COALIŢIA

PENTRU UN PARLAMENT CURAT

Un ghid pentru alegerea parlamentarilor
Noiembrie 2004

CÂT DE BINE CUNOAŞTEŢI CANDIDAŢII DVS? C OALIŢIA PENTRU UN P ARLAMENT CURAT face publice biografiile candidaţilor la Parlament care NU corespund, deşi în măsuri diferite, criteriilor de integritate morală stabilite de societatea civilă, standardelor necesare unei politici curate şi unei administraţii oneste. Criteriile urmărite în redactarea acestor biografii sunt următoarele: • • Un om de afaceri onest nu îşi contruieşte averea prin afaceri cu statul atunci cînd el sau cineva din familia sa are o poziţie influentă în instituţia de stat care a încheiat respectiva afacere Un om politic onest nu admite ca instituţia sa să facă afaceri cu firma sa proprie, a familiei sau a asociaţilor săi, deci nu profită sau nu aduce profit clienţilor săi de pe urma funcţiei pe care o deţine, lucru care presupune un conflict de interese Un politician onest nu se mută de la un partid la altul pentru a-şi păstra o funcţie în sectorul public sau a căpăta vreun avantaj personal. Averea cuiva, oricât de mare sau mică, trebuie să concorde cu veniturile sale declarate Un om politic onest şi european nu poate să fi fost un colaborator al fostei Securităţi, propangadist al PCR sau să exprime opinii agresive contra unor grupuri etnice minoritare. Averea în sine nu reprezintă o dovadă a corupţiei, ci doar averea rezultată din afaceri cu statul, în detrimentul statului şi atunci cînd statul e reprezentat chiar de omul politic sau de partidul său aflat la guvernare. O asemenea avere, sau una de provenienţă neclară, nu este o avere curată.

• •

Nu toţi candidaţii sunt la fel. Singura cale să ne apărăm de corupţia vieţii noastre politice este să facem diferenţa dintre unii şi alţii. Faceţi diferenţa! Nu votaţi liste pe care sunt oameni care folosesc administraţia şi politica numai ca sursă de câştig. Nu votaţi oameni care îşi fac o profesie din a trece de la un partid la altul în căutarea profitului personal. V-aţi săturat de avantajele necuvenite pe care le au mereu aceiaşi oameni? Începeţi curăţenia de undeva. Începeţi curăţenia din circumscripţia dvs electorală.

NU E ADEVĂRAT CĂ TOŢI CANDIDAŢII SUNT LA FEL DE CORUPŢI NU E ADEVĂRAT CĂ ALEGERILE NU SCHIMBĂ NIMIC ADEVĂRUL ESTE CĂ DEPINDE DE NOI SĂ AVEM UN PARLAMENT CURAT

Noi vă dăm informaţia. Dv. faceţi diferenţa, prin vot.

Aceşti candidaţi nu corespund criteriilor stabilite de Coaliţie

Judeţul Mureş
Partidul România Mare Dumitru Pop a trecut de la PUNR la PRM. A fost condamnat înainte şi după 1989 pentru infracţiuni economice. În anii ’60 era directorul IFET Topliţa (Harghita) şi a fost arestat pentru complicitate la furtul unei cantităţi de scândură în valoare de mai multe zeci de milioane de lei, sumă impresionantă pentru acea vreme. A fost anchetat în Bucureşti şi ulterior repus în funcţie. Înfiinţarea unui lanţ de benzinării pe amplasamente ilegale, una chiar în zona de siguranţă a CFR, fără acceptul autorităţilor de mediu, i-au adus o condamnare penală în prima instanţă de un an şi şase luni închisoare, de care a scăpat datorită imunităţii parlamentare dobândite în 2000. Procesul a fost mutat şi se judecă din nou la Braşov, iar condamnarea tribunalului Mureş a fost anulată. Cele patru benzinării funcţionează şi acum. A deţinut firma Agrotransport, declarată în faliment. Averea sa se compune din 20 ha păşune, 2,5 ha pădure, 1,5 ha teren intravilan, iar afacerile le-a trecut pe numele fiului său. Dumitru Pop a fost principalul iniţiator al unei acţiuni PRM care avea ca scop acţionarea în justiţie a statului român pentru împuşcarea lui Nicolae Ceauşescu.

Uniunea PSD+PUR Pavel Todoran, fost lider sindical al CNSRL– Frăţia. Numele lui este legat de o serie de tranzacţii păguboase cu patrimoniul sindicatelor care au fost relatate pe larg în presă. Către firma Fracom SRL, din al cărui Consilu de Administraţie făcea parte şi Pavel Todoran, a fost vândut, la un preţ mult subevaluat, un imobil din patrimonul sindical. Averea lui Pavel Todoran cuprinde 20 ha de teren agricol, două tractoare, un teren intravilan de 500 mp, două apartamente în valoare de peste 370 milioane lei fiecare.

MAI ESTE IMPORTANT SĂ ŞTIŢI Puteţi vota doar la secţia dvs de votare dacă sunteţi în localitatea dvs în ziua votului, dar la orice secţie din localitatea în care călătoriţi în acea zi, cu buletinul de identitate sau cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, paşaportul diplomatic, de serviciu sau consular, iar în cazul militarilor în termen cu carnetul de serviciu militar. Cetăţenii români cu domiciliu în străinătate care în ziua votării se află şi votează pe teritoriul României se pot legitima cu paşaportul simplu. La aceste alegeri nu se utilizează cartea de alegător. Veţi primi trei buletine de vot, pentru Senat, Camera Deputaţilor şi Preşedinte. Verificaţi ca fiecare să aibă ştampila de control a secţiei. Aplicaţi ştampila pe care o veţi primi cînd prezentaţi buletinul numai o singură dată, în interiorul chenarului conţinând lista de candidaţi a partidului sau numele candidatului pentru care doriţi să votaţi. Aplicarea ştampilei în mai multe chenare duce la anularea votului. Îndoiţi fiecare buletin astfel încât pagina care poartă ştampila de control să rămână în afară şi restituiţi ştampila „Votat” biroului electoral al secţiei de votare. În schimbul ei trebuie să primiţi înapoi actul de identitate, dar numai după ce pe actul respectiv se aplică fie ştampila „Votat” (în cazul buletinului de identitate, al paşaportului de orice tip şi al carnetului de serviciu), fie un timbru autocolant (în cazul cărţii de identitate) pe care se aplică ştampila „Votat”. Fapta unei persoane de a vota de două sau mai multe ori (dezlipindu-şi timbrul autocolant de pe cartea de identitate şi deplasându-se la mai multe secţii de votare, spre exemplu) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Dacă sesizaţi nereguli adresaţi-vă membrilor biroului de votare. Puteţi lua această foaie cu dvs în ziua alegerilor.

Acest buletin este semnat de membrii Coaliţiei pentru un Parlament Curat:
• • • • • • • • • • Agenţia de Monitorizare a Presei „Academia Caţavencu” (Mircea Toma) Alianţa Civică (Ioana Arnăuţoiu) Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (Monica Macovei) Asociaţia Pro Democraţia (Cristian Pârvulescu) Asociaţia Studenţilor din Facultatea de Ştiinţe Politice (Doina Tănase) Centrul pentru Jurnalism Independent (Ioana Avădani) Freedom House Romania (Cristina Guseth) Fundaţia pentru O Societate Deschisă (Renate Weber) Grupul pentru Dialog Social (Radu Filipescu) Societatea Academică din România (Alina Mungiu-Pippidi)