JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. pufos etc .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . frunze ingălbenite .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . Papuşă .pisică . f ) .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. Copilul care prinde mingea.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . d ) . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. cântă .scriu .să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . Participanţii activi se selectează ad-hoc. mănâncă etc.pentru cultivarea fluiditaţii. Am considerat. oaie . dulce . b ) .Interoghează.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. aşadar. fricos .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale .pentru dezvoltarea imaginaţiei. zemos etc . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….o maşină. ursuleţ. e ) . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. În acest sens.iute . dar şi de verificare a acestora.exerciţiu deosebit de agreate de către copii.mă spăl etc. De asemenea. adresându-i acestuia o noua întrebare. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. apoi o aruncă altui coleg.pentru cultivarea fluidităţii expresionale .să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. păsări călăoare. mai multe sacoşe etc. iese din joc.prindere a unei mingi uşoare. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. alb . 4 . Baiatul construieşte castele din nisip. camion etc.sterg praful . roşu . Exemple : Culeg flori . porc etc. printr-un joc de aruncare. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. prin organizarea unor jocuri . -4c ) .minge . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . a originalităţii . copii care culeg mere etc. dar nu ştie răspunsul. a fost metoda Răspunde -Aruncă . Păsările zboară . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. Mărul – rotund . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. cal .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt .

în acelaşi timp. optimizându-le. un principiu de organizare. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. ca urmare a reacţiei celorlalţi. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii.m. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. Acesta aruncă unui copil mingea. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Mingea trece mai departe. În centrul cercului stă conducătorul jocului.a. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . contribuind în acelaşi timp din plin. Toţi. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. dar alţii se poticnesc. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. Unii vorbesc fără dificultăţi.d.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. Cu timpul. expresiv şi frumos. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. a treia pereche ş. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. un interes sporit pentru activităţi. vorbirea lor este neclară. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. social şi cultural. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte.educatorii. nu i-a obosit. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. nesigură şi uneori peltică. cursiv. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. bine dezvoltaţi. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. Jucătorii se dispun în perechi. 5 . cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. de integrare eficientă în mediul natural. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. Urmează a doua pereche. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. un apăsător complex de inferioritate. La semnal. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. la activizarea lui. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. Copiii formează un cerc. părinţi şi educatori.

Participanţii formează un cerc. joc care trebuie să rapid. In faţa fie cărei echipe. pe o distanţă de 5—8 m. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Materiale — Fluier. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. Câştigă cel care rămîne . cu hârtie sau cu sfoară. înainte de a prinde mingea. Acesta pasează mingea la întâmplare. — 20 —30 de copii. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. Copiii stau în coloană cîte unul. în spatele unei linii. trei echipe a cîte 8—20 copii.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. la două semnale. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. La semnalul 6 . Culesul mingilor Loc — în aer liber. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă... primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. copiii să execute două genoflexiuni.ultimul în joc. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. Scop — Dezvoltarea atenţiei. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. — O minge uşoară. toţi trebuie să drepţi. Conducătorul la un semnal cu fluierul. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. Participanţi — Două sau mai multe echipe. iar la trei semnale. — Participanţi Materiale Două. să execute 4 sări turi pe loc. vitezei şi promptitudinii.

d. Organizaţi în două sau mai multe echipe. cel căruia îi aparţine. . Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m.Dezvoltă îndemînarea. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.6 — 15 copii. La un semn al conducătorului jocului. fără ca ele să se răstoarne. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . Jocul poate fi repetat de două. condu-cînd câte un cerc.în sală. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. trei ori. fie din hârtie. Va câştiga echipa care termină prima. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. ajunge la al treilea ş. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. la semnal. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. 7 .. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. Pe traseul de deplasare a copiilor.a. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul .conducătorului de joc. fie din lemn. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. predînd ştafeta următorului. . La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. Participanţi Scop .Sfoară. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul.m. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. — 10 —30 de copii. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Celălalt capăt va fi ţinut în mină.

la o distanţă de 4— 6 m. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. locul şi îmbrăcămintea lor. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . iar cei 3—4 copii.d. trasată înaintea scaunelor. cei doi părăsesc camera.în sală. Apoi cei doi copii.în sală. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi.Dezvoltarea spiritului de observaţie.. stabiliţi iniţial. echipa sau participant. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. primii din fiecare echipă. După 60 secunde de . Figuri geometrice 8 . Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.m.a. aleargă spre masă.a.. avînd câte două beţişoare în mină.). (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .examinare" vizuală.. este desigur cel mai bun.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire.Dezvoltarea îndemînării. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii.d. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. cel care 1-a pierdut. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. el trecând la coada şirului ş.m. două beţişoare pentru fiecare . care au ieşit din încăpere. Dacă se pierde bobul pe traseu. . - Participanţi -10-30 copii Scop . La semnalul con ducătorului de joc. dând beţişoarele următorului din echipă.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. patru copii se aşează unul lingă altul. Trei. poate preda beţişoarele. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale .

creion şi hîrtie pentru fiecare copil. Copiii trebuie să fie atenţi. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. — Dezvoltarea memoriei. — 20—30 copii. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. 9 . pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. cretă. — O tablă.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. una lângă alta.

— 20—20 copii. cu voce tare : „aer”. Primul jucător. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. — Dezvoltă promptitudinea. spunând.m. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. din joc. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. se formează două sau mai multe echipe. Aer. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. . apă. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. — în aer liber sau în sală. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. 2—4 ace şi aţă de cusut.a. La un semnal. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. — O minge de cauciuc sau de handbal. sau „apă”. care vor fi consideraţi câştigători. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. Din copiii care iau parte la joc. ei introduc aţa în ac. sau „sol”. gîndirea rapidă. La semnalul conducătorului de joc. Jocul poate fi îngreunat.d. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. din fiecare echipă. este eliminat din joc. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. pe circumferinţa unui cerc. în acelaşi sens şi cât mai repede. 8—40 copii. Dacă el nu răspunde repede. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). în acelaşi timp.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie .

Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. 5. 2. pieptene. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. 4. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. savonieră. motivând alegerea. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. perie de ghete. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. ghicirea. periuţă de dinţi. săpun. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. şerveţel. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. aplauze. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. prosop. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui).. aplauzelor. O va scoate din săculeţ. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. perie de haine. mânuirea materialelor. imitarea acţiunilor. cele greşite sunt corectate de colegi. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). surpriza. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. să găsească antonimele unor cuvinte date. iar dacă nu este corect. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. oglindă. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . 3. batistă.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora.

2. aer. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. ia un cartonaş. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. • Consolidarea deprinderilor de orientare. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime.Frumoasă-i strada noastră ’’. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. poluat – nepoluat. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . Nu distrugeţi natura. bun – rău etc. păsări etc.) .pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. pământ). Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). . Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine.. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. pământ). li se mai acordă doar un punct. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. etc.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. aruncarea gunoaielor pe jos). să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. aer. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. foc în pădure. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . Să ocrotim natura. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. motivând alegerea. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. Un elev vine la catedră. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. Exemplu: curat – murdar. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. 2. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii.

Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. 4. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. pasăre. .3. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. reguli. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . a legăturilor care se fac între plante şi animale. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. a locului pe care îl ocupă. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. AER. aer. aer.oameni’’. • viaţă. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. în poziţia şezând. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. etc. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. pământ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. fie de către învăţătoare. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . grâu. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi.cerb’’. Aceste etichete se prind de piept. În aer este mult fum. USCAT. aplauze. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. oameni. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. cutii. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. întrecere. iepure. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. pământ.. cerb. aer. animale. fie de către elevi. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii.vierme. Elevul care are ecusonul . arbore. bufniţă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. După gruparea animalelor. insectă. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. aplauze.siluete de animale. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. 5. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. întrecere. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. apă. Ex: În apă sunt aruncate sticle. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. iarbă. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. adună hârtii.. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni.. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. ELEMENTE DE JOC: surpriza. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). şoarece. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate.

). • Păduri incendiate.. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă).). • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. furtuni. Chinuiesc animalele. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. animalelor şi omului (apă. dispariţia unor animale etc. sub forma de întrecere. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. CD. secetă. • Aspecte din natură în timpul secetei. • Să explice de ce pădurea este .)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. .Doxi’’. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. plastic). METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. aceleaşi pentru ambele echipe.Planeta Albastră’’. exerciţiul. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. mamnifere etc.. maşini care elimină gaze de eşapament. aer. • Copiii lucrează pe două echipe. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele.Balenele’’ etc. imaginate de învăţătoare.. Jocul se desfăşoară pe două echipe. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. defrişări.plămânul verde’’ al planetei.Delfinii’’ şi . problematizarea.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. soare). SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. insigne etc. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. casete video. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. După rezolvarea fiecărei sarcini. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie.. . echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). explicaţia. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor..

Câştigă echipa care termină mai repede. aruncă deşeurile în coş... colectare de fonduri. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. în formă de evantai. .gunoaie’’. ghemuindu-se la pământ. Jucătorii se numerotează. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. Apoi. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. Ocrotesc plantele şi animalele. etc. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. etc. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. Respect animalele şi plantele. îl poate pune pe el în dreapta jos. curăţenia unei zone. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. dând ştafeta următorului elev. .chimicale’’. care trebuie să ridice o carte. . apoi se întorc în fugă. protecţia animalelor. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. Distrug plantele. La comanda start. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. pe masă în faţa jucătorului. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. .detergenţi’’. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. imitând mişcările peştilor prin apă. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. pe care să o arunce în coşul de gunoi.. . elevii aleargă spre coşurile de gunoi.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. Ţinând cartoanele în mână.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie.ambalaje’’. Rup florile îndrăgite din parc. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane.. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. pe grupe formate din 5-7 jucători. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI .. aruncând toate gunoaiele în coş.. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii.Mă joc frumos cu animalele. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. adică cel din dreapta numărului 1. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri.sticle’’. iar .) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. protecţia unui copac etc.

mirosul pe care îl răspândesc florile. Tunetul ploii. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. în care pot nota înălţimea.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. Energia vântului. o trăistuţă. casa noastră! . JOC DE ROL . copiii pornesc spre pădure. ELEMENTE DE JOC: competiţia. cu care va uda copacul. creion de desen. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. Cu timpul. coş de nuiele în care se află alimentele. cuib de păsări natural. invitaţi copiii să . MATERIAL DIDACTIC: cărţi.. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. mişcarea.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. Când ieşiţi la plimbare. până la un alt indiciu. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public..împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). mişcarea. studiaţi florile şi fructele.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. este penalizată sau va primi un supliment de . dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. Inocenţa ciocârliei.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. căutând.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. situaţiile surpriză. ambalaje ouă Kinder.. Ei sunt invitaţi . ghicirea. primăvara şi vara. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. recompense. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. hârtie.muncă’’.Cabana Pădurarului’’. Se dă startul şi.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. Aceasta este lumea noastră. pături.. Susurul pâraielor. pe cărarea şerpuită dintre copaci. ajungând prima la . forma fructelor etc. hârtie. Vâltoarea apelor. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. În final.înfiat’’.. MATERIALE NECESARE: un copac. pubelă pentru resturi alimentare. În lumina amiezii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. sau toamna. Tot ce ne înconjoară. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor.. aparat foto. stimulente. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . perioada când înfloreşte. casetofon. carneţel. dar că omul se poate .. o carte de imagini despre ocrotirea naturii.. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . Este Terra.. REGULI DE JOC: elevii vor . aplauze. buline.. Răsăritul soarelui. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . iar a doua echipă buline de culoare verde.

Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. Pentru că timpul trece. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. adăposturile unor animale.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . un cetăţean care aruncă hârtia jos. Echipa 2 : . Deschizând fiecare ou. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.Să ocrotim natura!’’. deodată. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac.. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. aflăm întrebările: Echipa 1 : . pe rând. În acest sens.aşa da’’ şi prin . cu ce se hrănesc. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării.. care reprezintă diferite modele de comportamente. Nu departe se vede . oameni care taie şi defrişează copacii. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . câteva curiozităţi. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. . observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. observă cum . Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. Odată ajunşi la acest popas.să observe vegetaţia unor copaci. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . să culeagă floricele. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). un muşuroi de furnici. flacoane de plastic. vor răspunde prin . pe care scrie .imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ).. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior.s-a descurcat’’ cel mai bine. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : .Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : .casa pădurarului’’.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.Păstraţi curăţenia!’’.aşa nu’’ la întrebarea: ...un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. Răsfoind filă cu filă.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . se consemnează răspunsurile... ce foloase aduc. CEVA………….

”. vâjj-vâjj.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Afară era frig şi bătea vântul. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. mai ales pentru gâscă. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale... Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte.”. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. imitarea sunetelor emise. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g.. Focul făcea. 2. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. Copiii vor imita zgomotul focului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. denumirea acesteia. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. În continuare. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. prin poziţia gurii larg deschise. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. respectând sensul acesteia. în timp ce. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. care se citesc apoi cu voce tare.. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. fie pe covor în semicerc. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . Copiii vor reproduce mişcarea vântului. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1.

în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. Nu se va scăpa din vedere faptul că. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. j. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. ş). având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. trenul (ş. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. eventual marcat. reproducând vântul. 4. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. Grupa de copii va fi împărţită în două. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). ş. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. ş. şarpele (s. 5. z.. . Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. j (braţele lateral). ş. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. 3. j. z). A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. în timp ce pronunţă j. Grupa de copii va fi împărţiă în două. imitând trenul. alergând cu o viteză mai mare. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). grupul de copii care alcătuieşte şarpele. Regulile jocului: la semnalul educatoarei.s). limba va fi plasată jos. apoi cea a albinelor.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. o parte dintre ei vor fi albine. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. În partea a doua a jocului. evitându-se prelungirea acestuia. vântul (j. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. în cazul în care copiii articulează incorect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. în spatele incisivilor inferiori. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui.. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. La alt semnal. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. iar restul vor alcătui şarpele. Jocul continuă schimbând-se rolurile. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. j). un alt grup ajunge trenul. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit.

. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. pisica. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. găina.. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. pahar.”. cuburi. Mihai. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. selectiv sau nu se face deloc. calul. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei.. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. 7. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. . El se va aşeza cu spatele la grupă. În desfăşurarea jocului.executarea acţiunii de către copil. Acesta va spune: „Trezeşte-te. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. Material didactic: creion. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. . albina etc. . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. pensulă. măturică. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. . minge etc. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. cocoşul. raţa. cu braţele pe masă. La semnalul dat.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. oaia. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. pieptăne. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. gâsca. 6. lingură. vrabia. . copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. după cum li se cere.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. păpuşă. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. prosop. perie.. Formularea corectă a genitivului.

mianună 2. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. 10. muşcă 2. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. păzeşte casa 2. zgârie 4. fuge vrăbiuţa: 1. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. ciripeşte 5. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. educatoarea ridică un anumit balon. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). educatoarea afişează silueta unui animal. latră pisica: 1. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. 9. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. de exemplu: Câinele: 1. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. balon albastru – rochiţă albastră etc. 8. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . roade oase 3. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. prinde şoareci 3. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. În partea a doua a jocului. La întrebarea educatoarei. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. o pisică pentru animale. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . batistă. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. solniţă etc. cretă. chibrit. 11. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. Pe acest disc este fixat de un ax. se descoperă pe rând o singură imagine. GRUPA MIJLOCIE 12. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc.a oprit la măr”.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. de aceeaşi categorie. Prin învârtirea acestuia. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. se urcă în pat. raportarea lui la alte obiecte. se joacă etc. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. pentru seară: copilul se dezbracă. doarme. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. de exemplu: la prânz. pieptăne pentru obiecte de uz personal. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. copilul face duş. cratiţă. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. şerveţel. se spală la chiuvetă. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. De exemplu: masă pentru mobilier. pleacă spre grădiniţă. scot obiectul (imaginea lui). serveşte micul dejun. În desfăşurarea jocului. prosop. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. un alt disc cu un segment lipsă.

rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. după caz. educatoarea trece la un alt copil. un ceas deşteptător (sună ţrrr). 15. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. cu musculatura facială încordată. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . 14. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. ridicat în spatele incisivilor superiori. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. iar copilul cu care aceasta dă mâna. 13. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. diferind doar printr-un singur sunet. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. după care răspunde la întrebarea pusă. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. iar altele eronat. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt.

De exemplu. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. repede şi formulează propoziţia. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. EU SPUN UNA. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. unul cu un singur element. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. 16. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. După „lectura” scrisorii. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. 17. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Astfel. o acţiune specifică profesiunii . ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. grupa va mima dacă se poate. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. ridică acel cartonaş sus. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. iar altul cu două sau mai multe elemente.

În prima parte a jocului. 18. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. 19. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. În cursul jocului. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. apoi o pot sugera copiii. În partea a doua a jocului. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. 20. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. formularea corectă a propoziţiilor. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. „Panglica mea are culoarea albastră”).respective. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. Astfel. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. pe rând de mai mulţi copii. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. În desfăşurarea jocului. dacă piticul stă pe scaun. diverse jucării cunoscute de copii.

În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. . „Din ce material este făcută?”. pătrunjel. Acolo unde nivelul grupei permite.CE E BINE. castravete etc. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. În încheiere. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. În acest caz. zarzavat. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. portocaliu. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. iar cel care a primit mingea. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. GRUPA MARE 21. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. cumpărătorul n-o va primi. Se pronunţă un cuvânt greşit. răspunde pronunţând cuvântul corect. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere.

Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. de pildă s: sanie. . şi lasă timp copiilor. taxi măgar. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. na. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. şopârlă etc. grâu. crap. carte. gutuie. sapă. macara tavă. patru . castană. je. solniţă. După ce educatoarea va da exemple. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. lamă. În amplificarea jocului. pa. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. şosete. cu palmele bine întinse oblic. castel. parc. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. da. castravete creion. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. scrisoare. ş-j. ji. scară etc. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. mazăre. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. Regulile jocului: la semnalul dat. şapcă. de exemplu: a) casă. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. va începe jocul. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. sac. v. r. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. ce. sacoşă. lăsând doar un loc pentru educatoare. ş. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. mănuşă. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. ţ.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. ca etc. mătură ladă. şorţ. la. g. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. 22. în faţă. cană masă. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. cadă. şoşoni. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. mălai. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. sau pentr g: gâscă. ci. şoarece. grădină. guler. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. porc. scaun. scafandru. s. 23 . j. taburet. pentru ş: şarpe. greblă. cretă. stropitoare.

pe rând.Merele se culeg din.Cireşele. asperitate.. copiii merg la . Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . cu un număr egal de membri. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. temperatură. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. corect-incorect. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. veseltrist. . ascultător-neascultător..RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte.Primăvara. culori. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. duritate. curajos-fricos. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. pomii. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. . Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte.. În încheiere. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. fie predicatul. . grutate.. 25. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. În genere. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. 24. intensitate. fie atributul. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite..... fie subiectul.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. . reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. rapiditate.. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. formularea unor propoziţii cu acestea. bun-rău.Toamna... În funcţie de nivelul grupei. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş..Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. se va stabili echipa câştigătoare.

În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Conducătorul jocului spune un cuvânt. degetar.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. 26. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. o masă pătra 27. iar după însuşirea lor de către copii. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. stropitoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. Pe străzile fără indicatoare. un tren lung. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. ac cu aţă. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. un tren scurt. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. . centimetru. În mediul rural. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. o masă rotundă. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. maşină de cusut.să circule numai la culoarea verde a semaforului. o păpuşă mică. apoi din dreapta. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. 28. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor).GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. De asemenea.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. le aşează pe şosele . foarfece. În partea a doua a jocului. cazma. se modifică sarcina didactică.

Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline.calapod. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.Eu spun una. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre.flori rosii. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei.fise de evaluare .să rezolve corect itemii fişei.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural.In partea a 2 a a jocului. . tu spui multe ! 2.să denumească figurile geometrice. Copii închid ochii. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. ciocan. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. rindea etc.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline.să participe cu plăcere şi interes la activitate. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. floare rosie. . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. . Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. 1. Educatoarea va urmări toate echipele.Fiecare propozitie este trecuta la plural. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Totodată. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . flanelograf. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte.să identifice poziţii spaţiale. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . Pentru o mai bună coordonare.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. .Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. respectand acordul dintre subiect si predicat. sa respecte regulile jocului . ferăstrău. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). buline.

stimulente albinuţe. Obiective operationale: . stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Dacă raspunsul este corect. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. . vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. În ultima parte a jocului. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. 3..A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. Dacă răspunsul copilului este corect. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Desfasurarea jocului . cel al gradinitei sau al scolii.piese geometrice. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. imitarea zborului albinuţelor. apoi unul se va ascunde. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta.. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Material didactic:furnicuta. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare..să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. La semnal. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat.Ex. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat.

. pietonii’’ pot traversa. ca atare..în momentul semnalului..strada ‘’. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. atat pentru scolari si prescolari. in picioare. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt.îl deschide. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. In mijlocul strazii . iese din cerc si jocul continua fara el. de indata ce . o bicicleta. pentru a le capta mai mult atentia . prin 2 linii paralele . pietonii’’. Joc didactic .Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. elementul de joc. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. o papusica si un prosopel. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .Participantii sunt asezati in cerc... el ridica repede pe cel rosu. In mijlocul strazii. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. Jocul. sta . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect .este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.. In centrul acestor portiuni. de la un trotuar la altul .Vehiculele’’ se deosebesc de ..Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.pe un scaunel. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.Copiii sunt . . Cand . taversand strada.’’... Un copil spune . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. pietoni’’ iar ceilalti.. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc .. Dupa ce .apoi o descrie.. urmatorul spune: .. este marcat . Pentru a fi mai atractiv .. de exemplu. locul unde.Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. Jocul continua apoi cu un alt.. un disc de carton pe care e desenat un automobil..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic..agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. agent de circulatie’’.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele.. Varianta: De aceasta data.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. astfel introducand ca . . pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I.’’. incet. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna... pe scaunel .agentul de circulatie’’a lasat . vehicule’’ . in picioare .agentul de circulatie’’ .. Ex . calculatorul. De o parte si de alta a strazii sunt . Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. Fiecare copil se prezinta . Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: .Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. steguletul verde . Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). sta un copil .Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. reprezentand ..Copilul la care s-a oprit plicul.. trotuarele’’. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii..

procedând la fel. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. La semnalul educatoarei. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. dacă nu. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. Fetiţa se trezeşte. La semnalul dat de educatoare. Ex: Papusa jos. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. de exemplu 1 si 4. « Paznicul » strigă două numere deodată. Educatoarea spune : « Puişori. trece alt copil în cerc. el aleargă cu ea în faţa şirului. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. îl leagă la ochi cu o basma. ciripind. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. La semnalul eudcatoarei. inainte. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. După fiecare alergare se schimbă rolurile. Jocul se repetă de mai multe ori. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. « Puişori. Echipa al cărei 6. la stanga. sus. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. care. se ridică în picioare. de la 1 la 10. departe. schimbă locul cu copilul atins. educatoarea îi cheamă din nou. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. 2. la rândul său o transmite mai departe.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. trece mingea copilului din spate. 3. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. . O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. inapoi. mai aproape. jocul continuă în aceeaşi formaţie. La primul semnal de începere al educatoarei. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. care este «paznic ». Copiii care formează cercul capătă câte un număr. in speta cadrul didactic. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. După trei încercări nereuşite. jos. in spate. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. Când mingea a ajuns la acesta. iar catelul sus! Jocuri 1. după câţi copii sunt. 5. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Se repetă de mai mult ori. Educatoarea notează punctele. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. faţă în faţă. veniţi la mine ! Copiii aleargă. la dreapta. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. 4. sde uită cu mâinile la ochi. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. acum alergaţi înapoi. Dacă reuşeşte.

să revină la locul său şi să continue jocul. cealaltă „şoriceii”.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. una reprezentând „pisicile”.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.unde se opresc şi strigă: .La comanda educatoarei. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. aşezaţi în şir.pisoii” aleargă liber împrejur. 9. Dacă un jucător scapă mingea.. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe.. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. adică .. 8. 11. cu faţa spre el. el trebuie să o ridice.. 7 . rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. care stă în culcuşul ei.Un copil va fi vulpea.pisica” strigă: . « Pisica şi pisoii » La început. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. Rândunica din mijloc care nu are cuib.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. La 5-6 m.La comanda educatoarei.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. După învaţarea jocului. Se delimitează căsuţele prin două linii.La semnalul de începere. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. în spatele liniei de plecare.Copiii. fiecare lângă un cub. Jocul se repetă..Pisica” închide ochii.pisoii” se adună împrejurul ei. .Cercul se trasează cu creta pe sol. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. „şoriceii” rostesc ultimul vers. executată la comandă.. .miau. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul).aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor.” Vulpea se trezeşte.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. La acest semnal. se ghemuiesc.. . care este aşezată în jurul unui cerc mare. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). La semnalul educatoarei . 10. unul câte unul. dinainte fixat.. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.miau”. « Vulpe..pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. restul vor fi iepurasii. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. timp în care .zburaţi”... iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. Jocul continuă. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei..iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. Jocul se repetă. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.. Când se trezeşte. 12. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.. toţi .

La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. primii din fiecare şir escaladează banca. “Ştafetă cu transport de mingi” . Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. Câştigă echipa care termină prima traseul. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. se deplasează pe distanţa stabilită. La semnalul educatoarei . În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. el rămânând în faţa şirului. se marchează râul.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. 14. La semnal. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. 17. 15. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea.La semnal. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. sau măsuţe). aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. trecând apoi la coada şirului. La semnal. Aceştia prind mingea. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. 19. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. Când ajung la capătul tufelor. La semnal. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. 18. predând ştafeta următorului prin atingere. îi ating pe următorii. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. înapoia liniei de plecare. aşezaţi în şir. 13. coboară. execută târârea pe sub tufe.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi.La semnal. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct.pornind altă grupă de elevi.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. sar peste râu şi arunca mingea următorilor.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. următorul din coada şirului pleacă în tunel. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. următorul din coada şirului pleacă în tunel. din culcat înainte . se întorc prin alergare la echipe. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. unul câte unul. a terminat prima. primii din fiecare echipă. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. Coloanele se aşează în spatele râului. egale ca număr aşezate pe două coloane. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. el rămânând în faţa şirului. 16.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică.

Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. la întoarcere. predau mingea şi trec la coada şirului.. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. copilul va numi obiectul.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r.. va alege o jucărie şi o va denumi. ţ. .să precizeze utilitatea obiectului ales. Câştigă echipa care termină prima traseul. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.La semnal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. merg până la un punct fix. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. imitarea unor acţiuni.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. u.. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina.. ti. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. ş. având în faţa lor jucăriile.. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă.” 2. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. apoi vor mima acţiunea de a se juca. reproducând sunetul claxonului” ti. 3. u. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. 2. j) integrate în cuvinte.apoi. tiii. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. v. 2.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. 3. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria.

ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. aplauze. • Răspunde numai copilul solicitat. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. Un copil alege o jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. aplauze.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. VARIANTA 2. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. verde. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. 3. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc.” . „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. Educatoarea arată o jucărie. VARIANTA 3. galben. 2. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria.” VARIANTA 1. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. Educatoarea denumeşte o culoare. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. jucării care au aceleaşi culori. o va denumi. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. albastru. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. mimarea unor acţiuni. îmbrăcăminte etc. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. Este roşu. veselă. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată.). copilul va preciza utilitatea acestuia.

5. verbalizând acţiunea.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. 2.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. REGULILE JOCULUI: . să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. 4. o cutie mare. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. ghicirea. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. 3. aplauze. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon.4. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. 5. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. Să denumească jucăria aleasă.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. Să denumească locul ei în sala de grupă. MATERIAL: jucării. 2. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft.

mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. îl recunosc şi îl denumesc. MATERIAL DIDACTIC: siluete. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: .marionetă. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. cadru de poveste. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. la cadrul de poveste adecvat. siluete de personaje.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. ecusoane. păpuşa. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. Opţional. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. casetofon. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. Prin versurile:Hai. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ.• La cererea unei păpuşi. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor.” VARIANTA 1. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. 6. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. VARIANTA 2.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. păpuşa marionetă. 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. • Dezvoltarea acuităţii auditive. ghicirea. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste.

MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin... OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. identifică personajul şi povestea din care face el parte..• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. salută apoi cere politicos obiectul dorit. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. să folosească în timpul jocului.. Magazinul poate fi: alimentar.. identifică personajele şi povestea din care fac parte. 2. ELEMENTE DE JOC: imitarea.. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului.). SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. în situaţiile create.....) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. • Activizarea vocabularului. folosirea banilor de jucărie. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. o pălărie de vânător. pe baza elementului dat. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv.. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. coşuri de jucărie. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. bani de jucărie. formulele de politeţe potrivite. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. 2. Vânzătorul . 3. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. aplauze. ea este dată de la un copil la altul.. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. de jucării sau de îmbrăcăminte. etc. să redea dialogul între două personaje ale poveştii.. 4. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. personajul şi povestea căreia îi aparţine. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. sacoşe. o scufiţă roşie. 8. 3. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. ecusoane cu personaje din poveste. o punguţă. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin.. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii.. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat)..”. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător.

SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. apoi salută şi pleacă. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. 4. 3. apoi le vor mima şi ei. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. „Mărul are culoarea roşie”.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. Toţi copiii imtă acţiunea. mulţumeşte vânzătorului. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie.să imite şi ei aceeaşi acţiune. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. Exemplu: „Copilul desenează”. „Câinele latră”. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. ghicirea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. aplauze. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. „Iepurele fuge”. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. salută şi pleacă. După această scurtă conversaţie.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. 2. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. obiectul este plătit. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. Sau „Mărul este un fruct”. cumpărătorul mulţumeşte. „Mama citeşte”. întrebând: „Ce face păpuşa?”. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. prezentându-l vânzătorului. Ea va imita spălatul păpuşii. . • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate.

„Ursuleţul”. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. . • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). cercuri mari de diferite culori. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. 3. MATERIAL DIDACTIC: jucării. forme şi culori variate. grupa copiilor cu maşinuţe.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. grupa copiilor cu ursuleţi. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. cifre. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. iar în cercul roşu jucăriile mici. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. să interpreteze un cântec învăţat anterior. 3. grupa copiilor cu păpuşi. utilizând numeralul ordinal. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. 2. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi.2. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. mărimi şi culori diferite variate. să folosească corect numeralul ordinal. un săculeţ. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie.

”Copilul sapă o groapă. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. lipind ornamente din hârtie glasată. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. 4. aer. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. în mod creativ.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. După gruparea animalelor. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. aer. 4.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. pământ). siluete de animale. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. . La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. pot aduna hârtii. În aer este mult fum. fie de către un copil. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii.”. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. pământ. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. cutii.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. Pe rând. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. pământ. În a doua parte a jocului. pământ). Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. fie de deucatoare. 2.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. aer. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. Exemplu: „Copilul plantează un pom. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. aer. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. 3.

să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă.. mişcarea. 6. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. 2. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. respectând tehnica de lipire învăţată. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. 4. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă.. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. să plaseze conştient în spaţiul clasei.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. aplauze. 3. 5. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte.” La cerinţa educatoarei. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. Morcovul este o legumă. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. 3. Exemplu: „ Acesta este un morcov. mânuirea materialului. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. . să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. 2. în raport cu un reper dat. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. ELEMENTE DE JOC: surpriza. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte.5. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie.

VARIANTĂ: .. Pe rând... o cutie cu jucării. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. pe covor.. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg... OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. în picioare... ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. mânuirea obiectelor.. doar prin pipăit. precizându-se poziţia pe care o ocupă. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. în spatele scăunelelor. În continuare. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. pe raft. prosop... surpriza. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire.. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. 7. fără să-l scoată. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire.. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. 3. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. etc. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. pastă de dinţi.. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi.. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. precizând poziţia pe care o ocupă. Ursuleţul este lângă. apoi vor fi aşezate la locul lor. • Interpretarea corectă a unui cântec.. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. Maşinuţa este în.. îl denumeşte. sub formă de surpriză. ELEMENTE DE JOC: mişcarea.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. Păpuşa este pe. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal.. de haine. Exemplu: „Am luat o carte.. batistă. Fiecare răspuns corect este aplaudat. Pe rând. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv... 2. periuţe de dinţi. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. perie de păr.. pieptene.

aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor .să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. mărime. legumelor). descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. SARCINA DIDACTICĂ: . • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. dezvoltarea sensibilităţii gustative.gust. activitatea omului.tăiate.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. obiectul respectiv. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. viaţa animalelor.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. tăiate şi amestecate. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. ghicitori. iar un copil vine şi caută în săculeţ. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. culoare. plantelor şi munca oamenilor. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. prin pipăit. Pieptene. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . VARIANTE:  Copilul gustă. (ex. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. animalelor. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. moment de aşteptare. apoi verbalizează acţiunea. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente.

ruginiu – toamna. să descrie imginile potrivite. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. coarne etc. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. verde – primăvara. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. • Mişcare pentru preluarea jetonului. ELEMENTE DE JOC: . copite. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. hrană. • Nu se admit răspunsurile în cor. motivând alegerea făcută. foloase. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. să găsească elemente caracteristice acestora. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. identifică. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat.). ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. diferite mişcări specifice animalelor). fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. grupându-le pe anotimpuri la panou. coadă. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. motivând aşezarea imaginilor corecte. clasificându-le după un criteriu dat. blană. galben – vara. să aleagă. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat.• Completarea celor 4 tablouri. înfăţişare. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. un cântec. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă.

descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. utilitatea acestora. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? .  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. stabilirea legăturii între unelte. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. identifică animalul. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. hrana. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. constructor – cască. uneltele necesare practicării lor. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. produse. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. croitor – centimetru. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. Mimarea unei acţiuni specifice. materiale. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. ustensile specifice unei meserii. mimând acţiunea respectivă. motivând răspunsul. medic – stetoscop. educarea capacităţii de a efectua asocieri.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. Interpretare de roluri. Manipularea materialului didactic: jetoane.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. Mişcarea. mediu de viaţă. foloase. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. aşezând imaginea pe panou.

metal. Imitarea acţiunilor. dimineaţa. mătase etc. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. un copil scoate un obiect din sac. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. hârtie. • Moment de aşteptare. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. pânză. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. • Prezenţa semnalelor sonore. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. steguleţe din hârtie. sticlă. Recompense. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. noaptea. • Valorificarea de semne distinctive. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. amiaza. • Limitarea timpului de răspuns. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. VARIANTE:  Copii inched ochii. lână.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. Aplauza. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. material plastic. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. . medalioane colorate din plastic. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii.

semnale luminoase. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. prosop. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor.furculiţă etc. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. . cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze.• Pedepse hazlii pentru greşeli. stimulente. copii extrag o siluetă.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. recunosc personajul şi povestea. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. despărţirea cuvintelor în silabe. lingură. „Ciuboţelele ogarului”.  Se audiază un fragment din poveste. „Capra cu trei iezi”. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. periuţa de dinţi. personaj surpriză care face introducerea în joc. să povestească fragmentul ilustrat. „Scufiţa roşie”. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. prânz. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. se opreşte la un copil care alege o imagine.

• Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. ELEMENTE DE JOC: .  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. Elemente de mişcare. Aplauze.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. apoi îl repetă în întregime. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. precizarea unor reguli de comportare în grup. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume.

UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. BEŢIŞOARE . COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. O PĂPUŞĂ. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE.O MAŞINĂ ETC. CORECTITUDINEA. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE.). DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . MIŞCAREA. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. GHICIREA ŞI APLAUZE. ÎL DENUMEŞTE. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. O SCOATE DIN SAC. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. PIPĂIE OBIECTUL. CASTANE. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. ÎNTRECERE. CĂUTAREA. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL.) SURPRIZA. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. APLAUZE. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. Aplauze . PROCEDÂND CA MAI SUS. o biluţă unui copil. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. PĂPUŞI. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA.• • • Manipularea jucăriei. PROMPTITUDINEA. MAŞINI. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. MIŞCARE.DOUĂ CUBURI. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. SURPRIZĂ. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. O DENUMEŞTE. ETC. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. Semnale sonore.

EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. ÎN ACEL MOMENT. SURPRIZA. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE.DE PE COVOR. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. CI. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. Fac gimnastica de mic. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. . DECÂT CELE DE PE LAC. ÎN CONTINUAREA JOCULUI.. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. UN PANOU. Intind bratele sa zbor. PATRU). LA AL DOILEA SEMNAL. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. LA PRIMUL SEMNAL.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . O VULPE.respir usor. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE.. RIDICĂ JETONUL. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. Ma opresc. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. TEATRU DE PĂPUŞI. APLAUZE. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. Merg in pas alergator. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. Sar apoi intr-un picior. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. IAR LA CUVINTELE: DENUMI.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . MOTIVÂND ACŢIUNEA. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE.. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. SE MOTIVEZA ). Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2.

bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.miau. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .mana tace.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.sarim in sus) 3.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.(trece repede .(mieunat languros.chit.bum.(aratatorul de la mana dreapta.bum. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).cioc.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.cioc(ciocanesc fiecare deget.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.chit.(bat in masa cu pumnisorii.miau.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.chit.bum.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.miau.care se ridica) Si repara garduletul! 4. BUNA DIMINEATA! 5.cioc.palmele in fata pt.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.zbor-pasari mari .cu bratele) Buna dimineata .chit.miau.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .cioc.

lupul. La ursul din pãdure . cãluţ. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. vulpea. hi. Un copil. iar cealaltã “cãlãreţii”. vine şi se prinde de mijlocul moşului. Cum cântã la moşi! Cântã. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. hi. Dupã aceste cuvinte. nu are cal. Cum cântã la moşi! Cântã. zdup. Astfel. iar restul copiilor poartã nume de animale. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. La comanda de începere a jocului. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. zdup! Zdup. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. de pãmânt. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. ce mai cocoş. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. acesta este primul. Lupul pe câine. apoi urmeazã cocoşul. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. “cãlãreţul”. Vulpea pe cocoş. egale ca numãr. zdup. Popovici): “Cãlare pe bãţ. urs etc. şi se învârt în cerc. vulpe. Ah! Ce mai cocoş. Cum cântã la moşi! Cântã. cãluţ. ca: cocoş. Ah! Ce mai cocoş. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. Cum cântã la moşi! Cântã. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. de pãmânt. Câinele pe vulpe. câinele. Ah! Ce mai cocoş. hop. Educatoarea împarte rolurile copiilor. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. cu faţa spre interior. lup. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. ursul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. câine. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. hop. una reprezintã “caii”. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. Ah! Ce mai cocoş. zdup!” La terminarea cântecului. ţinându-se de mâini. Cum cântã la moş. hop! Hop în galop. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. hop. hi! Hi. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Vulpea pe cocoş. Câinele pe vulpe.Copiii sunt aşezaţi în cerc.

în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. “povestitorul”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. s-a-nfuriat! Mârâie. “bârlogul”. Ursul doarme nemişcat. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. ţinându-se de mâini. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. stã un copil. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Copiii repetã cele spuse de povestitor. Copiii. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . folosind propoziţii scurte. Copilul prins îi ia locul. în spatele liniei de plecare. care le spune o istorioarã. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. Ne-a vãzut. Stã cuminte. Nu latrã. nu muşcã. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. la câţiva paşi. Copiii repetã. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. liniştit. se apropie tiptil de câine. Doarme? Haide sã-l trezim. De la ursul din pãdure. Împreunã cu educatoarea. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. denumit “casa copiilor”. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. Copiii repetã. În faţa lor. înainte de a fi atinşi de “urs”.

realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe.La auzul acestor cuvinte. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. fişe individuale de lucru. Obiective operaţionale: . Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Dezvoltarea operaţiilor gândirii.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. unde trebuie sã atingã peretele. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. „mai puţine”. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. . închiderea şi deschiderea ochilor. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei.Cele două grupe de copii răspund pe rând. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. 1. „mai puţine”. 3. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. frunze pe care sunt scrise sarcinile. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. 2. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Coechipierii au voie să se ajute între ei. 2. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

să efectueze operaţii simple de calcul oral. imagini cu căsuţele animalelor. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. oi.să resolve corect sarcinile fişei. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa.etc. –. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Copiii numără animalele din căsuţe. 6) animale. 3.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. alune. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. În fiecare căsuţă vor fi 2.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă.Veveriţa. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. pisici.cai. căţeluşi. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Desfăşurarea jocului: • • • • . Iedul drag îşi apără. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. traseul veveriţei. Obiective operaţionale: . Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. 8. 5 4 sau 3) animale. .să raporteze cantitatea la număr. 4 animale. respective la cifra corespunzătoare. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. =). Regulile jocului. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. plicuri. Elemente de joc: Riţa. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Ea pe pomi se caţără. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. . Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini.). Este tot al ei. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. . jetoane cu cifre. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. “Muuuu” e vorba ei. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Materialul didactic: veveriţa. Pe rand. Împreună sunt şapte oiţe.Veveriţa. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. întrecerea. Un copil va primi rolul de fermier .4.

12. 4. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Numără descrescător de la 8. În final. Numără crescător de la 6. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. 10. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Adună alunele în coş. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. 3. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Pe rând. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. În ultima parte a . toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. 6. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. 8. 2. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. stimulente albinuţe. Câte au rămas?. 7. La semnal. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Descoperă cifra care lipseşte. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Dacă răspunsul copilului este corect. 11. 5. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. 13. 9. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Exemple: 1. iar după ea urmează a opta albinuţă. Ia din coş 2 alune. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. imitarea zborului albinuţelor. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Găseşte mai multe variante de descompunere. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. 9. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună.

apoi problemele vor fi formulate de către copii. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. • dezvoltarea spiritului de echipă. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. O fetiţă pleacă acasă. Grupa este împărţită în două echipe. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. apoi unul se va ascunde.. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. jetoane cu cifre. zum albiniţa mea! 10.. . să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. La început.jocului. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. mânuirea materialului. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. zum. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. aplauze. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. În final. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. jetoane cu imagini.

Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. Obiective operaţionale: . „-”. 9 sau 10). • • . Dacă nu rezolvă corect sarcina. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. mânuirea personajelor. Dacă aşează corect. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. 6. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . . exerasarea număratului în limitele 1-10. 1. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. 12. .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. 3. În partea a doua a jocului. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Un pitic pleacă la plimbare. alt copil va veni să corecteze greşeala. Spre deosebire de prima parte a jocului.şi = » . ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. . „=”. aplauze. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. La cererea educatoarei. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. 5. ei primesc o recompensă.2=3) (7+ 1=8) 11. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit.să utilizeze corect simbolurile « +.să rezolve corect fişa de lucru individuală . cifre. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. grupele. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. siluetele personajelor. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. Se motivează aşezarea. 4. Elemente de joc : surpriza. .(5.

« . eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Se verifică prin numărare. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. în limitele 1-10. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. 4. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. . • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. sinteza. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. 5 sau 6 cărţi. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi.Elemente de joc : surpriza. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi.» si « = » . . 13. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. . Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. generalizarea) : Obiective operaţionale : . .să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. analiza. . identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. mişcarea.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Împreună sunt şapte cărţi. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. . • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. 9 sau 10) cărţi. .si = ». Copiii numără cărţile de pe raft.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii.să rezolve corect fişa de lucru individuală.să utilizeze corect simbolurile « +. . apoi să spună cum le-a aşezat. . până vor fi exemplificate toate variantele. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10).să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate.

mânuirea materialului. întrecerea. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . închiderea şi deschiderea ochilor. acesta o prinde . dezvoltarea atenţiei . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . Ce semn folosim? 10 – 2= 8. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . Educatoarea aruncă mingea unui copil . o aruncă din nou educatoarei . Ex: 3. iepuraşi . aplauzele.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă .pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. 6. cuburi . siluete reprezentând rechizite. probleme ilustrate. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. ursuleţi . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. . aplauze . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . un stilou. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe .pentru echipa nr. descoperirea grupurilor de obiecte .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. . clopoţel. 7. Copiii aşează 3.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . (se vor folosi două imagini: o carte. deplasarea. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. apoi merge la masa cu material . diplome.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. 6. 8. cifre de pus în piept. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. închiderea şi deschiderea ochilor . scrisoare. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). păpuşi . Elemente de joc: surpriza. jetoane cu cifre. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. Dacă aceasta este rezolvată corect. recompensele. Material didactic: ghiozdan.pentru echipa nr. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . mărime). fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. . 8. VARIANTE DE JOC I . 5. a spiritului de observaţie . castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. avioane .peştişori ) . echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. următoarele exerciţii: . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . sunetul clopoţelului. 5. 7. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3.

Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . mânuirea materialului . copiii verbalizează acţiunea . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . La alt semnal . Răspunsurile corecte se aplaudă . Sortarea se face prin întrecere . pătlăgele . fiecare în câte o lădiţă. Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . . cinci coşuleţe .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . zece lădiţe . surpriza . sesizând lipsa unei lădiţe.Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . ardei. „Eu am cules o mulţime de pere”. Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . Se cere copiilor să închidă ochii . cartofi ) . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . legume decupate( morcovi. „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii .patru lădiţe .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . La alt semnal . mânuirea materialului . întrecerea . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. întrecerea . unul merele verzi . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . III. închiderea şi deschiderea ochilor . părul are pere verzi şi galbene . vinete .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . ELEMENTE DE JOC : surpriza . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. VARIANTE DE JOC I. VARIANTE DE JOC I.închiderea şi deschiderea ochilor . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . copiii deschid ochii . la bătaia din palme a educatoarei . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Fructele culese sunt aşezate în coş . MATERIAL : macheta unei grădini de legume .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. celălalt cu imaginea unui mere) . toate . unul merele roşii . La fel se procedează şi cu perele . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . II. Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . mari şi mici plantate în grădină. În acest timp se ascunde una din lădiţe .II . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare .

La următorul fluier copiii deschid ochii . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . . exersarea atenţiei . lângă . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . lângă copac . II. Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . III. „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . La următorul fluier copiii deschid ochii . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . în spate . a memoriei . La fluierul educatoarei . În acest timp se va ascunde o lădiţă . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . Unul va sorta legumele mici . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . VARIANTE DE JOC I. trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . III. Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . Sortarea se realizează prin întrecere .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . a spiritului de observaţie . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. aplauze . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . închiderea şi deschiderea ochilor . Se vor intui poziţiile spaţiale : în .etc. fixarea locului numerelor în şirul numeric . în .II. „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . în faţa . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . unul pe cele mari . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . Se descoperă copacul . copiii închid ochii .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . în spatele .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful