JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . alb .pentru cultivarea fluiditaţii. mai multe sacoşe etc.prindere a unei mingi uşoare. mănâncă etc.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . ursuleţ. În acest sens. d ) .mă spăl etc. Exemple : Culeg flori . porc etc.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . Mărul – rotund .minge .pentru dezvoltarea imaginaţiei. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. Participanţii activi se selectează ad-hoc. iese din joc. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. pufos etc . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă .iute . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . -4c ) . dar şi de verificare a acestora.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci .joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . camion etc.Interoghează. Baiatul construieşte castele din nisip. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. copii care culeg mere etc. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. aşadar. păsări călăoare. Păsările zboară . Papuşă .scriu . cântă . Copilul care prinde mingea. a fost metoda Răspunde -Aruncă .sterg praful . adresându-i acestuia o noua întrebare.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . fricos . apoi o aruncă altui coleg.pisică . roşu .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. f ) . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . De asemenea. b ) . e ) . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. oaie . a originalităţii . Am considerat. cal . printr-un joc de aruncare. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. dar nu ştie răspunsul. 4 . dulce . frunze ingălbenite . prin organizarea unor jocuri .o maşină. zemos etc .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale .exerciţiu deosebit de agreate de către copii.pentru cultivarea fluidităţii expresionale . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate.

nu i-a obosit. Urmează a doua pereche. expresiv şi frumos. vorbirea lor este neclară.educatorii. 5 . un apăsător complex de inferioritate. Mingea trece mai departe. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. ca urmare a reacţiei celorlalţi. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. cursiv. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali .d. La semnal. a treia pereche ş. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar.a. dar alţii se poticnesc. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. optimizându-le. de integrare eficientă în mediul natural. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. Copiii formează un cerc. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Unii vorbesc fără dificultăţi. nesigură şi uneori peltică. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. un principiu de organizare. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. Jucătorii se dispun în perechi. la activizarea lui. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. în acelaşi timp. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. un interes sporit pentru activităţi. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. părinţi şi educatori. Acesta aruncă unui copil mingea. contribuind în acelaşi timp din plin. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului.m. social şi cultural. Toţi. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. În centrul cercului stă conducătorul jocului. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. Cu timpul. bine dezvoltaţi. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii.

trei echipe a cîte 8—20 copii. să execute 4 sări turi pe loc. joc care trebuie să rapid. Participanţi — Două sau mai multe echipe.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. în spatele unei linii.ultimul în joc. Acesta pasează mingea la întâmplare. Copiii stau în coloană cîte unul. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.. vitezei şi promptitudinii. toţi trebuie să drepţi. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. pe o distanţă de 5—8 m. Participanţii formează un cerc. Culesul mingilor Loc — în aer liber. Materiale — Fluier. La semnalul 6 . — O minge uşoară. In faţa fie cărei echipe. Scop — Dezvoltarea atenţiei. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. — Participanţi Materiale Două. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. — 20 —30 de copii. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. iar la trei semnale. înainte de a prinde mingea. Câştigă cel care rămîne . se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. cu hârtie sau cu sfoară. la două semnale. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc.. Conducătorul la un semnal cu fluierul. copiii să execute două genoflexiuni. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat.

d. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. Pe traseul de deplasare a copiilor. fie din lemn. Participanţi Scop . la semnal. ajunge la al treilea ş. 7 . Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul.m. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge.Sfoară. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. Jocul poate fi repetat de două.conducătorului de joc. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. trei ori. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . . . La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. fără ca ele să se răstoarne. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. fie din hârtie. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. La un semn al conducătorului jocului. predînd ştafeta următorului. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. — 10 —30 de copii. condu-cînd câte un cerc. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă.. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. Organizaţi în două sau mai multe echipe.în sală. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. cel căruia îi aparţine. Va câştiga echipa care termină prima.Dezvoltă îndemînarea.a.6 — 15 copii. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii.

.m. La semnalul con ducătorului de joc.a. două beţişoare pentru fiecare . primii din fiecare echipă. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. care au ieşit din încăpere. cei doi părăsesc camera.m.Dezvoltarea spiritului de observaţie. După 60 secunde de . iar cei 3—4 copii.Dezvoltarea îndemînării. poate preda beţişoarele. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .în sală.examinare" vizuală.. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi.. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop .). Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . locul şi îmbrăcămintea lor. - Participanţi -10-30 copii Scop . Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii.d. trasată înaintea scaunelor. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. dând beţişoarele următorului din echipă. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. aleargă spre masă. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. este desigur cel mai bun. echipa sau participant. Dacă se pierde bobul pe traseu. . cel care 1-a pierdut. avînd câte două beţişoare în mină. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale .d.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. el trecând la coada şirului ş.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. patru copii se aşează unul lingă altul. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. la o distanţă de 4— 6 m. Figuri geometrice 8 . Trei.a. stabiliţi iniţial. Apoi cei doi copii.în sală.

pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. 9 . una lângă alta. — Dezvoltarea memoriei. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. Copiii trebuie să fie atenţi. cretă. — O tablă. — 20—30 copii. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt.

spunând. ei introduc aţa în ac. Din copiii care iau parte la joc. . Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. cu voce tare : „aer”. pe circumferinţa unui cerc. Dacă el nu răspunde repede. Primul jucător. în acelaşi timp. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. gîndirea rapidă. Aer. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. La un semnal.m. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. din fiecare echipă. este eliminat din joc.d. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. 8—40 copii. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. — 20—20 copii. sau „sol”. se formează două sau mai multe echipe. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. — O minge de cauciuc sau de handbal. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. din joc. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. apă. La semnalul conducătorului de joc. care vor fi consideraţi câştigători. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. — în aer liber sau în sală.a. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. 2—4 ace şi aţă de cusut. sau „apă”. Jocul poate fi îngreunat. — Dezvoltă promptitudinea. în acelaşi sens şi cât mai repede. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica).

şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . 4. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. 2. motivând alegerea. batistă. mânuirea materialelor. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. iar dacă nu este corect. perie de ghete. ghicirea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. să găsească antonimele unor cuvinte date. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. aplauze. imitarea acţiunilor. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. savonieră. pieptene.. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. oglindă. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. 5. aplauzelor. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). 3. O va scoate din săculeţ. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. şerveţel. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. săpun. cele greşite sunt corectate de colegi. surpriza. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. periuţă de dinţi. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. prosop. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). perie de haine.

2. Un elev vine la catedră. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. Să ocrotim natura. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. . iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . li se mai acordă doar un punct. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. pământ). • Consolidarea deprinderilor de orientare. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . motivând alegerea. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte.. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. aer. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.Frumoasă-i strada noastră ’’. etc. păsări etc. pământ). ia un cartonaş. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. bun – rău etc. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Nu distrugeţi natura. Exemplu: curat – murdar. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră.. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). 2.) . • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. aruncarea gunoaielor pe jos). SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. aer. foc în pădure.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. poluat – nepoluat. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura).

pământ. Aceste etichete se prind de piept.. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. apă. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. aplauze. pământ.vierme. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. Ex: În apă sunt aruncate sticle. grâu. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. cerb. în poziţia şezând. a locului pe care îl ocupă. ELEMENTE DE JOC: surpriza. pasăre. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). întrecere.siluete de animale. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. bufniţă. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. . În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. etc. fie de către elevi. reguli. insectă. fie de către învăţătoare.cerb’’. În aer este mult fum. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă.. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. Elevul care are ecusonul . de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. cutii. aer. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. USCAT. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. arbore. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. adună hârtii. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . aer. • viaţă. animale. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. După gruparea animalelor.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. iarbă. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. aplauze.3. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. aer. şoarece. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. oameni. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . întrecere. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. 5. AER.oameni’’. 4. iepure. a legăturilor care se fac între plante şi animale.

. .. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. mamnifere etc. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. După rezolvarea fiecărei sarcini. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. animalelor şi omului (apă.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. • Aspecte din natură în timpul secetei. defrişări. plastic). casete video. aceleaşi pentru ambele echipe.Balenele’’ etc. dispariţia unor animale etc. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. Chinuiesc animalele. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. insigne etc.Delfinii’’ şi . . • Să explice de ce pădurea este . La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. soare). REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. CD. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. explicaţia. problematizarea.. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă).Doxi’’. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor.). sub forma de întrecere. furtuni. imaginate de învăţătoare. aer. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor).).Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. exerciţiul. secetă.plămânul verde’’ al planetei. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit.Planeta Albastră’’. Jocul se desfăşoară pe două echipe.. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Copiii lucrează pe două echipe. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. maşini care elimină gaze de eşapament.. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. • Păduri incendiate.

Distrug plantele.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. aruncă deşeurile în coş. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. Rup florile îndrăgite din parc. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. care trebuie să ridice o carte. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm.ambalaje’’. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). pe grupe formate din 5-7 jucători.. . POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. aruncând toate gunoaiele în coş. protecţia animalelor. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. curăţenia unei zone. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. Ţinând cartoanele în mână. Apoi. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. colectare de fonduri. pe care să o arunce în coşul de gunoi. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. iar . . Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. Câştigă echipa care termină mai repede.. pe masă în faţa jucătorului. Respect animalele şi plantele. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. protecţia unui copac etc. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează.Mă joc frumos cu animalele. apoi se întorc în fugă..detergenţi’’. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. . etc. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. La comanda start.chimicale’’.sticle’’. imitând mişcările peştilor prin apă. etc. adică cel din dreapta numărului 1. dând ştafeta următorului elev. îl poate pune pe el în dreapta jos.... Ocrotesc plantele şi animalele. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv.gunoaie’’. . Jucătorii se numerotează. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. ghemuindu-se la pământ. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. . fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. în formă de evantai.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.

ambalaje ouă Kinder. pături. este penalizată sau va primi un supliment de . în care pot nota înălţimea. primăvara şi vara. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. Energia vântului. Când ieşiţi la plimbare. mirosul pe care îl răspândesc florile. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. mişcarea... fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă.. aplauze. ajungând prima la .capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. coş de nuiele în care se află alimentele.. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public... pubelă pentru resturi alimentare. iar a doua echipă buline de culoare verde. Cu timpul. mişcarea. REGULI DE JOC: elevii vor . cu care va uda copacul. căutând. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul .Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. până la un alt indiciu. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii.. o trăistuţă. casetofon. Răsăritul soarelui. pe cărarea şerpuită dintre copaci. În final.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. Tot ce ne înconjoară.Cabana Pădurarului’’. invitaţi copiii să . casa noastră! . ghicirea. Aceasta este lumea noastră. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. situaţiile surpriză. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor..deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. buline.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. stimulente.muncă’’. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. creion de desen. Se dă startul şi.înfiat’’. recompense. Tunetul ploii.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). copiii pornesc spre pădure. sau toamna. carneţel. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc..ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. MATERIALE NECESARE: un copac.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. În lumina amiezii. hârtie. Inocenţa ciocârliei. JOC DE ROL . SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. dar că omul se poate . • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti.. Susurul pâraielor. aparat foto. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. Este Terra. studiaţi florile şi fructele. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii .ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. hârtie. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. ELEMENTE DE JOC: competiţia. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. cuib de păsări natural. Vâltoarea apelor. Ei sunt invitaţi . De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. perioada când înfloreşte. forma fructelor etc.

Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale.. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.aşa nu’’ la întrebarea: .casa pădurarului’’. deodată. pe care scrie . vor răspunde prin .doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi... CEVA…………. oameni care taie şi defrişează copacii. un cetăţean care aruncă hârtia jos. pe rând. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. ce foloase aduc. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. să culeagă floricele..să observe vegetaţia unor copaci.Să ocrotim natura!’’. Nu departe se vede .Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care .Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . . observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. adăposturile unor animale. care reprezintă diferite modele de comportamente. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. Deschizând fiecare ou.. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . Răsfoind filă cu filă. cu ce se hrănesc.aşa da’’ şi prin . un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. câteva curiozităţi. un muşuroi de furnici. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. observă cum .Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). Echipa 2 : .. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . vom vorbi de animale şi păsările din pădure.Păstraţi curăţenia!’’. aflăm întrebările: Echipa 1 : . să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. flacoane de plastic. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel.. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării.. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. Pentru că timpul trece. În acest sens. Odată ajunşi la acest popas.s-a descurcat’’ cel mai bine. se consemnează răspunsurile. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi.

. fie pe covor în semicerc. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. Copiii vor imita zgomotul focului. 2. Focul făcea. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. vâjj-vâjj. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. respectând sensul acesteia. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins.. În continuare.. prin poziţia gurii larg deschise. Afară era frig şi bătea vântul. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. denumirea acesteia. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. mai ales pentru gâscă. imitarea sunetelor emise. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. care se citesc apoi cu voce tare. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune.”. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. în timp ce. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). vor fi solicitaţi să încerce articularea. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei.”. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1.

grupul de copii care alcătuieşte şarpele. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. limba va fi plasată jos. în timp ce pronunţă j. o parte dintre ei vor fi albine. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. . Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării.. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. reproducând vântul. ş. în cazul în care copiii articulează incorect. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. apoi cea a albinelor. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. j. imitând trenul. 4. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. evitându-se prelungirea acestuia. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. vântul (j. j. iar restul vor alcătui şarpele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată.. În partea a doua a jocului. în spatele incisivilor inferiori. La alt semnal. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. j). 5. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. ş). Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. z). z. Nu se va scăpa din vedere faptul că. j (braţele lateral). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. ş. ş. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss.s). Grupa de copii va fi împărţită în două. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. un alt grup ajunge trenul. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. eventual marcat. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. 3. Jocul continuă schimbând-se rolurile.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). Grupa de copii va fi împărţiă în două. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. trenul (ş. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. şarpele (s. alergând cu o viteză mai mare. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora.

executarea acţiunii de către copil... gâsca. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. raţa. pisica. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. Material didactic: creion. cu braţele pe masă. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat.”. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. . La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. minge etc. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. . cu capul pe braţe şi va simula că doarme. . cocoşul. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. pieptăne. pensulă.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. Formularea corectă a genitivului. El se va aşeza cu spatele la grupă. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. . Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. Acesta va spune: „Trezeşte-te. vrabia. oaia. pahar. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. după cum li se cere. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual.. albina etc. cuburi. măturică. La semnalul dat.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. În desfăşurarea jocului. . Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. calul. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. 6. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. selectiv sau nu se face deloc. 7. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele.. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Mihai. prosop. lingură. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. păpuşă.. perie. găina. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest.

8. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). mianună 2. balon albastru – rochiţă albastră etc. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. muşcă 2. La întrebarea educatoarei. latră pisica: 1. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. În partea a doua a jocului. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. fuge vrăbiuţa: 1. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. zgârie 4. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. roade oase 3. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. 9. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. 10. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: .Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. ciripeşte 5. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. prinde şoareci 3. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. educatoarea afişează silueta unui animal. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. educatoarea ridică un anumit balon. de exemplu: Câinele: 1. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. păzeşte casa 2.

cretă.a oprit la măr”. o pisică pentru animale. copilul face duş. pleacă spre grădiniţă.. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. pentru seară: copilul se dezbracă. Pe acest disc este fixat de un ax. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. prosop. chibrit. pieptăne pentru obiecte de uz personal. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. În desfăşurarea jocului. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. De exemplu: masă pentru mobilier. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. se joacă etc. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. şerveţel. batistă. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. se spală la chiuvetă. 11. de exemplu: la prânz. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. se descoperă pe rând o singură imagine. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. raportarea lui la alte obiecte. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. Prin învârtirea acestuia. cratiţă. un alt disc cu un segment lipsă. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. de aceeaşi categorie. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. GRUPA MIJLOCIE 12. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. doarme. se urcă în pat. serveşte micul dejun. solniţă etc. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. scot obiectul (imaginea lui).

cu musculatura facială încordată. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. iar copilul cu care aceasta dă mâna. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. iar altele eronat. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. după caz. 15. după care răspunde la întrebarea pusă. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. ridicat în spatele incisivilor superiori. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. educatoarea trece la un alt copil. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. 13. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. 14. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. un ceas deşteptător (sună ţrrr). diferind doar printr-un singur sunet. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă.

POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. grupa va mima dacă se poate. 17. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. o acţiune specifică profesiunii . Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. repede şi formulează propoziţia. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. 16. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. iar altul cu două sau mai multe elemente. ridică acel cartonaş sus. trebuie să spună de cine a fost trimisă. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. De exemplu.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. După „lectura” scrisorii. unul cu un singur element. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). EU SPUN UNA. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Astfel.

respective. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. „Panglica mea are culoarea albastră”). Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. apoi o pot sugera copiii. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. 19. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. diverse jucării cunoscute de copii. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În cursul jocului. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. 18. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. 20. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. În partea a doua a jocului. În prima parte a jocului. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. formularea corectă a propoziţiilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. Astfel. dacă piticul stă pe scaun. pe rând de mai mulţi copii. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. În desfăşurarea jocului. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele.

se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. GRUPA MARE 21. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. răspunde pronunţând cuvântul corect. portocaliu. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. . echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. cumpărătorul n-o va primi.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. zarzavat. În încheiere. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. castravete etc. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. În acest caz. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare.CE E BINE. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Acolo unde nivelul grupei permite. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. Se pronunţă un cuvânt greşit. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. pătrunjel. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. „Din ce material este făcută?”. iar cel care a primit mingea. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical.

În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. parc. r. pa. crap. şorţ. castană. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. După ce educatoarea va da exemple. mănuşă. sacoşă. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. je. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. cu palmele bine întinse oblic. sau pentr g: gâscă. carte. . porc. v. castel. Regulile jocului: la semnalul dat. sac. castravete creion. şi lasă timp copiilor. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. În amplificarea jocului. cretă. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. cană masă. greblă. scaun. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. şapcă. ş-j. şoarece. mătură ladă. ci. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. de pildă s: sanie. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. macara tavă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. mălai. cadă. 22. grădină. g. la. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. na.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. sapă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. ţ. în faţă. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. taxi măgar. stropitoare. pentru ş: şarpe. grâu. scară etc. şosete. va începe jocul. da. solniţă. s. 23 . de exemplu: a) casă. lăsând doar un loc pentru educatoare. guler.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. patru . şoşoni. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. mazăre. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. ji. j. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. scrisoare. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. ce. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. lamă. scafandru. ca etc. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. gutuie. ş. taburet. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. şopârlă etc.

completează cuvântul care lipseşte din propoziţie.Toamna.. veseltrist. cu un număr egal de membri.Cireşele. curajos-fricos. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. intensitate. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport... . Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. formularea unor propoziţii cu acestea.. În funcţie de nivelul grupei.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. ascultător-neascultător. bun-rău.Primăvara.. În încheiere.Merele se culeg din. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. corect-incorect. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul.. culori. copiii merg la . Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. 24.. fie subiectul. duritate... 25. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. . Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. pe rând. pomii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. asperitate.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. .. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. fie atributul. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. rapiditate. fie predicatul. temperatură.. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. grutate. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni... În genere. se va stabili echipa câştigătoare. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . .

CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. De asemenea. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. apoi din dreapta. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. stropitoare. Conducătorul jocului spune un cuvânt. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . centimetru. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. le aşează pe şosele . .În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. ac cu aţă. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. 28. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. un tren scurt. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. iar după însuşirea lor de către copii. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. foarfece. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată.să circule numai la culoarea verde a semaforului. 26. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. o masă pătra 27. o păpuşă mică. un tren lung. se modifică sarcina didactică.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Pe străzile fără indicatoare. cazma. În mediul rural. maşină de cusut. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. o masă rotundă. În partea a doua a jocului. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. degetar.

In partea a 2 a a jocului. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.să denumească figurile geometrice.să identifice poziţii spaţiale. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. tu spui multe ! 2. Copii închid ochii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. . Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte .calapod.să participe cu plăcere şi interes la activitate. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. Educatoarea va urmări toate echipele. buline. respectand acordul dintre subiect si predicat. flanelograf. ferăstrău. .flori rosii. . Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. floare rosie. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. 1. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. rindea etc.Fiecare propozitie este trecuta la plural.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. Totodată. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. sa respecte regulile jocului .dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. . ciocan.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Pentru o mai bună coordonare. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.să rezolve corect itemii fişei.fise de evaluare . echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline.Eu spun una. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică.

sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Dacă raspunsul este corect. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu.Ex. La semnal. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Dacă răspunsul copilului este corect. apoi unul se va ascunde. Obiective operationale: . iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Material didactic:furnicuta. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. cel al gradinitei sau al scolii. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare.. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. stimulente albinuţe. 3. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii..A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. imitarea zborului albinuţelor.. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. . să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. În ultima parte a jocului. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare.piese geometrice. Desfasurarea jocului . stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei.

reprezentand . Fiecare copil se prezinta . Jocul. pietoni’’ iar ceilalti. pe scaunel .. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.apoi o descrie.. Varianta: De aceasta data.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. taversand strada. pietonii’’ pot traversa... copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.’’. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. In mijlocul strazii.. In mijlocul strazii . Dupa ce .agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. o papusica si un prosopel. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: .agentul de circulatie’’ . de exemplu. un disc de carton pe care e desenat un automobil. Ex .Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. este marcat .’’. vehicule’’ . steguletul verde . agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . sta un copil .Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica...agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc ..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. Cand .. incet. iese din cerc si jocul continua fara el...este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. in picioare . atat pentru scolari si prescolari. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I..în momentul semnalului. de la un trotuar la altul . urmatorul spune: . pentru a le capta mai mult atentia .. agent de circulatie’’.Copilul la care s-a oprit plicul.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie...Participantii sunt asezati in cerc. ca atare..urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. locul unde. Pentru a fi mai atractiv . trotuarele’’. de indata ce . in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.îl deschide. astfel introducand ca . o bicicleta.Vehiculele’’ se deosebesc de . Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. calculatorul. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ.. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . prin 2 linii paralele .pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. el ridica repede pe cel rosu.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.agentul de circulatie’’a lasat .. pietonii’’. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. elementul de joc.pe un scaunel. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.strada ‘’. . . copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii. In centrul acestor portiuni. Un copil spune . Jocul continua apoi cu un alt. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele.... De o parte si de alta a strazii sunt . Joc didactic .Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’.Copiii sunt . in picioare.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. sta ...

copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. ciripind. acum alergaţi înapoi. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. « Paznicul » strigă două numere deodată. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. . după câţi copii sunt. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. iar catelul sus! Jocuri 1. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. sde uită cu mâinile la ochi. faţă în faţă. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. la dreapta. el aleargă cu ea în faţa şirului. trece mingea copilului din spate. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. veniţi la mine ! Copiii aleargă. Fetiţa se trezeşte. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. Echipa al cărei 6. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. sus. educatoarea îi cheamă din nou. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. inapoi. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. la rândul său o transmite mai departe. îl leagă la ochi cu o basma. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Se repetă de mai mult ori. La primul semnal de începere al educatoarei.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. La semnalul dat de educatoare. Când mingea a ajuns la acesta. de exemplu 1 si 4. care este «paznic ». schimbă locul cu copilul atins. jos. Educatoarea notează punctele. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. procedând la fel. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. Jocul se repetă de mai multe ori. La semnalul educatoarei. trece alt copil în cerc. departe. in speta cadrul didactic. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. de la 1 la 10. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. inainte. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. 3. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. in spate. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. 5. la stanga. se ridică în picioare. Ex: Papusa jos. 4. Educatoarea spune : « Puişori. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. 2. « Puişori. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. dacă nu. care. jocul continuă în aceeaşi formaţie. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. La semnalul eudcatoarei. După trei încercări nereuşite. mai aproape. Dacă reuşeşte. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. După fiecare alergare se schimbă rolurile. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme.

.” Vulpea se trezeşte.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii.La semnalul de începere. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.. După învaţarea jocului. . Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. La acest semnal. una reprezentând „pisicile”. 11.La comanda educatoarei.. Jocul se repetă. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil.Cercul se trasează cu creta pe sol.miau. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.... cealaltă „şoriceii”. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. 7 . se ghemuiesc. cu faţa spre el. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.Un copil va fi vulpea. restul vor fi iepurasii. 8. Jocul continuă. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. 12.. dinainte fixat.Copiii. să revină la locul său şi să continue jocul. el trebuie să o ridice. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. 10.La comanda educatoarei. executată la comandă. care este aşezată în jurul unui cerc mare. « Pisica şi pisoii » La început.. adică . în spatele liniei de plecare.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. « Vulpe. care stă în culcuşul ei. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei.. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica).” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. unul câte unul. Jocul se repetă.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.zburaţi”. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.pisica” strigă: .Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. timp în care . Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.Pisica” închide ochii.. toţi . 9. „şoriceii” rostesc ultimul vers.pisoii” se adună împrejurul ei. Când se trezeşte.miau”.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. .strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. La semnalul educatoarei .. aşezaţi în şir.. fiecare lângă un cub. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti.pisoii” aleargă liber împrejur.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. La 5-6 m. Rândunica din mijloc care nu are cuib.unde se opresc şi strigă: . Se delimitează căsuţele prin două linii.. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. Dacă un jucător scapă mingea.. .

la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. Aceştia prind mingea. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. 13. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. următorul din coada şirului pleacă în tunel. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. aşezaţi în şir. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. 18. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. înapoia liniei de plecare. el rămânând în faţa şirului. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. 17. din culcat înainte . următorul din coada şirului pleacă în tunel.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. 15. 14.pornind altă grupă de elevi. execută târârea pe sub tufe. La semnal. La semnal. el rămânând în faţa şirului.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. predând ştafeta următorului prin atingere. primii din fiecare şir escaladează banca. Coloanele se aşează în spatele râului. La semnalul educatoarei . unul câte unul. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. sau măsuţe). Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. îi ating pe următorii. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. 16.La semnal. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. coboară. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. a terminat prima. Când ajung la capătul tufelor. La semnal. trecând apoi la coada şirului. se întorc prin alergare la echipe. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. egale ca număr aşezate pe două coloane. Câştigă echipa care termină prima traseul.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. se marchează râul. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. se deplasează pe distanţa stabilită.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. 19. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. “Ştafetă cu transport de mingi” .La semnal. primii din fiecare echipă.

apoi vor mima acţiunea de a se juca. merg până la un punct fix. . ti. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3..În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. ELEMENTE DE JOC:mişcarea.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r.apoi. j) integrate în cuvinte.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora.. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. v. predau mingea şi trec la coada şirului.. având în faţa lor jucăriile. ţ. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. 2. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. la întoarcere.La semnal.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. imitarea unor acţiuni. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit... JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. Câştigă echipa care termină prima traseul. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. ş. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. copilul va numi obiectul. reproducând sunetul claxonului” ti. tiii. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. va alege o jucărie şi o va denumi. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). u. u.” 2. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. 2.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”.să precizeze utilitatea obiectului ales. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. un copil va alege o jucărie şi o va denumi.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u.

Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. galben. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. Un copil alege o jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. copilul va preciza utilitatea acestuia. Educatoarea denumeşte o culoare. aplauze. o va denumi. îmbrăcăminte etc. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. Educatoarea arată o jucărie.” VARIANTA 1. aplauze. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.” . • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. mimarea unor acţiuni. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. VARIANTA 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. verde. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. Este roşu. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. • Răspunde numai copilul solicitat. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. albastru. VARIANTA 3. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. veselă. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. jucării care au aceleaşi culori. 3.). 2. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc.

Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. 5. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. 4. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. ghicirea. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. 3. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. REGULILE JOCULUI: . Să denumească jucăria aleasă. o cutie mare. verbalizând acţiunea. MATERIAL: jucării. Să denumească locul ei în sala de grupă. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. 5. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile.4. aplauze. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. ELEMENTE DE JOC: mişcarea.

ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. 6. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. • Dezvoltarea acuităţii auditive. 2. la cadrul de poveste adecvat. ecusoane.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. îl recunosc şi îl denumesc.marionetă. ghicirea. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. Prin versurile:Hai. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii.• La cererea unei păpuşi. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. siluete de personaje. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. casetofon. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. MATERIAL DIDACTIC: siluete. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. cadru de poveste.” VARIANTA 1. Opţional. păpuşa marionetă. MATERIAL DIDACTIC: casetofon.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. păpuşa. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. VARIANTA 2. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte.

REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit.. identifică personajul şi povestea din care face el parte.. folosirea banilor de jucărie. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. în situaţiile create.. să folosească în timpul jocului. 3. 4.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. personajul şi povestea căreia îi aparţine. să redea dialogul între două personaje ale poveştii..) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte.”.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. 2. formulele de politeţe potrivite. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. o scufiţă roşie. identifică personajele şi povestea din care fac parte. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul.. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical... SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului.. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. • Activizarea vocabularului. Vânzătorul .. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil)... În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje.. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. Magazinul poate fi: alimentar. ea este dată de la un copil la altul. 2. ELEMENTE DE JOC: imitarea. o punguţă. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe.. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. 3. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). salută apoi cere politicos obiectul dorit.. de jucării sau de îmbrăcăminte. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. 8. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. etc. sacoşe. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. bani de jucărie. aplauze. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar.). coşuri de jucărie.. pe baza elementului dat. ecusoane cu personaje din poveste. o pălărie de vânător.

VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. Exemplu: „Copilul desenează”. 2. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. apoi salută şi pleacă. 4. „Mama citeşte”. „Câinele latră”. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. După această scurtă conversaţie. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. salută şi pleacă. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. apoi le vor mima şi ei. Toţi copiii imtă acţiunea. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. cumpărătorul mulţumeşte. ghicirea.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. 3. aplauze. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. . întrebând: „Ce face păpuşa?”.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. Ea va imita spălatul păpuşii. prezentându-l vânzătorului. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. „Mărul are culoarea roşie”.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii.să imite şi ei aceeaşi acţiune. mulţumeşte vânzătorului. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. obiectul este plătit. „Iepurele fuge”. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. Sau „Mărul este un fruct”. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. precizând ce parte a corpului spală păpuşa.

• Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. grupa copiilor cu ursuleţi. „Ursuleţul”. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. 3. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. mărimi şi culori diferite variate. 3. grupa copiilor cu păpuşi. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. . să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. 3. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. grupa copiilor cu maşinuţe. un săculeţ. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. forme şi culori variate. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. cifre. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.2. să folosească corect numeralul ordinal. să interpreteze un cântec învăţat anterior. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. cercuri mari de diferite culori. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. utilizând numeralul ordinal. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. 2. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. MATERIAL DIDACTIC: jucării. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. 2. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. iar în cercul roşu jucăriile mici. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme.

câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. pământ. În aer este mult fum. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. 4. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. pământ). Pe rând.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. 3.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. Exemplu: „Copilul plantează un pom. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). aer. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri.”Copilul sapă o groapă. După gruparea animalelor. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. aer. În a doua parte a jocului. .) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. lipind ornamente din hârtie glasată. în mod creativ. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. 2. 4. siluete de animale. pământ). În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal.”. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. pământ.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. pot aduna hârtii. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. aer. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. fie de deucatoare. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. fie de către un copil. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. aer. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. cutii.

În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie.. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. aplauze. 6. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. ELEMENTE DE JOC: surpriza. mişcarea. respectând tehnica de lipire învăţată. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. Morcovul este o legumă. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. 2.. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. 4. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. 5.” La cerinţa educatoarei. 3. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. mânuirea materialului. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. . VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume.5. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. 2. în raport cu un reper dat. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. să plaseze conştient în spaţiul clasei. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. Exemplu: „ Acesta este un morcov.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă.

Exemplu: „Am luat o carte.. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. 2. Pe rând.. doar prin pipăit. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii.. în picioare. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. pastă de dinţi. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute.. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg.. pe covor. fără să-l scoată. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. mânuirea obiectelor. VARIANTĂ: . prosop. precizându-se poziţia pe care o ocupă. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. surpriza.. Pe rând. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. Păpuşa este pe... Maşinuţa este în.. perie de păr. • Interpretarea corectă a unui cântec. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. în spatele scăunelelor.. o cutie cu jucării. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă.. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. de haine..... să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia... periuţe de dinţi. pieptene. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. apoi vor fi aşezate la locul lor. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. precizând poziţia pe care o ocupă. sub formă de surpriză.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. În continuare. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. 3. îl denumeşte. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă.. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. pe raft.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal.. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă.. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. etc. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal.. Fiecare răspuns corect este aplaudat. batistă. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.. 7. Ursuleţul este lângă. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.

” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. mărime. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor .  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . (ex.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. Pieptene.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. plantelor şi munca oamenilor. SARCINA DIDACTICĂ: . animalelor. dezvoltarea sensibilităţii gustative. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. apoi verbalizează acţiunea. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. legumelor). • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. obiectul respectiv. tăiate şi amestecate. viaţa animalelor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. moment de aşteptare. ghicitori.tăiate. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. VARIANTE:  Copilul gustă.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. culoare. prin pipăit. activitatea omului. iar un copil vine şi caută în săculeţ.gust.

• Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. copite. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. motivând aşezarea imaginilor corecte. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă.). Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. un cântec.• Completarea celor 4 tablouri. verde – primăvara.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. ELEMENTE DE JOC: . o poezie iar copiii trebuie să recunoască. • Mişcare pentru preluarea jetonului. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. grupându-le pe anotimpuri la panou. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. hrană. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. diferite mişcări specifice animalelor). REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. coarne etc. clasificându-le după un criteriu dat. înfăţişare. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. coadă. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. să aleagă. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. motivând alegerea făcută. să descrie imginile potrivite. blană. foloase. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. să găsească elemente caracteristice acestora. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. galben – vara. • Nu se admit răspunsurile în cor. ruginiu – toamna. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. identifică. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare.

• După răspunsul la întrebare se descrie imaginea.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. produse. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . uneltele necesare practicării lor. identifică animalul. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. aşezând imaginea pe panou. mediu de viaţă.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. Mişcarea. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. hrana. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. materiale. Manipularea materialului didactic: jetoane. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. constructor – cască. educarea capacităţii de a efectua asocieri. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. mimând acţiunea respectivă. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. stabilirea legăturii între unelte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. Mimarea unei acţiuni specifice. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. Interpretare de roluri. medic – stetoscop. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. utilitatea acestora. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. foloase. ustensile specifice unei meserii. croitor – centimetru. motivând răspunsul.

Recompense. material plastic. Imitarea acţiunilor. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. steguleţe din hârtie. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. • Prezenţa semnalelor sonore. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. mătase etc. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. • Limitarea timpului de răspuns. noaptea. hârtie. metal. sticlă. un copil scoate un obiect din sac. pânză. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. Aplauza. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. amiaza. • Valorificarea de semne distinctive. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. . lână. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. dimineaţa.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. • Moment de aşteptare. medalioane colorate din plastic. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. VARIANTE:  Copii inched ochii.

prosop. să povestească fragmentul ilustrat. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. „Scufiţa roşie”. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal.• Pedepse hazlii pentru greşeli. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. se opreşte la un copil care alege o imagine. lingură. semnale luminoase.  Se audiază un fragment din poveste. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. „Ciuboţelele ogarului”. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. periuţa de dinţi. recunosc personajul şi povestea. stimulente. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. prânz. „Capra cu trei iezi”. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. personaj surpriză care face introducerea în joc. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze.furculiţă etc.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. . REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. copii extrag o siluetă. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. despărţirea cuvintelor în silabe.

educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. ELEMENTE DE JOC: . • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. apoi îl repetă în întregime. Elemente de mişcare.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. Aplauze. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. precizarea unor reguli de comportare în grup. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă.

O PĂPUŞĂ. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL.) SURPRIZA.DOUĂ CUBURI. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea.O MAŞINĂ ETC. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. ETC. MAŞINI. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. PROCEDÂND CA MAI SUS. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. CĂUTAREA. Aplauze . COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. APLAUZE.). BEŢIŞOARE . JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. GHICIREA ŞI APLAUZE. PIPĂIE OBIECTUL. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. CASTANE. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. CORECTITUDINEA. O SCOATE DIN SAC. MIŞCAREA. PROMPTITUDINEA. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. O DENUMEŞTE. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. ÎL DENUMEŞTE. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. SURPRIZĂ. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. MIŞCARE. Semnale sonore. PĂPUŞI.• • • Manipularea jucăriei. ÎNTRECERE. o biluţă unui copil.

POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. Merg in pas alergator. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. Sar apoi intr-un picior. Ma opresc. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. PATRU). Intind bratele sa zbor. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA.respir usor. ÎN ACEL MOMENT. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . DECÂT CELE DE PE LAC. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. RIDICĂ JETONUL. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI... O VULPE. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. UN PANOU. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. CI. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. . EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC.DE PE COVOR. LA REDESCHIDEREA CORTINEI.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. SURPRIZA. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. MOTIVÂND ACŢIUNEA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. LA AL DOILEA SEMNAL. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. TEATRU DE PĂPUŞI. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. SE MOTIVEZA ). APLAUZE.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . Fac gimnastica de mic. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA.. LA PRIMUL SEMNAL.

pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.(bat in masa cu pumnisorii. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.mana tace.miau. BUNA DIMINEATA! 5.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.(mieunat languros.care se ridica) Si repara garduletul! 4.palmele in fata pt.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .sarim in sus) 3.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.miau.bum.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.zbor-pasari mari .la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.cioc.chit.(trece repede .cioc.chit.chit.cioc(ciocanesc fiecare deget.miau.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.cu bratele) Buna dimineata . In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.miau.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.bum.cioc.chit.bum.(aratatorul de la mana dreapta.

cãluţ. cu faţa spre interior. Popovici): “Cãlare pe bãţ. zdup!” La terminarea cântecului. Vulpea pe cocoş. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. zdup! Zdup. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. iar cealaltã “cãlãreţii”. zdup. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Astfel. apoi urmeazã cocoşul. hop. cãluţ. nu are cal. lupul. hop! Hop în galop. Lupul pe câine. ursul. ca: cocoş. ce mai cocoş. Vulpea pe cocoş. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. La ursul din pãdure . ţinându-se de mâini. Cum cântã la moşi! Cântã. Ah! Ce mai cocoş. Cum cântã la moşi! Cântã. Un copil. vulpe. Dupã aceste cuvinte. iar restul copiilor poartã nume de animale. Cum cântã la moşi! Cântã. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Cum cântã la moş. hi. de pãmânt. câinele. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul.Copiii sunt aşezaţi în cerc. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. Câinele pe vulpe. vine şi se prinde de mijlocul moşului. egale ca numãr. urs etc. vulpea. hi. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. de pãmânt. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. Ah! Ce mai cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. hi! Hi. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. una reprezintã “caii”. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. hop. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. câine. acesta este primul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. şi se învârt în cerc. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. Câinele pe vulpe. “cãlãreţul”. lup. Ah! Ce mai cocoş. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. zdup. Cum cântã la moşi! Cântã. Educatoarea împarte rolurile copiilor. Ah! Ce mai cocoş. La comanda de începere a jocului. hop. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ.

marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. denumit “casa copiilor”. Copiii repetã. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. folosind propoziţii scurte. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. Copilul prins îi ia locul. Copiii. Nu latrã. în spatele liniei de plecare. la câţiva paşi. Copiii repetã. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. “bârlogul”.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . care le spune o istorioarã. înainte de a fi atinşi de “urs”. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Stã cuminte. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. s-a-nfuriat! Mârâie. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. liniştit. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Împreunã cu educatoarea. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. De la ursul din pãdure. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. nu muşcã. ţinându-se de mâini. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Doarme? Haide sã-l trezim. În faţa lor. Ursul doarme nemişcat. stã un copil. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. “povestitorul”. Ne-a vãzut. Copiii repetã cele spuse de povestitor. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. se apropie tiptil de câine.

2. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea.La auzul acestor cuvinte. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. închiderea şi deschiderea ochilor. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. unde trebuie sã atingã peretele. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. „mai puţine”. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Pe panou se aşează o grupă de obiecte.Cele două grupe de copii răspund pe rând. Obiective operaţionale: .UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. Coechipierii au voie să se ajute între ei. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. fişe individuale de lucru. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. 2. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. . • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. 3. 1. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. „mai puţine”.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Împreună sunt şapte oiţe. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Este tot al ei. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor.etc. Desfăşurarea jocului: • • • • . Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. 5 4 sau 3) animale. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. 3. “Muuuu” e vorba ei.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6.cai. .să resolve corect sarcinile fişei. Pe rand.). recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. Un copil va primi rolul de fermier . pisici. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Copiii numără animalele din căsuţe. întrecerea. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. plicuri. .  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Regulile jocului. . Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. traseul veveriţei. Iedul drag îşi apără.să efectueze operaţii simple de calcul oral. 8.Veveriţa. Obiective operaţionale: . Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. 6) animale. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. –. Materialul didactic: veveriţa. 4 animale. căţeluşi. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.4. imagini cu căsuţele animalelor. alune. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. respective la cifra corespunzătoare.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+.Veveriţa. jetoane cu cifre.să raporteze cantitatea la număr. =). Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Ea pe pomi se caţără. oi. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. În fiecare căsuţă vor fi 2. Elemente de joc: Riţa.

11. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. La semnal. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Adună alunele în coş. 9. Găseşte mai multe variante de descompunere. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. iar după ea urmează a opta albinuţă. 9. 13. Descoperă cifra care lipseşte. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. 2. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. 5. 12. 3. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. stimulente albinuţe. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 8. În final. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Câte au rămas?. 7. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. 4. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. 10. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. 6. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Pe rând. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Numără descrescător de la 8. imitarea zborului albinuţelor. Exemple: 1. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Ia din coş 2 alune. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Numără crescător de la 6. Dacă răspunsul copilului este corect. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. În ultima parte a . Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor.

. • dezvoltarea spiritului de echipă. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. zum albiniţa mea! 10. mânuirea materialului. Grupa este împărţită în două echipe. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. apoi unul se va ascunde. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. zum. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. aplauze. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri.jocului. jetoane cu imagini. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini.. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. jetoane cu cifre. În final. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. apoi problemele vor fi formulate de către copii. La început. O fetiţă pleacă acasă. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. .

Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată.(5. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. „-”. La cererea educatoarei. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Se motivează aşezarea. exerasarea număratului în limitele 1-10. Dacă nu rezolvă corect sarcina. „=”. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.să rezolve corect fişa de lucru individuală . grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. alt copil va veni să corecteze greşeala.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Spre deosebire de prima parte a jocului. 3.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . . Elemente de joc : surpriza. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. 9 sau 10). 5. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante.şi = » . Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. siluetele personajelor. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. mânuirea personajelor. 12. cifre. Dacă aşează corect. . ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. 4. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. • • . Un pitic pleacă la plimbare. ei primesc o recompensă. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. grupele. În partea a doua a jocului.2=3) (7+ 1=8) 11.să utilizeze corect simbolurile « +. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . aplauze. 6. . 1. Obiective operaţionale: . . Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.

să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Împreună sunt şapte cărţi. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. . . Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. . 5 sau 6 cărţi. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. mişcarea.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. . . Copiii numără cărţile de pe raft. apoi să spună cum le-a aşezat. . 4. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate.să rezolve corect fişa de lucru individuală. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.si = ». în limitele 1-10. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. până vor fi exemplificate toate variantele. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. 13. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.Elemente de joc : surpriza. « .DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). generalizarea) : Obiective operaţionale : . La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. Se verifică prin numărare. 9 sau 10) cărţi.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. sinteza. analiza.» si « = » .să utilizeze corect simbolurile « +. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. . Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. . Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia.

dezvoltarea atenţiei .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. 8. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe .) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. . mărime). .pentru echipa nr. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. siluete reprezentând rechizite. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. 6. închiderea şi deschiderea ochilor. Ex: 3. cuburi .peştişori ) . descoperirea grupurilor de obiecte . 6.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . Ce semn folosim? 10 – 2= 8. jetoane cu cifre. 8. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. o aruncă din nou educatoarei . răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . recompensele. Dacă aceasta este rezolvată corect. deplasarea. probleme ilustrate. diplome. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. avioane . deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . 7. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . VARIANTE DE JOC I . întrecerea. scrisoare. (se vor folosi două imagini: o carte. acesta o prinde . cifre de pus în piept. Material didactic: ghiozdan. 5. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. aplauze . Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. un stilou. Copiii aşează 3. aplauzele. ursuleţi . apoi merge la masa cu material . Educatoarea aruncă mingea unui copil . 5. păpuşi . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . închiderea şi deschiderea ochilor . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. Elemente de joc: surpriza. a spiritului de observaţie . clopoţel. următoarele exerciţii: . 7.pentru echipa nr. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” .fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. mânuirea materialului. sunetul clopoţelului. iepuraşi . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte .

REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare .închiderea şi deschiderea ochilor .patru lădiţe . Fructele culese sunt aşezate în coş . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . copiii deschid ochii . cinci coşuleţe . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime .II . În acest timp se ascunde una din lădiţe .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. La alt semnal . închiderea şi deschiderea ochilor . toate . sesizând lipsa unei lădiţe. celălalt cu imaginea unui mere) .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Se cere copiilor să închidă ochii . mari şi mici plantate în grădină. Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . zece lădiţe . legume decupate( morcovi.Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . La alt semnal . pătlăgele . Răspunsurile corecte se aplaudă .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. „Eu am cules o mulţime de pere”. Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. cartofi ) . mânuirea materialului . unul merele roşii . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . ardei. Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . ELEMENTE DE JOC : surpriza . unul merele verzi . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. întrecerea . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . surpriza . VARIANTE DE JOC I. întrecerea . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . mânuirea materialului . Sortarea se face prin întrecere . VARIANTE DE JOC I. Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . părul are pere verzi şi galbene . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . III. copiii verbalizează acţiunea . . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . vinete . fiecare în câte o lădiţă.Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . II. La fel se procedează şi cu perele . la bătaia din palme a educatoarei . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei .

ELEMENTE DE JOC : mişcarea . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. II. lângă . La următorul fluier copiii deschid ochii . VARIANTE DE JOC I. în spatele . Unul va sorta legumele mici . în faţa . La următorul fluier copiii deschid ochii . în . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . copiii închid ochii . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . III. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. exersarea atenţiei . III. a memoriei . în spate . La fluierul educatoarei .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . lângă copac . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . unul pe cele mari . a spiritului de observaţie . În acest timp se va ascunde o lădiţă . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei .II. închiderea şi deschiderea ochilor .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . Se descoperă copacul . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . Sortarea se realizează prin întrecere .etc. aplauze . fixarea locului numerelor în şirul numeric .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful