Absolvire Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati  cu  “adevarat”  sau  “fals”,  enunturile  de  mai  jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. Asociati  notiunile  din  coloana  “A”  cu  cele  din  coloana”B”. 1. A 1 2 3 4 5 Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot a b c d e B Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2. A 1 Anorexie 2 Bulimie 3 Polifagie B a Foame exagerata, fara control b Scaderea cantitatii de lichide din corp c Absenta sentimentului de satietate

1

4 Deshidratare 5 Casexie

d Slabire extrema in faza terminala e Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3.

1 2 3 4 5

A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicamentoasa Insomnia trezirii precoce

B a Cauzata de probleme afective b Persista mai mult de 3 luni c Cauzata de administrarea unor tranchilizante d Treziri multiple in partea a doua a noptii e      Trec  mai  mult  de  30’  pana  la  adormire 4.

1 2 3 4 5

A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata

B a b c d e 36° - 37°C 38° - 39°C 39° - 40°C 37° - 38°C 41° - 42°C

Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3 – 5 b) la pranz intre orele 12 – 14 c) seara intre orele 20 – 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza c) respiratie deficitara permanenta 4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: 2

a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie 15. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia 17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de: a) 16 – 18 resp./min. b) 12 – 16 resp./min. c) 8 – 12 resp./min 20. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul

3

temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. consta in: a. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezecchilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate 26. apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. seara 30. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata. interzicerea consumului de excitante. seara la culcare b. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24.b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. ambele 32. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. Hipertermia reprezinta: a. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. ingerarea de lapte cald cu miere. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. In pneumonie. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. Combaterea insomniei se poate face prin: a. 38° C 4 . 40° C b. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29.

in etapa de stationare.c. frison sau senzatie de frig c. reabsorbtia tubulara b. 10 – 20/zi b. cefalee si astenie b. ambele 44. la 3 – 4 zile 43. inima b. consum de zeama de morcovi 38. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide c. Hipertermia poate fi insotita de: a. 25 – 35/zi c. In dizenterie numarul de scaune este de: a. In holera numarul de scaune este de: a. rinichiul c. la 2 zile c. limba umeda b. In constipatie. Diareea poate fi determinata de: a. 20 – 30/zi b. 25 – 35/zi c. 30 – 40/zi 41. Pentru a reduce febra . In timpul diareei creste: a. ficatul 35. peristaltismul intestinal 39. 80 – 100/zi c. aplice comprese reci la extremitati b. 3 – 6/zi 42. In constipatie . accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi 37. Diareea se manifesta prin: a. consumul crescut de lichide 5 . accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi b. administreze un regim alimentar bogat in proteine c. consum de mucilagiu de orez c. secretia tubulara c. 10 – 20/zi b. pacientul poate prezenta : a. 39° C 33. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. zilnic b. apetit crescut c. consum de antibiotice b. 25 – 35/zi 40. stare generala buna 34. administreze un regim alimentar bogat in lipide 36. pacientul are scaun : a. este: a. Organul principal al termogenezei. In enterocolita numarul de scaune este de: a.asistenta medicala poate sa: a.

cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. dezorientarea c. monoplegie 52. constipatie habituala b. Retinerea frecventa a defecarii. afectarea aparatului locomotor b. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic. cresterea functiei vizuale b. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. cresterea sensibilitatii cutanate b. este data de: a. hipersensibilitatea nervilor intestinali c. Paloarea pielii este cauzata de: 6 . ileus 46. este data de: a. deficitul functiei auditive c. consumul crescut de laxative c. hemiplegie b. duce la: a. constipatie b. constipatie sigmoida c. diaree b. neglijarea fata de propria persoana 54. Comunicarea deficitara la nivel motor. Comunicarea deficitara la nivel senzorial. este: a. paraplegie c.b. este: a. conditii de viata si munca nefavorabile c. ce duce la o comunicare deficitara. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. Paralizia celor patru membre se numeste: a. poluarea 55. este: a. pareza b. ce duce la o comunicare deficitara. tulburari de motilitate 51. parapareza spastica 53. stresul 56. intoxicatia medicamentoasa b. Constipatia spastica este urmare a: a. ileus c. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic. ce duce la o comunicare deficitara. constipatie atona 49. cresterea functiei tactile 50. autoizolarea c. lipsa dintilor b. diaree c. hiposensibilitatii nervului vag b. tetraplegie c. Afectiunile anusului pot genera: a. carenta de lichide 45. constipatie 48. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: a.

Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. roseata pielii b. bolile infectioase acute 65. eruptii cutanate 57. adulta c. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm 63. o boala infectioasa c. indepartarea celulelor cornoase din derm c. aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. Acneea juvenila survine in perioada: a. edemul localizat c. clar/ galbui b. bolile sangelui c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 58. o boala respiratorie b. cianoza pielii 59. sange 67. puroi c. In pneumonie. Descuamatia reprezinta: a. o leziune a unghiei 64. plasma b. Anasarca este: a. pubertara 7 .a. rosiatic c. Eruptia cutanata este prezenta in: a. toata fata c. pielea toracelui 60. Excoriatia este: a. anemii si deficit de irigarea pielii b. Cianoza reprezinta: a. bolile venerice b. indepartarea celulelor cornoase din epiderm b. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. violaceu 66. transpiratii excesive c. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. edemul generalizat 62. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. o leziune a pielii c. o boala renala 61. prescolara b. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. o leziune a corneei b. paloarea pielii c. edemul fetei b.

Epistaxisul este: a. tegumentelor membrelor inferioare 76. carenta de igiena tegumentara c. mucoasei stomacului b. Escara apare in urma: a. mucoasei duodenului c. Intertrigo este localizat la: a. o eliminare de sange prin urina c.68. Hemoptizia este: a. palme c. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. o eliminare de sange prin varsatura 71. venoasa fiziologica c. stafilococ auriu c. o hemoragie anala 70. deficitului de nutritie locala c. o hemoragie nazala c. interdigital 74. o eliminare de sange din rect 72. Furunculoza este produsa de: a. Hematemeza este: a. o eliminare de sange din plamani b. capilara 75. streptococ ß hemolitic b. Varicele reprezinta o dilatare: a. venoasa patologica b. o hemoragie bucala b. fata b. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. o eliminare de sange din stomac c. carenta de vitamine 69. deficitului alimentar b. deficitului hidric 8 . gonococ 73. tulburari de coagulare a sangelui b. o eliminare de sange pe nas b.

A Chiru.F. 1. si colab.F. 146 pag.F. 119 pag. si colab.BAREM DE CORECTARE Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul Notati  cu  “adevarat”  sau  “fals”. F 5. si colab. IOBS 2.F. IOBS pag. IOBS 4.F.F. 231 2. 118 pag. IOBS Chiru. IOBS pag. F 6. si colab. si colab. si colab. si colab. A 9. 118 pag. IOBS pag. IOBS 3. IOBS Chiru. si colab.F. 119 pag.  enunturile  de  mai  jos: 1. si colab.F. si colab. si colab.F.A 1. F Chiru. F Chiru. A Chiru. A Chiru. A Chiru.F. 231 pag. IOBS 8.F. 147 pag.F.F. 1. si colab. A Chiru. si colab. 89 2. IOBS Chiru. F 7. si colab. IOBS Chiru. IOBS Chiru. 118 pag. 119 pag.F.A Chiru. 147 pag. si colab. 231 pag. IOBS Chiru.F. IOBS 6. IOBS Chiru. 231 pag. 231 pag. IOBS 10. IOBS Chiru. F Chiru. 147 pag.F. F 10. A 8. si colab. A 2. 110 pag.F. F Chiru. A Chiru.F. IOBS 3. si colab. 118 pag. IOBS 5.F. si colab. A 4.F.F. 89 9 . si colab. F Chiru.F. Chiru. si colab. 119 pag. 147 pag. A 3. si colab. 118 pag. IOBS 7. si colab. IOBS Chiru. IOBS 9.

89 4.a Chiru.F. si colab.a Chiru. 1-e Chiru.a Chiru.F. 232 pag.F.b Chiru. 89 pag.a Chiru. 147 pag. si colab. IOBS pag. 179 7. 89 pag. si colab. IOBS 5-c Chiru. 232 pag. 89 4. 89 pag. IOBS 2. si colab. si colab. si colab. IOBS pag. si colab.F. 1-e Chiru. IOBS Chiru.F. IOBS 2-a Chiru. 179 11. IOBS 4-d Chiru. 118-119 pag. si colab.a Chiru.F.c Chiru. si colab. 182 6.F. IOBS Chiru.F. 118-119 pag. 87 2. 232 pag. 118-119 pag.b Chiru. 147 pag. IOBS pag. 89 Asociati  notiunile  din  coloana  “A”  cu  cele  din  coloana”B”. IOBS pag. si colab. 147 pag. si colab. si colab. si colab.F. F Chiru. IOBS 5-c Chiru. si colab.F. 118-119 pag. si colab. 179 14. IOBS pag. si colab. 1.b Chiru. Chiru. si colab. si colab.a Chiru. si colab. IOBS pag. si colab. si colab.F.F. IOBS 2-a Chiru. IOBS pag. IOBS pag. si colab. A Chiru. IOBS pag.F.F. si colab.F.F. IOBS 5-d Chiru. IOBS 2-a Chiru. si colab.F. 89 5.3.F. IOBS pag. 147 pag. IOBS pag.F.F.F.F. IOBS 4-b Chiru. IOBS pag. si colab. IOBS 1-b 2-e 3-a 4-c 5-d 3. IOBS 3-d Chiru. 181 12. IOBS pag.F. si colab. si colab. si colab.c Chiru. IOBS pag. 118 4. IOBS pag. IOBS Chiru. 182 15.F. si colab.F. si colab. 89 pag. 179 10. IOBS 4-b Chiru.F. si colab.a Chiru. IOBS 3-c Chiru.b Chiru.F.F. si colab. 232 pag. si colab. 179 9.F. 179 10 . IOBS pag.F.F.F.F. IOBS Chiru.F. IOBS pag. si colab. si colab.F.F. 118-119 pag.b Chiru. A Chiru. 179 13. si colab. si colab. IOBS Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1.a Chiru.F. 115 5. IOBS pag. IOBS 3-b Chiru. 147 pag. IOBS pag. si colab.F. 147 3. 1-e Chiru. 232 pag. 179 8.

186 pag. IOBS 24. IOBS 28.F. 186 pag. IOBS 26.a Chiru.b Chiru.a Chiru.F. IOBS 33.a Chiru. si colab.F. si colab. 186 pag. si colab. IOBS 46. IOBS 18. IOBS 42. 29 pag. IOBS 61. 29 pag. si colab. IOBS 35. 186 pag.F. si colab.F. si colab. IOBS 22.F. si colab.c Chiru. 89 pag. 118 pag.b Chiru.c Chiru. 186 pag. 29 pag.a Chiru. si colab.a Chiru.F.F.F. IOBS 27. 202 pag.b Chiru. 186 pag.a Chiru. si colab. si colab. IOBS pag. 118 pag. 232 pag. si colab. IOBS 51.b Chiru. 232 pag. IOBS 50. IOBS 20.F. 89 pag. IOBS 60. si colab.c Chiru.a Chiru.c Chiru. IOBS 62. 201 pag. si colab. si colab.F. si colab. IOBS 36.F. 30 pag.F. si colab. 118 pag. IOBS 45. 30 pag. IOBS 25.F.a Chiru.b Chiru. IOBS 55. IOBS 44. si colab. IOBS 29.a Chiru. IOBS 38.F.F.F.F. 186 pag.b Chiru. 186 pag. IOBS 43.b Chiru.F.a Chiru.F. si colab. si colab. si colab.F. 118 pag. IOBS 17.b Chiru.F.a Chiru.F. IOBS 56. si colab.b Chiru.a Chiru.c Chiru. IOBS 58.a Chiru. si colab.c Chiru.c Chiru. IOBS 37.F.b Chiru. si colab. si colab.F.a Chiru. 185 pag.F.F. IOBS 53.F.c Chiru. IOBS 63. 201 pag. IOBS 47.c Chiru. si colab. 148 pag. si colab. 89 pag.c Chiru. 202 pag.F. 147 pag. 182 pag.c Chiru.b Chiru.F.a Chiru. 148 pag. 147 pag.F. 147 pag. si colab. 28 pag.c Chiru.16. 202 11 .c Chiru. 186 pag. 232 pag. 30 pag. si colab. 90 pag.a Chiru. IOBS 57. IOBS 31. si colab.c Chiru.F. IOBS 59. IOBS 41.F.F. IOBS 32. IOBS 34. 118 pag.b Chiru. 202 pag. si colab. si colab. si colab. 202 pag.F.b Chiru. si colab. IOBS 52. 201 pag.F.c Chiru. si colab. IOBS 64. 94 pag. si colab. si colab.F. si colab. IOBS 30. IOBS 48. 233 pag.F. si colab. IOBS 39.a Chiru. si colab. IOBS 54.F. 185 pag.F.F.F.F. IOBS 49. si colab. IOBS 40.a Chiru. si colab. si colab. si colab. si colab.b Chiru.F.F. si colab. 186 pag.a Chiru. si colab.F. IOBS 23.F.a Chiru. si colab.F. si colab. 201 pag. 186 pag. si colab. IOBS 21.F. IOBS 19.

203 pag.65.F. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator b. Este sonda de compresiune esofagiana : a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. a. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie . 204 pag.F.a Chiru. 203 pag.c Chiru.F. Kocher b. IOBS 73. si colab. Faucher.a Chiru.F. si colab. IOBS 75.F.in interventia chirurgicala de urgenta c. 203 pag. si colab.b Chiru.b Chiru. pentru oprirea hemoragiei gastrice b. IOBS 68. 204 pag.c Chiru. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c. si colab. administrarea medicamentelor 3. Sunt sonde uretrale : a.F.b Chiru. si colab. 203 pag. 204 pag. 204 Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1.. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a.F. concomitent cu administrarea antibioticelor b. si colab.c Chiru. Sonda Faucher 12 . c. Einhorn. si colab. si colab. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri. si colab.F. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: a. si colab.c Chiru.a Chiru.F. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: a. 203 pag. IOBS 67. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. Nelaton. pentru extragerea continutului duodenal 6. si colab. IOBS 74. si colab.a Chiru. prelevare de urina 5.. dupa administrarea antibioticelor c. 203 pag. 203 pag..F. IOBS 71. 203 pag.F.. IOBS pag. Thieman. Faucher 4.F. IOBS 66. inainte de administrarea antibioticelor 2. IOBS 70. IOBS 69. IOBS 76. IOBS 72.b Chiru.

Scopul explorator al sondajului vezical este: a. suc pancreatic. bila ( A. pregatirea pentru cistoscopie. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala. b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. 12. secretie proprie. venele plicii cotului . eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.patrunderea sondei in laringe. 16. b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica c. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: a. tratamentul otitelor cronice. antebratului .venele jugulare si epicraniene. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. 13 .b. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. Sonda Blakemore 7. in procesele inflamatoare ale conjunctivei . extragerea continutului duodenal. 14. b.B. c. Sonda Nelatan b. 9. Scopul explorator al punctiei venoase este: a. b. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: a.v. artera femurala. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. Sonda Blakemore c. alimentarea sau hidratarea pacientului. venele de pe fata dorsala a mainii. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. 10.senzatie de varsaturi. Sonda Einhorn c. c. evacuarea continutului intestinului gros. Scopul terapeutic al clismei este: a. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. c. administrarea de medicamente. Sonda Einhorn 8. 15. greata. indepartarea corpilor straini. introducerea unui curent de lichid in vagin. c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie.bronhopneumonii de aspiratie b. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. 11. Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. b.C) . jugulara. b. spalarea conductului auditiv extern. Tubul de gaze se introduce pentru : a. c. Spalatura gastrica reprezinta: a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i. Prin spalatura oculara se intelege: a. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c. poplitee. 17. interventii chirurgicale asupra rectului. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine. 13. Este sonda vezicala : a. c. Spalatura oculara este indicata in: a. b. evacuarea continutului stomacal toxic. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.

19. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. 1. 4. 2 ml sange cu 0. infectii ale mediastinului.5 ml sange. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene 14 . 1. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. citologice . paralizii prin lezarea nervului sciatic. 1. 0. 2ml sange pe cristale de EDTA. 0.5 ml citrat de Na 3.8% c. in fosa iliaca stanga . colectii inchistate de lichid b.5 ml sange. 21.5 ml sange cu 0. c. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. b. ascita c. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii.5 ml oxalat de K. continut gastric eliminat spontan. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. staza gastrica. c. Hemocultura reprezinta. radiala. 22. hemoragii digestive superioare c. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: a. linia Monroe – Richter. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv.5 ml oxalat de K cu 4. viteza de sedimentare a hematiilor .bacteriologice . parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b. 5ml sange simplu.6 ml sange cu 0. intoxicatii cu substante caustice. . artera cubitala.4 ml citrat de Na 3. b. 5 ml sange simplu. lichid pleural 27. b. Fibrinogenul se recolteaza: a. b. c. a. c. b. Recoltarea VSH se efectueaza : a.8% 23. c.8% c. b.4 ml citrat de Na 3. explorator pentru examinari macroscopice .6 ml sange cu 0. 25. b. c. c.8%. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.cu exceptia: a. Exsudatul faringian este: a. 28. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: a.4 ml citrat de Na 3. b. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20. Paracenteza se efectueaza : a. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia : a. Scopul recoltarii sputei este: a. cancer gastric. 18.4 ml citrat de Na 3. in fosa iliaca dreapta.humerala. 26. pentru examinari virusologice.c. 24. Timpul de protrombina se preleveaza astfel: a.8% cu 4.6 ml sange cu 0.

comatosi. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. b Titirca.29. a Titirca. cu deficit motor la membrele inferioare c. a Titirca. L.cu deficit motor la membrele superioare BAREM DE CORECTARE Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect : 1. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. inconstienti . 116 3. astenici . Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali 15 . b. L. hemoragii digestive. cu tulburari de deglutitie. 94 2. L. c Titirca. L. adinamici. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : a. 107 4. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag.

L.pag. 135 16. L. c Titirca. L. 44-45 18. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44 17. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. 83 16 . b Titirca. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. a Titirca. L. 79 19. a Titirca. c Titirca. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 110 9. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 105 5. b Titirca. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. a Titirca. a Titirca. 105 7. 116 11. 122 12. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. a Titirca. L. 105 6. b Titirca. 122 13. 80 20. 107 8. L. 112 10. b Titirca. L. a Titirca. a Titirca. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. a Titirca. 124 14. 131 15. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. L. c Titirca. b Titirca. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L.

56 28. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. b Titirca. 126 26. L. a Chiru . L. a Titirca. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. c Titirca.F. 54 29. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 53 27. 92 24. a Titirca. IOBS pag 158 17 . Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82 23. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag.21. a Titirca. 82 22. b Titirca. 89 25. a Titirca. L. L. a Titirca. si colab.

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. din plagi. comprese. 13. campuri. 5. 4. 7. 11. 3. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. 10. sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. halate. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. anse de 18 . 8. Sterilizarea prin flambare 2. 15. de pe obiecte. Materialul moale (campuri. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. In laboratoarele de bacteriologie. masti) c) gura eprubetelor cu medii de cultura. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti. etc.) se sterilizeaza la autoclav. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. A 1. de pe mucoase. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. Sterilizare la autoclav (la cald) B a) instrumente optice b) materiale moi (comprese. halate. 9. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. Sterilizare la pupinel 3. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. II. Dupa spalare. Asepsia este o metoda profilactica. 14. 12. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata. 6. etc. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. 2.

2 3 4 5 A Alcoolul 70˚ Tinctura de iod Apa oxigenata Rivanolul Cloramina solutie a) b) c) d) e) prelevare d) materiale din polietilen e) materiale din sticla B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bactericida puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede III. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale. din incaperi 2. Marcati cu X raspunsul corect 1. a bailor. cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) 19 . Sterilizare prin iradiere cu raze gama 2. inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele. plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor.4. Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice 4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. 1. 3. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 ˚C b) 180 ˚C c) 100 ˚C 5.

.S. Pag 67 5. M. A Daschievici.S.. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128˚ si 1.S. M. F Daschievici. Mihailescu. Chirurgie pentru cadre medii. este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii BAREM DE CORECTARE Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Pag 75 6.S. Chirurgie pentru cadre medii.. Chirurgie pentru cadre medii. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9. Mihailescu. M. Mihailescu.5 atm prin fierbere b) 133˚ si 2 atm la autoclav. Pag 66 4. F Daschievici.. Pag 65 2. Pag 79 8.. Chirurgie pentru cadre medii. Mihailescu. Pag 64 3. M. Chirurgie pentru cadre medii. F Daschievici.. M. Mihailescu. F Daschievici.S. M.. M. M. A Daschievici.S. Mihailescu. Mihailescu. Chirurgie pentru cadre medii.S. Pag 79 20 . A Daschievici. Chirurgie pentru cadre medii. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale.S. A Daschievici.. Chirurgie pentru cadre medii. Mihailescu. Pag 76 7.c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8. in mediu de vapori c) 180˚ si 2 atm la pupinel 10.

Chirurgie pentru cadre medii. 3 –b .. M. b Daschievici.. Mihailescu. Mihailescu.83 Daschievici. 2 –d .. Chirurgie pentru cadre medii.S. 3. A Daschievici. M. Mihailescu. b Daschievici.S.. M. Chirurgie pentru cadre medii. M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 Pag 75 Pag 75 Pag 76 Pag 76 Pag 87 Pag 86 Pag 87 Pag 83 Pag 79 Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 21 . 4 –a .S. Chirurgie pentru cadre medii.. M. c Daschievici.. 4. 8. Chirurgie pentru cadre medii.a Daschievici. 5 –c Marcati cu X raspunsul corect 1..Pag 82 . Chirurgie pentru cadre medii. Mihailescu. M.S. Chirurgie pentru cadre medii. a Daschievici. A Daschievici. 83 14. M. M. A Daschievici. b Daschievici. 6. M..Chirurgie pentru cadre medii.. Mihailescu. Chirurgie pentru cadre medii. Chirurgie pentru cadre medii. 83 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Mihailescu.. F Daschievici. M. 7..S. Mihailescu. M. M. 83 10..Pag 87 Pag Pag Pag Pag Pag Pag Pag 2. Mihailescu.S. 5 –d Daschievici. 88 13. c Daschievici. M. Mihailescu.. Chirurgie pentru cadre medii. M.S.S. Mihailescu. 1 –c . A Daschievici. M. 9.S. Chirurgie pentru cadre medii. 2.S. 1 –b. Chirurgie pentru cadre medii. Mihailescu. M. 3 –a . Mihailescu. Chirurgie pentru cadre medii. M. A Daschievici.S. A Daschievici.S. Mihailescu..4 –e . 5. Mihailescu.S. Chirurgie pentru cadre medii.S.S. 86 11.Chirurgie pentru cadre medii. 82 15... Mihailescu. Mihailescu. M.S. Mihailescu. Mihailescu. 87 12..9. Mihailescu. M.S.S..S. 2 –e .. Chirurgie pentru cadre medii. b Daschievici. a Daschievici. Chirurgie pentru cadre medii. b Daschievici. 10.

Doza care conduce la decesul pacientului.injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora. 5.Alifii.infuzii.Supozitoare. A.animala utilizate cu scopul de a preveni. 2.Pe cale orala.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B.Doza letala.solutii tablete. Doza maxima 3. 6.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.Doza toxica.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie. C. 2.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 4. 10.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator.emplastre medicinale.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.calciparine. 13.Inhalatii.comprese medicinale.capsule). ameliora sau vindeca bolile. 7.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare. 12. 3.oxigen.mixturi. 2.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.Doza terapeutica. 11.uleiuri. 16. B.droguri.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.inainte de utilizare. 9. 22 .este obligatorie. 15.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism A.decocturi.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic. 4.tincture. 1. 2.Dozele de insulina se masoara in unitati.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala.pudra. D.Pe cale rectala.1. 1. siropuri. D.Fraxiparine. 3.Medicamente solide si lichide(ceaiuri . 14.clisme medicamentoase. C.clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata. 3.Pe cale respiratorie.vegetala.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.Pe cale percutanata 4. 8.

B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin. 3.Flebita sau necroze A.Frison si stare febrila.Embolie gazoasa insotita de sincopa. 2.1. 3. 2.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator. D. D.Embolie gazoasa.Necroza tesuturilor.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie.nesterile C.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: a) hematom b) paralizie 23 .Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate. B.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase. absorbtia se face lent: a) calea orala b) calea intravenoasa c) calea intramusculara 4.”Coaja  de  portocala”  este  caracteristica  pentru  injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3. 4.Dispnee si dureri precordiale.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2. 4. Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect : 1.Atingerea nervului sciatic. 1.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza 6.Durere vie.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor.Hematom A.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intradermic 5.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin. C. 4.

Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13.Insulina se administreaza cu: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a) general b) doar local c) general sau local 8.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromboza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9. pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a medicului 12.Fraxiparine se administreaza: a) subcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular 15.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32ºC c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC 17.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze .c) embolie gazoasa 7.lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial 10.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul 24 .Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) HZL b) completa c) sucuri carbogazoase 16.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este: a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda 18.

Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 3. F .Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-299 6.F. A .A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-324 14. A . A .Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-301 7. 1-B 2-A 3-D 4-C 2. F . 1-B 2-D 3-A 4-C 3.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-304 8.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-320 13.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329 15.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-305 9.295 Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl.306 10.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chirupag-330 16.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 11.c) nu este necesara nici o verificare BAREM DE CORECTARE Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1. Chiru-pag. F .F.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 12.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-296 4. A . A . a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331 25 . Chiru-pag. 1-B 2-A 3-D 4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl.F.334 Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. 1-C 2-D 3-A 4-B 4. A .297-304 Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-298 5. Chiru-pag 340 Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-331 Asociati termenii din cele 2 coloane 1.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 2. Chiru-pag.

a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473 26 . c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 334 7. a . c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 297 8. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 317 9.Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298 4.2.Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324 15 a . a .Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 301 11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308 12 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332 13 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 320 14 a .Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472 16 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 470 17 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468 18. a . b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316 5. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329 3. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330 6.Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 302 10.

5. 13. 17. 8. 16. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 12. gust sarat usor metalic. pneumonia pneumococica 3. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. Asociati termenii din cele 2 coloane : I. ulcer gstro-duodenal A. In starea de rau astmatic . 1. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. In astmul bronsic . 14.Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. miofilin 27 . 18. 20. tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala. bicarbonat de sodiu B. rifampicina C. 6. 15. tuse. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. astmul bronsic 2. 3. 19. 11. 7. 9. jena laringiana. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. 2. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.5-39 grade C. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 4. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara – hepatizatie rosie. 1. 10.

pneumonia pneumococica 3. Dispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului in plamani c) respiratie anevoioasa 2 . Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara 28 A. virajul la tuberculina C. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. hepatizatie rosie D. dispnee paroxistica . pneumonia pneumococica 3. c) respiratie deficitara permanenta. aer in cavitatea pleurala A. bronsita cronica 4. penicilina G E. 1. Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. angina pectorala D. 4.4. ftizia 5. pneumotorax 4. febra in platou – 40 C D. 7. tuberculoza pulmonara 5. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. ftizia 5. sancru de inoculare E. dispnee paroxistica expiratorie C. nitroglicerina II. 1. mucolitice B. astmul bronsic 2. caverna E. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie 5. astmul bronsic Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1. tuberculoza primara 2. primo-infectia tuberculoasa III. caverna B.

sidefie cu aspect perlat. spalatura bronsica b) administrarea corticoizilor c) tratament antibiotic. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratorie 16. 18. Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drenaj postural. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa. inflamatiei . Hipoxia reprezinta: a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9.3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. spasmului b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. aspiratie bronsica.b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. antispastice . Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare . simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. 15.si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 8. Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructiva cronica c) astm bronsic 14. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei . BPOC –ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor  terminale”  corespunde  : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare 29 .  Definitia:  “  inflamatie  cronica a mucoasei bronsice . 19. 11.

Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica.v.5 – 38 grade. junghi toracic 28. greata b) expectoratie mucopurulenta . Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. aderenta 30 . Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30. febra in platou c) frison unic . vascoasa. febra 39-40. 23.fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat.c) bronsitei cronice 20. insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul 22. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb – sidefie 25. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice . Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obstructiva c) mixta 26. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29.regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 31. febra 37. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut b) emfizemul pulmonar . Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj postural 27. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie – ruginie . tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i. tratamentul infectiilor rino-faringiene.

bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35.Hemoptizia reprezinta: a. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33.perlata c) spumoasa . cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice 38. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42. adenopatiile traheo .hemoragia nazala c. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective . Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40. tahicardie b. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele.b) sidefie . bradipnee 31 .Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a.hemoragia otorinolaringiana b.hemoragia provenita din arborele bronsic 43. cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41. tahipnee c. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele. cu exceptia : a) sancrul de inoculare . aerata 32.

Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele.afectiuni cardiovasculare b.emfizemul pulmonar c.lipotimie.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48.pleurezia sero-fibrinoasa 49.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c. colaps b.senzatie de voma b.Spirografia exploreaza: a.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele.afectiuni pleuropulmonare c.Durerea toracica poate avea drept cauze: a.ambele 47. cu exceptia: a. cu exceptia: a.caldura retrosternala si jena respiratorie c.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.frison unic 30 – 40 minute 50.febra 39 – 40 grade C b. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: 32 .IDR Cassoni c. in bolile pulmonare.volumele si capacitatile pulmonare 51.volumele pulmonare dupa efort b.varsatura 46.bronsita cronica b.Definitia astmului bronsic include.contaminarii cu pneumococ c.arborele traheo-bronsic.IDR la tuberculina b.dispnee expiratorie c.IDR Dick 53. cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56.Complicatiile pneumoniei sunt: a. cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.pneumotorax c.Aparat Roentgen 54.hematemeza 52. In perioadele febrile se recomanda.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.Bronhoscop c.Dispneea.scaderii aportului de oxigen.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a. a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55.comprimarii organelor abdominale 45. este datorata: a.Sanda Metras b.44. folosind substanta de control c.

a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia 59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tubar c) wheezing 60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase 61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vaccinarea antigripala 62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: a) 50 – 100 ml b) 100 – 300 ml c) 500 – 1000 ml BAREM DE CORECTARE

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 122 4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 5 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 119 6 F . C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 7 A . L. Titirca – “  Urgente  medico- chirurgicale  “  – pg. 33 8 A L. Titirca – “  Urgente  medico- chirurgicale  “  – pg. 33 9 A L. Titirca – “  Urgente  medico- chirurgicale  “  – pg. 25 10 F L. Titirca – “  Urgente  medico- chirurgicale  “  – pg. 118 11 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 123 12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 125 13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132 14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128 15 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132 16 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 130 17 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 33

18 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 19 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 146 20 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128 Asociati termenii din cele 2 coloane : I. R: 1C C. Borundel – “  Manual  de  medicina  interna  “  - pg. 124 2D C. Borundel – “Manual  de  medicina  interna  “  – pg. 132 3A C. Borundel – “Manual  de  medicina  interna  - pg. 303 4B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 160 5E C. Borundel – “  Manual  de  medicina  interna  – pg. 226 II. R: 1E C. Borundel – “Manual  de  medicina  interna  “  – pg. 123 2C C. Borundel - “  Manual  de  medicina  interna  “  – pg. 128 3A C. Borundel – “Manual  de  medicina  interna  “  – pg. 121 4D C. Borundel – “Manual  de  medicina  interna”  – pg. 154 5B C. Borundel – “  Manual  de  medicina  interna  “  – pg. 149 III. R: 1D C. Borundel – “Manual  de  medicina  interna”  – pg. 152 2C C. Borundel – “  Manual  de  medicina  interna”  – pg. 129 3E        C.  Borundel  “Manual  de  medicina  interna”  – pg. 161 4A          C.  Borundel  “  Manual  de  medicina  interna”  – pg. 154 5B        C.  Borundel  “  Manual  de  medicina  interna  “- pg. 123 Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect 1. c Chiru F. IOBOS pag. 118 2. b Chiru F. IOBOS pag. 118 3. c Chiru F. IOBOS pag. 123 4. c Chiru F. IOBOS pag. 123 5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118 6. b Chiru F. IOBOS pag. 118 7. b Chiru F. IOBOS pag. 117 8. c Chiru F. IOBOS pag. 136 9. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34 12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 14. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25 16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225 18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 19. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.219 22. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.219 23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 24. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225

34

25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.227 26. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.226 27. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 28. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 29. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.233 31. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 32. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 34. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 35. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 37. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 38. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.252 39. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.253 40. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.248 41. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.254 42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33 43. b Chiru F. IOBOS pag. 118 44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 46. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.263 47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287 48. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 49. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14 51. c Chiru F. IOBOS pag. 386 52. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.245 53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23 54. a Chiru F. IOBOS pag. 94 55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35 56. a Chiru F. IOBOS pag. 123 57. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.220 58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30 59. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 60. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 61. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.321 62. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34

35

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial sau epigastric. 2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul ombilicului. 3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. 4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. 5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. 6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari paraclinice invazive. 7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic. 8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana. 9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. 11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.) 12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee. 36

13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate. 15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea bolii. II. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. A 1. sedativ 2. opiaceu 3. antianginos 4. anticoagulant 5. antiagregant plachetar 2. A 1. Nifedipina 2. Nefrix 3. Clonidina 4. Propranolol 5. Captopril 3. A 1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2. Infarctul silentios 3. Sindrom coronarian intermediar 4. Obstructia coronariana 5. Durerea Marcati cu X raspunsul corect 1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu I.M.A. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. 4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este: a) obstructia coronariana b) fumatul B a. principalul factor cauzal al I.M.A. b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A. c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A. es. lipsit de manifestarile prodromale B a. actiune pe receptorii betaadrenergici b. inhibitor al enzimei de conversie c. actiune vasodilatatoare d. actiune asupra volumului sanguin e. actiune asupra S.N.C.

B a. Morfina b. Heparina c. Diazepam d. Aspirina e. Nitroglicerina

37

reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10. In I. cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7. hiperglucidica b) hipocalorica. HTA. sunt: a) stresul.M. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16. hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentului antiinflamator 6. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8.c) sedentarismul 5.A. cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. In hipertensiunea arteriala benigna. cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. complicatiile mai frecvente sunt. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica.A.M. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. Cei mai importanti factori de risc pentru I. infectii ale tractului respirator 38 . hipolipemianta c) hipercalorica. fumatul c) hipotensiunea arteriala.

Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta respiratorie c) edemul 20. cu exceptia: a) limitarea eforturilor fizice b) respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situatii conflictuale 29. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism. la trezire b) apare spre seara. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicamentele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios 19.  in  etajul  abdominal  superior b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara. In hipertensiunea arteriala. HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani. cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) formele mai grave apar la femei 27. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic c) o metoda invaziva de diagnostic 18.5 g sare/zi 39 . regimul alimentar trebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat 28. In HTA. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b) stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie rapida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0. unilateral 21.  violenta  ca  „o  lovitura  de  pumnal”  . tumorale sau inflamatorii ale creierului 23. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele. cefaleea: a) apare de obicei dimineata. In angina pectorala durerea este: a)  brusca. accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. cu exceptia: a) insuficienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele.17. feocromocitom b) glomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice.

Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: a) tubajul gastric si duodenal. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazuta a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. In IMA conduita de urgenta vizeaza: a) oprirea hemoragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 40. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv.b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30. Inaintea tratamentului cu heparina se determina: 40 . ex. fundul de ochi si probele functionale renale c) EKG de efort. ex. radiologic b) EKG. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transaminazelor c) examenul EKG 36. intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min. avand drept urmare necroza portiunii respective a miocardului 39. b)  de  “gheara”  de  intensitate  foarte  mare  ce  dureaza  30  min. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului 41. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 32. sputei 31. Simptomul principal in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta respiratorie c) durerea 35. Infarctul miocardic este produs de: a) scaderea contractiilor ventriculare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coronoriene. Bradicardia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor 34. In IMA.  insotita  de  insuficienta   respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie 37. durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace 38.

In HTA. si colaboratori. factorii de risc sunt: a) ereditatea. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleucograma c) probe de coagulare 50. obezitatea b) ateroscleroza coronoriana c) umiditatea si poluarea atmosferica Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie BAREM DE CORECTURA I. vasodilatatoarelor. HTA esentiala se mai numeste: a) boala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48. Organul tinta afectat in IMA este: a) ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: a) la 48 – 72 de ore de la debut b) la 12 – 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut 49.94 41 . si colaboratori.a) indicele de protrombina b) creatina c) colesterol 42. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) diureticelor.94 4 – F – Chiru F. si colaboratori. starile de incordare nervoasa. pag.94 2 – A – Chiru F. pag. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) regim alimentar hiposodat b) regim hipercaloric c) regim hipoglucidic 45. pag. Urgente medicale. Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1 – A – Chiru F. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) prezinta localizarea retrosternala b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin 43. si colaboratori.94 3 – F – Chiru F. HTA apare mai frecvent la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. Urgente medicale. pag. blocante ale canalelor de calciu b) antibioticelor c) tonicardiacelor 46. Urgente medicale. continutul crescut de sodiu din alimentatie. Urgente medicale.

Urgente medicale. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medicale. Urgente medicale. pag. si colaboratori. 4 – a.103 9 – F – Chiru F. pag. Urgente medicale. Urgente medicale. si colaboratori. Urgente medicale. Urgente medicale. si colaboratori. si colaboratori.112 11 – b . Urgente medicale. 408 2 – c . 5 – d 2. pag.Chiru F.95 6 – A – Chiru F.Chiru F. 407 15 – A – Borundel C.5 – A – Chiru F.95 14 – c .Chiru F. 2 – e. Urgente medicale.Chiru F. 404 23 – b . Medicina interna pentru cadre medii. si colaboratori. si colaboratori. pag. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Urgente medicale. pag. si colaboratori. si colaboratori. 406 22 – a . pag.109 6 – a . pag. pag. 384 12 – b .Borundel C.Chiru F. si colaboratori. 408 3 – b . si colaboratori. Borundel C.109 1 – c. Medicina interna pentru cadre medii. Medicina interna pentru cadre medii. pag. pag. si colaboratori. Medicina interna pentru cadre medii. pag. pag. pag.Borundel C. pag. Urgente medicale.103 5 – b . si colaboratori. 5 – c III.Chiru F.Chiru F.97 7 – A – Chiru F. Urgente medicale.Chiru F. si colaboratori. 406 25 – b .Borundel C.Borundel C. Urgente medicale.103. pag. pag. Urgente medicale. 411 II. Urgente medicale. si colaboratori. si colaboratori. pag.97 8 – A – Chiru F. Urgente medicale. pag. 104 1 – d. pag.Chiru F.110 10 – b . si colaboratori. 4 – a.Borundel C. pag. pag.Chiru F.110 4 – a . pag.Borundel C. Medicina interna pentru cadre medii.Borundel C. si colaboratori.104 10 – F – Chiru F. si colaboratori. Urgente medicale. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medicale. pag. 407 9 – c . Marcati cu X raspunsul corect 1 – c .Chiru F. Urgente medicale. pag. Medicina interna pentru cadre medii. pag. Medicina interna pentru cadre medii. pag.94 8 – b . pag. Urgente medicale. 406 14 – F – Borundel C. si colaboratori. Urgente medicale. pag. 5 – b 3.105 12 – A – Chiru F. pag.Borundel C. pag. pag. Chiru F.Chiru F. 408.Borundel C. 409 1 – c.98 19 – a . Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medicale.95 15 – c .103 17 – c . Medicina interna pentru cadre medii. 3 – b. pag. Medicina interna pentru cadre medii. si colaboratori. si colaboratori. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medicale. pag. pag. 3 – e. si colaboratori.94 21 – a . 385 13 – c . Urgente medicale. pag.Chiru F. 3 – e. 406 42 . pag. si colaboratori.69 18 – a .Chiru F.97 16 – b . pag. pag. si colaboratori. Medicina interna pentru cadre medii. Chiru F. 2 – d. Urgente medicale. 4 – b.105 11 – A – Chiru F. pag.Chiru F. si colaboratori.109 13 – A – Borundel C.99 7 – b .Borundel C.94 20 – b . 406 24 – c . 2 – a.

b Borundel C.Borundel C. 227 36 – a Titirca L. pag. pag. si colaboratori. 405 27 – c . IOBOS pag. Medicina interna pentru cadre medii.Borundel C.98 32 – c Chiru F. pag. IOBOS pag.c Borundel C.Borundel C. Urgente medico-chirurgicale pag. 407 46 . Medicina interna pentru cadre medii.Borundel C. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 42 . Medicina interna pentru cadre medii. 405 47 . Medicina interna pentru cadre medii. 42 43 . Urgente medico-chirurgicale pag. si colaboratori.b Borundel C.26 – a . pag. pag. Medicina interna pentru cadre medii.a Chiru F.a Borundel C. Medicina interna pentru cadre medii. 406 31 . 43 38 . 390 49 . 42 39 .b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. Medicina interna pentru cadre medii. si colaboratori.c Titirca L. pag. 408 30 – b . Urgente medico-chirurgicale pag. Urgente medico-chirurgicale pag.a Borundel C. pag. pag. Medicina interna pentru cadre medii. 44 40 –a Titirca L. 390 50 . Urgente medico-chirurgicale pag. 405 48 . Medicina interna pentru cadre medii. 388 44 – a Titirca L.Borundel C. Medicina interna pentru cadre medii. 408 28 – c . Medicina interna pentru cadre medii.c Titirca L. 45 41 – a Titirca L.99 33 – b Chiru F. pag. 225 35 – c Borundel C. pag. IOBOS pag. 46 45 .a Titirca L.a Borundel C. 79 37 .99 34 – c Borundel C. Urgente medico-chirurgicale pag. 405 43 . Medicina interna pentru cadre medii. Medicina interna pentru cadre medii. pag.a Borundel C. pag. pag. pag. 408 29 – c .

Colecistita acuta este: a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatie a mucoasei duodenale. Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1. pofta de mancare scade pana la anorexie.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.cancer gastric c) dureri mari si repetate. 9.Varsatura cu  aspectul  “  zatului  de  cafea  “  poarta  denumirea  de  hematemeza.stenoza b) stenoza.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4.  lucios  “  ca  pacura”.Melena reprezinta scaunul cu  sange  digerat  . 4. varsaturi 6.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.Notati cu A (adevarat) au F (fals) Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie 1.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 7. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3. 5. hematurie 44 .hemoragii masive .Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. urmata de peritonita .perforatie .In ulcerul gastro-duodenal .Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea 5.In ulcerul gastro-duodenal. 10. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6. perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. 13. Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8. 11.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului .Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3.  de  culoare  neagra  . 14. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza. 8. Ulcerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2. 7. 12.

45 . de drenaj sau hemostatic c. evacuator sau terapeutic b. hemoragii masive. ecografia c. diagnostic. tomografia b. drenaj sau hemostatic 13. perforatie. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza.Paracenteza este: a.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. curativ.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. varsaturi 9. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11. radiografia abdominala pe gol.b) stenoza. cancer gastric c) dureri mari si repetate. hemoptizie b) hematemeza. melena c) hematemeza. hematurie 10. diagnostic.

– A Borundel.C. 371 4. – A Borundel. . 452 14. – A Borundel.Manual de medicina interna pag. L. 374 8.Manual de medicina interna pag.C.Manual de medicina interna pag.C. L. b Borundel.C.Manual de medicina interna pag.Manual de medicina interna pag.C.Manual de medicina interna pag. 452 Marcati cu X raspunsul corect 1. 372 10.C.Chirurgie pag 489 46 . 380 6.C. a Borundel. 371 5. – F Borundel.F Borundel. . 371 3.C. 374 7. – A Borundel. 374 5.C. Tehnici de evaluare pag 53 13.Manual de medicina interna pag.Manual de medicina interna pag.Manual de medicina interna pag. – F Borundel. .C.Manual de medicina interna pag. 371 4.C.Manual de medicina interna pag.Manual de medicina interna pag.C. b Borundel.C.C. 370 3.C.Manual de medicina interna pag.C.Manual de medicina interna pag.Manual de medicina interna pag.C. 378 12. 451 7. a Titirca. 374 6. 374 10.A Borundel.Manual de medicina interna pag. 374 9.Manual de medicina interna pag. 372 11. b Borundel.Manual de medicina interna pag.C.Manual de medicina interna pag. 380 9.Manual de medicina interna pag.C. Mihailescu M. 452 13. L. Tehnici de evaluare pag 53 12. b Borundel. – A Borundel.C.C.Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. 374 11. – A Borundel. b Borundel. – A Borundel.Manual de medicina interna pag. – F Borundel. – A Borundel. c Daschievici.Manual de medicina interna pag. Tehnici de evaluare pag 126 8. a Borundel.F Borundel. 369 2.C. a Titirca. 370 2. b Titirca. c Borundel. a Borundel.Manual de medicina interna pag.C.

cu intensificari paroxistice. 9. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare 2. 15. 7. 1. 11. 5.Polakiuria este o tulburare a diurezei. 1.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat.“pe  gol”. 1. permanenta.Radiografia  simpla  . 8.Edemul renal este alb.Retentia de urina este emisia involuntara de urina.Calculii renali pot fi de acid uric. asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. nedureros. de oxalati sau de fosfat de calciu. urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Nefrograma izotopica 5. 4. Polakiurie a. 2. 14. 6.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului. 13. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. 3. Asociati termenii din cele 2 coloane. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod b.Radiografia abdominala pe gol 2. studiaza prezenta unor calculi radioopaci e.Hematuria totala este de origine uretrala.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore 47 . apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte c. permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.Hemodializa a. prezinta mictiuni rare si dureroase.In stadiul anuric al IRA. moale. caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale.Cistoscopia 4. se  mai  numeste  “rinichi  artificial” d.In colica renala durerea este atroce. 12.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.IRA este o suferinta renala grava.Modulul 26 : Nefrologie.Urografia 3.

HTA c. Pentru examene bacteriologice. administrarea de lichide in cantitate crescuta b. pana la anurie b. adenomul de prostata 2. prin clisme alimentare 5. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele. dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. recoltarea urinei se face: a. hipostenurie. 5. 2 3 4 5 Disurie Retentie de urina Anurie Nicturie Oligurie a) b) c) d) e) scaderea cantitatii de urina in 24 ore suprimarea secretiei urinare dificultatea sau durerea la mictiune imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina Marcati cu X raspunsul corect: 1. va fi alimentat: a. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. prin sonda duodenala sau intestinala b. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. Infectia urinara este favorizata de: a. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. 4. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. direct din mijlocul jetului urinar.prezenta puroiului in urina e. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele. izostenurie 4.cresterea frecventei mictiunilor d. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente. prin urinarea directa intr-o eprubeta b. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol 6. cu exceptia: a. supraincarcare sodica si hidrica b. Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria b. 3.prezenta sangelui in urina c.2. oligurie. numai pe cale parenterala c.emisia involuntara de urina 3. hipokaliemie si hipercalcemie 48 . traumatisme b. 1. cu exceptia: a.

emisia involuntara de urina c. moderat hipoproteica. leziuni degenerative renale c. cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut. tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. hiperglucidica b. hiperglucidica c. nedureros. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica 9. in perioada de formare a edemelor b. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. Oliguria apare in urmatoarele cazuri. In cazul fazei de vindecare a IRA. moale b) alb. Hipovolemia este determinata de: 49 . suprimarea secretiei urinare b.c. suprimarea brusca a functiilor renale b. cu exceptia: a) transpiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi 17. hipolipidica. Retentia de urina reprezinta: a. volumul de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele. moale 16. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a. HTA. In faza compensata a IRA. in perioada de mentinere a edemelor 8. nedureros. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. normolipidica. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. Edemul renal este: a) rosu. normolipidica. hiperglucidica 11. in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare 12.insuficienta cardiaca 7. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. hiperproteica. tare c) alb. hipoproteica. dureros. dieta trebuie sa fie: a.

Edemul renal are urmatoarele caracteristici. moale b) este violaceu. asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. In colica renala. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie. dur.a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arteriala 18. densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. In oligurie. In poliurie. nedureros. moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. cu exceptia: a) este alb. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de potasiu 27. Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. fata. galben-bruni b) albiciosi. dureros c) debuteaza la pleoape. Calculii uratici sunt: a) duri. excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. tenesme vezicale c) anemie 20. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante 50 . maleole 25.

din IRA.1. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. fara exces de lapte. legume si fructe 29. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b) sarac in oxalati c) echilibrat. halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulceag – gretos 30. anatomica necesita: a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni 51 . recuperarea functionala. cu exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. conduita terapeutica prevede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie 31. tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii. Calculii renali au un diametru de: a) 0. cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37.5 mm c) peste 2 mm 39.28. In cursul fazei de vindecare a IRA. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele. In litiaza renala. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32. In insuficienta renala acuta. In cazul formelor medii de IRA. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35. In stadiul de reluare a diurezei. cu exceptia: a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinichiului nu este afectata 38.5 – 1 mm b) 1 .

cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. anorexie b) oboseala. cu exceptia: a) aport alimentar de fructe. disurie b) agitatie psiho-motorie. stare confuzionala 48. in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti 52 . cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii. somnolenta. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie. cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. In stadiul compensat al IRA. edeme declive 46. sete. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele. transpiratie c) tenesme vezicale. Poliuria este: a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare. legume. restabilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati. lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47. In stadiul preanuric al IRA. Avantajele dializei sunt urmatoarele. sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44.c) 1-2 luni 40. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. astenie c) facies teros. musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta. senzatie de greutate in anus 49. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele.

52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. Radiografia renala simpla poate evidentia: 53 . folosind o substanta de contrast Odiston b) aparatului renal. fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. urografia c. urografie c) scintigrafie renala 57. asistenta medicala instituie urmatoarele. c) tratament antibiotic 59. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal.v. Razebil 61. folosind ca o substanta de contrast. cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) cancerul renal 54. legume. cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i. Carbune animal b. bronhoscopia b. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include: a. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol. ecografia 62. iodura de sodiu 10%. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Pentru calmarea durerii din colica renala. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic 60. Odiston c.

Borundel. Medicina interna. Borundel. 589. Borundel.209 13 – A – Chiru F. 1. Medicina interna. 5 – d 54 . C. Borundel. Borundel. Urgente medicale. C. Medicina interna. pag. pag. Borundel. pag. Borundel. 2 – b. pag. 4 – b. urologie si nursing in afectiunile renale BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1 – A – C.213 14 – A – C. pag.F – C. Borundel. Borundel. 3 – a. pag. pag. 2 – e. Urgente medicale. 610 15 – F . 589 8 – A – C. Borundel. pag. pag. Medicina interna.209 12 – F – Chiru F. Borundel.a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian Modulul 26 : Nefrologie. Medicina interna. Medicina interna. Urgente medicale. 590 1 – d. Medicina interna. si colaboratorii. Medicina interna. 610 Asociati termenii din cele 2 coloane. Borundel. Medicina interna. 4 – b. 585 7 – A – C. pag. Medicina interna. pag. 3 – e. Medicina interna. pag. 605 10 – A – Chiru F. Borundel. pag. si colaboratorii.205 11 – A – Chiru F. pag. 590 9 – A – C. pag. Urgente medicale. pag. si colaboratorii. Medicina interna. 582 3 – F – C. 5 – c 2.C. 581 2 – F – C. 581-583 1 – c. 582 5 – A – C. 583 6 – F – C. si colaboratorii. Medicina interna. 582 4 . pag.

pag. Borundel. Medicina interna. Urgente medicale. Borundel.Chiru F. 583 25 – c . Tehnica ingrijirii bolnavului. Tehnica ingrijirii bolnavului. Medicina interna. pag. Medicina interna. 5 – a Marcati cu X raspunsul corect 1 – c .C. 584 35 – c .C. pag. Borundel. Tehnica ingrijirii bolnavului.C.C. Medicina interna. pag. pag.b . 609 12 – a. Mozes. Borundel. 605 14 – a . Borundel.Chiru F.Chiru F. Borundel. si colaboratorii.C.C. si colaboratorii. si colaboratorii. 876 8 – c. pag. Medicina interna. 582 17 – a .C. Borundel. 334 3 – b . pag. pag. pag.213 20 – b .C.Chiru F. 605 10 . 583 26 – b .C.C. 2 – d. si colaboratorii. Medicina interna. Urgente medicale. Borundel. Borundel. Borundel. Medicina interna. C. Borundel. pag.205 18 – c . 581 33 – b . pag. Borundel. pag. Mozes. pag.206 40 – a .C. Borundel. pag. Medicina interna. 581. Medicina interna. Urgente medicale. Urgente medicale. si colaboratorii.Chiru F.C. 891 5 – c . pag. pag. Borundel. Mozes. 888 4 – b .c . Medicina interna. 581 9 – a . pag. 611 38 – c .C. Urgente medicale. Medicina interna.3. 610 27 – a . Medicina interna. pag. pag. Urgente medicale. Medicina interna. Borundel. Borundel. si colaboratorii.209 55 . 611 29 – a . 607 13 – c . Medicina interna. Borundel. pag. Medicina interna. Urgente medicale. Borundel. Tehnica ingrijirii bolnavului. Urgente medicale.a .Chiru F. pag. pag. pag. pag. 282 24 – b . 611 28 – c . 606 15 – c .C. Medicina interna. Urgente medicale. pag. Mozes. Urgente medicale. Borundel.C.C.214 21 . 610 37 – c . 4 – e.C. Medicina interna. pag.C. pag. Borundel.C.Chiru F. pag. Borundel. 606 7 – b . Medicina interna. Tehnica ingrijirii bolnavului. si colaboratorii. pag. 610 39 – b . Borundel. pag. pag. si colaboratorii. Medicina interna. pag.C. pag. pag.C. Mozes.C.C. 609 11 .209 6 – b . Tehnica ingrijirii bolnavului. 607 36 – a . pag. 583 16 .C. 237 32 – b . Borundel. pag. Borundel.a .Chiru F. si colaboratorii. 3 – b. 610 22 – a .C. pag.Chiru F. pag.206 30 – c .C. si colaboratorii. pag. 279 23 – a .210 31 – a .C. Medicina interna. 582 1 – c. Medicina interna.C.197 2 – c – C.C. Medicina interna. Medicina interna.Chiru F. Medicina interna. Borundel. pag. Medicina interna. pag.212 19 – b . Mozes. 581 34 – b .

C). pag.210 – b . Borundel. 2. pag. 6.204 – b – Titirca L.209 – c . 7.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor.212 – a . Urgente medicale.Chiru F.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali.bacteriologic si citologic al bilei 4.B. Urgente medicale. Medicina interna.Chiru F. Urgente medicale. 582 – b . Borundel.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali.Titirca L.C. si colaboratorii.206 – c . 583 – b . si colaboratorii.C.207 – c . 56 . Medicina interna. pag.41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 – b . Borundel. Urgente medicale. si colaboratorii. 8. 609 – c .Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. Medicina interna. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. pag.Chiru F.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h.pag 219 Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Medicina interna.Chiru F.insa cu toata dificultatea.214 – b . si colaboratorii.C. pag. pag.pag 219 – a . Borundel. pag.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare.a secretiei biliare (bila A.Titirca L. pag. pag.Chiru F. si colaboratorii. 3. Medicina interna.Chiru F.Titirca L.pag 219 – b . si colaboratorii. pag.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. pag.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale.C. pag.examenul macroscopic.205 – a . Urgente medicale. pag. pag.Chiru F.Chiru F. pag. pag. Medicina interna. si colaboratorii.Chiru F.C.este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite.C. Medicina interna. 609 – b . 5. Borundel. pag. Urgente medicale. Urgente medicale.215 – b . 609 – c . 9. si colaboratorii.la indicatia expresa a medicului . pag. Urgente medicale.C.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 581 – b . si colaboratorii.213 – c .Chiru F.pag 219 – a .206 – b . si colaboratorii. si colaboratorii.C. 611 – b .In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. pag. Borundel. Urgente medicale. Urgente medicale.chimic.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. Medicina interna. 585 – b .Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect.Chiru F. Borundel. Urgente medicale. Borundel.

Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. B).nu presupune existenta unei complicatii.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz. regim obisnuit. 12.nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire 2.supuratie.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate 3.Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare.Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic.clisme repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgativelor drastice 5.a-4-a de la interventia chirurgicala. Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1.Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.10.gangrena). 11. 13.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Colica biliara 2). D).iar seara regim hidric 57 . C).Litiaza biliara 3).Cum se pregateste preoperator colonul: a) regim alimentar sarac in reziduri.Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a.Colecistita acuta 4).Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara. administrare de ulei de parafina.Angiocolitele A).de diferite grade (congestie.

Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13.b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric 7.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17.bolnavului i se administreaza: a) antialgice.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dimineata. in umarul drept.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate. dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16.antispastice.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral b) decubit lateral c) decubit dorsal.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11. subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15. cu capul intors lateral 12.antiemetice b) antitermice c) antibiotice 58 .O complicatie de temut a rahianesteziei este: a) cefalee persistenta b) tuse cu expectoratie sangvinolenta c) greturi si varsaturi 9.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8. In colica biliara.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.

Mihai Mihailescu-pag-545 4. Mihai Mihailescu-pag-598 8. Mihai Mihailescu-pag-543 3. Mihai Mihailescu-pag-557 7.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-556 6.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-599 9.Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-537 2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-615 59 .A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-550 5.

615 12 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu .F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).551 3 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550 4. prevad prevenirea ulceratiilor de decubit.617 13 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . traumatologie si nursing specific Notati  cu  “adevarat”  sau  “fals”.615 9 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu .660 16 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 660 17 a - Modulul 32 : Ortopedie.10. 4.  enunturile  de  mai  jos: 1.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).616 10 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 615 11 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu . Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.535 2.558 8 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale.556 7 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu . 2. Mihai Mihailescu-pag-659 Asociati termenii din cele 2 coloane 1-D 2-C 3-B 4-A Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.660 15 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu .622 14 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu .561-567 Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect 1. 3.a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . in cazul unui pacient imobilizat. Mihai Mihailescu-pag-618 12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu 60 . c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu . Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. Mihai Mihailescu-pag-618 13. Actiunile asistentei medicale. 5.555 6 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu . Mihai Mihailescu-pag-616 11.552 5 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu .

Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. 14. Asociati notiunile din coloana  “A”  cu  cele  din  coloana”B”. bastonului. 6. 15. 10. cadrului. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa 5. 13. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. 8. Mobilizarea pacientului se face progresiv. limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. Afectiunile articulare. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant 61 . Imobilizarea la pat predispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. 7. se face: a) la cada b) la pat c) la dus 4. incepand cu pozitia de decubit ventral. 9. A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor B Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit 1 2 3 4 5 a b c d e Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit b) relaxa c) de paie 3. In cazul bolnavilor imobilizati. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative. In timpul mobilizarii.ajutorul carjelor. Toaleta bolnavului imobilizat la pat. 12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat. Una din problemele bolnavului imobilizat. 11. se refera la prevenirea complicatiilor de decubit.

EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat. Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c) varsaturile 9.V. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10. trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj toracic c) pudraj cu talc 11. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12. educatie 15. La bolnavul imobilizat. stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13. In cazul unui pacient imobilizat. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare.b) patul c) cadrul 6. depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) starea asistentei medicale 62 . 7. La bolnavul imobilizat. tact.

....…………............…………. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Raspuns A A A A A F F A A F A A A F A Bibliografie “Ingrijirea  omului  bolnav  si  a  omului   sanatos  “  – Chiru F. pagina 65 65 74 70 74 75 75 74 74 73 72 72 72 73 73 Asociati  notiunile  din  coloana  “A”  cu  cele  din  coloana”B”........................................................................................................ ............................................…………........................................ ........................... ......…………........................................ . ......... ...................................... Nr........................... ..... ............................................................................................................................................... .................................................... ......... ...................................................................... Nr............................ ............................ ..………….............…………......................………….......................................................Modulul 32 : Ortopedie.....................…………...... ...................... traumatologie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr.........…………............................................... .........................………….............. ....................... ............. pagina 1129 1130 1130 1130 1131 1131 1131 1131 1132 1132 1132 1132 1132 63 ............. Nr................................................................ ....…………........................…………..........................…………............... pagina 1129 1129 1129 1129 118 .......................................... Intrebare/raspuns 1-a 2-e 3-d 4-b 5-c Bibliografie “Tehnica  ingrijirii  bolnavului”  Mozes ....................... ................................................. .... .................................................................................………….................. ............... Nr............ .................... ..................119 Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: Nr................................................... .................... ....................... intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Raspuns C A B A B C A B C A A A B Bibliografie “Tehnica  ingrijirii  bolnavului”  Mozes ....................................................................................................................... ..................................................... .......................

Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti.... 12. 13..  Hipertermia  se  combate  prin  impachetari  reci...... schimbarea pozitiei si a lenjeriei....... 11.. 4..... Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi....  schimbate  la  5’. 1 2 3 4 5 A Tratamentul antifungic Tratamentul sarcomului Kaposi Tratamentul limfomului malign Tratamentul infectiei stafilococice Tratamentul infectiei cu salmonela 3...... Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. 15. 5..  Asociati  notiunile  din  coloana  “A”  cu  cele  din  coloana”B”.. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.... Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului.. produce febra inalta....... Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic... 1 1 2 3 4 5 A Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manifestari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuniste 2..... ........ Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie... A 1 Pneumocystis carinii B a Cotrimoxazol + Sulfadiazina a b c d e B Nistatin Chimioterapice si interferon Eritromicina Ciprofloxacina Tratament antivirotic a b c d e B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a treia Prima perioada 64 ...... 10............ 14. 6...... Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii..Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. Prevenirea escarelor se face prin igiena.. 1132 1132 Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati  cu  “adevarat”  sau  “fals”... 2. II. 8..........14 15 C A . 3..  enunturile  de  mai  jos: 1...... necesita ajutor in practicarea religiei.... 9.. imobilizat la pat. 7......Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.................. Pacientul seropozitiv. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata......

Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani 3. secretie salivara. Gravidelor seropozitive. secretie vaginala c) sange. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. LCR 5. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: 65 . Rezistenta HIV la mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4. sperma. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9. secretie otica b) sange. Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2. medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11.2 3 4 5 Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus influenzae b c d e Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1. sperma. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7.

Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual 14. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei 66 . in cazul unui pacient cu SIDA.a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12. Primul obiectiv al asistentei medicale.

...........Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati  cu  “adevarat”  sau “fals”.................. ............ intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Raspuns F A A A A A F A A F A A F A A Bibliografie “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor   de  catre  asistentii  medicali”  Titirca  L......... ........... pagina 455 455 455 455 455 67 ....................................................................... Intrebare/raspuns 1-e 2-a 3-d 4-b 5-c Bibliografie “Puericultura  si  pediatrie”  Marcean si Mihailescu ..  enunturile  de  mai  jos Nr... pagina 425 425 426 426 426 426 426 426 427 427 427 427 427 427 428 Asociati notiunile din coloana  “A”  cu  cele  din  coloana”B” 1...... Nr.................. ......................... Nr..................... Nr............................

................. Intrebare/raspuns 1-b 2-a 3-e 4-c 5-d Bibliografie “Puericultura  si  pediatrie”  Marcean  si   Mihailescu ................... ............................................................ Nr........... .................. ............ Nr... “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L.. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor de catre asistentii  medicali”  Titirca  L........ Nr........................ . intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Raspuns A C B B A C A C B A C A B C A Bibliografie “Boli infectioase si epidemiologie”  Bocarnea “Puericultura  si  pediatrie”  Marcean  si  Mihailescu “Boli infectioase si epidemiologie”  Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie”  Bocarnea “Puericultura  si  pediatrie”  Marcean  si  Mihailescu “Puericultura  si  pediatrie”  Marcean  si  Mihailescu “Puericultura  si  pediatrie”  Marcean  si  Mihailescu “Boli infectioase si epidemiologie”  Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie”  Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie”  Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie”  Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie”  Bocarnea “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L..................... ........ Nr........................ pagina 217 455 219 219 456 458 459 221 223 222 222 221 426 426 426 68 ... pagina 459 459 459 459 459 Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : Nr............................................................2........ 3..................... Intrebare/raspuns 1-a 2-e 3-b 4-c 5-d Bibliografie “Puericultura  si  pediatrie”  Marcean  si   Mihailescu .................................................................................................................. ..... pagina 458 458 458 458 458 Nr.....................

comunala si alimentara. 10. 7.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta. Asociati termenii din cele 2 coloane 69 .Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13. 11.cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita.stomacul si duodenul.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C.Pe langa sindromul icteric.ci si tuturor sugarilor.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope(A.B.evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila.D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala.Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 4.1-0.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.etc) constituie o eventualitate posibila.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard(Gamaglobulina)in doza de 0.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala.pancreasul sunt implicate in procesul infectios. 16.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii.in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari.plosnite. 8.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire.3 ml/kg corp. 6.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala. 15. 9.C.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal. 3.Caile biliare. 2. 14. 12. 5.

delirul si halucinatiile.Pentru scaderea amoniemiei.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repausul b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7. pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotice 6. agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10. dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala.6 luni 70 .Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8. Metaspar. Aspatofort. solutii care contin: a) arginina.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 ½ . sorbitol b) insulina c) aminoacizi 5. lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3. in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.Dupa diminuarea icterului.Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva. intravenoasa. se administreaza in perfuzie lenta.Essentiale.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) parenterala 2.Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9.Starea confuzionala. Silimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4.Un semn clinic negativ.Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1.

c) 2-23 saptamani Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175 8. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 5.Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-167 71 . A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 2. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 9. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-168 Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 10. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 11. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 15. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 7. a. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 6. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 16. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 3.

polidipsie. a.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hiperglucidic.Bacarnea-169 3.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: a) diabetul  zaharat    tip  І b) hipoglicemii c) diabet  zaharat  tip  П 6.Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-172 10.Bacarnea-175 5.Insulina este indispensabila in: a) diabetul  de  tip  І 72 .Boli infectioase si epidemiologie C. poliurie b) polipnee.Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174 6.Bacarnea-175 4. apnee 3.Boli infectioase si epidemiologie C.de nutritie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1.Boli infectioase si epidemiologie C. b.Bacarnea-169 Modulul 37 : Boli metabolice. polidipsie.Boli infectioase si epidemiologie C.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4. b.Bacarnea-173 9. a. a.Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat: a) polifagie.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului. normoprotidic c) hiperprotidic. b.Bacarnea-174 7.2.b.Bacarnea-173 8.. hipolipidic b) hidrozaharat.cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2. hipoglucidic 5. polifagie c) puls saltaret.c. tahicardie.Boli infectioase si epidemiologie C. b.Boli infectioase si epidemiologie C.Boli infectioase si epidemiologie C. b.Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-170 11.

c– Medicina interna Cornrliu Borundel . a – Medicina interna Cornrliu Borundel . a – Medicina interna Cornrliu Borundel .722 10.721 8. a – Medicina interna Cornrliu Borundel .Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10.711 4.de nutritie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1. a – Medicina interna Cornrliu Borundel .b) hipoglicemii c) diabetul  de  tip  П 7.La varstnicii care au complicatii renale.722 9.721 7. a – Medicina interna Cornrliu Borundel . tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei Modulul 37 : Boli metabolice.712 3.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8.722 73 . a – Medicina interna Cornrliu Borundel . c – Medicina interna Cornrliu Borundel . a – Medicina interna Cornrliu Borundel . O u. a – Medicina interna Cornrliu Borundel . de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9.i.723 6.717 2.717 5.

fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare. In hemoragiile mari. sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 4. K in perfuzie. Torsiunea fibromului pediculat. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. 3.Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. 13. 11. ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. Dupa menopauza. La femeile tinere. Local. cresterea fibroamelor uterine inceteaza. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. 12. 8. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare. 5. 9. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. 10. date de fibroame. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 2. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara. 6. rect. 14. 15. A B 74 . genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. uter. 7.

La externare. In histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruatiei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. Dupa histerectomie. A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Histerosalpingografia Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocultura Examen clinic local 1 2 3 4 5 a b c d e B Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor. Tumora de ovar Chist dermoid Chistadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibroame uterine A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara a b c d e 3. sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. unul din obiectivele de mai jos vizeaza: a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5. asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni 75 .1 2 3 4 5 Menoragie prelungita Dismenoree Continut grasos Lichid clar Lichid transparent vascos a b c d e 2. cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea cancerului de col uterin 1. interventia asistentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6. In fibroamele uterine. Pentru scaderea fricii de operatie. durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica 3. In tumorile uterine.

pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie. in ginecologie. se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9. La externarea pacientei. in afectiunile ginecologice. constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pulmonare 12. pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. pentru depistarea permeabilitatii 13. asistenta va reflecta asupra: a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic 76 . Printre interventiile mutilante. Paloarea exagerata. postoperator. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie. Interventiile chirurgicale conservatoare.c) igiena locala si controlul medical 7.

...................... F .................................................................................................................................................................. Nr................................................................ F ......... intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Raspuns Bibliografie F “Ginecologie”  – Nanu si Crisan A .................................. A ......................................................... pagina 131 131 131 132 135 135 136 136 137 137 138 138 139 139 77 ......................................................... A . F ............................ A ................................................................................. A ................................................ A .................................................................... F ................................ F .................... A . F ......................................................................................................................Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr...........................................................

........................................................ ........................................................................... pagina 135 135 135 137 136 Nr.......... ........... “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre  asistentii   medicali”  Titirca  L....................................... 2................... ...........................................................................Intrebare si raspuns 1-b 2-e 3-d 4-a 5-c Bibliografie “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L....................................................... Nr.. 3...... Nr....................... .... pagina 167 167 167 167 168 Nr........... .........................................................................Intrebare si raspuns 1-a 2-c 3-e 4-b 5-d Bibliografie “Ginecologie”  – Nanu si Crisan ...... “Ginecologie”  – Nanu si Crisan ..15 A ............................................................................. 139 Asociati termenii din cele 2 coloane 1...... Nr................ intrebare 1 Raspuns A Bibliografie “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   Nr...................... pagina 179 179 231 231 231 Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : Nr..................... Nr...... ..................................... ........... ...................................................... pagina 179 78 ............................................Intrebare si raspuns 1-e 2-a 3-b 4-c 5-d Bibliografie “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre  asistentii   medicali”  Titirca  L.......................................................................

“Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii  medicali”  Titirca  L. 2. 3. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. Haemophilus influenza. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. “Ingrijiri  speciale  acordate pacientilor de catre asistentii  medicali”  Titirca  L.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 B C A B A B C B A C B A B B asistentii  medicali”  Titirca  L. 79 .pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5) Nou nascut Un an 4 ani 10 ani Adolescent a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 20 respiratii/min e) 25 respiratii/min Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre asistentii  medicali”  Titirca  L. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani. 179 179 180 180 180 182 182 184 185 186 187 187 188 188 Modulul 47 : Puericultura. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii  medicali”  Titirca  L. Klebsiella pneumonia. “Ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre   asistentii medicali”  Titirca  L.

Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic. praful sau labilitatea emotional a unor copii. oligurie. de obicei in cursul noptii. infectii frecvente acute ale cailor respiratorii superioare. 9. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. 6. tuse seaca apoi productive. 5. stare de oboseala 2.V. 8. ofera tavita renala pentru captarea sputei. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata. predispozitie familial. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetic. tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. 10. 14. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece. polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala. desensibilizare specifica antipiretice.M. accidente cu implicarea craniului. tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare. administreaza sirop expectorant. dispnee expiratorie. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie.D.A este cea mai recomandata varstei. bronhodilatatoare. il linisteste. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. corticosteroizi.4. slabira. 7. seara atat in cursul zilei cat si al noptii. il supravegheaza pana la incetarea crizei 80 . simpaticomimetice 3. dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha. fumul. rahitismul florid. Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica. 13. poli vitamine c) Miofilin. aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine. 15. cianoza. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic. linisteste copilul. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee. sau Fenobarbital I. a) Crize paroxistice cu debut brusc. uneori pirodermite. Alimentatia sugarului cu B. administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare). siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante. 11. hipotensiune. wheezing. 12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I. inregistreaza frecventa respiratorie.

raluli fine ascendente 81 . administreaza sirupuri expectorante si oxygen. supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit normale. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric.si subcostal. tuse. In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. tuse cardiaca. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital. dispnee cu polipnee 6. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 13. tahicardie. indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. pneumotorax 10. aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave. pericardite c) Anemii se vere 9. tuse spastic. obositoare cu sputa rozata. febra moderata. febra moderata. tiraj inter. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a) Debut brusc. dispnee harcata cu polipnee. dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. varsaturi. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaerisite. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie. desodat. durere care determina discomfort si ancsietate c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne. stare de agitatie c) Debut insidious. greturi. cianoza 12. tuse obositoare b) Debut brusc. ceanoza b) Dispnee. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva. mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. febra si frison.c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand. normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie). ceanoza. pleurezii. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. endocardite. miocardite. geamat expirator. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe. stare alterata. anorexie.

Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate (semilichide sau lichide). scaderea tensiunii areteriale c) Edeme dimineata la sculare. tahicardie. hepatomegalie dureroasa. diureza crescuta. antibiotice de protective 18. varsaturi (rare sau numeroase).G. edeme. apare la efort.C. stare generala alterata b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna 21.G c) Rezonanta magnetica nucleara. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 17. bradicardie 15. tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee. edeme declive. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos.V. desodatin cantitati mici si repetate 20.C 16. tuse seaca.b) Dispnee. P.C. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect 82 .C. tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente: a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine. pneumococ b) Escherichia. varsaturi b) Jugulare turgescente. scintigrafie. masurarea tensiunii arteriale E. greata. salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca. H.V. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arterial. ecografie. raluri ronflante 14. tahicardie oligurie.L. oscilometrie. ecografie cardiaca P. stafilococ. antitusive.G b) Radiografie toracica E. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac. masurarea presiunii venoase. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ. tensiune arteriala normala. shigella. colii.

pliu cutanat elastic. dispnee 28. oligurie b) Tegumente si mucoase roz. hematurie macroscopica. frig. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare. dozat in functie de greutatea si varsta copilului 25. oligurie hipertensiune arterial b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi. oligurie c) Tegumente cu eritem fesier. alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament etiologic (antibiotic si chimioterapice) b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma. frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani. ASLO. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. titrul de anticorpi. deprimarea fontanelei anterioare la sugar. sete accentuata. frig. oligorie. apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu 83 . fontanela cutanata de ½ cm. norfin. proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina. infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani. sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel: a) VSH.c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient curat si uscat 23.proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29. In gastorenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie (in functie de varsta. natremia b) VSH. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta. oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. pliu cutanat de 4 centimetri. glicemie. dureri lombare c) Edeme declive. pliu cutanat persistent. in sediment hmatii in masa. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor. retentia azotica (uree. angine repetate mai ales cele pultacee 27. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: a) Varsta sub 3 ani. magneziemie 30. calcemie. dureri lombare. urocultura sterila. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila. acid uric) c) VSH.

traumatisme cranio-cerebrale.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine. hipoglucidic. 10 mg/ kgcorp/ doza c) Diazepam 0. diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni – 5 ani 35. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric.m. vitamine si diuretice b) Antibiotic antistreptocotice. P. hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric. ceaiuri indulcite 33.v.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i. hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32.N. encefalite. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de medicamente: a) Antibiotic. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a) Meningite. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta 34. hidrocefalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S. antihipertensive.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38.V cu S.c) Diminuarea activitatii psihice 31. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure 39. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt: 84 .C 37. lent 0.E.

In diabetul zaharat se indica la discretie alimentele: a) Paine.T. rahat. slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofa de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare abundente pierdere in greutate 42.sau in zaharuri: a) Ciocolata. bere. cas 45. cefalee. sete pe perioada sezonului cald. vasa.H c) Glicozurie V. capsuni. bomboane. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. peste. manifestari digestive. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49. gris.G 43. banana c) Mamaliga. loboda 46. orez. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V.S. Semnele diabetului zaharat infantile compensate sunt: a) Stare de oboseala. diureza normal 85 . urda c) Sunca.S. curmale. fasole. tensiune normal. piersici. lapte. must. ardei gras.l. paloare marcata.A. struguri. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei. oboseala. pepene galben. caise. conopida. tensiune arteriala scazuta b) Oboseala. arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44.H. morcovi b) Stafide. halena acetonica. cartofi. manifestari digestive dureri abdomninale.a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41. H. siropuri b) Fragi. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono. tensiune normala c) Stare de oboseala.

tremuratur. P. pH sanguin scazut hipercolesterolemie 51. comportament c) Functiile vitale (R. glicozuria. glicemia. foame intense. apetit diminuat 54. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. somnolenta. V.S. tranzitul intestinal. hipercolesterolemie. pierderea starii de constienta.A) culoratia tegumentelor. pierderi de apa prin transpiratie 52. ionograma modificata. glicemie-glicozurie crescute. P. febra. glucoza in urina in limite normale. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R. diureza. pH sanguin scazut c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic de jun. stare de neliniste. cate 30% pranz si seara sic ate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic de jun. corpi cetonici in sange si urina. glicozurie disparuta crize convulsivante c) Cefalee. tremuraturi. T. apetit normal b) Cefalee.L. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl.50.A) coloratia tegumentelor.H. paloare. tranzitul intestinal. P.G. restul gustari c) cate 20% mic de jun si seara. cetoza b) Functiile vitale (R. T. glicemie-glicozurie ridicate. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee. pranz si seara. 30% la pranz iar gustarile care 15% 86 . transpiratii. somnolent. ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl. tahicardie. oboseala.A) H. glucozurie masiva. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. T.

b 4. d 5. A pag 342 12. A pag 316 10. A pag 239 4. A pag 266 6. a Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. A pag 238 3. F pag 280 7. F pag 237 2. A pag 342 13.Puericultura si pediatric 87 . F pag 281 8. c 2.pediatrie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Asociati termenii din cele 2 coloane Puericultura si pediatrie pag 249 1. F pag 409 14. F pag 314 9. A pag 409 15. e 3. F pag 319 11. F pag 412 Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : 1) a) pag 233 .Modulul 47 : Puericultura. A pag 233 5.

Puericultura si pediatric pag 285 pag 316 pag 316 pag 318 pag 318 pag 319 pag 319 pag 320 pag 320 pag 339 pag 340 pag 340 pag 340-341 pag 342 pag 342 pag 408 pag 409 pag 409 pag 410 pag 410 pag 411 pag 411 88 .2) c) 3) b) 4) b) 5) a) 6) c) 7) b) 8) b) 9) c) 10) a) 11) c) 12) c) 13) a) 14) b) 15) b) 16) c) 17) a) 18) a) 19) c) 20) c) 21) b) 22) b) 23) a) 24) a) 25) b) 26) c) 27) a) 28) c) 29) b) 30) a) 31) c) 32) b) 33) a) 34) c) 35) a) 36) a) 37) b) 38) c) 39) a) 40) b) 41) c) 42) a) 43) c) 44) a) 45) c) pag 234-235  “_” pag 248 pag 237 pag 238 pag 240 pag 240 pag 265 pag 266 pag 266 pag 266 pag 267 pag 267 pag 267 pag 267 pag 268 pag 268 pag 268 pag 269 pag 289 pag 279 pag 208 – Proceduri pag 208 .

46) b) 47) c) 48) a) 49) a) 50) a) 51) a) 52) c) 53) b) 54) c) pag 411 pag 411 pag 412 pag 412 pag 412 pag 413 pag 413 pag 414 pag 414 Marcati  cu  „x”  raspunsul  corect  : Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie 89 .

90 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful