Referat

La contabilitate interna ional Tema: Particularit ile organiz rii contabilit ii în Japonia

A efectuat: Ungureanu Lidia, Grupa CI 0702 G, CFBC A. Diodi A verificat: Coseac Lorina, profesoar , grad didactic superior, CFBC

Chi in u, 2011

. . . . . . . . . 3 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Concluzie proprie. . . . . . . . . . Context contabil . . . . . . . . . . . 10 . . .13 7. Particularit ile economice în Japonia. . . . . 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nout i economice. . . . . . . . . . . . . 14 2 . . . . . . . .Cuprins: Denumirea capitolului Pagin 1. . . . . . . . . . . . . . . Rolul guvernului în economie. . . . . .12 6. . . . . . . . . . . . . .10 5. . . . . . .5 3. . . . . . . . . . 5 4. . . . . .14 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Particularit ile organiz rii contabilit ii în Japonia. . . . . . . . . . . 6 . . . . . . . . . . . . . . . . 4 . . . . . Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . Evolu ia contabilit ii i auditului în Japonia. . . . . . .

Companiile listate din Japonia reprezint subiectul cerin elor Legii valorilor mobiliare i tranzac ion rii. Mai mult decât atât. Totodat a dus la o deschidere c tre schimbare i influen e exterioare în contabilitate. B ncile au acces direct la informa iile contabile ale clien ilor i au un interes relativ redus cu privire la raportarea financiar extern . În anii 1994-1995. de i grupurile informale numite Keiretsu au înlocuit Zaibatsu. companiile japoneze se bazeaz în mod normal mai degrab pe datorii decât pe capital ca i surs principal de finan are. capitalizarea pie ei bursiere a fost mult mai semnificativ decât cea înregistrat la New York. Dup cel de-al doilea r zboi mondial Japonia a devenit una dintre super-puterile economice ale lumii. Guvernul era responsabil pentru încurajarea i posibilitatea de cre tere a industriei. Motivul principal este acela c IASC a c utat s . La sfâr itul anului 1994 capitalizarea pie ei din Tokyo ajunsese s fie de peste trei ori mai mare decât cea a Londrei de i pân la sfâr itul anului 2007 erau mult mai apropiate ca valori. Totu i. Institutul Japonez al Contabililor Publici Autoriza i (JICPA-Japanese Institute of Certified Public Accountants) a fost unul dintre membrii fondatori ai Comitetului Interna ional al Standardelor Contabile (IASC). De i bursele sunt foarte r spândite.i implementeze standardele prin eforturile corpurilor profesiei contabile na ionale. Legea valorilor mobiliare i tranzac ion rii (derivat din influen a SUA) i fiscalitate. Influen a Statelor Unite a limitat implica iile IASC. Finan area prin datorii pe termen scurt în Japonia const în bilete la ordin cu o durat de 90 de zile. b ncile de in o propor ie semnificativ a ac iunilor clien ilor i pot fi chiar ac ionari majoritari.1. Bursa de valori din Tokyo are de asemenea propriile cerin e pentru listare. Importan a b ncilor i numeroasele aspecte ce privesc controlul afacerilor continu i ast zi. Cu toate acestea. Datoriile pe termen scurt finan eaz de obicei o propor ie substan ial a activelor fixe ale companiilor japoneze. Statul de inea o influen semnificativ în contabilitatea japonez . În general. Înaintea celui de-al doilea r zboi mondial. punctul comun al primelor ase b nci ca m rime din lume era acela c toate se aflau în Japonia. Aceasta provenea din trei surse separate: Codul Comercial (derivat al influen ei continental-europeane). ac iunile în companiile japoneze sunt de inute pe termen lung. 3 . Implicarea accentuat a b ncilor i natura pe termen lung a ac iunilor proprietarilor îi determin pe ace tia s acorde o aten ie mai redus informa iilor cu privire la câ tigurile pe termen scurt spre deosebire de SUA sau Marea Britanie. Sc derea masiv a pre ului ac iunilor i a pre ului activelor în timpul anilor 1990 a condus la o nevoie de reorganizare i redresare a b ncilor. Profesia contabil japonez a avut o influen relativ restrâns privind raportarea financiar din cauza importan ei surselor guvernamentale de autoritate. dar acesta din urm a avut un efect redus asupra raport rii financiare japoneze de pân la sfâr itul anilor 1990. Pân la sfâr itul anilor 1989. consor ii industrial-politice care de obicei implicau o banc i se bazau pe familiile nobile. Contextul contabil Industrializarea Japoniei a început în anul 1868 dup restaura ia Meiji. din 1993 pân în 1995 la conducerea IASC s-a aflat un pre edinte de origine japonez ceea ce a generat o sporire a influen ei interna ionale în Japonia. cu dobând fix . În multe cazuri. economia japonez era controlat de un num r redus de a a numitele Zaibatsu. iar b ncile sunt principalii furnizori. Finan area pe termen lung const într-un angajament informal care prelunge te durata pe termen scurt a acestor bilete la ordin pentru un anumit num r de ani. atât din cauza devaloriz rii monedei na ionale (yen) cât i din cauza sc derii bursei de valori. pân la sfâr itul anului 1998 niciuna din primele ase mari b nci nu mai erau japoneze. influen ele interna ionale pe termen lung sim ite asupra raport rii financiare japoneze au fost acelea ale Statelor Unite asupra Legii valorilor mobiliare i tranzac ion rii i ale Germaniei asupra variantei originale a Codului Comercial. În anul 2001 a fost elaborat un standard de reglare a sectorului privat în mare parte cu scopul de a face leg tura cu noile standarde IASB.

Principala surs de dezvoltare a companiilor din cadrul unui grup a constituit-o forma de împrumut bancar de la o banc general i mai multe b nci locale care se ata au grupului. De asemenea acestea ini iaz i supravegheaz înfiin area de firme în sectoare de viitor. acestea erau denumite ZAIBATSU i erau reprezentate de 10 gigan i industriali afla i sub conducerea unor familii. Astfel. pentru a reduce concentrarea pie ei i pentru a promova democra ia în Japonia. de a asigura împ r irea riscurilor prin transferul acestuia la nivelul filialelor. În Japonia exist mai mult de 6000 de companii de comer . MITSUI. Companiile membre sunt firme de mari dimensiuni. În mod normal. Compania de comer exercit un rol la fel de important în integrarea grupului prin diverse activit i. Particularit ile economice în Japonia Economia nipon are o structur dual prin faptul c marile grupuri economice de tip ZAIBATSU (MITSUBISHI. Keiretsu reprezint un grup mare de companii. îndeosebi firmelor de dimensiuni mici. Mai târziu. Dup r zboi. Acest grup include sucursale sau filiale i firme afiliate. A i B. Principala func ie a companiilor generale de comer este aceea de a organiza activitatea de marketing i de distribu ie a m rfurilor în schimbul unui comision. reprezentând principala surs de capital. în acela i timp. banca din cadrul unui grup î i asum func ia de siguran financiar a companiilor grupului. cât i interna ional. în principal pentru companiile din cadrul grupului industrial. Aceste companii generale de comer împrumut fonduri de la banca principal a grupului i ofer credite clien ilor. specializate în diferite domenii. Prin urmare. plus numeroase companii asociate de dimensiuni mici i medii. În prezent exist 6 grupuri economice formate pe structura vechilor Zaibatsuri. O filial reprezint o firm care în propor ie de peste 50% este proprietatea companiei mam . cu compania de comer i particip ca membri în organismul de elaborare a politicii grupului. fac dou schimburi mutuale în leg tur cu bunurile de interes prin compania comercial . companiile membre apar inând grupului Mitsui între in rela ii cu banca Mitsui Bank. În al doilea rând. ca exemplu Mitsubishi Corporation. Este o practic semnificativ mai ales în condi iile în care compania de comer are de a face cu o diversitate de produse i în concluzie poate fi un vânz tor i. Mitsui Co i Sumitomo Shoji. Ca rezultat. îns numai primele 10 sunt denumite companii generale de comer sogo shosha. Acestea realizeaz peste jum tate din totalul exporturilor i importurilor japoneze. ambele companii. B. for ele aliate ocupante au dizolvat grupurile. un cump r tor pentru orice companie a grupului. banca ac ioneaz i ca un creditor pentru companie. pentru constituirea capitalului circulant. DAI ICHI KONGYA) coexist al turi de întreprinderile mici i mijlocii. Înainte de cel de al doilea r zboi mondial au existat mari conglomerate care î i desf urau activitatea pe lâng o banc inclus în cadrul holdingului. FUJI. Fiecare grup cuprinde întreprinderi din toate sectoarele industriale dezvoltate în Japonia. banca principal va sprijini compania grupului în achitarea fondurilor împrumutate. deseori integrat vertical. SONWA. care de in o pondere de aproximativ 98% din totalul economiei. de a favoriza diversificarea printr-o specializare a companiilor membre într-un domeniu de activitate i de a evita o expansiune prea mare a propriei organiz ri a 4 . dar ramifica ia este mult mai complex . Astfel. aceste companii s-au regrupat i i-au luat denumirea de KEIRETSU. De exemplu. Scopul form rii grupului integrat de firme Keiretsu este de a avansa sau a se dezvolta în pie e str ine. Astfel.2. care coopereaz i lucreaz foarte strâns unele cu altele. O alt func ie important a companiilor generale de comer este aceea de a furniza credite comerciale clien ilor. în fiecare sector concureaz cel pu in 6 companii. în timp ce o firm afiliat este mai pu in de 10% proprietatea firmei mam . Casa comercial cump r bunuri de la A pentru a le vinde altei companii. grupurile industriale sunt formate din firme oligopol companii membre. atât pe plan intern. Banca grupului are un rol important în integrarea acestuia. SUMITOMO. calitatea de membru într-un grup cu o banc mare este echivalentul garant rii împrumuturilor. care au rela ii strânse cu restul componentelor grupului. Pentru al i furnizori de capital necesar dezvolt rii unei companii. pentru cump rarea de materii prime sau de echipamente de produc ie. în Japonia vânzarea i cump rarea direct sunt extrem de rare i fiecare bun sau produs trece printr-o companie de comer atotcuprinz toare.

companiile fiind în mai mic m sur capabile s se delimiteze de leg turile lor tradi ionale de tip "keiretsu" în c utarea de noi surse. precum i de existen a unor edicte neoficiale. Aceast rela ie arat c în Japonia rela ia dintre p rinte i copii. permiselor i aprob rilor necesare.companiei mam . ca efect al cre terii yenului. tot datorit tendin ei de cre tere a yenului. de neimaginat anterior. Percep ia este aceea c rolul guvernului este de a remedia defec iunile pie ei. Un instrument important de control al grupului de c tre firma mam în afara celui prin ac ionariat se realizeaz prin repartizarea managerilor. numite "îndrumare administrative". Unele puncte ale acestui program au fost realizate. dar în practic obligatorii. eforturile de dereglementare au fost mai pu in vizibile. companiile au început sa mute produc ia în str in tate pentru a reduce costurile. guvernul Japoniei a controlat accesul pe pia prin alocarea valutei i permi ând investi ii str ine. Rolul guvernului în economia Japoniei Influen a institu iilor guvernamentale asupra economiei este reflectat de multitudinea licen elor. În prezent. în timp ce în companiile occidentale aceast rela ie implic una mai mult pe principii de egalitate. unul dintre motoarele tradi ionale ale economiei nipone. În prezent. Pân în 1980. care reglementeaz cu stricte e activitatea economic în Japonia. În acela i timp. una dintre priorit ile guvernamentale este aceea de a se determina dublarea investi iilor str ine în Japonia pân în anul 2007. de la vârf în jos. exportul. Acesta separ managementul de proprietate. sume enorme de valut str in . Aceasta a stimulat "golirea" (hollowing-out) industriei japoneze. dar guvernul continu s joace un rol important. Când condi iile economice s-au înr ut it companiile au solicitat dereglementarea economiei pentru a stimula cre terea economic i pentru a r spunde concuren ei str ine. Totu i. este pus în pericol. ceea ce s-ar putea traduce printr-o "atitudine protectoare" fa de economia na ional i o anumit precau ie fa de concuren a str in i posibila introducere de noi produse din exterior. ceea ce conduce la un control f r proprietar 3. dar exist înc mult conservatorism în abordarea problemei. În bun m sur aceste reglement ri au fost eliminate. cu În domenii în care dereglementarea s-a produs (precum cel al bunurilor de consum). 5 . pie ele au explodat i importurile au atins cote superioare. vizând reducerea num rului ministerelor i agen iilor asimilate. Pe lâng aparatul ministerial mai exist i o multitudine de organiza ii cu func ii semiregulatorii. în domenii precum cel al bunurilor de capital industriale. Companiile japoneze au prosperat ani îndelunga i într-un mediu reglementat. Banca Central a Japoniei nu a ezitat s introduc pe pia prec dere dolari SUA. În prima parte a anului 1998 guvernul japonez a aprobat un plan de reform a administra iei. repectiv cea dintre firma mam i companiile membre este descendent .

dup care. . Rezumatul acestui studiu a fost publicat în 1909 sub denumirea de Raport privind investigarea sistemului de preg tire a Contabililor Publici Autoriza i . Drept rezultat. iar apoi. Chiar i Legea privind Contabilii Înregistra i în 1927 era departe de perfec iune i avea multe divergen e de sistemul de contabilitate britanic. în Japonia existau dou categorii de contabili: unii duceau eviden a contabil i prezentau situa ia economico . îns doar 13 ani mai târziu Legea privind Contabilii Înregistra i a fost adoptat . De exemplu. al ii se specializau în domeniul contabilit ii fiscale i ofereau aici consulta ii. al XVII-lea. ca ciupercile dup ploaie. putea s se înregistreze drept contabil profesionist. Ministerul Agriculturii i Comer ului din Japonia. a fost pus începutul activit ii de audit în Japonia dup exemplul din Marea Britanie. Practic. a subliniat necesitatea auditorilor. au ap rut o sumedenie de societ i pe ac iuni.4. În practic contabilitatea în partid dubl a început s se utilizeze din momentul în care Banca Na ional a Japoniei a emis Instruc iunile corespunz toare de inere a eviden ei contabile (1872) . În general. pe lâng contabili simpli au ap rut i agen ii fiscali. au fost depistate cazuri de fraude în compania Dai Nihon Seito Co. 6 . Contabilitatea i auditul în Japonia Modelul european de inere a eviden ei contabile în partid dubl nu se cuno tea în Japonia pân la mijlocul secolului al XIX-lea. unde inerea eviden ei contabile i activitatea de audit erau destul de dezvoltate la începutul secolul XX. ei doar se numeau auditori i func iile de verificare i control aproape nu le îndeplineau. Astfel. Impozitul pe venit a fost introdus în 1896. Se crede c contabilitatea în partid dubl a fost prezentat în Japonia în anul 1865. precum i publicarea de c tre Ministerul Finan elor a documentului sub denumirea Ginko Boki Seiko (Metodele de inere a eviden ei contabile în banc ). În 1890 a fost aprobat Codul Comercial în baza c ruia societ ile pe ac iuni erau obligate s prezinte statului situa ia economico . i . Auditorii statului. Motivul pentru care proiectele anterioare ale acestei legi au fost respinse const în faptul c . domnul Claude Maxwell MacDonald.financiar a întreprinderii privind activele i raportul financiar. care prestau companiilor consulta ii profesionale în domeniul achit rii impozitelor. pe acel timp ambasador al Japoniei. care de la bun început a fost considerat drept etalon. Trebuie de men ionat faptul c printre contabilii japonezi a început o mi care în favoarea accept rii Legii privind Contabilii Înegistra i. dar a fost respins din cauza litigiilor nerezolvate. în corespundere cu Codul Comercial din 1890. Primul proiect de acest tip a fost elaborat în 1914. care era în vigoare înc din sec. pân când aceast ar insular sub presiunea SUA nu s-a dezis de izolarea politic . În 1878 au fost deschise bursele de valori în Tokio i Osake. Un rol important în apari ia contabilit ii drept profesie a avut desigur legisla ia fiscal. Mul i aveau îndoieli vizavi de necesitatea unei astfel de profesii. În modul respectiv. în 1909. cu ajutorul c rora se min ea Comisia de Supraveghere. proiectele referitor la aceast lege au fost abordate de 8 ori. Dup acest incident. Eviden a contabil . erau asemenea auditorilor din rile occidentale. sc derea brusc a pre urilor la ac iuni a dus la falimentul companiei. cum spun . (drept urmare acest incident a fost numit drept Nitto Inc. care era mai competent la acest capitolul. ). în Japonia se înregisteaz un progres vizibil în domeniul contabilit ii. care nu erau obliga i s dispun de certificat de contabil specializat. imediat a efectuat un control asupra inerii eviden ei contabile în SUA. Anume din anul 1890. Marea Britanie i Europa. Fraudele erau înso ite de tranzac ii ilegale la calcularea i achitarea a a numitelor devidente. se supune verific rilor de c tre auditorii statului. Oricine care studia contabilitatea la universitate (colegiu) sau care avea practic în domeniu cel pu in 1 an.financiar a entit ii. Acesta nu include nici o dispozi ie care s protejeze contabilii. spre sfâr itul secolului al XIX-lea. societatea nu era gata s accepte auditorii. în Japonia la începutul secolului XX.

se specializa în domeniul impozit rii i solu ionarea diferitelor probleme de acest gen. dat fiind faptul c în Japonia nu existau auditori califica i. func ioneaz în Japonia pân în prezent. Dup dizolvarea zaibatsu.grupurile financiare japoneze. iar în 1951 a fost adoptat Legea privind contabilii fiscali publici specializa i. bazat pe impozitele directe. nu a fost format un sistem contabil consolidat pentru companiile din Vest a Japoniei postbelice i astfel. toate reformele ulterioare au fost realizate exclusiv ca parte a politicii de ocupare (GHQ). În Japonia postbelic . Pentru a asigura succesul politicii de guvernare na ional a Japoniei. În leg tur cu acest fapt. Condi iile pentru aceasta s-au format pe parcursul celui de-al 2 r zboi mondial. Reformele economice efectuate de c tre comandan ii for elor de ocupa ie au atins i sistemul fiscal japonez. Comanda for elor de ocupa ie a încercat s democratizeze pia a valorilor mobiliare. corelate cu reformele fiscale. Una din direc iile principale ale acestei politici au fost reformele economice asociate cu dizolvarea zaibatsu . În 1948 a fost adoptat Legea privind hârtiile de valoare i a pia a bunurilor mobiliare. Sistemul anterior de contabilitate a fost anulat. pân la sfâr itul celui de-al 2 r zboi mondial practic nu existau.Spre sfâr itul anilor 20-30 a secolului XX. Eviden a la astfel de opera ii era completat i de ascunderea veniturilor. au ap rut dou categorii de contabili în Japonia. au trebuit s se înve e i s se adapteze la principiile de inere a eviden ei contabile din Vest. iar contabilii din comanda for elor de ocupa ie se considerau nepreg ti i de a implementa în pratic legea nou . acum. Legea respectiv era aproape întocmai cu legisla ia din SUA. manipularea profiturilor i a sita iilor de fraud . dar finan area de pe pia a hârtiilor de valoare. din cauza c rora. în 1942 a fost adoptat Legea cu privire la Agen ii Fiscali. i anume Legea privind Valorile Mobiliare din 1933 i Legea cu privire la pia a de capital aprobat în SUA în 1943. Practic întreaga economie era controlat de c tre zaibatsu i dup desfiin area acestuia au ap rut goluri care trebuiau completate. în Japonia a sosit o echip de speciali ti în frunte cu profesorul Universit ii din Columbia. În 1949. care aveau practic în domeniu minim 3 ani. multe dintre companii continuau s in eviden a contabil dup metodele sale vechi.i legalizeze activitatea dup exemplul contabililor.Contabilii Publici Specializa i îndeplineau func iile sale din contabilitate i audit. când taxele substan ial au crescut. Primii. Ca urmare a multor consulta ii. Pe lâng acestea. datorit eforturilor depuse de c tre comandan ii for elor de ocupa ie. Mai sus am men ionat c sistemul de dezv luire a situa iei financiare i a auditului independent în sectoarele private din economia Japoniei. Charles C. contabilii niciodat nu au practicat activitatea de audit. 7 . companiile au început s se integreze pe alte baze decât cele prev zute în SUA i Marea Britanie. o cale mult mai eficient de ob inere finan rii pentru majoritatea companiilor nu era finan area direct de la banc . Noua lege prevede organizarea unui examen special pentru contabilii înregistra i. în recomand rile lui Shope era eviden iat nivelul sc zut de calificare a agen ilor fiscali. în 1948 a fost adoptat Legea cu privire la Contabilii Publici Autoriza i (CPA). dup o perioad îndelungat de modific ri. care trebuia s elaboreze recomand ri privind reformarea sistemul fiscal japonez. Dup înfrângerea Japoniei în cel de-al 2 r zboi mondial. Ambele grupuri au stabilit cerin e destul de complexe pentru examenul de dobândirea a titlului de Contabil Public Specializat i au fondat organiza iile lor. vechiul sistem legat de agen ii fiscali a fost anulat. a sporit esen ial num rul agen ilor fiscali care doresc s . Probleme au ap rut la capitolul form rii sistemului de audit. îns . Shope. precum i condi iile necesare (inclusiv juridice) pentru a implica capitalul str in în economia Japoniei.Uniunea Agen ilor Fiscali . care pentru a proteja interesele investitorilor presupunea divulgarea obligatorie a informa iei privind situa ia financiar i confirmarea ei de c tre auditori independen i. Sistemul progresiv propus de c tre grupa lui Shope. în administra ia de dup r zboi deseori ap reau neîn elegeri. Astfel. În consecin . iar a doua categorie . Întrucât anterior.

dar multe companii încheiau acorduri de colaborare cu contabili-exper i individuali. Astfel. desigur. p rea c auditul s-a instaurat bine pe p mântul japonez. din cauza efectului pozitiv a perioadei experimentale de 6 ani. Pentru auditorii care nu î i îndeplineau bine func iile. ce în marea m sur a fost reac ia la marile scandaluri legate de companiile care au falimentat (deosebit de scandalos a fost falimentul Sanyo Special Steel Co. schemele de tri are prin care se ob ineau pe ascuns. lipseau totalmente. de-a lungul multor ani. firmele de audit. Pe lâng aceasta. efectuarea auditului în companii de o singur persoan a fost interzis i în anul 1967 au fost fondate primele firme de CPA. legate de ascunderea venitului real i de faptul c se ducea eviden a contabil dubl . o mul ime de companii nu erau supuse auditului independent. În primul rând. Auditului se supuneau doar companiile care erau înregistrate pe pia a de valori mobiliare i de aceea erau verificate conform Legii privind hârtiile de valoare i a bunurilor mobiliare din 1948. era limitat din cauza lipsei unor auditori califica i în domeniu. aveau lacune în ceea ce prive te sistemul de contabilitate i metodologia efectu rii controlului. Asta a avut loc tocmai în 1957. de fapt. dar el era cointeresat în primirea unui salariu formidabil i destul de mare. Auditorii independen i. Cu p rere de r u. care posedau certificatul CPA. care erau men ionate în articolul scris de JL MacKinnon. din cauza problemelor de ordin cultural i mental. Anume atunci au ie it la iveal cazuri de ac iuni în afara Legii a conducerii companiilor. independen a era o tem destul de dureroas pentru auditorii japonezi. în primii ani postbelici. Pe fonul acestui sistem contabil nesigur se discuta problema investi iilor str ine în Japonia. În sfâr it. iar pân atunci (1951-1957) auditorii japonezi încercau din toate puterile i cuno tin ele s st pâneasc aceast profesie. i erau practic lipsi i de independen pentru a fi obiectivi. Cauzele respective noi le-am analizat mai sus. iar auditarea companiilor se efectua de c tre al i contabili publici autoriza i. dividendele.În acele timpuri. De aceea. Aten ia la faptul c companiile ascundeau informa ia veritabil temporar a sl bit din cauza cre terii economice rapide a Japoniei. nu au fost dezr d cinate. Astfel. Se întâmplau desigur situa ii când auditarea se efectua de c tre mai mul i auditori uni i. În anul 1963. JICPA a ob inut statutul de a a numit corpora ie special . în economia japonez a inceput criza care a adus la falimentul multor companii. Pe lâng aceasta. Un auditor nu era capabil s efectueze întregul volum de lucru. A fost reorganizat JICPA. din cauza sistemului reformat de audit. care a intrat în istoria Japoniei ca unul dintre cele mai semnificative falimente).. indiferent de m surile întreprinse. dac mergea vorba de o companie mare. iar majoritatea companiilor mici i mijlocii erau verifica i de auditorii interni în conformitate cu Codul Comercial. au fost introduse sanc iuni administrative chiar pân la anularea registra iei. Activitatea de audit. În aceia i perioad . A trecut o perioad destul de îndelungat de timp pân când în Japonia a fost introdus auditul complet. XX. în Japonia. care a întrunit majoritatea auditorilor practici. care nu trebuia împ r it cu ceilal i colegi. pu ini dintre contabilii specializa i aveau m car pu in practic în activitatea de audit. dar. care a avut loc f r mari neîn elegeri. Dup introducerea auditului obligatoriu. 8 . care a durat pân în anii 60 ai sec. Mul i dintre auditorii interni au lucrat doar într-o companie. deoarece auditul intern la fel nu s-a ar tat prea bine. au fost întreprinse m suri de înt rire a sistemului de audit intern în corpora iile japoneze. dat fiind faptul c auditorii care lucrau individual pre uiau clien ii s i i în nici într-un caz nu doreau s i piard . mul i dintre care ac ionau individual. s-au eviden iat nu din cea mai bun parte. era destul de slab i ineficient. auditorii japonezi s-au confruntat cu noi probleme. se creau condi ii de pierdere a independen ei. mail ales în anii 19641965. controlul din Japonia pân la a doua jum tate a anilor 40 din secolul XX.

În al doilea rând. nu s-a oprit la aceste sanc iuni. specificul culturii corporative i a managementului în Japonia fac destul de problematic introducerea unui audit veritabil. iar în 1997 acela i destin l-au avut i multe companii de construc ii. Mul i stau la dubii c situa ia se va schimba din r d cin în sensul cel bun. în fiecare an se descopereau cazuri noi de tri are în eviden a corpora iilor. influen a Ministerului Finan elor în Japonia asupra auditului r mâne mare. Trebuie de recunoscut faptul c . dar acest factor totu i se consider ca fiind unul dintre cele mai influente. S-a aflat ca concluziile pozitive ale audotorilor pentru companiile care au falimentat. economia japonez a suferit o depresie f r precedent. În asemenea condi ii. Managerii. la începutul anilor 90. în 1998. a fost întâlnit in Japonia cu în elegere. sl birea controlului independent de audit a fost condi ionat de politica Ministerului Finan elor a Japoniei. auditorii au fost pe drept agresiv critica i. a agravat mult criza. încerc rile de a introduce modelele vestice de eviden i audit nu s-a soldat cu deplin succes. Desigur. ca spre exemplu. care a fost condi ionat de specificul acestei structuri de organizare (în Japonia corpora iile speciale se creeaz de c tre Guvern cu un anumit scop strategic i se afl sub controlul riguros al acestuia). când corpora iile una dup alta c deau în bezna crizei economice. care nu credea c JICPA poate s se restabileasc i s se modernizeze. nu au fost tra i la raspundere. care erau r spunzatori de schemele nelegale. Altfel nici nu putea fi Ministerul Finan elor a Japoniei nu era gata s se autopedepseasc public. E de mirare. În al treilea rând. care practic totalmente s-a supus JICPA. o prevedea instraurarea unui regim de control riguros de c tre Guvern. concluziile auditorilor au fost pozitive. cel pu in putea fi diminuat . Reformarea sistemului de eviden si audit avea loc in Guvern i speciali tii care practicau aveau cu mult mai pu in influen asupra procesului decât func ionarii din Guvern. auditul care îl efectua CPAS a fost prescris de Codul Comercial drept r spuns la nevoile în cre tere de creare a controlului intern sigur in companii. care ar putea garanta progresul i perfec ionarea practicilor de eviden si audit. diminuând astfel efectul controlului intern. c auditorii care au dat concluzii pozitive poten ialilor f li i. a ob inut adevarate pârghii de control a organiza iei. desigur nu se limiteaz doar la problemele de eviden i audit. Anume astfel se explic faptul. Nec tând la faptul c . Cauzele crizei economice. Abia în 1967. de asemenea practic nu erau penaliza i. în SUA. care de fapt se afl sub controlul Ministerului Finan elor). ba chiar în m suri mai mari în a doua jum tate a anilor 90.Guvernul îns . care dac nu putea fi prevenit . ultimii erau fo ti func ionari ai Ministerului Finan elor. de regul . cazul curent de faliment al Enron celei mai mare companii energetice din SUA. contabilii i auditorii acestora nu aveau de suferit din aceast cauz . în Japonia au fost întreprinse m suri pentru a ridica nivelul de calitate a auditului. Apoi. c în toate aceste cazuri. Cu p rere de r u. efectuat de CPAS. Faptul c sistemul de audit independent i eviden a intern nu a fost adoptat cu nivelul de dezvolare economic i cererile pie iii. Auditul intern in corpora iile Japoneze nu s-a soldat cu succes. În anul 1996 s-au destr mat multe companii. În a a fel. Putem observa c asemenea discordan e pot fi destul de 9 . a urmat colapsul b ncii Hanwa i falimentul B ncii de credite pe termen lung a Japoniei. dup 1999. Pe lâng aceasta. i anume introducerea înv mântului permanent obligatoriu a auditorilor i controlul lucrului firmelor de audit din partea JICPA. reformarea sistemului de eviden contabil era un proces foarte lent. care a avut loc în Japonia. opera iile nelegale pur i simplu se anulau. Mul i membri ai conducerii. specializate pe împrumuturi pentru construc ii de spa ii locative. au fost formulate sub influen a puternic a Ministerului Finan elor. ce dauneaz independen ei auditorilor i a firmelor de audit. Ministerul Finan elor. ci anume: nu au reu it s se fondeze organiza iile independente a contabililor i auditorilor independen i (în afar de JICPA. În mare m sur . Introducerea pentru JICPA a statutului de corpora ie special . care a avut a a cazuri. care activ influen au activitatea auditorilor japonezi formal independe i.

sistemul de contabilitate în Japonia se bazeaz pe trei ramuri intercorelate ale dreptului: comercial . Biroul privind hârtiile de valoare pe lâng Ministerul de Finan e. adoptat sub influen a standartului amercian de dare de seam i audit. Elaborarea standartelor în Japonia se efectueaz sub influen a aparatului de stat. preg tirea i întocmirea d rilor de seam consolidate. Principiile de baz ale organiz rii contabilit ii sunt elaborate de Consiliul pentru contabilitate. i de contopire (cu folosirea Cerin a raport rii financiare consolidate. organizarea i inerea contabilit ii la întreprinderile Japoniei. La întocmirea rapoartelor financiare consolidate sunt utilizate metodele de cot elementelor metodei de cot ). i Standartele Na ionale de eviden i dare de seam în Japonia au puterea legii i sunt stabilite de urm toarele organe de stat: Consiliul pentru problemele contabilit ii pe lâng Ministerul de Finan e. Politica de eviden a companiei se adopt de organele fiscale. Controlul asupra respect rii regulilor de eviden . La etapa dat . de aceea întreprindele trebuie s alc tuiasc i s prezinte rapoartele financiare consolidate. în 1880 au fost elaborat i adoptat legisla ia comercial bazat pe dreptul german. este stabilit pentru societ ile pe ac iuni cu capital str in. fiscal i de burs . În leg tur cu faptul c companiile sunt obligate s calculeze dividendele de dou ori pe an.nepl cute. Particularit ile eviden ei i d rilor de seam ale companiilor japoneze constituie reflectarea detaliat a opera iilor cu instrumentele financiare i restructurarea capitalului public. pe 1 ianuarie i 1 iulie. O particularitate a economiei japoneze este func ionarea grupurilor financiar-industriale mari. Experien a Japoniei poate sluji drept o lec ie. îns are mult comun cu sistemul de eviden de dare de seam din SUA i Marea Britanie. Reglementarea eviden ei contemporane este orientat spre b nci i impozitare. Particularit ile organiz rii contabilit ii în Japonia În Japonia reglementarea eviden ei este determinat de Codul Comercial din 1899 i Legea cu privire la hârtiile de valoare i burse din 1948. organizarea auditului i publicarea d rilor de seam ale companiilor se efectueaz de Ministerul Finan elor. Pentru întreprinderile cu r spundere limitat . particularit ile eviden ei opera iilor în valut str in . care examineaz probleme coordon rii dreptului comercial cu standartele de contabilitate. Întreprinderile mari i mijlocii ale Japoniei intr în componen a companiilor monopoliste care au filiale i întreprinderi-fiice peste hotare. unde a c lcat vecinul t u i s încerci s te înve i pe gre elile altora. raportarea financiar a întreprinderilor de asemenea trebuie s fie întocmit de dou ori pe an. în 1948. Colegiul public privind contabilitatea Japoniei a elaborat i publicat regulamentele i standartele de contabilitate. Auditul independent este obligatoriu numai pentru companiile mixte mari (capital peste 500 milioane yen. contabilitatea japonez s-a apropiatd e cea american . Mai bine e s nu calci acolo. iar consolidarea este înso it de audit. controlul de audit se efectueaz de serviciul de audit al îns i companiei (audit 10 . obliga ii peste 20 milioane yen). care trebuie s ne pun pe gânduri. Dup adoptarea dreptului de burs de tip american. 5. Ministerul justi iei i Institutul de contabili jura i i contabili-exper i. care s-a p strat pân în prezent. metodele de calculare a costului produc iei finite. Ordinea de organizare a contabilit ii în Japonia se bazeaz pe principii engleze i a fost stabilit în 1872. întreprinderile Japoniei la inerea contabilit ii au început s se conduc de Standartele de eviden . Treptat. Mai târziu. în caz de investi ii mai mari de 10% din vânz ri holding-ului i publicarea d rilor de seam .

Bilan ul contabil clasific activele. În asemenea situa ii. ci se dezv luie în anexele la darea de seam . Venitul de emisiune din realizarea ac iunilor se include în componen a capitalului de rezerv . coordonarea reciproc i succesiunea datelor rapoartelor financiare pe diferi i ani. Bilan urile întreprinderilor japoneze includ un num r mare de rezerve. Amortizarea acumulat privind activele nemateriale nu se reflect în bilan . Raportul cu privire la circula ia mijloacelor b ne ti. ofertei i conjuncturii pie ii. Goodwill-ul se scade imediat din contul venitului companiei sau se amortizeaz în decurs de 5 ani. Raportul cu privire la profit i pierdere. Rezervele stabilite de legisla ie se calculeaz în m rime de 25% din capitalul public în limitele 10% din profitul anual. capitalul public nu con ine informa ie despre tipurile principale i num rul de ac iuni.intern). În contabilitatea întreprinderilor japoneze se utilizeaz principiile sistemului zecimal de formare a planului de conturi. contabilul se afl parc între 2 focuri: necesitatea respect rii regulilor normative i fiscale i tendin a spre asigurarea profitului maxim pentru companiile sale. Raportul finaciar întocmit dup regulile Ministerul de Finan e este mai detaliat decât cel întocmit dup regulile Codului Comercial. Din cauza instabilit ii cererii. conform termenelor de solicitare. Auditul independent al companiei japoneze se efectueaz de institu iile de audit ale contabililor publici autoriza i. i se întocme te în dou valute: iene i dolari. Aceste rezerve se folosesc pentru acoperirea pierderilor ap rute în decursul perioadei de raportare. Îns d rile de seam ale întreprinderilor japoneze publicate nu corespund structurii interne stabilite de standardele japoneze din cauza domin rii formei juridice asupra con inutului economic i utilizarea incomplet a cerin elor principiilor de calculare i a conservatismului. Termenul lor de trecere la pierderi este de la 3 la 5 ani. de asemenea. Investi iile financiare pe termen lung se evalueaz potrivit costului. perioade de raportare s fie aceleia i. se include în componen a rezervelor. Investi iile pe termen scurt se înregistreaz dup costul f r reevaluare. iar reevaluarea lor este admis numai în caz de depreciere îndelungat a cl dirilor i terenurilor. Mijloacele fixe se reflect în eviden potrivit valorii ini iale. Raportul financiar se public în dou limbi: englez i japonez . Cheltuielile de organizare la crearea companiei se reflect în bilan în componen a cheltuielilor amânate. ceea ce asigur metodica unic de calculare a indicilor în diferite forme ale s rilor de seam pe una i aceea i dat . una din regulile eviden ei este ca metodele de evaluare i decontare folosite în decurs de câteva. 11 . Spre deosebire de practica american . Goodwill-ul se determin reie ind din valoarea de eviden a activelor nete la data de procurare. Conform legisla iei în vigoare. îns poate fi folosit i valoarea just . pe m sura descre terii lichidit ii i pasivelor. Profitul nerepartizat. Amortizarea acumulat se reflect în bilan sub form de contra arcticol la mijloacele fixe i se scade din sum la calcularea totalului. rezervele de eviden i capitalul conform tipurilor i se aseaman cu cel american în ceea ce prive te plasarea activelor. Cheltuielile pentru cercet rile tiin ifice i lucr rile experimentale de proiect ri sunt recunoscute imediat i se amoretizeaz în decurs de 5 ani în baza calculelor companiei. alegerea metodei de calculare a amortiz rii i cheltuielilor. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaz conform metodelor propuse de standardele interna ionale. cu prioritatea metodei soldului sc zut. inând cont de reevaluare. folosirea c rora nu este reglementat în ordinea legislativ . obliga iile. Raportarea financiar obligatorie include Bilan ul. investi iilor capitale. în conformitate cu dou standarte: SUA i Japonia. o problem deosebit pentru contabilii companiilor japoneze prezint evaluarea activelor inverse (curente).

Întrucât Japonia este limitat în ceea ce prive te resursele de materie prim . care este determinat de companii în func ie de stagiu. Activitatea bursei de valori este reglemetat de stat. salariu i al i factori. Astfel. a stocurilor. În acest scop sunt utilizate mijloace ale reglement rii monopoliste de stat a economiei. întreprinderile aplic de asemenea i metoda de inventariere în cazul determin rii costului realiz rii. datoriilor debitorilor i a creditorilor pe termen scurt i a m rfurilor.Stocurile materiale ale companiei se evalueaz conform pre ului de cost instoric în variantele costului mediu. Diferen ele negative sau pozitive din transformarea d rilor de seam seprezint în activele sau datoriile bilan ului. la schimbarea esen ial a cursurilor este admis recalcularea articolelor dup cursul la data de raportare. cheltuind pentru aceasta cu 10-15 % mai pu in decât în SUA. îns în practic se înregistreaz ca opera ional . În bilan defalc rile de pensii sunt prezentate în componen a datoriilor. Diferen ele de calcul din schimbarea cursului se trec la sc deri pe contul profitului. capitalului. Legea cu privire la hârtiile de valoare i burse. sunt aplicate cursurile istorice pentru reestimarea mijloacelor fixe. Dreptul economic nu cere întocmirea rapoartelor financiare consolidate.35 % din suma crean ei în func ie de ramur . Profesiunea de contabil nu exercit o mare influen asupra colect rii informa iei financiare. conform regulilor fiscale. legisla ia fiscal i actele normative speciale. îns b ncile nu exercit o influen eficace asupra raport rii financiare externe. Sursa principal de finan are a companiilor este capitalul împrumutat. Îns . Articolele pe termen lung în valut str in se înregistreaz privind cursurile istorice i nu se recalculeaz . obliga iilor pe termen lung i a cursului la data de raportare pentru reestimarea articolelor b ne ti. Britania. Raportul cu privire la profit i pierdere se reevalueaz dup cursul mediu. sistemul de contabilitate din Japonia are urm toarele particularit i: y y y y y O mare influen asupra sistemului de contabilitate exercit statul pin Codul dreptului economic. În reducerea cheltuielilor de produc ie economi tii japonezi v d principala condi ie de a suprave ui în lupta concuren ial pe pia a intern i cea extern . Germania. Defalc rile de pensii ale companiei se contabilizeaz dup metoda de pl i. Aceste rezerve se reflect în bilan cu ajutorul articolelor de corectare privind diverse feluri de active i în întregime privind toate activele.3-1. problemei eviden ei cheltuielilor de produc ie se d o importan deosebit . 12 . În fa a antreprenorilor japonezi st problema de a produce m rfuri. Venitul net nerepartizat se reevalueaz dup cursul la data de raportare. Arenda finan at este recunoscut în Japonia. În caz de recalculare a d rilor de seam a filialelor str ine. Regulile fiscale permit formarea rezervelor privind datoriile compromise i dubioase în m rime de 0. precum i se face controlul sistematic drastic asupra cheltuielilor de produc ie prin determinarea m rimii normative a cheltuielilor de produc ie privind perioadele i în expresie valoric .

num rul companiilor japoneze înregistrate în UE a sc zut de la 80 în 2002. care s-a p strat pân în prezent. Nout i economice despre Japonia Companiile japoneze risc s fie scoase de pe pia a Uniunii Europene ca urmare a dificult ilor în armonizarea standardelor japoneze de contabilitate cu legisla ia comunitar în materie. care s-ar putea g si în imposibilitatea de a. înregistrate la Londra. La întocmirea rapoartelor financiare consolidate sunt utilizate metodele de cot i de contopire (cu folosirea elementelor metodei de cot ). Cerin ele UE ar putea afecta câteva dintre cele mai mari companii japoneze. care din punctul meu de vedere ar fi bine de tiu despre particularit ile organiz rii contabilit ii în Japonia: y Ordinea de organizare a contabilit ii în Japonia se bazeaz pe principii engleze i a fost stabilit în 1872. i a a. O mare influen asupra sistemului de contabilitate exercit statul pin Codul dreptului economic. iar consolidarea este înso it de audit. a declarat Toshitake Kurosawa. Sony a înaintat la sfâr itul anului trecut solicitarea de a fi delistat din Frankfurt.i majora capitalul pe pie ele europene. folosite în prezent de companiile japoneze. argumentând c implementearea noilor standarde ar fi foarte costisitoare i ar putea determina multe companii japoneze s se delisteze de pe pie ele europene. Printre companiile cele mai mari care au preferat s se retrag sunt NEC (din Londra. printre care Sony i Toyota. 7. Dreptul economic nu cere întocmirea rapoartelor financiare consolidate. înregistrat la Frankfurt. ceea ce s-ar putea traduce printr-o "atitudine protectoare" fa de economia na ional i o anumit precau ie fa de concuren a str in i posibila introducere de noi produse din exterior. y Grupurile financiare japoneze zaibatsu aveau o mare influen în contabilitatea i auditul japonez. Mai târziu. Concluzie proprie Analizând informa ia selectat pot men iona mai multe lucruri. Paris i Bruxelles. Guvernul continue s aib o influen major în economia Japoniei. 13 y y y . Guvernul de la Tokio cere Uniunii Europene s accepte Principiile de Contabilitate General Acceptate. rolul guvernului fiind de a remedia y defec iunile pie ei. fiind una prosper . Companiile str ine de pe teritoriul Uniunii au termen pân la 1 ianuarie 2009 s înceap s utilizeze IFRS. relateaz cotidianul Financial Times. cu noi reforme i legi destul de ordinare. care ar necesita efectuarea unor recalcul ri masive. sau Canon. Hitachi (din Frankfurt) i Mitsubishi UFG. Legea cu privire la hârtiile de valoare i burse. Japoniaînregistreaz o nou etap în economie.6. Oficialii japonezi sus in îns c acest termen este prea scurt. la mai pu in de 40 anul trecut. Frankfurt i Amsterdam). Odat cu dizolvarea acestor grupuri. iar Bruxellesul a cerut companiilor japoneze s se alinieze i ele la aceste standarde. în 1880 au fost elaborat i adoptat legisla ia comercial bazat pe dreptul german. în UE se aplic Standardele Interna ionale de Raportare Financiar (IFRS). cea mai mare banc comercial din lume (care s-a retras din Londra). ?Este nevoie de trei pân la patru ani pentru a schimba regulile de contabilitate". Din 2005. Agen ia japonez pentru servicii financiare sus ine îns c Bruxellesul a cerut i alte schimb ri. director pentru pie ele financiare interna ionale din cadrul agen iei japoneze. legisla ia fiscal i actele normative speciale.

erau cointeresa i în primirea unor salarii formidabil de mari. Sakagami. Vol. 1999. H. No. UK: Edward Elgar Publishing. T. Japanese accounting profession in transition // Accounting. 1999. Gordon. 1.. 1989. De aceea. 1996. cât i perioade de descre tere economic . Cheltenham. alt dat i-au permis s . School of East Asian Studies. Multe companii destul de influen abile au avut de suferit din cauza lipsei de individualitate i independen . 37. Vol. delapid ri. 3. The present status of the public accounting profession in Japan // The Accounting Review. de aceea nu înscriau în rapoartele sale de audit situa ia real a întreprinderii. 4. fiindc auditorii interni. No. Evolution of the System for Professional Accountants in Japan (in Japanese). Vol. Cultural constraints on audit independence in Japan // The International Journal of Accounting. i anume independen a auditorilor singuri. 12. 8. Financial Reform in Japan: Causes and Consequences. P. 6. Murase. Sheffield. lipsuri i plusuri nerecunoscute fiscal i nedocumentate nu au fost pedepsi i. P. 1. Fall. UK: Blackwell Publishing. 1962.i repete gafele. Practice and Environment. and Okano. M. Oxford.B. 340-357. 8. UK: University of Sheffield. 7. J.E. Introduction to double-entry bookkeeping in Japan // The Accounting Review. G. Someya.D. No. and Kikuya. 88-91. P. pot constata faptul c . Financial Reporting in Japan: Regulation. W. 1984. 12. M. 5. 2. Shimme. 10. K. New York. No. Auditing & Accountability Journal. 290-295. Auditul intern la fel nu era unul obiectiv. Bibliografie: 1. NY: Oxford University Press. Vol. Japonia a avut atât perioade de cre tere. S. 17-43. Tokyo: Hakuto Shobo. A Critical Evaluation of Japanese Accounting Changes Since 1997. Fujita. 3. 1992. în cazul unor companii majore. tranzac ii stranii.J. Education and Research. Hara. Y. P. care era mult afectat de Ministerul Finan elor. H. A dissertation submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of MA in Advanced Japanese Studies.L. Japanese Accounting. 9. M. 49-75. to i cei ce au avut înregistrate în activitate fraude. I. 1998. 1937. Deoarece Ministerul Finan elor nu a vrut s se autopedepseasc public. 3.Datorit informa iei de mai sus. Yoshimi. 2. P. 14 .. 1966. McKinnon. The evolution of financial reporting in Japan // The International Journal of Accounting. Hall. Cooke.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful