P. 1
JOCURI-DIDACTICE-PRESCOLARI

JOCURI-DIDACTICE-PRESCOLARI

|Views: 6|Likes:
Published by Daniela Lustrea

More info:

Published by: Daniela Lustrea on Feb 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/25/2014

pdf

text

original

Sections

  • JOCUL UMBRELOR
  • MINGEA ÎN CERC
  • Bate din palme
  • Culesul mingilor
  • Cursa cu cercul
  • Ce s-a schimbat?
  • JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE!
  • JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti)
  • JOC DIDACTIC:
  • POŢI SĂ RASPUNZI CORECT?
  • CERCUL NATURII
  • JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII
  • 5.SPUNE CUM SE FACE
  • 6.SPUNE CE FACE
  • 7.AL CUI GLAS ESTE ?
  • 8.NE JUCĂM CU BALOANE
  • 9.CINE ESTE ŞI CE FACE ?
  • 10.CÂND FACEM AŞA ?
  • 11. UNDE S-A OPRIT ROATA ?
  • GRUPA MIJLOCIE
  • 12.SĂCULEŢUL FERMECAT
  • 13.A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ?
  • 14. CINE (CE) FACE AŞA ?
  • 15. REPETĂ CE SPUN EU
  • 16. EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE
  • 17. POŞTAŞUL
  • 18. CARE ESTE CULOAREA TA ?
  • 19. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ?
  • 20.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII
  • GRUPA MARE
  • Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
  • 22.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ?
  • 23 .JOCUL SILABELOR
  • 24.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE
  • 25..GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE
  • 27.CUM CIRCULĂM?
  • 28.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ?
  • Scopul didactic:
  • Obiective operationale:
  • Sarcina didactica:
  • Continutul jocului:
  • Reguli instituite:
  • Variante ale jocului:
  • 1.“Cine ia mai repede mingea?”
  • 2.« Vrăbiuţele »
  • 3.« Puişori, veniţi la mine ! »
  • 5.« Paznicul orb »
  • 8.« Copiii harnici »
  • JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ
  • 1.) CU CE NE JUCĂM?
  • 2.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE?
  • 3.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE
  • 4.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE
  • 5.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL
  • 6.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?)
  • 7.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE
  • 8.) DE-A MAGAZINUL
  • JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ
  • 1.) PĂPUŞA SE SPALĂ
  • 2.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ?
  • 3.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT
  • 4.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT?
  • 5.) ROATA TOAMNEI
  • 6.) DE-A GRĂDINIŢA
  • 7.) SĂCULEŢUL FERMECAT
  • GUSTĂ ŞI GHICEŞTE!
  • REGULILE JOCULUI:
  • VARIANTE:
  • SARCINA DIDACTICĂ:
  • ELEMENTE DE JOC:
  • CE ÎMI TREBUIE?
  • RECUNOAŞTE POVESTEA!
  • JOCUL SILABELOR
  • LA CINE S-A OPRIT MINGEA?
  • Grupa mică
  • GRUPA MIJLOCIE
  • GRUPA MARE
  • POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE
  • Caii şi cãlãreţii
  • 1. LA APROZAR
  • 2.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL?
  • 3. FURNICUŢA HARNICĂ!
  • 4. DETECTIVII
  • 6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN
  • 7. ÎN CURTEA BUNICILOR
  • (Găina) (Oile)
  • (Capra) (Vaca)
  • 8. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA!
  • 9. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT?
  • 10. MAGICIANUL
  • 11. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR
  • Variantă :
  • 12. BIBLIOTECA
  • Exemple de întrebări :
  • Exemplu :
  • 13.DE-A ŞCOALA
  • „CE AI GĂSIT”
  • „SĂ CULEGEM FRUCTE”
  • „SĂ ADUNĂM LEGUME”
  • „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS”

JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

dar şi de verificare a acestora. -4c ) . cal . Baiatul construieşte castele din nisip. păsări călăoare. 4 . mai multe sacoşe etc. Mărul – rotund . Păsările zboară . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. Am considerat.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. Copilul care prinde mingea.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci .pentru cultivarea fluiditaţii. printr-un joc de aruncare. alb .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . De asemenea. d ) . Papuşă . apoi o aruncă altui coleg. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul .iute . aşadar.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . roşu .Interoghează.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. adresându-i acestuia o noua întrebare. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . camion etc.mă spăl etc. dar nu ştie răspunsul. Participanţii activi se selectează ad-hoc. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.exerciţiu deosebit de agreate de către copii.o maşină. pufos etc . b ) . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. copii care culeg mere etc. a fost metoda Răspunde -Aruncă .scriu . porc etc.sterg praful . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. cântă . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri.minge . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale.pisică .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . prin organizarea unor jocuri . e ) . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. zemos etc . oaie . ursuleţ.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. f ) .pentru dezvoltarea imaginaţiei.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . În acest sens. fricos . a originalităţii .prindere a unei mingi uşoare. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. iese din joc. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . mănâncă etc. Exemple : Culeg flori . frunze ingălbenite . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . dulce .

sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. optimizându-le. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. nesigură şi uneori peltică. Unii vorbesc fără dificultăţi. un principiu de organizare. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Mingea trece mai departe.educatorii. bine dezvoltaţi. Jucătorii se dispun în perechi. cursiv. social şi cultural.a. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. Cu timpul. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta.m. în acelaşi timp. 5 . dar alţii se poticnesc. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. părinţi şi educatori. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. contribuind în acelaşi timp din plin.d. ca urmare a reacţiei celorlalţi. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. la activizarea lui. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. În centrul cercului stă conducătorul jocului. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. nu i-a obosit. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. a treia pereche ş. Toţi. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. expresiv şi frumos. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. un apăsător complex de inferioritate. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . un interes sporit pentru activităţi. Copiii formează un cerc. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. Urmează a doua pereche. Acesta aruncă unui copil mingea. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. de integrare eficientă în mediul natural. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. La semnal. vorbirea lor este neclară.

— O minge uşoară. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. cu hârtie sau cu sfoară. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. vitezei şi promptitudinii. Acesta pasează mingea la întâmplare. copiii să execute două genoflexiuni. Participanţi — Două sau mai multe echipe. Conducătorul la un semnal cu fluierul. Culesul mingilor Loc — în aer liber. joc care trebuie să rapid. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă.. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. în spatele unei linii. — Participanţi Materiale Două. — 20 —30 de copii. să execute 4 sări turi pe loc. La semnalul 6 .Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. trei echipe a cîte 8—20 copii. Materiale — Fluier. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. Participanţii formează un cerc. pe o distanţă de 5—8 m. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă.. toţi trebuie să drepţi. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. In faţa fie cărei echipe. Câştigă cel care rămîne . înainte de a prinde mingea. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. la două semnale. iar la trei semnale. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Copiii stau în coloană cîte unul.ultimul în joc.

Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun.6 — 15 copii. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil.Sfoară. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . . ajunge la al treilea ş. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . Participanţi Scop . cel căruia îi aparţine. Organizaţi în două sau mai multe echipe. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. — 10 —30 de copii.m. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. fie din lemn. . Jocul poate fi repetat de două. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. trei ori. la semnal. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge.în sală. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. La un semn al conducătorului jocului.d. fără ca ele să se răstoarne. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii.. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. condu-cînd câte un cerc.Dezvoltă îndemînarea. Va câştiga echipa care termină prima. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. predînd ştafeta următorului. Pe traseul de deplasare a copiilor. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. fie din hârtie. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă.a. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. 7 .conducătorului de joc.

aleargă spre masă. care au ieşit din încăpere.a.examinare" vizuală. dând beţişoarele următorului din echipă. - Participanţi -10-30 copii Scop . Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . două beţişoare pentru fiecare .m. La semnalul con ducătorului de joc...m. Figuri geometrice 8 .Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. iar cei 3—4 copii. Dacă se pierde bobul pe traseu. patru copii se aşează unul lingă altul. primii din fiecare echipă..d. Apoi cei doi copii. este desigur cel mai bun. stabiliţi iniţial. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. Trei. .).în sală. avînd câte două beţişoare în mină.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. cel care 1-a pierdut. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară.d. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . la o distanţă de 4— 6 m. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. echipa sau participant. locul şi îmbrăcămintea lor. poate preda beţişoarele. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. cei doi părăsesc camera.Dezvoltarea îndemînării. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. el trecând la coada şirului ş. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale .a. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb.Dezvoltarea spiritului de observaţie. După 60 secunde de . Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii.în sală. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. trasată înaintea scaunelor. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie.

Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. — 20—30 copii. una lângă alta. — Dezvoltarea memoriei. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. 9 .Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. cretă. Copiii trebuie să fie atenţi. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. — O tablă.

în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. La un semnal. gîndirea rapidă.m. — Dezvoltă promptitudinea.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. — O minge de cauciuc sau de handbal.a. care vor fi consideraţi câştigători. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. sau „apă”. Aer. Jocul poate fi îngreunat. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. — în aer liber sau în sală. spunând. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. este eliminat din joc. în acelaşi sens şi cât mai repede. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. se formează două sau mai multe echipe. — 20—20 copii. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. Dacă el nu răspunde repede. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . din joc. din fiecare echipă. în acelaşi timp. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. pe circumferinţa unui cerc. ei introduc aţa în ac. Primul jucător. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). . răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. cu voce tare : „aer”. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. 2—4 ace şi aţă de cusut. Din copiii care iau parte la joc. 8—40 copii. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. La semnalul conducătorului de joc.d. sau „sol”. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. apă.

Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. perie de haine. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. savonieră. 5. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. pieptene. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. perie de ghete. O va scoate din săculeţ. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). 4. prosop. oglindă.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. imitarea acţiunilor. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. mânuirea materialelor. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. aplauze. surpriza. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. aplauzelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. periuţă de dinţi. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). iar dacă nu este corect. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. ghicirea. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. motivând alegerea. cele greşite sunt corectate de colegi. şerveţel. 2. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. săpun. 3. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: .JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. batistă. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun.. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. să găsească antonimele unor cuvinte date. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea.

• Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. aruncarea gunoaielor pe jos). îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine.) . iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. pământ). JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. foc în pădure. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . motivând alegerea. . păsări etc.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor).. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. Un elev vine la catedră. ia un cartonaş. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. Exemplu: curat – murdar. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. Să ocrotim natura.Frumoasă-i strada noastră ’’. 2. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). poluat – nepoluat.. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. li se mai acordă doar un punct. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. etc. aer. pământ). În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. 2. aer. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. • Consolidarea deprinderilor de orientare. bun – rău etc. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. Nu distrugeţi natura.

4. • viaţă.siluete de animale. animale. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii.cerb’’. insectă. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. pământ. a locului pe care îl ocupă. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă.. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. Elevul care are ecusonul . ELEMENTE DE JOC: surpriza. a legăturilor care se fac între plante şi animale. grâu. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. aer. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. reguli. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. aplauze. fie de către elevi. iarbă. fie de către învăţătoare. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. cutii. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. etc. oameni. aer. pasăre. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. cerb. USCAT. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. întrecere. Ex: În apă sunt aruncate sticle. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. pământ. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . în poziţia şezând. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. apă. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. În aer este mult fum. bufniţă. întrecere.3.. adună hârtii. . Aceste etichete se prind de piept. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. aer. 5. aplauze. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. După gruparea animalelor. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. iepure.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă.vierme. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. AER. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. arbore. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii..oameni’’. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. şoarece.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. soare). aceleaşi pentru ambele echipe. • Aspecte din natură în timpul secetei.. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). . MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Să explice de ce pădurea este . Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit.Doxi’’. exerciţiul. mamnifere etc. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. aer. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. casete video. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor.)..Planeta Albastră’’. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. animalelor şi omului (apă. explicaţia. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. • Păduri incendiate. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. • Copiii lucrează pe două echipe. . echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. furtuni.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(.plămânul verde’’ al planetei. Jocul se desfăşoară pe două echipe. imaginate de învăţătoare. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. Chinuiesc animalele. După rezolvarea fiecărei sarcini. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. problematizarea.Balenele’’ etc. secetă.. sub forma de întrecere. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. insigne etc. plastic). defrişări. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. CD. maşini care elimină gaze de eşapament. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia..). dispariţia unor animale etc. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente.. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare.Delfinii’’ şi .

O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. protecţia unui copac etc.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . îl poate pune pe el în dreapta jos. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. imitând mişcările peştilor prin apă. în formă de evantai. Ocrotesc plantele şi animalele. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor.gunoaie’’. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. apoi se întorc în fugă. care trebuie să ridice o carte.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. protecţia animalelor. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. Câştigă echipa care termină mai repede.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. iar . Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. pe masă în faţa jucătorului.. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. Respect animalele şi plantele. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei.. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. aruncând toate gunoaiele în coş.chimicale’’. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. etc.Mă joc frumos cu animalele. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. pe grupe formate din 5-7 jucători. etc.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. colectare de fonduri.ambalaje’’.. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. Apoi. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. pe care să o arunce în coşul de gunoi. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. Distrug plantele. curăţenia unei zone. . Jucătorii se numerotează. ghemuindu-se la pământ.detergenţi’’. . pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. Rup florile îndrăgite din parc. Ţinând cartoanele în mână. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi.. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. La comanda start. . . ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. aruncă deşeurile în coş.. . dând ştafeta următorului elev. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. adică cel din dreapta numărului 1.sticle’’. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret.

creion de desen. cuib de păsări natural. aplauze. studiaţi florile şi fructele. Inocenţa ciocârliei. Răsăritul soarelui. o trăistuţă. În final. stimulente. casa noastră! . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. hârtie. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. casetofon.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. Ce răspunderi ar putea avea cineva care .muncă’’. mirosul pe care îl răspândesc florile. Este Terra. Când ieşiţi la plimbare. căutând.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător.Cabana Pădurarului’’. Cu timpul. coş de nuiele în care se află alimentele. În lumina amiezii. ajungând prima la . iar a doua echipă buline de culoare verde. ELEMENTE DE JOC: competiţia.. dar că omul se poate . ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. pături. ghicirea. Vâltoarea apelor. copiii pornesc spre pădure. invitaţi copiii să .. situaţiile surpriză. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. Se dă startul şi. Susurul pâraielor. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. MATERIALE NECESARE: un copac. o carte de imagini despre ocrotirea naturii..ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. Aceasta este lumea noastră.. REGULI DE JOC: elevii vor . • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. Tunetul ploii. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. Tot ce ne înconjoară. Energia vântului. aparat foto. JOC DE ROL . primăvara şi vara. Ei sunt invitaţi . în care pot nota înălţimea. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul ... fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. sau toamna. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. ambalaje ouă Kinder.. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. cu care va uda copacul.. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). mişcarea. MATERIAL DIDACTIC: cărţi.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. recompense. carneţel. perioada când înfloreşte. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie.înfiat’’. până la un alt indiciu. pubelă pentru resturi alimentare. este penalizată sau va primi un supliment de .înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. forma fructelor etc. buline. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. hârtie. pe cărarea şerpuită dintre copaci. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii ... mişcarea.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească.

probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. În continuare au loc discuţii pe marginea temei ..casa pădurarului’’. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.Păstraţi curăţenia!’’.s-a descurcat’’ cel mai bine. oameni care taie şi defrişează copacii. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. observă cum .Să ocrotim natura!’’.. se consemnează răspunsurile. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . CEVA…………. adăposturile unor animale..aşa da’’ şi prin . ce foloase aduc. deodată. câteva curiozităţi. vor răspunde prin .. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. să culeagă floricele. Pentru că timpul trece. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. . Echipa 2 : .. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. cu ce se hrănesc. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. aflăm întrebările: Echipa 1 : . apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. un muşuroi de furnici..să observe vegetaţia unor copaci. pe rând.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). Răsfoind filă cu filă. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.. Nu departe se vede . un cetăţean care aruncă hârtia jos. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. pe care scrie . flacoane de plastic.. Copiii sar apoi peste un pârâiaş.aşa nu’’ la întrebarea: . un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. Odată ajunşi la acest popas. Deschizând fiecare ou. care reprezintă diferite modele de comportamente.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . În acest sens.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.

În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Afară era frig şi bătea vântul. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. 2. imitarea sunetelor emise. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. mai ales pentru gâscă. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” .. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. vâjj-vâjj. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. Focul făcea. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. care se citesc apoi cu voce tare.”. Copiii vor reproduce mişcarea vântului.”. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. În continuare. în timp ce. denumirea acesteia. vor fi solicitaţi să încerce articularea.. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. prin poziţia gurii larg deschise. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. fie pe covor în semicerc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune.. respectând sensul acesteia. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Copiii vor imita zgomotul focului. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Educatoarea poate motiva sosirea lor.

Nu se va scăpa din vedere faptul că. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. . Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. j). În partea a doua a jocului. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. 5. j. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. j (braţele lateral). se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. în cazul în care copiii articulează incorect. La alt semnal. apoi cea a albinelor.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. alergând cu o viteză mai mare.s).. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. vântul (j. Jocul continuă schimbând-se rolurile. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. 4. în timp ce pronunţă j. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. Grupa de copii va fi împărţită în două. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. trenul (ş. ş. 3. ş). Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. ş. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. şarpele (s. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. evitându-se prelungirea acestuia. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. eventual marcat. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. imitând trenul. iar restul vor alcătui şarpele. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. în spatele incisivilor inferiori. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. z. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului).. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. un alt grup ajunge trenul. j. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. limba va fi plasată jos. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. ş. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. reproducând vântul. Grupa de copii va fi împărţiă în două. o parte dintre ei vor fi albine. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. z).

înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. raţa. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. El se va aşeza cu spatele la grupă.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. Acesta va spune: „Trezeşte-te. Formularea corectă a genitivului. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată.executarea acţiunii de către copil.. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”..alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. . lingură. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. cuburi. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. calul.”. oaia. găina. . cu capul pe braţe şi va simula că doarme. perie. Mihai. 6. La semnalul dat. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. pahar. . pensulă. măturică. cu braţele pe masă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. prosop. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. . SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. vrabia. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. pisica. minge etc.. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. după cum li se cere. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. În desfăşurarea jocului. . Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. gâsca. albina etc. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. Material didactic: creion. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. cocoşul. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. 7.. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. păpuşă.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. selectiv sau nu se face deloc.. pieptăne.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare.

Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. În partea a doua a jocului. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. mianună 2. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. educatoarea ridică un anumit balon. 10. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. de exemplu: Câinele: 1. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. 9. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. fuge vrăbiuţa: 1. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. muşcă 2. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). prinde şoareci 3. ciripeşte 5. balon albastru – rochiţă albastră etc. păzeşte casa 2. roade oase 3. La întrebarea educatoarei. latră pisica: 1. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. zgârie 4. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. 8. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. educatoarea afişează silueta unui animal. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua.

o pisică pentru animale. pieptăne pentru obiecte de uz personal. de aceeaşi categorie. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. cratiţă. cretă. se descoperă pe rând o singură imagine. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. se urcă în pat. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. doarme. În desfăşurarea jocului. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii.a oprit la măr”. pentru seară: copilul se dezbracă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. scot obiectul (imaginea lui). se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. chibrit. raportarea lui la alte obiecte. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. De exemplu: masă pentru mobilier. se spală la chiuvetă. solniţă etc. 11. de exemplu: la prânz. şerveţel. batistă.. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. se joacă etc. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. un alt disc cu un segment lipsă. prosop. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. Prin învârtirea acestuia. Pe acest disc este fixat de un ax. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. pleacă spre grădiniţă. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. GRUPA MIJLOCIE 12. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. serveşte micul dejun.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. copilul face duş.

Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Dacă cel solicitat nu răspunde promt. 13. după care răspunde la întrebarea pusă. 15. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. 14. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. un ceas deşteptător (sună ţrrr). se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. după caz.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. educatoarea trece la un alt copil. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. iar copilul cu care aceasta dă mâna. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . iar altele eronat. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. diferind doar printr-un singur sunet. cu musculatura facială încordată. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. ridicat în spatele incisivilor superiori. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa.

Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. 17. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. EU SPUN UNA. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. grupa va mima dacă se poate. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. iar altul cu două sau mai multe elemente. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. După „lectura” scrisorii. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. unul cu un singur element. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. ridică acel cartonaş sus. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). o acţiune specifică profesiunii . trebuie să spună de cine a fost trimisă. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. Astfel. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. 16. De exemplu. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. repede şi formulează propoziţia.

Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. „Panglica mea are culoarea albastră”). Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. Astfel. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. diverse jucării cunoscute de copii. În cursul jocului. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. formularea corectă a propoziţiilor. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva.respective. În desfăşurarea jocului. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. 20. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . 18. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. pe rând de mai mulţi copii. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. În prima parte a jocului. dacă piticul stă pe scaun. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. apoi o pot sugera copiii. 19. În partea a doua a jocului. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări.

„În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”.CE E BINE. răspunde pronunţând cuvântul corect. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. „Din ce material este făcută?”. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. iar cel care a primit mingea. portocaliu. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. . Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. cumpărătorul n-o va primi. zarzavat. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. În acest caz. castravete etc. GRUPA MARE 21. pătrunjel. Acolo unde nivelul grupei permite. Se pronunţă un cuvânt greşit. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. În încheiere. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele.

sau pentr g: gâscă. mătură ladă. s. ce. castană. mălai. lăsând doar un loc pentru educatoare. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. 23 . guler. şorţ. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. ş-j. scrisoare. ş. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. porc. ca etc. scafandru. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. şoşoni. lamă. grădină. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. şoarece. da. castel. carte. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. j. în faţă. stropitoare. . şopârlă etc.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. 22. crap.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. g. scară etc. şi lasă timp copiilor. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. sacoşă. patru . pentru ş: şarpe. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. sac. taburet. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. je. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. cană masă. mazăre. parc. macara tavă. v. de exemplu: a) casă. solniţă. taxi măgar. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. ji. scaun. castravete creion. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. la. r. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. Regulile jocului: la semnalul dat. va începe jocul. cretă. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. sapă. ci. na. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. grâu. După ce educatoarea va da exemple. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. gutuie. mănuşă. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. şapcă. de pildă s: sanie. cadă. În amplificarea jocului. greblă. cu palmele bine întinse oblic. şosete. ţ. pa. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite.

Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. curajos-fricos. ascultător-neascultător. copiii merg la . Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). pe rând.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. 24. În funcţie de nivelul grupei. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.. formularea unor propoziţii cu acestea. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. rapiditate. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. 25.Cireşele. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.Primăvara. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. grutate..Toamna. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe.. În genere. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună...Merele se culeg din. În încheiere. veseltrist. duritate.. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. fie subiectul.. .. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. fie predicatul. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. . 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. bun-rău. culori.. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului..GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. se va stabili echipa câştigătoare.. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. temperatură. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. . pomii.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. cu un număr egal de membri. corect-incorect. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. . fie atributul. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. asperitate... steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . intensitate.

iar după însuşirea lor de către copii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Pe străzile fără indicatoare. De asemenea.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. 26.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. o păpuşă mică. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. cazma. ac cu aţă. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. În mediul rural. degetar. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). centimetru. Conducătorul jocului spune un cuvânt. maşină de cusut. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. o masă pătra 27. le aşează pe şosele . foarfece. În partea a doua a jocului. o masă rotundă.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. un tren lung. stropitoare. un tren scurt. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. 28. se modifică sarcina didactică. apoi din dreapta. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. . exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect.

Fiecare propozitie este trecuta la plural.fise de evaluare . floare rosie. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?.flori rosii. buline.Eu spun una. Pentru o mai bună coordonare. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. . .Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice.calapod. rindea etc. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător.să denumească figurile geometrice.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. . Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. 1. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. flanelograf. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte).să identifice poziţii spaţiale. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.să rezolve corect itemii fişei. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . ferăstrău.să participe cu plăcere şi interes la activitate.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. ciocan. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Educatoarea va urmări toate echipele. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. sa respecte regulile jocului . Totodată. Copii închid ochii. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă).In partea a 2 a a jocului. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . respectand acordul dintre subiect si predicat. tu spui multe ! 2. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. . cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte.

-verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii.. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. imitarea zborului albinuţelor. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Material didactic:furnicuta. cel al gradinitei sau al scolii. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor.. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. În ultima parte a jocului.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. Dacă raspunsul este corect. Obiective operationale: . Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Desfasurarea jocului ..Ex. apoi unul se va ascunde. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. stimulente albinuţe. Dacă răspunsul copilului este corect. . JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. La semnal. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. 3. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu.piese geometrice. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si .

Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna.. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . incet. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.Copilul la care s-a oprit plicul. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. De o parte si de alta a strazii sunt ..agentul de circulatie’’ . In centrul acestor portiuni. elementul de joc.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. de indata ce . copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. agent de circulatie’’.. Dupa ce . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ.. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. Jocul.. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele..îl deschide. o bicicleta. vehicule’’ . ca atare. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. In mijlocul strazii .Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. de exemplu. prin 2 linii paralele .. reprezentand .Vehiculele’’ se deosebesc de .. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. sta . locul unde.. un disc de carton pe care e desenat un automobil. Un copil spune .. Pentru a fi mai atractiv . taversand strada. in picioare .’’. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. atat pentru scolari si prescolari.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”..Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie... copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. Jocul continua apoi cu un alt. In mijlocul strazii. . am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.. iese din cerc si jocul continua fara el. urmatorul spune: .apoi o descrie. Ex .strada ‘’..agentul de circulatie’’a lasat . Varianta: De aceasta data. Cand . pietonii’’ pot traversa. este marcat .. pe scaunel . astfel introducand ca . Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). trotuarele’’. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.. Joc didactic .Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. calculatorul. Fiecare copil se prezinta .pe un scaunel. de la un trotuar la altul . anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. sta un copil .Copiii sunt .agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . o papusica si un prosopel. pentru a le capta mai mult atentia . pietonii’’. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.Participantii sunt asezati in cerc. el ridica repede pe cel rosu. in picioare.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc ..... steguletul verde . .care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.în momentul semnalului. pietoni’’ iar ceilalti.’’...arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic...

jocul continuă în aceeaşi formaţie. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. La semnalul educatoarei. care. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. Ex: Papusa jos. Jocul se repetă de mai multe ori. iar catelul sus! Jocuri 1. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. la rândul său o transmite mai departe. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. Educatoarea spune : « Puişori. dacă nu. . in spate. Educatoarea notează punctele. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. « Paznicul » strigă două numere deodată. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. mai aproape. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. schimbă locul cu copilul atins. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Dacă reuşeşte. veniţi la mine ! Copiii aleargă. la dreapta. trece alt copil în cerc. se ridică în picioare. de exemplu 1 si 4. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. procedând la fel. care este «paznic ». îl leagă la ochi cu o basma. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. departe. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. acum alergaţi înapoi. La semnalul dat de educatoare. Când mingea a ajuns la acesta. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. La semnalul eudcatoarei. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. după câţi copii sunt. inapoi. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. La primul semnal de începere al educatoarei. 4. la stanga.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. faţă în faţă. de la 1 la 10. 3. jos. 5. in speta cadrul didactic. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. trece mingea copilului din spate. După trei încercări nereuşite. « Puişori. Echipa al cărei 6. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Fetiţa se trezeşte. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. inainte. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. După fiecare alergare se schimbă rolurile. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. educatoarea îi cheamă din nou. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. sde uită cu mâinile la ochi. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. Se repetă de mai mult ori. 2. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. el aleargă cu ea în faţa şirului. sus. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. ciripind. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol.

adică .miau”. După învaţarea jocului.miau. dinainte fixat. 9. cealaltă „şoriceii”. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. Când se trezeşte. care este aşezată în jurul unui cerc mare.zburaţi”. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. . La 5-6 m.. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). aşezaţi în şir.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. toţi . fiecare lângă un cub.. La acest semnal. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii.. una reprezentând „pisicile”. executată la comandă. 10.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. timp în care . Dacă un jucător scapă mingea.pisica” strigă: .. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.pisoii” se adună împrejurul ei.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. La semnalul educatoarei . restul vor fi iepurasii. Rândunica din mijloc care nu are cuib..La comanda educatoarei.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. Jocul se repetă. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.. să revină la locul său şi să continue jocul.. „şoriceii” rostesc ultimul vers. « Pisica şi pisoii » La început. care stă în culcuşul ei. Jocul se repetă.. 7 . « Vulpe.unde se opresc şi strigă: . iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul... « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme.. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. Se delimitează căsuţele prin două linii. unul câte unul. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. el trebuie să o ridice.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.Un copil va fi vulpea. în spatele liniei de plecare.pisoii” aleargă liber împrejur.La comanda educatoarei. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. 8...Copiii. 12. cu faţa spre el.La semnalul de începere.Pisica” închide ochii.Cercul se trasează cu creta pe sol. 11. Jocul continuă. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul).” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme.. . Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. . iar pe linia lui se vor aşeza cuburile.” Vulpea se trezeşte. se ghemuiesc. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa.

ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. 17. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. La semnal. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. sau măsuţe). celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. Când ajung la capătul tufelor. el rămânând în faţa şirului. 14. înapoia liniei de plecare. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. din culcat înainte . aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. Aceştia prind mingea. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. coboară. “Ştafetă cu transport de mingi” . 19. a terminat prima. se marchează râul. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. La semnal. Coloanele se aşează în spatele râului. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. îi ating pe următorii. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. primii din fiecare echipă. execută târârea pe sub tufe. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. primii din fiecare şir escaladează banca.La semnal.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. 18. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. unul câte unul. Câştigă echipa care termină prima traseul. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. se deplasează pe distanţa stabilită. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. trecând apoi la coada şirului. aşezaţi în şir. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. următorul din coada şirului pleacă în tunel. egale ca număr aşezate pe două coloane. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. următorul din coada şirului pleacă în tunel. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. 16. La semnal. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. predând ştafeta următorului prin atingere. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. se întorc prin alergare la echipe. el rămânând în faţa şirului. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea.La semnal.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă.pornind altă grupă de elevi. La semnalul educatoarei .Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. 13. 15. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe.

apoi.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. imitarea unor acţiuni. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina.La semnal. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. 2. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. u. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. reproducând sunetul claxonului” ti. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. Câştigă echipa care termină prima traseul.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. copilul va numi obiectul.. având în faţa lor jucăriile. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni.. va alege o jucărie şi o va denumi. tiii. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. predau mingea şi trec la coada şirului. ş. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. merg până la un punct fix. .” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. la întoarcere. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”..să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. u. j) integrate în cuvinte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri.. 3.” 2. ţ.să precizeze utilitatea obiectului ales. apoi vor mima acţiunea de a se juca. v.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. ti.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă.. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. 2. 3.

iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. Educatoarea arată o jucărie. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. VARIANTA 2. aplauze. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. jucării care au aceleaşi culori. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. VARIANTA 3. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. aplauze. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. verde. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. Educatoarea denumeşte o culoare. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. Un copil alege o jucărie. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. albastru. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. • Răspunde numai copilul solicitat. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. 3. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”.). galben.” . mimarea unor acţiuni. 2. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Este roşu. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. copilul va preciza utilitatea acestuia. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. îmbrăcăminte etc. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. respectând acordul între substantiv şi adjectiv.” VARIANTA 1. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. o va denumi. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. veselă.

să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Să denumească locul ei în sala de grupă.4. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. 4. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. 3. 2. 5. Să denumească jucăria aleasă. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. 5. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. ghicirea.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. o cutie mare. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. REGULILE JOCULUI: . Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. aplauze. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. MATERIAL: jucării. verbalizând acţiunea.

să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. VARIANTA 2. 6.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. ecusoane. casetofon. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. îl recunosc şi îl denumesc. păpuşa marionetă. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. la cadrul de poveste adecvat. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson.marionetă. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. Prin versurile:Hai. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. cadru de poveste. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. 2. ghicirea. • Dezvoltarea acuităţii auditive. MATERIAL DIDACTIC: siluete.• La cererea unei păpuşi. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. păpuşa. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată.” VARIANTA 1.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. siluete de personaje. Opţional. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor.

• Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. identifică personajul şi povestea din care face el parte. folosirea banilor de jucărie.. coşuri de jucărie. 8. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. Vânzătorul . Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. sacoşe. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. formulele de politeţe potrivite. ELEMENTE DE JOC: imitarea.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri.. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe.. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. de jucării sau de îmbrăcăminte.. • Activizarea vocabularului. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. o pălărie de vânător. o punguţă. o scufiţă roşie. pe baza elementului dat. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe.. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. identifică personajele şi povestea din care fac parte. salută apoi cere politicos obiectul dorit. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. bani de jucărie. ea este dată de la un copil la altul.. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje... vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. 2. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător.”. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin...• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. etc.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere.. să folosească în timpul jocului. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). personajul şi povestea căreia îi aparţine. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. 3.). ecusoane cu personaje din poveste. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. 4. în situaţiile create.. 3. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. 2. aplauze... Magazinul poate fi: alimentar.. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil).

• Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. Toţi copiii imtă acţiunea. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. ghicirea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. obiectul este plătit. „Câinele latră”. „Mărul are culoarea roşie”. prezentându-l vânzătorului. Exemplu: „Copilul desenează”. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. întrebând: „Ce face păpuşa?”. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. „Iepurele fuge”. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. aplauze. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. . „Mama citeşte”. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. mulţumeşte vânzătorului. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. 4. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. 2. apoi le vor mima şi ei. apoi salută şi pleacă. salută şi pleacă.să imite şi ei aceeaşi acţiune. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. După această scurtă conversaţie. cumpărătorul mulţumeşte. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. Sau „Mărul este un fruct”. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. 3. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. Ea va imita spălatul păpuşii. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc.

Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi.2. un săculeţ. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. „Ursuleţul”. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. cifre. 3. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. grupa copiilor cu păpuşi. mărimi şi culori diferite variate. 3. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. forme şi culori variate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. 3. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. să interpreteze un cântec învăţat anterior. 2. cercuri mari de diferite culori.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. . utilizând numeralul ordinal.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. MATERIAL DIDACTIC: jucării. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. grupa copiilor cu maşinuţe. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. iar în cercul roşu jucăriile mici. 2. grupa copiilor cu ursuleţi. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. să folosească corect numeralul ordinal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir.

) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. 2. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. pământ. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. După gruparea animalelor. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. pământ. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. Exemplu: „Copilul plantează un pom.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. lipind ornamente din hârtie glasată. fie de deucatoare. 4. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. Pe rând. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. în mod creativ. pământ). • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. 3. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. siluete de animale. pot aduna hârtii.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. cutii. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. . Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori.”Copilul sapă o groapă.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. pământ). Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. aer. aer. aer.”. fie de către un copil. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). În a doua parte a jocului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. 4. aer. În aer este mult fum. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.

. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. . ELEMENTE DE JOC: surpriza. 3. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă.” La cerinţa educatoarei. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. respectând tehnica de lipire învăţată. 4. 5. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. mânuirea materialului. aplauze. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. Morcovul este o legumă. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. 2. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. Exemplu: „ Acesta este un morcov. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. în raport cu un reper dat. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. 6. mişcarea. să plaseze conştient în spaţiul clasei. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri.5. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. 2. 3. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice.

pe covor..... precizând poziţia pe care o ocupă. de haine. perie de păr.. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. surpriza. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. mânuirea obiectelor. 7.. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. Ursuleţul este lângă.. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă.. • Interpretarea corectă a unui cântec. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. Pe rând. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. în spatele scăunelelor. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. prosop. precizându-se poziţia pe care o ocupă. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.. Exemplu: „Am luat o carte. sub formă de surpriză. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. fără să-l scoată..SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. Pe rând. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. în picioare. pe raft. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. doar prin pipăit.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. Fiecare răspuns corect este aplaudat..... pieptene. periuţe de dinţi. îl denumeşte. În continuare. 2. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. etc. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire... După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. 3.. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. pastă de dinţi.. VARIANTĂ: . o cutie cu jucării. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC: mişcarea... batistă. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă.. Maşinuţa este în. Păpuşa este pe. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. apoi vor fi aşezate la locul lor.

SARCINA DIDACTICĂ: . plantelor şi munca oamenilor. animalelor. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. ghicitori. iar un copil vine şi caută în săculeţ. activitatea omului.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. dezvoltarea sensibilităţii gustative. legumelor).  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. mărime. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. VARIANTE:  Copilul gustă. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor .” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. prin pipăit. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor.tăiate. moment de aşteptare.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. (ex. Pieptene. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. culoare. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. apoi verbalizează acţiunea. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. tăiate şi amestecate. viaţa animalelor. obiectul respectiv. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă.gust. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă.

ELEMENTE DE JOC: . să descrie imginile potrivite. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. înfăţişare. hrană. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. motivând aşezarea imaginilor corecte. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. galben – vara. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. • Mişcare pentru preluarea jetonului. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. grupându-le pe anotimpuri la panou. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. identifică. să aleagă.• Completarea celor 4 tablouri.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. verde – primăvara. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc.). foloase. copite. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. ruginiu – toamna. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. motivând alegerea făcută. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. diferite mişcări specifice animalelor). PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. • Nu se admit răspunsurile în cor. blană. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. să găsească elemente caracteristice acestora. un cântec. clasificându-le după un criteriu dat. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. coadă. coarne etc. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice.

hrana. identifică animalul. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. Mişcarea. Interpretare de roluri. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. ustensile specifice unei meserii. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. medic – stetoscop. motivând răspunsul. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. croitor – centimetru.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. utilitatea acestora. mimând acţiunea respectivă. Mimarea unei acţiuni specifice. aşezând imaginea pe panou. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. produse. uneltele necesare practicării lor. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. Manipularea materialului didactic: jetoane. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. educarea capacităţii de a efectua asocieri. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. materiale. constructor – cască. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. stabilirea legăturii între unelte.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. foloase. mediu de viaţă. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? .

pânză. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. mătase etc.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. Recompense. Imitarea acţiunilor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. VARIANTE:  Copii inched ochii. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. • Valorificarea de semne distinctive. lână. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. • Moment de aşteptare. steguleţe din hârtie. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. • Limitarea timpului de răspuns. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. medalioane colorate din plastic. amiaza. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. . să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. noaptea. Aplauza. • Prezenţa semnalelor sonore. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. material plastic. metal. hârtie. sticlă. dimineaţa. un copil scoate un obiect din sac. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit.

prânz. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. recunosc personajul şi povestea.• Pedepse hazlii pentru greşeli. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. despărţirea cuvintelor în silabe. . reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. semnale luminoase.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. personaj surpriză care face introducerea în joc. „Ciuboţelele ogarului”. periuţa de dinţi.  Se audiază un fragment din poveste. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. „Scufiţa roşie”. se opreşte la un copil care alege o imagine. copii extrag o siluetă. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. lingură. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului.furculiţă etc. stimulente. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. prosop. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. „Capra cu trei iezi”. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. să povestească fragmentul ilustrat.

despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. apoi îl repetă în întregime. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. Aplauze. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. ELEMENTE DE JOC: . • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. precizarea unor reguli de comportare în grup.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. Elemente de mişcare. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă.

Aplauze . CORECTITUDINEA. MAŞINI. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. MIŞCAREA. O PĂPUŞĂ.O MAŞINĂ ETC. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. PIPĂIE OBIECTUL. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. o biluţă unui copil. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. O DENUMEŞTE. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ.) SURPRIZA. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. BEŢIŞOARE . JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. APLAUZE. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . Semnale sonore. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. CĂUTAREA. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. PROCEDÂND CA MAI SUS. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL.DOUĂ CUBURI. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. GHICIREA ŞI APLAUZE.). ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. PROMPTITUDINEA. ETC. O SCOATE DIN SAC. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. ÎNTRECERE. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. ÎL DENUMEŞTE. MIŞCARE. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. CASTANE. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI.• • • Manipularea jucăriei. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. PĂPUŞI. SURPRIZĂ. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL.

SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. Fac gimnastica de mic. APLAUZE. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. SURPRIZA. LA AL DOILEA SEMNAL. MOTIVÂND ACŢIUNEA. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. UN PANOU. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. SE MOTIVEZA ). ÎN CONTINUAREA JOCULUI. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. . APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. CI. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. Intind bratele sa zbor. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. ÎN ACEL MOMENT. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT.respir usor.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . LA PRIMUL SEMNAL.DE PE COVOR. Merg in pas alergator. Ma opresc. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI.. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. O VULPE. DECÂT CELE DE PE LAC. PATRU). DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. Sar apoi intr-un picior. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata .. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10..GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. RIDICĂ JETONUL. TEATRU DE PĂPUŞI. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL.

mana tace.(mieunat languros.cu bratele) Buna dimineata .chit. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.(trece repede .cioc.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .cioc.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.bum.miau.zbor-pasari mari .copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.chit.(aratatorul de la mana dreapta.(bat in masa cu pumnisorii.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.sarim in sus) 3.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.cioc. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.miau.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .cioc(ciocanesc fiecare deget.chit. BUNA DIMINEATA! 5.bum.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.miau.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.palmele in fata pt.chit.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.miau.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.bum.care se ridica) Si repara garduletul! 4.

lupul. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. câine. cãluţ. Dupã aceste cuvinte. Ah! Ce mai cocoş. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. Vulpea pe cocoş. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. urs etc. Cum cântã la moş. vine şi se prinde de mijlocul moşului. Un copil. zdup. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Cum cântã la moşi! Cântã. egale ca numãr. La ursul din pãdure . cãluţ. Ah! Ce mai cocoş. Câinele pe vulpe. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. “cãlãreţul”. Popovici): “Cãlare pe bãţ. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. Câinele pe vulpe. de pãmânt. de pãmânt. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. ursul. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. una reprezintã “caii”. şi se învârt în cerc. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. câinele. hop. cu faţa spre interior. lup. Astfel. hop! Hop în galop. Lupul pe câine. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. vulpea. zdup. zdup!” La terminarea cântecului. nu are cal. La comanda de începere a jocului. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. hi! Hi. Ah! Ce mai cocoş. apoi urmeazã cocoşul. hi. Ah! Ce mai cocoş. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. ce mai cocoş. hi. acesta este primul. hop. Educatoarea împarte rolurile copiilor. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. ţinându-se de mâini. iar cealaltã “cãlãreţii”. zdup! Zdup.Copiii sunt aşezaţi în cerc. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. Vulpea pe cocoş. Cum cântã la moşi! Cântã. Cum cântã la moşi! Cântã. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. ca: cocoş. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Cum cântã la moşi! Cântã. iar restul copiilor poartã nume de animale. hop. vulpe. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”.

de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. înainte de a fi atinşi de “urs”. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Copiii. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. liniştit. s-a-nfuriat! Mârâie. denumit “casa copiilor”. la câţiva paşi. ţinându-se de mâini. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Nu latrã. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. “bârlogul”. Copiii repetã cele spuse de povestitor. stã un copil. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. în spatele liniei de plecare. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. se apropie tiptil de câine. Împreunã cu educatoarea. În faţa lor. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. folosind propoziţii scurte. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Ursul doarme nemişcat. Copiii repetã. Copiii repetã. De la ursul din pãdure. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. nu muşcã. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Stã cuminte. Doarme? Haide sã-l trezim. “povestitorul”.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. care le spune o istorioarã. Ne-a vãzut. Copilul prins îi ia locul. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii.

LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. Obiective operaţionale: . Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. 1. 2. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. „mai puţine”. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii.Cele două grupe de copii răspund pe rând. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. .La auzul acestor cuvinte. 3. Coechipierii au voie să se ajute între ei. unde trebuie sã atingã peretele. închiderea şi deschiderea ochilor. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. „mai puţine”. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. fişe individuale de lucru. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. 2. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

oi. Desfăşurarea jocului: • • • • . Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice.). pisici. traseul veveriţei. În fiecare căsuţă vor fi 2. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. căţeluşi.4. “Muuuu” e vorba ei. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Un copil va primi rolul de fermier . 4 animale. Materialul didactic: veveriţa.Veveriţa. Este tot al ei.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 5 4 sau 3) animale. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. 8. 6) animale.cai. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Obiective operaţionale: .să efectueze operaţii simple de calcul oral.să resolve corect sarcinile fişei. Ea pe pomi se caţără. . Exemplu: În coteţ erau 5 găini. alune. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. imagini cu căsuţele animalelor. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. Pe rand. Copiii numără animalele din căsuţe. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini.etc. jetoane cu cifre. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. . Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Regulile jocului.să raporteze cantitatea la număr. Elemente de joc: Riţa.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. =). Împreună sunt şapte oiţe. plicuri. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. –. 3. Iedul drag îşi apără. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. întrecerea. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile.Veveriţa. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. respective la cifra corespunzătoare. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. . Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe.

9. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. 7. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. iar după ea urmează a opta albinuţă. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Numără crescător de la 6.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Câte au rămas?. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. imitarea zborului albinuţelor. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Adună alunele în coş. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. 11. Numără descrescător de la 8. stimulente albinuţe. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. 8. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. 10. La semnal. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. 5. 13. În ultima parte a . Găseşte mai multe variante de descompunere. În final. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. 4. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . 6. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. 2. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Exemple: 1. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. 9. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. 3. Pe rând. Descoperă cifra care lipseşte. Ia din coş 2 alune. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Dacă răspunsul copilului este corect. 12.

Grupa este împărţită în două echipe. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. La început. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta.jocului.. O fetiţă pleacă acasă. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. jetoane cu imagini. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. zum. mânuirea materialului. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. apoi problemele vor fi formulate de către copii. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. zum albiniţa mea! 10. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. jetoane cu cifre. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. apoi unul se va ascunde. aplauze. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. • dezvoltarea spiritului de echipă. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă.. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. În final. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. . Elemente de joc: prezenţa Magicianului.

Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. Un pitic pleacă la plimbare. grupele. alt copil va veni să corecteze greşeala.(5. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. Se motivează aşezarea. 3. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Dacă aşează corect. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. exerasarea număratului în limitele 1-10. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 1. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. .să utilizeze corect simbolurile « +. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. aplauze. „=”. „-”. 5.şi = » . va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată.2=3) (7+ 1=8) 11. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. 4. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. ei primesc o recompensă. cifre.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Spre deosebire de prima parte a jocului. . . Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. 6. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Obiective operaţionale: . mânuirea personajelor. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. 12.să rezolve corect fişa de lucru individuală . Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . La cererea educatoarei. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Dacă nu rezolvă corect sarcina. 9 sau 10). Câţi pitici sunt în imagine ? 2. siluetele personajelor. Elemente de joc : surpriza. • • . În partea a doua a jocului. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt.

Împreună sunt şapte cărţi. . Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». 5 sau 6 cărţi. . 4. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. apoi să spună cum le-a aşezat.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. « .DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. generalizarea) : Obiective operaţionale : . Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. . analiza. 9 sau 10) cărţi. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. . Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10.» si « = » . Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi.să utilizeze corect simbolurile « +.si = ».să rezolve corect fişa de lucru individuală. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. Copiii numără cărţile de pe raft. . Se verifică prin numărare. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. 13. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral.Elemente de joc : surpriza. în limitele 1-10.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. sinteza.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. . . La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. . mişcarea. până vor fi exemplificate toate variantele. . Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă.

acesta o prinde .pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. 7. Elemente de joc: surpriza. iepuraşi . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. probleme ilustrate. întrecerea. Educatoarea aruncă mingea unui copil . deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . Material didactic: ghiozdan. . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . cuburi . descoperirea grupurilor de obiecte . siluete reprezentând rechizite. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine.pentru echipa nr. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . 8. diplome. Copiii aşează 3. păpuşi . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . 5. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. a spiritului de observaţie . echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. . mânuirea materialului. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . 5. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. clopoţel. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). recompensele. apoi merge la masa cu material . 6. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” .fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. închiderea şi deschiderea ochilor.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . cifre de pus în piept. un stilou. o aruncă din nou educatoarei . următoarele exerciţii: . Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare.pentru echipa nr. jetoane cu cifre. 7. VARIANTE DE JOC I . (se vor folosi două imagini: o carte.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. ursuleţi . 6. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . aplauzele. . mărime). MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . scrisoare. dezvoltarea atenţiei . Ex: 3. 8. deplasarea. aplauze . Dacă aceasta este rezolvată corect. avioane .peştişori ) . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. sunetul clopoţelului. închiderea şi deschiderea ochilor .

patru lădiţe . ardei. ELEMENTE DE JOC : surpriza . toate . Se cere copiilor să închidă ochii . celălalt cu imaginea unui mere) . unul merele roşii . VARIANTE DE JOC I. copiii deschid ochii . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . La alt semnal . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. În acest timp se ascunde una din lădiţe . vinete . întrecerea . sesizând lipsa unei lădiţe. Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. La semnalul educatoarei copiii închid ochii . Fructele culese sunt aşezate în coş . mari şi mici plantate în grădină.două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. cinci coşuleţe .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . cartofi ) . surpriza . La fel se procedează şi cu perele . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . II.Sunt numiţi doi copii care să sorteze. întrecerea . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . mânuirea materialului . legume decupate( morcovi. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii .II . zece lădiţe . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . fiecare în câte o lădiţă. MATERIAL : macheta unei grădini de legume . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . închiderea şi deschiderea ochilor . VARIANTE DE JOC I. mânuirea materialului . III. copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . la bătaia din palme a educatoarei . „Eu am cules o mulţime de pere”. Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. Sortarea se face prin întrecere . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . părul are pere verzi şi galbene .închiderea şi deschiderea ochilor . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . pătlăgele .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Răspunsurile corecte se aplaudă . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . La alt semnal . unul merele verzi . copiii verbalizează acţiunea . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . .

unul pe cele mari . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . în spate . III.Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . Unul va sorta legumele mici . ELEMENTE DE JOC : mişcarea .II. Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . a spiritului de observaţie . III. familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . în . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . La următorul fluier copiii deschid ochii . Sortarea se realizează prin întrecere . În acest timp se va ascunde o lădiţă . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . La următorul fluier copiii deschid ochii . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . în faţa . . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . în spatele .etc. aplauze . II. Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . VARIANTE DE JOC I. Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . închiderea şi deschiderea ochilor . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . fixarea locului numerelor în şirul numeric . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . Se descoperă copacul . La fluierul educatoarei . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . lângă copac .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă.La fluierul educatoarei copiii închid ochii . lângă . exersarea atenţiei . copiii închid ochii . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. a memoriei . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->