JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor.Interoghează. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare .prindere a unei mingi uşoare.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . printr-un joc de aruncare. pufos etc .scriu . Baiatul construieşte castele din nisip.pentru cultivarea fluiditaţii. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. mănâncă etc.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . porc etc. iese din joc. Am considerat. aşadar. zemos etc . f ) . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . camion etc. Copilul care prinde mingea. Exemple : Culeg flori .să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . cântă . cal . b ) . alb . roşu . prin organizarea unor jocuri . adresându-i acestuia o noua întrebare.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . e ) .pisică . Papuşă . o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. -4c ) . Mărul – rotund . a originalităţii . oaie .exerciţiu deosebit de agreate de către copii. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea.minge . mai multe sacoşe etc. frunze ingălbenite . De asemenea.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale .joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. Păsările zboară . ursuleţ.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. Participanţii activi se selectează ad-hoc.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . fricos .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. dar nu ştie răspunsul.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . apoi o aruncă altui coleg.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . 4 . păsări călăoare.iute . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus.pentru dezvoltarea imaginaţiei. dulce . d ) .o maşină. În acest sens.sterg praful . dar şi de verificare a acestora. copii care culeg mere etc. a fost metoda Răspunde -Aruncă . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….mă spăl etc.

Toţi. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. contribuind în acelaşi timp din plin. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. Copiii formează un cerc. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. bine dezvoltaţi. Acesta aruncă unui copil mingea. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. cursiv. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. nesigură şi uneori peltică. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. nu i-a obosit. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei.d. La semnal. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. social şi cultural. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. 5 . a treia pereche ş. dar alţii se poticnesc. Urmează a doua pereche. expresiv şi frumos. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi.educatorii. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. un interes sporit pentru activităţi. Mingea trece mai departe. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. vorbirea lor este neclară. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. Unii vorbesc fără dificultăţi. un principiu de organizare. Cu timpul. În centrul cercului stă conducătorul jocului. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă.m. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . la activizarea lui. ca urmare a reacţiei celorlalţi. Jucătorii se dispun în perechi. un apăsător complex de inferioritate.a. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . în acelaşi timp. optimizându-le. de integrare eficientă în mediul natural. părinţi şi educatori. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte.

— 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă.ultimul în joc. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. în spatele unei linii. Conducătorul la un semnal cu fluierul.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. In faţa fie cărei echipe. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. trei echipe a cîte 8—20 copii. — O minge uşoară. cu hârtie sau cu sfoară. Culesul mingilor Loc — în aer liber. La semnalul 6 . Participanţii formează un cerc. iar la trei semnale. toţi trebuie să drepţi. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. Materiale — Fluier. pe o distanţă de 5—8 m. Participanţi — Două sau mai multe echipe.. joc care trebuie să rapid. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. la două semnale. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. să execute 4 sări turi pe loc.. Copiii stau în coloană cîte unul. Acesta pasează mingea la întâmplare. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. — 20 —30 de copii. înainte de a prinde mingea. Câştigă cel care rămîne . Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. — Participanţi Materiale Două. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. vitezei şi promptitudinii. copiii să execute două genoflexiuni.

fie din lemn. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale .m. condu-cînd câte un cerc. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. Pe traseul de deplasare a copiilor. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. Organizaţi în două sau mai multe echipe. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper.Dezvoltă îndemînarea. Jocul poate fi repetat de două. Participanţi Scop . la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte..Sfoară. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. . .a. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m.în sală. ajunge la al treilea ş. trei ori. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . — 10 —30 de copii.d. la semnal. 7 .6 — 15 copii. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri.conducătorului de joc. cel căruia îi aparţine. fie din hârtie. Va câştiga echipa care termină prima. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. predînd ştafeta următorului. La un semn al conducătorului jocului. fără ca ele să se răstoarne.

m. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. Dacă se pierde bobul pe traseu. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina .Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. primii din fiecare echipă. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb.în sală. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. Apoi cei doi copii. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.Dezvoltarea spiritului de observaţie. care au ieşit din încăpere. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . cei doi părăsesc camera. La semnalul con ducătorului de joc. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. este desigur cel mai bun. - Participanţi -10-30 copii Scop .d.d.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire.examinare" vizuală. stabiliţi iniţial. patru copii se aşează unul lingă altul. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii.). Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. trasată înaintea scaunelor. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. iar cei 3—4 copii.a. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. cel care 1-a pierdut..în sală.m. poate preda beţişoarele. locul şi îmbrăcămintea lor..a. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. avînd câte două beţişoare în mină.Dezvoltarea îndemînării. . el trecând la coada şirului ş. Figuri geometrice 8 . trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. dând beţişoarele următorului din echipă.. După 60 secunde de . (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . la o distanţă de 4— 6 m. Trei. două beţişoare pentru fiecare . următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . echipa sau participant. aleargă spre masă.

pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. — O tablă. — Dezvoltarea memoriei. Copiii trebuie să fie atenţi.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. 9 . cretă. — 20—30 copii. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. una lângă alta.

— Dezvoltă promptitudinea. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). — O minge de cauciuc sau de handbal. Jocul poate fi îngreunat. din joc. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. Dacă el nu răspunde repede. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). 2—4 ace şi aţă de cusut. sau „sol”. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. . Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. La semnalul conducătorului de joc. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. Din copiii care iau parte la joc. din fiecare echipă. pe circumferinţa unui cerc. apă. în acelaşi timp. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. spunând. ei introduc aţa în ac. — în aer liber sau în sală. în acelaşi sens şi cât mai repede. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. La un semnal. sau „apă”. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. cu voce tare : „aer”. care vor fi consideraţi câştigători. se formează două sau mai multe echipe. este eliminat din joc.m. gîndirea rapidă.d. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. 8—40 copii. — 20—20 copii. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. Primul jucător. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. Aer.a. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil.

şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . ghicirea. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. 3. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. săpun. 2. iar dacă nu este corect. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). O va scoate din săculeţ. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. 5. imitarea acţiunilor. oglindă. cele greşite sunt corectate de colegi.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’.. perie de haine. periuţă de dinţi. 4. mânuirea materialelor. şerveţel.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. motivând alegerea. să găsească antonimele unor cuvinte date. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . surpriza. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. aplauze. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. batistă. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. pieptene. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. prosop. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. aplauzelor. perie de ghete. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. savonieră. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime.

După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă.. aer.) . foc în pădure. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. poluat – nepoluat. păsări etc. aruncarea gunoaielor pe jos). li se mai acordă doar un punct. etc. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. 2. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. aer. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . Nu distrugeţi natura. ia un cartonaş. . MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. Un elev vine la catedră. motivând alegerea. pământ). • Consolidarea deprinderilor de orientare. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. bun – rău etc. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. Să ocrotim natura. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). Exemplu: curat – murdar. pământ).Frumoasă-i strada noastră ’’.. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului.

5. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). cutii. cerb. şoarece. • viaţă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. Ex: În apă sunt aruncate sticle. oameni. aer. adună hârtii. aplauze. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. întrecere.. În aer este mult fum.3. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante.vierme. ELEMENTE DE JOC: surpriza. Aceste etichete se prind de piept. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. arbore. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. . După gruparea animalelor. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. bufniţă.oameni’’. Elevul care are ecusonul . pământ.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . AER. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. a legăturilor care se fac între plante şi animale. USCAT. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. animale. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. iepure. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. iarbă. pământ. insectă. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. reguli.siluete de animale. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. grâu. fie de către învăţătoare..cerb’’. 4. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. aer. aer. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. în poziţia şezând. apă. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. întrecere. fie de către elevi. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. aplauze. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. pasăre. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. a locului pe care îl ocupă. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. etc.

imaginate de învăţătoare. • Aspecte din natură în timpul secetei. mamnifere etc. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.Doxi’’. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente.). .. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. exerciţiul. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. aceleaşi pentru ambele echipe. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. dispariţia unor animale etc. plastic). Chinuiesc animalele. . furtuni. sub forma de întrecere. • Să explice de ce pădurea este . explicaţia. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor.Planeta Albastră’’. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). casete video. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. aer. După rezolvarea fiecărei sarcini. maşini care elimină gaze de eşapament. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. • Copiii lucrează pe două echipe. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. • Păduri incendiate. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie..plămânul verde’’ al planetei. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. soare).Delfinii’’ şi . secetă. Jocul se desfăşoară pe două echipe. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. defrişări. animalelor şi omului (apă. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie.. insigne etc.Balenele’’ etc. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. CD. problematizarea. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură...). Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare.

. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. Distrug plantele. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.detergenţi’’.. Rup florile îndrăgite din parc. Apoi. etc..gunoaie’’. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. protecţia animalelor. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. în formă de evantai. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. pe masă în faţa jucătorului. . Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. etc. îl poate pune pe el în dreapta jos.Mă joc frumos cu animalele. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. care trebuie să ridice o carte. pe grupe formate din 5-7 jucători. pe care să o arunce în coşul de gunoi. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. . CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie.. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. protecţia unui copac etc. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei.chimicale’’. aruncă deşeurile în coş. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. Ocrotesc plantele şi animalele. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. ghemuindu-se la pământ.. Ţinând cartoanele în mână. imitând mişcările peştilor prin apă. iar . Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. . .. Câştigă echipa care termină mai repede.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. aruncând toate gunoaiele în coş. dând ştafeta următorului elev. Jucătorii se numerotează. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane.. apoi se întorc în fugă.ambalaje’’. colectare de fonduri. curăţenia unei zone. adică cel din dreapta numărului 1.sticle’’. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. La comanda start. Respect animalele şi plantele.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă.

înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). Ce răspunderi ar putea avea cineva care . –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. ghicirea.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. pubelă pentru resturi alimentare.. mişcarea. o trăistuţă. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător.Cabana Pădurarului’’.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. Susurul pâraielor. perioada când înfloreşte. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. ajungând prima la . studiaţi florile şi fructele.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. Vâltoarea apelor. situaţiile surpriză. Este Terra. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. copiii pornesc spre pădure. căutând. Cu timpul. aplauze. ambalaje ouă Kinder. MATERIALE NECESARE: un copac. primăvara şi vara.. ELEMENTE DE JOC: competiţia. În lumina amiezii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. mişcarea. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. forma fructelor etc. este penalizată sau va primi un supliment de . recompense. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. REGULI DE JOC: elevii vor . Ei sunt invitaţi . casa noastră! . creion de desen.. aparat foto. Când ieşiţi la plimbare. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. dar că omul se poate . Inocenţa ciocârliei. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. sau toamna. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. casetofon. JOC DE ROL .. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. hârtie.muncă’’.înfiat’’.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. stimulente.. În final. Energia vântului. Se dă startul şi. Aceasta este lumea noastră. pe cărarea şerpuită dintre copaci. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. Răsăritul soarelui. pături. în care pot nota înălţimea. invitaţi copiii să . Tot ce ne înconjoară.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. o carte de imagini despre ocrotirea naturii.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească.. mirosul pe care îl răspândesc florile. iar a doua echipă buline de culoare verde. cuib de păsări natural.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. cu care va uda copacul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie.. până la un alt indiciu. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. buline. coş de nuiele în care se află alimentele.. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. Tunetul ploii. hârtie. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. carneţel. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti...

ce foloase aduc. un cetăţean care aruncă hârtia jos. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. Echipa 2 : . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. Odată ajunşi la acest popas. câteva curiozităţi.aşa nu’’ la întrebarea: . probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).Să ocrotim natura!’’. În acest sens. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. vor răspunde prin .. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. CEVA………….s-a descurcat’’ cel mai bine.. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile... . din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . oameni care taie şi defrişează copacii. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză.. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. flacoane de plastic. cu ce se hrănesc. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.Păstraţi curăţenia!’’. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . Răsfoind filă cu filă. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. un muşuroi de furnici. să culeagă floricele.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : .aşa da’’ şi prin .să observe vegetaţia unor copaci.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . pe care scrie .doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. Nu departe se vede . care reprezintă diferite modele de comportamente. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă.casa pădurarului’’. pe rând. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. observă cum . adăposturile unor animale. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac.. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. Pentru că timpul trece.. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. se consemnează răspunsurile. Deschizând fiecare ou.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . aflăm întrebările: Echipa 1 : . deodată. În continuare au loc discuţii pe marginea temei .un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel.

vor fi solicitaţi să încerce articularea. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută.”. respectând sensul acesteia. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. care se citesc apoi cu voce tare. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. Afară era frig şi bătea vântul. denumirea acesteia.. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. 2. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj).Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Educatoarea poate motiva sosirea lor. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. prin poziţia gurii larg deschise. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. vâjj-vâjj. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă.. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Focul făcea. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. În continuare. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. mai ales pentru gâscă. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. fie pe covor în semicerc. De exemplu: „În casă s-a făcut frig.. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. Copiii vor imita zgomotul focului.. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale.”. imitarea sunetelor emise. în timp ce.

iar colţurile gurii puternic trase în părţi.. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. şarpele (s.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. reproducând vântul. j (braţele lateral). z). În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. iar restul vor alcătui şarpele. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. ş). un alt grup ajunge trenul. apoi cea a albinelor. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. z. ş. în spatele incisivilor inferiori. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). Jocul se continuă schimbându-se rolurile. alergând cu o viteză mai mare. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. j. evitându-se prelungirea acestuia. imitând trenul. Grupa de copii va fi împărţită în două. vântul (j. La alt semnal. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. 5. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. în cazul în care copiii articulează incorect. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. ş. în timp ce pronunţă j. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss.s). În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. În partea a doua a jocului. o parte dintre ei vor fi albine. trenul (ş. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. Nu se va scăpa din vedere faptul că.. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. Grupa de copii va fi împărţiă în două. . SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. ş. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. 3. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. 4. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. j). se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. j. limba va fi plasată jos. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. eventual marcat. Jocul continuă schimbând-se rolurile.

Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. vrabia. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. În desfăşurarea jocului. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. cocoşul. măturică. pahar. perie.. . găina. cu braţele pe masă. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. calul. . SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare)..”. selectiv sau nu se face deloc. oaia. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. albina etc. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. pensulă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. pieptăne. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. 6. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. Formularea corectă a genitivului. La semnalul dat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat.. cuburi. 7. . Acesta va spune: „Trezeşte-te. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia.. Mihai.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. lingură. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. pisica. prosop.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit..indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. . raţa. păpuşă. după cum li se cere. minge etc. El se va aşeza cu spatele la grupă. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. . gâsca.executarea acţiunii de către copil. Material didactic: creion.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc.

La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. mianună 2. balon albastru – rochiţă albastră etc. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. 8. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. latră pisica: 1. ciripeşte 5. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. roade oase 3. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. prinde şoareci 3. păzeşte casa 2. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. În partea a doua a jocului. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. fuge vrăbiuţa: 1. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. zgârie 4. muşcă 2. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. de exemplu: Câinele: 1. educatoarea ridică un anumit balon. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. educatoarea afişează silueta unui animal. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. 10. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. 9. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. La întrebarea educatoarei.

. copilul face duş. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. pentru seară: copilul se dezbracă. serveşte micul dejun. solniţă etc. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect.a oprit la măr”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. chibrit. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. cratiţă. În desfăşurarea jocului. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. pleacă spre grădiniţă. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. Prin învârtirea acestuia. scot obiectul (imaginea lui). cretă. se spală la chiuvetă. se descoperă pe rând o singură imagine. Pe acest disc este fixat de un ax. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. raportarea lui la alte obiecte. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. GRUPA MIJLOCIE 12. de aceeaşi categorie. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. batistă. de exemplu: la prânz. şerveţel. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . De exemplu: masă pentru mobilier. se urcă în pat. o pisică pentru animale. prosop. doarme. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. un alt disc cu un segment lipsă. pieptăne pentru obiecte de uz personal. 11. se joacă etc.

Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. 14. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. 13. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). cu musculatura facială încordată. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. ridicat în spatele incisivilor superiori. după caz. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. după care răspunde la întrebarea pusă. 15. educatoarea trece la un alt copil. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. iar copilul cu care aceasta dă mâna. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. iar altele eronat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. diferind doar printr-un singur sunet. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. un ceas deşteptător (sună ţrrr).

La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. ridică acel cartonaş sus. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. o acţiune specifică profesiunii . repede şi formulează propoziţia.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. 17. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. unul cu un singur element. Astfel. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. EU SPUN UNA. grupa va mima dacă se poate. După „lectura” scrisorii. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. De exemplu. 16. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. iar altul cu două sau mai multe elemente. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”.

La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare.respective. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. În prima parte a jocului. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. În cursul jocului. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. „Panglica mea are culoarea albastră”). pe rând de mai mulţi copii. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . 18. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. formularea corectă a propoziţiilor. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În partea a doua a jocului. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. apoi o pot sugera copiii. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. În desfăşurarea jocului. diverse jucării cunoscute de copii. Astfel. 20. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. dacă piticul stă pe scaun.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. 19. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis.

. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. „Din ce material este făcută?”. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. zarzavat. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. castravete etc. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. În încheiere. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. răspunde pronunţând cuvântul corect. portocaliu. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. iar cel care a primit mingea. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. În acest caz. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă.CE E BINE. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. GRUPA MARE 21. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. cumpărătorul n-o va primi. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. Se pronunţă un cuvânt greşit.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. Acolo unde nivelul grupei permite. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. pătrunjel. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei.

22. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. r. cretă. de pildă s: sanie. Regulile jocului: la semnalul dat. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. ci. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. g. pa. ca etc. mănuşă. scrisoare. lăsând doar un loc pentru educatoare. ji. de exemplu: a) casă. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. na. s. grâu. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. mătură ladă. grădină. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. carte. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. cu palmele bine întinse oblic. taburet. pentru ş: şarpe. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. solniţă. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. ş-j. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. În amplificarea jocului. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. şopârlă etc. castel. macara tavă. mazăre. scafandru. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. şosete. şapcă. ce. lamă. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. şoarece. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. taxi măgar. în faţă. greblă. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. la. scară etc. După ce educatoarea va da exemple. da. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. cană masă. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. scaun. parc. sac. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. castravete creion. stropitoare. mălai.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. patru . ş. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. va începe jocul. j. guler.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. şorţ. sapă. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. şi lasă timp copiilor. porc. cadă. crap. v. 23 . je. ţ. sau pentr g: gâscă. gutuie. sacoşă. castană. . şoşoni. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire.

2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş.. formularea unor propoziţii cu acestea. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport.. duritate. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului.. pe rând. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. În funcţie de nivelul grupei. fie atributul..Primăvara. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. cu un număr egal de membri. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . pomii.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor.. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). se va stabili echipa câştigătoare. . educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.. bun-rău.. grutate. veseltrist.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. curajos-fricos.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare..Cireşele. fie subiectul. . Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. În încheiere. 25.Merele se culeg din. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. În genere. rapiditate. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. culori... . 24. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni.Toamna. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie.. copiii merg la . temperatură. fie predicatul.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. asperitate. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. corect-incorect. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. ascultător-neascultător. intensitate. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. . reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat..

Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. În mediul rural. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. . ac cu aţă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. maşină de cusut. apoi din dreapta. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. un tren scurt.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Pe străzile fără indicatoare.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. o păpuşă mică. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. 28. iar după însuşirea lor de către copii.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. Conducătorul jocului spune un cuvânt.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. cazma. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. 26. o masă pătra 27. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. le aşează pe şosele . De asemenea. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei.să circule numai la culoarea verde a semaforului. stropitoare. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). centimetru. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. un tren lung. foarfece. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. În partea a doua a jocului. se modifică sarcina didactică. o masă rotundă. degetar.

Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . Pentru o mai bună coordonare. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă).dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. tu spui multe ! 2.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie.să denumească figurile geometrice.calapod.fise de evaluare . Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora.să identifice poziţii spaţiale.să rezolve corect itemii fişei. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. flanelograf. buline. sa respecte regulile jocului . fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. . . Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. ciocan.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. . va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte.Eu spun una. . Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Totodată. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. 1. respectand acordul dintre subiect si predicat. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . ferăstrău. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii.In partea a 2 a a jocului. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. rindea etc. Copii închid ochii.flori rosii.Fiecare propozitie este trecuta la plural. floare rosie. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei.să participe cu plăcere şi interes la activitate. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . Educatoarea va urmări toate echipele. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică.

Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Material didactic:furnicuta. apoi unul se va ascunde. . Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . stimulente albinuţe. În ultima parte a jocului. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Dacă raspunsul este corect. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. La semnal. imitarea zborului albinuţelor.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. cel al gradinitei sau al scolii. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari.. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Dacă răspunsul copilului este corect. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare..Ex. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Obiective operationale: . copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. 3. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine.piese geometrice. Desfasurarea jocului .

In mijlocul strazii. steguletul verde . urmatorul spune: .urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. calculatorul.. .în momentul semnalului. sta un copil .. Ex .’’.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv.pe un scaunel.. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc .Copiii sunt .. taversand strada.. Jocul.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. Un copil spune .Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. pentru a le capta mai mult atentia . in picioare. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. Joc didactic . Jocul continua apoi cu un alt.... In mijlocul strazii . copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.. in picioare .Vehiculele’’ se deosebesc de . Fiecare copil se prezinta . sta .. astfel introducand ca . agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”... este marcat . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect ..’’.. reprezentand . pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. .Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.Copilul la care s-a oprit plicul.. un disc de carton pe care e desenat un automobil. iese din cerc si jocul continua fara el.agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde.agentul de circulatie’’ . in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. pietonii’’ pot traversa. de la un trotuar la altul . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare... Dupa ce . prin 2 linii paralele .strada ‘’. pe scaunel .trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. agent de circulatie’’. trotuarele’’. pietonii’’... mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. locul unde. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.Participantii sunt asezati in cerc.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt.îl deschide.. vehicule’’ . Cand . o bicicleta. elementul de joc.. incet. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). ca atare. o papusica si un prosopel. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. In centrul acestor portiuni. de exemplu.apoi o descrie. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. atat pentru scolari si prescolari. pietoni’’ iar ceilalti..agentul de circulatie’’a lasat . De o parte si de alta a strazii sunt .. Varianta: De aceasta data..Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Pentru a fi mai atractiv .. el ridica repede pe cel rosu. de indata ce .

Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. faţă în faţă. Fetiţa se trezeşte. La primul semnal de începere al educatoarei. de exemplu 1 si 4. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. el aleargă cu ea în faţa şirului. acum alergaţi înapoi. in spate. 2. inapoi. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. care. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. îl leagă la ochi cu o basma. ciripind. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. După trei încercări nereuşite. La semnalul educatoarei. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. departe. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. la stanga. iar catelul sus! Jocuri 1. 5. veniţi la mine ! Copiii aleargă. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. procedând la fel. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. care este «paznic ». trece mingea copilului din spate. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. sde uită cu mâinile la ochi. Jocul se repetă de mai multe ori. 3. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. educatoarea îi cheamă din nou. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. jos. Educatoarea spune : « Puişori. La semnalul eudcatoarei. jocul continuă în aceeaşi formaţie. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. in speta cadrul didactic. schimbă locul cu copilul atins. După fiecare alergare se schimbă rolurile. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. se ridică în picioare. 4. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. mai aproape. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. Echipa al cărei 6. inainte. Dacă reuşeşte. sus. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. « Puişori. trece alt copil în cerc. La semnalul dat de educatoare. Când mingea a ajuns la acesta. după câţi copii sunt. . Educatoarea notează punctele. Ex: Papusa jos. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. « Paznicul » strigă două numere deodată. la dreapta. de la 1 la 10. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. Se repetă de mai mult ori. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. dacă nu. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. la rândul său o transmite mai departe. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B.

pisica” strigă: . „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti..pisoii” aleargă liber împrejur. cealaltă „şoriceii”... care este aşezată în jurul unui cerc mare.” Vulpea se trezeşte. 9.La semnalul de începere. cu faţa spre el.miau”. Jocul se repetă. ..La comanda educatoarei. unul câte unul. una reprezentând „pisicile”. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. La acest semnal. 7 . Jocul continuă.zburaţi”.miau. « Pisica şi pisoii » La început. La semnalul educatoarei . Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. toţi . iar pe linia lui se vor aşeza cuburile.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. executată la comandă. 8. adică .Pisica” închide ochii.pisoii” se adună împrejurul ei. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.unde se opresc şi strigă: . Se delimitează căsuţele prin două linii. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. dinainte fixat. să revină la locul său şi să continue jocul. 11. . .. „şoriceii” rostesc ultimul vers. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe.Un copil va fi vulpea. Dacă un jucător scapă mingea. restul vor fi iepurasii..La comanda educatoarei.. 10. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.. el trebuie să o ridice. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.Cercul se trasează cu creta pe sol. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. Când se trezeşte.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. fiecare lângă un cub. care stă în culcuşul ei.. Rândunica din mijloc care nu are cuib..construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. timp în care .« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul).. La 5-6 m. Jocul se repetă.. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul..” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. se ghemuiesc. în spatele liniei de plecare. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. După învaţarea jocului. aşezaţi în şir. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. 12.Copiii. « Vulpe.

aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. următorul din coada şirului pleacă în tunel. primii din fiecare şir escaladează banca. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. se deplasează pe distanţa stabilită. “Ştafetă cu transport de mingi” .Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. 18. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. unul câte unul.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi.La semnal. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. primii din fiecare echipă. trecând apoi la coada şirului. aşezaţi în şir. 13. La semnalul educatoarei . egale ca număr aşezate pe două coloane. execută târârea pe sub tufe. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. La semnal. din culcat înainte . predând ştafeta următorului prin atingere. La semnal. îi ating pe următorii. La semnal. 15.pornind altă grupă de elevi.La semnal. Coloanele se aşează în spatele râului. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. 19. înapoia liniei de plecare. se marchează râul. coboară. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. următorul din coada şirului pleacă în tunel.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. Când ajung la capătul tufelor. 16. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. Câştigă echipa care termină prima traseul. 17. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. el rămânând în faţa şirului. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. a terminat prima. 14. el rămânând în faţa şirului. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. sau măsuţe). Aceştia prind mingea. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. se întorc prin alergare la echipe.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng.

v. 2.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. u. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora.. u. apoi vor mima acţiunea de a se juca. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”.. Câştigă echipa care termină prima traseul.să precizeze utilitatea obiectului ales.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini.. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă.. ş. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. va alege o jucărie şi o va denumi. tiii.. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). ţ. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. copilul va numi obiectul. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. j) integrate în cuvinte. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. merg până la un punct fix.” 2.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. .să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. 3.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u.apoi. la întoarcere.La semnal. 3. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. 2. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. predau mingea şi trec la coada şirului. având în faţa lor jucăriile.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. ti. reproducând sunetul claxonului” ti. imitarea unor acţiuni.

să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. VARIANTA 3. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. Educatoarea arată o jucărie.” VARIANTA 1. Educatoarea denumeşte o culoare.). iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. 3. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. îmbrăcăminte etc.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. copilul va preciza utilitatea acestuia. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. albastru. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. o va denumi. VARIANTA 2. aplauze. veselă. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. galben. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. aplauze. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. • Răspunde numai copilul solicitat.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. verde. 2. Este roşu. Un copil alege o jucărie. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”.” . pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. jucării care au aceleaşi culori. mimarea unor acţiuni. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal.

La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. Să denumească locul ei în sala de grupă. 2. MATERIAL: jucării. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. REGULILE JOCULUI: . 4. verbalizând acţiunea. 3. 5. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă.4. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. 5.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. aplauze. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. Să denumească jucăria aleasă. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. o cutie mare.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. ghicirea.

MATERIAL DIDACTIC: casetofon. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. siluete de personaje. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. 2. păpuşa. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. Prin versurile:Hai. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ.• La cererea unei păpuşi. casetofon. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. ecusoane. • Dezvoltarea acuităţii auditive. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. ghicirea. păpuşa marionetă. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. cadru de poveste.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. Opţional.” VARIANTA 1. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. 6. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”.marionetă. îl recunosc şi îl denumesc. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. la cadrul de poveste adecvat. VARIANTA 2. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. MATERIAL DIDACTIC: siluete. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: .

. 2.). etc. 4. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. în situaţiile create.. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. • Activizarea vocabularului.. Magazinul poate fi: alimentar.. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv.. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. salută apoi cere politicos obiectul dorit. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. coşuri de jucărie.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. 8. o pălărie de vânător.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. 3.. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. o punguţă.. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. folosirea banilor de jucărie.. aplauze. sacoşe. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. 3. ecusoane cu personaje din poveste. ea este dată de la un copil la altul. o scufiţă roşie.. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. Vânzătorul . • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. de jucării sau de îmbrăcăminte. personajul şi povestea căreia îi aparţine. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat).. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.. identifică personajele şi povestea din care fac parte.”. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. formulele de politeţe potrivite.. identifică personajul şi povestea din care face el parte. să folosească în timpul jocului. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. ELEMENTE DE JOC: imitarea. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. pe baza elementului dat.. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. bani de jucărie.. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul..

salută şi pleacă. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. întrebând: „Ce face păpuşa?”. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. „Câinele latră”. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. 3. ghicirea. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. obiectul este plătit. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. apoi le vor mima şi ei. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie.să imite şi ei aceeaşi acţiune. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. prezentându-l vânzătorului. „Iepurele fuge”. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. 4. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. După această scurtă conversaţie. Toţi copiii imtă acţiunea. mulţumeşte vânzătorului. cumpărătorul mulţumeşte. . 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. Ea va imita spălatul păpuşii. Exemplu: „Copilul desenează”. aplauze. apoi salută şi pleacă. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. Sau „Mărul este un fruct”.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. „Mama citeşte”. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. „Mărul are culoarea roşie”. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”.

• Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. să folosească corect numeralul ordinal. să interpreteze un cântec învăţat anterior.2. iar în cercul roşu jucăriile mici. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. grupa copiilor cu maşinuţe. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. . cercuri mari de diferite culori. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. 2. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. 3. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. cifre. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. forme şi culori variate. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. 3. grupa copiilor cu ursuleţi. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. „Ursuleţul”. un săculeţ. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. grupa copiilor cu păpuşi. MATERIAL DIDACTIC: jucării. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). 2. 3. utilizând numeralul ordinal. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. mărimi şi culori diferite variate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv.

pot aduna hârtii. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. 4. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. lipind ornamente din hârtie glasată. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. aer.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. Pe rând. Exemplu: „Copilul plantează un pom. aer. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. pământ). pământ.”. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. 3. pământ). copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul).) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. După gruparea animalelor. în mod creativ. fie de către un copil. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. aer. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. În a doua parte a jocului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. fie de deucatoare. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. 4. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. 2.”Copilul sapă o groapă. aer. În aer este mult fum. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. cutii. pământ. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. siluete de animale.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. . Exemplu: În apă sunt aruncate sticle.

REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. mişcarea. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. Morcovul este o legumă. 4. în raport cu un reper dat. 5.5. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. 6. ELEMENTE DE JOC: surpriza... VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Exemplu: „ Acesta este un morcov. să plaseze conştient în spaţiul clasei. 2. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. . să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. aplauze. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. 3.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. respectând tehnica de lipire învăţată. mânuirea materialului. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat.” La cerinţa educatoarei. 2. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. 3. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia.

să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. apoi vor fi aşezate la locul lor. Păpuşa este pe.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. de haine. perie de păr. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. 2.. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile... Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi.. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. precizând poziţia pe care o ocupă.. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg.. precizându-se poziţia pe care o ocupă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi... surpriza. Exemplu: „Am luat o carte. îl denumeşte.. Fiecare răspuns corect este aplaudat. ELEMENTE DE JOC: mişcarea.. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite.. • Interpretarea corectă a unui cântec.. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. 3. pe raft.. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv.... OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. VARIANTĂ: . în spatele scăunelelor. pieptene.. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire.. batistă. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. fără să-l scoată. prosop. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. Ursuleţul este lângă. Pe rând. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. sub formă de surpriză.. etc. pe covor. 7. o cutie cu jucării. pastă de dinţi.. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă.. periuţe de dinţi. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. Pe rând. mânuirea obiectelor. în picioare. Maşinuţa este în. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia.. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. doar prin pipăit. În continuare.

tăiate şi amestecate. Pieptene. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.tăiate.gust.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. activitatea omului.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. viaţa animalelor. prin pipăit. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. culoare. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. plantelor şi munca oamenilor. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. apoi verbalizează acţiunea.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. SARCINA DIDACTICĂ: . moment de aşteptare.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. VARIANTE:  Copilul gustă. obiectul respectiv. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. (ex. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. legumelor). iar un copil vine şi caută în săculeţ. dezvoltarea sensibilităţii gustative. animalelor. mărime. ghicitori.

copite. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. coarne etc. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. • Mişcare pentru preluarea jetonului. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. un cântec. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. identifică. diferite mişcări specifice animalelor). verde – primăvara.• Completarea celor 4 tablouri. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. motivând aşezarea imaginilor corecte. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. să găsească elemente caracteristice acestora. motivând alegerea făcută. galben – vara. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. grupându-le pe anotimpuri la panou. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri.). dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. hrană. ruginiu – toamna. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. înfăţişare. blană. clasificându-le după un criteriu dat. foloase. ELEMENTE DE JOC: . coadă. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. • Nu se admit răspunsurile în cor. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. să descrie imginile potrivite. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. să aleagă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii.

• Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. Mimarea unei acţiuni specifice. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. hrana. Manipularea materialului didactic: jetoane. materiale.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. constructor – cască. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. Interpretare de roluri. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. foloase. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. mediu de viaţă. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. utilitatea acestora. Mişcarea. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. mimând acţiunea respectivă. medic – stetoscop. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. uneltele necesare practicării lor. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. aşezând imaginea pe panou. stabilirea legăturii între unelte. produse. ustensile specifice unei meserii. identifică animalul. educarea capacităţii de a efectua asocieri. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. croitor – centimetru. motivând răspunsul. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? .  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. • Membrii unei echipe au voie să se consulte.

dimineaţa. lână. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. Recompense. medalioane colorate din plastic. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. Imitarea acţiunilor. . material plastic. amiaza. un copil scoate un obiect din sac. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. sticlă. • Moment de aşteptare. noaptea. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. VARIANTE:  Copii inched ochii. • Limitarea timpului de răspuns. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. pânză. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. Aplauza. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. metal. mătase etc. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. • Prezenţa semnalelor sonore. • Valorificarea de semne distinctive. steguleţe din hârtie. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. hârtie.

formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. copii extrag o siluetă. recunosc personajul şi povestea. semnale luminoase. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. „Ciuboţelele ogarului”. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene.furculiţă etc. periuţa de dinţi.• Pedepse hazlii pentru greşeli. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. personaj surpriză care face introducerea în joc. lingură. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. „Scufiţa roşie”. stimulente. se opreşte la un copil care alege o imagine. . prânz. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. despărţirea cuvintelor în silabe.  Se audiază un fragment din poveste. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. să povestească fragmentul ilustrat. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. „Capra cu trei iezi”. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. prosop. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut.

educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . precizarea unor reguli de comportare în grup. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. apoi îl repetă în întregime. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. ELEMENTE DE JOC: . LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. Aplauze. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. Elemente de mişcare. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora.

) SURPRIZA. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. ÎL DENUMEŞTE. o biluţă unui copil. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA.O MAŞINĂ ETC. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . Semnale sonore. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. MIŞCAREA. ETC. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. SURPRIZĂ. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. Aplauze . O PĂPUŞĂ. PĂPUŞI. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. GHICIREA ŞI APLAUZE. MAŞINI. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. CASTANE. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. APLAUZE. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. O SCOATE DIN SAC. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL.• • • Manipularea jucăriei. PIPĂIE OBIECTUL. CORECTITUDINEA. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. MIŞCARE. CĂUTAREA. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. PROCEDÂND CA MAI SUS. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL.). ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT.DOUĂ CUBURI. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. BEŢIŞOARE . O DENUMEŞTE. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. PROMPTITUDINEA. ÎNTRECERE. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT.

O VULPE. Fac gimnastica de mic. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE... EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. PATRU). EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. TEATRU DE PĂPUŞI. MOTIVÂND ACŢIUNEA. SURPRIZA.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . . Sar apoi intr-un picior. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. APLAUZE. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. ÎN ACEL MOMENT. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ.respir usor. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. CI.DE PE COVOR. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. LA AL DOILEA SEMNAL. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. RIDICĂ JETONUL. Merg in pas alergator. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. Intind bratele sa zbor. SE MOTIVEZA ).. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. LA PRIMUL SEMNAL. UN PANOU. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. DECÂT CELE DE PE LAC. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. Ma opresc. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor .

chit.cioc.chit.chit.zbor-pasari mari .bum.miau. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut. BUNA DIMINEATA! 5.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .cioc.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.miau.cioc(ciocanesc fiecare deget.palmele in fata pt.sarim in sus) 3.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.care se ridica) Si repara garduletul! 4.bum.mana tace.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.cu bratele) Buna dimineata . In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).cioc.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.bum.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.chit.miau.(mieunat languros.(bat in masa cu pumnisorii. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.(aratatorul de la mana dreapta.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.(trece repede .Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.miau.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .

hi. una reprezintã “caii”. Popovici): “Cãlare pe bãţ. Ah! Ce mai cocoş. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. hi! Hi. ce mai cocoş. Vulpea pe cocoş. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. Vulpea pe cocoş. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. hop! Hop în galop. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. şi se învârt în cerc. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. hop. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. zdup. lupul. Ah! Ce mai cocoş. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Un copil. Ah! Ce mai cocoş. “cãlãreţul”. de pãmânt. hi. ca: cocoş. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. lup. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. Cum cântã la moşi! Cântã. Cum cântã la moşi! Cântã. Educatoarea împarte rolurile copiilor. câine. vulpea. cãluţ. acesta este primul. Cum cântã la moş. de pãmânt. ursul. urs etc. Cum cântã la moşi! Cântã. Dupã aceste cuvinte. Astfel. Cum cântã la moşi! Cântã. ţinându-se de mâini.Copiii sunt aşezaţi în cerc. hop. Câinele pe vulpe. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. hop. vine şi se prinde de mijlocul moşului. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. vulpe. nu are cal. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. Ah! Ce mai cocoş. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. iar restul copiilor poartã nume de animale. zdup! Zdup. Lupul pe câine. La ursul din pãdure . La comanda de începere a jocului. Câinele pe vulpe. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. egale ca numãr. zdup. câinele. iar cealaltã “cãlãreţii”. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. cãluţ. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. apoi urmeazã cocoşul. cu faţa spre interior. zdup!” La terminarea cântecului.

Copiii repetã. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. De la ursul din pãdure. ţinându-se de mâini. Împreunã cu educatoarea. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. liniştit. Copiii repetã cele spuse de povestitor. “bârlogul”. Copiii. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. s-a-nfuriat! Mârâie. în spatele liniei de plecare. Ne-a vãzut. se apropie tiptil de câine. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. la câţiva paşi. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. înainte de a fi atinşi de “urs”. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. “povestitorul”. stã un copil. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. care le spune o istorioarã. Doarme? Haide sã-l trezim. Stã cuminte. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Copilul prins îi ia locul. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. denumit “casa copiilor”.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Ursul doarme nemişcat. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. Nu latrã. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Copiii repetã. folosind propoziţii scurte. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. În faţa lor. nu muşcã.

2. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. fişe individuale de lucru. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. „mai puţine”. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. 3. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Obiective operaţionale: . „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. unde trebuie sã atingã peretele. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. 1. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. . Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. 2. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. închiderea şi deschiderea ochilor. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală.Cele două grupe de copii răspund pe rând. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice.La auzul acestor cuvinte. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. „mai puţine”. Coechipierii au voie să se ajute între ei.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. =). imagini cu căsuţele animalelor.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. 8. Este tot al ei.cai.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. În fiecare căsuţă vor fi 2.etc.Veveriţa.să raporteze cantitatea la număr. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. –. întrecerea. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă.să efectueze operaţii simple de calcul oral. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. . oi. căţeluşi. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini.). recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. jetoane cu cifre. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. plicuri.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. alune. Materialul didactic: veveriţa. Ea pe pomi se caţără. Iedul drag îşi apără. 6) animale. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. . Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune.Veveriţa. Obiective operaţionale: . pisici. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Împreună sunt şapte oiţe.să resolve corect sarcinile fişei. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. . “Muuuu” e vorba ei. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor.4. Copiii numără animalele din căsuţe. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Pe rand. Regulile jocului. respective la cifra corespunzătoare. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. 3. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 4 animale. Un copil va primi rolul de fermier . AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. traseul veveriţei. Elemente de joc: Riţa. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. 5 4 sau 3) animale. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Desfăşurarea jocului: • • • • . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă.

iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. 11. 8. iar după ea urmează a opta albinuţă. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. imitarea zborului albinuţelor. 9. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Exemple: 1. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 2. 5. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Pe rând. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. 12. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. În final. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. 13. 7. 9. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. În ultima parte a . Dacă răspunsul copilului este corect. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Adună alunele în coş. Ia din coş 2 alune. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Câte au rămas?. Găseşte mai multe variante de descompunere. 4. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. La semnal. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Numără crescător de la 6. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. 10. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. 6. 3. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Numără descrescător de la 8.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Descoperă cifra care lipseşte. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. stimulente albinuţe.

Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. zum. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. mânuirea materialului. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. În final. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. jetoane cu cifre. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea.. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Grupa este împărţită în două echipe. zum albiniţa mea! 10. jetoane cu imagini.. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. • dezvoltarea spiritului de echipă.jocului. . apoi problemele vor fi formulate de către copii. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. apoi unul se va ascunde. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. La început. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. O fetiţă pleacă acasă. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. aplauze.

9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante.şi = » . CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Obiective operaţionale: . ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. 3. 9 sau 10). grupele. siluetele personajelor. alt copil va veni să corecteze greşeala. aplauze. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. 5. Un pitic pleacă la plimbare. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. 4. 1. • • . cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. Câţi pitici sunt în imagine ? 2.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . „=”. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. . „-”. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. Se motivează aşezarea. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. cifre.2=3) (7+ 1=8) 11. exerasarea număratului în limitele 1-10. . va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . . Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. În partea a doua a jocului. Spre deosebire de prima parte a jocului. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare.să utilizeze corect simbolurile « +. Elemente de joc : surpriza. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. 6.(5. Dacă aşează corect. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt.să rezolve corect fişa de lucru individuală . ei primesc o recompensă. . mânuirea personajelor. La cererea educatoarei. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Dacă nu rezolvă corect sarcina. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 12.

 Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. analiza.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10).si = ». Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile.să utilizeze corect simbolurile « +. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. . Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. sinteza. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. . Se verifică prin numărare. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. 5 sau 6 cărţi.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. mişcarea. « . în limitele 1-10. Copiii numără cărţile de pe raft. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare.Elemente de joc : surpriza. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Împreună sunt şapte cărţi. apoi să spună cum le-a aşezat. până vor fi exemplificate toate variantele. 4.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. 9 sau 10) cărţi. .să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. . Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi.» si « = » . Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc.să rezolve corect fişa de lucru individuală. . eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. . . • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. 13. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. . Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. . Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. generalizarea) : Obiective operaţionale : .

6. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . cuburi . a spiritului de observaţie . întrecerea. avioane . 7. cifre de pus în piept. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. Elemente de joc: surpriza. Copiii aşează 3. 6. apoi merge la masa cu material . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. clopoţel.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă.pentru echipa nr. probleme ilustrate. o aruncă din nou educatoarei . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . Educatoarea aruncă mingea unui copil . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. mărime). echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. păpuşi . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . acesta o prinde . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . închiderea şi deschiderea ochilor . Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. mânuirea materialului. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. aplauzele. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. diplome. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. scrisoare. 8. (se vor folosi două imagini: o carte. 5.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . Ce semn folosim? 10 – 2= 8. .pentru echipa nr. Ex: 3. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). 7.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. VARIANTE DE JOC I . .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . un stilou. iepuraşi . următoarele exerciţii: . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . siluete reprezentând rechizite.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. închiderea şi deschiderea ochilor. deplasarea.peştişori ) . Material didactic: ghiozdan. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. aplauze .fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. descoperirea grupurilor de obiecte .) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . . Dacă aceasta este rezolvată corect. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. 5. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . dezvoltarea atenţiei . ursuleţi . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. recompensele. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . sunetul clopoţelului. jetoane cu cifre. 8.

copiii verbalizează acţiunea . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . În acest timp se ascunde una din lădiţe . VARIANTE DE JOC I. pătlăgele .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . la bătaia din palme a educatoarei . unul merele roşii .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . La alt semnal . mânuirea materialului . părul are pere verzi şi galbene . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . sesizând lipsa unei lădiţe. cinci coşuleţe . celălalt cu imaginea unui mere) . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . II. VARIANTE DE JOC I.patru lădiţe . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Răspunsurile corecte se aplaudă . zece lădiţe . La alt semnal . închiderea şi deschiderea ochilor . III. REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . Se cere copiilor să închidă ochii . unul merele verzi . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . copiii deschid ochii . toate . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . mari şi mici plantate în grădină. „Eu am cules o mulţime de pere”.două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . întrecerea . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. Sortarea se face prin întrecere .închiderea şi deschiderea ochilor . surpriza . fiecare în câte o lădiţă. ELEMENTE DE JOC : surpriza . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . La fel se procedează şi cu perele . legume decupate( morcovi. legumele adunate sunt aşezate în coşuri . Fructele culese sunt aşezate în coş . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . mânuirea materialului . ardei. Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. întrecerea . cartofi ) . vinete . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. .II . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ .

Sortarea se realizează prin întrecere . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . în faţa . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . a spiritului de observaţie . în spate .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . exersarea atenţiei . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . Se descoperă copacul . lângă copac . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei .II. Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . copiii închid ochii . în spatele . lângă .etc. La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. aplauze . VARIANTE DE JOC I. fixarea locului numerelor în şirul numeric . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. III. a memoriei . La următorul fluier copiii deschid ochii . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . În acest timp se va ascunde o lădiţă . III. Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . Unul va sorta legumele mici . II.La fluierul educatoarei copiii închid ochii . închiderea şi deschiderea ochilor .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . în . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . La fluierul educatoarei . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . La următorul fluier copiii deschid ochii . unul pe cele mari .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful