Informatica Industriala CURS3

Curs 3 2.2.2 Token Ring Reţelel jeton în inel sunt în general utilizate în aplicaţii tehnice.

Principiul lor de funcţionare este prezentat în figura 2.13.
D Jeton A C A C A C D D

Cadru B D B D B

a
A C

b
A C

c

Jeton B

Jeton B

d

Figura 2.12

e

Să presupunem că staţia A doreşte să transmită un cadru staţiei C. Orice entitate de calcul care doreşte să transmită un cadru aşteaptă mai întâi să primească un jeton. Această stare este prezentată în fig. 2.12a, în care entitatea A aşteaptă primirea jetonului de la vecinul din amonte, adică entitatea D. La primirea jetonului, transmite cadrul, inserând în headerul acestuia adresa entităţii receptoare. Cadrul este trecut din entitate în entitate, fiind repetat de fiecare din acestea, până când una îşi recunoaşte adresa în header. Această entitate copiază cadrul, apoi îl transmite în continuare în inel (situaţia prezentată în fig. 2.12b). În plus, entitatea destinaţie setează biţii de răspuns (engl: Response Bits) aflaţi în coada cadrului. Când cadrul ajunge din nou la entitatea care l-a transmis în inel, aceasta nu îl mai transmite mai departe (îl scoate din inel, situaţie prezentată în fig. 2.12c). Staţia emiţătoare eliberează un nou jeton în funcţie de rata de transfer a reţelei. Pentru reţele lente, jetonul este eliberat după inspectarea biţilor de răspuns (fig. 2.12d). În cazul reţelelor rapide, jetonul este eliberat imediat după ultimul bit al cadrului transmis. Acest mod de lucru se numeşte cu eliberarea anticipată a jetonului (engl: Early (Token) Release) (fig. 2.12e). O structură tipică de reţea în inel este prezentată în figura 2.13a. Figurile 2.13b şi c prezintă componentele utilizate pentru conectarea entităţilor de calcul la mediul de comunicaţie. Cablul principal este în general format din perechi ecranate (engl: Screened Twisted Pair), realizând între componentel inelului legături punct la punct. Entităţile de calcul pot fi conectate la cablul principal direct, sau prin intermediul unui concentrator. Concentratorul se conectează direct la cablul principal şi asigură branşarea mai multor entităţi de calcul.

22

să-l elimine din inel. dacă entitatea este iniţiatoarea cadrului.13c. După cum se observă în fig. cum sunt: încapsularea şi decapsularea cadrelor. detecţia erorilor. încât atunci când unitatea decuplează de la inel echipamentul de calcul să asigure continuitatea transmisiei informaţiei în lungul cablului (fig.2. implementarea algoritmului 23 . modul inserat asigură rerutarea semnalelor recepţionate de la cablu prin unitatea MAC. Unitatea conţine un set de relee şi dispozitive electronice care asigură preluarea semnalelor de cablu. generarea secvenţei de control a cadrului FCS (engl: Frame Control Sequence).D D D C D C C D C C C Interfaţă MAC Protocoale Firmware C D C D C D a Perechea Rx b a Perechea Tx Perechea Rx Perechea Tx Cablu Cablu c Mod Bypass Figura 2.2. Inserţia unităţii de calcul este comandată de unitatea MAC de pe placa de reţea. Unitatea MAC este de asemenea responsabilă pentru o serie de operaţii.13 Mod Inserat 2. mod bypass).13 c. sau. Dacă entitatea de calcul nu este iniţiatoarea cadrului recepţionat. sau direcţionarea lor spre cablu. prin activarea ambelor perechi de relee din unitatea de conectare. unitatea MAC nu face altceva decât să repete la ieşire semnalele preluate de la intrare. Releele sunt astfel gândite. 2.1 Interfaţa de conectare la inel Unitatea de conectare la cablu C (engl: Trunk Coupling Unit) realizează interfaţa fizică cu mediul de comunicaţie. 2.

dacă I=1. Biţii de rezervare permit unei staţii 24 . SD şi ED.2 Formatul cadrelor Formatul cadrelor este prezentat în figurile 2. I şi E au valoarea 0. Câmpul control acces AC (engl: Access Control) conţine biţii de prioritate (PPP). deci ce tip de cadre va putea emite entitatea ce deţine jetonul. Biţii I şi E au următoarele semnificaţii: . Astfel. pentru a-i deosebi de secvenţele de date. Delimitatorii conţin secvenţe Manchester nevalide. Delimitatorul de start SD (engl: Start Delimiter) şi delimitatorul de sfârşit ED (engl: End Delimiter) sunt secvenţe speciale de biţi. Entitatea emiţătoare îl setează la 0.14a.bitul E este utilizat pentrudetecţia erorii. b şi c. cadrul este primul dintr-o secvenţă de cadre. iar dacă I=0. iar K un simbol de polaritate diferită decât simbolul precedent. care este codificat în cod Manchester. dar orice entitate care detectează o eroare în timp ce recepţionează sau repetă cadrul îl va pune la 1. Bitul T face diferenţa între un jeton (T=0) şi un cadru ordinar (T=1). Astfel J specifică un bit de aceeaşi polaritate cu simbolul precedent. a 1 SD 1 AC 1 AC 1 ED 1 FC 2/6 DA Jeton 2/6 SA <5000 INFO 4 1 ED 1 b 1 SD FCS FS Cadru Început cadru Zona utilizată pentru calcului FCS Sfârşit cadru c J K 0 J K 0 0 J K 1 J K 0 I 0 E SD F F Z Z Z Z Z Z I G 15/57 biţi adresă FC ED SA/DA P P P T M R R R 0 0 AC AC xx AC xx FS Figura 2. utilizaţi pentru a asigura transparenţa datelor. sau este un cadru intermediar. cadrul este unic sau este ultimul dintr-o secvenţă. . entitatea sursă va fi pusă în gardă în legătură cu apariţia unei erori.într-un cadru normal.Dacă AC face parte dintr-un jeton.în cadru jeton.MAC. Spre deosebire de restul cadrului. biţii jeton şi monitor (T. în anumite situaţii furnizează semnalele de ceas utilizate pentru codificarea şi decodificarea datelor în inel. Bitul monitor M este utilizat de entitatea care controlează inelul (monitorul) pentru a preveni ca un jeton să circule în mod continuu în jurul inelului. De asemenea.14 Sunt utilzate două formate de bază pentru cadre: unul pentru jeton şi celălat pentru cadrele de bază. 2. El se utilizează pentru a controla accesul la inel.2.M) şi biţii de rezervare (RRR). după cum se va arăta în continuare. . biţii de prioritate specifică prioritatea acestuia.2.

la trecerea unui cadru de date. Deci.să rezerve următorul jeton. unitatea MAC a sursei o înlocuieşte cu prioritatea cadrului aflat în aşteptare. jetoanele din inel sunt acaparate de staţii aflate în amonte).3 Transmisia cadrelor Înainte de a fi transmise. acestea pun A pe 1. ceea ce are ca efect convertirea jetonului într-o secvenţă de început de cadru normal. La recepţia jetonului de către entitatea care a făcut rezervarea. se aplică următorul algoritm: . acesta îl va accepta prin modificarea bitului jeton din AC la 1. entitatea care deţine jetonul. presupunând că nu există cadre cu prioritate mai mare în aşteptare. următorul jeton este generat la prioritatea rezervată. Câmpul de control al cadrului FC (engl: Frame Control) defineşte tipul cadrului. dacă o entitate copiază cadrul pune C pe 1.Când cadrul este recepţionat din nou din inel. 2. Apoi. unitatea MAC verifică valorile biţilor A şi C. La terminarea cadrului curent. conform figurii 2. entitatea sursă repetă aceşti biţi nemodificaţi. Dacă biţii respectivi au rezervat deja un cadru de o prioritate mai mare. unitatea MAC aşteaptă să recepţioneze un jeton cu o prioritate mai mică sau egală cu prioritatea cadrului pregătit pentru transmisie. Câmpul stare cadru FS (engl: Frame Status) este compus din două zone: biţii de adresă recunoscută A şi biţii de cadru copiat C. îl va elibera în inel cu această prioritate. Dacă această valoare este mai mare sau egală cu cea a cadrului pregătit pentru transmisie. unitatea MAC alipeşte restul cadrului . cadrul este emis în inel. sau dacă adresa există şi nu a putut copia cadrul. Apoi. entitatea sursă poate determibna dacă adresa destinaţie nu există sau entitatea de la acea adresă este oprită. Biţii FF specifică tipul cadrului. pentru a vedea dacă respectivul cadru a fost ignorat sau citit. cadru de date.2. sau respectiv dacă există şi a copiat cadrul. După aceasta. citeşte valoarea biţilor de rezervare din câmpul AC.2. Source Address) au aceeaşi semnificaţie ca şi în cazul protocolului CSMA/CD. după care eliberează jetonul în inel. Apoi. separă începutul de cadru.După formarea cadrului şi înainte de recepţionarea unui jeton potrivit (adică a unuia cu prioritate mai mică sau egală cu cea a cadrului pregătit) de fiecare dată când entitatea repetă în inel un cadru care nu îi este destinat. De asemenea. Biţii A şi C sunt puşi la 0 de către entitatea sursă. iar biţii ZZZZZZ sunt biţi de control. Astfel. 25 . datele sunt încapsulate de către unitatea MAC în format standard.Pentru a se asigura posibilitatea tuturor entităţilor să transmită cadre de prioritatea pregătită (deci de a se evita situaţia în care o entitate are de transmis un cadru. staţia nu mai poate face rezervarea. calculează şi ataşază valoarea FCS şi ataşază sfârşitul cadrului. Câmpul informaţii Info poate conţine atât date. retransformându-l în jeton. . Dacă cadrul este recunoscut de una sau mai multe entităţi din inel. prin scrierea priorităţii cadrului pe care doreşte să îl transmită în aceşti biţi. Dacă valoarea este mai mică.14. Secvenţa de control a cadrului FCS (engl: Frame Check Sequence) este un cod CRC pe 32 de biţi. cât şi informaţii de control MAC. sau cadru de control MAC. Cîmpurile adresă destinaţie şi adresă sursă DA. SA (engl: Destination Address.

Furnizează biţii A şi C nivelului superior Eliberează un jeton cu prioritatea corectă Prioritate jeton ≤ Prioritate cadru ? Setează rezervarea la valoare priorităţii cadrului D A expirat timpul de posesie a jetonului? Eliberează un jeton cu prioritatea corectă Figura 2. făcută de o altă entitate din inel.15. După expirarea timpului. respectându-se condiţiile: .15 Aşteaptă recepţia unui cadru D Jeton ? Activează rutina de transmisie Copiază conţinutul cadrului şi repetă cadrul în inel N Şterge cadrul memorat Cadrul este pentru această entitate ? Setează biţii A şi C Transmite cadrul nivelului superior. entitatea este obligată să elibereze jetonul.Există posibilitatea transmiterii mai multor cadre la deţinerea jetonului. Aşteaptă recepţionarea jetonului N Există cadru de transmis ? N N Prioritate rezervare < prioritate cadru ? Transmite cadrul. Distruge cadrul după revenirea din inel. Figura 2.nu a trecut un timp prestabilit de la recepţionarea jetonului.cadrul reîntors nu are o rezervare de prioritate mai mare. Schema logică a algoritmului de transmisie este prezentată în figura 2. . chiatâr dacă mai are de transmis.16 26 .

Pm specifică cea mai ridicată prioritate asociată cadrelor care aşteaptă să fie transmise de către entitatea în cauză. . Pm. Astfel ea va memora valoarea veche a priorităţii inelului (valoarea Pr) în Sr şi valoarea curentă (valoarea P) în Sx.Pm) şi R = 0 dacă entitatea mai are de transmis cadre cu prioritatea (valoarea Pm) mai mare decât prioritatea curentă a inelului (valoarea Pr) sau dacă valoarea curentă a Rr este mai mare decât prioritatea curentă. fiecare unitate MAC menţine două seturi de valori. respectiv rezervării pentru jetonul sau cadrul cel mai recent repetat în inel. Fiecărui cadru transmis la recepţionarea unui jeton utilizabil (de prioritate mai mică sau egală) i se asignează prioritatea în AC la valoarea Pr iar biţii de rezervare la 0.2.Cadrele cu prioritate mai mare sunt transmise primele în inel. unitatea MAC a entităţii destinaţie va modifica biţii A şi C în conformitate cu acţiunea execută asupra lui de destinaţie (cadru copiat sau neglijat).2. Al doilea set de valori conţine două stive. unitatea MAC a entităţii sursă generează un nou jeton cu: 1. Pentru revenirea la prioritatea iniţială a inelului sunt utilizate stive şi nu simplii regiştrii. Dacă bitul F specifică că este un cadru de control MAC (vezi paragraful 2. sau să-l transmită pur şi simplu mai departe în inel. sau după expirarea timpului. De asemenea. Pr şi Rr. După transmisia tuturor cadrelor de prioritate mai mare sau egală cu cea iniţială a inelului. 2. 2. el este copiat şi se execută activităţile specificate. P = Pr şi R = max( Rr. din adresele sursei şi destinaţei.2. să-l readucă la valoarea iniţială după transmiterea cadrelor de prioritate mai ridicată.5 Gestiunea priorităţilor Prioritatea asignată jetonului eliberat de o unitate MAC după ce aceasta a transmis cadrele este respectă un mecanism care trebuie să satisfacă următoarele: . unitatea MAC determină dacă trebuie să copieze cadrul.Pm) dacă entitatea nu mai are de transmis nici un cadru cu prioritatea (valoarea Pm) egală sau mai mai mare cu prioritatea curentă a inelului (valoarea Pr). Cum în al doilea caz entitatea ridică valoarea priorităţii inelului. Pr şi Rr reprezintă regiştrii de priorităţi (engl: Priority Registers) şi conţin valorile priorităţii.2. sau nu are o cerere de rezervare (valoarea Rr) mai mare decât prioritatea curentă. ea trebui să asigure şi mecanismul de revenire. Schema logică a algoritmului de transmisie este prezentată în figura 2.2. Primul set conţine trei variabile. Aceste cerinţe sunt satisfăcute pe baza biţilor P şi R din AC. pentru că entitatea respectivă poate fu nevoită să crească prioritatea inelului de mai multe ori (are cadre de priorităţi diferite de transmis) şi de fiecare dată trebuie să fie capabilă să readucă prioritatea inelului la valoarea precedentă. împreună cu un mecanism care impune oricărei entităţi de calcul care a ridicat nivelul de prioritate în inel. Sr şi Sx. De asemenea. P = max( Rr.16.2. utilizate ca mai jos. Pentru implementarea acestui protocol. prin identificarea secvenţei de start codificată în mod special. înainte de a reune cadru copiat în inel.6).Toate entităţile de calcul care doresc să transmită cadre de aceeaşi prioritate au acces egal la inel.4 Recepţia cadrelor Începutul unui cadru este recunoscut de unitatea MAC a fiecărei entităţi.2. 27 . Entitatea va deveni staţie de stocare (engl: Stacking Station).

Valorile conţinute în vârful stivelor Sx şi Sr sunt extrase şi. R = 0) POP Sx PUSH P în Sx Pr ≥ Rr / Pm Pr < Rr / Pm şi Pr < Sx Jeton (P = Pr. menţinută sau scăzută.18 28 . R = 0) PUSH Pr în Sr PUSH P în Sx Jeton (P = Pr. Noua prioritate a inelului (P) este memorată în Sx. P = Sr şi R = Rr (neschimbat) dacă valoarea reprezentată de biţii R este mai mică sau egală cu vârful stivei Sr. Jeton recepţionat cu P = Sx Rr ≤ Sr Jeton ( P = Sr. prcum şi modul de gestionare al celor două stive sunt prezentate în figura 2. Cadre în aşteptare. Prioritatea jetonului eliberat va fi dată de: 1.Diferitele valori asignate biţilor P şi R ai jetonului. iar entitatea îşi continuă activitatea ca staţie de stocare. 2.17. R = Rr ) POP Sx şi Sr Dacă Sx şi Sr sunt goale.18. se recepţionează un jeton cu P ≤ Pm Se transmit cadrele cu P = Pr şi R = 0 din coada de aşteptare Pr < Rr / Pm şi Pr = Sx Jeton (P = Pr. încetează stocarea Rr > Sr Jeton ( P = Rr. dacă ambele stive devin goale. entitatea îşi încetează activitatea ca staţie de stocare. P = Pr şi R = 0 dacă valoarea reprezentată de biţii R (conţinutul curent al registrului Rr) este mai mare decât valoarea din vârful stivei Sr.17 Unitatea MAC a staţiei de stocare va reclama orice jeton recepţionat cu o prioritate egală cu cea memorată în vârful stivei Sx. Apoi unitatea MAC va examina biţii R din câmpul AC pentru a determina dacă prioritatea inelului (prioritatea jetonului) trebuie crescută. R = Rr / Pm) Transmite jeton Figura 2. Aceste două operaţii sunt rezumate de figura 2. R = 0 ) PUSH P în Sx Continuă stocarea Transmite jeton Figura 2.

Aceste funcţii formează împreună funcţiile de gestiune a inelului şi ele sunt realizate prin emiterea de cadre speciale de control. să detecteze orice comportament anormal şi să execute operaţii de corectare a abaterilor de la funcţionarea normală. emise periodic de monitorul activ. UNA va fi folosită pentru monitorizare şi detecţia erorilor. 00000010 Beacon BCN Utilizat la localizarea întreruperilor din inel. Cadrele de control se deosebesc prin valoarea câmpului FC. faza de iniţializare este încheiată. aceasta va continua procedura de iniţializare. Dacă cadrul DAT se reântoarce la sursă cu A pe 0. respectiv trecerea jetoanelor şi a cadrelor AMP.6 Gestiunea inelului Problemele prezentate anterior se referă la transmisia/recepţia cadrelor şi a jetonului în cazul funcţionării normale a inelului. entitatea intră în starea de monitor în aşteptare (engl: Stanby Monitor) pentru a monitoriza în mod continuu buna funcţionare a inelului. 00000110 Stanby monitor present SMP Specifică existenţa unor monitoare în aşteptare. Iniţializarea Dacă o entitate doreşte să intre în inel.2. îl priveşte ca având originea la entitatea imediat precedentă în inel şi memorează adresa sursă ca fiind a vecinului imediat precedent UNA (engl: Upstream Neighbor’s Address). Nivelul reţea va încerca să rezolve conflictul de adrese şi va determina când entitatea poate să facă o nouă încercare de intrare în inel. Dar. cu A şi C puşi pe 0. 00000011 Claim Token CT Încercare de a deveni monitor. b. 00000100 Purge PRG Reiniţilazare inel. De asemenea.2.2. pune biţii A din cadru la 1. entitatea poate emite şi recepţiona normal cadre şi jetoane. a. Fiecare staţie va avea câte 2 timere care impun perioadele de time-out pentru trecerea jetoanelor şi respectiv a cadrelor AMP (ajungerea la 0 a timerelor). fiecare entitate din inel examinează câmpul DA şi dacă observă că are valoare egală cu propria adresă. Prima entitate din inel care va recepţiona acest cadru. Monitor în aşteptare Faza de iniţializare o dată încheiată. în timpul funcţionării normale. Dacă entitatea care a emis cadrul DAT îl reprimeşte cu A pe 1. Cu aceasta. În plus. inelul trebuie iniţializat şi setat înainte de operarea normală. putând exista următoarele: Valoare FC Nume Semnificaţie 00000000 Duplicate Address Test DAT Testează dacă două staţii au aceeaşi adresă. sau ieşirii din el. La recepţionarea acestui cadru. fără a afecta buna funcţionare a acestuia. Această procedură începe cu emiterea unui cadru DAT. Dacă jetoane sau 29 . informează despre această eroare nivelul reţea şi reintră în starea de aşteptare faţă de inel. ea va executa o secvenţă de iniţializare pentru a se asigura că în inel nu există nici o entitate cu aceeaşi adresă şi pentru a informa vecinul imediat următor că a (re)intrat în inel. cu biţii A din FS puşi la 0. toate entităţile active (care deţin jetonul) trebuie să poată monitoriza funcţionarea inelului. În plus. prin emiterea unui cadru SMP. 00000101 Active monitor present AMP Emis periodic de monitor pentru a-şi semnala prezenţa. orice entitate trebuie să aibă posibilitatea conectării la inel.

putând detecta apariţia unui defect: cum ar fi trimiterea continuă de jetoane de către o entitate. etc. ea impune ceasul propriu inelului. entitatea respectivă devine noul monitor activ. înseamnă că inelul a fost curăţat de orice cadru rezidual. prin difuzarea periodică de cadre AMP. deci entităţile vor emite cadru CT. . Dacă un monitor în aşteptare intrat în starea CT recepţionează un cadru CT cu câmpul SA conţinând propria adresă şi valoarea UNA egală cu propria UNA memorată. Astfel. adică se va produce fenomenul de time-out. numită staţie de balizare (engl: Beaconing Station). va emite în mod continuu 30 . deci entitatea ce recepţionează cadrul va trece din nou în starea de monitor în aşteptare. deci îşi va actualiza valoarea UNA.entitatea care raportează defectul. entităţile intră într-o procedură de diagnosticare a defectului. Apoi emite un cadru PRG. procedura de balizare va informa fiecare entitate din inel că protocolul de trecere a jetonului este suspendat . determină faptul că biţii A sunt 0. 2. Acesată procedură este executată de fiecare entitate din inel şi reiniţiată periodic de monitorul activ. Balizarea La apariţia unui defect major. deci orice altă entitate din inel va repeta mai departe cadrul. Domeniul de manifestare a defectului conţine: . pe lângă adresa sursei SA. entitatea imediat următoare monitorului activ. d. c. la recepţionarea cadrului AMP.entitatea imediat precedentă staţiei de balizare. înseamnă ca cadrul CT a parcurs cu succes întregul inel. rezultă că o altă entitate a devenit mai repede monitor activ. urmat la foarte scurt timp de emisia unui jeton.19a). În această stare. Ca şi consecinţă. înregistrând trecerea lui prin resetarea timerului asociat cadrului AMP. acesta intră în starea de solicitare jeton (engl: Claim Token). . numită balizare (engl: Beaconing). staţia de balizare fiind entitatea G (fig. va pune la 1 biţii A şi C şi va repeta cadrul în inel. la expirarea perioadei marcate de timerele AMP sau jeton. Când entitatea care este monitor activ recepţionează un cadru PRG având câmpul SA setat la propria adresă. În plus. Dacă un cadru CT recepţionat are valoarea SA mai mare decât adresa proprie a entităţii. Monitor activ Când entitatea reuşeşte să devină monitor activ. Fiecare cadru CT. după repetarea cadrului AMP va difuza un cadru similar SMP. citeşte valoarea UNA din ineriorul cadrului şi-şi actualizează valoarea proprie pentru UNA. întreruperea inelului. Fiecare entitate. Deci. înainte de a emite propriul jeton. Entitatea imediat următoare monitorului activ. Pune apoi biţii A şi C pe 1.cadre AMP nu sunt recepţionate periodic. entitatea transmite în mod continuu cadre CT şi inspectează câmpul SA al oricărui cadru CT recepţionat. fiecare entitate din inel va deveni un monitor în aşteptare. într-un timp dat de o perioadă de time-out a fiecărui monitor în aşteptare. pentru a elimina orice jeton sau cadru rezidual în inel. Să presupunem că apare un defect (o întrerupere) în mediul de transmisie dintre entităţile F şi G. deci timerele asociate din fiecare entitate vor ajunge la 0. În acest caz.mediul de comunicaţie dintre ele. entitatea imediat următoare acesteia va detecta un cadru SMP cu biţii A la 0. va conţine şi UNA. cadrele AMP vor lipsi din inel. Apoi entitatea îşi face cunoscută existenţa prin difuzarea unui cadru AMP. Dacă defectul persistă după emiterea cadrelor CT.

se poate observa că ordinea entităţilor în inel nu se modifică. unitatea de conectare la cablu. 2. entitatea intră în starea de monitor în aşteptare. pe lângă sarcinile arătate anterior. Dacă izolarea segmentului de cablu presupus defect nu dă rezultate. Dacă este recepţionat un cadru BCN cu propria adresă. Dacă apare fenomenul de time-out. O variantă des utilizată este cea în care apare un inel secundar redundant. încât să restabilească continuitatea inelului. este informat nivelul reţea şi transmisia încetează.19d. în fig. A B C D A B C D C C C C C C C C Inel redundant de aşteptare C H C G C F C E Domeniul defectului C H C G C F C E a A B C D A B b C D C C Segment defect C C C C C C C H C G C F C E C H C G C F C E c Figura 2.cadre BCN. În astfel de reţele. 2. fie până la recepţionarea unui cadru BCN. 2. trebuie să fie capabilă de a şunta tronsoane de cablu sau entităţi de calcul defecte. defectul o dată raportat. după cum se poate vedea în fig. Dacă se recepţionează un cadru BCN cu altă valoare a câmpului SA. Este demn de reţinut faptul că inelul redundant nu are nici o conexiune directă cu unităţile MAC ale entităţilor de calcul. la defectarea unui tronson.19b). releele unităţilor de cuplare a entităţilor G şi F sunt astfel acţionate.19a. De asemenea. pasul următor constă în izolarea compltă a entităţii G. În esenţă. Reţelele sunt astfel proiectate încât să nu conţină un singur inel.19c se arată cum poate fi şuntat domeniul defectului specificat în figura 2. Astfel. orientat în sens contrar inelului activ (fig. singura soluţie este reparaţia rapidă. 31 . se deduce că defectul a fost remediat şi entitatea intră în starea de solicitare jeton. fie până la expirarea unui timer.19 d În general. el are doar rolul de a asigura şuntarea unor tronsoane defecte ale inelului activ. fără a scoate vre-o entitate de calcul din inel. pentru că în acest caz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful