Ce model de creştere economică va salva Grecia? Vezi de unde vor veni 55 mld. Euro şi 520.

000 de joburi noi sau viitorul “croit” de McKinsey
Adrian Mirsanu | 07 Sep 2011, 22:21

Economia Greciei, tara cu cel mai slab rating din lume, ar putea sa obtina un plus de 55 mld. Euro in termenii Produsului Interb Brut in urmatorii zece ani, perioada in care locurile de munca noi create ar ajunge la 520.000 daca va miza in modelul sau de crestere economica pe cinci sectoare strategice sip e dezvoltarea altor opt segmente de piata, afirma expertii McKinsey intr-un studiu privind definirea noului model de crestere si de strategie al statului elen.

McKinsey este cea mai mare firma de consultanta de strategie din lume, iar studiul sau “Greece 10 Years Ahead” (Grecia 10 ani de acum inainte – n.r.) de 64 de pagini cuprinde o analiza detaliata a evolutiei economiei si propune peste 100 de masuri concrete prin care Grecia sa isi salveze economia, prabusita sub povara datoriilor. Studiul, sustinut de reprezentantii patronatului grec, a fost inaintat Guvernului si opozitiei din Parlamentul de la Atena.

“Pana la izbucnirea crizei economice actuale, Grecia a fost de fapt un campion. In fapt, a depasit cea mai mare parte a natiunilor din Europa si chiar SUA, in special dupa ce Grecia a trecut la euro in 2002. Dars-a demonstrate ca aproapte toata acea crestere a fost rezultatul cheltuielilor de consum si guvernamentale, alimentate de un cost scazut al creditarii”, noteaza raportul McKinsey, care adauga ca in 2009 economia Greciei s-a prabusit cand era clar ca deficitul fiscal depasea 15% din Produsul Intern Brut.

Datele McKinsey indica faptul ca procentul de crestere cumulata a Produsului Intern Brut atribuit consumului final, care insumeaza consumul public cu cel privat, era in anii 2000 – 2008 la 97% in cazul Greciei fata de 79% media Uniunii Europene. De asemenea, o contributie slaba in cresterea economiei elene comparativ cu alte state din Europa au avut-o in aceeasi perioada exporturile si investitiile.

Noul “model de crestere nationala” cum este numit de expertii McKinsey trebuie sa se bazeze pe o crestere puternica a exporturilor in sectoarele in care Grecia este competitiva, pe o crestere a nivelului investitiilor straine directe si a celor facute cu capital local, crearea unei noi culture a muncii si a fiscalitatii pentru a reduce puternic evaziunea si, mai ales, reformarea sectorului public.

In opinia McKinsey, dependenta economiei de consum trebuie redusa in deceniul urmator pana la un nivel de 75 – 80%, iar ponderea investitiilor ar trebui sa creasca de la 14,5% la 20 – 23%, adica la valori comparabile cu alte state din Europa de Sud, precum Italia sau Spania. De asemenea, productivitatea per angajat ar trebui sa creasca puternic.

Pe sectoare, un plus de 49 mld. Euro care in termeni de PIB s-ar transforma intr-o valoare cu 55 m,ld. Euro mai mare poate fi obtinuta astfel: o crestere a incasarilor din turism de la 27 la 45 mld. Euro in perioada 2010 – 2021, sectorul de energie ar contribui cu o evolutie de la 13 la 22 mld. Euro, industria alimentara ar veni si ea cu un plus de 6 mld. Euro in urmatorul deceniu, un salt in agricultura de la 8 la 13 mld. Euro, iar in retail de la 20 la 24 mld. Euro. Banii obtinuti din dezvoltarea puternica a unor sectoare numite emergente ar aduce inca un plus de 7 mld. Euro.

Din setul de masuri concrete propuse de expertii McKinsey se afla constituirea Unitatii de Dezvoltare Economica si Reforma ca institutie in subordinea directa a Primului ministru, care sa faciliteze implementarea si monitorizarea reformelor, simplificarea procesului de emitere de licente, formarea unei unitati centralizate de IT, care sa gestioneze intreaga infrastructura informatica operate de diferite entitati ale statului.

De asemenea, pe lista de prioritati se afla si masuri care vizeaza piata muncii, una dintre cele mai putin productive din Europa, unde sunt recomandari pentru intarirea rolului privind munca part time atat in sectorul public, cat si in cel de stat. Alte masuri vizeaza combaterea evaziunii fiscale.

Consultantii McKinsey au ales dintre 20 de sectoare economice un numar de opt, pe care le considera “emerging” si care pot juca un rol foarte important in construirea noului model de crestere economica al Greciei: productia de medicamente generice, acvacultura, turism medical, dezvoltarea unui centru regional de transporturi cargo, gestionarea deseurilor, seviciile de ingrijire a varstnicilor, sectorul industriei alimentare si dezvoltarea de programe de educatie.

Turismul, cu o pondere de 15% in economia Greciei, pierde insa in competitie directa cu destinatii precum Italia, Spania sau Turcia. Un turist cheltuie in Grecia 146 euro pe zi fata de 200 euro in Italia sau 162 euro in Turcia. Aici, directia strategica setata de specialistii McKinsey este pastrarea cotei de piata pentru turistii din nordul si vestul Europei, dar o targetare directa a celor din piete emergente precum China si Rusia, respectiv piata americana. O oportunitate care trebuie speculata greci ar fi si dezvoltarea operatiunilor turistice privind croazierele.

De aici, poate veni un surplus de 18 mld. Euro in urmatorii zece ani si circa 220.000 de joburi noi.

In energie, printre masuri se disting introducerea aparatelor de masurare inteligente pentru a reduce pierderile din zona de transport si distributie de electricitate, acompaniate de alte obiective de eficienta energetica, o alta recomandare fiind urgentarea crearii unei entitati pentru hidrocarburile nationale, rezervele de titei si de gaz fiind estimate ca au o durata de viata de 7 – 10 ani. O alta propunere este crearea unui “hub” in piata de gaze. In conditiile aplicarii unor programe de eficienta energetica, estimarile McKinsey indica eliberarea unui surplus de 1,5 mld. Euro pe an in sectorul de constructii si cel productiv.

In sectorul industriei alimentare, o prioritate ar fi dezvoltarea a 4 pana 6 mari unitati de procesare de ulei de masline, legume si fructe sau crearea Greek Food Company, o companie privata sau a unei entitati operate in regim de parteneriat public privat, care sa gestioneze retelele de depozite, distributie si comert. De asemenea, pentru branza feta si uleiul de masline (al treilea producator din lume) este propusa introducerea unui sistem de certificare global pentru produsele originale grecesti. In acest sector, se vorbeste de o redesenare a strategiilor de export, in conditiile in care in unele cazuri Grecia nu isi valorifica corespunzator partea din exporturile de ulei de masline, in special in defavoarea Italiei.

Pentru dezvoltarea agriculturii Greciei, consultantii au propus masuri de prioritizare a pietelor de export, alte masuri vizand introducerea de subventii pentru noii fermieri cu scopul de a intineri forta de munca din acest sector si a creste productivitatea.

In retail, expertii recomanda ridicarea unor interdictii care vizeaza vanzarea unor produse de catre micile bacanii, cresterea transparentei preturilor in sector sau accelerarea liberalizarii pietei in care activeaza firmele de transport public. Grecia a avut cel mai mare deficit bugetar si cele mai mari datorii dintre statele Uniunii Europene, anul trecut, potrivit revizuirilor facute de autoritatile europene.

Deficitul bugetar al Greciei a fost revizuit in crestere, de 13,6 la suta la 15,4 la suta din PIB, pentru anul 2009, depasindu-l pe cel al Irlandei, de 14,4 la suta, relateaza Bloomberg.

De asemenea, datoriile Greciei au fost crescute la 126,8 la suta din produsul intern brut, depasindu-le pe cele acumulate de Italia, ce reprezinta 116 la suta din PIB.

Din cauza revizuirilor, inseamna ca Grecia nu va reusi sa-si atinga tintele de deficit pe care le-a agreat cand a primit imprumutul in valoare de 110 miliarde de euro din partea FMI si UE.

Potrivit intelegerii cu cele doua institutii, deficitul bugetar trebuie scazut la 7 la suta in 2011, de la 7,8 la suta din PIB, in acest an.

Astfel, in urma revizurilor, deficitul bugetar din acest an va fi de 9,4 la suta din PIB, iar datoriilor vor atinge nivelul de 144 la suta. Guvernul grec a aprobat un nou program de austeritate care ar trebui sa scoata tara din criza. Acesta este al treilea plan adoptat in ultimele trei luni menit sa reduca deficitul bugetar si sa convinga Uniunea Europeana sa ajute Grecia.

Un purtator de cuvant al Guvernului de la Atena a precizat ca noul pachet de reduceri ale cheltuielilor publice si de crestere a taxelor ii va ajuta sa economiseasca 4,8 miliarde de euro, echivalentul a 2% din PIB, potrivit Reuters.

Premierul George Papandreou a afirmat ca, in acest moment, Grecia merita un semn de solidaritate din partea Europei, iar noile masuri sunt necesare pentru supravietuirea tarii.

Planul include majorarea TVA cu doua procente, pana la 21%, reducerea bonusurilor salariale din sectorul public cu 30%, scumpirea accizelor la alcool, tutun si combustibil, dar si inghetarea pensiilor de stat pentru un an.

Grecia este presata de Uniunea Europeana si de pietele financiare sa isi tina promisiunea si sa reduca deficitul bugetar de la 12,7% pana la 8,7% din PIB. Reprezentantii UE sunt de parere, insa, ca planurile de austeritate anuntate pana acum vor rezolva doar jumatate din problemele Greciei.

Papandreou le-a spus ministrilor din Cabinetul sau ca daca Europa nu le ofera ajutor financiar nici acum, exista inca posibilitatea unui imprumut la FMI. Grecia risca sa ramana fara sprijin financiar din partea Uniunii Europene, dupa ce a iritat Germania reamintindu-i ca nazistii au devalizat Banca Greciei si nu s-au achitat de datorii dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial.

"Nazistii au luat tot aurul Greciei din Banca Nationala, au luat banii Greciei si nu le-au mai dat niciodata inapoi", a declarat vicepremierul grec Theodoros Pangalos intr-un interviu acordat BBC.

"Este un aspect despre care va trebui intr-o buna zi sa discutam. Nu spun sa ne dea neaparat banii, dar macar sa ne multumeasca. Iar guvernul german nu ar mai trebui sa comenteze atat despre eventuale furturi fara sa precizeze clar la ce anume se refera", a mai adaugat el.

Germania a respins aceste acuzatii, precizand ca "nu sunt foarte folositoare".

"Resping aceste acuzatii. O discutie despre trecut nu ajuta la nimic si nu va rezolva problemele cu care se confrunta Europa astazi", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului German de Externe, Andreas Peschke.

El a precizat ca, incepand din 1960, Germania a achitat circa 33 de miliarde de marci germane Greciei drept despagubire de razboi, ca urmare a pagubelor suferite in cei 4 ani de ocupatie nazista in care au murit 300.000 de greci.

Declaratiile vicepremierului grec vin in contextul in care presa germana, dar si autoritatile au criticat dur politica economica dusa de Grecia in ultimul an, care a dus la un deficit bugetar al acestei tari de patru ori mai mare decat limita stabilita in UE. Chiar daca un ajutor financiar ar fi de ajuns pentru a salva Grecia, moneda unica europeana va fi, in continuare, amenintata, crede miliardarul George Soros.

Motivul? Ar ramane intr-o situatie similara Spania, Italia, Portugalia si Irlanda, adica o buna parte din tarile din zona euro.

Astfel, chiar daca Uniunea Europeana reuseste sa gestioneze criza din Grecia, ce va face in cazul urmatoarei?, se intreaba Soros, intr-un comentariu pentru Financial Times.

"Impreuna, aceste tari reprezinta o portiune prea mare din zona euro pentru a putea fi ajutate in acest mod. Indiferent de supravietuirea Greciei, moneda euro va fi pusa la indoiala in continuare", a spus Soros.

Magnatul crede ca Uniunea Europeana a fost infiintata pe modelul "caruta inaintea calului": au fost stabilite niste teluri limitate, dar usor de obtinut, stiind ca va fi nevoie de o dezvoltare ulterioara. Insa, din mai multe motive, procesul a fost intrerupt, iar UE a "inghetat" in forma actuala.

Acelasi lucru se intampla si in cazul euro. Recesiunea din 2008 a scos la iveala defectele acestui sistem, tarile membre fiind nevoite sa-si salveze fiecare propriile banci. "Criza datoriilor din Grecia reprezinta punctul culminant. Daca tarile membre nu fac ceva pentru a inainta, euro ar putea sa dispara", a spus Soros.

Ideea principala din spatele introducerii euro a fost ca toata statele membre sa respecte tratatul de la Maastricht. Insa, evident, guvernul elen l-a incalcat, iar deficitul bugetar a ajuns la 12,7 procente, in 2009, socand nu numai autoritatile europene, dar si pietele financiare mondiale.

Desi Grecia a promis ca va reduce deficitul, pietele nu mai au incredere, iar prima de risc pentru titlurile de stat continua sa se situeze in jurul valorii de 3%, lasand Grecia fara o buna parte din beneficiile apartenentei la zona euro.

"Daca acest lucru persista, exista un pericol real ca Grecia sa nu mai fie in stare sa iasa din aceasta stare. Reducerea bugetului ar conduce la o scadere economica si mai accentuata, reducand veniturile din taxe si majorand raportul dintre datorii si PIB", a spus Soros.

Recunoscand problemele, membrii Ecofin (grupul ministrilor de Finante din UE) au discutat, pentru prima data, despre nevoia de a pastra stabilitatea financiara in intreaga zona euro, nu pentru fiecare stat in parte.

Pe de alta parte, nu au reusit sa stabileasca un mecanism pentru a realiza acest lucru, desi au sprijinul legal, prin Tratatul de la Lisabona.

Potrivit lui Soros, cea mai eficienta solutie ar fi sa emita mai multe eurobonduri comune, pentru refinantarea a aproximativ 75% din datoriile ajunse la termen, lansand Grecia sa se descurce cu restul.

Totusi, acest lucru este imposibil din punct de vedere politic, deoarece Germania nu doreste sa fie

finantator.

"Este clar de ce avem nevoie: un sistem de monitorizare mai intruziv si aranjamente institutionale pentru asistenta conditionata. O piata a eurobondurilor bine organizata ar fi de dorit. Intrebarea este daca exista vointa politica pentru generarea acestei piete", a incheiat miliardarul.

Bancile de pe Wall Street, vinovate de criza din Grecia?

Foto: theimproper.com

Loading from

Okazii.ro
In urma cu cateva saptamani, o delegatie de bancheri de la Goldman Sachs si John Paulson, manager al unuia dintre cele mai importante fonduri de investitii americane s-au intalnit cu oficiali greci. De altfel, aceasta a fost o imagine des intalnita in Atena, in ultimii ani, iar bancile straine au fost profituri uriase pariind pe active riscante din Grecia. Insa, vizita bancherilor a ridicat o intrebare evidenta: ce cautau ei in Atena, tocmai in momentul in care restul lumii afla despre problemele financiare pe care le au grecii? Multi economisti cred ca bancile de pe Wall Street, precum Goldman Sachs, ar fi putut avea un rol important in a ajuta Grecia si alte tari din zona euro sa-si ascunda problemele fiscale. Nu ar fi prima data cand asa ceva s-ar intampla, avand in vedere ca, in 2007, bancile au fost invinuite de faptul ca au vandut ipoteci deosebit de riscante investitorilor, cauzand criza imobiliara din Statele Unite. Goldman Sachs a intrat pe piata din Atena in 2002, aranjand tranzactii masive in vederea reducerii costurilor finantarii datoriilor publice, care ajunsesera la un nivel de peste produsul intern brutanual. Facand schimburi valutare de aproximativ cinci miliarde de euro, a ajutat Grecia sa ramana in limitele Uniunii Europene privind deficitul bugetar. Astfel de aranjamente au avut loc si intre alte banci de investitii si tari precum Italia si Portugalia, fiind folosite o multime de intrumente financiare riscante si la limita legalitatii. Spre deosebire de alte banci, Goldman nu este foarte vizibila pe piata din Grecia. Nu are o reprezentanta in Atena, desi o parte din directorii sai la nivel global sunt greci. Insa, de cand George Papandreou a devenit premierul Greciei, in octombrie anul trecut, banca a devenit mai cunoscuta. Directorul de operatii Gary Coh s-a intalnit de mai multe ori cu prim ministrul si ministrul de Finante, intalniri la care au luat parte si alte institutii bancare, cum ar fi Deutsche Bank. De altfel, Goldman joaca rolul de consultant in privinta pietei locale, pentru alte banci. De la inceputul crizei din Grecia, Bruxelles a incercat sa impuna reguli mai stricte pentru tranzactii si pentru modul in care statele membre dau rapoartele financiare. Totusi, acest lucru nu a impiedicat investitorii sa se teama de regiune, iar probleme s-au extins si la alte tari, care, in ultimii ani, au folosit tranzactiile financiare pentru a-si ascunde datoriile si deficitul. Oficialii europeni se revolta Cancelarul german, Angela Merkel, a criticat aspru bancile de investitii pentru faptul ca ar fi ajutat mai multe guverne elene sa mascheze problemele bugetare. "Ar fi rusine daca s-ar dovedi ca bancile ne-au impins la marginea prapastiei au luat parte si la falsificarea statisticilor din Grecia", a spus Merkel, citata de Financial Times. Pentru a "imbuna" oficialii Uniunii Europene, premierul grec a infiintat o comisie parlamentara spaciala, care va investiga toate tranzactiile efectuate de guvernul precedent, intre anii 2004 - 2009.

De asemenea, Comisia Europeana a cerut Greciei sa ofere, pana la sfarsitul lunii februarie, toate detaliile privind operatiunile cu instrumente financiare efectuate de Goldman Sachs si alte banci, pentru a vedea daca Atena a incalcat vreo regula a UE. Din cauza faptului ca actualul premier elen a refuzat sa adopte masurile fiscale impuse de CE imediat, Grecia are, in prezent, si probleme politice si sociale, fiind planificate mai multe greve, atat de catre sindicatele bugetarilor, cat si de catre cele private. In plus, oficialii germani, in frunte cu Uniunea Social Crestina Bavaria, partenerul de coalitie al cancelarului, sustin ca Germania trebuie sa reziste presiunii de a oferi ajutor financiar Greciei, deoarece ar crea un precedent periculos. Pe de alta parte, guvernul elen este prins intre proprii cetateni si oficialii europeni. Masurile propuse, ce includ o majorare a TVA-ului si a taxelor pentru combustibili si reduceri salariale pentur bugetari vor cauza, fara indoiala, un nou val de proteste. Astfel, Guvernul a ales sa ia masurile doar daca va fi absolut necesar, in urma inspectiei efectuate de specialisti ai CE, Banca Centrala Europeana si FMI, luna viitoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful