JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

printr-un joc de aruncare.mă spăl etc. Exemple : Culeg flori .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . adresându-i acestuia o noua întrebare. camion etc.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . zemos etc . mănâncă etc.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. În acest sens. Am considerat. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . ursuleţ. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. prin organizarea unor jocuri . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă.pisică . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. fricos . d ) .o maşină. a originalităţii . a fost metoda Răspunde -Aruncă . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. Papuşă . copii care culeg mere etc. pufos etc . mai multe sacoşe etc. Participanţii activi se selectează ad-hoc.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . oaie . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită.minge .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . cântă . porc etc. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . Copilul care prinde mingea. f ) . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….exerciţiu deosebit de agreate de către copii. De asemenea. e ) .sterg praful .pentru dezvoltarea imaginaţiei. dulce .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . frunze ingălbenite . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. roşu .pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . Baiatul construieşte castele din nisip. păsări călăoare. dar şi de verificare a acestora. Păsările zboară .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. -4c ) . 4 . alb .pentru cultivarea fluiditaţii.scriu . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. Mărul – rotund . cal . dar nu ştie răspunsul.iute . aşadar. apoi o aruncă altui coleg. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. iese din joc. b ) .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt .prindere a unei mingi uşoare.Interoghează. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea.pentru cultivarea fluidităţii expresionale .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale .

Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. cursiv. a treia pereche ş. Jucătorii se dispun în perechi. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. Acesta aruncă unui copil mingea. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. Toţi. Copiii formează un cerc.a.m. de integrare eficientă în mediul natural. vorbirea lor este neclară. ca urmare a reacţiei celorlalţi. Urmează a doua pereche.educatorii. Cu timpul. la activizarea lui. Unii vorbesc fără dificultăţi. un apăsător complex de inferioritate. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. optimizându-le. expresiv şi frumos. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. bine dezvoltaţi. În centrul cercului stă conducătorul jocului. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută.d. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. La semnal. Mingea trece mai departe. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. nu i-a obosit. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. un interes sporit pentru activităţi. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. dar alţii se poticnesc. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. social şi cultural. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. părinţi şi educatori. un principiu de organizare. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. 5 . în acelaşi timp. nesigură şi uneori peltică. contribuind în acelaşi timp din plin. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte.

copiii să execute două genoflexiuni. joc care trebuie să rapid. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. Scop — Dezvoltarea atenţiei. toţi trebuie să drepţi. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării.. Participanţi — Două sau mai multe echipe. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. iar la trei semnale. — Participanţi Materiale Două.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Câştigă cel care rămîne . vitezei şi promptitudinii. înainte de a prinde mingea. Materiale — Fluier. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. să execute 4 sări turi pe loc. In faţa fie cărei echipe. cu hârtie sau cu sfoară. La semnalul 6 . — 20 —30 de copii.. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. Acesta pasează mingea la întâmplare. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. Culesul mingilor Loc — în aer liber. trei echipe a cîte 8—20 copii. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. Copiii stau în coloană cîte unul. Participanţii formează un cerc. în spatele unei linii. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. la două semnale. pe o distanţă de 5—8 m.ultimul în joc. — O minge uşoară. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. Conducătorul la un semnal cu fluierul.

Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. cel căruia îi aparţine. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . fie din hârtie.d. trei ori. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun.Sfoară. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m.a. La un semn al conducătorului jocului. ajunge la al treilea ş. 7 . Va câştiga echipa care termină prima. Pe traseul de deplasare a copiilor. fie din lemn. Jocul poate fi repetat de două. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. . Participanţi Scop .Dezvoltă îndemînarea. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge.6 — 15 copii. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. fără ca ele să se răstoarne. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. la semnal. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m.conducătorului de joc. Organizaţi în două sau mai multe echipe. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. — 10 —30 de copii. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii.în sală. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul.m. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. condu-cînd câte un cerc. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. . apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. predînd ştafeta următorului.

Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. trasată înaintea scaunelor. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară.a. La semnalul con ducătorului de joc. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă.. - Participanţi -10-30 copii Scop .examinare" vizuală.m. aleargă spre masă. cel care 1-a pierdut. Apoi cei doi copii. două beţişoare pentru fiecare . stabiliţi iniţial.a. locul şi îmbrăcămintea lor. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. Figuri geometrice 8 .în sală.d.m. cei doi părăsesc camera. el trecând la coada şirului ş.). Trei. care au ieşit din încăpere. la o distanţă de 4— 6 m. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii.. poate preda beţişoarele. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire..d. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . echipa sau participant. avînd câte două beţişoare în mină. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. este desigur cel mai bun. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. dând beţişoarele următorului din echipă. După 60 secunde de . iar cei 3—4 copii. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .în sală.Dezvoltarea îndemînării. Dacă se pierde bobul pe traseu. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . . patru copii se aşează unul lingă altul.Dezvoltarea spiritului de observaţie. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. primii din fiecare echipă.

— O tablă. — Dezvoltarea memoriei. Copiii trebuie să fie atenţi. 9 . Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. — 20—30 copii. una lângă alta. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. cretă.

din fiecare echipă. 2—4 ace şi aţă de cusut. — Dezvoltă promptitudinea. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. Din copiii care iau parte la joc. spunând. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. se formează două sau mai multe echipe. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. din joc. este eliminat din joc. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. La un semnal. cu voce tare : „aer”. apă. Aer. în acelaşi timp. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. care vor fi consideraţi câştigători. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. — O minge de cauciuc sau de handbal. sau „apă”. La semnalul conducătorului de joc.m. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat.d. sau „sol”. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. 8—40 copii. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. gîndirea rapidă. ei introduc aţa în ac. Dacă el nu răspunde repede.a. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. . primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. — în aer liber sau în sală. — 20—20 copii. Primul jucător. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. pe circumferinţa unui cerc. în acelaşi sens şi cât mai repede. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. Jocul poate fi îngreunat. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă.

oglindă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. 2. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. perie de haine. şerveţel. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. iar dacă nu este corect. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. batistă. 4. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. savonieră. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. surpriza. imitarea acţiunilor. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). cele greşite sunt corectate de colegi. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . să găsească antonimele unor cuvinte date. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun.. pieptene. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul).Eu am găsit o periuţă de dinţi’’.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. săpun. ghicirea. 5. prosop. mânuirea materialelor. aplauze. periuţă de dinţi. 3. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. O va scoate din săculeţ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. perie de ghete. aplauzelor. motivând alegerea. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: .

să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). poluat – nepoluat. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. Nu distrugeţi natura. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. 2. pământ). aer.Frumoasă-i strada noastră ’’.. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: .) . motivând alegerea. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. etc. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. li se mai acordă doar un punct. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Un elev vine la catedră. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. foc în pădure.. ia un cartonaş. • Consolidarea deprinderilor de orientare. Exemplu: curat – murdar. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. bun – rău etc. aer. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. . MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. aruncarea gunoaielor pe jos). 2. pământ). Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. păsări etc.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. Să ocrotim natura.

care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. a legăturilor care se fac între plante şi animale. iepure. bufniţă. cerb. aer. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. 4. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. insectă. AER. pământ. . Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. adună hârtii. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. întrecere. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere.vierme. apă. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. reguli. etc. aer. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. Elevul care are ecusonul .oameni’’. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. pământ. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. aplauze. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. şoarece. USCAT.. 5. ELEMENTE DE JOC: surpriza. a locului pe care îl ocupă.siluete de animale. fie de către elevi. Ex: În apă sunt aruncate sticle. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. fie de către învăţătoare. Aceste etichete se prind de piept. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. în poziţia şezând. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. În aer este mult fum. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. oameni. arbore.. întrecere.. cutii. aplauze. grâu. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. După gruparea animalelor. • viaţă.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . aer. iarbă. animale.cerb’’. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze.3. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. pasăre.

sub forma de întrecere. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură.. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. furtuni. maşini care elimină gaze de eşapament.Delfinii’’ şi . dispariţia unor animale etc. • Păduri incendiate. .). • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul.). problematizarea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. soare). • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). . La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ..)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. • Să explice de ce pădurea este . explicaţia. animalelor şi omului (apă. După rezolvarea fiecărei sarcini. CD. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare.. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. secetă. mamnifere etc. defrişări. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. casete video. Jocul se desfăşoară pe două echipe. exerciţiul. aceleaşi pentru ambele echipe.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. • Copiii lucrează pe două echipe. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. • Aspecte din natură în timpul secetei. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. Chinuiesc animalele.Balenele’’ etc. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. imaginate de învăţătoare. aer. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. insigne etc. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc... • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor.Planeta Albastră’’. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:.plămânul verde’’ al planetei. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. plastic).Doxi’’.

În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:.. adică cel din dreapta numărului 1.ambalaje’’. La comanda start. Ţinând cartoanele în mână. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. care trebuie să ridice o carte. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. dând ştafeta următorului elev. .gunoaie’’.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. protecţia animalelor. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. Apoi. ghemuindu-se la pământ. aruncând toate gunoaiele în coş. aruncă deşeurile în coş. Respect animalele şi plantele. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. pe care să o arunce în coşul de gunoi. etc.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească.Mă joc frumos cu animalele. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. pe grupe formate din 5-7 jucători. curăţenia unei zone. colectare de fonduri. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. în formă de evantai. Ocrotesc plantele şi animalele. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . iar .. Rup florile îndrăgite din parc. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. Jucătorii se numerotează. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. protecţia unui copac etc. pe masă în faţa jucătorului. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. . şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. Distrug plantele. Câştigă echipa care termină mai repede. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. .peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă.. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. imitând mişcările peştilor prin apă.sticle’’... . hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret.detergenţi’’.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. îl poate pune pe el în dreapta jos. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. apoi se întorc în fugă. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. etc. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.chimicale’’. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. .. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei.

dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. Când ieşiţi la plimbare. Ei sunt invitaţi . Susurul pâraielor. situaţiile surpriză. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. ajungând prima la . Tot ce ne înconjoară. Răsăritul soarelui. Energia vântului. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă).. forma fructelor etc. pături..Cabana Pădurarului’’.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. buline. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. Se dă startul şi. JOC DE ROL . casa noastră! . tacâmuri şi veselă unică folosinţă. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. casetofon. pe cărarea şerpuită dintre copaci. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. cuib de păsări natural. o trăistuţă. coş de nuiele în care se află alimentele. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul .. recompense. studiaţi florile şi fructele. copiii pornesc spre pădure. ELEMENTE DE JOC: competiţia. dar că omul se poate . căutând. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii.. până la un alt indiciu. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. hârtie. Este Terra. hârtie. mirosul pe care îl răspândesc florile....muncă’’.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. cu care va uda copacul.. sau toamna. carneţel. În final.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. invitaţi copiii să . aplauze.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. iar a doua echipă buline de culoare verde. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. Aceasta este lumea noastră. mişcarea. perioada când înfloreşte.. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. ambalaje ouă Kinder. în care pot nota înălţimea.. REGULI DE JOC: elevii vor . pubelă pentru resturi alimentare. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. primăvara şi vara.înfiat’’. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. În lumina amiezii. creion de desen. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. mişcarea. Tunetul ploii. aparat foto. Inocenţa ciocârliei. Cu timpul. MATERIALE NECESARE: un copac. ghicirea. stimulente. este penalizată sau va primi un supliment de . Vâltoarea apelor. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le.

.. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. Nu departe se vede . din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. pe rând.Să ocrotim natura!’’.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. câteva curiozităţi. adăposturile unor animale. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. să culeagă floricele. Pentru că timpul trece.. se consemnează răspunsurile. observă cum . Deschizând fiecare ou. flacoane de plastic.. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele.aşa da’’ şi prin . şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.s-a descurcat’’ cel mai bine. vor răspunde prin .aşa nu’’ la întrebarea: ..Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . Aici într-un cuib de păsărele care a căzut.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . Odată ajunşi la acest popas. ce foloase aduc.. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. un cetăţean care aruncă hârtia jos. . un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. CEVA…………. care reprezintă diferite modele de comportamente.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. aflăm întrebările: Echipa 1 : . oameni care taie şi defrişează copacii. pe care scrie . conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? .Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ).casa pădurarului’’. Echipa 2 : . observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. Răsfoind filă cu filă. În continuare au loc discuţii pe marginea temei .Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . În acest sens. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări.. cu ce se hrănesc. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori.să observe vegetaţia unor copaci. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale.Păstraţi curăţenia!’’. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. deodată. un muşuroi de furnici.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . Copiii sar apoi peste un pârâiaş. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.

Copiii vor reproduce mişcarea vântului. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează.”. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. imitarea sunetelor emise. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. fie pe covor în semicerc. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. vâjj-vâjj. Copiii vor imita zgomotul focului. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt.. 2... Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. în timp ce. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. care se citesc apoi cu voce tare. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. respectând sensul acesteia. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele.. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului.”. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. denumirea acesteia. mai ales pentru gâscă. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. prin poziţia gurii larg deschise. În continuare. Afară era frig şi bătea vântul. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Focul făcea. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale.

dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. 4. un alt grup ajunge trenul. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. vântul (j. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. trenul (ş. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. imitând trenul. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. În partea a doua a jocului. iar restul vor alcătui şarpele.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). în timp ce pronunţă j. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. j. şarpele (s. ş. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. . se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. z). 5. Grupa de copii va fi împărţiă în două. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. limba va fi plasată jos. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. alergând cu o viteză mai mare. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. o parte dintre ei vor fi albine. 3. apoi cea a albinelor. Grupa de copii va fi împărţită în două. în spatele incisivilor inferiori. La alt semnal. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. j). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. în cazul în care copiii articulează incorect. ş. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). ş). reproducând vântul. eventual marcat.s). Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. Jocul continuă schimbând-se rolurile. j (braţele lateral). Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. ş. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. Nu se va scăpa din vedere faptul că. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. grupul de copii care alcătuieşte şarpele.. evitându-se prelungirea acestuia. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. z. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v.. j.

cocoşul. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. minge etc. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. El se va aşeza cu spatele la grupă. Material didactic: creion... . lingură. cuburi. Acesta va spune: „Trezeşte-te. măturică. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată.executarea acţiunii de către copil. calul. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. oaia. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. cu braţele pe masă. Formularea corectă a genitivului.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. Mihai. după cum li se cere. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc.. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. . 7. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea.. pensulă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. La semnalul dat. perie. pahar. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. prosop. raţa. . vrabia. . iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.”. În desfăşurarea jocului. albina etc.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. selectiv sau nu se face deloc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. . 6.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii.. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. găina. pieptăne. păpuşă. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. gâsca. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. pisica.

zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. balon albastru – rochiţă albastră etc. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. 9. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. 10. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. educatoarea ridică un anumit balon. muşcă 2. roade oase 3. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. fuge vrăbiuţa: 1. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. În partea a doua a jocului. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . de exemplu: Câinele: 1. mianună 2. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. 8. zgârie 4. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. ciripeşte 5. latră pisica: 1. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. educatoarea afişează silueta unui animal. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. prinde şoareci 3. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). păzeşte casa 2. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. La întrebarea educatoarei. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine.

chibrit. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. cratiţă. se descoperă pe rând o singură imagine. solniţă etc. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii.a oprit la măr”. scot obiectul (imaginea lui). pleacă spre grădiniţă. Pe acest disc este fixat de un ax. 11. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . un alt disc cu un segment lipsă. Prin învârtirea acestuia. cretă. raportarea lui la alte obiecte. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. de aceeaşi categorie. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. o pisică pentru animale. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. se joacă etc. copilul face duş. prosop. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. De exemplu: masă pentru mobilier. serveşte micul dejun. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine.. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. pieptăne pentru obiecte de uz personal. doarme. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. de exemplu: la prânz. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. se spală la chiuvetă. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. se urcă în pat. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. În desfăşurarea jocului. GRUPA MIJLOCIE 12. batistă. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. şerveţel. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. pentru seară: copilul se dezbracă.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. după caz. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. un ceas deşteptător (sună ţrrr). Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. iar copilul cu care aceasta dă mâna.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. după care răspunde la întrebarea pusă. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. iar altele eronat. 15. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. diferind doar printr-un singur sunet. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). 14. cu musculatura facială încordată. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. 13. educatoarea trece la un alt copil. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). ridicat în spatele incisivilor superiori. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii.

La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. repede şi formulează propoziţia. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. De exemplu. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Astfel. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. După „lectura” scrisorii. o acţiune specifică profesiunii . deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. 17. EU SPUN UNA. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. 16. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). unul cu un singur element. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. ridică acel cartonaş sus. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. grupa va mima dacă se poate. iar altul cu două sau mai multe elemente. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare.

se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. apoi o pot sugera copiii. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. 20. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. În cursul jocului. diverse jucării cunoscute de copii. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. „Panglica mea are culoarea albastră”). Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). 18. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. În desfăşurarea jocului. În prima parte a jocului. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. 19. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal.respective. În partea a doua a jocului. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Astfel. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. formularea corectă a propoziţiilor. dacă piticul stă pe scaun. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. pe rând de mai mulţi copii.

fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. . răspunde pronunţând cuvântul corect. În acest caz. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. zarzavat. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. cumpărătorul n-o va primi. portocaliu. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. GRUPA MARE 21. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii.CE E BINE. iar cel care a primit mingea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. castravete etc. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. pătrunjel. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. În încheiere. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. „Din ce material este făcută?”. Se pronunţă un cuvânt greşit. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Acolo unde nivelul grupei permite.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma.

Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. la. solniţă. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. taxi măgar. r. pa. sapă. mănuşă. sau pentr g: gâscă. scrisoare. mătură ladă. scaun. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. . ţ. mălai. cu palmele bine întinse oblic. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. ş-j. de exemplu: a) casă. greblă. grădină. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. crap. je. parc. gutuie. ş. porc. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. ci. de pildă s: sanie.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. şopârlă etc. castravete creion. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. carte. patru . cretă. ce. lamă. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. scafandru. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. va începe jocul. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. Regulile jocului: la semnalul dat. castel. guler. După ce educatoarea va da exemple. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. 23 . taburet. 22. cadă. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. sacoşă. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. castană. da. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. j. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. ca etc. lăsând doar un loc pentru educatoare. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. s. şapcă. şoşoni. v.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. şoarece. şosete. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. pentru ş: şarpe. ji. g. mazăre. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. şorţ. şi lasă timp copiilor. grâu. na. stropitoare. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. În amplificarea jocului. sac. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. macara tavă. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. scară etc. cană masă. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. în faţă.

Merele se culeg din. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. fie predicatul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. temperatură. corect-incorect.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. 24. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. curajos-fricos.Toamna. copiii merg la . copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. În genere. În încheiere.Primăvara. se va stabili echipa câştigătoare. duritate.. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. formularea unor propoziţii cu acestea. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare.. rapiditate. culori. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş... În funcţie de nivelul grupei. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. 25.. . Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). pomii. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.. bun-rău. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. cu un număr egal de membri. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. fie atributul. .. fie subiectul. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. asperitate.. ascultător-neascultător.. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. veseltrist.. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: .Cireşele.. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. . pe rând. intensitate. grutate.. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. .. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor.

iar după însuşirea lor de către copii. 26. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. se modifică sarcina didactică.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. În mediul rural. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. degetar. un tren scurt. apoi din dreapta. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. cazma. Pe străzile fără indicatoare. . o păpuşă mică. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. În partea a doua a jocului.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. le aşează pe şosele . ac cu aţă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. foarfece. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. stropitoare. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . o masă rotundă.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. maşină de cusut. Conducătorul jocului spune un cuvânt. o masă pătra 27. centimetru. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). 28. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. De asemenea. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă.să circule numai la culoarea verde a semaforului. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. un tren lung. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde.

flori rosii. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. ciocan. buline.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus.In partea a 2 a a jocului. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . 1. sa respecte regulile jocului . . Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea.Fiecare propozitie este trecuta la plural. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline.să identifice poziţii spaţiale. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. . Copii închid ochii. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. tu spui multe ! 2.să participe cu plăcere şi interes la activitate. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. .Eu spun una. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.să rezolve corect itemii fişei. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. . După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. floare rosie. respectand acordul dintre subiect si predicat. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. Pentru o mai bună coordonare. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Educatoarea va urmări toate echipele. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. ferăstrău. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător.calapod.să denumească figurile geometrice. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte .Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. flanelograf.fise de evaluare . rindea etc. Totodată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun.

Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. cel al gradinitei sau al scolii. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Dacă raspunsul este corect. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta.Ex. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. În ultima parte a jocului. . iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. imitarea zborului albinuţelor. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. Material didactic:furnicuta. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. apoi unul se va ascunde. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Obiective operationale: .. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta.. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta.. 3. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Dacă răspunsul copilului este corect. Desfasurarea jocului . destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. stimulente albinuţe.piese geometrice. La semnal.

sta un copil .... In mijlocul strazii.pe un scaunel. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . locul unde...agentul de circulatie’’a lasat . prin 2 linii paralele . In centrul acestor portiuni.Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. un disc de carton pe care e desenat un automobil. atat pentru scolari si prescolari. Jocul continua apoi cu un alt.. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. o bicicleta. astfel introducand ca .Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. pietonii’’. agent de circulatie’’. Joc didactic . Dupa ce .. Un copil spune .. Cand . copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare... am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.apoi o descrie. In mijlocul strazii . mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. elementul de joc. incet. reprezentand .. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000).este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. Pentru a fi mai atractiv . pietonii’’ pot traversa. Ex .strada ‘’. pietoni’’ iar ceilalti. in picioare .. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.. o papusica si un prosopel. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda..agentul de circulatie’’ .. pe scaunel . Varianta: De aceasta data.Participantii sunt asezati in cerc.Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’..îl deschide. . ca atare... Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. de la un trotuar la altul . copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.Copiii sunt . Jocul. taversand strada. pentru a le capta mai mult atentia . el ridica repede pe cel rosu.în momentul semnalului.’’.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. in picioare.. iese din cerc si jocul continua fara el. sta . anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . steguletul verde . calculatorul.. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . de indata ce .. urmatorul spune: .agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt.Vehiculele’’ se deosebesc de .pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. vehicule’’ . in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. Fiecare copil se prezinta . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. . de exemplu.’’. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. este marcat ..Copilul la care s-a oprit plicul. De o parte si de alta a strazii sunt . trotuarele’’.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc ...

trece mingea copilului din spate. trece alt copil în cerc. la dreapta. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. acum alergaţi înapoi. in spate. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. La semnalul dat de educatoare. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. la rândul său o transmite mai departe. La primul semnal de începere al educatoarei. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. « Puişori. veniţi la mine ! Copiii aleargă. 4. jocul continuă în aceeaşi formaţie. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. procedând la fel. După fiecare alergare se schimbă rolurile. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Echipa al cărei 6. faţă în faţă. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. Se repetă de mai mult ori. departe. Fetiţa se trezeşte. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. educatoarea îi cheamă din nou. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. de exemplu 1 si 4. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. Dacă reuşeşte. jos. inainte. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. dacă nu. 3. mai aproape. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Ex: Papusa jos. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. care. sde uită cu mâinile la ochi. . Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. sus. La semnalul educatoarei. Când mingea a ajuns la acesta. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. iar catelul sus! Jocuri 1. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. îl leagă la ochi cu o basma. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. inapoi. el aleargă cu ea în faţa şirului. ciripind. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. schimbă locul cu copilul atins. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. « Paznicul » strigă două numere deodată. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. de la 1 la 10. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. la stanga. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. după câţi copii sunt. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Educatoarea notează punctele. in speta cadrul didactic. Educatoarea spune : « Puişori. 2. se ridică în picioare. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. La semnalul eudcatoarei. care este «paznic ». După trei încercări nereuşite. Jocul se repetă de mai multe ori. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. 5. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin.

pisoii” se adună împrejurul ei. Când se trezeşte.unde se opresc şi strigă: .. „şoriceii” rostesc ultimul vers. se ghemuiesc. La acest semnal. 9. 7 . Jocul continuă..” Vulpea se trezeşte. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. .pisica” strigă: . timp în care . „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti.. cu faţa spre el. La 5-6 m.. restul vor fi iepurasii. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. După învaţarea jocului.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. cealaltă „şoriceii”.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme.miau”. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor..pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei.. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. 11.La comanda educatoarei.La semnalul de începere. 8. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. Jocul se repetă. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. Jocul se repetă. dinainte fixat. unul câte unul..La comanda educatoarei. « Vulpe... « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. Rândunica din mijloc care nu are cuib.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă.Pisica” închide ochii. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. Dacă un jucător scapă mingea. adică . în spatele liniei de plecare. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. fiecare lângă un cub. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. La semnalul educatoarei . Se delimitează căsuţele prin două linii. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). aşezaţi în şir..iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. care este aşezată în jurul unui cerc mare. executată la comandă.Cercul se trasează cu creta pe sol. care stă în culcuşul ei. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare... iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. să revină la locul său şi să continue jocul.Copiii. .Un copil va fi vulpea. « Pisica şi pisoii » La început. .aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. una reprezentând „pisicile”.miau. el trebuie să o ridice. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.zburaţi”... 12. toţi .pisoii” aleargă liber împrejur. 10. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei.

Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea.pornind altă grupă de elevi. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. Câştigă echipa care termină prima traseul. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. 15. 16. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. a terminat prima. înapoia liniei de plecare. Aceştia prind mingea. 17.La semnal. se întorc prin alergare la echipe. La semnal.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. îi ating pe următorii. 14. trecând apoi la coada şirului. 19. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. 18. 13. execută târârea pe sub tufe. următorul din coada şirului pleacă în tunel. predând ştafeta următorului prin atingere. se deplasează pe distanţa stabilită. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei.La semnal.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. Când ajung la capătul tufelor.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. el rămânând în faţa şirului. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. el rămânând în faţa şirului. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. aşezaţi în şir. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. La semnalul educatoarei . La semnal. unul câte unul.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. coboară. Coloanele se aşează în spatele râului. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. din culcat înainte . Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. La semnal. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. următorul din coada şirului pleacă în tunel. primii din fiecare echipă. primii din fiecare şir escaladează banca. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. “Ştafetă cu transport de mingi” . se marchează râul. sau măsuţe). egale ca număr aşezate pe două coloane.

Câştigă echipa care termină prima traseul. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren.. copilul va numi obiectul..În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). apoi vor mima acţiunea de a se juca. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r.apoi. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. merg până la un punct fix. tiii. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei.. ş. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. ţ. ti. imitarea unor acţiuni. 2. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina.. j) integrate în cuvinte. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. v. 2.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. . REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. la întoarcere.La semnal. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. reproducând sunetul claxonului” ti. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. va alege o jucărie şi o va denumi.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria.să precizeze utilitatea obiectului ales. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. u.” 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. predau mingea şi trec la coada şirului.. având în faţa lor jucăriile. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. u. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. 3.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. 3.

Educatoarea arată o jucărie. VARIANTA 2.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. copilul va preciza utilitatea acestuia. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. VARIANTA 3. aplauze. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. aplauze. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. veselă. îmbrăcăminte etc. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare.). • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. 3. • Răspunde numai copilul solicitat. jucării care au aceleaşi culori. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. mimarea unor acţiuni. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. verde. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. albastru.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie.” . Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. o va denumi. galben. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.” VARIANTA 1. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. 2. Educatoarea denumeşte o culoare. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. Este roşu. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. Un copil alege o jucărie. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei.

5. verbalizând acţiunea. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. o cutie mare.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. MATERIAL: jucării.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. aplauze. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. 4. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. 2.4. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. ghicirea. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. Să denumească jucăria aleasă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. 3. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. Să denumească locul ei în sala de grupă. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. REGULILE JOCULUI: . Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. 5. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2.

6. Prin versurile:Hai. păpuşa. Opţional. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate.marionetă. cadru de poveste. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. 2. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. la cadrul de poveste adecvat. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. ecusoane. casetofon.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7.• La cererea unei păpuşi. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ghicirea. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. MATERIAL DIDACTIC: siluete. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. păpuşa marionetă. siluete de personaje. • Dezvoltarea acuităţii auditive. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută.” VARIANTA 1. VARIANTA 2.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. îl recunosc şi îl denumesc.

identifică personajul şi povestea din care face el parte. 3. salută apoi cere politicos obiectul dorit. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. sacoşe. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. de jucării sau de îmbrăcăminte. formulele de politeţe potrivite.. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute... bani de jucărie. personajul şi povestea căreia îi aparţine. folosirea banilor de jucărie. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. ecusoane cu personaje din poveste. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. 4. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin.. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). Vânzătorul . pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. Magazinul poate fi: alimentar... 3.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. o pălărie de vânător. să folosească în timpul jocului. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. o punguţă. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil.. • Activizarea vocabularului.. identifică personajele şi povestea din care fac parte.”... în situaţiile create.. etc. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. 8.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ea este dată de la un copil la altul. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit.).... • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. 2.. o scufiţă roşie. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. 2. aplauze. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. pe baza elementului dat. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. ELEMENTE DE JOC: imitarea.. coşuri de jucărie.

cumpărătorul mulţumeşte.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. salută şi pleacă. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. ghicirea. „Câinele latră”. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. 3. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. 2. 4. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. Ea va imita spălatul păpuşii. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. apoi salută şi pleacă. „Mărul are culoarea roşie”. Exemplu: „Copilul desenează”. Toţi copiii imtă acţiunea. După această scurtă conversaţie. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. mulţumeşte vânzătorului. Sau „Mărul este un fruct”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. . să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. „Iepurele fuge”. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. aplauze.să imite şi ei aceeaşi acţiune. obiectul este plătit. „Mama citeşte”. întrebând: „Ce face păpuşa?”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. prezentându-l vânzătorului. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. apoi le vor mima şi ei. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. precizând ce parte a corpului spală păpuşa.

) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. 2. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. cercuri mari de diferite culori. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. utilizând numeralul ordinal. iar în cercul roşu jucăriile mici. grupa copiilor cu păpuşi. grupa copiilor cu maşinuţe. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. . „Ursuleţul”. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. MATERIAL DIDACTIC: jucării. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. 3. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. mărimi şi culori diferite variate. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. să interpreteze un cântec învăţat anterior. un săculeţ. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara.2. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. forme şi culori variate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. cifre. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. grupa copiilor cu ursuleţi. să folosească corect numeralul ordinal. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. 3. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. 3.

Exemplu: „Copilul plantează un pom. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. 2. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. 3.”Copilul sapă o groapă. pământ.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. lipind ornamente din hârtie glasată.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte.”. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. În a doua parte a jocului. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. aer. pământ). Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. 4. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. pământ). În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Pe rând. cutii. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. în mod creativ. pământ. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. fie de deucatoare. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. aer. După gruparea animalelor. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. pot aduna hârtii. . • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. fie de către un copil. aer. siluete de animale. aer. 4. În aer este mult fum.

diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. în raport cu un reper dat. aplauze. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. respectând tehnica de lipire învăţată. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. 6. Exemplu: „ Acesta este un morcov. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv.” La cerinţa educatoarei. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou.5. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. 3. 2. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. mişcarea. . 5. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. ELEMENTE DE JOC: surpriza. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. 2.. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. mânuirea materialului. Morcovul este o legumă. 4. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. să plaseze conştient în spaţiul clasei. 3. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu..

• Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia.. prosop.. pe covor. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. precizându-se poziţia pe care o ocupă. 2. Maşinuţa este în. Pe rând.. periuţe de dinţi.. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă.. îl denumeşte..... 7. în picioare. Exemplu: „Am luat o carte. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. 3.. pastă de dinţi. Fiecare răspuns corect este aplaudat. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. Ursuleţul este lângă. Păpuşa este pe. batistă. precizând poziţia pe care o ocupă. în spatele scăunelelor. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol.. fără să-l scoată.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său.. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. sub formă de surpriză. etc. doar prin pipăit... • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. apoi vor fi aşezate la locul lor. • Interpretarea corectă a unui cântec.. de haine. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. mânuirea obiectelor.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. pe raft. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. În continuare. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. Pe rând. perie de păr. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare.. surpriza.. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. VARIANTĂ: . După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. pieptene. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil.. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. o cutie cu jucării... DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal.. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv..

trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. animalelor. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. viaţa animalelor. plantelor şi munca oamenilor.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. iar un copil vine şi caută în săculeţ. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. ghicitori.tăiate. dezvoltarea sensibilităţii gustative. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri.gust. obiectul respectiv. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. (ex. prin pipăit. VARIANTE:  Copilul gustă.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. apoi verbalizează acţiunea. tăiate şi amestecate. Pieptene.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. SARCINA DIDACTICĂ: . • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. legumelor).perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. mărime. culoare. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. activitatea omului. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . moment de aşteptare. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.

PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. verde – primăvara. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. coadă. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. un cântec. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. ruginiu – toamna. să găsească elemente caracteristice acestora. să descrie imginile potrivite. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte.). a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. blană. • Nu se admit răspunsurile în cor. motivând alegerea făcută. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. ELEMENTE DE JOC: . foloase. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. identifică. coarne etc. grupându-le pe anotimpuri la panou. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. copite. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. motivând aşezarea imaginilor corecte. să aleagă. • Mişcare pentru preluarea jetonului. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. clasificându-le după un criteriu dat. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv.• Completarea celor 4 tablouri. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. galben – vara. înfăţişare. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. diferite mişcări specifice animalelor). SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. hrană. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă.

SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. educarea capacităţii de a efectua asocieri. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. mimând acţiunea respectivă. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. identifică animalul. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. ustensile specifice unei meserii. constructor – cască. hrana.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. Mişcarea. medic – stetoscop. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. Mimarea unei acţiuni specifice. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. croitor – centimetru. mediu de viaţă. Manipularea materialului didactic: jetoane. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. produse. aşezând imaginea pe panou. utilitatea acestora.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. motivând răspunsul. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. materiale. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. Interpretare de roluri. uneltele necesare practicării lor. stabilirea legăturii între unelte. foloase.

CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. • Valorificarea de semne distinctive. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. • Moment de aşteptare. lână. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. Aplauza. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. Imitarea acţiunilor. • Limitarea timpului de răspuns. . ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. pânză. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. material plastic. steguleţe din hârtie. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. metal. un copil scoate un obiect din sac. hârtie. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. mătase etc. sticlă. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. • Prezenţa semnalelor sonore. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. amiaza. dimineaţa. medalioane colorate din plastic. VARIANTE:  Copii inched ochii. noaptea. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. Recompense.

cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. lingură.furculiţă etc. . SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. periuţa de dinţi. despărţirea cuvintelor în silabe. „Capra cu trei iezi”. „Scufiţa roşie”. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată.  Se audiază un fragment din poveste. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. „Ciuboţelele ogarului”. copii extrag o siluetă. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. semnale luminoase. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. recunosc personajul şi povestea. să povestească fragmentul ilustrat. stimulente. prânz. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. personaj surpriză care face introducerea în joc. se opreşte la un copil care alege o imagine. prosop.• Pedepse hazlii pentru greşeli. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti.

REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. apoi îl repetă în întregime. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. ELEMENTE DE JOC: . precizarea unor reguli de comportare în grup. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. Aplauze. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . Elemente de mişcare. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume.

). BEŢIŞOARE . O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. MAŞINI. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. O PĂPUŞĂ. PĂPUŞI. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. APLAUZE. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL.O MAŞINĂ ETC. ÎL DENUMEŞTE. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC.) SURPRIZA. CORECTITUDINEA. PROCEDÂND CA MAI SUS. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. ETC. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL.• • • Manipularea jucăriei. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. GHICIREA ŞI APLAUZE. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. O SCOATE DIN SAC. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. CASTANE. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. MIŞCAREA. SURPRIZĂ. Aplauze . FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ.DOUĂ CUBURI. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. o biluţă unui copil. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. O DENUMEŞTE. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. ÎNTRECERE. PROMPTITUDINEA. MIŞCARE. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. Semnale sonore. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. PIPĂIE OBIECTUL. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. CĂUTAREA.

MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. Intind bratele sa zbor. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. RIDICĂ JETONUL. Fac gimnastica de mic. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. PATRU). SURPRIZA. TEATRU DE PĂPUŞI. LA AL DOILEA SEMNAL. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. UN PANOU. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. DECÂT CELE DE PE LAC. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . LA REDESCHIDEREA CORTINEI. APLAUZE. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. CI. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE.. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: .. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT).respir usor. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. . APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. Merg in pas alergator. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE.. Sar apoi intr-un picior.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. Ma opresc.DE PE COVOR. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. LA PRIMUL SEMNAL. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. O VULPE. MOTIVÂND ACŢIUNEA.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. SE MOTIVEZA ). Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. ÎN ACEL MOMENT. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC.

la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .mana tace.(bat in masa cu pumnisorii.cioc(ciocanesc fiecare deget.(mieunat languros.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.(aratatorul de la mana dreapta.chit.(trece repede .copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.cioc.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.miau.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.chit.bum.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.palmele in fata pt.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.miau. BUNA DIMINEATA! 5.miau.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.cioc.chit.sarim in sus) 3. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.cioc.bum.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .miau.chit.zbor-pasari mari .cu bratele) Buna dimineata .care se ridica) Si repara garduletul! 4.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.bum.

egale ca numãr. Un copil. câine. iar cealaltã “cãlãreţii”. una reprezintã “caii”. ce mai cocoş. hi. ca: cocoş. ţinându-se de mâini. hi. cãluţ. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. câinele. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. acesta este primul. Câinele pe vulpe. hop. vine şi se prinde de mijlocul moşului. lupul. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. şi se învârt în cerc. cãluţ. Dupã aceste cuvinte. iar restul copiilor poartã nume de animale. Cum cântã la moş. zdup!” La terminarea cântecului. Ah! Ce mai cocoş. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Câinele pe vulpe. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. “cãlãreţul”. Popovici): “Cãlare pe bãţ. Vulpea pe cocoş. de pãmânt. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Ah! Ce mai cocoş. hi! Hi. Cum cântã la moşi! Cântã. urs etc. zdup. Cum cântã la moşi! Cântã. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. Educatoarea împarte rolurile copiilor. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. La ursul din pãdure . hop. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. hop! Hop în galop. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. La comanda de începere a jocului. apoi urmeazã cocoşul. Astfel. nu are cal. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. lup. Cum cântã la moşi! Cântã. ursul. hop. Ah! Ce mai cocoş.Copiii sunt aşezaţi în cerc. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. Lupul pe câine. Ah! Ce mai cocoş. zdup! Zdup. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. vulpea. zdup. Cum cântã la moşi! Cântã. Vulpea pe cocoş. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. de pãmânt. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. vulpe. cu faţa spre interior.

Copiii repetã. la câţiva paşi. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. nu muşcã. Copilul prins îi ia locul. care le spune o istorioarã. ţinându-se de mâini. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. stã un copil. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. se apropie tiptil de câine. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Împreunã cu educatoarea. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Copiii. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. denumit “casa copiilor”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . “bârlogul”. De la ursul din pãdure. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. În faţa lor. s-a-nfuriat! Mârâie. folosind propoziţii scurte. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. Stã cuminte. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Doarme? Haide sã-l trezim. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Ne-a vãzut. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Ursul doarme nemişcat. liniştit. în spatele liniei de plecare. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. “povestitorul”. înainte de a fi atinşi de “urs”. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Copiii repetã. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. Copiii repetã cele spuse de povestitor. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. Nu latrã.

închiderea şi deschiderea ochilor. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. „mai puţine”. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. „mai puţine”. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. frunze pe care sunt scrise sarcinile. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. 1. unde trebuie sã atingã peretele. 3. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. Obiective operaţionale: . realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. 2. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1.La auzul acestor cuvinte. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. .să recunoască şi să denumească figurile geometrice. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. Coechipierii au voie să se ajute între ei.Cele două grupe de copii răspund pe rând. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. fişe individuale de lucru. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. 2. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . Pe panou se aşează o grupă de obiecte.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

3. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.). În fiecare căsuţă vor fi 2. “Muuuu” e vorba ei. Împreună sunt şapte oiţe. Este tot al ei. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. întrecerea. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. . –. =). 5 4 sau 3) animale. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor.Veveriţa.4. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. Elemente de joc: Riţa. alune. 4 animale. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. oi.să efectueze operaţii simple de calcul oral. jetoane cu cifre.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Desfăşurarea jocului: • • • • . Materialul didactic: veveriţa. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. plicuri.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă.să raporteze cantitatea la număr. Un copil va primi rolul de fermier . Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Pe rand. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. 6) animale. . imagini cu căsuţele animalelor. 8. Obiective operaţionale: . Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. căţeluşi.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Ea pe pomi se caţără. traseul veveriţei. respective la cifra corespunzătoare. . Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Iedul drag îşi apără. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor.să resolve corect sarcinile fişei. Regulile jocului. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. Copiii numără animalele din căsuţe.cai. pisici.etc.Veveriţa.

2. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Descoperă cifra care lipseşte. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. În ultima parte a . Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. 10. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Găseşte mai multe variante de descompunere. 9. imitarea zborului albinuţelor. Pe rând. Ia din coş 2 alune. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. În final. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. iar după ea urmează a opta albinuţă. 3. 4. Adună alunele în coş. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Dacă răspunsul copilului este corect. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. 9. Numără crescător de la 6. Câte au rămas?. 13. Numără descrescător de la 8. 7. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. 8. 5. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. La semnal. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. stimulente albinuţe. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Exemple: 1. 11. 12. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. 6. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine.

• dezvoltarea spiritului de echipă. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. apoi unul se va ascunde. aplauze. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. O fetiţă pleacă acasă. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. jetoane cu cifre. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. . mânuirea materialului. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. zum. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. zum albiniţa mea! 10.. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. În final. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. apoi problemele vor fi formulate de către copii. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini.jocului. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. jetoane cu imagini.. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. Grupa este împărţită în două echipe. La început.

9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. 6. 5.2=3) (7+ 1=8) 11.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. cifre. .să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Câţi pitici sunt în imagine ? 2. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. Elemente de joc : surpriza. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. 9 sau 10). Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. . Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.(5. exerasarea număratului în limitele 1-10. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. alt copil va veni să corecteze greşeala. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. aplauze. . Obiective operaţionale: . 4.să rezolve corect fişa de lucru individuală . Un pitic pleacă la plimbare. îl intuieşte cu ajutorul copiilor.să utilizeze corect simbolurile « +. Dacă nu rezolvă corect sarcina. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. ei primesc o recompensă. • • . grupele.şi = » . Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. siluetele personajelor. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. „-”. Dacă aşează corect. 12. Se motivează aşezarea. . În partea a doua a jocului. Spre deosebire de prima parte a jocului. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. „=”. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. La cererea educatoarei. mânuirea personajelor. 3. 1.

Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. . Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. mişcarea.si = ». • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». . • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. . • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. Copiii numără cărţile de pe raft. . • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. 5 sau 6 cărţi.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). sinteza. analiza.» si « = » . Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. apoi să spună cum le-a aşezat. . 4.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. Împreună sunt şapte cărţi. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Se verifică prin numărare. până vor fi exemplificate toate variantele. generalizarea) : Obiective operaţionale : . .să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. .să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. 13.să rezolve corect fişa de lucru individuală. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10.Elemente de joc : surpriza. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. . 9 sau 10) cărţi.să utilizeze corect simbolurile « +. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. în limitele 1-10. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. « .

mărime). recompensele. aplauzele. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. 5. scrisoare. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . 7. 8. mânuirea materialului. ursuleţi . sunetul clopoţelului. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . 6. păpuşi . Educatoarea aruncă mingea unui copil . acesta o prinde . o aruncă din nou educatoarei . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . Material didactic: ghiozdan. Elemente de joc: surpriza.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. diplome. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte .pentru echipa nr. . un stilou.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. siluete reprezentând rechizite. cifre de pus în piept. închiderea şi deschiderea ochilor. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . VARIANTE DE JOC I . Ex: 3. cuburi . clopoţel. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . . descoperirea grupurilor de obiecte . avioane . 8. a spiritului de observaţie . probleme ilustrate. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). apoi merge la masa cu material . 7. dezvoltarea atenţiei . 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. iepuraşi . deplasarea. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . 6.pentru echipa nr. următoarele exerciţii: . (se vor folosi două imagini: o carte. întrecerea. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. jetoane cu cifre. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. Dacă aceasta este rezolvată corect. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . închiderea şi deschiderea ochilor .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini.peştişori ) .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . aplauze . Copiii aşează 3. 5.

ardei. La fel se procedează şi cu perele . surpriza . VARIANTE DE JOC I. REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Fructele culese sunt aşezate în coş . mari şi mici plantate în grădină. La semnalul educatoarei copiii închid ochii . II. Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. ELEMENTE DE JOC : mişcarea . La alt semnal . mânuirea materialului . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . toate . unul merele roşii . pătlăgele . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . mânuirea materialului . zece lădiţe . la bătaia din palme a educatoarei . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . sesizând lipsa unei lădiţe.II . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. cinci coşuleţe . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ .patru lădiţe . închiderea şi deschiderea ochilor . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV.Sunt numiţi doi copii care să sorteze. Răspunsurile corecte se aplaudă . legume decupate( morcovi. „Eu am format mulţimea de mere roşii „. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . La alt semnal .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . celălalt cu imaginea unui mere) . întrecerea . părul are pere verzi şi galbene . fiecare în câte o lădiţă. VARIANTE DE JOC I. MATERIAL : macheta unei grădini de legume .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . ELEMENTE DE JOC : surpriza . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . copiii verbalizează acţiunea . „Eu am cules o mulţime de pere”. vinete . cartofi ) .închiderea şi deschiderea ochilor . copiii deschid ochii . întrecerea . În acest timp se ascunde una din lădiţe . III. unul merele verzi . Sortarea se face prin întrecere . Se cere copiilor să închidă ochii .

Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . copiii închid ochii . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. lângă . lângă copac .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze .etc. închiderea şi deschiderea ochilor . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”.II. a spiritului de observaţie . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . Sortarea se realizează prin întrecere . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . III. La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . aplauze . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . exersarea atenţiei . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . unul pe cele mari . La fluierul educatoarei . În acest timp se va ascunde o lădiţă . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . în faţa . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . Unul va sorta legumele mici . La următorul fluier copiii deschid ochii . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . VARIANTE DE JOC I. III. Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . în spate .La fluierul educatoarei copiii închid ochii .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . Se descoperă copacul . în . fixarea locului numerelor în şirul numeric . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . în spatele . La următorul fluier copiii deschid ochii . a memoriei . II.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful