JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. cal . Copilul care prinde mingea. printr-un joc de aruncare. păsări călăoare.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul .pisică . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. adresându-i acestuia o noua întrebare. dar şi de verificare a acestora. fricos .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . zemos etc .exerciţiu deosebit de agreate de către copii. porc etc. d ) . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. Papuşă . alb .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . În acest sens. axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) .sterg praful .iute . a fost metoda Răspunde -Aruncă . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. ursuleţ. roşu . aşadar. De asemenea.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. Mărul – rotund . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. apoi o aruncă altui coleg. Baiatul construieşte castele din nisip. camion etc. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe.prindere a unei mingi uşoare. iese din joc.o maşină. Păsările zboară .pentru cultivarea fluiditaţii.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . mai multe sacoşe etc. Exemple : Culeg flori . e ) .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . b ) .scriu .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul .Interoghează. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. Am considerat.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . dulce . copii care culeg mere etc. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . frunze ingălbenite . oaie . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. a originalităţii . prin organizarea unor jocuri . dar nu ştie răspunsul.minge .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. -4c ) . pufos etc . Participanţii activi se selectează ad-hoc.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate .mă spăl etc.pentru dezvoltarea imaginaţiei. f ) . cântă .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . 4 . mănâncă etc. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….

până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari.d. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii.m. Unii vorbesc fără dificultăţi. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii.educatorii. contribuind în acelaşi timp din plin. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. la activizarea lui. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. Urmează a doua pereche. 5 . Toţi. Mingea trece mai departe. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. În centrul cercului stă conducătorul jocului. bine dezvoltaţi. un interes sporit pentru activităţi. La semnal. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. cursiv. nesigură şi uneori peltică. vorbirea lor este neclară. Copiii formează un cerc. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. dar alţii se poticnesc. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. optimizându-le. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. Jucătorii se dispun în perechi. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Cu timpul. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte.a. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . un apăsător complex de inferioritate. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. expresiv şi frumos. a treia pereche ş. nu i-a obosit. Acesta aruncă unui copil mingea. un principiu de organizare. părinţi şi educatori. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. în acelaşi timp. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. de integrare eficientă în mediul natural. ca urmare a reacţiei celorlalţi. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . social şi cultural. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă.

se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. cu hârtie sau cu sfoară. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. Materiale — Fluier. pe o distanţă de 5—8 m. Conducătorul la un semnal cu fluierul. toţi trebuie să drepţi. vitezei şi promptitudinii. în spatele unei linii. înainte de a prinde mingea. Copiii stau în coloană cîte unul. Acesta pasează mingea la întâmplare. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. joc care trebuie să rapid. copiii să execute două genoflexiuni. Scop — Dezvoltarea atenţiei. la două semnale.ultimul în joc. La semnalul 6 . iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. iar la trei semnale. Câştigă cel care rămîne . — 20 —30 de copii. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. — O minge uşoară.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Participanţi — Două sau mai multe echipe. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. In faţa fie cărei echipe. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme.. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării.. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. să execute 4 sări turi pe loc. trei echipe a cîte 8—20 copii. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Culesul mingilor Loc — în aer liber. — Participanţi Materiale Două. Participanţii formează un cerc.

Participanţi Scop . predînd ştafeta următorului.conducătorului de joc.în sală.d. — 10 —30 de copii. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge.. ajunge la al treilea ş.m. 7 . Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale .6 — 15 copii. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. cel căruia îi aparţine. la semnal. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. La un semn al conducătorului jocului. fie din hârtie. Va câştiga echipa care termină prima. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . . primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. fie din lemn. Jocul poate fi repetat de două.a. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. .Dezvoltă îndemînarea. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul.Sfoară. Organizaţi în două sau mai multe echipe. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. Pe traseul de deplasare a copiilor. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. fără ca ele să se răstoarne. trei ori. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. condu-cînd câte un cerc. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei.

După 60 secunde de . patru copii se aşează unul lingă altul. Figuri geometrice 8 . iar cei 3—4 copii.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire.a.. primii din fiecare echipă. la o distanţă de 4— 6 m. cei doi părăsesc camera. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. el trecând la coada şirului ş. aleargă spre masă.d. - Participanţi -10-30 copii Scop .Dezvoltarea spiritului de observaţie. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. Trei. stabiliţi iniţial. . fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. Apoi cei doi copii.a. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.m. trasată înaintea scaunelor. Dacă se pierde bobul pe traseu. care au ieşit din încăpere..Dezvoltarea îndemînării..în sală. avînd câte două beţişoare în mină.m. cel care 1-a pierdut. dând beţişoarele următorului din echipă. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii.).d. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. este desigur cel mai bun. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . două beţişoare pentru fiecare .în sală.examinare" vizuală. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. echipa sau participant. locul şi îmbrăcămintea lor. poate preda beţişoarele. La semnalul con ducătorului de joc. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii.

pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. Copiii trebuie să fie atenţi. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. una lângă alta. — O tablă. — 20—30 copii. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. cretă. — Dezvoltarea memoriei. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. 9 .

La un semnal. Aer. apă. este eliminat din joc. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. gîndirea rapidă. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. Jocul poate fi îngreunat. .d. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. se formează două sau mai multe echipe. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. — 20—20 copii. pe circumferinţa unui cerc. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. din joc. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. — în aer liber sau în sală. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării.a. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). sau „sol”. 8—40 copii. sau „apă”. Dacă el nu răspunde repede. Din copiii care iau parte la joc. care vor fi consideraţi câştigători. din fiecare echipă. — Dezvoltă promptitudinea. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. spunând. — O minge de cauciuc sau de handbal.m. în acelaşi sens şi cât mai repede. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. La semnalul conducătorului de joc. 2—4 ace şi aţă de cusut. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. Primul jucător. în acelaşi timp. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). ei introduc aţa în ac. cu voce tare : „aer”. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător.

REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. imitarea acţiunilor. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. pieptene. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. 2. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. prosop. săpun. cele greşite sunt corectate de colegi. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. perie de ghete. oglindă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. şerveţel. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. aplauzelor. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. ghicirea. 3. 5. 4. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. batistă. savonieră. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. iar dacă nu este corect. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. surpriza.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. periuţă de dinţi. mânuirea materialelor. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. să găsească antonimele unor cuvinte date.. O va scoate din săculeţ. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. perie de haine. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. motivând alegerea. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. aplauze. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit.

SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . 2. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. pământ). bun – rău etc. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. ia un cartonaş.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. etc.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. 2. foc în pădure. Exemplu: curat – murdar. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. Să ocrotim natura. . În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte.) . poluat – nepoluat. aer. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. li se mai acordă doar un punct. aruncarea gunoaielor pe jos). Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. păsări etc.. pământ). Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. aer. Nu distrugeţi natura.Frumoasă-i strada noastră ’’.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). motivând alegerea. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. Un elev vine la catedră. • Consolidarea deprinderilor de orientare.

a legăturilor care se fac între plante şi animale. aplauze. 4. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. aer. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. . care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . Elevul care are ecusonul . Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. fie de către elevi. adună hârtii. Aceste etichete se prind de piept. Ex: În apă sunt aruncate sticle. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. aer. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. întrecere. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.siluete de animale.vierme.. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. arbore. aplauze. animale. reguli. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. • viaţă. iarbă. bufniţă. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. oameni. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. pământ. cutii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. pământ. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. AER. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). etc. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului.3. cerb. În aer este mult fum. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. întrecere. 5. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul .. fie de către învăţătoare. pasăre. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. ELEMENTE DE JOC: surpriza. grâu.cerb’’. aer. în poziţia şezând. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat.. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. iepure. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. apă.oameni’’. După gruparea animalelor. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. şoarece. a locului pe care îl ocupă. insectă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. USCAT. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă.

Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. defrişări.).)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. . SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. secetă... La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. După rezolvarea fiecărei sarcini. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.Balenele’’ etc. mamnifere etc.. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. • Copiii lucrează pe două echipe. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. soare). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. aceleaşi pentru ambele echipe. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. aer. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă).Planeta Albastră’’. Chinuiesc animalele. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. exerciţiul. animalelor şi omului (apă. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. casete video.). MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Să explice de ce pădurea este .. . CD.. imaginate de învăţătoare. explicaţia. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. dispariţia unor animale etc. • Păduri incendiate. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). insigne etc. problematizarea. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente.Doxi’’. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. furtuni. sub forma de întrecere. plastic). • Aspecte din natură în timpul secetei.plămânul verde’’ al planetei.Delfinii’’ şi . maşini care elimină gaze de eşapament. Jocul se desfăşoară pe două echipe. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor.

peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. etc.. Distrug plantele. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv.. pe masă în faţa jucătorului. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. ghemuindu-se la pământ. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. dând ştafeta următorului elev.. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. în formă de evantai.detergenţi’’. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. aruncând toate gunoaiele în coş. Rup florile îndrăgite din parc. pe care să o arunce în coşul de gunoi. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. pe grupe formate din 5-7 jucători. Ocrotesc plantele şi animalele. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. adică cel din dreapta numărului 1.. Câştigă echipa care termină mai repede. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu.. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. . În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. îl poate pune pe el în dreapta jos. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare.sticle’’. Apoi. . COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. La comanda start. protecţia animalelor. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. colectare de fonduri.chimicale’’. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2.gunoaie’’. Ţinând cartoanele în mână. apoi se întorc în fugă. etc. protecţia unui copac etc.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. Respect animalele şi plantele.ambalaje’’. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. .. care trebuie să ridice o carte. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. aruncă deşeurile în coş. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. . iar . Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii.Mă joc frumos cu animalele. curăţenia unei zone. imitând mişcările peştilor prin apă. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. . Jucătorii se numerotează. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm.

.. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. căutând. pubelă pentru resturi alimentare. ghicirea. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. tacâmuri şi veselă unică folosinţă.înfiat’’. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. buline. aplauze. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). o trăistuţă. Se dă startul şi. mişcarea. pături. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. cu care va uda copacul.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. forma fructelor etc. hârtie. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. recompense.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. sau toamna. MATERIALE NECESARE: un copac. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul .. REGULI DE JOC: elevii vor . ajungând prima la .capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. copiii pornesc spre pădure. mişcarea.. situaţiile surpriză. studiaţi florile şi fructele. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . primăvara şi vara.Cabana Pădurarului’’. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . Cu timpul. hârtie. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. iar a doua echipă buline de culoare verde. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. carneţel.. invitaţi copiii să . • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. ambalaje ouă Kinder...Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt.. este penalizată sau va primi un supliment de . De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. mirosul pe care îl răspândesc florile. Susurul pâraielor. Vâltoarea apelor. Tunetul ploii. În final. creion de desen. Răsăritul soarelui.. casetofon. perioada când înfloreşte. aparat foto. Inocenţa ciocârliei.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. Ei sunt invitaţi . casa noastră! . Energia vântului. dar că omul se poate . în care pot nota înălţimea. ELEMENTE DE JOC: competiţia. Este Terra. pe cărarea şerpuită dintre copaci. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. Aceasta este lumea noastră. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. Tot ce ne înconjoară. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. coş de nuiele în care se află alimentele. Când ieşiţi la plimbare. În lumina amiezii. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului.. stimulente. cuib de păsări natural. până la un alt indiciu. JOC DE ROL . MATERIAL DIDACTIC: cărţi.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul.muncă’’.

s-a descurcat’’ cel mai bine.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . CEVA…………. deodată.. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. câteva curiozităţi. Odată ajunşi la acest popas. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.aşa nu’’ la întrebarea: . Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : ..De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . un muşuroi de furnici. ce foloase aduc.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . aflăm întrebările: Echipa 1 : . probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). flacoane de plastic. oameni care taie şi defrişează copacii. care reprezintă diferite modele de comportamente.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări.. Echipa 2 : .. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. cu ce se hrănesc. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ).. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. să culeagă floricele. pe rând. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . Aici într-un cuib de păsărele care a căzut.. Nu departe se vede . din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.Păstraţi curăţenia!’’. un cetăţean care aruncă hârtia jos. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . observă cum . adăposturile unor animale. Pentru că timpul trece. se consemnează răspunsurile. În acest sens.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. vom vorbi de animale şi păsările din pădure.casa pădurarului’’. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi.Să ocrotim natura!’’.să observe vegetaţia unor copaci. vor răspunde prin . Deschizând fiecare ou. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. pe care scrie . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre.. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării.. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. Răsfoind filă cu filă.aşa da’’ şi prin . .

În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. Copiii vor imita zgomotul focului. 2. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii.. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt..”. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj).. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. în timp ce. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. În continuare. respectând sensul acesteia.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Focul făcea. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. care se citesc apoi cu voce tare. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. imitarea sunetelor emise. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. mai ales pentru gâscă. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. denumirea acesteia. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. Afară era frig şi bătea vântul. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare.”. prin poziţia gurii larg deschise. vâjj-vâjj. vor fi solicitaţi să încerce articularea. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” .. fie pe covor în semicerc. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. Educatoarea poate motiva sosirea lor. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. imitând trenul. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. un alt grup ajunge trenul. vântul (j. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. Jocul continuă schimbând-se rolurile. reproducând vântul. în spatele incisivilor inferiori. 3.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). în timp ce pronunţă j. evitându-se prelungirea acestuia. iar restul vor alcătui şarpele. . (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). j. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. o parte dintre ei vor fi albine. ş). Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. şarpele (s. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. Nu se va scăpa din vedere faptul că. Grupa de copii va fi împărţiă în două. j (braţele lateral). j). execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. 5. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. eventual marcat. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. în cazul în care copiii articulează incorect. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. limba va fi plasată jos.. z. La alt semnal. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. 4. trenul (ş. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. j. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. ş. apoi cea a albinelor. Grupa de copii va fi împărţită în două. z).. În partea a doua a jocului. alergând cu o viteză mai mare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. ş. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită.s). La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. ş. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă.

7. perie. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. .”. raţa. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. gâsca. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. El se va aşeza cu spatele la grupă.. .. selectiv sau nu se face deloc. oaia.. Formularea corectă a genitivului. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. pisica. cocoşul. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. Material didactic: creion. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. calul.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. În desfăşurarea jocului. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. 6. cu capul pe braţe şi va simula că doarme.. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. Acesta va spune: „Trezeşte-te. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. pensulă. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. vrabia. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. cuburi. lingură. după cum li se cere. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. prosop.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. .. . păpuşă. măturică. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. minge etc. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. cu braţele pe masă. găina. albina etc. . Mihai. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual.executarea acţiunii de către copil. pahar. La semnalul dat. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). pieptăne.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. 8. educatoarea afişează silueta unui animal. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. În partea a doua a jocului. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. zgârie 4. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. 9. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). prinde şoareci 3. păzeşte casa 2. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. de exemplu: Câinele: 1. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. ciripeşte 5. 10. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. roade oase 3. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. latră pisica: 1. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. mianună 2. La întrebarea educatoarei. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. fuge vrăbiuţa: 1.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). educatoarea ridică un anumit balon. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. muşcă 2. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . balon albastru – rochiţă albastră etc.

Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. În desfăşurarea jocului. pleacă spre grădiniţă. 11. cretă. chibrit. De exemplu: masă pentru mobilier.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. se descoperă pe rând o singură imagine. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. pentru seară: copilul se dezbracă. raportarea lui la alte obiecte. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii.a oprit la măr”. doarme. o pisică pentru animale. solniţă etc. de aceeaşi categorie. se urcă în pat. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. prosop. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. se joacă etc. se spală la chiuvetă. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite.. serveşte micul dejun. scot obiectul (imaginea lui). GRUPA MIJLOCIE 12. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. de exemplu: la prânz. cratiţă. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . şerveţel. Pe acest disc este fixat de un ax. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. batistă. Prin învârtirea acestuia. pieptăne pentru obiecte de uz personal. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. un alt disc cu un segment lipsă. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. copilul face duş.

Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). un ceas deşteptător (sună ţrrr). CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. educatoarea trece la un alt copil.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. cu musculatura facială încordată. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. după caz. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. diferind doar printr-un singur sunet. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. ridicat în spatele incisivilor superiori. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. 15. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . după care răspunde la întrebarea pusă. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. iar copilul cu care aceasta dă mâna. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. 13. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. iar altele eronat. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. 14.

unul cu un singur element. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). EU SPUN UNA. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. ridică acel cartonaş sus. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Astfel. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. 16. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. După „lectura” scrisorii. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. iar altul cu două sau mai multe elemente. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. De exemplu. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. 17. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. repede şi formulează propoziţia. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). o acţiune specifică profesiunii . De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. grupa va mima dacă se poate. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”.

respective. Astfel. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. 20. În prima parte a jocului. 19. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. apoi o pot sugera copiii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. diverse jucării cunoscute de copii. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. 18. formularea corectă a propoziţiilor. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. „Panglica mea are culoarea albastră”). se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În cursul jocului. pe rând de mai mulţi copii. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. dacă piticul stă pe scaun. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. În desfăşurarea jocului. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. În partea a doua a jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis.

zarzavat. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. . răspunde pronunţând cuvântul corect. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. portocaliu. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. pătrunjel. castravete etc. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Acolo unde nivelul grupei permite. Se pronunţă un cuvânt greşit. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical.CE E BINE. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. În încheiere. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. iar cel care a primit mingea. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. GRUPA MARE 21. cumpărătorul n-o va primi. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. „Din ce material este făcută?”. În acest caz. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin.

porc. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. da. şopârlă etc. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. guler. lăsând doar un loc pentru educatoare. şoşoni. mănuşă. pentru ş: şarpe. sapă. na. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. sac. va începe jocul. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. ce. ci. ş. scară etc. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. 23 . v. taburet. 22. solniţă. grâu. gutuie. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. şi lasă timp copiilor. ţ. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. şorţ. macara tavă. stropitoare. s. şosete. castravete creion. lamă. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. cană masă. mătură ladă. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. ca etc. la. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. sacoşă. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. grădină. în faţă. de pildă s: sanie.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. . cretă. mălai. ş-j. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. scaun. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. castană. cadă. castel. je. g. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. ji. de exemplu: a) casă. În amplificarea jocului. scafandru. Regulile jocului: la semnalul dat. patru . şoarece. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. crap. greblă. r. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. carte. După ce educatoarea va da exemple. şapcă. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. cu palmele bine întinse oblic. j. mazăre. taxi măgar. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. sau pentr g: gâscă. pa. scrisoare. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. parc. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe.

. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective.. fie subiectul. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . formularea unor propoziţii cu acestea. veseltrist. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat.Primăvara.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte.. În încheiere. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. fie atributul.Cireşele. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. .Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. temperatură. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv.Merele se culeg din. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni.. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.. . În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. bun-rău.... În funcţie de nivelul grupei. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. pe rând. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. 25.. culori.. fie predicatul. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. cu un număr egal de membri. copiii merg la .. intensitate. corect-incorect.. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie..Toamna. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. se va stabili echipa câştigătoare. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. rapiditate. asperitate. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. duritate. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. 24. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. ascultător-neascultător. curajos-fricos. pomii. . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. În genere. grutate..

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. ac cu aţă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. un tren scurt. centimetru. cazma. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. În partea a doua a jocului. iar după însuşirea lor de către copii. degetar. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. maşină de cusut. o masă rotundă. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. o masă pătra 27. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . 26. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. În mediul rural.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. foarfece. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. stropitoare. se modifică sarcina didactică. un tren lung. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. apoi din dreapta. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. o păpuşă mică. .În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. De asemenea. Conducătorul jocului spune un cuvânt. Pe străzile fără indicatoare. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. le aşează pe şosele . Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte.să circule numai la culoarea verde a semaforului.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. 28. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor).

iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale.să denumească figurile geometrice.să rezolve corect itemii fişei. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. flanelograf. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . Pentru o mai bună coordonare. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. Copii închid ochii.calapod.Eu spun una. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. ciocan. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. Educatoarea va urmări toate echipele. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. ferăstrău.Fiecare propozitie este trecuta la plural. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie.să participe cu plăcere şi interes la activitate. floare rosie. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. 1. sa respecte regulile jocului . În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect.In partea a 2 a a jocului.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. . rindea etc.să identifice poziţii spaţiale. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. .Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. .flori rosii.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. . buline. tu spui multe ! 2. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice.fise de evaluare . Totodată. respectand acordul dintre subiect si predicat. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte).

Obiective operationale: . deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei.. imitarea zborului albinuţelor.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. În ultima parte a jocului. Dacă răspunsul copilului este corect. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. La semnal. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor.. stimulente albinuţe. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Dacă raspunsul este corect. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Desfasurarea jocului . JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Material didactic:furnicuta.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte.. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. 3. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. cel al gradinitei sau al scolii.Ex. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. . stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. apoi unul se va ascunde. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.piese geometrice. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta.

Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. vehicule’’ . sta un copil .. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.. locul unde.apoi o descrie... In centrul acestor portiuni.strada ‘’. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. pietonii’’. In mijlocul strazii .în momentul semnalului.pe un scaunel. iese din cerc si jocul continua fara el.. Joc didactic .. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. In mijlocul strazii.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. o bicicleta. Fiecare copil se prezinta . calculatorul. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea..Copilul la care s-a oprit plicul. pietonii’’ pot traversa. Pentru a fi mai atractiv . taversand strada.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. reprezentand . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . elementul de joc. steguletul verde . este marcat .Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica.îl deschide. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor..’’. Ex .. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . prin 2 linii paralele . in picioare .Participantii sunt asezati in cerc. Cand . in picioare.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. atat pentru scolari si prescolari. .. de la un trotuar la altul ... copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . pentru a le capta mai mult atentia . urmatorul spune: . astfel introducand ca . Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.Vehiculele’’ se deosebesc de ..’’. trotuarele’’.. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. Dupa ce ..Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Varianta: De aceasta data. o papusica si un prosopel. de exemplu.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou.... Jocul continua apoi cu un alt. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele.agentul de circulatie’’ .este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. Un copil spune . pe scaunel . ca atare. De o parte si de alta a strazii sunt . un disc de carton pe care e desenat un automobil..Copiii sunt .arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic... pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). agent de circulatie’’.. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.. el ridica repede pe cel rosu. . de indata ce . copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.agentul de circulatie’’a lasat . sta .agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde.. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. Jocul. pietoni’’ iar ceilalti. incet.

« Paznicul » strigă două numere deodată. departe. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. Se repetă de mai mult ori. inapoi. schimbă locul cu copilul atins. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. 4. ciripind. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. care. jocul continuă în aceeaşi formaţie. trece mingea copilului din spate. « Puişori. 3. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. educatoarea îi cheamă din nou. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. de exemplu 1 si 4. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. la stanga. sde uită cu mâinile la ochi. Dacă reuşeşte. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. . « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. La semnalul educatoarei. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. 5. 2. acum alergaţi înapoi. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. iar catelul sus! Jocuri 1. el aleargă cu ea în faţa şirului. După fiecare alergare se schimbă rolurile. inainte. Echipa al cărei 6. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Ex: Papusa jos. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. se ridică în picioare. La semnalul dat de educatoare. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. veniţi la mine ! Copiii aleargă. la rândul său o transmite mai departe. faţă în faţă. Fetiţa se trezeşte. La primul semnal de începere al educatoarei. trece alt copil în cerc. După trei încercări nereuşite. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. Educatoarea spune : « Puişori. in speta cadrul didactic. Când mingea a ajuns la acesta. Copiii care formează cercul capătă câte un număr.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. Educatoarea notează punctele. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. după câţi copii sunt. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. care este «paznic ». dacă nu. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. sus. la dreapta. procedând la fel. de la 1 la 10. mai aproape. La semnalul eudcatoarei. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Jocul se repetă de mai multe ori. îl leagă la ochi cu o basma. in spate. jos. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme.

cu faţa spre el.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. După învaţarea jocului. care stă în culcuşul ei.pisoii” aleargă liber împrejur. Jocul se repetă. restul vor fi iepurasii. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile..construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului..pisoii” se adună împrejurul ei.. unul câte unul. Când se trezeşte. « Vulpe. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. 8. La semnalul educatoarei . în spatele liniei de plecare.La semnalul de începere. Rândunica din mijloc care nu are cuib. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti..” Vulpea se trezeşte. 10.Copiii.zburaţi”. aşezaţi în şir... dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.Un copil va fi vulpea. toţi .Cercul se trasează cu creta pe sol.. el trebuie să o ridice. una reprezentând „pisicile”.La comanda educatoarei. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii.. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. . .La comanda educatoarei. La acest semnal.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. 9. se ghemuiesc.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. Se delimitează căsuţele prin două linii.. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. 7 . 12.. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul).Pisica” închide ochii.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. 11.unde se opresc şi strigă: . Dacă un jucător scapă mingea. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. « Pisica şi pisoii » La început. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. Jocul continuă.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. adică . să revină la locul său şi să continue jocul.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor.miau.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare.. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.. La 5-6 m.pisica” strigă: . « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. .. timp în care .Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. fiecare lângă un cub. cealaltă „şoriceii”. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. care este aşezată în jurul unui cerc mare.miau”. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. Jocul se repetă. „şoriceii” rostesc ultimul vers. executată la comandă. dinainte fixat.. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.

unul câte unul. 18. La semnal. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. înapoia liniei de plecare. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. Coloanele se aşează în spatele râului. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. La semnal. primii din fiecare şir escaladează banca. se întorc prin alergare la echipe. 16. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. următorul din coada şirului pleacă în tunel. execută târârea pe sub tufe. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct.La semnal. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. Aceştia prind mingea. el rămânând în faţa şirului. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. 19. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. Câştigă echipa care termină prima traseul.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. sar peste râu şi arunca mingea următorilor.La semnal. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. 15.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. predând ştafeta următorului prin atingere. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. “Ştafetă cu transport de mingi” . a terminat prima. Când ajung la capătul tufelor.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. aşezaţi în şir. sau măsuţe). jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. el rămânând în faţa şirului. din culcat înainte . La semnal. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. se marchează râul. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. îi ating pe următorii. coboară. următorul din coada şirului pleacă în tunel. trecând apoi la coada şirului. 14. La semnalul educatoarei . se deplasează pe distanţa stabilită. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. egale ca număr aşezate pe două coloane. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. 17.pornind altă grupă de elevi. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. primii din fiecare echipă. 13.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit.

.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. 3. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă.să precizeze utilitatea obiectului ales. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. 2. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). merg până la un punct fix.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. un copil va alege o jucărie şi o va denumi... vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3. ş.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. j) integrate în cuvinte. la întoarcere.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini.. tiii. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. reproducând sunetul claxonului” ti. copilul va numi obiectul. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”.apoi. ţ. .La semnal. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. 2. Câştigă echipa care termină prima traseul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. imitarea unor acţiuni. v. ti. apoi vor mima acţiunea de a se juca. u. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. având în faţa lor jucăriile. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. va alege o jucărie şi o va denumi. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. ELEMENTE DE JOC:mişcarea.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u.” 2. predau mingea şi trec la coada şirului. u. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”.

ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.” VARIANTA 1. Un copil alege o jucărie. aplauze. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. Educatoarea arată o jucărie. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. mimarea unor acţiuni.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. 2. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. Educatoarea denumeşte o culoare. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. • Răspunde numai copilul solicitat. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. Este roşu. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. jucării care au aceleaşi culori. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. VARIANTA 3. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. galben. VARIANTA 2. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. aplauze. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. 3. verde. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. veselă.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. copilul va preciza utilitatea acestuia. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. albastru. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. o va denumi.” . motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.). ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. îmbrăcăminte etc. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal.

VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. 3. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. o cutie mare. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. 2. Să denumească jucăria aleasă. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. Să denumească locul ei în sala de grupă. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. 2. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. MATERIAL: jucării. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. aplauze. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. 4. ghicirea.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. REGULILE JOCULUI: . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.4. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. verbalizând acţiunea. 5. 5. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor.

ghicirea. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. VARIANTA 2. ecusoane. păpuşa. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. păpuşa marionetă. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. • Dezvoltarea acuităţii auditive.• La cererea unei păpuşi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. la cadrul de poveste adecvat. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj.” VARIANTA 1. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. MATERIAL DIDACTIC: siluete. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. îl recunosc şi îl denumesc. 6. cadru de poveste. casetofon. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. Prin versurile:Hai.marionetă. siluete de personaje. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. Opţional.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7.

Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”.. folosirea banilor de jucărie.. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi.. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere.”. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. ecusoane cu personaje din poveste. • Activizarea vocabularului.. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. personajul şi povestea căreia îi aparţine. identifică personajele şi povestea din care fac parte. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. 8. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. coşuri de jucărie. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. o scufiţă roşie. o punguţă.. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii.).• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. de jucării sau de îmbrăcăminte. bani de jucărie.. aplauze. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv.. 2.. identifică personajul şi povestea din care face el parte. Magazinul poate fi: alimentar. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. salută apoi cere politicos obiectul dorit. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului.. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. formulele de politeţe potrivite. sacoşe. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. o pălărie de vânător.. ea este dată de la un copil la altul.. pe baza elementului dat. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii... 4... denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). în situaţiile create. să folosească în timpul jocului. etc.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. Vânzătorul . Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin... ELEMENTE DE JOC: imitarea.

REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. . Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. 4. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. întrebând: „Ce face păpuşa?”. apoi salută şi pleacă.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. Exemplu: „Copilul desenează”. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. Toţi copiii imtă acţiunea. După această scurtă conversaţie. 3. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. ghicirea. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. mulţumeşte vânzătorului. salută şi pleacă. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. prezentându-l vânzătorului. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. aplauze. Ea va imita spălatul păpuşii.să imite şi ei aceeaşi acţiune. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. apoi le vor mima şi ei. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. 2. Sau „Mărul este un fruct”. cumpărătorul mulţumeşte. „Iepurele fuge”. obiectul este plătit. „Câinele latră”. „Mărul are culoarea roşie”. „Mama citeşte”. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni.

copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. MATERIAL DIDACTIC: jucării. 3. 2. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. grupa copiilor cu maşinuţe. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. cercuri mari de diferite culori. iar în cercul roşu jucăriile mici. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. . utilizând numeralul ordinal. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. grupa copiilor cu ursuleţi. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe).2. cifre. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. mărimi şi culori diferite variate. forme şi culori variate. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. un săculeţ. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. să folosească corect numeralul ordinal. grupa copiilor cu păpuşi. 3. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. să interpreteze un cântec învăţat anterior. „Ursuleţul”. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte.

” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. pământ). MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. În aer este mult fum. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. cutii. aer. pământ. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. lipind ornamente din hârtie glasată. aer. fie de către un copil. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. După gruparea animalelor. Exemplu: „Copilul plantează un pom. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. aer. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. aer. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. Pe rând. fie de deucatoare. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. În a doua parte a jocului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. 2. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv.”. . 4. 3. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. pământ.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. siluete de animale. pământ).”Copilul sapă o groapă.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. pot aduna hârtii. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. 4. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. în mod creativ.

. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. 6.. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.” La cerinţa educatoarei.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. . 3. mânuirea materialului.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. 3. 4. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. în raport cu un reper dat. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. să plaseze conştient în spaţiul clasei. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. aplauze. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. 2. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. 2. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. Exemplu: „ Acesta este un morcov. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia.5. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 5. ELEMENTE DE JOC: surpriza. mişcarea. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. respectând tehnica de lipire învăţată. Morcovul este o legumă. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns.

în picioare. perie de păr. precizând poziţia pe care o ocupă. Fiecare răspuns corect este aplaudat. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. apoi vor fi aşezate la locul lor. prosop. doar prin pipăit.. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. fără să-l scoată..SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. mânuirea obiectelor. pastă de dinţi. În continuare. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal... sub formă de surpriză. de haine... aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele.. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. surpriza. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. Păpuşa este pe.. 2. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi.. pe raft.. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia.. Exemplu: „Am luat o carte.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. 7. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. VARIANTĂ: .. periuţe de dinţi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă.. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. îl denumeşte. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile.. etc. Ursuleţul este lângă. în spatele scăunelelor. precizându-se poziţia pe care o ocupă. 3. Maşinuţa este în.. batistă. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal... câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. • Interpretarea corectă a unui cântec.. Pe rând. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei.. pieptene.. pe covor. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal.. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. o cutie cu jucării. Pe rând.

plantelor şi munca oamenilor. (ex. mărime. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. prin pipăit.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. apoi verbalizează acţiunea. animalelor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. viaţa animalelor.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . SARCINA DIDACTICĂ: .miros şi importanţa pentru sănătatea omului. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. iar un copil vine şi caută în săculeţ. legumelor). va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. activitatea omului. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. culoare. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor .” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. dezvoltarea sensibilităţii gustative.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. VARIANTE:  Copilul gustă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. ghicitori. obiectul respectiv. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. tăiate şi amestecate. moment de aşteptare. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. Pieptene.tăiate. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente.gust.

). grupându-le pe anotimpuri la panou. motivând alegerea făcută. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. clasificându-le după un criteriu dat. copite. blană. hrană. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. motivând aşezarea imaginilor corecte. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. coarne etc. să găsească elemente caracteristice acestora. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. o poezie iar copiii trebuie să recunoască.• Completarea celor 4 tablouri. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. să descrie imginile potrivite. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. coadă. ELEMENTE DE JOC: . dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. galben – vara. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Mişcare pentru preluarea jetonului. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. diferite mişcări specifice animalelor). REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. identifică. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. înfăţişare. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. • Nu se admit răspunsurile în cor. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. foloase. să aleagă. ruginiu – toamna. un cântec.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. verde – primăvara. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele.

acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. mimând acţiunea respectivă. identifică animalul. aşezând imaginea pe panou. hrana. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. medic – stetoscop. • Membrii unei echipe au voie să se consulte.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. Manipularea materialului didactic: jetoane. educarea capacităţii de a efectua asocieri.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. Mişcarea. foloase. ustensile specifice unei meserii. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. croitor – centimetru. Interpretare de roluri. mediu de viaţă. uneltele necesare practicării lor. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. utilitatea acestora. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. stabilirea legăturii între unelte. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. materiale. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. Mimarea unei acţiuni specifice. constructor – cască. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. produse. motivând răspunsul.

Imitarea acţiunilor. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. • Prezenţa semnalelor sonore. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. amiaza. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. un copil scoate un obiect din sac. noaptea. • Limitarea timpului de răspuns. . lână. • Valorificarea de semne distinctive. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. metal. VARIANTE:  Copii inched ochii. sticlă. material plastic. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. Aplauza. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. medalioane colorate din plastic. hârtie. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. Recompense. mătase etc. dimineaţa. steguleţe din hârtie. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. • Moment de aşteptare. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. pânză. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare.

despărţirea cuvintelor în silabe. recunosc personajul şi povestea. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. „Capra cu trei iezi”. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. se opreşte la un copil care alege o imagine. copii extrag o siluetă.furculiţă etc. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. lingură. prosop. să povestească fragmentul ilustrat. „Scufiţa roşie”. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. „Ciuboţelele ogarului”. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. prânz. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor.  Se audiază un fragment din poveste. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. personaj surpriză care face introducerea în joc. semnale luminoase. . stimulente. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. periuţa de dinţi.• Pedepse hazlii pentru greşeli. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal.

Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. ELEMENTE DE JOC: . LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. precizarea unor reguli de comportare în grup. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. apoi îl repetă în întregime. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. Elemente de mişcare. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. Aplauze. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe.

PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI.DOUĂ CUBURI. APLAUZE. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. ÎNTRECERE. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. CASTANE. SURPRIZĂ.). GHICIREA ŞI APLAUZE. O PĂPUŞĂ.• • • Manipularea jucăriei. PIPĂIE OBIECTUL. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. BEŢIŞOARE . STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. o biluţă unui copil. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . CORECTITUDINEA. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. O SCOATE DIN SAC. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. Semnale sonore. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. ÎL DENUMEŞTE. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. MIŞCARE. PROCEDÂND CA MAI SUS. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. MAŞINI. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge.O MAŞINĂ ETC. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. CĂUTAREA. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. Aplauze . O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. MIŞCAREA. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. PĂPUŞI. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. ETC. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL.) SURPRIZA. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. O DENUMEŞTE. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. PROMPTITUDINEA.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. O VULPE. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: .POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . SURPRIZA. Merg in pas alergator. PATRU). APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. UN PANOU. APLAUZE. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET.. CI. SE MOTIVEZA ). ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. RIDICĂ JETONUL. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT.. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. Fac gimnastica de mic. Ma opresc. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. ÎN ACEL MOMENT.DE PE COVOR. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. . LA AL DOILEA SEMNAL. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). LA PRIMUL SEMNAL. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR .dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor .. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. TEATRU DE PĂPUŞI.respir usor. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. Intind bratele sa zbor. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. MOTIVÂND ACŢIUNEA. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. Sar apoi intr-un picior. DECÂT CELE DE PE LAC. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic.

privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.miau.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.mana tace.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.cioc.bum.palmele in fata pt. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.chit.bum.zbor-pasari mari .cioc.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.(trece repede .cioc(ciocanesc fiecare deget.cioc.(mieunat languros.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.chit.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.chit.(bat in masa cu pumnisorii. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).miau.bum.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.miau.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .sarim in sus) 3. BUNA DIMINEATA! 5.chit.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.miau.(aratatorul de la mana dreapta.cu bratele) Buna dimineata .care se ridica) Si repara garduletul! 4.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .

Cum cântã la moşi! Cântã. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Ah! Ce mai cocoş. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. zdup. cãluţ. Cum cântã la moşi! Cântã. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Cum cântã la moşi! Cântã. Vulpea pe cocoş. Vulpea pe cocoş. ţinându-se de mâini. acesta este primul. zdup!” La terminarea cântecului. Cum cântã la moşi! Cântã. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. zdup! Zdup. La ursul din pãdure . vulpea. hi. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. Câinele pe vulpe. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. hop. Un copil. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. Ah! Ce mai cocoş. Dupã aceste cuvinte. “cãlãreţul”. nu are cal. câinele. Educatoarea împarte rolurile copiilor. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. hi. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. vine şi se prinde de mijlocul moşului. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup.Copiii sunt aşezaţi în cerc. de pãmânt. ursul. Câinele pe vulpe. vulpe. lupul. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. de pãmânt. Astfel. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. Ah! Ce mai cocoş. La comanda de începere a jocului. hop! Hop în galop. hop. Cum cântã la moş. câine. lup. şi se învârt în cerc. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. hi! Hi. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. Lupul pe câine. Ah! Ce mai cocoş. iar restul copiilor poartã nume de animale. ce mai cocoş. hop. Popovici): “Cãlare pe bãţ. una reprezintã “caii”. cu faţa spre interior. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. iar cealaltã “cãlãreţii”. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. apoi urmeazã cocoşul. zdup. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. egale ca numãr. ca: cocoş. cãluţ. urs etc.

iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Ursul doarme nemişcat. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Nu latrã. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Copiii. “povestitorul”. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. se apropie tiptil de câine. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Stã cuminte. Copilul prins îi ia locul. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. stã un copil. Doarme? Haide sã-l trezim. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. la câţiva paşi. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. folosind propoziţii scurte. În faţa lor. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. De la ursul din pãdure. în spatele liniei de plecare. Copiii repetã. s-a-nfuriat! Mârâie. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . Împreunã cu educatoarea. nu muşcã. ţinându-se de mâini. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. “bârlogul”. care le spune o istorioarã. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Ne-a vãzut. liniştit. Copiii repetã cele spuse de povestitor. înainte de a fi atinşi de “urs”. denumit “casa copiilor”. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. Copiii repetã. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”.

să recunoască şi să denumească figurile geometrice. închiderea şi deschiderea ochilor. Coechipierii au voie să se ajute între ei. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. fişe individuale de lucru. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată.Cele două grupe de copii răspund pe rând. 2. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. . Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. unde trebuie sã atingã peretele. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. Obiective operaţionale: . Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. 2. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. „mai puţine”. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. „mai puţine”. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. frunze pe care sunt scrise sarcinile.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. 3. 1.La auzul acestor cuvinte. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

4. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. 8.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. . respective la cifra corespunzătoare.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini.să efectueze operaţii simple de calcul oral. căţeluşi. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. În fiecare căsuţă vor fi 2. Regulile jocului. Un copil va primi rolul de fermier . căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. imagini cu căsuţele animalelor. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. oi. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Elemente de joc: Riţa. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Desfăşurarea jocului: • • • • . –. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+.Veveriţa. 4 animale. Împreună sunt şapte oiţe. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. pisici. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor.etc. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Pe rand. alune. Ea pe pomi se caţără. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. traseul veveriţei. plicuri.să resolve corect sarcinile fişei. Materialul didactic: veveriţa. Iedul drag îşi apără. 6) animale. Este tot al ei.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. jetoane cu cifre. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor.cai.să raporteze cantitatea la număr.). Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. . întrecerea.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. 3. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Copiii numără animalele din căsuţe. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. “Muuuu” e vorba ei. . 5 4 sau 3) animale.Veveriţa. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. Obiective operaţionale: . Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. =).

Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. 12. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Dacă răspunsul copilului este corect. 2. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Găseşte mai multe variante de descompunere. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. 9. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Ia din coş 2 alune. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. 4. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. 7. 9. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Pe rând. Exemple: 1. Descoperă cifra care lipseşte. La semnal. 3. Numără descrescător de la 8. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. imitarea zborului albinuţelor. Adună alunele în coş. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. stimulente albinuţe. 10. 13. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 8. Câte au rămas?. iar după ea urmează a opta albinuţă. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. În final. Numără crescător de la 6. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. În ultima parte a . Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . 5. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. 11. 6.

Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. O fetiţă pleacă acasă. zum.. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. • dezvoltarea spiritului de echipă. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi.. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician.jocului. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. jetoane cu cifre. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. . mânuirea materialului. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Grupa este împărţită în două echipe. aplauze. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. La început. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. apoi unul se va ascunde. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. În final. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. zum albiniţa mea! 10. jetoane cu imagini. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă.

„=”.2=3) (7+ 1=8) 11. exerasarea număratului în limitele 1-10. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. siluetele personajelor. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Spre deosebire de prima parte a jocului. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Dacă aşează corect. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. . mânuirea personajelor. cifre. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. 4. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. În partea a doua a jocului. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. . • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. Se motivează aşezarea. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute.şi = » . Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. 5. Dacă nu rezolvă corect sarcina. „-”.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. 1. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. aplauze. Elemente de joc : surpriza. Un pitic pleacă la plimbare. • • . efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element.(5.să utilizeze corect simbolurile « +. . îl intuieşte cu ajutorul copiilor. grupele. 9 sau 10). Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. 3. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. . Obiective operaţionale: . 12. 6.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 .să rezolve corect fişa de lucru individuală . Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. ei primesc o recompensă. alt copil va veni să corecteze greşeala. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. La cererea educatoarei.

. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. .să rezolve corect fişa de lucru individuală. în limitele 1-10.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. . până vor fi exemplificate toate variantele. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. « .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. mişcarea. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. generalizarea) : Obiective operaţionale : . Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. 13. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. . Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. .  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. 9 sau 10) cărţi. .să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor.Elemente de joc : surpriza.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. . 5 sau 6 cărţi. sinteza. Se verifică prin numărare. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. analiza. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. apoi să spună cum le-a aşezat. . Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Copiii numără cărţile de pe raft. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.si = ». identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. 4.» si « = » . Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. . Împreună sunt şapte cărţi. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral.să utilizeze corect simbolurile « +. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ».

cifre de pus în piept. aplauzele. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . sunetul clopoţelului. aplauze .fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. siluete reprezentând rechizite.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . avioane . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. jetoane cu cifre. 8. apoi merge la masa cu material . deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . Elemente de joc: surpriza. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. întrecerea.peştişori ) . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare).    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . Educatoarea aruncă mingea unui copil .pentru echipa nr. Material didactic: ghiozdan. 5. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . închiderea şi deschiderea ochilor.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . recompensele. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. Copiii aşează 3. ursuleţi . mânuirea materialului. probleme ilustrate. 7.pentru echipa nr. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . un stilou. 7. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. scrisoare. . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . deplasarea. 8. o aruncă din nou educatoarei . Dacă aceasta este rezolvată corect. mărime). castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. 6. (se vor folosi două imagini: o carte. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. 5. păpuşi . a spiritului de observaţie . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . închiderea şi deschiderea ochilor . descoperirea grupurilor de obiecte . Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. VARIANTE DE JOC I . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. cuburi . 6. clopoţel. dezvoltarea atenţiei . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. următoarele exerciţii: . acesta o prinde . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. diplome. iepuraşi . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . . 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. Ex: 3.

III. II.După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . mânuirea materialului . cartofi ) . copiii verbalizează acţiunea . .închiderea şi deschiderea ochilor . fiecare în câte o lădiţă.II . unul merele roşii . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . Fructele culese sunt aşezate în coş . celălalt cu imaginea unui mere) . ardei. MATERIAL : macheta unei grădini de legume . mari şi mici plantate în grădină. Se cere copiilor să închidă ochii . Sortarea se face prin întrecere . VARIANTE DE JOC I. ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. toate . pătlăgele . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . La alt semnal . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. Răspunsurile corecte se aplaudă . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . închiderea şi deschiderea ochilor . „Eu am cules o mulţime de pere”. SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . La fel se procedează şi cu perele . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . legume decupate( morcovi. Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . întrecerea . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . zece lădiţe . mânuirea materialului . La alt semnal . cinci coşuleţe . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . părul are pere verzi şi galbene . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ .patru lădiţe . ELEMENTE DE JOC : surpriza . vinete . sesizând lipsa unei lădiţe. „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . copiii deschid ochii . VARIANTE DE JOC I.Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. surpriza . În acest timp se ascunde una din lădiţe . unul merele verzi . întrecerea . la bătaia din palme a educatoarei .

a memoriei . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . copiii închid ochii . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . Unul va sorta legumele mici . fixarea locului numerelor în şirul numeric . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. aplauze . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . . II. Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . III.II. „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . Sortarea se realizează prin întrecere . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . lângă copac . închiderea şi deschiderea ochilor . exersarea atenţiei . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . a spiritului de observaţie .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . în . III. În acest timp se va ascunde o lădiţă . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . în faţa . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . lângă .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . VARIANTE DE JOC I. Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . în spate . La următorul fluier copiii deschid ochii . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . în spatele . La următorul fluier copiii deschid ochii . unul pe cele mari . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze .etc. La fluierul educatoarei . Se descoperă copacul . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful