JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. Participanţii activi se selectează ad-hoc. În acest sens.iute . Exemple : Culeg flori .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . dulce .minge . porc etc.pentru dezvoltarea imaginaţiei.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul .pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni .mă spăl etc. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. Copilul care prinde mingea. păsări călăoare.pentru cultivarea fluiditaţii.o maşină.sterg praful . zemos etc . prin organizarea unor jocuri . aşadar. Baiatul construieşte castele din nisip.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. b ) . Mărul – rotund . pufos etc .pisică .prindere a unei mingi uşoare. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . d ) . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. frunze ingălbenite . e ) . a originalităţii .Interoghează. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . ursuleţ. a fost metoda Răspunde -Aruncă . mai multe sacoşe etc. fricos . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . camion etc. -4c ) . iese din joc. Papuşă .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . mănâncă etc. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. cal . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. De asemenea. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.exerciţiu deosebit de agreate de către copii.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . Am considerat. dar nu ştie răspunsul. apoi o aruncă altui coleg. oaie . roşu .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . dar şi de verificare a acestora. alb .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . 4 .scriu . Păsările zboară . printr-un joc de aruncare. adresându-i acestuia o noua întrebare. f ) . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. cântă .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . copii care culeg mere etc.

La semnal. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar.d.m. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. 5 .a. Copiii formează un cerc. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. nesigură şi uneori peltică. nu i-a obosit. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului.educatorii. un interes sporit pentru activităţi. social şi cultural. Urmează a doua pereche. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. un principiu de organizare. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. În centrul cercului stă conducătorul jocului. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. de integrare eficientă în mediul natural. vorbirea lor este neclară. expresiv şi frumos. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. ca urmare a reacţiei celorlalţi. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. în acelaşi timp. Mingea trece mai departe. Toţi. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. Jucătorii se dispun în perechi. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. Cu timpul. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. părinţi şi educatori. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . a treia pereche ş. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. optimizându-le. Acesta aruncă unui copil mingea. dar alţii se poticnesc.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. contribuind în acelaşi timp din plin. bine dezvoltaţi. cursiv. Unii vorbesc fără dificultăţi. un apăsător complex de inferioritate. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. la activizarea lui. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă.

La semnalul 6 . în centrul căruia se află con ducătorul jocului. joc care trebuie să rapid. să execute 4 sări turi pe loc.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. iar la trei semnale. Participanţi — Două sau mai multe echipe.. toţi trebuie să drepţi. Materiale — Fluier. înainte de a prinde mingea. pe o distanţă de 5—8 m.. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. Participanţii formează un cerc. Culesul mingilor Loc — în aer liber. Câştigă cel care rămîne . Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. — Participanţi Materiale Două. în spatele unei linii. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. la două semnale. trei echipe a cîte 8—20 copii. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. Copiii stau în coloană cîte unul. cu hârtie sau cu sfoară. — 20 —30 de copii. copiii să execute două genoflexiuni. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că.ultimul în joc. In faţa fie cărei echipe. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Scop — Dezvoltarea atenţiei. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. Acesta pasează mingea la întâmplare. — O minge uşoară. vitezei şi promptitudinii. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. Conducătorul la un semnal cu fluierul. — învăţarea prinderii şi pasării mingii.

Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. la semnal. Jocul poate fi repetat de două. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . fără ca ele să se răstoarne. La un semn al conducătorului jocului. Organizaţi în două sau mai multe echipe. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. Participanţi Scop .. — 10 —30 de copii.în sală. ajunge la al treilea ş. fie din lemn. fie din hârtie. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. cel căruia îi aparţine. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. Pe traseul de deplasare a copiilor.a. Va câştiga echipa care termină prima. predînd ştafeta următorului. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit.conducătorului de joc.d.6 — 15 copii. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.Dezvoltă îndemînarea.Sfoară. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. trei ori. . Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. . condu-cînd câte un cerc. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. 7 .m.

a. cel care 1-a pierdut. Apoi cei doi copii.în sală. primii din fiecare echipă.m. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară.). trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. două beţişoare pentru fiecare . sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. el trecând la coada şirului ş.a. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. poate preda beţişoarele. patru copii se aşează unul lingă altul. avînd câte două beţişoare în mină. este desigur cel mai bun. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . care au ieşit din încăpere. stabiliţi iniţial. echipa sau participant.examinare" vizuală..Dezvoltarea spiritului de observaţie. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. . alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş.. După 60 secunde de . Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. Figuri geometrice 8 . aleargă spre masă. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. locul şi îmbrăcămintea lor.d. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . Dacă se pierde bobul pe traseu.Dezvoltarea îndemînării. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. trasată înaintea scaunelor.în sală. - Participanţi -10-30 copii Scop . Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.d.m. La semnalul con ducătorului de joc.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . iar cei 3—4 copii.. Trei. dând beţişoarele următorului din echipă. la o distanţă de 4— 6 m. cei doi părăsesc camera.

— Dezvoltarea memoriei. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. 9 . Copiii trebuie să fie atenţi. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. — O tablă. cretă. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. una lângă alta.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. — 20—30 copii. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice.

Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. se formează două sau mai multe echipe. spunând. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. 2—4 ace şi aţă de cusut. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. sau „sol”. din joc. gîndirea rapidă. — Dezvoltă promptitudinea. apă. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. Din copiii care iau parte la joc. La un semnal. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. .a. în acelaşi sens şi cât mai repede. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. La semnalul conducătorului de joc. din fiecare echipă. — 20—20 copii.d. cu voce tare : „aer”. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. — O minge de cauciuc sau de handbal.m.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. — în aer liber sau în sală. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. 8—40 copii. care vor fi consideraţi câştigători. în acelaşi timp. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. pe circumferinţa unui cerc. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. Jocul poate fi îngreunat. este eliminat din joc. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. ei introduc aţa în ac. Primul jucător. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). Dacă el nu răspunde repede. Aer. sau „apă”.

SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. O va scoate din săculeţ. batistă. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: .JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. perie de haine. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. iar dacă nu este corect. pieptene. motivând alegerea. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. săpun. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. aplauzelor. ghicirea. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. imitarea acţiunilor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. 2. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. şerveţel. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. perie de ghete. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. savonieră. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. aplauze. 5. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). să găsească antonimele unor cuvinte date. mânuirea materialelor. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. 3. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora.. 4. prosop. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. oglindă. cele greşite sunt corectate de colegi. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). periuţă de dinţi. surpriza.

li se mai acordă doar un punct. Un elev vine la catedră. aer.) . 2. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. ia un cartonaş. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. etc.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. foc în pădure. . • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. bun – rău etc. 2.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.Frumoasă-i strada noastră ’’. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). • Consolidarea deprinderilor de orientare. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. aer. pământ). SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. pământ). • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. motivând alegerea. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. păsări etc. Nu distrugeţi natura. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. poluat – nepoluat.. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . Să ocrotim natura. Exemplu: curat – murdar. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. aruncarea gunoaielor pe jos). să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1..

REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. întrecere. USCAT.. reguli. • viaţă. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. arbore. 5. pasăre. pământ. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. ELEMENTE DE JOC: surpriza. grâu. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. aplauze. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. AER. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. şoarece. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. adună hârtii. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. pământ. oameni. aer. Ex: În apă sunt aruncate sticle. fie de către învăţătoare.oameni’’. După gruparea animalelor. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. Elevul care are ecusonul . Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. apă. a legăturilor care se fac între plante şi animale. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. aer. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate.cerb’’.siluete de animale. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. aplauze. a locului pe care îl ocupă. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . animale.3. întrecere. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. iarbă. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. insectă. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. iepure. în poziţia şezând. fie de către elevi.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . cerb. În aer este mult fum. cutii. Aceste etichete se prind de piept. 4. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om.. aer. ..vierme. etc. bufniţă. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.

• Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. • Aspecte din natură în timpul secetei. animalelor şi omului (apă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. imaginate de învăţătoare. plastic). insigne etc. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă).Doxi’’. casete video.. mamnifere etc. soare). Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. problematizarea. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. dispariţia unor animale etc. Jocul se desfăşoară pe două echipe. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor.Delfinii’’ şi . maşini care elimină gaze de eşapament. defrişări. . • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. CD. După rezolvarea fiecărei sarcini. secetă. • Păduri incendiate. explicaţia.. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse.). • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. • Copiii lucrează pe două echipe.. • Să explice de ce pădurea este . Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. aer.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor.. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor).). • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. furtuni. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc.Balenele’’ etc. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:.Planeta Albastră’’.plămânul verde’’ al planetei. exerciţiul. aceleaşi pentru ambele echipe. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. sub forma de întrecere.. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. . Chinuiesc animalele.

apoi se întorc în fugă. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu.. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. pe care să o arunce în coşul de gunoi. protecţia unui copac etc. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. Rup florile îndrăgite din parc. Apoi. protecţia animalelor.sticle’’. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. . etc. La comanda start. aruncând toate gunoaiele în coş. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. îl poate pune pe el în dreapta jos. adică cel din dreapta numărului 1. . imitând mişcările peştilor prin apă. pe masă în faţa jucătorului. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI .) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. . elevii aleargă spre coşurile de gunoi. .. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. Ocrotesc plantele şi animalele.. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. Distrug plantele. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). . ÎN momentul când poluanţii intră în apă. iar . Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. aruncă deşeurile în coş. Jucătorii se numerotează. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5.. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. dând ştafeta următorului elev. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor.Mă joc frumos cu animalele. curăţenia unei zone. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă.ambalaje’’. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei.chimicale’’.gunoaie’’.. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. Ţinând cartoanele în mână. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. Respect animalele şi plantele. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. etc. colectare de fonduri. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. care trebuie să ridice o carte.. pe grupe formate din 5-7 jucători. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie.detergenţi’’. ghemuindu-se la pământ. în formă de evantai. Câştigă echipa care termină mai repede.

până la un alt indiciu.. JOC DE ROL .. iar a doua echipă buline de culoare verde. coş de nuiele în care se află alimentele. MATERIALE NECESARE: un copac. ajungând prima la .. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. aplauze. Răsăritul soarelui. Tot ce ne înconjoară. Inocenţa ciocârliei. mişcarea. Tunetul ploii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. invitaţi copiii să . pubelă pentru resturi alimentare. cuib de păsări natural... mişcarea. copiii pornesc spre pădure. studiaţi florile şi fructele.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. în care pot nota înălţimea. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor.. creion de desen. ambalaje ouă Kinder.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. căutând. recompense. sau toamna.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă).deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. stimulente.. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. este penalizată sau va primi un supliment de . De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. Cu timpul.. forma fructelor etc. Susurul pâraielor. Când ieşiţi la plimbare. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. REGULI DE JOC: elevii vor .Cabana Pădurarului’’. casa noastră! .împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească.. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . Este Terra. hârtie. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. ghicirea. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. ELEMENTE DE JOC: competiţia. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. cu care va uda copacul.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. aparat foto. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. pe cărarea şerpuită dintre copaci. Energia vântului. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. Aceasta este lumea noastră.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. dar că omul se poate . hârtie.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. pături. casetofon. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . buline. carneţel. Ei sunt invitaţi . Se dă startul şi. Vâltoarea apelor. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie.înfiat’’. perioada când înfloreşte. În final. În lumina amiezii. mirosul pe care îl răspândesc florile. o trăistuţă.. situaţiile surpriză.muncă’’. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . primăvara şi vara.

doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. Echipa 2 : ... copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.. adăposturile unor animale. Deschizând fiecare ou.Păstraţi curăţenia!’’. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care .. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . Odată ajunşi la acest popas. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. deodată. un cetăţean care aruncă hârtia jos. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.să observe vegetaţia unor copaci. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. câteva curiozităţi.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). În acest sens. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. pe rând. vom vorbi de animale şi păsările din pădure.aşa nu’’ la întrebarea: .Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : ...un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. oameni care taie şi defrişează copacii. flacoane de plastic. observă cum . Pentru că timpul trece.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă.. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.aşa da’’ şi prin . Răsfoind filă cu filă. aflăm întrebările: Echipa 1 : . să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. cu ce se hrănesc.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : .imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. să culeagă floricele.s-a descurcat’’ cel mai bine. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). vor răspunde prin .. pe care scrie . . se consemnează răspunsurile. ce foloase aduc. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea.Să ocrotim natura!’’. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. care reprezintă diferite modele de comportamente. Nu departe se vede . se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute.casa pădurarului’’. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. CEVA…………. un muşuroi de furnici.

limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. care se citesc apoi cu voce tare. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. În continuare. vor fi solicitaţi să încerce articularea. denumirea acesteia. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile.. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. prin poziţia gurii larg deschise. Copiii vor imita zgomotul focului. fie pe covor în semicerc. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. 2. mai ales pentru gâscă. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. Afară era frig şi bătea vântul. respectând sensul acesteia. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului.. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. imitarea sunetelor emise. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt.. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. vâjj-vâjj. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. în timp ce. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt.”. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani.. Focul făcea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus.”.

reproducând vântul. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora.. j. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. Jocul continuă schimbând-se rolurile. În partea a doua a jocului. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. o parte dintre ei vor fi albine. ş. trenul (ş. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. 5. 4. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. alergând cu o viteză mai mare. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. un alt grup ajunge trenul. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. în spatele incisivilor inferiori. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. imitând trenul. limba va fi plasată jos. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. j (braţele lateral). . acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. ş. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). iar restul vor alcătui şarpele. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. apoi cea a albinelor. z).(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. Grupa de copii va fi împărţiă în două. j. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. z.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. eventual marcat. în timp ce pronunţă j. în cazul în care copiii articulează incorect.. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. ş. ş). se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori.s). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. Nu se va scăpa din vedere faptul că. j). iar colţurile gurii puternic trase în părţi. 3. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. vântul (j. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. La alt semnal. şarpele (s. Grupa de copii va fi împărţită în două. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. evitându-se prelungirea acestuia. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul.

La semnalul dat.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. Material didactic: creion. . toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. 6. găina. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. pisica.. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. calul.. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere.. Formularea corectă a genitivului. Mihai. prosop. În desfăşurarea jocului. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. cuburi. Acesta va spune: „Trezeşte-te. pensulă. măturică.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii.. vrabia. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. cocoşul. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. pieptăne. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea.. păpuşă. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. 7. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. cu braţele pe masă.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. gâsca. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. pahar. oaia. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. albina etc. selectiv sau nu se face deloc. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. . minge etc. . El se va aşeza cu spatele la grupă. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit.”. . după cum li se cere. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). . perie. lingură. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. raţa.executarea acţiunii de către copil.

zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. mianună 2. La întrebarea educatoarei. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. educatoarea afişează silueta unui animal.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. roade oase 3. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. de exemplu: Câinele: 1. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În partea a doua a jocului. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. balon albastru – rochiţă albastră etc. fuge vrăbiuţa: 1. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. educatoarea ridică un anumit balon. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. muşcă 2. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). 8. ciripeşte 5. păzeşte casa 2. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. prinde şoareci 3. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. latră pisica: 1. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. 10. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. zgârie 4. 9. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor.

De exemplu: masă pentru mobilier. se descoperă pe rând o singură imagine. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. Prin învârtirea acestuia. serveşte micul dejun. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. şerveţel. doarme. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . se urcă în pat. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. cratiţă. 11.. pentru seară: copilul se dezbracă. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. pieptăne pentru obiecte de uz personal. chibrit. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. GRUPA MIJLOCIE 12. un alt disc cu un segment lipsă. Pe acest disc este fixat de un ax. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. În desfăşurarea jocului. o pisică pentru animale. raportarea lui la alte obiecte. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. scot obiectul (imaginea lui). se joacă etc. de exemplu: la prânz. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. solniţă etc. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp.a oprit la măr”. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. pleacă spre grădiniţă. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. copilul face duş. cretă. se spală la chiuvetă. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. prosop. batistă. de aceeaşi categorie. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat.

educatoarea trece la un alt copil. cu musculatura facială încordată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. după caz. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). un ceas deşteptător (sună ţrrr). pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. 15. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. iar copilul cu care aceasta dă mâna. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. după care răspunde la întrebarea pusă. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. diferind doar printr-un singur sunet. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. ridicat în spatele incisivilor superiori. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. 13. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. iar altele eronat. 14. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt).

repede şi formulează propoziţia. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. După „lectura” scrisorii. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. 17. EU SPUN UNA. o acţiune specifică profesiunii . Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. De exemplu. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. unul cu un singur element. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. grupa va mima dacă se poate. ridică acel cartonaş sus. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. 16. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Astfel. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. iar altul cu două sau mai multe elemente.

Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. 19. În desfăşurarea jocului. În cursul jocului. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. „Panglica mea are culoarea albastră”). La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. 20. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. formularea corectă a propoziţiilor. 18. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. apoi o pot sugera copiii. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Astfel. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. În partea a doua a jocului. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. dacă piticul stă pe scaun. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. pe rând de mai mulţi copii. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. În prima parte a jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului .respective. diverse jucării cunoscute de copii.

se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi.CE E BINE. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. iar cel care a primit mingea. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. cumpărătorul n-o va primi. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. răspunde pronunţând cuvântul corect. „Din ce material este făcută?”. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. zarzavat. În încheiere. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. În acest caz. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. castravete etc. Se pronunţă un cuvânt greşit. . GRUPA MARE 21. Acolo unde nivelul grupei permite. portocaliu. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. pătrunjel. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc.

şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. macara tavă. sapă. scaun. cadă. şi lasă timp copiilor.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. sau pentr g: gâscă. 22. parc. carte. pentru ş: şarpe. şapcă. de exemplu: a) casă. mătură ladă. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. porc. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. scafandru. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. castravete creion. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. ce. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. v. taburet. j. castel. cană masă. şorţ. .JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. mazăre. castană. cu palmele bine întinse oblic. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. solniţă. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. g. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. guler. Regulile jocului: la semnalul dat. de pildă s: sanie. stropitoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. lăsând doar un loc pentru educatoare. grâu. gutuie. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. cretă. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. r. lamă. crap. 23 . je. da. scrisoare. ş. greblă. ca etc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. na. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. şopârlă etc. patru . mălai. sacoşă. taxi măgar. va începe jocul. la. grădină. sac. şoşoni. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. s. ş-j. în faţă. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. În amplificarea jocului. ji. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. şosete. şoarece. ci.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. mănuşă. După ce educatoarea va da exemple. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. pa. scară etc. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. ţ. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c.

. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. curajos-fricos. se va stabili echipa câştigătoare. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. intensitate. . în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor.. fie predicatul. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus.Toamna. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. temperatură. 25. pomii.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei.. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. copiii merg la . În funcţie de nivelul grupei.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. În încheiere. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. ascultător-neascultător. 24. culori.. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul.Primăvara.... . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. fie subiectul. ..GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. duritate. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. În genere. bun-rău.. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. asperitate. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). fie atributul. cu un număr egal de membri. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie.. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. grutate. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.Merele se culeg din. pe rând. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta.Cireşele.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. formularea unor propoziţii cu acestea.. veseltrist. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. corect-incorect. . care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. rapiditate.

o masă pătra 27.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. foarfece. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). 28. cazma. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. Conducătorul jocului spune un cuvânt. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. maşină de cusut. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. o masă rotundă. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. În partea a doua a jocului. De asemenea. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. un tren lung. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. apoi din dreapta. stropitoare. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Pe străzile fără indicatoare. . ac cu aţă. degetar. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. se modifică sarcina didactică. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere.să circule numai la culoarea verde a semaforului. o păpuşă mică. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. 26. un tren scurt. le aşează pe şosele . centimetru. iar după însuşirea lor de către copii. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . În mediul rural.

Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. sa respecte regulile jocului . Copii închid ochii. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Educatoarea va urmări toate echipele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. ciocan. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. tu spui multe ! 2. buline.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte .să participe cu plăcere şi interes la activitate. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. . echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect.calapod. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă).flori rosii.Eu spun una.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei.In partea a 2 a a jocului. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. floare rosie. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. flanelograf. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. respectand acordul dintre subiect si predicat. .Fiecare propozitie este trecuta la plural. rindea etc. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. . Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . . Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.să denumească figurile geometrice.fise de evaluare . Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Totodată. 1.să rezolve corect itemii fişei. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Pentru o mai bună coordonare. ferăstrău.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre.să identifice poziţii spaţiale. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora.

Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Material didactic:furnicuta.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. imitarea zborului albinuţelor... 3. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. apoi unul se va ascunde. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă.. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor.piese geometrice. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. cel al gradinitei sau al scolii. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. Obiective operationale: . Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . În ultima parte a jocului. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. stimulente albinuţe.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc.Ex.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. . Desfasurarea jocului . Dacă răspunsul copilului este corect. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Dacă raspunsul este corect. La semnal. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric.

.’’. . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . pentru a le capta mai mult atentia .agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.. astfel introducand ca . In mijlocul strazii. prin 2 linii paralele .Vehiculele’’ se deosebesc de . agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.în momentul semnalului. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ.Copiii sunt . Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna.strada ‘’. In centrul acestor portiuni. ca atare...agentul de circulatie’’ .pe un scaunel.. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele.. pietonii’’ pot traversa. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor..este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.Participantii sunt asezati in cerc. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.. atat pentru scolari si prescolari.Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’..îl deschide. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000).. Jocul continua apoi cu un alt. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.’’. incet. Pentru a fi mai atractiv . copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.agentul de circulatie’’a lasat . in picioare .. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I.. agent de circulatie’’. Joc didactic . De o parte si de alta a strazii sunt . iese din cerc si jocul continua fara el. trotuarele’’.agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde..Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. taversand strada. de exemplu. in picioare. Cand . Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . pe scaunel . sta . Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou.apoi o descrie. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii. pietonii’’. calculatorul. de la un trotuar la altul . vehicule’’ . locul unde. o papusica si un prosopel.. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur. pietoni’’ iar ceilalti. reprezentand .care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. . sta un copil . urmatorul spune: . denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. Fiecare copil se prezinta ... In mijlocul strazii ... Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. Dupa ce . un disc de carton pe care e desenat un automobil..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. Jocul. este marcat ..Copilul la care s-a oprit plicul. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. de indata ce . Un copil spune .Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. elementul de joc.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. steguletul verde ... Varianta: De aceasta data... o bicicleta. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. el ridica repede pe cel rosu. Ex .

Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. departe. care. dacă nu. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. Dacă reuşeşte. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. Echipa al cărei 6. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. 4. el aleargă cu ea în faţa şirului. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Educatoarea notează punctele. inainte. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. la stanga. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. 5. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. « Paznicul » strigă două numere deodată. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. La semnalul educatoarei. La semnalul eudcatoarei. procedând la fel. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. iar catelul sus! Jocuri 1. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. veniţi la mine ! Copiii aleargă. faţă în faţă. Ex: Papusa jos. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. trece mingea copilului din spate. Când mingea a ajuns la acesta. Educatoarea spune : « Puişori. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. in speta cadrul didactic. se ridică în picioare. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. de la 1 la 10. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. 3. Se repetă de mai mult ori. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. trece alt copil în cerc. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. ciripind. sde uită cu mâinile la ochi. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. După trei încercări nereuşite. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. jos. inapoi. la rândul său o transmite mai departe.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. La primul semnal de începere al educatoarei. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. acum alergaţi înapoi. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. care este «paznic ». După fiecare alergare se schimbă rolurile. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. . pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. in spate. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. schimbă locul cu copilul atins. la dreapta. « Puişori. sus. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. Jocul se repetă de mai multe ori. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. jocul continuă în aceeaşi formaţie. de exemplu 1 si 4. 2. după câţi copii sunt. Fetiţa se trezeşte. La semnalul dat de educatoare. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. îl leagă la ochi cu o basma. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. mai aproape. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. educatoarea îi cheamă din nou. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit.

urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.. în spatele liniei de plecare. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. dinainte fixat. care este aşezată în jurul unui cerc mare. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. La semnalul educatoarei . « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. cu faţa spre el.Copiii. . una reprezentând „pisicile”. După învaţarea jocului..iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. se ghemuiesc. executată la comandă. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). .pisoii” aleargă liber împrejur.. unul câte unul. 12. 7 . « Vulpe. 9. Dacă un jucător scapă mingea. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile.pisica” strigă: .” Vulpea se trezeşte.Pisica” închide ochii. 10. La acest semnal.pisoii” se adună împrejurul ei. « Pisica şi pisoii » La început. Jocul se repetă..Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. Se delimitează căsuţele prin două linii... să revină la locul său şi să continue jocul. aşezaţi în şir. toţi . educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.miau”. 11. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. adică ..Cercul se trasează cu creta pe sol. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. care stă în culcuşul ei.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor.. „şoriceii” rostesc ultimul vers. restul vor fi iepurasii.zburaţi”..« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. Jocul se repetă. fiecare lângă un cub.La comanda educatoarei. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe...construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele..Un copil va fi vulpea. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. el trebuie să o ridice.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.miau. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. La 5-6 m.La comanda educatoarei. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei.. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. 8. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. timp în care . Când se trezeşte.. Jocul continuă.La semnalul de începere.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. . Rândunica din mijloc care nu are cuib. cealaltă „şoriceii”.unde se opresc şi strigă: .

se marchează râul. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. La semnalul educatoarei . 14. 15. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. 18. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. Câştigă echipa care termină prima traseul. se deplasează pe distanţa stabilită.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. La semnal. Aceştia prind mingea. îi ating pe următorii. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. el rămânând în faţa şirului. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. Coloanele se aşează în spatele râului. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. a terminat prima.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. unul câte unul.La semnal. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. din culcat înainte . « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. 13.pornind altă grupă de elevi. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. primii din fiecare echipă. următorul din coada şirului pleacă în tunel. 19.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. coboară. primii din fiecare şir escaladează banca. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. următorul din coada şirului pleacă în tunel. La semnal. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. se întorc prin alergare la echipe.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. înapoia liniei de plecare.La semnal. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. 17.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. La semnal. aşezaţi în şir. 16. predând ştafeta următorului prin atingere. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. Când ajung la capătul tufelor. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. egale ca număr aşezate pe două coloane. trecând apoi la coada şirului. sau măsuţe). el rămânând în faţa şirului. “Ştafetă cu transport de mingi” . execută târârea pe sub tufe.

SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. .Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. imitarea unor acţiuni. Câştigă echipa care termină prima traseul. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ţ. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. va alege o jucărie şi o va denumi. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. u. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. u.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u.. 2.. ş.. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. reproducând sunetul claxonului” ti. 3. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). v. având în faţa lor jucăriile. tiii.” 2.. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. predau mingea şi trec la coada şirului. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. 3. la întoarcere.apoi.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. ti. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. copilul va numi obiectul.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. apoi vor mima acţiunea de a se juca. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. j) integrate în cuvinte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. 2.să precizeze utilitatea obiectului ales. merg până la un punct fix.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria.La semnal.

aplauze.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. o va denumi. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. Este roşu. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. • Răspunde numai copilul solicitat. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. aplauze.” VARIANTA 1. VARIANTA 2.). iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. albastru. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. jucării care au aceleaşi culori. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii.” . Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. galben. mimarea unor acţiuni. copilul va preciza utilitatea acestuia. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. 2. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. verde. 3. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Educatoarea arată o jucărie. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. Un copil alege o jucărie. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. Educatoarea denumeşte o culoare. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. VARIANTA 3. îmbrăcăminte etc. veselă. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea.

o cutie mare. 3. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. 4. 5. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. ghicirea. verbalizând acţiunea.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. 2. Să denumească locul ei în sala de grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. aplauze. 5. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. REGULILE JOCULUI: . 2. Să denumească jucăria aleasă. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. MATERIAL: jucării.4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute.

după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. siluete de personaje. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. la cadrul de poveste adecvat. Opţional. îl recunosc şi îl denumesc.• La cererea unei păpuşi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ.marionetă. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. Prin versurile:Hai.” VARIANTA 1. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. MATERIAL DIDACTIC: siluete. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. păpuşa marionetă. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. cadru de poveste. • Dezvoltarea acuităţii auditive. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. 6. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. păpuşa. VARIANTA 2. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. casetofon. ghicirea. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. ecusoane. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. MATERIAL DIDACTIC: casetofon.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: .) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. 2.

MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat)... Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. 2. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. ecusoane cu personaje din poveste. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. coşuri de jucărie.. o pălărie de vânător.”. personajul şi povestea căreia îi aparţine. 3. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. în situaţiile create. etc.. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). sacoşe... 3... formulele de politeţe potrivite. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. Magazinul poate fi: alimentar. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. pe baza elementului dat. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. o punguţă. salută apoi cere politicos obiectul dorit. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. 2.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.. de jucării sau de îmbrăcăminte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. identifică personajul şi povestea din care face el parte. o scufiţă roşie. • Activizarea vocabularului.). să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere.. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. 4. bani de jucărie. identifică personajele şi povestea din care fac parte.. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. aplauze. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. Vânzătorul .) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri.. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. ea este dată de la un copil la altul.. 8. folosirea banilor de jucărie. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare.. ELEMENTE DE JOC: imitarea. să folosească în timpul jocului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje... SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe.

să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. . SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. 2. aplauze. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. Exemplu: „Copilul desenează”. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. ghicirea. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. După această scurtă conversaţie. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. „Mama citeşte”. „Iepurele fuge”. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. obiectul este plătit. apoi le vor mima şi ei. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. „Câinele latră”. prezentându-l vânzătorului.să imite şi ei aceeaşi acţiune.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. apoi salută şi pleacă. 3. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. Ea va imita spălatul păpuşii. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. „Mărul are culoarea roşie”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. 4. mulţumeşte vânzătorului. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. întrebând: „Ce face păpuşa?”.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. Toţi copiii imtă acţiunea. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. cumpărătorul mulţumeşte. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. salută şi pleacă. Sau „Mărul este un fruct”. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. • Imitarea unor acţiuni făcute de om.

să interpreteze un cântec învăţat anterior.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. „Ursuleţul”. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. utilizând numeralul ordinal. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. 2.2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. grupa copiilor cu păpuşi. iar în cercul roşu jucăriile mici. 2. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. să folosească corect numeralul ordinal. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. un săculeţ. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. MATERIAL DIDACTIC: jucării. cifre. 3. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. . două siluete de fetiţe şi două de băieţi. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. mărimi şi culori diferite variate. grupa copiilor cu maşinuţe. cercuri mari de diferite culori. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. 3. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). grupa copiilor cu ursuleţi. forme şi culori variate. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. Pe rând. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. După gruparea animalelor. aer. cutii. fie de către un copil. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. 2. pământ. în mod creativ. siluete de animale. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. pământ). educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. Exemplu: „Copilul plantează un pom. 4. fie de deucatoare.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. pământ.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. În aer este mult fum. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. pot aduna hârtii. 3.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. aer. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. În a doua parte a jocului. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. aer. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). pământ). Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. lipind ornamente din hârtie glasată. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă.”. aer. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal.”Copilul sapă o groapă. .să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. 4.

respectând tehnica de lipire învăţată. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”.” La cerinţa educatoarei. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. să plaseze conştient în spaţiul clasei.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 6. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. 2. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. . Exemplu: „ Acesta este un morcov.5. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. în raport cu un reper dat. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. mânuirea materialului. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte.. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. Morcovul este o legumă. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. mişcarea. 2. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. 4. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. 5. aplauze. ELEMENTE DE JOC: surpriza.. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3.

precizându-se poziţia pe care o ocupă. Păpuşa este pe. Pe rând. doar prin pipăit. îl denumeşte. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil.. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. precizând poziţia pe care o ocupă. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal..... • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. etc. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv.. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii.. sub formă de surpriză.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. surpriza. în spatele scăunelelor. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. pe raft. batistă.. Fiecare răspuns corect este aplaudat. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. pastă de dinţi. de haine. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.... în picioare.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. Exemplu: „Am luat o carte.. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. Ursuleţul este lângă... • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. • Interpretarea corectă a unui cântec. periuţe de dinţi. mânuirea obiectelor. apoi vor fi aşezate la locul lor. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi.. În continuare. VARIANTĂ: . În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. 7. Pe rând. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. 2.. 3. fără să-l scoată. prosop. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol.. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. pe covor. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite.. Maşinuţa este în. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. pieptene. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă.. o cutie cu jucării. perie de păr. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele..

SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. moment de aşteptare. obiectul respectiv. legumelor). • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. SARCINA DIDACTICĂ: . • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. plantelor şi munca oamenilor. (ex.gust. ghicitori.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. animalelor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor .miros şi importanţa pentru sănătatea omului. iar un copil vine şi caută în săculeţ. mărime. tăiate şi amestecate.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. Pieptene. apoi verbalizează acţiunea. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. viaţa animalelor. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. activitatea omului. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. prin pipăit.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. dezvoltarea sensibilităţii gustative. VARIANTE:  Copilul gustă. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. culoare. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute.tăiate.

motivând alegerea făcută. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. clasificându-le după un criteriu dat. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. • Nu se admit răspunsurile în cor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. înfăţişare. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc.• Completarea celor 4 tablouri. diferite mişcări specifice animalelor). ELEMENTE DE JOC: . un cântec. coarne etc. să descrie imginile potrivite. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. motivând aşezarea imaginilor corecte. identifică. coadă. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. blană. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Mişcare pentru preluarea jetonului. foloase. copite. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. ruginiu – toamna. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. să aleagă. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. galben – vara. să găsească elemente caracteristice acestora.). grupându-le pe anotimpuri la panou. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. hrană. verde – primăvara. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare.

• Membrii unei echipe au voie să se consulte. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. medic – stetoscop. mediu de viaţă. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. Mişcarea. uneltele necesare practicării lor. utilitatea acestora. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. Mimarea unei acţiuni specifice. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. mimând acţiunea respectivă. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. foloase. Interpretare de roluri.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. constructor – cască. materiale. stabilirea legăturii între unelte. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. hrana. Manipularea materialului didactic: jetoane. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. identifică animalul. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. ustensile specifice unei meserii. motivând răspunsul. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. croitor – centimetru. produse. educarea capacităţii de a efectua asocieri. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. aşezând imaginea pe panou.

• Valorificarea de semne distinctive. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. Imitarea acţiunilor. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. Aplauza. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. mătase etc. dimineaţa. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. VARIANTE:  Copii inched ochii. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. pânză. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. . • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. hârtie. noaptea. lână. un copil scoate un obiect din sac. medalioane colorate din plastic. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. metal. sticlă. • Moment de aşteptare. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. • Prezenţa semnalelor sonore. • Limitarea timpului de răspuns. amiaza. material plastic. Recompense. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. steguleţe din hârtie. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile.

prânz. . VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. „Capra cu trei iezi”. stimulente. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. periuţa de dinţi. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. se opreşte la un copil care alege o imagine. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată.• Pedepse hazlii pentru greşeli. recunosc personajul şi povestea. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. lingură. despărţirea cuvintelor în silabe. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. „Scufiţa roşie”. personaj surpriză care face introducerea în joc. „Ciuboţelele ogarului”. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. semnale luminoase. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun.furculiţă etc. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. copii extrag o siluetă.  Se audiază un fragment din poveste. să povestească fragmentul ilustrat. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. prosop.

Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. precizarea unor reguli de comportare în grup.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. Elemente de mişcare. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. Aplauze. ELEMENTE DE JOC: . REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. apoi îl repetă în întregime. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă.

O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. MAŞINI. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . ÎNTRECERE. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE.DOUĂ CUBURI. MIŞCARE. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. PIPĂIE OBIECTUL. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. O PĂPUŞĂ. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. o biluţă unui copil. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. O DENUMEŞTE. Semnale sonore. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. O SCOATE DIN SAC.• • • Manipularea jucăriei. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. SURPRIZĂ. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. MIŞCAREA. CORECTITUDINEA. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. APLAUZE. ÎL DENUMEŞTE. ETC. CĂUTAREA. Aplauze . Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. PROMPTITUDINEA. CASTANE. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI.). GHICIREA ŞI APLAUZE. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. PROCEDÂND CA MAI SUS. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI.) SURPRIZA. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. BEŢIŞOARE . ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. PĂPUŞI. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC.O MAŞINĂ ETC.

COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. APLAUZE. O VULPE.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. . COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. Sar apoi intr-un picior. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE.. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. SE MOTIVEZA ). REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI.. TEATRU DE PĂPUŞI.respir usor. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. ÎN ACEL MOMENT. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. CI. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. Fac gimnastica de mic. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT).. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. MOTIVÂND ACŢIUNEA. SURPRIZA. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC.DE PE COVOR. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. Merg in pas alergator. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. UN PANOU. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. LA PRIMUL SEMNAL. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. Intind bratele sa zbor. PATRU). ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. Ma opresc. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. LA AL DOILEA SEMNAL. RIDICĂ JETONUL. DECÂT CELE DE PE LAC.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor .

mana tace.cioc.care se ridica) Si repara garduletul! 4.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.(aratatorul de la mana dreapta.(bat in masa cu pumnisorii.miau.chit. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.bum.chit.zbor-pasari mari .ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: . micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.palmele in fata pt.sarim in sus) 3.miau.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.cioc.bum. BUNA DIMINEATA! 5.cioc(ciocanesc fiecare deget.miau.bum.miau.(trece repede .tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.cu bratele) Buna dimineata .pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.chit.chit.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.(mieunat languros.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.cioc.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .

Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. hi. La comanda de începere a jocului. de pãmânt. Astfel. urs etc. lup. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. ca: cocoş. egale ca numãr. Popovici): “Cãlare pe bãţ. hop. cãluţ. “cãlãreţul”. iar restul copiilor poartã nume de animale. lupul. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Cum cântã la moşi! Cântã. Cum cântã la moşi! Cântã. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Educatoarea împarte rolurile copiilor. cãluţ. Dupã aceste cuvinte. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. acesta este primul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. câinele. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Câinele pe vulpe. hi! Hi. Vulpea pe cocoş. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. ursul. de pãmânt.Copiii sunt aşezaţi în cerc. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. Un copil. iar cealaltã “cãlãreţii”. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Vulpea pe cocoş. Ah! Ce mai cocoş. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. La ursul din pãdure . ce mai cocoş. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. apoi urmeazã cocoşul. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. nu are cal. hi. Cum cântã la moşi! Cântã. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. vine şi se prinde de mijlocul moşului. hop. vulpea. una reprezintã “caii”. zdup!” La terminarea cântecului. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. zdup! Zdup. Lupul pe câine. cu faţa spre interior. hop! Hop în galop. Ah! Ce mai cocoş. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. hop. şi se învârt în cerc. câine. Ah! Ce mai cocoş. vulpe. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Ah! Ce mai cocoş. Cum cântã la moşi! Cântã. Cum cântã la moş. zdup. Câinele pe vulpe. ţinându-se de mâini. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. zdup.

Ursul doarme nemişcat. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. De la ursul din pãdure. Copiii. care le spune o istorioarã. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. s-a-nfuriat! Mârâie. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Nu latrã. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Copiii repetã. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. Copilul prins îi ia locul. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. nu muşcã. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. stã un copil. Copiii repetã cele spuse de povestitor. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Copiii repetã. se apropie tiptil de câine. Împreunã cu educatoarea. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. “bârlogul”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Ne-a vãzut. folosind propoziţii scurte. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. în spatele liniei de plecare. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. la câţiva paşi. înainte de a fi atinşi de “urs”. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. ţinându-se de mâini. În faţa lor. “povestitorul”. Doarme? Haide sã-l trezim. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. Stã cuminte. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . copiii se duc spre “bârlogul” ursului. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. liniştit. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. denumit “casa copiilor”.

Dezvoltarea operaţiilor gândirii. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. 2. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. unde trebuie sã atingã peretele. închiderea şi deschiderea ochilor. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. 2. „mai puţine”. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Coechipierii au voie să se ajute între ei. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. 3. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Obiective operaţionale: .Cele două grupe de copii răspund pe rând. fişe individuale de lucru. 1. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. frunze pe care sunt scrise sarcinile. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. „mai puţine”. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. . efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei.La auzul acestor cuvinte. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” .

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

să resolve corect sarcinile fişei. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. .etc. 8.Veveriţa. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. 4 animale.). Copiii numără animalele din căsuţe.Veveriţa. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. traseul veveriţei. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. Materialul didactic: veveriţa.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. alune. Elemente de joc: Riţa. 5 4 sau 3) animale. Un copil va primi rolul de fermier . cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. =). Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6.să raporteze cantitatea la număr. căţeluşi. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. “Muuuu” e vorba ei. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. întrecerea. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. În fiecare căsuţă vor fi 2.să efectueze operaţii simple de calcul oral.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini.cai. . Este tot al ei. plicuri. Regulile jocului. Desfăşurarea jocului: • • • • . Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. respective la cifra corespunzătoare. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. . –. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Obiective operaţionale: . jetoane cu cifre. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Ea pe pomi se caţără. Iedul drag îşi apără. 3. oi. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. 6) animale. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Împreună sunt şapte oiţe. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Pe rand. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. imagini cu căsuţele animalelor. pisici.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.4.

Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Numără descrescător de la 8. 2. 11. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Câte au rămas?. Ia din coş 2 alune. În ultima parte a . să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. stimulente albinuţe. 9. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Descoperă cifra care lipseşte.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Găseşte mai multe variante de descompunere. Adună alunele în coş. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. 4. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Pe rând. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. 13. imitarea zborului albinuţelor. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. 10. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. iar după ea urmează a opta albinuţă. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Dacă răspunsul copilului este corect. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. 8. La semnal. Numără crescător de la 6. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. 6. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. 5. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 9. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . 7. 12. Exemple: 1. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. În final. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. 3. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare.

zum. La început. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri.. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. În final. • dezvoltarea spiritului de echipă. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Grupa este împărţită în două echipe. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. O fetiţă pleacă acasă. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. apoi unul se va ascunde. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. . mânuirea materialului. jetoane cu cifre. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. zum albiniţa mea! 10. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. jetoane cu imagini. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice.jocului. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice.. aplauze. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10.

aplauze. . Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. exerasarea număratului în limitele 1-10. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. „=”. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. mânuirea personajelor. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . 4.2=3) (7+ 1=8) 11. . efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. 9 sau 10). BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Dacă nu rezolvă corect sarcina. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. grupele. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute.şi = » . cifre. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. Elemente de joc : surpriza.să utilizeze corect simbolurile « +. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . .(5. Se motivează aşezarea. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. .să rezolve corect fişa de lucru individuală . Obiective operaţionale: . Dacă aşează corect. siluetele personajelor. alt copil va veni să corecteze greşeala. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. 5. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. 6. 12. • • . Spre deosebire de prima parte a jocului. 1. La cererea educatoarei. ei primesc o recompensă.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Un pitic pleacă la plimbare. 3. „-”. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. În partea a doua a jocului. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate.

9 sau 10) cărţi. în limitele 1-10. 13. . Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. mişcarea.si = ». Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Copiii numără cărţile de pe raft. . • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. . Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. .DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10).» si « = » . Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. Împreună sunt şapte cărţi. apoi să spună cum le-a aşezat.să rezolve corect fişa de lucru individuală. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. 4.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. generalizarea) : Obiective operaţionale : . . analiza. . . • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. « . • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. . . Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. Se verifică prin numărare.să utilizeze corect simbolurile « +. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. până vor fi exemplificate toate variantele. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. 5 sau 6 cărţi. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă.Elemente de joc : surpriza. sinteza. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate.

. avioane . cifre de pus în piept. iepuraşi . dezvoltarea atenţiei . răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . Elemente de joc: surpriza. cuburi . Material didactic: ghiozdan. recompensele. deplasarea. siluete reprezentând rechizite. acesta o prinde . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . Ce semn folosim? 10 – 2= 8. închiderea şi deschiderea ochilor. Ex: 3. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. (se vor folosi două imagini: o carte. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . un stilou. apoi merge la masa cu material . aplauze .pentru echipa nr. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . 8. 5. păpuşi .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . întrecerea. VARIANTE DE JOC I . 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe .peştişori ) . 5. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. clopoţel.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. probleme ilustrate. sunetul clopoţelului.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. următoarele exerciţii: . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. descoperirea grupurilor de obiecte . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. . jetoane cu cifre. închiderea şi deschiderea ochilor . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. scrisoare. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. o aruncă din nou educatoarei . Copiii aşează 3. Dacă aceasta este rezolvată corect. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. a spiritului de observaţie . 7.pentru echipa nr. Educatoarea aruncă mingea unui copil . 7.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. 6. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . 8. diplome. 6. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. mărime). mânuirea materialului. ursuleţi . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. aplauzele. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini.

copiii deschid ochii . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ .închiderea şi deschiderea ochilor . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . Se cere copiilor să închidă ochii . închiderea şi deschiderea ochilor . celălalt cu imaginea unui mere) . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. VARIANTE DE JOC I. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . ardei. sesizând lipsa unei lădiţe. mari şi mici plantate în grădină. toate . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . La alt semnal . În acest timp se ascunde una din lădiţe . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . întrecerea . pătlăgele . legume decupate( morcovi. mânuirea materialului .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . cartofi ) . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . zece lădiţe . fiecare în câte o lădiţă. ELEMENTE DE JOC : surpriza . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. unul merele verzi . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . III. vinete . ELEMENTE DE JOC : mişcarea .patru lădiţe . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . La alt semnal . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . Răspunsurile corecte se aplaudă . VARIANTE DE JOC I. copiii verbalizează acţiunea .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. Fructele culese sunt aşezate în coş . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . II. Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . Sortarea se face prin întrecere . mânuirea materialului .II . unul merele roşii . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . întrecerea . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . „Eu am cules o mulţime de pere”. La fel se procedează şi cu perele . surpriza . părul are pere verzi şi galbene . cinci coşuleţe . la bătaia din palme a educatoarei .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei .

La fluierul educatoarei copiii închid ochii . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . în faţa . Unul va sorta legumele mici . lângă . În acest timp se va ascunde o lădiţă . VARIANTE DE JOC I. timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . . exersarea atenţiei . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . Sortarea se realizează prin întrecere . în . lângă copac .II. Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . III. în spatele . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . La următorul fluier copiii deschid ochii . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . aplauze . închiderea şi deschiderea ochilor . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. Se vor intui poziţiile spaţiale : în . a memoriei . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . III. copiii închid ochii . fixarea locului numerelor în şirul numeric . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . a spiritului de observaţie . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”.etc. Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . în spate . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . La următorul fluier copiii deschid ochii . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . II. Se descoperă copacul . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . unul pe cele mari . La fluierul educatoarei . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful