JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . iese din joc. dar şi de verificare a acestora. Exemple : Culeg flori . mănâncă etc. zemos etc . a originalităţii . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus.pisică . De asemenea.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . adresându-i acestuia o noua întrebare. a fost metoda Răspunde -Aruncă . fricos . porc etc. d ) . -4c ) . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.mă spăl etc.Interoghează. frunze ingălbenite . cal . roşu . În acest sens. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. b ) . Am considerat.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . Participanţii activi se selectează ad-hoc. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….pentru dezvoltarea imaginaţiei. dulce .prindere a unei mingi uşoare. Mărul – rotund . Baiatul construieşte castele din nisip. ursuleţ. e ) .pentru cultivarea fluidităţii expresionale .pentru cultivarea fluiditaţii. 4 . păsări călăoare. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor.sterg praful .să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri.minge . prin organizarea unor jocuri . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. Păsările zboară . oaie . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. Papuşă . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . aşadar.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . printr-un joc de aruncare. apoi o aruncă altui coleg.scriu .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. alb .o maşină. copii care culeg mere etc.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . Copilul care prinde mingea. cântă . camion etc.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . mai multe sacoşe etc.exerciţiu deosebit de agreate de către copii. dar nu ştie răspunsul.iute . pufos etc . f ) .

nu i-a obosit. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. 5 . la activizarea lui.d. părinţi şi educatori. de integrare eficientă în mediul natural. un interes sporit pentru activităţi. a treia pereche ş. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. social şi cultural. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. dar alţii se poticnesc. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. vorbirea lor este neclară. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. Unii vorbesc fără dificultăţi. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. în acelaşi timp. cursiv. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. nesigură şi uneori peltică. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. optimizându-le. un apăsător complex de inferioritate. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. ca urmare a reacţiei celorlalţi. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. La semnal. bine dezvoltaţi. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte.a. Jucătorii se dispun în perechi. Cu timpul. Copiii formează un cerc. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. contribuind în acelaşi timp din plin. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă.educatorii. Toţi. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. Mingea trece mai departe. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. Acesta aruncă unui copil mingea. În centrul cercului stă conducătorul jocului. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă.m. Urmează a doua pereche. expresiv şi frumos. un principiu de organizare.

în centrul căruia se află con ducătorul jocului. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. înainte de a prinde mingea. să execute 4 sări turi pe loc. — Participanţi Materiale Două. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Acesta pasează mingea la întâmplare. La semnalul 6 . în spatele unei linii. In faţa fie cărei echipe. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. Scop — Dezvoltarea atenţiei.ultimul în joc. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. toţi trebuie să drepţi. la două semnale. — 20 —30 de copii. pe o distanţă de 5—8 m. — O minge uşoară. iar la trei semnale. trei echipe a cîte 8—20 copii.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. vitezei şi promptitudinii. Conducătorul la un semnal cu fluierul. Participanţi — Două sau mai multe echipe.. Câştigă cel care rămîne . copiii să execute două genoflexiuni. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. Copiii stau în coloană cîte unul. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme.. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. Materiale — Fluier. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. Culesul mingilor Loc — în aer liber. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. joc care trebuie să rapid. cu hârtie sau cu sfoară. Participanţii formează un cerc.

La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. condu-cînd câte un cerc. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul.a. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. La un semn al conducătorului jocului. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . 7 .6 — 15 copii.Sfoară. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge.conducătorului de joc. trei ori. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. ajunge la al treilea ş.. fie din lemn. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte.în sală. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. Jocul poate fi repetat de două. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. predînd ştafeta următorului. fie din hârtie. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. Participanţi Scop .d. Va câştiga echipa care termină prima. — 10 —30 de copii. la semnal. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei.m. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. cel căruia îi aparţine. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. Organizaţi în două sau mai multe echipe. . Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. . Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. Pe traseul de deplasare a copiilor.Dezvoltă îndemînarea. fără ca ele să se răstoarne.

să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. avînd câte două beţişoare în mină.d.. două beţişoare pentru fiecare .în sală. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. primii din fiecare echipă. .Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire..d. Trei. Figuri geometrice 8 . echipa sau participant. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. aleargă spre masă. cel care 1-a pierdut. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi.examinare" vizuală. la o distanţă de 4— 6 m. stabiliţi iniţial. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. După 60 secunde de . apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale .m. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. patru copii se aşează unul lingă altul. care au ieşit din încăpere.a. este desigur cel mai bun. Apoi cei doi copii. cei doi părăsesc camera.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii.a.în sală. locul şi îmbrăcămintea lor.m. La semnalul con ducătorului de joc. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. iar cei 3—4 copii. Dacă se pierde bobul pe traseu.Dezvoltarea spiritului de observaţie. - Participanţi -10-30 copii Scop . dând beţişoarele următorului din echipă.. poate preda beţişoarele. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop .Dezvoltarea îndemînării.). el trecând la coada şirului ş. trasată înaintea scaunelor. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.

Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. Copiii trebuie să fie atenţi.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. — O tablă. — 20—30 copii. — Dezvoltarea memoriei. 9 . Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. una lângă alta. cretă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil.

— în aer liber sau în sală. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. care vor fi consideraţi câştigători. Dacă el nu răspunde repede. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător.m. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă.d. sau „sol”. La semnalul conducătorului de joc. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. este eliminat din joc. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. 2—4 ace şi aţă de cusut. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. La un semnal. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. Primul jucător. — Dezvoltă promptitudinea. Din copiii care iau parte la joc. gîndirea rapidă.a. din fiecare echipă. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. ei introduc aţa în ac. — O minge de cauciuc sau de handbal. din joc. 8—40 copii. în acelaşi timp. spunând. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. — 20—20 copii. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. în acelaşi sens şi cât mai repede. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). Jocul poate fi îngreunat. se formează două sau mai multe echipe. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. Aer. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. . Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). sau „apă”. apă. cu voce tare : „aer”. pe circumferinţa unui cerc.

.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. cele greşite sunt corectate de colegi. mânuirea materialelor. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. oglindă. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. 5. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. surpriza. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. 2. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. batistă. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. O va scoate din săculeţ. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. săpun. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . 4. perie de haine. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. periuţă de dinţi. să găsească antonimele unor cuvinte date. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. perie de ghete. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. 3. pieptene. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. prosop. imitarea acţiunilor. aplauze. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. ghicirea. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). iar dacă nu este corect. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). aplauzelor. şerveţel. motivând alegerea. savonieră.

Frumoasă-i strada noastră ’’. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. aruncarea gunoaielor pe jos). îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. Un elev vine la catedră. păsări etc. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. Exemplu: curat – murdar. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. Nu distrugeţi natura. aer.. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . pământ). JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. bun – rău etc. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. • Consolidarea deprinderilor de orientare. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. aer. .. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. Să ocrotim natura. li se mai acordă doar un punct. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. ia un cartonaş. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră.) . 2. poluat – nepoluat. pământ). În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. motivând alegerea. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. Anterior planificării şi desfăşurării jocului.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. etc. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). foc în pădure.

apă. cutii. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. În aer este mult fum. cerb. aplauze. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. aplauze. în poziţia şezând. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. întrecere. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. 4. şoarece. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. USCAT. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. întrecere.siluete de animale. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Ex: În apă sunt aruncate sticle.. animale. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . fie de către învăţătoare. arbore. Aceste etichete se prind de piept. pământ. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. pământ. reguli. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. AER.3. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . După gruparea animalelor. bufniţă. • viaţă. grâu. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. Elevul care are ecusonul . 5. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. insectă.. iepure. . • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.vierme. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. adună hârtii.oameni’’. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. aer. oameni. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). aer. etc.. iarbă. a locului pe care îl ocupă. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. fie de către elevi. ELEMENTE DE JOC: surpriza. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. a legăturilor care se fac între plante şi animale. aer. pasăre. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi.cerb’’.

• Păduri incendiate. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente.Delfinii’’ şi . aer.Planeta Albastră’’. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei..plămânul verde’’ al planetei. • Copiii lucrează pe două echipe. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. soare). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. aceleaşi pentru ambele echipe. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente.). casete video. Jocul se desfăşoară pe două echipe. sub forma de întrecere.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). plastic). echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. exerciţiul. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. • Aspecte din natură în timpul secetei. CD. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. . • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură.. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). dispariţia unor animale etc. secetă.). METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. defrişări. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. animalelor şi omului (apă. maşini care elimină gaze de eşapament. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. După rezolvarea fiecărei sarcini. . mamnifere etc. furtuni.. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. insigne etc. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. problematizarea. explicaţia. Chinuiesc animalele. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor... imaginate de învăţătoare. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul.Doxi’’. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.Balenele’’ etc. • Să explice de ce pădurea este .

. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv.. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret.chimicale’’. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. Distrug plantele. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). Ocrotesc plantele şi animalele..6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. apoi se întorc în fugă. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. îl poate pune pe el în dreapta jos. imitând mişcările peştilor prin apă. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane.. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. Rup florile îndrăgite din parc. aruncă deşeurile în coş. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . protecţia animalelor.sticle’’.. colectare de fonduri. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri.detergenţi’’. . Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. în formă de evantai. Respect animalele şi plantele. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. Câştigă echipa care termină mai repede. Ţinând cartoanele în mână. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. . Jucătorii se numerotează. curăţenia unei zone. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. etc. pe grupe formate din 5-7 jucători. aruncând toate gunoaiele în coş. La comanda start. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. iar . . pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. . pe care să o arunce în coşul de gunoi. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1.gunoaie’’. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. care trebuie să ridice o carte. etc.. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. pe masă în faţa jucătorului.ambalaje’’.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. ghemuindu-se la pământ.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă.Mă joc frumos cu animalele.. protecţia unui copac etc. dând ştafeta următorului elev. adică cel din dreapta numărului 1. Apoi.

SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . coş de nuiele în care se află alimentele. situaţiile surpriză. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. Tot ce ne înconjoară.înfiat’’. Cu timpul. căutând.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie.. JOC DE ROL . REGULI DE JOC: elevii vor . buline. în care pot nota înălţimea. Ei sunt invitaţi .. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. sau toamna. hârtie. ghicirea.. Se dă startul şi. până la un alt indiciu.. perioada când înfloreşte. aplauze. forma fructelor etc. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . copiii pornesc spre pădure.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. casa noastră! . iar a doua echipă buline de culoare verde. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. În lumina amiezii. primăvara şi vara. o trăistuţă. dar că omul se poate . MATERIALE NECESARE: un copac. Aceasta este lumea noastră. carneţel. cu care va uda copacul. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul .. este penalizată sau va primi un supliment de . mişcarea. mişcarea. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. stimulente. Vâltoarea apelor.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului.. invitaţi copiii să . pături. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. Este Terra.. mirosul pe care îl răspândesc florile.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. ambalaje ouă Kinder.. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. studiaţi florile şi fructele. creion de desen. Când ieşiţi la plimbare. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le.Cabana Pădurarului’’.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. Răsăritul soarelui. Inocenţa ciocârliei. hârtie. casetofon. Susurul pâraielor. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. cuib de păsări natural. Energia vântului. recompense.muncă’’. ajungând prima la . pe cărarea şerpuită dintre copaci. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. pubelă pentru resturi alimentare.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). aparat foto.. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. În final. tacâmuri şi veselă unică folosinţă.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. ELEMENTE DE JOC: competiţia. Tunetul ploii.

ce foloase aduc. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac.Păstraţi curăţenia!’’. Deschizând fiecare ou. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . adăposturile unor animale.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .. oameni care taie şi defrişează copacii. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. se consemnează răspunsurile. În acest sens. câteva curiozităţi.Să ocrotim natura!’’.. care reprezintă diferite modele de comportamente. CEVA…………. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. vom vorbi de animale şi păsările din pădure.. pe rând. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.să observe vegetaţia unor copaci..Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. . Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile..s-a descurcat’’ cel mai bine. aflăm întrebările: Echipa 1 : .. Nu departe se vede . Odată ajunşi la acest popas. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. cu ce se hrănesc.aşa da’’ şi prin .. pe care scrie . probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. un muşuroi de furnici. flacoane de plastic. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . Răsfoind filă cu filă. să culeagă floricele. Pentru că timpul trece.aşa nu’’ la întrebarea: . să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. observă cum . vor răspunde prin . Echipa 2 : . apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării..Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. deodată.casa pădurarului’’.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : .Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. un cetăţean care aruncă hârtia jos.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel.

Educatoarea poate motiva sosirea lor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani.”. mai ales pentru gâscă. Focul făcea. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. care se citesc apoi cu voce tare. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. prin poziţia gurii larg deschise. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. denumirea acesteia. 2. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele.. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. în timp ce.”. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. respectând sensul acesteia. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. Copiii vor imita zgomotul focului. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus.. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . vâjj-vâjj. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. fie pe covor în semicerc. În continuare. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor.. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Afară era frig şi bătea vântul. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe.. imitarea sunetelor emise. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul.

Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. ş. un alt grup ajunge trenul. în spatele incisivilor inferiori. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori.. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. Grupa de copii va fi împărţiă în două. evitându-se prelungirea acestuia. ş. apoi cea a albinelor. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. limba va fi plasată jos. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. j). trenul (ş. 3. şarpele (s. iar restul vor alcătui şarpele. Grupa de copii va fi împărţită în două. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. j. vântul (j. ş. z). în cazul în care copiii articulează incorect. ş). imitând trenul. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. . Nu se va scăpa din vedere faptul că. În partea a doua a jocului. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Jocul continuă schimbând-se rolurile. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe.. 5. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. o parte dintre ei vor fi albine.s). SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. j. eventual marcat. alergând cu o viteză mai mare. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. z. în timp ce pronunţă j. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. 4. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. reproducând vântul.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). La alt semnal. j (braţele lateral). în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. iar colţurile gurii puternic trase în părţi.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat.. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. calul. cuburi.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. perie. . Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. oaia. prosop. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv.. raţa. Mihai. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. albina etc. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. pahar. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele.. .. găina. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. . pieptăne. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. La semnalul dat.”. pensulă. selectiv sau nu se face deloc. .indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. măturică. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. El se va aşeza cu spatele la grupă. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. cu braţele pe masă. după cum li se cere. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. 6. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. lingură. vrabia. păpuşă. 7. . gâsca. cocoşul. Acesta va spune: „Trezeşte-te. În desfăşurarea jocului. Material didactic: creion. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor.executarea acţiunii de către copil. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. Formularea corectă a genitivului. pisica. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia.. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. minge etc. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele.

mianună 2. În partea a doua a jocului. educatoarea ridică un anumit balon. păzeşte casa 2. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. educatoarea afişează silueta unui animal. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. muşcă 2. roade oase 3. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. balon albastru – rochiţă albastră etc. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. La întrebarea educatoarei. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. 9. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. 8. 10. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. zgârie 4. de exemplu: Câinele: 1. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. prinde şoareci 3. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. latră pisica: 1. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . fuge vrăbiuţa: 1. ciripeşte 5. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis.

o pisică pentru animale. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. cratiţă.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte.. pleacă spre grădiniţă. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. 11. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. solniţă etc. pentru seară: copilul se dezbracă. de aceeaşi categorie. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. serveşte micul dejun. scot obiectul (imaginea lui). Prin învârtirea acestuia. batistă. cretă. copilul face duş. pieptăne pentru obiecte de uz personal. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. doarme. se spală la chiuvetă. se joacă etc. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. raportarea lui la alte obiecte. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. de exemplu: la prânz. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. În desfăşurarea jocului. un alt disc cu un segment lipsă.a oprit la măr”. se descoperă pe rând o singură imagine. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. prosop. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. şerveţel. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. chibrit. GRUPA MIJLOCIE 12. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. se urcă în pat. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. De exemplu: masă pentru mobilier. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. Pe acest disc este fixat de un ax. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou.

un ceas deşteptător (sună ţrrr). Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. cu musculatura facială încordată. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. ridicat în spatele incisivilor superiori. după care răspunde la întrebarea pusă. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. educatoarea trece la un alt copil. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. după caz. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. iar copilul cu care aceasta dă mâna. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. 15. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. iar altele eronat. 14. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. diferind doar printr-un singur sunet. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. 13. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt).

sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. ridică acel cartonaş sus.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. grupa va mima dacă se poate. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. EU SPUN UNA. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. iar altul cu două sau mai multe elemente. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. repede şi formulează propoziţia. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. De exemplu. unul cu un singur element. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Astfel. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. 17. 16. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. După „lectura” scrisorii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. o acţiune specifică profesiunii .

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. apoi o pot sugera copiii. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. „Panglica mea are culoarea albastră”). Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. formularea corectă a propoziţiilor. Astfel. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. pe rând de mai mulţi copii. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. 19.respective. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. dacă piticul stă pe scaun. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. În desfăşurarea jocului. 18. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. În prima parte a jocului. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. 20. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. În cursul jocului. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. diverse jucării cunoscute de copii. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. În partea a doua a jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis.

Se pronunţă un cuvânt greşit. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. GRUPA MARE 21. iar cel care a primit mingea. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. „Din ce material este făcută?”. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate.CE E BINE. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. răspunde pronunţând cuvântul corect. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. zarzavat. pătrunjel. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. cumpărătorul n-o va primi. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. În încheiere. castravete etc. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. Acolo unde nivelul grupei permite. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. portocaliu. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. . În acest caz.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. solniţă. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. gutuie. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. cu palmele bine întinse oblic. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. ş. lăsând doar un loc pentru educatoare. ş-j. ji. lamă. şorţ. g. de exemplu: a) casă. sacoşă. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. carte. taxi măgar. j. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. cadă. grădină. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. După ce educatoarea va da exemple. şosete. ţ. da. stropitoare. r. castravete creion. guler. porc. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. scară etc. şoarece. 22. scrisoare. . sac. ce. castel. ca etc. şapcă. grâu. pa. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. sapă. mazăre. şopârlă etc. mătură ladă. je. pentru ş: şarpe. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. scafandru. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. Regulile jocului: la semnalul dat.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. În amplificarea jocului. patru . s. macara tavă. la. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. şi lasă timp copiilor. parc. v. na. va începe jocul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. taburet. scaun. crap. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. cretă. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. greblă. ci. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. castană. mănuşă. şoşoni. mălai. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. cană masă. sau pentr g: gâscă. 23 . în faţă. de pildă s: sanie. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: ... Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. duritate. corect-incorect.... . fie subiectul. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. fie predicatul. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. intensitate.. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. .. 25. În funcţie de nivelul grupei. grutate.. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. ascultător-neascultător. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună.Cireşele. curajos-fricos. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. . formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri).Primăvara. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. culori. fie atributul. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul.. În genere. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului.Toamna.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. . veseltrist. copiii merg la . 24.Merele se culeg din. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. asperitate..GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. temperatură. bun-rău. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. formularea unor propoziţii cu acestea.. rapiditate. În încheiere. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite.. se va stabili echipa câştigătoare. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. cu un număr egal de membri. pe rând. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.. pomii.

copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini.să circule numai la culoarea verde a semaforului.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. iar după însuşirea lor de către copii. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. le aşează pe şosele . degetar. În partea a doua a jocului. În mediul rural. Conducătorul jocului spune un cuvânt. o păpuşă mică. apoi din dreapta.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. maşină de cusut. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. ac cu aţă. foarfece. Pe străzile fără indicatoare. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. un tren scurt. o masă pătra 27. un tren lung. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. centimetru. 28. 26. se modifică sarcina didactică. o masă rotundă. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. stropitoare. cazma. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. De asemenea. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. .

Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. flanelograf.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Copii închid ochii. sa respecte regulile jocului .să identifice poziţii spaţiale.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar.flori rosii. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). tu spui multe ! 2. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. floare rosie. Pentru o mai bună coordonare. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.Eu spun una. . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.să denumească figurile geometrice. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. respectand acordul dintre subiect si predicat. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului.In partea a 2 a a jocului.să participe cu plăcere şi interes la activitate. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. .Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. Educatoarea va urmări toate echipele. ciocan. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. buline.să rezolve corect itemii fişei. Totodată. . rindea etc.fise de evaluare .calapod. ferăstrău. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect.Fiecare propozitie este trecuta la plural. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. 1. . Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora.

cel al gradinitei sau al scolii. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta.piese geometrice. Desfasurarea jocului . stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Material didactic:furnicuta. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. apoi unul se va ascunde. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Dacă raspunsul este corect. În ultima parte a jocului. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari.. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat.Ex. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric.. 3. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. . Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. La semnal. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. stimulente albinuţe. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta.. Obiective operationale: . Dacă răspunsul copilului este corect. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. imitarea zborului albinuţelor.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format.

. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . In mijlocul strazii. Cand . de la un trotuar la altul .Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000).strada ‘’. este marcat . steguletul verde . sta . . urmatorul spune: .agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt..pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.’’. calculatorul..urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. o bicicleta. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui... denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc .. locul unde. Jocul. agent de circulatie’’. de indata ce . pietonii’’.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei... reprezentand ..agentul de circulatie’’a lasat . ca atare. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.în momentul semnalului. . am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. Jocul continua apoi cu un alt. pentru a le capta mai mult atentia . Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. in picioare. pietoni’’ iar ceilalti.. elementul de joc. astfel introducand ca . Pentru a fi mai atractiv . incet. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .îl deschide.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. De o parte si de alta a strazii sunt . Joc didactic ... un disc de carton pe care e desenat un automobil. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ...Copiii sunt .agentul de circulatie’’ . Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. atat pentru scolari si prescolari. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. Fiecare copil se prezinta . Varianta: De aceasta data..apoi o descrie.Vehiculele’’ se deosebesc de . pietonii’’ pot traversa. Un copil spune . agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. in picioare .. In mijlocul strazii . El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.. taversand strada. In centrul acestor portiuni.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.Participantii sunt asezati in cerc. Ex .pe un scaunel. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. pe scaunel .’’.. trotuarele’’. sta un copil . pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I.. de exemplu. vehicule’’ . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic..Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. el ridica repede pe cel rosu.. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. Dupa ce .este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.... prin 2 linii paralele . o papusica si un prosopel. iese din cerc si jocul continua fara el.Copilul la care s-a oprit plicul.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde..

« Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. 3. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. . jocul continuă în aceeaşi formaţie. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. după câţi copii sunt. 2. sus. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. « Puişori. Dacă reuşeşte. Fetiţa se trezeşte. Echipa al cărei 6. jos. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. La primul semnal de începere al educatoarei. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. el aleargă cu ea în faţa şirului. Educatoarea spune : « Puişori. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. educatoarea îi cheamă din nou. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. « Paznicul » strigă două numere deodată. iar catelul sus! Jocuri 1. la rândul său o transmite mai departe. La semnalul dat de educatoare. trece alt copil în cerc. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. După fiecare alergare se schimbă rolurile. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. de la 1 la 10. sde uită cu mâinile la ochi. inapoi. Se repetă de mai mult ori. la stanga. in speta cadrul didactic. inainte. in spate. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. 4. dacă nu. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. Ex: Papusa jos. La semnalul eudcatoarei. Educatoarea notează punctele. La semnalul educatoarei. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. 5. Jocul se repetă de mai multe ori.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. trece mingea copilului din spate. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. mai aproape. se ridică în picioare. veniţi la mine ! Copiii aleargă. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. care. Când mingea a ajuns la acesta. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. de exemplu 1 si 4. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. După trei încercări nereuşite. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. acum alergaţi înapoi. îl leagă la ochi cu o basma. departe. la dreapta. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. schimbă locul cu copilul atins. procedând la fel. ciripind. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. care este «paznic ». faţă în faţă.

Când se trezeşte.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. Jocul se repetă. cu faţa spre el. 10.miau.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă.miau”. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. toţi . adică . Dacă un jucător scapă mingea. .. una reprezentând „pisicile”. 8. Jocul continuă..” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme..La comanda educatoarei.La semnalul de începere. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. dinainte fixat..prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.pisoii” se adună împrejurul ei. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti.” Vulpea se trezeşte.La comanda educatoarei. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. el trebuie să o ridice. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii... În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. . . executată la comandă. După învaţarea jocului. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. fiecare lângă un cub. Rândunica din mijloc care nu are cuib..Cercul se trasează cu creta pe sol.zburaţi”. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. 7 .. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. « Vulpe.. 12. Jocul se repetă.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. La semnalul educatoarei .« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. în spatele liniei de plecare.. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.pisoii” aleargă liber împrejur. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica).. Se delimitează căsuţele prin două linii.. să revină la locul său şi să continue jocul.. restul vor fi iepurasii. La acest semnal.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. se ghemuiesc.. timp în care .Pisica” închide ochii.Copiii. „şoriceii” rostesc ultimul vers. La 5-6 m. unul câte unul. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. aşezaţi în şir.Un copil va fi vulpea. care stă în culcuşul ei.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor.unde se opresc şi strigă: . Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. 11. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). « Pisica şi pisoii » La început. 9.pisica” strigă: . cealaltă „şoriceii”. care este aşezată în jurul unui cerc mare.

ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. Câştigă echipa care termină prima traseul. se deplasează pe distanţa stabilită. primii din fiecare şir escaladează banca. următorul din coada şirului pleacă în tunel. La semnal. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. La semnal. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. următorul din coada şirului pleacă în tunel. se marchează râul. “Ştafetă cu transport de mingi” . apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. egale ca număr aşezate pe două coloane. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. execută târârea pe sub tufe. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. sau măsuţe). Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. 15. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. La semnalul educatoarei . coboară.La semnal. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. aşezaţi în şir. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. trecând apoi la coada şirului. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. primii din fiecare echipă. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. se întorc prin alergare la echipe. 14. Coloanele se aşează în spatele râului. 17. Aceştia prind mingea. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. el rămânând în faţa şirului. a terminat prima. 19.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. înapoia liniei de plecare. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. îi ating pe următorii. La semnal. el rămânând în faţa şirului. Când ajung la capătul tufelor.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. unul câte unul.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică.La semnal. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. 16. 13.pornind altă grupă de elevi. predând ştafeta următorului prin atingere. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. 18. din culcat înainte .

• Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. reproducând sunetul claxonului” ti.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. apoi vor mima acţiunea de a se juca. imitarea unor acţiuni. 3.apoi. ş. la întoarcere. va alege o jucărie şi o va denumi. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). copilul va numi obiectul. ţ.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. u. ti. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. 3. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. v..o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. Câştigă echipa care termină prima traseul.” 2. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. . REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept.. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. 2. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.să precizeze utilitatea obiectului ales. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. predau mingea şi trec la coada şirului. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. având în faţa lor jucăriile. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren..) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r.La semnal. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. j) integrate în cuvinte. merg până la un punct fix. 2.. u. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. tiii.

• Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. galben. Este roşu. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori.” VARIANTA 1. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. aplauze. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii.). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.” . 3. VARIANTA 2. verde. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. • Răspunde numai copilul solicitat. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. Educatoarea denumeşte o culoare. aplauze. copilul va preciza utilitatea acestuia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. îmbrăcăminte etc. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. Educatoarea arată o jucărie. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. veselă. Un copil alege o jucărie. VARIANTA 3. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. jucării care au aceleaşi culori. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. 2. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. mimarea unor acţiuni. o va denumi.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. albastru. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.

2. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. verbalizând acţiunea. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. 3. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. REGULILE JOCULUI: . • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. 5. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.4. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. 4. Să denumească jucăria aleasă. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. Să denumească locul ei în sala de grupă. 5.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. o cutie mare. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. ghicirea. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. MATERIAL: jucării.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. aplauze. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.

VARIANTA 2. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut.” VARIANTA 1. • Dezvoltarea acuităţii auditive. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.• La cererea unei păpuşi. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. la cadrul de poveste adecvat. păpuşa marionetă. 6. MATERIAL DIDACTIC: siluete. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. îl recunosc şi îl denumesc. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. casetofon. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată.marionetă. păpuşa.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. cadru de poveste. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. Prin versurile:Hai.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. ghicirea. ecusoane. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. Opţional. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. siluete de personaje.

Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. Magazinul poate fi: alimentar. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. 8.. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. 4. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. ELEMENTE DE JOC: imitarea.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. ea este dată de la un copil la altul. aplauze. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil).. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. folosirea banilor de jucărie. pe baza elementului dat. să folosească în timpul jocului. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. 2. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. personajul şi povestea căreia îi aparţine. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. o pălărie de vânător. în situaţiile create. formulele de politeţe potrivite. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”... Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat).”. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc... 2.).. de jucării sau de îmbrăcăminte. etc. salută apoi cere politicos obiectul dorit. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.. o punguţă.. 3. ecusoane cu personaje din poveste..• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute.. bani de jucărie. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. identifică personajul şi povestea din care face el parte. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin... în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. • Activizarea vocabularului. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. coşuri de jucărie. Vânzătorul .. o scufiţă roşie. identifică personajele şi povestea din care fac parte... să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. sacoşe.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. cumpărătorul mulţumeşte.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. . Toţi copiii imtă acţiunea. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. apoi salută şi pleacă. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. „Iepurele fuge”. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. După această scurtă conversaţie.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate.să imite şi ei aceeaşi acţiune. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. salută şi pleacă. 2. 4. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. obiectul este plătit. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. „Mama citeşte”. „Mărul are culoarea roşie”. apoi le vor mima şi ei. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. „Câinele latră”.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. ghicirea. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. prezentându-l vânzătorului. Ea va imita spălatul păpuşii.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. Sau „Mărul este un fruct”. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. aplauze. 3. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. mulţumeşte vânzătorului. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. întrebând: „Ce face păpuşa?”. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. Exemplu: „Copilul desenează”.

2. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. cifre. grupa copiilor cu ursuleţi. grupa copiilor cu păpuşi. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. forme şi culori variate. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. cercuri mari de diferite culori. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. MATERIAL DIDACTIC: jucării. 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. grupa copiilor cu maşinuţe. 3. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. mărimi şi culori diferite variate. . • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. utilizând numeralul ordinal. 2. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. iar în cercul roşu jucăriile mici. 3. un săculeţ. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. să interpreteze un cântec învăţat anterior. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. „Ursuleţul”. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. să folosească corect numeralul ordinal.

În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal.”Copilul sapă o groapă. 2. 4. pământ. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. aer. În aer este mult fum. După gruparea animalelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. 4. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. siluete de animale. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. În a doua parte a jocului. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. în mod creativ.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. lipind ornamente din hârtie glasată. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. pot aduna hârtii. pământ). privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. cutii.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. aer. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. Pe rând. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. fie de deucatoare. pământ).) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. . imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. pământ. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. fie de către un copil.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. aer.”. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. aer.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. Exemplu: „Copilul plantează un pom. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.

copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. 2. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. 3. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri.” La cerinţa educatoarei. Exemplu: „ Acesta este un morcov. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. Morcovul este o legumă. 3. să plaseze conştient în spaţiul clasei. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. 6. 5. aplauze.. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. mişcarea. ELEMENTE DE JOC: surpriza. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. respectând tehnica de lipire învăţată. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. în raport cu un reper dat. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. mânuirea materialului. 4. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat.5. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. .

apoi vor fi aşezate la locul lor.. pe covor... să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. Pe rând. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. etc.. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. VARIANTĂ: .. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă.. precizând poziţia pe care o ocupă. prosop. îl denumeşte. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. pastă de dinţi. Fiecare răspuns corect este aplaudat. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. pieptene. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. Pe rând.. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele.. Exemplu: „Am luat o carte. perie de păr. batistă. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. 7. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. o cutie cu jucării.. precizându-se poziţia pe care o ocupă.... surpriza. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite.. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii.. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. pe raft. 3. doar prin pipăit. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. în picioare.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. Păpuşa este pe.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. • Interpretarea corectă a unui cântec.. Ursuleţul este lângă. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. fără să-l scoată. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. periuţe de dinţi. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. sub formă de surpriză.. de haine. Maşinuţa este în. mânuirea obiectelor. 2. în spatele scăunelelor.. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi... În continuare. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia..

• Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol.gust. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. plantelor şi munca oamenilor. tăiate şi amestecate. obiectul respectiv. activitatea omului. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. ghicitori.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. Pieptene. culoare. animalelor. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. (ex. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. prin pipăit. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. moment de aşteptare. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor .perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. SARCINA DIDACTICĂ: . apoi verbalizează acţiunea. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. dezvoltarea sensibilităţii gustative. mărime.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente.tăiate.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. viaţa animalelor. VARIANTE:  Copilul gustă.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. iar un copil vine şi caută în săculeţ. legumelor).Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor.

fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. să descrie imginile potrivite. • Nu se admit răspunsurile în cor. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. copite.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. să aleagă. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. verde – primăvara. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. un cântec. coarne etc.• Completarea celor 4 tablouri. galben – vara. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. motivând aşezarea imaginilor corecte. coadă. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. identifică. să găsească elemente caracteristice acestora. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. diferite mişcări specifice animalelor). foloase. ruginiu – toamna. hrană. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Mişcare pentru preluarea jetonului. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. clasificându-le după un criteriu dat. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. înfăţişare. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. ELEMENTE DE JOC: . • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. motivând alegerea făcută. blană. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. grupându-le pe anotimpuri la panou. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte.).

• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. identifică animalul. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. constructor – cască. ustensile specifice unei meserii. educarea capacităţii de a efectua asocieri. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. foloase.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. croitor – centimetru. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. materiale. medic – stetoscop. uneltele necesare practicării lor. mediu de viaţă. mimând acţiunea respectivă. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. Mişcarea. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . Mimarea unei acţiuni specifice. motivând răspunsul. stabilirea legăturii între unelte. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. aşezând imaginea pe panou. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. utilitatea acestora. Manipularea materialului didactic: jetoane. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. produse. Interpretare de roluri. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. hrana.

medalioane colorate din plastic. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. sticlă. • Moment de aşteptare. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. Aplauza. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. noaptea. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. . ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. amiaza. Recompense. Imitarea acţiunilor. • Limitarea timpului de răspuns. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. • Valorificarea de semne distinctive. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. material plastic. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. hârtie.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. metal. pânză. mătase etc. lână. un copil scoate un obiect din sac. dimineaţa. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. • Prezenţa semnalelor sonore. steguleţe din hârtie. VARIANTE:  Copii inched ochii. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei.

„Ciuboţelele ogarului”. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. prânz. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. copii extrag o siluetă.furculiţă etc. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. se opreşte la un copil care alege o imagine. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. să povestească fragmentul ilustrat. recunosc personajul şi povestea. „Scufiţa roşie”. semnale luminoase.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. „Capra cu trei iezi”. personaj surpriză care face introducerea în joc. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. . Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. periuţa de dinţi. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. despărţirea cuvintelor în silabe. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat.  Se audiază un fragment din poveste. stimulente. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. lingură. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. prosop.• Pedepse hazlii pentru greşeli. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze.

Aplauze. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. apoi îl repetă în întregime. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. ELEMENTE DE JOC: . Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. Elemente de mişcare. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. precizarea unor reguli de comportare în grup. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte.

Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. CASTANE. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT.). CORECTITUDINEA. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. GHICIREA ŞI APLAUZE. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. SURPRIZĂ. Semnale sonore. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. MIŞCAREA. PIPĂIE OBIECTUL. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. PROMPTITUDINEA. PROCEDÂND CA MAI SUS. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI.) SURPRIZA. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. MIŞCARE. Aplauze . GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. ÎNTRECERE. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. CĂUTAREA. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. O DENUMEŞTE. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. o biluţă unui copil. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. O SCOATE DIN SAC. PĂPUŞI. APLAUZE. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. BEŢIŞOARE .• • • Manipularea jucăriei.DOUĂ CUBURI. MAŞINI. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. ETC. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. ÎL DENUMEŞTE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI.O MAŞINĂ ETC. O PĂPUŞĂ. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL.

AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. . COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. Sar apoi intr-un picior. CI. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. TEATRU DE PĂPUŞI. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. APLAUZE. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ.. UN PANOU. PATRU). CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. SE MOTIVEZA ). ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. Intind bratele sa zbor.respir usor. SURPRIZA. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. RIDICĂ JETONUL. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. SE VA ÎNCHIDE CORTINA.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). Merg in pas alergator. Ma opresc. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. Fac gimnastica de mic. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. LA PRIMUL SEMNAL. MOTIVÂND ACŢIUNEA. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI.DE PE COVOR.. LA REDESCHIDEREA CORTINEI.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. DECÂT CELE DE PE LAC. LA AL DOILEA SEMNAL. O VULPE. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. ÎN ACEL MOMENT.. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI.

miau.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.cioc. BUNA DIMINEATA! 5.cioc(ciocanesc fiecare deget.(aratatorul de la mana dreapta.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .sarim in sus) 3.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.(trece repede .cioc.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.chit.(bat in masa cu pumnisorii.chit.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.zbor-pasari mari .Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.mana tace.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.chit.bum.chit. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.cu bratele) Buna dimineata .la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.miau.miau.cioc.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).care se ridica) Si repara garduletul! 4.miau.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .palmele in fata pt.bum.(mieunat languros.bum. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.

de pãmânt. hi. vulpea. hop. Cum cântã la moş. Ah! Ce mai cocoş. câine. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului.Copiii sunt aşezaţi în cerc. zdup. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. zdup. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Astfel. hop! Hop în galop. cãluţ. Educatoarea împarte rolurile copiilor. zdup! Zdup. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. Cum cântã la moşi! Cântã. Popovici): “Cãlare pe bãţ. Cum cântã la moşi! Cântã. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. lupul. ursul. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. hop. una reprezintã “caii”. lup. vine şi se prinde de mijlocul moşului. Ah! Ce mai cocoş. La ursul din pãdure . Cum cântã la moşi! Cântã. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. ce mai cocoş. La comanda de începere a jocului. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. Ah! Ce mai cocoş. acesta este primul. câinele. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. hi! Hi. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Câinele pe vulpe. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. nu are cal. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. urs etc. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Cum cântã la moşi! Cântã. Vulpea pe cocoş. Un copil. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. apoi urmeazã cocoşul. de pãmânt. Câinele pe vulpe. hop. ca: cocoş. cãluţ. egale ca numãr. ţinându-se de mâini. Dupã aceste cuvinte. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. cu faţa spre interior. Lupul pe câine. vulpe. iar restul copiilor poartã nume de animale. Ah! Ce mai cocoş. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. “cãlãreţul”. hi. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. iar cealaltã “cãlãreţii”. zdup!” La terminarea cântecului. şi se învârt în cerc. Vulpea pe cocoş.

Ursul doarme nemişcat. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. În faţa lor. stã un copil. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. se apropie tiptil de câine. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Copiii repetã. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. Stã cuminte. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Ne-a vãzut. De la ursul din pãdure. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. Copiii repetã. “bârlogul”. care le spune o istorioarã. Nu latrã. “povestitorul”. nu muşcã. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. folosind propoziţii scurte. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. liniştit. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. ţinându-se de mâini. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Copilul prins îi ia locul. denumit “casa copiilor”. Copiii repetã cele spuse de povestitor. înainte de a fi atinşi de “urs”. Împreunã cu educatoarea. în spatele liniei de plecare. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . la câţiva paşi. s-a-nfuriat! Mârâie. Copiii. Doarme? Haide sã-l trezim. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”.

utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. închiderea şi deschiderea ochilor. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. frunze pe care sunt scrise sarcinile. „mai puţine”. 2. „mai puţine”.La auzul acestor cuvinte. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. 3.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. fişe individuale de lucru. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. Coechipierii au voie să se ajute între ei. . unde trebuie sã atingã peretele. 2. 1.Cele două grupe de copii răspund pe rând. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. Obiective operaţionale: . Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Dezvoltarea operaţiilor gândirii.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. –. plicuri.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. =). 3. jetoane cu cifre. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare.să raporteze cantitatea la număr. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Împreună sunt şapte oiţe. Un copil va primi rolul de fermier . traseul veveriţei.Veveriţa.cai.etc. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Ea pe pomi se caţără. oi. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. respective la cifra corespunzătoare. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. 8. 5 4 sau 3) animale. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Materialul didactic: veveriţa. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. întrecerea.4.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. “Muuuu” e vorba ei. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. În fiecare căsuţă vor fi 2. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. .Veveriţa.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Este tot al ei. Pe rand. căţeluşi.). Obiective operaţionale: .  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. imagini cu căsuţele animalelor. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. Desfăşurarea jocului: • • • • . Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. . cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Iedul drag îşi apără. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. 4 animale. Regulile jocului. Elemente de joc: Riţa. 6) animale. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. .să efectueze operaţii simple de calcul oral. Copiii numără animalele din căsuţe. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. pisici.să resolve corect sarcinile fişei. alune. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă.

Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. 7. Numără descrescător de la 8. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Găseşte mai multe variante de descompunere. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. 11. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. 10. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. 3. 4. Exemple: 1. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. În ultima parte a . Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. 12. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Descoperă cifra care lipseşte. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. La semnal. Adună alunele în coş.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. 9. imitarea zborului albinuţelor. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. 9. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. 13. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Ia din coş 2 alune. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Dacă răspunsul copilului este corect. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. iar după ea urmează a opta albinuţă. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. 6. Pe rând. 5. Numără crescător de la 6. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. 2. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. 8. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . stimulente albinuţe. În final. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Câte au rămas?. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei.

al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. În final. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. mânuirea materialului. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. jetoane cu cifre. zum. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta.jocului. zum albiniţa mea! 10. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. apoi unul se va ascunde. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Grupa este împărţită în două echipe. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician.. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. aplauze. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui.. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. La început. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. . • dezvoltarea spiritului de echipă. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. O fetiţă pleacă acasă. jetoane cu imagini. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei.

Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . ei primesc o recompensă. . • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. 12. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. siluetele personajelor.(5. alt copil va veni să corecteze greşeala.2=3) (7+ 1=8) 11.să rezolve corect fişa de lucru individuală . Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. • • . mânuirea personajelor. „=”. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. . Un pitic pleacă la plimbare. Obiective operaţionale: . ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. aplauze. Se motivează aşezarea. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă.să utilizeze corect simbolurile « +. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. 3. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. exerasarea număratului în limitele 1-10. 4. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Spre deosebire de prima parte a jocului. 5. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 9 sau 10). Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt.şi = » . Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. . efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. Dacă aşează corect. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. Dacă nu rezolvă corect sarcina.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . 6. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. . grupele. Elemente de joc : surpriza. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . „-”. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. În partea a doua a jocului. La cererea educatoarei. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. 1. cifre.

Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. . 5 sau 6 cărţi. sinteza.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. apoi să spună cum le-a aşezat. până vor fi exemplificate toate variantele. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. .să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi.» si « = » .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. . Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.Elemente de joc : surpriza.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. . eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. . • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». analiza. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. 4. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Se verifică prin numărare. .si = ». în limitele 1-10. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. « . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Copiii numără cărţile de pe raft. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. 13.să rezolve corect fişa de lucru individuală.să utilizeze corect simbolurile « +. mişcarea. . . 9 sau 10) cărţi. generalizarea) : Obiective operaţionale : . Împreună sunt şapte cărţi.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. .

diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă .) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. VARIANTE DE JOC I . 5.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . acesta o prinde . închiderea şi deschiderea ochilor . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . 6. următoarele exerciţii: . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. 8.peştişori ) . recompensele.pentru echipa nr. deplasarea. descoperirea grupurilor de obiecte . Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. probleme ilustrate. mânuirea materialului. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. clopoţel. ursuleţi . 6. .pentru echipa nr.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. cuburi . deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. 7. Ex: 3. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . aplauzele. dezvoltarea atenţiei . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. avioane . Elemente de joc: surpriza. scrisoare. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . jetoane cu cifre. Dacă aceasta este rezolvată corect. . 5. aplauze .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. a spiritului de observaţie . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . Material didactic: ghiozdan. Educatoarea aruncă mingea unui copil . Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. apoi merge la masa cu material . Copiii aşează 3. (se vor folosi două imagini: o carte. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. sunetul clopoţelului. .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . 7. siluete reprezentând rechizite. un stilou. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . întrecerea. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . o aruncă din nou educatoarei . cifre de pus în piept. închiderea şi deschiderea ochilor. iepuraşi . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . 8. păpuşi . mărime). diplome. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare).

două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . vinete . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . toate . Răspunsurile corecte se aplaudă . Fructele culese sunt aşezate în coş . legume decupate( morcovi. pătlăgele . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. III.După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . unul merele verzi . Sortarea se face prin întrecere . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . mânuirea materialului . VARIANTE DE JOC I.Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ .închiderea şi deschiderea ochilor . copiii verbalizează acţiunea .II . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . În acest timp se ascunde una din lădiţe . întrecerea .patru lădiţe . „Eu am cules o mulţime de pere”. copiii deschid ochii . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . celălalt cu imaginea unui mere) . fiecare în câte o lădiţă.Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . La fel se procedează şi cu perele .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. închiderea şi deschiderea ochilor . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . ardei. la bătaia din palme a educatoarei . La alt semnal . zece lădiţe . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . mari şi mici plantate în grădină. părul are pere verzi şi galbene . întrecerea . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . II. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . unul merele roşii . Se cere copiilor să închidă ochii . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . cartofi ) . La alt semnal . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. sesizând lipsa unei lădiţe. ELEMENTE DE JOC : surpriza . mânuirea materialului . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. surpriza . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . VARIANTE DE JOC I. cinci coşuleţe . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite .

Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . Unul va sorta legumele mici . La fluierul educatoarei . în faţa . . III. La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . fixarea locului numerelor în şirul numeric . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . VARIANTE DE JOC I. copiii închid ochii . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . exersarea atenţiei . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . a memoriei . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. unul pe cele mari . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” .II. timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . În acest timp se va ascunde o lădiţă . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . în spatele . III. „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . Sortarea se realizează prin întrecere . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . Se descoperă copacul . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . în spate .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . lângă copac . închiderea şi deschiderea ochilor . lângă . II. Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . a spiritului de observaţie . în . La următorul fluier copiii deschid ochii . aplauze . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime .etc. ELEMENTE DE JOC : mişcarea .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful