_________________________S.C. WATER PIN S.R.L.

DUMBRAVENI________________________

MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei - Denumirea lucrarii: Plan Urbanistic Zonal ,,Zona de agrement – Lacul Blasova - Braila” - Amplasament : Judetul Braila, comuna Frecatei - Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC ZONAL - Beneficiar: Consiliul Judetean Braila - Proiectant general: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „Ion Mincu”Bucuresti - Centrul de cercetare, proiectare, expertiza si consulting Presedinte: prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu - Proiectant de specialitate: S.C. WATER PIN S.R.L. – com. Dumbraveni, jud. Vrancea 1.2. Obiectul P.U.Z. Planul urbanistic zonal – „Statiunea Movila Miresii” are ca scop reglementarea urbanistica a teritoriului in suprafata de 692,00 ha in vederea inserarii unei zone de agrement – sat de vacanta, prin valorificarea potentialului natural al Lacului Blasova, stimuland astfel dezvoltarea socio- economica a localitatii si promovand calitatile remarcabile ale peisajului natural, antropic si cultural aferente zonei.

1 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

1.3. Surse documentare - PATJ BRAILA - in curs de elaborare - URBAN PROIECT si Studiile de fundamentare aferente - PATZ - GALATI - BRAILA - TULCEA - in curs de elaborare - URBAN PROIECT - S.F. - CONSTRUCTIA PODULUI SUSPENDAT IN ZONA BRAILA intocmit de S.C. IPTANA S.A. - STUDIU - S.C. IPTANA S.A. Hazarduri naturale. - Harta Ariilor Natura 2000 - PUG - urile localitatilor din judet - PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI - studiu pregatitor PUZ - HALCROW - planuri cu amplasamente alternative pentru pod peste Dunare BRAILATULCEA - Consiliul Judetean Braila Legislatie - cu caracter general pentru domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.27/2008 - Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) - sectiunea I- Retele de transport; - Legea nr. 171/1997 modificata prin Legea nr. 20/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) - sectiunea a II-a-Apa; - Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Ameriajare a Teritoriului National (P.A.T.N.)-sectiunea a III-a - zone protejate; - Legea nr. 351/2001 actualizata privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.)- sectiunea a IV-a -Reteaua de localitati; - Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) -sectiunea a V-a - zone de risc natural ;

2 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

- Ordonanta de urgenta nr.142/28.10.2008 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) -sectiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice ; - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta nr.214/ 04.12.2008; - HGR nr.525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, modificata. - specifica domeniului turismului Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare Legea statiunilor privind desfasurarea activitatilor de turism in statiuni turistice si zone turistice - webapp.senat.ro/pdf/09L329FG.pdf L329/2009 Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului Legea nr. 112 din 04/05/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 MASTERPLANUL si planul de actiune pentru turism balnear in Romania (Detente Consultants, 2009) Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
3 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA

JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .L.C.Z. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. WATER PIN S. 510/2002 Ordinul Ministrului Turismului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului 4 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.U. 1. aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr._________________________S. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice. 911/ 2002 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr.R. DUMBRAVENI________________________ Hotararea Guvernului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Hotararea Guvernului nr.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr.

intre bratele Dunarii: Dunarea Noua. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2. care colecteaza apele in exces si le deverseaza prin statiile de pompare in Dunare. Dupa indiguire.C. desfasurandu-se intre cursul principal si bratele Dunarii. este cuprinsa de la Giurgeni-Vadu Oii la Braila. WATER PIN S. mediul a fost modificat in profunzime. ce inchid. Marasu si Frecatei.687ha. Insula Mica pastreaza peisajul natural. larg reprezentate prin: lacuri. DUMBRAVENI________________________ 2. un teritoriu inundabil. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .1. ghioluri. dar peisajul natural a fost inlocuit cu unul artificial. Insula nu are acces direct rutier. Accessibilitatea inspre si in insula este foarte dificila fiind asigurata de drumul judetean Dj 212A care este intr-o stare foarte proasta si drumurile de pamant de exploatare sau comunale care in conditii de vreme nefavorabila pot deveni impracticabile. Insula are aproximativ 70 km de la nord la sud. aceasta unitate prezenta forme de relief de lunca. formata prin depuneri succesive de depuneri aluviale. Exista doua comune in insula. Insula Mica a Brailei ocupa o suprafata mult mai restransa decat Insula Mare. balti. in interior.L. Evolutia zonei Teritoriul in suprafata de 692.In fiecare sat resedinta de comuna exista scoala si gradinita. Aceasta alaturi de Parcul Natural al Muntii Macinului unul dintre cele mai importante obiective turistice invecinate.Z. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din tara. 5 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. la confluenta bratului Cravia cu Dunarea. fiecare avand cate 4-6 sate. pe latura vestica si Dunarea Veche (bratul Macin). Formele negative de relief. apele se despletesc in mai multe cursuri secundare. cuprind intre ele o unitate de relief insulara cu o suprafata de circa 76.R. Cele doua brate ale Dunarii ce se formeaza de la Giurgieni-Vadu Oii si se unesc la Braila.0 ha care face obiectul prezentei lucrari este situat in extravilanul comunei Frecatei aflata in Insula Mare a Brailei si cuprinde suprafata Lacului Blasova dar si zona adiacenta acesteia. In bratul vestic al Dunarii. privale.U. care este foarte asemanator cu Delta Dunarii si este protejat. Pana in momentul indiguirii in cea mai mare parte frecvent inundabila. Insula Mare a Brailei situata in partea de sud-est a tarii in cursul inferior al Dunarii. erau in permenenta sau in cea mai mare parte a anului acoperite cu apa. acesta facandu-se cu bacul prin 4 puncte (depinde de vreme) cel mai nordic punct e langa Braila iar cel mai sudic undeva aproape de Harsova in zona satului Garliciu ._________________________S. insula a fost cuprinsa intr-o retea de canale grupate pe sisteme de desecare. cunoscut sub numele de Insula Mica a Brailei. pe latura estica. japse si grinduri. arealul fiind declarat parc natural. de la bifurcatia Giurgeni-Vadu Oii si pana la sud de Braila.

60 km pe drum destul de rau). Principala idee continuta in toate documentele referitoare la modul de dezvoltare a turismului balnear si de agrement in tara si in strainatate. Autoritatile judetene au in vedere o posibila relationare a Insulei Mari a Brailei prin legaturi rutiere si feroviare atat cu zonele judetelor invecinate cat si cu centura Brailei. deci nu prea se poate merge acolo pentru tratament. iar insula de Braila. Lucrarea de fata se elaboreaza potrivit legislatiei in vigoare. care reprezinta si coridorul european VII.Z. ci ca parte integranta a ei: felul in care se va practica turismul aici. in afara faptului ca e un spital destul de mic) iar spitalul folosit cel mai des de cei din insula: Braila (aprox. In prezent una din prioritatile strategiilor de dezvoltare locala este asigurarea unui nivel mai bun de trai locuitorilor comunitatii din insula. durabilitatea. WATER PIN S. 6 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P._________________________S.R. 2. Lacul Blasova este un fragment din bratul vechi al Dunarii.L.U. dar satele nu au dispensar) iar la dispensare exista cate un medic de familie. resedinta de judet. fara a avea insa legaturi directe. Cu alte cuvinte. situat la o distanta de proximitate fata fluviul Dunarea.C. distinct de localitate. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . 50 . singura relatie a zonei Lacului Blasova cu teritoriile din judetele invecinate se poate face prin traversarea cu bacul in punctul de nord al insulei mari (la 25 km nord-vest). nu putem gandi viitoarea amenajare a zonei de agrement Blasova ca un element izolat. Din acesta exista un drum care poate face legatura cu zona lacului Blasova. In aceasta varianta este propus si un racord rutier spre Insula Mare care traverseaza in nord bratul Macin si se racordeaza cu DJ212 A care strabate longitudinal teritoriului insulei. 15 km.2. Desi se afla pe granita de nord-est a judetului Braila. DUMBRAVENI________________________ Asistenta medicala e asigurata prin dispensare (cate unul in fiecare comuna. dar apartine de Constanta. eficienta si specificitatea modurilor de turism urmand a se repercuta imediat in profilul si viata localitatii. Incadrare in teritoriu Amplasamentul studiat se afla in extremitatea de sud-est a Insulei Mari a Brailei. se centreaza pe necesitatea re-gasirii identitatii locale ca instrument de regenerare urbana a localitatii care primeste resortul turistic respectiv. Varianta de pod peste Dunare la Braila ajunsa in studiu de fezabilitate se situeaza in zona de nord –est a orasului in prelungirea centurii si se racordeaza cu drumul european E87. aprox. Cel mai apropiat spital se afla in Harsova (e aproape de insula. situat in partea de N-E a insulei la o distanta de aproximativ 25 km de trecerea cu bacul prin nordul insulei. la circa 25 km de municipiul Braila. viabilitatea. preluand elementele de reglementare din documentatiile aflate in valabilitate si coreland-se cu propunerile continute in Planul Urbanistic General al localitatii. pe teritoriul administrativ al comunei Frecatei.

) Principalele elemente ale cadrului natural care se constituie intr-un patrimoniu local sunt: Lacul Blasova. elementele micro-climatice.C. vegetatia si fauna aferente. DUMBRAVENI________________________ 2. cu indicativul ROSPA 0040 Dunarea Veche-Bratul Macin. latimea cuprinsa intre 160. pe cca 4/5 din teritoriul sau de Dj 212 A. formand doua UTR-uri: Macin (la vast) si Frecatei (la est). Bratul Macin.4. aflat in curs de avizare la D. la data de 14 mai 2010. tectonice si hidrologice specifice.R. Caracteristici geomorfologice – lacul este un meandru in forma de potcoava. realizat de Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism I. Adancimea maxima a apei este de aproximativ 5 m. variabila in functie de cantitatea de precipitatii.C.P.A.-Braila).D. avand o suprafata a oglinzii de apa de circa 327 ha. 2. Incadrare in localitate Insula Mare a Brailei este strabatuta de la nord la sud.Z. geo-morfologice. 1284/2007.T. inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000.C.N.L._________________________S.3.la cca 40 km de satul resedinta Frecatei si la cca 25 km de orasul Braila. Este sit natural de protectie speciala avifaunistica. lungimea de cca 3. Blom Info S. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . este un meandru parasit al Bratului Dunarea Veche (sau Bratul Macin). conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. WATER PIN S.350 m. geologice.I. a). in acesta din urma fiind inclus in prezent si Lacul Blasova.7 km m (conform masuratorilor facute pe suportul topografic furnizat de S.U.C. Zona Lacului Blasova are urmatoarele vecinatati imediate: La nord : teritoriul UAT Frecatei La sud si est: Bratul Macin si judetul Tulcea La vest: UAT Marasu Terenul studiat se afla in extravilanul teritoriului administrativ Frecatei si este amplasat adiacent Bratului Macin .J. Lacul Lacul Blasova. Elemente ale cadrului natural (informatii preluate din Strategia de valorificare a potentialului turistic al zonei Lacul Blasova si Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila. 7 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.

a caror asociatie dau pitorescul zonei umede. de-a lungul bratului Dunarea Veche. Lacul Blasova este populat cu specii piscicole precum caras. nufar s. lisita. salaul. carasul. somnul.Z. crapul de Dunare.L. a caror asociatie formeaza peisaje deosebit de atractive. In schimb zona este puternic defrisata. salcie. mistretul.U. iepurele si vulpea sunt cel mai des intalnite si sunt specii cu importanta valoare cinegetica. importante pentru pescuit fiind: morunul. capriorul.C. bibanul. WATER PIN S. plop (plopul alb si negru).a. papura.R. pasarile mai bine reprezentate sunt: fazanul.a. Fauna terestra este asociata in special vegetatiei de lunca. novac. sanger. prin cresterea si diversificarea fondului au asadar un impact economic si implicit turistic deosebit. 8 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. Avifauna este deosebit de bogata si diversificata in arealul Luncii Dunarii. sporindu-i valoarea turistica. Fondul piscicol natural prezinta importanta majora pentru pescuitul sportiv. fiind in general forestiera sau de stufarisuri si de obicei hidrofila. platica. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .. Speciile de ihtiofauna specifice apelor Dunarii din cursul inferior si lacurilor cu apa dulce din judet sunt variate. stanjenel. pretabile la piscicultura in sistem natural. rogoz. Vegetatia ierboasa a luncilor este formata din plante hidrofite (plutitoare si submerse) si macrofite – stuf._________________________S. crap. si au in componenta specii de esenta moale – salcam. rachita. prepelita. in prezent existind foarte putine elemente de vegetatie de talie inalta (prin PATJ s-a propus impadurirea puternica a arealului). DUMBRAVENI________________________ b)Flora si Fauna In luncile aflate de-a lungul bratelor Dunarii vegetatia este bogata si variata. desi in suprafata redusa. mreana. dintre mamifere. imbogateste aspectul peisagistic al zonei. In arealul zonei studiate intalnim in special stufaris. popularile artificiale din lacurile piscicole. Ca frecventa. babusca s. rata salbatica. ulm. scrumbia. frasin. gasca. Padurea aflata in imediata vecinatate.

R. Aproape in totalitate au fost drenate.. din terase fluviatile si lunci cu o mare dezvoltare. Relieful de lunca a fost mult modificat in urma lucrarilor de amenajare (desecare. Exista si multe grinduri de canale mici (privaluri). inchizand intre ele ostroave foarte alungite. In nord-vestul lacului exista formatiunea de relief declarata monument al naturii Popina Blasova. In ansamblu.L. Lunca Dunarii este foarte extinsa si este formata dintr-o lunca externa si o lunca interna sau Balta Brailei (in care se situeaza zona Lacului Blasova) cu latime totala de cca.C. irigare) a acestora pentru practicile agricole.Z. ssp. Relieful Teritoriul judetului Braila apartine in cea mai mare parte unitatii de campie si anume partii estice a Campiei Romane. 40 km. Fiind un martor de eroziune hercinica a fost declarata monument al naturii datorita unicitatii sale in relieful judetului Braila. Acestea se unesc la Braila. canalizare. unde balta cu acelasi nume se inchide. Romanica Savulescu Hayeck (clopotel). care compartimenteaza areale mai joase depresionare._________________________S. formand campuri. Lunca dintre brate are 5-7 m altitudine absoluta. relieful este constituit din spatii interfluviale netede si intinse. 9 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. Grindurile sale principale sunt usor mai inalte si se pot lati de la 500 m la 5 Km. exceptie facand Balta Mica a Brailei. covorul vegetal de pe versantul nordic. DUMBRAVENI________________________ c). 45 m si o suprafata de 2. -Achillea coarctata Poir (coada soricelului cu flori galbene). cu aspect de depresiuni si cuvete lacustre. Cremenea. indiguite si transformate in terenuri agricole. Are o inaltime de cca. Lunca interna sau Balta Brailei se intinde pe o lungime de 70 Km intre Bratul Macin sau Dunarea Veche spre Podisul Dobrogei si un brat complex – Dunarea cu brate secundare (Valciu. Se compune din grinduri principale si portiuni mai joase. Acesta lasa pe stanga o lunca externa destul de lata (Balta Stancutei) si se despleteste in segmente lungi si usor meandrate. Compozitia mineralogica a popinei o formeaza: detritusuri grosiere – conglomerate de cuartit si gresii.3 ha . Popina Blasova face parte din patrimoniul geologic – esantion reprezentativ din punct de vedere structural – bun al patrimoniului natural existent in situ. late de pana la 100 m. Are varsta muntilor din Boemia sau din platoul central al Frantei. WATER PIN S. alcatuit din graminee include si doua specii endemice: -Campanula rotundifolia L. declarata parc natural. Bratul dinspre Baragan este situat relativ departe de mal.U. Calia si Cravia). JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . declarata parc natural. printre care Balta Mica a Brailei intre bratele Cremenea si Valciu. Datorita conditiilor pedologice generate de compozitia mineralogica a popinei.

Acestea se caracterizeaza printr-un stadiu incipient de solificare care are loc pe cele mai recente depozite fluviale depuse in timpul revarsarilor. Pentru folosirea in conditii optime a solurilor aluviale cea mai mare parte a luncilor din judetul Braila a fost scoasa de sub influenta inundatiilor prin indiguire.10C). Pe aceste soluri se cultiva in bune conditii floarea soarelui.50C.5 – 1. Apa freatica se afla la adancimi mai mici de 1. Ca si regimul termic. Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici se realizeaza in ianuarie. si cel de precipitatiilor reflecta caracterul continental al climei. cand in aer se inregistreaza -30C (-2. precipitatiile reduse. luna cea mai rece. Contin 2-5% humus si sunt relativ bine aprovizionate cu elemente nutritive.5-2 m si este slab mineralizata (0. Din analiza datelor se constata ca vanturile de nord urmate de cele din nord-est si vest au frecventa cea mai mare.10C Braila). JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . prezinta 10 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. Clima Teritoriul judetului Braila se caracterizeaza printr-un climat temperat continental. DUMBRAVENI________________________ d). Lipsa obstacolelor orografice si forestiere face ca deplasarea maselor de aer sa se faca cu usurinta. cu nuante aride. porumbul. Precipitatiile atmosferice totalizeaza in cursul unui an sub 500 mm. Din aceasta cauza topoclimatele sunt conturate de asociatiile vegetale si de suprafetele acvatice extinse si permanente Temperatura medie anuala variaza intre 10. Vantul constituie un element climatic cu o mare influenta in conditiile morfografice ale Campiei Romane orientale. reprezentate prin lacovisti si soluri gleice in diverse stadii de evolutie. Sub influenta predominanta a unui exces de umiditate de lunga durata s-au format o serie de soluri hidromorfe.L. La fertilitatea lor contribuie si regimul hidric aflat sub influenta apelor freatice din lunca. influentate de antociclonul siberian. cailor de comunicatie si localitatilor sa fie mari. WATER PIN S. legumele si zarzavaturile.5 g/l). Numai in lungul Dunarii temperatura este mai ridicata (Braila 11._________________________S.Z.R. Iernile sunt reci. Uniformitatea reliefului face ca trasaturile de baza ale climei sa fie foarte putin modificate pe cuprinsul judetului Braila. e) Solurile In lunca Dunarii (inclusiv Balta Brailei) sunt raspandite solurile aluviale.30C si 10. fara strat de zapada stabil si continuu.C. Desi sunt bogate in humus.U. cu caracter torential si inegal repartizate. in sensul ca acestea cad in cantitati variabile de la un an la altul si sunt repartizate inegal in timpul anului. Verile sunt calduroase si uscate datorita maselor de aer continentalizate sub influenta valorilor mari ale radiatiei solare (125 Kcal/cm2). iar influentele asupra culturilor.

Accesul se realizeaza pe cale rutiera. In prezent exista un nucleu de dezvoltare antropica in partea de N-E a lacului ce cuprinde o tabara scolara si cateva loturi de locuinte. Circulatia Zona Lacului Blasova este relativ greu accesibila in prezent.R. fiind utilizat pentru irigatii. fata de fluviul Dunarea. Desi se afla pe granita de est a judetului Braila.6. Lacul nu se constituie intr-un reper spatial sau functional al comunei. dintre care una piscicola. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . Ocuparea terenurilor Zona Lacului Blasova este situata in extravilan. cat si amenajarea incipienta a unui viitor complex turistic aprobat prin PUD de autoritati care propune concesionarea unui nr. care reprezinta si coridorul european VII. fara a avea insa legaturi directe. WATER PIN S. la Braila. In interiorul insulei din mijlocul lacului se afla punctual cateva din structurile de cazare ale fostilor demnitari din regimul comunist.Z. ca si celelalte terenuri invecinate (doar sporadic intilnim cateva trupuri izolate. DUMBRAVENI________________________ proprietati fizice si biologice putin favorabile pentru plantele de cultura. 2. fiind folosite de regula pentru pasuni. Izolat. Autoritatile judetene au in vedere o posibila relationare a Insulei Mari a Brailei printr-un racord rutier in nord care sa faca legatura cu prelungirea centurii Brailei cu pod peste Dunare si conjunctie cu drumul european E87 in zona Jijila.ferme)._________________________S.C. adiacent se mai afla 2-3 ferme. singura relatie a zonei Lacului Blasova cu teritoriile din judetele invecinate se poate face prin traversarea cu bacul in punctul de nord al Insulei Mari a Brailei. comert si alimentatie publica. pe Insula Mare a Brailei. adaparea animalelor si pescuit. Pentru evitarea stagnarii apei si a imlastinirii zonelor joase din lunca. se parcurg circa 25 km pe DJ 212A si apoi circa 6 km pe un drum de exploatare. s-a construit o retea de canale de drenaje. avad in prezent folosinta agricola. Terenul pe care se va zona de agrement este strabatut in prezent doar de drumuri de exploatare de pamant/poteci si de drumul de acces la mica grupare de locuinte si tabara scolara existente. De asemenea Lacul Blasova este amplasat relativ aproape. 2. Gleizarea solurilor aluviale din Balta Brailei duce la reducerea drenajului pe verticala a apei si la stagnarea ei la suprafata in perioadele cu exces de umiditate. structuri administrative. 11 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. la cca 9 km.U.5.de 104 loturi pentru case de week-end si de vacanta.L. de la trecerea fluviului Dunarea cu bacul.

DUMBRAVENI________________________ In judetul invecinat Tulcea._________________________S. pajisti. Vegetatia naturala de lunca se mai gaseste sporadic in zona Lacului Blasova. pe marginile drumurilor. Terenul este traversat doar de o retea de electricitate.U. 12 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. Partea de sud este puternic barzdata de canale de irigare / desecare. Stoenesti si Cistia (la est). caracteristice regiunii biogeografice stepice. nu este dezvoltat. loturile lungi permitand cultivarea in treimea lor posterioara a legumelor. Zona Lacului Blasova este indiguita pe toata lungimea limitelor de nord si est. Pe o raza de 1 km se afla satele cu specific pescaresc Plopi (la vest). piscicultura. industrie si alimentari cu apa a populatiei. Probleme de mediu a) Complexul de ecositeme Teritoriul analizat detine o mare varietate de ecosisteme terestre si acvatice (paduri specifice de lunca. Lacul Blasova asigura o mica parte din cerinta de apa pentru irigatii si piscicultura. b) Elemente de hidrografie si imbunatatiri funciare Cele mai mari resurse de apa sunt asigurate de fluviul Dunarea. WATER PIN S. 2.L. 2. canale cu maluri aluviale). in spatiile dintre parcelele agricole. cea mai mare parte a luncilor din judetul Braila a fost scoasa de sub influenta inundatiilor prin indiguire (in Balta Brailei cca 60% . folosinta terenului ca rezidenta si totodata ca productie. zona Lacului Blasova este deficitara in ceea ce priveste retelele tehnico – edilitare. utilizandu-se pentru irigatii. livezilor sau utilizarea lor pentru cresterea animalelor. in partea de nord si nord – est.R.Z. sistemul de alimentare cu apa din foraje de medie si mare adancime.7. Pentru folosirea in conditii optime a terenurilor. Volumele de apa captate din subteran sunt utilizate in industrie si ferme agricole. vitei de vie. Echiparea edilitara a) Retele tehnico-edilitare Facand parte in prezent dintr-un teritoriu afectat agriculturii. in marea majoritate nu indeplinesc conditii de potabilitate si din acest motiv.constituind actualmente incinta agricola indiguita Insula Mare a Brailei). in zonele necultivate temporar.C. pe acceasi parcela. face ca zonele intravilane ale satelor sa combine. balti si lacuri. Economia de subzistenta specifica acestei regiuni a tarii. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . peste bratul Dunarii se afla comuna Turcoaia care ar putea constitui o proximitate benefica prin dezvoltarea structurilor turistice si agroturistice de explorare a traseelor din Parcul National al Muntilor Macin. Apele de adancime.8. fiind echipate si prin canale de irigare / desecare si aductiuni de apa.

pentru urmatoarele grupe de arii naturale protejate: 1. conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr._________________________S. judetul Braila se incadreaza ariilor macroseimice 81 la nord si vest de un aliniament ce trece aproximativ prin apropierea localitatilor Braila – Rosiori. cu indicativul ROSPA 0040 Dunarea Veche-Bratul Macin. adoptata la Kiev la 22 mai 2003 .nu este cazul in teritoriul analizat Lacul Blasova este sit natural de protectie speciala avifaunistica.20). Situri de Importanta Comunitara (reteaua ecologica europeana Natura 2000) . si zonei macroseismice 71 la sud de acest aliniament. conservarea habitatelor naturale. Siret si localitatile pe al caror teritoriu administrativ sunt lacuri/iazuri. Rezervatii stiintifice. conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000.nu exista in teritoriul analizat 3. d) Riscuri naturale: Vulnerabilitatea la cutremure.nu exista in teritoriul analizat 2. publicata in Monitorul Oficial nr. zonarea teritoriului din punct de vedere al coeficientilor Ks incadreaza arealul judetului zonelor seismice de calcul C (Ks = 0. In conformitate cu prevederile STAS 11100/1–1993. Limita de aplicare a Conventiei-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor (Conventia Carpatica). Parcuri nationale si naturale . 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. raurilor Buzau.Z. la vest de acelasi aliniament amintit mai sus si D (Ks = 0. c) Actiuni de reconstructie ecologica Actiunile de ecologizare a zonelor afectate din judetul Braila vizeaza localitatile limitrofe fluviului Dunarea. b) Ariile naturale protejate Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor publica.16).L. WATER PIN S. lista ariilor protejate. 1284/2007.C. Situri de Protectie Avifaunistica (reteaua ecologica europeana Natura 2000) 5. 13 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. rezervatii naturale si monumente ale naturii . DUMBRAVENI________________________ Zona nu este inclusa in Zonele critice privind deteriorarea calitatii mediului pe teritoriul judetului Braila (studiu inclus in Strategia de dezvoltare a judetului Braila 2009 ). Conform STAS P100–92. prin intermediul paginii sale Internet. 442 din 29 iunie 2007. a florei si faunei salbatice.R.U. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . inundatii si alunecari de teren. la sud-est de respectivul aliniament.nu exista in teritoriul analizat 4.

0 sec.20 g in zona de sud-est a teritoriului judetului Braila. alterand sau chiar distrugand calitatile acestui loc Sinteza analizei – SWOT PUNCTE TARI Infrastructura .L.C. 2.RELATIE CU JUDETUL INVECINAT Mediu/cadru natural . acest lucru fiind benefic pentru economia locala .LIPSA DRUMURILOR MODERNIZATE .U. privind zonarea teritoriului in termeni de valori de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare. poluare._________________________S.noua zona de agrement poate juca rolul de motor economic pentru intreaga grupa de localitati invecinate . WATER PIN S. o serie de aspecte pe care acest demers le poate intampina: . incomatibilitati localnici-turisti). valoarea acestui parametru ag este de 0.TERITORIU NEECHIPAT EDILITAR .LACUL BLASOVA .F.INSORIRE FAVORABILA Cadru construit/peisaj cultural .24 g in partea nord-vestica a judetului si ag = 0.TRADITII LOCALE PE CALE DE DISPARITIE 14 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.Z. POSIBIL DE VALORIFICAT .CADRU NATURAL DEOSEBIT . DUMBRAVENI________________________ Conform Normativului P100–1/2004.9. Mediu/cadru natural .LIPSA RELATIEI DIRECTE CU C.PRODUSE AGRICOLE LOCALE POSIBIL DE VALORIFICAT -PREZENTA UNUI MONUMENT IMPORTANT LA NIVEL JUDETEAN SAU REGIONAL PUNCTE SLABE Infrastructura . ag pentru cutremure avand intervalul mediu pentru recurenta IMR = 100 ani. Optiuni ale populatei Investigarea desfasurata in perimetrul studiat cu privire la oportunitatea instalarii unei zone de agrement. cu valorificarea calitatilor peisagere si piscicole ale Lacului Zaton a scos la iveala. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .ELEMENTE CULTURALE LOCALE INTERESANTE.ACCESIBILITATE FOARTE SLABA .turismul practicat in “maniera autohtona” poate avea un impact negativ asupra vietii satelor invecinate (activitati necontrolate. In ceea ce priveste zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadei de colt a spectrului de raspuns.sansa de valorificare a produselor agricole locale poate fi preluata prin mecanismele turistice de promovare si marketing. agresivitate fata de mediu. majoritatea teritoriului judetului Braila se incadreaza la valoarea Tc = 1.R. pe langa oportunitatea economica a iesirii din saracie si anonimat.SOLURI CU APE SUPRAFATA FREATICE DE Cadru construit/peisaj cultural .

PEISAJ CULTURAL GREU DE PROMOVAT. DAT FIIND DISCRETIA PREZENTEI SALE PE PLAN REGIONAL / NATIONAL 2.5 m3/zi (3. calda si canalizare.1 Alimentarea cu apa Consumatorii de apa potabila apreciati in viitoarea statiune turistica sunt 1550 persoane. SINUOASE IMEDIATA VECINATATE A BRATULUI MACIN SI APADURII AFERENTE Cadru construit/peisaj cultural -DINAMICA A ACTIVITATILOR ECONOMICE. unitati de sport si agrement) necesarul de apa este calculat conform prevederilor din SR 1343-1/2006.2 l/s) asigura necesarul de apa pentrunevoi gospodaresti si publice.CADRU SPATIAL INTERESANT DOMINAT DE DIVERSITATEA LINIILOR. Debitul zilnic maxim de 279. camping.HIDROGRAFIA PUTERNICA A ZONEI CONDITIONRAZA TIPUL SI DIVERSITATEA VEGETATIEI . avand in vedere ca apa subterana nu indeplineste conditiile de potabilitate prevazute de legislatia actuala.5 m3/zi (3. bungalowuri.2 m3/zi (8. Pentru nevoile publice (cazare in hotel.Z.POSIBILA RELATIE RUTIERA CU DJ 212 A SI ZONA TULCEA INTERESUL AUTORITATILOR JUDETENE SI LOCALE PENTRU CREAREA ZONEI DE AGREMENT INTERESUL LOCANICILOR REFERITOR LA POSIBILITATEA UNOR NOI LOCURI DE MUNCA PRIN CREAREA STATIUNII TURISTICE Mediu/cadru natural .5 m3/zi (3.TRAVERSAREA BRATULUI MACIN . debitul de apa necesar refacerii rezervei intangibile de incendiu 337.necesitatea unui studiu detaliat asupra conditiilor hidro-geologice PE TOT TERENUL STUDIAT Cadru construit/peisaj cultural . 15 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.C. Sursa sistemului este statia de tratare a apei de la Chiscani. Se propune alimentarea cu apa a acestora prin sistem centralizat.U. ORIZONTALE.LIPSA ECHIPARII EDILITARE DE FACTURA URBANA PENTRU TERITORIUL ZONEI DE AGREMENT Mediu/cadru natural . WATER PIN S.10.2 l/s). orientare preponderenta catre tertiar ._________________________S.L. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . In zona cu functiune de locuire se ia in considerare dotarea locuintelor cu instalatii interioare de apa rece.CREAREA UNEI PIETE PENTRU DESFACEREA PRODUSELOR AGRICOLE LOCALE CONSTRANGERI Infrastructura .10.9 l/s) si pierderile tehnic admisibile ale sistemului de apa.FOND CONSTRUIT EXISTENT .8 l/s) din care se asigura debitul zilnic maxim de 279. LUCRARI HIDROEDILITARE 2. DUMBRAVENI________________________ OPORTUNITATI Infrastructura . cu prepararea individuala a apei calde.R. Cerinta de apa la sursa este de 759.

10 m de la zidurile exterioare ale cladiriilor. obtinandu-se un efluent a carui calitate se inscrie in indicatorii prevazuti in NTPA 001/2005. Pentru asigurarea calitatii apei potabile distribuita pentru consum este necesara instituirea si pastrarea zonelor de protectie sanitara cu regim sever prevazute in HG 930/2005. care asigura si epurare biologica. Terenurile din interiorul acesteia sunt folosite numai pentru asigurarea exploatarii si intretinerii obiectelor sistemului de alimentare cu apa. retea amplasata pe toate strazile statiunii.R. Apele uzate menajere sunt canalizate prin curgere gravitationala printr-o retea de tuburi din PVC-KG. • rezervoarele de apa.8 l/s).5 m3 incluzand volumul de apa pentru stins efectiv incendiu de 163. In functie de cota terenului.L. reteaua este echipata si cu statii de pompare ape uzate._________________________S. 2. WATER PIN S.U.3 m3 propusa a fi inmagazinata in 2 rezervoare cu 250 m3 capacitate fiecare. pentru asigurarea curgerii apei uzate catre statia de epurare. este echipata cu camine de vane pentru golirea si aerisirea retelei. ingropate. distanta de minim 20m de la zidurile exterioare ale acestora. In aceste conditii efluentul poate fi deversat in canalele de desecare din vecinatatea statiunii. de schimbare de directie si camine de record. Debitul apelor uzate menajere. Aceasta este echipata cu camine de vizitare. Rezerva de apa potabila a statiunii este de 477. Zona de protectie sanitara cu regim sever.5 m3 si volumul de apa de consum pe perioada incendiului de 174 m3. Epurarea apelor uzate se face intr-o statie de epurare monobloc.2 m3/zi (8. DUMBRAVENI________________________ Rezerva intangibila de apa pentru stins incediu este de 337.C.10. Reteaua este amplasata pe toate strazile statiunii. limitele minime sunt 10 m de la generatoarele exterioare ale conductei. se imprejmuieste si se marcheaza cu placute avertizoare.Z. distanta minima este de 3m. Canalizarea apelor uzate Pentru canalizarea apelor uzate din statiune se propune sistem divizor.2. hidranti exteriori supraterani. calculate conform SR 1846-1 / 2006 este de 759. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . • statiile pompare apa potabila. astfel pentru: • aductiunea de apa potabila de la statia de trate Chiscani. Distributia apei potabile se face printr-o retea de tuburi din polietilena de inalta densitate (PEID). • retelele de distributie a apei potabile. 16 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. cu exceptia celei instituite pentru aductiuni si retele de distributie.

_________________________S.L. 3 2. • STAS 4165/88 – Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Propunerile privind alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate respecta prevederile din legislatia in vigoare. Apa din bazinele de retentie poate fi utilizata la stropitul spatiilor verzi. Intensitati. qsp = 200 l/om zi Camping.U. Volumul de retentie la nivelul statiunii este de 7915 m3 apa.R. si anume: • SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apa. agrement= 610 persoane. DUMBRAVENI________________________ Apele pluviale care se scurg la suprafata terenului din statiune au un debit de 9. durate. frecvente. • OMS 536/1997 – „Normative de igiena si recomandarile privind modul de viata al populatiei”. administratie = 200 persoane. BREVIAR CALCUL 1. Consumatori.3. qsp = 30 l/om zi Kzi = 1. qsp = 50 l/om zi Sport. debit specific si coeficienti de corectie Locuinte = 600 persoane.Z. la spalatul strazilor din statiune. qsp = 120 l/om zi Aquaparc= 100 persoane. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . • HG 930/2005 – Hotarare pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica”.10.9 m /s. precum si la realizarea de lucii de apa in zonele urbanizate.40 Ko = 5. Statii de epurare de capacitate mica si foarte mica. • NP 089/2003 – Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti. Apele sunt canalizate prin curgere gravitationala prin retea separata si dirijate catre bazine de retentie prevazute cu separatoare de hidrocarburi. • STAS 1478/1990 – Alimentari cu apa la constructii civile si industriale. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale. • NTPA 001/2005 . • SR 1846-1/2006 – Canalizari exterioare. • STAS 9470/73 . • SR 8591/1997 – Retele edilitare subterane – Conditii de amplasare.0 variatia orara 17 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali. q = 80 l/om zi Zona de interes turistic = 210 persoane. bungalowuri = 224 persoane qsp = 190 l/om zi Servicii. WATER PIN S.Ploi maxime. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.C.

5 m3 QRI = VRI/TRIx24 = 337.intensitate ploaie pt.40 = 279.5) = 759.07 nevoi ale sistemului de apa Kp = 1.C. Cerinta de apa la sursa C = KpKs(Qzi max + QRI) = 1. Debit de ape uzate 5.1 l/s) 2.5+337. Rezerva de apa potabila VI rez = VRI+Vavarie = 337.5/24x24 = 298.07(279.8 i = 160 l/s ha. Necesar de apa 2. WATER PIN S.2 m3/zi (8.6 m3/h (3.1 m3 VII rez = VRI+Vcompensare = 337.1 nevoi publice Qzi max = 1/1000 • Ni qsp Kzi Qo med = 1/24Qzi max Qo max = Qo med Ko Qzi max =1/1000 (600x120+224x190+200x50+100x200+610x80+210x30) 1.U.5 = 11.L.Z.6x11.2 l/s) Qo med =1/24x279.R.9 l/s) refacerea rezervei de apa 3.5x10x60+1x5x3x3600+30x1x3600)= 163.2 l/s) Qo max = 11.1 ape uzate menajere Quz = C = 759.5 m3/zi (3.8 l/s) 5.6x10= 407. in care a = 1 stingerea incendiului din reteaua de apa Vconsum = 1x58x3 = 174m3 VRI = 163.5m3/zi (3.2 necesar pentru combaterea incendiului VRI = Vinc + Vconsum rezerva intangibila de incendiu Vinc = 1/1000 (niiqiiTii 60+nieqieTie 3600+qisTis 3600) Vinc = 1/100 (1x2.5+0.5+174 = 337. frecventa de 1/2 si timp = 15min 18 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.5x279.2 ape meteorice Qmet = m I S ˆ. DUMBRAVENI________________________ Ks = 1.8 l/s) 5. in care: m = 0.3 m3 ƒ 2 rezervoare de 250 m3 fiecare 4.2 m3/zi (8.5m3 Vconsum = a Qo max Tie .15 pierderi admisibile in sistemul de apa 2.3 m3 Se alege capacitatea de 477.15x1.5 = 477.5+0._________________________S.6x5 = 58 m3/h (16. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .

Acest ansamblu de locuinte. Se au in vedere posibilitati multiple de agrement atat pentru turistii de weekend cat si pentru petrecerea vacantelor.9+306. c) – retelele electrice de joasa si medie tensiune ce vor alimenta zona vor fi de tip subteran (canalizatie sau sapatura). TELECOMUNICATII SI ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA 2. solutiile ce se vor adopta pentru alimentarea cu energie electrica a zonei vor avea in vedere gradul sporit de dotare cu echipamente electrocasnice al locuintelor.8x0. aqua parc. spatii administrative. se caracterizeaza printr-un grad de modernitate sporit.8 ha. telecomunicatii. Dezvoltarea urbanistica ce se propune prin actualul PUZ se compune din: 104 locuinte P+1E.C.1.complex sportiv. rezultand 3 bazine de retentie. 19 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.9 m3) Vbazin retentie = 1/2xt2 r/tcxQ metxK1.8x160(44.06 coef de transformare al unitatilor de masura Vretentie = 1/2x202/15x9894x0. b) .15 Qpl = 0.11.Z.9 Scirculatii = 7. baza canotaj. in minute Q met = debitul maxim al ploii de calcul. DUMBRAVENI________________________ Sconstruit = 44. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA SITUATIA EXISTENTA Planul urbanistic zonal propus vizeaza generarea unui pol de dezvoltare a turismului in zona prin valorificarea potentialului natural al lacului si al Popinei Blasova.1)= 9894 l/s (9. se recomanda 20 min tc = timp de concentrate (durata ploii de calcul). 2. amenajari sportive.9 Sspatiu verde = 306. precum si persoane fizice interesate.06 = 7915 m3 Se considera un volum pe bazin de 2500 m3. Diferitele moduri de recreere ar putea stimula si atrage diferiti agenti economici care presteaza activitati in domeniul turistic: comert.R.8x0.L. WATER PIN S.posturile de transformare vor fi amplasate in constructii proprii sau vor fi inglobate in cladiri. 54 bungalowuri . ˆ= 0._________________________S.9+7x0. in l/s K1 = 0.o ferma.U. (SR 1846-2/2007) in care: tr = timp de retentie.alimentarea cu energie electrica atat a locuintelor la parametrii standardelor nationale.camping. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . transport. Datorita acestui fapt. spatii pentru diferite activitati (servicii).0 ha ˆ= 0.8 ha ˆ= 0.11. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele considernte: a) . caracteristic unei zone urbane. impreuna cu celelalte dotari.

g) . Pentru stabilirea necesarului de putere alimentarii cu energie electrica a noilor consumatori din zona se vor avea in vedere urmatoarele considerente: a) . etc. 20 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.racordurile electrice si coloanele de alimentare vor fi dimensionate astfel incat sa permita o mai mare variatie a cuantumului de energie elctrica consumata de abonati. instalatii de aer conditionat.se vor elimina cauzele care genereaza cea mai mare parte a disfunctionalitatilor in alimentarea cu energie electrica si anume : supraincarcara coloanelor.Z. retelelor si a posturilor de transformare. in partea de nord si nord – est. serviciilor. PE 132 -Normativ pentru proiectarea retelelor de distributie publica. La proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu energie electrica se vor respecta urmatoarele standarde si prescriptii CONEL in vigoare: STAS 8591/1-91-Amplasarea in localitati a retelelor subterane.toate arterele de circulatie.datorita gradului ridicat de confort al locuintelor (o dotare cu aparate electrocasnice foarte diversificata) este necesar ca in calculul de dimensionare a posturilor de transformare sa se tina seama de acest lucru .U. WATER PIN S. aparatura TI&C. Terenul este traversat doar de o retea de electricitate.L. SR 13433 . STAS 234 -Bransamente electrice.energia electrica va fi utilizata pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv decorativ). JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . f) . e) . PE 155 -Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladiri civile. STABILIREA NECESARULUI DE PUTERE ELECTRICA GENERALITATI Zona ce face obiectul prezentului PUZ se compune din patru subzone pentru locuit si o subzona destinata comertului.incalzirea cladirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau gaze (exclus incalzit electric).R.Iluminatul cailor de circulatie. zona Lacului Blasova este deficitara in ceea ce priveste retelele tehnico – edilitare. Facand parte in prezent dintr-un teritoriu afectat agriculturii. b) . DUMBRAVENI________________________ d) . Conditii de proiecatare si executie PE 107 -Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice. activitatilor hoteliere si petrecerii timpului liber._________________________S.C. utilizandu-se corpuri de iluminat cu LEduri sau cu vapori de mercur/sodiu. prevazute in actualul PUZ vor fi prevazute cu instalatii de iluminat public. pentru utilizari casnice obisnuite.

Reteaua telefonica se va extinde pentru a deservi zona de agrement Lacul Blasova. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . intr-o anumita masura. inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000.Z. teritoriul comunei Frecatei este amplasat in zona climatic• II (temperatura exterioar• de calcul te = . cat si cu centura Brailei. WATER PIN S.Traseul ei va urmari trama stradala a zonei. 2. In conformitate cu prevederile SR 1907/1-1997 „Instalatii de incalzire. Alimentarea cu caldura a locuintelor si dotarilor de utilitate publica din comuna Frecatei se face in prezent. Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz si. in special in perioada de iarna. singura relatie a zonei Lacului Blasova cu teritoriile din judetele invecinate se poate face prin traversarea cu bacul in punctul de nord al Insulei Mari. la Braila. fiind un sit natural de protectie speciala avifaunistica. Vodafone si Cosmote. Directia de Telecomunicatii Braila va stabili tipul cablurilor si va definitiva traseul retelei fixe. in principal. 21 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. Amplasamentul se afla in zona centrala a Insulei Mari a Brailei. Desi se afla la granita de nord-est a judetului Braila.U. Prescriptii de calcul”. se afla pe teritoriul administrativ al comunei Frecatei din judetul Braila. Lacul Blasova este un meandru parasit al Bratului Dunarea Veche (sau Bratul Macin)._________________________S. Necesarul de caldura de calcul.15oC) si in zona eolian• I (viteza vantului de calcul in afara localitatii = 10 m/s). 2.13. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA ANALIZA CRITICA A SITUATIEI EXISTENTE Lacul Blasova. cu combustibil solid si resturi vegetale din zona. Aceasta are acoperirea GSM a operatorilor de telefonie mobila Orange. la circa 25 km de Municipiul Braila. in zona caruia se afla amplasamentul care a generat prezentul PUZ.R.12.C. iar drumul de acces este relativ lung si nemodernizat. DUMBRAVENI________________________ c) -unitatile de alimentatie publica vor prepara hrana in instalatii alimentate cu gaze. TELECOMUNICATII Zona studiata va fi deservita de centrala telefonica digitala a comunei Frecatei. Autoritatile judetene au in vedere o posibila relationare a Insulei Mari a Brailei prin legaturi rutiere cu judetele invecinate. varianta de pod peste Dunare la Braila fiind ajunsa in faza de Studiu de Fezabilitate.L. cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne si carbuni) si deseuri vegetale. la 25 km nord-vest.

_________________________S. precum si cantitatea insuficienta.R. WATER PIN S. punctul cel mai apropiat al retelei de amplasamentul care a generat PUZ fiind la circa 12 km in linie dreapta. care este adus pe calea ferata si apoi rutiera in principal din Bazinul Gorjului. De asemenea. Lignitul.L. zona Lacului Blasova este deficitara. in principal la cladirile de utilitate publica. dar terenul de fundare prezinta dificultati pentru o conducta de gaze. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . Terenul studiat este traversat in zona de nord-est si de nord de o linie electrica aeriana de 20 kV. are putere calorifica redusa din cauza continutului ridicat de steril. fiind livrat cu praf sau cu bucati prea mari ceea ce il face dificil de transportat. DUMBRAVENI________________________ In localitatea de resedinta a comunei exista o serie de centrale termice pe combustibil solid. dificultatea prepararii apei calde menajere constituie disfunctionalitati ale alimentarii cu energie termica cu sobe de tip traditional. dimensionarea conductelor si a statiilor de reglare fiind conditionata de cunoasterea cat mai exacta a consumatorilor din diversele etape de dezvoltare. cea mai importanta disfunctionalitate in ce priveste alimentarea cu energie termica o constituie dificultatea in aprovizionarea cu combustibili solizi.U. Din punct de vedere al retelelor edilitare. scaderea productiei de carbune din Romania conduce la aprovizionarea din ce in ce mai dificila a populatiei cu acest combustibil. in timp ce celelalte incaperi sunt neincalzite). dar si la unele persoane particulare. De asemenea. dar este neritmica si la un pret destul de ridicat. calitatea necorespunzatoare si pretul ridicat al acestora. In zona nu exista retele de gaze naturale. In judetul Braila. astfel incat putinii 22 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. este necesar a se prevedea statii de reglare a presiunii de la inalta la medie si de la medie la redusa. ca si in zonele limitrofe localitatii Frecatei nu exista exploatari forestiere. lichid sau pe gaze petroliere lichefiate (GPL). manipulat si ars in sobele obisnuite. ceea ce presupune costuri suplimentare ridicate. deoarece in prezent face parte dintr-un teritoriu afectat agriculturii. randamentul scazut al utilizarii combustibililor (deci cantitatile mari care trebuie achizitionate.C. astfel de retele fiind amplasate in zona Municipiului Braila. In localitatile comunei. Aprovizionarea cu lemn de foc se face din judetele cu exploatari forestiere. conducta de transport de inalta presiune DN 600 mm (˜ 24”) care face legatura intre Lacul Sarat si Constanta traversand bratul navigabil al Dunarii la sud de localitatea Gropeni si Bratul Macin la sud de localitatea Pecineaga. De asemenea.Z. precum si in perspectiva. confortul redus din timpul iernii (incalzirea locala a uneia sau doua camere. depozitate si manevrate). iar granulatia este de cele mai multe ori necorespunzatoare.

3 *** realizate intr-o arhitectura cu specific deltaic. Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru multi locuitori din mediul rural constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipa de combustibil si reducerea confortului in bucatarii in special in perioada de vara.U. carbuni. cu inceperea si/sau terminarea in perioadele de tranzitie.. pe fundatie de piatra) • Cazare in bungalow-uri • Cazare in zone de camping organizate in alveole • Complex sportiv nautic.. Distantele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne.. precum si in peisajul atractiv. precum si existenta intermediarilor conduc si acestea la cresterea suplimentara a costurilor combustibililor. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . cu vegetatie de tip deltaic. butelii de aragaz la locul de utilizare. piscina descoperita • Zona de comert si alimentatie publica • Zona administrativa a satului de vacanta • Zone cu terenuri de sport in aer liber. acesta fiind unul din factorii care conduce la deteriorarea echilibrului ecologic natural._________________________S.L. parc amenajat. masuri privind securitatea la incendiu. rezistente la presiune. poluarea solului si a apelor freatice constituie un pericol cu urmari de lunga durata si care se manifesta de multe ori mult in afara proprietatii utilizatorului. folosind materiale locale (lemn si stuf. In cazul manipularii si stocarii necorespunzatoare a CLU. DUMBRAVENI________________________ arbori existenti sunt defrisati legal sau ilegal.Z. WATER PIN S. locuri de joaca pentru copii • Zona de agrement va fi vizitata in principal in sezonul cald al anului. Cele mai importante disfunctionalitati in ceea ce priveste alimentarea cu CLU sau GPL sunt constituite in principal din costul foarte ridicat al acestor combustibili.C. • Complex de agrement cu piscina acoperita. precum si din conditiile obligatorii de stocare: recipiente etanse. astfel incat consideram ca solutia alimentarii cu gaze naturale trebuie studiata tinand seama de edificarea in cea mai mare proportie a constructiilor propuse a fi dotate cu instalatii de incalzire 23 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. PROPUNERI Premisele pentru amenajarea turistica a arealului Lacului Blasova consta in bogatele resurse piscicole ale lacului. Pentru valorificarea turistica a zonei de agrement se propun in principal urmatoarele amenajari: • Cazare in complex de vile 4. distante de siguranta.R.

U. dar si cu utilizarea arhitecturii specifice si materialelor locale. prepararea hranei in bucatariile complexelor. precum si in zilele innorate si pe o perioada de timp mai lunga in cursul anului.L. Se vor putea. pe baza calculelor facute de proiectantii de specialitate autorizati. Urmeaza ca. precum si bucatariile complexelor. Din punct de vedere al principiului de functionare folosit de captatoare sunt: • Captatoare cu rezervor atmosferic exterior – captatoarele sunt nepresurizate. consta in prepararea apei calde menajere. De asemenea. consideram ca trebuie pus accentul pe utilizarea surselor regenerabile de energie.an. zona administrativa. de ex. cuantifica costurile de exploatare. precum si o masina de gatit tip aragaz._________________________S. in functie de pierderile de presiune pe traseu. presiunea la punctele de consum fiind asigurata de inaltimea la care se afla amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere. incalzirea apei la piscine. Valoarea instalata calculata pentru centralele termice s-a majorat cu 30% pentru acoperirea consumurilor tehnologice. Sistemele avansate permit o utilizare sigura (in special din punct de vedere al temperaturii maxime si minime a apei utilizate. sunt recomandate pentru activitati sezoniere si case de vacanta.. WATER PIN S. asigurata in tot timpul zilei). DUMBRAVENI________________________ centrala precum si de cererea de cazare din timpul iernii pentru fiecare tip de constructii propuse. exploatare si de satisfacere a cerintelor beneficiarilor de catre sistemele de utilizare a surselor regenerabile de energie. de asemenea.R. In cele de mai jos se prezinta informativ debitul de gaze naturale maxim orar instalat. sa se stabileasca valoarea exacta a debitului de gaze maxim instalat. 24 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. Cea mai raspandita utilizare a energie solare.C. In zona pot fi utilizate in primul rand energia solara (cu cele doua componente: termica si fotovoltaica). alte cladiri cu functionare in perioada rece etc. Este util ca astfel de zone de agrement (cu mai putine cerinte decat zonele locuite permanent) sa devina zone de studiere in-situ a modului de montare.Z. In fiecare vila de confort ridicat s-a considerat a fi instalata o centrala murala de 24 kW cu boiler incorporat. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . in care potentialul energetic al radiatiei solare are valoarea de 1150…1250 kWh/m2. precum si diametrul conductei de aductiune de la magistrala de transport la amplasament (medie sau redusa presiune).3*** (in care s-a considerat ca se instaleaza si un aragaz). in concordanta cu statutul de sit natural de protectie speciala avifaunistica. consumatorii racordati urmand a fi: vilele de 4. zona studiata face parte din zona I.

este important ca temperatura apei in zonele de deversare a apei utilizate ca agent termic sa fie monitorizate continuu pentru ca temperatura apei lacului sa nu 25 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. scaderea continua a pretului celulelor. fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului. Este de remarcat faptul ca prin utilizarea pompelor de caldura reversibile se poate realiza conditionarea aerului in timpul verii si incalzirea spatiilor in perioadele de tranzitie. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . precum si cresterea capacitatii de stocare a energiei electrice in acumulatoare sunt premise foarte favorabile pentru ca acest tip de energie sa fie folosit nu doar ca reclama pentru zone agroturistice ecologice. Pot fi folosite chiar si in instalatiile de incalzire a locuintelor si pentru alimentarea piscinelor. pe tot timpul anului._________________________S. exista siguranta alimentarii cu apa calda cu parametrii doriti in orice moment. Un captator solar eficient se foloseste cel putin opt luni pe an. care stocheaza apa calda intr-un boiler din incinta cladirii deservite sau in subteran. WATER PIN S. ci si pentru asigurarea unor conditii decente de viata si educatie in zonele izolate. solutie care prezinta un interes din ce in ce mai mare mai ales pentru utilizari locale. Investitiile care s-ar face in linii electrice de medie si joasa tensiune si posturi de transformare s-ar putea face in sisteme fotovoltaice care sa fie date in custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul sa le intretina in buna stare de functionare. fara retele de alimentare cu energie electrica sau cu retele cu capacitate insuficienta sau cu fiabilitate redusa. Existenta unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol. Captatorul cu tuburi vidate poate fi folosit si iarna. Pot fi echipate cu o rezistenta electrica incorporata cu functionare automata.C. una alimentata cu agent termic preparat clasic si una alimentata cu agent termic preparat solar. Montate in baterii pot asigura apa calda pentru pensiuni. Alimentand un boiler cu doua serpentine.R. • Captatoare fara rezervor – acestea se utilizeaza in instalatii mai complexe sau de capacitati mai mari.U. Energia solara poate fi utilizata si pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice. DUMBRAVENI________________________ • Captatoare cu rezervor presurizat exterior – captatoarele functioneaza la presiunea retelei exterioare de apa. La cladirile propuse pe amplasamentul studiat se pot monta pompe de caldura apa – apa care sa foloseasca potentialul energetic al apei lacului. pe acoperis sau integrate in cladire (inclusiv cuplate cu izolatia hidrofuga a acoperisului). fiind mult mai eficiente decat colectoarele plane. In zona unei rezervatii naturale in care apa lacului joaca un rol esential.L. In zilele insorite de iarna poate incalzi apa la temperatura necesara unui dus (circa 35o …40•C). hoteluri etc.Z.

de exemplu. Este de subliniat faptul ca energia produsa in acest fel are costuri mai ridicate decat cele ale energiei produse in centrale traditionale Costurile de mentenanta si intretinere fac ca energia sa fie mai scumpa. In cazul utilizarii numai pe plan local. Rezultatele obtinute intr-o anumita zona nu pot fi extrapolate in zone chiar apropiate si aparent asemanatoare din multe puncte de vedere.C. costuri cu cresterea volumului dezechilibrelor din S. aruncat in rauri ar distruge fauna si flora prin consumarea oxigenului si. iar nefunctionarea la viteza nominala de calcul a vantului reduce semnificativ puterea instalata. in special prin inmultirea necontrolata a unor specii. construirea unei centrale eoliene presupune costuri pentru dezvoltarea retelelor. viteza medie anuala a vantului la 50 m deasupra solului este. trebuie prevazute surse de rezerva pe combustibil clasic. pe de 26 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. necesitatea de a prevedea o capacitate de rezerva. un exemplu fiind constituit de peletii (peletele) de lemn rezultati din compactarea (sinterizarea) rumegusului de lemn. costuri cu activitatile noi platite operatorului de transport din sistem.5…7. conform datelor ICEMENERG. pe de o parte. Totodata. iar efectele turbinelor eoliene asupra mediului nu sunt pe deplin cunoscute si cuantificate. gaseste o utilizare rumegusului rezultat de la exploatarile forestiere si care. masuratori pe o durata de timp mai indelungata si utilizari in-situ experimentale pe scara mica sau experimentari in laborator utilizand teoria similitudinii inainte de a se trece la o utilizare pe scara (mai) mare. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . exista costuri pe care investitorul nu le ia in considerare atunci cand implementeaza un astfel de proiect. Este un sistem care.N. de 6. precum si aparatura electrica de transformare si electronica de protectie si control pentru a permite utilizarea energiei electrice la aparatele consumatoare. In zona amplasamentului studiat.5 m/s. In cazul interconectarii la Sistemul Energetic National. dintre care cu unele vor fi aduse si introduse in priza de catre vizitatori.L. iar potentialul eolian de 2000…3000 kWh/m2. WATER PIN S. Utilizarea resurselor de energie eoliana trebuie sa fie precedat• de studii de specialitate amanuntite. Biomasa (in principal deseurile vegetale) poate fi folosita drept combustibil ca atare sau compactata.U._________________________S.R.an.Z. Utilizarea energiei eoliene trebuie facuta numai dupa studii amanuntite care sa permita depunerea documentatiilor pentru obtinerea autorizatiilor legale avand in vedere ca situl natural este parte integranta a retelei ecologice Natura 2000.E. cresterea volumelor de rezerve de putere. DUMBRAVENI________________________ scada/creasca peste limitele care ar aduce prejudicii florei sau faunei.

dintre care cele mai importante sunt : • Posibilitatea stocarii pe durate rezonabile de timp a combustibililor fara pierderea puterii calorifice • Posibilitatea incalzirii numai in spatiile utilizate • Prin utilizarea unor sobe de teracota cu inertie termica medie sau mare este posibila compensarea efectului suprafetelor reci adiacente incaperii incalzite. Alimentarea locala cu energie termica pentru incalzire folosind combustibilii solizi prezinta si o serie de avantaje. • Posibilitatea stocarii cenusii cu efecte negative minime asupra mediului Sursele regenerabile de energie trebuie incorporate unor sisteme hibride in concordanta cu structura anvelopei cladirilor. fiind recomandabila utilizarea GPL si a energiei electrice si. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .U.L. cat si prepararea hranei folosind aceeasi sursa. Principalele dezavantaje sunt costul ridicat. de asemenea. cu modul de utilizare a energiei si._________________________S. dar pentru astfel de zone de agrement din zone protejate. daca este posibil. cu conditiile climatice ale zonei. la ora actuala pot fi utilizati gazele naturale. combustibilul lichid. combustibilul lichid. DUMBRAVENI________________________ alta parte. a apei calde menajere. evacuate la groapa de gunoi • Utilizarea plitelor din zidarie pentru prepararea hranei. combustibilii solizi. dar si pentru incalzirea bucatariei. evita pericolul de explozie pe care il poate avea arderea ca atare a rumegusului in cazane. In ceea ce priveste sursele clasice de energie. cu masuri de exploatare corecta si retinere a particulelor din gazele de ardere.Z. Pentru functionarea la varful de sarcina si in conditii de siguranta. in lipsa existentei distributiilor de gaze naturale. precum si faptul ca aprovizionarea cu GPL presupune aducerea acestui combustibil la intervale foarte 27 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. precum si pastrarea temperaturii de confort prin utilizarea inertiei termice a sobelor • Utilizarea drept combustibil a tuturor deseurilor combustibile. sistemele care utilizeaza formele regenerabile de energie trebuie montate in paralel cu surse clasice de energie si prevazute cu echipamente de automatizare pentru evitarea accidentelor. Fiecare dintre acesti combustibili sau tipuri de energie prezinta avantaje si dezavantaje. dar si a disconfortului. GPL si energia electrica sunt mult mai putin poluante la locul de utilizare in comparatie cu combustibilii solizi si lichizi si permit atat incalzirea spatiilor. WATER PIN S.C. gazul petrolier lichefiat (GPL) si energia electrica. micsorandu-se astfel volumul deseurilor care trebuie stocate in gospodarie si.R. a apei calde menajere (in conditiile lipsei instalatiilor de extragere apei potabile din puturi). dar si a unei alte incaperi vecine.

deci alimentate doar 4 vile.5 zile Este de subliniat si faptul ca tevile de alimentare cu GPL pot fi amplasate numai suprateran. zona de comert si alimentatie publica si zona administrativa. ZI • 2. consumatorii racordati urmand a fi: vilele de 4. La temperaturi scazute (-15oC) dintr-un astfel de recipient pot fi extrasi numai 10 kg/h.= 170 kg / h 0. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .2 x (36245 m2 x 0. este recomandabila folosirea drept combustibil a lemnelor de foc si a resturilor vegetale. Principalele cladiri care pot fi dotate cu instalatii de incalzire sunt vilele de 4.3 kg/zi = 25 kg/zi Un recipient de 3000 litri (cel mai utilizat) contine circa 1575 kg GPL din care pot fi utilizati numai 60%. precum si bucatariile complexelor.44 kg/h x 10 h/zi + 0.vila) ƒ 9. WATER PIN S. • 1. complexul de agrement cu piscina acoperita. Rezulta o perioada de utilizare corecta a incarcaturii unui recipient de 3000 litri pentru 6 vile de: T = 950 kg: (4 vile x 25 kg/zi. posturi de transformare. centrul de fitness. iar utilizarea energiei electrice presupune retele de transport.R.5. de cele mai multe ori impreuna cu familiile.44 kg GPL/h) si de 1 h/zi pentru aragaz (0. respectiv 950 kg. In cazul in care peste iarna ramane in functiune numai zona administrativa.U. care trebuie locuita in tot timpul anului de catre personal administrativ.8 kWh/kg 28 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.5) x 3.0 m x 30 W/m3 = 1960 kW 1960 kW G MAX ZI CT ƒ ---------------------------. In cele de mai jos se prezinta informativ consumul de GPL si perioada de umplere a recipientelor GPL. retele de distributie si instalatii interioare dimensionate pentru consumuri de varf. CUT fiind 0. In fiecare vila de confort ridicat s-a considerat a fi instalata o centrala murala de 24 kW cu boiler incorporat.3*** (in care s-a considerat ca se instaleaza si un aragaz). DUMBRAVENI________________________ scurte de timp (chiar cateva zile) cu autocisterne cu greutate si gabarit mari pentru care trebuie drumuri corespunzatoare. S-a considerat o functionare de 10 h/zi pentru incalzire (2.3***. precum si o masina de gatit tip aragaz.3 kg GPL/h): Pentru o vila GMAX. Pentru prepararea apei calde menajere s-a prevazut un spor de 20%._________________________S. iar vilele trebuie amplasate grupat. zona administrativa..C.Z. de intretinere si paza.9 x 12.. Q ADM.L. Pentru zona administrativa este prevazuta o suprafata de teren de 36245 m2. dar nu si a carbunilor (care degaja dioxid de sulf si fum).

WATER PIN S.U. La bucatariile mici se vor putea folosi buteliile de aragaz. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . de asemenea. DUMBRAVENI________________________ Aceasta cantitate presupune o baterie de circa 11 recipienti de GPL de 5000 litri intrucat fiecare astfel de recipient nu poate debita la -15oC decat 15 kg/h. de preparare a apei calde menajere si de preparare a hranei si de conditionare a aerului care sa produca o poluare minima (GPL. exploatare si de satisfacere a cerintelor beneficiarilor de catre aceste sisteme de utilizare a surselor regenerabile de energie.G. in cazul in care nu se realizeaza alimentarea cu gaze naturale. de tipul cladirilor. peleti de lemn. energie electrica. de utilizatori (pentru folosirea sistemului local de incalzire sau a unor sisteme de incalzire centrala). 3. Concluzii ale studiilor de fundamentare. In situatia in care nu se aduc la amplasament gazele naturale.1._________________________S.R. combustibil lichid cu conditia functionarii corecte si a montarii de filtre la gazele de ardere). singura solutie viabila.Z. vor trebui folositi combustibili si sisteme de incalzire. PROPUNERI PRELIMINARE 3.U. dar ele trebuie completate cu surse clasice de energie si. In concluzie. realizarea si functionarea a sistemului arzator – cazan – cos si. FRECATEI Dintre masurile promovate de PATJ. cu sisteme de automatizare corespunzatoare. biomasa si pompele de caldura apa-apa) trebuie folosite in contextul protejarii sitului natural de protectie speciala avifaunistica. PATJ Braila si P. ca o alternativa la infiintarea distributiei de gaze naturale. cu montarea de filtre pentru retinerea particulelor solide din gazele de ardere. precum si la bucatariile importante aferente complexului. dar si care sa poata fi stocati si/sau adusi cu usurinta la punctele de consum. Sursele regenerabile de energie (solara – termica si fotovoltaica. se pot monta recipienti GPL la cateva grupuri de vile. precum si costurile de exploatare.L. in cazul in care nu se va folosi la preparari energia electrica. ramane alimentarea cu combustibil lichid usor (CLU 3) cu respectarea strict1 a conditiilor privind stocarea combustibilului. Se vor putea studia astfel in-situ modul de montare.Braila cu relevanta pentru prezenta documentatie amintim: 29 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.C. deci practic fara fum. eventual. Pentru complexul administrativ. De asemenea. alimentarea cu energie termica a cladirilor prevazute sn cadrul PUZ Zona de agrement – Lacul Blasova trebuie adaptata de la caz la caz in functie de perioada din an ocupata.

L. continand monumente si ansambluri de arhitectura. principala zona de concentrare a valorilor de patrimoniu o constituie municipiul Braila.a. in special traditionala.de-a lungul Bratului Macin._________________________S. in scopul gestionarii si valorificarii in comun a acestora in corelare cu itinerariile turistice.U.2013) Axa 3. Pentru aceste zone este necesara evaluarea elementelor de patrimoniu inca pastrat. DUMBRAVENI________________________ a) Dezvoltarea unei retele de obiective culturale. punct de primire turisti.satul Turcoaia – Lacul Blasova . Stoenesti. Astfel se ofera sansa finantarii proiectelor care sa valorifice potentialul cultural local. Masura 322.).Intrucat modernizarea fondului de construire este o necesitate obiectiva. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .R.satele cu specific pescaresc invecinate Plopi. promovarea lor prin actiuni culturale si valorificarea in operatiunile de dezvoltare a localitatilor. Cistia – Lacul Zaton b) Dezvoltarea integrata a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural La nivel judetean. semnalizare unitara s. implica o abordare selectiva si studii de calitate superioara. specificul locuirii. Aceste trasee turistice se pot relationa intre ele in functie de lungimea si directiile dorite: . asigurarea acceselor si a infrastructuri necesare introducerii in circuitul turistic (acces. Pentru fundamentarea regulamentelor de urbanism sunt necesare studii de arhitectura si urbanism specifice prin care sa se asigure inventarierea corecta si 30 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. de la Insula Mica a Brailei pana la lacul Blasova . Pe termen scurt localitatile rurale pot beneficia de fondurile pentru dezvoltare rurala (PNDR 2007. c) Promovarea prin documentatiile de urbanism a regulamentelor care sa pastreze tipurile traditionale de asezare rurala.Z. parcare. Valorificarea patrimoniului cultural si etnografic din localitatile rurale prin proiecte culturale complexe este posibila prin accesarea mai multor fonduri de dezvoltare. Alte zone specifice care necesita o abordare integrata a dezvoltarii sunt cele cu valoare etnografica. preluarea si perpetuarea modului de locuire si a elementelor traditionale in constructiile contemporane.C. delimitarea si regulamentul ariilor de protectie a monumentelor. In prezent strategiile comunitare de dezvoltare rurala accentueaza importanta valorilor culturale locale. WATER PIN S. Alaturi de o serie de trasee cu valoare culturala sunt propuse trasee turistice care sa valorifice patrimoniul cultural in relatie cu cel natural. Pentru aceste zone sunt necesare planuri de dezvoltare integrata care sa reglementeze: dezvoltarea localitatilor specifice. tehnici de construire in scopul pastrarii peisajelor culturale specifice.

numarul redus de specii vegetale adaptaibile solurilor sarate si dificultatea de plantare . bruma etc. ingheturi timpurii si tarzii.substrat geologic favorabil dezvoltarii spatiilor verzi.prezenta zonelor inundabile si mlastinoase .Z.gestiunea deficitara a resurselor de apa. fara acces public nelimitat.2.prezenta unui sol care limiteaza dezvoltarea constructiilor de anvergura .). DISFUNCTIONALITATI DE MEDIU . JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .sit de protectie avi-faunistica RESTRICTIVITATI DE MEDIU ._________________________S.posibile tendinte de crestere a suprafetelor construite sau ingradite. lipsa de monitorizare a volumelor de deseuri.grad de recuperare redus. Modernizarea circulatiei Dat fiindca teritoriul pe care este posibil a amplasa viitoarea zona de agrement este un teritoriu agricol strabatut de drumuri nemodernizate si lipsit de utilitati. furtuni puternice. transportul cu mijloace necorespunzatoare. WATER PIN S.C.L. .R.risc de antropizare excesiva si de afectare a resursei naturale a lacului -riscuri climatice ridicate cu impact asupra vegetatiei (seceta.relieful cu variatii altitudinale mici si deschideri ample panoramice spre muntii Dobrogei recomandand amenajari peisagere caracteristice fauna cu bio diversitate crescuta. Valorificarea cadrului natural .poluare prin menagementul necorespunzator al deseurilor (in special a gunoiului de grajd) . se impune o dezvoltare a tramei stradale si conformarea ei in consecinta functiunilor propuse. 3.eutrofizarea apei Lacului Blasova .risc hidrologic crescut de inundabilitate pe zona aferenta lacului .prezenta suprafetei acvatice reprezentata de Lacul Blasova . DUMBRAVENI________________________ promovarea acelor modele care se pot integra in exigentele de construire contemporane. . .Diagnoza asupra elementelor de cadru natural FAVORABILITATI DE MEDIU . acumularea de depozite necontrolate).probleme determinate de stabilitatea redusa a malurilor lacului. ploi abundente.3. Trama stradala propusa a urmarit in principal realizarea unei accesibilitati 31 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.U. 3. .

ca elemente de identitate. strict functional.C. iar zona de est a lacului poate ramane la un nivel de amenajare naturala.L. este foarte important a dezvolta aici activitati durabile de turism – astfel incat viata acestui lac sa nu fie afectata sau agresata. un capital care nu trebuie epuizat printr-un gest gresit. precum si utilizarea cat mai judicioasa a teritoriului si inserarea ei intr-un mod optim in cadrul acestei zone. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . este propus un drum care sa faca o legatura cu comuna Turcoaia si o travesare cu bacul a Dunarii in aceasta zona.U. ca element de noutate. In aceasta zona s-ar putea realiza un punct de racord cu traseele turistice navigabile pe Dunare care sa faca legatura cu satele cu traditii vechi pescaresti din sud. mentionata anterior. lut). Acesta este racordat rutier si cu pista de biciclisti cu Popina Blasova.R. utilizand materiale locale (stuf. Prezenta lacului va trabui semnalizata de pe viitoarea prelungire a Dj 212 A. Frecatei. Noua zona de agrement va trebui sa utilizeze teritoriul adiacent lacului valorificandu-i cat mai bine geometria si orientarea spatiala. prin forma organica si relationarea cu aceast fluviu matca.4. ce uneste principalele puncte de interes propuse. In sudul sitului este propusa modernizarea drumului de exploatare existent care face legatura prin teritoriul insulei mari cu satele din unitatea teritorial administrativa Frecatei. WATER PIN S. prezenta Lacului Blasova este o resursa importanta. Titcov dar si viitorul pol turistic dezvoltat la lacul Zaton si Parcul National Balta Mica a Brailei. dar si de identitate in peisajul zonei. precum si urmarirea ideii de meandru al Dunarii. S-a propus modernizarea drumului existent de acces pe sit din nord-vest care in prezent asigura legatura cu viitorul complex turistic. Pe de alta parte. fara insa a-i agresa ecosistemele naturale. DUMBRAVENI________________________ a zonei. impreuna cu oglinda 32 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. Precautia noastra este legata mai cu seama de scara locului care trebuie respectata si de necesitatea ca noul implant functional si spatial sa nu creeze un contrast puternic fata de ceea ce exista si sa pastreze valorile locale antropice si peisagere._________________________S. Agaua. Zonificare functionala – reglementari Solutia de organizare functionala a statiunii propuse are ca idee centrala accentuarea formei de meandru a lacului Blasova. accentuarea formei specifice a lacului (potcoava). Zonele de protectie sanitara ale lacului vor trebui respectate si dezvoltarea plajelor va trebui sa se faca intr-un mod rational si fara excese: amenajarea plajei de nisip va trebui sa aiba un caracter minimal.Z. Ca legaturi in interiorul insulei am propus un traseu carosabil principal de tip inel. 3. chiar daca nu au o mare anvergura si nu sunt foarte cunoscute. Totodata ca legaturi cu vecinatatea.

amplasate pe mici inaltari artificiale de tip movila. DUMBRAVENI________________________ de apa care va trebui ferita intr-un areal definit. In zona sudica a insulei sunt propuse diferite zone-nuclee adresate activitatilor de agrement si sportive care ar putea oferi posibiltatea practicarii unei diversitati de tipologii turistice: de week-end. semnalizare a zonei si accentuare a caracteristicilor ei. ecoturism. perdelele de vegetatie de talie inalta vor dubla circulatiile carosabile si pietonale propuse. precizarile de tema si amploarea functiunilor urmand a fi stabilite pentru faza finala in urma discutiei asupra propunerii preliminare. o zona de comert si alimentatie publica si o zona administrativa cu structurile necesare functionarii autonome a unei dezvoltari izolate de antropic. turism nautic.U. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . mentionate anterior. Nota: in caietul de sarcini se precizeaza doar functiunile deja incluse in documentatia PUD aprobata anterior. 33 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. unele protejate care isi au aici habitatul. Lungimea si adancimea zonei de lac din sud este propice practicarii sporturilor nautice. vacanta. beneficiind de orientarea optima cardinala si catre panoramele interesante catre care se deschide spatiul.C. dar si mediu pentru speciile de pasari si pesti.R.L. In completarea activitatilor de recreere s-a propus un o zona de terenuri de sport multifunctionale si de agrement cu piscine. Din punct de vedere functional au fost propuse tipologii de cazare adecvate sitului grupate in nuclee amenajate pe mici forme de relief de tip movila amplasate in arc in nordul insulei. turism sportiv. aceste trasee fiind punctate si prin grupuri masive de vegetatie inalta. turism stintific._________________________S. zonele de stuf si vegetatie limitrofe acestuia fiind deosebit de pitoresti. Aceasta tipologie de construire da posibilitatea pastrarii malului de lac in forma naturala nealterata. turism educational. Configuratia spatiala aleasa este aceea de grupare inelara a unor nuclee intr-o amenajare peisagera de tip parc avand ca punct de focalizare o zona de jocuri sportive. Conceptul proiectul a vizat creearea unei compozitii spatiale dezvoltata predominant in insula din interiorul formei de potcoava a lacului si cateva nuclee izolate pe conturul exterior al lacului aflate in relatii de proximitate cu directiile principale de acces in sit. In acest sens de protejare. tipologie caracteristica de construire acestei regiuni.Z. In urma analizelor de cadru configurativ-spatial si de peisaj a rezultat ca spatiul insulei poseda calitati exceptionale de amenajare peisagera si scenografica. WATER PIN S. canoe. astfel am propus un complex de antrenament pentru caiac. de anumite activitati turistice deranjante.

L.R. curentilor de praf dinspre intinderea insulei s-au propus zone de plantatie forestiera – perdea de protectie pe parcelele agricole invecinate. Analiza de mediu va urmari identificarea elementelor care conditioneaza dezvoltarea cadrului natural. Circulatiile carosabile propuse vor avea plantatie de aliniament. cu evidentierea problemelor si disfunctionalitatilor. WATER PIN S._________________________S. Pintilie Vasile 34 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . Acesta va avea un port de ambarcatiuni amplasat pe luciul apei.U. DUMBRAVENI________________________ Zona de complex sportiv se va adresa turistilor dar mai ales sportivilor de performanta pentru efectuarea cantonamentelor.C. ing.Z. dr. In vederea asigurarii unui climat agreabil si potejarii impotriva vanturilor. Intocmit.

CONCLUZII ALE FAZEI PRELIMINARE .C. WATER PIN S. 1. comuna Frecatei Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC ZONAL Beneficiar: Consiliul Judetean Braila Proiectant general: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „Ion Mincu". Obiectul P. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .2. Date de recunoastere a documentatiei Denumirea lucrarii: Plan Urbanistic Zonal .Analiza situatiei existente si disfunctionalitati.U. expertiza si consulting 1.Z.sat de vacanta.Z. Planul urbanistic zonal .Centrul de cercetare. proiectare.Lacul Blasova .. prin valorificarea potentialului natural al Lacului Blasova.00 ha in vederea inserarii unei s zone de agrement . DUMBRAVENI________________________ REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ “ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” 1.L. propuneri preliminare 35 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. stimuland astfel dezvoltarea socio-economic a localitatii si promovand calitatile remarcabile ale peisajului natural.R.Zona de agrement ._________________________S. antropic si cultural aferente zonei.Bucuresti .Braila" Amplasament : Judetul Braila.U.„Zona de agrement Lacul Blasova" are ca scop reglementarea urbanistica a teritoriului in suprafata de 692.1.3.

nu putem gandi viitoarea amenajare a zonei de agrement Blasova ca un element izolat. Din punct de vedere functional proiectul isi propune o utilizare variata a zonei de studiu. vacanta. durabilitatea. ci ca parte integranta a ei: felul in care se va practica turismul aici.U. transformand-o intr-o zona de agrement cu vizibilitate mare. turism stiintific._________________________S. o zona de comert si alimentatie publica si o zona administrativa cu structurile necesare functionarii autonome a unei dezvoltari izolate. Interiorul potcoavei formate de suprafata lacului impreuna cu acesta poseda calitati exceptionale propice amenajarii peisagistice si crearii unei scenografii atractive. beneficiind de orientarea optima cardinala si catre panoramele interesante catre care se deschide spatiul.Z.C. turism nautic. viabilitatea. ecoturism. turism sportiv. Zona de agrement Blasova isi va insusi si un rol coordonator al turismului in zona Insulei Mari a Brailei si zonei bratului Macin. Configuratia spatiala aleasa este aceea de grupare inelara a unor 36 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. WATER PIN S. Lungimea si adancimea zonei de lac din sud este propice practicarii sporturilor nautice. canoe.Cu alte cuvinte. in special catre Popina Blasova si catre bratul Macin. care cuprind o serie de zone naturale protejate insuficient puse in valoare. Au fost propuse tipologii de cazare adecvate sitului grupate in nuclee amenajate . unele din ele protejate. astfel am propus un complex de antrenament pentru caiac. dar si un mediu propice pentru speciile de pasari si pesti. preluand elementele de reglementare din documentatiile aflate in vigoare si corelandu-le cu propunerile continute in Planul Urbanistic General comuna Frecatei. In zona centrala si sudica a insulei sunt propuse diferite zone-nuclee adresate activitatilor de agrement si sportive care ar putea oferi posibiltatea practicarii unei diversitati de tipologii turistice: de week-end. zonele de stuf si vegetatie limitrofe acestuia fiind deosebit de pitoresti. eficienta si specificitatea modurilor de turism va avea repecrusiuni asupra unui teritoriu mult mai vast.R. Principala idee continuta in toate documentatiilee referitoare la modul de dezvoltare a turismului balnear si de agrement in tara si in strainatate. imprimata de formarea geologica tipica zonei Dobrogei. Aceasta tipologie de construire da posibilitatea pastrarii malului de lac in forma naturala nealterata. In completarea activitatilor de recreere s-a propus o zona de terenuri de sport multifunctionale si de agrement cu piscine. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . se centreaza pe necesitatea regasirii identitatii locale ca instrument de regenerare a zonei care primeste resortul turistic prpus. DUMBRAVENI________________________ Lucrarea de fata se elaboreaza potrivit legislatiei in vigoare. distinct de zona naturala in care se inscrie. Ideea proiectului pleaca de la realizarea unei compozitii care sa respecte forma naturala a terenului. turism educational.L.

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

nuclee intr-o amenajare peisagera de tip parc avand ca punct de focalizare o zona de jocuri sportive. Zona de complex sportiv se va adresa turistilor dar mai ales sportivilor de performanta pentru efectuarea cantonamentelor. In vederea asigurarii unui climat agreabil si potejarii impotriva vanturilor, curentilor de praf dinspre intinderea insulei s-au propus zone de plantatie forestiera perdea de protectie pe parcelele agricole invecinate dar si pe linia mediana a zonei de agrement Blasova. Circulatiile carosabile propuse vor avea plantatie de aliniament. 2. ZONE FUNCTIONALE PROPUSE SI SUBZONE In urma analizei, concluziilor si propunerilor preliminare ale primei faze ale proiectului s-au conturat cateva zone cu specific diferit pe teritoriul suprafetei studiate. Astfel, datorita configuratiei limitei de studiu si configuratiei lacului, a fost tratata cu precadere suprafata aflata in interiorul curbei naturale a lacului Blasova. Astfel a fost tratata si reglementata o suprafata de ~325 ha ea fiind impartita in 7 zone dupa cum urmeaza: ZONA 1 : ZONA AGREMENT Cuprinde zone de promenada, relaxare, meditatie, parc avatic, birdwatching, plimbare cu barca si/sau hidrobicicleta, picnic, lacul de agrement, locuri de joaca ZONA 2 : ZONA ACTIVITATI SPORTIVE Cuprinde zona terenurilor de sport, sali de sport, zona complexelor de alimentatie publica , minigolf si locuri de joaca amenajate, baza sportiva ZONA 3 : ZONA CAZARE Cuprinde: vile, pensiuni, ,bungalowuri, camping ZONA 4 : ZONA SERVICII Cuprinde : administratie, alimentatie publica, hotel, sali de conferinta, hotel, club sportiv ZONA 5 : PLANTATIE PROTECTIE Cuprinde zone de plantatie cu rol de protectie a malului de lac dar si a de igienizare a zonei de agreement.
37 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

ZONA 6 : PISCICULTURA Cuprinde bazine piscicole, ferma piscicola cu program de vizitare ZONA 7 : CIRCULATII 2.1. REGLEMENTARI URBANISTICE SI PEISAGISTICE Zonificarea propusa este detaliata printr-o subimpartire in urmatoarele subzone, cu reglementari specifice : 2.1.1. ZONA1 - ZONA AGREMENT , va ramane cu precadere o zona destinata petrecerii timpului liber, distractiei si agrementului, cuprinzand amenajari destinate acestui tip de activitati. Aceasta zona cuprinde urmatoarele subzone : • Subzona parc acvatic, zona amenajata special pentru practicarea acestui tip de sport, cuprinzand amenajari peisagistice speciale, constructie tehnica anexa (grup sanitar, vestiare, garderoba, punct taxare, echipament sporturi acvatice), bazine (inclusiv un basin de mica adancime posibil de amenajat in timpul anotimpului rece ca patinoar) – (UTR- V1). • Subzona picnic, care cuprinde cu precadere spatii plantate dar si locuri de odihna- relaxare, deschise, punct de acces cu administratie si alimentatie publica (V3a1,V3a2). • Subzona oglinzii de apa destinata hidrobicicletelor si barcutelor, propus pentru curatare si ecologizare, pe suprafata caruia se vor amenaja pontoane si amenajari peisagistice speciale. Va avea o zona speciala destinata pentru caiac sau canoe (UTR-V4). • Subzona malului de lac amenajata cu diferite specializari de tipul plaja, traseu de informare, vegetatie de balta, amenajate cu aparate de joc pe diferite grupuri de varsta, piste de role si skate, triciclete, jocuri experimentale copii mici, locuri de odihna- relaxare, amenajari speciale pentru practicarea caiac-canoe-ului (UTR V2a1 , V2a2, V2a3, V2a4, V2b, V2c, V2d1, V2d2).

38 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

• Subzona scuar pentru locuinte, amenajata peisager si preponderent plantata, destinata diferitelor grupe de varsta, cu spatii pentu socializare si farniente (UTR – V3b) 2.1.2. ZONA 2 - ACTIVITATI SPORTIVE, va constitui partea activa a statiunii si va asigura atractivitatea acesteia pentru intervale lungi de timp. • Subzona sporturi in aer liber, predominant plantata si cu alei amenajate cu pietris, care cuprinde dotari de agrement inserate in masivul vegetal, instalatii de skateboard, role, terenuri de tenis, tenis de masa, baschet, mini-fotbal, handbal, zone de catarare, minigolf, paintball, precum si locuri de odihna- relaxare.(VSa1, VSa2). • Subzona sporturi de sala, care va asigura functionarea zonei de agrement pe tot parcusrul anului, si va putea gazdui sporturi de tip badminton, handbal, baschet, piscine acoperite, mini-fotbal (VSb1, VSb2). • Subzona amenajare canotaj, cuprinde predominant echipamente pentru canotaj, adapost pentru ambarcatiuni, administratie, mica alimentatie publica (VSc). 2.1.3. ZONA 3 - ZONA CAZARE, va asigura un necesar de locuri acoperitor pentu sedere sezoniera sau permanenta atat pentru utilizatorii zonei de agrement cat si pentru persoane cu un stil de viata privilegiat. • Subzona vile - pensiuni, ofera un numar de 104 loturi cu suprafete generoase, cu un confort ridicat al locuirii, si pot folosi drept locuinta sau cazare sezoniera (L1). • Subzona bungalowuri, cuprinde unitati de cazare de tip bungalow cu amenajari si dotari comune pentru socializare si petrecere a timpului liber, cu spatii plantate, zone de odihna si relaxare (L2). • Subzona camping (L3) 2.1.4. ZONA 4: ZONA SERVICII, asigura functionarea zonei de agrement Blasova ca posibil centru coordonator al turismului in zona si ofera activitati pe tot timpul anului.
39 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA

1. alimentatie (A1b) 2. spa. 40 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.6. ZONA 7 : CIRCULATII TITLUL I – PRESCRIPTII GENERALE Capitolul I.L. ZONA 5: PLANTATIE PROTECTIE • Subzona plantatii de protectie (VPa) • Subzona plantatii de protectie cu amenajari (VPb) 2. punct de informare. cuprinde centru de fitness.Z. cazare: (UTR-M1a.C. cuprinde cazare. ofera un punct de acces cu parcari.cresterea ofertei turistice prin valorificarea potentialului turistic a intregii zone a Insulei Mari a Brailei si parcului natural Macin . JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .U. sali de conferinta (UTR-M3) 2. antrenament. Dispozitii generale I.valorificarea potentialului natural existent . punct medical. a conditiilor de accescirculatii. DUMBRAVENI________________________ • Subzona administratie. wellness.7. administratie (UTR-M2) • Subzona complex sportiv. cuprinde administratie. toalete. a conditiilor de racordare la retelele tehnico-edilitare si a modului de amenajare peisagera astfel incat viitoarea zona de agrement sa aiba o utilizare turistica cu impat minim asupra mediului. sali training.determinarea modului de utilizare a terenurilor. Rolul Regulamentului local de urbanism Prezentul Regulament are rolul de a reglementa situatia astfel incat sa poata fi atinse urmatoarele obiective : . M1b) • Subzona baza de canotaj. administratie. traseu educativ.5.1. cazare. teambuilding. alimentatie publica. piscine.R._________________________S.1. ZONA 6 : PISCICULTURA • Subzona bazine piscicole (A1a) • Subzona ferma piscicola.1. WATER PIN S.

176/N/16. indicativ GM-010-2000. 18/1991 privind fondul funciar.04. Regulamentul aferent PUZ constituie act de autoritate al administratiei publice locale si este aprobat prin Hotarire de catre Consiliul Judetean Braila.Legea 242/ 2009 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 27/2008 pentru modificarea si completarea Legea nr. conform legii. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul . reglementarile si normele urbanistice care vor fi adoptate ulterior vor cuprinde prevederi susceptibile sa schimbe conceptia generala care a stat la baza PUZ-lui aprobat.U. retele tehnico-edilitare.1. In cazul in care legile.Legea nr.Legislatia invigoare referitoare la cai de comunicatii. modificata si completata.007-2000. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor si HG nr.Ghidul privind metodologia de elaborare si de continutul cadru al documentatiilor de urbanism. .R.1. in scopul implementarii unei statiuni cu profil de agrement de interes local.1. privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.1. WATER PIN S. este o documentatie de urbanism cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizara a terenurilor. este necesara modificarea acestuia. I.Legea nr.50/1991.2.L. indicativ GM. sanatatea populatiei. 21/N/10. aprobat prin HGR 525/1996.U.Legea nr. siguranta constructiilor.aprobat prin Ordinul MLPAT nr. etc. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .3. la modul si categoriile de interventii pe teritoriul zonei studiate. . . Normele cuprinse in prezentul Regulament sunt obligatorii la autorizarea investitiilor la nivelul teritoriului studiat. adiacent Lacului Blasova.Z. Baza legala a elaborarii . 41 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. aprobat prin Ordinul MLPAT nr. .Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism.C. I.Z. I. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizariisi/sau autorizarii privindsecuritatea la incendiu. . I.2000.10/1995 privind calitatea in constructii.1.2. Regulamentul aferent P.4._________________________S.Legea nr. . . DUMBRAVENI________________________ I.2000. modificata si completata.Regulamentul General de Urbanism.08. Prezentul regulament aferent zonei explica si detaliaza sub forma de prescriptii (permisiuni si restrictii) prevederile PUZ-ului in vederea urmaririi acestuia.

04.Hotararea Guvernului nr.Planul Urbanistic General al comunei Frecatei aprobat prin HCL .3.Strategia de dezvoltare a judetului Braila 2009 aprobata prin HCJ nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania . aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr.webapp. Domeniul de aplicare Zona propusa pentru reglementare se afla in comuna Frecatei.Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. WATER PIN S.U.Ordinul Ministrului Turismului nr.2009.Norme de igiena si recomandarile privind modul de viata al populatiei.Legea nr.185/27._________________________S.Legea nr. DUMBRAVENI________________________ .Z.R. . 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe .HG nr.Ordonanta Guvernului nr. intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement.MASTERPLANUL si planul de actiune pentru turism balnear in Romania (Détente Consultants.41/29.Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila aprobat prin HCJ nr. . 510/2002 . 2009) . omologarea. 188 /2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . pdf L329/2009 . 536/1997.HGR nr. 107/1996 .Legea statiunilor privind desfasurarea activitatilor de turism in statiuni turistice si zone turistice .L. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare . 112 din 04/05/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. judetul Braila si se poate identifica datorita situarii in proximitatea elementului reper Popina 42 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. .2008-PATJ Braila . 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului . 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural .C.Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului I. aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea.ro/pdf/09L329FG.senat.11.

4.conditii dificile de fundare.modificari ale parametrilor stabiliti prin prezentul regulament . I. cu o suprafata totala de 692ha. regimul de construire.3.5. WATER PIN S. Conditii de construibilitate a parcelelor I. POT.4.L. I. CUT si retragerea cladirilor fata de aliniament este posibila doar pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .2 – zonificare functionala.1._________________________S.R.4. Propunerile de organizare in zona viitoarei zone de agrement Blasova sunt conditionate de operatiuni prealabile de re-parcelare in vederea transformarii terenului actual in teren aferent constructiilor si amenajarilor. aflat la numai 2. distante minime fata de limitele parcelei.5 km si datorita meandrei bratului Macin prezent la sud si la est de zona de studiu. regim de construire.1. restului de suprafata stabilindu-i-se doar profilul functional I.4. POT. Modalitatile de autorizare in cazul derogarilor sunt urmatoarele: . Prezentul regulament va reglementa in detaliu suprafata cuprinsa in interiorul oglinzii de apa totalizand o suprafata de 325ha. insotite de ilustrare de arhitectura . CUT.2. inaltimea maxima admisa. Oglinda de apa va in suprafata de 294 ha avea doar cateva reglementari specifice.descoperirea unor vestigii arheologice sau istorice I. Prin derogare se intelege modificarea conditiilor de construire: functiuni admise. .modificarea distantelor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD. Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in urmatoarele situatii: . Pentru acest lucru este recomandat sa se respecte etapizarea si propunerile de parcelare din piesele desenate. Derogari I. inaltime maxima admisa. DUMBRAVENI________________________ Blasova. Zona de studiu este accesibila dinspre Braila prin DJ212A Terenul care constituie obiectul prezentei documentatii este cuprins in zona delimitata in plansa nr.modificarea uneia dintre conditiile stipulate in PUZ privind functiunile admise.5. 43 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.C.U.Z.

I.1. Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor II. WATER PIN S. vii) Dupa avizarea si aprobarea PUZ si scoaterea din circuitul agricol. Capitolul II. Braila.1. 44 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.. Suprafete impadurite: In perimetrul PUZ se propune o suprafata de ~38 ha impadurite Propunerile de impadurire la nivelul zonei studiate vor fi corelate si incluse in planul de impadurire aferent studiului peisagistic si de renaturare la nivelul jud.Z. de uz familial (gradini utilitare.zonificare functionala – vizata spre neschimbare I.3. si 3000 mp.Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit II.Reglementari.1. cu respectarea legislatiei in vigoare.U.L. DUMBRAVENI________________________ I._________________________S. Terenuri agricole din intravilan: In perimetrul PUZ sunt permise si incurajate terenurile agricole cu functie utilitara. sau cu raportul laturilor peste 1/5 se vor elabora si aproba documentatii P. Parcelele cu suprafata sub 150 mp pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele invecinate I.5.extindere locuinte individuale pe parcela si a subzonei de ferma piscicola) cu scopul mentinerii caracterului productiv al zonei in prelungirea activitatilor traditionale ale zonei. arabil. In suprafetele destinate impaduririi nu sunt permise constructii si amenajari cuexceptia celor precizate in descrierea utr-urilor respective.5. Pentru parcelele cu o suprafata intre 1500 mp. II. 2. II.C.Z.5. la eliberarea autorizatiei de construire se va urmari respectarea prevederilor privind ocuparea terenului.2.4. Pentru parcelele cu suprafata peste 3000 mp. vii.3. pepiniera) cu dimensiuni reduse (max.5. Parcelele sunt considerate construibile direct daca respecta indicatiile cuprinse in Plansa nr.1. modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice de Detaliu.U. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .5. cele cu front la strada peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor intre 1/3 si 1/5. 1 ha) in cadrul subzonelor de locuinte (L1a.1.2. Terenurile agricole din extravilan ( pasuni.R.

930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica”. sunt. d) recoltatul ghetii si moraritul pe apa. WATER PIN S. astfel: . c) depozitarea de materiale. sapaturi si excavatii de orice fel.L. Zona lacului Blasova este protejata prin instituirea unor perimetre succesive de protectie pe toata circumferinta lacului. sunt interzise toate activitatile prevazute pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie. in alte conditii decat cele stabilite la instituirea zonei de protectie sanitara cu regim sever.R. precum si in partea de pe mal a zonelor de protectie sanitara cu regim sever instituite pentru sursele de apa de suprafata._________________________S.C. In zonele de protectie sanitara cu regim sever instituite pentru captarile de ape subterane. cu exceptia celor ce se colecteaza prin canalizarea aferenta obiectivului protejat. In aceste cazuri se vor lua masuri de asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . In zona de protectie sanitara cu regim sever se vor lua urmatoarele masuri de protectie: a) nu sunt permise nici un fel de interventii asupra stratului de sol activ si depozitelor acoperitoare ale acviferului. d) traversarea zonei de catre sisteme de canalizare pentru ape uzate. b) terenul aferent zonei de protectie sanitara cu regim sever va fi protejat impotriva 45 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. chiar daca sunt epurate. DUMBRAVENI________________________ Resursele apei. interzise: a) deversarea de ape uzate. precum si adaparea animalelor.U. cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiilor. oprirea acestora si acostarea plutelor si a lemnului flotant.zona (1) de protectie sanitara cu regim sever ce cuprinde toata suprafata apei lacului si terenul din jurul acestuia cu o latime de 5 m. In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror substante poluante. In zonele de protectie sanitara cu regim sever. precum si: a) amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei si a instalatiilor. de asemenea. instituite pentru apele de suprafata. b) efectuarea de explozii. unde este interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea surselor de apa. c) pescuitul si scaldatul. b) navigarea si acostarea de ambarcatiuni. conform “HOTARARII nr.Z.

b) amplasarea de bazine neetanse pentru ape reziduale. amplasarea de balastiere. WATER PIN S. precum: 46 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P._________________________S. prin aplicarea de masuri de protectie. In vederea respectarii prevederilor alin. astfel delimitat incat. cu exceptia celor prevazute la art.R. cimitire de masini. (1) detinatorii si/sau operatorii captarilor de ape subterane. e) vidanjarea si spalarea cisternelor care transporta ape fecaloid-menajere. palnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potential poluant. c) irigarii cu ape uzate. puturi absorbante.U. d) amplasarii grajdurilor si cotetelor de animale si a depozitarii de gunoi animalier. in functie de conditiile locale. (1). din jurul zonei de protectie sanitara cu regim sever.L. dar cu interzicerea: a) utilizarii ingrasamintelor naturale si chimice. triaje de cale ferata. haznale cu groapa simpla. in conditii de deplina siguranta.zona (2) de protectie sanitara cu regim de restrictie ce cuprinde teritoriul cu o latime de 45 m.C. b) utilizarii substantelor fitosanitare. protector al acviferului. executia lucrarilor de drenaj sau a oricaror alte lucrari prin care se diminueaza stratul acoperitor. . g) efectuarea de manevre militare. foraje. chiar epurate complet. 21 alin. puturi. canale. f) infiltrarea sau injectarea de ape de zacamant si/sau de racire. Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie pot fi exploatate agricol de catre detinatorii acestora. d) amplasarea de cimitire umane si de animale. containere de deseuri. toate lucrarile vechi de excavatii deschise si galerii. aeroporturi. exploatari de turba. spitale. daca nu dispun de un sistem de canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale. c) amplasarea de locuinte. In afara masurilor restrictive prevazute la art. h) executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole. baze auto. unitati militare. e) pasunatului si insilozarii nutreturilor. DUMBRAVENI________________________ eroziunii si inundatiilor. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . Masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse in zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie. 14. pe aceste terenuri sunt interzise: a) amplasarea de abatoare.Z. f) amplasarii de sere si de iazuri piscicole. in afara zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie. sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei. vor intocmi si vor tine la zi un inventar al folosintei terenurilor aflate in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie a captarilor respective. cariere de piatra.

Pentru toate lucrarile si activitatile de pe terenurile situate in perimetrele de protectie hidrogeologica este necesara evaluarea impactului asupra mediului in cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului. depozite de carburanti. daca nu dispun de un sistem de canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale. lubrifianti. combustibili solizi.zona (3) de protectie hidrogeologica ce cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare). precum si pentru prevenirea sau compensarea modificarilor semnificative a regimului de regenerare a resurselor de apa exploatate. • Masuri privind protectia sitului Natura 2000.Declararea de noi arii protejate.1. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .R. cu exceptia conductelor de canalizare a obiectivelor situate in interiorul zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie. WATER PIN S.5. depozite de ingrasaminte si de substante fitosanitare. i) amplasarea de campinguri si de stranduri.Asumarea responsabilitatii pentru SCI si elaborarea planului de management . k) transportul pe conducte al substantelor poluante de orice fel. in 47 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. silozuri.Z. inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000.U. conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. impunandu se toate masurile de precautie necesare pentru prevenirea poluarii acestora cu substante greu degradabile sau nedegradabile._________________________S. . 1284/2007. . aflat in zona de studiu a PUZ. in conditii de deplina siguranta. in afara zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie. drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare. cu indicativul ROSPA 0040 Dunarea Veche .L. j) spalarea masinilor si efectuarea schimburilor de ulei. se vor lua in considerare posibilele efecte ale acestor lucrari asupra captarilor de ape subterane si a lacurilor si namolurilor terapeutice. pentru care trebuie prevazute masuri stricte de asigurare a etanseitatii. Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate: Lacul Blasova este sit natural de protectie speciala avifaunistica. . identificarea celor care le pot gestiona si elabora planurile de management . DUMBRAVENI________________________ grajduri.C.Bratul Macin.Elaborarea de masuri pentru protectia speciilor si habitatelor vulnerabile. II. In cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodaririi apelor a tuturor lucrarilor situate in perimetrele de protectie hidrogeologica.

Zone construite protejate.C. WATER PIN S._________________________S.pentru activitatile de agrement pe apa (plimbari cu barca) si in padure. II. in special de reintroducere a speciilor de plante si animale caracteristice zonei de lunca . nu este cazul II. f) procentul de ocupare a terenului pe total zona PUZ Indicii urbanistici vor fi detaliati in cadrul acestui regulament pentru fiecare unitate teritoriala de referinta. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . g) Obiective de utilitate publica.1.U.L. nu genereaza riscuri tehnologice.2. Conform PUZ. .in teritoriul studiat nu exista zone expuse la riscuri tehnologice. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public a) Expunerea la riscuri naturale: nu este cazul b) Expunerea la riscuri tehnologice: . 48 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. d) Asigurarea echiparii edilitare necesare obiectivului: Beneficiarul sau beneficiarul in parteneriat public-privat cu viitorii investitori in structurile turistice propuse va asigura toate lucrarile edilitare necesare bunei fuctionari a statiunii e) Asigurarea compatibilitatii fuctiunilor: Obiectivele propuse sunt subordonate functiunii principale – statiune turistica de interes local cu profil balnear. Schimbarea destinatiei unor terenuri din zona studiata pentru alte functiuni decit cele prevazute in prezentul PUZ este interzisa.Stabilirea unui plan de reconstructie ecologica. administratorul are obligatia sa execute toate lucrarile necesare pentru asigurarea conditiilor de siguranta practicarii acestor activitati prin respectarea normelor in vigoare c) Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice: Constructiile si instalatiile propuse prin natura si destinatia lor.Z.6. DUMBRAVENI________________________ special a celor de interes comunitar .R.

dar raspunzand si asigurand echilibrul intregului ansamblu. peisajul cultural local • criteriul diversitatii: necesitatea de a largi gama de activitati posibile a se desfasura in acest teritoriu si inrelatie cu lacurile invecinate.R.oglinda de apa. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . urmarind crearea unei marci locale atractive si competitive la nivelul judetului si al regiunii • criteriul eficientei: considerand viitoarea zona de agrement. SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA PROPUSE Suprafata cuprinsa in prezentul PUZ se incadreaza in urmatoarele ZONE FUNCTIONALE. SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA PROPUSE 49 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.Z. particularitatile climatice sezoniere.C. corelat cu diversitatea utilizatorilor si a optiunilor lor. capabila a se gestiona autonom. fauna. materialele locale. vegetatia existenta.L. subzone si unitati teritoriale de referinta Transpunerea conceptiei generale de organizare a zonei de agrement in regulamentul local de urbanism s-a facut avand la baza un set de criterii: • criteriul valorii. cu rol cresterea ofertei de turism locala si a prestigiului zonei • criteriul unitatii: necesitatea de a reglementa viitoarea zona turistica in mod unitar. Reglementari urbanistice pe zone._________________________S. subsumand diversitatea activitatilor/ subunitatilor componente unei unei imagini coerente a ansamblului • criteriul reprezentativitatii: necesitatea de a conferi acestei zone turistice un statut corespounzator.ceea ce este valoros se pastreaza. Lacul Blasova o unitate complexa alcatuita din subunitati componente. WATER PIN S. DUMBRAVENI________________________ Capitolul III. • criteriul respectului elementelor naturale si culturale locale. ceea ce prezinta un potential de valorificare este adus in prim-plan .U. malul. DIVIZIUNEA TERITORIULUI IN ZONE.

V2a2 . comert .mal amenajat-vegetatie de balta . pescuit .C._________________________S.V2a4 .parc acvatic.mal amenajat-bird-watching. traseu de informare .V2a1 .R.ZONA AGREMENT .V3b .zona picnic .scuar pentru locuinte .oglinda de apa SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1.L.mal amenajat-plaja-pontoane .V2a3 .V4 .mal amenajat-canotaj . DUMBRAVENI________________________ ZONA 1 .V1 .V2d . JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .V3a2 .V3a1 . UTILIZARI ADMISE 50 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.mal amenajat-pontoane .mal amenajat-trasee amenajate .Z.V2c .picnic.V2b -mal amenajat-promenada lac-expozitie in aer liber.U.piscine plaja . WATER PIN S.

criblura.V2a4 . Pe plaja cu destinatie turisticˆ se pot amplasa numai dusuri. bazine decorative. jardiniere.picnic. puncte pentru inchiriere de umbrele si sezlonguri. . etc).L.V2a3 .mal amenajat-promenada lac-expozitie in aer liber. . etc). pescuit. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .spatii pentru retelele tehnico-administrative Specific : V1 .mal amenajat-pontoane. .V2b . spatii pentru administrare si intretinere. . . cabine pentru schimbarea vestimentatiei. pergole.piscine : Se admit instalatii specifice acestui tip de agrement : piscine.parcuri de distractii. constructii descoperite pentru agrement specific plajei sau pentru captarea energiei solare.grupuri sanitare. traseu de informare. afisaje.V3a2 .V2d . stalpi de iluminat.C. .zona picnic.U. .locuri si platforme amenajate special pentru odihna-relaxare si contemplare.zone cu jocuri de lumina ( iluminat special artistic) . . pietris.V2a2 .locuri de joaca pe categorii de varsta . . . ziduri decorative. 51 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. puncte de prim-ajutor. in scopul utilizˆrii la dusuri. tobogane. etc) . . comert.amenajari pentru odihna-relaxare si contemplare.mobilier urban repartizat uniform pe teritoriul parcului si in stiluri care sa nu afecteze ( banci in stil traditional si modern.amenajari peisagistice si spatii plantate reprezentative. .mal amenajat-bird-watching.R. dale inierbate.terase-debarcader si puncte belvedere._________________________S. pavele. .mici puncte de alimentatie publica si comert in spatii amenajate.suprafete gonflabile .zone cu jocuri de apa ( fantani. bazine cu apa. .mal amenajat-canotaj.circulatii exclusiv pietonale din materiale cu texturi si cromatica diversa (dale decorative.mal amenajat-vegetatie de balta.V2a1 .mal amenajat-trasee amenajate.mal amenajat-plaja-pontoane.Z.drumuri de halaj. obiecte de arta plastica. covor asfaltic. . nisip. cascade.V3a1 . .V2c .perdele de protectie . jeturi de apa. WATER PIN S. . DUMBRAVENI________________________ Generalitati : . trasee acvatice . . cosuri de gunoi. WC.parc acvatic.

.C. .punctele de alimentatie cu bauturi racoritoare punctele sanitare vor fi amplasate la o distanta de min.activitati de agrement sau sport ce presupun poluare fonica: barci cu motor. .dispunerea de panouri de afisaj in zona plajelor . UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI .activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice.statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini. 52 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. la cea a circulatiilor de toate categoriile si a platformelor mineralizate.activitati productive poluante.cladirile si amenajarile pentru diferite activitati se admit cu conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii pietonala si accesul catre malul lacului.se admit noi amenajari de recreere si anexe.depozitari de materiale refolosibile.R. WATER PIN S. .V3b .depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice. . cu conditia ca suprafata acestora insumata la suprafata construita existenta si mentinuta. caiac sau hidro-bicicleta ARTICOLUL 2._________________________S.curatatorii chimice.U. DUMBRAVENI________________________ .scuar pentru locuinte.V4 .depozitare en-gros. .pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare seismica. .activitati generatoare de zgomot . ski-nautic .orice interventie necesita documentatii specifice aprobate de organele competente in conformitate cu prevederile Legislatiei in vigoare si cu normele de protectie stabilite pe plan local.L.Z.se interzic urmatoarele utilizari: . . . sa nu depaseasca 15% din suprafata totala a parcului. ARTICOLUL 3 UTILIZARI INTERZISE . canoe. . JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . 50m fata de malul lacului si nu vor avea o suprafata mai mare de 10 mp . plimbari cu barca. cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat. se admit doar pescuitul.oglinda de apa – nu se admite niciun fel de constructie. vapoare.

va fi necesara achizitionarea intregului teren pentru a putea dezvolta parcul acvatic ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT .C.0 m ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere.Z.nu este cazul .0m ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR .nu este cazul V1 – suprafata minima a terenului 30. ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ARTICOLUL 4 : CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE.0 m D spate min = 10.V1 – Dmin= 10.000mp. WATER PIN S.conform studiilor de specialitate avizate conform legii.L.orice cladire si menajare va respecta distanta minima de 50 m fata de cea mai avansata cota a malului de lac ._________________________S. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . FORME. .U. aprovizionare. .V1 . drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale se va realiza un podet usor pentru rezolvarea accesului pe malul estic al Riului vedea 53 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.R. DUMBRAVENI________________________ . DIMENSIUNI .cladirile vor respecta intre ele distante egale in functie de normele tehnice ale instalatiilor ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE . SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE.nu este cazul D lateral min = 10.orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente.

se va realiza imbinarea armonioasa intre esente de arbori si arbusti pentru a asigura o diversitate cat mai mare. cu soclu opac inalt de 0. WATER PIN S. in zona de tampon intre constructii si strada ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR -Hmax= P = max 5. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .0m . locurilor de joaca experimental si labirint.Z.IMPREJMUIRI.V1 – imprejmuirea se va realiza din gard transparent. alcatuite din: doua sau trei randuri de arbori.R. DUMBRAVENI________________________ circulatiile pietonale vor folosi materiale diverse : dale decorative. ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR .V1 – terenul va avea un acces cu o latime minima de 5. ARTICOLUL 14 .toate parcajele vor fi inierbate si obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la patru locuri de parcare si vor fi inconjurate de un gard viu de 1. vor beneficia de perdele de protectie consistente.inaltimea maxima a cladirilor nu va depasi 5 m.4 m 54 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.L.C.Cf.masivele si plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate.0 m ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR V1 – parcarea se ava asigura exlusiv in incinta parcului acvatic. plansei nr.toate zonele potential generatoare de poluare fonica amplasate langa spatii de odihna-relaxare si contemplare sau langa amenajari peisagistice speciale. cu exceptia instalatiilor din cadrul aqualand. ( Se recomanda realizarea unui studiu de detaliu ).5 – Propunere de echipare edilitara ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE .in zona lacului de agrement se va folosi vegetatie lacustra specifica . astfel incat sa se pastreze proportia echilibrata de lumina/umbra pe teritoriul parcului. pavele.se vor reface si imbogati cu noi specii plantatiile de vegetatie . ._________________________S. .U. dale inierbate.nu se recomanda imprejmuirea plajelor . .nu este cazul ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA . baza de agrement si sport. . pietris . un rand de arbori si unul sau doua randuri de arbusti decorativi.20 metri inaltime.

cf.sali de sport .COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) .V3a2 .VSc .PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) .Z. V4b2 .U.amenajare canotaj SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1.C.V3b .oglinda de apa – nu este cazul ZONA 2: ZONA ACTIVITA•I SPORTIVE .V2a1 – V2c – 0. UTILIZARI ADMISE .scuar pentru locuinte – 0.2 . comert – 0.V3a2 . DUMBRAVENI________________________ SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15 .sali de sport.studii de specialitate – max 0.terenuri de sport in aer liber .administratie 55 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.scuar pentru locuinte – 5% . mono sau multi-functionale .pic-nic.V1 ._________________________S.studii de specialitate – max 10% .zona pic-nic – 1% .1% .L. V4a2 .zona picnic .oglinda de apa – nu este cazul ARTICOLUL 16 .5 . WATER PIN S.cf.V3a1 .V2a1 – V2c – 1% .V1 .VSb1.05 .terenuri de sport in aer liber .VSa1.R.V3a1 .V4 .V3b .sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in : .01 .V4 . comert – 50% .picnic. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .

mici puncte de alimentatie publica si comert. anexe sanitare. joc si odihna. . oglinzi de apa pentru antrenament.depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice. amenajari pentru sport.mobilier urban. .circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise. 56 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.0 metri in jurul oglinzilor de apa ale lacurilor.se admit pe fasia de protectie de 50.statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini. .pescuit VSc – se admit suplimentar. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . WATER PIN S. activitati culturale.dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor. gradene pentru spectatori._________________________S. desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora. . debarcadere. ecologica si peisagistica.curatatorii chimice. alei. DUMBRAVENI________________________ . limitate la arealele deja existente ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE Se interzic urmatoarele utilizari: . .C. se admit urmatoarele: drum de halaj. cu functiune publica.Z. agrement. . .U.constructii usoare pentru expozitii. .se admit constructii pentru expozitii. amenajari de mici dimensiuni pentru odihna. . turn de observatie si control pentru competitii.R.constructii provizorii de orice natura. joc si sport. .parcaje .L. grupuri sanitare.punct inchirieri si comert . .activitati productive poluante. pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici). . alimentatie publica si comert. .depozitari de materiale refolosibile. normelor tehnice de caiac-canoe. instalatii cf. ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI . spatii pentru administrare si intretinere.adaposturi. spatii depozitare ambarcatiuni . cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat. mici puncte de alimentatie publica specifice programului de parc. activitati culturale (spatii pentru concerte si biblioteci in aer liber.spatii plantate.depozitare en-gros. activitati sportive.

0m . V4b2 .VSb1. a locuintelor permanente sau a oricaror constructii care nu servesc functiunii de padure de agrement.se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare ._________________________S.este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie . DIMENSIUNI) ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT .0m .Z. realizarea caselor de vacanta.min 20.U. Conform PUZ. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .VSa1. 57 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul natural al zonei . V4a2 – 20. FORME.studiu de specialitate ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FA•A DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA.se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate. ECHIPARE SI ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE.L. .VSb1. . . .VSc – cf.C.studiu de specialitate ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR .R. DUMBRAVENI________________________ .VSa1. WATER PIN S.activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice.VSc .se interzice diminuarea suprafetelor impadurite. V4a2 .lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente.0m . V4b2 – 20.orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. SECTIUNEA II: CONDITII DE CONFORMARE A CLADIRILOR AMPLASARE.0m .cf.min 20.

1 loc de parcare /60 mp suprafata desfasurata utila ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR . ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR .L._________________________S.in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu disabilitati sau cu dificultati de deplasare. . .circulatiile carosabile din interiorul zonei turistice vor fi insotite de piste pentru biciclete ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR .R.C.VSa1. DUMBRAVENI________________________ ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE .circulatiile carosabile din interiorul statiunii vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor.max P = max 8.studiu de specialitate .locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun in parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi inconjurate cu gard viu de 1. WATER PIN S. deci in afara circulatiilor publice. 58 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare. . V4b2 .20 m.se va asigura accesul direct al masinilor de pompieri la obiectivele construite cuprinse/admise in zona parcului si zonelor de sport . aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . inaltime.VSb1.0m . V4a2 – max P = max 5.inaltimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente. . utilizand cu precadere materiale si tehnici locale de construire .se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere.Z. .U.se va respecta recomandabil min.aspectul exterior al cladirilor va tine seama de de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate si va particulariza prin expresie plastica adecvta functiunile respective.0m .VSc – cf.stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei. imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor.se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei.

cu exceptia telecomunicatiilor speciale._________________________S. . .max 0. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . gard viu SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. DUMBRAVENI________________________ ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA .data fiind intensitatea circulatiei pietonale.U. ARTICOLUL 14: IMPREJMUIRI.VSa1. V4a2 – max 0. se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa. .2 . .max 10% .1 .VSb1.VSa1. preferabil. ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) . ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE Conform PUZ.toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice. V4a2 – max 10% . V4b2 . .se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV.Z. racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii. acolo unde sunt necesare din motive de siguranta.VSc – max 0. WATER PIN S.VSc – max 1% ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) . V4b2 . sa fie transparente sau.C.se recomanda ca imprejmuirile spatiilor plantate.02 59 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.VSb1.L.R.

administratie.CAZARE TURISTICA SEZONIERA –UTR L2._________________________S.pensiuni cu regim restrans de deservire – 4 stele Subzona . .UTR L1 .00 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare si productie. .locuinte permanante individuale mici cu maxim P+1 niveluri in regim de construire discontinuu (izolat) .U. grupuri sanitary ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI . bungalowuri .C.se admit functiuni comerciale si mici activitati manufacturiere.camping SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1.echipamente publice specifice . L3 – cazare turistica.LOCUIRE PE PARCELA .spatii organizate pentru camping si bungalowuri .L. sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme.R. sa nu genereze transporturi grele.camping. locuinte sezoniere (case de vacanta).CAZARE TURISTICA SEZONIERA UTR L2 – cazare turistica . sa nu fie poluante.activitatile de recreere care genereaza zgomot sunt permise cu conditia respectarii programului de odihna al vecinilor .platforma de precolectare deseuri care va fi amplasata intr-o zona special amenajata.cazare turistica. zona inchiriere. ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE .Z. UTILIZARI ADMISE Subzona .orice alte activitati care nu corespund caracterului zonei si prin aceasta prezinta riscul indepartarii turistilor 60 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.bungalowuri UTR L3 . cu conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 250 mp ADC. WATER PIN S.LOCUIRE PE PARCELA UTR L1 – locuinte de vacanta. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . DUMBRAVENI________________________ ZONA 3: ZONA CAZARE Subzona . sa nu aiba program prelungit peste orele 22. vile-pensiuni Subzona .

UTR L2 . distanta se poate reduce la jumatate din inaltime. . JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .activitati productive poluante. Dspate= min 25m UTR L2 – Dlateral= min. DUMBRAVENI________________________ . .C.3 stele in camere cu 2 paturi (60 locuri). 30 parcele de campare (x 4 locuri – 100 mp suprafata fiecare – total 120 locuri).3.L. . . SECTIUNEA II: CONDITII DE CONFORMARE A CLADIRILOR AMPLASARE. UTR L1 .0m UTR L3 – Dlateral= min.constructii provizorii de orice natura. numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura 61 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.0m UTR L3 – D= min. Sc = 40mp/unit ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FA•A DE ALINIAMENT UTR L1 – D= min.0m ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Se stabilesc urmatoarele retrageri fata de limtele proprietatii: UTR L1 – Dlateral= min.U.00 metri. FORME. .Z. DIMENSIUNI. ECHIPARE SI ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE.orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.depozitari de materiale refolosibile. cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat. WATER PIN S. latime front min.S lot minim = 1000mp.20. dar nu mai putin de 6.20.0m UTR L2 – D= min.cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai inalte.0m. ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA.0m. min.20.200 locuri de cazare in 30 bungalow-uri . .50. 20m UTR L3 – cazare sezoniera – camping.depozitare en-gros.R. nefiind permisa construirea pe o adancime mai mare de 70m fata de aliniament.lucrari de terasament de natura sa afecteze utilizarea terenurilor invecinate.5._________________________S.

deci in afara circulatiilor publice._________________________S.5m UTR L2 –.3. .inaltimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente.accesul in statiune din DJ212A se va realiza prin intersectia propusa in zona de intrare. UTR L2-1 . 5. .circulatiile carosabile din interiorul zonei de agrement Blasova vor fi insotite de piste pentru biciclete si vor fi asigurate locuri de parcare pentru biciclete.L. DUMBRAVENI________________________ luminarea unor incaperi fie de locuit. . UTR L1-2 .0m UTR L3 – acces in incinta campingului cu latime de min. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .0m UTR L2 – Hmax= P = max 4.0m UTR L3 – Hmax= P = max 4.3. ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR UTR L1-1.Z.stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei.1 loc de parcare pentru 3 persoane cazate in camping sau bungalowuri ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR UTR L1 – Hmax= P+1 = max 7.circulatiile carosabile din interiorul zonei de agrement Blasova vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor.recomandabil astfel: UTR L1 . ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR .1 loc de parcare pentru 100 mp suprafata construita desfasurata UTR L2 si L3 .R.0 m. dimensionarea sa va fi facuta conform normelor in vigoare.0m . 3. WATER PIN S.acces pe parcela cu latime de min. . UTR L2-2 62 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. – propunere de reglementare cu ilustrare–vizata spre neschimbare care face parte din prezentul Regulament. fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala.U.locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice zonei de locuire . Se vor respecta indicatiile continute in Plansa nr. inclusiv pentru Autocare . ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE UTR L1 – acces pe parcela cu latime de min.C.in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.

.canalizarea se va face obligatoriu in sistem diferentiat pe canalizare a apelor pluviale si a apelor uzate menajere ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE UTR L1. . utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare.aspectul exterior al cladirilor va exprima caracterul rural al zonei si va tine seama de de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate. UTR L2 . racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii.L.Z. .in gradinile de fatada sau in curtile din spate ale locuintelor in UTR L1 si L2 minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte. UTR L1.L1 si L2. parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si 63 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. UTR L2 .data fiind intensitatea circulatiei pietonale. platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp._________________________S. . .U. .C.cu exceptia telecomunicatiilor speciale.se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV. se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa.se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei. . WATER PIN S.terenul care nu este acoperit cu constructii. UTR L3 . UTR L3 . imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor.terenul neconstruit aferent zonei UTRL3 va fi plantat cu plantatii masive ce vor lasa alveole pentru campare .se recomanda folosirea culorii albe pentru peretii exteriori ai locuintelor si bungalowurilor ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA Se vor respecta indicatiile continute in Reglementari echipare edilitara – care face parte din prezentul Regulament. . .toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si doar partial la sistemele moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice.R. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . DUMBRAVENI________________________ .

Z. UTR L3: se recomanda separarea spre strada a terenurilor cu garduri transparente de 2.3 UTR L2 – max 0. se recomanda folosirea materialelor naturale. cazare cantonament SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1.ZONA SERVICII .Se recomanda ca imprejmuirile parcelelor in UTR L1.60 metri catre strada. M1b .in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. complex sportiv M2.complex sportiv. L3. Gardurile de pe limitele laterale si posterioare vor fi opace si vor avea inaltimea de minim 2.U.vor fi asigurate grupat in zona de acces si rasfirat in functie de locurile de campare . DUMBRAVENI________________________ vor fi inconjurate cu un gard viu de 1.subzona cazare. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA ._________________________S. M1b : 64 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. .R.se vor folosi specii de plante arboricole si arbustive specifice zonei de lunca .M1a. dublate de vegetatie inalta. WATER PIN S. turism .00 metri inaltime din care 0. ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) UTR L1 – max 25% UTR L2 – max 1% UTR L3 – max 10% ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) UTR L1 – max 0. evitand in principal betonul UTR L2. UTR L2 fie transparente si sa aiba un soclu opac de maxim 0. amenajari concurs M3. ARTICOLUL 14 IMPREJMUIRI.20 metri inaltime.60 metri soclu opac. comert.20 metri.2 ZONA 4 .C. UTILIZARI ADMISE M1a.L.subzona administratie.baza canotaj.01 UTR L3 – max 0.

cafenele . . WATER PIN S.circuit team-building . training.centru medical.L. pasaje pietonale acoperite. M3 : . cofetarii. pasaje pietonale acoperite. .hotel .spatii libere pietonale.Z.gradini amenajate . farmacie .servicii de administratie si management a zonei de agrement .comert cu amanuntul.alimentatie publica. vestiare .activitati manufacturiere de mici dimensiunni . JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . M2.servicii medicale .parcaje la sol .zona de expunere ocazionala . sali de sport pentru antrenament .parcaje la sol . cafenele etc.se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica de 100 metri de servicii si echipamente publice si de zonele de joaca pentru copiii.cazare de mici dimensiuni .R. .spatii libere pietonale.piscine acoperite si descoperite.functiuni care admit accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare specific si vor fi prevazute cu vitrine luminate noaptea .servicii de administratie si management .alimentatie publica.comert si servicii inglobate complexului hotelier .U.restaurante. DUMBRAVENI________________________ .sali de conferinta.strand .C..amenajari aferente functiunii turistice ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI .baza de tratament .cherhana .restaurante.centru de sanatate si fitness ._________________________S. 65 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. baruri. baruri. cofetarii. .pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare seismica.

constructii provizorii de orice natura. SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE.orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.. WATER PIN S. cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat. UTR M1-1. .Z. ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT M1a – Dmin = 5. adiministratie. Pentru suprafete de teren mai mici de 1000mp – autorizarea constructiilor se poate face doar in baza unei documentatii de urbanism de tip PUD aprobate.curatatorii chimice.este de 1000 mp.R.C.U. . .statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini. .activitati productive poluante.depozitare en-gros..depozitari de materiale refolosibile. .activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice.0m * 66 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. servicii. DUMBRAVENI________________________ ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE Se interzic urmatoarele utilizari: . FORME. DIMENSIUNI. . . Este obligatorie achizitionarea integrala a terenului necesar dezvoltarii complexului comercial.000mp.0m * M1b – Dmin = 10._________________________S. Suprafetele minima a terenului necesar pentru construirea bazei sportive si a complexului sportiv este de minim 50.lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice. .UTR M1-7 Suprafata minima a tarenului construibil pentru functiuni mixte. . desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora.L. prin comasarea parcelelor existente. .comert.dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor.

0m .in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare. ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE . M3 – Dmin = 20.00 metri.Dlateral min = 10.R.stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei. 67 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.0m M1b . Dspate min = 10.Dlateral min = 20. dar nu mai putin de 6. . .L. profunzime maxima a edificabilului max 70.Z.se va prevedea acces carosabil in incinta unitatilor pentru marfa – min. dimensionarea sa va fi facuta conform normelor in vigoare ARTICOLUL 9: STA•IONAREA AUTOVEHICULELOR .circulatiile carosabile din interiorul statiunii vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor. numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit.circulatiile carosabile din interiorul zonei turistice vor fi insotite de piste pentru biciclete si vor fi asigurate locuri de parcare pentru biciclete.0m in raport cu aliniamentul M3 .C. deci in afara circulatiilor publice. distanta se poate reduce la jumatate din inaltime.5.0m ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. . Dspate min = 10.0m.0m.0m M2 – Dlateral min = 20.U. WATER PIN S. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .0m. Dspate min = 30.0 m latime . .0m * * (in cadrul acestei distante este recomandabil ca spatiul sa fie amenajat ca spatiu cu acces public pentru odihna.accesul in statiune din DJ212A se va realiza prin aparatul accesului. recreere) ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FA•A DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR M1a – Dlateral min =5.cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai inalte. fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala. DUMBRAVENI________________________ M2._________________________S.accesul carosabil pentru aprovizinarea magazinelor si spatiilor de alimentatie publica va fi amplasat in asa fel incat sa nu afecteze circulatia pietonala si accesul pietonal .

0m M3 .0m.0m ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR . 68 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P._________________________S... racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii.se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV. utilizand cu precadere materiale si tehnici locale de construire.Z.U. . .data fiind intensitatea circulatiei pietonale. Reglementari echipare edilitara – care face parte din prezentul Regulament . 1 loc de parcare/60mp suprafata desfasurata utila ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR M1a si M1b – Hmax = P+1 = max 8.se va respecta recomandabil min. .R. se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun in parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi inconjurate cu gard viu de 1.toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice. ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA Se vor respecta indicatiile continute in Plansa nr. DUMBRAVENI________________________ .C. . inaltime. .20 m.aspectul exterior al cladirilor va tine seama de de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate si va particulariza prin expresie plastica adecvata functiunile respective.in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa.L.se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei. utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare. .cu exceptia telecomunicatiilor speciale. imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor. 5.Hmax = P+2 = max 11.se accepta depasirea acestei inaltimi pentru semnale de intrare cu conditia sa fie facute pe baza unui studiu de imagine si impact visual M2 – Hmax = P+1 = max 8. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . WATER PIN S.

ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) M1a – 30% M1b – 30% M2 – 20% M3 – 10% ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) M1a – 0. DUMBRAVENI________________________ ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE .20 metri inaltime.se vor folosi specii de plante arboricole si arbustive specifice zonei de stepa si solurilor saraturate .U.7 M2 – 0.2 69 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.C. ARTICOLUL 14: IMPREJMUIRI. . . platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp.terenul care nu este acoperit cu constructii. SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI.in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de 1.3 M3 – 0.R. .L.se recomanda ca imprejmuirile parcelelor catre strada sa fie transparente sau.Z.5 M1b – 0.20 metri. gard viu .in gradinile de fatada sau in curtile din spate se recomanda ca minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte. WATER PIN S.Gardurile de pe limitele laterale si posterioare vor fi opace si vor avea inaltimea de minim 2. . preferabil. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA ._________________________S.

fitness in aer liber. obstacole. desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora. .Vpa . . UTILIZARI ADMISE UTR Vpb sunt admise numai activitati sportive in cadrul plantatiei forestiere care nu necesita noi amenajari si constructii.depozitare en-gros. DUMBRAVENI________________________ ZONA 5 : PLANTATIE PROTECTIE .depozitari de materiale refolosibile.C.R.plantatie de protectie cu amenajare SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1. .VPb .conform legilor si normelor in vigoare. catatrari.Vpa .plantatie de protectie cu amenajare ZONA PLANTATII DE PROTECTIE . UTR Vpa .statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini. . .VPb .depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice. ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI .Z.curatatorii chimice.activitatile permise in zona impadurita sunt permise numai dupa ajungerea la maturitate a masei vegetale ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE Se interzic urmatoarele utilizari: . 70 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . .plantatie de protectie fara amenajare .plantatie de protectie fara amenajare .L._________________________S.dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor. cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.conform legilor si normelor in vigoare.activitati productive poluante. WATER PIN S. .U.constructii provizorii de orice natura.

Nu este cazul ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE . DIMENSIUNI . FORME.este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie . .C. .nu este cazul ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT ._________________________S.lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente. . JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .Nu este cazul ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FA A DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. realizarea caselor de vacanta.L.se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare . a locuintelor permanente sau a oricaror constructii care nu servesc functiunii de padure de agrement.se interzice diminuarea suprafetelor impadurite.R. ECHIPARE SI ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE. DUMBRAVENI________________________ .nu este cazul ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR . WATER PIN S.U. .Z. SECTIUNEA II: CONDITII DE CONFORMARE A CLADIRILOR AMPLASARE.se va asigura accesul exclusiv pentru intretinerea si amenajarea spatiilor de activitati 71 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice.orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate. .nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul natural al zonei .

ferma piscicola cu program de vizitare SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .U.A1a1-A1a3 .R. preferabil.L.se recomanda ca imprejmuirile spatiilor plantate.ferma piscicola cu program de vizitare . ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) ZONA 6: ZONA PISCICULTURA .Ferma piscicola. bazine existente . sa fie transparente sau.nu se admit parcari decat pentru personalul de intretinere ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR Nu este cazul ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR Nu este cazul ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA Nu este cazul ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE ARTICOLUL 14: IMPREJMUIRI. gard viu SEC IUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI.A1a1-A1a3 . WATER PIN S.normelor in vigoare . sala vizitare informare ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI Nu este cazul 72 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.A1b . UTILIZARI ADMISE .C.A1b .cf. mica alimentatie publica. acolo unde sunt necesare din motive de siguranta. DUMBRAVENI________________________ ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR . .piscicultura.Z._________________________S.

. ._________________________S.curatatorii chimice.nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul natural al zonei .statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini.constructii provizorii de orice natura. FORME.depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice.activitati productive poluante. realizarea caselor de vacanta. ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE.se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare .cf.depozitare en-gros.cf. DIMENSIUNI . WATER PIN S. cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.U. DUMBRAVENI________________________ ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE Se interzic urmatoarele utilizari: . a locuintelor permanente sau a oricaror constructii care nu servesc functiunii de padure de agrement.este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie . . .dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor. . JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA . .lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente. .activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice.se interzice diminuarea suprafetelor impadurite. . SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE.L. . .R.depozitari de materiale refolosibile.C.studii de specialitate 73 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.studii de specialitate ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT . .Z.se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate. . desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora.

WATER PIN S. DUMBRAVENI________________________ ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR .se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei.studii de specialitate ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA.cf.circulatiile carosabile din interiorul statiunii vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor.ferma piscicola cu program de vizitare .toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele 74 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.cf.in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.cf. aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale. . utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare.aspectul exterior al cladirilor va tine seama de de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de covizibilitate si va particulariza prin expresie plastica adecvata functiunile respective._________________________S.U. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .Z.studii de specialitate ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE .cf.Hmax = P = 4.R.C. . . .A1b .normelor in vigoare ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR A1b .se va asigura accesul direct al masinilor de pompieri la obiectivele construite .L.0m ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR .A1a1-A1a3 .normelor in vigoare . imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor.se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere.circulatiile carosabile din interiorul zonei turistice vor fi insotite de piste pentru biciclete ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR . ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA . utilizand cu precadere materiale si tehnici locale de construire .

Z.1 75 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P. . . racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii. . gard viu SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. sa fie transparente sau. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa.R.U.L.C. . studiu de specialitate ARTICOLUL 14: IMPREJMUIRI. ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE Cf. ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) A1a – nu este cazul A1b – max 10% ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) A1a – nu este cazul A1b – max 0.se recomanda ca imprejmuirile spatiilor plantate. WATER PIN S.cu exceptia telecomunicatiilor speciale._________________________S. se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale. acolo unde sunt necesare din motive de siguranta. DUMBRAVENI________________________ moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice.data fiind intensitatea circulatiei pietonale.se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV. preferabil. .

DUMBRAVENI________________________ ZONA 7 : CIRCULA•II .Z. WATER PIN S.C.R.U._________________________S.Mihai Alexandru 76 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR – „ZONA DE AGREMENT – LACUL BLASOVA” FAZA P.se vor realiza cu respectarea legislatiei in vigoare Intocmit. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA .L. Urb.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful