P. 1
Imbunatatiri Funciare Curs 10 Oct

Imbunatatiri Funciare Curs 10 Oct

|Views: 17|Likes:
Published by violeta_petre_1
Imbunatatiri Funciare Curs 10 Oct
Imbunatatiri Funciare Curs 10 Oct

More info:

Published by: violeta_petre_1 on Feb 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $0.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

11/23/2013

$0.99

USD

pdf

text

original

llNIVERSITATEA "DlJNAREA DE JOS" GALATI

FACLILTATEA DE INGINERIE BRAltA
IMBUNA T A TIRI FUNCIARE
CUR5" PENTRlJ DE
AGR/C-'ULTURA
Or.ing. loan Visinescu
2007 ­
('lIPRINS
A I-A -lNDIGUIREA CURSURILOR HE AI)A ................................... 9
1. 1. .\J(),fIUNI GI·:NERALF DESPRI: FORMARI':A, CARACTERISTICILF
lNCILOR REUlMUL IllDROLOGlC AL CLJRSlJRILOR DE APA. .......... 9
1.1.1. Caraclerclc genetice morCo\ogil:e all' \unl:ilor .................................................... 9
1.1.2. Regimul hidrologlC al cursurilt)r de apa ................................................................ 9
J 2. JL1:'MENTELE COMPONENT!: /\L1: INDJ(ilJJRILOR CLASIFICARI·:A
])I(ilJRILOR .......................................................................................................... 10
1.2.1. Ekmcnlelc componente ak Indiglllrilor .... .......................................................... 10
1.2.2. Clasificarea digurilor flllviaic ....... ..... .............. .... ........ ............ ............................ 12
1.3. TRASARFA DIGURI LOR .. .. ........ ...... . . ... ............ .......... ..... ..... .... ...... 13
\.3.1. CrilcriiJc principaJc privllld Irascu\ digurilur .......................... ......... ..... 13
1.3.1.1. Crilcriu1 hidraulic ........................................ ................ ................... 13
1.3.1.2. Criteriul gcolehnil: .......................... ........................... ....................... 14
1.3.1.3. Cri(eriul economic....................................................... ..... 14
I. COlldijiiJc terenului de fundalic la diguri ........................................................... 14
1.4. D1MFNSIONAREA DI(;URILOR .................................................................... 15
1.4.1. Distanla lnlre diguri ............................................................................................. 16
1.4.2. Inal!imea digurilor. Trasan:a pl'()lilului longiludinal ............................................ 16
1.4.2.1. Siabilirea nivcllllui maxim de ca1cul ..................................................... 1h
1.4.2.2. de ridicare a vaillrilor pc lalllz (hJ. ...... ............ I X
1.4.2.3. Inaltlmea suplimcntara de sigllranja . 20
1.4.3. Uementele profilului transversal al diglllui .............................. 20
1.5 l"iFILTRATIA APFI PRIN Dl(;UR1LF DF PAMANT .................................... 21
\.5.1. Forma pozilia ellrbci de inliltralic .................................................................. 21
1.5.2. Solujii !chnice de comhakre a intillralii/or periculoase prin corpu/ digului .......... 23
1.5.3. Combaterea inliltraliilor prin digurile fundate pc terenllri necorcspllnziHoare ...... 24
1.6. FXl-:ClJTARFA LUCRARILOR ])1: INDJ(illIRI· ................................................. 26
1.6.1. Transpllncrca in cxeculie a pruicctului de indiguire ............................................ 27
1.6.2. folosit la conslruc\la digurilor ..................................................... ..29
1.6.3. Exceutarca terasamenlclor digullli .................................................................... 29
1.7. )\./rASURI Sl LlJCRA.RI DE PRU1TC!'II':, INTRF\I:,;FRI: APARARI':
/\ DlCHJRILOR ..................... ............................................... 30
1.7.1. Lucrari de rrotcjare a digului ..... .. ........................................ 3()
I. 7.2. Luerari de consolidare a digulul ......................................... ........... 31
Us. UiCRARI SIINSTALATII ANI'XI .. ......................... 33
I. 9. I,\TRFlINERJ:A APA.RARI ,A 1)1< ill R I U)R ................................. 34
I. Y. 1. ddntrciinere ........ .......... ................... 35
1.9.2. LJllcrarile de aparare la apelc mall ............................ 35
1.9.3. Supraina!larea redimensilHlarl..'(j dlgurill)r................... ............... . .. 37
A II A. RE(;ULARIZARE CURSlJRILOR DE APA. ............................ 39
2. I. PROnLUvl1: AMLl.lORATIV\· ALI· R H Jl 'I.ARllA RII C1RSliRI10R
DL !\pA .............................. ............. .. ... . ....... ............... ........................... 39
2.1.1. Llcmcntc1e albici unui curs de (Ira. . .................... .
::::.1.'" i)islribu\ia curcnlilor in alhil..' ........................... 3l)
2.1.3. ()bicClivdl..' lucrarilor dc rcgularinrc a alblliur raurilor ... . ........ 40
2.2. TIPlJRI ])1,: LUCRARI 1)1- RHit II :\RllARI/\ .\l.llIl.I ................... 4()
2.2.1. Stuuiul mi!;'cilrii tiluviunilor .
41
2.2.2. J'kmentck albici regularizatl..' ..
42
2.3. 1v1,\1 1)1, CONSTRt I(lll H)[OSITI·. L!\ UJCRARILl-'
Dr RUiULARI/.ARl: ............. ... ....... .... ..... .. ....... 42
2.3.1. 'v1tleriale j()losite in lucrarile de regularilare ........................................ 42
2.3.2. I ]cmentc de construqie in lucrarik de regu\arIlare ................................. ,. 43
2.4. UCRA.RI DF APA.RARF DIRI:CrA. A MALl 'RILOR .............................. 45
2.4.1. Clasitlcare, clemente, materiale dc cxccutie la lunarile dc aparare dirccta ..... ,.. 45
2.4.2. Lucrari dc apararc pc lunduri stahililale ................................................ 40
2.4.3. Lucrihi de apanm: pc funduri inSI:lbik ................................................. 47
2,5. U 'CRA.Rl DE APA.RARARI: INDIRI:CrA i\ M/\U IRILOR ..................... 47
2.5.1. Lucrari de regularilarc de tip ....
4X
2 5.2. Lucrari de regularizarc dc lip maslv .......... 4lJ
2.6. STR.·\I>lJNGERILJ·: (TAIFRIU' ) 1)1- ('un iRI 51
PARTE"\. 111- a COMBATEREA SOLULUI ...................................... 53
3.1. CARACTERIIARI:A AMIJJORATIV1; ALL FRO/lllNl1
S()LlJLlJI ................ .... ........ ..... . ... ...... ......... ..... ...... .................... 53
3. J.1. Ddlnirea dasilicarea prm:esclor de em/lunca a solului ........................... 53
3. l. LI. Defimrca procesului de ero/iune a snlului ............. ................... 53
3.1.1.2. Clasilicarea procesclor de env.iune a solului ............................. . 53
3.1.2. \kcanismul proccsclor de ero/iune a solului datnnla apei ....................... . 54
3.1.2.1. Eroziunca prin pidHuri (impact, ............................ . 54
3.1. Fro/lunca de suprafa\a ........................................... ...... 54
3.1 2.1 \':roziunca de suprafaja prin Sl'urgcrc dispcrsal<i ........... . 54
3.1.2.2.2 hozillnea dc suprarali'i prin seurgere cnncenlmla .......... .. 55
3.1.2.3. hO/iunea III adincime (pnn ravinarc) .............................. .
3. \.3. I eW/iunii asupra mediullli ........... ............ .
3. ; .3.1. Moditicarea Insu:;;irilnf l'himil'e ale sollllui ........... .
. 1.3.2. MndiJicarea fi/il'c hidrnil/ice all' solului .. ............... 5()
1.3.3. Mndiiil'area randamcnte\nr agricolc .... ........... ......... 57
Alle et'ede ale ern/iunii aSllpra mediului .. 57
3.1.4. \2dorii eare ddermini'i ero/iunca sollllui ........ . 5X
3 1.4.1, F<lctoful prccipilalii .. , 5X
31.4.3. Fal'Ioru1 sol ................. .. 60
3.1.4.4. Factnru\ vegc1ajic ........ . 00
3. I .5. Ikterminarea crn/iunii de supraralcl ... . .......... . 61
3.1.6. Fa:.:torlll anlrnpic ern/illl1ea sO\llilll ........................................ . 04
3.2. PRI'VLNIRLA $1 COMHAIT RI: 1\ I·ROllll\,J II SOU iI.U! PI-: TI:RI:NI JRlIX
AR!\BlLJ': ............................. ......... ........... ()5
3.2. J. O\'iecliveie iunarilor dc prevcnirc a eruziunii ...... . 65
anlierozionala a tcrenurilnf arahlk .. 65
32.2.1. Asolamcntelc ........ .. ....... . 65
3.2.2.2. Proiectarea solel()r din asnlamenl ..... .......... (lO
3.2.2.3. Proiedarea retclei de drumlin........ ......... .... ...... ()7
3.2.3. Parlicuiarilati1e agroiilnlehnicc ale l'ullivarii planlclor agrieolc pc Icrenurilc 111
panlEl oX
::'2.3.1. Structura de cullun ... 6X
3 2.3.2. Fertili/area tercnUril(l] ar<lbllc in panlil 69
3.2.4. Si,leme anticrn/ionalc de aplasare a cullurilor pe versanli 69
Sislemul de l'ultura pe clIrbclc de I1I\/el 69
3 2.4.2. Sistcmu\ de l'ultura in 1!1)JJ ... 69
3.2.4.3. Sistcmul de cullura In hell/) illlerhalL'. ...... ....... 71
3.3. ANI11·:ROIIOi\!!\I.\ .\ TIRi'l'\llRILOR/\RAHII I· PRIN
UJCRARI IIIDRO'l'I;IINICL SPH'\AIX ........ ... ................................. 73
3.3.1. l'nironnizarca- mouclarea lcrenurilo]' arahilc ........... .................. ....... 73
3.3.2. ll'rasarea tercnurilor arabik ..................... ..................................... 74
3.3.2.1. Agrotcrascle ........................... ...... .............................. 74
3.3.2.2. Tcrasarca lerenuri\or agricoic prill tefHse hanchcta ..................... 75
3.3.3. .................................. ........... ............................. ..... 77
3.4. PREVENIREA COMBATLRJ·i\ j·RO/ILNII SOl l LlJI IN PLANTAtllLF
I)] VII POMI .................................. ........ .............................. 7X
3.4.1. Organizarea leriloriului in planlaliilc ue vii.......................................... 78
ue lucru uin planta\iilc viticolc ...................... ]'8,
3.4.2. Organizarea tcritonului in planta(iilc pomico\C ...................................... 80
3.4.3. Lucriiri antieroziontlle simple in planftljiilc vilipomico/e ........................... 81
3.4.4. ;\mcnajarca anlieroziona\a prin lucrari hidrolchnicc speciale in plantaliile
\ itipomieole .......................... ................................................... 82
3.4.4.1. Nivelarea - mouclarea Ien':Jluiui ... ....................................... 82
Tcrasarea lcrel1uriior pentru plantalille de vija de vic pomi ......... 83
3.4.4.2.1. (icneraiitali ................................................ 83
3.4.4.2.2. Conui\iilc vcrsanlilor tcrasal'li .......................... 83
3.4.4.2.3. Clasillcarea !erasclor vitipomlcolc .............................. 83
3.4.4.2.4. Criterii ue alcgcre a tipului ue tcrasa ........................... 84
3.4.4.2.5. \·:Jcmcntclc gcometnec all' terasei .............................. 84
3.4.4.2.6. Consoliuarea talul.ului !erasl'i .................................... 86
3.4.4.2 7. Partieularitalilc tcrasc\or in planta\iilc pomicolc ............. 86
3.4.4.2.8. Lxceu(ia tcrHsl'lnr .................................... ............. 86
3.4.4.3. Terasarea clasil.:a prin IlH.'lodH ueblcu rHmhlcll......................... 87
3.4.4.4. Terasarea mCl.:anizala oUala ell uesllmJalul .............................. '1,7
3.4.4.5. Lxel.:utarea manuala a lerasei oJala ell ul'sJ'lIndatul ........ ............ 88
3.4.4.h. LlIerihile dt..' uirijare H scurgcrilm ue sllprHlala ........................ .. IN
3.4.4.6 1. Canalele ue coasta indinall: ...................... ... .......... 89
3.4.4.6.2. Canalcle ue cnasta ori/onlHJc (de !live!) ....................... YO
3.4.4.6.3. .................... ..................................... <)()
3.5. CO'v1HJ\TERLJ\ LRO!.IlJNII IN ;\i);\NCl1'vl1 ....... ............... ....... ....... ()3
3.5.1. ]ormalillnilc erozillnii in auanelme elcmenlcle aeeslora ........................ Y3
3.5.2. I\kloue uc comhaterc H l'rnziunli ill auitnl.'iml' .. ................................. 94
3.5.2.1. Lunari de combalerl' <l l'/'(viunJI in <ld,ll:imc rl' rigok',;-;i 1)4
3.5.2.2. Lucrari ue comball:rc a cruziunii in adaeime pc mari ravcne 1)5
3.5.2.2.1. Luerari de HnlCnajare In hal.inul de rcecptie a mari
ravenl'lol ......... .. . .. ... . .. . . . . .. . .. ... . . .. .. 1.)5
3.5.2.2.2 Luenlri Je aml'llajare a v)rl'u/ui ravenei ......... C)X
3.5.2.2.3 Luerari uc al11cna,iare a malurilor ......... ......... 1.)8
3.5.2.2.4 Lucrari de amenajare a Illl1dului raVl'llel ............ I)()
3.5. 5 Peri()aua ue l'Xl'clltil' H IUl.'rariJor anlierMlonalc. ... .. I ()I)
3.5.'" 2.h. Intrelll1eH:a hlcrarilor dc comhalere a ernztUl1li snlului ... I ()I.)
3.6. !\J UI\J'CAR1LX IW PRIVl-:NIRI ('Oiv1!1AT!:RI I ]()
3.6.1. (aracterJzarcH gcncrHla a aluncd'mhll' ue leren.... ........... I j()
.1,().::. ClasiJicarea alunccari/or ue kn..'f) .......... I J J
3.6.3. (auzl'le J11Clorii care conLiiliol1l'cu8. allllll'dmk de Inl'n.. 112
3.6.4. \Hisllri de prl'venin: comhaterc a aiuncciirilnr de kren..... 112
3.7.1.RO/llJN1:A H)L\ANA - PRI·\'TNIR1· C()!\WAI I·RI·" 113
3.7. J. : aetorii care dctcrmina eW/illl1l.'(j L'()llaIlR 114
3.7.2. I·,'ede!c cOl1sccintde ef(lllll!1li COllUll' 114
3.7.3. Frevl'nirca comhHlerea l'nlliutlll L'\)IIL'lll' 115
3.7.3.1. Lucrari hidwamciioralivc ............................................... . liS
3.7.3.2. Organizarea leritoriului ...................... " ..................... .. lIS
3.7.3.3. Fixarca pc calc mecamdi a ............................... . 116
3.7.3.4. Masuri agrofilotehnice pc l1lsipuri suluri nisipoase ............. .. 117
PARTEA A IV -A TEHNICA lRICATIEI ..................................... ..
4.1. MEIODI: DI: UDARE ...................... . ................. . 119
4.1. I. Clasificarea mclodelor de udare ..... 110
4. 1.2. FactI lrii delcrrninanli ai alcgeril meli 11kI de wJare ..... . ................ .
I 1<)
4.1.3. Mcl(lde de udare prin sCLlrgere la sllprarala ..................................... ..
l2()
4.2. METODA DE PRIN BRA/])/­ ................................. " ... . 120
4.2.1. Avantajde si dezavantajcle mclodei de lrigare prill hra/de .. " ............. .. 12()
4.2.2. Condiliile de j'oIosire ale ud11rii prin bra/de ................. " ................. . 121
4.2.3. ;\naliza fenomenului scurgerii apei pc hrazde ............................... .. 121
4.2.4. Llcmetcle tehnice ale udarii prin bra led ...... . ......................... .. 121
4.2.4. I. I:Iementek tehnice ale hra/dclor ...... . .................... ""." 123
4.2.4.2. Elementele tchniec ale regimullil de irigalie pc bra/de ........... .
12(,
4.2.5. Scheme de udare la irigarea prin brei/de "."" .. " .. " ....... "." ............ . LW
4.2.6. Fcblpamentr de udare la irgalia prill hra/de ................................... .
1 ")
4.2.6.1. Sifoane tuburi de alimentare ...... " ......... " ................... .. 132
4.2.6.2. Conducte mobile de lransporl udare .. .." ................... . 133
4.3. METODA DL lJDARI; pJ.' .......... " ................................... . US
4.3.1. Condiiii de aplicare .............. " ................................................. . US
4.3.2. Schema de amenajarc element ell' tehnice ale udarii pc ............ . 135
4.4. METODA lW lJDARF PRIN RFV/\RSARJ': ................................... . 137
4.4.1. Contiilii de amenajare .................. ...................... . .............. . 137
4.4.2. Schema de amcna.iare ckmcntdc lehnice <l\c udi'\rii rrin rcvarsan: ....... . 137
4.S. METOD/\ DE lIDARE PRIN SUBi'vlLRSIL .................................. . 13X
4.5.1. Crilerii de alegere a suprafc!dor prelahile penJl'u (ll'C/arii ................... . I.N
4.5.2. Schema hidrotehnid\ a amenajarii ori/icoh.; .................................... . 14()
4.S.3. Flcmcntele tehnice all' udiirii prin sllbmersiunc ................................ . 141
4.6. METODA DE t!DARE PRIN ASPI:RSIIINI­ .............................. . 143
4.6.1. Condiliide foiosire ............................................................. . 143
4.6.2. Fchiparncnte de udare prin aspcrsiune ........ " ............................... . 144
4.6.3. Aspcrsoarc\c .................................................................... . 144
4.6.3.1. Tipuri de aspersoarc .......................................... . 145
4.6.3.2. Indicii calitativi runC!iollall ell aspersllarci()r ................... .. 147
46.3.3. Alcgl'rea tipului dl' aspcrsor ............... ....... .
14l)
4.6.4. Conuuctc pl'nlru aripi de udarc l1lobl k . . ...... . 150
4.6.5. Piesclc accesorii la aripik de udare .' . 151
4.6.6. /\gregatc de p()mparc ..................... . ........................... . 152
4.6.7. Lchipamenle de irigat prill aSpl'rSlUl11' .................................. .. 153
4.6.7. I. Aripi mobile de udare .................. ................... .
4.6.7.2. Instalalii de aspersiune staliunare pc durala L1Uaril ................. . 154
4.6.7.3. lnstala\ii de asperSilml.' in pI.' durc\[(l lIdihii ................. . 156
4.6.7.4. i)imcnsionarea aripilor de udarc mohiic .................... . IS<)
4.7. ME10])/\ 1)1: lRI(lARL LOC;\LII 1.\ ........................ . I h()
4.7.1. Ingalca prin picurare ............. .. ....... . lo()
4.7. I. I. Componenl(l instalajiilur de irigare prin plcLJr<lrc . 16()
4.7.\,2. Scheine de udarc ................... .
IA I
4.7.2. lrigarca prin rampc pcr!'()ralc ..
163
4.7.3. Iriga;ia .-;unlcrana ................ .
1M
A V-A DESECAREA-I)RENA.JUL TERENURILOR AGRlCOLK.loo
5.1. LXCFSllL])E LJMlDlTAIl· PI· II.RLNlIRILI i\(;RIC01X .................. 106
f' j' .
5. . . 1 I ,Jenera lta\1 .................... . .. . . .. ... . .................... .. 166
5.1.2. privind drenajlll terenU!llllr ....... . ........ .. .................... .. 106
5.1.3. Surse de apa factorii excesului de umiditalc ., .......... . 167
5.1.4. IJcdcle excesului de ara asurra sn\urJ 1m si rlanlehlr agncole .. 16g
5.2. \lETOIW DE ])ESH'ARL ........................... .
16()
5.2.1. ('Iasilicarea metodclor de desecare dn:naj..... . ......................... . 169
5.2.2. Studii necesare pentru prl)iectarea sistemciof de desecarc drenaj ... . 170
5.3. DLSH.'ARLA TERENURILOR A(;RICOL!: PRIN CANAL!: DI·SCIllSl·:. 170
5.3.1. Schema sistcmullli de desecare- drcnaj eu canale deschisc ............ . 170
5.3.2. lrasarea calculul relclei de canale de desecare ................................ . I
5.3.3. Calculul volumclnr dehitei()l" de cvacllat din sislemele de desecare drenaj . I
5.3.3.1 Calculul dehiteinr provenite din pnxirilaliilc rroduse pc supral'at
a de desccare-drenaj .......... . .................... . 174
5.3.3.2. Dehitul inl'iltrat rrin dig si re sub dig.. . ........................ . 175
5.3.3.3. Dehitul provenit din irigcl\ii ...... ............ . 176
5.3.4. I )imensionarea reJelei de canale de desecarc ......... . 176
5.3.5. Constructii hidrotchnice pe reJealla de desecarc ......... . 177
5.3.6. apei din amenajarik de Jesel..:an: Jrcnaj.. . ........ .
I7t)
5.4. DRLNAJlIL SUBTFRAN ALl'I:R I {Rl LOR A( ;RICOLl· .... IXO
5.4.1. (leneralitaJi ..................... . lXO
5.4.2. Clasiriearea drenajului suhteran. . ...... . lXO
5.4.3. Dn..'najul nriznnlal exel..:ulall..:U ll1aterialc Incak' 1 X I
5.4.4. )renajul oril.Ontal din luhllri . IX2
5.4 1. Dn:najul eu luhuri eL'ralllice . IX2
5.4 4.2.Drenajul ell luhuri Jill malerial rlasllL' lX3
5.4.5\mrlasarea reJelei de drenai (\Jlf(\nlal ..... IX4
5.4.fl. Stabilirea adincimii si dislanlel dintn: drenuri lX5
5.4.0. I. RelaJia de calcul a arei subtcral1L' ................. . IXo
5.4.6.2. 1':Jemenlclc de dimens!()nare a drcl1ajului sllhtnan ... . I X()
5 7. ixccutarea drenajului - partlclJ\arilali lehniL'L' . lXX
5.4.X. "xel:utarea mel..:anizata a drenajulul .... . IX()
5.4.9. ConstruCJli in amenajarile de drenaj .. .
IX9
5.5. !TODE SPFCIALr ])1: D] :SH/\ R1- DR] 1\ .. \1 ..
191
5.5.1. j )rcnaiul dlfli\i\ ............... . Il) I
5.5.1.1. Cllndiliilc de snl .
J • 192
5.5.1.2. I;lcmenlcle lehnicc ellL' Ilh,:r;lril
192
5.5.1.3 Fxel:ulia drenaiulul drlqa .
193
5.5.2. '\ivelarea In ranta ....... .....
194
5.5.3. \lodelarea in henzi Cll COelme ..
1()4
5.5.3.I.Condiliilc de arlicarc
195
5.5.3.2. Tehnica de reali;are .. 1()5
5.5.3.3. Llemcntclc lL'hnice aIL' hl'l1fJ!n! L'U L(l;JI11L' It)6
5.5.4.. \l'iltlarea adandi ..... . ...... 1l)6
5.5.5. Iliminarea excesului de umiJilale dill fonek' lkrrCSH1Jlarl' 1()7
5.5.6. Iliminarca excesului de umldilall' de pc \ LTsall\1 19X
Hihli{lgralic sc\cdiv8.... ............. ....... .... .... ........ .......... \ 'N
FA RTEA A I-A - INDIGUIREA CURSURILOR DE APA
1.1. NOTIUNI GENERALE DESPRE FORMAREA,
CAR.. \CTERISTICILE LlJNCILOR REGIMUL HIDROLOGIC AI.
CURSURILOR DE APA.
1.1. I. Caracterele genetice $i mor/iJlogice ale luncilor
Llinca sau albia majora este partea mai inalta a a!hiei unui curs de apa, prin
care Si.' scurg apele mari ale acestllia. Fa se Intinde, de regula, de () parte si de alta
a alhil'i minore, pi'ma la versantul vaii sau pilla la i'runtea terasei. Dc celc mai mllite
ori, (1cesle limite eoineid ell limiu.l alinsa de apelc revarsalc cele mai mari,
denumita limita de inundabilitate.
LlInca, constituie unitatea mor[()logiea eea mm rccenta dm alhia cursului de
apa. JIlrmaUi pe seama sedimentelor aluvionarc. suh actiunea comhinata a foqe1or
de Cl"()liune, transport depuncre ale apci curgatoare.
Lunea cstc inundata periodic rrin revarsarea ardor marL e5.nd arc loc
procc:-;ul de a111vionare.
/llaterialul aluvionar adus de ape cste S'll·tat dura manrnea IraetiLll1lior
comp()nente, pe diverse secloare lone ale 1uncii: materialul nisip
mare) se depune apn)ape in totalitate in seclorul superior mijlocill al cursului de
apa, 111 limp ce in sectoruJ inferior ajungc nunwi matenalul prafos maJos mai fin.
Pc sector al luneii, aluviunilc grosiere se depun in imediata
vecmillate a maluilli, llndc curelltul hrllSC vilc/a, \()f]11anU
llllmitul grind de mal (dunek litoralc), lnlimp ee alllviunilc 11ne sInt transportale In
/()l1elc mai joase din interiorul JUlleii spre caratlll din aval al sedorului luncii.
1.1.2 Regimul hidroltJgic al cllnllrilor de apii
regimului hidrologlC al cursului de ara adjacent lonei indigllile,
COllsliluie element esential la proieclarea luerari lor de indiguire.
Studiul regimului nivelunl,)]·. dchllLlm, vile/d()r apci aluviunilor
transr' lflate, au Ja hal'a ohscrvapi rl' dumtc llHlri tk lil11p, ill slaliilc hidrolog1CC
situate pc traseul clirsurilor de ara.
111 drografllJ lInui curs de ap<1-gralicLlil1ih'llIrJlur I'rudu'>c rc Juralu lInui an­
in mcdic muitianuala pre/inta ru/ilil ridicalc ale I1lvclurilor la viituri cnhor;'nc la
ctiaj.
Sc viiturii arrct'iahila, inlr-lI11 interval de timp rclativ
SClln, a dehitllJui nivelulul ulllIi curs ek apR. }\l'easta cslL ddcr11linata
de coir,cidenta nduvorahila a lIlHll l'ompkx de I'actori cllre dctcnnina volume
deosl:hill: de apa provenita din aJlllxul mCll:oric, L'Xprimal priJ1 manmea scurgcrilor
viteza de cole dare a aceslora,
Principalii faclori dClenninunli ui vii/uri/or sUIIl:
- canlitatea, durata, dislrihlltia in limp spalill a precipitatillor :
- mihimea forma panta gcncrala a ha/illuilli hldrogralic :
- permeahililalea moml:ntana starea de umiditalC a suluilli:
- gradlll dl: dovullarc a vcgdatil'l:
- marimea pierderilor de apa prin evaporatie $i lranspiratil' :
- prezenta grosimea stratlilui de lapada:
- capacllalea 1110l11entana de sl:urgcrc a rl:1cki hidn19ralicc de rqlllcrc
inma;;azinare a lUJ1ciior, etc,
L'liajul eonstituie perioada in carl' apclc ClirSUllil sc silllca/[l la pO/ipik cell'
mai jOd'\,." sc disptln In alhia minora, iar lalimcd ellrstllui de apa (Hinge vulorilc cdc
mai rcdu-.;e,
Callza produeerii nivellilui de diaj () cunsliluie sdlderea sml1illcaliva a
debilulUl de apa in eondiiiilc diminuarii aportlllll) de apa proveml din hazinul de
reeeNie ;.1rin diminllarea preeipila\iilor reducerea alimentarilor i'reatice.
Aivelurile de viiturii sc prodllc In general in perioada martil: iunie, cand
inlervin alimcnlari sllhslan\ialc de apa din topirca lapezil(lr 0111 precipitalii. Sunt
iJni 1n care sc prodtlc dowl SHU chiiJr irci viilUri, in llmqil: de conditiiJe dill1Llticc de
pe euprinsul hazinului hidrogralie al cllrsului de apa.
Durala vileza viiturilur difera Jura manmca ha:;inclur oe receplic,
La raurile mici viiturilc sunt de scurta ouraUl, se proouc Cll repc/ieiune pol
produce Je/aslre dupa pio) turenliak de in ha/inelc de rcceptie.
La raurile mari la t1uvii, apl:k Sl: <Iduna mai iflcet, viilurik avand aslrl'l
dural\.: mai mari vlleze de propagarc mal redusl',
:Vive/arNe de eliuj se produe eMn: vcril in loamna, pcrioaJa
augusl - mllemhrie, cand aportul de apa oin prccipita\ii din pi'm/a freatica l:ste
redus, iar l:onsumul apci dl: planle in hazlIllll de recepiie este riJlcaL
2, ELEMENTELE CO)\;lPONENTE ALE INDIGLJIRILOR SI
,
CLASI EA HI
1.2.1. Elementele (:omponellie ale illdiguiri/or
J)lgunle sunl conslruqli caraclerJ/atc pnn trasee lungi in raport ell
care Illflneaza lrollturi de apararc a tLTCIlLlrJlor, ecntrdor popUlate $1 a
allor ohiective, impotriva inundatiiJoL
Dupa conditiile speci tiel' Jl: fllnqiunare a lhguriluL se lkusehesc : diglln
1l1lviak. diguri maritime diglirI ale lal'Llril()r de aClIll1ulare sal! ak lacllrilor
nalurak.
Digurile l1uviale Sl: eXcl:1I1a lk-a illllglli alhici minore a curslIlLli dc apa, pc
until sau amhele malmi, ill sC!lpLiI pr,)lL'jarli IIIIlCli\)r l'<lmplil{)r jtlasl'll1lpulnVa
rcvarsurilor. Lie stau suh presiul1ca url'/ rcnodic, pc durala viilurilur - uncuri pI.:
limpul/iipoarclnr de ghcata anLlme lit la dll'Va /ik pc riurile mici, la 1- 2 IUI1\,
Iii
uncori ehlar mai mult, In eazlIl raurilor man al Iluvlilor.
Oigurile maritime slnl destinate apararii tcrcnurilm litorale con Ira
eurentilor t1l1xului a dcfcrlarii valurilor prod lise de vinl (deleriare - revarsarea
valului, urmata de spargerea lui). LJc sc gasesl' sub actiunca apei un
limp rdaliv scurl, insa ('oarte lrecvcnl.
Digurile lacuril()r de aCllllluiare apara de lI1ulll..iatii tercnurile din jurul
aeeslora impotriva apelor suprainilltalc pnn harare. I stau suh presiunea apei
acumulatc lin limp indelungat adeseori, la presiulli mario
Pcntru tara noastra, prc/'.inU\ un intercs mai mare diguri\e lluvialc. In mod
ele sint diguri de piimant cOllstruite din malcrialul l11t1111it ill lungul
trascului. In mal mica masura intereseaza digurik iacLlriior de aCllmlllare,
construitc de aseme11ea din pamint, dar completate de regula ell lucrari speciale de
Proteclie de inten:eptare a apdor de illlillratie in pc suh dig.
indiguirile jluviale cuprinJ till ullsumhlu Je cOll.,lruc!ii, ins/ala!ii .>i
amel10jari care all drcpt scop sa stavileasea I11tllldarea iuncii sa permita
normaia a acllviUi.tilor eCOll0111il:e III zona indlguiUl, pe timpul apdor
mario In afara de c()nstructia de aparare propriu-zisa, care cste diglll, 0 indiguire
mai implica de regula lucriiri pentru protec(ia digului (consolidari, perdelc
l'orcstiere de protcctia impolriva valunlur ghctunlor lucrari pentru dirijarea
# asigurarea circula{iei (rampc de lr('cere, peste di haricre, eventual drummi de
acccs, cte.), diverse amenajiiri descrvesc ac(iullile de in tre{in ere
exploatare a indigllirii (ellidiri, dC[1nzill' \.k malcriak de aparar\.", instalapi de
tc\ecolTIunicatii, etc),
In Cllzul lndiguirilor cu scur ugricol. mai Sl/H Ilccesure aJcseori lucrari de
amenajare a terellului, ca de eXl..'mplu m;tuparea alhii/or parasite, nivelarea
gropiior de imprumul de Ja conSlrUc'Ja digului, arh()rClclor nevalmoasc
a altele.
La (l il1diguire lluviala se dc()sehesc: I) 'luna mterilHlra 0 zona exlerioara.
Zona interioara sau incinta indiguila fig. I. I cste suprafata de lcren
aplirata de diguri impotriva apelor de Illunda1ic. Taluzlll dmspre incinta al diguiui
cstI..' dCllumil lalllz interior.
Zona eXlerioara sau zona dig-mal csll' de Icrcn nlmasa 111 regim de
inundatie intre dig maltl! alhiel minnrc. Tulli/lIl Jinspn.' apa al diguilli cstc
dClllllll1l taltu cxtenor.
II
1.2.2. Clasi(icarea digurilor tluviale
D1gurilc 11uvialc pot 1i clasilicatc dupa dilcritc critcrii dintrc CClrc
principalc slnt : amplasarc3 in plan lala de cursul de ara $i important3 lndiguirii
rentru eC\1nomia de apa pentru ecoT1omia nationClla.
Dupii amplasarea in plan, 'Ie deosehesc diguri \ongitudinalc saLl
transversale, diguri lnchise sau deschise, diguri de rcmuu, diguri de separare a
folosinlelur lcrenului. Acest mod de c1asiricarc da. 111 limp, indicatii
asupra digurilor:
_diglJrile longitudina/e fig. 1.2 sint trasate de-a Jungul malurilor (1), paralel
cu cursu} de apa Plincipal, stavilind revarsarea acestllia :
["-;-: .') j(!
- -'
-,
A
Fig. 1.2 Uifai.1' .iJluri nl/viak
- digurile transversale (2) slnt \)ricntall' aproximativ pcrpendu..:ular pI..'
directia cursului de apa, Hidmd legaturu intrc diguflk longitudinale $i teras a
neinundahila. Daea digurilc transversale impart (l unitatc in sllhunitati
(eompartimcnte), sint dcnumite digllri de compartimentare (3) ;
- digurile fnchise (A) stnt acclca care sc racilrdcaza la amhde capete la terasa
neimmdahi/a, izo/and comrle1 incinla de apcJc rcvarsale. Dadi cl<':cstc uiguri
lllconjoara lerenul aparat pc tuatc lalUrI k ca 111 ca/ul insuklor al dcltclur sint
dcnumite diguri circulare sall diguri inel (4).
Uneori, digurile circularc arara 11 1I1l1 ai centre- gospmiarqti sitllate- III JUIlC
inundahik ori sllpralClc restrinse, c()nstilliind I'<va initiala dc Indigllire a
tcritoriu\ui
-digurile deschise (B) la capallil dill a\ al. s\..' I(ll\lscse numal ell tutul
exceptional saLl duar ca () prima liJ/a, atuncl cind 1l1cl1iderca in aval ndiea
dificulUiti constructive (dc cxcmplu, la lravcrsarca lInor haiti adincl) on cstc prea
costisitoarc. Utilizarea lot este indieata atullel clnd pallla rlului cslc marc, aslJ"c1 ca
apelc cc plltrund prin aval illl/null Ill/mai () /olla Iimiwtii. I..k regula halli piscicoh.:
pa$lmi:
- digurile de remllil (5) slnl lrdsall..' P\..' Il1dlllnk allll\..'n\il\lL lk la c()nJluenta
LInde sc rae()rucaza Cll lhgul iongiludlll<ti \k pc cursul pnllcipal pina Ii.! Ilmila
amonll' (j rCl1111ului:
I)
- diguri/e de ,\'eparare a f%sin(e/or (6) sc in interiowl incintelor eu
folosinUi mixta, agropiscicola sau agrostuiicula, care reclama mentinerea unor
niveluri de apa ridicatc 0 perioada din an, pc suprat'ctelc amcnajate piscicol sau
s'll/lico,l.
Cla,\'ijicarea dupii imporlan(ii a lndiguirilor se face pe baza criteriilor
standardizate de clasificare a lucrarilor de imhunatatiri funciare In 5 clase (I - V) ,
Cliteti:le avute in vedere la clasificare SI11t :
- durata de functionare, potrivit dlreia lucrarile pot fi permanente sall
provizorii;
insemnatatea funqionala a lucrarilor 111 cadrul unui complex
hidroameliorativ, potrivit careja lucriirile pot II prillcipa/e sau seculldare;
- imp0l1anta economica sociala a ]ucrani.
In clasificarea indiguirilor se folosesc adeseori l10tiunile de submersibilitate
insubmersibilitate.
IHgurile submersihile sint dimensionate astfel Inclt sa fie numai de
ape 1l12ri eu 0 anumita probabilitate de producerc, 0 data ]a 10 ani sau
chiar () data la 5 ani (debit maxim de caleul cu asigurare respectiv 20<%).
Submersibilitatea unei Indiguiri este admisa fie din considerente de cost, fie pentru
a folosi capacitatea de lnmagazinare a incintei respective In scoplll atenuarii
viiturilor de sCUl1a durata.
Digurile insumersihile se dimellsioneaza la debitul maxim de
caleul eu asigurarea de 1-2%. Denumirea de "insubmersibil" are caracter conven­
tionaL deoarece digurile dimensionate la asigurarea de 1-2% slnt ele deversate la
debite ce aeeasta asigurare.
1.3.
1.3.1. Criteriile principale privilld traseul digurilor
frasarca unci IUl:rari lk 111l11gllirc gundirl'd proiedantului
privind cck mai eficIl'lllC PflVllld lrasl'l'le de parcurs l'()nJitiJle
de ru n d a \ i e .
1.a stabilirea traseului in plan al digurilor se tine seama de 0 serie de criterii,
atlt teImiee cIt eeonomiee.
In general, traseul diguJui trebuie sa indeplineasca trei condirii (criterii)
principale anume:hidraulice, geotehnice economice.
1.3.1. I. Criteriul hitlrau!ic
('ritcriul hldraulic, prevcde ca Iraselll digllilli sa IiI.' aslfel ales, lllcli sa aduca
mocii\idhi de mica inscmnatatc de sltmqia alllni()ara In regimlll dehitclor
lichide solidc ale CursulUI de apa sa 1111 call/CIC () lnrautatirl' scnsihila a
condifi j lor anlerioarc de curgcre a 1:lpc/or man.
])igurilc longitudinalc crl'ca/a () lIll'(lr-.dare arrl'ciahila a alhil:i majure,
detLfminand modiJlcari ale rl'gimullil Ilatural de Sl'lll"!!l'rl' a viitllril. /\dl'sc(lri linia
cl\fl:nlullll pnllcipal cstI.' pULLrnil' dn lata. llldl dieS pI.' Sl'l'\()arL'ie lllcandrate ak
! .
curentului principal este puterrnc dcviata, mai ales pc sectoarelc meandrate ale
cursului de apa. Datorita acestor inl1ucnte, indiguirik l1uviale reprczinta totodata
lucrari de regularizarc a alhiei majore - lucrari de regulari:lare a alhici raulLlJ la apc
man.
/.3.1.2. Criteriull(eotellllic
Criteriul geotehrnc ea digul sfl lie amplasat pc lin tcrcn de
fundatie cll mai corespunzator.
In general, digurilc sc pot amplasa pe majoritatea lerellurilor inUilnitc in
luncile rlurilor. Trehuie evilale insa lcrcnuri}e de rUIldatic ell condit;; geotehni<.:c
nefavorahilc, cum slnt terenurik turhoase maloase slahe sau pamanturilc de
eonsistcnta curgatoare, ell multe suhstantc orgalllce, atunci c1nd all groSilll1 man.
Jar indepartarea lor de pc ampriza ar Ii pn:a Dc asemenea. este
rccomandahil ca In zoncle Cll privaluri Liese haiti sa se studleze aILe trasee 111m
favorabik.
1.3. /.3. Criteriul economic
Potrivit eriteriului economic. trasl'ul aks trehuJc sa asigurc scoaterea de suh
l11undatii a unci suprafetc cit l11ai mari de tcrcn din alhia majora. iar volumul de
11IcraJi, deci de investi!ii cheltuielik dc intrctincrc exploatare a digurilor.
raportatc la unitatea de suprafata aparata de mundatii, sa lie elt mai mlei.
rentEI ca vo/umu/ terasamentelor digului .wi jie minim, lraseul lui va trchui
sa Uf1llarCaSCa eelc mai inalte cote ale tercl1ului. carl' In general se gascsc dc-a
lungul grindului de mal, rcspcetandu-sc il1 (leesL Id .,criteriul pUl1ctcl()r ohligate".
La lrasarea digului, sc tine seama dc neccsitatL:a ea materialill de
c(Jnstruc{ie u Icra.<.;umenlului sa poaUI Ii asigural dill zona dig-mar cvitundu-sc
transporturiJc costisitoare de la distantc mari ori amplasarca gropil()r de Imprumut
in mt.:inta Jparala.
1.3.2. Conditiile terellului de {illldalie la diguri
Traseelc indiguirilor l1uviale urmart.:st.:, In mod ClIfCl1t, grindurilc de mal Cll
cote lnalte caraetcristici geotehnit.:e con.:spunzaLnare pentru tLmdarea diguriloL
Fiinu \()fJllate de regula pc grosJl11i de 3-5 rn de la supralala. dll1 pamfmturi
\l1S1pOaSC arglloase ncmil\)asc. dl'l:sk krClluri tlll capacitate p(lrtanu'\ (l
acopcriluarc lata de dimensillnik lI:1l1ale ale digurilor Iluviale. inJependcnL elL'
conrorma(ia tercl1L1lui in adaneimc.
Prcsiunilc admisihilc ale pamanlunlur I1cmll()(lse din Junci au valori
cllprinsc intrc 1,20 I,X() kg/cml, in Limp cc pn::siunilc unitarc la haza
digliJui raman suh 1,0 kgl<:m'. Dc aSCmellCGl, valorik codicicnlului de illllJlratic
al accslor tercnuri Slll1tcuprinse, in cell' mal multI.' cdzuri, inlre limite admisihilc.
Tcrcnurilc nccmespullzatuan: (s(JlurJ malnase, l\lcun ell lurha groasa,
nisipuri ClC.) se eviUi pe dJ pusihil. J\lhllk pi'lraslte. (Jchiun1c de apa. se vor lasa
unde este calli!, In zona dig-mal.
I)
Exista t:a/uri insa dind lraselli digului strahalc III mod ()hligat lonc ClI
tcrcnmi nccorcspunzatoare pcntru l'ul1dare. lie in cc privqtc capilcitatea portanta,
Ii e ca pcrmcahi li tiltC.
,
I
2
I
s 3
4
- S,H"ijilli' ,ll' pilnli th, IIh.i,1 III Icrl"llul"i
Astl'ci, la travcrsarca hal!il()\'. a alhli10r parasite saL! a privaluriior man. se
fnUilncsc pamlnturi mflloase Cll caracteristici mcc<.micc J(lartc slahc (lingbilil de
[recare inlerioara cp apropial de lew, coc:liunea de 1,5-3,0 [/m
2
), CapaciLalea
portanUi a acestor pamlnturi re:lulta din stahi Iitatca ansamhilli ui dig-tcrcn de
fundatic.
in general. acestc tercnuri asigura cilpacitaka porlanta dadi diglll se
prOlecLea/.a Cll lallI/uri sulieienl Jc L1l1iel (1 I ) penlrtl a mad suprafa\a de
funJare reduce astfcl pn:siunca sped Ilca pc accsla.
/' ---v'" .•..
;KL·<:··'. --
'1' '+' ' . '. .'/f
-
'r
"""""'-.­
'V
i
\_,f""
"""'--­ ..
,'" 't' 't 't- X) T Y 'I'
I
+<r '''":/''7
J)jg conslrui. Ill' .".. hii III: lIl's.ahihi
In cazul terenurilur lurhoclsc. CU C()l1sisknli1 stahilitate redusa. se rae
decopcrtari dad! stratlll cste suhprc (1 J)-I.S m) sail sc j'oloscsc sulu\ii tl'hnice
spec1l1cc dmd slratui de tllrhi1 c:stc gr{ls.
/\stfcl se roate executa I'undatia sprijillltj pc pilD\l dc nisip Jig. 1.1 sal!
Il.ldapl adam:i, la aJam:iJ1l1 la can: Sl' un l'l'hllihru intre prl'Sllll1Ca liJgului
pI: fundatic rcaqia pasiv£l a Icrcllului lurho'i Jig. 1.4
1.4.

])imensionarea digurilor de pamll1l cnmporLa dUlIa operatii prineipalc si
anume: Lrasarea prol'jlllllli longitudinal slahilirea elcmentclur scctiunii
transversalc.
Dimensiunije digului pe to! /filseul, se projcctea/a astlCllncaL In condifirle
produccrii nivclului maxim de eakttl a duratci Ilwxime admise a L1ndei de viitura,
sa se asigure eondqillc :
- digul sa nu fie devcrsat de apc :
_ masa de pamint sa eehilihrc/c ell () siguranla slllieienta de 3- 5
ori) prcsllmea laterala a apei ;
- valurile sa nu spell' cOfonamel1tul sa I1U crudoc lalllzul exterior:
- apcle ee se infiilreaza prin eorpLll digului pc slih dig sa nu periclitl'lc
slabilitatea terasamcntului prin inmuil'r\.'. surparl'(I taluzurilpr sau antrenarea
particulcloj" solidc.
J.4. J. Distallta 'litre lJiguri
o prohlema de haza 1n proieelarca lndiglnrilor eslc slahilirea dislan!ci Illlre
diguri, atunei clnd cursul de apa se pc amhek maillri, respectiv
stahilirea distan1ei lntrc digul dc pe till mal [nasa InalLa de pe mulul opus, atunei
dnd se inJiguicstc pc un singur mal.
J\eeasUi distanta se de[crmina pril1 caklll, lInnarindu-sc ea sa I1tl re/lIlle
suprainaltihi primejdioasc ale niwlurilur maxime. Jar vilcza curcntului sa Ill!
valorilc admise pentru 11l'erndarc, ea Llrman.: a lngustarii cxecsive a
alhiei minore. Trchuic evilat illsa de a alegl.' lll'jLlslilie<lt (I dislanta mai mare dedi
eea impl'sa de eOlldi{ia hidwulidi. pe11/lll U IHI sc ditnlllllU suprafu!u I'C sc scoale de
sLlh inllnciatii.
La stuhilireu distufl(ei inlre diglll'l sc all in vcJen: criteriile :
• Valorilc distantei intre Jiguri $i ale sllprainallarii Ilive!ului lllaXlIn
sint marimi invcrs prnpoqionalc, supralnaltarea nivelullll iiind eu alai mai mare ell
cit distanla intre Jiguri (sal! Inlre Ull Jig $1 terasa de malul opus) Sl' alegc mai
mIdi si myers.
Jklerminarea aeeslor dnua manllli se puuiL' prJn Illcerdi.ri sueceSlve,
dand am:mile valori uncia Jintre d.: ealellllnd pc eea dc-a dOlla, rina l'illd se
ohlin penlru aminJoua, valori admisihile. Mal li'cevent. se stahi le$ll' In prealahi I ()
valoan: udrnisihila a slIpralnalfarii in limqic dc condi!ilie de curgerc Jin sec(nrul
respecti' de cotck de aparare a 1I1lur llhleeliw <lilale sllh inllLlcn!a Iliwlunlllr
sllpralna1late amenaJan porlllare, poduri, indiglilfi ete.). 1n cailIl
dnd distanta cc rczulla nu este eurcspull/alnare - Jle ea cstI..' prea mare, lie cn. pc
lruscLiI respectiv sint gculehnlC\.' IlCrav(lrahile ori cotc ale lcrenului prca
c(\hmll..: .. se moJirld\ In sensul dont una Jin valor!. rccalelll[mdu-sc cea de a JOlla.

• La sluhi!irea dislanlci Inlrc digull Ird1111C pnut seama ca /olla dl
mal sa (!lila () latimc sullcienla pelllrll lI111plasmea dc impnllllllL 1'3l a
pcrde1ei [()rcsliere de protectie (al'olu lInlk eslt.: nce\.'sara),
• In scdoarck lIndc malllrIle prc/Illta enmllni active. dis/un!a llJg
Illal sc linlnd seama de viloa Illl'dil' allll<.lla lk Inainlare a alhiei 1111110re,
astfcl ca digul sa nu fic periclitat un allLlITIlt nllmar dc ani care sc pc
consldcrcnte tehnico- economicc. in can!! dind viteza de inaintarc a alhiei minore
este mare, se impune sa sc sludiczc comparativ solutia de cOTlsolidarc a
malului.
• eu caraclcr ()[]l'nt,ltiv, sc Jf<.it{1 ca, pClllru lndiguirile din tara
noastra distanta dig-mal se ia III mod dl' 250-300 m. la Dunare de 5()­
200111. pe cclelalte curs uri de apa, rLllllld sa scada la circa 25 Ill. si chiar mai putin
In cBnd Indiguirilor de interes loci:ll pe riurilc micl.
1.4.2. iniiitimea digurilor. Trasarea protilului longitudinal
1.4.2.1. Stahilirea Ilivelului maxim de calcul
TrasJrca proJilului IOllgiLlIdll1al cOllsUL III stahilirea cotelor coronamentului ,
respectiv a inaltimii digului deasupra tcrel1Ullli, pe toaUi lungimca diglllui,
urmarind traseul proiectal.
Cotelc eorollmnenLUlui digllilli se stdhllese In fllllelie de nivelul maxim de
calcul al apci, In diverse seqiuni dill IllllgLlI traseLlllii.
Nivelul maxim de calcul N, Inlr-() sl'qiLllll' data a alhiei estc nivelul
coreSl'lInzaLor dehitului maxim Cll asigurarea de caIeul admisa, in rcgim indigllit.
Acesta se ohtine lnsumi'md la !livelLiI maxIm CLi asigurarea de caIeul alcasa ­
• rcaJizal In situafia dinainle de indiguire, valoarca supwlnaltarii - X ,
pr()vocata de In corset area alhiei In diverse seqiuni ale traselllui :
N,. = NII",x + ,Y
Pentru stahilirea valoril()f llivelullll maxIm N",,,,. se j'uloscsc sta!iile
hidrometrice din zona la care eXIsta ohsl'rvatii de durata asupra niveluril()f
dehiLelor raului, complctfmdll-sl' ell diverse ohscrvatil hidrometricc cxpcditionarc
sau stationar-temporare pc sl'c((lrLiI llldigLlit, ,ll'(II() Linde estc ca/LI!. Valorilc
supralnallarii X a nivelului Sl' caleLilea/a pl'nlrll sl'ctlLlIliic alesl', CLi metoda cxpusa
antni \)r.
\. ll\l·IIII'L\.lIlllllqJ(Ji,?'-., III\cildllla\ltlllhl,lilIJI \. Jl!\lillld\lllldl..\I..IIJlldll...t luLJdCldlllllalUfUllalllulltt!UI.
h. 1Ilil1lillll(J de fldlUJft a y.dului rc lalill . It, Ill.dlllllC<I dc .11.1>' Illalplllt,1 dlf!1I1111
Lillia nivelurilor maxirnc de ealelll ;\, se lrasca/[j dclimiLlnd III lungui
llllliguirii scctoare de rlll pc rarcLIrslil caml'd accasla pastrccua () ll1clinare

aproximaliv lIni forma, scdoQTe care 111 general sc sllprapllll Cll sedoarelc delimitate
de seqiunilc alese pcntru ealculul niveiului prin incorsetarc (!ig. 1.5).
Linia nivelurilor maxime de calcul sc Jctcrmina atit pcntrll scctorlll indiguit,
ell pcntru secl(l(1rele din mTIonte ilval all' riullli. lrasindll-se eurhele de remuu
de racordarc la linia supraletci Iihere initialc.
Linia caronamentului sc trasca/a paralcla eu lima nivclurilor maxime de
calcul.
C"lta dc ealcul C
c
a c()[()namcntuilli se ohtine adallgund la !livellli maxim de
ealcul iV, fndllimea de .\·igurantd, denumita /.:ardii.
indl{imea de .\·igurall(ii se complllle dill Inallilllea dl..' ridicarl' a valului h, pc
lalul'ul digului (denumiUi gardd ft(}rmald) din iniHtimea suplimenUml de
siguranti'; 11, (gardd suplimentard).
('()ta de eakul a eoronamentuilli astld oo1JJ1l1ta sc compara Cll n;velul
maxim de verificare N
v
se adopHi drcpt cota a c(lwnamentului, valoarea cea mal
marc dintre acestca doua valori.
Cuta eoronamenlului sc masoara lu ITIUdlJa sa cxtcrioma.
Diferenta dintre cota eoronamcntului cota h:reJ1ului natural reprelinta
indl{imea digului- H
dig
in punctlll respectiv.
1.4.2.2. jnii/(imea de ridic:are a ,'a/uri/or pe taluz (II,).
se formeaza suh aqiul1l..'(i vflntulul asupra suprarqei lihere a ape!.
impulsuflle perioJir..:c date de vint provoar..:a () ()scilatorie I()cala a apci de la
supral"ati\. tara a avea loc 0 dcplasmc a masei dl' (lpa.
Sllll Cli atit mai ina/Ie ell ell Vile/a villtulw eslc mm marc. luciul de
ara de pc direqia vuntului mal intlns stralLll de apa mai adine.
Flcmcntelc valului de vint sUl1l (Jig, J J))
Fig. 1.6. Ddcnninan:a illlillimii tit' ri.lifan· a \alului pl' lal!lJ'
iungimea valului 21., respect!\ distanla Pl' (lrJ/ontala lntre doua valmi
suceesivl' (maSlIrata intre dOlla creste sal! udincituri):
- inaltimca valului 2h,., datil lk dislan\u pc vnlicala Jntrl' crcasta
valului:
- rcrinada valuJui 21' este inll'rvalul ,k lImp jilIn: lrcn:rea pnll
punct a d,lLla creste sal! adincilllrI SllCL'l'SI\\.·:
- \ lIc/a de propagare v Cll .... ,. lkpl<lscd/a Pl' ()j 1/1 1I11,Jift crC(Jsla vallilui.
Dll1trc clcmcnte1c valLlllli lk Vllll, pClllrll dlll1CIlSI()l1area digurilllr
intcrcSCiU<l InaJtimea h, la carl' .SL' riJ,di \allll Jl'aslIpru ni vell/l1l1 sIalic al apl'i.
Accasta inaltimc este aproximativ egala Cll jumiHate din inaltimca totala 2h" a
vaiuiul (in reaiitale ajunge la 55°,,{, din 2hJ.
" inMlinica mqiala a valllill'. 11" \alllllli. I . 1;'\llIlIca prrddci f"reSlieJC . d - di\lall\:l dc
'"III'I""IIC a jlcnlclci l"lj de
fiil!. 1.7. I{clful'l'rl'a IlIiillhllii \alului prill planlalii Ill' proleqi('
VaJurile aqioneaza asupra digului prill furta Cll carc izhesc in mod rcpetaL
provodnd dislocarea granuielor de pamlnt de pc tal II I'll I exterior, urmata de
erodarca progresiva a ramhlcului.
In momentui spargerii de dig. vallli se rostogojqte pc taluz. ndidmdu-se la
() inaltime h'v a direi vaioare depinde de ina1timea valului, ca de 111clinare3
taluzului de rllgozitatea luI.
lnaltimea de ridicare a valllllli pc lalul h', se compline din inaltimca valuilli
dCaslll'ra nivelului static aJ apei din inallimea de rostogolire a valLilui pe talu/.
!\ccasUi i'nalrime sc poute cu/cu/a. penlrtt cOlldi{lile InJiguiri/ur nt/via/I.\ Cli llxmula
Djunk, )vski:
h ',. 3,2 k. 217,.. tWI. = 3,2. 21z,..
//I
In care:
2hv cstc l11aitimea totala a vallll Ll1;
0. - unghiul de inclinare alai ul'lIiui de of1lllonlala (l:111 este langcrHa
unghiului de lneJinure u tuluzului) :
k - eoelieicnt care depindc de rug()/itatea sLiprai'etei talli/ullll, aVlnd
valnrilc :
- laluz Inicrbat - ILl):
- pcrell de piatra - I Jl:
- percll de hetuJl 1,25:
- anrocamente din piatra sparta - (),72:
- umoeumente Jin piclre tli rerile - n.77:
- amoealllcnte din pietre rotunde - O.X2
In vederea reducerii cfedului valllnl()r aSllpnl mlegritUpi coni'urma\lel digului
se j()I(lsesc solutii tchniee care:
- dimil111ea/a cfcctul distrucllv direct aJ asupra lalullilui. pnll iucrari
speci Ilee 1:1.' se elcctllca/a pc lalul :
- aqiunea/a 111direet. pnll s\uparea dllll111lldrea ereclului valurilor Inainte
de a ajunge la lalu/, prin plantalil de perdck de prn1eclie in luna dig-mal (fig. J .7).
1<'
E1i:ctul dc atenuare asupru valurilur exen:itat de penJclele de protcepe,
depinde de distanta de amplasare a perdclei rata de dig, liilimca perdcIci
densitatea urhorilor din perdca.
Uilimea pcrdelei cc asigunl n uli..'lware l(llu!u a vilnwlu; estc de 50 J50 111,
in funqic de dcnsitatca arhorilor din pcrdea.
1.4.2.3. iniil{imea suplimentanl de sigllran{ii
Inaltimea suplimentara de siguranta (l1s) , constituic 0 rClcrva pentru
evcntuala suprainaltare a patullii alhiel prin imp(llm()lire, pentrll slIpruinaqarea
nivelului apei 111 coturi pc malul concav pentru apwximatii1c afcrente metodelor
de eaJcul Coiositc fa determinarea elcmentciur cme stall fa haza Jimcnsionarii
digului.
Inal\imea suplimentara sc justilica prin necesitatca de a fcri c()wnamcntul
de inmuiere pc timpul apelor mari, CL'C:J l'C ar ingrL'unu l'irculaTia JUlTarik de
intervenrie pentrll aparurea digului. In mod inaltimea sllplimentara de
siguranta se adopla de 0,2-0.5 m.
COla de calcul a coronamentului C
c
uhtil1l1ta prin insllmarca la nivelul
maxim dc ea1cul Nc a garzii normaJc 11 'v a garzii suplimcntare 11, reprczinta cola
de aparare a Indiguirii
C i\ + It ',. +h,
].4.3. Elementele pro/illll,,; transversal al diglilui
Pwicctan:a proljluJui transversal al thgului c()ll1porla slahilirca urmaloarcl\lr
clemente:
- latirnca la cownament:
- inclinarca taluzmilor:
- llecesilatea tipul amcna.lanJur de c()mhatcrc a inJlltratiJlor (drcnaj,
hunchete ; ntcri ()are) :
- necesilatea, lipul lil111tclc c()llsolidariJm.
kmentele prolilulul transversal al lhgulul sc Sl<lhiksc \I111nd sC(JJna de:
irnporlanta (cJasa) 111diglllril:
-condqiile de rUlle\ionarc ( dig sllhll1L'rSlhll sau lnsuhmCfsihil) dc
cXp!01i!Ltr<..' (dig caTOsahil sau nccarosuhi/):
- dmata apelm mari l1larilllL'(\ prcsllll111 apci;
- cunditiiJc geoJ(lgice-gcolclmicc ale lcrcl1ului de
- materialcle locak de c( 1l1strucpc:
- condqiilc mclmklc de excclIpe a lucraril()r.
de mlIenii a dovedit ca, pentru digurile iluviale de pamlnt, profilul
tTansversal de forma trapezoidal a cu baza lata satisface cOlldi!iile de stabilitate
rezistenFl ce Ii se cer totodata. cOIcspunde lIe\oilor de exploatare de aparare
pe timpul nivelurilor ridicate.
Profilul ITansversal poate avea 0 forma trapezoidala simpla sall trapezoidala
compusa (fie cu taluzuri frinte, in mai multe pante. fie eu bancheta interioanl). Ele­
mentelc geometrice ale profilului transversal sint prezentate in fig. 1.8.
.·\H tatull"Xltrinr; B - IlHUJllik (01I..HlaHltllilllllll:XII.':li\)(H:l:?i WIUh',1(:t. H( ..>HI..HiiiIlH.:lll, (.J) -- t:du/. IHh.;rh\j .
."n na:tli (3n\1\\\/:1. r(l )"lbthvnn,\
Fig. 1.8. ProJil lranSH:rsal cle furma lrapl'.widala eOlllflusii
Lii(imea COrlJllamentului eslc in Jll11C!ic de calegoria diguri lor de
eerinlclc dc cxp10atare (circularie accldcntala Still permallenta, Illcrari de intervcnrie
neccsarc pc timpul apdor mari, etc). Fa se pc ha/a cxperientei la
lndiguirile similarc variaza intre 2,0-6,0 m. In ca/ul in care digul cstI.' camsahil,
latimcCl coronamcntului dcpindc de catcgoria drllmului rcspectiv.
!'entru indiguirile din tara noastra, Ultimik rceomandahik sint:
- pc Dunare 4,0 - 6,0 m;
- pe riurile interioare mari 3,0-5,0 m:
- pc ri'turilc inlerioarc mijlocli mici' 3J) m.
jm:linarea talllzurilor se alege astl'cl incut acestca pastre/c stahilitah:a
in dllcriLe condifll de 1lll1qionarc cxploatare. difcn:l1t iClt
ncntru lalllzul (amontc) si interior (tival) in jlll1ctic dc l'ortele carl'
,." " )
aqiolll.'u/a Clsupra talu/lllui c()ndiliiic de intiltratic, de Inaltimea diglllui,
matl'riallll de construqie, tcrenul de rllnua1ic, conJitiilc de exceutic exploatarc.
lahelul!.l
Inclinllrt>!l Iu'"zelor In
Talulld
TaItt:! exterior
Taluz
--
1
Interior
NIsipuri
.•
- I: -' i
),\islpuri argll

I : :; 1
I : '")
:J
l'raJurl
1 : .3
:3
Diguri la rami
intcrioare
cnlru digurile ell pana ILl 3 Ill. pc pamantllri C()ClIVl" sc pot
.lJ()r
1a
lara a mai race ca1culc <.k stahililalc valuri all' lilclinarii talu/clur in rllnqic
'l' llldh.'!laiul pamantos de COI1SlrllC\il' ji)losll tuhl.'l I. I.
l.::i.INFILTRATIA APE) DJCLRILE DE pA:\lANT
1.5.1. Forllla si pozi{ill cllrbei de ill(iltra{ie
Una din cauzele care due la slahirea reziskntei diguriior a harajclor de
pamanl, rUland provoca chiar ruperea lor suh presillIlea eoloanei de apa retinuta, 0
constituic infiltratia apei din rau prin c\)rpul lucram prin ten:nul de
Pfimlntul din care .\'e construiesc digllrile esle, Inlr-o masura mai marc sau
mai midi, intotdeauna permeabil, Din aceasta cauza, pc timpul nivelurilor ridicate
in rau, ICl un curent lent de inliltratie prlll corplll digului, dinspre tallizul
exterior f amonte) catre taluzul mkri()r (aval), ('hiar $i paminlllnk eek mai
argiloase mai compaete nu pot opllnc 0 reziSlenta tolala clIrentului de inilltrafie,
Curentul de iniiltratie pnn corpul digului pierde treptat din energic
datorita rczistentelor pe care lc intfunpina, astfcl ea zona lImeziUi reduce conti­
nuu inaltimea dHre taluzu\ interior. I'ata superI()ara a slraluiui umezit poarta
denumirca de suprafata de depresiune SULI supraraHi lihera de eurgere U apei de
infiltratic. Linia dupa care un plan wrlieul intersecteaza slIpra1'ala de depresiul1c
poartii denumirea de curbii de .'lau eurhii de inJiltratie ,
( 'urht'l d<.: illfiitr31it": 1· IJI afara t.'orplllui II· ill illh:riofui corpulul d1i!1l1ul
Fig, 1.1I - Forma generala a cllrhd tiL' in fi 11 rat it:
Ilrinlr-UII dig de pamalll Olllogl'1l
Forma pozi{ia curbei de ill./i1tra(ie (lig, l,t}) depinde, pe de () parte, lk
regimlll nivelurilor coloanei de apa repIlute, iur pc de alta, de caracteristieile
geotehnice ale materialului din eorpul diglilui dill len:nu\ de rllndalie,
Cind viitura esLe de scurW duratii, jar matena/uJ de conslructic arc ()
pcrmeahil itate normal a, curentul de inflltratie IlL! an,: timpul neecsar de a strahate
corpul (hgului a da lInei curgcri de regim, ellrha de deprcsiune va ramlne
In interiorul seqiunii,
J)aca nivelurilc in rlU sc ridieule PL' II durata mai lunga, dupa un
limp, care depindc de naluru materialullli de construqie de gradul de compactare
a lerasamentului, se realizeaza () curgerl' de rl'gim a apci in1iltrate; in uncle
(material de construc\ie a dlgului un: pcrmeah!lltate nWI marc dedi a terenului de
fundatie, seqiune transversal a ingllsla). curenll1\ de inliltratie poate chiar sa apara
pc taluzul interior, la 0 anumita inal\iml' a(h lk stlprarata terenlilui,
Studiul inJiltra(iilor prin digllri se n:li.'ril in prillcipal la url1liitoareJc
prohlcmc:
- c'H1s1ruirea eurhei de dL'presllllll', sliprakll'l lihere dc curgcrc a
apei de inlillra!ie prin cnrpul digului:
- dcterminarea dehltullli de inliltratic prin dig pc suh lhg, ea a limpului
necesar c',irentului de infiltratie pcntru a strahalL' h'rasamcntul:
- liJmensionafea evclltuald()r lucrari L'C apar Ilcccsarc peI1trLl l'omhatcrL'a
infiltru\ill(ir saLl pentru drenarea apclor lk Illliliratic.
('urha de Se stahilc$tr pC111rll lucrarik mai importanlc. L'U diverse
mctode h:l/ate pc aplicarca Llllur cakllic hldralilil'l' LlrnIXi11l(ltl\C.
jig. 1.8. Uetcrminarca oricntatiyji a pOl.ilici curhd til' infiltralic prin tligurilc (Ie piunilllt
Pcnlru ealeule preliminare, sau In ca:lul lucrarilor de mai mica importanta,
pozitiu curhei de infiltratic se detef11lina, asimililld-o Cll 0 lillie drcapta, aVlnd
lndinurca 1:5-1:6 pcntru pamlnturik argiloase 1:7-1:X pentru cell' nisipoasc.
Opcra{ia sc cieClllcazii gralit' (fig. I.X) lWlnd originca curhci de inJiltra(ic
(dcprcsiunc) In punctul de intcrsl'cpl' al nivelului maxIm dl' rau Cll tala/lll cxtcrior.
Scctiunca transversala a djgului lrchuil' sa cllpnnda eurha de in!iltra\ic astlCl
detenninata.
1.5.2. Solllli; Ie/mice de comhalere u in(illra(iilor periclIlouse
prill corplll digului
Apa infiltrata reduce frecarea imernii dintrl' partlcukk de rihnant,
miqul'ind rczistenta la taiere a materialului inl1uentind defavnrahil condi{ii1e
de stahilitate. Starea de saturatil' neata, constitul' \l situatic critica pentru
stahilitatea taluzului interior, pUlind dcterminu Illlll1eCllrea (rupcrea) acestuill.
Cncori, viteza eurentului de infiltrafie prill dig sau rrin terenul de Ilmdatie,
1n masura incat ajungc sa antreneze partieulele solide, dlnd la
izvoar...: noroioase (cruptii de noroi) la ha:la tallllului interior. Dadi antrl'narea
paniculelor (ernziunca interna) progresea/a III Illnglll curentlllui de inJiltra!ic, srre
taluzlIl amonte, se rot forma galeni dill IT 111 l'l' mai largi. prill care apa sc seurge
rapid, provocind In tinal terasamcnLullil.
La proicctarea exccll!ia digllrilor trehllle urmarit sa sc previna astlCl de
tcnomenc pcriculoase, In primul rind pril1 cvitarca j"o!osirii materialclor de
consLrllqic a tcrenurilor dc rundalie necoresrull/atoare. Reali/area accstei
cstc lIncori grcu de indeplinil. du! lillld nwrea varia!ie a conditiilof
gcotehniee dc-a IUllglll trascului digllllli, 1n IUl1clk r1urilor. Ik aCl'ca, atlillei c1nd
apal' (lstld de situa\ii urmeaza sa sc prcvada miisuri speciale de ela/1,>'are pelltl'lI
comhaferea in.liltra(ii1or salt ma.mri de drellare. In \edcrca reali/ani L1nor
paramc,Lri ai curgcrii de inliltnqic III limilc admislhilc.
In general, sc ca in ca/lil \Iillirii ell durata Cl'a mal lunga
sec(iunea digului .'Iii cuprinda curba de depre.l;iulle III intregime, astld ca
iniil{imea de ie$ire a{J pc taluzul aval sa Indeplincasea conditia:
all <:::. (IJ,IIJ-IJ,15j. /I
In carl'. 11 cstc lnaltimca maxima dc rl,tincrc a apci din rata digului.
Dc asemcnca, se ea vitc:lelc eurcntului de inti Itratic sa nu
provoaec croziuni interne dcfonnatil pnieulousc. ori dchite man de inllltratlc.
Paca din studiul inliltw(ii/or 'it: cOllSlaUi di dimcnsiunik sec(iumi
lransvl'rsale alesc sint insulicientc rClltru a aC(lpcri CLI cllcacitatc curha ue
se recurgc la prciungirca diii lk 111 tlIlnqiL'.
Prelungirea ciiii de inJiltra{ie sc reali/ca:dl eel mai simplu pnn largm.:a
scetiunii transversale a digului, alcgand lIll talul' interior ell inclinare mai mica
(1 :4-1:5). In eazul cind digul an: 1l1iiltime mare apare neeesitatea sporirii
stabilitatli taJazului interior, se poate executa 0 baflchetii a direi la\illle se akge III
lunqic de neccsitatea aeoperirii curhci de intlltratie. Platforma banchetei se
la 1-2 m suh nivelul maxim al apdor retinutc. dlndu-i-se 0 Indinare
transVl'rsala spre incinla, pcntru a asigura scurgerea rapida a apelor de
precipiUlDi.
1.9. (·ombulc.'r<'u iufil',·ufiilor P";1l dil!,uri1c fljllllfwl {'II !ljulorll' rJerelilor dc.·
Daca malerialul de conslruqic eSlC roartc perll1eahil. ceca ce uuce la
rormarea unui curent de inliltratie ell dehit hogat vitc/e peste limita dc aJ1trellare
a particulelor line, se rccurgc la amellajiiri de combatere a injiltra{ii1or. In acCSl
scop, sc prcvcde in corpul digului un rereLL de din material ell
permcabilitate redLIsa (argila), dispLis suh forma de simbure (fluelell) eelltral sau
de ecran pe talLIzul exterior (fig. 1.<)).
Prezenta unci zonc practic Ilnpcrmcahilc 111 eorpul digului modilic3
conditiilc eurgcrii de inliltratie in currinsul 1111clcului sau eeranului de
curba de deprcsiune are un gradient hidrauJic (panta hidrauItca) mull mal mare
dedt in r...::stul diguilli, din callza penneahilitapi reduse a nllclclilui argilos.
1.5.3. Comhaterea infiltratiilor prill tiigllrile {imtiate pe
terenuri lIecore.\pullzatoare
T(:JCl1Urilc nisipoase roarte pcrmeahIie pnicjulcsc 1l1Jiltratii plllcrJ1lee re suh
dig, care pot da la croziuni II1lcrI1e pcricuioasl' III ca/lil in care matcriaiul
coeliunea siaha, iar viteza curentulul dc inliilralie limita de antrcnarc.
In aeesl Cal, se lau masuri de comhalcrl' (\ inJiitratiil(IL i)aca slrallil l1Isiros nu cslc
gros, sc lntretaie curcnlul de mJiltni!ll' pnnlr-!I perdl'u (dIali·agma) de care
.'1
sc incastrcaza in slralul slah pcrmeahil de dectcsuhl (Jig. 1.10, a). In calLt! in care
matcrialul de constructic a digLllui an: pcrmeahdilale marc, pcrdcaua de elansarc se
In eorpul digului, pina la nivellil apdor maxime.
I - de :-;trallil lIIlPl'lllIl'.Ihll. I - 1I11Pl'lllIl'aIHI, sila! ptflIH:iJllll. -; --- th,:
h crtii til: irdil1ra,ic prin tcrcnul de . I - thalray.lIltj ilJlp<:f1lll:ahdtl ,1 laq!irl(l St'qitlllii digului < salllhufl'
n:liual IHClllfl.l!illll ;llllonlC (tJ UH ,'d\ iH 1lllpCrlHCahi!
1.10. {'umhlllcrca illmlraliilor Jll'ill Icrcllul elc fUlldalic
Dadi insa strallt! permeahil din l'undatie cste adinc, se reemge la lunari de
prclungire a eaii de inJihratie, in vederca reducerii vitczei dcbitului cllfcntului
subtcran la valori admisihilc. PrelLingirea caii de 1I11111ratie sc poatc realila in
principal prin urmatoarclc masuri (fig. I. 10. h) :
- exeeutarea Llnei pcrdclc (uwl'ragme) impermcahile pinii la u anumiHi
adfmcime sub talpa digul ui (I); se cUllsidera ea 1,0 III de adineime a perdclcl
impermeahi1e cu circa 3,0 III drumul parCLlrs de apa, echivallnd deci eu 3,0
m de li:ltimc a bazei digului;
- largirea sectiunii digului prill lm:linarii talLlzmilm sau
prevederca tlnci hanehctc pc lalu/ul Interior (2):
- dadi matcrialul din dig l'sll' ruUrle pL'rI11l'ahll, ill uncle sllu<.qil sc poate
reeLlrgc la lin siIllhure central prellll1gil spre UlllOnte Cli lIll covur irnpermcahil (3).
Dar lcrcnurile de rundape impermcahllc impun luan:a unO[ masLiri
speciale dad digul eslc conslrui! din malerial permcahil sLa timp indclungal suI!
sarcina Llnci eoloane inaltc de apa. Din caLiza eapacllatii slahe de drenare exercitala
de lerCllul de fundatie, curha de inCJltrutle Ja \l preu ridicata In corplll dlglllul
iese pc taluzuJ interior la 0 iniilpme mai marc de (), I ()- 0,15 din lllalpmca digului.
PentrLl a preveni illllluicrca lL'1'asamel1Wllli SUli allircnarea partH:ulclm line
din tallll, se rccurgc la luerari de drcnaj 111 vcdcrca c(lhuriril CurhCl de inliltralic
menlincrii ei in intcriurul scqiLll1Ii dlgulul (Jig. 1.11)
Drenarea se realizeaza, de uhlcci. Cli ajlllurul lInLlt JrCIl uri/ontal dll1 material
lilLranl. la han laluzului elva! ( I). I )rCJ1ul i'uJ1qioJ1caza ea lIJ1 lillru invcrs se
din pialra sparta, care se 111lhrara IUlUnk VI11 in col1laet Cll pamlntul ell
un stn:ll de urmal de lIntll dill lllsip (matcriulul L'U granulatia eca mai midi
vme in c()ntad CLI paminlul, iar cclclallc malerialc sc sllcccd in ordinea granulat
iei
crescandc, in sensul curentului de inlillratic). !\lllnci cind sc mentinerea
in starc uscaUi a hazci taluzului intcrior, se exccula un drcn de talpa (2) din material
iiltnmt Scltl tuhuri imhracatc illtr-ull Ii/trll invcrs dill IlISlp.
fa
fr
frf
1 - de dllllllalclialJlllranlla halilialulullll a\"I, ,dlell 1;lIpa, dill 1111,,"1. ; - Clllha IIIEllJape, I", II>, I,
diverse lipuri,-!c prisifle de drenaj: 1d - dClalill dc a IlIi\IIICI dilll""lcri,,llIllJalll pi"lfa sparla, , - slral de plelri) de 111­
I) ('III groSIIIIl', () dl: III"ip dl' 10 lUI)
Fit!:. 1.11. - Cohoriifl'a cllrhl'i tic infillralil- prin tln'naj
In amhele cazuri, drcnLlrilc sc dimcnsi()nccua aslkl ca sa c()lccleze sa
COndllCa ClI u;.urinta dchitlll de inJillra!ic sa asigure C()hmlrl'(j C()!1venahila (j
curbei de intiltratie.
Tcrenurilc nccorcspun/atoan: Cd fundapc pentru diguri, rcprc:linta In mod
scctoarc restrinse ca lungime sall chiar punclc izolalc, insa liccarc din
acestea, daca nu cstc tratal in mod corcspllll/alor, consliluie un loc expus
degradari lor pune in pericol Inlrcaga incinla Dc accca, 111 cadTllI
studiilor geoldmice sc idcnti Jica Cll grija pUllctelc di Jici Ie sc sludiaza aprofulldaL
elahorandu-sc atullci clnd cstc caru], proieck scparcHc pcntru lravcrsarcCl accstor
scctoarc,
1.6. EXECUTAREA LUCRARILOR DE I!\'OIGUIRE
Prl1ccsul lchl1ologic al cxecliticl !.lJgllnl( lr lk palll11ll cuprindc () scric de
()peratii care, in cscnta, sc pol grupa aSlfcl:
- (lpcratii prdiminan: dc amplasarL' (lrasarc) pc lerell a Illcrariim dc
prcgatirc amprirci Jigului a gropilnr !.k lmpnlllllll:
- saparca, lransportlll 111 (lpna Cl pallllnlllilli, illcillsiv c()lllpaclarL'a
III i;
- Jinisarca lllcrarilor.
() prohlcma spcciala () C(lllsllllllC aiL'gL'rL'(l malcrialllilli pcnlrll L'()JlslruL'tia
1.6. I. Trammunerea ill execu(;e a proiectulu; de indiguire
.\plicarca 111 excclllie a pmiectuilll de lndiguire consUl 111 poziliollarea ill
jieeare pUllet de pc trasclll piehclal, a paramctri lor geomctriei ai luerarii, cum
rezultd din profilcle longitudinalc realizate (Ii 1.12) tahclelc ell ca\Cula\iIlc de
sceliuni volume de saplltura (lanel I. '"'). in vl!derea exe(,lItarii lu('radlor
tera . ..,'iere.
Nr
pune!
:2
3
4
5
1crcll
('
, C II
.
c- ('
."
S,
V
I
\/1.
S
i U,211 1:" ()(J 2,Xl!
I
-
lOJ() 1:1,(12 2,72
,\1 I,' I') 11)1) 3(J()l) \IIO(j
; (l,() 1 13,(14 ) ,(),)
.,
1IIII (12j()
'J,X5 n,06 1
,(1.1'(4
I!)( I 0'J2()
I), ()(I
13
"'i\. I S

IO,l}() 11, Ii
7 ' 1 1()7 15
I"lal
j(171:,
Pc rmtllul longitudinal al i.hgului document tehnic de haza al lucrarii - sc
linia coronamcntului, linia apclm maxime, luate in ealcul la proiectare,
Iinia krenului Jig. 1.12 (corespllnzatoare dall'lor oin tahel 1 ).
In suhsolul grallcului se lree valorik [()r()graliec ale runctcJor oin lcren :
llumar punct, cola Lcrelluiui, cola ardor maxime Oi.' calclll, coLa curullamcntuilli,
inaqimea digului, rarametrii curhl'lor de racordare ai aliniamcntdur ,
Sc tree de ascmcnea ca\clliapile dc scqiul1I (valori punctualc medii)
precum calcula\iilc de volumc partialc pc trons()anc volume cumulate,
Calcula\iile din profile conslall ill dClnminari dc :
- ina1limi all' digului (H) In runctcle de pc trasCll ell rcIapa :
II C,-C. in carl' : C, cnta emonamentulLiI (m)
C euta krcnullii (111)
- scqiuni prill oig In j'()nna de trupo i.'ll cicmcntclc : ha/a marc l'Llnda\ia
diguJui (B), haza mica(h) - liitJlnca CllrllllUI11ClllUlui (c), luJuzclc- 1l1elinun:a laturiJor
oigtllui sprc apa (11m)) srrc II1CIl1Ul (lim}), Calculcle sc cfcctueaza Cll relapa:
fi+h H -(fill t tn:)
s= _··········x1l
cxH
')
2
])e11lru lieearc lnmsol1 oe dig de 50-J ()() 111 s...' ddermina sc:qlllllea mcoic
(Sill) lntrc plll1cteJc oe capat ClI rl'lapa :
SlTPlIlll.'d [n CUpll! amonlc al tmnsul1ulLii
,\'} - SCC\ILlI1I.'<] in carlll aval al LnmsonLlILII
, ­
.SIII =
\' l llulTIclc de krasamenlc sc dCICrll1l1lJ par\lal (VpL pc IWllsoane de dig cu
rclat ia :
Vp Sm. D, unde Sm - seqiullea medic pe IronsonuJ de eaklll
f) IUllgil1ll'1llrOllSOl1ului de eulcul (50-100 Ill)
Vulumelc cumulate rezulUl dill totali/area acumulftrii volumclor raqiaie,
pogresiv de la runctul de eap al digului rfmft la pUllctul Jina!.
i)
,.' ,
,

J • , J
1.12 -
Amplasarea lucrarilor In ferell COI1SUllll malL'nalizarea rl' leren a rUl1etelor
care definesc trascul Si conillrul lor, rotrivII planurilor Si dcsenclor de cxcclltie din
rWiCCL
PNnind dc la rererii hornelL' inslalale ell ()cili'ia swdiilor torogra/iee, se
identifica mai Tntli lrascul lllerarii $i Sl' marcheazii axa digului. Sc i'uluscsc hall/c
sau jaloane distan!ate la 300-500 m intn: cle .. dura can: sc rlci1Clcazi1 ell dill
50 in 50 lTI.
Dura richetarea axei, Sl' nivl'lmcnllli pc lrasell se InlUcmqtc
pwtiluJ Inngitudinal de exceu1il'. J\roi se marcheazii. In drerllli fil'dirlli de rl'
aX3, lii(imea amprizei digului (piciomi lalu/lIllIi inlerior exterior),
Pregatirea amprizei digului i.1 gn JPi/or de imprul1ll1l l'uprindc ca opera!;l
prineirak arhorilor, hohw(lnilul', a stralului
prCClllTI 51 m()hili/,arca funda!ICI dlgullil.
Stratui arahil, avind un contil1l11 ndicul dl' malenJ ()rgalllcc, sc indcpartcaza
dc pc arllpri/a digllilli, iar aeoill lIl1l.k estL' I1l'c\.'sar. de rl' ampn/a grori1nr de
lmprumut, pI.' \l adll1eime de 10-20 1.'111. /\cl.'clsl{\ (ll'cI<l\il' se executa ell aju\(1rui
hllldozcrl.'lor 111 ca/ul adll1eimilor miL'l, Selll ,iI sLTL'[1LT\.'i()r pel1lru adll1cillll I1wi Illelri.
\IA)llizarca arnrri:lel Jigullil Ian' ell plUglill la () adll1cimc de
]0-25 em. uri CLI scariliealoare 1(\ aJil1L'l1l11 mal Il](lrl. Prill aCl'asta se asiglll'a
inJratirca pamin1ului uin fllndatic Cli eel uin corpul uigului, cvi1inu
lInui plall ue separapc cc ar favoriza in1il1rarca apei sau alunccarea uigului. In
acela$i scop, se recurge la saparca unor longi1uuinalc.
Dupn pregBlirea amprizei, se procedca/8 la malcrializarca In pJan vertical
a eonlurului scqiullii digului prill ue !emil, lixc sau mohilc.
1.6.2. Materialul tillosit la cOilstrucria digurilor
/yJaterialul folosit ill mou la eonstruqi(J uigurilor Iluviale este
piimintul care se gasq1c in lunglll trascullii. la () uis1anta mica de locul unde
urmcGlza a Ii pus in opera in conuitii care permit 111ecanil'arca cOlllpleta a
proccsdor dc excavare, transport III corpul digulul
Penlru a pu1ea n lllilizal la COl1struqia uigurilor, pamintlll trehuie sa
inucplmcasca 0 serie de conditii, dintrc care principalc sint:
- compactarc suJlcicnta penlru rcall/area uiguilli:
- rCl.istenta la taierc coresplll1/i'ltoare, pcnlru a asigura 0 buna stahilitale a
tcrasamentclor:
- stahilitatc contra actillnii hiuwdil1umice a apci ehiar In canIl realil'arii
gradicdului hidraulic
- plasticitatc slillcienta pcntrll a putca ae()pcri ucl(mna!iile care sc
prodl.lc rara ca sa apara fisun.
In general, pot li utili/ate ca materia) de cO/Jstrw.:!ie a digurilor aproape toate
pamlllLUri1c de natura minerala cc se Inlllncsc Ircevent III \ullcilc rlllrilur.
Compactarea terasamente/ol' Sl' puate realI/a ell uivl.:rse utilaje de
eompr<...:sarc, care aetiol1eaza prin rostogo\ire (eilindri comprcsori, vehielllc, etc.),
prin haterc (maiuri, plaei compresoure) sal! prill vihrarc (p1i1ei vihraloare, dC.).
Tcrasamentul se compaetcaza In stra1uri sLlcccsive, a dimr grosime vanaza III
iLmqie de presiul1l.:a unitara exercilala ue utilajlll de compactarc de Ilumarul de
lreceri sau lov!ri sllccesivc.
1.6.3. Executarea terasamelltelor digillui
l:xeclltareu t":nlsamcntclor digllilli C0111rorta operu\ii d..: sapan.", lransrnrt
a pamfmlulul in corplli uiguilli, rreCll1l1 opera\ii ue linisare a ramhlcului.
Siiparea, tram,portul }i a5ezarea piimiintului III dig sunl opera\iilc eu
ponderea eea mai mare din volumul lucrarilor de indiguire. Lie st' exeeula de ohleci
mecanizat, folosind diverse tipuri de utllaie, III lllllqie ue sec\illI1C(1 uigului, distanla
ue transport dot area unitaplor de cxccu\le.
Ceu mai larga utilizare 0 all screpcrele care sapa pamantul din gmpi de
imprumut,lI transporta II deplll1 suh forma de slraturi In corpul dlguilli.
Pilmintul din gropile de Imprumlll ampbsate In /011(1 dig-mal se sapa. de
ohieei. pina la adincimea ue nO-XO 1.'111, 111 acest ICl krcllLII poate Ii uilcnor pJanlat eu
speci! fbreslierc. Daca sint situate 111 II1clIlta ll1diguil, gmpi Ie de Il11prumut IlU
lrehu1l' sapate mai adinci de OA-O.5 Ill. pl'l1trll a plileJ. Ii aratl' mCT1!inulc in cultura
dupa eX pi oalarea lor.
P,lmi:'mtul dcscilreat In dig se In straturi uniformc ell ajutorul
grederel(lr huldozcrelor. Straturik se compacteazii Cll ajutorul tavalugiior pieior
de naie. sau prin eircula\ia utilajclor Lerasierc : e!Cetlll de compactare oh\inut in
cazul (}r£3cmizarii
.
judicioasc a circlIlalici screperclor csic de 40-70 lin/mc.

Dupa ec digul a cilpatat 1'(1f111a prnicdaUl ca scctiunc inaltime, se
proCCdC<ll3 laJinisarea talllZllri/or emnnamcnlului. Iknivclarile mai pronuntalL'
sc rccliJ1e;} eu ajutorul sereperclnr.
hnisarea propriu-zisa, pcntru reali/area U\1or supraICic dit mai planc, se
executa ell ajutorul aLltogredercloL grederdor hulJo/crelor. In L1nele eazuri,
f1nisarea mccanidi se eompleteaza ell 0 politura cxccutala manual, in special la
diguri ClI sccliuni mici.
1.7. Sl LUCRA.RI DE PROTE,)ARE SI CONSOLI DARE
, ,
A
111 afara de constrllqia de hala, care cstc digul paminL lucrarile de
indiguirc mai cuprind diverse cOl1slruqii amcnajari pentru protectia
ennsnlidcuea digului, eonstructii ancxe allxiliarc. FIe au seoplli sa asigure in
hune conditii apararea contra inundatiilor sa permita desfa.$urarea nonnala a
activitati10r de productie. J\ceste lucrari se pot grupa asticl: lucrari ell caractcr
special asigur<ind pwtejarea cOl1solidarca JigullIi lunari pentru deservirea
cireulatiei, supravegherea inlretinerc(l diguilli.
1.7. J. LU('rliri de protejare a digullii
Lucrarile de protejarc a digului (.Ill WIllI de a prevcni JegraJarea talllzurilor
eoronamentuilli provocata de di factori, inlrc care agenti i atmoslCrici,
acliul1ea apei a corpurilur pllltltoare. 1,'1e rot Ii grllpalc In llicrari de protejarc
direclil (Jc consolidare) de prolejare indirccta a dllnilui.
- protejarea directii (consolidarea) sc rcali/ea/a prin diverse Illcrari de
consolJd;m: a taluzLllui a hazei lalllzLllui, ellm sint: inierharea, anrocamentclc
diverse imhraeaminti din piatra, ne\()ll sal! din aile matenale. Tipul de
consolidare se alcge in funqie de : caractcrul al prccipita!iilor, Uiria
vlntuluL l()f!il de ilnlrcnilre il ilpl'i C01](:cntrurcil ctlrcnli/of lil cotllri, marimca
valurilor earacterislicile plLltitmiloL Ik acesta depinde de natura
pamintului dm corpul digulul de resllfsl.'le de matenale locale de constructic,
a1cgandu-se tipul eel mai eorespunzatnr din pUllet de vedere tehnic ecollomic :
- protejarea illdirectii a diguilli se realih'a/a prill lllcrari execu\ate 111 zona
dig-mal. ell seopul de a rmla de eru/iune a apei a sloiurilor. ('ell' mai
hune re/liitaic Ie dall plantatiilc (perdeJcIe) J(lrestien: de proteqie. care retille
vileza curentului atenuca7a Vc.!lufl Ie Inaink de a ajllnge la dIg, cOl1stituind
totndata un ohslacol In calca sloiurilor de gheata. I)cnlrll ahalerea cllrentului apei
de la dig, pc sectoarelc rara sc pOII 1\.' rceurge III pinleni (epiuri) din
r
am1
n1. sut! piatrli, pentru dirijarea ctlrl.'nlilor "pei.
(\'(1 mai dispindila maslIra de pmtcjmc a LlIu/Llrllm comnamentului
consUl 1I1 conso/idarea lor prill inierhare. il1lcrhurcu se rcalizcaza de ohieei pnn
Insamlnt
an
:a digului ell ameslecuri de icrhllri. Spceiile folositc trchuie sa
indepjineasdi urmatoarclc
- sa aiba un sistem radicular superJieia! insa vigllros, care sa tixeze bine
solul:
-sa aiha durala de vcgcta\ie longevilale marc sa !{)fJllezc LIn covor hine
incheidL:
sa suporte eondit1i vitrege de SIll clima :
- sa reziste la inunualii inddungale, dt lu scccla .
.\mesteeul de ierhuri se slahilqte In i'lIl1c\ie de c1imatlll ZOllL'l natura
paminLului din care este eOl1strllit uigul, aIcginuu-se speeii ell perioade de vegetalie
diferitc. cure asigura covorul verde () pcrioada CIl mai lunga din an : pir, zizanie,
paiu$, ghizdci, spareeta, Lrif()i, sulllila alLele.
Pentru sporirea fertiJiUlfii, supra/uta digulUl se pOHle acoperi Cll pamant
vegetal ori sc admimstreaza
".,(
/
..I,
. /
, /'
<'
,(
/
//
"
.,.,
; ,
...
',.
I.B.·- lahll.lllui l'U hrallie de iarhii
[)e sectoare SCL!rte, ill cazlII dnd inSall1l11!<lfed 1111 aSlgura lin C()vor erhaceLl
hine Illcheiat, saL! in plll1clek criliLT unde SL' Ixrl' () prolec!ic mai pUlL'mica a
lalu/uri1or, se recllrge la hra/Liuire.
lhal.uelc se 1n mud lal (lig. \.\3, a). ucopcrind
sau - pcntrll economic - suh forma de hellzi (lig. 1.13, c), Illlrc
care ramln carouri' cc se InsamlIl\e(lza. () c()ns()lidarc mai pUlcrnica a hazei
taluzulul se poate ohtinc prin hrazddm [1e tnLlchic (1ig. 1.13, h).
1.7.2. Lucriiri de consolidare a digllilli
In cazul ellllJ tnasunk de pr\)tcqiL' aralale 111 aI sus III I sInl slIlicientc penlru
LallIllll exterior. sc reeurge la C()l1s()l!dan mai roislente. Tiplli de c{)llso1idarc se
alege, in cazul untIi pulermc, pnllldu-sl' seamu de vJlezele maxime ale apci
care nu prov()ad'i, eroziunea. Pentru lipurik de clll1s\)lidan.: Colosile l'rccvcnt,
valori Ie vilezelm maximc de ncemdml'
\'al()rile mai mici ale vitc/el e()res[1l1nd <ldCI1lL'IInli medii a curcnlllilli plna la
(I,S-OJ' 111, iar celc mal mari la illllllClmC(! tk l.O In Illai mull. Val()rilc
; I
inlenncdiarc sc determina prln inlcrpolan:.
La eonsolidarilc din pialra, valorilc vilczci corcspllnd pictrcI ell dimcnsillni
de 15 crn. Prin marirca dirnensiunil()r pietrei, valorile vitczci cresc Cll 0,5 m/s
pentru iiectlre 5 cm. In cazul cro:riunii prill valuri, tipul de consolidare sau
proteqic se a1egc In fllnqie de Inaltimea valuriloL p()trivit valorilor prezentale in
tabelul 1.3.
de consolidarc a CalULului in
Itimca valului care I1U
\'aJllllli Tahclul 1.J
Tipul de eonsolidare a taluzului eXlerior
lTOI1UllI.
Plantapl de (In
de 30-40 m sau mai late)
de piatra
-
rorcsticre hine Incheiale (Ill
de 05 m sau mai mull)
din pialra Ilesortata
dari din helon
___ ________
0,4 - 0,5
0,5-1,0
0,5 - J,O
1,5 - :2,0
:2,0
Tlpuri Ie UC eonsolidari din pialra I'o\osite ill mou penlru prolcjurea
talazuJui exterior al uigului sint: anr()camenlcJc din piatru lles()rtaUL anrilcamenlck
din piatru sortala, pavajul dc pialra (dintr-un simi salt din uOlla straturi), pcrcll zidit
din piaU-a.
it ell jll'lCil dl: pialrtl. h . l'1l dale dl.: ht:inn, l' l dill I>I.-'hij\ p.lI,!!!,'!I, il" I pUl'lI d ..- d,alt. de ht,;lillJ . 1 "lJdl
rllll:11I1
Fil!:. 1.14. - Suh1lii lie lalllLuluj
LJ loalc tipuriJc de pavaj sau pefeLi liuil, olnclIrIlc de pialra sc pe un
slral (pal) Iiltrant, a d'ir111 alc1Huire Sl' alege in JlIl1C!le de caracterisllclic
granulumclricc all' malerialului din cilrplll Jigului UC dimcnsiunilc hlocurilof. Ik
noice] se un strut de nisip granlliat de I {) cm. In contact Cll pamJlltuL iar
pcsle accsta un stral de 15 em pialra sparln.
13d1a pcreului sc incastrcaza oll1e In lnl'mtl de J1.1I1dapc, pcntru a I1U sc
putea dcplasa prin alullecarc (fig. 1. 14).
Imhradimintilc din heton sc lllili/ea/a ac\)lo 1l11de sinl mai economice dcdll
cclc din ria1fR, Sall III silt/atii spl'ciale la'i()lil:iUin dcoschllc.
Cdc mai ues lItihzale sint dakk din hclun simplu ell dimcnsiuni mcuii ue
XO x 60 x 10 cm, In retca nclcgalc 1111rl' ck pcnlrLl a Sl' aLlapta mal 0111C la
, )
lasarca lcrasamcntuJui, sal! dalck dill hl'lol1 armat eLI dimensiuni medii
de 110 x 60 x 8 cm.
ea pereul din pialra, dakle sc pc lin pal de haJasl. Rosturile dintre
dale sc astupa ell hiLUm, In accst fcl rcah:;llldu-sl..' () Icgatura elastica dan$e in
timp.
Nu este indicaUi digulul Cll un strat continul! de hcton, din call/a
ea accstea se lisurcaza in urma tasarii diguilli (uri trchuie dimensional mai puternic,
ceca cc II Cace prea seump),
Folllsirca imhradimintilor dl' piau'a $i hcLon permItI..'
Inclinarii taluzului la 1:2 clliar mal lllulL
CaJitati deoschiL de hune pre:;intii imhriicamin(ilc de uslilli hiLum, turnatc
direct pc talliz intr-un strat ell grosimca de 5 - 10 em care, pc linga avantajul de a 11
clastic\.' Oexihilc, asigura () huna impcnneahJll/(:lrc a digllllli, iar In eazlll reraeerii
sau redimensionani pot Ii rceuperatL,
Bune rezultate dau $i imhraeamin\ik din hl'l!ll1 Cll prolil parahuhl' inclinat 10.
aproximativ 45
c
, realizate din verticak scpJrate prill rostllri distantate la
1,0-1,5 m, imhraciiminti care roisLa j()(Jrlc hine la loviLurile vall.lnlor $i la
presiullca ghe!unloL
1.16, Zid !I,. lIparlln' dill hdoll lIrlllaf
Lucriirile eu earae/er special CLlPfllld diverse constructii can.' apar necesare
de la cal: 10. co.:;, cllm sllnl zidurlie de aparare, /\l'CsleJ se j'{)I()sesc pc uncle sectoo.re
unde IlLl este pusihila execlitia Jlgurilor de pamint ell sectiune lata, co. de exemplu
/u lraversarea StlU lInd\.' l'orollal11l..'lllld digului Ill! poate 11 lna/tal la cola
pmieclata din Jipsa de spatiu ori de pilmilll dc.
Zidurile de aparare sc executa, de ohlcl'l. suh j(mnJ de perl'l! sllhpri
verticali din hcton annal, Cll talpa de rl",l/l'lll (fig. I. Ih).
l.X- LLJCRARI INSTAL,\TII ANEXE
LlIL'fariie $i instala\iilc o.ncxl' se grupeadl in dUlIa calegorii princlpalc :
llicrari rentru deservirea cireul<:l\lel in /una digllilli lucrarl pentru supravcgherea
intretinerea digului.
Lucriirile pentrll de.\'ervirea drcu/a(iei 111 luna lllguiui au drept seop
asigurarea legaturilor de circlIlatie intre Incinta indigllita lona exterioara, cl1
circulatia legata de lntrefinerca digului de apcirare pc /rmpuJ apdor mari.
111 punelelc unde digul intrctaie drllmurL sc cOl1struiesc rampe de traversare.
Se construiese de asemenea, din loe in loc, rampe de acce.'" pe dig, neeesare
activiUitii de intrelinere de apiirarc.
Rampele se eOl1struiese ell latin1l'iJ caii de 4 .:) 111, panta de 1: 1() - 1:20
lnclinarca taluzurilor de 1:2 - 1 :2,5. Rampa intcrioara sc lrascaZa, in mod
perpendicular pc dig, iar rampa cxteri( lara suh un llnghi de 45° spre aval sall ehiar
iipita ele talul (fig. 1.15). In caz de eirelllapc lIltcns3, rampclc se pietruiesc.
Pcntru a impiedica circulatia ahu/iva pc e()wnamentui digului, de 0 parte
de alta a rampei se instalcaza bariere ell inehiliit( lfl.
Fil!. 1.1 S. - Hampa de In·l'lTt·
fucriirile Illstaiatilic pelltrll '\lIpravegherea illtre(illerea digului
constau Ji n centre (scdi i de seqic. cant()alll') Cli depozitc de malcriaic
de apiirare. 1I1lclte earhuranli, platl()J')11l' pentrll vehlclIll' etc.
Teiec()lnul1ica(iile JilIn.:: sediul de "cclle :;;1 PlT'i(I/H.dul upcnHiv sc asiguril
prin radi()telc!'ol1 sall prin instala1ii tel c!'Ulll ce.
Ca mstalatil ancxe se mai prevad mire hidrollletriL'e 111 Plll1Ctc earactcflslIee
Jin lungul digului, pentru inregistrarea 111velurii()r apci, horne ki/ometrice reperi
altimelricl de control, harierc pentru opnrea circulallct vehicuklnr pc co[()namenl
sal! pc hancheta digului altelc.
1.9. INTRETINEREA DIGURILOR
I >ig.urik ceklaltc cOllslrlll'\11 Illdlg.UIrtI Sllll SUrllSl' Pl'rIl1<lIlCIlI
acpunii a apelor rcvarsall'. gi1l'luril(lr. agenplm atIHuskncl.
de, carl' tind sa k sa Ie slfihl'asca lrerlal rCllsten\a,
ajungfmJ chiar la scnaterca lor t()talfl dill I'une\iulle.
Pentru rrevenirca remeJlcre<l (lcestur silllalll. lrchute dllsa () aqllllle
,I
sislemalica de inlretinere rerararc a degradarilur survenile, iar reriudie sa se
inlervina Cll lllcrari de reraratii cariLUIc.
1.9.1. Lueriirife de illtretillere
Lucrarile de inlretinere au drerl seur sa mentina inlacla earacilalea de
apararc lmpolriva apdor de Lk cunslall. in prineipal, din inlrqinerea
lerasamenlelor digului, a lucrarilm de consolidare a lalu/urilm comnamenlului
(eovmu1 de iarha, pereurile), a lllcrarilm de ana din cmrlll digullli a inslalaliilor
auxiliare, precum de lngrijirea expl()aturca c()rcspul1/atuare a planlatiilm
fmeslicre de pmleqie.
Inlretincrea lerasamenlelur digllilli C()11lporta in rrincipal:
repararea coronamenlll/ui degradat din call/a circlliatiei intense, cu
deosehire pe limp limed, ca din call/u splllhcrlirii rrin vinl, consli'nJ din nive/area
e()11lpklarea rcl"accrca humhamcnluluL dc.,penlru readucerea la
eola latimea pmieclala :
- astuparea eu piimint hine hatLlt a crapaturilm ivite in lalu/uri, a
provocale de ploi emzillnilm caLI/ale dc valuri sall gheturi precLlm a gakriilor
sapale de diveqi daunalmi animali (ci'rtite, vulpi. etc). Daunalorii ani11lali
se comhal prin olravire sau aslupareLl gakriil()f. ltre\inerea covoruilli de iarha se
lace prin cosiri rcpelale, compklalc Cll llicrari de rclnsfilnlntare suprasaminlare a
suprafqelor dezgolile ori cu cov()rul de iarha ndncheial. Tolodata, se uislrug
huruienilc vegetatia Icmnoa..,a cresculc pc dig care, din call/a radacinilor groase
adimci, creeaZ8 goluri 111 terasamcnl. t'avori/lnd inJiltratiu.
Exp/oatarea p/anta(iilor forestiere de pmteqie se face in ingllsle
longill1dinalc, nll pe loaUi latimea, rentrll a nll lipsi dig111 complel de pmteqie.
Salciilc se laic "in scalln" la circa I 1ll suh llivellil apelor lllaxime.
I:vcnlualek g()1 uri in peruea sc c011lpicte(ua rrill rlalltarea dc rllieti sau
1.9.2. Lueriirife de apiirare fa apefe lIlari
Lucrarile de aparare 10. arl'k lllari de revarsarl' in ti11lrlll viilurilm all scopul
sa previna degradarca, ruperea sall diglllui, iar in cant! cind accslea s-all
pmdus. sa localizc/e inllndatiik pe () sllpralala cit Illai reslrinsa. J\ccste III as uri se
re/era In principal la arlirarca l111p(llrivu \iallirilor. il in/iltrc.qiilur pcriClllo(lsc, a
inmuicrii alunecarii digului. Illlp()triva arel()r ce coronalllentul
uigull1i.
J\qiL1nea dinamica a valurilu[" sc lllaniksUi pr11l dislocarea parliculelor de
palllint de pe talu/ul exterior. ur11lala de cr(ldarea rr()gresiva a ralllhleului. Pentru a
prcinlimpina er()/iullik - in lipsa rlantaliil(\r de rruleqie a lucrarilm de
c()Tlsolidare a talLuurilor - pe li11lpul apdor mari, se recllrge la lucrari rruvi/mii de
pruteqie, aVllld rulul de a reduce la minl1llUm amrlituJinca valunlor a inlereepta
lovilurik aceslora prinlr-lITl perelL' rLllslL'nt.
l\mplituuinea valurilor pUdk J1 rnn dispu/illVC pluliluare
ancoralL' rc lalll/ (fig. l. J()). C()llstilld dill saltt'lt' dt'fascillt' (a), slllllri sall plute de
nuiele (h). elc.
.1
, l
../j
• I

-r-' •
I
I
1.16. - amplilutlinii \ allll'ilur prin pllli ilnri ancora(i de lalul.
lnlcrccplttrca valurilur se lucc prill dl\LTSC cure
pot 11 cukal pe laluz sau vertical. In primul cal se folosesc sisleme nexihile
formate din pachelaje de nuiele, sallele de fa.... cine ell', care acopar talu:lu\ pe zona
lovita frecvent de valuri. Aceste sisteme dall re/ulLale insa neccsita cantilati
mari de maleriale timp indelungal pel1lru eonketionare, din care cali/a se
l'olosese numai pc Illngimi reduse, In seeLoarek (ll<:H:(lk putcrnie de v(lluri.
; .""
Fig. 1.17 Fasdnc IlIl'Iqtc penl!"11 llparan·a t1igurilOl' CHlllra valurilor
vcrlicalc constau Jin pereri rigizi Sall .\t!l1lirigizi Ilxap pc lalu/.
I)aea lalu/ul cSle intact, se l()\oscse deiollaje, ci/indr; de Illliele fascinaje
prinse ill (Iig. 1 l7), sall pereri de .t,..cfnduri. Daca llLl s-au lual masuri din
limp lalu/tll a I()st in parle erodeil, se C(ll1s1ruie;.,c garduri dill pari .>'i Iwiele, ill
spatelc carilra sc indeasa gUlloi de grujd suu pamillt umeslecal Cli pail', halarii etc,
ori saei umplu1i eu pfUTIllll sal! nisip.
J'ruptiiJc de nom) izvoarl'k care apar la ha:ta lallizullii interior sall IJ1
apropierea lui (1n alhii moarte, grupi de imprullllll) se InHitura imediat ce
fae aparitia. Mijloeul eel mai simplu rapid consUi in construirea in jurul gropii de
cruptie a unui dig de izo/are din plimlnt SeW din suei lImpluti ell p{unint, cure
creeala 0 contra presiunc prin stratul de apa cc sc aCllmuJcaza.
Apararea impotriva inmuierii si alunecarii digului sc realizea/a prill Luerari
de oprire a injiltra{iilor pUlerniee, eventual de reducere a lor 111 a$a masura inc]t sa
se preintimpine spaiarea parlicuJclor de pam111t. Oprirea intiltratiilor se face
astupind lneul prin care se produce inliltrarca apclm pe talu/ul exterior (nu a
punetului de pe talazul interior). Se folosesc, pentru interventii rapide, sad
umplu{i cu pam'illt sau prelate impermeabile care se lntind i"xseaza pc laluz prill
Icstare eu pietre ori eu saci de nisip. ln1iltratiile pe sectuare mari se oprese prin
haterea unor pere(i de - de kmn saL! meLalice - III spateJc canlfa se pun
saei ell pam/ni, sal! pam/ni ameslcea! Cll gunoi Je grajJ, paie dc. Daea iall//u1
interior este amenintat cu alunecarea, se conslruiqte 0 hancheta Larga ori se
Lesteaza la haza cu sad cu pam'illt.
J\pararea impotriva apelor care c()]"ill1Limentlll sc rcalizcaza prin
luerari provizorii dc suprainaltare a digullli (ji 1.1 ?-:) .
.;, .
. "
r, .
':, f'i."
:. J
a dill 1'(11 II all 1 ph
i
h:lal IIlq)olll\,J \;1I11IiI'.Il j p;!!! dhl;JIl\d\! h "If! lJlI _ l !lItH. It.: ,-i paiL 4 - P:JIlI;IJ!l
h dm pal1ul1fl til,: _...... ;mdllfl LI;ll1'll..J/dh.. ,-II j11t.1;'IL. . 1 l'dll,j'lfl j ;'It.!<l!d, " haLl',1
Fig. LUI. - Digllk, Ill' II I I'll diguJui
In acest scup, sc cOlls1rllll''''c rk' c\ )r\ 111d111Cnl, 111 tlprOpicn:d l11uchici
exteriuarc, digule(e din pamill I ((1) ell lllalL'nal Ill<il Jin illcil1la. I>roll'jarea
Jigulctclor imputriva valurilor - LInde eXlsla acesl pCrIcul - Sl' face Cll pachetalc de
nuielc SUlI pcreti de scinJura, In CU/lIl dnJ sc dlSPlllll' de material k'llll1os. pot
l(l\osi In scup panouri de sclntill rii ell pre/ale (h). (}f1
hatard(}lIri ell pl're{i din scilJJuril silt I dill lese de llUll'le tlmpJulllra de pamill1.
1.9.3. Suprainiiitarea digurilor
Suprainallan.:a redimensionarea digurilnr devin neccsare dupa un numar
oarecare de ani. datoriUi tasarii LrepLate a LerasamenLelm, erodarii coronamentullii
taluzurilor, ori a colmatarii alhiei incorsetatc a cllrsului de apa urmata de
suprainaltarea nivelurilor maxime, Uneori suprainaltarea sau redimensionarea
digului slnt determinate de neeesitatca maririi sigurantei de aparare impotriva
inundatiilor (lncadrarea indiguirii intr-o dasa de importanta sliperioara, ceruta de
intensivizarea continua a agrieulturii sal! de dezvoltarea a
activitatilor economice pe teritoriul aparat), rie de modiricari importante
intervenite In regimul hidrologic al cursului de apa. Uneori apare silllatia,
rididirii nivelului maxim Cll asigurarea de cakul adoptaUi, prin hararea
cursului de apa, sau prin dezatenllarea undel de viitura 111 urma scoaterii de
suh inundalii a 1Il1or 1101 silliate In anwnLe de indiguirea
respecLiv3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->