JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

Păsările zboară . Am considerat.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . Baiatul construieşte castele din nisip. pufos etc .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt .Interoghează. mănâncă etc. -4c ) . fricos . frunze ingălbenite .exerciţiu deosebit de agreate de către copii. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) .iute .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. De asemenea. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. adresându-i acestuia o noua întrebare. 4 . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. d ) . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor.pentru dezvoltarea imaginaţiei. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. alb . a originalităţii .pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni .scriu .prindere a unei mingi uşoare. iese din joc.pentru cultivarea fluidităţii expresionale . cântă . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. ursuleţ. e ) . o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate .pisică . dar nu ştie răspunsul. camion etc.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. printr-un joc de aruncare. păsări călăoare. Exemple : Culeg flori .minge .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. roşu . În acest sens. dulce . copii care culeg mere etc. axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. apoi o aruncă altui coleg. Participanţii activi se selectează ad-hoc. Papuşă .să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . a fost metoda Răspunde -Aruncă . mai multe sacoşe etc. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. oaie . cal .mă spăl etc. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . b ) . Mărul – rotund . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. aşadar.pentru cultivarea fluiditaţii. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. zemos etc . porc etc.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . f ) .să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte .o maşină. dar şi de verificare a acestora.sterg praful . prin organizarea unor jocuri . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. Copilul care prinde mingea.

m. optimizându-le. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate.a. Mingea trece mai departe. Acesta aruncă unui copil mingea. Cu timpul.d. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . nesigură şi uneori peltică. Jucătorii se dispun în perechi. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. un apăsător complex de inferioritate. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. ca urmare a reacţiei celorlalţi. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. În centrul cercului stă conducătorul jocului. în acelaşi timp. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. un principiu de organizare. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. expresiv şi frumos. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. a treia pereche ş. Toţi. Copiii formează un cerc. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. dar alţii se poticnesc. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. cursiv. contribuind în acelaşi timp din plin. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. părinţi şi educatori. La semnal. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. nu i-a obosit. 5 . Urmează a doua pereche. la activizarea lui.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Unii vorbesc fără dificultăţi. de integrare eficientă în mediul natural. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. bine dezvoltaţi. un interes sporit pentru activităţi.educatorii. vorbirea lor este neclară. social şi cultural. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari.

Materiale — Fluier. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. copiii să execute două genoflexiuni.. Culesul mingilor Loc — în aer liber. înainte de a prinde mingea. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. Copiii stau în coloană cîte unul. La semnalul 6 . menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Participanţii formează un cerc. joc care trebuie să rapid. Scop — Dezvoltarea atenţiei. la două semnale. Conducătorul la un semnal cu fluierul. să execute 4 sări turi pe loc. In faţa fie cărei echipe. toţi trebuie să drepţi. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. — 20 —30 de copii. cu hârtie sau cu sfoară.. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. iar la trei semnale. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. — Participanţi Materiale Două. — O minge uşoară.ultimul în joc.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. Participanţi — Două sau mai multe echipe. trei echipe a cîte 8—20 copii. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. vitezei şi promptitudinii. pe o distanţă de 5—8 m. Câştigă cel care rămîne . — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. Acesta pasează mingea la întâmplare. în spatele unei linii.

toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă.6 — 15 copii. . Celălalt capăt va fi ţinut în mină. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale .conducătorului de joc. fie din lemn. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit.m. Jocul poate fi repetat de două. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. fără ca ele să se răstoarne. La un semn al conducătorului jocului.în sală. — 10 —30 de copii.. Participanţi Scop . Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. Pe traseul de deplasare a copiilor. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge.a. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. predînd ştafeta următorului.Dezvoltă îndemînarea. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. Organizaţi în două sau mai multe echipe. fie din hârtie. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.d. Va câştiga echipa care termină prima. cel căruia îi aparţine. trei ori. . apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun.Sfoară. la semnal. ajunge la al treilea ş. 7 . condu-cînd câte un cerc. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii.

m. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. avînd câte două beţişoare în mină. Dacă se pierde bobul pe traseu. două beţişoare pentru fiecare . Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. Trei. poate preda beţişoarele. trasată înaintea scaunelor. la o distanţă de 4— 6 m.. cel care 1-a pierdut. .d..a.d. cei doi părăsesc camera. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii.Dezvoltarea spiritului de observaţie.a.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.în sală. este desigur cel mai bun. patru copii se aşează unul lingă altul. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. el trecând la coada şirului ş. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .Dezvoltarea îndemînării. care au ieşit din încăpere. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. stabiliţi iniţial. Figuri geometrice 8 . altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . echipa sau participant. primii din fiecare echipă. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă.în sală. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. locul şi îmbrăcămintea lor. - Participanţi -10-30 copii Scop . aleargă spre masă. La semnalul con ducătorului de joc. iar cei 3—4 copii. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.. Apoi cei doi copii. După 60 secunde de . alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş.).examinare" vizuală.m. dând beţişoarele următorului din echipă.

Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. — 20—30 copii. creion şi hîrtie pentru fiecare copil.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. 9 . cretă. — O tablă. una lângă alta. — Dezvoltarea memoriei. Copiii trebuie să fie atenţi. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă.

— O minge de cauciuc sau de handbal. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. în acelaşi timp. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. 8—40 copii. Primul jucător. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). — Dezvoltă promptitudinea. Din copiii care iau parte la joc. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. în acelaşi sens şi cât mai repede. ei introduc aţa în ac. . din joc. — 20—20 copii. — în aer liber sau în sală. Jocul poate fi îngreunat. este eliminat din joc. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. sau „apă”.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. cu voce tare : „aer”. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. La un semnal. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. Aer. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . gîndirea rapidă. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. apă. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. La semnalul conducătorului de joc. Dacă el nu răspunde repede. din fiecare echipă. sau „sol”. spunând.m.d. 2—4 ace şi aţă de cusut. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. care vor fi consideraţi câştigători.a. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. se formează două sau mai multe echipe. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. pe circumferinţa unui cerc.

să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. cele greşite sunt corectate de colegi. motivând alegerea. aplauzelor. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. să găsească antonimele unor cuvinte date. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. ghicirea. O va scoate din săculeţ. savonieră. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. surpriza. şerveţel. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). 2. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). oglindă. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. 5. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. pieptene. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. imitarea acţiunilor. perie de ghete. 4. aplauze. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. batistă. iar dacă nu este corect. prosop. 3. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. periuţă de dinţi. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. mânuirea materialelor.. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . săpun. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. perie de haine. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora.

bun – rău etc.Frumoasă-i strada noastră ’’.. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . Nu distrugeţi natura. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime.) . foc în pădure. pământ). Exemplu: curat – murdar. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. li se mai acordă doar un punct.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. aer. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. aer. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. etc. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. motivând alegerea. 2. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. ia un cartonaş. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. • Consolidarea deprinderilor de orientare.. păsări etc. pământ). • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Un elev vine la catedră. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. Să ocrotim natura. . poluat – nepoluat. 2. aruncarea gunoaielor pe jos). adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.

grâu. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul .siluete de animale.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . întrecere.. pământ. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. Ex: În apă sunt aruncate sticle. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. etc.oameni’’. reguli. ELEMENTE DE JOC: surpriza. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. în poziţia şezând. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. . întrecere. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. 5. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. iarbă. arbore. AER. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. iepure. bufniţă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate.3. După gruparea animalelor. animale. şoarece. insectă. • viaţă. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere.cerb’’. adună hârtii. pasăre. a locului pe care îl ocupă. aer. Aceste etichete se prind de piept. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. fie de către învăţătoare. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. oameni. aplauze.. aplauze. aer. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. cutii. aer. Elevul care are ecusonul . să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. 4. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. a legăturilor care se fac între plante şi animale. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. pământ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. USCAT. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. fie de către elevi. apă. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă.vierme. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră.. cerb. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. În aer este mult fum.

casete video. soare). • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. defrişări. explicaţia. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. sub forma de întrecere.plămânul verde’’ al planetei. animalelor şi omului (apă. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. problematizarea. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. maşini care elimină gaze de eşapament.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. insigne etc.Delfinii’’ şi . • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări.. Jocul se desfăşoară pe două echipe. .Balenele’’ etc.). . MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. aceleaşi pentru ambele echipe.Doxi’’.. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. secetă. exerciţiul. plastic). • Păduri incendiate. • Să explice de ce pădurea este . echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. imaginate de învăţătoare..)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(.). DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. mamnifere etc. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. • Copiii lucrează pe două echipe. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). • Aspecte din natură în timpul secetei.. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. Chinuiesc animalele. aer. furtuni. CD. dispariţia unor animale etc. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:.Planeta Albastră’’. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. După rezolvarea fiecărei sarcini..

5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. ghemuindu-se la pământ. .ambalaje’’.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. colectare de fonduri. îl poate pune pe el în dreapta jos. imitând mişcările peştilor prin apă. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. protecţia unui copac etc. aruncând toate gunoaiele în coş. Ţinând cartoanele în mână. Ocrotesc plantele şi animalele. Câştigă echipa care termină mai repede. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. curăţenia unei zone. .. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. Jucătorii se numerotează.gunoaie’’. La comanda start. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. . MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm.sticle’’. Distrug plantele. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. Rup florile îndrăgite din parc. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1.Mă joc frumos cu animalele. .. pe grupe formate din 5-7 jucători. etc. Respect animalele şi plantele. etc. adică cel din dreapta numărului 1. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa.. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. aruncă deşeurile în coş....6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). pe masă în faţa jucătorului. iar . ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. protecţia animalelor. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. pe care să o arunce în coşul de gunoi. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. care trebuie să ridice o carte. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. apoi se întorc în fugă. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. Apoi.chimicale’’. dând ştafeta următorului elev.detergenţi’’. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. . în formă de evantai.

ajungând prima la . stimulente.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. ambalaje ouă Kinder. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului... iar a doua echipă buline de culoare verde. sau toamna.muncă’’. hârtie. recompense. REGULI DE JOC: elevii vor .. În lumina amiezii. Ei sunt invitaţi . căutând. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii.. Susurul pâraielor. Se dă startul şi. Când ieşiţi la plimbare. cu care va uda copacul. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . aplauze. ELEMENTE DE JOC: competiţia. Tot ce ne înconjoară. pe cărarea şerpuită dintre copaci. ghicirea. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. Energia vântului. Inocenţa ciocârliei. situaţiile surpriză. cuib de păsări natural. Răsăritul soarelui.. primăvara şi vara. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. Vâltoarea apelor. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. studiaţi florile şi fructele. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. casetofon. mirosul pe care îl răspândesc florile. creion de desen. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. până la un alt indiciu. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . perioada când înfloreşte. aparat foto. pături. mişcarea.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere.Cabana Pădurarului’’. buline. MATERIALE NECESARE: un copac.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. în care pot nota înălţimea.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. Aceasta este lumea noastră. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc..înfiat’’. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite... mişcarea.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. este penalizată sau va primi un supliment de . Tunetul ploii. JOC DE ROL . dar că omul se poate . hârtie.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. În final. Cu timpul. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. casa noastră! . o trăistuţă. coş de nuiele în care se află alimentele. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. copiii pornesc spre pădure. forma fructelor etc. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii .. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. invitaţi copiii să . o carte de imagini despre ocrotirea naturii.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.. carneţel. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. pubelă pentru resturi alimentare. Este Terra.

o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi.s-a descurcat’’ cel mai bine. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. pe rând. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. Nu departe se vede . din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. flacoane de plastic. adăposturile unor animale.. Echipa 2 : . vom vorbi de animale şi păsările din pădure. să culeagă floricele.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . pe care scrie . aflăm întrebările: Echipa 1 : . observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. Deschizând fiecare ou.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. deodată. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. În continuare au loc discuţii pe marginea temei .. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : .Să ocrotim natura!’’. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute.să observe vegetaţia unor copaci. un cetăţean care aruncă hârtia jos.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . În acest sens.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : ..casa pădurarului’’. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. câteva curiozităţi. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză.. Răsfoind filă cu filă. un muşuroi de furnici.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele.aşa da’’ şi prin . vor răspunde prin . conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . . care reprezintă diferite modele de comportamente. Pentru că timpul trece. CEVA…………. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. ce foloase aduc. oameni care taie şi defrişează copacii. cu ce se hrănesc..Păstraţi curăţenia!’’. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. observă cum . Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). Odată ajunşi la acest popas.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care ..aşa nu’’ la întrebarea: .doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. se consemnează răspunsurile..

Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. În continuare. denumirea acesteia. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). imitarea sunetelor emise. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. vâjj-vâjj. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Afară era frig şi bătea vântul.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele.. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. mai ales pentru gâscă. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor.. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. fie pe covor în semicerc. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. respectând sensul acesteia. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Copiii vor imita zgomotul focului. Focul făcea. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. prin poziţia gurii larg deschise.”. care se citesc apoi cu voce tare. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea.”. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . în timp ce. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei.. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. 2.

se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. evitându-se prelungirea acestuia. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). . având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. trenul (ş. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. Grupa de copii va fi împărţită în două. iar restul vor alcătui şarpele. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. 5. eventual marcat. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. Jocul continuă schimbând-se rolurile. imitând trenul. În partea a doua a jocului. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. Nu se va scăpa din vedere faptul că. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. Grupa de copii va fi împărţiă în două.s). Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. şarpele (s. o parte dintre ei vor fi albine. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat.. ş). ş. ş. j. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. La alt semnal. j (braţele lateral). iar colţurile gurii puternic trase în părţi. în cazul în care copiii articulează incorect. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. un alt grup ajunge trenul. z). vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. în spatele incisivilor inferiori. z. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. limba va fi plasată jos. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm.. vântul (j. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. apoi cea a albinelor. ş. j. 4. alergând cu o viteză mai mare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. 3. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. în timp ce pronunţă j. reproducând vântul. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. j).

raţa.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. Mihai. calul. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. prosop. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”.. .indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). În desfăşurarea jocului. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. . va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. cuburi. perie. cocoşul. oaia.executarea acţiunii de către copil.. 7. pisica. măturică. după cum li se cere. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. găina. cu braţele pe masă. lingură. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. . El se va aşeza cu spatele la grupă. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. .. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. . păpuşă.”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. albina etc.. pieptăne. pensulă. selectiv sau nu se face deloc. Acesta va spune: „Trezeşte-te. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. vrabia. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. Formularea corectă a genitivului. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. 6. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. Material didactic: creion. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat.. La semnalul dat. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. gâsca. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. pahar. minge etc.

muşcă 2. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . latră pisica: 1. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. prinde şoareci 3. păzeşte casa 2. La întrebarea educatoarei. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. 8. de exemplu: Câinele: 1. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. mianună 2. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. balon albastru – rochiţă albastră etc. roade oase 3. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. zgârie 4.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. În partea a doua a jocului. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. educatoarea ridică un anumit balon. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. ciripeşte 5. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). 9. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. educatoarea afişează silueta unui animal. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. fuge vrăbiuţa: 1. 10.

pieptăne pentru obiecte de uz personal. cratiţă. Prin învârtirea acestuia. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. 11. pleacă spre grădiniţă. se joacă etc.a oprit la măr”. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. raportarea lui la alte obiecte. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. batistă. chibrit.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. o pisică pentru animale. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. copilul face duş. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. solniţă etc. se spală la chiuvetă. În desfăşurarea jocului. serveşte micul dejun. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. cretă. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . un alt disc cu un segment lipsă. GRUPA MIJLOCIE 12. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. Pe acest disc este fixat de un ax. scot obiectul (imaginea lui). Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. De exemplu: masă pentru mobilier. şerveţel. se descoperă pe rând o singură imagine. pentru seară: copilul se dezbracă. de aceeaşi categorie. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. de exemplu: la prânz. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. se urcă în pat. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. doarme. prosop..

Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. iar copilul cu care aceasta dă mâna. cu musculatura facială încordată. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. 15. un ceas deşteptător (sună ţrrr). iar altele eronat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . după care răspunde la întrebarea pusă. ridicat în spatele incisivilor superiori. după caz. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). 13. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. diferind doar printr-un singur sunet. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. 14.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. educatoarea trece la un alt copil. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc.

ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Astfel. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. grupa va mima dacă se poate.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. 17. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. 16. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. iar altul cu două sau mai multe elemente. EU SPUN UNA. unul cu un singur element. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. După „lectura” scrisorii. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. repede şi formulează propoziţia. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. ridică acel cartonaş sus. o acţiune specifică profesiunii . Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. De exemplu. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş.

pe rând de mai mulţi copii. 20. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . Astfel. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă.respective. În partea a doua a jocului. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. „Panglica mea are culoarea albastră”). În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. 18. formularea corectă a propoziţiilor. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. dacă piticul stă pe scaun. În prima parte a jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. apoi o pot sugera copiii. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. diverse jucării cunoscute de copii. 19. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. În desfăşurarea jocului. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. În cursul jocului. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit.

În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. În acest caz. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. În încheiere. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. pătrunjel. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. GRUPA MARE 21. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. . se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. iar cel care a primit mingea. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. zarzavat. castravete etc. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical.CE E BINE. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. Acolo unde nivelul grupei permite. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. „Din ce material este făcută?”. răspunde pronunţând cuvântul corect. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. cumpărătorul n-o va primi. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. portocaliu. Se pronunţă un cuvânt greşit.

ş. şoarece. sau pentr g: gâscă. castel. pa. je. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. După ce educatoarea va da exemple. 22. şorţ. pentru ş: şarpe. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. ji. porc. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. de exemplu: a) casă. r. stropitoare. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. de pildă s: sanie. parc. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. sac. ce. castravete creion. solniţă. v. şopârlă etc. va începe jocul. macara tavă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. mălai. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. sapă. În amplificarea jocului. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. scaun. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. castană. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. şoşoni. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. scafandru. grădină. ş-j. greblă. carte. gutuie.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. taxi măgar. la. cu palmele bine întinse oblic. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. în faţă. patru . crap. cană masă. . Regulile jocului: la semnalul dat. şapcă. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. grâu. cretă. sacoşă. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. scară etc. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. lăsând doar un loc pentru educatoare. g. guler. şosete. scrisoare. j. cadă. mănuşă. s. ţ. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. na. ci. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. taburet. mazăre. lamă.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. ca etc. mătură ladă. şi lasă timp copiilor. da. 23 .

Toamna.. cu un număr egal de membri. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. 25. 24.Primăvara... fie predicatul. curajos-fricos. asperitate. culori. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. . educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. pomii. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite... Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. În încheiere. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. veseltrist.. bun-rău. . Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri).Cireşele. se va stabili echipa câştigătoare. ascultător-neascultător. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. corect-incorect. În genere. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. temperatură. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. fie atributul. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. intensitate. copiii merg la .Merele se culeg din. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni.. . ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş... pe rând. duritate.. grutate. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. În funcţie de nivelul grupei.. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. formularea unor propoziţii cu acestea. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta.. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. fie subiectul. . Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. rapiditate. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: .

Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Conducătorul jocului spune un cuvânt. o masă pătra 27. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. stropitoare.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. un tren scurt. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini.să circule numai la culoarea verde a semaforului. apoi din dreapta. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. centimetru. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . foarfece. În mediul rural.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. maşină de cusut. ac cu aţă.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. 28. Pe străzile fără indicatoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. În partea a doua a jocului. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. o păpuşă mică. le aşează pe şosele . forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). se modifică sarcina didactică. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. un tren lung. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. iar după însuşirea lor de către copii. 26. cazma. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. De asemenea. degetar. o masă rotundă. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc.

Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical.Eu spun una. Educatoarea va urmări toate echipele. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?.să identifice poziţii spaţiale. Totodată. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. Pentru o mai bună coordonare.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural.fise de evaluare .Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. rindea etc. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. sa respecte regulile jocului . După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte .să denumească figurile geometrice.Fiecare propozitie este trecuta la plural. respectand acordul dintre subiect si predicat. . Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. floare rosie. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). . copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului.In partea a 2 a a jocului. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice.calapod. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. 1. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: .să participe cu plăcere şi interes la activitate. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. . cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. ciocan. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . .să rezolve corect itemii fişei. flanelograf. tu spui multe ! 2.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. buline.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline.flori rosii. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. ferăstrău.

iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. cel al gradinitei sau al scolii. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Dacă răspunsul copilului este corect. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. . Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 3. Dacă raspunsul este corect.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta.. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. stimulente albinuţe. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta.. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. În ultima parte a jocului. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Desfasurarea jocului .A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format.. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. La semnal. apoi unul se va ascunde. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric.Ex. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. imitarea zborului albinuţelor. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Material didactic:furnicuta. Obiective operationale: . Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei.piese geometrice. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.

. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000).. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. ca atare. un disc de carton pe care e desenat un automobil.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. Joc didactic . iese din cerc si jocul continua fara el. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. elementul de joc. el ridica repede pe cel rosu.strada ‘’. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa ..’’. In centrul acestor portiuni. pietonii’’ pot traversa. reprezentand . pentru a le capta mai mult atentia ..agentul de circulatie’’a lasat .. De o parte si de alta a strazii sunt . calculatorul.Copilul la care s-a oprit plicul. sta un copil .agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. Pentru a fi mai atractiv . pietonii’’. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. astfel introducand ca . de exemplu.. sta . taversand strada. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.’’. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.. prin 2 linii paralele . Un copil spune .. o bicicleta. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. de la un trotuar la altul .Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. In mijlocul strazii ..în momentul semnalului.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. pe scaunel .. este marcat .. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.îl deschide. Fiecare copil se prezinta . incet.Copiii sunt . o papusica si un prosopel. agent de circulatie’’.. trotuarele’’. Cand . Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.. urmatorul spune: . Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc .. atat pentru scolari si prescolari. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.Vehiculele’’ se deosebesc de .. In mijlocul strazii.agentul de circulatie’’ . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. Dupa ce ..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. de indata ce . in picioare. Jocul.. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze.. locul unde..apoi o descrie..pe un scaunel. pietoni’’ iar ceilalti. steguletul verde . dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’..trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.Participantii sunt asezati in cerc.... in picioare . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . . vehicule’’ . Varianta: De aceasta data. Jocul continua apoi cu un alt. Ex ...

in spate. acum alergaţi înapoi. La primul semnal de începere al educatoarei. Echipa al cărei 6. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. 5. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. de la 1 la 10. Fetiţa se trezeşte. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. inapoi. Jocul se repetă de mai multe ori. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. Se repetă de mai mult ori. el aleargă cu ea în faţa şirului. Ex: Papusa jos. La semnalul eudcatoarei. veniţi la mine ! Copiii aleargă. la stanga. Educatoarea spune : « Puişori. « Paznicul » strigă două numere deodată. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. care este «paznic ». mai aproape. Dacă reuşeşte. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. iar catelul sus! Jocuri 1. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. schimbă locul cu copilul atins. dacă nu. sus. îl leagă la ochi cu o basma. in speta cadrul didactic. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. se ridică în picioare. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. la dreapta. ciripind. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. sde uită cu mâinile la ochi. inainte. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. « Puişori. La semnalul educatoarei. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. Educatoarea notează punctele. La semnalul dat de educatoare. . « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. După trei încercări nereuşite. Când mingea a ajuns la acesta. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. faţă în faţă. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. care. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. 3. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. 4. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. după câţi copii sunt. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. departe. trece mingea copilului din spate. După fiecare alergare se schimbă rolurile. de exemplu 1 si 4. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. educatoarea îi cheamă din nou. jos. jocul continuă în aceeaşi formaţie. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. 2. la rândul său o transmite mai departe. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. procedând la fel. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. trece alt copil în cerc. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber.

iar pe linia lui se vor aşeza cuburile.pisoii” se adună împrejurul ei.miau”.. el trebuie să o ridice. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. « Pisica şi pisoii » La început.. 8...Cercul se trasează cu creta pe sol. cealaltă „şoriceii”. „şoriceii” rostesc ultimul vers. să revină la locul său şi să continue jocul.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. Când se trezeşte. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. Dacă un jucător scapă mingea. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. se ghemuiesc.Pisica” închide ochii.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. 9. timp în care . . toţi .prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. restul vor fi iepurasii.. în spatele liniei de plecare.” Vulpea se trezeşte.. Se delimitează căsuţele prin două linii.. După învaţarea jocului. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.Copiii.. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor.pisoii” aleargă liber împrejur.. .miau.zburaţi”. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii.La comanda educatoarei.unde se opresc şi strigă: . Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil.. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. Rândunica din mijloc care nu are cuib. Jocul continuă.. adică . una reprezentând „pisicile”. La 5-6 m.La comanda educatoarei. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). La acest semnal.. La semnalul educatoarei . 11. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. unul câte unul. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe.pisica” strigă: . « Vulpe. Jocul se repetă.La semnalul de începere. executată la comandă. 7 . . care este aşezată în jurul unui cerc mare... Jocul se repetă. fiecare lângă un cub. 10. dinainte fixat. 12.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. cu faţa spre el. aşezaţi în şir. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. care stă în culcuşul ei.Un copil va fi vulpea. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti.

la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. 15.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. următorul din coada şirului pleacă în tunel. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. înapoia liniei de plecare. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. 18. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. “Ştafetă cu transport de mingi” . La semnalul educatoarei . Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. La semnal. La semnal. Câştigă echipa care termină prima traseul. a terminat prima. predând ştafeta următorului prin atingere. 14.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. coboară. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. trecând apoi la coada şirului. Coloanele se aşează în spatele râului. se întorc prin alergare la echipe. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. se marchează râul. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. el rămânând în faţa şirului. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. următorul din coada şirului pleacă în tunel. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. primii din fiecare şir escaladează banca. Aceştia prind mingea.pornind altă grupă de elevi. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. el rămânând în faţa şirului. primii din fiecare echipă. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. sau măsuţe). Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. La semnal. egale ca număr aşezate pe două coloane. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. 19. 13. aşezaţi în şir. unul câte unul. execută târârea pe sub tufe. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. îi ating pe următorii. Când ajung la capătul tufelor. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. 17.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea.La semnal. 16. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. se deplasează pe distanţa stabilită. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă.La semnal. din culcat înainte . După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea.

o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. reproducând sunetul claxonului” ti.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. Câştigă echipa care termină prima traseul. tiii. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. va alege o jucărie şi o va denumi. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. ş. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. merg până la un punct fix. ti. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina.apoi. .să precizeze utilitatea obiectului ales. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple).. copilul va numi obiectul.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. 3. 2. apoi vor mima acţiunea de a se juca. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală.” 2. imitarea unor acţiuni. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. 3. la întoarcere. u. 2.La semnal. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. j) integrate în cuvinte.. v..primii copii din şir apucă mingea cu două mâini.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. ţ. u. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. având în faţa lor jucăriile.. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. predau mingea şi trec la coada şirului. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri..

Este roşu. Educatoarea arată o jucărie. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori.” . • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. Un copil alege o jucărie. VARIANTA 2. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. • Răspunde numai copilul solicitat. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori.” VARIANTA 1.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. mimarea unor acţiuni. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.). Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. Educatoarea denumeşte o culoare. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. 2. o va denumi. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. jucării care au aceleaşi culori. copilul va preciza utilitatea acestuia. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. veselă. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. VARIANTA 3. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. îmbrăcăminte etc. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. albastru. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. aplauze. galben. 3. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. verde. aplauze.

MATERIAL: jucării.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. 3. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. 4. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. 2. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. Să denumească jucăria aleasă. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. 5. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. verbalizând acţiunea. 2. o cutie mare. REGULILE JOCULUI: . La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. 5. Să denumească locul ei în sala de grupă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. aplauze. ghicirea. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.4.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat.

MATERIAL DIDACTIC: siluete.” VARIANTA 1. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. 6. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. păpuşa marionetă. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. păpuşa. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. Opţional. la cadrul de poveste adecvat. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. îl recunosc şi îl denumesc. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. siluete de personaje. VARIANTA 2. cadru de poveste. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”.• La cererea unei păpuşi. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. Prin versurile:Hai. ecusoane. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. casetofon. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. • Dezvoltarea acuităţii auditive. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. ghicirea. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. 2. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste.marionetă.

. ea este dată de la un copil la altul.... Magazinul poate fi: alimentar. coşuri de jucărie. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. bani de jucărie.. aplauze. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. salută apoi cere politicos obiectul dorit. identifică personajul şi povestea din care face el parte. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. Vânzătorul . MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.). etc. personajul şi povestea căreia îi aparţine. o scufiţă roşie. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. 8.. 3.. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. de jucării sau de îmbrăcăminte.. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil).. sacoşe. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. ELEMENTE DE JOC: imitarea. o punguţă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. ecusoane cu personaje din poveste. pe baza elementului dat. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. o pălărie de vânător. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. 2.. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului.. • Activizarea vocabularului.. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. folosirea banilor de jucărie. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat).. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. 3. să redea dialogul între două personaje ale poveştii.. 4. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. 2. să folosească în timpul jocului. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. identifică personajele şi povestea din care fac parte... SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului.”.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. în situaţiile create. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. formulele de politeţe potrivite. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.

Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. „Mărul are culoarea roşie”. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. 3. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. salută şi pleacă. obiectul este plătit. După această scurtă conversaţie. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. . iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. Toţi copiii imtă acţiunea.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. prezentându-l vânzătorului. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. Sau „Mărul este un fruct”. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul.să imite şi ei aceeaşi acţiune. aplauze.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. apoi salută şi pleacă. 4. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. „Mama citeşte”. Ea va imita spălatul păpuşii. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. întrebând: „Ce face păpuşa?”. ghicirea. mulţumeşte vânzătorului. cumpărătorul mulţumeşte. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. apoi le vor mima şi ei. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. „Iepurele fuge”. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. 2. „Câinele latră”. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. Exemplu: „Copilul desenează”.

REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. mărimi şi culori diferite variate. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. MATERIAL DIDACTIC: jucării. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. cercuri mari de diferite culori. utilizând numeralul ordinal. 2.2. iar în cercul roşu jucăriile mici. . • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. 2. să folosească corect numeralul ordinal. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. grupa copiilor cu păpuşi. „Ursuleţul”. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. forme şi culori variate. un săculeţ. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. 3. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. să interpreteze un cântec învăţat anterior. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. 3.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3. grupa copiilor cu ursuleţi. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. grupa copiilor cu maşinuţe. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. cifre. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara.

În aer este mult fum. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. aer. aer. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Exemplu: „Copilul plantează un pom. fie de deucatoare. 4. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. siluete de animale. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii.”Copilul sapă o groapă. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. pământ. pământ). Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. fie de către un copil. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. lipind ornamente din hârtie glasată. aer. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. 3. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. în mod creativ. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. pământ. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). 2.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. Pe rând. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. cutii. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). După gruparea animalelor. 4.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. pământ). aer. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. pot aduna hârtii. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea.”.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. În a doua parte a jocului. .

diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. în raport cu un reper dat. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. mânuirea materialului.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. ELEMENTE DE JOC: surpriza. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. 3. Morcovul este o legumă. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. 4. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. 5. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. . să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. mişcarea. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. 3. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. 2. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.. 2. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. aplauze. să plaseze conştient în spaţiul clasei.. Exemplu: „ Acesta este un morcov. respectând tehnica de lipire învăţată. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou.” La cerinţa educatoarei. 6.5.

mânuirea obiectelor. pe raft. etc. precizându-se poziţia pe care o ocupă. surpriza.. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. de haine. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj.. pieptene... periuţe de dinţi.. prosop... precizând poziţia pe care o ocupă. Pe rând.. pe covor. În continuare. perie de păr. îl denumeşte. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. Fiecare răspuns corect este aplaudat.... ELEMENTE DE JOC: mişcarea. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. în picioare. 2.. o cutie cu jucării. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. VARIANTĂ: .. apoi vor fi aşezate la locul lor. batistă. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute.. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. Ursuleţul este lângă.. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. pastă de dinţi.. Pe rând. în spatele scăunelelor. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. • Interpretarea corectă a unui cântec. Maşinuţa este în. Exemplu: „Am luat o carte. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. sub formă de surpriză. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. Păpuşa este pe.. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. doar prin pipăit. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. fără să-l scoată. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol... 3.. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. 7..) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi..

Pieptene. dezvoltarea sensibilităţii gustative. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. tăiate şi amestecate.tăiate. animalelor. (ex. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. VARIANTE:  Copilul gustă. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. mărime.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente.gust. plantelor şi munca oamenilor. apoi verbalizează acţiunea.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. iar un copil vine şi caută în săculeţ. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. obiectul respectiv.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. culoare. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. SARCINA DIDACTICĂ: . GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. moment de aşteptare. viaţa animalelor. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. ghicitori. activitatea omului. prin pipăit. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. legumelor).

• Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. ruginiu – toamna. să descrie imginile potrivite. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. galben – vara. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. să găsească elemente caracteristice acestora. motivând aşezarea imaginilor corecte. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. motivând alegerea făcută. coarne etc. să aleagă. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. înfăţişare. verde – primăvara. ELEMENTE DE JOC: . • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. blană. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. • Nu se admit răspunsurile în cor. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. clasificându-le după un criteriu dat. grupându-le pe anotimpuri la panou. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. hrană. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare.• Completarea celor 4 tablouri. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc.).  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. identifică. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. copite. coadă. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. • Mişcare pentru preluarea jetonului. un cântec. foloase. diferite mişcări specifice animalelor). dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat.

descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. ustensile specifice unei meserii. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. materiale.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. identifică animalul. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. Manipularea materialului didactic: jetoane. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. Interpretare de roluri. hrana. Mimarea unei acţiuni specifice. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. Mişcarea. foloase. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. mimând acţiunea respectivă. utilitatea acestora. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. aşezând imaginea pe panou. mediu de viaţă. medic – stetoscop. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. produse. stabilirea legăturii între unelte. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. educarea capacităţii de a efectua asocieri. croitor – centimetru. constructor – cască. motivând răspunsul. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. uneltele necesare practicării lor.

un copil scoate un obiect din sac. amiaza. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. Aplauza. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. noaptea. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. . lână. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. mătase etc. sticlă. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. VARIANTE:  Copii inched ochii. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. metal. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. Imitarea acţiunilor. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. • Valorificarea de semne distinctive. dimineaţa. • Moment de aşteptare. hârtie. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. • Prezenţa semnalelor sonore. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. material plastic. pânză. steguleţe din hârtie. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. • Limitarea timpului de răspuns. Recompense. medalioane colorate din plastic.

să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor.  Se audiază un fragment din poveste. „Capra cu trei iezi”. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. „Ciuboţelele ogarului”. recunosc personajul şi povestea. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”.• Pedepse hazlii pentru greşeli. lingură. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. periuţa de dinţi. despărţirea cuvintelor în silabe. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. . VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. se opreşte la un copil care alege o imagine. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. „Scufiţa roşie”. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. prosop. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. să povestească fragmentul ilustrat. prânz.furculiţă etc. personaj surpriză care face introducerea în joc. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. stimulente. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. copii extrag o siluetă. semnale luminoase. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti.

• Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. precizarea unor reguli de comportare în grup. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. Aplauze. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. Elemente de mişcare. ELEMENTE DE JOC: . denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. apoi îl repetă în întregime. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori.

GHICIREA ŞI APLAUZE. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. BEŢIŞOARE .DOUĂ CUBURI. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea.O MAŞINĂ ETC. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. o biluţă unui copil. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. O PĂPUŞĂ. ETC. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. PIPĂIE OBIECTUL. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. PROCEDÂND CA MAI SUS. MAŞINI. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI.• • • Manipularea jucăriei.) SURPRIZA. APLAUZE. ÎNTRECERE. Aplauze . STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. O DENUMEŞTE. PROMPTITUDINEA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. SURPRIZĂ. MIŞCARE. CORECTITUDINEA. CĂUTAREA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. CASTANE. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. MIŞCAREA. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. O SCOATE DIN SAC. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ.). ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. Semnale sonore. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. ÎL DENUMEŞTE. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. PĂPUŞI. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE .

UN PANOU. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . SE MOTIVEZA ). Fac gimnastica de mic. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . RIDICĂ JETONUL. APLAUZE. O VULPE. MOTIVÂND ACŢIUNEA. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR... RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. CI. LA AL DOILEA SEMNAL. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. Merg in pas alergator. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. TEATRU DE PĂPUŞI. ÎN ACEL MOMENT.respir usor. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. Intind bratele sa zbor. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. LA PRIMUL SEMNAL.DE PE COVOR. PATRU). APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. . Sar apoi intr-un picior. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. Ma opresc. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . SURPRIZA. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE.. DECÂT CELE DE PE LAC. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE.

(trece repede .mana tace.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.sarim in sus) 3.care se ridica) Si repara garduletul! 4.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.chit.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.bum.zbor-pasari mari .bum. BUNA DIMINEATA! 5.(mieunat languros.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .miau.cu bratele) Buna dimineata .cioc.(bat in masa cu pumnisorii.miau.palmele in fata pt.cioc. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).miau.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.bum.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.(aratatorul de la mana dreapta.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.chit.chit.chit.cioc.miau.cioc(ciocanesc fiecare deget.

urs etc. hi. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. şi se învârt în cerc. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. câine. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. zdup!” La terminarea cântecului. hop. zdup. una reprezintã “caii”. Cum cântã la moşi! Cântã. iar restul copiilor poartã nume de animale. Lupul pe câine. nu are cal. Ah! Ce mai cocoş. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Ah! Ce mai cocoş. ţinându-se de mâini. Câinele pe vulpe. Ah! Ce mai cocoş. cu faţa spre interior. La ursul din pãdure . Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. apoi urmeazã cocoşul. Vulpea pe cocoş. Cum cântã la moşi! Cântã. lupul. Vulpea pe cocoş.Copiii sunt aşezaţi în cerc. lup. vulpe. cãluţ. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. hi! Hi. vulpea. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. Câinele pe vulpe. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Ah! Ce mai cocoş. zdup! Zdup. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. La comanda de începere a jocului. Educatoarea împarte rolurile copiilor. Dupã aceste cuvinte. Cum cântã la moşi! Cântã. Cum cântã la moşi! Cântã. de pãmânt. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. ursul. ce mai cocoş. câinele. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. vine şi se prinde de mijlocul moşului. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. zdup. ca: cocoş. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. acesta este primul. Astfel. iar cealaltã “cãlãreţii”. Cum cântã la moş. Popovici): “Cãlare pe bãţ. “cãlãreţul”. Un copil. hop! Hop în galop. hop. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. hi. cãluţ. egale ca numãr. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. hop. de pãmânt. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã.

iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. nu muşcã. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Copiii repetã. care le spune o istorioarã. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. s-a-nfuriat! Mârâie. De la ursul din pãdure. “bârlogul”. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. înainte de a fi atinşi de “urs”. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Doarme? Haide sã-l trezim. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. În faţa lor. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. denumit “casa copiilor”. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Ursul doarme nemişcat. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. “povestitorul”. ţinându-se de mâini. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . stã un copil. Ne-a vãzut. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Copilul prins îi ia locul. Nu latrã. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Copiii repetã. Copiii. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. Stã cuminte. la câţiva paşi. în spatele liniei de plecare. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. se apropie tiptil de câine. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. folosind propoziţii scurte. liniştit. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. Împreunã cu educatoarea. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Copiii repetã cele spuse de povestitor.

La auzul acestor cuvinte. fişe individuale de lucru. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. . Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Obiective operaţionale: . 1. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. Coechipierii au voie să se ajute între ei. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. „mai puţine”. unde trebuie sã atingã peretele. „mai puţine”. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. 2. 2. închiderea şi deschiderea ochilor.Cele două grupe de copii răspund pe rând. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . jetoane cu fructe şi legume de toamnă. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. 3.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 8. imagini cu căsuţele animalelor. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Materialul didactic: veveriţa. 3. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Desfăşurarea jocului: • • • • . Pe rand.să raporteze cantitatea la număr. pisici. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. Iedul drag îşi apără. Elemente de joc: Riţa. alune. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9.să resolve corect sarcinile fişei.Veveriţa. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Ea pe pomi se caţără. Un copil va primi rolul de fermier . Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Copiii numără animalele din căsuţe. . Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. căţeluşi. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Regulile jocului. –.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare.Veveriţa.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor.să efectueze operaţii simple de calcul oral.cai. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor.4. întrecerea. “Muuuu” e vorba ei. Este tot al ei. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. traseul veveriţei. oi. În fiecare căsuţă vor fi 2. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. 5 4 sau 3) animale. =). Împreună sunt şapte oiţe.). 6) animale. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. 4 animale. jetoane cu cifre. respective la cifra corespunzătoare. . Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd.etc. plicuri. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Obiective operaţionale: . consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi.

Numără crescător de la 6. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. 13. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Numără descrescător de la 8. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Pe rând. La semnal. 9. 9. Câte au rămas?. 6. iar după ea urmează a opta albinuţă. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. stimulente albinuţe. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. 4. 7. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. 8. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. imitarea zborului albinuţelor. 11. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. 12. Găseşte mai multe variante de descompunere. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. 10. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Adună alunele în coş. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Exemple: 1. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. În final. În ultima parte a . Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. 3. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Descoperă cifra care lipseşte. Dacă răspunsul copilului este corect. 5. 2. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Ia din coş 2 alune. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei.

zum albiniţa mea! 10. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. . mânuirea materialului. • dezvoltarea spiritului de echipă. În final. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. jetoane cu cifre. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Grupa este împărţită în două echipe. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice.. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. O fetiţă pleacă acasă. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. jetoane cu imagini. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. apoi unul se va ascunde. aplauze. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui.jocului. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. zum. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. apoi problemele vor fi formulate de către copii. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori.. La început. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga.

Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare.(5. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Obiective operaţionale: . Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Spre deosebire de prima parte a jocului. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. alt copil va veni să corecteze greşeala. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. 5.să utilizeze corect simbolurile « +. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. ei primesc o recompensă. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . Se motivează aşezarea. În partea a doua a jocului. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8.2=3) (7+ 1=8) 11. Dacă aşează corect.şi = » . Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Un pitic pleacă la plimbare. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. siluetele personajelor. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. . „=”. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. 4. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. • • . grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. „-”. aplauze. Dacă nu rezolvă corect sarcina. mânuirea personajelor. . exerasarea număratului în limitele 1-10. 6. Elemente de joc : surpriza. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. 3. 12. 9 sau 10). . .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată.să rezolve corect fişa de lucru individuală . Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. 1. La cererea educatoarei. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. grupele. cifre.

să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. . 13. sinteza. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. analiza.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. mişcarea.Elemente de joc : surpriza. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. . .să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. .  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. Se verifică prin numărare. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. . . Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. 4.» si « = » . Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. 5 sau 6 cărţi. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. generalizarea) : Obiective operaţionale : .DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. apoi să spună cum le-a aşezat. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. Împreună sunt şapte cărţi. 9 sau 10) cărţi. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate.să rezolve corect fişa de lucru individuală. . Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi.si = ».să utilizeze corect simbolurile « +. . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. până vor fi exemplificate toate variantele. « . în limitele 1-10. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Copiii numără cărţile de pe raft. . La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.

mânuirea materialului. o aruncă din nou educatoarei . următoarele exerciţii: . aplauze .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . Elemente de joc: surpriza. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. diplome. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . dezvoltarea atenţiei . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. Educatoarea aruncă mingea unui copil . siluete reprezentând rechizite. ursuleţi . avioane . un stilou. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . recompensele.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini.pentru echipa nr. Material didactic: ghiozdan. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare).fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. 5. 5. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. . scrisoare. 7. (se vor folosi două imagini: o carte. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . cuburi . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. 6. . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. probleme ilustrate. întrecerea. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . VARIANTE DE JOC I . 8. mărime). deplasarea. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . iepuraşi .pentru echipa nr. 7. Dacă aceasta este rezolvată corect. descoperirea grupurilor de obiecte . Ex: 3. acesta o prinde . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. sunetul clopoţelului. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . păpuşi . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” .peştişori ) . închiderea şi deschiderea ochilor . cifre de pus în piept. a spiritului de observaţie . Copiii aşează 3. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . jetoane cu cifre. apoi merge la masa cu material . 6. închiderea şi deschiderea ochilor. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. aplauzele. clopoţel. 8.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini.

ELEMENTE DE JOC : surpriza . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . zece lădiţe . În acest timp se ascunde una din lădiţe . mânuirea materialului . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Se cere copiilor să închidă ochii . la bătaia din palme a educatoarei . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . Răspunsurile corecte se aplaudă . II. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . închiderea şi deschiderea ochilor . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . VARIANTE DE JOC I. Sortarea se face prin întrecere . La alt semnal . celălalt cu imaginea unui mere) . III.Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. toate .II . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. întrecerea . unul merele verzi . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . VARIANTE DE JOC I. întrecerea . pătlăgele . copiii verbalizează acţiunea . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. copiii deschid ochii . unul merele roşii . mânuirea materialului . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . La alt semnal . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . cinci coşuleţe . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. părul are pere verzi şi galbene . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor.patru lădiţe . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . surpriza . sesizând lipsa unei lădiţe. fiecare în câte o lădiţă. La fel se procedează şi cu perele .închiderea şi deschiderea ochilor . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . . mari şi mici plantate în grădină. cartofi ) . vinete . „Eu am cules o mulţime de pere”.două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . legume decupate( morcovi. Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . Fructele culese sunt aşezate în coş . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . ardei.

în . VARIANTE DE JOC I. La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. a spiritului de observaţie . La următorul fluier copiii deschid ochii . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. în spatele . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . lângă . copiii închid ochii . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . La fluierul educatoarei . exersarea atenţiei . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Unul va sorta legumele mici . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . III. „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . a memoriei . în faţa . unul pe cele mari .II. Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . aplauze . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . Sortarea se realizează prin întrecere . La următorul fluier copiii deschid ochii . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . În acest timp se va ascunde o lădiţă . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . Se descoperă copacul . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor .etc. III. La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă.La fluierul educatoarei copiii închid ochii . în spate . închiderea şi deschiderea ochilor . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . fixarea locului numerelor în şirul numeric . II. lângă copac . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă .