JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

d ) . Am considerat. copii care culeg mere etc. Mărul – rotund .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . printr-un joc de aruncare. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . adresându-i acestuia o noua întrebare. fricos . mănâncă etc.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .mă spăl etc. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. -4c ) .scriu . Baiatul construieşte castele din nisip.exerciţiu deosebit de agreate de către copii. frunze ingălbenite . mai multe sacoşe etc. pufos etc . dar nu ştie răspunsul. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci .să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte .o maşină. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. dulce . ursuleţ. cântă . Participanţii activi se selectează ad-hoc. Exemple : Culeg flori . păsări călăoare.Interoghează.pisică . roşu . În acest sens. a originalităţii .pentru dezvoltarea imaginaţiei. aşadar. camion etc. a fost metoda Răspunde -Aruncă . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor.prindere a unei mingi uşoare. e ) .pentru cultivarea fluiditaţii.sterg praful .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . cal .iute . apoi o aruncă altui coleg. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. oaie . o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. De asemenea. Păsările zboară . Copilul care prinde mingea. alb . iese din joc. f ) . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . dar şi de verificare a acestora. axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. Papuşă .minge . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. 4 . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. porc etc. b ) .să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . zemos etc .joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă .pentru cultivarea fluidităţii expresionale .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . prin organizarea unor jocuri .

mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. optimizându-le. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. la activizarea lui. expresiv şi frumos. nu i-a obosit. dar alţii se poticnesc. a treia pereche ş. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior.educatorii. Copiii formează un cerc. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. în acelaşi timp. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. 5 . vorbirea lor este neclară. Mingea trece mai departe. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru.a. Cu timpul. Toţi. nesigură şi uneori peltică. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. părinţi şi educatori. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. Jucătorii se dispun în perechi. un principiu de organizare. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. contribuind în acelaşi timp din plin. bine dezvoltaţi. ca urmare a reacţiei celorlalţi. În centrul cercului stă conducătorul jocului. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. Urmează a doua pereche. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. cursiv.d.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. de integrare eficientă în mediul natural. Unii vorbesc fără dificultăţi. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . social şi cultural. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Acesta aruncă unui copil mingea. un interes sporit pentru activităţi. un apăsător complex de inferioritate. La semnal.m. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe.

Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. — 20 —30 de copii. Culesul mingilor Loc — în aer liber.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Câştigă cel care rămîne . primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. vitezei şi promptitudinii.. Participanţii formează un cerc. în spatele unei linii. joc care trebuie să rapid. Acesta pasează mingea la întâmplare. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. toţi trebuie să drepţi. iar la trei semnale. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. In faţa fie cărei echipe. Conducătorul la un semnal cu fluierul. — Participanţi Materiale Două. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. pe o distanţă de 5—8 m. la două semnale. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme.ultimul în joc. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. Participanţi — Două sau mai multe echipe. cu hârtie sau cu sfoară. — O minge uşoară. trei echipe a cîte 8—20 copii. La semnalul 6 . înainte de a prinde mingea. să execute 4 sări turi pe loc. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării.. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Materiale — Fluier. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. copiii să execute două genoflexiuni. Copiii stau în coloană cîte unul.

trei ori. fie din lemn. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. 7 .. la semnal. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. fie din hârtie. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. cel căruia îi aparţine. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. — 10 —30 de copii. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . predînd ştafeta următorului. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei.Dezvoltă îndemînarea. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. ajunge la al treilea ş. Participanţi Scop .conducătorului de joc. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. . Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Organizaţi în două sau mai multe echipe. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. Va câştiga echipa care termină prima. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper.6 — 15 copii. fără ca ele să se răstoarne. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. La un semn al conducătorului jocului. Pe traseul de deplasare a copiilor. .în sală. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Jocul poate fi repetat de două. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei.Sfoară. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m.m. condu-cînd câte un cerc.d. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul.a.

La semnalul con ducătorului de joc.a. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. Trei.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. stabiliţi iniţial. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. două beţişoare pentru fiecare .examinare" vizuală. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. dând beţişoarele următorului din echipă.. locul şi îmbrăcămintea lor.d. Apoi cei doi copii. aleargă spre masă.. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă.a. la o distanţă de 4— 6 m.d.m. . să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară.). Figuri geometrice 8 . Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. După 60 secunde de . (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . iar cei 3—4 copii.în sală. cei doi părăsesc camera. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. este desigur cel mai bun. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. cel care 1-a pierdut. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . Dacă se pierde bobul pe traseu.Dezvoltarea îndemînării. trasată înaintea scaunelor. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. poate preda beţişoarele. el trecând la coada şirului ş. patru copii se aşează unul lingă altul. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă.în sală. primii din fiecare echipă.. - Participanţi -10-30 copii Scop . care au ieşit din încăpere. echipa sau participant.Dezvoltarea spiritului de observaţie. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. avînd câte două beţişoare în mină.m.

— Dezvoltarea memoriei. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. Copiii trebuie să fie atenţi. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. cretă. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. — 20—30 copii.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. — O tablă. 9 . una lângă alta.

apă.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Aer. cu voce tare : „aer”. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. pe circumferinţa unui cerc. 2—4 ace şi aţă de cusut. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor.a. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. sau „apă”. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. ei introduc aţa în ac. se formează două sau mai multe echipe. — 20—20 copii. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Din copiii care iau parte la joc. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. — O minge de cauciuc sau de handbal. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. Jocul poate fi îngreunat. La semnalul conducătorului de joc. Primul jucător. . din fiecare echipă. sau „sol”. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge.d. în acelaşi sens şi cât mai repede. La un semnal. este eliminat din joc. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. gîndirea rapidă. — Dezvoltă promptitudinea. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. Dacă el nu răspunde repede. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). în acelaşi timp.m. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. 8—40 copii. din joc. spunând. — în aer liber sau în sală. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. care vor fi consideraţi câştigători.

batistă.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. mânuirea materialelor. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală.. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. ghicirea. cele greşite sunt corectate de colegi. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). pieptene. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. aplauzelor. şerveţel. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. iar dacă nu este corect. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. prosop.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. săpun. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. motivând alegerea. 4. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. 2. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. surpriza. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. 5. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. aplauze. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. perie de haine. periuţă de dinţi. savonieră. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. oglindă. O va scoate din săculeţ. imitarea acţiunilor. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. perie de ghete. 3. să găsească antonimele unor cuvinte date.

Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. poluat – nepoluat. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. Un elev vine la catedră. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură.) . 2. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. bun – rău etc.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. Nu distrugeţi natura. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. . etc. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . Să ocrotim natura.. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. 2. păsări etc. pământ). să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). motivând alegerea. aer. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte.Frumoasă-i strada noastră ’’. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. ia un cartonaş. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. li se mai acordă doar un punct. foc în pădure. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. aruncarea gunoaielor pe jos). Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. aer.. pământ). îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. Exemplu: curat – murdar. • Consolidarea deprinderilor de orientare.

3. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). • viaţă. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. fie de către elevi. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. bufniţă. AER. a locului pe care îl ocupă. apă. pământ. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. USCAT. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. pasăre. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare.cerb’’. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Ex: În apă sunt aruncate sticle. aplauze.siluete de animale. animale.vierme.oameni’’. pământ. adună hârtii.. iepure. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. cerb. în poziţia şezând. aer. cutii. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. . imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi.. În aer este mult fum. oameni. aplauze. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. a legăturilor care se fac între plante şi animale. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. ELEMENTE DE JOC: surpriza. întrecere. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. 5. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. insectă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori.. fie de către învăţătoare. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. şoarece. aer. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. etc. 4. grâu. arbore. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. întrecere. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. Aceste etichete se prind de piept. După gruparea animalelor. reguli.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . iarbă. aer. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. Elevul care are ecusonul .

Chinuiesc animalele. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. aceleaşi pentru ambele echipe. . mamnifere etc. furtuni. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. După rezolvarea fiecărei sarcini.plămânul verde’’ al planetei. secetă. defrişări. • Păduri incendiate. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. • Copiii lucrează pe două echipe.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. • Aspecte din natură în timpul secetei.Delfinii’’ şi .)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. plastic).). maşini care elimină gaze de eşapament. problematizarea. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. aer. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. Jocul se desfăşoară pe două echipe. CD.. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. soare). METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. exerciţiul. . diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. imaginate de învăţătoare.. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. dispariţia unor animale etc. sub forma de întrecere. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. animalelor şi omului (apă.Planeta Albastră’’. casete video.).. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. insigne etc. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Să explice de ce pădurea este . AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.Doxi’’..Balenele’’ etc. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. explicaţia.

etc. aruncând toate gunoaiele în coş. pe care să o arunce în coşul de gunoi. .Mă joc frumos cu animalele. ghemuindu-se la pământ. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. care trebuie să ridice o carte. dând ştafeta următorului elev. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. colectare de fonduri.ambalaje’’. iar . jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. Jucătorii se numerotează.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.. protecţia unui copac etc. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. Distrug plantele. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. Ocrotesc plantele şi animalele. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. îl poate pune pe el în dreapta jos. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. .gunoaie’’. .. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. ..chimicale’’. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. curăţenia unei zone. pe masă în faţa jucătorului. . aruncă deşeurile în coş. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. imitând mişcările peştilor prin apă. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. Câştigă echipa care termină mai repede. apoi se întorc în fugă. Rup florile îndrăgite din parc. Ţinând cartoanele în mână. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane.. La comanda start. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa..6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu.sticle’’. în formă de evantai.. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. Respect animalele şi plantele. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. adică cel din dreapta numărului 1.detergenţi’’. elevii aleargă spre coşurile de gunoi.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. protecţia animalelor. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. pe grupe formate din 5-7 jucători.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. Apoi. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). etc.

cu care va uda copacul. studiaţi florile şi fructele. cuib de păsări natural. primăvara şi vara. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. Se dă startul şi. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. stimulente. buline. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . Este Terra. casa noastră! . JOC DE ROL . în care pot nota înălţimea. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. invitaţi copiii să . Răsăritul soarelui. mişcarea. aparat foto.. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. MATERIALE NECESARE: un copac. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. Când ieşiţi la plimbare. sau toamna. este penalizată sau va primi un supliment de . SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii ..capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. Cu timpul. pe cărarea şerpuită dintre copaci.. dar că omul se poate .muncă’’. În final. Inocenţa ciocârliei. iar a doua echipă buline de culoare verde. situaţiile surpriză. creion de desen.. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. o trăistuţă. aplauze. Energia vântului. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. forma fructelor etc.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. Tot ce ne înconjoară. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. copiii pornesc spre pădure.. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . Aceasta este lumea noastră.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. ajungând prima la .. mişcarea. REGULI DE JOC: elevii vor .înfiat’’. casetofon. coş de nuiele în care se află alimentele. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. Susurul pâraielor. căutând.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. Vâltoarea apelor. Tunetul ploii. Ei sunt invitaţi . –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. pături. ELEMENTE DE JOC: competiţia.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt.. ambalaje ouă Kinder. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare..înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă).. carneţel.Cabana Pădurarului’’. recompense. perioada când înfloreşte. hârtie. În lumina amiezii. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. mirosul pe care îl răspândesc florile. până la un alt indiciu..deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. hârtie. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. ghicirea. pubelă pentru resturi alimentare.

adăposturile unor animale. să culeagă floricele. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. . un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. În acest sens. Pentru că timpul trece. aflăm întrebările: Echipa 1 : . ce foloase aduc. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. se consemnează răspunsurile.aşa nu’’ la întrebarea: .să observe vegetaţia unor copaci. pe care scrie .Păstraţi curăţenia!’’. flacoane de plastic. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. vom vorbi de animale şi păsările din pădure.casa pădurarului’’. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă.. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel.. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . observă cum . Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. care reprezintă diferite modele de comportamente. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : .Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . vor răspunde prin .Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care .doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . câteva curiozităţi. un muşuroi de furnici. Odată ajunşi la acest popas.Să ocrotim natura!’’. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . Nu departe se vede . Echipa 2 : . DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. un cetăţean care aruncă hârtia jos. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ).aşa da’’ şi prin ..s-a descurcat’’ cel mai bine. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale.. Deschizând fiecare ou. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. pe rând.. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. Răsfoind filă cu filă. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. CEVA…………. deodată. cu ce se hrănesc. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. oameni care taie şi defrişează copacii.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea...

În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Educatoarea poate motiva sosirea lor. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus.. 2. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează.. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. respectând sensul acesteia. imitarea sunetelor emise. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii.. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g.”. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. care se citesc apoi cu voce tare. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. Focul făcea. vâjj-vâjj. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. prin poziţia gurii larg deschise. Copiii vor imita zgomotul focului. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale.. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. în timp ce. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. mai ales pentru gâscă. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. În continuare. denumirea acesteia. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. fie pe covor în semicerc. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. Afară era frig şi bătea vântul.”.

z. apoi cea a albinelor. . în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. Grupa de copii va fi împărţiă în două. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. Grupa de copii va fi împărţită în două. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. limba va fi plasată jos. j). j. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. un alt grup ajunge trenul. vântul (j. j. eventual marcat. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. z). iar colţurile gurii puternic trase în părţi. evitându-se prelungirea acestuia. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. imitând trenul. 5. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă.. j (braţele lateral). Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. în timp ce pronunţă j. ş).TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. 4. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor.s).(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). 3. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. ş. În partea a doua a jocului. La alt semnal. iar restul vor alcătui şarpele. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. Jocul continuă schimbând-se rolurile. Nu se va scăpa din vedere faptul că. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor).. în cazul în care copiii articulează incorect. şarpele (s. ş. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. trenul (ş. o parte dintre ei vor fi albine. alergând cu o viteză mai mare. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. în spatele incisivilor inferiori. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. reproducând vântul. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. ş.

albina etc. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. lingură. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. oaia. Acesta va spune: „Trezeşte-te.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. . prosop. minge etc. .Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. păpuşă. pisica. perie. gâsca. cu braţele pe masă. El se va aşeza cu spatele la grupă.. . 7. calul. vrabia. cocoşul. cuburi. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. Material didactic: creion. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. după cum li se cere.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. măturică. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. . Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. găina. pensulă. pieptăne. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. 6. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. La semnalul dat.executarea acţiunii de către copil. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele.. În desfăşurarea jocului. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. raţa. Mihai.. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. selectiv sau nu se face deloc. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. Formularea corectă a genitivului. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. pahar. ..”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă.

8. roade oase 3. 10. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. zgârie 4. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. În partea a doua a jocului. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. latră pisica: 1. educatoarea ridică un anumit balon. balon albastru – rochiţă albastră etc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. de exemplu: Câinele: 1. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. 9. păzeşte casa 2. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. La întrebarea educatoarei. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). ciripeşte 5. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. prinde şoareci 3. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. muşcă 2. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. fuge vrăbiuţa: 1. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. mianună 2. educatoarea afişează silueta unui animal.

de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. copilul face duş. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. se spală la chiuvetă. solniţă etc. o pisică pentru animale. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini.. scot obiectul (imaginea lui). batistă. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. de aceeaşi categorie. GRUPA MIJLOCIE 12. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. de exemplu: la prânz. raportarea lui la alte obiecte. şerveţel. un alt disc cu un segment lipsă. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. chibrit.a oprit la măr”. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. În desfăşurarea jocului. pieptăne pentru obiecte de uz personal. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. doarme. se descoperă pe rând o singură imagine. serveşte micul dejun. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. prosop. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. cretă. De exemplu: masă pentru mobilier. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. 11.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. pleacă spre grădiniţă. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. se urcă în pat. cratiţă. pentru seară: copilul se dezbracă. Prin învârtirea acestuia. Pe acest disc este fixat de un ax. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. se joacă etc. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu .

pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. cu musculatura facială încordată. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. un ceas deşteptător (sună ţrrr). după care răspunde la întrebarea pusă. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. iar altele eronat. iar copilul cu care aceasta dă mâna. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. 15. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. 13. ridicat în spatele incisivilor superiori. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. după caz. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. diferind doar printr-un singur sunet. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. educatoarea trece la un alt copil. 14. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr).

Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. 17. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). ridică acel cartonaş sus. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. EU SPUN UNA. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. unul cu un singur element. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. După „lectura” scrisorii. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. De exemplu. repede şi formulează propoziţia. 16. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. iar altul cu două sau mai multe elemente. o acţiune specifică profesiunii . Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Astfel. grupa va mima dacă se poate.

UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. 19. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. „Panglica mea are culoarea albastră”). se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . În desfăşurarea jocului. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare.respective. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. formularea corectă a propoziţiilor. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. În prima parte a jocului. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. pe rând de mai mulţi copii. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. În cursul jocului. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. Astfel. 20. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. dacă piticul stă pe scaun. apoi o pot sugera copiii. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. diverse jucării cunoscute de copii. 18. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. În partea a doua a jocului.

Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. Se pronunţă un cuvânt greşit. Acolo unde nivelul grupei permite. răspunde pronunţând cuvântul corect. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. portocaliu. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. cumpărătorul n-o va primi. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. zarzavat. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. În acest caz. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. . În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. „Din ce material este făcută?”. GRUPA MARE 21. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. pătrunjel. În încheiere. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă.CE E BINE. castravete etc.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. iar cel care a primit mingea. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. ji. pa. sacoşă. s. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. cană masă. gutuie. şoarece. şopârlă etc. scafandru. mănuşă. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. r. ca etc. cadă. j. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. în faţă. greblă. şosete. grădină. şapcă. sac.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. În amplificarea jocului. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. ş-j. solniţă. sau pentr g: gâscă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. da. sapă. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. cretă. castel. patru . guler. După ce educatoarea va da exemple. . na. şorţ. mazăre. parc. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. lamă. grâu. ci. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. de pildă s: sanie. Regulile jocului: la semnalul dat. şi lasă timp copiilor. scară etc. stropitoare. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. je. scaun. va începe jocul. pentru ş: şarpe. crap. porc. lăsând doar un loc pentru educatoare. cu palmele bine întinse oblic.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. la. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. de exemplu: a) casă. taxi măgar. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. macara tavă. şoşoni. taburet. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. ş. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. castravete creion. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. castană. scrisoare. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. ce. ţ. carte. mălai. v. 23 . 22. g. mătură ladă.

fie atributul.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte.. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş... Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. . Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei.. formularea unor propoziţii cu acestea. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. temperatură.Primăvara. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. veseltrist. copiii merg la ...Merele se culeg din. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: .. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul.. ascultător-neascultător. rapiditate. . cu un număr egal de membri. 25. fie predicatul.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective.Cireşele. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. intensitate. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta.Toamna. culori. În funcţie de nivelul grupei. bun-rău. asperitate.. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. grutate.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. pe rând.. curajos-fricos.. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. În genere. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. corect-incorect. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. . Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. pomii. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. În încheiere. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului.. . 24. fie subiectul. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. duritate. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. se va stabili echipa câştigătoare..

În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. se modifică sarcina didactică. un tren lung. În partea a doua a jocului. apoi din dreapta. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. În mediul rural. maşină de cusut. iar după însuşirea lor de către copii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. . le aşează pe şosele . ac cu aţă. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . De asemenea. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. 26. 28. un tren scurt. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. stropitoare. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. o masă rotundă. Pe străzile fără indicatoare. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). o masă pătra 27. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. centimetru. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. degetar. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Conducătorul jocului spune un cuvânt. cazma. foarfece. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. o păpuşă mică.

Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun.fise de evaluare . Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. Copii închid ochii. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. rindea etc.să identifice poziţii spaţiale. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. tu spui multe ! 2.In partea a 2 a a jocului. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. sa respecte regulile jocului .să denumească figurile geometrice.Fiecare propozitie este trecuta la plural. . Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.să rezolve corect itemii fişei. Totodată. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor.să participe cu plăcere şi interes la activitate. ciocan.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. 1. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. floare rosie. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Educatoarea va urmări toate echipele. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . ferăstrău. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. Pentru o mai bună coordonare. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. . În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă).calapod. respectand acordul dintre subiect si predicat.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). flanelograf.flori rosii. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. buline.Eu spun una. . -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. .

cel al gradinitei sau al scolii.Ex. apoi unul se va ascunde. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă.. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. La semnal.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Desfasurarea jocului .A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta.piese geometrice. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii.. stimulente albinuţe. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. . vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Dacă răspunsul copilului este corect. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Dacă raspunsul este corect. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. imitarea zborului albinuţelor. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta.. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Obiective operationale: . 3. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Material didactic:furnicuta. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. În ultima parte a jocului. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format.

agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. astfel introducand ca .. pietonii’’ pot traversa.. de la un trotuar la altul . nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. un disc de carton pe care e desenat un automobil.. pe scaunel . taversand strada..Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. Pentru a fi mai atractiv . sta . atat pentru scolari si prescolari.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. prin 2 linii paralele . Joc didactic . copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde.. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.... trotuarele’’. o bicicleta.. Varianta: De aceasta data.Vehiculele’’ se deosebesc de .strada ‘’..’’. este marcat .agentul de circulatie’’a lasat .. Jocul continua apoi cu un alt. calculatorul.. Ex . El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . In centrul acestor portiuni.. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. incet.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. De o parte si de alta a strazii sunt .pe un scaunel.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. . Un copil spune . denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. agent de circulatie’’. steguletul verde .. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). sta un copil . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. Cand .Copiii sunt . de indata ce . locul unde... in picioare . iese din cerc si jocul continua fara el. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. In mijlocul strazii..Copilul la care s-a oprit plicul. el ridica repede pe cel rosu. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii. ca atare. reprezentand . de exemplu. pentru a le capta mai mult atentia . Jocul..în momentul semnalului. pietoni’’ iar ceilalti. in picioare. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.apoi o descrie. o papusica si un prosopel. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.’’.. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . pietonii’’.Participantii sunt asezati in cerc. urmatorul spune: ..pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.. Fiecare copil se prezinta . vehicule’’ .. elementul de joc.agentul de circulatie’’ .. In mijlocul strazii . Dupa ce .. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I.îl deschide.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. .este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.

iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. 5. faţă în faţă. de exemplu 1 si 4. de la 1 la 10. Jocul se repetă de mai multe ori. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. La semnalul dat de educatoare. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. care. îl leagă la ochi cu o basma. 4. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. . în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. schimbă locul cu copilul atins. iar catelul sus! Jocuri 1. departe. la rândul său o transmite mai departe. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. in speta cadrul didactic. sde uită cu mâinile la ochi. « Puişori. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. la dreapta. inainte. « Paznicul » strigă două numere deodată. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. el aleargă cu ea în faţa şirului. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. Ex: Papusa jos. Când mingea a ajuns la acesta.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. Educatoarea notează punctele. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. ciripind. Educatoarea spune : « Puişori. Dacă reuşeşte. trece alt copil în cerc. La primul semnal de începere al educatoarei. jos. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. 3. dacă nu. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. după câţi copii sunt. La semnalul educatoarei. Se repetă de mai mult ori. După trei încercări nereuşite. Fetiţa se trezeşte. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. După fiecare alergare se schimbă rolurile. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. 2. acum alergaţi înapoi. sus. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. veniţi la mine ! Copiii aleargă. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. jocul continuă în aceeaşi formaţie. Echipa al cărei 6. La semnalul eudcatoarei. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. procedând la fel. inapoi. mai aproape. care este «paznic ». copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. la stanga. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. trece mingea copilului din spate. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. educatoarea îi cheamă din nou. se ridică în picioare. in spate.

. « Pisica şi pisoii » La început...iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. să revină la locul său şi să continue jocul. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. Când se trezeşte. « Vulpe. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. . Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil.. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. adică .miau. La acest semnal. fiecare lângă un cub..La comanda educatoarei.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. 9. 11. 7 .Cercul se trasează cu creta pe sol...Un copil va fi vulpea. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). „şoriceii” rostesc ultimul vers. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. aşezaţi în şir. dinainte fixat.zburaţi”..unde se opresc şi strigă: . cu faţa spre el. 10. Jocul continuă..prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.Copiii. una reprezentând „pisicile”. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme.pisoii” se adună împrejurul ei.pisica” strigă: . 12. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. Rândunica din mijloc care nu are cuib. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei.pisoii” aleargă liber împrejur.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. cealaltă „şoriceii”. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.. restul vor fi iepurasii. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. La 5-6 m. .. care stă în culcuşul ei.. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului.. Se delimitează căsuţele prin două linii. el trebuie să o ridice.La comanda educatoarei.Pisica” închide ochii. executată la comandă.. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). Jocul se repetă. 8.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. care este aşezată în jurul unui cerc mare.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa.” Vulpea se trezeşte. se ghemuiesc. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. După învaţarea jocului.miau”. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. unul câte unul. La semnalul educatoarei .La semnalul de începere. . Dacă un jucător scapă mingea. timp în care . Jocul se repetă. în spatele liniei de plecare. toţi .

La semnalul educatoarei . În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. se deplasează pe distanţa stabilită.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. La semnal. din culcat înainte .Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. a terminat prima. îi ating pe următorii. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. La semnal. 17. Aceştia prind mingea. 19.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. coboară. următorul din coada şirului pleacă în tunel. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. se marchează râul. el rămânând în faţa şirului. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. sau măsuţe). egale ca număr aşezate pe două coloane. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. predând ştafeta următorului prin atingere. primii din fiecare echipă. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. 13. 15.La semnal.pornind altă grupă de elevi. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. se întorc prin alergare la echipe. următorul din coada şirului pleacă în tunel. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. 18. Coloanele se aşează în spatele râului. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. La semnal. 16. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. unul câte unul. “Ştafetă cu transport de mingi” . doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. 14. Câştigă echipa care termină prima traseul. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. aşezaţi în şir. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. Când ajung la capătul tufelor. el rămânând în faţa şirului. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. primii din fiecare şir escaladează banca. trecând apoi la coada şirului.La semnal. înapoia liniei de plecare. execută târârea pe sub tufe.

apoi. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1.. tiii. v.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. 3. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. u. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. merg până la un punct fix.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. va alege o jucărie şi o va denumi. apoi vor mima acţiunea de a se juca. ELEMENTE DE JOC:mişcarea.. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ş. . j) integrate în cuvinte. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. ţ.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. reproducând sunetul claxonului” ti. imitarea unor acţiuni. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. la întoarcere. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. având în faţa lor jucăriile. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. ti. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. 2. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u.La semnal.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. copilul va numi obiectul. 2. predau mingea şi trec la coada şirului. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”.” 2.să precizeze utilitatea obiectului ales.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. Câştigă echipa care termină prima traseul.. u. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”.

iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. jucării care au aceleaşi culori. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. aplauze. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. VARIANTA 3.” . SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. albastru. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. Educatoarea denumeşte o culoare. galben. VARIANTA 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. Educatoarea arată o jucărie. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs.” VARIANTA 1. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. Un copil alege o jucărie. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. îmbrăcăminte etc. copilul va preciza utilitatea acestuia. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. 2. 3. Este roşu.• La întrebarea „La ce foloseşte?”.). iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. o va denumi. mimarea unor acţiuni. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. verde. veselă. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. aplauze. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. • Răspunde numai copilul solicitat. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. respectând acordul între substantiv şi adjectiv.

verbalizând acţiunea. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. o cutie mare. 2. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. 3. MATERIAL: jucării. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. 5.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent.4. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. aplauze. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Să denumească locul ei în sala de grupă. Să denumească jucăria aleasă. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 4. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. 2. 5. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. ghicirea. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. REGULILE JOCULUI: . folosind corect prepoziţiile: în şi pe. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat.

ecusoane. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. MATERIAL DIDACTIC: casetofon.” VARIANTA 1. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. la cadrul de poveste adecvat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. 2. păpuşa marionetă. cadru de poveste. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson.marionetă. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. Opţional.• La cererea unei păpuşi. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. casetofon. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. VARIANTA 2. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. ghicirea. păpuşa. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. siluete de personaje. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. îl recunosc şi îl denumesc. • Dezvoltarea acuităţii auditive.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. Prin versurile:Hai. 6. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. MATERIAL DIDACTIC: siluete. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut.

aplauze.. 8. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. identifică personajele şi povestea din care fac parte.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. 3. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să redea dialogul între două personaje ale poveştii.). în situaţiile create.. de jucării sau de îmbrăcăminte. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). folosirea banilor de jucărie. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. o punguţă. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. salută apoi cere politicos obiectul dorit. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil.. să folosească în timpul jocului. 3. ELEMENTE DE JOC: imitarea. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. o pălărie de vânător.. 2. pe baza elementului dat. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. sacoşe. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv..• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). 4.. ecusoane cu personaje din poveste. o scufiţă roşie. Magazinul poate fi: alimentar.. bani de jucărie.. personajul şi povestea căreia îi aparţine.. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi... Vânzătorul . să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător.. coşuri de jucărie... etc. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. identifică personajul şi povestea din care face el parte. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.”. ea este dată de la un copil la altul. • Activizarea vocabularului. 2... vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.. formulele de politeţe potrivite. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul.

3. 2. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. Ea va imita spălatul păpuşii. cumpărătorul mulţumeşte. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. apoi le vor mima şi ei. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. „Mama citeşte”. salută şi pleacă. „Mărul are culoarea roşie”. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. aplauze.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. . cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.să imite şi ei aceeaşi acţiune. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. Exemplu: „Copilul desenează”. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. 4. După această scurtă conversaţie. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. „Câinele latră”. mulţumeşte vânzătorului. Sau „Mărul este un fruct”. ghicirea. prezentându-l vânzătorului. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. • Imitarea unor acţiuni făcute de om.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. „Iepurele fuge”. apoi salută şi pleacă. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. întrebând: „Ce face păpuşa?”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. Toţi copiii imtă acţiunea. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. obiectul este plătit.

„Ursuleţul”. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. grupa copiilor cu maşinuţe. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. MATERIAL DIDACTIC: jucării. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. un săculeţ. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. 3. 2. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. 2.2. cifre. utilizând numeralul ordinal. cercuri mari de diferite culori. grupa copiilor cu ursuleţi. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. să folosească corect numeralul ordinal. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. forme şi culori variate. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). să interpreteze un cântec învăţat anterior. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. 3. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. iar în cercul roşu jucăriile mici. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. mărimi şi culori diferite variate.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. . grupa copiilor cu păpuşi.

să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. pământ. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. aer. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. pământ). să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. 4. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. pot aduna hârtii. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. pământ). aer. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). . Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. fie de către un copil. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul).” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. Pe rând. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. 3. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. În aer este mult fum. pământ.”Copilul sapă o groapă. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. fie de deucatoare.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. cutii. 2. în mod creativ. 4. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. lipind ornamente din hârtie glasată. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. siluete de animale.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. aer. Exemplu: „Copilul plantează un pom. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. aer. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. După gruparea animalelor.”.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. În a doua parte a jocului.

3. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata.5. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă.. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri.. în raport cu un reper dat. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. mişcarea. Exemplu: „ Acesta este un morcov. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. 3. 2. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. Morcovul este o legumă. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. să plaseze conştient în spaţiul clasei. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. mânuirea materialului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 6.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. 5. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. respectând tehnica de lipire învăţată. aplauze. 4. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. ELEMENTE DE JOC: surpriza. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. . să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu.” La cerinţa educatoarei. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. 2. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini.

ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. în picioare. pieptene. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. Păpuşa este pe.. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. Pe rând. pe covor. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia... Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. 7. apoi vor fi aşezate la locul lor. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. sub formă de surpriză. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. fără să-l scoată. precizând poziţia pe care o ocupă. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. 3... OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. Fiecare răspuns corect este aplaudat. VARIANTĂ: . să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. pe raft. batistă....” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii... • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite... • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. Ursuleţul este lângă.. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. etc. Pe rând... să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.. precizându-se poziţia pe care o ocupă. Exemplu: „Am luat o carte. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. În continuare.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. Maşinuţa este în. prosop. o cutie cu jucării. periuţe de dinţi. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. pastă de dinţi. • Interpretarea corectă a unui cântec. îl denumeşte. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal.. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. în spatele scăunelelor... • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. mânuirea obiectelor. perie de păr.. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. de haine. 2. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. doar prin pipăit. surpriza.

ghicitori. activitatea omului. culoare. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. obiectul respectiv. Pieptene. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. dezvoltarea sensibilităţii gustative. legumelor). ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. moment de aşteptare.tăiate.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. VARIANTE:  Copilul gustă. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . SARCINA DIDACTICĂ: . GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. mărime. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. plantelor şi munca oamenilor. animalelor. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. viaţa animalelor. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. apoi verbalizează acţiunea. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. tăiate şi amestecate. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . prin pipăit.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. (ex.gust. iar un copil vine şi caută în săculeţ. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect.miros şi importanţa pentru sănătatea omului.

• Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. înfăţişare. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. • Nu se admit răspunsurile în cor. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. să aleagă. copite. coadă. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. ruginiu – toamna. motivând aşezarea imaginilor corecte. blană. clasificându-le după un criteriu dat. să găsească elemente caracteristice acestora. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. • Mişcare pentru preluarea jetonului. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. grupându-le pe anotimpuri la panou. coarne etc. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. verde – primăvara.). motivând alegerea făcută. foloase. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. diferite mişcări specifice animalelor).• Completarea celor 4 tablouri. să descrie imginile potrivite. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. ELEMENTE DE JOC: . hrană. identifică. galben – vara. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. un cântec.

uneltele necesare practicării lor. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. Mimarea unei acţiuni specifice. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. mimând acţiunea respectivă. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. medic – stetoscop. aşezând imaginea pe panou. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. hrana. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. ustensile specifice unei meserii. croitor – centimetru. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. Manipularea materialului didactic: jetoane. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. foloase. materiale. constructor – cască. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. produse. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. Interpretare de roluri.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. mediu de viaţă. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. educarea capacităţii de a efectua asocieri. identifică animalul. Mişcarea. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. motivând răspunsul. stabilirea legăturii între unelte.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. utilitatea acestora.

amiaza. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. noaptea. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. • Prezenţa semnalelor sonore. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. • Moment de aşteptare. un copil scoate un obiect din sac. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. VARIANTE:  Copii inched ochii. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. metal. lână. mătase etc. Imitarea acţiunilor. pânză. Aplauza. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. • Valorificarea de semne distinctive. dimineaţa. sticlă. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. hârtie. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. • Limitarea timpului de răspuns. . medalioane colorate din plastic. material plastic. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. steguleţe din hârtie. Recompense.

Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. recunosc personajul şi povestea. stimulente. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. personaj surpriză care face introducerea în joc. despărţirea cuvintelor în silabe. „Ciuboţelele ogarului”. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. . se opreşte la un copil care alege o imagine. „Capra cu trei iezi”. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. periuţa de dinţi. să povestească fragmentul ilustrat.• Pedepse hazlii pentru greşeli. prosop. copii extrag o siluetă. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. „Scufiţa roşie”. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. semnale luminoase. prânz. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. lingură.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun.  Se audiază un fragment din poveste. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior.furculiţă etc.

ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. ELEMENTE DE JOC: . SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. apoi îl repetă în întregime. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. Aplauze. Elemente de mişcare. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. precizarea unor reguli de comportare în grup. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului.

SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. Semnale sonore. MIŞCARE. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. GHICIREA ŞI APLAUZE. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. BEŢIŞOARE . SURPRIZĂ. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. o biluţă unui copil. CĂUTAREA. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE.). PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. O PĂPUŞĂ. PIPĂIE OBIECTUL. PĂPUŞI. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. PROCEDÂND CA MAI SUS. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA.DOUĂ CUBURI. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA.) SURPRIZA. MAŞINI. ÎNTRECERE. MIŞCAREA. O DENUMEŞTE. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. O SCOATE DIN SAC. Aplauze . ETC. PROMPTITUDINEA. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. CASTANE.• • • Manipularea jucăriei.O MAŞINĂ ETC. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. APLAUZE. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. ÎL DENUMEŞTE. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. CORECTITUDINEA.

CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. TEATRU DE PĂPUŞI. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. Fac gimnastica de mic. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. Ma opresc. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. APLAUZE. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT..dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . CI. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . ÎN ACEL MOMENT. O VULPE. DECÂT CELE DE PE LAC. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE.. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE.respir usor. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. PATRU). ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. MOTIVÂND ACŢIUNEA. LA PRIMUL SEMNAL. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET.. LA AL DOILEA SEMNAL.DE PE COVOR. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. Sar apoi intr-un picior. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. RIDICĂ JETONUL. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. Intind bratele sa zbor. . RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . SURPRIZA. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. UN PANOU. Merg in pas alergator. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. SE MOTIVEZA ).

bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.chit.cioc. BUNA DIMINEATA! 5.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.bum.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.cioc.mana tace.(trece repede .bum.chit.chit.bum.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.miau.care se ridica) Si repara garduletul! 4.miau.cu bratele) Buna dimineata .ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .sarim in sus) 3.cioc(ciocanesc fiecare deget.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.miau. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).chit.palmele in fata pt. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.miau.(mieunat languros.cioc.zbor-pasari mari .merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .(bat in masa cu pumnisorii.(aratatorul de la mana dreapta.

cãluţ. Câinele pe vulpe. Cum cântã la moşi! Cântã. urs etc. hop! Hop în galop. zdup!” La terminarea cântecului. lupul. hop. Câinele pe vulpe. “cãlãreţul”. ţinându-se de mâini. apoi urmeazã cocoşul. una reprezintã “caii”. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. vulpea. cãluţ. Cum cântã la moşi! Cântã. zdup. Dupã aceste cuvinte. hi. Cum cântã la moşi! Cântã. ca: cocoş. iar cealaltã “cãlãreţii”. Astfel. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. hi. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. iar restul copiilor poartã nume de animale. Ah! Ce mai cocoş. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. ursul. cu faţa spre interior. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. Educatoarea împarte rolurile copiilor. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. Cum cântã la moşi! Cântã. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. zdup! Zdup. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. vine şi se prinde de mijlocul moşului. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. nu are cal. La comanda de începere a jocului. de pãmânt. Cum cântã la moş. Vulpea pe cocoş. Ah! Ce mai cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. Vulpea pe cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. şi se învârt în cerc. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. La ursul din pãdure . iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Lupul pe câine. câine. acesta este primul. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Ah! Ce mai cocoş. Ah! Ce mai cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. câinele. hop. Popovici): “Cãlare pe bãţ. egale ca numãr.Copiii sunt aşezaţi în cerc. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. hop. lup. Un copil. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. vulpe. zdup. hi! Hi. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. ce mai cocoş. de pãmânt.

de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Nu latrã. Copiii repetã. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. liniştit. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. se apropie tiptil de câine. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Împreunã cu educatoarea. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. înainte de a fi atinşi de “urs”. stã un copil. Doarme? Haide sã-l trezim. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . s-a-nfuriat! Mârâie. Copiii. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. În faţa lor. care le spune o istorioarã. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. Ursul doarme nemişcat. De la ursul din pãdure. Copiii repetã. Ne-a vãzut. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. la câţiva paşi.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. “bârlogul”. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. folosind propoziţii scurte. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. ţinându-se de mâini. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. Copilul prins îi ia locul. Copiii repetã cele spuse de povestitor. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. în spatele liniei de plecare. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Stã cuminte. denumit “casa copiilor”. nu muşcã. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. “povestitorul”.

Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. 2. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Coechipierii au voie să se ajute între ei. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. 3. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. fişe individuale de lucru. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. 2. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare.Cele două grupe de copii răspund pe rând. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” .La auzul acestor cuvinte. . Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. frunze pe care sunt scrise sarcinile. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. unde trebuie sã atingã peretele. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. 1. „mai puţine”. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. Obiective operaţionale: . închiderea şi deschiderea ochilor. „mai puţine”. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

Copiii numără animalele din căsuţe. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. Un copil va primi rolul de fermier . plicuri. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. “Muuuu” e vorba ei.Veveriţa. Ea pe pomi se caţără. imagini cu căsuţele animalelor. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Iedul drag îşi apără. Elemente de joc: Riţa. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Regulile jocului. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. întrecerea. .să resolve corect sarcinile fişei. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe.cai. 8. traseul veveriţei. . jetoane cu cifre. Împreună sunt şapte oiţe. =). În fiecare căsuţă vor fi 2.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini.Veveriţa. 3. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. respective la cifra corespunzătoare. Desfăşurarea jocului: • • • • .etc. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. –. Materialul didactic: veveriţa.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.). alune. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9.să efectueze operaţii simple de calcul oral. oi.să raporteze cantitatea la număr. . căţeluşi. Este tot al ei. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. 5 4 sau 3) animale. 4 animale. Obiective operaţionale: . consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Pe rand.4. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. 6) animale. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. pisici. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor.

7. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. 5. 2. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. În ultima parte a . să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 13. În final. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . La semnal. Găseşte mai multe variante de descompunere. 4. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. 12. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. 3. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. 10. Descoperă cifra care lipseşte. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Dacă răspunsul copilului este corect. Câte au rămas?. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. 9. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. imitarea zborului albinuţelor. Numără descrescător de la 8. 9. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Adună alunele în coş. Exemple: 1. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Pe rând. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. 8. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. 6. Ia din coş 2 alune. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. iar după ea urmează a opta albinuţă. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. stimulente albinuţe. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Numără crescător de la 6. 11.

Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. jetoane cu imagini. . tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. zum albiniţa mea! 10. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. La început. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. O fetiţă pleacă acasă.. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta.. jetoane cu cifre. zum. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. mânuirea materialului. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. Grupa este împărţită în două echipe. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. apoi unul se va ascunde. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. aplauze. În final. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. • dezvoltarea spiritului de echipă.jocului. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri.

BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. În partea a doua a jocului. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . „-”. grupele. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Dacă nu rezolvă corect sarcina. 3.şi = » . Câţi pitici sunt în imagine ? 2. aplauze. La cererea educatoarei. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . mânuirea personajelor. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. siluetele personajelor. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. „=”.(5. 9 sau 10). • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. exerasarea număratului în limitele 1-10. cifre. . Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. 5. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. Spre deosebire de prima parte a jocului. 12. Se motivează aşezarea.să rezolve corect fişa de lucru individuală . Un pitic pleacă la plimbare. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. . Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. . Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. ei primesc o recompensă.să utilizeze corect simbolurile « +. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. alt copil va veni să corecteze greşeala. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. 1. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Obiective operaţionale: . Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. . 4. 6. Dacă aşează corect. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. • • .2=3) (7+ 1=8) 11. Elemente de joc : surpriza. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8.

Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. . Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. 5 sau 6 cărţi.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). apoi să spună cum le-a aşezat. mişcarea. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. . . până vor fi exemplificate toate variantele. analiza. în limitele 1-10. . de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Copiii numără cărţile de pe raft. 4. 9 sau 10) cărţi. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. . Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. « . Împreună sunt şapte cărţi. . imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.Elemente de joc : surpriza. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ».să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. Se verifică prin numărare.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor.să rezolve corect fişa de lucru individuală. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. . Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii.si = ». 13. . Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. generalizarea) : Obiective operaţionale : .să utilizeze corect simbolurile « +.» si « = » . Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. . Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. sinteza.

6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. închiderea şi deschiderea ochilor . diplome. siluete reprezentând rechizite. acesta o prinde .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . 5. 8. . probleme ilustrate. Elemente de joc: surpriza. închiderea şi deschiderea ochilor. . 6. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . Material didactic: ghiozdan.pentru echipa nr.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . recompensele. Educatoarea aruncă mingea unui copil . 6. Dacă aceasta este rezolvată corect. următoarele exerciţii: . Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. a spiritului de observaţie . Ex: 3.peştişori ) . întrecerea. sunetul clopoţelului. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . mărime). răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . o aruncă din nou educatoarei . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. un stilou. cuburi . echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. VARIANTE DE JOC I . 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . iepuraşi .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. mânuirea materialului. avioane .pentru echipa nr. . cifre de pus în piept. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . 8. scrisoare. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . păpuşi . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare).fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. (se vor folosi două imagini: o carte. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. jetoane cu cifre. 7. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. dezvoltarea atenţiei . descoperirea grupurilor de obiecte . clopoţel. 5. 7. aplauze . deplasarea.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. ursuleţi . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . apoi merge la masa cu material . aplauzele. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. Copiii aşează 3.

unul merele roşii .închiderea şi deschiderea ochilor . părul are pere verzi şi galbene . Fructele culese sunt aşezate în coş . La alt semnal . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară.Sunt numiţi doi copii care să sorteze. unul merele verzi . III. Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . II. cinci coşuleţe . copiii deschid ochii . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . sesizând lipsa unei lădiţe. La alt semnal . ardei. MATERIAL : macheta unei grădini de legume . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . Răspunsurile corecte se aplaudă . legume decupate( morcovi. La semnalul educatoarei copiii închid ochii . pătlăgele .patru lădiţe . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . întrecerea . întrecerea . La fel se procedează şi cu perele . Se cere copiilor să închidă ochii . copiii verbalizează acţiunea . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . mânuirea materialului . „Eu am cules o mulţime de pere”. celălalt cu imaginea unui mere) .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . mari şi mici plantate în grădină.II .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . închiderea şi deschiderea ochilor . . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . toate . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . la bătaia din palme a educatoarei . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . zece lădiţe . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . surpriza . fiecare în câte o lădiţă. Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . VARIANTE DE JOC I. ELEMENTE DE JOC : surpriza . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . cartofi ) . Sortarea se face prin întrecere . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . mânuirea materialului . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . vinete . În acest timp se ascunde una din lădiţe . VARIANTE DE JOC I. Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită .

Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. lângă copac . în . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . în spate .etc. lângă . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . III. în faţa . II. Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . a spiritului de observaţie . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . în spatele . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . unul pe cele mari . VARIANTE DE JOC I. Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. La fluierul educatoarei . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . Unul va sorta legumele mici . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . fixarea locului numerelor în şirul numeric . În acest timp se va ascunde o lădiţă . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . III. MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . Se descoperă copacul .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . închiderea şi deschiderea ochilor . La următorul fluier copiii deschid ochii . copiii închid ochii .II. Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . Sortarea se realizează prin întrecere . a memoriei .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . La următorul fluier copiii deschid ochii . exersarea atenţiei . aplauze .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful