JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

cântă . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. aşadar. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. d ) .joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. Am considerat. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. dulce . Baiatul construieşte castele din nisip.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . În acest sens.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . pufos etc . Mărul – rotund .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . e ) . porc etc. De asemenea.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . frunze ingălbenite .minge . dar nu ştie răspunsul. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . b ) . o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media.pentru cultivarea fluidităţii expresionale . prin organizarea unor jocuri . Copilul care prinde mingea.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii.scriu . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. alb . -4c ) . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . Papuşă . f ) . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . Păsările zboară .exerciţiu deosebit de agreate de către copii. iese din joc.Interoghează. Exemple : Culeg flori .pentru cultivarea fluiditaţii. mai multe sacoşe etc. păsări călăoare. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. fricos . Participanţii activi se selectează ad-hoc.iute . 4 .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . copii care culeg mere etc.o maşină.pisică .prindere a unei mingi uşoare. zemos etc . a originalităţii . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. adresându-i acestuia o noua întrebare. mănâncă etc. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. cal .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc.sterg praful .pentru dezvoltarea imaginaţiei.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .mă spăl etc. a fost metoda Răspunde -Aruncă . roşu . apoi o aruncă altui coleg. camion etc. printr-un joc de aruncare. ursuleţ.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . oaie . dar şi de verificare a acestora. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor.

constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. cursiv. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. contribuind în acelaşi timp din plin. bine dezvoltaţi. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. ca urmare a reacţiei celorlalţi. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. Mingea trece mai departe. nesigură şi uneori peltică. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. un apăsător complex de inferioritate. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte.d. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. Jucătorii se dispun în perechi. Copiii formează un cerc. a treia pereche ş. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. Cu timpul.educatorii. în acelaşi timp. un principiu de organizare. nu i-a obosit. un interes sporit pentru activităţi. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. expresiv şi frumos. 5 .Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. vorbirea lor este neclară. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat.m.a. optimizându-le. de integrare eficientă în mediul natural. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. părinţi şi educatori. La semnal. la activizarea lui. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . dar alţii se poticnesc. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Unii vorbesc fără dificultăţi. social şi cultural. Urmează a doua pereche. Toţi. Acesta aruncă unui copil mingea. În centrul cercului stă conducătorul jocului. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi.

menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. La semnalul 6 . Câştigă cel care rămîne . în centrul căruia se află con ducătorul jocului. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. — 20 —30 de copii. joc care trebuie să rapid. înainte de a prinde mingea. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. Culesul mingilor Loc — în aer liber. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. — O minge uşoară. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul.. copiii să execute două genoflexiuni. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Participanţii formează un cerc. iar la trei semnale. pe o distanţă de 5—8 m. Copiii stau în coloană cîte unul. Materiale — Fluier. toţi trebuie să drepţi. Conducătorul la un semnal cu fluierul. vitezei şi promptitudinii. să execute 4 sări turi pe loc. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. Acesta pasează mingea la întâmplare.ultimul în joc. In faţa fie cărei echipe. Participanţi — Două sau mai multe echipe. cu hârtie sau cu sfoară. — Participanţi Materiale Două. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că.. Scop — Dezvoltarea atenţiei. la două semnale. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. în spatele unei linii. trei echipe a cîte 8—20 copii.

Participanţi Scop . fie din hârtie. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. trei ori. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Pe traseul de deplasare a copiilor. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . . condu-cînd câte un cerc.a.în sală. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . Va câştiga echipa care termină prima. . ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă.conducătorului de joc. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. — 10 —30 de copii. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. fără ca ele să se răstoarne. la semnal. Jocul poate fi repetat de două. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. cel căruia îi aparţine.Sfoară.Dezvoltă îndemînarea. 7 .6 — 15 copii. predînd ştafeta următorului. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. ajunge la al treilea ş. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. Organizaţi în două sau mai multe echipe.d. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge.m. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare.. fie din lemn. La un semn al conducătorului jocului. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul.

în sală.m. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. care au ieşit din încăpere.în sală. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . este desigur cel mai bun. avînd câte două beţişoare în mină. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . echipa sau participant. La semnalul con ducătorului de joc. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. Dacă se pierde bobul pe traseu. primii din fiecare echipă.. . Figuri geometrice 8 . să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . dând beţişoarele următorului din echipă.Dezvoltarea îndemînării. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. După 60 secunde de .Dezvoltarea spiritului de observaţie. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . poate preda beţişoarele. cel care 1-a pierdut. - Participanţi -10-30 copii Scop . stabiliţi iniţial.. cei doi părăsesc camera.a. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. patru copii se aşează unul lingă altul. două beţişoare pentru fiecare . aleargă spre masă. el trecând la coada şirului ş. trasată înaintea scaunelor. Trei.m.).d. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. iar cei 3—4 copii.examinare" vizuală..Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii.d. Apoi cei doi copii. locul şi îmbrăcămintea lor.a. la o distanţă de 4— 6 m. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie.

una lângă alta. — 20—30 copii. cretă. 9 . Copiii trebuie să fie atenţi. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. — O tablă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. — Dezvoltarea memoriei.

Aer. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. din joc. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. spunând. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. Dacă el nu răspunde repede. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. se formează două sau mai multe echipe. pe circumferinţa unui cerc. Primul jucător. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. 2—4 ace şi aţă de cusut. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. sau „apă”. — 20—20 copii. cu voce tare : „aer”. Din copiii care iau parte la joc.d. în acelaşi sens şi cât mai repede. La un semnal. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. . — în aer liber sau în sală. este eliminat din joc. din fiecare echipă. sau „sol”. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. — O minge de cauciuc sau de handbal. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. Jocul poate fi îngreunat. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . în acelaşi timp.a. ei introduc aţa în ac.m. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. gîndirea rapidă. care vor fi consideraţi câştigători. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). 8—40 copii.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. — Dezvoltă promptitudinea. La semnalul conducătorului de joc. apă.

mânuirea materialelor. perie de haine. surpriza.. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. savonieră. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . oglindă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. batistă. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. imitarea acţiunilor. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. 3. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). motivând alegerea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. periuţă de dinţi. şerveţel. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. să găsească antonimele unor cuvinte date. O va scoate din săculeţ. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. perie de ghete. 2. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . cele greşite sunt corectate de colegi. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. iar dacă nu este corect. prosop. 5. aplauze. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). 4. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. săpun. ghicirea. pieptene. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. aplauzelor.

să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . pământ). După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual.) . . Anterior planificării şi desfăşurării jocului. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. aruncarea gunoaielor pe jos). • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. li se mai acordă doar un punct. 2. etc. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. ia un cartonaş. pământ). • Consolidarea deprinderilor de orientare.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. Nu distrugeţi natura. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. foc în pădure.Frumoasă-i strada noastră ’’. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. motivând alegerea. Să ocrotim natura. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . Un elev vine la catedră. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii.. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor.. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. aer. Exemplu: curat – murdar. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. aer. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. poluat – nepoluat. păsări etc. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. 2. bun – rău etc.

Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. aer. Ex: În apă sunt aruncate sticle. arbore.3. Elevul care are ecusonul . MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere.siluete de animale. aer. AER.. a legăturilor care se fac între plante şi animale. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate.. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. insectă. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. şoarece. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. USCAT. ELEMENTE DE JOC: surpriza. aplauze. reguli. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. fie de către elevi. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. bufniţă. în poziţia şezând. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. • viaţă.vierme. a locului pe care îl ocupă. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. grâu. aer.oameni’’. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. adună hârtii. aplauze. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. apă. pământ. iarbă. întrecere. iepure. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. pasăre.. 5. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. Aceste etichete se prind de piept. etc. pământ.cerb’’. În aer este mult fum. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. cutii. După gruparea animalelor. animale. cerb. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. 4. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. fie de către învăţătoare. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . oameni. . întrecere.

Chinuiesc animalele.. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). defrişări. După rezolvarea fiecărei sarcini. soare). • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. CD.). • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. insigne etc. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. sub forma de întrecere. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). maşini care elimină gaze de eşapament. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. plastic).. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie.Planeta Albastră’’. . • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei.. casete video.Doxi’’. aceleaşi pentru ambele echipe. secetă. problematizarea. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Aspecte din natură în timpul secetei. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. explicaţia. furtuni.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. . imaginate de învăţătoare. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.. • Să explice de ce pădurea este .). aer. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. • Copiii lucrează pe două echipe. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. • Păduri incendiate. mamnifere etc..Balenele’’ etc. animalelor şi omului (apă. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente.plămânul verde’’ al planetei. Jocul se desfăşoară pe două echipe. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente.Delfinii’’ şi . dispariţia unor animale etc. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. exerciţiul.

pe grupe formate din 5-7 jucători. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. colectare de fonduri. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. etc. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. . curăţenia unei zone. dând ştafeta următorului elev. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. Respect animalele şi plantele.ambalaje’’. etc. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. iar . O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. aruncând toate gunoaiele în coş. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. care trebuie să ridice o carte.. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). La comanda start. .) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. Distrug plantele. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. imitând mişcările peştilor prin apă.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. adică cel din dreapta numărului 1. pe masă în faţa jucătorului. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte.. . ghemuindu-se la pământ. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct..6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. în formă de evantai.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.chimicale’’. . realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. Rup florile îndrăgite din parc. aruncă deşeurile în coş..Mă joc frumos cu animalele. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. Jucătorii se numerotează. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor.detergenţi’’. pe care să o arunce în coşul de gunoi. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. Ţinând cartoanele în mână. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . Apoi. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. Ocrotesc plantele şi animalele. protecţia animalelor. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei.gunoaie’’. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. îl poate pune pe el în dreapta jos.. . cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. protecţia unui copac etc. Câştigă echipa care termină mai repede. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. apoi se întorc în fugă. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane.sticle’’. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează..

este penalizată sau va primi un supliment de . JOC DE ROL . Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător.muncă’’. mişcarea.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). perioada când înfloreşte. pe cărarea şerpuită dintre copaci. în care pot nota înălţimea. ghicirea.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul.. până la un alt indiciu. Ei sunt invitaţi .înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. hârtie. studiaţi florile şi fructele.înfiat’’.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. În lumina amiezii. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. Răsăritul soarelui. coş de nuiele în care se află alimentele. primăvara şi vara. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. Inocenţa ciocârliei.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. o trăistuţă.. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. Energia vântului. copiii pornesc spre pădure. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . mirosul pe care îl răspândesc florile.. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului.. sau toamna. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. Cu timpul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. invitaţi copiii să . tacâmuri şi veselă unică folosinţă. mişcarea. cu care va uda copacul. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. Când ieşiţi la plimbare... Este Terra. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . ajungând prima la . căutând.. MATERIALE NECESARE: un copac. hârtie. pături. Aceasta este lumea noastră... Tunetul ploii.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. casetofon.. stimulente. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. aparat foto.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. REGULI DE JOC: elevii vor . adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. Susurul pâraielor. situaţiile surpriză. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. creion de desen. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. Vâltoarea apelor. pubelă pentru resturi alimentare.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. iar a doua echipă buline de culoare verde. Se dă startul şi. ambalaje ouă Kinder. aplauze. În final. dar că omul se poate . casa noastră! . carneţel. buline.Cabana Pădurarului’’. recompense. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. ELEMENTE DE JOC: competiţia. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. forma fructelor etc. Tot ce ne înconjoară. cuib de păsări natural.

imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. Odată ajunşi la acest popas. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. un cetăţean care aruncă hârtia jos. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. adăposturile unor animale.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .aşa da’’ şi prin . un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. aflăm întrebările: Echipa 1 : .aşa nu’’ la întrebarea: . vom vorbi de animale şi păsările din pădure. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . cu ce se hrănesc. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză..De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : .un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. pe care scrie . apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. să culeagă floricele. Nu departe se vede . Echipa 2 : . se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute.. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. CEVA…………. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele..Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . În continuare au loc discuţii pe marginea temei . s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. Pentru că timpul trece. se consemnează răspunsurile. ce foloase aduc. vor răspunde prin .să observe vegetaţia unor copaci.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. deodată. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.. care reprezintă diferite modele de comportamente. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje)..Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea.. Răsfoind filă cu filă. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior..s-a descurcat’’ cel mai bine.Să ocrotim natura!’’.Păstraţi curăţenia!’’. oameni care taie şi defrişează copacii. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. Deschizând fiecare ou. flacoane de plastic. . observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă.. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. un muşuroi de furnici. În acest sens. pe rând. câteva curiozităţi.casa pădurarului’’. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. observă cum . Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi.

Educatoarea poate motiva sosirea lor. vor fi solicitaţi să încerce articularea. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. mai ales pentru gâscă. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. denumirea acesteia. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. vâjj-vâjj. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. în timp ce.. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. prin poziţia gurii larg deschise. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. Copiii vor imita zgomotul focului. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. respectând sensul acesteia.. care se citesc apoi cu voce tare. Focul făcea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. 2. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. În continuare. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj)..”.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. Afară era frig şi bătea vântul. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor.. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi.”. fie pe covor în semicerc. imitarea sunetelor emise. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt.

în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. ş. în cazul în care copiii articulează incorect. vântul (j. în spatele incisivilor inferiori. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. Grupa de copii va fi împărţită în două. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. j. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. z.s).. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. La alt semnal. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. şarpele (s. trenul (ş. iar restul vor alcătui şarpele. ş.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. . În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. j (braţele lateral). Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. imitând trenul. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. 3. Grupa de copii va fi împărţiă în două. j). Nu se va scăpa din vedere faptul că. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. j. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. ş. 4.. eventual marcat. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. În partea a doua a jocului. reproducând vântul. în timp ce pronunţă j. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Jocul continuă schimbând-se rolurile. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. apoi cea a albinelor. un alt grup ajunge trenul.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). limba va fi plasată jos. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. ş). iar colţurile gurii puternic trase în părţi. 5. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. z). evitându-se prelungirea acestuia. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. alergând cu o viteză mai mare. o parte dintre ei vor fi albine.

Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. albina etc.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. lingură. vrabia. El se va aşeza cu spatele la grupă. cu braţele pe masă. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare).. gâsca. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.”. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn..indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. pensulă. raţa. pahar. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. selectiv sau nu se face deloc. oaia. . pisica.. perie. La semnalul dat. minge etc. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. . 6. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. prosop. .. după cum li se cere. Mihai. . găina. Acesta va spune: „Trezeşte-te. În desfăşurarea jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. . 7. cocoşul. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. măturică. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. Material didactic: creion..executarea acţiunii de către copil.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. calul. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. Formularea corectă a genitivului. pieptăne. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. cuburi. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. păpuşă.

zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. balon albastru – rochiţă albastră etc. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. muşcă 2. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. educatoarea ridică un anumit balon. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . La întrebarea educatoarei. fuge vrăbiuţa: 1. roade oase 3. de exemplu: Câinele: 1. prinde şoareci 3. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. ciripeşte 5. latră pisica: 1. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. zgârie 4. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. 8. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. În partea a doua a jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. păzeşte casa 2. 9. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. 10. educatoarea afişează silueta unui animal. mianună 2. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă.

Prin învârtirea acestuia. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. se urcă în pat. chibrit. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. Pe acest disc este fixat de un ax. pieptăne pentru obiecte de uz personal. copilul face duş. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s.a oprit la măr”. În desfăşurarea jocului. pentru seară: copilul se dezbracă. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . un alt disc cu un segment lipsă. scot obiectul (imaginea lui). de exemplu: la prânz. 11. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. cratiţă. prosop. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. solniţă etc. o pisică pentru animale. batistă. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. doarme. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. se joacă etc. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. cretă. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. raportarea lui la alte obiecte. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. se spală la chiuvetă. De exemplu: masă pentru mobilier.. şerveţel. de aceeaşi categorie. GRUPA MIJLOCIE 12. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. se descoperă pe rând o singură imagine. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. pleacă spre grădiniţă. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. serveşte micul dejun. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara.

CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. după care răspunde la întrebarea pusă. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). 15. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. iar copilul cu care aceasta dă mâna. ridicat în spatele incisivilor superiori. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. după caz. cu musculatura facială încordată. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. educatoarea trece la un alt copil. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. iar altele eronat. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. un ceas deşteptător (sună ţrrr). La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. diferind doar printr-un singur sunet. 13. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. 14. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt).

Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. 17. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Astfel. grupa va mima dacă se poate. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. De exemplu. EU SPUN UNA. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. iar altul cu două sau mai multe elemente. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. 16. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. După „lectura” scrisorii. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. ridică acel cartonaş sus. unul cu un singur element. repede şi formulează propoziţia. o acţiune specifică profesiunii . Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”.

În cursul jocului. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. diverse jucării cunoscute de copii. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. formularea corectă a propoziţiilor. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată.respective. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Astfel. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. 18. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. În prima parte a jocului. În desfăşurarea jocului. apoi o pot sugera copiii. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. 19. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. În partea a doua a jocului. 20. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. dacă piticul stă pe scaun. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. pe rând de mai mulţi copii. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. „Panglica mea are culoarea albastră”). Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită.

castravete etc. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Se pronunţă un cuvânt greşit. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. Acolo unde nivelul grupei permite. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. În încheiere. „Din ce material este făcută?”. răspunde pronunţând cuvântul corect.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. zarzavat. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. portocaliu. GRUPA MARE 21. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. cumpărătorul n-o va primi. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. . iar cel care a primit mingea.CE E BINE. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. În acest caz. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. pătrunjel. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc.

şapcă. pentru ş: şarpe. na. cadă. greblă. s. şosete. de pildă s: sanie. lăsând doar un loc pentru educatoare. scrisoare. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. gutuie. cană masă. carte. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. şopârlă etc. scaun. grădină. mazăre. şi lasă timp copiilor. scafandru. macara tavă. . După ce educatoarea va da exemple. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. şorţ. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. taburet. mătură ladă. ji. castravete creion. În amplificarea jocului. crap.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. cu palmele bine întinse oblic. va începe jocul. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. la. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. Regulile jocului: la semnalul dat. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. şoarece. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. sacoşă. ci. mălai. j. ş-j. ce. scară etc. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. pa. şoşoni. castel. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. solniţă. sapă. g. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. cretă. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. de exemplu: a) casă. parc. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. je. ţ. ş. patru . Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. ca etc. r. v. lamă. guler. sau pentr g: gâscă. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. în faţă.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. porc. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. grâu. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. 23 . Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. sac. da. mănuşă. 22. taxi măgar. castană. stropitoare.

Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus.. ascultător-neascultător. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. grutate.. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. veseltrist. . pomii. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. asperitate.. .Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. . copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.Merele se culeg din. fie predicatul. cu un număr egal de membri.Primăvara. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). duritate. În genere..RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare.Toamna. .. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş.. intensitate. fie subiectul. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei.Cireşele.. fie atributul. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. curajos-fricos. rapiditate.. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. formularea unor propoziţii cu acestea. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. În funcţie de nivelul grupei. corect-incorect. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. În încheiere... pe rând... copiii merg la . 24. bun-rău. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. temperatură. culori. se va stabili echipa câştigătoare. 25.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul..

Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. se modifică sarcina didactică. o masă rotundă. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. cazma. .CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. centimetru. o păpuşă mică.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). un tren lung. De asemenea. 28. maşină de cusut. iar după însuşirea lor de către copii. ac cu aţă. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Conducătorul jocului spune un cuvânt. În mediul rural. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. În partea a doua a jocului. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. un tren scurt. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. 26. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. o masă pătra 27. Pe străzile fără indicatoare. stropitoare. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. degetar. le aşează pe şosele . foarfece. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. apoi din dreapta. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele.

respectand acordul dintre subiect si predicat. ferăstrău. . Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. 1. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie.flori rosii.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. . În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă).dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. rindea etc.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus.să denumească figurile geometrice. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului.să identifice poziţii spaţiale.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. sa respecte regulile jocului .să rezolve corect itemii fişei. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. buline. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător.fise de evaluare . . Educatoarea va urmări toate echipele. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. Pentru o mai bună coordonare. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei.In partea a 2 a a jocului.Eu spun una. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . tu spui multe ! 2. floare rosie. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. Totodată. Copii închid ochii. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. ciocan.Fiecare propozitie este trecuta la plural. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. flanelograf.calapod. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte .să participe cu plăcere şi interes la activitate. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . .

3. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. apoi unul se va ascunde.. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Dacă raspunsul este corect.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. imitarea zborului albinuţelor.. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.Ex. În ultima parte a jocului.. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Dacă răspunsul copilului este corect. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat.piese geometrice. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . Desfasurarea jocului . toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. . Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. stimulente albinuţe. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Material didactic:furnicuta. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. La semnal. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. cel al gradinitei sau al scolii. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Obiective operationale: .să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal.

pe scaunel . iese din cerc si jocul continua fara el. In mijlocul strazii. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.... pentru a le capta mai mult atentia ..agentul de circulatie’’ .... Dupa ce .. locul unde.apoi o descrie. pietonii’’. sta . Jocul. In mijlocul strazii . o papusica si un prosopel.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. In centrul acestor portiuni.agentul de circulatie’’a lasat .arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. astfel introducand ca . prin 2 linii paralele . Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. elementul de joc.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.. Cand . copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. reprezentand . el ridica repede pe cel rosu.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt..Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. De o parte si de alta a strazii sunt .. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.. de indata ce . Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). Joc didactic . denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. pietoni’’ iar ceilalti. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc .Copiii sunt . Fiecare copil se prezinta .’’. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. Varianta: De aceasta data. un disc de carton pe care e desenat un automobil. o bicicleta. in picioare. ..agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect .strada ‘’... mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere...Copilul la care s-a oprit plicul. Un copil spune .îl deschide. calculatorul.. pietonii’’ pot traversa. vehicule’’ . pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. trotuarele’’. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. in picioare .în momentul semnalului.Participantii sunt asezati in cerc. atat pentru scolari si prescolari. . de exemplu.pe un scaunel.. incet. steguletul verde .Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. taversand strada. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . Jocul continua apoi cu un alt.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. este marcat . Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur. Ex .pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. ca atare. sta un copil .. agent de circulatie’’. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. Pentru a fi mai atractiv ..Vehiculele’’ se deosebesc de . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ..Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora..’’.. urmatorul spune: . anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.. de la un trotuar la altul .

care. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. Echipa al cărei 6. departe. veniţi la mine ! Copiii aleargă. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. se ridică în picioare. dacă nu. sde uită cu mâinile la ochi. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. inapoi. La semnalul educatoarei. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. Jocul se repetă de mai multe ori. « Paznicul » strigă două numere deodată. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. la stanga. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. jocul continuă în aceeaşi formaţie. După fiecare alergare se schimbă rolurile. după câţi copii sunt. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. 4. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. Se repetă de mai mult ori. acum alergaţi înapoi. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. . copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. inainte. sus. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. trece alt copil în cerc. Dacă reuşeşte. La primul semnal de începere al educatoarei. Când mingea a ajuns la acesta. Ex: Papusa jos. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. procedând la fel. 5. Fetiţa se trezeşte. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. La semnalul dat de educatoare. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. După trei încercări nereuşite. îl leagă la ochi cu o basma. mai aproape. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. trece mingea copilului din spate. schimbă locul cu copilul atins. in speta cadrul didactic. iar catelul sus! Jocuri 1. ciripind. Educatoarea notează punctele. la rândul său o transmite mai departe. de la 1 la 10. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. La semnalul eudcatoarei. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. el aleargă cu ea în faţa şirului. educatoarea îi cheamă din nou. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Educatoarea spune : « Puişori. in spate. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. de exemplu 1 si 4. la dreapta. jos. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. « Puişori. faţă în faţă. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. care este «paznic ». 2. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. 3.

Se delimitează căsuţele prin două linii.pisoii” aleargă liber împrejur..pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. După învaţarea jocului. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei.” Vulpea se trezeşte.pisoii” se adună împrejurul ei. 10.. Dacă un jucător scapă mingea. dinainte fixat. « Pisica şi pisoii » La început. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. . La acest semnal..Copiii.Cercul se trasează cu creta pe sol. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. adică .miau”. La 5-6 m. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. 11. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). 12.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. « Vulpe.. el trebuie să o ridice.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. 8. Rândunica din mijloc care nu are cuib. restul vor fi iepurasii. Jocul se repetă.. să revină la locul său şi să continue jocul..Pisica” închide ochii. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. „şoriceii” rostesc ultimul vers. care stă în culcuşul ei. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. toţi . Când se trezeşte.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme.unde se opresc şi strigă: . cu faţa spre el. fiecare lângă un cub.Un copil va fi vulpea.. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. cealaltă „şoriceii”. . Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. se ghemuiesc. Jocul continuă. care este aşezată în jurul unui cerc mare. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica).Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. La semnalul educatoarei .. aşezaţi în şir.La comanda educatoarei. . unul câte unul. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul..zburaţi”. executată la comandă... Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. 9.. 7 . Jocul se repetă. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.miau.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. în spatele liniei de plecare. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe..pisica” strigă: .La comanda educatoarei..prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. timp în care . « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii.La semnalul de începere. una reprezentând „pisicile”.

15. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. din culcat înainte . În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. 13. primii din fiecare şir escaladează banca. 18. execută târârea pe sub tufe. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. 19. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. 17. coboară. La semnal. “Ştafetă cu transport de mingi” . La semnal. îi ating pe următorii. se întorc prin alergare la echipe.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. La semnalul educatoarei . 16.La semnal. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. a terminat prima. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. egale ca număr aşezate pe două coloane. predând ştafeta următorului prin atingere. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. Câştigă echipa care termină prima traseul.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. 14. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. următorul din coada şirului pleacă în tunel. se deplasează pe distanţa stabilită. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. sau măsuţe). « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. Când ajung la capătul tufelor. înapoia liniei de plecare. se marchează râul. el rămânând în faţa şirului. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. Aceştia prind mingea. următorul din coada şirului pleacă în tunel. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei.pornind altă grupă de elevi. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. el rămânând în faţa şirului.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. trecând apoi la coada şirului. unul câte unul.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea.La semnal. aşezaţi în şir. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. primii din fiecare echipă. Coloanele se aşează în spatele râului. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. La semnal.

3. apoi vor mima acţiunea de a se juca. 2. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ti.. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. ţ.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. ş. u.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte.să precizeze utilitatea obiectului ales. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”.” 2.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. având în faţa lor jucăriile. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.La semnal.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. u. j) integrate în cuvinte. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. copilul va numi obiectul. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. predau mingea şi trec la coada şirului. 3... va alege o jucărie şi o va denumi. reproducând sunetul claxonului” ti. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). imitarea unor acţiuni..să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. la întoarcere. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă.apoi. . ELEMENTE DE JOC:mişcarea. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. merg până la un punct fix. v. 2. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. Câştigă echipa care termină prima traseul.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. tiii.

Educatoarea denumeşte o culoare. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. veselă. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. 2.). „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. Educatoarea arată o jucărie. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. albastru. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii.” VARIANTA 1. copilul va preciza utilitatea acestuia. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. verde. jucării care au aceleaşi culori. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. Este roşu. 3. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. • Răspunde numai copilul solicitat. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. îmbrăcăminte etc. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. mimarea unor acţiuni. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. VARIANTA 3. VARIANTA 2. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. galben. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. aplauze. respectând acordul între substantiv şi adjectiv.” . • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. aplauze. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. o va denumi. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. Un copil alege o jucărie.

ghicirea. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. 2. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. Să denumească jucăria aleasă. 2. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. 4. o cutie mare. 5. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. REGULILE JOCULUI: .) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. aplauze. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. 5. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria.4. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. verbalizând acţiunea. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. 3. MATERIAL: jucării. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. Să denumească locul ei în sala de grupă.

casetofon.” VARIANTA 1. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. păpuşa. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. păpuşa marionetă. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. la cadrul de poveste adecvat.marionetă.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. Prin versurile:Hai. ghicirea. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. cadru de poveste. VARIANTA 2. • Dezvoltarea acuităţii auditive.• La cererea unei păpuşi. 2. siluete de personaje. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. MATERIAL DIDACTIC: siluete. ecusoane. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. îl recunosc şi îl denumesc. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. 6. Opţional. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: .

.. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. etc. identifică personajele şi povestea din care fac parte. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste... DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc..) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. bani de jucărie. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. Vânzătorul . SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin.. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul.). folosirea banilor de jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. de jucării sau de îmbrăcăminte. pe baza elementului dat. ecusoane cu personaje din poveste. sacoşe. în situaţiile create. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. 8. 2.. ea este dată de la un copil la altul. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. Magazinul poate fi: alimentar. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. să folosească în timpul jocului. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”...”... în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. 3. aplauze. personajul şi povestea căreia îi aparţine. ELEMENTE DE JOC: imitarea. coşuri de jucărie.. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). o scufiţă roşie. 4. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte.. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. o pălărie de vânător.. o punguţă.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii.. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. 3. • Activizarea vocabularului. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. formulele de politeţe potrivite. 2. identifică personajul şi povestea din care face el parte.. salută apoi cere politicos obiectul dorit. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.

precizând ce parte a corpului spală păpuşa.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. prezentându-l vânzătorului. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. mulţumeşte vânzătorului. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. Toţi copiii imtă acţiunea. Exemplu: „Copilul desenează”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. „Mama citeşte”. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. cumpărătorul mulţumeşte. salută şi pleacă. ghicirea. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. „Mărul are culoarea roşie”. aplauze. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. întrebând: „Ce face păpuşa?”. 3.să imite şi ei aceeaşi acţiune. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. După această scurtă conversaţie. apoi le vor mima şi ei. Sau „Mărul este un fruct”. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. obiectul este plătit.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. apoi salută şi pleacă. „Câinele latră”. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. Ea va imita spălatul păpuşii. 4. . Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. „Iepurele fuge”.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. cifre. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. 3. să folosească corect numeralul ordinal. grupa copiilor cu maşinuţe. grupa copiilor cu ursuleţi. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. MATERIAL DIDACTIC: jucării. 3. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. grupa copiilor cu păpuşi. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. cercuri mari de diferite culori. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. 3.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. să interpreteze un cântec învăţat anterior.2. iar în cercul roşu jucăriile mici. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. forme şi culori variate. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. mărimi şi culori diferite variate. 2. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. „Ursuleţul”. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. utilizând numeralul ordinal. un săculeţ. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. 2. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. . să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată.

) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. 4. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. pământ). MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. fie de deucatoare. pământ).să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. lipind ornamente din hârtie glasată. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). aer.”Copilul sapă o groapă. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii.”. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. După gruparea animalelor. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. În a doua parte a jocului. pot aduna hârtii. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. siluete de animale. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. 3. aer. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. pământ. cutii. 4. Pe rând. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. . Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. pământ. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. În aer este mult fum. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. fie de către un copil. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. aer. Exemplu: „Copilul plantează un pom. aer. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. în mod creativ. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului.

Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. . în raport cu un reper dat. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. Exemplu: „ Acesta este un morcov.. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. Morcovul este o legumă. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. respectând tehnica de lipire învăţată. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. 3. mânuirea materialului. ELEMENTE DE JOC: surpriza.” La cerinţa educatoarei. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. 2.5. mişcarea. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. 6. să plaseze conştient în spaţiul clasei.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă.. aplauze. 2. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. 3. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. 4. 5. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia.

. 2. precizându-se poziţia pe care o ocupă. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. periuţe de dinţi....) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil.. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal.. o cutie cu jucării. Păpuşa este pe.. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. de haine. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. • Interpretarea corectă a unui cântec.. apoi vor fi aşezate la locul lor. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. pieptene. fără să-l scoată. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. prosop. Ursuleţul este lângă.. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. sub formă de surpriză. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. în spatele scăunelelor. Exemplu: „Am luat o carte. pe raft.. Pe rând. în picioare. surpriza.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. doar prin pipăit. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. îl denumeşte. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. 7. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. În continuare.. pe covor.. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. VARIANTĂ: . În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă.. pastă de dinţi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. precizând poziţia pe care o ocupă.. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. Maşinuţa este în. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii.. mânuirea obiectelor. Fiecare răspuns corect este aplaudat. batistă. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi..SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi... Pe rând.. 3. etc. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia.. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. perie de păr.. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă.

Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . viaţa animalelor. animalelor. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. obiectul respectiv. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. iar un copil vine şi caută în săculeţ. ghicitori. VARIANTE:  Copilul gustă. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.miros şi importanţa pentru sănătatea omului.tăiate. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. apoi verbalizează acţiunea. dezvoltarea sensibilităţii gustative. legumelor). prin pipăit. plantelor şi munca oamenilor. tăiate şi amestecate. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare.gust. SARCINA DIDACTICĂ: . Pieptene. culoare. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. moment de aşteptare. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. mărime.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. (ex. activitatea omului.

REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. ELEMENTE DE JOC: . înfăţişare. grupându-le pe anotimpuri la panou. un cântec.• Completarea celor 4 tablouri. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. ruginiu – toamna. coarne etc. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. să găsească elemente caracteristice acestora. diferite mişcări specifice animalelor). REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. copite. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. clasificându-le după un criteriu dat.). identifică. motivând aşezarea imaginilor corecte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. • Mişcare pentru preluarea jetonului. foloase. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. hrană. coadă. • Nu se admit răspunsurile în cor. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. galben – vara. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. să aleagă. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. să descrie imginile potrivite. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. motivând alegerea făcută. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. verde – primăvara. blană. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice.

mediu de viaţă. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. produse. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. hrana. motivând răspunsul. utilitatea acestora. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. educarea capacităţii de a efectua asocieri. materiale. Mimarea unei acţiuni specifice. uneltele necesare practicării lor. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. mimând acţiunea respectivă. stabilirea legăturii între unelte. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. aşezând imaginea pe panou. ustensile specifice unei meserii. constructor – cască. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. Mişcarea.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. Manipularea materialului didactic: jetoane. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. foloase. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. identifică animalul. medic – stetoscop. Interpretare de roluri. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. croitor – centimetru.

ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. • Limitarea timpului de răspuns. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. VARIANTE:  Copii inched ochii. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. pânză. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. • Moment de aşteptare. Recompense. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. material plastic. Imitarea acţiunilor. metal. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. mătase etc.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. • Prezenţa semnalelor sonore. lână. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. Aplauza. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. hârtie. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. steguleţe din hârtie. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. amiaza. un copil scoate un obiect din sac. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. sticlă. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. noaptea. • Valorificarea de semne distinctive. dimineaţa. . medalioane colorate din plastic.

lingură. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. „Scufiţa roşie”. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. se opreşte la un copil care alege o imagine. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. copii extrag o siluetă. despărţirea cuvintelor în silabe. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. personaj surpriză care face introducerea în joc. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut.  Se audiază un fragment din poveste.• Pedepse hazlii pentru greşeli. stimulente. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. să povestească fragmentul ilustrat. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. recunosc personajul şi povestea. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. „Capra cu trei iezi”. „Ciuboţelele ogarului”. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. semnale luminoase.furculiţă etc. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. prosop. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. periuţa de dinţi. prânz. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. .

• Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. apoi îl repetă în întregime. precizarea unor reguli de comportare în grup. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. ELEMENTE DE JOC: . • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. Elemente de mişcare. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. Aplauze. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte.

CORECTITUDINEA. PROMPTITUDINEA. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI.DOUĂ CUBURI. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. O DENUMEŞTE. APLAUZE. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL.) SURPRIZA. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. Semnale sonore. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. MAŞINI. ETC. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. ÎL DENUMEŞTE. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. MIŞCAREA.O MAŞINĂ ETC. SURPRIZĂ. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. Aplauze .• • • Manipularea jucăriei. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. MIŞCARE. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. PROCEDÂND CA MAI SUS. ÎNTRECERE. O PĂPUŞĂ. o biluţă unui copil. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. GHICIREA ŞI APLAUZE. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. CĂUTAREA. PĂPUŞI. PIPĂIE OBIECTUL. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ.). JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. CASTANE. BEŢIŞOARE . O SCOATE DIN SAC. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL.

. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. TEATRU DE PĂPUŞI. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. MOTIVÂND ACŢIUNEA. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. SURPRIZA. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. ÎN ACEL MOMENT. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. CI. O VULPE. UN PANOU. Fac gimnastica de mic. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . RIDICĂ JETONUL. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. SE MOTIVEZA ). LA REDESCHIDEREA CORTINEI. APLAUZE.DE PE COVOR. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . LA AL DOILEA SEMNAL. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. Sar apoi intr-un picior. LA PRIMUL SEMNAL.respir usor.. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. .GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. Intind bratele sa zbor. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. DECÂT CELE DE PE LAC. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. PATRU). Merg in pas alergator. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII.. Ma opresc.

miau.miau.bum.cioc.(bat in masa cu pumnisorii.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.cioc.cu bratele) Buna dimineata . sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil. BUNA DIMINEATA! 5.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.sarim in sus) 3.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.(trece repede .bum. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .bum.cioc(ciocanesc fiecare deget.chit. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.(mieunat languros.zbor-pasari mari .miau.chit.(aratatorul de la mana dreapta.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.chit.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .mana tace.care se ridica) Si repara garduletul! 4.cioc.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.miau.palmele in fata pt.chit.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.

iar cealaltã “cãlãreţii”. zdup. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. cu faţa spre interior. Astfel. Educatoarea împarte rolurile copiilor. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. vulpe. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Câinele pe vulpe. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. hi! Hi. Popovici): “Cãlare pe bãţ.Copiii sunt aşezaţi în cerc. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. hi. una reprezintã “caii”. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Ah! Ce mai cocoş. apoi urmeazã cocoşul. lup. Vulpea pe cocoş. vulpea. lupul. urs etc. Ah! Ce mai cocoş. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Cum cântã la moşi! Cântã. egale ca numãr. ursul. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. şi se învârt în cerc. hi. hop. Dupã aceste cuvinte. Vulpea pe cocoş. Un copil. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Ah! Ce mai cocoş. Lupul pe câine. Cum cântã la moş. nu are cal. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. iar restul copiilor poartã nume de animale. hop! Hop în galop. hop. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. La comanda de începere a jocului. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. ca: cocoş. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. câinele. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. Cum cântã la moşi! Cântã. Ah! Ce mai cocoş. zdup. hop. Cum cântã la moşi! Cântã. vine şi se prinde de mijlocul moşului. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. câine. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. Cum cântã la moşi! Cântã. acesta este primul. ţinându-se de mâini. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. zdup!” La terminarea cântecului. zdup! Zdup. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. cãluţ. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. cãluţ. “cãlãreţul”. de pãmânt. de pãmânt. Câinele pe vulpe. La ursul din pãdure . cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. ce mai cocoş.

marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Copilul prins îi ia locul. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. se apropie tiptil de câine. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. s-a-nfuriat! Mârâie. ţinându-se de mâini. în spatele liniei de plecare. Nu latrã. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. În faţa lor. stã un copil. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. “povestitorul”. denumit “casa copiilor”. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Copiii. folosind propoziţii scurte. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Ursul doarme nemişcat. Copiii repetã. Stã cuminte. înainte de a fi atinşi de “urs”. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. nu muşcã. Ne-a vãzut. la câţiva paşi. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. “bârlogul”. Doarme? Haide sã-l trezim. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. care le spune o istorioarã. Copiii repetã cele spuse de povestitor. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. liniştit. De la ursul din pãdure. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. Împreunã cu educatoarea. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Copiii repetã. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta.

fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. „mai puţine”. Coechipierii au voie să se ajute între ei. fişe individuale de lucru. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. închiderea şi deschiderea ochilor. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1.La auzul acestor cuvinte.Cele două grupe de copii răspund pe rând.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. 2. 3. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. 1. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. „mai puţine”. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. unde trebuie sã atingã peretele. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. . 2. Obiective operaţionale: . să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Dezvoltarea operaţiilor gândirii.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

etc. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Este tot al ei. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. În fiecare căsuţă vor fi 2. Ea pe pomi se caţără. 6) animale. întrecerea.4. plicuri. 4 animale. căţeluşi. 8.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini.să efectueze operaţii simple de calcul oral. .Veveriţa. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. alune. Obiective operaţionale: . imagini cu căsuţele animalelor. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. Împreună sunt şapte oiţe. oi.). jetoane cu cifre. Regulile jocului. Materialul didactic: veveriţa. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Copiii numără animalele din căsuţe.cai. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 3.să resolve corect sarcinile fişei. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Un copil va primi rolul de fermier . Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. Pe rand. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată.să raporteze cantitatea la număr. . Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Desfăşurarea jocului: • • • • . Elemente de joc: Riţa. 5 4 sau 3) animale. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. respective la cifra corespunzătoare. . traseul veveriţei. pisici.Veveriţa. “Muuuu” e vorba ei. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. –.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Iedul drag îşi apără. =). Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice.

Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Numără descrescător de la 8. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. La semnal. 3. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. stimulente albinuţe. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. 5. Numără crescător de la 6. Pe rând. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. 10. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. 6. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. 9. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Câte au rămas?. 13. iar după ea urmează a opta albinuţă. 8. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Dacă răspunsul copilului este corect. Exemple: 1. 4. Descoperă cifra care lipseşte. 9. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. În ultima parte a . Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Găseşte mai multe variante de descompunere. Adună alunele în coş. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. În final. Găseşte vecinul mai mic al lui 9.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. 7. 2. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. imitarea zborului albinuţelor. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. 12. 11. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Ia din coş 2 alune.

Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. aplauze. jetoane cu cifre. La început. . Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. În final. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. Grupa este împărţită în două echipe. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. apoi unul se va ascunde. zum. jetoane cu imagini. mânuirea materialului. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori.. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice.. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. zum albiniţa mea! 10.jocului. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. • dezvoltarea spiritului de echipă. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. O fetiţă pleacă acasă. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui.

Dacă nu rezolvă corect sarcina. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.să utilizeze corect simbolurile « +. . Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. 9 sau 10). Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. • • . Un pitic pleacă la plimbare. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. 6. 1. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. cifre. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. siluetele personajelor. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. mânuirea personajelor. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Obiective operaţionale: .2=3) (7+ 1=8) 11. „-”. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. . 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante.şi = » . Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. aplauze. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. . „=”. 5. Spre deosebire de prima parte a jocului. 12. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. ei primesc o recompensă.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . La cererea educatoarei. În partea a doua a jocului.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 .să rezolve corect fişa de lucru individuală . va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată.(5. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. 4. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. exerasarea număratului în limitele 1-10. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. alt copil va veni să corecteze greşeala. . Elemente de joc : surpriza. Se motivează aşezarea. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. grupele. 3. Dacă aşează corect. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt.

4.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr.Elemente de joc : surpriza. 13. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». 5 sau 6 cărţi. . Copiii numără cărţile de pe raft.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor.si = ». Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă.să utilizeze corect simbolurile « +.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. .să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. analiza. . Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). . de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. « . generalizarea) : Obiective operaţionale : . până vor fi exemplificate toate variantele. . eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Împreună sunt şapte cărţi. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3.să rezolve corect fişa de lucru individuală. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. . Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.» si « = » . 9 sau 10) cărţi. mişcarea. sinteza. Se verifică prin numărare. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. în limitele 1-10. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. apoi să spună cum le-a aşezat. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. . Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. .

7. (se vor folosi două imagini: o carte. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina.peştişori ) .fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. Dacă aceasta este rezolvată corect. 8. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . cifre de pus în piept.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. iepuraşi . Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare.pentru echipa nr. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. siluete reprezentând rechizite. aplauzele. . clopoţel. diplome. 5.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . descoperirea grupurilor de obiecte . întrecerea.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. deplasarea. recompensele.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. jetoane cu cifre. Ex: 3. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . probleme ilustrate. mânuirea materialului. a spiritului de observaţie . . acesta o prinde . păpuşi . 5. Educatoarea aruncă mingea unui copil . 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). mărime). dezvoltarea atenţiei . cuburi . castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. un stilou. ursuleţi . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . scrisoare. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . apoi merge la masa cu material . Copiii aşează 3. Material didactic: ghiozdan. aplauze .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. o aruncă din nou educatoarei . închiderea şi deschiderea ochilor . diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . 6. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . avioane . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . sunetul clopoţelului. VARIANTE DE JOC I .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi .pentru echipa nr. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. 8. Elemente de joc: surpriza. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. următoarele exerciţii: . închiderea şi deschiderea ochilor. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. 7. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. 6.

Se cere copiilor să închidă ochii .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . La fel se procedează şi cu perele .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . „Eu am cules o mulţime de pere”. mânuirea materialului . mânuirea materialului .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. închiderea şi deschiderea ochilor . La alt semnal . III. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . unul merele roşii . pătlăgele . cartofi ) . În acest timp se ascunde una din lădiţe .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . fiecare în câte o lădiţă. la bătaia din palme a educatoarei . copiii deschid ochii . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . Sortarea se face prin întrecere . VARIANTE DE JOC I. „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . părul are pere verzi şi galbene . . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . surpriza . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Răspunsurile corecte se aplaudă . La alt semnal . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . ELEMENTE DE JOC : surpriza . mari şi mici plantate în grădină. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . unul merele verzi . ardei.două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . Fructele culese sunt aşezate în coş . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . celălalt cu imaginea unui mere) . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . sesizând lipsa unei lădiţe. Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . zece lădiţe .II . copiii verbalizează acţiunea . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . întrecerea . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . cinci coşuleţe . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. II.închiderea şi deschiderea ochilor .patru lădiţe . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. MATERIAL : macheta unei grădini de legume . vinete . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . toate . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . legume decupate( morcovi. MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . VARIANTE DE JOC I. Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . întrecerea .

timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . La următorul fluier copiii deschid ochii . Unul va sorta legumele mici . în spate . copiii închid ochii . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . unul pe cele mari . a memoriei . închiderea şi deschiderea ochilor . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . exersarea atenţiei . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . III.etc. Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . II. La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. în . La fluierul educatoarei . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. III.II. în spatele . lângă copac . .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . La următorul fluier copiii deschid ochii . lângă . în faţa . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . Sortarea se realizează prin întrecere . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . aplauze . a spiritului de observaţie . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . În acest timp se va ascunde o lădiţă . Se descoperă copacul . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . fixarea locului numerelor în şirul numeric . ELEMENTE DE JOC : mişcarea .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . VARIANTE DE JOC I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful