JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

pisică . Papuşă . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….sterg praful . aşadar. mănâncă etc. 4 . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . a originalităţii . ursuleţ.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . dulce .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă.o maşină. Baiatul construieşte castele din nisip.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . Exemple : Culeg flori .scriu .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . oaie . Păsările zboară . a fost metoda Răspunde -Aruncă . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. camion etc. axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.exerciţiu deosebit de agreate de către copii.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . păsări călăoare.prindere a unei mingi uşoare.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. alb . b ) . f ) . printr-un joc de aruncare.iute . roşu .să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . iese din joc. cal . În acest sens. apoi o aruncă altui coleg. cântă . adresându-i acestuia o noua întrebare. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale.mă spăl etc.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . zemos etc . frunze ingălbenite . e ) . Copilul care prinde mingea. Am considerat.pentru cultivarea fluiditaţii. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. Participanţii activi se selectează ad-hoc. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. -4c ) . pufos etc .pentru dezvoltarea imaginaţiei. dar nu ştie răspunsul. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. copii care culeg mere etc. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. prin organizarea unor jocuri .Interoghează.minge . fricos . porc etc. d ) .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . mai multe sacoşe etc. De asemenea. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. Mărul – rotund . dar şi de verificare a acestora.

ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor.a. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. Cu timpul. La semnal. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. bine dezvoltaţi. părinţi şi educatori. Acesta aruncă unui copil mingea. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. în acelaşi timp. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. vorbirea lor este neclară. ca urmare a reacţiei celorlalţi. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. În centrul cercului stă conducătorul jocului. a treia pereche ş. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. contribuind în acelaşi timp din plin. Urmează a doua pereche. nesigură şi uneori peltică.d. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. Jucătorii se dispun în perechi. de integrare eficientă în mediul natural. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă.m. un apăsător complex de inferioritate. un interes sporit pentru activităţi.educatorii. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. Toţi. cursiv. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. optimizându-le. 5 . constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. social şi cultural. Unii vorbesc fără dificultăţi. un principiu de organizare. Mingea trece mai departe. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. Copiii formează un cerc. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. la activizarea lui. dar alţii se poticnesc. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . expresiv şi frumos. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. nu i-a obosit.

primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. — Participanţi Materiale Două. Copiii stau în coloană cîte unul. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. Participanţii formează un cerc. copiii să execute două genoflexiuni. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Culesul mingilor Loc — în aer liber.ultimul în joc. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. Participanţi — Două sau mai multe echipe. trei echipe a cîte 8—20 copii. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. în spatele unei linii. vitezei şi promptitudinii. Câştigă cel care rămîne . iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. iar la trei semnale.. înainte de a prinde mingea. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. să execute 4 sări turi pe loc. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Acesta pasează mingea la întâmplare. La semnalul 6 . Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. pe o distanţă de 5—8 m. In faţa fie cărei echipe. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Conducătorul la un semnal cu fluierul. — 20 —30 de copii. joc care trebuie să rapid.. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. — O minge uşoară. Materiale — Fluier. toţi trebuie să drepţi. cu hârtie sau cu sfoară. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. la două semnale.

Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. fără ca ele să se răstoarne. condu-cînd câte un cerc. Jocul poate fi repetat de două. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. — 10 —30 de copii.a. fie din lemn. 7 . apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Organizaţi în două sau mai multe echipe. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. la semnal. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge.m. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit.conducătorului de joc. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun.d. cel căruia îi aparţine. fie din hârtie. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . Va câştiga echipa care termină prima. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil.. Pe traseul de deplasare a copiilor. . . Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. La un semn al conducătorului jocului.6 — 15 copii. ajunge la al treilea ş. predînd ştafeta următorului.Dezvoltă îndemînarea. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m.Sfoară.în sală. trei ori. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . Celălalt capăt va fi ţinut în mină. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Participanţi Scop . Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri.

el trecând la coada şirului ş.).m.a. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . Apoi cei doi copii. este desigur cel mai bun. După 60 secunde de .examinare" vizuală. patru copii se aşează unul lingă altul. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. la o distanţă de 4— 6 m. stabiliţi iniţial.d. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . cei doi părăsesc camera.Dezvoltarea spiritului de observaţie. La semnalul con ducătorului de joc. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. - Participanţi -10-30 copii Scop .în sală. avînd câte două beţişoare în mină. locul şi îmbrăcămintea lor.. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă.în sală.d.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. Trei. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. echipa sau participant.. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire.Dezvoltarea îndemînării. Figuri geometrice 8 . dând beţişoarele următorului din echipă. iar cei 3—4 copii. aleargă spre masă. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. două beţişoare pentru fiecare .a. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . trasată înaintea scaunelor.m. Dacă se pierde bobul pe traseu. . poate preda beţişoarele. care au ieşit din încăpere. cel care 1-a pierdut.. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. primii din fiecare echipă. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă.

cretă. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. — Dezvoltarea memoriei. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. una lângă alta. 9 . Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. — O tablă. — 20—30 copii. Copiii trebuie să fie atenţi.

este eliminat din joc. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. 8—40 copii. spunând. se formează două sau mai multe echipe. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători.a.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. . apă. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). gîndirea rapidă. Din copiii care iau parte la joc. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. — Dezvoltă promptitudinea. Primul jucător. 2—4 ace şi aţă de cusut. Dacă el nu răspunde repede. din fiecare echipă. ei introduc aţa în ac. sau „sol”. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). La semnalul conducătorului de joc. La un semnal. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor.d. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. din joc. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. — 20—20 copii. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. Jocul poate fi îngreunat. în acelaşi timp. Aer.m. pe circumferinţa unui cerc. în acelaşi sens şi cât mai repede. — în aer liber sau în sală. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. — O minge de cauciuc sau de handbal. care vor fi consideraţi câştigători. cu voce tare : „aer”. sau „apă”.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. O va scoate din săculeţ. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul).. mânuirea materialelor.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. 2. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. şerveţel. prosop. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. săpun. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. 5. aplauzelor. să găsească antonimele unor cuvinte date. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. savonieră. iar dacă nu este corect. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). perie de ghete. 3. motivând alegerea. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. ghicirea. pieptene. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . 4. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. perie de haine. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. periuţă de dinţi. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. batistă. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . surpriza. aplauze. cele greşite sunt corectate de colegi. oglindă. imitarea acţiunilor.

foc în pădure. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. Nu distrugeţi natura. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte.Frumoasă-i strada noastră ’’. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . etc. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. motivând alegerea. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). aruncarea gunoaielor pe jos). . După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine.. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. aer.) . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Exemplu: curat – murdar. bun – rău etc. Să ocrotim natura. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor.. pământ). li se mai acordă doar un punct. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. poluat – nepoluat. aer. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. pământ). Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. păsări etc. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. Un elev vine la catedră. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. ia un cartonaş. 2. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). • Consolidarea deprinderilor de orientare. 2. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate.

a legăturilor care se fac între plante şi animale. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. USCAT. animale. apă. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante.3. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. iarbă. ELEMENTE DE JOC: surpriza. aplauze.. • viaţă. bufniţă. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. pământ. 4. AER. aplauze. fie de către învăţătoare. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. fie de către elevi. Elevul care are ecusonul . CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. În aer este mult fum. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. adună hârtii.oameni’’. 5. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. şoarece. După gruparea animalelor. în poziţia şezând. oameni. pământ. cerb. iepure. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni.siluete de animale.cerb’’. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. pasăre. aer. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător.vierme. întrecere. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. . Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii.. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. reguli. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă.. aer. întrecere. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. insectă. aer. grâu. Aceste etichete se prind de piept. etc. a locului pe care îl ocupă. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . Ex: În apă sunt aruncate sticle. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. cutii. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. arbore. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii.

insigne etc.Planeta Albastră’’.. soare).Doxi’’. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. explicaţia. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. • Copiii lucrează pe două echipe.).Delfinii’’ şi .Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. furtuni. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. aer.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. dispariţia unor animale etc. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. maşini care elimină gaze de eşapament. CD. • Să explice de ce pădurea este . animalelor şi omului (apă. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. Chinuiesc animalele. defrişări. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă).. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie.). problematizarea. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. . CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. Jocul se desfăşoară pe două echipe. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. După rezolvarea fiecărei sarcini. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. secetă. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). aceleaşi pentru ambele echipe. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. .. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(.. sub forma de întrecere.Balenele’’ etc. imaginate de învăţătoare. mamnifere etc. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. • Aspecte din natură în timpul secetei. casete video.plămânul verde’’ al planetei. exerciţiul. • Păduri incendiate. plastic).

peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. pe care să o arunce în coşul de gunoi...ambalaje’’. Respect animalele şi plantele. Apoi.Mă joc frumos cu animalele.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. etc. imitând mişcările peştilor prin apă.chimicale’’. protecţia unui copac etc. dând ştafeta următorului elev. etc. Câştigă echipa care termină mai repede. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri.. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. aruncă deşeurile în coş..detergenţi’’. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. elevii aleargă spre coşurile de gunoi.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.. pe grupe formate din 5-7 jucători. care trebuie să ridice o carte. . Rup florile îndrăgite din parc. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. Distrug plantele. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. aruncând toate gunoaiele în coş. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv..peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. . Jucătorii se numerotează. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. iar . ÎN momentul când poluanţii intră în apă. protecţia animalelor. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. ghemuindu-se la pământ. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. colectare de fonduri. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2.sticle’’. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor.gunoaie’’. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. La comanda start. . în formă de evantai. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. pe masă în faţa jucătorului. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. . adică cel din dreapta numărului 1. îl poate pune pe el în dreapta jos. Ocrotesc plantele şi animalele. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. apoi se întorc în fugă. Ţinând cartoanele în mână. . De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . curăţenia unei zone. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct.

sau toamna. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului..muncă’’. în care pot nota înălţimea. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . Se dă startul şi. Cu timpul. Tunetul ploii. dar că omul se poate .. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. pături. o carte de imagini despre ocrotirea naturii.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. buline. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. stimulente.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. mişcarea. mişcarea. Este Terra. Aceasta este lumea noastră. pe cărarea şerpuită dintre copaci. ELEMENTE DE JOC: competiţia. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii .Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. hârtie. căutând.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu.. Ei sunt invitaţi . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. Inocenţa ciocârliei. hârtie. perioada când înfloreşte. coş de nuiele în care se află alimentele. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. forma fructelor etc. În final. pubelă pentru resturi alimentare.Cabana Pădurarului’’. casetofon.înfiat’’. creion de desen.. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le.. Tot ce ne înconjoară.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. JOC DE ROL . ambalaje ouă Kinder.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. Energia vântului. situaţiile surpriză. Susurul pâraielor. cuib de păsări natural. Când ieşiţi la plimbare. Răsăritul soarelui. ghicirea. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. aparat foto. MATERIALE NECESARE: un copac. casa noastră! . se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. ajungând prima la .. primăvara şi vara. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. aplauze. invitaţi copiii să . SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. carneţel.. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă.. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. REGULI DE JOC: elevii vor . recompense. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. studiaţi florile şi fructele. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile.. până la un alt indiciu. În lumina amiezii. cu care va uda copacul. este penalizată sau va primi un supliment de .ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. mirosul pe care îl răspândesc florile. Vâltoarea apelor. iar a doua echipă buline de culoare verde. copiii pornesc spre pădure. o trăistuţă. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna.

Odată ajunşi la acest popas.. CEVA………….doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.aşa da’’ şi prin . Răsfoind filă cu filă. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior.. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . Echipa 2 : .. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. Deschizând fiecare ou. deodată.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . .imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. pe rând. În acest sens. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. pe care scrie . Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. câteva curiozităţi.Păstraţi curăţenia!’’. vor răspunde prin . cu ce se hrănesc.. Nu departe se vede . copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. ce foloase aduc..Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. să culeagă floricele. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. Copiii sar apoi peste un pârâiaş.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : .Să ocrotim natura!’’. Pentru că timpul trece. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. adăposturile unor animale. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? .aşa nu’’ la întrebarea: . flacoane de plastic.casa pădurarului’’. se consemnează răspunsurile.s-a descurcat’’ cel mai bine. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . observă cum . oameni care taie şi defrişează copacii. un cetăţean care aruncă hârtia jos.să observe vegetaţia unor copaci. un muşuroi de furnici. aflăm întrebările: Echipa 1 : . care reprezintă diferite modele de comportamente. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile... observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).

Focul făcea. vâjj-vâjj. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Copiii vor imita zgomotul focului. mai ales pentru gâscă. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani.. Afară era frig şi bătea vântul. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. care se citesc apoi cu voce tare. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. denumirea acesteia. În continuare.”. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. fie pe covor în semicerc. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. Educatoarea poate motiva sosirea lor.. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor.. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. în timp ce. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. vor fi solicitaţi să încerce articularea. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. 2. prin poziţia gurii larg deschise. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş.”. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. respectând sensul acesteia. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele.. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. imitarea sunetelor emise. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale.

Grupa de copii va fi împărţită în două. Nu se va scăpa din vedere faptul că. limba va fi plasată jos. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. La alt semnal. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. vântul (j. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. un alt grup ajunge trenul. z. în timp ce pronunţă j. ş. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z.s). z). În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. în spatele incisivilor inferiori. imitând trenul. alergând cu o viteză mai mare. Grupa de copii va fi împărţiă în două. eventual marcat. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. . ş.. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. trenul (ş. o parte dintre ei vor fi albine. apoi cea a albinelor. în cazul în care copiii articulează incorect. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. 4. j (braţele lateral). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. 3.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. 5. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. ş. Jocul continuă schimbând-se rolurile. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm.. reproducând vântul. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. În partea a doua a jocului. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. j). A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. j. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. j. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. iar restul vor alcătui şarpele. şarpele (s. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. evitându-se prelungirea acestuia. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. ş).

AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. . vrabia. pahar. după cum li se cere. gâsca. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. păpuşă. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual.executarea acţiunii de către copil.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. . oaia. El se va aşeza cu spatele la grupă. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc.. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. calul.. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. raţa. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. cuburi. 7. Formularea corectă a genitivului. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. În desfăşurarea jocului. pensulă.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. selectiv sau nu se face deloc. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea.”. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. cocoşul. Mihai.. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. găina. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). minge etc. La semnalul dat. prosop. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. măturică. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. 6. pieptăne. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. cu braţele pe masă. lingură.. Acesta va spune: „Trezeşte-te. . albina etc. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. . pisica. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Material didactic: creion. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. .. perie.

de exemplu: Câinele: 1. muşcă 2. 10. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. păzeşte casa 2. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. 8. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. La întrebarea educatoarei. educatoarea ridică un anumit balon. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. balon albastru – rochiţă albastră etc. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. fuge vrăbiuţa: 1. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . ciripeşte 5. prinde şoareci 3. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. În partea a doua a jocului. latră pisica: 1. mianună 2. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). roade oase 3. zgârie 4. 9. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. educatoarea afişează silueta unui animal. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor.

Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. Pe acest disc este fixat de un ax. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. scot obiectul (imaginea lui). şerveţel. cretă. raportarea lui la alte obiecte. Prin învârtirea acestuia.. se urcă în pat. se descoperă pe rând o singură imagine.a oprit la măr”. se spală la chiuvetă. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. doarme. De exemplu: masă pentru mobilier. 11. de exemplu: la prânz. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. prosop. În desfăşurarea jocului. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. de aceeaşi categorie. un alt disc cu un segment lipsă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. pentru seară: copilul se dezbracă. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. cratiţă. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. copilul face duş. o pisică pentru animale. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. serveşte micul dejun. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. pleacă spre grădiniţă. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. GRUPA MIJLOCIE 12. chibrit. pieptăne pentru obiecte de uz personal. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. solniţă etc. batistă. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. se joacă etc. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini.

Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. diferind doar printr-un singur sunet. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. 15. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. 13. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. cu musculatura facială încordată. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. ridicat în spatele incisivilor superiori. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. 14. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. educatoarea trece la un alt copil. după caz. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. iar altele eronat. după care răspunde la întrebarea pusă. un ceas deşteptător (sună ţrrr). CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. iar copilul cu care aceasta dă mâna. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă.

Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. o acţiune specifică profesiunii . TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. iar altul cu două sau mai multe elemente. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. Astfel. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. repede şi formulează propoziţia. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. unul cu un singur element. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. EU SPUN UNA. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. grupa va mima dacă se poate. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. ridică acel cartonaş sus. 16. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. De exemplu. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. 17. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. După „lectura” scrisorii. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse.

DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. „Panglica mea are culoarea albastră”). păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. apoi o pot sugera copiii. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. În partea a doua a jocului.respective. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Astfel. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). În cursul jocului. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. 18. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. 19. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. dacă piticul stă pe scaun. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. formularea corectă a propoziţiilor. diverse jucării cunoscute de copii. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. 20. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. În desfăşurarea jocului. În prima parte a jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. pe rând de mai mulţi copii.

2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. răspunde pronunţând cuvântul corect. pătrunjel. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. Se pronunţă un cuvânt greşit. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. În acest caz. Acolo unde nivelul grupei permite. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. cumpărătorul n-o va primi. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. În încheiere. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă.CE E BINE. . echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. castravete etc. portocaliu. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. iar cel care a primit mingea. „Din ce material este făcută?”. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. GRUPA MARE 21. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. zarzavat.

cretă. de exemplu: a) casă. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. stropitoare. macara tavă. v. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. ţ. lamă. şapcă. da. grădină. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. gutuie. la. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. pa. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. va începe jocul.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. solniţă. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. lăsând doar un loc pentru educatoare. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. taxi măgar. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. castel. În amplificarea jocului. crap. şopârlă etc. scară etc. taburet. parc. După ce educatoarea va da exemple. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. şoşoni. sacoşă. na. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. s. patru . şorţ. scaun. şosete. . şoarece. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. sac. j. 22. cadă. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. mazăre. ş. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. greblă. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. grâu. cană masă. şi lasă timp copiilor. guler. pentru ş: şarpe. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. r. castravete creion. scrisoare. g. je. Regulile jocului: la semnalul dat. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. ce. cu palmele bine întinse oblic. ji. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. scafandru. castană. porc. sau pentr g: gâscă. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. mălai. de pildă s: sanie. ca etc. ş-j. în faţă. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. carte. mătură ladă. ci. 23 . Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. sapă. mănuşă.

în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. ascultător-neascultător. . În încheiere. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. pomii.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună.. rapiditate... Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. curajos-fricos. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. 24. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. fie subiectul. grutate.Cireşele. corect-incorect. duritate. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta.. culori. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. copiii merg la . veseltrist... . Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). .Merele se culeg din. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. asperitate. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare..Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. formularea unor propoziţii cu acestea. bun-rău.. fie predicatul. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. temperatură. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite.. pe rând. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. . Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus.. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului.. cu un număr egal de membri... Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. 25. În genere. se va stabili echipa câştigătoare. intensitate. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. fie atributul.Primăvara. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.Toamna. În funcţie de nivelul grupei.

exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. o masă pătra 27. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. ac cu aţă. foarfece. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. degetar. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). o păpuşă mică. De asemenea. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare .CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. . cazma.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. maşină de cusut. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. o masă rotundă. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. 26. În mediul rural. 28.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. În partea a doua a jocului. stropitoare. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. le aşează pe şosele . centimetru. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Pe străzile fără indicatoare. iar după însuşirea lor de către copii. Conducătorul jocului spune un cuvânt. apoi din dreapta. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. se modifică sarcina didactică. un tren scurt. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. un tren lung. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă.

Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. flanelograf. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). rindea etc.Fiecare propozitie este trecuta la plural. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv.să identifice poziţii spaţiale. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.să participe cu plăcere şi interes la activitate.să rezolve corect itemii fişei. Copii închid ochii.fise de evaluare .Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. . respectand acordul dintre subiect si predicat. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea.calapod. .flori rosii. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. Educatoarea va urmări toate echipele. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . sa respecte regulile jocului .Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. Pentru o mai bună coordonare. buline.In partea a 2 a a jocului.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect.Eu spun una. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. ciocan. ferăstrău. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte .să denumească figurile geometrice. Totodată. floare rosie. . Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. tu spui multe ! 2. 1. .

La semnal. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. stimulente albinuţe.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format.. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Obiective operationale: . Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii.Ex. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. 3. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Dacă răspunsul copilului este corect.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. cel al gradinitei sau al scolii. apoi unul se va ascunde.. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat.piese geometrice. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si .A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. . Dacă raspunsul este corect. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Material didactic:furnicuta. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Desfasurarea jocului . În ultima parte a jocului. imitarea zborului albinuţelor. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale.

de indata ce . El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. sta un copil . prin 2 linii paralele .. trotuarele’’. taversand strada.. un disc de carton pe care e desenat un automobil. In mijlocul strazii..agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. Jocul.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. Jocul continua apoi cu un alt.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt.agentul de circulatie’’a lasat . nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. steguletul verde . Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur. ca atare. pietonii’’ pot traversa. elementul de joc.în momentul semnalului. agent de circulatie’’. o bicicleta. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. pietoni’’ iar ceilalti. de exemplu.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. .Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. reprezentand .. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect ... in picioare..Participantii sunt asezati in cerc. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000).. Dupa ce .pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.apoi o descrie.Vehiculele’’ se deosebesc de . .Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .pe un scaunel. este marcat . locul unde.Copiii sunt . am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii... In mijlocul strazii .Copilul la care s-a oprit plicul. Joc didactic . In centrul acestor portiuni. iese din cerc si jocul continua fara el... Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. o papusica si un prosopel. Un copil spune ..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. atat pentru scolari si prescolari. Varianta: De aceasta data. Fiecare copil se prezinta .’’. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii...strada ‘’.. pe scaunel . calculatorul. de la un trotuar la altul . pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. Cand . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. sta ..Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. Ex . Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze... urmatorul spune: . pietonii’’. el ridica repede pe cel rosu. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.’’. pentru a le capta mai mult atentia . Pentru a fi mai atractiv . astfel introducand ca . De o parte si de alta a strazii sunt .....agentul de circulatie’’ . agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.. incet.. in picioare . vehicule’’ .îl deschide.

care este «paznic ». copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. Jocul se repetă de mai multe ori. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. 5. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. la rândul său o transmite mai departe. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. se ridică în picioare. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. După fiecare alergare se schimbă rolurile. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. La primul semnal de începere al educatoarei. Educatoarea notează punctele. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Educatoarea spune : « Puişori. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. departe. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. trece alt copil în cerc. Echipa al cărei 6. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. După trei încercări nereuşite. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Dacă reuşeşte. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. la stanga. La semnalul eudcatoarei. educatoarea îi cheamă din nou. mai aproape. iar catelul sus! Jocuri 1. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. jos. in spate. veniţi la mine ! Copiii aleargă. Ex: Papusa jos. el aleargă cu ea în faţa şirului. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. 2. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. Când mingea a ajuns la acesta. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. La semnalul dat de educatoare. . La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. ciripind. de la 1 la 10. sde uită cu mâinile la ochi. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. in speta cadrul didactic. faţă în faţă. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. care. La semnalul educatoarei. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. procedând la fel. « Puişori. de exemplu 1 si 4. jocul continuă în aceeaşi formaţie. trece mingea copilului din spate. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. schimbă locul cu copilul atins. acum alergaţi înapoi. inapoi. 4. 3. îl leagă la ochi cu o basma. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Fetiţa se trezeşte. după câţi copii sunt. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. « Paznicul » strigă două numere deodată. la dreapta. sus. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. inainte. Se repetă de mai mult ori. dacă nu.

.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. . După învaţarea jocului.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. 10. Jocul se repetă. cu faţa spre el..La comanda educatoarei.. La 5-6 m. 9. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii.unde se opresc şi strigă: . „şoriceii” rostesc ultimul vers.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa.La semnalul de începere. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. care este aşezată în jurul unui cerc mare..pisica” strigă: . « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. el trebuie să o ridice.La comanda educatoarei.miau”. La semnalul educatoarei . Jocul continuă. timp în care . unul câte unul.zburaţi”. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. executată la comandă.. toţi . 8. Dacă un jucător scapă mingea.. se ghemuiesc.. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.pisoii” se adună împrejurul ei. una reprezentând „pisicile”. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. Se delimitează căsuţele prin două linii.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. care stă în culcuşul ei. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. « Vulpe.Un copil va fi vulpea.” Vulpea se trezeşte. adică .. 7 .prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.. La acest semnal. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica).Vulpea somnoroasă S-a închis în casă.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor.. .Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. restul vor fi iepurasii. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.miau.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. « Pisica şi pisoii » La început.. 11.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. Rândunica din mijloc care nu are cuib. cealaltă „şoriceii”. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). Jocul se repetă.Copiii. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. în spatele liniei de plecare. să revină la locul său şi să continue jocul.Cercul se trasează cu creta pe sol.Pisica” închide ochii. .. Când se trezeşte. 12.. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. dinainte fixat. aşezaţi în şir.pisoii” aleargă liber împrejur. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. fiecare lângă un cub..

Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. “Ştafetă cu transport de mingi” . îi ating pe următorii. 13. 14. La semnal. el rămânând în faţa şirului. La semnal. se deplasează pe distanţa stabilită.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. aşezaţi în şir. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. din culcat înainte . Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână.La semnal. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. se marchează râul. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. La semnalul educatoarei . Coloanele se aşează în spatele râului.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. Câştigă echipa care termină prima traseul.pornind altă grupă de elevi. sau măsuţe).Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. se întorc prin alergare la echipe. Când ajung la capătul tufelor. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. 16. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. primii din fiecare şir escaladează banca.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. predând ştafeta următorului prin atingere. următorul din coada şirului pleacă în tunel. execută târârea pe sub tufe.La semnal. 18. primii din fiecare echipă. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. el rămânând în faţa şirului. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. egale ca număr aşezate pe două coloane. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. unul câte unul. coboară. a terminat prima. 15. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. La semnal. înapoia liniei de plecare. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. următorul din coada şirului pleacă în tunel. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. 19. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. 17. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. Aceştia prind mingea. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. trecând apoi la coada şirului. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.

să precizeze utilitatea obiectului ales. .. tiii.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. Câştigă echipa care termină prima traseul. ti.. u. ş.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. predau mingea şi trec la coada şirului. j) integrate în cuvinte. 3. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. având în faţa lor jucăriile. va alege o jucărie şi o va denumi.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. reproducând sunetul claxonului” ti. apoi vor mima acţiunea de a se juca.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”.La semnal. ţ.. u. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. ELEMENTE DE JOC:mişcarea.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria.apoi.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. copilul va numi obiectul. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. v. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. 2. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. merg până la un punct fix. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. imitarea unor acţiuni. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. la întoarcere.” 2. 2. 3. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă.. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.

galben.” . • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. • Răspunde numai copilul solicitat. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Educatoarea denumeşte o culoare. Educatoarea arată o jucărie. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. 3. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. verde. VARIANTA 3. VARIANTA 2. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. Un copil alege o jucărie. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie.” VARIANTA 1. 2. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. veselă. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. copilul va preciza utilitatea acestuia. aplauze. îmbrăcăminte etc. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. Este roşu. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea.). jucării care au aceleaşi culori. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. mimarea unor acţiuni. albastru. aplauze. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. o va denumi. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.

folosind corect prepoziţiile: în şi pe. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. Să denumească locul ei în sala de grupă. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. ghicirea. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. 5. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. REGULILE JOCULUI: . MATERIAL: jucării.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. 4. 2. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. o cutie mare. verbalizând acţiunea. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. 5. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. 2. Să denumească jucăria aleasă. aplauze. 3. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti.4. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor.

ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. casetofon.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. 2. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. siluete de personaje.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. MATERIAL DIDACTIC: siluete. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. la cadrul de poveste adecvat. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. Prin versurile:Hai. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. ecusoane.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”.• La cererea unei păpuşi. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. îl recunosc şi îl denumesc. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. ghicirea.marionetă. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. Opţional. VARIANTA 2. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. păpuşa. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. 6. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. cadru de poveste. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. • Dezvoltarea acuităţii auditive. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. păpuşa marionetă.” VARIANTA 1.

în situaţiile create. 8. 4. pe baza elementului dat. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical.. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. folosirea banilor de jucărie. ea este dată de la un copil la altul. personajul şi povestea căreia îi aparţine. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. 3. Magazinul poate fi: alimentar. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute.... o scufiţă roşie. 2. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. 2..). Vânzătorul .. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. de jucării sau de îmbrăcăminte. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului... SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe.. formulele de politeţe potrivite. • Activizarea vocabularului.. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin.. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. să folosească în timpul jocului. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. bani de jucărie. aplauze. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. etc. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. coşuri de jucărie... o pălărie de vânător.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje... DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. salută apoi cere politicos obiectul dorit. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). ecusoane cu personaje din poveste. identifică personajele şi povestea din care fac parte..”. o punguţă. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. ELEMENTE DE JOC: imitarea. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. sacoşe. identifică personajul şi povestea din care face el parte. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul.

• Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. aplauze. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. . După această scurtă conversaţie. Exemplu: „Copilul desenează”. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. apoi le vor mima şi ei.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. ghicirea. prezentându-l vânzătorului. Sau „Mărul este un fruct”. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. „Câinele latră”. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. precizând ce parte a corpului spală păpuşa.să imite şi ei aceeaşi acţiune. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. „Iepurele fuge”. întrebând: „Ce face păpuşa?”. „Mama citeşte”. 3.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. 2.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. Ea va imita spălatul păpuşii. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. „Mărul are culoarea roşie”. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. apoi salută şi pleacă. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. salută şi pleacă. mulţumeşte vânzătorului. cumpărătorul mulţumeşte. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. Toţi copiii imtă acţiunea. obiectul este plătit. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. 4. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”.

MATERIAL DIDACTIC: jucării. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. grupa copiilor cu ursuleţi. 3. cifre. „Ursuleţul”.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. grupa copiilor cu păpuşi. cercuri mari de diferite culori. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. iar în cercul roşu jucăriile mici. utilizând numeralul ordinal. forme şi culori variate. 2. 2. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. 3. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată.2. să interpreteze un cântec învăţat anterior. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. 3. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. grupa copiilor cu maşinuţe. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). mărimi şi culori diferite variate. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. să folosească corect numeralul ordinal. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. un săculeţ. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. . • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei.

lipind ornamente din hârtie glasată. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. pământ). privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. fie de către un copil. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. 4. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc.”Copilul sapă o groapă. După gruparea animalelor. aer. Pe rând.”. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. fie de deucatoare. pământ). DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. aer.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. pot aduna hârtii. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. În a doua parte a jocului. cutii. 3. aer. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. pământ. Exemplu: „Copilul plantează un pom. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. În aer este mult fum. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. 2. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. în mod creativ. . siluete de animale. aer. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. 4. pământ. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră.

REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. în raport cu un reper dat. Morcovul este o legumă.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. 2. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume.. mânuirea materialului. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte.” La cerinţa educatoarei. . să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. Exemplu: „ Acesta este un morcov. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. aplauze. 3. 3.5. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. 4. 2.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. ELEMENTE DE JOC: surpriza. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. mişcarea. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. respectând tehnica de lipire învăţată. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. 5. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. 6. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. să plaseze conştient în spaţiul clasei.

. apoi vor fi aşezate la locul lor.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi.. pieptene.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. Fiecare răspuns corect este aplaudat. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia.. batistă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv.. Ursuleţul este lângă. mânuirea obiectelor. în spatele scăunelelor. surpriza. Maşinuţa este în. periuţe de dinţi. Pe rând. doar prin pipăit. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. precizându-se poziţia pe care o ocupă.. o cutie cu jucării. • Interpretarea corectă a unui cântec. VARIANTĂ: .. Pe rând. în picioare. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. 2. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. îl denumeşte... • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă.. Păpuşa este pe. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. În continuare. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. prosop. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. precizând poziţia pe care o ocupă... Exemplu: „Am luat o carte. fără să-l scoată. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. pe raft.. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal.. de haine. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său.. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. perie de păr. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile... etc. sub formă de surpriză. pe covor. 7.... După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal.. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. 3. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. pastă de dinţi.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii..

CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. VARIANTE:  Copilul gustă. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. culoare. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. apoi verbalizează acţiunea. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. dezvoltarea sensibilităţii gustative. legumelor). REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. Pieptene. moment de aşteptare. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. prin pipăit. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. animalelor. iar un copil vine şi caută în săculeţ. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. plantelor şi munca oamenilor.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. obiectul respectiv. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. tăiate şi amestecate.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.tăiate.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. SARCINA DIDACTICĂ: .miros şi importanţa pentru sănătatea omului. activitatea omului.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. mărime.gust. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. (ex. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. viaţa animalelor. ghicitori.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor .

• Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. blană. un cântec. copite. să aleagă.• Completarea celor 4 tablouri. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. identifică. • Mişcare pentru preluarea jetonului. ELEMENTE DE JOC: . dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. foloase. verde – primăvara.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. înfăţişare. galben – vara. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. motivând alegerea făcută. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. să descrie imginile potrivite. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. hrană. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. coarne etc. coadă.). reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. grupându-le pe anotimpuri la panou. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. diferite mişcări specifice animalelor). • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. clasificându-le după un criteriu dat. să găsească elemente caracteristice acestora. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. motivând aşezarea imaginilor corecte. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Nu se admit răspunsurile în cor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. ruginiu – toamna. o poezie iar copiii trebuie să recunoască.

REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. produse. ustensile specifice unei meserii. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. foloase. motivând răspunsul. hrana.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . stabilirea legăturii între unelte. Mişcarea. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. materiale. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. utilitatea acestora. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. Interpretare de roluri. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. mediu de viaţă. Manipularea materialului didactic: jetoane. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. mimând acţiunea respectivă. Mimarea unei acţiuni specifice. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. medic – stetoscop. identifică animalul. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. aşezând imaginea pe panou. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. uneltele necesare practicării lor. educarea capacităţii de a efectua asocieri. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. constructor – cască. croitor – centimetru. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută.

Imitarea acţiunilor. material plastic. Aplauza. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. Recompense. • Valorificarea de semne distinctive. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. amiaza. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. dimineaţa. mătase etc. hârtie. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. VARIANTE:  Copii inched ochii. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. lână. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. steguleţe din hârtie. . seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. • Limitarea timpului de răspuns. medalioane colorate din plastic. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. metal. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. • Moment de aşteptare. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. pânză. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. un copil scoate un obiect din sac. noaptea. sticlă. • Prezenţa semnalelor sonore.

formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. „Capra cu trei iezi”. „Scufiţa roşie”.furculiţă etc. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. . REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. să povestească fragmentul ilustrat. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. prosop. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. lingură. semnale luminoase. recunosc personajul şi povestea.  Se audiază un fragment din poveste. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. „Ciuboţelele ogarului”. despărţirea cuvintelor în silabe.• Pedepse hazlii pentru greşeli. copii extrag o siluetă. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. personaj surpriză care face introducerea în joc. prânz. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. periuţa de dinţi. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. se opreşte la un copil care alege o imagine. stimulente. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează.

• Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. precizarea unor reguli de comportare în grup. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. Aplauze.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. Elemente de mişcare. ELEMENTE DE JOC: . educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. apoi îl repetă în întregime.

ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. SURPRIZĂ. o biluţă unui copil. ÎNTRECERE. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL.• • • Manipularea jucăriei. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. ÎL DENUMEŞTE. PROMPTITUDINEA. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. CĂUTAREA. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. PĂPUŞI. Semnale sonore. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. MIŞCARE. O PĂPUŞĂ. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. O DENUMEŞTE. BEŢIŞOARE . DEZVOLTAREA ATENŢIEI. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL.DOUĂ CUBURI. CASTANE. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS.) SURPRIZA. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA.O MAŞINĂ ETC. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. ETC. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. PROCEDÂND CA MAI SUS. Aplauze . GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. O SCOATE DIN SAC. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . APLAUZE. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. MAŞINI. CORECTITUDINEA. GHICIREA ŞI APLAUZE. MIŞCAREA. PIPĂIE OBIECTUL. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI.).

ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. Fac gimnastica de mic. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. Intind bratele sa zbor. UN PANOU. DECÂT CELE DE PE LAC. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. SURPRIZA. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. SE MOTIVEZA ). APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. Sar apoi intr-un picior. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. LA AL DOILEA SEMNAL.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI.DE PE COVOR. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. TEATRU DE PĂPUŞI. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC.. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE.. ÎN ACEL MOMENT. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. PATRU). COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. . EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. Ma opresc. O VULPE. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. CI.respir usor. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. APLAUZE. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. MOTIVÂND ACŢIUNEA. Merg in pas alergator. RIDICĂ JETONUL. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . LA PRIMUL SEMNAL. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . SE VA ÎNCHIDE CORTINA. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE..

miau.(bat in masa cu pumnisorii.chit.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: . In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.chit.chit.bum.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.miau.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.(mieunat languros. BUNA DIMINEATA! 5.cioc.sarim in sus) 3.care se ridica) Si repara garduletul! 4.(trece repede . micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.cioc.cioc(ciocanesc fiecare deget.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .palmele in fata pt.zbor-pasari mari .bum.chit.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.mana tace.miau.(aratatorul de la mana dreapta.cioc. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.cu bratele) Buna dimineata .bum.miau.

Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. vulpea. “cãlãreţul”. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. câinele. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. hi! Hi. zdup! Zdup. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. cãluţ. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Un copil. una reprezintã “caii”. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. cu faţa spre interior. hi. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. egale ca numãr. Ah! Ce mai cocoş. câine. Ah! Ce mai cocoş. Cum cântã la moşi! Cântã. Câinele pe vulpe. ca: cocoş. hop. apoi urmeazã cocoşul. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T.Copiii sunt aşezaţi în cerc. hop! Hop în galop. de pãmânt. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. Cum cântã la moşi! Cântã. Popovici): “Cãlare pe bãţ. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. urs etc. de pãmânt. Ah! Ce mai cocoş. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. vine şi se prinde de mijlocul moşului. ţinându-se de mâini. zdup. ce mai cocoş. Ah! Ce mai cocoş. ursul. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. zdup. cãluţ. nu are cal. La ursul din pãdure . cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. zdup!” La terminarea cântecului. lupul. şi se învârt în cerc. Cum cântã la moşi! Cântã. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. hi. iar cealaltã “cãlãreţii”. Vulpea pe cocoş. La comanda de începere a jocului. Astfel. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Dupã aceste cuvinte. Câinele pe vulpe. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. hop. Lupul pe câine. hop. lup. Vulpea pe cocoş. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. vulpe. Educatoarea împarte rolurile copiilor. iar restul copiilor poartã nume de animale. Cum cântã la moşi! Cântã. Cum cântã la moş. acesta este primul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe.

“povestitorul”. De la ursul din pãdure. În faţa lor. Nu latrã. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. denumit “casa copiilor”. Stã cuminte. Copiii. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. Copiii repetã. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. în spatele liniei de plecare. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. liniştit. folosind propoziţii scurte. “bârlogul”. s-a-nfuriat! Mârâie. Doarme? Haide sã-l trezim. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. stã un copil. ţinându-se de mâini. la câţiva paşi. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. Împreunã cu educatoarea. Copiii repetã. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. se apropie tiptil de câine. Copiii repetã cele spuse de povestitor. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Copilul prins îi ia locul. Ursul doarme nemişcat. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. înainte de a fi atinşi de “urs”. care le spune o istorioarã. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. nu muşcã. Ne-a vãzut. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” .

fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. „mai puţine”. „mai puţine”. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. . Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul.Cele două grupe de copii răspund pe rând. Coechipierii au voie să se ajute între ei. Dezvoltarea operaţiilor gândirii.La auzul acestor cuvinte. închiderea şi deschiderea ochilor. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. unde trebuie sã atingã peretele. fişe individuale de lucru. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. 1. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. 3. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Pe panou se aşează o grupă de obiecte.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. 2. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Obiective operaţionale: . realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. 2. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Desfăşurarea jocului: • • • • . Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. jetoane cu cifre. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. –. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. =). 4 animale. Elemente de joc: Riţa. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. În fiecare căsuţă vor fi 2. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. 8. căţeluşi. Iedul drag îşi apără. . Copiii numără animalele din căsuţe.cai. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. 3. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. imagini cu căsuţele animalelor. . plicuri.etc.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Un copil va primi rolul de fermier .). Obiective operaţionale: . întrecerea. alune.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor.4. Ea pe pomi se caţără. 5 4 sau 3) animale.Veveriţa.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. respective la cifra corespunzătoare.să raporteze cantitatea la număr. Materialul didactic: veveriţa. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. pisici.să resolve corect sarcinile fişei. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Regulile jocului. Împreună sunt şapte oiţe.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Pe rand. Este tot al ei. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. “Muuuu” e vorba ei. oi. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor.să efectueze operaţii simple de calcul oral.Veveriţa. 6) animale. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. . traseul veveriţei.

Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. În ultima parte a . Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. 11. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 2. În final. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. 4. Numără crescător de la 6. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. 8. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. 9. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Numără descrescător de la 8. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. 10. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. stimulente albinuţe. Adună alunele în coş. Câte au rămas?. La semnal. Găseşte mai multe variante de descompunere. 12. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. 6. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. imitarea zborului albinuţelor. iar după ea urmează a opta albinuţă. Ia din coş 2 alune. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. 5. 13. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Descoperă cifra care lipseşte. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Pe rând. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Dacă răspunsul copilului este corect. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. 7. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. 9. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. 3. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Exemple: 1.

aplauze. Grupa este împărţită în două echipe. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice.jocului. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. O fetiţă pleacă acasă. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta.. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. La început. . zum albiniţa mea! 10. apoi unul se va ascunde. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. jetoane cu imagini. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. apoi problemele vor fi formulate de către copii. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată.. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. În final. mânuirea materialului. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. • dezvoltarea spiritului de echipă. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. jetoane cu cifre. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. zum. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum.

Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. 1. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. exerasarea număratului în limitele 1-10. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 3.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . grupele. Câţi pitici sunt în imagine ? 2.să utilizeze corect simbolurile « +.să rezolve corect fişa de lucru individuală . .şi = » . Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. cifre. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. aplauze. Se motivează aşezarea. În partea a doua a jocului.2=3) (7+ 1=8) 11. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. 6. Spre deosebire de prima parte a jocului. La cererea educatoarei. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. • • . Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. . ei primesc o recompensă. „=”. 12. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. 5.(5. Dacă aşează corect. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. siluetele personajelor. . Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. „-”. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. Elemente de joc : surpriza. Obiective operaţionale: . ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Dacă nu rezolvă corect sarcina. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. alt copil va veni să corecteze greşeala. Un pitic pleacă la plimbare. 9 sau 10). . 4. mânuirea personajelor. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element.

4.să rezolve corect fişa de lucru individuală.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii.» si « = » .DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare.să utilizeze corect simbolurile « +.Elemente de joc : surpriza. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă.si = ». Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. 5 sau 6 cărţi. până vor fi exemplificate toate variantele. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. Împreună sunt şapte cărţi. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. . identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. Copiii numără cărţile de pe raft. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. 9 sau 10) cărţi. . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. . • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. mişcarea. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. generalizarea) : Obiective operaţionale : .să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. Se verifică prin numărare. .  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. în limitele 1-10. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. . . apoi să spună cum le-a aşezat. . Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. . • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». . 13.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. « . • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. analiza. sinteza.

7. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . ursuleţi .) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . Copiii aşează 3. iepuraşi . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . un stilou. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . Elemente de joc: surpriza. recompensele. diplome. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . deplasarea. următoarele exerciţii: . probleme ilustrate. mânuirea materialului.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . a spiritului de observaţie . (se vor folosi două imagini: o carte. siluete reprezentând rechizite. 8. acesta o prinde .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . Educatoarea aruncă mingea unui copil . 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . jetoane cu cifre. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. cuburi . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . păpuşi . castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. 6. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). 5.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . apoi merge la masa cu material .pentru echipa nr.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. o aruncă din nou educatoarei . Material didactic: ghiozdan. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. dezvoltarea atenţiei . . închiderea şi deschiderea ochilor . cifre de pus în piept. clopoţel. întrecerea. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . aplauzele. sunetul clopoţelului. . Dacă aceasta este rezolvată corect. .pentru echipa nr. 5. 6. 8. 7. descoperirea grupurilor de obiecte . închiderea şi deschiderea ochilor. avioane . mărime). Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. VARIANTE DE JOC I .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini.peştişori ) . scrisoare. Ex: 3. aplauze . echipa sa va primi o faţă zâmbitoare.

SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . ardei. La semnalul educatoarei copiii închid ochii . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . celălalt cu imaginea unui mere) . surpriza .închiderea şi deschiderea ochilor . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . zece lădiţe . cartofi ) . Sortarea se face prin întrecere . III.După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . fiecare în câte o lădiţă. În acest timp se ascunde una din lădiţe . mari şi mici plantate în grădină. . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . copiii deschid ochii . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . La alt semnal .patru lădiţe . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . mânuirea materialului . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . La alt semnal . unul merele verzi . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . VARIANTE DE JOC I. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . unul merele roşii . Se cere copiilor să închidă ochii . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . ELEMENTE DE JOC : surpriza . sesizând lipsa unei lădiţe. Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . copiii verbalizează acţiunea . închiderea şi deschiderea ochilor . Răspunsurile corecte se aplaudă . la bătaia din palme a educatoarei . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . La fel se procedează şi cu perele . legume decupate( morcovi. Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . părul are pere verzi şi galbene . Fructele culese sunt aşezate în coş . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . întrecerea . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. vinete . II. Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. pătlăgele . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . VARIANTE DE JOC I.II . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . „Eu am cules o mulţime de pere”. toate . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . cinci coşuleţe . întrecerea .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . mânuirea materialului . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” .

SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . închiderea şi deschiderea ochilor . III. Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . În acest timp se va ascunde o lădiţă . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . III. La fluierul educatoarei . în spate . La următorul fluier copiii deschid ochii . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . unul pe cele mari .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . în . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. II. Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . lângă . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . în faţa .etc. a spiritului de observaţie . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . aplauze . Unul va sorta legumele mici . copiii închid ochii . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „.II. lângă copac . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . Se descoperă copacul . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . .La fluierul educatoarei copiii închid ochii .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . a memoriei . fixarea locului numerelor în şirul numeric . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . exersarea atenţiei . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . în spatele . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . La următorul fluier copiii deschid ochii . VARIANTE DE JOC I. Sortarea se realizează prin întrecere . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful