Curs 4. 2.2.3 Token Bus Al treilea tip de LAN standardizat de IEEE este jeton pe magistrală (engl: Token Bus).

Datorită caracterului determinist al metodelor MAC bazate pe jeton şi posibilităţii lor de a ierarhiza prioritar transmisia cadrelor, reţelele token bus sunt utilizate pe scară largă în reţelele industriale, pentru automatizarea proceselor de producţie, controlul proceselor, etc. În condiţii normale de funcţionare (absenţa erorilor), acest tip de reţele operează similar reţelelor token ring. Dar, datorită modului diferit de transmitere a mesajelor prin mediul de comunicaţie (difuzare în acest caz, secvenţial în cazul topologiei inel), vor exista o serie de deosebiri, în special în cazul procedurilor de gestiune a inelului. Procedurile similare nu vor fi descrise în continuare, insistându-se doar pe cele diferite. Figura 2.20 prezintă diferite aspecte legate de operaţiile şi componentele legate de reţelele token bus.
Cablu coaxial Modul interfaţă fizică Circuite de interfaţă şi control al modulaţiei Cablu interfaţă MAC/ fizic 1 celulă bit Bit 0 Bit 1

Unitate MAC Protocoale Firmware

a
>1 Preambul 1 SD 1 FC 2/6 DA

1 celulă bit

b
< 8191 Informaţii

1 celulă bit

2/6 SA

4 FCS

1 ED

Reţelele token bus utilizează în general cablu coaxial ca mediu de transmisie şi operează atât în bandă largă cât şi în bandă de bază modificată, cunoscută şi sub numele de bandă purtătoare (engl: Carrierband). Circuitele de modulaţie şi control prezentate în fig. 2.20a realizează următoarele funcţii: - codificarea datelor pentru transmisie (modulaţie); - decodificarea datelor recepţionate (demodulaţie); - generarea semnalului de ceas; Principiul de modulare al semnalului în bandă purtătoare este prezentat în fig. 2.20b. Astfel, un bit 1 va fi modulat ca un ciclu al unei unde sinusoidale, cu perioada egală cu o celulă bit. Un bit 0, va fi transmis ca două cicluri ale unei unde sinusoidale cu perioada egală cu o jumătate de celulă bit. Spre deosebire de transmisia în bandă de bază, pentru care un semnal de tip zgomot cumulează o infinitate de frecvenţe, transmisia în bandă purtătoare recunoaşte
32

c

Figura 2.20

se impune o lungime minimă a cadrelor. toate entităţile conectate la magistrală putându-l recepţiona în mod egal. 2.21 Toate entităţile de calcul conectate la magistrala comună şi care pot iniţia transmisii de cadre. Deci. la receptor este uşor de utilizat un filtru care să lase să treacă doar aceste două frecvenţe. blocând trecerea oricăror altora.3. P=C S=D A C P=B S=A P – Predecesor S – Succesor P=D S=C B P=A S=B D Figura 2. 00000001 Solicit_Succesor_1 SS1 Permite entităţilor să intre în inel. 00000011 Who_Follows WF Recuperare după pierderea jetonului. 00000010 Solicit_Succesor_2 SS2 Permite entităţilor să intre în inel. Acest fapt conferă transmisiei în bandă purtătoare o foarte mare imunitate la zgomote. 2. orice cadru este difuzat în mediul de comunicaţie.21 este prezentat modul operare al unei reţele token bus. Modul de operare al reţelelor token bus În fig.20b).doar două frecvenţe (corespunzătoare unei celule bit şi dublul acesteia). entitatea care a emis jetonul va iniţia o procedură de detectare a unui nou succesor. Din această cauză. dacă entitatea nu recepţionează răspuns de la nici un succesor. Fig. Dacă succesorul eşuează în acceptare jetonului. gestiunea priorităţilor jetoanelor. orice entitate de calcul va putea transmite cadre.1. o entitate care emite un cadru. În condiţii normale de funcţionare.20c. Protocolul furnizează de asemenea proceduri pentru iniţializarea şi gestiunea inelului. Jetonul este transmis. Protocolul impune următoarele tipuri de cadre pentru gestiunea inelului: Valoare FC Nume Semnificaţie 00000000 Claim Token CT Cere jetonul la iniţializarea inelului. 2. Să ne reamintim că în cazul protocolului CSMA/CD. trebuie să aştepte o fracţiune minimă de timp (engl: Slot Time) egală cu 2 * timpul de parcurgere al magistralei comune de la un capăt la altul + durata la entitate de procesare a cadrulu şi de generare a răspunsului pentru a fi sigură că nu a apărut o coliziune. utilizând un cadru jeton. după care va transmite jetonul succesorului (entitatea imediat următoare în inelul logic). El este aproape identic cu cel corespunzător protocolului token ring. sunt înlocuiţi cu codificări non-date speciale în bandă purtătoare (fig. până la atingerea unui număr prestabilit.2. Această procedură devine mai drastică. 2. Fiecare entitate trebuie deci să cunoască doar adresa succesorului din inelul logic. De asemenea. La recepţia jetonului de la predecesor (entitatea imediat precedentă în inelul logic). utilizând ca mediu de comunicaţie magistrala comună. sunt organizate într-un inel logic. 00000100 Resolve_Contention RC Rezolvă conflictul când mai multe 33 . acestea fiind completate cu câmpul de completare. similar protocolului token ring. jetonul este trecut de la o entitate din inelul logic la alta. dar biţii J şi K codificaţi special.20c prezintă structura unui cadru. de-a lungul inelului logic. Formatul cadrelor asociat protocolului token bus este prezentat în figura 2.

Fereastra de răspuns Este o procedură care se execută la intervale aleatoare de timp.1. Dacă după trimiterea jetonului emiţătorul detectează pe linie o rafală de zgomot. Dacă însă în această perioadă emiţătorul detectează un cadru valid. difuzează în mediul de comunicaţie un cadru Who_Follows cu adresa propriului succesor în câpul de date al cadrului. Dacă în continuare nu primeşte nici un răspuns. înseamnă că mai multe entităţi în avalul inelului sunt defecte. Permite entităţii să iasă din inel. După transmisia acestora.nici o altă entitate nu mai este funcţională. Dacă nu detectează transmisia nici unui cadru valid într-o fracţiune prestabilită de timp.1 Circulaţia jetonului La recepţionarea unui cadru jeton valid.2. Orice entitate validă care va recepţiona acest cadru va răspunde.2. pentru a detecta orice activitate care să-i confirme recepţionarea corectă de către succesor a jetonului şi faptul că acesta este activ. entitatea care îi trimite jetoanele. entitatea îşi încetează emisiile. 2. deci inelul logic va fi restabilit. emiţătorul presupune că jetonul a fost corupt în timpul transmisiei şi îl reemite. Are aceeaşi semnificaţie ca şi fracţiunea de timp 34 . Dacă detectează transmisia unui cadru valid. 2. Fereastra de răspuns este în esenţă. pentru a permite unor noi entităţi să intre în inel. Pentru aceasta. Dacă în această perioadă nu se mai întâmplă nimic pe linie. entitatea ascultă mediul. presupune implicit că jetonul a fost corect recepţionat de succesor. La recepţia acestui cadru. care este.3. entitatea care nu-şi mai găsea succesorul va obţine adresa unui nou succesor. intervalul de timp a cărui scurgere trebuie aşteptată de o entitate după transmiterea unui cadru. pentru a detecta orice altă entitate activă conectată la el. cu care va stabili o legătură logică. pentru aşteptarea răspunsului. orice entitate transmite cadrele care le avea în coada de aşteptare. . dar continuă să asculte mediul. în mod normal. Astfel. entitatea emiţătoare presupune că acesta e defect şi lansează procedura de stabilire a unui nou succesor. Entitatea a cărei predecesor are adresa conţinută în câmpul de date al cadrului. Dacă entitatea nu recepţionează nici un răspuns la cadrul Who_Follows repetă pentru a doua oară cadrul. şi va trimite un cadru Solicit_Succesor. Dacă nici la această a doua încercare nu primeşte vre-un răspuns. Acelaşi lucru este presupus şi în cazul recepţionării în cele 4 fracţiuni de timp a unei rafale de zgomot. presupune că succesorul a recepţionat corect jetonul. intră în execuţia unor proceduri corective.3.2. sau un cadru cu câmpul FCS incorect.mediul de comunicaţie s-a întrerupt. După emisia jetonului. Dacă după repetarea celui de al doilea jeton şi a succesiunii de monitorizare a mediului de comunicaţie pentru 4 fracţiuni succesorul nu răspunde. având în câmpul DA propria adresă. va răspunde trimiţându-şi propria adresă într-un cadru Set_Succesor. trece jetonul succesorului din inelul logic. acesta continuă să asculte linia pentru maximum 4 fracţiuni de timp.00001100 Set_Succesor SS entităţi vor să intre simultan în inel. fiecare entitate de calcul compară adresa din câmpul de date cu adresa propriului predecesor. eliminând entitatea defectă. entitatea deduce că s-au produs unul din următoarele trei evenimente: . pe baza unei proceduri numită fereastră de răspuns (engl: Response Window). . În acest caz.s-a întrerupt propria legătură cu mediul de comunicaţie.

În acest caz. Astfel. Apoi. la intervale aleatoare de timp. alegerea făcându-se pe baza primilor doi biţi din adresa entităţii. înseamnă că altă entitate a emis un cadru Claim_Token mai lung. Dacă mediul rămâne de fiecare dată tăcut. Detectând că mai multe entităţi satisfac condiţiile şi doresc să intre în inel.1. amânând tentativa de intrare în inel până la deschiderea unei noi ferestre. După transmiterea cadrului. entitatea va intra în faza de iniţializare. entitatea îşi întârzie cererea de intrare. ori de câte ori detectează o transmisie. timerul de inactivitate va marca un eveniment de time-out. vor răspunde entităţile care doresc să intre în inel şi care au adresa cuprinsă între valorile SA şi DA. Dacă mai multe entităţi cu adrese cuprinse între SA şi DA vor dori simultan să intre în inel.3. Dacă printrun incident. Dacă în schimb entitatea nu detectează nici un cadru pe magistrală. ascultă mediul şi. ele vor răspunde simultan. La acest cadru.asociată protocolului CSMA/CD. Entitatea emiţătoare 35 . Dacă însă nu sesizează nici o activitate. ca toate entităţile care doresc să intre în inel să o poată face într-un timp finit. În acest moment. 2. dacă sesizează existenţa unei transmisii. până la utilizarea tuturor biţilor din adresă. Iniţializarea Fiecare entitate de calcul conectată la magistrală ascultă mediul de comunicaţie şi. entitatea va genera în sfârşit jetonul. prin emiterea unui cadru Set_Succesor. ascultând linia pentru o perioadă aleasă aleator de 0. ea repetă operaţia de emisieascultare utilizând ca bază de generare a lungimii cadrului următorii doi biţi din adresă. Pentru evitarea generării mai multor jetoane. în cursul operării normale o entitate pierde jetonul. ea va răspunde cu o cerere de a deveni noul succesor al entităţii sursă în inelul logic. prin memorarea adresei ei ca adresa succesorului propriu şi oferirea jetonului. difuzând un cadru Claim_Token. fiecare entitate mai aşteaptă o fracţiune de timp. Fiecare cadru Solicit_Succesor specifică adresele DA (adresa succesorului curent) şi SA şi este transmis de toate entităţile care deţin jetonul. deci cadrele de răspuns vor fi corupte. entitatea care ascultă mediul renunţă la a mai genera jeton. toate entităţile aflate în conflict trec în aşteptare. se poate spera. entitatea sursă trebuie să iniţieze o procedură de arbitraj. La recepţia acestui cadru. ea va aştepta pe durata acesteia recepţia unui răspuns. Valoarea acestui număr întreg poate fi 0. sau jetonul în caz că nu au mai existat alte cereri. şi aşa mai departe.2. se urmează procedura de mai jos. face o nouă tentativă.3. pentru a-şi stabili propriul succesor. entitatea sursă difuzează un cadru Resolve_Contention. resetează la o valoare prestabilită un timer. Când o entitate transmite un cadru Solicit_Succesor (deschide o fereastră de răspuns). În acest caz. Când acest cadru va fi recepţionat de prima entitate. Fiecare potenţial generator de jeton trimite un cadru Claim_Token. numit timer de inactivitate (engl: Inactivity Timer). având lungimea câmpului “Informaţii” egală cu un număr întreg de fracţiuni de timp. 4 sau 6.2 sau 3 fracţiuni de timp. Dacă pe perioada de aşteptare detectează orice activitate pe linie. care este o variantă a algoritmului de regresie exponenţială binară. Cum accesul la magistrală este nelimitat din punct de vedere fizic. datorită coliziunii. urmînd să primească un nou cadru Resolve_Contention în caz că conflictul persistă. aceasta va permite intrarea în inel al celei de a doua. Dacă o entitate cu adresa cuprinsă între valorile SA şi DA din cadru doreşte să intre în inel. pot exista mai multe entităţi care vor marca eroarea de time_out şi vor genera simultan cadre Calim_Token. 2.

clasa 0 – mesaje asociate încărcării programelor. o metodă mai corectă este ca. dacă THT nu a expirat. Gestiunea priorităţilor În cazul protocolului token bus. 2. 4 şi 6. Acest timer acţionează asupra unei variabile. sunt direct proporţionale cu numărul de cadre. De asemenea. clasa 6 având prioritate maximă. respectând algoritmul de mai jos. Se presupune de asemenea că entităţile 9 şi 1 emit doar cadre de prioritate superioară.a jetonului va continua apoi procesul de iniţializare utilizând fereastra de răspuns. entitatea va transmite toate cadrele de prioritate ridicată. etc. numite clase de prioritate (engl: Priority Classes). Pentru simplitate.22. Pentru ilustrarea mecanismului. Dacă însă diferenţa este 0 sau negativă. Deci. Astfel.clasa 6 – mesaje urgente. în ordinea descrescătoare a priorităţii. să presupunem că lungimea cadrelor este constantă. având în câmpul “Informaţii” adresa propriului succesor. o entitate poate transmite orice cadru. Apoi transmite fiecare cadru de prioritate ridicată. entitatea transferă valoarea TRT în THT şi aduce la 0 variabila TRT.clasa 4 – mesaje corespunzătoare acţiunilor uzuale de control. transferului de fişiere. . la această trecere a jetonului entitatea nu poate transmite nici un cadru de prioritate scăzută. până când valoarea TTRT este antinsă. legătura logică se va reface. Apoi. cea mai simplă metodă ar fi ca o entitate să nu răspundă atunci când procesează jetonul. aceasta pasează jetonul entităţii succesoare. deci valorile diferiţilor timpi asociaţi gestiunii priorităţilor.2.4. . care marchează timpul scurs de la recepţia precedentului jeton. la recepţia jetonului.clasa 2 – mesaje asociate rutinelor de colectare a datelor în vederea înregistrării. Apoi. cum ar fi cele corespunzătoare alarmării în cazul situaţiilor critice precum şi funcţiile de control asociate acestora. La primirea jetonului.3. Pe lângă cele două timere prezentate mai sus. deci pur şi simplu să-l paseze mai departe. 2. Pentru ieşirea din inel. numită perioada de rotaţie a jetonului TRT (engl: Token Rotation Time). până la expirarea HP-THT. . Dar. fiecare entitate mai menţine un timer. utilizarea tipică a acestor clase ar putea fi: . va transmite cadrele de prioritate joasă. incrementând simultan valoarea TRT şi calculând simultan diferenţa între o valoare fixă de timp. entitatea să aştepte până recepţionează jetonul şi să trimită predecesorului său un cadru Set_Succesor. în principiu. până la atingerea de către TRT a valorii TTRT. Fiecare entitate conţine două timere care controlează transmisia cadrelor: timerul jetoanelor THT (engl: Token Hold Timer) şi timerul jetoanelor prioritatre HPTHT (engl: High Priority –Token Hold Timer). să considerăm exemplul din fig. iar 36 . precum şi a gestiunii inelului. există precizate 4 nivele de prioritate. exemplul presupune existenţa doar a două clase de prioritate. pentru a permite şi celorlalte entităţi să se alăture inelului logic. Deci. Cel de-al doilea timer controlează transmisia jetoanelor de prioritate ridicată. 2. Cum acest tip de protocol este utilizat în general la aplicaţii de automatizare şi control al proceselor. transmite cadre de prioritate inferioară. numită perioada ţintă de rotaţie a jetonului TTRT (engl: Target Token Rotation Time) şi valoarea curentă a TRT. Dacă după transmiterea cadrelor de prioritate ridicată această diferenţă este pozitivă. pentru a asigura ca toată lărgimea de bandă a magistralei (capacitatea inelului) este împărţită între toate entităţile. respectiv 0. eliminând din inel entitatea în cauză.

deci după ce jetonul s-a rotit o dată cât de repede este posibil. Fiecare linie reprezintă o rotaţie a jetonului. Valoarea TTRT este fixată la 8 cadre.entităţile 7 şi 5 emit doar cadre de prioritate inferioară. Să presupunem că toate transmisiile încep după o perioadă de inactivitate. Valorile etichetate XMIT reprezintă numărul de cadre transmise de entitate de fiecare dată când primeşte jetonul. să presupunem că întârzierile datorate propagării pe linie sunt neglijabile în raport cu 37 . magistrală fizică 9 7 inel logic 5 1 Rotaţie je to n 0 TRT XMIT TRT XMIT TRT XMIT TRT XMIT 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 3 8 8 3 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 11 3 8 3 6 3 8 3 8 3 6 3 8 3 5 3 6 1 9 0 6 3 9 8 4 5 8 6 8 8 6 8 11 5 6 0 8 0 8 2 6 0 8 0 8 2 6 0 8 3 5 4 4 0 9 0 0 8 2 6 0 8 0 8 2 6 0 8 0 8 2 6 0 1 3 5 4 5 0 3 3 3 3 3 3 3 0 0 1 2 1 Valorile corespunzătaoare etichetei TRT sunt perioadele de rotaţie a jetonului măsurate de entitatea respectivă. pentru rotaţia precedentă a jetonului. De asemenea. ori de câte ori este posibil.

o entitate poate transmite 3 cadre de prioritate ridicată.4 Standarde de protocoale Standardele aferente nivelului fizic şi al legăturii de date în contextul modelului OSI ISO.a. La rotaţia 2. La primirea jetonului. după care va transmite jetonul entităţii 7. pe când cele de prioritate scăzută doar atunci când apare o capacitate de rezervă a inelului virtual. adică entitatea 7 va fi blocată. De asemenea.3 LAN fără fir Toate tipurile de reţele prezentate anterior se referă la reţele utilizând ca mediu de transmisie cabluri coaxiale sau torsadate. deci TTRT-TRT=8-6=2. cum jetonul este transmis rapid de fiecare entitate. deci va fi inhibată transmisia de cadre. 2. după care va trece jetonul entităţii 5. În cazul 38 . care asigură conectarea entităţilor prin semnal radio. la recepţia jetonului. 2.a. entitatea 9 va marca TRT=3+5+0+3=11 şi va transmite trei cadre de prioritate ridicată. ea va trece jetonul entităţii 5. La primirea jetonului. fiecare corespunzând unui tip de protocoale MAC. este telefonia celulară. entitatea 9 va marca TRT=3+0+2+3=8 şi va transmite 3 cadre de prioritate ridicată. Aceasta va marca TRT=3+2+3=8 (cele 3 cadre emise de ea. pe o distanţă de 50-100m în jurul lor. prin acest mecanism de gestiune a priorităţilor. Conectarea se face prin intemediul unor unităţi portabile de acces. entitatea 7 va marca TRT=0+2+3+3=8. dar de WAN de această dată. care nu sunt supuse constrângerilor asupra diferenţei TTRT-TRT. Aceasta va marca TRT=3+5=8.m. La rotaţia 1. entitatea 1 va marca TRT=3+0+0+3=6. Entitatea 7 va marca TRT=3 (datorită transmisiei de la ultima recepţie a jetonului a celor 3 cadre de către entitatea 9). cadrele prioritare sunt transmise fără constrângeri. entitatea 5 nu va putea transmite nici un cadru de prioritate scăzută. va trimite trei cadre de prioritate ridicată şi va trece jetonul entităţii 9. Cum TTRT-TRT=8-8=0.m. Alternativ. O aplicaţie tipică de interreţea.X. în cadrul rotaţiei 10 entitatea 9 are mai puţine cadre prioritare de transmis. entităţile de calcul pot fi interconectate fără a utiliza cabluri ca mediu fizic de interconectare. fie HP-TRT astfel încât. În general astfel de reţele utilizează entităţi de calcul care accesează servere ataşate unor LAN cablate. presupunem că temporar entitatea 1 nu are de transmis cadre de prioritate ridicată şi astfel. deci ea va trece jetonul entităţii 1. Deci. şi transmite trei cadre de prioritate ridicată.perioada de transmisie a unui cadru. La rotaţia 3. deci TTRT-TRT=8-11=-3.d. cele 3 emise de entitatea 9 şi cele 2 emise de entitatea 5) şi va transmite 3 cadre de prioritate ridicată. În concluzie. ş. La rotaţia 8. Entitatea 1 va marca TRT=3+5+0=8. Aceasta va marca TRT=2+3+3+0=8. entităţile 7 şi 5 pot transmite mai multe din cadrele de prioritate joasă pe care le au în coada de aşteptare. Aceasta va marca TRT=0+3+3+0=6. La rotaţia 0. deci şi pentru această entitate transmisia va fi inhibată. după care va transmite jetonul. deci entitatea 5 va transmite 2 cadre de prioritate scăzută şi va trece jetonul entităţii 1. Acest standard defineşte o serie de protocoale. trimiţând jetonul entităţii 5. Similar.d. fără să emită nimic. sunt definite de standardul IEEE 802. toate valorile sunt 0. ş. entitatea 7 va putea transmite TTRT-TRT=8-3=5 cadre de prioritate scaăzută. Aceasta va avea TR=5+0+3+3=11. entitatea 9 va avea TRT=0 (timpul de transmisie este considerat cvasinul) şi la recepţia jetonului va transmite 3 cadre de prioritate ridicată.

oferite subnivelului LLC.3 ⇔ ISO 8802.IEEE 802. . Legătura dintre modelul OSI ISO şi standardele IEEE este prezentată în fig.11: Lan fără fir.MA_UNITDATA.2: LLC.4: Token Bus.confirm MA_UNITDATA.request MA_UNITDATA. Token Bus. Nivelul reţea LLC IEEE 802 802. Standaredele IEEE sunt: . Nivel LLC a Nivel MAC Nivel LLC MA_UNITDATA. Standardele ISO echivalente se obţin adăugând cifra 8 la începutul standardului IEEE.24 .IEEE 802.3.23 În general.confirm Modul de utilizare a acestor primitive este ilustrat în diagrama temporală din fig. 2.4 802. Standade similare a emis şi ISO. fără fir). prin intermediul unor circuite specializate. pe lângă subnivelul MAC. numit subnivelul de control al legăturii logice LLC (engl: Logical Link Control). De exemplu.IEEE 802.reţelelor locale. care la rândul lui furnizează nivelului reţea informaţii independente de mediul fizic şi MAC.indication MA_UNITDATA.request MA_UNITDATA. Şi protocolul aferent acestui subnivel este specificat în standardul IEEE 802.IEEE 802.1 Serviciile subnivelului MAC Indiferent de tipul subnivelului MAC utilizat (CSMA/CD.indication .MA_UNITDATA.request . IEEE 802.IEEE 802. Primitivele oferite de serviciile utilizator sunt: .2 802. .MA_UNITDATA.5: Token Ring. sunt definite un set de servicii utilizator standard.3 802. .11 MAC Fizic Nivelul legăturii de date Nivel fizic ISO OSI Mediu de transmisie Figura 2.4.23.confirm 39 Figura 2.indication b MA_UNITDATA. care ascunde pentru acesta diferenţele datorate diferitelor standarde MAC.5 802. Token Ring. Modalităţile lor diferite funcţionare sunt preluate de către LLC.24. 2.X. 2.3: CSMA/CD. diferitele nivele fizice şi MAC sunt impementate în firmware. nivelul legăturii de date mai conţine un subnivel de interfaţă cu nivelul reţea. .

.MA_UNITDATA.request va conţine următorii parametri: adresa destinaţie (individuală. În general. primitiva de confirmare indică faptul că entitatea MAC a emis cu succes primitiva de indicare către entitatea de la distanţă (varianta b). 40 . când de exemplu se utilizează un protocol cu implementarea priorităţilor. conform figurii 2. Aceasta nu este generată de subnivelul LLC al entităţii corespondente.request asociate.2 Serviciile subnivelului LLC Serviciile utilizator oferite de subnivelul LLC se bazează pe protocolul HDLC. 2.r (PDU) L_DATA.r (NPDU) Figura 2. pentru a transmite unităţile de date corespunzătoare protocolului LLC aparţinând unei entităţi de calcul.request şi L_DATA.25 Primitiva L_DATA. Acesata din urmă reprezintă unitatea de date a protocolului nivelului reţea NPDU (engl: Network Layer Protocol Data Unit). care va fi descris în capitolele următoare. primitiva de confirmare specifică utilizatorului dacă protocolul local MAC a recepţionat sau nu cu succes transmisia cererii către entitatea corespondentă.i (PDU) MA_UN.25. În caz de eşec. o unitate de date a serviciului PDU (engl: Protocol Data Unit = datele care urmează să fie transferate subnivelului LLC corespondent) şi clasa dorită de servicii asociate unităţii de date. aşteptând confirmarea transferului. În cazul confirmării la distanţă.idication. de grup sau de difuzare). parametrii primitivei indică cauza acestuia. fără a mai verifica dacă cererea a fost transmisă corect către aceasta (varianta a).MA_UNITDATA. . subnivelului LLC pereche din entitatea destianţie. În cazul confirmării locale.În diagramă este prezentat modul de utilizare a primitivelor.i (PDU) MA_UN. Acestea din urmă sunt utilizate în cazul Token Ring şi Token Bus. adresa destinaţie şi unitatea de date a serviciului.confirm include parametrii care specifică succesul sau eşecul primitivei MA_UNITDATA. Această confirmare se poate face în două moduri: local sau la distanţă. care specifică dacă a preluat corect (varianta cu confirmare locală) sau a transmis corect (varianta cu confirmare la distanţă) cererea.i (NPDU) L_DATA. Fiecare primitivă are asociaţi parametrii. Entitatea sursă va emite o cerere de transfer prin intermediul primitivei de cerere.r (PDU) L_DATA.request are asociaţi ca parametrii: adresa sursă. în cazul reţelelor locale. se utilizează primitivele L_DATA.r (NPDU) LLC MAC LLC Nivel reţea MA_UN. ci de subnivelul MAC propriu. Entitate sursă Entitate destinaţie Nivel reţea L_DATA.4.i (NPDU) MA_UN.

Apoi (în cazul unei reţele Token Bus spre 41 . Acestea sunt utilizate pentru transmiterea informaţiilor între nivele.request MA_UNITDATA. Apoi adaugă NPDU din aceeaşi primitivă.request L_DATA.indication DA Nivelul legăturii de date Servicii MAC SA Clasa serviciului Indicator lungime PDU Protocol MAC Preambul SFD DA SA PDU FCS Nivel fizic Figura 2.indication DSAP + DA SSAP + SA Clasa serviciului Indicator lungime NPDU Servicii LLC Protocol LLC PDU DSAP SSAP NPDU MA_UNITDATA.26 Subnivelul LLC citeşte adresele punctelor de acces ale serviciilor internivel sursă şi destinaţie din cei doi parametri asociaţi primitivei L_DATA. Nivel Reţea NPDU Protocol nivel reţea L_DATA. formând un pachet care este plasat nivelului MAC. Acesta preia pachetul şi îl inserează în câmpul de date al unui cadru.Adresele sursă şi destinaţie se obţin prin concatenarea adreselor MAC ale entităţilor cu adresele punctelor de acces ale serviciilor internivel SAP (engl: Service Access Point). Interacţiunea dintre LLC şi MAC este prezentată detaliat în figura 2.26.request şi îi inserează in headerul unui PDU LLC.

Informaţiile pentru încapsularea cadrului sunt preluate din parametrii primitivei MA_UNITDATA. Cadrul va fi apoi transmis nivelului fizic. aceleaşi proceduri vor fi executate în sens invers. 42 . câmpul SFD şi calculează şi asociază secvenţa de control FCS.request. La recepţie. adresa destinaţie. care prin intermediul mediului de comunicaţie îl va preda la destinaţie.exemplu) asociază acestuia preambulul. adresa sursă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful