JOCURI-DIDACTICE-PRESCOLARI

JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

Copilul care prinde mingea. Baiatul construieşte castele din nisip.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate .să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . iese din joc. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . păsări călăoare.O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. oaie .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt .sterg praful .scriu .pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. În acest sens. -4c ) . dulce . porc etc. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. aşadar.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . frunze ingălbenite .pentru cultivarea fluiditaţii. dar şi de verificare a acestora. mănâncă etc. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. De asemenea. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. printr-un joc de aruncare. adresându-i acestuia o noua întrebare. apoi o aruncă altui coleg.o maşină. fricos .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale .Interoghează.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . d ) . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. Papuşă .exerciţiu deosebit de agreate de către copii.iute .minge . a originalităţii . cântă . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. prin organizarea unor jocuri . copii care culeg mere etc.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. Participanţii activi se selectează ad-hoc. 4 .pisică . camion etc. pufos etc .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. mai multe sacoşe etc. e ) .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . dar nu ştie răspunsul. Mărul – rotund . ursuleţ. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită.mă spăl etc. axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. b ) .pentru dezvoltarea imaginaţiei.prindere a unei mingi uşoare. Păsările zboară . f ) . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. alb .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. Am considerat.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. roşu . a fost metoda Răspunde -Aruncă . Exemple : Culeg flori . cal . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale.pentru cultivarea fluidităţii expresionale . zemos etc .

bine dezvoltaţi. Mingea trece mai departe. social şi cultural. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Toţi.m. părinţi şi educatori. expresiv şi frumos. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. nesigură şi uneori peltică. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. ca urmare a reacţiei celorlalţi. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei.a. Acesta aruncă unui copil mingea. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. 5 . cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. la activizarea lui. contribuind în acelaşi timp din plin. nu i-a obosit. un interes sporit pentru activităţi. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. Unii vorbesc fără dificultăţi. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. Urmează a doua pereche. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . alcatuite din câte un copil din echipele A şi B.d. a treia pereche ş. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. La semnal. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali .educatorii. cursiv. vorbirea lor este neclară. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. optimizându-le. Jucătorii se dispun în perechi. În centrul cercului stă conducătorul jocului. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. în acelaşi timp. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. dar alţii se poticnesc. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Cu timpul. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. un apăsător complex de inferioritate. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. un principiu de organizare. de integrare eficientă în mediul natural. Copiii formează un cerc.

joc care trebuie să rapid. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Culesul mingilor Loc — în aer liber. înainte de a prinde mingea. Scop — Dezvoltarea atenţiei. — O minge uşoară. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. La semnalul 6 . Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Copiii stau în coloană cîte unul. — Participanţi Materiale Două. toţi trebuie să drepţi. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. Conducătorul la un semnal cu fluierul. Materiale — Fluier.. iar la trei semnale. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. vitezei şi promptitudinii. la două semnale. Câştigă cel care rămîne . Acesta pasează mingea la întâmplare. să execute 4 sări turi pe loc.ultimul în joc. pe o distanţă de 5—8 m. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. copiii să execute două genoflexiuni. în spatele unei linii. cu hârtie sau cu sfoară. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. Participanţii formează un cerc. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. trei echipe a cîte 8—20 copii. — 20 —30 de copii. Participanţi — Două sau mai multe echipe. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. In faţa fie cărei echipe.. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că.

a.. cel căruia îi aparţine. . Jocul poate fi repetat de două. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. trei ori. — 10 —30 de copii. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. predînd ştafeta următorului. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. Va câştiga echipa care termină prima. Organizaţi în două sau mai multe echipe. Participanţi Scop . Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Pe traseul de deplasare a copiilor. . apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei.m.Sfoară.Dezvoltă îndemînarea. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. ajunge la al treilea ş. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. la semnal. 7 .în sală. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m.d.conducătorului de joc. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. condu-cînd câte un cerc. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte.6 — 15 copii. fie din lemn. fără ca ele să se răstoarne. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. fie din hârtie. La un semn al conducătorului jocului.

primii din fiecare echipă. este desigur cel mai bun. cel care 1-a pierdut. avînd câte două beţişoare în mină.Dezvoltarea spiritului de observaţie.în sală. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .m.m. . trasată înaintea scaunelor. care au ieşit din încăpere. La semnalul con ducătorului de joc. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară..în sală. Trei. echipa sau participant.).a.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii.. dând beţişoarele următorului din echipă.a. poate preda beţişoarele. stabiliţi iniţial. După 60 secunde de . locul şi îmbrăcămintea lor. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. la o distanţă de 4— 6 m.d. cei doi părăsesc camera. el trecând la coada şirului ş.examinare" vizuală.. Dacă se pierde bobul pe traseu. - Participanţi -10-30 copii Scop . trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . iar cei 3—4 copii. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. patru copii se aşează unul lingă altul. Figuri geometrice 8 .Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. Apoi cei doi copii. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. aleargă spre masă. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii.d. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. două beţişoare pentru fiecare . Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.Dezvoltarea îndemînării.

creion şi hîrtie pentru fiecare copil. — Dezvoltarea memoriei. Copiii trebuie să fie atenţi.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. — O tablă. cretă. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. una lângă alta. 9 . pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. — 20—30 copii.

au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. ei introduc aţa în ac. care vor fi consideraţi câştigători. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. — 20—20 copii. — O minge de cauciuc sau de handbal. spunând. se formează două sau mai multe echipe. Aer. La semnalul conducătorului de joc. cu voce tare : „aer”. 8—40 copii. din joc.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor.m. . Dacă el nu răspunde repede. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte).d. Primul jucător. în acelaşi sens şi cât mai repede. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. din fiecare echipă. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. apă. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. în acelaşi timp. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. Din copiii care iau parte la joc. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. gîndirea rapidă. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . sau „apă”. pe circumferinţa unui cerc.a. sau „sol”. La un semnal. Jocul poate fi îngreunat. este eliminat din joc. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. 2—4 ace şi aţă de cusut. — în aer liber sau în sală. — Dezvoltă promptitudinea. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării.

Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. oglindă.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). perie de ghete. să găsească antonimele unor cuvinte date. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. cele greşite sunt corectate de colegi. motivând alegerea.. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). mânuirea materialelor. prosop. pieptene. săpun. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. aplauze. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. periuţă de dinţi. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. 2. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. şerveţel. O va scoate din săculeţ. savonieră. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . ghicirea. 3. 4. perie de haine. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. batistă. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. aplauzelor. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. 5. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. iar dacă nu este corect. surpriza. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. imitarea acţiunilor.

În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . etc. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. păsări etc. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. pământ). foc în pădure.) . Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. Nu distrugeţi natura. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. motivând alegerea.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. pământ). 2. 2. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. poluat – nepoluat. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. li se mai acordă doar un punct. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate.Frumoasă-i strada noastră ’’. Să ocrotim natura. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. aer. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). bun – rău etc. Exemplu: curat – murdar. • Consolidarea deprinderilor de orientare. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate.. aer.. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. . Un elev vine la catedră. aruncarea gunoaielor pe jos). Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. ia un cartonaş.

etc. a legăturilor care se fac între plante şi animale. animale. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. iepure. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. iarbă. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. În aer este mult fum. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. pământ. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. a locului pe care îl ocupă.3. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul).. în poziţia şezând. cutii. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. . Ex: În apă sunt aruncate sticle. cerb.siluete de animale. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. • viaţă. aplauze. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. Aceste etichete se prind de piept. aplauze. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. oameni. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. 5. Elevul care are ecusonul . dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. întrecere.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . 4. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. aer. reguli. întrecere. grâu. insectă. adună hârtii.oameni’’. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. pământ. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă.. USCAT. arbore. aer. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. apă. ELEMENTE DE JOC: surpriza. bufniţă. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. fie de către învăţătoare. pasăre. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. fie de către elevi. şoarece. aer. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup.. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. După gruparea animalelor.vierme. AER.cerb’’.

• ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. animalelor şi omului (apă. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. sub forma de întrecere. maşini care elimină gaze de eşapament. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). exerciţiul. casete video. După rezolvarea fiecărei sarcini.. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. CD. explicaţia. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit.. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. dispariţia unor animale etc. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. Chinuiesc animalele. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. . • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. secetă.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv.. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia.). echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. imaginate de învăţătoare.plămânul verde’’ al planetei..Delfinii’’ şi . mamnifere etc. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele..Doxi’’. insigne etc. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. • Păduri incendiate. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. furtuni. problematizarea. defrişări. soare). • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul.Balenele’’ etc. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). • Să explice de ce pădurea este . • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. . Jocul se desfăşoară pe două echipe. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. • Aspecte din natură în timpul secetei. aceleaşi pentru ambele echipe.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. • Copiii lucrează pe două echipe. aer. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente.Planeta Albastră’’. plastic). DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.).

CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. Rup florile îndrăgite din parc. .sticle’’. adică cel din dreapta numărului 1. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. . elevii aleargă spre coşurile de gunoi. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. . etc. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). Jucătorii se numerotează.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu.. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. Ţinând cartoanele în mână. pe care să o arunce în coşul de gunoi. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. colectare de fonduri. La comanda start. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. ghemuindu-se la pământ. aruncă deşeurile în coş. curăţenia unei zone. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. pe masă în faţa jucătorului. Distrug plantele.. Respect animalele şi plantele. imitând mişcările peştilor prin apă. aruncând toate gunoaiele în coş. . Câştigă echipa care termină mai repede... COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. apoi se întorc în fugă.gunoaie’’.detergenţi’’. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. pe grupe formate din 5-7 jucători. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă.. . etc. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. îl poate pune pe el în dreapta jos. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. Ocrotesc plantele şi animalele. protecţia animalelor. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. Apoi. dând ştafeta următorului elev. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct.chimicale’’. protecţia unui copac etc. în formă de evantai. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. iar . dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa.. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri.Mă joc frumos cu animalele. care trebuie să ridice o carte.ambalaje’’.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.

muncă’’. tacâmuri şi veselă unică folosinţă.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. mişcarea. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. cuib de păsări natural. iar a doua echipă buline de culoare verde. mişcarea..înfiat’’. căutând. Tot ce ne înconjoară.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. Susurul pâraielor. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. aparat foto.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt.Cabana Pădurarului’’.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. casa noastră! . hârtie. ELEMENTE DE JOC: competiţia. recompense. pubelă pentru resturi alimentare. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. până la un alt indiciu. REGULI DE JOC: elevii vor . ghicirea.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. pături.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă).. buline. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. ambalaje ouă Kinder. primăvara şi vara. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile... studiaţi florile şi fructele. Energia vântului. aplauze. Răsăritul soarelui. ajungând prima la . În lumina amiezii.. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. situaţiile surpriză. Ei sunt invitaţi .iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. forma fructelor etc. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. În final. Cu timpul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. casetofon.. Inocenţa ciocârliei. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. JOC DE ROL . este penalizată sau va primi un supliment de . ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. sau toamna. dar că omul se poate . copiii pornesc spre pădure.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. mirosul pe care îl răspândesc florile. Când ieşiţi la plimbare. coş de nuiele în care se află alimentele. pe cărarea şerpuită dintre copaci.. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. carneţel. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. în care pot nota înălţimea. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . Aceasta este lumea noastră. o trăistuţă.. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. MATERIALE NECESARE: un copac. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. perioada când înfloreşte. creion de desen. Se dă startul şi. Tunetul ploii. Vâltoarea apelor. cu care va uda copacul. invitaţi copiii să . • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. hârtie.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător.. stimulente.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. Este Terra.

şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.. aflăm întrebările: Echipa 1 : . un cetăţean care aruncă hârtia jos. deodată.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. Deschizând fiecare ou. Nu departe se vede . pe rând. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. să culeagă floricele. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . ce foloase aduc. se consemnează răspunsurile. În continuare au loc discuţii pe marginea temei ..să observe vegetaţia unor copaci. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. pe care scrie . vom vorbi de animale şi păsările din pădure.aşa nu’’ la întrebarea: .. Echipa 2 : . probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).Păstraţi curăţenia!’’. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . care reprezintă diferite modele de comportamente.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. Copiii sar apoi peste un pârâiaş.Să ocrotim natura!’’. cu ce se hrănesc. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? ..casa pădurarului’’.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre.. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. Pentru că timpul trece. adăposturile unor animale. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. Răsfoind filă cu filă. flacoane de plastic.s-a descurcat’’ cel mai bine.aşa da’’ şi prin .Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . un muşuroi de furnici.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. observă cum . din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. câteva curiozităţi. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. oameni care taie şi defrişează copacii. În acest sens. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă.. CEVA………….doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. vor răspunde prin . . s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale.. Odată ajunşi la acest popas. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac.

apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. În continuare. Educatoarea poate motiva sosirea lor. 2. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. prin poziţia gurii larg deschise. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj)... Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. denumirea acesteia. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. respectând sensul acesteia. mai ales pentru gâscă. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Focul făcea. vor fi solicitaţi să încerce articularea. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. Copiii vor imita zgomotul focului. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. în timp ce.. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. care se citesc apoi cu voce tare. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Afară era frig şi bătea vântul. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. vâjj-vâjj. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. fie pe covor în semicerc. imitarea sunetelor emise. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor.”. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul.”. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare..

Grupa de copii va fi împărţiă în două. ş. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. în cazul în care copiii articulează incorect. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. 3. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. eventual marcat. limba va fi plasată jos. La alt semnal. z).(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). imitând trenul. . (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). în timp ce pronunţă j. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. un alt grup ajunge trenul. iar restul vor alcătui şarpele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. reproducând vântul. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. ş. Jocul continuă schimbând-se rolurile. vântul (j.s). trenul (ş. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. Grupa de copii va fi împărţită în două. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. în spatele incisivilor inferiori. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. j.. evitându-se prelungirea acestuia. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. z. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. 5. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. 4. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat.. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. ş. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. apoi cea a albinelor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. j. Nu se va scăpa din vedere faptul că. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. În partea a doua a jocului. alergând cu o viteză mai mare. ş). j (braţele lateral). În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. j). se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. şarpele (s. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. o parte dintre ei vor fi albine. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. Regulile jocului: la semnalul educatoarei.

executarea acţiunii de către copil. raţa.. pisica.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. cu braţele pe masă. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. albina etc. . copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. perie. Material didactic: creion. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. pahar. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. . În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. .. păpuşă. lingură. În desfăşurarea jocului. după cum li se cere. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. pensulă. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. prosop. selectiv sau nu se face deloc. cocoşul. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. pieptăne. oaia. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. 7. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare.”. Formularea corectă a genitivului. Mihai.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii.. . înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv.. minge etc. 6. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. Acesta va spune: „Trezeşte-te. gâsca. vrabia. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. La semnalul dat. . găina.. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. calul. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. cuburi.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. El se va aşeza cu spatele la grupă. măturică.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. de exemplu: Câinele: 1. muşcă 2. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. 9. păzeşte casa 2. latră pisica: 1. zgârie 4. 10. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . 8. prinde şoareci 3. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. educatoarea ridică un anumit balon. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. În partea a doua a jocului. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. balon albastru – rochiţă albastră etc. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. fuge vrăbiuţa: 1. educatoarea afişează silueta unui animal. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. roade oase 3. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. ciripeşte 5. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. La întrebarea educatoarei. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. mianună 2. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea.

. se joacă etc. o pisică pentru animale. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. doarme. prosop. batistă. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. un alt disc cu un segment lipsă. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. Pe acest disc este fixat de un ax. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. 11. serveşte micul dejun. cratiţă.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. se descoperă pe rând o singură imagine. copilul face duş. scot obiectul (imaginea lui). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. pentru seară: copilul se dezbracă. de exemplu: la prânz. se spală la chiuvetă. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. cretă. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. şerveţel. se urcă în pat. raportarea lui la alte obiecte. Prin învârtirea acestuia. solniţă etc. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. De exemplu: masă pentru mobilier. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. de aceeaşi categorie. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. GRUPA MIJLOCIE 12. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. chibrit.a oprit la măr”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. În desfăşurarea jocului. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. pleacă spre grădiniţă. pieptăne pentru obiecte de uz personal.

Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. după care răspunde la întrebarea pusă. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. ridicat în spatele incisivilor superiori. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. iar copilul cu care aceasta dă mâna. 15. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. 13. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. un ceas deşteptător (sună ţrrr). găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. după caz. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. educatoarea trece la un alt copil. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. 14. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Dacă cel solicitat nu răspunde promt. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. iar altele eronat. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. diferind doar printr-un singur sunet. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. cu musculatura facială încordată. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa.

deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. grupa va mima dacă se poate. o acţiune specifică profesiunii . POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. După „lectura” scrisorii. 17. De exemplu. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. ridică acel cartonaş sus. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. EU SPUN UNA. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. repede şi formulează propoziţia. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Astfel. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. iar altul cu două sau mai multe elemente. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. 16. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului).pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. unul cu un singur element. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive.

CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. În cursul jocului. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. diverse jucării cunoscute de copii. dacă piticul stă pe scaun. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). „Panglica mea are culoarea albastră”). 18. pe rând de mai mulţi copii. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. În partea a doua a jocului. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. 19. Astfel. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. 20. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. formularea corectă a propoziţiilor. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. În prima parte a jocului. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. apoi o pot sugera copiii. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. În desfăşurarea jocului. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”.respective. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis.

Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. castravete etc. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. pătrunjel. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. . În acest caz. GRUPA MARE 21. răspunde pronunţând cuvântul corect. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. Se pronunţă un cuvânt greşit. În încheiere. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare.CE E BINE. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. cumpărătorul n-o va primi. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. „Din ce material este făcută?”. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. portocaliu. zarzavat. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Acolo unde nivelul grupei permite. iar cel care a primit mingea. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate.

În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. da. şoarece. După ce educatoarea va da exemple.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. în faţă. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. g. mătură ladă. sac. şorţ. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. sau pentr g: gâscă. ş. patru . Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. v. 23 . sacoşă. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. pentru ş: şarpe. şopârlă etc. ş-j. r. şosete. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. sapă. na. pa. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. gutuie. j. mălai. porc. je. scaun. de pildă s: sanie. cană masă. solniţă. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. de exemplu: a) casă. În amplificarea jocului. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. la. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. castană. va începe jocul. scafandru. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. castravete creion. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. . guler. 22. ci. taxi măgar. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. ca etc. lăsând doar un loc pentru educatoare. grădină. ji. ţ. ce. şoşoni. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. Regulile jocului: la semnalul dat. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. carte. taburet. parc. scrisoare. mănuşă. mazăre. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. scară etc. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. şapcă. lamă. stropitoare.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. grâu. crap. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. s.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. cadă. cretă. cu palmele bine întinse oblic. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. castel. greblă. şi lasă timp copiilor. macara tavă.

Merele se culeg din.. fie atributul. În funcţie de nivelul grupei. cu un număr egal de membri. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. veseltrist. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe.. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus.. pe rând. pomii..Primăvara. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. . corect-incorect. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie.. 24. asperitate.. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul.Cireşele. .RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. rapiditate. bun-rău. fie subiectul. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. formularea unor propoziţii cu acestea. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. ascultător-neascultător. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. copiii merg la . Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte... temperatură. culori... 25. În încheiere.. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. se va stabili echipa câştigătoare. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. intensitate.. În genere.Toamna. curajos-fricos. . fie predicatul. grutate. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. duritate. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. . copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.

Pe străzile fără indicatoare. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . o masă pătra 27. maşină de cusut. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. În partea a doua a jocului. De asemenea. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. stropitoare. centimetru.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. În mediul rural. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. . copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. le aşează pe şosele . un tren lung.să circule numai la culoarea verde a semaforului. apoi din dreapta. o masă rotundă. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). ac cu aţă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. un tren scurt. 26. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. foarfece. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. se modifică sarcina didactică. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. 28. o păpuşă mică. cazma. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. iar după însuşirea lor de către copii. Conducătorul jocului spune un cuvânt. degetar.

rindea etc. sa respecte regulile jocului . Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Totodată. ciocan. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte .să participe cu plăcere şi interes la activitate. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: .Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. 1. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice.să rezolve corect itemii fişei. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline.calapod. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. flanelograf. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului.Eu spun una. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. Educatoarea va urmări toate echipele.Fiecare propozitie este trecuta la plural.să identifice poziţii spaţiale. buline. Pentru o mai bună coordonare. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). respectand acordul dintre subiect si predicat. Copii închid ochii. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical.fise de evaluare . . -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. .Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice.să denumească figurile geometrice. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. . ferăstrău. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.flori rosii. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv.In partea a 2 a a jocului. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. tu spui multe ! 2. floare rosie. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). .

Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. apoi unul se va ascunde. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Desfasurarea jocului . Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. În ultima parte a jocului. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Obiective operationale: . -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric.. Material didactic:furnicuta. stimulente albinuţe. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. .să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. Dacă răspunsul copilului este corect. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. imitarea zborului albinuţelor. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Dacă raspunsul este corect. cel al gradinitei sau al scolii.piese geometrice. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu... Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. 3.Ex. La semnal. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta.

urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.. reprezentand .. In centrul acestor portiuni. este marcat . Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur. pietonii’’ pot traversa. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii... un disc de carton pe care e desenat un automobil. o bicicleta. taversand strada..Participantii sunt asezati in cerc. vehicule’’ . Un copil spune . Joc didactic .în momentul semnalului.agentul de circulatie’’a lasat ...este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. pietonii’’.Copilul la care s-a oprit plicul.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda... mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ.. calculatorul. iese din cerc si jocul continua fara el..’’. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc .care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. sta .. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde..agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. steguletul verde . Cand . elementul de joc. prin 2 linii paralele . Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele.. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.strada ‘’.Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Jocul continua apoi cu un alt. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). de la un trotuar la altul . Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . incet.pe un scaunel. de indata ce ... El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. trotuarele’’.. astfel introducand ca .apoi o descrie. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . de exemplu. sta un copil ..Vehiculele’’ se deosebesc de . locul unde.. pietoni’’ iar ceilalti. pentru a le capta mai mult atentia . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . Fiecare copil se prezinta .agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde.Copiii sunt .pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. In mijlocul strazii.. . Ex ... copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. . Pentru a fi mai atractiv .. o papusica si un prosopel. De o parte si de alta a strazii sunt . in picioare. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna.îl deschide. Varianta: De aceasta data. agent de circulatie’’. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. In mijlocul strazii . in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. atat pentru scolari si prescolari. Jocul. in picioare . copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii. urmatorul spune: . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.’’. pe scaunel .agentul de circulatie’’ . ca atare.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere..Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. el ridica repede pe cel rosu. Dupa ce .

În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. la stanga. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. trece alt copil în cerc. ciripind. sde uită cu mâinile la ochi. 2. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. schimbă locul cu copilul atins. La semnalul educatoarei. îl leagă la ochi cu o basma. Educatoarea spune : « Puişori. La semnalul dat de educatoare. care este «paznic ». trece mingea copilului din spate. sus. la rândul său o transmite mai departe. el aleargă cu ea în faţa şirului. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. La primul semnal de începere al educatoarei. care. in speta cadrul didactic. de la 1 la 10. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. Educatoarea notează punctele. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. educatoarea îi cheamă din nou. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. Se repetă de mai mult ori. Ex: Papusa jos. in spate.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. departe. faţă în faţă. Când mingea a ajuns la acesta. iar catelul sus! Jocuri 1. 3. dacă nu. Jocul se repetă de mai multe ori. 5. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. La semnalul eudcatoarei. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. mai aproape. de exemplu 1 si 4. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Echipa al cărei 6. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. se ridică în picioare. . cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. inainte. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. procedând la fel. 4. « Paznicul » strigă două numere deodată. « Puişori. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. Dacă reuşeşte. jos. După fiecare alergare se schimbă rolurile. la dreapta. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. după câţi copii sunt. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. După trei încercări nereuşite. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. acum alergaţi înapoi. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Fetiţa se trezeşte. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. jocul continuă în aceeaşi formaţie. inapoi. veniţi la mine ! Copiii aleargă.

zburaţi”.. să revină la locul său şi să continue jocul. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii.. Jocul se repetă. 9.Pisica” închide ochii. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. 7 .. una reprezentând „pisicile”. dinainte fixat.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. Jocul se repetă.unde se opresc şi strigă: .Cercul se trasează cu creta pe sol. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). care stă în culcuşul ei. După învaţarea jocului.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare..Un copil va fi vulpea. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. 10.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei.Copiii. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.pisoii” se adună împrejurul ei. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. adică . « Pisica şi pisoii » La început. . Când se trezeşte. în spatele liniei de plecare. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor..miau”.. care este aşezată în jurul unui cerc mare.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. « Vulpe. „şoriceii” rostesc ultimul vers.pisica” strigă: . el trebuie să o ridice.La semnalul de începere.pisoii” aleargă liber împrejur.. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. toţi . La acest semnal.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. Se delimitează căsuţele prin două linii. restul vor fi iepurasii.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.miau. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii..” Vulpea se trezeşte.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. Rândunica din mijloc care nu are cuib.La comanda educatoarei.. cu faţa spre el. 12. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). unul câte unul.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. La semnalul educatoarei . rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.. Dacă un jucător scapă mingea. . aşezaţi în şir. executată la comandă. fiecare lângă un cub. timp în care . « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe.. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. 11. se ghemuiesc. cealaltă „şoriceii”..La comanda educatoarei.. .” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. Jocul continuă. 8. La 5-6 m.

unul câte unul.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. sau măsuţe). Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. se marchează râul. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. egale ca număr aşezate pe două coloane. trecând apoi la coada şirului.pornind altă grupă de elevi. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. a terminat prima. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. 18.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă.La semnal. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. 19. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. înapoia liniei de plecare. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. 13. aşezaţi în şir. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. primii din fiecare şir escaladează banca. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. următorul din coada şirului pleacă în tunel. La semnal. el rămânând în faţa şirului. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. Când ajung la capătul tufelor. predând ştafeta următorului prin atingere. el rămânând în faţa şirului. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. primii din fiecare echipă. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. Coloanele se aşează în spatele râului. Aceştia prind mingea. coboară. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. 17. La semnalul educatoarei . 14. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. “Ştafetă cu transport de mingi” . Câştigă echipa care termină prima traseul. din culcat înainte . La semnal. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. următorul din coada şirului pleacă în tunel. se întorc prin alergare la echipe. se deplasează pe distanţa stabilită.La semnal. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. execută târârea pe sub tufe. La semnal. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. 15. îi ating pe următorii. 16.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng.

predau mingea şi trec la coada şirului. reproducând sunetul claxonului” ti.să precizeze utilitatea obiectului ales. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni.La semnal. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. 3. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. imitarea unor acţiuni.. v.” 2.. 2. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. tiii.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. merg până la un punct fix. la întoarcere. j) integrate în cuvinte. u. va alege o jucărie şi o va denumi.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. ş.. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini.apoi.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. u.. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. ti. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. ţ. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. apoi vor mima acţiunea de a se juca. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple).) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. Câştigă echipa care termină prima traseul. 2. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. având în faţa lor jucăriile. . să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. copilul va numi obiectul. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte..să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.

Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. VARIANTA 2. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. verde. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. copilul va preciza utilitatea acestuia. Educatoarea arată o jucărie. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. Este roşu. albastru. • Răspunde numai copilul solicitat. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”.” VARIANTA 1. aplauze. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. 2. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. veselă. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. îmbrăcăminte etc.). jucării care au aceleaşi culori. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. aplauze. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. respectând acordul între substantiv şi adjectiv.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. mimarea unor acţiuni. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Educatoarea denumeşte o culoare. VARIANTA 3. galben. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. o va denumi. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene.” . 3. Un copil alege o jucărie. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv.

o cutie mare. 5. 2. 3. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. 4. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. aplauze. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. Să denumească locul ei în sala de grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. 5. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. verbalizând acţiunea. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. folosind corect prepoziţiile: în şi pe.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. 2. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. ghicirea. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. MATERIAL: jucării. Să denumească jucăria aleasă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical.4. REGULILE JOCULUI: . Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei.

păpuşa marionetă.• La cererea unei păpuşi. Opţional. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. păpuşa.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. MATERIAL DIDACTIC: siluete.marionetă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. siluete de personaje. cadru de poveste. VARIANTA 2. ghicirea. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. 2. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. Prin versurile:Hai.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: .marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. la cadrul de poveste adecvat. îl recunosc şi îl denumesc.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. • Dezvoltarea acuităţii auditive. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. casetofon. ecusoane. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. 6. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată.” VARIANTA 1.

• Activizarea vocabularului. formulele de politeţe potrivite... să folosească în timpul jocului. bani de jucărie. de jucării sau de îmbrăcăminte. ecusoane cu personaje din poveste. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. 3. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare.”. folosirea banilor de jucărie. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical.... identifică personajele şi povestea din care fac parte. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. o punguţă.. sacoşe.. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei.. 2. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. 4.. salută apoi cere politicos obiectul dorit.... VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin.. Magazinul poate fi: alimentar. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. aplauze. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. o pălărie de vânător.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere.).. 8. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. ea este dată de la un copil la altul. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. pe baza elementului dat.. personajul şi povestea căreia îi aparţine. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. ELEMENTE DE JOC: imitarea. o scufiţă roşie.. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. Vânzătorul . Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. etc. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. 3. 2. identifică personajul şi povestea din care face el parte. coşuri de jucărie. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. în situaţiile create.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. După această scurtă conversaţie. apoi le vor mima şi ei. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. Exemplu: „Copilul desenează”.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. salută şi pleacă. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. ghicirea. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. . • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. Ea va imita spălatul păpuşii. mulţumeşte vânzătorului. cumpărătorul mulţumeşte. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. „Câinele latră”. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. Sau „Mărul este un fruct”. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc.să imite şi ei aceeaşi acţiune. „Iepurele fuge”. 2. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. 3. obiectul este plătit. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. 4. întrebând: „Ce face păpuşa?”. aplauze. prezentându-l vânzătorului. „Mărul are culoarea roşie”. Toţi copiii imtă acţiunea. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. „Mama citeşte”. apoi salută şi pleacă.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii.

3. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. „Ursuleţul”. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. cercuri mari de diferite culori. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe).) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. cifre. grupa copiilor cu maşinuţe. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. grupa copiilor cu ursuleţi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. . • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. să interpreteze un cântec învăţat anterior. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. un săculeţ. să folosească corect numeralul ordinal. 2. grupa copiilor cu păpuşi. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. 3. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. 3. MATERIAL DIDACTIC: jucării. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. utilizând numeralul ordinal. mărimi şi culori diferite variate. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. forme şi culori variate. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. iar în cercul roşu jucăriile mici.2. 2. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă.

4. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. Exemplu: „Copilul plantează un pom. aer. cutii. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. 3. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. aer. În a doua parte a jocului. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. fie de către un copil. siluete de animale. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul).”.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. După gruparea animalelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. 4. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. pământ. pot aduna hârtii. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. aer.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. 2. în mod creativ. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal.”Copilul sapă o groapă. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. pământ. Pe rând. fie de deucatoare. aer. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. pământ). Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. . pământ). câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. În aer este mult fum. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. lipind ornamente din hârtie glasată. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om.

• Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul.. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi.. 4. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. mişcarea. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice.5. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3. 6. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. să plaseze conştient în spaţiul clasei. în raport cu un reper dat. 5. 2. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. respectând tehnica de lipire învăţată. . să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.” La cerinţa educatoarei. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. 3. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. Morcovul este o legumă. ELEMENTE DE JOC: surpriza.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. mânuirea materialului. aplauze. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. 2. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. Exemplu: „ Acesta este un morcov.

prosop. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. Maşinuţa este în. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. 2.. mânuirea obiectelor. periuţe de dinţi. batistă..” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj.. • Interpretarea corectă a unui cântec... Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. Ursuleţul este lângă. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg.. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. sub formă de surpriză. surpriza. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. 7. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. pe raft. precizând poziţia pe care o ocupă... câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. etc.. Fiecare răspuns corect este aplaudat. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. doar prin pipăit. perie de păr. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. VARIANTĂ: . • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. îl denumeşte.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. În continuare. pe covor. o cutie cu jucării. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia.. 3. Exemplu: „Am luat o carte... de haine. fără să-l scoată. în picioare. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. Pe rând.. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. în spatele scăunelelor.. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei.. pastă de dinţi.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal... • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. Pe rând. precizându-se poziţia pe care o ocupă. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. Păpuşa este pe. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă... • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. apoi vor fi aşezate la locul lor. pieptene..

mărime. apoi verbalizează acţiunea. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. legumelor). obiectul respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. prin pipăit.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. dezvoltarea sensibilităţii gustative. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. moment de aşteptare.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. VARIANTE:  Copilul gustă. Pieptene.gust. activitatea omului. viaţa animalelor. SARCINA DIDACTICĂ: . • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. plantelor şi munca oamenilor. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. tăiate şi amestecate.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. ghicitori. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. animalelor. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . (ex. iar un copil vine şi caută în săculeţ.tăiate.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. culoare.

verde – primăvara. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. să găsească elemente caracteristice acestora. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. blană. hrană. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. ruginiu – toamna. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. copite. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. motivând aşezarea imaginilor corecte. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. • Mişcare pentru preluarea jetonului. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. galben – vara. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. • Nu se admit răspunsurile în cor. înfăţişare. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. clasificându-le după un criteriu dat. coarne etc. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. foloase.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. grupându-le pe anotimpuri la panou. ELEMENTE DE JOC: . a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. identifică. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice.). VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării.• Completarea celor 4 tablouri. diferite mişcări specifice animalelor). • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. să aleagă. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. motivând alegerea făcută. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. coadă. să descrie imginile potrivite. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. un cântec. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte.

medic – stetoscop. utilitatea acestora. stabilirea legăturii între unelte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. mimând acţiunea respectivă.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. produse. materiale. aşezând imaginea pe panou. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. motivând răspunsul. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. croitor – centimetru.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. Mişcarea. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. Mimarea unei acţiuni specifice. Interpretare de roluri. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. hrana. foloase. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. identifică animalul. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. constructor – cască.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. uneltele necesare practicării lor. mediu de viaţă. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. Manipularea materialului didactic: jetoane. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. ustensile specifice unei meserii. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. educarea capacităţii de a efectua asocieri.

• Valorificarea de semne distinctive. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. Imitarea acţiunilor. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. steguleţe din hârtie. lână. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. metal. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. pânză. Aplauza. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. un copil scoate un obiect din sac. material plastic. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. • Moment de aşteptare. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. . noaptea. VARIANTE:  Copii inched ochii. mătase etc. hârtie. amiaza. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. sticlă. dimineaţa. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. Recompense.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. • Prezenţa semnalelor sonore. • Limitarea timpului de răspuns. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. medalioane colorate din plastic.

„Capra cu trei iezi”. despărţirea cuvintelor în silabe. „Scufiţa roşie”.  Se audiază un fragment din poveste. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului.• Pedepse hazlii pentru greşeli. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. recunosc personajul şi povestea. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. lingură. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. prânz. copii extrag o siluetă. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. să povestească fragmentul ilustrat. se opreşte la un copil care alege o imagine. semnale luminoase.furculiţă etc. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. periuţa de dinţi. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. prosop. . „Ciuboţelele ogarului”. personaj surpriză care face introducerea în joc. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. stimulente.

educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. ELEMENTE DE JOC: . denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . Elemente de mişcare.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. precizarea unor reguli de comportare în grup. apoi îl repetă în întregime. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. Aplauze. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul.

MIŞCARE. MIŞCAREA. o biluţă unui copil. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. PROCEDÂND CA MAI SUS. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. O DENUMEŞTE. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. MAŞINI. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ.• • • Manipularea jucăriei. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE .). JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. ÎNTRECERE. SURPRIZĂ. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. ETC. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. PROMPTITUDINEA. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. CĂUTAREA. ÎL DENUMEŞTE. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA.) SURPRIZA. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. BEŢIŞOARE . CORECTITUDINEA. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. CASTANE. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. Semnale sonore. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. GHICIREA ŞI APLAUZE. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. APLAUZE. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. O PĂPUŞĂ. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA.O MAŞINĂ ETC. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA.DOUĂ CUBURI. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. PĂPUŞI. O SCOATE DIN SAC. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. PIPĂIE OBIECTUL. Aplauze .

COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. Merg in pas alergator. RIDICĂ JETONUL. DECÂT CELE DE PE LAC. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. SE MOTIVEZA ). SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. PATRU). GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. APLAUZE. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE.DE PE COVOR. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. LA AL DOILEA SEMNAL. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . Fac gimnastica de mic.. LA PRIMUL SEMNAL. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. LA REDESCHIDEREA CORTINEI.. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. UN PANOU. CI. O VULPE. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC.. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. Intind bratele sa zbor. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. . EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. ÎN ACEL MOMENT. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. TEATRU DE PĂPUŞI. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. Ma opresc. Sar apoi intr-un picior. MOTIVÂND ACŢIUNEA. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE.respir usor. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. SURPRIZA.

cioc(ciocanesc fiecare deget.chit.cioc.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.care se ridica) Si repara garduletul! 4.miau.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.bum.(mieunat languros.cioc.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .palmele in fata pt. BUNA DIMINEATA! 5.sarim in sus) 3.cioc.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.(trece repede .copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.bum.miau.chit.chit.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.miau. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .cu bratele) Buna dimineata .Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.miau.(bat in masa cu pumnisorii.mana tace.bum. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata). sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.zbor-pasari mari .ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.chit.(aratatorul de la mana dreapta.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.

iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. hi! Hi. Cum cântã la moşi! Cântã. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Ah! Ce mai cocoş. lupul. Câinele pe vulpe. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. hop. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Dupã aceste cuvinte. vulpe. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. cãluţ. iar restul copiilor poartã nume de animale. nu are cal. de pãmânt. ca: cocoş. zdup. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. Vulpea pe cocoş. La comanda de începere a jocului. Popovici): “Cãlare pe bãţ. Cum cântã la moş. vine şi se prinde de mijlocul moşului. acesta este primul. Ah! Ce mai cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. hop. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Ah! Ce mai cocoş. Vulpea pe cocoş. La ursul din pãdure . hi. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. Cum cântã la moşi! Cântã. cu faţa spre interior. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. hi. iar cealaltã “cãlãreţii”. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. de pãmânt. Câinele pe vulpe. câinele. lup. ţinându-se de mâini. hop! Hop în galop. zdup!” La terminarea cântecului. Educatoarea împarte rolurile copiilor. “cãlãreţul”. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. una reprezintã “caii”. Un copil. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. cãluţ. câine. urs etc. zdup. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. şi se învârt în cerc. Cum cântã la moşi! Cântã. Astfel. Ah! Ce mai cocoş. Cum cântã la moşi! Cântã. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. zdup! Zdup. ce mai cocoş. hop. egale ca numãr. ursul.Copiii sunt aşezaţi în cerc. apoi urmeazã cocoşul. vulpea. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Lupul pe câine.

iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. “bârlogul”. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. nu muşcã. Copiii repetã cele spuse de povestitor. stã un copil. Copilul prins îi ia locul. Ne-a vãzut. Copiii repetã. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. care le spune o istorioarã. în spatele liniei de plecare. Stã cuminte. Copiii. s-a-nfuriat! Mârâie. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. Împreunã cu educatoarea. la câţiva paşi. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. ţinându-se de mâini. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. denumit “casa copiilor”. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Doarme? Haide sã-l trezim. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. Ursul doarme nemişcat. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. Nu latrã. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. se apropie tiptil de câine. folosind propoziţii scurte. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. înainte de a fi atinşi de “urs”. Copiii repetã. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. De la ursul din pãdure. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. “povestitorul”. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. liniştit. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. În faţa lor. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare.

efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. închiderea şi deschiderea ochilor. 2. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. fişe individuale de lucru. 2. Coechipierii au voie să se ajute între ei. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. Obiective operaţionale: . 1. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. 3.La auzul acestor cuvinte. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. „mai puţine”. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã.Cele două grupe de copii răspund pe rând. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. unde trebuie sã atingã peretele. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. frunze pe care sunt scrise sarcinile.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. . Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. „mai puţine”.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

=). Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. În fiecare căsuţă vor fi 2. 5 4 sau 3) animale.). Împreună sunt şapte oiţe. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd.4.să resolve corect sarcinile fişei. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Copiii numără animalele din căsuţe. Materialul didactic: veveriţa. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. jetoane cu cifre. Pe rand. traseul veveriţei. Elemente de joc: Riţa.etc. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. alune. –.cai. Ea pe pomi se caţără. Iedul drag îşi apără.să raporteze cantitatea la număr. pisici. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. 3. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. “Muuuu” e vorba ei. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. 4 animale. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. imagini cu căsuţele animalelor. căţeluşi. oi. 8. . La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Regulile jocului. . Obiective operaţionale: . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. respective la cifra corespunzătoare. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9.să efectueze operaţii simple de calcul oral. Este tot al ei. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. Un copil va primi rolul de fermier .Veveriţa. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5.Veveriţa. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. 6) animale. plicuri. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. . Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. întrecerea. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Desfăşurarea jocului: • • • • . Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune.

6. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. 9. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . 5. 8. Găseşte mai multe variante de descompunere. Pe rând. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. 12. 11. 13. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Numără descrescător de la 8. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. 3. 2. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Ia din coş 2 alune. Dacă răspunsul copilului este corect. În ultima parte a . Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. La semnal.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. În final. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. imitarea zborului albinuţelor. Descoperă cifra care lipseşte. Exemple: 1. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Câte au rămas?. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. 7. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Adună alunele în coş. iar după ea urmează a opta albinuţă. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. 4. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. 9. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. stimulente albinuţe. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Numără crescător de la 6. 10. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe.

Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. zum. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. mânuirea materialului. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. zum albiniţa mea! 10. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. apoi unul se va ascunde. aplauze. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori.. • dezvoltarea spiritului de echipă. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. jetoane cu imagini. La început. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi.jocului. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Grupa este împărţită în două echipe. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. În final. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate.. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. O fetiţă pleacă acasă. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. . Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. jetoane cu cifre. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac.

va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. mânuirea personajelor. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. 12. 3. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element.(5. „-”. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. alt copil va veni să corecteze greşeala. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. exerasarea număratului în limitele 1-10. ei primesc o recompensă. • • . Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Se motivează aşezarea.să utilizeze corect simbolurile « +. 9 sau 10). La cererea educatoarei. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. grupele. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. 4. . În partea a doua a jocului. aplauze.2=3) (7+ 1=8) 11. Spre deosebire de prima parte a jocului. Dacă nu rezolvă corect sarcina. Dacă aşează corect. Obiective operaţionale: . Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. Elemente de joc : surpriza. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. cifre. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. 6. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. 1. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate .să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. . siluetele personajelor. „=”.să rezolve corect fişa de lucru individuală . Un pitic pleacă la plimbare. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. . Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze.şi = » . 5. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. . Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste.

.» si « = » . .DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). 4. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. 5 sau 6 cărţi. Copiii numără cărţile de pe raft. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte.să utilizeze corect simbolurile « +. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. apoi să spună cum le-a aşezat. . Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. analiza. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. .  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ».si = ». Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. în limitele 1-10. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. 13. 9 sau 10) cărţi. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia.să rezolve corect fişa de lucru individuală. . • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. Împreună sunt şapte cărţi. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. « . generalizarea) : Obiective operaţionale : .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. Se verifică prin numărare. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. până vor fi exemplificate toate variantele.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. . La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. .Elemente de joc : surpriza. . Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. mişcarea.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. sinteza.

ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . dezvoltarea atenţiei . deplasarea. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. Copiii aşează 3. Elemente de joc: surpriza. 6. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . următoarele exerciţii: .pentru echipa nr. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi .peştişori ) . 5. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . Ex: 3. mânuirea materialului. descoperirea grupurilor de obiecte . închiderea şi deschiderea ochilor. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. închiderea şi deschiderea ochilor . aplauzele. avioane . Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. aplauze . un stilou.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . iepuraşi . MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . a spiritului de observaţie . sunetul clopoţelului. Dacă aceasta este rezolvată corect. 6. Material didactic: ghiozdan. ursuleţi . cifre de pus în piept. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . apoi merge la masa cu material . siluete reprezentând rechizite. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. Educatoarea aruncă mingea unui copil . 7. clopoţel. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare).fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. VARIANTE DE JOC I . . mărime). întrecerea. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. o aruncă din nou educatoarei . păpuşi . 7. scrisoare. 8. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . acesta o prinde .pentru echipa nr. . 5.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. diplome. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. . castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. jetoane cu cifre. 8. probleme ilustrate. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . (se vor folosi două imagini: o carte. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . Ce semn folosim? 10 – 2= 8. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . recompensele. cuburi .

mari şi mici plantate în grădină. VARIANTE DE JOC I. II. mânuirea materialului . III. Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . Răspunsurile corecte se aplaudă . cinci coşuleţe . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . copiii deschid ochii . celălalt cu imaginea unui mere) . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . La alt semnal . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . mânuirea materialului . Se cere copiilor să închidă ochii . denumirea corectă a grupurilor de obiecte .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . întrecerea . Fructele culese sunt aşezate în coş . legume decupate( morcovi. Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . unul merele verzi . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare .patru lădiţe . ELEMENTE DE JOC : surpriza . Sortarea se face prin întrecere . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. În acest timp se ascunde una din lădiţe . la bătaia din palme a educatoarei .închiderea şi deschiderea ochilor . părul are pere verzi şi galbene . ardei. La semnalul educatoarei copiii închid ochii . toate . copiii verbalizează acţiunea . pătlăgele . vinete . VARIANTE DE JOC I.După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . „Eu am cules o mulţime de pere”. „Eu am format mulţimea de mere roşii „. închiderea şi deschiderea ochilor . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. unul merele roşii . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. La fel se procedează şi cu perele . întrecerea . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . zece lădiţe . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . fiecare în câte o lădiţă. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . MATERIAL : macheta unei grădini de legume .II . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . La alt semnal . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . sesizând lipsa unei lădiţe. cartofi ) . surpriza .

În acest timp se va ascunde o lădiţă .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . aplauze . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . La următorul fluier copiii deschid ochii .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . III. familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . în spatele . Se descoperă copacul . VARIANTE DE JOC I. Sortarea se realizează prin întrecere . în spate . unul pe cele mari .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . exersarea atenţiei . La fluierul educatoarei . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . în faţa . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . în . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. lângă . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . a memoriei . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. fixarea locului numerelor în şirul numeric . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . închiderea şi deschiderea ochilor .II. La următorul fluier copiii deschid ochii . a spiritului de observaţie . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . III. La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. II. REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . copiii închid ochii . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . lângă copac . Unul va sorta legumele mici . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii .etc. timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful