JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . aşadar. Baiatul construieşte castele din nisip.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . Copilul care prinde mingea. pufos etc . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. mai multe sacoşe etc. camion etc. -4c ) . cântă .joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. oaie .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . iese din joc.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . fricos .minge . mănâncă etc. cal . Am considerat. a fost metoda Răspunde -Aruncă . a originalităţii . adresându-i acestuia o noua întrebare. De asemenea. alb . f ) . Păsările zboară . printr-un joc de aruncare. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri.pisică . apoi o aruncă altui coleg.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . păsări călăoare. Exemple : Culeg flori . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.pentru dezvoltarea imaginaţiei. dar şi de verificare a acestora. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. Papuşă . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. roşu .exerciţiu deosebit de agreate de către copii.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . copii care culeg mere etc.scriu .Interoghează. frunze ingălbenite . b ) . Participanţii activi se selectează ad-hoc. Mărul – rotund . dulce .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. ursuleţ.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. e ) .pentru cultivarea fluidităţii expresionale .mă spăl etc. d ) .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci .pentru cultivarea fluiditaţii. porc etc. prin organizarea unor jocuri . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate.iute . În acest sens.sterg praful . zemos etc . 4 .o maşină.prindere a unei mingi uşoare. dar nu ştie răspunsul.

Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. Urmează a doua pereche. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. dar alţii se poticnesc. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Jucătorii se dispun în perechi. un apăsător complex de inferioritate. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. cursiv. Acesta aruncă unui copil mingea. bine dezvoltaţi. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. părinţi şi educatori. contribuind în acelaşi timp din plin. de integrare eficientă în mediul natural. social şi cultural. nesigură şi uneori peltică. La semnal. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Toţi. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. în acelaşi timp. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. ca urmare a reacţiei celorlalţi. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. Mingea trece mai departe. a treia pereche ş. optimizându-le. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. vorbirea lor este neclară. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. 5 . clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. nu i-a obosit. un interes sporit pentru activităţi. expresiv şi frumos. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. la activizarea lui. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului.d. În centrul cercului stă conducătorul jocului. un principiu de organizare.m. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte.educatorii. Unii vorbesc fără dificultăţi.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari.a. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Copiii formează un cerc. Cu timpul.

primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. Conducătorul la un semnal cu fluierul. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. — Participanţi Materiale Două. Participanţii formează un cerc. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. în spatele unei linii. toţi trebuie să drepţi. Copiii stau în coloană cîte unul. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. La semnalul 6 . pe o distanţă de 5—8 m. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. copiii să execute două genoflexiuni. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. iar la trei semnale. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. vitezei şi promptitudinii. înainte de a prinde mingea..Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Participanţi — Două sau mai multe echipe. cu hârtie sau cu sfoară.. la două semnale. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. — O minge uşoară. In faţa fie cărei echipe. trei echipe a cîte 8—20 copii. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. Culesul mingilor Loc — în aer liber. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul.ultimul în joc. — 20 —30 de copii. Acesta pasează mingea la întâmplare. joc care trebuie să rapid. Câştigă cel care rămîne . Materiale — Fluier. să execute 4 sări turi pe loc.

apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Organizaţi în două sau mai multe echipe. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge.6 — 15 copii. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. fie din lemn. fie din hârtie. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit.în sală. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. ajunge la al treilea ş. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. . Celălalt capăt va fi ţinut în mină. fără ca ele să se răstoarne. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. condu-cînd câte un cerc. cel căruia îi aparţine. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Participanţi Scop .a. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. predînd ştafeta următorului.Sfoară. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . — 10 —30 de copii.m. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. 7 . Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. Pe traseul de deplasare a copiilor. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. la semnal.. La un semn al conducătorului jocului.conducătorului de joc.Dezvoltă îndemînarea. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii.d. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. Va câştiga echipa care termină prima. . primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Jocul poate fi repetat de două. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. trei ori.

d. Dacă se pierde bobul pe traseu. aleargă spre masă.în sală.examinare" vizuală. două beţişoare pentru fiecare . Trei.d. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. iar cei 3—4 copii. trasată înaintea scaunelor. Figuri geometrice 8 .. cei doi părăsesc camera.Dezvoltarea îndemînării.a.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.Dezvoltarea spiritului de observaţie. - Participanţi -10-30 copii Scop . următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii... dând beţişoarele următorului din echipă. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. locul şi îmbrăcămintea lor. patru copii se aşează unul lingă altul. primii din fiecare echipă.a. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. avînd câte două beţişoare în mină. echipa sau participant. la o distanţă de 4— 6 m. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.în sală. La semnalul con ducătorului de joc. . este desigur cel mai bun. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. Apoi cei doi copii. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . care au ieşit din încăpere. poate preda beţişoarele. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. După 60 secunde de .m. el trecând la coada şirului ş. cel care 1-a pierdut.). stabiliţi iniţial. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina .m.

una lângă alta. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. — Dezvoltarea memoriei. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. cretă. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. 9 . — O tablă. — 20—30 copii.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. Copiii trebuie să fie atenţi. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă.

ei introduc aţa în ac. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. Jocul poate fi îngreunat. . din fiecare echipă. — Dezvoltă promptitudinea. în acelaşi sens şi cât mai repede. în acelaşi timp. La un semnal. spunând. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. pe circumferinţa unui cerc. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. Dacă el nu răspunde repede. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. Din copiii care iau parte la joc. Primul jucător. Aer. gîndirea rapidă. apă. La semnalul conducătorului de joc. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. — în aer liber sau în sală. este eliminat din joc. 8—40 copii. sau „sol”. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. — 20—20 copii. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş.a. din joc. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. 2—4 ace şi aţă de cusut. cu voce tare : „aer”. se formează două sau mai multe echipe. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). sau „apă”. care vor fi consideraţi câştigători. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”.d.m. — O minge de cauciuc sau de handbal. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă.

iar dacă nu este corect. 2. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). perie de ghete. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. săpun.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. periuţă de dinţi. perie de haine. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. oglindă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. ghicirea. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. şerveţel. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. O va scoate din săculeţ. aplauze. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. mânuirea materialelor. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. cele greşite sunt corectate de colegi. 4. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . prosop. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. surpriza. aplauzelor.. motivând alegerea. savonieră. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. imitarea acţiunilor. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. pieptene.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. să găsească antonimele unor cuvinte date. 3. 5. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. batistă.

MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. ia un cartonaş. motivând alegerea. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. Exemplu: curat – murdar.) . păsări etc. Nu distrugeţi natura. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă.. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura).. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. etc. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. pământ). VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. pământ). iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. . • Consolidarea deprinderilor de orientare. aer. aruncarea gunoaielor pe jos). îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. foc în pădure. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. poluat – nepoluat. bun – rău etc. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. aer.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. li se mai acordă doar un punct. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). Să ocrotim natura. Un elev vine la catedră. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. 2. 2. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.Frumoasă-i strada noastră ’’.

întrecere. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . a locului pe care îl ocupă. pasăre. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. bufniţă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. animale. aplauze. grâu. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. apă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. iarbă. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. în poziţia şezând. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. ELEMENTE DE JOC: surpriza. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). • viaţă. iepure. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . AER. USCAT. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. reguli. fie de către elevi. În aer este mult fum. a legăturilor care se fac între plante şi animale. pământ. pământ.siluete de animale. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă.vierme. aplauze. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. cerb. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. întrecere. fie de către învăţătoare. oameni.oameni’’. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. aer. 5. cutii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. şoarece. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. 4. Elevul care are ecusonul . SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni.cerb’’. . Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. arbore. După gruparea animalelor. insectă.. adună hârtii. aer. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii.3. Aceste etichete se prind de piept. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. Ex: În apă sunt aruncate sticle. etc. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. aer.. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat.

insigne etc. soare). echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. casete video. secetă.. animalelor şi omului (apă.Balenele’’ etc. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. • Copiii lucrează pe două echipe. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. Jocul se desfăşoară pe două echipe. aer. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. • Păduri incendiate. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. CD.. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). aceleaşi pentru ambele echipe. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă).Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. .plămânul verde’’ al planetei. furtuni. dispariţia unor animale etc. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. • Să explice de ce pădurea este . sub forma de întrecere. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. După rezolvarea fiecărei sarcini. explicaţia. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. .. plastic).Delfinii’’ şi . maşini care elimină gaze de eşapament. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. defrişări.Doxi’’. mamnifere etc... imaginate de învăţătoare. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia.). • Aspecte din natură în timpul secetei. problematizarea. Chinuiesc animalele.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(.Planeta Albastră’’. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. exerciţiul.). Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare.

Ţinând cartoanele în mână.chimicale’’. apoi se întorc în fugă. protecţia animalelor. adică cel din dreapta numărului 1. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. . Ocrotesc plantele şi animalele. Rup florile îndrăgite din parc. Respect animalele şi plantele. etc.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri.. . pe grupe formate din 5-7 jucători. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. care trebuie să ridice o carte. ghemuindu-se la pământ. Câştigă echipa care termină mai repede.sticle’’. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi.. etc. pe masă în faţa jucătorului.gunoaie’’. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. în formă de evantai. Distrug plantele.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. curăţenia unei zone. aruncând toate gunoaiele în coş. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. .. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. .Mă joc frumos cu animalele. La comanda start. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv.detergenţi’’. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. Apoi. Jucătorii se numerotează.. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor..) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. imitând mişcările peştilor prin apă. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5.ambalaje’’. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. . De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet.. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . pe care să o arunce în coşul de gunoi. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. aruncă deşeurile în coş. protecţia unui copac etc. iar . îl poate pune pe el în dreapta jos. dând ştafeta următorului elev. colectare de fonduri.

De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . ghicirea. mirosul pe care îl răspândesc florile. MATERIALE NECESARE: un copac. copiii pornesc spre pădure.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. iar a doua echipă buline de culoare verde..capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. cu care va uda copacul. Se dă startul şi. buline.muncă’’. mişcarea. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. o trăistuţă. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. este penalizată sau va primi un supliment de .ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. ajungând prima la . Răsăritul soarelui.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă).înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. cuib de păsări natural.. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. hârtie. Energia vântului. Aceasta este lumea noastră.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. JOC DE ROL . Cu timpul. coş de nuiele în care se află alimentele. ELEMENTE DE JOC: competiţia.înfiat’’. REGULI DE JOC: elevii vor . Când ieşiţi la plimbare.. pe cărarea şerpuită dintre copaci.. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor.. aplauze. în care pot nota înălţimea. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. studiaţi florile şi fructele. Inocenţa ciocârliei. hârtie. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. Este Terra. Ei sunt invitaţi .. până la un alt indiciu. În final. aparat foto. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului.. sau toamna.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. stimulente.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. casa noastră! . situaţiile surpriză. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. casetofon. Tot ce ne înconjoară.Cabana Pădurarului’’. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. perioada când înfloreşte.. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. forma fructelor etc. căutând. dar că omul se poate . Vâltoarea apelor.. pubelă pentru resturi alimentare. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. invitaţi copiii să . pături. creion de desen. În lumina amiezii. primăvara şi vara. ambalaje ouă Kinder. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. Susurul pâraielor. Tunetul ploii. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. carneţel. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. mişcarea.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. recompense.

s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : .imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . În continuare au loc discuţii pe marginea temei .s-a descurcat’’ cel mai bine.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . un muşuroi de furnici. pe rând. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. să culeagă floricele. se consemnează răspunsurile. În acest sens.casa pădurarului’’. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. Nu departe se vede . aflăm întrebările: Echipa 1 : . . Deschizând fiecare ou. observă cum . CEVA…………. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.aşa nu’’ la întrebarea: .Să ocrotim natura!’’. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . un cetăţean care aruncă hârtia jos. care reprezintă diferite modele de comportamente.... Echipa 2 : .. câteva curiozităţi.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ).să observe vegetaţia unor copaci. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. cu ce se hrănesc. Odată ajunşi la acest popas.. pe care scrie . probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). ce foloase aduc.. Pentru că timpul trece. flacoane de plastic.aşa da’’ şi prin . În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior.Păstraţi curăţenia!’’. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. adăposturile unor animale. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. deodată. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. vor răspunde prin . se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. Răsfoind filă cu filă. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.. oameni care taie şi defrişează copacii. Copiii sar apoi peste un pârâiaş.

apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. vâjj-vâjj. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor.. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. Copiii vor imita zgomotul focului.. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor.. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune.”. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. denumirea acesteia. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. fie pe covor în semicerc. care se citesc apoi cu voce tare.”. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. În continuare. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Educatoarea poate motiva sosirea lor. mai ales pentru gâscă. Focul făcea. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. imitarea sunetelor emise. Afară era frig şi bătea vântul. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj).Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. respectând sensul acesteia. 2. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. prin poziţia gurii larg deschise. în timp ce. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare.. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g.

în timp ce pronunţă j. Grupa de copii va fi împărţită în două. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. apoi cea a albinelor. ş. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş.s). în spatele incisivilor inferiori. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. evitându-se prelungirea acestuia. z). z. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. În partea a doua a jocului. iar restul vor alcătui şarpele.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. alergând cu o viteză mai mare. j. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. Grupa de copii va fi împărţiă în două. o parte dintre ei vor fi albine. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. j). având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. vântul (j. trenul (ş. j (braţele lateral). Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. . Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. imitând trenul. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. La alt semnal. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. reproducând vântul.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. ş). ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. j. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. eventual marcat.. limba va fi plasată jos. 4. 5. şarpele (s. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. ş. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. un alt grup ajunge trenul. în cazul în care copiii articulează incorect. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. Jocul continuă schimbând-se rolurile. Nu se va scăpa din vedere faptul că. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. ş. 3.

gâsca. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. cu braţele pe masă. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas.. măturică. calul. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. minge etc. Material didactic: creion. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. pahar. prosop. lingură. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. . 6. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. cocoşul. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. pensulă.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. găina. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. . 7. Acesta va spune: „Trezeşte-te. perie..exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare.. Mihai. pieptăne. păpuşă. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. oaia. El se va aşeza cu spatele la grupă.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii.”.. după cum li se cere. raţa. La semnalul dat. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. . selectiv sau nu se face deloc. cuburi. vrabia. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. În desfăşurarea jocului. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. . „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. .. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. albina etc.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral.executarea acţiunii de către copil. Formularea corectă a genitivului. pisica.

ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. ciripeşte 5. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. zgârie 4. mianună 2. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. roade oase 3. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. În partea a doua a jocului. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. 9. fuge vrăbiuţa: 1. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. La întrebarea educatoarei. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. de exemplu: Câinele: 1. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. educatoarea afişează silueta unui animal. educatoarea ridică un anumit balon. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. 10. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). 8. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. muşcă 2. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. prinde şoareci 3. balon albastru – rochiţă albastră etc. păzeşte casa 2. latră pisica: 1. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: .

pieptăne pentru obiecte de uz personal. pentru seară: copilul se dezbracă. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. copilul face duş. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. de aceeaşi categorie. pleacă spre grădiniţă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. un alt disc cu un segment lipsă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. o pisică pentru animale. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. de exemplu: la prânz. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. solniţă etc.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. se descoperă pe rând o singură imagine. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou.a oprit la măr”. cratiţă. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. prosop. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . doarme. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. Pe acest disc este fixat de un ax. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. În desfăşurarea jocului. scot obiectul (imaginea lui). Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. şerveţel. De exemplu: masă pentru mobilier. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. GRUPA MIJLOCIE 12. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. se joacă etc. batistă. serveşte micul dejun. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. cretă. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte.. se urcă în pat. 11. raportarea lui la alte obiecte. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. Prin învârtirea acestuia. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. se spală la chiuvetă. chibrit.

cu musculatura facială încordată. 15. după caz. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. educatoarea trece la un alt copil. 13. 14. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. iar altele eronat. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. un ceas deşteptător (sună ţrrr). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. diferind doar printr-un singur sunet.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). după care răspunde la întrebarea pusă. iar copilul cu care aceasta dă mâna. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. ridicat în spatele incisivilor superiori. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet.

o acţiune specifică profesiunii . Astfel. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). După „lectura” scrisorii. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. grupa va mima dacă se poate. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. EU SPUN UNA. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. 17. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. trebuie să spună de cine a fost trimisă. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. repede şi formulează propoziţia. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. iar altul cu două sau mai multe elemente. De exemplu. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. unul cu un singur element. ridică acel cartonaş sus. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. 16.

copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. 20. Astfel. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. „Panglica mea are culoarea albastră”). Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. formularea corectă a propoziţiilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. 18. În desfăşurarea jocului. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. dacă piticul stă pe scaun.respective. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. În cursul jocului. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. În partea a doua a jocului. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului .DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. În prima parte a jocului. diverse jucării cunoscute de copii. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. apoi o pot sugera copiii. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. 19. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. pe rând de mai mulţi copii. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări.

pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. cumpărătorul n-o va primi. În încheiere. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. castravete etc. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. răspunde pronunţând cuvântul corect. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. pătrunjel. iar cel care a primit mingea. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. . Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema.CE E BINE. zarzavat. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. Acolo unde nivelul grupei permite.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. În acest caz. „Din ce material este făcută?”. GRUPA MARE 21. Se pronunţă un cuvânt greşit. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. portocaliu. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare.

În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. ce. ci. s. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. castel. taxi măgar. taburet. cretă. macara tavă. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. mătură ladă. 22. şopârlă etc. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. şoarece. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. ş.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. la. solniţă. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. stropitoare. în faţă.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. va începe jocul. şosete. cu palmele bine întinse oblic. de exemplu: a) casă. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. gutuie. v. sac. guler. pa. ca etc. După ce educatoarea va da exemple. grâu. 23 . castravete creion. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. r. ţ. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. şoşoni. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. sau pentr g: gâscă. sapă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. şapcă. cadă. parc. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. cană masă. de pildă s: sanie. scrisoare. sacoşă. je. scară etc. . Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. g. patru . şorţ. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. lăsând doar un loc pentru educatoare. mălai. şi lasă timp copiilor. porc. na. crap. da. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. j. pentru ş: şarpe. mazăre. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. În amplificarea jocului. castană. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. lamă. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. ji. ş-j. Regulile jocului: la semnalul dat. greblă. scaun. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. carte. mănuşă. grădină. scafandru.

2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. cu un număr egal de membri. . în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor.. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. grutate.. fie subiectul. pe rând. 25.. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare... 24. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. veseltrist.. intensitate.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. În genere.. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. pomii. culori. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. asperitate..Merele se culeg din. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. formularea unor propoziţii cu acestea. În încheiere. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. fie predicatul. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. . .. bun-rău. corect-incorect. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc.Toamna.Primăvara.. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. duritate.Cireşele. se va stabili echipa câştigătoare. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. fie atributul. În funcţie de nivelul grupei. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. rapiditate. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. . ascultător-neascultător. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . curajos-fricos. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. temperatură.. copiii merg la . Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Conducătorul jocului spune un cuvânt. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. cazma. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. un tren lung. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. maşină de cusut. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. ac cu aţă. un tren scurt. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. În mediul rural. De asemenea. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. le aşează pe şosele . centimetru. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. degetar. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. o păpuşă mică.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. foarfece. iar după însuşirea lor de către copii. . În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . 26. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. o masă rotundă.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului.să circule numai la culoarea verde a semaforului. În partea a doua a jocului. stropitoare. 28. apoi din dreapta. o masă pătra 27. Pe străzile fără indicatoare. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. se modifică sarcina didactică.

un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte).fise de evaluare . ciocan. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. floare rosie. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. . Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. buline. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. ferăstrău.să participe cu plăcere şi interes la activitate. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Totodată. 1. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . sa respecte regulile jocului . copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului.flori rosii. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline.In partea a 2 a a jocului.calapod.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Educatoarea va urmări toate echipele. Pentru o mai bună coordonare.Fiecare propozitie este trecuta la plural. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. respectand acordul dintre subiect si predicat. flanelograf. Copii închid ochii. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. tu spui multe ! 2. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.să identifice poziţii spaţiale. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător.să rezolve corect itemii fişei. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. .Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. . Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate.să denumească figurile geometrice. . Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. rindea etc. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice.Eu spun una.

-verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. 3. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?.. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. apoi unul se va ascunde. imitarea zborului albinuţelor. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Material didactic:furnicuta. Dacă răspunsul copilului este corect. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. La semnal.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Desfasurarea jocului . În ultima parte a jocului.Ex. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Dacă raspunsul este corect. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. . Obiective operationale: . Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare.piese geometrice. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei.. stimulente albinuţe.. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. cel al gradinitei sau al scolii.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei.

Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . Jocul. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.pe un scaunel..... Varianta: De aceasta data...Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. . Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.apoi o descrie.. reprezentand . copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. In centrul acestor portiuni. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000)..Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. Ex .agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. de exemplu. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . In mijlocul strazii. calculatorul. vehicule’’ . in picioare..în momentul semnalului.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt.. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. . Joc didactic . Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii. sta un copil . iese din cerc si jocul continua fara el. o bicicleta. In mijlocul strazii .strada ‘’. este marcat ... Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. pe scaunel ..’’. prin 2 linii paralele .. ca atare.îl deschide. incet.Vehiculele’’ se deosebesc de . astfel introducand ca . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. atat pentru scolari si prescolari. locul unde. agent de circulatie’’. Cand . pietonii’’. sta ...’’. Jocul continua apoi cu un alt. urmatorul spune: .care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. Dupa ce .. Fiecare copil se prezinta . in picioare . un disc de carton pe care e desenat un automobil. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. steguletul verde . El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. Pentru a fi mai atractiv . el ridica repede pe cel rosu. o papusica si un prosopel.agentul de circulatie’’ .. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.agentul de circulatie’’a lasat .. de la un trotuar la altul .Copiii sunt . taversand strada. pietoni’’ iar ceilalti. de indata ce .. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.. trotuarele’’. pietonii’’ pot traversa. De o parte si de alta a strazii sunt . dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. pentru a le capta mai mult atentia ..Participantii sunt asezati in cerc.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect .. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’..Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.Copilul la care s-a oprit plicul.. elementul de joc. Un copil spune .

Jocul se repetă de mai multe ori. acum alergaţi înapoi. 2. 4. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. Când mingea a ajuns la acesta. Educatoarea notează punctele. educatoarea îi cheamă din nou. La semnalul educatoarei. el aleargă cu ea în faţa şirului. care este «paznic ». trece alt copil în cerc. trece mingea copilului din spate.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. inainte. in speta cadrul didactic. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. Echipa al cărei 6. jos. sde uită cu mâinile la ochi. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. se ridică în picioare. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. La primul semnal de începere al educatoarei. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. jocul continuă în aceeaşi formaţie. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. Dacă reuşeşte. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. « Paznicul » strigă două numere deodată. iar catelul sus! Jocuri 1. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. ciripind. La semnalul dat de educatoare. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. Educatoarea spune : « Puişori. sus. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. mai aproape. « Puişori. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. care. la stanga. După fiecare alergare se schimbă rolurile. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. veniţi la mine ! Copiii aleargă. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. La semnalul eudcatoarei. inapoi. După trei încercări nereuşite. in spate. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. de la 1 la 10. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. schimbă locul cu copilul atins. de exemplu 1 si 4. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. procedând la fel. Ex: Papusa jos. faţă în faţă. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. la dreapta. 3. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. . la rândul său o transmite mai departe. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. îl leagă la ochi cu o basma. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. Se repetă de mai mult ori. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. Fetiţa se trezeşte. departe. 5. după câţi copii sunt. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. dacă nu. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B.

Cercul se trasează cu creta pe sol.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.pisoii” se adună împrejurul ei. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. adică . Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. executată la comandă. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). La acest semnal. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. 8.miau. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. care este aşezată în jurul unui cerc mare. La semnalul educatoarei . Jocul se repetă. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.. « Pisica şi pisoii » La început.” Vulpea se trezeşte.Copiii. . educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.unde se opresc şi strigă: .. „şoriceii” rostesc ultimul vers. 10. restul vor fi iepurasii.. Dacă un jucător scapă mingea.La semnalul de începere. 7 .Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.La comanda educatoarei. unul câte unul. La 5-6 m.. După învaţarea jocului.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. timp în care .. . În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe..pisoii” aleargă liber împrejur.La comanda educatoarei. 9. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. toţi .. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.. dinainte fixat. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. . 11. Rândunica din mijloc care nu are cuib. aşezaţi în şir. se ghemuiesc. una reprezentând „pisicile”.pisica” strigă: ..strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. cealaltă „şoriceii”. să revină la locul său şi să continue jocul. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. Jocul se repetă. Când se trezeşte. Jocul continuă. cu faţa spre el. fiecare lângă un cub..iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. care stă în culcuşul ei. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. « Vulpe..pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. în spatele liniei de plecare.zburaţi”. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. el trebuie să o ridice. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului.Un copil va fi vulpea. Se delimitează căsuţele prin două linii. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor..Pisica” închide ochii..” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. 12..miau”.

La semnal. se întorc prin alergare la echipe. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. egale ca număr aşezate pe două coloane. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. îi ating pe următorii. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. 15. coboară. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. execută târârea pe sub tufe. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. La semnal. se marchează râul. Coloanele se aşează în spatele râului. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. se deplasează pe distanţa stabilită. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. Câştigă echipa care termină prima traseul. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. înapoia liniei de plecare. “Ştafetă cu transport de mingi” . 19. primii din fiecare şir escaladează banca. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr.La semnal. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. următorul din coada şirului pleacă în tunel. el rămânând în faţa şirului. Când ajung la capătul tufelor. La semnal.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. 16.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. el rămânând în faţa şirului. unul câte unul. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. aşezaţi în şir. trecând apoi la coada şirului. La semnal. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. din culcat înainte . « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. Aceştia prind mingea.pornind altă grupă de elevi.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. 13. sau măsuţe). următorul din coada şirului pleacă în tunel. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. a terminat prima. 18. predând ştafeta următorului prin atingere. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. La semnalul educatoarei . primii din fiecare echipă. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. 17. 14.

3. apoi vor mima acţiunea de a se juca. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC:mişcarea.. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. 2. imitarea unor acţiuni. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. va alege o jucărie şi o va denumi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.La semnal. j) integrate în cuvinte.” 2.apoi. u. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. predau mingea şi trec la coada şirului. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. la întoarcere. u. v. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. copilul va numi obiectul. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. Câştigă echipa care termină prima traseul.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. 3.. ţ. merg până la un punct fix. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. un copil va alege o jucărie şi o va denumi.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. reproducând sunetul claxonului” ti.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. ş. având în faţa lor jucăriile.să precizeze utilitatea obiectului ales. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. ti. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). 2. tiii..În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. .o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei.

) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. aplauze. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. 2. respectând acordul între substantiv şi adjectiv.• La întrebarea „La ce foloseşte?”.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. mimarea unor acţiuni. o va denumi. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. albastru. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. Este roşu. veselă. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria.” . Educatoarea denumeşte o culoare. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. • Răspunde numai copilul solicitat. îmbrăcăminte etc. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.). VARIANTA 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. copilul va preciza utilitatea acestuia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. aplauze. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori.” VARIANTA 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. verde. Un copil alege o jucărie. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. Educatoarea arată o jucărie. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. 3. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. jucării care au aceleaşi culori. VARIANTA 3. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. galben.

aplauze. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. 3. 4. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. REGULILE JOCULUI: . verbalizând acţiunea. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. o cutie mare. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. ghicirea. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. Să denumească locul ei în sala de grupă. 2. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. MATERIAL: jucării. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. 5. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.4. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. 5. 2. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. Să denumească jucăria aleasă. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.

ecusoane.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. păpuşa marionetă. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. MATERIAL DIDACTIC: siluete. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. cadru de poveste. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. îl recunosc şi îl denumesc. ghicirea. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. la cadrul de poveste adecvat. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. casetofon. 2. • Dezvoltarea acuităţii auditive. VARIANTA 2. siluete de personaje.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată.• La cererea unei păpuşi. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. Prin versurile:Hai. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut.” VARIANTA 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. păpuşa. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj.marionetă. 6.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. Opţional. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii.

).. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. sacoşe.”. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. ea este dată de la un copil la altul. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. de jucării sau de îmbrăcăminte. personajul şi povestea căreia îi aparţine. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. • Activizarea vocabularului. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil.. identifică personajele şi povestea din care fac parte. pe baza elementului dat.. 3... pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. folosirea banilor de jucărie. o pălărie de vânător.. Vânzătorul . Magazinul poate fi: alimentar. 4. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. bani de jucărie.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute.. în situaţiile create. etc. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. identifică personajul şi povestea din care face el parte. salută apoi cere politicos obiectul dorit.. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. o punguţă.. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). ecusoane cu personaje din poveste. o scufiţă roşie. 8. formulele de politeţe potrivite. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”.. să folosească în timpul jocului. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste... să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil).. 3. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. 2.. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical.. aplauze. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. ELEMENTE DE JOC: imitarea... ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. coşuri de jucărie. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi.

iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. Toţi copiii imtă acţiunea. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. Exemplu: „Copilul desenează”. salută şi pleacă. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. întrebând: „Ce face păpuşa?”. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. prezentându-l vânzătorului. „Mărul are culoarea roşie”. obiectul este plătit. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. cumpărătorul mulţumeşte. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. 2. mulţumeşte vânzătorului. 4.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat.să imite şi ei aceeaşi acţiune. aplauze. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. ghicirea. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. „Mama citeşte”. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. . După această scurtă conversaţie.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. Ea va imita spălatul păpuşii. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. apoi salută şi pleacă. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. Sau „Mărul este un fruct”. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. „Iepurele fuge”. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. „Câinele latră”. apoi le vor mima şi ei. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. 3. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”.

„Ursuleţul”. grupa copiilor cu păpuşi. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. mărimi şi culori diferite variate. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. 2. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. 3. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. forme şi culori variate. să folosească corect numeralul ordinal. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită.2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. iar în cercul roşu jucăriile mici. MATERIAL DIDACTIC: jucării. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. grupa copiilor cu ursuleţi. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. 3. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. 3. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. un săculeţ. cercuri mari de diferite culori. . grupa copiilor cu maşinuţe. utilizând numeralul ordinal. să interpreteze un cântec învăţat anterior. 2. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. cifre. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte.

În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. Pe rând. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. în mod creativ. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii.”Copilul sapă o groapă. fie de deucatoare. pământ. . Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. pământ. fie de către un copil.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. aer. În aer este mult fum. siluete de animale.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. După gruparea animalelor. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. 4. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. 3. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. 4. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte.”. cutii. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. 2. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. lipind ornamente din hârtie glasată. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. pământ). În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. aer. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. pământ). aer.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. În a doua parte a jocului. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. aer. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. Exemplu: „Copilul plantează un pom. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. pot aduna hârtii. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere).

) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. aplauze. în raport cu un reper dat. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. ELEMENTE DE JOC: surpriza. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou..5. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. . 2. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. 6. 2. Exemplu: „ Acesta este un morcov. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume.. 3. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. să plaseze conştient în spaţiul clasei. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. mânuirea materialului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. mişcarea. 5. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte.” La cerinţa educatoarei. 3. 4. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. Morcovul este o legumă. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. respectând tehnica de lipire învăţată. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi.

SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal.. precizându-se poziţia pe care o ocupă. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. surpriza.... În continuare.. 2. prosop. etc.. Ursuleţul este lângă.. Maşinuţa este în. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. mânuirea obiectelor.. • Interpretarea corectă a unui cântec. 3... periuţe de dinţi. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. pastă de dinţi. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. Păpuşa este pe. Fiecare răspuns corect este aplaudat... de haine. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. apoi vor fi aşezate la locul lor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. îl denumeşte. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. pe raft.. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. pe covor.. o cutie cu jucării. fără să-l scoată. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. perie de păr. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. în spatele scăunelelor. doar prin pipăit.. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. pieptene.. sub formă de surpriză.. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute.. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. batistă.. Pe rând. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. precizând poziţia pe care o ocupă. Pe rând. 7..) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. în picioare. Exemplu: „Am luat o carte.. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare.. VARIANTĂ: . După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.

perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor .  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. dezvoltarea sensibilităţii gustative.tăiate. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. SARCINA DIDACTICĂ: . Pieptene. VARIANTE:  Copilul gustă. iar un copil vine şi caută în săculeţ. mărime. (ex. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. moment de aşteptare. legumelor).” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. obiectul respectiv.gust. ghicitori.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. culoare. activitatea omului. viaţa animalelor. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. tăiate şi amestecate. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. animalelor. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. prin pipăit. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. apoi verbalizează acţiunea. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. plantelor şi munca oamenilor.

o poezie iar copiii trebuie să recunoască. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. blană. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. clasificându-le după un criteriu dat. coadă. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant.• Completarea celor 4 tablouri. copite. să aleagă. diferite mişcări specifice animalelor). descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. motivând aşezarea imaginilor corecte. • Mişcare pentru preluarea jetonului. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. hrană.). • Membrii unei echipe au voie să se consulte. ELEMENTE DE JOC: . • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Nu se admit răspunsurile în cor. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. să descrie imginile potrivite. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. înfăţişare. identifică. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. ruginiu – toamna. galben – vara. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. un cântec. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. grupându-le pe anotimpuri la panou. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. coarne etc. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. foloase. verde – primăvara. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. să găsească elemente caracteristice acestora. motivând alegerea făcută.

descrie sumar şi stabileşte o caracteristică.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. materiale. educarea capacităţii de a efectua asocieri. mediu de viaţă. mimând acţiunea respectivă. uneltele necesare practicării lor.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. constructor – cască. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. identifică animalul. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. foloase. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. produse. Mimarea unei acţiuni specifice. medic – stetoscop. ustensile specifice unei meserii. Interpretare de roluri. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. Mişcarea. aşezând imaginea pe panou. hrana. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. croitor – centimetru. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. utilitatea acestora. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. stabilirea legăturii între unelte. Manipularea materialului didactic: jetoane. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. motivând răspunsul.

Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. • Limitarea timpului de răspuns. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. mătase etc. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. hârtie. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. . REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. • Prezenţa semnalelor sonore. • Valorificarea de semne distinctive. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. Imitarea acţiunilor. VARIANTE:  Copii inched ochii. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. metal. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. material plastic. un copil scoate un obiect din sac. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. amiaza. pânză. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. noaptea. steguleţe din hârtie. Recompense. lână. Aplauza. sticlă. dimineaţa. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. • Moment de aşteptare. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. medalioane colorate din plastic.

prânz.furculiţă etc.• Pedepse hazlii pentru greşeli. periuţa de dinţi. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. personaj surpriză care face introducerea în joc. copii extrag o siluetă. semnale luminoase. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. stimulente. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. recunosc personajul şi povestea. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. „Capra cu trei iezi”. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. „Ciuboţelele ogarului”. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. lingură. se opreşte la un copil care alege o imagine. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. să povestească fragmentul ilustrat. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. despărţirea cuvintelor în silabe.  Se audiază un fragment din poveste. „Scufiţa roşie”. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. . • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. prosop.

ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. precizarea unor reguli de comportare în grup. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. apoi îl repetă în întregime. ELEMENTE DE JOC: .CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. Aplauze. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. Elemente de mişcare. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă.

O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA.) SURPRIZA.DOUĂ CUBURI. MIŞCARE.• • • Manipularea jucăriei. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. PROCEDÂND CA MAI SUS. O DENUMEŞTE. SURPRIZĂ. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. CĂUTAREA. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. MAŞINI. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE .O MAŞINĂ ETC. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. Semnale sonore. O SCOATE DIN SAC. BEŢIŞOARE . ETC. ÎL DENUMEŞTE. GHICIREA ŞI APLAUZE. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ.). GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. MIŞCAREA. O PĂPUŞĂ. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. Aplauze . ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. APLAUZE. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. CORECTITUDINEA. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. ÎNTRECERE. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. CASTANE. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. PROMPTITUDINEA. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. o biluţă unui copil. PĂPUŞI. PIPĂIE OBIECTUL. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2.

APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. UN PANOU. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. APLAUZE. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. LA AL DOILEA SEMNAL. Ma opresc. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. MOTIVÂND ACŢIUNEA. Merg in pas alergator. Sar apoi intr-un picior. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. Intind bratele sa zbor. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. ÎN ACEL MOMENT. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. SURPRIZA. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. . REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. CI. O VULPE. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. TEATRU DE PĂPUŞI. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE.DE PE COVOR. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. SE MOTIVEZA ). EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . DECÂT CELE DE PE LAC. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. RIDICĂ JETONUL. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE.. LA PRIMUL SEMNAL.. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. Fac gimnastica de mic.respir usor. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. PATRU). ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic.

miau. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda. BUNA DIMINEATA! 5.zbor-pasari mari .(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.bum.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .mana tace.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.miau.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .chit.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.miau.cioc. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).cioc.chit.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.cioc. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.miau.care se ridica) Si repara garduletul! 4.(trece repede .(mieunat languros.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .bum.cu bratele) Buna dimineata .desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.palmele in fata pt.chit.bum.sarim in sus) 3.chit.cioc(ciocanesc fiecare deget.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.(aratatorul de la mana dreapta.(bat in masa cu pumnisorii.

Câinele pe vulpe. hi! Hi. zdup! Zdup. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. ursul. acesta este primul. una reprezintã “caii”. zdup. “cãlãreţul”. hop! Hop în galop. urs etc. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Cum cântã la moşi! Cântã. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. hop. şi se învârt în cerc. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. câinele. apoi urmeazã cocoşul. lupul. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Popovici): “Cãlare pe bãţ. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. cu faţa spre interior. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. hi. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. vulpea. Ah! Ce mai cocoş. nu are cal. ţinându-se de mâini. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. de pãmânt. lup. Vulpea pe cocoş. hop. cãluţ. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Ah! Ce mai cocoş. La ursul din pãdure . hi. vulpe. Cum cântã la moşi! Cântã. La comanda de începere a jocului. Câinele pe vulpe. câine. cãluţ. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. Un copil. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Vulpea pe cocoş. de pãmânt. ca: cocoş. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. Ah! Ce mai cocoş. Astfel. iar restul copiilor poartã nume de animale. Cum cântã la moşi! Cântã. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. vine şi se prinde de mijlocul moşului. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Ah! Ce mai cocoş. Lupul pe câine. Educatoarea împarte rolurile copiilor. zdup. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Dupã aceste cuvinte. ce mai cocoş. egale ca numãr. iar cealaltã “cãlãreţii”. hop. zdup!” La terminarea cântecului. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. Cum cântã la moş. Cum cântã la moşi! Cântã.Copiii sunt aşezaţi în cerc.

s-a-nfuriat! Mârâie. Copiii repetã. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. în spatele liniei de plecare. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. ţinându-se de mâini. Stã cuminte. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. stã un copil. Ursul doarme nemişcat. Copiii. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. Ne-a vãzut. De la ursul din pãdure. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. Copiii repetã. “bârlogul”.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. înainte de a fi atinşi de “urs”. liniştit. Doarme? Haide sã-l trezim. nu muşcã. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. care le spune o istorioarã. “povestitorul”. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. folosind propoziţii scurte. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. se apropie tiptil de câine. În faţa lor. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. Copilul prins îi ia locul. denumit “casa copiilor”. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. la câţiva paşi. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Nu latrã. Copiii repetã cele spuse de povestitor. Împreunã cu educatoarea.

Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. 1. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Coechipierii au voie să se ajute între ei. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. 2. unde trebuie sã atingã peretele. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. „mai puţine”.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. fişe individuale de lucru. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. 3. închiderea şi deschiderea ochilor. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Obiective operaţionale: . . Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . Pe panou se aşează o grupă de obiecte. „mai puţine”. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul.Cele două grupe de copii răspund pe rând.La auzul acestor cuvinte. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. 2. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. Iedul drag îşi apără. Materialul didactic: veveriţa. plicuri.să efectueze operaţii simple de calcul oral. 5 4 sau 3) animale. “Muuuu” e vorba ei.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Împreună sunt şapte oiţe. Ea pe pomi se caţără.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Desfăşurarea jocului: • • • • . Pe rand. Obiective operaţionale: . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă.să resolve corect sarcinile fişei. Un copil va primi rolul de fermier . recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+.etc. Copiii numără animalele din căsuţe. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. 3.Veveriţa. Regulile jocului. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. căţeluşi. 4 animale. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. respective la cifra corespunzătoare. . alune. imagini cu căsuţele animalelor.Veveriţa. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.4. În fiecare căsuţă vor fi 2. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. întrecerea. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. traseul veveriţei.să raporteze cantitatea la număr. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Este tot al ei. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6.cai. 6) animale. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. pisici. .Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. . Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Elemente de joc: Riţa. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. =). jetoane cu cifre. –. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi.). 8. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. oi.

va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. 2. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Dacă răspunsul copilului este corect. Numără descrescător de la 8. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Pe rând. Ia din coş 2 alune. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. În ultima parte a . Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. 9. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. La semnal. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. 4. imitarea zborului albinuţelor. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. 11. 12. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. 8.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Adună alunele în coş. 13. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. iar după ea urmează a opta albinuţă. Câte au rămas?. 5. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. stimulente albinuţe. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Numără crescător de la 6. 9. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. 6. Descoperă cifra care lipseşte. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. 7. Exemple: 1. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. 3. În final. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Găseşte mai multe variante de descompunere. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. 10.

un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. O fetiţă pleacă acasă. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. apoi unul se va ascunde. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4.. jetoane cu imagini..jocului. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. . Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. • dezvoltarea spiritului de echipă. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. zum albiniţa mea! 10. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. La început. Grupa este împărţită în două echipe. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. mânuirea materialului. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. jetoane cu cifre. aplauze. zum. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. În final.

mânuirea personajelor. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Spre deosebire de prima parte a jocului. 1. Dacă nu rezolvă corect sarcina. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. siluetele personajelor. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. „=”. grupele. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. 4. Un pitic pleacă la plimbare. 3. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Dacă aşează corect. aplauze. 6. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. În partea a doua a jocului. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. cifre. .să rezolve corect fişa de lucru individuală . alt copil va veni să corecteze greşeala.2=3) (7+ 1=8) 11. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . 9 sau 10).să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. ei primesc o recompensă. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. . apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. . Elemente de joc : surpriza. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.(5. . ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. La cererea educatoarei.şi = » . • • . exerasarea număratului în limitele 1-10. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. Se motivează aşezarea. 5. „-”. Obiective operaţionale: . Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. îl intuieşte cu ajutorul copiilor.să utilizeze corect simbolurile « +. 12. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.

. generalizarea) : Obiective operaţionale : . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. . Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. apoi să spună cum le-a aşezat. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia.să utilizeze corect simbolurile « +. în limitele 1-10. 9 sau 10) cărţi.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. .Elemente de joc : surpriza. . Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. . până vor fi exemplificate toate variantele.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. . Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. analiza. Împreună sunt şapte cărţi.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. . Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. . sinteza. 4.si = ». Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. 5 sau 6 cărţi. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. Se verifică prin numărare. Copiii numără cărţile de pe raft. « . mişcarea. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. . 13. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate.să rezolve corect fişa de lucru individuală. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr.» si « = » .

întrecerea. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. clopoţel.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. aplauze . un stilou. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii .peştişori ) . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . cuburi . Ce semn folosim? 10 – 2= 8. descoperirea grupurilor de obiecte . . Dacă aceasta este rezolvată corect. Ex: 3. Educatoarea aruncă mingea unui copil . 8. . dezvoltarea atenţiei . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . siluete reprezentând rechizite. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. 7. Material didactic: ghiozdan. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . cifre de pus în piept. mânuirea materialului. ursuleţi .pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. deplasarea. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . diplome.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. . diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . acesta o prinde . mărime). 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. probleme ilustrate. 6. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . păpuşi . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . 7. Copiii aşează 3.pentru echipa nr. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. recompensele. jetoane cu cifre. aplauzele. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. avioane . apoi merge la masa cu material . Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului.pentru echipa nr. Elemente de joc: surpriza. următoarele exerciţii: . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . închiderea şi deschiderea ochilor . 6. 5. o aruncă din nou educatoarei .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . 5. sunetul clopoţelului. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . iepuraşi . 8. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. închiderea şi deschiderea ochilor. a spiritului de observaţie . VARIANTE DE JOC I . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. scrisoare.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. (se vor folosi două imagini: o carte.

toate . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. La fel se procedează şi cu perele . VARIANTE DE JOC I.închiderea şi deschiderea ochilor . surpriza .patru lădiţe . II. La alt semnal .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV.După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . III. REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . mânuirea materialului . La alt semnal . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . la bătaia din palme a educatoarei .II . Sortarea se face prin întrecere . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . părul are pere verzi şi galbene . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . unul merele verzi . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . copiii verbalizează acţiunea . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . Se cere copiilor să închidă ochii . mari şi mici plantate în grădină. La semnalul educatoarei copiii închid ochii . „Eu am cules o mulţime de pere”. MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . celălalt cu imaginea unui mere) . cinci coşuleţe . copiii deschid ochii . Fructele culese sunt aşezate în coş . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . unul merele roşii . VARIANTE DE JOC I. vinete . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . ELEMENTE DE JOC : surpriza . fiecare în câte o lădiţă.două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . zece lădiţe . pătlăgele . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . sesizând lipsa unei lădiţe. mânuirea materialului . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . întrecerea . închiderea şi deschiderea ochilor . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. Răspunsurile corecte se aplaudă . cartofi ) . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . ardei. legume decupate( morcovi. întrecerea . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . În acest timp se ascunde una din lădiţe . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ .

La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. ELEMENTE DE JOC : mişcarea . a spiritului de observaţie . Sortarea se realizează prin întrecere . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . copiii închid ochii . II.La fluierul educatoarei copiii închid ochii . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . în spatele . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . închiderea şi deschiderea ochilor . aplauze . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . lângă . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . III. trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . unul pe cele mari . La fluierul educatoarei . III. VARIANTE DE JOC I. în spate . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . fixarea locului numerelor în şirul numeric . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . exersarea atenţiei . La următorul fluier copiii deschid ochii .etc. Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Se descoperă copacul . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . în faţa . în . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . lângă copac . a memoriei . Unul va sorta legumele mici . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . În acest timp se va ascunde o lădiţă . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă.II. Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime .