JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. păsări călăoare. copii care culeg mere etc. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media.pentru cultivarea fluiditaţii. oaie . Papuşă .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. Baiatul construieşte castele din nisip. alb .sterg praful . Mărul – rotund . camion etc.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . 4 . porc etc. mănâncă etc. dulce .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. zemos etc . f ) . Exemple : Culeg flori . apoi o aruncă altui coleg. Am considerat. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. ursuleţ. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. fricos .iute . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.pisică . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) .scriu . dar nu ştie răspunsul. adresându-i acestuia o noua întrebare. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. cal . prin organizarea unor jocuri .mă spăl etc. dar şi de verificare a acestora. mai multe sacoşe etc. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. Participanţii activi se selectează ad-hoc. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . cântă .pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni .prindere a unei mingi uşoare.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . -4c ) .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . e ) . printr-un joc de aruncare.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. pufos etc . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită.exerciţiu deosebit de agreate de către copii.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul .minge . Copilul care prinde mingea.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. roşu . d ) . În acest sens.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. b ) . a originalităţii .pentru dezvoltarea imaginaţiei.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă .Interoghează. a fost metoda Răspunde -Aruncă .o maşină. Păsările zboară . iese din joc. aşadar. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. De asemenea. frunze ingălbenite .pentru cultivarea fluidităţii expresionale .

Copiii formează un cerc. în acelaşi timp. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. dar alţii se poticnesc.m. Acesta aruncă unui copil mingea. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. social şi cultural. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”.educatorii. La semnal. Jucătorii se dispun în perechi. un apăsător complex de inferioritate. 5 . bine dezvoltaţi. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. un principiu de organizare. Unii vorbesc fără dificultăţi. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . expresiv şi frumos. În centrul cercului stă conducătorul jocului. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. nesigură şi uneori peltică. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. optimizându-le. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. Cu timpul. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. nu i-a obosit. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. Toţi. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. cursiv.a. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. la activizarea lui. Mingea trece mai departe. Urmează a doua pereche. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi.d. de integrare eficientă în mediul natural. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. a treia pereche ş. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. părinţi şi educatori. contribuind în acelaşi timp din plin. un interes sporit pentru activităţi. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. ca urmare a reacţiei celorlalţi. vorbirea lor este neclară. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte.

— învăţarea prinderii şi pasării mingii. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. cu hârtie sau cu sfoară. la două semnale. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. — 20 —30 de copii. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. La semnalul 6 .. Participanţii formează un cerc. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. iar la trei semnale. pe o distanţă de 5—8 m. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. în spatele unei linii. Materiale — Fluier. toţi trebuie să drepţi. Acesta pasează mingea la întâmplare. Scop — Dezvoltarea atenţiei. înainte de a prinde mingea. copiii să execute două genoflexiuni. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. In faţa fie cărei echipe. Culesul mingilor Loc — în aer liber. Copiii stau în coloană cîte unul.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. vitezei şi promptitudinii.. Câştigă cel care rămîne . să execute 4 sări turi pe loc. Conducătorul la un semnal cu fluierul. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. joc care trebuie să rapid. — O minge uşoară. — Participanţi Materiale Două. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. Participanţi — Două sau mai multe echipe. trei echipe a cîte 8—20 copii.ultimul în joc. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.

toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă.m. Jocul poate fi repetat de două. — 10 —30 de copii. Organizaţi în două sau mai multe echipe. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. .în sală. la semnal. 7 . apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. predînd ştafeta următorului. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . La un semn al conducătorului jocului. . fără ca ele să se răstoarne. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. condu-cînd câte un cerc. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Pe traseul de deplasare a copiilor. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. Participanţi Scop . — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. fie din lemn.. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. fie din hârtie.Sfoară. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. ajunge la al treilea ş.a. trei ori. Celălalt capăt va fi ţinut în mină.6 — 15 copii. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. cel căruia îi aparţine. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii.conducătorului de joc.d. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . Va câştiga echipa care termină prima.Dezvoltă îndemînarea.

d.m.d. locul şi îmbrăcămintea lor. care au ieşit din încăpere. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . dând beţişoarele următorului din echipă.. După 60 secunde de . - Participanţi -10-30 copii Scop . patru copii se aşează unul lingă altul. el trecând la coada şirului ş. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.examinare" vizuală.în sală. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb.Dezvoltarea îndemînării. primii din fiecare echipă.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. Dacă se pierde bobul pe traseu. la o distanţă de 4— 6 m. stabiliţi iniţial. echipa sau participant. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. trasată înaintea scaunelor. două beţişoare pentru fiecare . Trei.în sală. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .m. Apoi cei doi copii. . fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia.a...). Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.a.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. iar cei 3—4 copii.Dezvoltarea spiritului de observaţie. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. cei doi părăsesc camera. Figuri geometrice 8 . apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. cel care 1-a pierdut. poate preda beţişoarele. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. este desigur cel mai bun. La semnalul con ducătorului de joc. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . aleargă spre masă. avînd câte două beţişoare în mină.

una lângă alta. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. — 20—30 copii.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. — Dezvoltarea memoriei. Copiii trebuie să fie atenţi. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. — O tablă. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. cretă. 9 .

Dacă el nu răspunde repede. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. se formează două sau mai multe echipe. spunând. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. — O minge de cauciuc sau de handbal. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. pe circumferinţa unui cerc. în acelaşi timp. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. din joc. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac.d. — Dezvoltă promptitudinea. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. Primul jucător. din fiecare echipă. La semnalul conducătorului de joc. — 20—20 copii. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). este eliminat din joc. 8—40 copii. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). Aer. cu voce tare : „aer”. Jocul poate fi îngreunat. care vor fi consideraţi câştigători.a. 2—4 ace şi aţă de cusut. . ei introduc aţa în ac. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători.m. în acelaşi sens şi cât mai repede. gîndirea rapidă. Din copiii care iau parte la joc. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. apă. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . La un semnal. sau „apă”. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. sau „sol”. — în aer liber sau în sală.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. batistă.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. O va scoate din săculeţ.. 4. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. perie de haine. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. perie de ghete. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. imitarea acţiunilor. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. 3. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. oglindă. cele greşite sunt corectate de colegi. surpriza. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. aplauzelor. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. 5. pieptene. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. să găsească antonimele unor cuvinte date. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: .JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. mânuirea materialelor. săpun. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. iar dacă nu este corect. savonieră. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. periuţă de dinţi. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. aplauze. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. prosop. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. 2. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. ghicirea. motivând alegerea. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. şerveţel.

motivând alegerea. Să ocrotim natura. păsări etc.Frumoasă-i strada noastră ’’. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. aruncarea gunoaielor pe jos). . bun – rău etc. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. pământ). ia un cartonaş. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. Un elev vine la catedră. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . 2. Nu distrugeţi natura. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. • Consolidarea deprinderilor de orientare. li se mai acordă doar un punct. etc. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine.. 2. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră.) . aer. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). foc în pădure. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. aer. pământ).. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. poluat – nepoluat. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. Exemplu: curat – murdar. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului.

cerb. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. pasăre. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. oameni. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. reguli. iepure. Aceste etichete se prind de piept. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. pământ. grâu. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. apă. întrecere. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. Ex: În apă sunt aruncate sticle. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. a legăturilor care se fac între plante şi animale. animale. întrecere. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. insectă.vierme. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. AER. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. şoarece. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. În aer este mult fum. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate.. aer. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. . CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. bufniţă. iarbă. cutii..3. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă.siluete de animale. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul).iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul .oameni’’. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. După gruparea animalelor. aplauze. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. 4. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. 5.. în poziţia şezând. ELEMENTE DE JOC: surpriza. aer. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. fie de către învăţătoare. • viaţă. a locului pe care îl ocupă. etc. adună hârtii. aer. pământ. aplauze. fie de către elevi. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. arbore. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal.cerb’’. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. USCAT. Elevul care are ecusonul . MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul .

Planeta Albastră’’. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare..Delfinii’’ şi .. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). Chinuiesc animalele. secetă. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie..Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. maşini care elimină gaze de eşapament. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. . echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. furtuni.Doxi’’. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. sub forma de întrecere. • Copiii lucrează pe două echipe. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. aer.. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:.). DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. CD. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul.Balenele’’ etc. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. După rezolvarea fiecărei sarcini. mamnifere etc. • Aspecte din natură în timpul secetei. Jocul se desfăşoară pe două echipe.). animalelor şi omului (apă.plămânul verde’’ al planetei.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. problematizarea. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. soare). • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. casete video. exerciţiul. . aceleaşi pentru ambele echipe. insigne etc. explicaţia. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. • Să explice de ce pădurea este . dispariţia unor animale etc. defrişări. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. • Păduri incendiate. plastic). imaginate de învăţătoare.

colectare de fonduri. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. Apoi. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. Respect animalele şi plantele. Câştigă echipa care termină mai repede. . pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. curăţenia unei zone. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm..) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. . Ocrotesc plantele şi animalele. La comanda start..6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. care trebuie să ridice o carte. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. Rup florile îndrăgite din parc. pe grupe formate din 5-7 jucători.ambalaje’’. imitând mişcările peştilor prin apă. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. îl poate pune pe el în dreapta jos. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. pe care să o arunce în coşul de gunoi.sticle’’.chimicale’’. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. aruncând toate gunoaiele în coş. . dând ştafeta următorului elev. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). ghemuindu-se la pământ. etc. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează.gunoaie’’. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. iar .. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. protecţia unui copac etc. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . . Distrug plantele. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. protecţia animalelor. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. aruncă deşeurile în coş. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. Jucătorii se numerotează. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor..peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. etc. . Ţinând cartoanele în mână. în formă de evantai. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. pe masă în faţa jucătorului.Mă joc frumos cu animalele. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret..detergenţi’’.. adică cel din dreapta numărului 1. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. apoi se întorc în fugă.

o carte de imagini despre ocrotirea naturii. creion de desen.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. Aceasta este lumea noastră. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii .deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. Se dă startul şi.. stimulente.înfiat’’. Inocenţa ciocârliei. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . hârtie. carneţel. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). MATERIALE NECESARE: un copac. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. ajungând prima la . –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. pubelă pentru resturi alimentare. buline. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. ELEMENTE DE JOC: competiţia. iar a doua echipă buline de culoare verde. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. mişcarea.. pături. Este Terra. Susurul pâraielor.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. aparat foto. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . În final.. casa noastră! . ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. mirosul pe care îl răspândesc florile. o trăistuţă. mişcarea.Cabana Pădurarului’’. Tunetul ploii. REGULI DE JOC: elevii vor .împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. perioada când înfloreşte. ghicirea. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. Răsăritul soarelui. este penalizată sau va primi un supliment de . copiii pornesc spre pădure. ambalaje ouă Kinder. cu care va uda copacul. aplauze. Ei sunt invitaţi . hârtie... adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. invitaţi copiii să . casetofon. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. situaţiile surpriză.. până la un alt indiciu. În lumina amiezii. JOC DE ROL . primăvara şi vara. Cu timpul. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile.. dar că omul se poate ..muncă’’. pe cărarea şerpuită dintre copaci.. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. Când ieşiţi la plimbare..iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. sau toamna. Tot ce ne înconjoară.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. coş de nuiele în care se află alimentele. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. forma fructelor etc. Vâltoarea apelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. în care pot nota înălţimea. Energia vântului. studiaţi florile şi fructele. cuib de păsări natural. recompense. căutând.

imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea.. Deschizând fiecare ou.aşa da’’ şi prin .Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). Nu departe se vede . deodată.. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă.să observe vegetaţia unor copaci.Să ocrotim natura!’’..doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. cu ce se hrănesc. care reprezintă diferite modele de comportamente. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. . Pentru că timpul trece. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . vor răspunde prin . un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori.. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. ce foloase aduc. se consemnează răspunsurile. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. Odată ajunşi la acest popas. un cetăţean care aruncă hârtia jos.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). CEVA…………. câteva curiozităţi. În acest sens.casa pădurarului’’. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. pe care scrie . aflăm întrebările: Echipa 1 : . un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. adăposturile unor animale. să culeagă floricele. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel.s-a descurcat’’ cel mai bine. oameni care taie şi defrişează copacii. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? .Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta..Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care .aşa nu’’ la întrebarea: . flacoane de plastic. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. Echipa 2 : . ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. pe rând. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. Răsfoind filă cu filă. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. observă cum .. un muşuroi de furnici...Păstraţi curăţenia!’’.

Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Afară era frig şi bătea vântul. respectând sensul acesteia. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. prin poziţia gurii larg deschise. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt.”. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. Educatoarea poate motiva sosirea lor.. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. vâjj-vâjj.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. imitarea sunetelor emise. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. vor fi solicitaţi să încerce articularea. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins.”. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. În continuare. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. 2. Copiii vor imita zgomotul focului. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj)... De exemplu: „În casă s-a făcut frig. care se citesc apoi cu voce tare. mai ales pentru gâscă. în timp ce. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Focul făcea. denumirea acesteia. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” .. fie pe covor în semicerc.

(acţiune însoţită de mişcarea braţelor). şarpele (s. ş. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. Nu se va scăpa din vedere faptul că. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. j (braţele lateral). vântul (j. o parte dintre ei vor fi albine. j. apoi cea a albinelor. Jocul continuă schimbând-se rolurile. iar colţurile gurii puternic trase în părţi.s). în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. în cazul în care copiii articulează incorect. În partea a doua a jocului. La alt semnal.. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. un alt grup ajunge trenul. Grupa de copii va fi împărţită în două. Grupa de copii va fi împărţiă în două. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. evitându-se prelungirea acestuia. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. z).(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului).TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. 3. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. imitând trenul. 4. limba va fi plasată jos. ş. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. trenul (ş. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. reproducând vântul. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. iar restul vor alcătui şarpele. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. ş. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. j. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. ş). La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. eventual marcat. alergând cu o viteză mai mare. în spatele incisivilor inferiori. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. z. . În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. 5. în timp ce pronunţă j. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. j).

pieptăne. pensulă.”. selectiv sau nu se face deloc. prosop. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. lingură. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. cu braţele pe masă. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. El se va aşeza cu spatele la grupă. oaia. 7. cocoşul. . La semnalul dat. găina. albina etc. vrabia. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. Mihai. . Material didactic: creion. 6. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare.. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. cuburi. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. .. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă.. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Acesta va spune: „Trezeşte-te.executarea acţiunii de către copil.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. pisica. pahar. . Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. perie. . Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. Formularea corectă a genitivului. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. păpuşă. după cum li se cere. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor.. raţa. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. minge etc. calul. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. măturică. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”.. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. În desfăşurarea jocului. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. gâsca.

formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . 10. latră pisica: 1. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În partea a doua a jocului. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. prinde şoareci 3. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. 8. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. ciripeşte 5. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. păzeşte casa 2. de exemplu: Câinele: 1. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). muşcă 2. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. fuge vrăbiuţa: 1. zgârie 4. roade oase 3. educatoarea ridică un anumit balon. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. balon albastru – rochiţă albastră etc. 9. educatoarea afişează silueta unui animal. La întrebarea educatoarei. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. mianună 2. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare.

îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. doarme. batistă.. o pisică pentru animale. chibrit. solniţă etc.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. un alt disc cu un segment lipsă. GRUPA MIJLOCIE 12. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. pentru seară: copilul se dezbracă. se joacă etc. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. se urcă în pat. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. de aceeaşi categorie. şerveţel. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. copilul face duş. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. se spală la chiuvetă. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. raportarea lui la alte obiecte. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. prosop. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Prin învârtirea acestuia. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. pleacă spre grădiniţă. De exemplu: masă pentru mobilier. cretă. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. scot obiectul (imaginea lui). Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte.a oprit la măr”. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. se descoperă pe rând o singură imagine. 11. cratiţă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. serveşte micul dejun. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. de exemplu: la prânz. pieptăne pentru obiecte de uz personal. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . În desfăşurarea jocului. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. Pe acest disc este fixat de un ax.

Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). un ceas deşteptător (sună ţrrr). iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. iar copilul cu care aceasta dă mâna. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. 13. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. 14. după care răspunde la întrebarea pusă. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. diferind doar printr-un singur sunet. cu musculatura facială încordată. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. după caz. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. 15. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. educatoarea trece la un alt copil. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. ridicat în spatele incisivilor superiori. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. iar altele eronat. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică.

Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). o acţiune specifică profesiunii . Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. 17. ridică acel cartonaş sus. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). De exemplu. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. După „lectura” scrisorii. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. trebuie să spună de cine a fost trimisă. iar altul cu două sau mai multe elemente. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. EU SPUN UNA. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. Astfel. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. unul cu un singur element. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. repede şi formulează propoziţia. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. grupa va mima dacă se poate. 16.

Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. În prima parte a jocului. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). „Panglica mea are culoarea albastră”). diverse jucării cunoscute de copii. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. 20. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. În partea a doua a jocului.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. În cursul jocului. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. dacă piticul stă pe scaun. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. În desfăşurarea jocului. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. apoi o pot sugera copiii. 19. 18. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . formularea corectă a propoziţiilor. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Astfel. pe rând de mai mulţi copii.respective. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă.

cumpărătorul n-o va primi. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare.CE E BINE. iar cel care a primit mingea. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. Se pronunţă un cuvânt greşit. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. zarzavat. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. „Din ce material este făcută?”. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. castravete etc. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. GRUPA MARE 21. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Acolo unde nivelul grupei permite. răspunde pronunţând cuvântul corect. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. pătrunjel. În acest caz. În încheiere. . În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. portocaliu. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare.

castravete creion. da. ci. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. castel. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. lăsând doar un loc pentru educatoare. în faţă. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. şi lasă timp copiilor. porc. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. cretă. sapă. Regulile jocului: la semnalul dat. castană. ţ. taxi măgar. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. ca etc. ş-j. sacoşă. şopârlă etc. de pildă s: sanie. mătură ladă. ş. . şapcă. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. În amplificarea jocului. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. r. lamă. scaun. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. patru . pentru ş: şarpe. j. mălai. va începe jocul.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. 22. s. scafandru. de exemplu: a) casă. scară etc.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. După ce educatoarea va da exemple. guler. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. cadă. parc. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. grădină. pa. mazăre. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. cană masă. sac. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. scrisoare. şorţ. şosete. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. solniţă. la. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. taburet. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. gutuie. stropitoare. şoarece. na. crap. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. ce. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. 23 . greblă. g. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. grâu.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. carte. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. macara tavă. şoşoni. v. cu palmele bine întinse oblic. je. mănuşă. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. sau pentr g: gâscă. ji. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe.

Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. veseltrist. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte... Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. fie subiectul. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri).. rapiditate. se va stabili echipa câştigătoare. ascultător-neascultător.. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. copiii merg la . fie predicatul. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. curajos-fricos. . formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. grutate.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. pe rând. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. . În funcţie de nivelul grupei. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . bun-rău. corect-incorect. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător.. . copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. În genere.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte.Cireşele.. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective.Merele se culeg din.. fie atributul. culori. . Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite.. formularea unor propoziţii cu acestea. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. 25. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. cu un număr egal de membri. intensitate. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. temperatură. duritate.. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc.. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare.Toamna. pomii. asperitate. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului..Primăvara. În încheiere. 24.. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului..

ac cu aţă. foarfece. centimetru. cazma. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. maşină de cusut. stropitoare. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. Conducătorul jocului spune un cuvânt. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. apoi din dreapta. 26. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. un tren lung. În partea a doua a jocului. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. degetar. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. În mediul rural.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare .GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. . o masă pătra 27. De asemenea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. le aşează pe şosele . Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. o păpuşă mică. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. o masă rotundă. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. 28. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Pe străzile fără indicatoare. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). iar după însuşirea lor de către copii. se modifică sarcina didactică.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. un tren scurt.

Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: .calapod. buline. tu spui multe ! 2.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. sa respecte regulile jocului . alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . Totodată. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor.să rezolve corect itemii fişei. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. ciocan.In partea a 2 a a jocului.fise de evaluare . cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Educatoarea va urmări toate echipele.să denumească figurile geometrice. respectand acordul dintre subiect si predicat. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului.să identifice poziţii spaţiale. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. . un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. flanelograf. floare rosie.flori rosii. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. . Copii închid ochii. . Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie.Eu spun una. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.Fiecare propozitie este trecuta la plural. ferăstrău. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. Pentru o mai bună coordonare. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun.să participe cu plăcere şi interes la activitate. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. . Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. 1. rindea etc.

A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. 3.. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. apoi unul se va ascunde. Obiective operationale: . JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat.Ex. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?.. stimulente albinuţe. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. cel al gradinitei sau al scolii. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. . stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă..să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. La semnal. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Desfasurarea jocului .piese geometrice. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Dacă răspunsul copilului este corect. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. În ultima parte a jocului. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Dacă raspunsul este corect. Material didactic:furnicuta. imitarea zborului albinuţelor. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.

Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur. sta .arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. In mijlocul strazii .trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. este marcat . .. pietoni’’ iar ceilalti. reprezentand .. incet. o bicicleta. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: .agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. elementul de joc. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. Un copil spune . un disc de carton pe care e desenat un automobil. pietonii’’ pot traversa. Fiecare copil se prezinta . iese din cerc si jocul continua fara el. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.. taversand strada. de indata ce .Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.Copiii sunt . calculatorul.Copilul la care s-a oprit plicul..’’. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.. el ridica repede pe cel rosu. o papusica si un prosopel. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze.. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.Participantii sunt asezati in cerc. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect .apoi o descrie. in picioare. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. steguletul verde .în momentul semnalului. trotuarele’’.Vehiculele’’ se deosebesc de . In centrul acestor portiuni. astfel introducand ca . de exemplu. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. Varianta: De aceasta data.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt... agent de circulatie’’. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . De o parte si de alta a strazii sunt . locul unde.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. . Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna..Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda... in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.. prin 2 linii paralele . Jocul.. pentru a le capta mai mult atentia . In mijlocul strazii. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. urmatorul spune: .’’. pe scaunel .. Pentru a fi mai atractiv .. atat pentru scolari si prescolari.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. ca atare..pe un scaunel.agentul de circulatie’’a lasat . Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . sta un copil .agentul de circulatie’’ .. Dupa ce . Cand . Jocul continua apoi cu un alt..îl deschide..Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora... in picioare . Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). Ex .strada ‘’..Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. vehicule’’ . Joc didactic . de la un trotuar la altul . pietonii’’.

Primul jucător din fiecare echipă are o minge. Educatoarea spune : « Puişori. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. 3. 4. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. sus. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. Ex: Papusa jos. La primul semnal de începere al educatoarei. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. La semnalul dat de educatoare. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. trece alt copil în cerc. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. la stanga. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. dacă nu. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. 5. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. Dacă reuşeşte. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. La semnalul eudcatoarei. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. iar catelul sus! Jocuri 1. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. care. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. se ridică în picioare. mai aproape. care este «paznic ». La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. inainte. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. 2. de exemplu 1 si 4. trece mingea copilului din spate.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. îl leagă la ochi cu o basma. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. După fiecare alergare se schimbă rolurile. Echipa al cărei 6. Fetiţa se trezeşte. schimbă locul cu copilul atins. procedând la fel. la rândul său o transmite mai departe. ciripind. sde uită cu mâinile la ochi. . Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. la dreapta. Educatoarea notează punctele. in spate. educatoarea îi cheamă din nou. « Paznicul » strigă două numere deodată. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. departe. jocul continuă în aceeaşi formaţie. de la 1 la 10. după câţi copii sunt. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. el aleargă cu ea în faţa şirului. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. După trei încercări nereuşite. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. La semnalul educatoarei. faţă în faţă. veniţi la mine ! Copiii aleargă. inapoi. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. in speta cadrul didactic. jos. Jocul se repetă de mai multe ori. acum alergaţi înapoi. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. Se repetă de mai mult ori. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. « Puişori. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. Când mingea a ajuns la acesta. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime.

Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica)..Un copil va fi vulpea. Dacă un jucător scapă mingea.. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. Jocul continuă. în spatele liniei de plecare. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. dinainte fixat. « Pisica şi pisoii » La început.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei..miau”.unde se opresc şi strigă: .La semnalul de începere. unul câte unul.” Vulpea se trezeşte. Rândunica din mijloc care nu are cuib. fiecare lângă un cub.La comanda educatoarei. 7 .miau.. „şoriceii” rostesc ultimul vers. care este aşezată în jurul unui cerc mare. La 5-6 m. Jocul se repetă. 10..strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa.. 8. .pisoii” aleargă liber împrejur. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. executată la comandă. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. toţi .construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. adică . iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.. La acest semnal. una reprezentând „pisicile”.La comanda educatoarei.Copiii.pisica” strigă: .. 11. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. . se ghemuiesc. care stă în culcuşul ei. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul... rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. « Vulpe.. 9. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme.pisoii” se adună împrejurul ei. 12.. După învaţarea jocului. să revină la locul său şi să continue jocul. La semnalul educatoarei . Când se trezeşte. aşezaţi în şir.Cercul se trasează cu creta pe sol. el trebuie să o ridice.Pisica” închide ochii.. cealaltă „şoriceii”. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. . timp în care . restul vor fi iepurasii. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă.. Se delimitează căsuţele prin două linii. cu faţa spre el.zburaţi”. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. Jocul se repetă.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.

Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. unul câte unul. La semnal. Când ajung la capătul tufelor. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. La semnal. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. coboară. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. 14. La semnal. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. 17.La semnal. el rămânând în faţa şirului. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. predând ştafeta următorului prin atingere.La semnal. 18.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. 15. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. următorul din coada şirului pleacă în tunel. egale ca număr aşezate pe două coloane. trecând apoi la coada şirului. “Ştafetă cu transport de mingi” . 13. execută târârea pe sub tufe. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. din culcat înainte . înapoia liniei de plecare. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. aşezaţi în şir. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. Câştigă echipa care termină prima traseul. el rămânând în faţa şirului. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. primii din fiecare echipă. îi ating pe următorii. sau măsuţe). Aceştia prind mingea. următorul din coada şirului pleacă în tunel. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. se deplasează pe distanţa stabilită.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. 16. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. La semnalul educatoarei . “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. se întorc prin alergare la echipe.pornind altă grupă de elevi. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. a terminat prima. 19. primii din fiecare şir escaladează banca.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. se marchează râul. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. Coloanele se aşează în spatele râului.

. având în faţa lor jucăriile. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate.” 2. la întoarcere.. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă.. apoi vor mima acţiunea de a se juca.să precizeze utilitatea obiectului ales.La semnal. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. merg până la un punct fix.. copilul va numi obiectul. reproducând sunetul claxonului” ti. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. imitarea unor acţiuni. v. tiii. j) integrate în cuvinte.. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.apoi. va alege o jucărie şi o va denumi.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. 3.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. . Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. ţ. predau mingea şi trec la coada şirului. ELEMENTE DE JOC:mişcarea.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. 3. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. ş. u. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. u. 2. ti. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. Câştigă echipa care termină prima traseul.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. un copil va alege o jucărie şi o va denumi.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă.

aplauze. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. Un copil alege o jucărie. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. jucării care au aceleaşi culori. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. verde. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. veselă.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. copilul va preciza utilitatea acestuia. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. aplauze. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. albastru. mimarea unor acţiuni. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. Educatoarea arată o jucărie. Educatoarea denumeşte o culoare. • Răspunde numai copilul solicitat. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. VARIANTA 2. 3. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. VARIANTA 3. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv.” . căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. Este roşu. galben. 2. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. o va denumi. îmbrăcăminte etc. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie.” VARIANTA 1. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate.).

să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. 3. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. o cutie mare. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. verbalizând acţiunea. MATERIAL: jucării. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. 5. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. 2. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. aplauze. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile.4. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. ghicirea. Să denumească locul ei în sala de grupă. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. 4.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. REGULILE JOCULUI: . 5. Să denumească jucăria aleasă. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate.

marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. casetofon.” VARIANTA 1. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. cadru de poveste. Opţional. VARIANTA 2. ghicirea. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. 2. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. păpuşa. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. siluete de personaje.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. • Dezvoltarea acuităţii auditive. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. la cadrul de poveste adecvat. ecusoane. îl recunosc şi îl denumesc. MATERIAL DIDACTIC: siluete. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. 6. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. Prin versurile:Hai. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut.• La cererea unei păpuşi. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut.marionetă. păpuşa marionetă.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte.

ecusoane cu personaje din poveste. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. o pălărie de vânător. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. 2. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.... Vânzătorul .. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. să folosească în timpul jocului. identifică personajele şi povestea din care fac parte. sacoşe. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). bani de jucărie. 2.. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. formulele de politeţe potrivite. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere.. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil.. 8.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri.. 3. Magazinul poate fi: alimentar.. folosirea banilor de jucărie. de jucării sau de îmbrăcăminte. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. coşuri de jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare.”. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. personajul şi povestea căreia îi aparţine. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. pe baza elementului dat. etc. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. o punguţă. ea este dată de la un copil la altul. 3.. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei..). timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. în situaţiile create. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. o scufiţă roşie. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. salută apoi cere politicos obiectul dorit.. aplauze. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii.... 4. identifică personajul şi povestea din care face el parte. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. ELEMENTE DE JOC: imitarea. • Activizarea vocabularului..

mulţumeşte vânzătorului. ghicirea. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. Sau „Mărul este un fruct”.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. 2.să imite şi ei aceeaşi acţiune. obiectul este plătit. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. apoi le vor mima şi ei. Exemplu: „Copilul desenează”. întrebând: „Ce face păpuşa?”. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. „Mama citeşte”. 4. salută şi pleacă. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. După această scurtă conversaţie. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. „Câinele latră”. Ea va imita spălatul păpuşii. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. „Iepurele fuge”.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. aplauze. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. 3. apoi salută şi pleacă. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. prezentându-l vânzătorului. Toţi copiii imtă acţiunea. . JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. „Mărul are culoarea roşie”. cumpărătorul mulţumeşte. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc.

• Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. grupa copiilor cu păpuşi. un săculeţ. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. .) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. 3. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. „Ursuleţul”. să folosească corect numeralul ordinal. 3. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.2. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. iar în cercul roşu jucăriile mici. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. grupa copiilor cu maşinuţe. utilizând numeralul ordinal. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. 2. grupa copiilor cu ursuleţi. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. 3. forme şi culori variate. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. 2. cercuri mari de diferite culori. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. să interpreteze un cântec învăţat anterior. mărimi şi culori diferite variate. MATERIAL DIDACTIC: jucării. cifre. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.

să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. În aer este mult fum.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. pot aduna hârtii. După gruparea animalelor. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. Pe rând. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. aer. 2. aer. 3. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.”Copilul sapă o groapă.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. fie de către un copil. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere).DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. cutii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. În a doua parte a jocului. siluete de animale.”. lipind ornamente din hârtie glasată. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. pământ. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. 4. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. pământ). îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. 4. pământ). în mod creativ. . fie de deucatoare. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. aer. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. pământ. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. aer. Exemplu: „Copilul plantează un pom.

Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. . în raport cu un reper dat.” La cerinţa educatoarei. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. 2. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. 5. 6. 3. 4. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini.5. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate.. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Exemplu: „ Acesta este un morcov. 3. ELEMENTE DE JOC: surpriza. respectând tehnica de lipire învăţată. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. 2. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. mişcarea. Morcovul este o legumă. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. aplauze. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. mânuirea materialului. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. să plaseze conştient în spaţiul clasei.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 7. 3.. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. o cutie cu jucării. de haine. • Interpretarea corectă a unui cântec.. Păpuşa este pe... Maşinuţa este în. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii.. pe covor... • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. pieptene.. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. fără să-l scoată. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. Fiecare răspuns corect este aplaudat.. surpriza..” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. etc. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. în spatele scăunelelor.. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său.. perie de păr. precizându-se poziţia pe care o ocupă.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal.. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. pe raft. pastă de dinţi. Ursuleţul este lângă.. 2.. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile..SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi... SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. Exemplu: „Am luat o carte. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. îl denumeşte. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. batistă. precizând poziţia pe care o ocupă. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia.. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. sub formă de surpriză. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. prosop. doar prin pipăit. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. mânuirea obiectelor. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. În continuare. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. în picioare. apoi vor fi aşezate la locul lor. periuţe de dinţi.. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. Pe rând. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare.. Pe rând. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. VARIANTĂ: . • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire.

activitatea omului. ghicitori. moment de aşteptare.gust. SARCINA DIDACTICĂ: . animalelor. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. apoi verbalizează acţiunea.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. prin pipăit. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. VARIANTE:  Copilul gustă.miros şi importanţa pentru sănătatea omului.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. obiectul respectiv. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. mărime. Pieptene. culoare. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . dezvoltarea sensibilităţii gustative. plantelor şi munca oamenilor. (ex. legumelor). • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. viaţa animalelor. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. iar un copil vine şi caută în săculeţ.tăiate. tăiate şi amestecate. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor .” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.

dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. un cântec.). a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. ruginiu – toamna. diferite mişcări specifice animalelor). CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. să găsească elemente caracteristice acestora. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. grupându-le pe anotimpuri la panou. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. verde – primăvara. galben – vara. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. motivând alegerea făcută. coadă. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. • Nu se admit răspunsurile în cor. motivând aşezarea imaginilor corecte.• Completarea celor 4 tablouri. ELEMENTE DE JOC: . să aleagă. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. înfăţişare. hrană. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. copite. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. blană. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. să descrie imginile potrivite. • Mişcare pentru preluarea jetonului. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. identifică. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. clasificându-le după un criteriu dat. foloase. coarne etc.

reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. Manipularea materialului didactic: jetoane. identifică animalul. hrana.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. mediu de viaţă. Mimarea unei acţiuni specifice. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. ustensile specifice unei meserii. motivând răspunsul. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. constructor – cască. foloase. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. Mişcarea. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. medic – stetoscop. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. utilitatea acestora. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. croitor – centimetru. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. stabilirea legăturii între unelte. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. produse. mimând acţiunea respectivă. aşezând imaginea pe panou. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. Interpretare de roluri. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. materiale. uneltele necesare practicării lor. educarea capacităţii de a efectua asocieri.

sticlă. Aplauza. metal. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. un copil scoate un obiect din sac. material plastic. Recompense. Imitarea acţiunilor. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. steguleţe din hârtie. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. dimineaţa. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. • Limitarea timpului de răspuns. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. medalioane colorate din plastic.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. hârtie. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. • Moment de aşteptare. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. VARIANTE:  Copii inched ochii. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. • Prezenţa semnalelor sonore. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. amiaza. lână. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. pânză. noaptea. mătase etc. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. • Valorificarea de semne distinctive. . • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii.

• Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. se opreşte la un copil care alege o imagine. prânz. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. să povestească fragmentul ilustrat.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. copii extrag o siluetă. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv.• Pedepse hazlii pentru greşeli. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. recunosc personajul şi povestea. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. „Scufiţa roşie”. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. lingură.furculiţă etc. „Ciuboţelele ogarului”. „Capra cu trei iezi”. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. semnale luminoase. despărţirea cuvintelor în silabe. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. prosop. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. periuţa de dinţi. . stimulente. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. personaj surpriză care face introducerea în joc.  Se audiază un fragment din poveste.

SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. ELEMENTE DE JOC: . CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. apoi îl repetă în întregime. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. Aplauze. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. precizarea unor reguli de comportare în grup. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. Elemente de mişcare. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil.

SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. O DENUMEŞTE. MIŞCARE.O MAŞINĂ ETC. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. MAŞINI. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. Semnale sonore. PROMPTITUDINEA. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. ÎL DENUMEŞTE. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. Aplauze . ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. APLAUZE.). VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. MIŞCAREA. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. o biluţă unui copil. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. CASTANE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ETC. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. SURPRIZĂ. CORECTITUDINEA.DOUĂ CUBURI. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL.) SURPRIZA. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. PIPĂIE OBIECTUL. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. O PĂPUŞĂ. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. ÎNTRECERE. PĂPUŞI. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. PROCEDÂND CA MAI SUS.• • • Manipularea jucăriei. CĂUTAREA. GHICIREA ŞI APLAUZE. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. O SCOATE DIN SAC. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. BEŢIŞOARE . DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC.

TEATRU DE PĂPUŞI. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT.respir usor. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE.DE PE COVOR. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. RIDICĂ JETONUL. MOTIVÂND ACŢIUNEA. Sar apoi intr-un picior. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. SE MOTIVEZA ). ÎN CONTINUAREA JOCULUI. SURPRIZA. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE.. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: .. APLAUZE. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. PATRU). MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. . LA AL DOILEA SEMNAL. DECÂT CELE DE PE LAC. Fac gimnastica de mic. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. O VULPE. ÎN ACEL MOMENT. Ma opresc. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. UN PANOU. CI. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. Intind bratele sa zbor.. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. LA PRIMUL SEMNAL.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. Merg in pas alergator.

desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.sarim in sus) 3.miau.bum.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.mana tace.(trece repede .merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.care se ridica) Si repara garduletul! 4.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .cu bratele) Buna dimineata .chit.zbor-pasari mari .(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.cioc. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).miau.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.cioc(ciocanesc fiecare deget.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.(mieunat languros.miau.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.(aratatorul de la mana dreapta.palmele in fata pt.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.miau.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau . BUNA DIMINEATA! 5.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.bum.(bat in masa cu pumnisorii. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.chit.bum.cioc.chit.cioc.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.chit.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata . sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.

Cum cântã la moşi! Cântã. Astfel. cãluţ. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. zdup! Zdup. câinele. Ah! Ce mai cocoş. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. una reprezintã “caii”. “cãlãreţul”. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. zdup. Cum cântã la moş. şi se învârt în cerc. La comanda de începere a jocului. Lupul pe câine. lup. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. hop. Ah! Ce mai cocoş. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. hop. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. vine şi se prinde de mijlocul moşului. Cum cântã la moşi! Cântã. Cum cântã la moşi! Cântã. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Ah! Ce mai cocoş. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. iar cealaltã “cãlãreţii”. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. ce mai cocoş. ţinându-se de mâini. Educatoarea împarte rolurile copiilor. hi. cãluţ. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. iar restul copiilor poartã nume de animale. hi! Hi. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Popovici): “Cãlare pe bãţ. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. vulpe. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. nu are cal. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. de pãmânt. urs etc. de pãmânt. cu faţa spre interior. zdup!” La terminarea cântecului. hi. hop. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. câine. Vulpea pe cocoş. ca: cocoş. lupul. Cum cântã la moşi! Cântã. apoi urmeazã cocoşul. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Ah! Ce mai cocoş. Vulpea pe cocoş. Câinele pe vulpe. Dupã aceste cuvinte. zdup.Copiii sunt aşezaţi în cerc. La ursul din pãdure . hop! Hop în galop. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. egale ca numãr. Câinele pe vulpe. Un copil. ursul. vulpea. acesta este primul.

Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Ursul doarme nemişcat. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Stã cuminte. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. care le spune o istorioarã. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. ţinându-se de mâini. Copiii. “bârlogul”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . Împreunã cu educatoarea. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. “povestitorul”. la câţiva paşi. Copiii repetã. folosind propoziţii scurte. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. în spatele liniei de plecare. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. Copiii repetã. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. Copilul prins îi ia locul. înainte de a fi atinşi de “urs”. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. Doarme? Haide sã-l trezim. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Copiii repetã cele spuse de povestitor. denumit “casa copiilor”. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. stã un copil. nu muşcã. În faţa lor. Nu latrã. liniştit. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. s-a-nfuriat! Mârâie.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. se apropie tiptil de câine. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. De la ursul din pãdure. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Ne-a vãzut.

Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. „mai puţine”.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. 1. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. „mai puţine”. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. unde trebuie sã atingã peretele. Coechipierii au voie să se ajute între ei. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. închiderea şi deschiderea ochilor. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative.La auzul acestor cuvinte. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. . Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. 2. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. fişe individuale de lucru. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. 2. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Dezvoltarea operaţiilor gândirii.Cele două grupe de copii răspund pe rând. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. 3. Obiective operaţionale: . copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii.să recunoască şi să denumească figurile geometrice.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

Elemente de joc: Riţa.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Împreună sunt şapte oiţe. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. –. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. 3.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. 6) animale.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. 4 animale. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa.să efectueze operaţii simple de calcul oral. Este tot al ei. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Materialul didactic: veveriţa. oi. Exemplu: În coteţ erau 5 găini.cai.să resolve corect sarcinile fişei. imagini cu căsuţele animalelor. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. jetoane cu cifre. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. Copiii numără animalele din căsuţe. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. respective la cifra corespunzătoare. “Muuuu” e vorba ei. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. traseul veveriţei. Iedul drag îşi apără. .să raporteze cantitatea la număr. Regulile jocului. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.Veveriţa. . Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. În fiecare căsuţă vor fi 2. căţeluşi. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. . Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. plicuri. Pe rand. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. pisici.Veveriţa. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Un copil va primi rolul de fermier .). Ea pe pomi se caţără.4. 5 4 sau 3) animale. alune. Obiective operaţionale: . Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Desfăşurarea jocului: • • • • . 8. întrecerea.etc. =).

Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. imitarea zborului albinuţelor. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Câte au rămas?. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. 3. În ultima parte a . Adună alunele în coş. Numără crescător de la 6. Găseşte mai multe variante de descompunere. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. 11. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Pe rând. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. 5. 8. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. 13. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. stimulente albinuţe. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. 7. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Exemple: 1. 4. 9. iar după ea urmează a opta albinuţă. 9. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Descoperă cifra care lipseşte. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. La semnal. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Numără descrescător de la 8. 12. 10. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 2. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Dacă răspunsul copilului este corect. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. Ia din coş 2 alune. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. 6. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. În final.

La început. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. apoi problemele vor fi formulate de către copii.jocului. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. apoi unul se va ascunde. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. jetoane cu cifre. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. jetoane cu imagini. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. O fetiţă pleacă acasă. aplauze. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice.. În final. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. zum. mânuirea materialului. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. • dezvoltarea spiritului de echipă. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. zum albiniţa mea! 10. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. Grupa este împărţită în două echipe. . Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea.. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă.

Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. . Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate .(5. aplauze. cifre.şi = » . „=”. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. siluetele personajelor. 6. • • . 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. 1.să utilizeze corect simbolurile « +. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Spre deosebire de prima parte a jocului. exerasarea număratului în limitele 1-10. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. 3. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . alt copil va veni să corecteze greşeala. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. grupele. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. În partea a doua a jocului. . Dacă nu rezolvă corect sarcina. Elemente de joc : surpriza. mânuirea personajelor. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. „-”. La cererea educatoarei. ei primesc o recompensă. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. .să rezolve corect fişa de lucru individuală .să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. 12. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. Un pitic pleacă la plimbare. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Se motivează aşezarea. . 9 sau 10). 5.2=3) (7+ 1=8) 11. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Dacă aşează corect. Obiective operaţionale: . îl intuieşte cu ajutorul copiilor. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. 4.

Copiii numără cărţile de pe raft. apoi să spună cum le-a aşezat.să utilizeze corect simbolurile « +. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. analiza. . Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. . 13. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. .  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. . imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10).si = ». Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. . Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.» si « = » . Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. . Se verifică prin numărare. în limitele 1-10. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. 9 sau 10) cărţi. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi.să rezolve corect fişa de lucru individuală. generalizarea) : Obiective operaţionale : . sinteza.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor.Elemente de joc : surpriza. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. Împreună sunt şapte cărţi. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. până vor fi exemplificate toate variantele. mişcarea. 5 sau 6 cărţi. 4. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. . • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. « . . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. .

o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . 7. închiderea şi deschiderea ochilor . Educatoarea aruncă mingea unui copil .fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . mărime). a spiritului de observaţie . VARIANTE DE JOC I . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . Ex: 3.pentru echipa nr. Elemente de joc: surpriza. avioane . aplauze . descoperirea grupurilor de obiecte . 6. Material didactic: ghiozdan. diplome. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . cuburi . un stilou. .pentru echipa nr. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. scrisoare. probleme ilustrate. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . cifre de pus în piept. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini.peştişori ) . siluete reprezentând rechizite. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. următoarele exerciţii: . închiderea şi deschiderea ochilor. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. jetoane cu cifre. 8. recompensele. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . dezvoltarea atenţiei . o aruncă din nou educatoarei . întrecerea. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . clopoţel. (se vor folosi două imagini: o carte. 5. aplauzele. sunetul clopoţelului. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare).) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. deplasarea. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . iepuraşi . Ce semn folosim? 10 – 2= 8.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . 6. 5. mânuirea materialului. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . . răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . Dacă aceasta este rezolvată corect. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. . ursuleţi . acesta o prinde . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. apoi merge la masa cu material . 7. păpuşi . 8. Copiii aşează 3. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă .

Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. zece lădiţe . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . mari şi mici plantate în grădină. VARIANTE DE JOC I.Sunt numiţi doi copii care să sorteze. SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . II. legumele adunate sunt aşezate în coşuri . „Eu am cules o mulţime de pere”. Se cere copiilor să închidă ochii . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . întrecerea .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . celălalt cu imaginea unui mere) . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . vinete . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . la bătaia din palme a educatoarei . închiderea şi deschiderea ochilor . Sortarea se face prin întrecere . legume decupate( morcovi. MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . fiecare în câte o lădiţă. Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte .închiderea şi deschiderea ochilor . . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . unul merele verzi . „Eu am format mulţimea de mere roşii „.II . ardei. mânuirea materialului . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . La alt semnal . cinci coşuleţe . unul merele roşii . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV.După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . copiii verbalizează acţiunea . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . Răspunsurile corecte se aplaudă .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . pătlăgele .patru lădiţe .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. surpriza . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . Fructele culese sunt aşezate în coş . cartofi ) . părul are pere verzi şi galbene . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . La alt semnal . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . În acest timp se ascunde una din lădiţe . ELEMENTE DE JOC : surpriza . întrecerea . La fel se procedează şi cu perele . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . VARIANTE DE JOC I. toate . mânuirea materialului . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . sesizând lipsa unei lădiţe. III. copiii deschid ochii .

„Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . închiderea şi deschiderea ochilor . copiii închid ochii . Unul va sorta legumele mici . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . exersarea atenţiei . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „.Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . La fluierul educatoarei . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. a spiritului de observaţie . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . III. Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . lângă copac . . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . aplauze . II. Se descoperă copacul . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . fixarea locului numerelor în şirul numeric . în faţa . În acest timp se va ascunde o lădiţă . lângă . în . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . unul pe cele mari . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă .etc. a memoriei . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . în spatele . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . La următorul fluier copiii deschid ochii . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . VARIANTE DE JOC I.La fluierul educatoarei copiii închid ochii . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . La următorul fluier copiii deschid ochii . III. Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. în spate . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie .II. Sortarea se realizează prin întrecere . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful