Facultatea de marketing Catedra de marketing

Marketing Internaţional

Capitolul 5
Analiza micro- şi macromediului de piaţă la nivel internaţional
Prof. univ. dr. ec. Nicolae Al. Pop

Variabilele mediilor de piaţă naţionale Componentele macromediului şi interacţiunea lor cu micromediul de piaţă al întreprinderii
Mediul cultural • Comunicaţie şi limbaj • Educaţie • Religie • Valori şi atitudini individuale • Mobilitate culturală (adaptare şi schimbare) • Muncă şi timp liber • Rolul familiei în societate • Relaţiile interumane

Mediul politic • Sistemul politic şi ordinea economică • Forma curentă de guvernare • Stabilitatea politicii de guvernare • Atitudinea faţă de: - investiţiile străine - produsele străine • Forţa naţionalismului

Mediul fizico-geografic • Condiţiile geografice • Condiţiile climatice • Accesibilitatea resurselor locale • Bariere fizice pentru transport • Infrastructura rutieră, feroviară, fluvială • Telecomunicaţii

Mediul economic • Situaţia economică de ansamblu (rata creşterii economice, inflaţie, şomaj etc.) • Tendinţa balanţei de plăţi • Situaţia afacerilor economice internaţionale (export/import, datorie externă, investiţii directe) • Participarea la angajamente economice de cooperare • Bariere tarifare şi netarifare • Riscuri financiare • Tendinţe economice locale

MICROMEDIUL DE PIAŢĂ AL ÎNTREPRINDERII

Mediul socio-demografic • Evoluţia/trendul demografic • Structura populaţiei pe: vârstă, sex, mediu de viaţă, stare familială, proporţia adulţi/copii în familie, nivel de venituri, nivel de instruire • Clase şi pături sociale • Grupuri de referinţă

Mediul tehnic şi de afaceri • Gradul de înzestrare tehnologică • Nivelul folosirii tehnologiilor • Abilitatea de a absorbi schimbările tehnologice • Gradul de înzestrare cu bunuri (automobile, TV, telefoane etc.) • Rolul afacerilor în societate • Tipul şi mărimea afacerilor

Mediul juridic • Tipul sistemului juridic • Conştiinţa juridică • Cadrul legislativ al comerţului exterior • Regimul de arbitraj • Protecţia dreptului de proprietate industrială şi de autor • Acorduri pentru evitarea dublei impuneri

©Prof.univ.dr.ec. Nicolae Al. Pop

Mediul politic
- republică parlamentară

parlamentară
• tipul de guvernare absolutistă

- republică prezidenţială - monarhie constituţională
- monarhie absolutistă

- dictatură militară sau civilă
- unipartid

• sistemul partidelor politice

- bipartid - multipartid
- coaliţii

©Prof.univ.dr.ec. Nicolae Al. Pop

Pop . Care este structura politică a ţării gazdă? 2.Mediul politic (1) Baterie de întrebări pentru analiza mediului politic al unei pieţe externe 1.ec. de-a lungul timpului. Care sunt caracteristicile actuale ale relaţiilor dintre guvernul ţării gazdă şi cel al statului căruia aparţine investitorul străin şi ce perspective se prognozează acestor relaţii? ©Prof. Cum au fost tratate. Există anumite diferenţe în modul de tratare a întreprinderilor străine faţă de cele autohtone? În ce constau aceste diferenţe? 7. Nicolae Al. Care sunt şi cum acţionează forţele politice din opoziţie din ţara gazdă? 5. Care este filozofia politică a guvernului ţării gazdă şi cum este ea aplicată în practică? 4. Cum vede actualul guvern rolul investitorilor străini? 6.dr.univ. În ce mod participă cetăţenii. diferite tipuri de investitori străini? 8. partidele politice şi grupurile de interese la laurea deciziilor politice? 3.

ec. Care sunt modalităţile ce pot fi folosite pentru crearea unor relaţii între guvernul ţării gazdă şi investitorul străin. 1998. p. 201 ©Prof.T. Ce şanse există pentru o schimbare de guvern şi care ar fi trăsăturile instabilităţii politice? 15. Care sunt riscurile pierderii posesiei sau a controlului din partea investitorului străin asupra propriei investiţii? 13.W. Nicolae Al. Acţiunile investitorului străin vor contraveni legislaţiei ţării gazdă sau altor legi extrateritoriale? Sursa: prelucrat după: Cundiff. Hilger. Cum vede guvernul ţării gazdă rolul privatizării în viaţa economică a ţării? 10. M. Pop .dr. E. profitabile pentru ambele părţi? 14. Cum îşi manifestă guvernul ţării gazdă suveranitatea economică? 11.Mediul politic (2) Baterie de întrebări pentru analiza mediului politic al unei pieţe externe 9.. Care sunt bazele sistemului juridic al ţării gazdă? 16.univ.. Care sunt punctele cheie ce duc la creşterea naţionalismului în ţara gazdă? 12.

ec. Pop . şi se obţine pe baza răspunsurilor din chestionarea experţilor şi directorilor diferitelor companii) Se calculează pentru 180 de state ale lumii plasate pe o scală de la 0 (state în care corupţia este foarte puternică) la 10 (state cu corupţia inexistentă) ©Prof. Nicolae Al.Indexul de percepţie al corupţiei publicat de Transparency Internaţional (măsoară gradul perceput de corupţie al funcţionarilor publici şi al politicienilor.dr.univ.

3 Noua Zeelandă 9. .2 Suedia 9.univ.0 Singapore 9.ec. Nicolae Al.dr.1 Afganistan 1.Indexul de percepţie al corupţiei (2009) Somalia 1.4 [Transparency International] ©Prof. România 3. .5 . . Elveţia 9. Pop .2 Danemarca 9.8 . . . .3 Irak 1.

Mediul juridic •dreptul comerţului exterior •dreptul economic şi comercial Cele mai importante domenii ale dreptului unei ţări ce se cer investigate de lumea afacerilor sunt : •dreptul concurenţei •dreptul fiscal •dreptul mediului înconjurător •dreptul muncii ©Prof.univ. Pop .dr. Nicolae Al.ec.

ec. .dr.Mediul juridic  tipul sistemului juridic  conştiinţa juridică  cadrul legislativ al comerţului exterior  protecţia dreptului de proprietate industrială şi de autor (dreptul patentelor.. Copyright.univ.. Nicolae Al. Pop .)  acorduri pentru evitarea dublei impuneri ©Prof.

Pop . foarte mari)  cheltuielile de consum • pe total • în structura pe grupe de menaje (salariaţi. consum public. contribuţii externe)  venitul mediu pe locuitor (nominal şi real)  structura veniturilor • pe formă de provenienţă • pe grupe de deţinători de venituri (mici.univ.dr.)  înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată (la 1000 persoane/familii)  preţurile în evoluţia lor • indicele preţurilor cu ridicata • indicele preţurilor bunurilor de consum ©Prof.ec. pensionari etc. Nicolae Al. investiţii brute. medii. ţărani. mari.Mediul economic (1) Principalii indicatori macroeconomici folosiţi în caracterizarea unei pieţe externe  produsul intern brut (PIB) • în preţuri curente • în preţuri comparabile • structură (consum privat.

minereu de fier.ec.dr. carne) • şeptelul (bovin şi porcin)  producţia principalelor produse industriale (electricitate. motorină. cărbune.univ.Mediul economic (2) Principalii indicatori macroeconomici folosiţi în caracterizarea unei pieţe externe  gradul de ocupare a forţei de muncă • proporţia populaţiei ocupate în populaţia activă (pe total şi pe principalele ramuri) • rata şomajului  soldul balanţei de plăţi  importul (pe total şi pe locuitor)  soldul balanţei comerciale • total • cu ţările industrializate occidentale • cu ţările central şi est-europene  suprafaţa şi producţia agricolă • suprafaţa totală cumulativă (în mii ha) • din care teren arabil şi culturi perene (în %) • producţia principalelor produse agricole (cereale. benzină. cartofi. oţel brut şi feroaliaje. hârtie şi carton etc. îngrăşăminte chimice. Nicolae Al.) ©Prof. Pop . lapte de vită.

4 6.6 7.1 - 6.9 8.7 93.8 69.8 - 5.36 4.71 98 117 144 62 100 110 107 69.1 -0.29 3.8 92.2 7.6 Germania Grecia 81.80 5.5 94.6 4.3 109.6 61.78 1.30 116 95 70.46 60.9 92.6 100.4 0 97.85 4.2 1 1.38 10.63 - 79 38 77.8 122.72 1.73 2.25 131 102 49 61.47 30 54 62.43 1. Pop .2 4.7 44.univ.4 3.18 4.93 7.7 99.98 5.4 10.2 7.18 0.59 0.5 64.91 5.8 -1.4 8.46 2.8 -1.5 5.9 75.6 55.2 0.5 Cipru Danemarca Elveţia Estonia EU (27) Finlanda Franţa 0.2 63.4 8.5 - 2.8 57.2 0.8 89.45 5 1.2 1.6 87.02 53 83 63 65 78 63 193.8 9.5 49.9 12.2 15.* 2009 Rata ocup.7 0.3 95.9 Bulgaria Cehia 7.8 Irlanda Italia Japonia Letonia 4.7 8.Indicatori macroeconomici referitori la principalele pieţe ale lumii in 2009 (1) Ţara Anul Populaţia (milioane) 2009 PIB pe loc.34 336.6 72.3 107.6 65.83 124 115 71.2 19.ec.13 4.9 61.2 7.56 10.dr.9 2.7 64.02 2.6 88.2 1.1 70.92 70 67 110.83 5.7 79.9 4.29 1.8 37.5 60.8 0.34 501.7 0.80 11.6 0.35 64. Nicolae Al.61 67 53 58 123 104.67 1.6 50. ** 2009 Rată şomaj 2009 Rata anuală de inflaţie 2009 PM *** 2009 CRU **** 2007 CCD ***** 2008 % internet **** ** 2009 Emisii gaz de seră **** *** 2008 Austria Belgia 8.6 68.06 5.5 0.53 7.6 9.9 3.2 6.51 80 62.4 ©Prof.2 0.49 1.

5 59.2 55.6 0.3 66.2 60.46 5.19 4.6 51.3 75.2 7.3 58.39 5.9 4 100.9 5.32 4.ec.(PIB in standardul puterii de cumparare EU 15 = 100) **** Costurile totale cu resursa umană – CRU .8 5.41 53 268 78 60.2 7.* Rata ocup.01 148 120 63 72.2 54.2 2.pe locuitor în standardul puterii de cumpărare (EU 27 = 100) ** Rata de ocupare a populaţiei – total *** Productivitatea muncii pe ora lucrată – PM .51 0.5 19 -0.15 - 0.7 4 9.62 5.9 -0.58 0.99 78 86 72 104 66.1 * Produsul intern brut – PIB .9 15.9 77 59.7 -0.01 16.8 10.05 45.2 9.1 115.63 0.3 Portugalia România Slovacia Slovenia Spania 10.64 21.75 1 86 55 88. Pop .61 77 90 59 81.6 60.ca % din PIB ****** Procentul menajelor cu acces la internet ******* Emisiile de gaz de seră în CO2 echivalent (anul precedent = 100) ©Prof.34 10.2 142. Nicolae Al.88 1.69 5.2 1 4 116.91 1.6 87.6 14.4 1.9 5.2 67.2 0 1.Indicatori macroeconomici referitori la principalele pieţe ale lumii in 2009 (2) Ţara Populaţia (milioane) PIB pe loc.17 116 130 - 69.univ.ca % din PIB ***** Costurile cu Cercetarea şi Dezvoltarea – CCD .1 - 5.9 10.2 M.29 6.5 67.58 38.2 55.25 3.3 SUA Suedia Ungaria 308.5 36.2 144.4 97.1 4.50 0.35 1. ** Rată şomaj Rata anuală de inflaţie PM *** CRU **** CCD **** * % internet **** ** Emisii gaz de seră **** *** Lituania Luxemburg Malta 3.9 0.9 95.67 3.1 65.66 1.7 - 5. Britanie Olanda Polonia 62.47 1.76 3.42 2.33 0.8 1.35 48 38 62 64 54 132.dr.54 60 87 64 48.1 2.62 0.3 4.8 43 - 4.3 7.4 10 8.4 6.

Nicolae Al.dr. ©Prof. Pop .ec. corelată cu nivelul preţurilor .univ.asigură conturarea perspectivelor anumitor produse.Alţi factori semnificativi ce caracterizează mediul economic al unei pieţe externe (1) mărimea şi structura veniturilor . pe piaţa selecţionată.permite determinarea indicilor puterii de cumpărare a monedei. privitor la evoluţia lor comercială. care circulă pe piaţa aleasă.

se constituie într-un “joc al puterii publice naţionale” [Ollivier. p. 83]. structura cheltuielilor pentru consum liberalismul economic .. A.dr. Pop . ©Prof.oferă o privire cuprinzătoare asupra principalelor destinaţii pe care populaţia dintr-o ţară le dă veniturilor sale.ajută la explicarea unui anumit grad de înzestrare a menajelor cu principalele bunuri de folosinţă îndelungată. . 1999. . pe o anumită piaţă externă.Alţi factori semnificativi ce caracterizează mediul economic al unei pieţe externe (2) .. .determină tendinţa statului de a favoriza exporturile şi de a frâna importurile.univ. Nicolae Al.permite identificarea a importante rezerve de extindere a pieţei diferitelor bunuri de consum. A. Dayan. R.ec. Ourset..

Cât de facil este accesul la factorii de producţie sau la diverse materiale? Cât de importante sunt rezultatele procesului de cercetare – dezvoltare în zona analizată? În ce măsură noile tehnologii pun accentul. 6.univ. 10.dr. . 9. 4. 2. respectiv pe acţiunile de responsabilitate socială? Care este structura cheltuielilor de consum ale populaţiei pentru alimente. pe protecţiea mediului. 11. Pop 3.ec. 5. 12. respectiv consumul? În ce măsură consumatorii preferă achiziţiile on-line în detrimentul celor clasice din magazine? Ce implicaţii au facilităţile de plată on-line sau prin transfer bancar asupra concurenţilor dintr-un anumit sector de activitate? În ce măsură locuitorii unei anumite zone / ţări preferă plata prin carduri de credit sau de debit? ©Prof.Întrebări pentru analiza mediului economic al unei pieţe străine 1. respectiv pentru mărfuri nealimentare? Care este proporţia cheltuielilor realizate de populaţie pentru activităţi de petrecere a timpului liber? Cât de puternic este nivelul de informatizare a regiunii în care se va înfiinţa filiala externă? Care este gradul de înzestrare a menajelor cu automobile şi telefoane mobile? Cât de mari sunt ratele dobânzii la creditele de consum? În ce măsură politica fiscală încurajează economisirea. 8. în zona investigată. Nicolae Al. 7.

ec.Bariere în calea comerţului internaţional Restricţii în comerţului internaţional Bariere tarifare Bariere netarifare la export Tarife vamale percepute la cantitate Tarife vamale percepute ad valorem Contingentări la import Restricţii voluntare la export Blocarea valutei Standarde privind Monetare produsul ambalarea/m arcarea testarea produsului Controlul schimbului Rate de schimb diferenţiate Aprobare guvernamentală pentru schimbul extern Boicotul guvernamental ©Prof. Pop specificaţiile produsului . Nicolae Al.dr.univ.

2008] ©Prof. •34. [***. Pop . care nu sunt încă exploatate.96 miliarde tone sare şi 292. şi anume: •2.Mediul fizico-geografic Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) aprecia la nivelul anului 2008. că în ţara noastră există aproximativ 20 de miliarde tone de resurse minerale. Nicolae Al.8 milioane tone nemetalifere.6 milioane tone minereuri feroase. •456.21 miliarde tone minereuri neferoase şi 58. 8.5 milioane tone roci ornamentale şi 6. •16.9 milioane tone nisipuri şi pietrişuri.univ.9.dr. Resurse minerale neexploatate in Romania.ec.39 milioane tone marmură.

 rata natalităţii şi cea a mortalităţii.dr.  speranţa medie de viaţă a acesteia. Nicolae Al. Pop .). numărul aducătorilor de venituri în familie etc. ©Prof.univ.Mediul socio-demografic (1) Cererea pentru o largă varietate de mărfuri este dependentă de:  structura pe sexe şi pe vârste a populaţiei.  mărimea şi structura familiei (proporţia adulţi-copii.ec.

 conceptul de familie lărgită. Nicolae Al.univ.dr.  mecanismul luării deciziei de cumpărare la diferite popoare. modelele reprezentate de personalităţi din artă. politică etc.  grupurile de referinţă şi mai ales. încă din adolescenţă. Pop .Mediul socio-demografic (2) Alţi factori socio-demografici ce determină mutaţii în structura şi manifestarea cererii:  angajarea femeii în câmpul muncii.  apartenenţa la o anumită clasă socială. ©Prof.ec.  structura netradiţională a unor familii în ţările dezvoltate.  separarea copiilor de părinţi.

Nicolae Al. ©Prof.37-54. Pop .Evoluţia comportamentului consumatorului bipolar unidimensional hibrid multidimensional relativ stabil în timp constant comportament diferit instabil multiopţional comportament divergent paradoxal? stabil în timp comportament unitar Comportamentul de consum Sursa: Liebmann.univ.dr.ec. 1996. pp.

©Prof. numărul posesorilor de telefoane celulare. Pop . respectiv de abonamente la operatorii telefoniei mobile la o sută de persoane. aria de acoperire a telefoniei mobile. Nicolae Al. În evaluarea dotării tehnologice a unei pieţe externe pot fi luate drept puncte de reper: numărul abonaţilor telefonici în reţele fixe la o sută de persoane. densitatea reţelei de televiziune prin cablu la mia de locuitori din mediul urban.dr.univ. înzestrarea cu aparatură audio-video. respectiv rural.ec.dotarea menajelor cu aparatură electromenajeră. parcul de automobile şi autoutilitare. numărul abonamentelor la reţeaua Internet.

univ.dr. ©Prof.Elementele de natură a completa.ec. rolul afacerilor în societate. garanţiile cerute la accesul la piaţa locală a creditului. Nicolae Al. durata realizării acestor formalităţi şi „maniera” evitării barierelor birocratice. Pop . formalităţile birocratice. pe piaţa ţintă. informaţia privitoare la mediul de afaceri de pe piaţa internaţională se pot referi la: spiritul de negociere. ce se cer îndeplinite pentru deschiderea unei afaceri. tipul şi mărimea celor mai importante afaceri încheiate de investitori străini în ultimii ani.

Nicolae Al.Cultura.univ.dr. în sens larg.ec. Pop . ©Prof. În acest sens ea este definită a fi un grup de răspunsuri învăţate de diferite popoare la stimuli variabili. este privită drept aspectul uman al dezvoltării.

univ.ec. Pop .Cultura ca aspect uman al dezvoltării Familie Limbă Muncă şi timp liber Religie ANALIZE CULTURALE Educaţie Grupuri de referinţă Relaţii de intermediere Adaptare culturală Schimburi culturale ©Prof. Nicolae Al.dr.

distribuţia. realitatea. 2004.dr. educaţia. p. justiţia) Normele (ce să faci şi ce să nu faci) Valorile (conceptele generale privind comportamentul dorit sau obiectivele de viaţă care orientează comportamentul şi evaluarea situaţiilor şi sunt ierarhizate în funcţie de ordinea importanţei) Stările mentale şi procesele cognitive (percepţia. mediu.univ. spaţiul. credinţe şi reprezentări (natura. guvernul. putrea. explicite Modele culurale implicite Gradul de conştientizare Instituţiile (modul de organizare colectiv: familia. cunoşterea.Analogia isebergului cu nivelele culturale Limbajul (verbal şi non-verbal) Tipurile de comportament explicit (obiceiurile şi tradiţiile în toate domeniile activităţii umane: alimentaţie.ec. memoria. Pop . învăţarea. Usumier. medicină. Nicolae Al. întreprinderea. management) Cunoşterea (savoir-faire) (modurile de utilizare a instrumentelor şi aplicarea cunoştinţelor) Sursa: Prime. religia.9. timpul) ©Prof. activităţile. igienă. afectul) Mituri. emoţiile.

Pop . verbal Sursa: Müller. 2004. Nicolae Al.Forme ale comunicării non-verbale Conştiinţa de timp Gestică Poziţia corpului Contactul cu ochii Limbajul temporal Percepţia timpului Viziunea timpului Limbajul corporal Comunicarea non-verbală Distanţa corpului Limbajul spaţial Spaţiul privat vs. cel public Mimică Limbajul contractual Ritualul de salut Scris vs.411 Gradul detalierii Poziţia ierarhică a negociatorului ©Prof.ec.univ. Gelbroch.dr. p.

ec.6. 1994.univ. p. Pop . Nicolae Al.Distanţa puterii versus reducerea incertitudinii în modelul Hofstede Reducerea incertitudinii mare Japonia Franţa Brazilia Mexic Germania Olanda Statele Arabe Africa de Vest mare Indonezia Hong-Kong redusă Distanţa puterii SUA Anglia Suedia redusă Sursa: Hofstede.dr. ©Prof.

dr.ec.univ.Elemente culturale importante în luarea deciziei de internaţionalizare Limbă Religie Valori / Cutume Timp Munca Proprietatea Bogăţia Disponibilitat ea la risc Spaţiul Educaţie Structura socială Treptele ierarhice Asocieri sociale Partidele şi grupurile de interese Principiul solidarităţii Simbolurile tipice unui anumit statut Limbajul vorbit Limbajul scris Dialecte Semnificaţia cuvintelor Cunoştinţele de limbi străine Atenţia la neologis me Norme de comportamen t cu tente religioase Norme de credinţă Ritualurile Tabuurile Timpii de rugăciune Relaţia religie – societate Cultură generală Formarea profesională Educaţia academică Părerea despre sexul opus Părerea despre alte culturi Semnificaţia culorilor ©Prof. Nicolae Al. Pop .

Nicolae Al. Pop .Influenţele culturale asupra comportamentului consumatorului FORŢELE CULTURALE MESAJELE CULTURALE Norme de comportament. Comportament ©Prof.univ. Limbă.ec. Educaţie. simboluri PROCESUL DECIZIONAL AL CUMPĂRĂTORULUI Selecţionarea şi ierarhizarea opţiunilor pentru bunuri şi servicii Istorie. Religie. Artă etc.dr. cunoştinţe.

Instituţii de asigurări .Societăţi de .Organisme publice .colectivi de muncă .Furnizori .Bănci .Canale de comunicaţii .Târguri şi expoziţii .Producători de materii prime.Agenţii de publicitate iniţiativă .Nevoi şi preferinţe .Lanţuri de magazine .Supermarket-uri .individuali .Comerţ de detail economică şi juridică .Grupuri de .Burse financiare . Pop MIJLOACE .Mişcări ecologice CONCURENŢI .dr.Magazine specializate . asociaţii .Comportament de consum .Putere de cumpărare .Pieţe specializate .Comerţ de gros .Actorii micromediului întreprinderii pe o piaţă străină şi mijloacele lor de acţiune MIJLOACE .Medii transport .Mişcări feministe Cu aceleaşi produse Cu produse diferite Cu aceleaşi produse Concurenţă directă ALŢI ACTORI Concurenţă indirectă .Administraţii publice Autohtoni Străini .Comerţ prin corespondenţă .Deţinători de parc auto .Reprezentanţe comerciale MIJLOACE MIJLOACE Concurenţă directă INTERMEDIARI ©Prof.Fundaţii.univ.Comportament de cumpărare CLIENŢI .Instituţii . Nicolae Al.Întreprinderi de .Centre de consultanţă .Puncte de vânzare . Principalele segmente de clienţi echipamente industriale . materiale.Ofertanţi de forţă .ec.Alţi intermediari .Transportori ÎNTREPRIN.Reţele de depozite .Magazine universale .Tele-shopping .Asigurători DEREA .Institute de cercetări consultanţă .

p. Pop .Forţele micromediului de care trebuie să ţină cont o întreprindere în procesul de internaţionalizare Potenţialii noi concurenţi Ameninţări din partea concurenţilor noi Puterea de negociere a furnizorilor Concurenţi în acelaşi sector Puterea de negociere a distribuitorilor Furnizori Distribuitori Rivalitate între toate întreprinderile Ameninţări din partea produselor şi a serviciilor substituibile Produse substituibile Sursa: Porter 1999.dr.34 ©Prof.ec.univ. Nicolae Al.

Nicolae Al. Pop .univ. spre reţeaua specializată de parfumerii-drogherii ori i se va conferi statutul de produs parafarmaceutic şi va fi comercializat în raioane profilate pe astfel de mărfuri? • care sunt caracteristicile socio-demografice.dr. ce se doreşte atins de noul produs? Întrebări cu care se confruntă marketerul în cazul lansării unui produs românesc pe piaţa bulgară (o apă de gură cu efecte profilactice) : ©Prof.• se încadrează produsul în familia cosmeticelor sau a medicamentelor? • sunt preponderente efectele terapeutice sau confortul de igienă bucală pe care îl conferă? • va fi orientat spre reţeaua de farmacii sau spre marile suprafeţe de desfacere. economice şi psihologice cu ajutorul cărora putem trasa conturul segmentului de piaţă.ec.

ec.dr.univ. Nicolae Al. Pop .• care sunt motivele cumpărării şi ierarhia acestora? • ce intensitate relativă deţine fiecare dintre ele în ansamblul motivaţiei cererii? •ce loc ocupă deprinderile de cumpărare în manifestarea comportamentului de achiziţie? • ce atitudine manifestă clientul potenţial faţă de publicitate şi care sunt cele mai penetrante medii pe piaţa ţintă? Răspunsurile cer o corectă poziţionare a produsului în masa ofertei de pe piaţa ţintă • cum se încadrează produsul în raport cu puterea de cumpărare şi stilul de viaţă a segmentului ţintă identificat? ©Prof.

„Cine sunt potenţialii concurenţi?” a) limitate la produsele ce fac obiectul schimbului = Relaţiile concurenţiale pot fi : Concurenţă directă b) extinse la nivelul variabilelor de satisfacere a unei anumite = trebuinţe Concurenţă indirectă ©Prof.univ.ec. Nicolae Al.dr. Pop .

Nicolae Al. ©Prof. nivelul desfacerilor pe unitate comercială. identificarea principalelor canale de distribuţie.dr.ec. inventarierea formelor comerţului de detail. Pop . răspândire în teritoriu a reţelei comerciale de detail. numărul de unităţi comerciale ce revin la o mie de locuitori.Principalele informaţii necesare marketerului privind intermediarii de distribuţie: cunoaşterea structurii distribuţiei pe piaţa ţintă.univ.

dr. fundaţii de caritate. mişcarea feministă. iniţiative cetăţeneşti etc. ) ©Prof.ec. ofertanţii de tehnologie.furnizorii de resurse (producătorii de materii prime şi materiale.univ. instituţiile financiare internaţionale) transportorii Categoria „alţi actori” cuprinde: instituţiile de asigurări centrele de consultanţă institutele de cercetări agenţiile de media organismele publice grupurile de iniţiativă (mişcarea consumeristă. Nicolae Al. mişcarea ecologică. Pop . ofertanţii de forţă de muncă.

Nicolae Al.dr.Vă mulţumesc pentru atenţie ! ©Prof. Pop .ec.univ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful