Pantelimon Halipa

1883-1979 de Octavian Capatina Nepot de preot şi fiu de dascăl, Pantelimon Halipa, a avut o viaţă de invidiat şi de un tragism fără sfârşit. Un destin căruia i se poate aplica integral definiţia lui Iorga: “Şi în viaţă, în simţire, în scris, în gând, când te uiţi bine - rămâne mai ales ce a-i dat altora, ce a-i lăsat de la tine, ce a-i jertfit”. S-a născut lângă Soroca, în 1883. A urmat şcoala primară la biserica din satul natal Cubolta. Tanărul Halipa urmează apoi cursurile Şcolii Spirituale din Edineţ, după care intră la seminarul teologic din Chişinau pe care-l absolvă în 1904. Apoi sa inscris la Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii din Dorpat (astăzi Tartu Estonia) Un an mai târziu a izbucnit revoluţia rusă şi Halipa s-a văzut nevoit să renunţe la studii. Revenit la Chişinău, alături de alţi tinerii intelectuali români, a scos revista „Basarabia”, prima publicaţie românească a epocii, în paginile căreia a tipărit imnul revoluţionar "Deşteaptă-te, române", fapt pentru care a fost urmărit de autorităţile ţariste. Este arestat, dar scapă. S-a refugiat la Iaşi şi s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie, a cărei cursuri le-a urmat între 1908 şi 1912. În această perioadă a colaborat la revista „Viaţa românească”, în care a publicat “Scrisorile din Basarabia”. În 1908 a tipărit la Chişinău, cu caractere chirilice, „Pilde şi novele”, prima carte literară din Basarabia după anexarea ţaristă, iar în 1912 lucrarea „Basarabia, schiţă geografică”. Revenit la Chişinău în 1913, publică împreună cu Nicolae Alexandri şi cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul „Cuvânt moldovenesc”, al cărui director a fost. Activitatea sa politică s-a intensificat, iar în 1917 a înfiinţat Partidul Naţional Moldovenesc. Anii 1917- 1918 l-a găsit pe Halipa în fruntea curentului unionist, drept pentru care a fost ales vicepreşedinte (21 noiembrie 1917) Sfatului ţării. La 2 decembrie 1917 redactează şi citeşte în Sfatul Tării declaraţia prin care este proclamată Republica Democratică Moldovenească. In Sfatul Tării, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. La 25 noiembrie 1918 este ales preşedinte al Sfatului Ţării. A participat şi la adunările de la Cernăuţi şi de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei şi, respectiv, a Transilvaniei cu România. Sub conducerea sa parlamentul Basarabean a votat cea mai amplă reforma agrară. După unirea tuturor provinciilor românesti, a deţinut mai multe funcţii: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920), ministru al Lucrărilor Publice (1927, 1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale (1930). A fost senator şi deputat în Parlament (19191934). Este ales membru corespondent al Academiei Române în 1918, de unde este exclus după sovietizare, în 1948. Simţind pericolul sovietizării, arhiva sa personală, care cuprindea acte si mss originale privind Basarabia, şi-a zidit-o în propria casă ca să scape perchiziţiilor care au şi urmat, curând. Astfel în 5/6 mai 1950 a fost arestat şi deţinut la Sighet până în 1952, când a fost predat URSS, unde a fost “judecat” de un tribunal ucrainean şi condamnat la 25 de ani muncă silnică în Siberia. În anii de lagăr a elaborat şi transmis numeroase memorii către toţi factorii responsabili ai politicii mondiale. În anul 1955 a fost predat guvernului român, fiind închis până în 1957. După reconsiderarea parţială a politicii oficiale faţă de URSS, după 1968, a predat arhiva "zidită" autorităţilor. A murit, la 30 aprilie 1979, la 95 de ani în Bucureşti. A scris sute de poezii, articole, memorii, reuşind în timpul vieţii să editeze doar un singur volum de literatură, “Flori de pârloagă” (1921, Iaşi), prefaţat de Mihail Sadoveanu. A scris şi câteva studii istorice:

Deci în conducerea superioara se aflau români. cine işi poate imagina ce suferinţe şi nenoriciri veniseră pe capul bietului popor românesc. acoperind golurile cu fraze formale şi cu referiri la momente minore din viata şi activitatea unui dispărut de seamă. cu cât mai mult a fost aceasta eliminată din viata reseristă. In consecintă. 82. Abuzurile generalilor ruşi şi a supuşilor (funcţionarilor – nn) lor se inmulţesc . în locul guvernatorilor români se numesc guvernatori generali ruşi. în cazul lui Pan Halippa nu se suflă nici un cuvânt despre meritul suprem al lui de a-şi fi dedicat viata cauzei supreme a Basarabiei şi prin aceasta cauzei intregului neam Românesc. "Basarabia sub împăratul Aleksandr I (1812-1825)". În colaborare cu Anatolie Moraru a mai semnat şi cartea “Testament pentru urmaşi” (Ed. pe anchetatorul (imperial. un batran de 80 de ani. Dar mai mult decât o serie de abuzuri. trimis în 1815 – nn) Svinin il impresionează faptul că din Basarabia populaţia moldovenească fuge peste Prut şi trece în Moldova cu miile. Ca totodeauna când e vorba de disparitia din viată a unor personalităti de seamă ale istoriei noastre contemporane. "B. P.. cu toţii vorbeau numai româneşte şi ceva greacă. in 1918. in etatea venerabila de 96 de ani. scria: <> ..pare a fi rationamentul acestei tinute observate in atâtea şi atâtea cazuri. "Am scăpat de încă unul!" . se ingrozeşte. 21-22... . se trec sub tăcere. in R. Incetul cu incetul situaţia se schimbă. Deci. „Testament de pentru Pantelimon Halipa si Anatolie urmaşi” Moraru Fragmente: „Primul guvernator al provinciei Scarlat Sturdza . În 1932 a editat şi a condus revista şi cotidianul omonim “Viaţa Basarabiei”. S. Storojenco. spunând: <>. Se aminteşte .. nu cunoaşteau legile şi nici obiceiurile locale.. care nu cunoaşteau limba românească. e de notat ca limba ocupanţilor ruşi nu o cunoştea nimeni şi nici nu interesa pe nimeni. Pantelimon Halipa a mai fost întemeietorul Universităţii Populare din Chişinău(1917). Hyperion Chişinău 1991). al Conservatorului Moldovenesc. 4.. Madrid-28006 Anul XXV.. Imparatul Alexandru I a dat amiralului Ciceagov o plângere a locuitorilor din Moldova impotriva lui Kutuzov. R. al Societăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni. Cu cât mai insemnate sunt meritele din trecutul "burghez" al persoanei in cauză. ."Bessarabia doprisoedineniâ k Rossii" (1914). Nr. cunoscut militant pentru drepturile Basarabiei şi unul dintre faptuitorii activi ai unirii acesteia cu Regatul României.. PAN HALIPPA Redactor: Traian Popescu de Sava GÂRLEANU Director: Aron Cotrus Calle Conde de Penalver. Postum i se publică în revista „Patrimoniu” din Chişinău Povestea vieţii mele (1990) şi un volum de publicistică (2001). Un alt anchetator rus.. Dar aceasta stare de lucruri n-a durat mult. bolnavicios . Hasdeu” (1939). cu atât mai zgârcite sunt organele resere in relatarea adevărului. se escamotează datele biografice esentiale. PAN HALIPPA. dacă insuşi ţarul care patrona toată această barbarie. Decembrie 1979 / Ianuarie-Februarie 1980 In ziua de 30 Aprilie 1979 s'a săvârşit din viată la Bucureşti. al Societăţii de Editură şi Librărie “Luceafărul” din Chişinău(1940).

el a fost national-democrat. să se considere fericit in R. vă rog. Barcã şi elevul Pan Halippa. Mai mult insa decât a trece sub tăcere cu tot dinadinsul adevarurile despre viata de luptă a patriotului Pan Halippa. din punct de vedere "mare-rusesc" îl privea personal). până astăzi îl dispretuieşte si-l trădează.. Calinescu a consemnat amintita creatie poetică in a sa antebelica "Istorie a literaturii române". pe râul cu acelaşi nume. idealul pentru care a luptat Pan Halippa in tinerete şi pe care mai întâi repereul. mântuit. Pan Halippa. s'o plătească el mai scump după patru dccenii. să treacă dincoace de Prut şi aci. poftim. limba românească nefiind admisă in învătământ. dati dumneavoastră crezare. anume că lui i-ar fi fost dată "bucuria de a trăi să vadă infăptuirea idealurior pentru care militase in tinerete. R. Dascălul Ch.. Pan Halipa işi face aci scoala primară in limba rusă. R. sub tarul cel roşu I-iul. printre altele.? Aceasta se poate numai in stilul escamotării reseriste a adevărurilor mari şi mici! Că lui Pan Halippa nu i-au putrezit/înghetat oasele prin Siberia. incat unii cunoscuti din exil afirmau in scris. "oamenilor"!) bolşevici. liberă şi stăpână pe soartă" (!!) Poftim. tacit anatemizată. că G. Căci in alele versuri este vorba. trebuie recunoscut. apoi şi resereul. Departe de vreo realizare a lor in R. S. incorporată acum de noul tarism cuceritor. cu care Halippa intr'adevăr a venit in scurt contact in tineretele sale. ca ar fi murit in exilul siberian. toate sugrumate şi înghitite de plaga orânduirti pecerist-reseriste. promovarea conştiintei nationale la Basarabenii săi şi unirea firească a tării dintre Prut şi Nistru cu celelalte provincii româneşti. şi idealul de narodnicism (semănătorism). să sărute incă odată pământul tării mame (ceea ce. dacă puteti. sunt şi ideile narodniciste. făceau a la reciproca învătătură in limba rusa! Mare minune pe pământ care se mai repetă şi astăzi cu frânturi ale neamului românesc din alte tări! . cum şi de "a vietii creştineşti poruncă". dacă la acestea se va fi făcut aluzie in fraza reseristă citată. concretizată in fiinta României socialiste de azi. Pe urmă. pe cand el traia din nou in Bucuresti.intr'un necrolog scurt numai de creatia poetică a dispărutului. apoi. apoi aceea de democrat national. văzând până in ultimul său ceas năruite ambele sale idealuri din tinerete: cel cu Basarabia liberă. (Ea capătă valoare doar in asemenea momente "de circumstantă"). scurtei devierii de pe linia stalinistă a lui Nichita Hrusciov care a dispus ca detinutul numar cutare din contlaghăr să fie escortat la Ungheni. in nota de necrolog amintită se proferă o minciună struntată. fiind printre primii pe lista neagră a "celoviecilor" (adică a. această istorie. de pildă aceea prin care el se anunta ca fiind in viată. in deplinã soglăsuire cu ureseseul. de "o Românie Mare". ci doar l'a arestat putin timp in 1905. deci. act venind in ajutorul muşamalizării caracteristice împrejurarea cât se poate de "fericită". amicului său Ion Păscãlută din Canada. Pan Halippa a fost ridicat din Bucureştii "eliberati" şi deportat pe undeva "na Sibir". unei asemenea afirmatii gratuite pusă pe seama celui ce nu mai grăieşte! Căci. nu se găseşte şi nu se reeditează in R. una ca asta intră mai putin ca orice in vederile mânuitorilor de date biografice reserişti. lăsându-l îndată la casa lui din Basarabia. a fost emanciparea Basarabiei. Dacă aceasta nu i-a făcut'o tarul cel "alb" Nicolae II-lea. in 1972. Pentru vina numai de a fi fost fiu credincios al acestei mame i se pierduse lui urma pentru multi ani de zile. Cum putea. aceasta s'a datorat in primul rând robustetei extraordinare a organismului său solid. in 1944-45. S. R. Născut in satul basarabean Cobolta. S. cât şi. Iar a consemna acum versuri mai noi ale aceluiaşi "recunoscut" poet. şi unul şi altul Români moldoveni (ca şi toti ceilalti elevi). Or. Pentru aceasta însă.

Lenin i-a dat lui Halippa solutia conformă cu conceptia sa enuntată tocmai pe atunci in chestiunea natională. după cum o arată personal. Pan Halippa. Aceştia s'au împotrivit proclamării autonomiei. massele incepând a fi interesate de chestiunea lor natională. Nemultumit de politica lui Kerenski şi Miliukov in chestiunea basarabeană. La Seminar. incepând imediat din 1913. sunt Români. La terminarea studiilor. să facă însă totul pe cale legală prin Sfatul Tarii. fixându-i-se apoi domiciliu obligatoriu. ci preferă să se intoarcă pe câmpul luptei patriotice in Basarabia. şi drept urmare este arestat. In cursul frământărilor din 1917 se ajunge la convocarea. au alcătuit trei volume publicate sub titlul "Documentele moşiilor din Basarabia".. a "Congresului militar român" care consfinteşte autonomia politică a Basarabiei şi înfiintează Parlamentul Sfatul Tarii. geografie şi literatură. M'am izbit de primejdia contactului cu asemenea documente şi cu numele proscris Halippa la biblioteca Academiei Române. seminaristul Pan Halippa s'a sesizat de la fratele său mai in vârstă. titlul acestuia fiind scris cu litere latine. Pan Halippa merge la Seminarul Teologic din Chişinău. se adresează opozitiei bolşevice in persoana "compatriotului" basarabean Trotcki. acesta reprezentând toate categoriile sociale. devenita "pe parcurs" Academie R. puteau citi pentru prima dată in limbă maternă. Acolo. să procedeze in concondantă cu conştiinta lor nationala şi cea politică. fost deportat in Siberia. chiar şi procurării de la Iaşi a manualelor şcolare pentru anul şc. zelos culegător de documente privind trecutul istoric al provinciei. Xenopol de a rămâne asistent al său la catedra de istorie a Românilor. Lenin. a apărut in decurs de numai 10 luni. De importanta istoriei Basarabiei. trebuie desigur să caute solutia in legătură şi cu. I. De aceea. în timp ce textele din corpul lui erau publicate in limbă moldovenească. Ales deputat al Congresului tăranilor la Petrograd. trecuti prin şcoli ruseşti. După interdictia ziarului. când. Trotcki are amabilitatea să-l conducă pe Halippa la locuinta conspirativă a lui Lenin. Basarabenii vor fi primii dintre Românii de peste granite care-şi vor exprima răspicat şi apoi (tot primii care) işi vor realiza dorintele de unire. dar in acest scurt timp el a trezit tărănimea basarabeană din letargie. care tot in ruseşte trebuiau să predea. toti Românii. exclus din Universitate unde făcea studii in drept. inclusiv minoritătile din Basarabia. m'am văzut înşfăcat de cenzorul politic cu ancheta: de ce mă interesez eu de asemenea carte "cu fotografia regelui!?".. Se prefăcea a nu vedea că e vorba de Basarabia. Halippa nu acceptă invitatia profesorului său Al. cerând volumele spre consultare. in 20 Octombrie. Pan Halippa foloseşte prilejul de a sta de vorbă direct cu Kerenski şi cu Miliukov (istoric şi ministru) in chestiunea basarabeană.revistă "Gând Moldovenesc". netezeşte calea spre constituirea Sfatului Tării şi unirea cu România. In 1906. adunate in numar mare. Pan Halippa cunoaşte ideile narodnicilor şi-si face socoteala că acestea sunt prielnice pentru promovarea cauzei Basarabenilor. ca şi alti vreo 20 de tineri basarabeni şi urmează studiile la Facultatea de istorie. pe Al. aceste documente. D. De aceea el este activ in revolutia din 1905.Din dorinta tatălui său de a se face preot. In convorbirea avută cu acest prilej. spunând că întrucât ei. urmati fiind de Bucovineni apoi de Transilvăneni. R. Ulterior. .3 Moldoveni.. D. cu exceptia a 2 . P. Ziarul *°Basarabia". de orientare national-democratică. Acest organ de luptă patriotică revolutionară pregăteşte până in 1917 emanciparea Basarabiei. numită burghezo-democrată. Basarabenii. participă la editarea ziarului . insă cu litere chirilice. între 19081912. Aci are profesori printre altii. Lămurindu-l că "omul de mâine" este V. Pan Halippa trece la Iaşi. In această formă Moldovenii. Acolo are profesori tot Ruşi. Pan Halippa scoate împreună cu alti patrioti basarabeni ziarul "Basarabia". Xenopol şi pe Constantin Stere. 1917/18 in vederea progresului cultural mai accelerat in Basarabia.

n'aveau de ce să rămână buimăciti şi puteau sa-şi reamintească şi singuri pozitia lui Lenin din Septembrie 1917 că "în chestiunea natională. (Unul dintre cei care votaseră contra). Şi se ştie cu câtă migală se recuperau in general mărturii orale şi scrise despre viata şi spusele lui Lenin."Eu văd. autentica. Cei de la partid. inglobate cu forta sau tinute cu forta in granitele statului. La 27 Martie (stil v. streini de neamul românesc şi deci de interes. Cercetătorul strein era foarte satisfăcut de valoarea informatiilor istorice culese din sursă vie.. dacă nu se poate să-mi redevină proprietate!" "Ca să vedeti.România. Au holbat ochii emisarii partidului la auzul acestei "erezii". a compatriotului său Draganov. in ascunzisul său din Petrograd. Halippa era acum singurul martor In viată care l'a văzut pe Lenin personal. aceştia fiind. Iar acesta i-a spus. se ignorează această prioritate calendaristică. până vor dura. le-a răspuns Halippa destul de tăios (doar a trecut prin spaime şi primejdii care l'au călit). acela de "penitentă". cu oricât patos s'ar face caz de "desăvârşirea Unirii". hotărăşte unirea pentru totodeauna a acestei provincii cu tara mamă . are loc abia după 8 luni." . probabil. când venea la el câte un basarabean sau altcareva cu sentimente adevărat patriotice ca să-l omagieze. in viata luptătorului patriot Pan Halippa. dacă-mi redati casa mea de aici din Bucuresti. Odată am mers la el impreună cu un macedonean care se interesa de activitatea politică şi revolutionară in 1918. adică anexate". Principatele Unite. In fond. In fond. Desigur că in R. unde prindea apa in găleată de la un robinet de sub tavan ca să prepare mâncarea pe o lampă cu gaz. Iar că n'a vorbit nimic despre intâlnirea sa cu Lenin şi către Duiliu Vinogradski. Lucretiu Pătrăşcanu care la rândul său s'a fost văzut cu Lenin. aşadar. pe scurt istoria care a dus prin măsura NKVD şi totodată a noii securităti comuniste române. in Sfatul Tarii. nici nu i se putea impune zisa "discretie" absolută sub acest raport. partidul proletar trebuie să sustină mai intâi proclamarea şi înfăptuirea imediată a libertătii depline de despărtire de Rusia pentru toate popoarele şi natiunile asuprite de tarism. după cum preciza Halippa. aflând că Pan Halippa a stat cândva de vorbă cu Lenin. aceasta se va fi datorat şi gradului de încredere pe care Halippa întelegea să'l acorde unuia sau altuia dintre interlocutori. R. Desăvârşirea Unirii. Impotrivă au votat doar trei deputati..) 1918 acest Sfat indeplinind vointa majoritătii absolute a populatiei Basarabiei. la adăogirea a incă unui capitol al acesteia.. Noi cunoaştem acest "secret" prin "divulgarea" lui de catre Halippa insuşi. Jovial. tot in cele din urmă. La despărtire. Căci dânsul n'avea nevoie bunăoară de. iar colo există o casă a mea in care locuiesc comod altii!" I-au acordat in cele din urmă spatiu de locuit in fosta lui casă. paşaport. nu l'a avut nici in Russa sovietică. Readus la Bucuresti îl puseseră pe Halippa să locuiască la un demisol umed pe str. prin Adunarea transilvană de la Alba Iulia. fiind asasinat de către înşişi tovarăşii săi comunişti.au incercat interlocutorii. văd că locuiesc in mizerie. Lui Pan Halippa îi păru bine de acest interes "mai larg" despre istoria acelor vremuri la care el a fost părtaş atât de activ. S. au venit la el să le dea relatii despre acea intâlnire memorabilă. cum dumnealui arăta cu mirare într'o împrejurare. a convenit să dea relatii privind întretinerea sa cu Lenin in ajunul revoluţiei. mai fiind la mijloc şi buclucaşa personalitate a lui Trotcki: au notat totul şi au pus sub lacăt la "secret de stat" până astăzi şi. Halippa işi depănă cu acest prilej amintirile.. Halippa ne imbrătise amical şi zise: "Să-mi mai aduci . cele mai sus amintite. fată de cei sincer interesati de cunoaşterea adevărului istoric. Halippa işi putea ingădui să vorbească mai deschis. macar să locuiesc in ea. . "Vă spun eu in ce a constat convorbirea mea cu Lenin. Atunci şi Pan Halippa.După cum se stie aşa s'a şi făcut datorită in cea mai mare parte lui Pan Halippa insuşi el fiind la inceput vicepreşedinte apoi "ultimul preşedinte" al Sfatului Tării. la 1 Decembrie 1918. Iată.

despre dansii trebuie sa se auda pretutindeni. anchetat si detinut la Moscova. cateva din vitrinele Muzeului Arhivelor. la (asa a scris.vizitatori de aceştia. in Bucuresti). in postura de secretar general al Partidului National Moldovenesc. In anul 1955 a fost predat guvernului roman. La o ora tarzie am fost luat de acasa si adus la minister unde mi-au fost aratati cei cativa saci cu arhiva. Iar asupra motivelor restrângerii şi "modestiei" in această declaratie nici nu mai intrebăm. Considerand ca cele stiute si sustinute de inscrisurile zidite pot fi utile intru sustinerea intereselor majore ale tarii. Cele gasite. Pe parcursul anilor de activitate a realizat o bogata arhiva pe care. Şi n'a plecat dintre compatrioti fără a le lăsa mesaj. Ca atare. fiind inchis la Gherla pana in 1957. un devotat Român şi un mare Patriot. in localitatea Cubolta. Soroca. majoritatea . asa scriu si eu) exclus ca indezirabil pentru noul regim impus Romaniei. Operativ am trecut la treaba si in scurt timp vitrinele erau deja pline cu semnificative documente. Acesta constă in opiniunea sa exprimată răspicat ca Basarabia să revină in granitele României. In anii detentiilor a elaborat si transmis numeroase memorii catre toti factorii responsabili ai politicii mondiale. pozitia manifestata de Romania in august 1968. O credem şi-i dăm dreptate in privinta "vechimii". Atunci cand.R. constient ca viitorimea va ajunge sa aiba nevoie de a cunoaste reala drama a romanilor de dincolo de Prut. La 1948 “noua” Academie R. luand licenta in litere la Iasi. realizand un al cincilea perete al camerei.Estonia. Ulterior a revenit la Chisinau unde a initiat si condus revista. apoi de-o mare surpriza atunci cand le-a cerut sa procedeze cu mare atentie la inlaturarea peretelui protector al acestui tezaur din locuinta sa. Teodorescu “E bine sa i se vorbeasca unui popor de oamenii lui mari.P. A fost arestat. si acestea cu caracter de generalitati. la 2 februarie 1990. S-a manifestat ca militant inca din perioada anilor studentiei pentru drepturile romanilor basarebeni. Operativ trebuia ca a doua zi sa-i fie prezentata ministrului aceasta valoroasa “captura”. Uniunea scriitorilor din Bucuresti se limita a zice că ea pierde doar "pe unul dintre cei mai vechi membri ai săi". La prima perchezitie toate hartiile lasate la vedere i-au fost confiscate. senator in Parlamentul Romaniei. In perioada interbelica a fost membru al Partidului Taranesc. devenind file “acuzatoare” la dosarul celui care actionase sa (re)aduca firesc Basarabia la Romania. a ambalat protector ce trebuia salvat si zidit. l-a repus post-motern in drepturile uzurpate la 1948. Toate erau incitante. apoi a urmat Scoala spirituala la Edinet. au fost preluate in mai multi saci si adusi la sediul Ministerului Afacerilor Interne. Ca masura represiva a fost exmatriculat. Studiile le-a inceput la Cubolta. Astfel in 5/6 mai 1950 a fost arestat si detinut la Sighet pana in 1952 cand a fost predat URSS. a tuturora este că această dreptate se va împlini. Ca suprema recunoastere a activitatii desfasurate ca poet. De fapt. tot aşa de simpatici ca dumnealui!" Aceasta fusese ultima noastră întrevedere. teritoriul Romaniei a ajuns la discretia armatei eliberatorilor ocupanti el a luat masurile cuvenite pentru salvarea propriei arhive.. dupa cel de al doilea razboi a fost arestat in mai multe ocazii. Acum. solicitate anterior. in mare masura. Pro memoria: Pantelimon/Pan/Halippa Virgiliu Z. azi Republica Moldova si a decedat la 30 aprilie 1979. Activitatea desfasurata l-a propulsat in aprilie 1917. Seminarul teologic din Chisinau. in Basarabia. In amplul proces reparator moral Academia Romana. apoi vicepresedinte. Ştim că a trecut in viata de dincolo un proeminent militant Basarabean. Credinta noastră nestrămutată. aceasta fiind singura conditie firească a adevăratei ei prosperităţi şi a mentinerii etnosului ei românesc. mai ales. in 1944. Au trecut anii. presedinte al Sfatului Tarii. Referitor la aceasta arhiva doua imprejurari m-au edificat despre prudenta manifestata de Pantelimon Halippa. Trebuia ca in acea noapte sa “organizez” o expozitie in mica incapere unde se aflau. Dupa Unire a fost ales deputat. jud. om politic si publicist a fost ales membru corespondent al Academiei Romane la 15/28 octombrie 1918. Incheie studiile. masura obligandu-l sa revina la Chisinau unde contribuie la aparitia publicatiei “Basarabia”. apoi al Partidului National Taranesc. a chemat organele Securitatii pentru a prelua acea arhiva. a salvat-o de la confiscare cu ocazia numeroaselor perchezitii. toate in buna stare de conservare. a sesizat schimbarile treptate ale orientarii petrecute dupa aprilie 1964 si. “Cuvant moldovenesc” transformata ulterior in ziar Experienta politica dobandita l-a determinat sa fie un consecvent militant pentru realizarea Unirii cu Romania. ministru. lasand in casa “dublete”.. presedinte al Partidului Taranesc din Basarabia. A fost un moment de nedumerire. Facultatea de Stiinte Naturale a Universitatii din Dorpat . unde a fost “judecat” de un tribunal ucrainean si condamnat la 25 de ani munca silnica in Serbia. in graiul tuturor” Nicolae Iorga Pantelimon/Pan/Halippa s-a nascut la 1 august 1883.

Dimineata a urmat vizita cu prezentarea de rigoare. ma sfredelea cu privirea-i patrunzatoare. Cuvintele calauzitoare ale lui Nicolae Iorga iau fost de permanenta calauza: “Si in viata. anii reparatori pentru soarta neamul romanesc. cand te uiti bine ramane mai ales ce a-i dat altora. Acum la 25 de ani de la decesul sau cunoasterea celor intreprinse. Trebuia sa vorbesc celor prezenti despre Marea Unire. in care analiza era dominanta convingatoare. intr-o cladire. Fusesem invitat sa particip la o sedinta a Cenaclului literar “Ion Creanga”.Majoritatea erau oameni in varsta. Am revenit la saci si am scos alte si alte marturii. Cei prezenti au fost deosebit de impresionati. in acei ani. de pe actualul Bulevard Regele Ferdinand I. Cu o voce molcoma de moldovean a depanat istoria episodului respectiv. pentru cei mai tineri. Regreta numai slabiciunea care nu-i mai permitea sa fie un partas la cele viitoare. in gand. Semnificativ era optimismul in conditiile in care intrevedea. in toata relatarea sa am putut remarca nota de impacare cu cele indurate. pe timpul expunerii. Acum cand prea deseori aflam de nastrusnice ridicari pe teritoriul Romaniei de monumente cu caracter vadit anti romanesc este necesar sa intreprindem cele de cuviinta pentru a-l cinsti cum se cuvine pe romanul Pantelimon Halippa. Cu acel prilej au fost audiate creatii de inalta vibratie poetica si patriotica. Au mai trecut ceva ani si o fericita imprejurare am avut prilejul de a bvorbi personal cu Pantelimon Halippa. ce a-i jertfit”. ca apoi aceste valoroase relicve. in simtire. Surpriza am avut-o la final cand am fost prezentat tocmai aceluia care. Stahl pentru aducerea in forul public a unui simbol al cinstirii recunoasterii contributiilor sale. A fost un om care a avut o viata inchinata neamului romanesc. Am speranta ca a venit timpul ca cele stipulate de sociologul H. Desi cele indurate i-ar fi justificat exprimari de o anumita duritate. sunt necesare circa trei decenii pentru a adecanta cele definitorii intru cunoasterea unei personalitati care si-a Binemeritat de la Patrie. incat cred ca in acea noapte am realizat nu una ci poate 30 de expozitii. multi cu multe carti tiparite si cu mai multe in manuscrisele ce urmau sa astepte zile mai bune spre a fi editate. PAN HALIPA AMENINŢAT CU MOARTEA Posted on 4 august 2010 by SECRETELE ISTORIEI ADEVARUL DIN ARHIVE . in scris. azi demolata. confirmandu-mi cele deja stiute. Intrucat cunoastem destinul arhivei din surse “oficiale” doream sa aflu direct de la salvatorul lor cum a procedat. cele indurate calauzit de inalta sa constiinta poate fi o pilduitoare calauza intru mentinerea permanenta a idealului de unitate a tuturor romanilor. constient ca a avut predestinat propriul lui destin.memorii. Au mai trecut cateva luni si am aflat ulterior ca a fost condus discret pe ultimul drum. gazduit. ce a-i lasat de la tine. sa ajunga la Arhivele Statului. Pentru mine a fost si mai mare regretul ca acea relatare n-a fost inregistrata ca semnificativa marturie a Golgotei romanesti. devenind fondul arhivistic Pantelimon Halippa. Ca atare i-am adresat rugamintea sa ne relateze cum le-a salvat.

La 2 decembrie 1917 Pan Halippa redactează şi citeşte de la tribuna Sfatului Ţării proclamaţia prin care Basarabia devine Republică Moldovenească Autonomă. La 21 noiembrie 1917 are loc prima şedinţă a Sfatului Ţării. mezinul familiei dascălului Halippa. La 27 martie-9 aprilie 1918 îl găsim în prezidiul şedinţei în cursul căreia Republica Independentă Moldovenească.Ciuhureanu. iar la 24 ianuarie 1918. judeţul Soroca. a fost cea mai democratică lege de reformă agrară din lume. iar Ion Buzdugan. care psaltichia şi în Mănăstirea Frumoasa din codrii Orheiului . care pregăteau unirea din 1918.Republica Moldovenească Autonomă se proclamă independentă. care a dovedit acest lucru prin activitatea sa de zi cu zi. prin atitudinea şi poziţia domniei sale faţă de cele mai arzătoare probleme ale Basarabiei.Ion Inculeţ este ales preşedinte. judeţul Soroca. În şedinţa Sfatului din 27 noiembrie 1918 Pan Halippa este ales preşedinte al Sfatului Ţării. cel puţin în scris.Face parte împreună cu D. mama.Sub preşedenţia sa se votează în afară de legea pentru reforma agrarăcare. participa. Pan Halippa. Nicolae Halippa . sau ca învăţat şi chiar neinvitat. În 1917 devine editor şi director al ziarului şi al revistei”Cuvântul Moldovenesc”. un mare om politic.prin votul Sfatului Ţării se uneşte cu patria mamă România.Pan Halippa revine la Chişinău unde se include activ în viaţa social-politică a Basarabiei. Ştefan Ciobanu şi Ion Pelivan din delegaţia trimisă la Iaşi imediat după unire. Născut la 1 august 1883 în comuna Cubolta. secretar. pentru perioada respectivă de timp. care primea şi absolvenţi ai seminariilor teologice. neştiutoare de carte.Halippa. A fost al 5-lea copil. Parascovia. fiul dascălului din sat. a fost fiica unui preot din Vozdu.În această calitate.( investigaţie documentară) Printre cei mai cunoscuţi oameni politici din Basarabia în primele decenii ale secolului XX un loc de frunte îl are personalitatea lui Panteleimon Halippa.[1] După absolvirea Seminarului Teologic din Chişinău şi a Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Dorpan(Estonia) singura facultate din Rusia ţaristă. act tot atât . în toate acţiunile. vicepreşedinte. data fiind aleasă de P.şi unirea necondiţionată cu România.

compus în majoritate din minorităţi naţionale.În primăvara acestui an. deznaţionalizat timp de mai bine de o sută de ani de ocupaţia ţaristă. care a fost expoatat la maxim din toate punctele de vedere. în timp ce armata bolşevică rusă. înainta spre frontierele Poloniei şi a României. reprezintă Loja”Libertatea” din Chişinău la Conventul anual al Marii Loji Naţionale din România(MLNR). urmărindu-i pe albi şi pe naţionaliştii urcaineni. a fost deputat şi senator în Parlamentul României Mari în toate legislativele începând cu 1918 şi până în 1944.A fost Ministru al Basarabiei în mai multe guverne.Basarabia era influinţată în mod deosebit de vecinătatea imperialismului sovietic. La 28 noiembrie 1918 participă în fruntea unei delegaţii de basarabeni sosită în Cernăuţi.Conform datelor prezentate de Horia Hestorescu –Bălceşti. Dar sa revenim puţin în timp la anul 1919. ceea ce însemna destrămarea statului naţional român. care număra deja un milion de oameni. iar la 1 decembrie 1918 îl găsim la Alba-Iulia .Ministru al Lucrărilor Publice şi Ministru al Sănătăţii în mai multe guverne. unde participă şi la unirea Transilvaniei cu România.de important ca şi actul unirii de la 27 martie 1918.În 1925 făcea parte din Comisia de relaţii exterme a MLNR.la 21 iunie 1923 era membru emerit al Suveranului Sanctuar al României.În martie forţele comuniste izbutesc să să proclame Republica Sovietică Ungară. A mai îndeplinit şi funcţia de garant de amicţie în ţară Supremului Consiliu de gradul 33 din Santo Domingo[3] .Dobrogea şi Transilvania.Dintre toate provinciile româneşti. Făcând bilanţul primelor zece ani de existenţă a Basarabiei în cadrul statului naţional. mai ales din punct de vedere al pericolului extern. deoarece era şi un teritoriu.[2] Tot în 1918 devine Membru corespondent al Academiei Române. la şedinţa solemnă a unirii Bucovinei ci patria. În 1919 lucrează ca profesor secundar de istorie-geografie la Şcoala Normală din Chişinău. După dizolvarea Sfatului Ţării . preponderent evrei a întrodus în programul său lozinca autodeterminării până la despărţire de Basarabia.ameninţarea comunistă părea destul de reală pentru România. la 29 decembrie. şi în acelaş an. Petru Cazacu scria „Una din marile greutăţi în situaţia internă şi administrativă a . În 1923 Partidul Comunist Român.

populaţiei civile.Asasinatele. bolşevicii organizează în Basarabia grupuri de spionaj militar. în cele din urmă prin trucaje cu implicarea presei comuniste s-a ajuns ca Pan Halippa.bancurile. unul din marii patrioţi ai Basarabiei. în septembrie 1924)[4]. să fie considerat de către Garda de Fier un”duşman al Neamului şi Legii” un prieten al celor cu secerea şi ciocanul.agenţii bolşevici personal. care erau deja specialişti în tot felul de provocaţii politice. sau prin unii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.În afară de aceasta. organizaţii teroriste de agitaţie şi propagandă politică[5] Drept o alternativă opusă de luptă împotriva comunismului a apărut Mişcarea Legionară.Basarabiei este imixtiunea şi propaganda bolşevică. materiale compromiţătoare în mare măsură falsificate.Acesta scria: „Triumful mişcării comuniste în Basarabia. se infiltrau în partid şi încercau prin tot felul de metode să ştirbească sau chiar să compromită autoritatea liderilor politici din respectivul partid. pichetelor de grăniceri. posturilor de jandarmi.În perioada anilor 1935-1938 această formaţiune politică a avut de suferit un atac masiv de infiltrare a elementelor de orientare comunistă şi prosovietică. mii de atacuri izolate s-au produs în cursul acestor din urmă zece ani de către bolşevicii din Basarabia în scopul de a înspăimânta şi demoraliza populaţia. presa. primăriilor. aţâţarea unui partid împotriva altuia. În aceste scopuri se folosea tot: minciuna. şi la Tatar-Bunar . de a deruta şi scădea prestigiul administraţiei . . atentatele şi crimele erau îndreptate împotriva căilor ferate.În afară de cele două atacuri violente pe faţă şi în stil mare)la Hotin. desfiinţarea proprietăţii individuale şi desfiinţarea libertăţii”(din Cărticica şefului de cuib).Partidul NaţionalŢărănesc n-a fost o exceptie. în ianuarie 1919. santinelelor etc. ar însemna desfiinţarea monarhiei. preceptorii. desfiinţarea Familiei. avându-l conducător pe Corneliu Zelea Codreanu. desfiinţarea Bisericii. Pentru a rupe din interior partidele politice istorice. În acest fel. etc.

de moarte tot nu vei scăpa dar cel puţin de osânda veşnică. vice-preşedinte al partidului naţional – ţărănesc.Deja la 31 iulie 1936 pe masa inspectorului regional al poliţiei se afla următorul document: Domnului Inspector Regional..36 Domnule Halipa. s-a prezentat subsemnatului la acest inspectorat dl Dumitru Bogos.în orice hrube sinagogi sau spitale te-ai ascunde te va lovi aceeaşi mână românească ce a sugrumat pe trădătorul M. cel cu gărzi . organizaţia Lăpuşna.preşedintele . oricâte„gărzi ţărăneşti”sau jidoveşti (aşa-i în document) te-ar apăra.. Poţi deasemenea să-l previi pe Bogos.Stelescu. Te sfătuim acum creştineşte să te pocăieşti în puţinele zile ce mai de trăit părăsind singură secţia francmasonă.c.Dar să urmărim conţinutul scrisorii.Deşi nu se teme de tine Ţara (prea eşti prost ca să-i poţi aduce măcar răul ce-l aducea”fratele xxxMihail”)-vreau totuşi să se spele de canalii a la Halipa. Alexandru cel Bun(casa Herţa) Loca E şi firesc organele de poliţie să aibă o reacţie rapidă.Oricât te-ai feri.La 26 iulie 1936 domnului Pan Halippa i-a fost expediată o scrisoare anonimă în care era ameninţat cu moartea. Am onoarea să vă raportez că în ziua de 30 iulie a.Aşa şi a fost. care se publică în premieră absolută: 26/VII.care ne-a prezentet una scrisoare anonimă adresată dlui Pantelimon Halipa. de comunişti ca Bogos. că după tine îi vine rândul lui. Mâna Arhanghelului este grea ! !! Echipa morţii. Prin prezenta te avertizăm să te pregăteşti de moarte.Călinescu. Mihalache etc.secţia Moldovei centrale-centrul Chişinău[6] Pe plic era scris: „ lui Pan Halippa(personal) Clubul Partidului NaţionalŢărănist str.

Scrisoarea după cum se vede. ALEXANDRU MORARU . În schimb n-a putut scăpa de teroarea comunistă. judecat de tribunalul militar din Chişinău şi condamnat la 25 ani muncă silnică în Siberia pentru vina de a fi fost”trădător al ţării sovietice”. Motivele care-l fac să susţină acest lucru este că toţi cei arătaţi mai sus fac parte din gruparea Gărzii de Fier din localitate şi a fost urmărit unii din ei. În urma efortul diplomaţiei romaneşti.Crede că asemenea lucru se poate întâmpla dat fiind calitatea şi activitatea membrilor grupării Gărzii de Fier. împotriva tuturor legilor juridice existente sau demult apuse. când este eliberat. a fost expediată din Chişinău de cineva care aparţine grupării Gărzii de Fier din Chişinău. peste Prut. că s-a pus la cale un atentat la viaţa conducătorilor naţional-ţărănişti din Basarabia şi că bănuiala lui se confirmă chiar prin scrisoarea adresată Domnului Halipa. deoarece ameninţarea a rămas numai pe hârtie. după ce îi va identifica. că poliţia a luat toate măsutile de rigoare. este predat organelor sovietice comandate de Stalin . Ghestor de poliţie semnat[7] Probabil. La vârsta de 89 de ani s-a stins din viaţă şi a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica. în 1955 erte eliberat din Siberia şi adus în ţară unde a mai stat în închisoare până în 1957. Anexez la perzentul referat şi fotocopia scrisorii mai sus arătate şi vă rog să binevoiţi a dispune. numitul ne-a declarat verbal că bănuieşte. împreună cu alţi cetăţeni români. La întrebările ce i-am pus domnului Bogos. un învăţător dela Buicani Chişinău Baltaga şi alţi trei. patru inşi cărora le va putea spune numele mai târziu.În 1950 Pan Halippa este arestat şi deţinut în închisoarea din Sighet până în 1952 an în care.partidului naţional-ţărănesc din Basarabia şi prin conţinutul căreia atât Domnia sa cât şi dl Bogos sunt ameninţaţi cu moartea. Deocamdată ca persoane cari ar putea să organizeze sau să execute acest lucru bănuieşte pe studentul Filip din Chişinău.

04. VINERI. Timpul. în drept. dr. după 34 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. pentru TIMPUL Odată consemnate de jure prevederile pactului Molotov-Ribbentrop.65 [3] Emilian Dobrescu . pag62 [2] Revista Patrimoniu nr. nu era ceva surprinzător. NR. 290 Pan Halippa . pag.Basarabia a fost anexată definitiv.cronica unei condamnări În 1952. În cazul dat. pag. prin care s-a stabilit frontiera URSS pe Prut. la şapte ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. 1930.Moldova dintre Prut si Nistru 19181928.2003 [5] P. inv. regimul comunist sovietic continua monitorizarea evenimentelor care au avut loc în 1918 în teritoriul dintre Prut şi Nistru.1991. întrucât problema basarabeană a fost în vizorul autorităţilor sovietice permanent. Bucureşti.4.Tatar-Bunar:răscoală după scenariu în gazeta”Glasul Naţiunii”nr. Fondul arhivistic F.680. Mihai Taşcă. 259 a [7] Ibidem. iar anterior prin semnarea (mai precis impunerea semnării) de către România a tratatului de pace de la Paris în 1947.283 [6] Arhiva Naţională a RM.Cazacu Zece ani de la Unire. a început vânarea foştilor deputaţi ai Sfatului Ţării care locuiau în România. d.[1] Alexandru Chiriac Mic dicţionar al membrilor Sfatului Ţării din Chişinău în revista Patrimoniu. pag. nr. căci.155 [4] Vezi: Alexandru Moraru.Bucureşti. dintre nefericiţii de deputaţi .4 din 1991. 1 AUGUST 2008. Editura Nemira. 07. De fapt. 1.Iluştri francmasoni.29. încrederea sovieticilor era totală . 1999.

la 26 martie 1952. dintre protagoniştii Unirii. acesta se pomeneşte extrădat. la acea vreme. pe de o parte. Moldova. În cazul lui Halippa. potrivit anchetatorului „cimentau” învinuirile aduse lui Halippa. murise la Sighet în 1950. iar ultimul . colonel din partea sovietică. nu mai era în viaţă din 1940. anchetatorul a folosit câteva scheme. preşedinte al Sfatului Ţării care unise Basarabia cu România fără condiţii. Constantin Stere. Pantelimon Halippa era arestat încă de la 5 mai 1950 şi se afla la închisoarea Sighet şi iată că. Astfel. nivelul de carte al alcătuitorilor. Există şi varianta dactilografiată a procesului-verbal. 6253 şi este compus din trei volume. prim-ministru în exerciţiu la momentul Unirii. pe care el doar îl semna. ordonanţa de începere a urmăririi penale. aşa că.toţi fuseseră exterminaţi în gulaguri. primul preşedinte al Sfatului Ţării. murise încă în 1936. 54-6. poza la data extrădării. întemniţat în puşcăria internă (specială) a NKVD-ului moldovenesc. cu multiple greşeli gramaticale. fruntaşi ai Sfatului Ţării. Extrădarea a fost efectuată printr-o procedură simplă: un proces-verbal. Nu fără efort (doar în baza unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie). am reuşit să ţin în mână şi am studiat acest dosar penal care se păstrează în depozitul special al Serviciului de Informaţie şi Securitate al R. Ion Pelivan era întemniţat la Sighet. iar pe de alta . materiale la cauza penală respectivă: poze ale lui Pan Halippa de unul singur şi în grup (de parcă acestea pot constitui probe pentru învinuirea adusă). Volumul al II-lea cuprinde 191 de pagini şi este compus din aşa-numitele probe. întrucât. Procesele-verbale ale interogatorului sunt scrise de mână impecabil: caligrafic. am constatat că. Dosarul penal intentat lui Halippa poartă nr. bine cunoscute maşinăriei sovietice de exterminare: interogarea pe timp de noapte şi timpul îndelungat al interogării pentru a răspunde doar la câteva întrebări. cel de-al doilea preşedinte al Sfatului Ţării. dar nu un fost preşedinte de parlament. În vol. NKVD-ul RSS Moldoveneşti i-a intentat lui Halippa un dosar penal în baza art. fotocopii ale unor procese-verbale ale şedinţelor Sfatului Ţării. activitate antisovietică. procesele-verbale de interogare ş. dintre vechii luptători pentru cauza naţională şi. dactilografiat în grabă la maşina de scris.26 martie 1952 (procesul-verbal de primire-predare). „accesibil” era doar Halippa. I sunt concentrate actele procedurale ce vizează direct şi la care a participat nemijlocit Halippa: procesul-verbal de primire-predare (de extrădare). de parcă ar fi extrădat un muncitor de rând. Şi părţile care predau-primeau pe cel extrădat nu sclipeau prin grade: locotenent.smulgerea mărturiilor necesare. ulterior. lt.care avuseră imprudenţa să rămână în Basarabia în 1940 nu mai era în viaţă nimeni . citeţ. Lecturându-l rând cu rând. La trei zile de la extrădare. bolşevicii au recurs „din belşug” la aceste metode. Primul act aflat aici datează cu data extrădării . Volumul al III-lea are 308 pagini. locotenent-major din partea română şi maior. Chişinău. i se aducea procesul-verbal transcris. alte documente care. spionaj. ceea ce surprinde. pagină cu pagină. pe 30 martie 1952. Ţinta sovieticilor a fost Pan Halippa. în URSS şi localizat în RSS Moldovenească. 54-11 Cod Penal al RSS Ucrainene activitate contrarevoluţionară. mandatul de arest. În el sunt plasate mai multe extrase din proceseleverbale de interogare ale unor deputaţi în Sfatul Ţării capturaţi de bolşevici încă în anul 1940 în care aceştia explică unele din activităţile/acţiunile lui Halippa. chestionarul personal. fotocopii ale unor articole din ziare. Ambele procedee aveau acelaşi scop . Daniel Ciugureanu. la interogatorul următor. doar el mai prezenta interes pentru dânşii. . 54-4. Volumul I cuprinde 364 de pagini. Este volumul „de bază” al anchetei preliminare. Abia la finele lecturii dosarului am constatat că lui Halippa. Ion Inculeţ. la vârsta de aproape 70 de ani.a.graba în care a fost întocmit actul. pentru a-şi atinge mai uşor scopul. ordonanţa de reţinere. Acesta demonstrează. or.cu 24 mai 1952 (rechizitoriul).

terminat la 03.  7 aprilie .  14 aprilie . terminat (nu este indicat). terminat la 18.30 şi se termină la ora 24.  11 aprilie .00.Interogatoriul începe la 23.  18 aprilie . Interogatoriul se făcea cu ajutorul interpretului.00. 8 aprilie.Interogatoriul începe la 10.  28 aprilie . Interogările  28 martie .30. terminat la 17. deşi recunoaşte mai târziu că vorbeşte limba rusă.Interogatoriul începe la 21. Acte referitoare la arestul lui Pan Halippa  26 martie .00. terminat la 04.40. Început la 08. 29 aprilie.00.  2 aprilie .Continuarea interogatoriului din 7 aprilie.  29 aprilie .Interogatoriul începe la 21. terminat la 24.este emisă ordonanţa privind alegerea măsurii preventive de reţinere sub strajă a lui Pan Halippa.40.  21 aprilie .45.30.  25 aprilie .00. solicită totuşi ca interogatoriul să fie efectuat în limba română.  6 mai .00.Interogatoriul începe la 11.00.  29 martie .Interogatoriul începe la 11.00. de obicei legat de ordinea cronologică a evenimentelor din 1917-1918 din Basarabia.Pan Halippa este extrădat în URSS. anchetatorul (căpătase experienţă în anchetarea deputaţilor Sfatului Ţării rămaşi în Basarabia la 28 iunie 1940).Interogatoriul începe la ora (nu este indicată). Uneori. 12 aprilie.45.15.  6 mai .00.este întocmită şi adusă la cunoştinţă ordonanţa de arest a lui Pan Halippa.  11 aprilie . întrerupt la 16. Nu cunoaştem formula exactă a întrebării şi nici a răspunsului.55.00.Interogatoriul începe la 20.00.00.Bine documentat.  27 martie .Interogatoriul începe la ora (nu este indicată).Interogatoriul începe la 12.Interogatoriul începe la 11.Interogatoriul începe la 22. anchetatorul revine pentru a preciza anumite momente consemnate în procesul-verbal anterior. întrerupt la 02.Interogatoriul începe la 20. Halippa este interogat de 30 de ori.  7 mai . întrerupt la 04. terminat la 02. Iată cum a decurs acest „proces” în 1952.Interogatoriul începe la 21.Interogatoriul începe la 10.40.  31 martie .00.20.00 şi terminat la 15.Interogatoriul începe la 20.  27 martie .  16 aprilie .30.40.00. în unele cazuri . întrerupt la 15.45.  27 martie .Interogatoriul începe la 10.40 şi se termină la 17. 3 aprilie.Interogatoriul începe la 11. întrerupt la 16.Interogatoriul începe la 21. terminat la 15. În mai puţin de două luni.05.00 min.00. 30 aprilie.30.este întocmită ordonanţa de reţinere a lui Pan Halippa. .  18 aprilie . la interogarea următoare.  25 aprilie . Halippa. întrerupt (ora nu-i indicată). terminat la 16. 26 aprilie.45. întrerupt la 04. 18 aprilie.  5 aprilie . terminat la 02. întrucât procesul-verbal consemnează doar varianta rusă a acestora.  8 aprilie .Interogatoriul începe la 21.de două ori pe zi. 17 aprilie. la fiecare interogatoriu pune în discuţie/interogare un singur subiect sau eveniment.30.30.00. terminat la 03.

Ora 00.00. întrerupt la 16. 26 mai .00. Siberia. Ora 01.45. 21 mai .Interogatoriul începe la 11. fără privarea de drepturi civile. terminat la 15.Este înaintat rechizitoriul.Interogatoriul începe la 20. întrerupt la 02. terminat la 03. întrerupt la 04. 19 mai .00.Continuarea interogatoriului 11.          12 mai . preşedintele citeşte sentinţa. 16 mai .00. Pan Halippa este expulzat din URSS şi transmis României în calitate de infractor. Sentinţa şi întemniţarea Pan Halippa este condamnat la 25 de ani de închisoare. 22 mai . şedinţa de judecată se declară închisă. 22 mai.Interogatoriul începe la 10. 20 mai.30.35.00. 14 mai . 22 mai .00. Expulzarea din URSS 1 decembrie 1955.00.Şedinţa de judecată începe la 10.40.00.  22 iunie . întrerupt la 16. 15 mai.30. când instanţa se retrage pentru deliberare.Interogatoriul începe la 11.05.30 şi-i întreruptă la 21. 19 mai . Basarabia necunoscuta vol7 .00. întrerupt la 17. terminat la 16. 24 mai .00.20.Interogatoriul începe la 14. 23 mai. Judecata  21 iunie . întrerupt la 07.Interogatoriul începe la 21.20.20.00.45.Interogatoriul începe la 23. Este internat în lagăre din regiunea Krasnoiarsk. cu confiscarea averii.Interogatoriul începe la 21.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful