P. 1
DREPT COMUNITAR

DREPT COMUNITAR

|Views: 0|Likes:
Published by Iuliana Maria

More info:

Published by: Iuliana Maria on Feb 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI DIN TIMIŞOARA Facultatea de Management Agricol

Studenta: Dan Iuliana-Maria Anul II IMAPA Grupa 623-a

Timişoara

2009-2010 Tema: 2 .

iar aceasta va face ca şi preţul la export să fie mai scăzut. Elementele de noutate pe care le aduce Tratatul de la Maastricht sunt. de care se bucura până acum doar Japonia şi SUA. La aceste două elemente se adaugă drepturile civice europene. La 1 ianuarie 1993 comunitatea celor 346 de milioane de persoane a devenit cea mai mare piaţă unificată din lume. iar în al doilea rând introducerea unei monede comune europene cel mai târziu în anul 1999. etc. liderii celor douăsprezece ţări europene au reuşit să treacă peste divergenţele care îi separa de SUA şi Japonia. după cum urmează: Dispoziţiile comune (titlul 1). în primul rând ideea de uniune politică vest-europeană. Modificarea celor trei tratate prin care a fost instituită fiecare comunitate (titlurile II-IV). Acest lucru a dus la nemulţumirea celorlalte state. reprezentând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la înfiinţarea Comunităţii Europene.Introducere Tratatul privind Uniunea Europeană (numit şi Tratatul de la Maastricht) a fost semnat de douăsprezece state la data de 7 februarie 1992 în localitatea olandeză cu acelaşi nume. competenţele noi ale Comunităţii Europene. Reglementarea 3 . dar odată cu semnarea acestui tratat. intensificare protecţiei comunitare a consumatorilor. Tratatul de la Maastricht este alcătuit din şapte titluri. Firmele europene vor beneficia de producţia pe scară largă. acest tratat punând bazele Uniunii Europene. Preţul de cost va fi mai scăzut pentru firmele capabile să vândă pe o imensă piaţă internă.

să dezvolte o cooperare restrânsă în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. în care concurenţa este liberă. să-şi afirme identitatea pe plan internaţional. inclusiv definirea în perspectivă a unei politici de apărare comună care ar putea să conducă la un moment dat la o apărare comună. prin crearea unui spaţiu fără frontiere interioare. d. să promoveze un progres economic şi social echilibrat şi durabil. finanţe publice şi condiţii monetare sănătoase şi o balanţă de plăţi stabilă. definirea de obiective comune. acţiunile statelor membre şi ale comunităţii implică respectarea următoarelor principii: preţuri stabile. să întărească protecţia drepturilor şi intereselor resortisanţilor statelor membre. prin instituirea unei cetăţenii a Uniunii. în special prin promovarea unei politici externe şi de securitate comună.politicii externe şi de securitate comună (titlul V). Reglementarea cooperării în domeniile justiţiei şi afacerilor interne (titlul VI) şi Dispoziţii finale (titlul VII). De asemenea. Obiectivele Tratatului de la Maastricht Potrivit acestui document UE îşi propune următoarele obiective: a. Evoluţia pozitivă a acţiunilor Comunităţii are efect coordonarea politicilor economice ale statelor membre pe piaţa internă. prin accentuarea coeziunii economice şi sociale şi prin crearea unei uniuni economice şi monetare care să dispună în perspectivă de o monedă unică. 4 . respectarea principiului unei economii de piaţă deschise. c. b.

Tratatul de la Maastricht asupra UE are două părţi: prima parte se referă la Uniunea Economică şi Monetară (UEM). conform principiului subsidiarităţii. Acţiunea comunităţii nu va depăşi ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele prezentului tratat”. Tratatul prevede şi obligaţia ca statele membre să evite deficitele publice excesive. şi să prezinte un raport despre aceasta Consiliului European. Comunitatea nu intervine. prin care „comunitatea acţionează în limitele competenţelor care îi sunt conferite şi de obiectivele care îi sunt atribuite prin prezentul tratat. având în vedere dimensiunile sau efectele acţiunii avizate.Politicile Tratatului de la Maastricht prevăd ca statele membre să considere politicile lor economice comune . proiectul marilor orientări ale politicilor economice ale statelor membre şi ale comunităţii. şi să le coordoneze în cadrul Consiliului. Dacă această politică nu corespunde directivelor sau riscă să pună în pericol funcţionarea însăşi a uniunii economice şi monetare. în acelaşi timp. În domeniile care nu ţin de competenţa exclusivă. care. supraveghează evoluţia economiei în fiecare stat membru şi în Comunitate. iar a doua la Uniunea Politică. să fie mai bine realizate la nivel comunitar. de asemenea ca la propunerea Comisiei. Consiliul să adopte cu majoritate calificată de voturi. Europa unită nu va fi un stat centralizat cu structuri rigide. Un alt principiu al Uniunii este principiul subsidiarităţii. Uniunea Economică: liniile generale ale politicii economice ale statelor membre şi ale Comunităţii sunt adoptate de către consiliul de miniştri. 5 . iar diversitatea regiunilor ţărilor va fi menţinută. decât dacă obiectivele acţiunii avizate nu pot să fie realizate de o manieră satisfăcătoare pentru statele membre şi pot deci.

în caz de necesitate programe pluri anuale menite să asigure convergenţa durabilă. Banca Centrală Europeană care va forma. Uniunea monetară: de la începutul fazei finale a UEM (cel mai târziu la 1 ianuarie 1999).consiliul ia măsuri în consecinţă. care a început în iulie 1990 prin liberalizarea mişcării capitalurilor între statele membre ale comunităţii Europene şi care a expirat în decembrie 1993 prin realizarea convergenţei economice a statelor. Va exista de asemenea un singur etalon monetar – ECU (EURO) şi o nouă instituţie. În cadrul acestei etape statele membre sunt chemate să acţioneze pentru evitarea înregistrării de deficite publice excesive şi să realizeze independenţa faţă de băncile lor centrale. întărirea coordonării politicilor economice şi monetare în cadrul instituţional existent şi renunţarea în totalitate de către ţările SME la controlul asupra capitalurilor. se creează Banca Centrală 6 . A doua etapă a început la 1 ianuarie 1994 şi s-a încheiat la finele anului 1996. indispensabilă realizării UEM. această etapă vizează crearea Uniunii Monetare. Este considerată fază de tranziţie către etapa finală şi vizează realizarea Uniunii Monetare. În 1990. Deci. Uniunea va avea o singură politică monetară. împreună cu băncile centrale ale statelor membre. Dificultatea acestei tranzacţii reiese din organizarea transferului puterii de decizie a autorităţilor naţionale în mâna unei instituţii europene. eşalonată pe trei etape distincte: În prima etapă. Statele membre vor încerca să evite deficitele guvernamentale excesive. obiectivul stabilit fiind creşterea performanţelor economice. în special în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor şi starea sănătoasă a finanţelor publice. Prin Tratat se stabilesc măsurile ce urmează a fi luate pentru realizarea UEM. fiecare stat stabileşte. Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC).

7 . cu angajamentul de creare a UEM şi a uniunii politice demonstrează că mersul către Uniunea Europeană este acum ireversibil. apoi EURO care va înlocui monedele naţionale ale statelor membre.Europeană (EUROFED). aceasta este precedată de crearea Institutului Monetar European (IME). Actul Unic european din 1987. În această etapă intră în funcţiune sistemul european al băncilor Centrale (SEBC) format din banca Centrală Europeană (BCE) şi băncile centrale naţionale (BCN) ale statelor membre. şefii de state şi de guverne au hotărât să continue dezvoltarea graduală a unei politici externe şi de securitate comune. iar tranziţia către o politică monetară unică va fi asigurată de IME. În Tratatul UE. care a facilitat crearea Pieţei Unice cinci ani mai târziu şi Tratatul de la Maastricht. şi care a început să funcţioneze de la 1 ianuarie 1994. care este embrionul viitoarei Bănci Centrale Europene (BCE). prin definiţie. un domeniu plasat tradiţional în zona în care statele insistă asupra păstrării suveranităţii. A treia etapă a fost prevăzută să înceapă la 1 ianuarie 1997 dar s-a amânat pentru 1 ianuarie 1999. fără a fi legată de un anumit termen. În domeniul monetar fixarea irevocabilă a parităţilor va deveni efectivă. Această etapă va debuta cu trecerea la parităţi fixe şi atribuirea competenţelor economice şi monetare instituţiilor comunitare. având sediul la Frankfurt. Politica externă şi de securitate este. Deciziile privind intervenţiile pe pieţele de schimb într-o terţă monedă vor fi luate sub singura răspundere a IME până la constituirea BCE. şi să fie adoptată o monedă unică ECU. Anglia a manifestat rezerve prevăzându-se pentru ea o clauză de opţiune care îi va permite să se alăture atunci când va dori celorlalte state membre.

care au implicaţii de securitate. în timp ce altele sunt state membre. interesele comune sunt dificil de formulat. O problemă suplimentară o reprezintă faptul că doar unele state aparţin unei alianţe militare.Datorită diversităţii statelor comunitare şi al statutelor de putere diferite. şi de a întări flancul european al Alianţei Atlantice. în speţă NATO sau UEO. Sarcina sa este de elabora şi implementa decizii şi acţiuni ale Uniunii. scopul afirmat este de a dezvolta un cadru pentru formularea unei politici de apărare. dornice să-şi conserve acest statut. au stabilit un program al viitoarei cooperări. 8 . politica de dezarmare şi controlul armamentelor în Europa. Maastrichtul aduce un supliment de natură politică unei construcţii până atunci esenţialmente economică şi comercială. neproliferarea armelor nucleare. Politica de securitate comună se sprijină pe structurile UEO care este privită ca o parte integrantă a dezvoltării Uniunii Europene. al cărui obiectiv este de a construi UEO în etape. În raport cu tratatele anterioare. aspectele economice ale securităţii. Deciziile viitoare se vor lua exclusiv prin unanimitate. Politica de apărare comună nu face până în prezent parte din politica de securitate comună. Domeniile de acţiune comună definite de politica externă sunt: Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare (OSCE). ca pe componenta de apărare a UE. Statele membre ale Uniunii Europene care sunt în acelaşi timp şi membre UEO. Tratatul impune în mod explicit obligaţia statelor membre de a se consulta. informa şi coordona între ele.

Bucureşti. Bucuresti. Editura ALL. 2.Bibliografie 1. Emilian Dobrescu. 2005. Bucuresti. „Drept comunitar. 2003. Editura Tritonic. Bucuresti. 1996. 9 . Augustin Fuerea. Bucureşti. Editura All Beck. Editura Oscar Print. de la economic la politic”. 6. Ion P. 1999. „Drept Institutional Comunitar European”. Augustin Fuerea. Editura Lumina Lex. 3. „Dreptul Comunitar”. 5. Octavian Manolache. “Uniunea europeana. Filipescu. Editura Actami. „Drept institutional comunitar european”. Viorel Marcu. Bucuresti. 1995. 4. 2002. Iordan Gheorghe Barbulescu. Partea generala”. „Integrarea economicã în Uniunea Europeanã”.

10 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->