JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

prin organizarea unor jocuri .prindere a unei mingi uşoare. porc etc. e ) . roşu . camion etc. apoi o aruncă altui coleg. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. Am considerat.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . d ) .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . iese din joc. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. printr-un joc de aruncare. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media.pentru cultivarea fluiditaţii.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. Păsările zboară . cântă . zemos etc . oaie .minge .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. -4c ) .mă spăl etc.pentru dezvoltarea imaginaţiei. cal .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . fricos . Papuşă . ursuleţ.exerciţiu deosebit de agreate de către copii.o maşină. În acest sens.sterg praful . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. copii care culeg mere etc.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. păsări călăoare. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . a originalităţii . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. 4 . De asemenea.scriu . Baiatul construieşte castele din nisip. Participanţii activi se selectează ad-hoc. a fost metoda Răspunde -Aruncă .iute . mai multe sacoşe etc.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . adresându-i acestuia o noua întrebare. axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. f ) . Exemple : Culeg flori . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . mănâncă etc. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. dar şi de verificare a acestora. dar nu ştie răspunsul. aşadar. frunze ingălbenite . dulce .pisică . alb . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. pufos etc . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci .Interoghează.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. Copilul care prinde mingea.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . Mărul – rotund . b ) . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale.

cursiv. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. un apăsător complex de inferioritate. ca urmare a reacţiei celorlalţi. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat.d. 5 . Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. Copiii formează un cerc. La semnal. nesigură şi uneori peltică. optimizându-le. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi .m. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. bine dezvoltaţi. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. Mingea trece mai departe. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. dar alţii se poticnesc. a treia pereche ş. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. un principiu de organizare. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte.educatorii. nu i-a obosit. în acelaşi timp. contribuind în acelaşi timp din plin. expresiv şi frumos. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. vorbirea lor este neclară. la activizarea lui. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Urmează a doua pereche. un interes sporit pentru activităţi. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. Unii vorbesc fără dificultăţi. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. de integrare eficientă în mediul natural.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. părinţi şi educatori. Cu timpul. social şi cultural. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Jucătorii se dispun în perechi. Toţi. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă.a. Acesta aruncă unui copil mingea. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. În centrul cercului stă conducătorul jocului. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă.

. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. — O minge uşoară. iar la trei semnale. Participanţii formează un cerc. — 20 —30 de copii. în spatele unei linii. să execute 4 sări turi pe loc. în centrul căruia se află con ducătorul jocului.ultimul în joc. Participanţi — Două sau mai multe echipe. vitezei şi promptitudinii.. trei echipe a cîte 8—20 copii. Acesta pasează mingea la întâmplare. Câştigă cel care rămîne . In faţa fie cărei echipe. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. cu hârtie sau cu sfoară. copiii să execute două genoflexiuni.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Conducătorul la un semnal cu fluierul. joc care trebuie să rapid. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Copiii stau în coloană cîte unul. La semnalul 6 . Culesul mingilor Loc — în aer liber. pe o distanţă de 5—8 m. — Participanţi Materiale Două. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. înainte de a prinde mingea. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. la două semnale. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. Materiale — Fluier. toţi trebuie să drepţi. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii.

m. 7 . condu-cînd câte un cerc. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. cel căruia îi aparţine. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale .a. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei.d. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare.. Organizaţi în două sau mai multe echipe. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. Participanţi Scop . apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Jocul poate fi repetat de două. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă.Sfoară. — 10 —30 de copii. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. la semnal.6 — 15 copii. Va câştiga echipa care termină prima. fie din lemn. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. ajunge la al treilea ş.conducătorului de joc. Pe traseul de deplasare a copiilor. . Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. predînd ştafeta următorului.Dezvoltă îndemînarea. fie din hârtie. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. La un semn al conducătorului jocului. . trei ori.în sală. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. fără ca ele să se răstoarne.

„căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . poate preda beţişoarele.. locul şi îmbrăcămintea lor. este desigur cel mai bun. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. aleargă spre masă. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. stabiliţi iniţial. avînd câte două beţişoare în mină. dând beţişoarele următorului din echipă.. patru copii se aşează unul lingă altul.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. cel care 1-a pierdut. două beţişoare pentru fiecare .d. Figuri geometrice 8 .). După 60 secunde de . . Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.Dezvoltarea spiritului de observaţie. iar cei 3—4 copii. primii din fiecare echipă.. el trecând la coada şirului ş. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. - Participanţi -10-30 copii Scop . la o distanţă de 4— 6 m. Dacă se pierde bobul pe traseu. cei doi părăsesc camera.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. trasată înaintea scaunelor. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale .în sală. Trei. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .m. care au ieşit din încăpere. echipa sau participant. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie.d.Dezvoltarea îndemînării.m.a. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina .în sală. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară.examinare" vizuală. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. La semnalul con ducătorului de joc.a. Apoi cei doi copii. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.

— O tablă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. cretă.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. Copiii trebuie să fie atenţi. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. — 20—30 copii. una lângă alta. 9 . — Dezvoltarea memoriei. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă.

predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. — 20—20 copii. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. este eliminat din joc. — O minge de cauciuc sau de handbal. sau „sol”. spunând. Aer. din joc. în acelaşi timp. La un semnal. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. — în aer liber sau în sală.m. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. gîndirea rapidă. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. se formează două sau mai multe echipe. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. La semnalul conducătorului de joc. Din copiii care iau parte la joc. . ei introduc aţa în ac. sau „apă”. 2—4 ace şi aţă de cusut. care vor fi consideraţi câştigători. apă. din fiecare echipă. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). Jocul poate fi îngreunat. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. cu voce tare : „aer”. pe circumferinţa unui cerc. Dacă el nu răspunde repede. — Dezvoltă promptitudinea.a. Primul jucător. 8—40 copii. în acelaşi sens şi cât mai repede. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală.d.

periuţă de dinţi. mânuirea materialelor. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. să găsească antonimele unor cuvinte date. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. perie de haine. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. ghicirea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. savonieră. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. O va scoate din săculeţ. săpun. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. pieptene. oglindă. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. surpriza. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. prosop. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. aplauze. iar dacă nu este corect. aplauzelor. imitarea acţiunilor. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. şerveţel. 3. perie de ghete.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. motivând alegerea. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). cele greşite sunt corectate de colegi. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. batistă. 2.. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri).Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. 5. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. 4.

.Frumoasă-i strada noastră ’’. 2. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. ia un cartonaş. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. Exemplu: curat – murdar. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: ..pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. aruncarea gunoaielor pe jos). li se mai acordă doar un punct. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura).) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. Nu distrugeţi natura. foc în pădure. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . pământ). • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. pământ). Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. Un elev vine la catedră. • Consolidarea deprinderilor de orientare. aer. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. aer. motivând alegerea. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.) . păsări etc. . etc. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. poluat – nepoluat. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. bun – rău etc. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. Să ocrotim natura.

iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. etc. pasăre.siluete de animale. ELEMENTE DE JOC: surpriza. Aceste etichete se prind de piept. iarbă. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate.. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal.. 5. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. oameni. bufniţă. apă. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. În aer este mult fum.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. • viaţă. reguli. Ex: În apă sunt aruncate sticle.cerb’’. adună hârtii. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . insectă. pământ. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. cerb. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. fie de către învăţătoare. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. aplauze.vierme. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate.3. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. întrecere. aplauze. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. 4. arbore. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. pământ. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. După gruparea animalelor. în poziţia şezând. aer. aer.oameni’’. cutii. fie de către elevi. a locului pe care îl ocupă. . aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. AER. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Elevul care are ecusonul . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. aer. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. întrecere. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. animale. şoarece. a legăturilor care se fac între plante şi animale. iepure. grâu. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă.. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. USCAT. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor.

. defrişări. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul.. mamnifere etc. • Copiii lucrează pe două echipe. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). imaginate de învăţătoare.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. • Păduri incendiate. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. maşini care elimină gaze de eşapament. sub forma de întrecere. insigne etc.Delfinii’’ şi .. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie.Doxi’’.Balenele’’ etc. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. • Aspecte din natură în timpul secetei. aer. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. plastic). dispariţia unor animale etc. . • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. casete video. animalelor şi omului (apă. Chinuiesc animalele..). CD. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul.).. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. explicaţia.. secetă. Jocul se desfăşoară pe două echipe. aceleaşi pentru ambele echipe. furtuni. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. După rezolvarea fiecărei sarcini.Planeta Albastră’’. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene.plămânul verde’’ al planetei. problematizarea.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. • Să explice de ce pădurea este . exerciţiul. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. soare).

În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă.. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri.gunoaie’’.. protecţia unui copac etc. etc. etc. pe masă în faţa jucătorului. . protecţia animalelor. în formă de evantai. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. dând ştafeta următorului elev. aruncă deşeurile în coş. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. Jucătorii se numerotează. Apoi.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. apoi se întorc în fugă.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă.detergenţi’’. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. iar . dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet.Mă joc frumos cu animalele.ambalaje’’. Distrug plantele. Rup florile îndrăgite din parc. pe grupe formate din 5-7 jucători. Ţinând cartoanele în mână. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). ghemuindu-se la pământ. Respect animalele şi plantele. îl poate pune pe el în dreapta jos. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte.. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. curăţenia unei zone. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. . imitând mişcările peştilor prin apă.. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. . adică cel din dreapta numărului 1. colectare de fonduri. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. . POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5.. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. . 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. aruncând toate gunoaiele în coş. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1.. Câştigă echipa care termină mai repede. care trebuie să ridice o carte.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv.sticle’’. Ocrotesc plantele şi animalele.chimicale’’. La comanda start.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. pe care să o arunce în coşul de gunoi.

sau toamna. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. carneţel. Tot ce ne înconjoară. În final. MATERIAL DIDACTIC: cărţi.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător.. Este Terra. ghicirea. Cu timpul. coş de nuiele în care se află alimentele. ELEMENTE DE JOC: competiţia. o trăistuţă. primăvara şi vara. hârtie. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. copiii pornesc spre pădure. căutând. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie.. iar a doua echipă buline de culoare verde.. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. ambalaje ouă Kinder. Aceasta este lumea noastră.înfiat’’.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu.. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. Susurul pâraielor. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. situaţiile surpriză. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii .deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. JOC DE ROL . pe cărarea şerpuită dintre copaci. cuib de păsări natural. Energia vântului. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. forma fructelor etc. dar că omul se poate .ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. până la un alt indiciu. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. REGULI DE JOC: elevii vor . aparat foto. Se dă startul şi.. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . buline. hârtie.. invitaţi copiii să . ajungând prima la . • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. Vâltoarea apelor. cu care va uda copacul. Tunetul ploii. casa noastră! . mirosul pe care îl răspândesc florile.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. perioada când înfloreşte. în care pot nota înălţimea. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. Ei sunt invitaţi .. aplauze. casetofon.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt.muncă’’.. este penalizată sau va primi un supliment de . Când ieşiţi la plimbare. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. creion de desen. Inocenţa ciocârliei. pubelă pentru resturi alimentare. stimulente. studiaţi florile şi fructele. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . pături.. mişcarea. mişcarea. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. În lumina amiezii.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). MATERIALE NECESARE: un copac. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. Răsăritul soarelui. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor.Cabana Pădurarului’’.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere.. recompense.

Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. se consemnează răspunsurile. Pentru că timpul trece. . Deschizând fiecare ou. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. observă cum . Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. CEVA…………. să culeagă floricele. În continuare au loc discuţii pe marginea temei ..să observe vegetaţia unor copaci. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. deodată. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. ce foloase aduc..Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . cu ce se hrănesc. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ).casa pădurarului’’. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : .Păstraţi curăţenia!’’. care reprezintă diferite modele de comportamente. vom vorbi de animale şi păsările din pădure.aşa nu’’ la întrebarea: . aflăm întrebările: Echipa 1 : .un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel.. În acest sens. un muşuroi de furnici. Nu departe se vede . copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză.. pe rând. adăposturile unor animale.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. oameni care taie şi defrişează copacii..Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. vor răspunde prin . Echipa 2 : .aşa da’’ şi prin . un cetăţean care aruncă hârtia jos. pe care scrie .doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. Copiii sar apoi peste un pârâiaş..Să ocrotim natura!’’. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. câteva curiozităţi. Odată ajunşi la acest popas. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. flacoane de plastic.. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). Răsfoind filă cu filă. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic..s-a descurcat’’ cel mai bine. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre.

Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. 2. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. mai ales pentru gâscă.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. prin poziţia gurii larg deschise. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple.”. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. care se citesc apoi cu voce tare. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Afară era frig şi bătea vântul. Focul făcea. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani.. Copiii vor imita zgomotul focului. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. respectând sensul acesteia. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. vâjj-vâjj. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus.. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. În continuare. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării.”. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea... vor fi solicitaţi să încerce articularea. denumirea acesteia. fie pe covor în semicerc. în timp ce. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. imitarea sunetelor emise. Educatoarea poate motiva sosirea lor.

În partea a doua a jocului. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. iar restul vor alcătui şarpele. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul.. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. ş. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. 3. alergând cu o viteză mai mare. Nu se va scăpa din vedere faptul că. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. în spatele incisivilor inferiori. şarpele (s. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. trenul (ş. imitând trenul.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. un alt grup ajunge trenul. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. o parte dintre ei vor fi albine. în cazul în care copiii articulează incorect.s). evitându-se prelungirea acestuia. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. ş. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. j. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. reproducând vântul. limba va fi plasată jos. ş. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. ş). 4. Jocul se continuă schimbându-se rolurile.. vântul (j. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. eventual marcat. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. j. z). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. apoi cea a albinelor. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. . 5. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. z. Grupa de copii va fi împărţiă în două. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. j (braţele lateral). în timp ce pronunţă j. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. j). La alt semnal. Jocul continuă schimbând-se rolurile. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. Grupa de copii va fi împărţită în două. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z.

Formularea corectă a genitivului. raţa.executarea acţiunii de către copil. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. . copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. calul.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. cocoşul. cu braţele pe masă. pieptăne. .Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. Acesta va spune: „Trezeşte-te. după cum li se cere. . va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). pensulă. perie. minge etc. albina etc. . măturică..alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. 7. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. oaia. găina. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei.”. 6. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. În desfăşurarea jocului. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. vrabia. selectiv sau nu se face deloc. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. gâsca.. Material didactic: creion. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. La semnalul dat. El se va aşeza cu spatele la grupă. pisica. cuburi.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. Mihai.. lingură. păpuşă. prosop. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. pahar. . Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată...

balon albastru – rochiţă albastră etc. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. latră pisica: 1. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. mianună 2. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. educatoarea afişează silueta unui animal. muşcă 2.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. educatoarea ridică un anumit balon. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. păzeşte casa 2. de exemplu: Câinele: 1. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . 10. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. În partea a doua a jocului. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. La întrebarea educatoarei. prinde şoareci 3. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. 9. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. zgârie 4. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). roade oase 3. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. ciripeşte 5. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. 8. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). fuge vrăbiuţa: 1.

La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. scot obiectul (imaginea lui). Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. raportarea lui la alte obiecte. cratiţă. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. o pisică pentru animale. GRUPA MIJLOCIE 12. doarme. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. de aceeaşi categorie.a oprit la măr”. Prin învârtirea acestuia. 11. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. chibrit. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. un alt disc cu un segment lipsă. se joacă etc. se spală la chiuvetă. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. De exemplu: masă pentru mobilier. Pe acest disc este fixat de un ax. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. şerveţel. solniţă etc. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. pieptăne pentru obiecte de uz personal. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. batistă. serveşte micul dejun. În desfăşurarea jocului. de exemplu: la prânz. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. se descoperă pe rând o singură imagine. prosop. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. pleacă spre grădiniţă. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . cretă. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. se urcă în pat. pentru seară: copilul se dezbracă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. copilul face duş. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat.

după care răspunde la întrebarea pusă. iar altele eronat. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. 14. iar copilul cu care aceasta dă mâna. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. 15. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. după caz. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. diferind doar printr-un singur sunet. ridicat în spatele incisivilor superiori. 13. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. un ceas deşteptător (sună ţrrr). Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. educatoarea trece la un alt copil. cu musculatura facială încordată. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus.

EU SPUN UNA. 17. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. unul cu un singur element. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. De exemplu. repede şi formulează propoziţia. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. o acţiune specifică profesiunii . deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. grupa va mima dacă se poate. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. După „lectura” scrisorii. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Astfel. iar altul cu două sau mai multe elemente. 16. ridică acel cartonaş sus.

„Panglica mea are culoarea albastră”). Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. dacă piticul stă pe scaun. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). diverse jucării cunoscute de copii. pe rând de mai mulţi copii. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. 20. În desfăşurarea jocului. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. În cursul jocului. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. apoi o pot sugera copiii. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. În partea a doua a jocului. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. formularea corectă a propoziţiilor. 18. 19. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. În prima parte a jocului. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă.respective. Astfel. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare.

Acolo unde nivelul grupei permite. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. cumpărătorul n-o va primi. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. iar cel care a primit mingea. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. zarzavat. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. Se pronunţă un cuvânt greşit. răspunde pronunţând cuvântul corect. „Din ce material este făcută?”. pătrunjel. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. În încheiere. castravete etc.CE E BINE. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. GRUPA MARE 21. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. În acest caz. portocaliu.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. .

pentru ş: şarpe. şosete. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. ji. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. castană. va începe jocul. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. În amplificarea jocului. şapcă. pa. taburet. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. taxi măgar. porc. ţ. ci. şoarece. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. castravete creion. mănuşă. 23 . în faţă. ca etc. ce. je. sau pentr g: gâscă. . şorţ. v. cană masă. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. de exemplu: a) casă. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. da. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. stropitoare. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. şoşoni. solniţă. macara tavă. castel. scafandru. sapă. parc.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. După ce educatoarea va da exemple. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. patru . la. lăsând doar un loc pentru educatoare. sac. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. s. mălai. carte. guler. ş. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. r. g. sacoşă. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. lamă. gutuie. grâu. grădină. mătură ladă. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. crap. de pildă s: sanie. şi lasă timp copiilor. Regulile jocului: la semnalul dat. scrisoare. scaun. ş-j. na. mazăre. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. j. cu palmele bine întinse oblic. cretă. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. 22. greblă. şopârlă etc. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. scară etc. cadă.

Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. intensitate. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. cu un număr egal de membri. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. corect-incorect... Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv..GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri).. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. pomii.Toamna.. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună.. În funcţie de nivelul grupei.Merele se culeg din. veseltrist. 25. . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. . 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei..RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. curajos-fricos. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. 24.. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta.. temperatură.. copiii merg la . În încheiere.. . rapiditate.Primăvara. duritate. formularea unor propoziţii cu acestea.Cireşele. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. fie atributul. asperitate. pe rând. bun-rău. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. .. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. ascultător-neascultător.. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. În genere. fie predicatul. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. se va stabili echipa câştigătoare. culori. fie subiectul. grutate.

copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. cazma. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. stropitoare. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş.să circule numai la culoarea verde a semaforului. o masă rotundă. un tren scurt. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. apoi din dreapta.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). În partea a doua a jocului.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. iar după însuşirea lor de către copii.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. ac cu aţă. De asemenea. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. degetar. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. 28. maşină de cusut.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. o păpuşă mică. se modifică sarcina didactică. o masă pătra 27. le aşează pe şosele . forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Conducătorul jocului spune un cuvânt. Pe străzile fără indicatoare. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . 26. un tren lung. centimetru. În mediul rural. . foarfece.

să identifice poziţii spaţiale. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte .Eu spun una.calapod.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. flanelograf. floare rosie. tu spui multe ! 2.să denumească figurile geometrice.să participe cu plăcere şi interes la activitate. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. Totodată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Copii închid ochii. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. .flori rosii. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. ferăstrău.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. rindea etc. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. . Pentru o mai bună coordonare. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup.fise de evaluare . -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. ciocan. buline. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect.să rezolve corect itemii fişei. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect.Fiecare propozitie este trecuta la plural. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. respectand acordul dintre subiect si predicat. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă).In partea a 2 a a jocului. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. 1. Educatoarea va urmări toate echipele. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. sa respecte regulile jocului . Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. . . fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică.

La semnal. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . stimulente albinuţe. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Dacă raspunsul este corect. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?.Ex. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. . -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Material didactic:furnicuta. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Desfasurarea jocului . În ultima parte a jocului. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine.. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. 3. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Dacă răspunsul copilului este corect.. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Obiective operationale: . JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. apoi unul se va ascunde. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui.piese geometrice.. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. imitarea zborului albinuţelor.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. cel al gradinitei sau al scolii.

urmatorul spune: .agentul de circulatie’’ .este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.. locul unde.. sta . in picioare. Cand .arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.pe un scaunel. iese din cerc si jocul continua fara el. in picioare . o papusica si un prosopel.îl deschide. Pentru a fi mai atractiv . agent de circulatie’’. In mijlocul strazii . este marcat ..’’.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze.strada ‘’. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .Participantii sunt asezati in cerc. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.. astfel introducand ca . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . un disc de carton pe care e desenat un automobil. Ex .. trotuarele’’. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. de exemplu. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000).. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. steguletul verde . in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna.. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . Jocul.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. Dupa ce .Copiii sunt .urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou.Vehiculele’’ se deosebesc de . atat pentru scolari si prescolari. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I.. taversand strada.în momentul semnalului. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ.. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.. prin 2 linii paralele . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. pentru a le capta mai mult atentia .. o bicicleta. pietonii’’ pot traversa. Un copil spune . elementul de joc.. In centrul acestor portiuni. de indata ce .. incet. Varianta: De aceasta data.. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. Jocul continua apoi cu un alt..apoi o descrie....Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.. . reprezentand . . am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii... copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.agentul de circulatie’’a lasat . Joc didactic .Copilul la care s-a oprit plicul.Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Fiecare copil se prezinta . Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. In mijlocul strazii. sta un copil ..Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. pietoni’’ iar ceilalti. pe scaunel .agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde.. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . ca atare.. de la un trotuar la altul . pietonii’’.’’. calculatorul. el ridica repede pe cel rosu. vehicule’’ . De o parte si de alta a strazii sunt .

După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. Dacă reuşeşte. care este «paznic ». jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. sde uită cu mâinile la ochi. « Puişori. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. 4. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. schimbă locul cu copilul atins. Educatoarea spune : « Puişori. inapoi. După trei încercări nereuşite. Echipa al cărei 6. ciripind. la dreapta. departe. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. La semnalul dat de educatoare. Se repetă de mai mult ori. După fiecare alergare se schimbă rolurile. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. educatoarea îi cheamă din nou. se ridică în picioare. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. el aleargă cu ea în faţa şirului. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. la rândul său o transmite mai departe. la stanga. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Ex: Papusa jos. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. faţă în faţă.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. sus. iar catelul sus! Jocuri 1. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. La semnalul educatoarei. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. Educatoarea notează punctele. veniţi la mine ! Copiii aleargă. după câţi copii sunt. 5. acum alergaţi înapoi. Fetiţa se trezeşte. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. de exemplu 1 si 4. de la 1 la 10. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. 2. trece mingea copilului din spate. La semnalul eudcatoarei. 3. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. îl leagă la ochi cu o basma. Jocul se repetă de mai multe ori. mai aproape. jos. trece alt copil în cerc. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. in speta cadrul didactic. procedând la fel. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. La primul semnal de începere al educatoarei. Când mingea a ajuns la acesta. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. inainte. . Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. dacă nu. care. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. « Paznicul » strigă două numere deodată. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. in spate. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. jocul continuă în aceeaşi formaţie.

Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme.. el trebuie să o ridice. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). timp în care . dinainte fixat. care este aşezată în jurul unui cerc mare. Jocul se repetă. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. . executată la comandă.unde se opresc şi strigă: .La comanda educatoarei... cu faţa spre el. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. La acest semnal..miau”. se ghemuiesc. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. în spatele liniei de plecare. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe.. restul vor fi iepurasii. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. una reprezentând „pisicile”. « Pisica şi pisoii » La început. La 5-6 m.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. „şoriceii” rostesc ultimul vers.Pisica” închide ochii.La semnalul de începere. . adică . ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. Rândunica din mijloc care nu are cuib..La comanda educatoarei. 12. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. toţi . « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. La semnalul educatoarei . rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.zburaţi”. Jocul se repetă.. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. Dacă un jucător scapă mingea.” Vulpea se trezeşte. care stă în culcuşul ei. După învaţarea jocului.. fiecare lângă un cub.Cercul se trasează cu creta pe sol.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei.pisoii” aleargă liber împrejur. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. să revină la locul său şi să continue jocul.Copiii. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. « Vulpe. 9. aşezaţi în şir.pisoii” se adună împrejurul ei.pisica” strigă: ..construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. unul câte unul. Când se trezeşte. Se delimitează căsuţele prin două linii.miau..prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. 10. .. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. cealaltă „şoriceii”. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. 8. 11. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). 7 .strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. Jocul continuă...Un copil va fi vulpea.. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.

“ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. Când ajung la capătul tufelor. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. înapoia liniei de plecare. din culcat înainte . La semnal. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. primii din fiecare şir escaladează banca. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. sau măsuţe). Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. Coloanele se aşează în spatele râului. pornesc transportându-l pe cel din mijloc.La semnal.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. unul câte unul.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. 15. se marchează râul. 17. el rămânând în faţa şirului. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. se întorc prin alergare la echipe. 19. egale ca număr aşezate pe două coloane. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. îi ating pe următorii. 14. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. 13. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. primii din fiecare echipă. el rămânând în faţa şirului.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. Aceştia prind mingea. următorul din coada şirului pleacă în tunel.La semnal. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. execută târârea pe sub tufe. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. a terminat prima. La semnalul educatoarei . 18. Câştigă echipa care termină prima traseul. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. coboară.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. “Ştafetă cu transport de mingi” . La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. aşezaţi în şir. 16.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. următorul din coada şirului pleacă în tunel. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. predând ştafeta următorului prin atingere. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. trecând apoi la coada şirului.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. La semnal. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea.pornind altă grupă de elevi. La semnal. se deplasează pe distanţa stabilită.

tiii.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. ş.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. Câştigă echipa care termină prima traseul.” 2. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. ţ. j) integrate în cuvinte. un copil va alege o jucărie şi o va denumi.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple).. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. u. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. având în faţa lor jucăriile. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. va alege o jucărie şi o va denumi.La semnal. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. la întoarcere. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate..În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. merg până la un punct fix. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. v. predau mingea şi trec la coada şirului. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. 2.apoi. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. 3.. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. reproducând sunetul claxonului” ti. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. . imitarea unor acţiuni. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni.să precizeze utilitatea obiectului ales. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. apoi vor mima acţiunea de a se juca. ti. 3. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. u. copilul va numi obiectul.

• Răspunde numai copilul solicitat. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. aplauze. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. galben. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. Educatoarea arată o jucărie. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. veselă. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. mimarea unor acţiuni. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. Este roşu.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. VARIANTA 2. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. albastru. verde. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. Educatoarea denumeşte o culoare. copilul va preciza utilitatea acestuia.” .” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. VARIANTA 3. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc.” VARIANTA 1. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. o va denumi. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. aplauze. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. 2. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea.). iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. jucării care au aceleaşi culori. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. îmbrăcăminte etc. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. Un copil alege o jucărie. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare.

să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. 5. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. verbalizând acţiunea. 2. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. o cutie mare. Să denumească jucăria aleasă.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. MATERIAL: jucării.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 4. ghicirea. REGULILE JOCULUI: .” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. 5. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. 3. aplauze. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. ELEMENTE DE JOC: mişcarea.4. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. 2. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. Să denumească locul ei în sala de grupă. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical.

După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. 6. ecusoane. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj.• La cererea unei păpuşi. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. păpuşa marionetă. MATERIAL DIDACTIC: siluete. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. la cadrul de poveste adecvat. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. casetofon. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. cadru de poveste. păpuşa. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . siluete de personaje. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. Opţional. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste.” VARIANTA 1. îl recunosc şi îl denumesc. VARIANTA 2.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut.marionetă. ghicirea. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. Prin versurile:Hai. • Dezvoltarea acuităţii auditive. 2. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson.

REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. • Activizarea vocabularului. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. Magazinul poate fi: alimentar. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe.. o scufiţă roşie.. să folosească în timpul jocului. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. de jucării sau de îmbrăcăminte. ELEMENTE DE JOC: imitarea. ea este dată de la un copil la altul. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. formulele de politeţe potrivite. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. 4. 2. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe.. o pălărie de vânător. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. sacoşe. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. etc. identifică personajul şi povestea din care face el parte. Vânzătorul ... ecusoane cu personaje din poveste... în situaţiile create. identifică personajele şi povestea din care fac parte.).. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. salută apoi cere politicos obiectul dorit. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. folosirea banilor de jucărie. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei.. aplauze. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii.. 3.. coşuri de jucărie. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat).”.. 3. o punguţă. 8. bani de jucărie. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. pe baza elementului dat. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere....) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). personajul şi povestea căreia îi aparţine.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute.. 2.

Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul.să imite şi ei aceeaşi acţiune. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. „Iepurele fuge”. mulţumeşte vânzătorului. Exemplu: „Copilul desenează”. 2. obiectul este plătit. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. întrebând: „Ce face păpuşa?”. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. ghicirea. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. aplauze. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. prezentându-l vânzătorului. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. Ea va imita spălatul păpuşii. Sau „Mărul este un fruct”. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. „Câinele latră”. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. „Mărul are culoarea roşie”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. apoi salută şi pleacă. apoi le vor mima şi ei. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. „Mama citeşte”. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. 3. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. cumpărătorul mulţumeşte. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. . Toţi copiii imtă acţiunea. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. 4. salută şi pleacă.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. După această scurtă conversaţie.

un săculeţ. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. cifre. iar în cercul roşu jucăriile mici. . REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. „Ursuleţul”. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. să interpreteze un cântec învăţat anterior. 3. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. mărimi şi culori diferite variate.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. MATERIAL DIDACTIC: jucării. grupa copiilor cu maşinuţe. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). grupa copiilor cu ursuleţi. forme şi culori variate. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. 3. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. cercuri mari de diferite culori. grupa copiilor cu păpuşi. 3. 2. utilizând numeralul ordinal. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. să folosească corect numeralul ordinal.2. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal.

”Copilul sapă o groapă. aer. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. aer. 3. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. aer. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. pot aduna hârtii. Pe rând. Exemplu: „Copilul plantează un pom. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. lipind ornamente din hârtie glasată. fie de către un copil. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. aer. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. În a doua parte a jocului. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. în mod creativ. . fie de deucatoare. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. pământ). În aer este mult fum. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. pământ. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. pământ.”. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. 2. pământ). câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. 4.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. siluete de animale. După gruparea animalelor. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere).) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. cutii.

5. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat.” La cerinţa educatoarei. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. aplauze. respectând tehnica de lipire învăţată. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Exemplu: „ Acesta este un morcov. în raport cu un reper dat. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. mişcarea. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. 5. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. 3. 6. mânuirea materialului. ELEMENTE DE JOC: surpriza. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. . să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. Morcovul este o legumă. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. 2. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. să plaseze conştient în spaţiul clasei.. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. 3. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. 2. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. 4. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. surpriza. 2.. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. perie de păr. fără să-l scoată. apoi vor fi aşezate la locul lor.. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. precizând poziţia pe care o ocupă... REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. pastă de dinţi. prosop... batistă. • Interpretarea corectă a unui cântec.. Maşinuţa este în. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă.... să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. VARIANTĂ: .” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. precizându-se poziţia pe care o ocupă. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. mânuirea obiectelor.. etc. în spatele scăunelelor.. sub formă de surpriză. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă.. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă.. periuţe de dinţi.. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi.. pe covor. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. pe raft. o cutie cu jucării.. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său.. de haine.. pieptene. Pe rând. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. în picioare. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. îl denumeşte. În continuare. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. Ursuleţul este lângă. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. 7. Păpuşa este pe. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.. doar prin pipăit. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. Pe rând..) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. Fiecare răspuns corect este aplaudat. Exemplu: „Am luat o carte. 3.

GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. legumelor). Pieptene. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. dezvoltarea sensibilităţii gustative. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . animalelor. viaţa animalelor. plantelor şi munca oamenilor. SARCINA DIDACTICĂ: .  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.gust.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. activitatea omului. moment de aşteptare. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. iar un copil vine şi caută în săculeţ. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. (ex. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. apoi verbalizează acţiunea. obiectul respectiv.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. ghicitori. mărime. prin pipăit. tăiate şi amestecate. VARIANTE:  Copilul gustă.tăiate. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. culoare. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor .

). Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. ruginiu – toamna. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. copite. diferite mişcări specifice animalelor). coadă. blană. coarne etc. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. să descrie imginile potrivite. • Mişcare pentru preluarea jetonului. identifică. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel.• Completarea celor 4 tablouri. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. motivând alegerea făcută. motivând aşezarea imaginilor corecte. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. foloase. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. să găsească elemente caracteristice acestora. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. • Nu se admit răspunsurile în cor. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. verde – primăvara. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. clasificându-le după un criteriu dat. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. hrană. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. grupându-le pe anotimpuri la panou. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. un cântec. înfăţişare. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. să aleagă. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. ELEMENTE DE JOC: . • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. galben – vara. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv.

VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. uneltele necesare practicării lor.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. medic – stetoscop. mimând acţiunea respectivă. aşezând imaginea pe panou. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . stabilirea legăturii între unelte. educarea capacităţii de a efectua asocieri.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. Mimarea unei acţiuni specifice.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. identifică animalul. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. Interpretare de roluri. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. hrana. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. mediu de viaţă. foloase. motivând răspunsul. constructor – cască. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. Manipularea materialului didactic: jetoane. ustensile specifice unei meserii. materiale. utilitatea acestora. Mişcarea. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. produse. croitor – centimetru. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată.

Aplauza. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. noaptea. • Valorificarea de semne distinctive. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. un copil scoate un obiect din sac. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. lână. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. • Limitarea timpului de răspuns. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. sticlă. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. . • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. material plastic. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. VARIANTE:  Copii inched ochii. pânză. Imitarea acţiunilor. Recompense. metal. • Prezenţa semnalelor sonore. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. steguleţe din hârtie. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. medalioane colorate din plastic. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. • Moment de aşteptare. amiaza. mătase etc. hârtie. dimineaţa. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor.

Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. să povestească fragmentul ilustrat. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor.furculiţă etc. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. lingură.  Se audiază un fragment din poveste. periuţa de dinţi. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. . despărţirea cuvintelor în silabe. recunosc personajul şi povestea. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. personaj surpriză care face introducerea în joc. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. prânz. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. „Scufiţa roşie”. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. copii extrag o siluetă. prosop. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. „Capra cu trei iezi”.• Pedepse hazlii pentru greşeli. semnale luminoase. „Ciuboţelele ogarului”. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. se opreşte la un copil care alege o imagine. stimulente.

 Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. apoi îl repetă în întregime. Elemente de mişcare. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. ELEMENTE DE JOC: . • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie .CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. Aplauze. precizarea unor reguli de comportare în grup. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă.

PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. ETC. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. CORECTITUDINEA. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. CĂUTAREA. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. MIŞCARE. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. ÎNTRECERE. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. PĂPUŞI. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT.) SURPRIZA. Semnale sonore.DOUĂ CUBURI. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. BEŢIŞOARE . MIŞCAREA. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. MAŞINI. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. Aplauze . JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC.).• • • Manipularea jucăriei. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. O SCOATE DIN SAC. CASTANE. PIPĂIE OBIECTUL. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. SURPRIZĂ. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. O PĂPUŞĂ. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. PROCEDÂND CA MAI SUS. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. PROMPTITUDINEA. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. ÎL DENUMEŞTE. O DENUMEŞTE. o biluţă unui copil. APLAUZE. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. GHICIREA ŞI APLAUZE.O MAŞINĂ ETC. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE.

Fac gimnastica de mic. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. LA AL DOILEA SEMNAL. SURPRIZA. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. IAR LA CUVINTELE: DENUMI.respir usor. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE.. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. CI. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. Sar apoi intr-un picior.. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. LA PRIMUL SEMNAL. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor .. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. ÎN ACEL MOMENT. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . DECÂT CELE DE PE LAC.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . UN PANOU. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. RIDICĂ JETONUL. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. Merg in pas alergator. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. Ma opresc. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. O VULPE. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. MOTIVÂND ACŢIUNEA. . Intind bratele sa zbor. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. APLAUZE. SE MOTIVEZA ). SE VA ÎNCHIDE CORTINA. TEATRU DE PĂPUŞI. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . PATRU). ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10.DE PE COVOR. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII.

bum.miau.cioc.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.bum.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.sarim in sus) 3. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .chit.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.(trece repede .mana tace.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .chit.(mieunat languros.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.miau.(aratatorul de la mana dreapta.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.cioc.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.miau.palmele in fata pt.zbor-pasari mari .ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.cioc(ciocanesc fiecare deget.cu bratele) Buna dimineata .care se ridica) Si repara garduletul! 4.(bat in masa cu pumnisorii.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: . BUNA DIMINEATA! 5.chit.bum.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).cioc.chit.miau. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.

una reprezintã “caii”. Ah! Ce mai cocoş. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. Educatoarea împarte rolurile copiilor. câinele. Cum cântã la moş. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. şi se învârt în cerc. Popovici): “Cãlare pe bãţ. ursul. iar restul copiilor poartã nume de animale. vulpea. hi! Hi. Vulpea pe cocoş. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. La comanda de începere a jocului. lup. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. zdup. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Cum cântã la moşi! Cântã. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. iar cealaltã “cãlãreţii”. lupul. “cãlãreţul”. cãluţ. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. cu faţa spre interior. nu are cal. cãluţ. egale ca numãr. Câinele pe vulpe. zdup! Zdup. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Vulpea pe cocoş. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. ce mai cocoş. hop! Hop în galop. zdup. ţinându-se de mâini. Un copil. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. Cum cântã la moşi! Cântã. La ursul din pãdure . Cum cântã la moşi! Cântã. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. ca: cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. hi. Ah! Ce mai cocoş. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. acesta este primul. hop. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Astfel. hi. hop. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. câine. apoi urmeazã cocoşul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. Cum cântã la moşi! Cântã. vulpe. vine şi se prinde de mijlocul moşului. de pãmânt. Lupul pe câine. Dupã aceste cuvinte.Copiii sunt aşezaţi în cerc. de pãmânt. Ah! Ce mai cocoş. zdup!” La terminarea cântecului. hop. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Ah! Ce mai cocoş. urs etc. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Câinele pe vulpe.

copiii se duc spre “bârlogul” ursului. Ne-a vãzut. Ursul doarme nemişcat. se apropie tiptil de câine. Copilul prins îi ia locul. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. folosind propoziţii scurte. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. “povestitorul”. Nu latrã. care le spune o istorioarã. De la ursul din pãdure. la câţiva paşi.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Împreunã cu educatoarea. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Copiii. denumit “casa copiilor”. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Stã cuminte. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. Doarme? Haide sã-l trezim. în spatele liniei de plecare. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . nu muşcã. înainte de a fi atinşi de “urs”. Copiii repetã cele spuse de povestitor. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. s-a-nfuriat! Mârâie. ţinându-se de mâini. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. “bârlogul”. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. În faţa lor. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. stã un copil. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Copiii repetã. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. liniştit. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Copiii repetã.

Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Obiective operaţionale: . Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. 3.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. fişe individuale de lucru. „mai puţine”. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. „mai puţine”. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Coechipierii au voie să se ajute între ei. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”.La auzul acestor cuvinte. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. unde trebuie sã atingã peretele.Cele două grupe de copii răspund pe rând. închiderea şi deschiderea ochilor. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. 1. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. 2. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. 2. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. . Pe panou se aşează o grupă de obiecte. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” .

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

să efectueze operaţii simple de calcul oral. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. întrecerea. 5 4 sau 3) animale. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. =). Obiective operaţionale: . Ea pe pomi se caţără. traseul veveriţei. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. –. 6) animale.etc.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9.). Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă.să raporteze cantitatea la număr. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Copiii numără animalele din căsuţe.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. oi. Materialul didactic: veveriţa. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată.cai. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. 8. . căţeluşi. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. Este tot al ei. imagini cu căsuţele animalelor. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Iedul drag îşi apără. În fiecare căsuţă vor fi 2. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Regulile jocului. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. jetoane cu cifre. pisici. 3. alune.4. . Elemente de joc: Riţa. Un copil va primi rolul de fermier . La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Desfăşurarea jocului: • • • • . Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. respective la cifra corespunzătoare. 4 animale.să resolve corect sarcinile fişei. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Pe rand. “Muuuu” e vorba ei.Veveriţa. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. . plicuri. Împreună sunt şapte oiţe.Veveriţa.

Copiii sunt împărţiţi în două echipe. 9. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. În final. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. 7. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. imitarea zborului albinuţelor. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. stimulente albinuţe. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. 13. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. 5. 4. Adună alunele în coş. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Găseşte mai multe variante de descompunere. Exemple: 1. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. La semnal. 11. Numără descrescător de la 8. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Pe rând. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Ia din coş 2 alune. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. 3. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Descoperă cifra care lipseşte. 12. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. 6. iar după ea urmează a opta albinuţă. Dacă răspunsul copilului este corect. 8.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. În ultima parte a . Numără crescător de la 6. 10. 9. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Câte au rămas?. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . 2.

zum. . Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. jetoane cu imagini. aplauze. Grupa este împărţită în două echipe. apoi unul se va ascunde. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. • dezvoltarea spiritului de echipă. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. jetoane cu cifre. mânuirea materialului. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate.jocului. O fetiţă pleacă acasă. În final. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. zum albiniţa mea! 10. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui.. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. La început.. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă.

Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. „-”. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. 12. 5. Dacă aşează corect. aplauze. cifre.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Elemente de joc : surpriza.2=3) (7+ 1=8) 11. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. Obiective operaţionale: . alt copil va veni să corecteze greşeala. grupele.şi = » . 1. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. 6. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. siluetele personajelor. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. 9 sau 10).să rezolve corect fişa de lucru individuală . „=”. Spre deosebire de prima parte a jocului.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Se motivează aşezarea. . Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. mânuirea personajelor. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. La cererea educatoarei. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. . ei primesc o recompensă. Dacă nu rezolvă corect sarcina. exerasarea număratului în limitele 1-10. • • . 3. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. Un pitic pleacă la plimbare. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. . Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. 4. . Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze.(5.să utilizeze corect simbolurile « +. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. În partea a doua a jocului. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic.

Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. până vor fi exemplificate toate variantele. Copiii numără cărţile de pe raft. mişcarea. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite.să rezolve corect fişa de lucru individuală. . • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. 9 sau 10) cărţi. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. . .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». .să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. 4. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. . . în limitele 1-10. analiza. apoi să spună cum le-a aşezat.si = ». 13.Elemente de joc : surpriza. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. . . Se verifică prin numărare. Împreună sunt şapte cărţi. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. . « . Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10.să utilizeze corect simbolurile « +. sinteza. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10).să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. 5 sau 6 cărţi. generalizarea) : Obiective operaţionale : . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile.» si « = » . Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe.

MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . Educatoarea aruncă mingea unui copil . apoi merge la masa cu material . un stilou. scrisoare.pentru echipa nr. 8. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). Elemente de joc: surpriza. descoperirea grupurilor de obiecte . VARIANTE DE JOC I . mânuirea materialului.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. Dacă aceasta este rezolvată corect. sunetul clopoţelului. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. 7. 6. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . Copiii aşează 3. recompensele. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. închiderea şi deschiderea ochilor. 5. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. cuburi . . deplasarea. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. (se vor folosi două imagini: o carte. dezvoltarea atenţiei . cifre de pus în piept. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. o aruncă din nou educatoarei .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. 7.peştişori ) . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. iepuraşi . aplauze . 8. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . Material didactic: ghiozdan.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. ursuleţi . aplauzele.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . următoarele exerciţii: . diplome. mărime). . Ex: 3. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. jetoane cu cifre. 6. acesta o prinde . deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . siluete reprezentând rechizite. 5. clopoţel.pentru echipa nr. închiderea şi deschiderea ochilor . a spiritului de observaţie . întrecerea. avioane . păpuşi . probleme ilustrate.

Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . denumirea corectă a grupurilor de obiecte .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . La alt semnal . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . VARIANTE DE JOC I. toate . fiecare în câte o lădiţă. ELEMENTE DE JOC : mişcarea .patru lădiţe . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . Se cere copiilor să închidă ochii .II . sesizând lipsa unei lădiţe. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . II. Fructele culese sunt aşezate în coş . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . cinci coşuleţe .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . III. copiii deschid ochii . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . La alt semnal . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . unul merele verzi . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. legumele adunate sunt aşezate în coşuri . zece lădiţe . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . legume decupate( morcovi. „Eu am cules o mulţime de pere”. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . În acest timp se ascunde una din lădiţe . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . Răspunsurile corecte se aplaudă . mânuirea materialului .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . vinete . VARIANTE DE JOC I. la bătaia din palme a educatoarei . . întrecerea . La fel se procedează şi cu perele . ELEMENTE DE JOC : surpriza . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. ardei. pătlăgele . Sortarea se face prin întrecere .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei .închiderea şi deschiderea ochilor . închiderea şi deschiderea ochilor . cartofi ) . surpriza . unul merele roşii . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. mânuirea materialului . celălalt cu imaginea unui mere) . întrecerea . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . copiii verbalizează acţiunea . mari şi mici plantate în grădină. părul are pere verzi şi galbene . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ .

în faţa . Unul va sorta legumele mici . a spiritului de observaţie . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . În acest timp se va ascunde o lădiţă . fixarea locului numerelor în şirul numeric . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . aplauze . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . lângă copac . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . a memoriei . Sortarea se realizează prin întrecere . III. La fluierul educatoarei .etc. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . La următorul fluier copiii deschid ochii . unul pe cele mari . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . VARIANTE DE JOC I. La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . La următorul fluier copiii deschid ochii . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . în spatele .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze .II. Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . III. Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . în spate . închiderea şi deschiderea ochilor . II. copiii închid ochii . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . lângă . exersarea atenţiei . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . în . Se descoperă copacul . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful