea ca împreună cu cireşile să înghită o mare cantitate de microbi infecţioşi. 131. Vezi cap. poziţia formelor neaccentuate § 88. di non dirlo a nessuno. Verbul. lavandole con cura in un bicchiere d'acqua. — Spune. Appena finita la lezione di igiene. COSA U R G E N T E — Ascolta. Îndată ce-a terminat lecţia de igienă. — Dimmi ciò che desideri. §118. îmi pare rău. trebuie să-ţi spun ceva urgent. Vezi cap. spune. cu cea mai mare naturaleţe din lume. Il primo. URGENT — Ascultă. con la più grande naturalezza di questo mondo. dar nu pot. Il primo piacere che ti chiedo è di prestarmi cento lei. — Spune-mi ceea ce doreşti.

nu se poate să__se condamne la moarte !" Vezi cap. care a pus următoarea rezoluţie: „Să se ierte nu se poate. § 89. Articolul. care avea un ministru de justiţie foarte morocănos şi sever. articolul nehotărît. să se condamne la moarte" ! Regele a restituit-o ministrului mutînd pur şi simplu virgula: „Să se ierte. ISTORIOARĂ D E S P R E O VIRGULĂ A fost odată un rege isteţ şi cumsecade. Se povesteşte că odată. impossibile condannarlo" 1 E così il prigioniero ebbe salva la vita. La domanda fu inoltrata dal ministro di Grazia e Giustizia. un condannato a morte avesse presentato domanda di grazia al re. Cererea a fost înaintată către ministrul Graţierii şi Justiţiei. Si narra che una volta. combinaţii de pronume atone. Pronumele personal.STORIELLA DI UNA VIRGOLA C'era una volta un re arguto e bonario che aveva un ministro di giustizia assai burbero e severo. un condam­ nat la moarte a făcut regelui cerere de graţiere. Vezi cap. condannarlo!" Il re gliela rimandò spostando semplicemente la virgola: „Grazia. . § 22. il quale però vi appose: questa postilla: „Grazia impossibile.

i cittadini comaschi — locuitorii oraşului Como . Pier Jacopo Martelli. Il poeta Lodovico Ariosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la h all'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degno di onore". Articolul. passato remoto Conj. huomo. III § 127 Vezi cap. articol nehotărît. şi cominciò a tralasciarla nella grafia . Verbul. accentul § 1 1 . horribile. figuratevi — închipuiţi-vă. 125. § 22 Vezi cap. Figuratevi i cittadini comaschi. Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h. Un poeta del Settecento. Noţiuni de fonetică şi ortografie. scrisse un carme giocoso che intitolò „Il pianto dell'h". Poi giaché quell'h non si sentiva nella pronuncia. dove tra l'altro si legge: 286 . Conj. Per fortuna uno scolaro rilesse il componimento e liberò i prigionieri cancellando l'accento Ora ai giardini pubblici han dedicato un busto „A colui che sa mettere. al posto giusto — la locul potrivit. Vezi cap. ma ci fu chi si lamentò di tale omissione come di una irrispettosa negligenza. honesto. LE DISGRAZIE DELL'h Una volta Vh si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevano nella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore. I § 123. humile ece. poveretti: detto fatto si trovarono rinchiusi nei cassetti. gli accenti al posto giusto" (Gianni Rodari) mutandola in comò — transformîndu-1 în scrin. detto fatto — zis şi făcut .DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA UN ACCENTO DISTRATTO Una volta un accento per distrazione cascò sulla città di Como mutandola in comò. Conj. II.

Vezi cap. dove nella parlata dialettale si sente così forte. niente paura: ho qui pronta per lei una bella cura". su su. § 8B2. LA F E B B R E Un povero quore aveva la febbre „Q" (malattia tra le più rare). Andò da un dottore a farsi visitare: „E' grave? Mi consiglia di fare testamento? „Q" Che dirò alla famiglia?" „Su su. la Toscana. scacciata su t u t t a la linea. proprio in quella regione. Vezi cap. mantiene saldamente la sua posizione in quelle quattro voci del verbo avere: ho. Al momento attuale. hai. Noţiuni de fonetică şi ortografie. Di notte e di giorno andavano intorno Sempre a bracetto. grupuri de litere. Gli diede la vitamina G ed il cuore guarì. LA FAMIGLIA PUNTO E VIRGOLA C'era una volta un punto e c'era anche una virgola: erano tanto amici. (Gianni Rodari) quore (cuore) — inimă . consoanele: q. l'h. ha. chi leva — cel care ia . niente paura — hai. a tralasciarla nella grafia — să o omită (litera h) în scris . dov'abita sovente. nella corrispondente voce latina — în cuvîntul latinesc corespunzător . (Andrea Cavalli Dell1 Ara) le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h. § 10. Si sposarono e furono felici. hanno. „Che coppia modello 1 „Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi­ novat/la gurile rîului Arno. mentre giammai non sanno scordarsene parlando ?" 1 L'allusione è volta a quei letterati toscani che volevano abolita del tutto l'fa iniziale.„Ma ohe ha fatto quest'acca sì inerme e sì innocente alle fauci dell'Arno. un carme giocoso— o poezie glumeaţă. nici o teamă. Prepoziţia. che dagli scritti altrui voglion cacciarla in bando. Noţiuni de fonetică şi ortografie. Vezi cap. ho qui pronta per lei — am aici gata pentru dumneata. §156A. gli diede — îi dădu. § 8B3. curaj. unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vor să-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?" 287 . ma ci fu chi — dar existară unii caro . Consoanele: h.

la gente diceva — che vera meraviglia la famiglia Punto-e-virgola". II. direi. c'è sempre un se — există întotdeauna un dacă. Vorrei. C'è sempre un se: chissà perché questa sciocca congiunzione ce l'ha tanto con me"... Dite che è giù di moda? Pazienza... (Gianni Rqdari).. poi." „Vorrei vorrei. III. I. § 125 conj. principalele verbe neregulate. Mai che usi parole sguaiate non alza la voce per niente. No. e seduto in poltrona sospira gentilmente: Me ne andrei nell'Arizona. Del resto non so suonare" .u n e grăbită să se supună. § 123. suonerei il pianoforte a coda..] con me — are ceva cu mine. Condiţionalul. ce l'ha [. Vorrei. SOSPIRI „... Fraza. II. dite che è giù di moda? — spuneţi că nu mai este la modă?./n-o voi face . § 214. conj. Vezi cap.. (Gianni Rodari) mereu c'era una volta — a fost odată. braccetto — erau alăturea. conj.. conj. Verbul." „. I. Vezi cap. che usi parole sguaiate — ca să folosească cuvinte urite. ne farò senza — răbdare. Mangerei dei pasticini se ne avessi. ne farò senza. § 127. volerei sulla luna in cerca di fortuna E voi ci verreste? Sarebbe carino.. farei.... a inchinarsi non è lesta la matita del maestro le taglia la testa. 288 . andavano intorno sempre a.. non so suonare — nu ştiu să cînt (la pian) . l'imperfetto. Verbul. „Suonerei se sapessi. conj. vorrei. § 125. dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino — să te legeni pe cornul lunii noi/luînd o gustare.. meglio. ipotetic). se condiţional (per. dondolarsi sulla falce facendo uno spuntino ... pazienza. che ve ne pare? O forse potrei fermarmi a Lisbona . Al loro passaggio in segno di omaggio perfino le maiuscole: diventavano minuscole: e se qualcuna. Sapete che farei ? Ascolterei un disco. volerei se potessi. Vezi cap.." Che maniere raffinate ha il modo condizionale. § 127.. che ve he pare? — ce părere aveţi?. III. conj. § 131 . § 123. a inchinarsi non è lesta .

per fargli uno scherzo. un amico. lo tempesterei: se fossi acqua. lo tempesterei — aş ţine-o numai în furtuni . lo manderei nel profondo — aş trimite-o în abisuri . 289 . Vezi cap. una scuola gratuita. letterato napoletano. Se fossi Morte. per la sua intransigenza in fatto di purità di lingua. fuggirei da lui. si affaccia mezzo assonnato alla finestra. Meriterebbe pertanto la riconoscenza di tutti gli italiani. imbrigherei — le-aş da bătaie de cap . fu un brav'uomo e un benemeritato della sua patria. toglierei le donne giovani e leggiadre. similmente farei con mia madre. CONSECUTIO TEMPORUM Basilio Puoti. perché da noi non è ancora ben conosciuto l'uso esato dei participi. che t u t t ' i cristiani imbrigherei se fossi imperatore. si sa. Invece. a sue spese. sai che farei? a tutti mozzerei il capo a tondo. e c'erano. io l'annegherei — aş îneca-o .SE FOSSI FUOCO (Versiune modernizată) Se fossi fuoco. com'io sono e fui. le cose non vanno bene a Napoli. se fossi vita. se fossi vento. Si raccontano di lui storielle graziose ma probabilmente non vere. arderei il mondo . se fossi papa. molti malumori e molto malcontento tra i buoni napoletani. Una volta che alcuni suoi amici si lamentavano col Puoti dei tempi torbidi e duri. A Napoli allora dominava il Borbone. è diventato quasi il prototipo dei pedanti. Se condiţional (perioadul ipotetic). io l'annegherei. se fossi Dio. lo manderei nel profondo. Se fossi Cecco. andò a bussare all'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte. Un'altra volta. domanda chi è che picchia a quelle ore incongrue e che cosa mai si vuole da lui. si dice che egli esclamasse: — Credete a me. per amor della quale aprì nella sua città. sarei allor giocondo. (Cecco Angiolieri). §214. e vecchie e laide lascerei altrui. mozzerei il capo a tondo — (pe toţi) i-aş scurta de cap. andrei da mio padre. Il povero Basilio si sveglia.

dopo essersi fatto riconoscere. — Sciagurato ! — esclama il Puoti. § 20. ore incongrue— ore nepotrivite .fuori di se — ieşit din fire. Vinfranzione alla regola — abaterea de la regulă. Articolul. L'infranzione alla regola della correlazione dei tempi gli coceva più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. dominava il Borbone — stăpînea familia (franceză) a Bourbonilor . ': . corespondenţa timpurilor la modul conjunctiv. Vezi cap. § 201. Verbul.— Vorrei che t u ti alzi — grida l'amico.. gli coceva più assai che — îl ardea mai mult decît. (Fernando Palazzi) Consecutio temporum (lat. molti malumori e molto malcontento — multe su­ părări şi multă nemulţumire . Vezi cap. un benemeritato — un om demn de laudă. fuori di sé — „che tu ti alzassi! che tu ti alzassi" devi dire. prepoziţii articulate. a sue spese — pe cheltuiala sa. si affaccia mezzo assonnato —se arată pe jumătate ador­ mit.) — Corespondenţa timpurilor.

di far sfoggio d'erudizione — să facă paradă de erudiţie . quell'avverbio classico e saccente — acel adverb clasic şi preţios . si stende tra la bellissima piazza. e una terrazza che domina una vasta parte dell' Umbria.] Perugia è la maggiore città dell'Umbria e ne è anche il prototipo. preci­ pitevolissimevolmente — în foarte mare grabă . Structura morfologică a cuvîntului. §182. 291 . dotto assai — foarte învăţat . (Noi donne ) troppa erudizione — prea multă erudiţie . per un rapido giro. corso Vannucci. in mezzo alla quale sorge la Fontana Maggiore. Ma come sempre ebbe occasione di far sfoggio d'erudizione: „Venite. ed una specie di dol­ cezza morale come sciolta nell'aria. in cui davvero si respirano la grazia. la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul savant dură atît de mult. derivare.. Cominciamo da Perugia. Gradele de comparaţie ale adverbelor.c. [. con le sue splendide sculture. fu nei guai — dădu de necazuri . — disse a un sergente.D A L L A L E T T U R A ALLA TROPPA GRAMMATICA ERUDIZIONE Un uomo dotto assai un brutto giorno fu nei guai: la sua casetta s'incendiò e ai pompieri telefonò. Vezi cap. precipitevolissimevolmente" Per quell 'avverbio classico e sacente I pompieri non trovano più niente: la dotta parolina tanto durò che t u t t a la casetta si brucciò. PERUGIA (fragment) Tuffiamoci nell'Umbria. la gentilezza. § 154. La sua via principale. Adverbul. A. Vezi cap..

che ritornano sui banchi . cu forme speciale de comparativ şi superlativ. il flagello che ha colpito questa città. § 98. VENEZIA (fragment) Si ha l'impressione di trovarsi in una città che abbia sofferto una inondazione. Tiene. quella barca comune su cui arranca un vigile urbano in tenuta estiva. Adjectivul. con Siena. un velo cosmo­ polita — o atmosfera cosmopolită. Quando vi andai la frequentavano i rappresentanti di 41 nazioni. tuffiamoci — să pătrundem. le isole che ne emergono qua e là con gli alberi e i caseggiati. e di etniscologia. I pali tei telegrafo. § 71. medici. Vi sono passati giovani di quasi 80 nazioni. e perciò anche familiare. ci ricorda che siamo. storia. non tutti provenienti dalle discipline umanistiche. di antichità italiche. Fondata per diffondere la conoscenza dell'Italia tra gli studenti esteri. esteti. corsi di lingua.. del ceto medio — a categorici de mijloc. filtra nel costume— şi astfel intră în obişnuinţă. pensiero. seppellendola per metà nelle acque. (Guido Pioverle). 292 . adj. e spesso persone anziane.Chi passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza con cui ode parlare una lingua straniera o l'italiano con accento esotico. Illusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fan­ tasia. Vezi cap. invadendo t u t t e le sue vie e viuzze. Pronumele. Per un momento siamo tratti a considerare lo spettacolo che dà Venezia come qualche cosa d'immensamente provvisorio e bellissimo. Vezi cap. letteratura e arte italiana. la quale par proprio una barca di salvataggio. lungo il Canal Grande. Un velo cosmopolita è portato a Perugia dai molti turisti. essendo la prima. sciolta nell'aria — răspîndită în jur. se non erro — dacă nu greşesc: studenti esteri — studenţi străini. Ma vi è un cosmopolitismo intimo. fatto di gente che si ferma a Perugia a lungo. parecchi già professori. che deriva dall'Università per stranieri. i suoi negozi e le sue cantine. ingegneri. Ma una gondola che spunta ad un tratto. pronumele relativ. che corrono bellamente sulla laguna. geografia. E ' d u n q u e un cosmopolitismo sui generis. come da una pianura allagala. pellegrini della bellezza. e così. viaggiatori inconsueti — călători neobişnuiţi.) — unic în felul său . [. ha sede in un bel palazzo barocco. generia (lat. ma anche avvocati. che partecipa alla vita de! celo medio. in t u t t a la sua estensione. I più appartengono alla schiera di viaggiatori inconsueti che un tempo si chiamavano innamorati dell'arte. a burgheziei . per numero di turisti dopo le città maggiori. a Venezia.] Molti sono ancora studenti al loro paese d'origine. sui. che si mescola alla vita cittadina e così filtra nel costume. tutto concorre a favorire l'inganno. se non erro.. sull'angolo di un palazzo del Canal Grande.

Substantivul.] Là era trascorsa l'adolescenza. per ragioni difensive.. La città era al di là di questa nostra repubblica.. Si stava agli angoli delle vie. le nostre case. sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati. Dagli altri quartieri popolari ci divideva un sentimento impreciso eppur vivo. §39. una cosa inaudita e mai vista — un lucru nemaiauzit şi nemaivăzut. „popolo minuto" sempre. Le case erano buie. c'era un divano. §34. umide e fredde d'inverno. là dove comincia la via Aretina. ma soprattutto. genul subst. una sveglia. io credo. di verdura fritta. di rivalità ed emulazione . (Vincenzo Cardarelli). 1 tavoli dove mangia­ vamo avevano spacchi verticali di cui ci accorgevamo soltanto le rare volte che scrivevamo una lettera.Quello che ammiriamo non è il prodotto d'un cataclisma. Firenze. feminine. con la trina alla spalliera e i mattoni rossi di cinabrese. Posto al limite del centro della città. ci riunivano per subito dividerci di nuovo. l'Arno 293 . le fotografie incastrate ai vetri della credenza. di coniglio arrostito. pluralul subst. pluralul substmasculine. in rissa.] La nostra vita erano le strade e le piazze del Quartiere. coi suoi orti e la sua strada ferrata. capolavoro di una razza ingegnosa e paziente. [.. § 40. Nella stanza da pranzo che noi chiamavamo il salotto. Ma pulite ed in ordine. tutto concorre a favorire l'inganno — totul favorizează crearea iluziei . bensì opera dell'uomo. per fare una cosa inaudita e mai vista: Venezia.[. di„antico pelo" dicevamo scherzando.. e ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo. La strada. Sulle antiche vestigia si illumi­ nava la rosticcerìa il cui banco spandeva attorno odore di polpette di patate. beninteso. le prime case borghesi e i villini. IL QUARTIERE (fragment) Noi eravano contenti del nostro Quartiere. il Quartiere si estendeva fino alle prime case della periferia. ciompi da se stessi traditi. per ragioni difensive — din motive de apărare. aveva per noi un senso di archeologia e di eldorado insieme: per parteciparvi occorreva che fossimo rasati e avessimo in dosso i vestiti migliori. che cos­ truì una città in mezzo all'acqua. seppellendola per metà — îngropînd-o pe jumătate . curate dalle nostre mamme che avevano i capelli grigi e uno scialle buttato sulle spalle. Quartiere di Santa Croce. fiorentini di antica razza. Vezi cap. i pali del telegrafo che corrono— stìlpii de telegraf care se înşiră : le isole che ne emergono — insulele care se ivesc (din lagună) . per essersi innamorata di quest'idea. fatto ignaro ormai. după terminaţie.

d'estate e le partite di calcio alla domenica, la tappa del Giro d'Italia. (Vasco Pratolini).
spacchi verticali— crăpături verticale; con la trina alla spallina — cu dantelă pe tăblie ; incastrate ai vetri della credenza — montate pe geamul bufetului ; fiorentini di „antico pelo" — fiorentini get-beget; ove fu trafitto — unde a fost înjunghiat; ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro ormai, ciompi da se slessi traditi — şi stăteau acolo fără să gîndească la toate astea, aceiaşi „oameni sărmani", fapt dat uitării de-acum, dărăcitori de lînă trădaţi de ei înşişi ; ii cui banco spandeva attorno — a cărei tejghea răspîndea în jur ; occorreva che fossimo rasati — trebuia să fim bărbieriţi ; in rissa — cu încăierare. Vezi cap. Adjectivul, pluralul adj. mase, § 55; pluralul adj. fem., § 56. Vezi cap. Părţile propoziţiei, propoziţiile subordonate explicite si implicite, §195.

PIAZZA

NAVONA

Dalle due alle quattro del pomerìggio, d'estate, lo straniero che passi per piazza Navona, una piazza di Roma che si sovrappone poi nel ricordo a qualunque altra piazza italiana, viene preso da stupore e infine da una specie di estasi. Scure e calde moli architettoniche, statue e stemmi, acque scroscianti, acque zampillanti, un disegno di circo atto a sostenere un pubblico grande quanto vario: tutto ciò per qualche vecchietto all'ombra e per poche dozzine di mocciosi che si rincorrono strillando. In quelle ore c'è una enorme sproprozione tra il lavoro compiuto dai secoli e l'uso che il popolo romano fa di quella piazza. L'attività del popolo romano è ridotta, nella augusta cornice, qua a una mano rugosa che minaccia una testa rapata e là a un piede che muove l'acqua di una vasca. (Corrado Alvaro).
scure e calde moli architettoniche — clădiri impresionante într-o caldă arhitectură de culoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un public pe cit de numeros pe atît de variat. Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 131.

UNA VIA DI MILANO Anzitutto, via Torino fornisce quanto è necessario alla tavola: non solo cibi ma anche stoviglie. Pare specializzata in piatti, bicchieri bottiglie, posate, saliere. Roba lucida, di effetto, moderna. I suoi vetri e i suoi cristalli fanno allegria. Tanto più che lì vicino si vedono colline di salami, di prosciutti, di formaggi, di fiaschi. 294

E ' la via dei piatti pronti, via Torino: polli arrosto, polli in gelatina, tacchino al forno, faraona al forno, piccioni allo spiedo, pesci accomodati sotto la maionese, insalata russa. Anche la via della cacciagione. Certo il mezzogiorno vi dura due o tre ore. Poi via Torino veste la gente. Specialmente gli uomini e i bambini (confezioni, confezioni) ; niente affatto escluse però le donne, alle quali anzi vengono offerte qui molte pellicce, stoffe e abiti a prezzi in genere buoni, non essendo via Torino una via cara. Molti depositi e molti uffici. Tante ragazze che abitano in periferia, qui respirano per sette od otto ore al giorno l'aria del Duomo e si considerano un po' milanesi del centro. La sera lasciano non sempre volentieri via Torino, mentre i bottegai rinchiudono con leggeri e lucidi cancelli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via da fragorose saracinesche. (Emilio Radius). faraona al forno — bibilică la cuptor; piccioni allo spiedo — porumbei la frigare; via da fragorose saracinesche — strada cu obloane huruitoare. Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191. ALBERGO La stanza era spaziosa, con due ietti, la finestra ampia dava su di una loggia adorna di un rampicante con fiori violacei e il mare sotto­ stante si incupiva come l'acciaio rivelando tutti i suoi fremiti. Tutto il personale di servizio parlava quattro lingue, le posate erano d'argento, i bicchieri di cristallo, i tappeti spessi e soffici, quadri antichi abbastanza buoni erano dappertutto, terrazze fiorite si susseguivano sul panorama abbagliante, a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l'albergo di mio gusto. Ho sempre preferito i piccoli alberghi dove il padrone guarda i clienti col sospetto che se ne vadano senza pagare il conto. Mi senti­ vo sperduto nell'immensità dei saloni, nei lunghi corridoi, nella spaziosa stanza matrimoniale. (Giovanni Comisso). si incupiva come l'acciaio — se întuneca dobîndind culoarea oţelului. Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192. UNA CASA DOPO IL BOMBARDAMENTO Nell'aprile del 1944 una scintillante squadriglia di bombardieri americani percorse il limpido cielo primaverile del Veneto e venne a sradicare dalle fondamenta la mia città. Quando andai a vedere quello che era avvenuto della mia casa, vi trovai solo un cumulo di rovine. 295

Mi arrampicai su quelle rovine e tra il pietrame e le travi scorsi, affio­ rante, la cassa dove erano stati imballati i bicchierini di cristallo, frugai dentro e, tra gli altri bicchieri infranti, i sei bicchierini erano un'altra volta intatti. Li presi, ne feci un pacco e li portai trionfante a mia madre perché le testimoniassero che nulla era accaduto di grave. In seguito le dissi t u t t o : che la casa era stata distrutta e che tutto quello che si possedeva era andato in briciole con essa. Potei solo ricuperare intatte alcune tavole del pavimento del tinello e con quelle feci fare da un fa­ legname di campagna un armadietto a vetri dove i sei bicchierini rifecero bella mostra come un tempo. (Giovanni Comisso)
squadriglia di bombardieri — escadrilă de bombardiere ; affiorante — ieşită la supra­ faţă ; era andato in briciole — s-a făcut zob ; feci fare — am dat la făcut. Vezi cap. Verbul, il passato remoto, § 123, § 125, § 131. Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, ci, vi, § 90.

CASE MODERNE (fragment) Case moderne di cemento armato dove traverso i muri e i pavimenti ogni rumore passa indisturbato, io non condanno i vostri inconvenienti. Tutt'altro ! Io sono un tipo indelicato, e le sonorità dei vostri ambienti mi soddisfa nel modo più completo, case moderne senza alcun segreto. Del resto non è bello poter dire: „Adesso al pianterreno stanno a cena ora il pupo del quinto va a dormire ... t o h ! l'avvocato mette la catena... il portiere comincia a starnutire ... Io scapolo del sesto si dimena l'inquilino di sotto sbuccia un frutto ... case moderne in cui si sente t u t t o ? C'è chi si scaglia contro l'architetto, chi se la prende con il costruttore ma non l'han fatto mica per progetto ! 298

L'epoca nostra è quella del rumore e ognun le mancherebbe di rispetto se costruisse col silenziatore, se vi facesse taciturne assai case moderne senza pace mai... (Luciano Folgore)
dove traverso i muri — în care prin pereţi ; tutfaltro — dimpotrivă ; l'avvocato mette la catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlacul de la etajul VI se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende — alţii care se ceartă; e ognun le mancherebbe di rispetto — şi nimeni nu le-ar respecta. Vezi cap. Verbul, indicativ, presente, conj. I, § 123, conj. II., § 125, conj. III, §127; §131. Vezi cap. Fraza, se condiţional (per. ipotetic), § 214.

SALA DA PRANZO Dall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichio dei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo, suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedeva a metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delle occasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'ammonticchiavano le ostriche del Fusas'O, i nicchi e i datteri ancora vivi, si partiva un odore forte di mare. (Salvatore Di. Giacomo)
mensale di bucato — faţă de masă proaspăt spălată; dalla cesta bislunga — din coşul oval ; » nicchi e i datteri — cochiliile şi moluştele. Veri cap. Articolul, prepoziţia articulată, § 20. Vezi cap. Prepoziţia, §156 A.

CUGINA Nella penombra seduta sulla panca di legno ed ampia del focolare Pasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non si udiva che il pissi-pissi delle labbra sibilanti la preghiera. La cucina tutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madia oscura, con le sedie a spalliera dipinta, senza un punto luminoso, s'immer­ geva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere. Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottone a tre becchi, col lucignolo di bambagia che bagna nell'olio tenendo in
297

alto, sospesi con catenine d'ottone lo spegnitoio, le forbici da smoccolare e l'attizzatoio. (Matilde Serao ) .
con la madia oscura — cu covata de culoare închisă; lucerne di ottone a tre becchi — opaiţ de alamă cu trei ciocuri; lucignolo di bambagia — fitil din bumbac (netors) lo spegnitoio — stingător de luminări ; le forbici da smoccolare — foarfecă de tăiat mucuri. Vezi cap. Substantivul, genul substantivului după terminaţie, § 34.

COLAZIONE Discese, apparecchiò ... La colazione annaffiata da un claretto gelato fu saporita e abbondante: una frittata che pareva un sole, una bistecca grande come una bandiera. Quella buona vecchietta in piedi, le mani sui fianchi, ci guardava mangiare sodisfatta del nostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibi raffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca della salvietta che aveva nella destra ne scacciava una mosca, con l'aria d'ammonirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ateniesi ed etruschi nelle loro vecchie tombe a far polvere. Dopo il caffè, Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )
annaffiata da un claretto gelalo — stropită cu un vin alb rece ; le mani sui fianchi — cu mîinile în şold ; una cocca della salvietta — un colţ al şervetului ; a far polvere — să putrezească, să devină pulbere. Vezi cap. Verbul, modul conjunctiv — imperfetto, § 123.

IL GUSTO — Questo latte non ha nessun gusto. La moglie indulgente gli dice: — E' il solito, l'ho bevuto anch'io, buonissimo. — Buonissimo il tuo. Ma in questo mio ci avrete versato dell' acqua. Non sa di nulla. E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E che servizio ! Da mezz'ora non sì vede il cameriere. Oh, ecco il pollo. Povero pollo! Cartapesta! E il sale, neanche il sale mettono più in tavola! — Il signore ha chiamato ? — Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di calcestruzzo vi servite per portare in tavola di questi polli arrosto.
298

Naturalmente, l'insalata non è fresca, l'olio è rancido, la frutta non ha sapore. Ah, la vita quale obbrobrio ! (Arnaldo Fraccaroli) non sa di nulla — nu are nici un gust, cartapesta — mucava ; fabbrica di calcestruzzo — fabrică de beton : quale obbrobrio — ce ruşine. Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65. Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere § 185. IL TEMPO Dice al fanciul la rondine: — Ho freddo, io me ne vo; al ritornar de' zeffiri anch'io ritornerò. Dice la foglia all'albero: — Fa freddo ; io me ne vo ; quando verran le rondini amico, tornerò. E dice il tempo agli \iomini: — Ho fretta, io me ne vo; gli uccelli, i fior ritornano io mai non tornerò. (E. Berni) ho freddo — mi-e frig ; fa freddo — e frig ; ho fretta — mă grăbesc. Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131. L'AUTOGRAFO DI G I U S E P P E VERDI Una volta il treno su cui viaggiava Giuseppe Verdi rimase fer­ mo per qualche tempo nella stazione di una piccola città. Il capo­ stazione, un fervente ammiratore di Verdi, non volle lasciarsi sfuggire la magnifica occasione per scambiare qualche parola col grande mu­ sicista e per ottenere possibilmente un suo autografo. Verdi però non era tanto facilmente avvicinabile, e il suo ammiratore dovette ricorrere ad un espediente per raggiungere il suo scopo. Aprì la porta del vagone e chiese il biglietto. Verdi lo consegnò e il capostazione, dopo averlo controllato, cominciò un discorso inerente al suo servizio. — Questo vagone è piuttosto sporco. Non vi dà fastidio ? — Non ne ho trovato uno migliore in tutto il treno. — Tuttavia voi non avreste dovuto mettere i piedi sul sedile. Non è de persona educata. 299

con un sorriso glielo concesse volentieri. IL VIOLINISTA CHE SUONA CON UNA CORDA SOLA Niccolò Paganini era un famosissimo violinista che incantava tutti i suoi ammiratori. e domandò perché a Parigi le vetture costavano così caro. gli si ruppero. non vi da fastidio — nu vă su­ pără . poziţia formelor neaccentuate. chiedendone perdono — cerînd iertare pentru asta.— Mi prendete forse per un maleducato ? — Sì. e il musicista. può anche pagarmi venti franchi per andare al concerto. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto dell'ispirazione. tre corde del violino. una dopo l'altra. § 89 . G. suona con una corda sola — cìnta (la vioară) pe o singură coardă. Salì in carrozza e. E da quel giorno ripetè spesso una così magistrale esecuzione. chiedendone perdono. glielo concesse volentieri — i-o acordă bucuros. — E va bene — rispose allora il violinista — gli altri diciotto franchi te li darò quando saprai portarmi in carrozza con una ruota sola. Vezi cap. Una sera. senza perdere una nota. combinaţii de forme neaccentuate ale pronumelui. ed essendo in ritardo. arrivato a destinazione. ci. Naturalmente Paganini si meravigliò di tale prezzo. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del- 300 . a Parigi. — Venti franchi — fu la riposta. vi. tanto che la fama si sparse rapidamente e Paganini fu „il violinista che suona con una corda sola". § 88 . — Caro signore — rispose il vetturino. lasciarsi sfuggire la magnifica occasione — să lase să-i scape minunata ocazie . pretendendo gli altri diciotto. Un giorno. (Genio e lavoro — Antologia ) . non è da persona educata — nu se cuvine pentru un om educat . particulele pronominale ne. Pronumele. A. incantava i suoi ammiratori — îşi vrăjea admiratorii . — Ah. quest'ultimo protestò. che lo aveva ricunosciuto — se Lei guadagna quattro mila franchi per suonare con una sola corda. fermò una carrozza e domandò al vetturino quanto costava quella corsa. questo è troppo ! Datemi il libro dei reclami. confessò il suo benriuscito inganno — mărturisi păcăleala sa reuşită . (M. per raggiungere il suo scopo — pentru a-şi atinge scopul . sul quale Verdi scrisse il reclamo. senza alterare la bellezza di quella musica. Paganini doveva dare un concerto. Il capostazione fu presto di ritorno col suo album di autografi. Pellegr inetti). e ricominciò con la questione dei quattro mila franchi e della corda sola. § 90. Paganini non disse nulla. Bormioli. guardò la tariffa e dette al vetturino due franchi . Allora il funzionario confessò il suo benriuscito inganno. ed egli si ridusse a suonare sull'unica che gli era rimasta.

che appartiene al municipio di Genova. e poiché ogni mattina nel recarsi a scuola passava davanti a un negozio dall'insegna: „Fabbrica di letti in ferro". la semplicità dello stile. Una volta. Numeralul. acordul adjectivelor. § 76. Adjectivul. intona il suo pezzo stra­ biliante sulla corda del sol. uno della sua stessa arte — unul din aceeaşi breaslă cu el. Con quel dei il bambino mostrava di rendersi conto che non tutti i letti sono fatti di ferro. le braccia allungate smi­ suratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste măsură de vioară şi de arcuş . l'evitare ogni parola non strettamente necessaria — sembravano allora sintomi di aridità mentale. cu vestă neagră. Vezi cap. tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima. (Corrado Alvaro). 1 VIOLINI DI CREMONA (fragment) Guarnieri del Gesù. (Raffaello Biordi). Vezi cap. pronume şi adjective nehotărîte. è piuttosto l'ombra. Ma la maestra non fu soddisfatta e la signora Fermi se ne im­ pensierì. in seconda elementare. LA RISPOSTA DI ENRICO FERMI A scuola Enrico Eermi non brillava in componimento. non brillava in componimento — nu strălucea la compunere.si ruppero — i se mpseră. Lo strumento di Paganini. La frase era chiara e precisa. nel recarsi 301 .Vispirazione — interpretine! o bucată cu tot elanul inspiraţiei. lavorò parte della sua vita in prigione dove era stato rinchiuso per aver ucciso uno della sua stessa arte. Pronumele. doveva scrivere che cosa si fa col ferro. § 60. Uno strumento del Guarnieri usò Paganini. Paganini ha le braccia allungate. e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. attraverso il suo strumento: abito nero e corpetto nero. gli. Vezi cap. il viso pallido incornicialo dai lunghi capelli cupi. abito nero. allievo di Stradivari. egli scrisse solo: „Col ferro si fanno dei letti". come colpito e bruciato dalla fiamma di un genio infernale — precum cuprins şi ars de flacăra unui geniu infernal . Quelle qualità che dovevano diventare pregi della sua prosa scientifica — l'andar diritto alla meta senza divagare. il sortilegio del violino. corpetto nero — cu haină neagră. le code della giacca fino a terra. è annerito come egli era. §107 §108. sembravano allora sin­ tomi di aridità mentale — păreau atunci semnele unei sărăcii mintale. il suo pezzo slrabriliante — minunata sa bucată. Vedo apparire Paganini. smisuratamente dal violino e dall'archetto. numeralul cardinal. come colpito e bruciato dalla fiamma d'un genio infernale.

a ducelui Ferdinand. — Ma lei non deve entrare ? — Io no. dicono che — se spune că. fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic. § 148. la stilul preţios în care era redactată jalba locuitorilor din Tosca­ na. butti pure la chiave. — Va bene. — gridò il signor Veneranda — se vuole che apra il portone. di. — Per fare che cosa ? — chiese il signor Veneranda. qualora. lei ? — chiese il signore affacciato. Taior. rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi podul cu banii voştri. persuasi di commuo­ vere e impressionare il loro sovrano. — Sì. — E ' senza chiave ? — chiese il signore. sono senza chiave — rispose il signor Veneranda. — Sì. sovente e guari rifate il ponte coi vostri denari. é chiuso — rispose il signor Veneranda. Prepoziţa. § 25. Ad una finestra del terzo piano si affacciò un signore. la signora Fermi se ne impen­ sierì — doamna Fermi rămase îngrijorată din această cauză. Il Granduca lesse la supplica e poi rispose: Talor. Adverbul. qualora. sovent» e guari — primul vers este o înşiruire de adverbe. Vezi cap. quindi. un negozio dall'insegna — o prăvălie cu firma. de loc § 149. una supplica piena di parole ricercale e strane — o plîngere plină de cuvinte preţioase şi ciudate . quindi. gridando per farsi sentire. §157 IL PONTE Dicono che gli abitanti di un paesello toscano chiesero al Granduca Ferdinando la ricostruzione di un ponte crollato per la piena del fiume.a scuola — cînd se ducea la şcoală. Fecero una supplica piena di parole ricercate e strane. un ponte crollato per la piena di un fiume — un pod pră­ buşit din cauza revărsării rîului . adverbele de timp. guardò le finestre buie e spente e fischiò più volte come se volesse chiamare qualcuno. (Gramatica e vita). — Allora le butto la chiave. SIGNOR VENERANDA Il signor Veneranda si fermò davanti al portone di una casa. — Per aprire il portone — rispose il signore affacciato. — E il portone è chiuso ? — gridò di nuovo il signore affacciato. che coraunciava a non capire. Vezi cap. 302 . Vezi cap. Che cosa dovrei entrare a fare ? — Ma non abita qui. Articolul. mostrava di rendersi conto — dovedea că îşi dă seama. printre care şi conjuncţia qualora. care constituie o replică ironică. adv. articolul partitiv.

131. 131. (da Carlo Manzoni) ce treabă am ? .— Io no. se vuole. brontolando che quel palazzo doveva certamente essere una specie di manicomio. tutti quelli che abitano in questa casa fischiano ? — chiese il signor Veneranda. poi non vuole che apra il portone. modul infinitiv. — Lo domandi a quello del terzo piano che cosa vuole — disse il signor Veneranda. modul gerunziu. gridò il signor Veneranda. che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să intru. 131... Io credevo che lei abitasse qui: ho sentito che fischiava. può anche fischiare. 123. „Bada bene che è una lettera importante. . quando un ragazzo sorpassandolo gli dice: „Si ricordi la lettera!" 303 per fare che cosa ? — Ce să fac cu ea? . — Io non ho capito: prima vuol buttarmi la chiave per aprire il portone. Il signor Veneranda salutò con un cenno del capo e si avviò per la sua strada. §123. modul participiu. la moglie l'ha pregato di imbucarle una lettera. Insomma. non dementicarla in tasca. perché vuole la chiave ? — Se lei vuole che io apra il portone. devo abitare in questa casa. affacciandosi a una finestra del primo piano. Perché dovrei fischiare ? — chiese il signore affacciato al primo piano. una specie di manicomio — un soi de balamuc. 127. le pare? — Io non voglio aprire il portone — gridò il signore affacciato. — Io sono senza chiave — gridò il signor Veneranda. — Perché abita in questa casa — disse il signor Veneranda. — L'ha detto quello del terzo piano che quelli che abitano in questa casa fischiano ! Be'. io non ho ancora capito — pina la urmă tot n-am înţeles . Ma il ragioniere si è dimenticato di imbucarla appena sceso dal treno alla stazione di Milano. LA MOGLIE P R E V I D E N T E ED IL MARITO DISTRATTO Quando il solerte ragioniere questa mattina ha lasciato la casa per recarsi alla stazione a prendere il treno per la grande metropoli indu­ striale e commerciale. § 125. sì ! — rispose il signore affacciato. 127. dovrò pure aprirlo con la chiave. 125. Si affretta verso l'ufficio per arrivarci in tempo. — Insomma. poi dice che se io fischio. sempre gridando. si può sapere che cosa avete da gridare? Qui non si può dormire ! — urlò un signore. Vezi cap. — Se sono senza chiave. io non ho ancora capito. Lei fischia ? — Io ? Io no . a ogni modo non m'interessa. — Perché. 123. 125. Verbul. 127. Il portone non posso mica aprirlo con la pipa. come hai fatto l'ultima volta". — E allora.

L'immensa mole fu innalzata in otto anni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specializzati. poziţia formelor neaccentuate. dove si combattevano finte battaglie navali. § 8 8 . l'immensa mole — imensa construcţie. Vezi cap. lunghezza: metri 188. Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordato di impostare la lettera per Sua moglie?" Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gente sapere della lettera? Giunto poi in ufficio. (da Didattica). § 76. § 30. perché un ragazzo mi ha ricordato di farlo !" — „Posso toglierle allora questo biglietto attacato al Suo soprabito ?" — dice il portiere gentilmente. L'uso di mascherarsi durante il carnevale è molto antico. (Enzo Amorini) la moglie previdente — soţia prevăzătoare. IL COLOSSEO L'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero romano. le sue misure sono: circonferenza: metri 527. il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lettera ?" — Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una lettera per mia moglie? In ogni modo. giunse a contenere fino a 90. pronumele de politeţe. formele neaccentuate. Vezi cap. Le dirò che l'ho imbucata. numeralul cardinal. ţinte battaglie navali — bătălii navale simulate.Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua moglie e imbuca la lettera alla prima cassetta postale. folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie. larghezza: metri 156.000 spettatori. il solerte ragioniere — harnicul contabil. imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare. 304 . ha appena varcato il portone dell'edificio. IL CARNEVALE La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che precede il magro di Pasqua. §91. sorpassandolo — depăşindu-1. valenti operai — muncitori capabili. Numeralul. Vezi cap Articolul. posso toglierle — pot să vă iau. § 87. Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito che egli deve imbucare una lettera". Pronumele. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale. ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento. si ricordi la lettera — amintiţi-vă de scrisoare .50. altezza: metri 48. strada facendo — pe drum .

consiste appunto nel mescolare dosandole opportunamente le tre diverse colonne sonore. soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor. Oggi la tradizione del carnevale si va sempre più restringendo in Italia. nel 1700. il magro di Pasqua — postul Pastella. o addirittura infelici in alcuni casi. Vezi cap. cioè la colonna dei dialoghi. Ma la colonna sonora. Proprio a Venezia la passione per travestimenti crebbe a tal punto che. l'abitudine — obiceiul. oltre a quella parlata. § 41. . Quelli stranieri perché la „colonna parlata" originale è sostituita con una „colonna parlata" in italiano . la popolazione usava coprirsi il volto con le mascherine nere. feminine §40.. Quest'operazione detta missaggio (dall'inglese to mix. Substantivul. Il doppiaggio consiste nel dare voce alle immagini. Verbul. § 131 . L'abitudine.In questo periodo. venne poi vietata— a fost apoi interzisă. In Italia i film sono sempre doppiati sia quelli stranieri. il carnevale dominava ogni altra attività. § 136. dette „morettine". principalele verbe neregulate. Vezi cap. comprende anche la „colonna rumori" (pensate a un film di guerra senza la „colonna rumori". quelli italiani perché le voci inadatte. A questo punto le tre colonne separate vengono fuse in una unica colonna. a Firenze e a Venezia. per molte settimane. . conjugarea la diateza pasivă. sia quelli italiani. invariabile. mescolare). formarea pluralului substantivelor masculine. IL LINGUAGGIO DELL'IMMAGINE Quando il film è montato si passa al doppiaggio. (Enzo Natta). venne poi vietata dal governo. dosandole opportuna­ mente — dozîndu-le atît cît trebuie. I dialoghi definitivi vengono registrati sulla colonna sonora soltanto a riprese ultimate. perché spesso la maschera serviva a coprire anche azioni disoneste. testimoniata da molti quadri del tempo. sarebbe come un cantante senza voce) e la „colonna musicale". che restavano impunite. anche in tempi non carnevaleschi. § 39. della maggior parte degli attori sono sostituite da quelle più armoniose dei doppiatori. (da Voli) carnem levare — a se priva de came.

MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE Mimmo mimmo ha cento spose. ( Umberto Saba ) . Vezi cap. atributul. Vanno a sera a dormire dietro ai monti le nuvolette stanche. PROSATORI TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA Tu sei la nuvoletta. Vezi cap. IN RITARDO (fragment) E l'acqua cade sulla morta estate. Structura jnorfologică a cuvîntului. Mimmo mimmo ha tre giardini. qua e là ti porto per il firmamento e non ti do mai pace. §158. Vezi cap. Dorme e sogna le sue rose. derivare. su le rose — sulle rose (licenţă poetică). dorme e sogna i suoi giardini. ove a me piace — pe unde-mi place. § 182 Ac.POETI. Mimmo mimmo ha cento schiavi per vegliare le sue spose. Mimmo ha chiuso con le chiavi il cancello de' giardini perché rubano le rose i signori suoi vicini. Părţile propoziţiei.'prepoziţia a. Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai pronti sotto le coltri bianche. Prepoziţia. e l'acqua scroscia sulle morte foglie. 306 . (Enrico Pea) Mimmo mimmo — licenţă poetică. sotto l •coltri bianche — sub albele inventori. per il firmamento — pe bolta cerească. io sono il vento ti porto ove a me piace . Mimmo mimmo ha cento schiavi. Mimmo dorme su le rose su le rose dei cuscini. complementul. §194. §192.

quale colore di rose. Su le tegole brune riposano enormi zucche gialle e verdastre^ sembianti a de'crani spelati e sbadiglian da qualche fessura uno stupido riso a'1 meriggio. § 14. Noţiuni de fonetică şi ortografie. a'1— al. e il tuono muglia. eonj. (Gabriele d'Annunzio) ne'l dolce — nel dolce. poi brevi silenzi. IN VILLA (fragment) Ridono tutte in fila le linde casette ne'l dolce sole ottobrino. ed è già notte oscura. E l'anno è morto.e tutto è chiuso. inclinato su l'omero il capo bianco ne'l sole. Galline van razzolando intorno . e quello ch'era non sarà mai più. si sente il rumor de la spola e d'una culla a'1 ritmo di lenta canzone . e intorno le ventate gettano l'acqua alle inverdite soglie. su le — sulle (licenţă poetică). Vezi eap. Adjectivul. risa di donne. V acqua scroscia — apa răpăie. 307 . de la — della. ne'l sole — nel sole. Vezi cap. sugli armenti . Conjuncţia. Il bel vecchietto russa. Mette la sera come un roseo fuoco • sulle casette. Seduto su un uscio un vecchietto sonnecchia pipando. (licenţă poetică) . poi voci fresche di bimbi. ed anche il giorno muore. a'l meriggio — al meriggio. il treno in fuga volge nella corsa folle qualche animale giovane e galline versicolari. A te penso che ti allontani. adăugarea unor sunete. Io guardo la placida scena e dipingo. (Giovanni Pascoli) in ritardo — tìrziu . le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurile înverzite. la campagna deserta. §59. coordonatoare e. che lasciai da poco. a tinte invernali. e un gatto nero gli dorme tra' piedi. qual bianca. de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate . 167 A Vezi cap. e l'acqua fruscia. il tuono muglia — tunetul vuieşte . e il vento urla più forte. poziţia adjectivelor. IN TRENO Guardo gli alberi spogli. su l'omero — sull'omero. come tante comari vestite de'l novo bucato a festa.

e il mio rimpianto è vano. §167 A. E ti rivedo ancora. col cane dondolante della luna — cu unduioasa seceră a luni Vezi cap. e si si tirino i. Vezi cap. è il tuo giorno ! 398 . E Ivrea rivedo e la cerulea Dora e quel dolce paese che non dico Signorina Felicita.să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă. •• brini — mai înainte ca . (Umberto Saba) mette la sera — (poetic) — coboară seara. Nel mio cuore amico scende il ricordo. LA SIGNORINA FELICITA OVVERO LA FELICITÀ (fragment) Signorina Felicita. galline versicolari — găini pestriţe .Straziato è il mio cuore come sente che più non vive nel tuo petto. § 95. a quest'ora scende la sera nel giardino antico della tua casa. Prima che lungo i colmi fossi brini. pronume şi adjective posesive. a tan mali regge — ţine piept atîtor suferinţe... franano — se prăvălesc. AUTUNNO PADANO Anche il vento ingiallisce con le stoppie quando le piogge sporche sono con lui un solo lungo gemere che inganna coi falò sulle colline il passo degli uccelli migratori. Pronumele. Ma tu muti conforme la tua legge. Tace ogni altra angoscia per questa. (Corrado Govoni) prima che. franano insieme ai greggi gli Appennini: col cane dondolante della luna e il mantello di nebbia del pastore verso prati ignorati dalla neve. Ed appena la dura vita a tanti mali regge. fiumi sulla bocca il lenzuolo di ghiaccio ricamato. Conjuncţia.

(Gabriele d'Annunzio) co' riaprire il cembalo — vreau să redeschid clavecinul . (m'odi tu?) qualche cosa come un fiato debole di viole un po'passate. E' la nostra primavera. all' avvocato che non fa ritorno ? E l'avvocato è qui: che pensa a te. §189. §210. (Guido Gozzano) Ivrea — orăşel aflat la nord de Torino . CONSOLAZIONE (fragment) Sogniamo. Fraza. assai vecchia. qualche corda ancora manca. propoziţii circumstanţiale de loc. più tardi. cerulea Dora — Dora cea azurie (rîu ce trece? prin oraş) . A casa. Sorridiamo. il cembalo ! Mancava. E l'ebano ricorda le lunghe dita ceree de l'ava. che fra le tende scolorate vagherà qualche odore delicato. §204 . leggera come vien l'acqua al cavo de la mano. sopra un antico metro. qualche corda. Păr ile propoziţiei. Mentre. Vezi cap. vo' riaprire il cembalo e sonare. L'anima sarà semplice com'era. Quanto ha dormito. in una cuna — într-un leagăn. le lunghe dita ceree de Fava — degetele lungi ca de ceară ale bunicii . subiectul. e il suono sarà velato. propoziţii temporale. e a te verrà. quasi venisse da quell' altra stanza. 309 . §197. allora. verso sera. anche un poco triste . Vezi cap. Tutto sarà come al tempo lontano.A quest'ora che fai? l'osti il caffè: e il buon aroma si diffonde intorno ! O cuci i lini e canti e pensi a me. sonerò qualche vecchia aria di danza. quando vorrai. Poi per te sola io vo' comporre un canto che ti raccolga come in una cuna . poi che'è tempo di sognare. fioco. tosti il caffè — prăjeşti cafeaua. coordonarea. questa. ma con una grazia che sia vaga e negletta alquanto. assai nobile.

verbele auxiliare : verbul auxiliar essere. § 119 . . (Salvatore Quasimodo ) per voto — prin jurămînt. verbul auxiliar avere. predicatul. Non vive cosa che più di te sta remota dall'alba. il lagno delle greggi sul sentiero di monte Contro la luce colma e cadente del cielo. ' Sono cerchi sull'acqua. all'urlo nero della madre che andava incontro al figlio Crocifisso sul palo del telegrafo ? Alle fronde dei salici. Părţile propoziţiei. il lume che discende fra pergole di viti. § 190 SEI LA TERRA E LA MORTE Sei la terra e la morte La tua stagione è il buio e il silenzio. 310 Mi rapisce la nube di polvere e di sole sopra le siepi accese. . Il dolore Come l'acqua di un lago trepida e ti circonda. Verbul. (Cesare Pavese) movimenti singulti — mişcări suspinate z Vezi cap. uve dorate e tralci alle brune culture. aache le nostre cetre erano appese. § 120.ALLE FRONDE DEI SALICI E come potevamo noi cantare con il piede straniero sopra il cuore. l'hai negli occhi e nel sangue ma t u non senti. al lamento d'agnello dei fanciulli. Come la terra dura E ti vestono sogni movimenti singulti che tu ignori. Vezi cap. MI SORPRENDE IL DOLORE Mi sorprende il dolore di questi pomeriggi avviati al tramonto. fra i morti abbandonati nelle piazze sull'erba dura di ghiaccio. Vivi Come vive una pietra. Quando sembri destarti sei soltanto dolore. oscillavano lievi al triste vento. Tu li lasci svanire Sei la terra e la morte. per voto.

bisogna avere molto tempo: ore e ore di solitudine sono il solo modo perché si dormi qualcosa. Ma per colpa anche di questo nostro mondo umano.. Trema un ricordo nel profondo secchio nel puro cerchio un'immagine ride. davanti a me. se la notte ha un sapore di notti future. Vezi cap. libertà. propoziţii condiţionale. che è forza. (Eugenio Montale) Cigola la carrucola del pozzo — scîrţîie scripetele puţului. né di goderne né di soffrirne : non sento più. una distanza ci divide. 311 . AL P R I N C I P E Se torna il sole. si fa vecchio. Pronumele. Vezi cap. §213. fra pergole di piti — printre bolţile de viţă. Ah che già stride la ruota. il lume — lumina. Fraza. vizio. che ai poveri toglie il pane. l'acqua sale alla luce e vi si fonde. § 89. per dare stile al caos. ai poeti la pace. evanescenti labbri — mar­ gini ce treptat pier.. se discende la sera. visione. Vezi cap. Accosto il volto a evanescenti labbri: si deforma il passato. disperata. Pronumele. t u t t a la vita . (Pier Paolo Pasolini) che i-iene acanti — care înaintează. particulele pronominale ne.. si. se un pomeriggio di pioggia sembra tornare da tempi troppo amati e mai avuti del tutto. ti ridona all'altro fondo. Io tempo ormai ne ho poco: per colpa della morte che viene avanti.. canta sola una voce al cielo. ci § 90. CIGOLA LA CARRUCOLA DEL POZZO Cigola la carrucola del pozzo. Per essere poeti. dove s'apre nei solchi il buio. (Antonio Rinaldi) le siepi accese — hăţişul învăpăiat. appartiene ad un altro . pronumele personal în funcţie de complement. al tramonto della gioventù.ai campi arati. io non sono più felice. abbandono. ai poveri loglit il pant — săracilor le ia ptnea.

l'ultimo a cessare. Verbul. tutti senza rendersene conto [. accentul.. il figlio. per fare come gii altri intorno. Quello là certo non l'ha trovata a tavolino. le mani. tre o quattro letterati molto seri si riuniscono in commissione intorno a un tavolino per inventare qualche parola. ha creato un'immagine. deride l'amico — îşi bate j oc de prieten . eliziunea si apostro­ ful.Vezi cap. Non s'è accorto che chi la sentiva da lui se l'è subito appropriata. anche prima dell'alba. non s'è accorto — nu şi-a dat seama. è diventato tifoso — a devenit microbist. che è entrata nella circolazione. batte le roani anche lui. E' diventato tifoso. se n'è servito — s-a servit de acesta . observaţii asupra conjugării reflexive. §133.]. Sarà. compera il biglietto con aria di superiorità. LA MAMMA La mamma ! Dicono che sia buona. — in cea mai recentă întrebuinţare a sa. Quella persona per un po' di tempo deride l'amico (o la moglie. Quando l'ha detta non pensava di creare. in questo ardore di purificazione linguistica che ci ha preso da qualche anno. Notimi de fonetică si ortografie. il socio d'affari) che fanno del tifo. tifos. Certamente quell'ignoto che per primo ha detto „tifo". comincia a guardare con condiscendenza — începe să pri­ vească cu îngăduinţă . Per me si tratta della donna più misteriosa del mondo. è diventata una parola viva.— şi-a însuşit-o imediat . § 132. Vezi cap. andare a una partita — să meargă la un meci . Il tifo nasce in una persona sempre allo stesso modo. si mette a. Se mi sveglio. §12. la sento camminare leggera nella stanza o parlare S12 . si mette a fianco all'amico e comincia a guardare con condiscendenza. § 11 .. conjugarea la diateza reflexivă. Ogni tanto. fianco all'amido se aşează alături de prieten . donne? Mah! Entro in casa dopo la mezzanotte e la trovo che fruga nei cassettoni. E ognuno sentendola la afferrava e la propagava. Al primo goal. della ruota. se l'è subito appropriata. Quando. sebbene la • tosa sia molto più recente — chi per primo ha inventato la parola „tifo" nella sua applicazione modernissima. E non si è mai saputo — né sì potrà mai sapere bene. Al secondo goal e il primo a battere. TIFO (fragment) Non si è mai saputo — ne si potrà mai sapere — chi è stato il primo inventore. Una volta si lascia convincere ad andare a una partita . nella sua applicazione modernissima. e se n'è servito. (Massimo Bontempelli ) tifo — microb.

subst. questo agire nascosto a lungo andare. fa inoltre. era andare a guardare se il mezzorado era venuto bene. Lo yogurt in quegli anni non era ancora di moda.. A quel tempo non erano ancora di moda gli sport invernali. esageriamo. Arrivo. prima di chiuderla. a Torino..: e non si trovava in vendita." Guardo. un pioniere.sottovoce col mio fratellino. trovo le maglie. Substantivul.. Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze. e mi pare che abbia le lagrime agli occhi. Il mezzorado era latte acido. le camicie . invece. formarea pi. le camicie. non era „venuto" affatto e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualche blocco solido di un bianco marmoreo. fem. La neve. Structura morfologică a cuvîntului. l'unico a praticarli. inoltre. A volte. contento: „Ho trovato il posto in Colonia". da certi pastori. i fazzoletti. IL MEZZORÀDO Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. era sempre o troppo acquosa o troppo secca. beviamo una bottiglia di Bordeaux". Mio padre era nel prendere lo yogurt come in molte altre cose. Era semplicemente yogurt. te supără . Tornando la domenica sera. La sua prima preoccupazione. nelle latterie o nei bar. mogia mogia — foarte abătută. indispettisce — aceste treburi ascunse. Quest' altra è grossa. mase. coperto da un piatto e ravvolto in un vecchio scialle. all'insaputa degli altri famigliari — fără ştirea celorlalţi din familie.. E mìo padre era forse. dentro una zuppiera. Chi le rompe tante calze? Non. Vezi cap. per lui. il fratello maggiore. Il papà dice allora: „Ragazzi. quando ? Insomma. Il mezzorado era in cucina.].. Una sera entra in casa Fred. — Lidia ! il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio. § 39. poniamo. cu vremea. e vedo le maglie. che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempre o troppo acquoso o troppo denso.. Lei. apro. che lui aveva imparato a fare. i buchi ce li fa lei per restare pomeriggi interi vicino alla finestra. in Sardegna. Come.. . „Ho messo le maglie. si mette in un angolo mogia mogia. §40. al risveglio. della magia: Prepara.. questo agire nascosto. § 185. diceva sempre che però c'era una brutta neve. come adesso. i fazzoletti le camicie . Invidia? (Cesare Zavattini). Come iì mezzorado. Partiva non appena cadeva un po'di neve la sera del sabato [. della magia — în afarà de asta face şi vrăjitorie . e una grossa ciambella. a lungo andare indispettisce. Vezi cap. sarà — o fi .. Quei due hanno sempre qualche cosa da dirsi all'insaputa degli altri famigliari. fruga nei cassettoni — scotoceşte prin sertare. compunerea cuvintelor. Il mezzorado era delicatissimo e 313 . proprio. la valigia. Fa. i fazzoletti. dicono che sia — se spune că ar fi . formarea pluralului subst.

ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din nimic. dovevamo ricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţinem minte să luăm cu noi „plămada chefirului" . era sempre p troppo acquosa o troppo secca — era întotdeauna sau prea apoasă sau prea tare. e lasciasse-filtrare un po' d'aria. Vezi cap. (Natalia Ginzburg) il mezzorado — chefir. Structura morfologică a cuvântului. era venuto bene — se prinsese (închegase) bine . fosse un po' scostato — să fi fost niţel îndepărtat. bastava niente a far sì che non riuscisse — ajungea o nimica toată ca sâ-1 facă sâ nu reuşească . lasciasse filtrare un po' d'aria — să fi lăsat să intre niţel aer. avea cîte una preotul. o tra i campi del grano maturo. oggi qua domani là — azi ici mîine colo. col lievito di birra. — Non c'è! qui non c'è! — gridava: e a volte la madre era stata davvero dimenticata. ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat într-un şal vechi. d'inverno e d'estate. §107. Substantivul. Quando andavamo in villeggiatura. con una bisaccia al collo — cu o desagă de gìt : casolari sperduti — căsuţe de ţară rătăcite. mangiava e dormiva oggi qua e domani là senza casa sua e senza figiuoli suoi. Vezi cap. con una bisaccia al collo. attraverso la neve e i fiumi. alte pronume şî adjective nehotărîte. Di libri ne aveva qualcuno il prete. lapte prins . In uno dei nostri paesi visse un pover'uomo. con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură. ma che tutti chiamavano il Maestro. che era ancora mezzo addormentata. §41. substantive invariabile. paese a paese — pe jos din sat în sat . a piedi dp. dovevamo ricordarci di port a r via „la madre del mezzorado". (Corrado Alvaro). tutta colpa della tua Natalina ! — tuonava mio padre dal corridoio a mia madre. e soltanto nelle città. Insegnava al vecchio a fare la sua firma. — Anche oggi non è „venuto" . o tra gli alberi in fiore. al giovane le lettere dell'alfabeto. § 186. § 108. di cui nessuno più ricorda il nome. e chi voleva imparare qualche cosa doveva essere ricco per andare in città a studiare. schimbarea valorii gramaticale. Costui andava a piedi da paese a paese. — Dov'è la madre ? Avete preso la madre ':' — chiedeva mio padre in treno. e bisognava ricrearla dal nulla. di libri ne aveva qualcuno il prete — cît despre cărţi. a fare la sua firma — să se iscălească. rovistando nel sacco da montagna. che era una tazzina di mezzorado bene incartata. Pronumele. e legata con uno spago. Per pochi giorni diventava una persona di famiglia . Si fermava nei casolari sperduti per le campagne e nelle tane dei pastori sui monti. IL MAESTRO Un tempo in Calabria esistevano poche scuole. Vezi cap. e gli rispondeva dal letto con parole sconnesse.bastava niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scialle che lo» ravviluppava fosse un po' scostato. un'acquerugiola — o apă chioară . Tutti lo aspettavano perché insegnava a leggere. Poi ripartiva con la sua bisaccia e il libro. 314 . non era venuto affatto — nu se prinsese deloc . pronume şi adjective nehotărîte.

§ 143 Vezi cap. non avertirebbe mai in tempo — n-ar observa niciodată la timp . l'imperfetto. appese ad un esile gambo bianco — agăţate de un peduncul subţire alb . Questo granchiolino è un alleato della conchiglia. Structura morfologică a cuvintelor.. tra il rosso laccato e la madreperla — între roşu lăcuit şi sidef .. Stanno incuneate nel fondo . bisogna fare forza per sradicarle . § 125. nera e bianca appare tra il rosso laccato e la madreperla. celeste bianca e verde. la sua mucillaggine grigia. verdi. la groppa delle sue valve è t u t t a incrostata di altre piccole conchiglie d'altre specie e coperta d'erbe come muschio e di certe piccole foglie tonde. ma appena avvicino la mano.. La natura crea dunque due elementi opposti. §131. abitudine di tuffarmi — obiceiul de-a mă scufunda. conj.conj. nel fondo vicino all'apice vi e il piccolo granchio-sentinella. § 182. § 123. la groppa delle sue valve è. Vezi cap. mi perdo lungo il fondo. la afferro. invece. Una conchiglia mezza nascosta tra le erbe. vive nella sua bava e in compenso sta di sentinella sull'apertura delle sue valve. III. lunghe a volte come un braccio .. Mi faccio curiosissimo.. derivare. Verbul... L'acqua è così limpida. principalele verbe neregulate. si rinserra in tempo entro la sua difesa. [.. il catenaccio. lo incunea tra le valve per impedire si racchiudano. 315 . Il nemico della conchiglia è il polipo che protendendo un tentacolo. gliela organizza con scaltrezza — i-o organizează cu isteţime.. ma il granchiolino che con essa vive. trattenendomi alle foreste di erbe nelle quali fuggono a nascondersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . folosirea modului infinitiv.Vezi cap. ho ancora qualche attimo di forza per strapparla e rissalire con essa alla superficie: [. appese ad un esile gambo bianco. (Giovanni Comisso ) . rapida si richiude. FONDI MARINI Ho preso abitudine di tuffarmi e resistere a lungo sott'acqua. solleticando il corpo alla conchiglia che. così attraente e la luce azzurra. protendendo un tentacolo lo incunea tra le valve — întinzînd un tentacul îl înfige între valve . §186. solleticando — gîdilînd . dentro vi troveremo il granchio -sentinella — înăuntru vom găsi racul -paznic . bisogna fare forza per sradicarle — trebuie să depui efort ca să le smulgi .. § 127. ma concede al più debole la difesa. I.] è grandissima. ha le valve aperte.c. Certe volte non vorrei più ritornare a galla. anzi gliela organizza con scaltrezza. II. Scopro nel fondo certe grandi conchiglie. la vecchia conchiglia è squartata.. quando essa le dischiude. quaranta anni . allarmata. segnati di rosso — pătaţi cu roşu .] Dentro vi troveremo il granchio-sentinella. vede il nemico e subito fugge verso l'interno. oonj.[. bianco per la sua vita di clausura. che. schimbarea valorii gramaticale.] Bisogna tagliare il potente muscolo di chiusura. Verbul.. le valve cominciano a cedere. e così può affondarvi la bocca e cibarsi avido della mucillagine dolciastra. avrà trenta. la afferro — o prind cu putere . A. Priva d'occhi la conchiglia non avvertirebbe mai in tempo l'avvicinarsi del tentacolo. tutta incrostata di altre piccole conchilie — partea bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochilii mici.

Si era addomesticato. § 182 A. viene sulla scarpa e si mette nella piega dei calzoni . Si rivoltava ferocemente.1 PASSEROTTI Vorrei fare qualcosa per farti sorridere almeno. Ti racconterò la storia dei miei passerotti. con le ali spiegate e beccava la mano con grande energia. L'attuale è modestissime. (Antonio Gramsci). Structura morfologică a cuvintelor. nel senso che da allora mi stava sempre vicino . ma senza permettere troppe confidenze — dar fără a permite prea multă apropiere . perpetuo assillo— obsesia permanentă. Devi dunque sapere che ho un passerotto e che ne ho avuto un altro che è morto.. di animo servile — slugarnic din l'ire. prima di mangiare danzò freneticamente intorno per qualche secondo . i passerotti — puii de vrabie. freme. Il curioso è che la sua relativa famigliarità non fu graduale. Conquistava t u t t e le cime esistenti nella cella e quindi si assideva per qualche minuto ad assaporarne la sublime pace. rientrando dal passeggio — reîntorcîndu-mâ de la plimbare. Ciò che mi piaceva in questo passero è che non voleva esser toccato. gradul superlativ. c schimbarea valorii gramaticale. ma non è vivace. ma improvvisa. non corre. derivare. Il primo divenne subito padrone della cella. di una domesticità nauseante — de o familiaritate respingătoare. nella scatoletta erano cinque o sei mosche . vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo . bottiglietta di tamarindo — sticluţa cu sirop de tamarin. II primo passerotto era molto più simpatico dell'attuale. gradul comparativ. § 67. Vezi cap. 316 . credo avvelenato da qualche insetto. non si staccò più. Ed ecco la storia dei miei passerini. Un attimo. se avesse le ali intere volerebbe sul ginocchio . [. Vezi cap. divenne subito padrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii . rientrando dal passeggio. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar da­ că mănîncă singur foarte bine. fu li lì per affogare — fu cît p-aci să se înece . § 68. per assaporarne la sublime pace — pentru a se bucura de sublima linişte (a celulei) . Si muoveva per là cella ma sempre nell'estremo opposto a me. la danza fu ripetuta sempre per le mosche numerose. sta sempre vicino e si è già preso alcune pedate. ma senza permettere troppe confidenze. Una volta invece di una.. si vede che vuol farlo perché si allunga. §186. non la prendeva se non quando io ero lontano. Era molto fiero e di una grande vivacità. poi va sulla scarpa... Salire sul tappo di una bottiglietta di tamarindo era il suo perpetuo assillo: e perciò una volta cadde in un recipiente pieno di rifiuti della caffettiera e fu lì lì per affogare. Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cercare subito di scappare. Adjectivul. Per attirarlo gli offrivo una mosca in una scatoletta di fiammiferi . di animo servile e senza iniziativa.] L'attuale passero invece e di una domesticità nauseante. si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîteva lovituri de picior. mi trovai il passero vicino . Per adesso è abbastanza sano.

Numeralul. paura folle: c'era questo nell'impressione che S'annun­ cio dei nomi dei fucilati destò in ogni casa. Ci volle dell'altro tempo [.]: undici vite di cui si sapeva tutto o quasi tutto. la prodigalità. Orrore. è vero. ad abbandonarsi ai pronostici — dînd crezare prezicerilor.. (Giorgio Bassani). lungo il marciapiede: troppo legate ad ognuno per mille legami erano le undici vittime dell'eccidio — troppo intrecciate le loro esistenze modeste. c'è tempo perché si formino nuove famiglie. Verbul. il volto di questo e il modo che aveva — figura acestuia şi felul de-a fi . venti. la maniera di salutare d'un altro ancora agitando il braccio e gridando di lontano: „Salute!". le piccole manie. come se la vita dovesse avere per lui una speciale indulgenza. l'amore per la moglie [. di schianto. il passo strascicato di queW altro — mersul tîrşit al celuilalt . ingrigiti anzitempo. di persone delle quali oltre ai nomi. Vezi cap. IL DESERTO DEI TARTARI Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una notte nella sua camera della Fortezza. ingrigiti anzitempo — încărunţit înainte de vreme . nascano bambini e incomincino anche a parlare. la passione perii gioco. si conoscevano troppo bene infiniti particolari del fisico e del morale (il volto di questo e il modo che aveva. che non solo corso Roma. di primo acchito — la prima vedere.] per i figli e così via [.UNA NOTTE DEL '43 Le vittime della rappresaglia erano dieci. la malignità. conjugarea la diateza reflexivă. Non erano che undici. i vezzi.. di strizzare gli occhi celesti dietro alle piccole lenti — de-a face (un semn) cu ochii albaştri din spatele lentilelor mici . pietà... Ad abbandonarsi ai pronostici più disperati sembrava davvero in prin­ cipio. di strizzare gli occhi celesti dietro le piccole lenti. § 132. Eppure ventidue mesi sono lunghi e possono succedere molte cose . Erano undici [. numeralul cardinal.] soltanto allora fu possibile sapere con precisione numero e identità degli uccisi. di schianto — dintr-odată ... alle modeste esistenze di ognuno — perché la loro fine non sembrasse di primo acchito un evento spaventoso. Vezi cap. § 76. in città. il passo strascicato di quell' altro e i suoi capelli.] E ci fu appena il tempo in realtà. ma tutto il centro della città fosse semi­ nato di morti. l'avarizia. ma si trattava di persone troppo note. cinquanta. magari. cresciute insieme e insieme tron­ cate. si conoscevano troppo cene infiniti particolari — se cunoşteau prea bine nenumărate amănunte.. cento.. troppo intrecciate le loro esistenze modeste alle modeste esistenze di ognuno — prea strîns unite vieţile lor modeste cu modestele existente ale fiecăruia. perchè 317 . \ r entidue mesi erano passati senza portare niente di nuovo e lui era rimasto fermo ad aspettare. ridendo. di contarli e riconoscerli.. di una efferatezza quasi irreale..

e il palazzo intero dormisse. simili a fate forse. ben sapendo però in cuor suo che sarebbe stato inutile. coronata da un baldacchino di marmo. si era ripetuta centinaia di volte senza fare un passo innanzi. nessuno si accostò sia pure di un metro al suo davanzale. L'esistenza di Drogo invece si era come fermata.una grande casa sorga dove prima c'era soltanto prato. La luna. il primo di una interminabile serie. perchè una malattia. ma su Drogo passava invano . vedeva la facciata di un palazzo ricchissimo illuminato dalla luna. batteva su u n tavolo dove c'erano un tappeto. screpolava le mura.. fece Drogo due o tre volte. Anche le fate dunque rifuggivano dai bambini comuni per badare soltanto alla gente fortunata che non le stava neppure a guardare ma dormiva indifferente sotto baldacchini di seta? — P s t . pieni di cose preziose. un vaso e alcune statuette di avorio. Che gioia — pensò Drogo — poter vivere in quei saloni.anche delle più lvnghe. sfiorando insistentemente la sottile finestra... consumi lentamente il corpo. Esse ondeggiavano nell'aria in lenti vortici. Per la loro natura esse apparivano logiche pertinenze del palazzo. succhiando le ultime speranze. mai viste nel mondo reale. Nel sogno la presenza di simili creature. dì quel sonno assoluto e provocante che conoscono le dimore della gente ricca e felice. 318 . Egli era tornato bambino e si trovava di notte al davanzale della finestra. rilucenti alla luna. si ritiri per breve parvenza di guarigione. che si trascinavano dietro strascichi di velo. noH era ancora riuscite» ad agganciarlo nella sua fuga. E l'attenzione di Drogo bambino era t u t t a attratta verso un'altra finestra. per attirare l'attenzione dei fantasmi. girare per ore scoprendo sempre nuovi tesori. riprenda più dal fondo. trascinava in basso polvere e frammenti di pietra. si prepari (e intanto l'uomo continua a vivere spensierato). perchè il figlio sia di nuovo capace di ridere e alla sera conduca le ragazze nei viali. La stessa giornata. limava gli scalini e le catene. si aprissero le intimità di un vasto salone. Al di là di una profonda rientranza della casa. Il fiume del tempo passava sopra la Fortezza. mai avvicinandosi alla sua casa lo mortificava. . entrando attraverso i vetri. Tra la finestra a cui era affacciato e il meraviglioso palazzo — un intervallo di una ventina di metri — avevano intanto cominciato a fluttuare fragili parvenze. E questi pochi oggetti visibili facevano immaginare che nel buio. rimane ancora tempo perchè il morto sia sepolto e dimenticato. inconsapevole. . Anche quella notte sarebbe stata uguale a t u t t e le altre se Drog© non avesse fatto un sogno. perchè una bella donna invecchi e nessuno più la desideri. con le identiche cose. lungo le cancellate del cimitero. dietro. non stupiva Giovanni. ma il fatto che non badassero affatto a Drogo. pst . timidamente. Nessuno di quelli infatti parve sentire.

né mai. poiché capì ciò che stava accadendo. e non sarebbe ritornata prima dell'alba e neppure la notte successiva. la portantina si sosteneva nell'aria come appesa a fili invisibili. quella notte. Abbandonata a se stessa. e non pareva per nulla soddisfatto di quella silenziosa serenata Drogo pensò che il compagno. né la terza notte. pure lui bambino. Sopra questa piazza. sempre così superbo e arrogante. I saloni del palazzo avrebbero aspettato invano il padroncino. Vedeva Angustina. portava un vestito di velluto con un collo di pizzo bianco. Angustina. ma proprio Angustina. come per chiamare qualcuno. di un impressionante pallore. due mani di donna avrebbero cautamente rinchiuso la finestra lasciata aperta dal fuggitivo e anche t u t t e le altre sarebbero state sprangate. Angustina non parve notare l'amico e neppure quando Giovanni lo chiamò — Angustina ! Angustina! —rivolse gli sguardi a lui. oh quanto piccola in confronto della monumentale finestra. avanzava per l'aria un piccolo corteo di altri spiriti che trascinavano una portantina. la portantina traboccava di veli e pennacchi. Ma non fu così. tutti erano protesi ad Angustina. comparve dietro i vetri. era evidente che veniva per lui. Drogo guardò le altre finestre per vedere se ei fosse qualcuno che potesse eventualmente parteggiare per lui. 319 . la guardava avvicinarsi . ma per quale ambasciata ! A un lungo viaggio dunque doveva servire la portantina. erano venuti da lui i messaggeri delle fate. a covare nel buio il pianto e la desolazione. colla sua caratteristica espressione di distacco e di noia. apparentemente. Non passarono molti istanti che una esile figura. a una decina di metri dal suolo. e Drogo riconobbe Angustina.Ma ecco una di quelle magiche creature aggrapparsi al bordo della opposta finestra con una specie di braccio e battere il vetro discretamente. Finalmente la portantina si fermò dondolando proprio dinanzi alla finestra e tutti i fantasmi d'un balzo si appollaiarono attorno formando una palpitante corona. e i suoi occhi fissare la portantina. Con gesto stanco l'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lo spirito appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza e volese dirgli una cosa. L'ingiustizia feriva il cuore di Drogo. Drogo volse gli sguardi a una grande piazza. Perché tutto ad Angustina e a lui niente? Pazienza un altro. Angustina. Di colpo Drogo si svuotò di ogni invidia. ritto sul davanzale della finestra. assolutamente deserta. che si stendeva dinanzi alle case. Sì. Fatta. non più ossequiosi bensì con curiosità avida e quasi maligna. lo avrebbe invitato a giocare insieme coi fantasmi. se non altro per cortesia. ma non riuscì a scorgere nessuno. della loro medesima essenza. Lo spirito fece un cenno e seguendo la direzione di quel gesto.

la fatata carrozza mosse dolcemente per partire. accavallando le gambe. l'ultima occasione per far vedere che lui Angustina non aveva bisogno della pietà dì nessuno. (Dino Suzzati ) 320 . poi un minimo ciuffetto di nebbia. avrebbero chiamato la mamma. in altra stanza disteso sul letto. per sollevarsi quindi nel cielo. Stretti intorno alla finestra simili a un panneggiamento di spuma. Sembrava che esperimentasse per la prima volta un giocattolo a cui non teneva affatto ma che per convenienza non aveva potuto rifiutare. da giardini. e doveva avere un vestito di velluto. premendo verso il bambino e lui faceva con la testa di sì come per dire: va bene. Non diede uno sguardo al suo palazzo. Il corteo andò serpeggiando lentamente nei cielo. Gli altri bambini avrebbero pianto. poi nulla. ma provenivano dall'abisso. non erano usciti. un episodio qualsiasi. Alla fine lo spirito che si era aggrappato per primo al davanzale. Così si allontanò nella notte. in direzione della luna. sarebbe stato stupido meravigliarsene. non uno alla piazza sottostante. Traendolo via la portantina. invece Angustina non aveva paura e confabulava pacatamente cogli spiriti. L'amico morto volse allora finalmente il capo verso Giovanni. forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vita. va bene. non erano dunque venuti a giocare coi raggi di luna. Il grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento di veli. e a Drogo sembrò di leggervi una serietà assolutamente eccessiva per così piccolo bambino. sempre più in alto. che avevano continuato a dormire. in direzione del corteo. come se Drogo e lui potessero capire molte cose sconosciute ai fantasmi . con nobiltà quasi inumana. Ma il volto di Angustina lentamente si apriva a un sorriso di complicità. pareva dire. le parvenze fecero una evoluzione semicircolare nella rientranza delle case. Angustina staccò gli sguardi da Drogo e volse il capo dinanzi. tutto perfettamente d'accordo. il cui volto assomigliava ad Angustina. sempre con la sua aria annoiata. Angustina. un grande collo di pizzo. divenne una confusa scia.I fantasmi. fece un piccolo gesto imperioso. o alle altre case. Nel descrivere il semicerchio anche la portantina passò a pochi metri dalla finestra di Drogo che agitando le braccia tentò di gridare: — Angustina! Angustina! — supremo saluto. innocenti creature. con una specie di curiosità divertita e diffidente. o alla città in cui era vissuto. già amabili. i raggi della luna ancora illuminavano il tavolo. quelli si accavallavano l'uno sull'altro. sulle bianche labbra raggelato un sorriso. al lume tremolante dei ceri. La finestra era rimasta aperta. le statuette d'avorio. come per stabilire certe modalità che era necessario chiarire. profumati. fissandolo qualche istante. forse il capo. Là dentro. Si compose un corteo. un' estrema voglia di scherzare. scavalcò il davanzale (pareva già divenuto lieve come i fantasmi) e si sedette nella portantina. da signore.

nulla più da perdere. §142. Tutti e due sono uomini. nulla più di fatto e nulla da fare — (nu mai are) nimic făcut deja şi nimic de făcut . quando uno ha le scarpe rotte. allora. una portantina — lectică. Bendicò poggiava il testone pesante sulla sua pantofola. E così è più uomo un malato. al di là di se stesso. Vezi cap. nella pioggia. Aveva preso il caffè ed in veste da camera rossa fiorata di nero si radeva dinanzi allo specchietto. i massacri del mondo. nulla più di fatto e nulla da fare. (Elio Vittorini). pazienza un altro — să fi fost vorba de un altul. non va con lui che ride ma semmai piange. distinto. ma quello soltanto del perseguitato. pronumele şi adjectivele nehotărîte. le parvenze — apariţiile. egli sarà più uomo. zio. Vezi cap. Pronumele. anche quello che ride è stato malato.I limava gli scalini e le catene — tocea scările şi lanţurile . alte adjective şi pronume nehotărîte. non più vita sua particolare. e non tutto il genere umano è genere umano. Non si voltò. CONVERSAZIONE IN SICILIA Ma forse non ogni nomo è uomo. nella quiete. folosirea modului conjunctiv. in lentit vortici — în lentă învolburare. Questo è un dubbio che viene. Non ogni uomo è uomo. Uccidete un uomo . eppure egli ride perché l'altro che ride sui suoi giornali e manifesti di giornali. con l'altro che piange. e continuò a radersi. egli sarà più uomo — el va fi în mai mare măsură om. Uno perseguita e uno è perseguitato . con un'espressione di timorosa beffa. fragili parvenze — umbre plăpinde/firave . un affamato . Il Principe si applicò a radere bene quel tratto di pelle difficoltoso fra labbro e 321 . „Tancredi.. dietro la sua. sprangate — baricadate. mai treacă meargă. IL GATTOPARDO (fragmente) La mattina dopo il sole illuminò il Principe rinfrancato. è più genere umano il genere umano dei morti di fame. Mentre si radeva la guancia destra. §108. Cosa ho combinato? Niente di niente: sono stato con gli amici. § 107 . Non come certe conoscenze mie che sono state a divertirsi a Palermo". nulla neanche da temere. acqua nelle scarpe rotte. una confusa scia — o dîră pierdută. e non più nessuno in particolare che gli occupi il cuore. i ma semmai piange — ci eventual plînge. Un uomo ride e un altro uomo piange. vide nello specchio. è malato . e genere umano non è tutto il genere umano. Una notte santa. la faccia di un giovanotto un volto magro. fluttuare — a se undui. Folosirea modurilor personale. un panneg — giamento di spume — un veşmînt drapat din spumă. profonda rientranza — firidă adîncă. cosa hai combinato la notte scorsa?" „Buongiorno. e vede.

per il Re. a presto . Se vogliamo che tutto rimanga come è. eppure. il viso lavato. Attraverso le strette fessure delle palpebre gli occhi azzurro-torbido. Era in tenuta da caccia. Ti ho visto con questi occhi. quelli ti combinano la repubblica. Dove del resto mi acchiapperebbero subito se vi restassi" Il Principe ebbe una delle sue solite visioni improvvise: una scena crudele di guerriglia.mento. al posto di blocco di villa Airoldi. certo. Si preparano grandi cose. e tanti abbracci alla zia. sopra tutto non a Paolo. Ritornerò col tricolore". aspetta !" Corse dietro il nipote. ma non aveva l'animo di rimproverarlo . E che cosa significa 322 . sorprendersi. „Un duello?" „Un grande duello. schioppetatte nei boschi. zio. però. „Tancredi." Il povero Salina si sentì stringere il cuore. poteva forse esser lecito. il tricolore! Si riempiono la bocca con queste parole. tu. Quello rideva. „Sei pazzo" figlio mio. „Ma perché sei vestito così? Cosa c'è? Un ballo in maschera di mattina?" Il ragazzo era diventato serio: il suo volto triangolare assunse una inaspettata espressione virile „Parto. Il Principe si alzò in fretta." Gli occhi ripresero a sorridere. i bricconi. Il cameriere venne a calzare e vestire il Principe. mentre parlavi col sergente." E si precipitò giù per le scale. ed il suo Tancredi per terra. del resto aveva regione lui. „Arrivederci a presto. parto fra un'ora. Venne richiamato Bendicò che inseguiva l'amico riempiendo la villa di urla gioiose. Andare a mettersi con quella gente. giubba attillata e gambaletti alti. „Per il Re. zio. frugò in un cassetto. „Sussidi la rivoluzione. „Se non ci siamo anche noi. La retorica degli amici aveva stinto un po' anche su suo nipote . ma per quale Re?" Il ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo rendevano impenetrabile e caro. Sono tutti mafiosi e imbroglioni. nella voce nasale vi era un accento che smentiva l'enfasi. i suoi stessi occhi lo fissavano ridenti. La voce leggermente nasale del nipote portava una tale carica di brio giovanile che era impossibile arrabbiarsi . Un duello con Fraceschiello Dio Guardi. la rasatura fu completata. Mi sono spiegato?" Abracciò lo zio un po'commosso. „E chi erano queste conoscenze. gli premette la spalla. Il Principe si sentì offeso: questo qui veramente non sapeva a che punto fermarsi. alla t u a età ! e in compagnia di un reverendissimo ! I ruderi libertini" ! Era davvero troppo insolente. Sono venuto a dirti addio. adesso ! Ma grazie. E quel suo Paolo che in quel momento stava certo a sorvegliare la digestione di Guiscardo ! Questo era il figlio suo vero. „Il tricolore! Bravo. Che ragazzo ! Le sciocchezze e nello stesso tempo il diniego delle sciocchezze. si strappò l'asciugamani dal collo. sbudellato come quel disgraziato soldato. gli mise in tasca un rotolino di onze d'oro. zione. Belle cose. bisogna che tutto cambi. si può sapere ?" „Tu zione. gli occhi di sua madre. Si voltò e con l'asciugamani sotto il mento guardò il nipote. zione. Tancredi. Un Faleoneri dev'assere con noi. Vado nelle montagne a Ficuzza: non lo dire a nessuno. no. ed io non voglio restare a casa. Credeva di poter permettersi tutto.

[. questa scimmiottatura dei francesi. il Principe trovò Paolo. cosi brutto in confronto alia nostra bandiera candida con al centro l'oro gigliato dello stemma? E che cosa può far loro sperare quest'accozzaglia di colori stridenti ?" Era il momento di avvolgersi attorno ai collo il monumentale cràvattone di raso nero.] Quando risalì. Si guardò allo specchio: non c'era da dire: era ancora un bell'uomo." Poi si rabbonì e sostituì l'ironia all'ira.. papà." E mentre Paolo raggelato richiudeva la porta. Un giro. gli porse il fazzoletto con le tre gocce di bergamotto. La casa era serena." Il Principe capì subito e cominciò ad irritarsi. figlio mio. quattro ossa incatenate come è lui!" Il passo vigoroso faceva tinnire i vetri dei saloni che attraversava. del tonto contro il ragazzo di spirito." Tancredi era un grand'uomo: lo aveva sempre pensato [. papà. „Che intendi dire? Cosa c'è di cambiato?" „Ma. Vai a parlare di politica con Guiscardo. 323 . il denaro se li mise in tasca da sé. Erano stati inviati da Palermo da suo cognato. spianavano gli sbuffi. sembrava più anziano di lui. „Volevo chiederti. olivastro. non ti permetto più di parlarmene! Qui comando io solo. Basso. „Rudere libertino ! Scherza pesante quel Tancredi ! Vorrei vederlo alla mia età..] Quando si risvegliò.. v'intenderete bene. certamente tu non puoi approvare : è andato a unirsi a quei farabutti che tengono la Sicilia in subbuglio . capì. il Principe si tolse la redingote e gli stivaletti fece gemere il divano sotto il proprio peso e di addormentò tranquillo. il risentimento del bigotto contro il cugino spregiudicato. „Meglio far sciocchezze che star tutto il giorno a guardare la cacca dei cavalli ! Tancredi mi è più caro di prima.. e se quando me ne andrò erediterai quattro soldi. il primogenito. appuntavano sulla seta la testina di Medusa con gli occhi di rubino. queste sono cose che non si fanno. Vai via." La gelosia personale. Le chiavi. Operazione difficile durante la quale i pensieri politici era bene venissero sospesi. come dovremo comportarci con Tancredi quando lo rivedremo. „Vai. Il Principe ne fu tanto indignato che non fece neppure sedere il figlio.questo segnacolo geometrico. sopratutto era sua. che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far la siesta. il duca di Querceta. Se tu potrai farti fare i biglietti di visita con Duca di Querceta sopra. Non vedi che questo è macchiato?" Il cameriere si sollevò sulla punta dei piedi per infilare la redingote di panno marrone . Il giovane aveva raccolto tutto il proprio coraggio e desiderava parlargli.. esile. si erano travestiti in argomentazione politica. due giri. luminosa e ornata . tre giri. „Un gilè pulito. il suo cameriere entrò: sul vassoio recava un giornale e un biglietto. e poi non sono sciocchezze. „Se vogliamo che tutto rimanga com'è . voglio dormire. lo dovrai a Tancredi ed agli altri come lui. l'orologio con catena.. Le grosse dita delicate componevano le pieghe. Scendendo le scale.

aventurieri. fara­ butti — canalii. e c c . regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) . Posteriori rapporti hanno chiarito esser la banda disbarcata di circa ottocento. Un raggio di sole carico di pulviscolo illuminava le bertuccie maligne. questa volta sì che lo avrebbe ritrovato vuoto: „A proposito. „Ma se il Galantuomo lo ha fatto venire quaggiù vuol dire che è sicuro di lui. bandiera candida — steag alb. e adesso tremava. Sedette su un divano e. ticăloşi. „Salve Regina. segnacolo geometrico — semn. se lo credi ti farò riservare qualche posto. e comandata da Garibaldi. Questa sera stessa io con t u t t a la famiglia ci rifugieremo sui legni inglesi. il Galantuomo — Gentilomul [ist. Gliene parlerò a cena. dirigendosi per quanto ci viene riferito a Castelvetrano. se tu potrai farti fare — dacă tu vei putea să-ţi faci.. bisogna che Paolo vada a stare a Palermo : case abbandonate." Si rassicurò. Un abbraccio. si fece rimettere le scarpe e la redingote. Era quasi l'ora del Rosario. notò come il Vulcano del soffitto rassomigliasse un po' alle litografie di Garibaldi che aveva visto a Torino. E lasciava il palazzo in balìa dei servi .. Quell'avventuriero tutto capelli e barba era un mazziniano puro. I Piemontesi sono sbarcati. Francexchiello Dio Guardi — Francescuţu. se lo pose in tasca e si mise a ridere forte. si pettinò. sui legni inglesi — pe navele englezeşti: quei filibustieri — acei pirati. olivastro — măsliniu. ma il salone era ancora vuoto. mentre scrivo sono in uno stato di prostrazione senza limiti. simbol geometrie." (Giuseppe Tornasi di Lampedusa ) Bendicò — numele dinotai Principelui. La seta delle gonne frusciava. Tuo Ciccio". I più giovani scherzavano ancora fra loro. . sono case perdute. Cacciò il giornale in un cassetto. " Il nome di Garibaldi lo turbò un poco. Non aveva compreso niente. S'inginocchiò. aluzie la contele Camillo Cavour sau la Regele 324 . mentre aspettava. „Un cornuto. Mater misericordiae.Màlvica. Si udì da dietro l'uscio la consueta eco della controversia fra i servi e Bendicò. minacciando i pacifici cittadini e non risparmiando rapine e devastazioni. Lo imbriglieranno. mafiosi e imbroglioni — mafioţi şi escroci . in uno stato di prostrazione — într-un hal de deznădejde. Avrebbe combinato dei guai. Ancora un po' stordito dal suo pisolino pomeridiano. in subbuglio — în zarvă. ecc . Appena quei filibustieri ebbero preso terra evitarono con ogni cura lo scontro delle truppe reali. di timorosa beffa — de batjocură cucernică. ed un servo a cavallo li aveva recapitati poco prima. il Principe aprì la lettera: „Caro Fabrizio. in questi momenti. che voleva ad ogni costo prender parte. Certo vorrai fare lo stesso . un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene . fereşte-ne Doamne (Francisc al JI-lea de Burbon.. „Un atto di pirateria flagrante veniva consumato l ' i l maggio mercè lo sbarco di gente armata alla marina di Marsala. Il Signore salvi ancora il nostro amato Re." Aprì il giornale. Siamo t u t t i perduti. Leggi le terribili notizie che sono sul giornale." La famiglia si andava riunendo.. Ripiegò il biglietto. Quel Màlvica! Era stato sempre un coniglio. Sorrise.

§28 A . Aveva un barattolo di vetro in fondo al quale.. lo irnbriglieran. Structura morfologică a cuvîntului. vide che si cacciava nel cavo d'un albero e che altre vespe uscivano: un brusìo. Il vecchietto cacciò un urlo. della giacca. Discussero a lungo sulle api. — disse Marcovaldo. — No. — col veleno. cu nume geografice. A. 29 B. mai il vecchietto era stato così diritto e marziale. Presto una vespa gli ronzò intorno. dicendo : — Vediamo che notizie ci sono. Marcovaldo era tutto soddisfatto. con quello del pungiglione. e insisteva per farlo lì stesso sulla loro panchina: non c'era neanche bisogno che il paziente si spogliasse.. osservando i giri d'una vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle. seduto sulla panchina lo svolgeva e dava il pezzo di giornale spiegazzato al signor Rizieri che tendeva la mano impaziente. Lo posò aperto vicino all'albero. anche se era di due anni prima. Folosirea si omiterea articolului. Con timore e insieme con speranza. dice qui. seguiva con lo sguardo ogni insetto che gli volava attorno. Maică a îndurărilor {rugăciune catolică). Vezi cap...no — o să-1 ţină în frîu . 325 .] si scoperse un punto dei lombi dove gli doleva. ed entrò attrata dall'odore zuccherino . cacciò il giornale — vîrî. ora le faccio l'iniezione — mostrandogli il flacone con la vespa infuriata prigioniera. derivarea. Così un giorno ci trovò un articolo sul sistema di guarire dai reumatismi col veleno d'api. E al signor Rizieri. — e lo leggeva con interesse sempre uguale. fece Rizieri. — e gli lesse alcuni brani. Il vecchietto era esitante. sulle loro virtù e su quanto poteva costare quella cura. Marcovaldo applicò lì la bocca del flacone e[. Marcovaldo tendeva l'orecchio a ogni ronzìo. camminando per i corsi. piedi e prese a camminare come un soldato che fa il passo di parata. Da allora.c. ma Marcovaldo non voleva a nessun costo rimandare l'esperimento. Vezi cap.. sempre propenso all'ottimismo. su.Piemontului) . saltò in. LA GURA DELLE VESPE Marcovaldo si portava ogni giorno il pranzo in un pacchetto di carta da giornale.]. Marcovaldo fu svelto a tappare il barattolo con un coperchio di carta. il signor Rizieri sollevò un lembo del cappotto. cu nume proprii. băgă ziarul . un va e vieni che annunciavano la presenza di un intero vespaio dentro al tronco. della camicia e [. § 182. Marcovaldo s'era messo subito alla caccia.. Così. Salve Regina. sfregandosi la parte punta [. lo vide. — Sarà col mielo.] l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione nei lombi del signor Rizieri. potè dire: — Su. restavano ancora due diti di marmellata. appena. Mater misericordiae — Slavă ţie Regină.

l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione — insecta ţîşni şi înfipse acul . altrata dall'odore zuccherino — atrasă de mirosul dulceag. un punto dei lombi dove gli doleva — un punct al galelor unde îl durea. acum vâ fac injecţia. propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism ... 326 .La voce si sparse . non voleva a nessun costa rimandar l'esperimento — nu voia cu nici un preţ să amîne experienţa. vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle — viespe cu burta mare cu dungi negre şi galbene .. si mise a cacciare proprio all'imboccatura del vespaio [. gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele înţepe­ nite se desfăceau în mişcări furioase .. ora le faccio l'iniezione — haideţi. Quell'anno i reumatismi serpeggiavano tra la popolazione come i tentacoli d'una piovra . indietreggiò d'un passo — se dădu înapoi cu un pas.]. per far presto e prenderne di più. adv. Adverbul. Vezi cap. adv. Sdraiato sulla sua branda all'ospedale. I ragazzi anda­ rono [. prendete i ba­ rattoli e andatemi ad acchiappare più vespe che potete. §150.. la divisero con un paravento improvvisato. — su. Marcovaldo ora lavorava in serie [. la voce şi sparse — vestea se răspîndi .. facevano prodigi di agilità — erau miracole de sprin­ teneală. con un ronzìo assordante: erano t u t t e le vespe che avanzavano in uno sciame infuriato ! [. non osava reagire — nu îndrăznea să reacţioneze.] il barattolo era caduto dentro.. de cantitate. § 148. Vennero i pompieri e poi la Croce Rossa. — quando la porta s'apperse e [. adesso arrivano le vespe. I bambini prendevano i barattoli vuoti e correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento. correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento — alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea.. la cura di Marcovaldo venne in grande fama [. Nella sala d'aspetto la moglie di Marcovaldo introduceva i clienti e riti­ rava gli onorari.. su. la cura di Marcovaldo venne in grande fama — tratamentul lui Marcovaldo deveni foarte cunoscut: per far presto e prenderne di più — pentru a se grăbi şi a prinde mai multe (viespi). adv. di qua sala d'aspetto...] — Presto disse Marcovaldo ai suoi tre figli maschi. de loc> §149. non usciva più nessuna vespa. Michelino indietreggiò d'un passo quando dal vespaio scoppiò îuori una nuvola nera spessa. Marcovaldo non osava reagire alle imprecazioni che dalle altre brande della corsìa gli lanciavano i suoi clienti.. un va e vieni — un du-te vino.] Marcovaldo stava dicendo ai suoi pazienti: — Abbiate pazienza. § 147. e i reumatizzati facevano prodigi d'agilità e gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi. di là studio. in cui dormiva t u t t a la famiglia . Ma quel giorno Michelino. Non si sentiva più nessun ronzìo.] Casa sua consisteva d'una sola stanza. fu piena di vespe e i pazienti si sbracciavano nell'inutile tentativo di scacciarle. sollevò un lembo del cappotto — ridică poala paltonului . i pazienti si sbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pacienţii îşi agitau mìinìle în încercarea inutilă de-a le alunga. adverbele de mod. gonfio irriconoscibile dalle punture. (Italo Calvino) sul sistema di guarire dai reumatismi — despre metoda de vindecare a reumatismului .] t u t t a la stanza. de timp.

dei Libri Che Tutti Hanno Letto Dunque.SÉ UNA NOTTE D'INVERNO UN VIAGGIATORE Già nella vetrina della libreria hai individualo la copertina col titolo che cercavi. (Italo mari. Calvino) A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literele . E' Quasi Come Se Li Avessi Letti Anche Tu. Seguendo questa traccia visiva ti sei fatto largo nel negozio attraverso il fitto sbarramento dei Libri Che Non Hai Letto che ti guardavano accigliati dai banchi e dagli scaffali cercando d'inti­ midirti. E così superi la prima cinta dei baluardi e ti piomba addosso la fanteria dei Libri Che Se Tu Avessi Più Vite Da Vivere Certamente Anche Questi Li Leggeresti Volentieri Ma Purtroppo I Giorni Che Hai Da Vivere Sono Quelli Che Sono. i Libri Già Letti Senza Nemmeno Bisogno D'Aprirli In Quanto Appartenenti Alla Cate­ goria Del Già Letto Prima Ancora D'Essere Stato Scritto. dei Libri Idem Come Sopra Quando Verranno Ristampati Nei Tascabili. dei Libri Troppo Cari Che Potresti Aspettare A Comprarli Quando Saranno Rivenduti A Metà Prezzo. Ma tu sai che non devi lasciarti mettere in soggezione. Con rapida mossa li scavalchi e ti porti in mezzo alle falangi dei Libri Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Prima Ne Dovresti Leggere Degli Altri. dei Libri Che Potresti Domandare A Qualcuno Se Te Li Presta. che tra loro s'estendono per ettari ed ettari i Libri Che Puoi Fare A Meno Di Leggere. i Libri Fatti Per Altri Usi Che La Lettura.

Grigore Alexandrescu nr.05. str. 89-97 Bucureşti.] Redactor : DESPINA NICULESCU Tehnoredactor : ANGELA ILOVAN Coli de t i p a r : 20. B u n d e t i p a r : 27. Republica Socialistă România .50. 837 la «fC£M6B*<* întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1913". Tiparul executat sub comanda nr.1986.

V .