MEDICINA DE FAMILIE

CUPRINS

1. PROBLEMELE MEDICALE CU CARE ESTE CONFRUNTAT MF 2. SERVICIILE PE CARE LE ACORDA MF 3. FACTORII CARE DETERMINA PARTICULARITATILE MF 4. PARTICULARITATILE CONSULTATIEI DE MF 5. PARTICULARITATILE DIAGNOSTICULUI 6. PARTICULARITATILE TRATAMENTULUI IN MF 7. CUNOSTINTELE SI DEPRINDERILE NECESARE MF 8. ASISTENTA MEDICALA A OMULUI SANATOS 9. ACTIVITATEA PREVENTIVA IN MF 10.TRATAMENTE PALIATIVE 11.ASISTENTA MEDICALA A FAMILIEI 12.MANAGEMENTUL IN MF 13.RELATIILE MF CU CASA DE ASIGURARI

1

PROBLEMELE CU CARE ESTE CONFRUNTAT MEDICUL DE FAMILIE Fiind medicul de prim contact, care asigura accesibilitatea nediscrimatorie la asistenta medicala a populatiei, dar si cel care asigura continuitatea asistentei medicale, la medicul de familie (mf) poate sa vina orice bolnav, cu orice boala. Avand in ingrijire anumite grupe de populatie, la mf poate sa vina de asemenea si indivizi sanatosi. Realitatea arata insa, ca desi la mf poate sa vina orice individ, cu orice problema medicala, el este confruntat mai frecvent cu anumite probleme. Problemele cu care este confruntat mf pot fi analizate din foarte multe puncte de vedere. 1. Dupa natura curativa sau profilactica a problemelor 2. Dupa caracterul acut, sau cronic al bolilor 3. Dupa simptomele acuzate de bolnav 4. Dupa bolile prezentate 5. Dupa aparatele sau organele interesate 6. Dupa implicarea factorilor sociali 7. Dupa varsta, dupa gravitatea bolii, etc. 1. Pe langa problemele curative, care ii ocupa majoritatea timpului, mf este confruntat si cu probleme profilactice, asa cum ar fi: a. Preventia primara, de prevenire a bolior prin itermediul examenelor de bilant, pentru identificarea si combaterea factorilor de risc si prin intermediul educatiei sanitare. b. Preventia secundara de depistare cat mai precoce a bolior, prin intermediul examenelor de bilant si al screening-urilor c. Preventia tertiara de prevenire si combatere a complicatiilor, prin aplicarea unui tratament cat mai corect al bolior. 2. Desi structura solicitarilor poate sa varieze de la o colectivitate la alta, s-a constatat ca: a. 40-50% dintre bolnaqvii care se prezinta la mf au o boala acuta b. 40-50% au o boala cronica c. 10-15% au o urgenta medicala 3. Din punct de vedere al simptomelor acuzate de bolnav, s-a constatat ca cele mai frecvente semne si simptome sunt: a. Durerile cu diferite localizari, ( musculare, articulare, abdominale, toracice, lombare, cefaleea si otalgia ). b. Tusea c. Febra d. Diareea
2

Dispneea Eruptiile cutanate Ametelile Tulburarile genito-urinare Tulburarile organelor de simt Tulburarile psihice ( depresia, anxietatea, tulburarile de somn, tulburarile de memorie ). 4. Bolile cu care este confruntat cel mai frecvent mf sunt reprezentate in general de: a. HTA b. Cardipatia ischemica c. Infectiile acute ale cailor respiratorii superioare d. Diareea acuta e. Infectiile urinare f. BPCI g. Obezitatea h. Diabetul zaharat i. Ulcerul gastro-duodenal j. Bolile reumatice 5. Dupa aparatele sau organele interesate, mf are de-a face de obicei cu boli care intereseaza: a. Aparatul respirator b. Aparatul digestiv c. Aparatul cardio-vascular d. Aparatul genito-urinar e. Pielea f. Sistemul nervos si organele de simt g. Sistemul osteo-articular 6. Dupa imlicarea factorilor sociali, mf poate avea de-a face cu problemele in care predomina factorii biologici, dar si cu probleme in care predomina factorii sociali asa cum ar fi: a. Alcoolismul b. Consumul de droguri c. Familiile dezorganizate d. Batranii abandonati e. Dificultatile socio-economice De remarcat ca problemele cu care este confruntat mf depind de incidenta si de prevalenta bolilor, precum si de situatia socio-economica a colectivitatii respective. Cu cat o boala are incidenta sau prevalenta mai mare, cu atat ea va solicita mai mult mf.
3

e. f. g. h. i. j.

SERVICIILE PE CARE LE ACORDA MEDICUL DE FAMILIE Pentru a-si putea indeplini functiile pe care le are in sistemele de sanatate, precum si pentru a rezolva problemele extrem de variate si de complicate cu care este confruntat, mf trebuie sa asigure o serie de servicii, care pot fi grupate in: 1. Servicii profilactice 2. Servicii curative 3. Servicii speciale 4. Activitati de management 1. Serviciile medicale preventive constau in: a. Supravegherea starii de sanatate a populatiei b. Prevenirea imbolnavirilor c. Prin identificarea si combaterea factorilor de risc d. Examenele medicale de bilant e. Anchetele epidemiologice f. Activitatile de preventie specifica g. Vaccinari, prevenirea rahitismului, a gusei endemice, a anemiei feriprive, etc. h. Educatia sanitara a populatiei i. Preventia secundara j. Prin depistarea precoce a bolilor k. In cadrul consultatiilor curente l. Examenelor de bilant m. Actiunilor de screening n. Preventia tertiara o. De prevenire si de combatere a complicatiilor p. Promovarea sanatatii q. Prin prevenirea imbolnavirilor r. Prin cultivarea factorilor sanogenetici 2. Serviciile medicale curative constau in: a. Asigurarea accesibilitatii nediscriminatorii a populatiei la asistenta medicala b. Acordarea asistentei medicale curente c. Examenul clinic integral al bolnavului d. Stabilirea diagnosticului clinic e. Adoptarea deciziei initiale f. Stabilirea gravitatii bolii g. Selectionarea bolnavilor care trebuie trimisi la specialist
4

h. Colaborarea in timp util cu specialistii de profil i. Stabilirea obiectivelor terapeutice j. Efectuarea tratamentului prespitalicesc k. Internarea in timp util a urgentelor in spital l. Supravegherea tratamentului m. Prevenirea si combaterea complicatiilor n. Imbunatatirea calitatii vietii 3. Serviciile medicale speciale constau din: 3.1. Ingrijirea gravidei 3.2. Ingrijirea copilului 3.3. Ingrijirea batranului 3.4. Patologia sociala 3.1. Ingrijirea gravidei urmareste: a. Depistarea precoce a sarcinei b. Identificarea si combaterea factorilor de risc generali, obstetricali, bolilor cronice preexistente, a bolilor care apar in timpul sarcinii c. Stabilirea gradului de risc d. Efectuarea investigatiilor paraclinice e. Efectuarea controalelor periodice f. Colaborarea cu medicul ginecolog g. Respectarea conditiilor igienico-sanitare h. Prevenirea anemiei feriprive, a rahitismului si efectuarea vaccinarilor corespunzatoare i. Stabilirea datei probabile a nasterii 3.2. Ingrijirea copilului urmareste: a. Aprecierea starii de sanatate a nou-nascutului b. Identificarea si combaterea factorilor de risc c. Depistarea eventualelor boli d. Asigurarea conditiilor igienico-sanitare e. Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare f. Promovarea alimentatiei la san g. Supravegherea dezvoltarii psihomotorii h. Efectuarea examenelor de bilant la 1, 2, 4, 6, 9, 12, 18 luni i. Efectuarea vaccinarilor corespunzatoare j. Prevenirea rahitismului si a anemiei feriprive k. Educatia sanitara a copilului 3.3. Ingrijirea batranului urmareste: a. Evaluarea varstei biologice b. Incetinirea procesului de imbatranire c. Efectuarea examenelor de bilant
5

Coordonarea relatiilor cu celelalte unitati medicale d. Identificarea si combaterea factorilor de risc e. asa cum ar fi: a. el trebuie sa desfasoare o activitate de management in urmatoarele domenii: a. Tocmai datorita faptului ca asigura accesibilitatea nediscriminatorie la asistenta medicala a populatiei si rezolva singur. in 8-9% din cazuri are nevoie de ajutorul specialistilor de profil. Familiile pasagere. Colaborarea cu alte institutii si organizatii care au ca obiect de activitate sanatatea populatiei e. Asigurand accesibilitatea nediscriminatorie a popultiei la asistenta medicala. Administrarea cabinetului h.4. Gestionarea fondurilor financiare j. cu o cheltuiala minima. Performantele obtinute de mf. Supravegherea medicala a pacientilor cu probleme sociale deosebite. Infiintarea. 4. In acest sens. Sustinerea psihologica a batranului j. Efectuarea tratamentului corespunzator h. Activitatea de management. Coordonarea echipei de lucru c. Managementul informatiilor f. Spre deosebire de specialistii din spital. Managementul pacientului g. Consumatorii de droguri e. 6 . Managementul calitatii 5. Somerii f. Prevenirea si combaterea complicatiilor i. dotarea si incadrarea cabinetului b. mf joaca un rol foarte important in sistemele de sanatate moderne. etc. Batranii sau copii abandonati c. iar 1-2% din bolnavi ii trimite la spital. Depistarea bolilor cronice g. fara venituri. aproximativ 80-90% din problemele medicale curente ale pacientilor. mf trebuie sa isi administreze singur cabinetul. mf reuseste sa rezolve singur aproximativ 80-90% din problemele medicale curente. Alcoolici d.d. Familiile dezorganizate b. Tratamentul menopauzei si al andropauzei f. Efectuarea tratamentelor paliative si terminale 3. Contabilitatea cabinetului k. fara locuinta. Organizarea activitatii i.

Diversitatea si complexitatea problemelor cu care este confruntat mf c. De a supraveghea starea de sanatate a populatiei 7 . Factori organizatorici B. Factori economici D. Sarcina mf de a compensa cel putin o parte din deficientele procesului de specializare si de ultraspecializare c.FACTORII CARE DETERMINA PARTICULARITATILE MEDICINEI DE FAMILIE Pentru a putea rezolva problemele extrem de diferite si de complicate cu care este confruntat si pentru a putea compensa cel putin o parte din deficientele procesului de specializare si de ultraspecializare. Necesitatea de a lua o decizie initiala in orice problema medicala a pacientului e. De a ieftini asistenta medicala B. Structura sistemelor de sanatate b. care o deosebesc de celelalte specialitati medicale. Factorii organizatorici sunt reprezentati de: a. De a imbunatatii starea de sanatate a populatiei h. De a selectiona cazurile care trebuie trimise la specialistul de profil f. Sarcina de a asigura accesibilitatea nediscriminatorie la asistenta medicala a populatiei d. MF a trebuit sa adopte un alt mod de abordare si de rezolvare a problemelor. cu orice boala. pot fi impartiti in: A. mf trebuie sa primeasca orice bolnav. Factori sociali A. Obligatia de a rezolva singur cat mai multe probleme e. Si chiar daca nu rezolva singur problema bolnavului respectiv. De a colabora in timp util cu specialistii de profil g. Asa spre exemplu. pe care sa il abordeze integral. Factorii care determina particularitatile MF. 1. Dificultatile pe care le determina primul contact medical si continuitatea asistentei medicale b. Necesitatea abordarii integrale a pacientului d. Factorii medicali sunt reprezentati de: a. mf trebuie sa adopte decizia initiala in orice problema medicala a pacientilor si sa coordoneze serviciile medicale in functie de nevoile concrete ale bolnavului respectiv. pentru a putea compensa o parte din deficientele procesului de specializare si de ultraspecializare. Factori medicali C.

Dotarea tehnica extrem de modesta e. Necesitatea ieftinirii asistentei medicale f. De a aplica masurile de preventie primara. tertiara si specifica g. iar unele boli nu pot fi tratate ambulator. activitatea mf depinde mult mai mult de situatia socio-economica a pacientului. Factorii economici sunt reprezentati de: a. dotarea tehnica extrem de saraca va determina folosirea cu predominanta a metodelor clinice.f. Asa spre exemplu. Conditiile in care lucreaza mf d. economici si sociali vor influenta atat consultatia cat si procesul de diagnostic si tratament din MF. asa cum ar fi asistenta medicala a omului sanatos. Influenta factorilor sociali asupra starii de sanatate a populatiei b. Existenta unor stresuri psiho-sociale d. De a imbina activitatea curativa cu activitatea preventiva h. Diagnosticul va fi si el un diagnostic predominent clinic. Toti acesti factori organizatorici. Factorii sociali sunt reprezentati de: a. care ar putea fi tratate la domiciliu. Necsitatea de a se ocupa si de alte probleme de care nu se ocupa specialistii respectivi. El este confruntat primul cu influentele pe care factorii socio-economici le au asupra starii de sanatate si mai ales cu tendinta de a medicaliza problemele sociale. Medicalizarea problemelor sociale e. foarte multi bolnavi cu probleme financiare solicitand internarea in spital chiar si in cazul unor boli osoare. secundara. Adaptarea asistentei medicale la conditiile economice de care dispune D. Situatia economica a asigurarilor medicale b. Imbunatatirea raportului cost/beneficiu g. Influenta factorilor culturali asupra starii de sanatate c. care va necesita confirmarea cu ajutorul specialistilor de profil. asistenta medicala a familiei si a comunitatii C. Situatia economica a pacientilor c. Patologia sociala De remarcat ca aflandu-se la interfata dintre sistemul social si sistemul medical MF este mult mai influentata de factorii socio-economici decat sunt celelalte specialitati medicale. Asa spre exemplu. 8 . decat depinde activitatea medicilor din spital.

consultatia difera de la o specialitate la alta. il obliga pe mf sa efectueze o consultatie: a. Solicitarile foarte variate cu care este confruntat mf B. consultatia de oftalmologie se va deosebi de consultatia de medicina interna. Dotarea tehnica foarte redusa. solicitarile foarte variate cu care este confruntat. Metodele clinice b. Anturajul bolnavului. In functie de posibilitatile de investigatie clinica si paraclinica a organului afectat. La cabinetul de MF b. Stabilirea unei comunicari optime cu bolnavul c. vecini. Situatia epidemiologica a colectivitatii E. 1. consultatia de MF are si alte scopuri. rude. In alte locuri in care ea nu se poate bucura de conditiile corespunzatoare D. care urmareste aprope exclusiv stabilirea diagnosticului. Dotarea tehnica foarte modesta C. Locul de desfasurare a consultatiei D. il obliga pe mf sa foloseasca la maximum: a. La domiciliu c. Spre deosebire de consultatia de specialitate. Consultatia de MF se poate desfasura: a. Scopurile consulotatiei A. De multe ori chiar multidisciplinara a bolnavului B. de ORL sau de ginecologie.PARTICULARITATILE CONSULTATIEI IN MEDICINA DE FAMILIE Desi toti medicii efectueaza consultatii. de consultatia de pediatrie. asa cum ar fi: a. Conditiile familiale c. Comunicarea cu bolnavul C. Spre deosebire de ceilalti specialisti. Identificarea problemelor pentru care a venit bolnavul 9 . Factorii care determina particularitatile consultatiei de MF sunt reprezentati de: A. Deoarece la mf poate veni orice bolnav cu orice boala. Conditiile de viata si de munca d. Sursele de informatie E. Stabilirea diagnosticului b. colegi b. mf mai are si alte surse de informatie. asa cum ar fi: a. care recurg mai ales la investigarea paraclinica a bolnavului. Integrala b.

Deoarece la mf poate sa vina atat un bolnav cu o boala cardiaca.Contextul in care a aparut boala Opinia bolnavului privind boala sa Stabilirea impreuna cu pacientul a solutiilor posibile Mobilizarea bolnavului la ingrijirea propriei sale boli Educatia terapeutica a bolnavului Folosirea oportunitatii de a descoperi si alte boli latente. Asa spre exemplu. h. ORL e. la el poate veni un bolnav cu o HTA. mf trebuie sa efectueze o consultatie integrala a bolnavului. daca pe langa alte semne. Existenta si a altor scopuri A. Existenta si a altor surse de informatie E. Caracterul multidisciplinar C. Ginecologia c. e. bolnavul prezinta niste tulburari de sensibilitate. De multe ori mf este obligat sa efectueze o consultatie minimala de specialitate. Predominent clinic D. In concluzie particularitatile consultatiei de MF sunt reprezentate de: A. B. cu o boala de ochi. Neurologia b. Dermatologia 10 d. cu o boala digestiva. Este determinat de faptul ca la mf poate veni orice bolnav cu orice suferinta si cu orice boala. cu o poliartrita reumatoida. Astfel mf va trebui sa efectueze doua tipuri de consultatie si anume niste consultatii standard de medicina interna si de pwediatrie si niste consultatii minimale in specialitatile cu care MF se intersecteza cel mai frecvent asa cum ar fi: a. Caracterul multidisciplinar. 2. pentru a putea stabili despre ce este vorba. cu dureri toracice. pe langa caracterul integral. cu o boala ORL. Oftalmologia d. cu dureri abdominale sau cu dureri articulare. cu o boala genitala sau cu o boala nervoasa. cu un diabet zaharat sau cu o ciroza. cu dispnee. sau asimptomatice. . De aceea pentru a putea stabili despre ce este vorba. Caracterul integral B. La mf poate veni un bolnav cu tuse. mf va trebui sa efectueze o consultatie minimala de neurologie. Psihiatria f. Acelasi lucru se intampla si in cazul unei bolnave care prezinta o hemoragie genitala si asa mai departe. De asemenea. Caracterul integral. i. consultatia de MF mai are si un caracter multidisciplinar. g. f.

Sa mobilizeze bolnavul la ingrijirea propriei sale sanatati m. Deficientele de auz c. Sa asculte cu atentie bolnavul d. el va efectua o consultatie minimala in specialitatea respectiva. Spre deosebire de specialistii de profil care isi culeg imformatiile necesare mai ales cu ajutorul investigatiilor paraclinice. Sa ii prezinte posibilitatile terapeutice l.In acest sens. Sa explice bolnavului starea sanatatii sale k. Sa indrepte dialogul spre motivele prezentarii la medic c. 3. Sa faca educatia terapeutica a bolnavului n. Sa continue dialogul in timpul examenului fizic al bolnavului i. sau o hemoragie genitala. sau simptome apartinand altor specialitati. asa cum ar fi: a. asa cum ar fi un traumatism ocular. adica al dialogului cu bolnavul. Dialogul cu bolnavul poate fi perturbat de o serie de factori. Sa combata criza existentiala determinata de boala. Sa sesizeze informatiile relevante h. Sa raspunda la intrebarile bolnavului j. 30% cu ajutorul examenului clinic si doar 20% cu ajutorul investigatiilor paraclinice. Traumatologia Consultatia de MF incepe de obicei ca o consultatie standard de medicina interna sau de pediatrie. Iar in cazul in care mf va descoperi prezenta unor semne. mf poate recurge direct la consultatia minimala de specialitate. Tulburarile de memorie 11 . Sa puna intrebari de clasificare f. Dificultatile de vorbire b. De aceea prima conditie a unei consultatii corecte este aceea de a stabili o comunicare cat mai buna cu bolnavul. Sa sesizeze natura problemelor e. mai ales prin intermediul investigatiilor clinice si mai ales prin intermediul investigatiilor clinice si mai ales al anamnezei. Importanta dialogului in MF. In acest sens mf trebuie sa: a. In cazul in care bolnavul acuza de la inceput un simptom corespunzator unei alte specialitati. Chirurgia h. Sa caute si alte semne si simptome g. mf trebuie sa isi culeaga informatiile necesare diagnosticului. se apreciaza ca aproximativ 50% din informatiile necesare diagnosticului sunt culese cu ajutorul anamnezei. Initieze dialogul cu bolnavul b. o otalgie.g.

Starea de jena k. trebuie sa tina seama de sensibilitatea si de specificitatea testului respectiv 12 . Investigatiile paraclinice trebuie facute in timp util k. In cazul in care investigatiile paraclinice infirma diagnosticul clinic se reconstituie diagnosticul si se solicita alte investigatii h. se vor alege investigatiile indicate in ghidul respectiv g. Strea emotiva h. La solicitarea investigatiilor paraclinice. Mai ales in urgente. Din pacate. Starea confuzionala g. de multe ori mf trebuie sa ia legatura cu serviciile respective. Pentru a putea obtine investigatiile necesare. Alegerea dintre investigatiile utile a celor mai usor de efectuat f.d. Probleme de limbaj e. mf trebuie sa apeleze de cele mai multe ori la investigatiile paraclinice. De aceea in functie de rezultatele lor investigatiile paraclinice se vor putea face esalonat i. Solicitarea investigatiilor care sa confirme. Solicitarea investigatiilor care pot aduce informatii utile pentru diagnostic e. Prezenta unor persoane straine j. In cazul in care exista algoritme de diagnostic si ghiduri de practica medicala. Pentru a putea confirma diagnosticul clinic. Stabilirea mai intai a unui diagnostic clinic b. De aceea. pentru a putea stabili un diagnostic atiopatogenic si pentru a putea efectua o sinteza diagnostica si terapeutica. sau sa infirme diagnosticul respectiv c. La alegerea investigatiilor paraclinice. spre deosebire de ceilalti specialisti. mf trebuie sa trimita bolnavul la diferite servicii si laboratoare. A nu se recurge la investigatii paraclinice inaintea epuizarii investigatiilor clinice d. care ar consta din: a. Durerile [puternice i. ele nu trebuie sa intarzie aplicarea primului ajutor medical l. mf nu dispune de prea multe posibilitati de investigatie paraclinica. poate mai mult decat ceilalti specialisti. Strategia investigatiilor paraclinice. mf va trebui sa tina seama de posibilitatile bolnavului de a efectua investigatiile respective j. Starea de epuizare a bolnavului f. Pentru a putea efectua anumite investigatii paraclinice. pentru a putea duce pana la capat diagnosticul diferential. mf trebuie sa recurga la o anumita strategie a investigatiilor paraclinice. Tendinta de a ascunde adevarul 4.

pe boala. in MF este mai indicata consultatia centrata pe pacient. simptomatologia. 1. s-a elaborat si o clasificare care pe langa cele 17 13 . Pentru a se realiza o unitate de vederi. tulburarilor pe care le are bolnavul. iar intre 2-5 ea este mica 5. Bolnavul joaca un rol mai pasiv si supune autoritatii medicului. deoarece inca din primele momente ale consultatiei medicul emite anumite ipoteze de diagnostic. bolnavul joaca un rol mai activ. care il ajuta in desfasurarea ulterioara a consultatiei. toate bolile au fost clasificate in functie de organul afectat si de manifestarile clinice. In consultatia centrata pe pacient. Desi in anumite cazuri ar putea fi necesara o consultatie centrata pe medic.In medicina bazata pe dovezi se recomanda sa se tina seama de likehood ratio. Pe langa clasificarea internationala a bolilor utila in toate specialitatil. Medicul colaboreaza mai mult cu bolnavul. care este paternalist si dominant. In functie de importanta pe care o acorda factorilor implicati. PARTICULARITATILE DIAGNOSTICULUI IN MEDICINA DE FAMILIE Desi in realitate diagnosticul nu poate fi despartit de consultatie. consultatia poate fi centrata pe medic. intr-o clasificare internationala a bolilor. deoarece si el are anumite particularitati. adica de probabilitatea ca un test sa creasca probabilitatea bolii respective. Lihood ratio = sensibilitatea testului / 1-specificitatea testului Daca likehood ratio este >10 atunci probabilitatea de confirmare a bolii este foarte mare.e. medicul joaca rolul cel mai activ si cel mai important. Daca consultatia este necesara pentru culegerea informatiilor necesare. Iar mf trebuie sa stabileasca cu care dintre tablourile clinice ale diferitelor boli seamana cel mai bine suferintele bolnavului de diagnosticat. patogenia. vorbim totusi de diagnosticul din MF. In consultatia centrata pe medic. Clasificarea bolilor. sau pe pacient. Intre 5-10 probabilitatea este moderata. iar solutiile posibile sunt stabilite de comun acord. evolutia si chiar tratamentul corespunzator. care il atrage pe paxient la ingrijirea propriei sale boli. diagnosticul este necesar pentru gruparea informatiilor culese intr-o entitate coerenta care sa sugereze etiologia. Tipurile de consultatie.

Diagnosticul etiologic. Diagnosticul imagistic.Diagnosticul citologic. care au posibilitatea de a efectua toate investigatiile paraclinice necesare. evolutia si tratamentul bolii respective. nu toti medicii lucreaza cu aceleasi tipuri de diagnostic. .Diagnosticul diferential. . iar pentru alte diagnostice. si care reflecta mai bine activitatea mf. . simptomatologia. .Diagnosticul coplicatiilor. Asa spre exemplu in practica medicala se lucreaza de multe ori cu diagnosticul de sindrom. . mai cuprinde si o serie de capitole privind simptomatologia bolnavului.Diagnosticul clinic. 14 . tratamentele recomandate. Diagnosticul etiopatogenic. sau cu diagnosticul radiologic sau citologic.Diagnosticul de certitudine. . . Deoarece pentru stabilirea unor diagnostice asa cum ar fi diagnosticul de laborator sau diagnosticul citologic este necesara o pregatire speciala. Tipurile de diagnostic Desi diagnosticul ar trebui sa sugereze etiologia.capitole privind bolile fiecarui aparat si sistem. . .Diagnosticul radiologic.Diagnosticul de laborator.Diagnosticul pozitiv.Diagnosticul de sindrom. .Diagnosticul patogenic. care nu sugereaza intreaga problematica a bolii. patogenia. In timp ce medicii din spital.Diagnosticul precoce. datorita dificultatilor intampinate in practica medicala. 2. lucreaza mai ales cu: a. In practica medicala se lucreaza in mod frecvent cu urmatoarele tipuri de diagnostic: . . b. etc. c. . Diagnosticul de laborator.Diagnosticul anatomopatologic. in realitate mf este obligat sa lucreze si cu diagnostice. care nu indica in mod clar etiologia bolii. care indica numai o parte din aspectele bolii. sau diagnosticul radiologic este necesara o anumita dotare tehnica. investigatiile efectuate si trimiterile la specialist sau la spital. asa cum ar fi diagnosticul etiopatogenic.

Criterii statistice. c. etc. Diagnosticul de sindrom. puls. ) c. precum si adoptarea individului la normele de viata sociala 4. Criterii negative. Diagnosticul precoce. b. Diagnosticul anatomopatologic. Dar dispune de o dotare tehnica foarte redusa 5. are urmatoarele particularitati: 15 . Factorii care influenteaza diagnosticul in MF. Diagnosticul evolutiv. Asigura continuitatea asistentei medicale d. Procesul de diagnostic din MF poate fi influentat de faptul ca mf trebuie sa: a. conformatie ). Diagnosticul de certitudine Datorita faptului ca este medicul de prim contact. colesterolemie. Criterii pozitive. privind parametrii antropologici ( inaltime. Diagnosticul clinic cu care lucreaza de obicei mf. de multe ori el este solicitat sa stabileasca diagnosticul de sanatate. e. 3. care poate fi stabilit pe urmatoarele criterii: a. Diagnosticul clinic. sau normative. precum si datorita dificultatilor de a efectua toate investigatiile necesare. privind valorile normale ale diferitilor parametrii. Realizeaza o abordare integrala a bolnavului c. Evolutiv e. Cat mai precoce b. Acorde o asistenta medicala de prim contact b. b. Particularitatile diagnosticului in MF sunt reprezentate de faptul ca el trebuie sa fie: a. greutate. mf lucreaza mai ales cu: a.d. ci si oameni sanatosi. d. Diagnosticul diferential. glicemie. Diagnosticul de sanatate. ceea ce se stabileste prin investigarea clinica si paraclinica foarte atenta a individului. Predominent clinic c. e. de absenta a oricarei boli. Sintetic 6. Diagnosticul de sanatate. Integral d. parametrii de functinare normala a diferitelor aparate si sisteme ( tensiunea arteriala. f. Particularitatile diagnosticului clinic. Datorita faptului ca mf are in grija lui nu numai bolnavi.

Diagnosticul clinic trebuie confirmat De remarcat faptul ca desi este foarte util. Poate fi stabilit prin mijloace clinice accesibile mf b. Diagnosticul clinic sugereaza investigatiile paraclinice care trebuie efectuate e. Diagnosticul clinic nu necesita dotari speciale c. Pentru a usura procesul de diagnostic s-au elaborat o serie de criterii de diagnostic si de ghiduri de practica medicala care ne indica ce semne si simptome sunt necesare pentru a stabili diagnosticul bolii respective. de cel putin 6 saptamani d. deoarece unii bolnavi pot avea mai multe boli. Iar diagnosticul clinic de ulcer gastric trebuie confirmat cu ajutorul examenului radiologic. Prezenta nodulilor reumatoizi f. diagnosticul clinic trebuie confirmat. mf trebuie sa faca o sinteza diagnostica a bolnavului respectiv. Gruparea semnelor si simptomelor respective in sindroame 16 . Tumefierea articulatiilor metacarpiene si interfalangiene proximale. Importanta ghidurilor si a criteriilor de diagnostic. Poate fi pus cu ajutorul observatiei. Modificari radiologice tipice ale articulatiilor mainii g. Sinteza diagnostica se poate face prin: a. Deoarece mf se ocupa nu numai de boala. ci si de bolnav. al endoscopiei digestive superioare si al testelor pentru Helicobacter pylori. pentru a stabili diagnostic de poliartrita reumatoida sunt necesare cel putin 4 din urmatoarele 7 criterii de diagnostic: a. Asa spre exemplu. ghidurile. 7.a. Redoare matinala. anamnezei si al examenului fizic d. Afectarea simetrica a articulatiilor e. Sinteza diagnostica presupune diagnosticarea si ierarhizarea tuturor bolilor pe care le are bolnavul in vederea stabilirii unei strategii terapeutice adaptate particularitatilor bolnavului respectiv. Tumefierea a minimum 3 articulatii de cel putin 6 saptamani c. de repaus sau de efort. el trebuie sa stabileasca nu numai un diagnostic integral al bolnavului. de cel putin 6 saptamani b. Prezenta factorului reumatoid Desi fiecare bolnav are particularitatile sale. Sinteza diagnostica in MF. Inventarierea tuturor semnelor si simptomelor pe care le are bolnavul respectiv b. diagnosticul clinic de angina pectorala trebuie confirmat cu ajutorul ECG. criteriile si standardele de diagnostic pot reprezenta un mare ajutor pentru mf 8. Asa spre exemplu.

arteroscleroza. atunci adenomul de prostata va trece pe primul loc. adica de HTA si de cardiopatia ischemica. Ierarhizarea bolilor h. mf intampina si o serie de dificultati generate de problemele cu care este solicitat si de conditiile in care lucreaza. inaintea bolilor care nu au un tratament eficace De remarcat ca ierarhizarea nu este valabila decat pentru momentul respectiv. Bolile cu evolutie imprevizibila. Evolutia asimptomatica a unor boli. In general va trece pe primul plan bolile care: a. Dar daca bolnavul se prezinta cu o retentie acuta de urina. diabetul zaharat si cancerul. Elaborarea unui diagnostic global 9. Dificultatile de diagnoastic specifice MF sunt reprezentate de: a. Diagnosticarea ( singur sau cu ajutorul specialistilor de profil ) a tuturor bolilor pe care le are bolnavul respectiv e. inaintea bolilor care produc o suferinta mai mica g. Stabilirea legaturilor dintre bolile respective f. Bolile care produc o suferinta mai mare. Gruparea sindroamelor in boli d. daca un bolnav are o HTA. inaintea bolilor cu evolutie previzibila f. Dar pe langa dificultatile comune de culegere a informatiilor necesare si de elaborare a diagnosticului corespunzator. inaintea bolilor care pot prezenta complicatii majore e. Criteriile de ierarhizare a bolilor. In cazul in care un bolnav are mai multe boli. Stabilirea legaturilor cu factorii cauzali g. Asa spre exemplu. Bolile care pot prezenta complicatii majore. o gonartroza si un adenom de prostata. o cardiopatie ischemica. Bolile cu evolutie rapida inaintea bolilor cu evolutie lenta d. 17 . mf trebuie sa efectueze o ierarhizare a bolilor respective. Afecteaza functiile vitale b. Procesul de diagnostic este un proces foarte dificil.Dificultatile de diagnostic in MF. Bolile care au un tratament eficace. 10. asa cum ar fi HTA.c. Bolile acute inaintea bolilor cronice c. si ca in orice caz ea trebuie revizuita ori de cate ori apar modificari in starea de sanatate a bolnavului. ierarhizarea va tine seama in primul rand de bolile care afecteaza organele vitale.

sindroamele paraneoplazice dar si cancerul bronho-pulmonar care poate evolua sub forma unei pneumonii recidivante g. e. Existenta unor boli asociate. a unor tulburari de ritm cardiac. deciziile noastre de diagnostic si tratament nu sunt bazate pe cele mai valide dovezi. Desi medicina contemporana are un pronuntat caracter stiintific. care poate reprezenta pana la 30% din acuzele bolnavilor si care poate imita o boala organica h. deoarece deciziile adoptate trebuie bazate pe niste dovezi. ci din 18 . dupa care o multime de simptoame conduc la un diagnostic care conduce la randul lui la un tratament. asa cum ar fi depresia marcata. dupa cum arata unii autori. anxietatea mascata. cefaleea. palpitatiile si durerile abdominale care pot apare in foarte multe boli. sau a unor tulburari de circulatie cerebrala f. asa cum a fost xilina care se administra in infarctul de miocard in vederea prevenirii tulburarilor de ritm ventricular. Existenta unor boli mascate. Informatiile sunt necesare pentru a putea adopta deciziile cele mai adecvate. in orice decizie mai intervin si o serie de argumente subiective. ameteala. ca unele tratamente aplicate conform unor scheme logice. care poate debuta sub forma unor dureri abdominale. asa cum ar fi febra. migrena si epilepsia c. Dupa cum am aratat in repetate randuri. De aceea medicina bazata pe dovezi ne atrage atentia asupra valorii argumentelor pe care ne bazam deciziile noastre de diagnostic si tratament.Medicina bazata pe dovezi. Debuturile atipice ale unor boli asa cum ar fi infarctul miocardic. Sindromul de somatizare. Dotarea tehnica foarte modesta a mf care nu dispune de investigatiile paraclinice necesare diagnosticului d. nu numai ca nu au redus. activitatea medicala reprezinta o succesiune de procese informational decizionale. Dar se stie ca pe langa dovezile obiective. sau nevroza de organ. Cercetarile epidemiologice foarte extinse au aratat insa. asa cum ar fi astmul bronsic.b. In medicina clasica culegerea si prelucrarea informatiilor este dominata de experienta medicului si se desfasoara conform unor modele fiziopatologice. de multe ori. Predominenta simptomelor nespecifice. Evolutia in pusee a unor boli. dispneea. care face posibila omiterea din tabloul clinic a unei boli 11. dupa o logica rationala.

Sursele de informatie ale medicului sunt reprezentate de: a. si anume Ib. In evaluarea dovezii se ia in considerare tipul de studiu efectuat si metodologia folosita.potriva au crescut mortalitatea bolnavilor cu infarct de miocard. Informatiile oferite de mediul inconjurator f. au un grad de validitate mai mic decat informatii obiective culese de medic si decat investigatiile paraclinice. informatiile subiective expuse de bolnav. Pe de alta parte nu toate informatiile culese din carti si reviste au acelasi grad de validitate. vecini c. Informatiile oferite de anturajul bolnavului. de rude. iar astazi sunt chiar indicate in primele stadii ale insuficientei cardiace. Gradele de validitate ale informatiilor. adica sinteza statistica a rezultatelor mai multor studii randonizate. au cel mai mare nivel al dovezii. opinia experientelor: Ia Metaanalizele unor trialuri randamizate A Ib Cel putin un trial randanizat A IIa Trialuri controlate nerandomizate B IIb Studii analitice de cohasta. Pe ultimul loc se situeaza. culese cu mujloace clinice sau paraclinice b. Desi sunt foarte utile nu toate informatiile au acelasi grad de validitate. Asa spre exemplu. Pe langa faptul ca aplica un model fiziopatologic care generalizeaza datele obtinute pe loturi mai restranse. De aceea medicina bazata pe dovezi recomanda folosirea unor dovezi cat mai valide. dar un nivel al dovezii ceva mai mic. sau B caz control III Studii non-analitice. ghiduri de practica medicala si banci de date. Informatiile oferite de medicul familial d. respectiv A. de prieteni. serii de cazuri B IV Opiniile expertilor C 19 . dupa cum se vede. B. fiecare medic dispune de niste scheme de diagnostic si tratament care se bazeaza pe o experienta care oricat de mare ar fi este totusi relativ restransa in comparatie cu tria foarte mari care se fac astazi. Informatiile oferite de locul de munca e. Acelasi lucru se poate spune si despre betablocante. din carti. care pana nu de mult erau contraindicate in insufiicienta cardiaca. Asa spre exemplu. Informatiile oferite de stiinta . Un singur studiu randomizat are acelasi grad de validitate. studii de caz. Informatiile oferite de mediu g. Informatiile culese de la bolnav. respectiv Ia si cel mai mare grad de validitate. reviste. metaanalizele. A. adica A.

din pacate mai sunt inca domenii foarte largi ale patologiei umane in care nu dispunem inca de dovezi valide. E. in reviste. in ghiduri si in bancile de date. interneaza bolnavul in spital Adica el face o prima selectionare judicioasa a bolnavilor pe care ii trateaza singur sau pe care ii trmite la specialist. trateaza bolnavul singur b. PubMed. C. SA prescrie un tratament medicamentos b. iar literele din dreapta reprezinta valoarea sau puterea de recomandare a dovezii respective. Paceasta este nevoie de multa experienta clinica pentru a constata in ce masura pacientul nostru se aseamana sau se deosebeste de pacientii pe care s-au stabilit dovezile respective. Cele mai solide dovezi pot fi gasite in carti. In orice caz. etc. Sa solicite o investigatie paraclinica d. iar prima decizie initiala pe care o ia mf trebuie sa stabileasca daca: a. Database. Desi mf are nevoie de dovezile cele mai valide. Este suficient sa formulam problema si sa introducem cuvintele cheie pe Internet pentru a obtine informatiile necesare. notata cu A. Sa interneze bolnavul in spital. Cu cat el va trimite mai multi bolnavi in spital cu atat 20 . Cohrane si Ovid. PARTICULARITATILE TRATAMENTULUI IN MEDICINA DE FAMILIE Dupa ce a terminat consultatia si a stabilit diagnosticul. trimite bolnavul la specialist c.C. mf trebuie sa ia o decizie initiala. asa cum ar fi Medline. Cum pot fi gasite cele mai solide dovezi. Zona gri a patologiei umane. Acestea reprezinta zona gri a patologiei in care mf trebuie sa lucreze in continuare pe baza experientei sale personale. mf poate lua mai multe decizii. Sa solicite o consultatie de specialitate e.Pentru a asigura o asistentas medicala de calitate cifrele din stanga reprezinta nivelul dovezii.B. De aceasta selectionare va depinde si randamentul MF. Sa prescrie un regim igieno-dietetic c. De remarcat ca pentru simplitate in practica medicala se foloseste de obicei puterea de recomandare a dovezii respective. D. asa cum ar fi: a. Daca obtinerea informatiilor cautate una dintre problemele cele mai importanteale ale mf este aceea de a aplica dovezile respective la bolnavul nostru. Embase.

De aceea selectionarea trebuie sa fie foarte judicioasa si sa tina seama de posibilitatile mf si de particularitatile tratamentului ambular. Tratamentul prespitalicesc al unor boli. necesitatea de a-l atrage pe bolnav la ingrijirea propriei sale boli e. mf trebuie sa administreze un tratament antialgic. unele boli infecto contagioase 3. boli care necesita tratamente deosebite j. un tratament anxiolitic. In cazul unei hemoragii arteriale trebuie sa puna un garou si asa mai departe. necesitatea de a cointeresa familia in ingrijirea bolnavului f. posibilitatile relativ limitate ale mf b. 2. boli care necesita monitorizare permanenta e. dificultatile de supraveghere a bolnavilor d. De asemenea inainte de a interna o fractura trebuie sa administreze un tratament antialgic si sa puna o atela. boli in care pot interveni complicatii grave g. mf trebuie sa efectueze un tratament prespitalicesc. Datorita gravitatiisituatiei in unele boli care necesita internare in spital. boli care pun in pericol iminent viata bolnavului b. asa cum ar fi: a. boli care necesita investigatii deosebite i. un tratament coronaro-dilatator. 21 . boli psihice grave k. 1. cunostitele limitate in anumite domeniiale mf c. Boli care nu pot fi tratate ambular si necesita internare in spital. inainte de a interna un infarct miocardic. boli care necesita interventii deosebite h.tratamentul bolnavilor se va scumpi si randamentul MF va fi mai mic. boli grave pentru care nu avem un diagnostic cert f. cu atat va creste riscul de a priva bolnavii respectivi de o asistenta medicala de calitate. boli care necesita interventie chirurgicala iminenta d. Exista o serie de boli care depasesc posibilitatile mf si care trebuie internate in spital. Dar cu cat va trimite mai putini bolnavi la specialisti. sau ii trimite la specialist. situatia socio-economica a bolnavului. antiagregant si uneori chiar trombolitic. Factorii care determina particularitatile tratamentului in MF sunt reprezentate de: a. g. boli care afecteaza grav functiile vitale c. antiaritmic. Gradul de educatie al bolnavului De aceea mf va trebui sa selectioneze bolnavii pe care ii trateaza singur. asa cum ar fi cazul urgentelor majore. in functie de toti acesti factori. Asa spre exemplu.

alcool iodat .comprese sterile .Prometapina .alcool sanitar .calciul bromat .Sulfatul de atropina .algocalminul . Trusa de urgenta.hidrocortizonul fenobarbitalul . Pentru a putea efectua tratamentul prespitalicesc al bolnavilor cu urgente majore.vata .bronhodilatatoarele adrenergice .Sulfatul de magneziu Si o serie de materiale cum ar fi: .Papaverina .valve .fesi . mf trebuie sa aiba o trusa de prim ajutor.Levomeproneazinul . asa cum ar fi: .seringi de unica folosinta 22 .aspirator .apa distilata .efedrina .calciul clorat .Miofilinul .ata chirurgicala .diazepamul .serul glucozat .adrenalina .cofeina .Novadrenalina .Scobutilul .Nitroglicerina .ace chirurgicale .pense .4.apa oxigenta . Trusa de prim ajutor trebuie sa contina o serie de medicamente.

care trebuie internata in spital. Cu toate acestea. Criza de angina pectorala stabila c. bolile care nu afecteaza grav functiile vitale c. Pneumonia virala i.. Supravegherea tratamentului in MF. boli pe care le putem supraveghea la domiciliu i. asa cum ar fi: a. bolnavi care sunt ingrijiti de familia lor Pe langa bolile acute si bolile cronice. Colica biliara f. boli pentru care avem un diagnostic cert g. Intre o criza obisnuita de ulcer duodenal si un ulcer duodenal penetrant. boli care nu necesita o interventie chirurgicala inainte d. boli care nu necesita o monitorizare permanenta e. bolnavi care coopereaza j. orice tratament 23 . Enterocardita acuta g. Entorsele h.atele . Criza de ulcer duodenal e. mf trebuie sa ia in considerare atat avantajele cat si riscurile lui si sa reduca cat mai mult riscurile respective. Importanta cazurilor de granita. bolile care nu pun in pericol iminent viata bolnavului b. Asa spre exemplu. exista si foarte multe urgente medicale care pot fi ingrijite la domiciliu. Pe langa bolnavii care trebuie internati de urgenta in spital si pe langa bolnavii care pot fi tratati la domiciliu. Atunci cand prescrie un tratament. asa cum ar fi: a. Pe langa bolile care trebuie internate in spital. Lombago acut 6.agrafe chirurgicale 5. mai exista o serie intreaga de cazuri de granita in care mf trebuie sa dea dovada de multa experienta clinica pentru a putea lua decizia cea mai adecvata. Boli care pot fi tratate la domiciliu.garouri . mf trebuie sa faca deosebirea intre o criza moderata de astm bronsic si o criza evoluata spre starea de rau astmatic. bolnavi care au conditii minime de ingrijire k. boli care nu presupun o evolutie nefavorabila f. Colica renala d. Crizele usoare de astm bronsic b. boli pentru care avem o experienta personala h. Sau intre o angina pectorala stabila si o angina pectorala instabila care trebuie internata in spital 7. exista foarte multe boli care nu pun probleme deosebite si care pot fi tratate la domiciliu.

Tulburari de absorbtie. Gravitatea bolii b.trebuie supravegheat si supravegherea tratamentului ambulator este mult dificila decat supravegherea tratamentului din spital Supravegherea tratamentului poate fi de doua feluri: I. Ea reprezinta compromisul. Supravegherea tolerantei tratamentului C. Supravegherea bolnavilor cu risc b. asa cum ar fi diabetul zaharat. Reactii adverse suparatoare h. el trebuie sa recurga insa si la supravegherea paraclinica a tratamentului. sau de eliminare a medicamentelor d. Supravegherea ordinara sau obisnuita II. supozitoare. Supravegherea paraclinica 2. Lipsa de eficacitate a tratamentului A. Medicina defensiva reprezinta adaptarea comportamentului sau mai bine zis cedarea medicului la solicitarile bolnavului. Increderea in medic d. injectii ) e. Supravegherea eficacitatii tratamentului se poate face prin: a. sau complianta bolnavului B. Supravegherea ordinara se aplica in toate cazurile si se realizeaza prin: A. Scheme complicate de administrare g. Intoleranta medicamentelor poate fi determinata de: a. Proprietatile medicamentelor ( gustul neplacut ) f. Modalitatile de administrare a medicamentelor ( solutii. Supravegherea eficacitatii tratamentului Coplianta bolnavului sau respectarea recomandarilor depinde de: a. sau abaterea de la conduita pe care mf o 24 . Supravegherea respectarii recomandarilor. Supravegherea clinica b. sau hepatita cronica. Existenta unor boli asociate B. Supravegherea extraordinara se poate face prin: a. Supravegherea medicamentelor cu risc Pentru mf este cea mai accesibila supravegherea compliantei bolnavului si supravegherea clinica a eficacitatii tratamentului. In unele cazuri. Educatia bolnavului c. Insuficiente enzimatice b. Supravegherea extraordinara sau speciala I. Insuficiente de organ c. de metabolizare. 8. deviatia.

solicita o trimitere la cardiolog. Esenta medicinei defensive o reprezinta sesizarea nivelului dincolo de care mf nu mai poate ceda fara a periclita eficacitatea tratamentului. de oftalmologie. cu adenom de prostata. Un bolnav cu viroza respiratorie poate solicita tratamentul cu antibiotice. mf are posibilitatea de a-l lamuri pe bolnav. daca un bolnav are dureri ale peretelui toracic reprezentate de o nevralgie intercostala. la care poate veni orice bolnav. sau care ar trebui prescris de mf.considera cea mai buna conform normelor stiintifice actuale. mf trebuie sa aiba cunostintele si deprinderile de baza din celelalte specialitati medicale cu care MF se intersecteaza. Asa spre exemplu. sau de a practica o medicina defensiva si sa trimita bolnavul la cardiolog. iar un bolnav cu sindrom dispeptic poate solicita internarea in spital. pe langa cunostintele de baza de la celelalte specialitati medicale. tinand seama de posibilitatile financiare si de disponibilitatile pacientului. mf mai trebuie sa aiba si niste cunostinte si deprinderi specifice MF. pentru a putea face fata problemelor pe care le pune un bolnav cu astm bronsic. de cardiologie. Dar pentru cei care practica MF este tot atat de evident ca pentru a putea face fata problemelor primului contact si pentru a putea ingriji la domiciliu acest bolnav. CUNOSTINTELE SI DEPRINDERILE MEDICULUI DE FAMILIE Este evident ca pentru a putea rezolva problemele extrem de variate si de complicate cu care este confruntat. sinteza diagnostica si terapeutica. privind abordarea integrala a pacientului. Asa spre exemplu. de urologie si de psihiatrie. De multe ori medicul cedeaza la insistentele bolnavului pentru a evita conflictele cu bolnavul. de orice boala. De multe ori insa bolnavul nu este de acord cu tratamentul prescris. cu cataracta. Desigur ca. mf ar trebui sa stabileasca tratamentul de comun acord cu bolnavul. Din acest punct de vedere MF are un caracter multidisciplinar. De obicei medicul prescrie tratamente pe baza unor argumente stiintifice. supravegherea medicala a bolnavului cronic si asa mai departe. pe langa cunostintele imprumutate de la celelalte specialitati. cu cardiopatie ischemica. mf mai are nevoie si de niste cunostinte specifice MF. De aceea pentru a putea rezolva problemele extrem de variate si de complicate cu care este confruntat. mf trebuie sa aiba cunostintele necesare de pneumologie. dupa cum am mai aratat. in calitatea lui de medic de prim contact. si cu depresie psihica. 25 . adoptarea deciziei initiale.

MF se poate intersecta cu toate specialitatile medicale. la care poate veni orice bolnav. infectiilor acute ale cailor respiratorii superioare si pneumoniile. cu ORL. din cardiologie. cu o boala genitala. cu o boala contagioasa si asa mai departe. cu o boala de rinichi. Unul dintre criteriile de selectionare este reprezentat de frecventa bolilor cu care este confruntat mf. care fiind o medicina de prim contact. In acest sens. In aceasta situatie se pune problema: care sunt cunostintele care trebuie preluate de la celelalte specialitati medicale si care sunt cunostintele specifice MF. unii autori vorbesc de top 20. cu care se confrunta cel mai frecvent. trebuie sa apeleze mai ales la metodele clinice si trebuind 26 . Specialitatile de la care MF ar trebui sa preia cunostintele necesare. astmul bronsic. cu pediatria. La mf poate veni atat un bolnav cu o boala interna. cat si un bolnav cu o boala nervoasa. Pentru a putea stabili care sunt cunostintele care trebuie preluate de la celelalte specialitati medicale trebuie mai intai sa stabilim care sunt specialitatile de la care mf trebuie sa preia cunostintele necesare si apoi care sunt criteriile dupa care ar trebui sa selectioneze cunostintele necesare. Asa spre exemplu. sau de top 50. cu dermatologia. Dispunand de o dotare tehnica foarte saraca. ea este o specialitate stiintifica cu un continut educational propriu. b. a. Iar din pneumologie. cu o boala de piele. este confruntata mai des cu formele de debut ale bolilor. tulburarile de ritm cardiac si insuficienta cardiaca. cu ginecologia. cu chirurgia si cu psihiatria. 1. cardiopatia ischemica. A. Noi am aratat ca pe langa frecventa bolilor. cu orice boala. ci are si o serie de cunostinte specifice. un alt criteriu de selectionare a cunostintelor este reprezentat de particularitatile MF. mf ar trebui sa cunoasca cel mai bine HTA. si anume cu medicina interna. cu oftalmologia. Problemele de sectionare a cunostintelor care trebuie preluate de la celelalte specialitati. In realitate insa MF se intersecteaza mai frecvent cu anumite specialitati medicale. pentru ca asa cum se arata in noua definitie aMF. B. Cunostintele care trebuie preluate de la celelalte specialitati medicale. de la celelate specialitati.Adica MF nu este doar o colectie de cunostinte imprumutate. cu neurologia. cu o boala psihica. BPCO. adica de primele 20 sau 50 de boli care ar putea acoperi aproximativ 80% din solicitarile mf. De aceea mf va trebui sa-si insuseasca cunostintele de baza mai ales din aceste specialitati medicale. In calitatea ei de medicina de prim contact.

Modalitatile de evolutie ale bolior e. mf mai are nevoie si de o serie intreaga de cunostinte care nu pot fi preluate de la celelalte specialitati medicale. Desi are un caracter multidisciplinar. Preventia primarasi preventia specifica c. Comunicarea cu pacientul e. Particularitatile tratamentului ambulator h. Sinteza diagnostica si terapeutica f. Tratamentul principalelor urgente medicale m. Istoria naturala a bolilor f. Posibilitatile de diagnostic ambulator j. asa cum ar fi: a. Posibilitatile de tratament ale bolilor respective l. Cunostintele specifice de MF. ea trebuie sa realizeze o abordare integrala si sa efectueze o sinteza diagnostica si terapeutica a bolnavului. Factorii de risc care intervin in aparitia bolilor i. Formele clinice particulare g. Colaborarea cu specialistii de profil q. Asistenta medicala a comunitatii m. deoarece pe langa cunostintele imprumutate de la celelalte specialitati. Formele atipice de debut d. De aceea mf va trebui sa preia de la specialitatile de profil mai ales cunostintele de baza privind: a. Manifestarile clinice ale bolilor cele mai frcvente b. Educatia terapeutica a bolnavului p. Asistenta medicala a familiei l. Aspectele etiopatogenice h. Managementul cabinetului 27 . Adoptarea deciziei initiale g. Tratamentul prespitalicesc al urgentelor j. Abordarea integrala a pacientului d. ci si bolnavul in toata integritatea lui. MF nu este o colectie de cunostinte si deprinderi imprumutate de la celelalte specialitati.sa ingrijeasca nu numai boala. Problemele medicale ale omului sanatos b. Tratamentul de prima intentie i. Manifestarile clinice de debut c. Criteriile de internare in spital 2. Supravegherea bolnavilor cronici n. Managementul bolilor cronice k. Posibilitatile de diagnostic precoce k. Prevenirea complicatiilor o.

3. Dar pe langa cunostintele preluate de la celelalte specialitati medicale si pe langa cunostintele specifice. Consultatia standard de medicina interna si pediatrie c. De a lua decizia initiala in orice problema de sanatate a pacientului l. De a colabora cu pacientul m. De a sesiza trecerea de la starea de sanatate la starea de boala e. De a sesiza problemele medicale ale pacientului d. asa cum ar fi: a. MF trebuie sa desfasoare o cercetare stiintifica proprie. De a folosi cele mai valide dovezi h. De a face o sinteza diagnostica si terapeutica j. Prelevarea de sange g.m. Consultatia minimala de specialitate d. De a realiza o abordare integrala a pacientului c. pentru a putea rezolva in mod concret problemele extrem de variate si complicate cu care este confruntat.v. De a coordona serviciile medicale in functie de nevoile concrete ale pacientului q. mf mai are nevoie si de niste deprinderi. pe langa cunostinte si deprinderi corespunzatoare. asa cum ar fi: a. e. De a asigura continuitatea ingrijirilor medicale p. Efectuarea unei injectii s.. Resuscitarea cardiorespiratorie i.De remarcat ca daca cunostintele nespecifice le poate prelua de la celelalte specialitati medicale. De a-l atrage pe pacient la ingrijirea propriei sale boli n. De a focaliza cunostintele acumulate pentru rezolvarea problemelor bolnavului respectiv f. De a sesiza bolile in stadiul cat mai precoce g. Deprinderea de a stabili un dialog eficient cu pacientul b. De a putea trece usor de la un bolnav la altul k. Consultatia integrala a unui bolnav b. De a colabora in timp util cu ceilalti specialisti o. mf mai trebuie sa stie si anumite actiuni si tehnici. Transportul unui politraumatizat 28 . i. i. Pentru a putea rezolva in mod cocret problemele cu care este confruntat. Efectuarea unei perfuzii f. Punctia lombara h. De a folosi cat mai bine resursele materiale si financiare de care dispune 4. De a utiliza datele epidemiologice i.. pentru a putea intra in posesia cunostintelor specifice.c.

mf are in grija lui nu numai oameni bolnavi. Rinoscopia. De aceea de multe ori pentru pastrarea sanatatii este necesara interventia medicului. Punctia abdominala si pleurala t. faringoscopia. otoscopia n. mf va trebui sa: 29 . care trebuie sa se lupte in permanenta cu factorii patogeni. cu factorii de risc si cu factorii perturbanti.j. adica cu prevenirea bolilor. Examenul genital o. Starea de sanatate a omului este rezultatul unor mecanisme de reglare. Pentru a realiza acest lucru. care I-er putea imbolnavi. se afla si functia de supraveghere a starii de sanatate a populatiei. care in anumite conditii pot fi depasite. ci si omul sanatos are nevoie din cand in cand de ajutorul medicului. Pe de alta parte modificarea mediului inconjurator. ele au nevoie de anumite substante plastice si energice. Asistarea unei nasteri q. ci si oameni sanatosi. etc ASISTENTA MEDICALA A OMULUI SANATOS Spre deosebire de ceilalti specialisti care se ingrijesc numai de omul bolnav. ci si oameni sanatosi. Asupra omului contemporan actioneaza in permanenta o multitudine de factori patogeni si de factori de risc. Prelevarea unui frotiu vaginal p. Sondajul vezical s. In acest sens. Efectuarea unui ECG r. Punerea unui garou k. Dar ea reprezinta mai mult decat o preventie primara datorita faptului ca ea urmareste nu numai o prevenire a bolilor. ci si o imbunatatire a starii de sanatate. Actiunile pe care trebuie sa le intreprinda mf pentru asistenta medicala a omului sanatos. Punerea unei atele l. 1. iar printre celelalte functii curative si organizatorice ale MF. Pe de alta parte ele au anumite limite. Tuseul rectal v. Sterilizarea instrumentarului. si stilul de viata al omului contemporan pot contribui si ele la imbolnavirea omului. societatea moderna. Asistenta medicala a omului sanatos se poate confunda intr-o anumita masura cu preventia primara. Examenul fundului de ochi u. Pentru ca nu numai omul bolnav. Pe listele mf se afla nu numai oameni bolnavi. Ingrijirea unei plagi m.

boli determinate de sarcina. 76 – 85 ani XIV. Sa identifice si sa combata factorii de risc interni h. etc. 11 – 15 ani VIII.Supravegheze starea igienico-sanitara a medicului Conditiile de viata si de munca Sa identifice si sa combata factorii de risc externi Sa supravegheze starea de sanatate a individului Sa asigure satisfacerea nevoilor plastice. 0 – 30 zile III. presenescenta. Etapa intrauterina a. antecedentele obstetricale. In cadrul evolutiei sale omul trece prin mai multe etape de dezvoltare. adultul tanar. Identificarea si combaterea factorilor de risc de natura socioeconomica. asa cum ar fi: I. 4 – 6 ani VI. Dependenta nevoilor medicale de etapele de viata ale fiintei umane. 1 – 3 ani V. boli infectioase. varstnicul. e. peste 85 de ani 3. boli preexistente ale mamei. sau ale unui longeviv Principalele nevoi medicale ale omului sanatos in diferite etape de viata sunt in rezumat urmatoarele: I. copil sub 1 an. copil mic. Sa faca educatia sanitara a individului k. 19 – 35 ani X. 61 – 75 ani XIII. b. Sa cultive factorii sancgenetici j. c. adolescenta. boli genetice. 7 – 10 ani VII. c. . etapa intrauterina. Unele vor fi nevoile medicale ale unui sugar si altele ale unui adolescent. Sa realizeze preventia specifica a unor boli i. 16 – 18 ani IX. de la fecundatie la 9 luni II. 36 – 50 ani XI. batranul. Nevoile medicale ale omului depind de etapa de viata in care se afla. Etapele de dezvoltare ale fiintei umane. 51 – 60 ani XII. longevivul. energetice si de alta natura a individului f. Sa efectueze examenele clinice de bilant g. scolarul mic. 1 – 12 luni IV. pubertatea. copil prescolar. d. Asigurarea dezvoltarii normale a fatului b. adultul matur. Alimentatia corespunzatoare a gravidei 30 a. nou-nascut. Sa contribuie la promovarea sanatatii 2.

a. h. g. f. de tutun si de droguri Evitarea medicamentelor contraindicate Urmarirea dezvoltarii fatului Vaccinarile necesare Asistenta la nastere Etapa de nou-nascut Evaluarea starii de sanatate a noului-nascut Asigurarea unei ingrijiri corespunzatoare Alimentatia corecta a sugarului Accentul pe alimentatia la san Depistarea unor factori de risc. g. e. b.d. III. k. b. g. j. j. l. e. h. f. prematuritatea. f. a. j. i. c. i. e. b. c. d. a. Respectarea conditiilor igienico-sanitare Prevenirea anemiei feriprive si a rahitismului Evitarea bolilor infectioase Evitarea consumului de alcool. IV. II. g. e. i. c. f. k. dismaturitatea Efectuarea vaccinurilor corespunzatoare Urmarirea dezvoltarii nou-nascutului Etapa de sugar Asigurarea unei ingrijiri corespunzatoare Asigurarea unei alimentatii corecte Accentul pe alimentatia la san Diversificarea corecta a alimentatiei Evitarea unor carente alimentare Prevenirea anemiei si a rahitismului Asigurarea unui climat afectiv Supravegherea dezvoltarii psihosomatice Examenele clinice de bilant Identificarea si combaterea factorilor de risc Prevenirea bolilor infectioase Efectuarea vaccinarilor corespunzatoare Etapa de copil mic Asigurarea unei ingrijiri corespunzatoare Identificarea si combaterea factorilor de risc Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare Evitarea unor carente alimentare Asigurarea unui climat afectiv Insusirea unor deprinderi de igiena personala Prevenirea bolilor infectioase Efectuarea unor vaccinari Supravegherea dezvoltarii psihosomatice Efectuarea examenelor clinice de bilant 31 . h. d. d.

d.V. a. j. h. i. j. a. g. f. Etapa de prescolar. e. f. g. e. h. d. d. i. h. c. b. k. b. a. e. d. Fata de etapa anterioara se urmareste: Adaptarea la colectivitate a copilului Continuarea educatiei sanitare Prevenirea bolilor infectioase Prevenirea accidentelor Supravegherea dezvoltarii psihosomatice Efectuarea vaccinurilor necesare Etapa de scolar mic urmareste in plus: Adaptarea la programul scolar Evitarea unor supraincarcari Respectarea orelor de odihna si de somn Continuarea educatiei sanitare Practicarea exercitiului fizic Prevenirea bolilor infectioase Prevenirea accidentelor Supravegherea dezvoltarii psihosomatice Efectuarea vaccinarilor necesare Etapa de pubertate: Asigurarea unor conditii corespunzatoare Asigurarea unei alimentatii corecte Evitarea unor carente alimentare Respectarea unui stil de viata corespunzator Educatia sanitara Evitarea fumatului si a consumului de alcool Educatia sexuala Prevenirea bolilor cu transmitere sexuala Practicarea exercitiilor fizice Supravegherea dezvoltarii psihosomatice si sexuale Efectuarea examenelor clinice de bilant Etapa de adolescenta: Asigurarea unei alimentatii corecte Respectarea unui stil de viata corespunzator Identificarea si combaterea factorilor de risc Educatia sanitara a adolescentului Evitarea fumatului si a alcoolului Evitarea consumului de droguri Educatia sexuala Prevenirea bolilor cu transmitere sexuala Practicarea exercitiului fizic si a sportului Pregatirea profesionala 32 . b. VIII. g. VII. c. e. a. i. f. f. c. VI. b. c.

Respectarea unei alimentatii corespunzatoare d. Etapa de adult tanar a. Pregatirea tinerei femei in vederea unei sarcini l. Respectarea unui stil de viata corespunzator b. Efectuarea examenelor clinice de bilant k. Etapa de presenescenta: a. Depistarea si tratarea corecta a bolilor e. Prevenirea bolilor cu transmitere sexuala h. Combaterea tulburarilor de menopauza e. Efectuarea examenelor clinice de bilant i. Efectuarea examenelor clinice de bilant f. Abandonarea fumatului si a consumului de alcool d. Depistarea precoce a bolilor cronice g. Evitarea fumatului si a alcoolului f. Planificarea familiala e. Adaptarea la viata sociala IX. Evitarea fumatului si a alcoolului d. Etapa de varstnic: a. Practicarea exercitiului fizic si a sportului i. Pregatirea pentru casatorie j. Identificarea factorilor de risc c. Respectarea unui stil de viata corespunzator b. Respectarea unui stil de viata corespunzator b. Evitarea consumului de droguri g. Asigurarea unui stil de viata corespunzator b.k. Etapa de adult matur: a. Identificarea si combaterea factorilor de risc c. Respectarea perioadelor de odihna g. Educatia sanitara d. Identificarea si combaterea unor factori de risc c. Evitarea fumatului si a alcoolului e. Incetinirea procesului de imbatranire i. Identificarea si combaterea factorilor de risc c. Depistarea precoce a unor boli XI. Adaptarea la viata familiala X. Asigurarea unui climat de viata corespunzator f. Cultivarea factorilor sanogenetici XII. Practicarea exercitiilor fizice h. Prevenirea si combaterea complicatiilor 33 . Prevenirea si combaterea complicatiilor h.

Respectarea unui stil de viata corespunzator varstei b. Adaptarea la statutul de pensionar i. Imunitare c. Sustinerea psihologica a batranului h. prin prevenirea imbolnavirilor. Neuroendocrine e. prin educatie sanitara si prin sesizarea cat mai precoce a procesului de trecere de la starea de sanatate la starea de boala. Abandonarea fumatului si a alcoolului d. Combaterea depresiei g. Sustinerea psihologica a longevivului 4. Genetice b. Antiinfectioase g. Carentiale 34 . Combaterea singuratatii i. Tratamentul corect al bolilor cronice e. Efectuarea unor activitati sociale j. care se poate face prin intermediul unor mecanisme: a. Inflamatorii h. Integrative k. Scopurile asistentei medicale a omului sanatos. Asistenta medicala a omului sanatos are ca scop mentinerea si chiar imbunatatirea starii de sanatate. Psihosomatice f. Sustinerea psihologica a individului h. Combaterea depresiei g. Etapa de longeviv: a. Identificarea si combaterea factorilor de risc c. Metabolice d. Prevenirea si combaterea complicatiilor f. Informationale j. Depistarea si combaterea complicatiilor d.f. Supravegherea continua a longevivului e. Efectuarea examenelor clinice de bilant XIII. Tratamentul corect al tuturor bolilr c. Cibernetice i. prin cultivarea factorilor sanogenetici. Respectarea unui stil de viata corespunzator varstei si bolilor respective b. Combaterea tulburarilor psihice de involutie f. Desfasurarea unor activitati sociale Etapa de batran: a.

Mediul ecologic sau ecosistemul e. Preventia primara. Procurarea si pastrarea alimentelor 7. Preventia specifica. Preventia tertiara. Este specifica MF deoarece numai mf vine in contact cu omul sanatos. In cazul mediului familial. Alimentatiei in familie 5. alimentarii cu apa. mf va trebui sa acorde importanta cuvenita: 1. incalzirii locuintei 4. Mediul social d. Traumatice Iar scopul mf este de a preveni sau de a depista cat mai din timp tulburarea acestor mecanisme ACTIVITATEA PREVENTIVA IN MEDICINA FAMILIEI Activitatea preventiva este necesara nu numai pentru ca in unele boli nu dispunem inca de un tratament eficace. Preventia secundara. Mediul profesional c. Asigurarea nevoilor alimentare 35 .l. Actiuni asupra mediului B. iluminatului. care presupune prevenirea unor boli cu ajutorul unor mijloace specifice. Prventia primara se poate face prin: A. Actiunile asupra mediului vor privi: a. Mediul de familie b. Conditiilor de locuit 2. asa cum ar fi prevenirea unor boli infectioase cu ajutorul vaccinarilor. sau pentru ca unele boli pot lasa sechele sau infirmitati. care presupune prevenirea complicatiilor si a agravarii bolilor 4. Suprafetei locuintei 3. indepartarilor rezidurilor. ci si pentru ca prevenirea reprezinta cel mai bun mijloc de imbunatatire a starii de sanatate si de reducere a costurilor. Preventia primara. Respectarii normelor de igiena a alimentatiei 6. Actiuni asupra individului A. 1. care presupune prevenirea imbolnavirilor 2. Prevenirea poate fi de mai multe feluri: 1. care presupune depistarea cat mai precoce a bolilor 3. Conditiile epidemiologice a. Conditiilor igienico-sanitare.

e. Modificarilor intervenite in habitat 3. Influentei asupra starii de sanatate a colectivitatii respective In ceea ce priveste situatia epidemiologica.Familii violente 20. Patologiei sociale 7. Pozitiei sociale a individului 4. 8. mf va trebui sa acorde importanta cuvenita: 1. Chimice 4. mf va trebui sa acorde importanta cuvenita: 1.Obiceiurilor familiale 12. Relatiilor cu sefii si cu colegii 8. d. Poluarii chimice si fizice 2. Stresurilor de la locul de munca In cazul mediului social.Relatiilor dintre membrii familiei 16. Factorilor economici 5. Modificarilor intervenite in biocenoza 4.Stari tensionate 17. Conditiilor epidemiologice din familie 10. Solicitarilor neuropsihice 6. Evitarea carentelor si a exceselor 9. termice. Substante toxice.Stresuri familiale 18. sonore radiatii 3. Factorilor culturali 2.Petrecerea timpului liber 14. Incidentei si prevalentei bolilor 36 .Consumul de alcool sau de droguri 15. Starii de sanatate a colectivitatii respective In ceea ce priveste ecosistemul in care traieste colectivitatea respectiva.Privind alimentatia 13.Familii abandonate In cazul conditiilor de munca.Familii dezorganizate 19. mf va trebui sa acorde importanta cuvenita: 1. Implicarii sociale a individului 3. Noxelor 2. Stresurilor psihosociale 6. Programului de lucru 7.Existenta unor boli infectioase sau parazitare 11. Fizice. c.b. mf va trebui sa acorde importanta cuvenita: 1. substante alergizante 5.

Cailor de transmitere 5. 1. HTA g. Starii de receptivitate a populatiei B. 30% de factorii genetici b. Antecedentele cardiovasculare b.2. Respectarea normelor de igiena 7. Actiunile asupra individului vor privi: 1. Prezentei unor rezervoare de virus 4. Respectarea unui stil de viata corespunzator 8. Prezentei unor boli parazitare 6. Importanta stilului de viata. Educatia sanitara 1. Fumatul c. in etiopatogenia cardiopatiei ischemice sunt implicate o serie de factori de risc. diabetul zaharat si cancerul. Asigurarea optima a nevoilor 5. Evitarea exceselor 6. asa cum ar fi: a. Diabetul zaharat h. etc Prin identificarea si combaterea acestor factori se poate realiza o reducere considerabila a cardiopatiei ischemice. Importanta identificarii si combaterii factorilor de risc. Varsta inaintata. 30% de factorii de mediu c. cardipatia ischemica. Examenele clinice e bilant 3.1. Supravegherea starii de sanatate a individului 2. Prezentei unor focare de boli infectioase 3. Cultivarea factorilor sanogenetici 9. Consumul excesiv de alcool d. Hipercolesterolemia f.2. Sexul (predominent la barbati) i. 40% de stilul de viata al individului De aceea mf va trebui sa acorde o importanta deosebita stilului de viata a pacientilor sai in sensul evitarii factorilor patogeni si a factorilor de risc si a cultivarii factorilor sanogenetici privind: a. sunt implicate o serie intreaga de factori de risc. Asa spre exemplu. Identificarea si combaterea factorilor de risc 4. Dupa cum arata unii autori sanatatea individului depinde in proportie de: a. Obezitatea e. Alimentatia 37 . In foarte multe boli asa cum ar fi HTA .

Diabetul zaharat c. asa cum ar fi cdancerele de piele. Respectarea programului de lucru e. la respectarea masurilor de igiena alimentatiei. pentru a evita factorii de risc si pentru a adopta un stil de viata sanogenetic individul trebuie sa aiba anumite cunostinte medicale. Educatia sanitara va depinde de varsta individului. la masurile de igiena sexuala. la stilul de viata. asa cum ar fi: a. Evitarea sedentarismului d. la prevenirea bolilor cu transmitere sexuala. de profesie. dar si scoala si massmedia. Evitarea consumului de alcool si tutun c. Actiunilor de screening Cu ocazia consultatiilor curente si a examenelor clinice de bilant se pot descoperi o serie intreaga de boli care evolueaza asimptomatic sau cu o simptomatologie minima. Importanta educatiei sanitare. 2. Depistarea precoce a bolilor se poate face in cadrul: a. Evitarea unor obiceiuri daunatoare g. Anemia d.b. O viata familiala corespunzatoare h. la cunoasterea sedentarismului. Consultatiilor curente b. la care trebuie sa contribuie mf. care se obtin prin intermediul unei educatii sanitare. Unele forme de cancer. ea este mai accesibila mf. la pericolul drogurilor. Un nodul tiroidian e. HTA b. Preventia secundara. Pentru a putea respecta normele igienico-sanitare. Respectarea perioadelor de odihna f. la practicarea exercitiilor fizice la cultivarea factorilor sanogenetici si asa mai departe. depistarea precoce putand fi facuta si de specialistii de profil. cancerul de prostata si altele 38 . care este medicul de prim contact si vine primul in contact cu bolnavul respectiv. Oviata spirituala corespunzatoare 1. Examenelor clinice de bilant c. Educatia sanitara se va referi in primul rand la respectarea masurilor de igiena personala. cancerul de san. De si u este specifica MF.3. cancerul de col uterin. de grupa de risc si de nivelul cultural al individului. la pericolul fumatului si al consumului excesiv de alcool.

Promovarea sanatatii. care pot contribui nu numai la prevenirea bolilor cardiovasculare si a obezitatii. 4. Spre deosebire de preventia primara. Calendarul vaccinarilor obligatorii 4.1. dupa ce bolile respective au fost depistate. Acest lucru este evident in cazul HTA si a diabetului zaharat in care tratamentul corect poate duce la prevenirea complicatiilor si la prelungirea vietii bolnavilor respectivi. pestele oceanic. Pentru descoperirea unor boli latente se apeleaza la numite teste care trebuie sa aiba o anumita sensibilitate si specificitate.2.3. 3. 4. ci si la cresterea performantelor aparatului cardiovascular si a aparatului respirator. De aceea in promovarea sanatatii pe langa identificarea si combaterea factorilor de risc. Prevenirea anemiei feriprive 5. De remarcat ca preventia primara se suprapune in mare masura cu asistenta medicala a omului sanatos. Prevenirea rahitismului 4. apoi exercitiile fizice. fructele si legumele si fibrele alimentare. Deoarece bolile cronice au de obicei o evolutie progresiva si extensiva. Depistarea precoce a bolilor are o importanta deosebita deoarece previne aparitia complicatiilor si mareste posibilitatile de vindecare. prevenirea rahitismului cu ajutorul vitaminei D. sau prevenirea anemiei feriprive prin administrarea de fier. Preventia specifica. Astfel activitatea preventiva se intrepatrunde cu activitatea medicala curativa a mf. 39 .Screening-ul reprezinta o modalitate de depistare activa a unor boli care au o prevalenta mai mare de 1% si care dispune de un tratament eficace. promovarea sanatatii urmareste imbunatatirea starii de sanatate. asa cum ar fi lactatele si mai ales iaurturile. prevenirea gusei endemice triopate prin administrarea de iod. Preventia tertiara. iar preventia secundara si preventia tertiara se suprapune cuactivitatea medicala curenta. se recurge si la promovarea factorilor sanogenetici si la educatia pentru sanatate a individului. care urmareste prevenirea imbolnavirilor. atragand in procesul patologic tot mai multe aparate si organe. Printre factorii sanogenetici trebuie reamintite unele alimente. Apoi calirea organismului prin folosirea factorilor naturali si asa mai departe. Reprezinta prevenirea unor boli cu ajutorul unor mijloace specifice asa cum ar fi prevenirea unor boli infectioase cu ajutorul vaccinarilor. este necesara tratarea corecta in vederea prevenirii si combaterii complicatiilor.

a varstnicilor si a celorlalti membri ai familiei 40 . De aceea mf trebuie sa cunoasca structura. se imbolnaveste. Definitie. Familia poate fi: a. in care cel putin unul dintre soti nu este parintele natural al copilului e. intr-o familie. Nucleara. familia moderna este formata din parinti si unul. Functia sexuala. 1. Familia monoparentala in care un parinte de obicei mama. Functia de reproducere. Familia reprezinta deci o unitate sociala formata prin inrudire. Familia vitrega. functiile. se vindeca. sotie si copii.ASISTENTA MEDICALA A FAMILIEI De obicei omul se naste. Familia fara copii d. formata din parinti. sau cel mult doi copii. particularitatile si modul in care ea poate influenta starea de sanatate a individului. copii. se trateaza. Familia este constituita de obicei dintr-un barbat si o femeie care au un statut legal. Ea este costitruita de obicei dintr-un barbat si o femeie si copiii lor. Familia homosexuala formata din doi parteneri de acelasi sex 4. Largita. Functiile familiei. Familii atipice. isi creste singura copii c. perpetuarea familiei si a speciei c. De remarcat ca datorita tendintei de scadere a natalitatii. mai pot exista si familii atipice. Structura familiei. etc. De aceea familia reprezinta unul dintre obiectele de activitate ale mf. traieste. Familia indeplineste anumite functii biologice si sociale. Familia cu copii infiati f. 2. care locuiesc impreuna. formata din parinti si copii b. bunici. asa cum ar fi: a. Functia de ingrijire a copiilor. Concubinajul in care cei doi parteneri convietuiesc impreuna fara legalizarea relatiei lor b. nepoti. de a asigura nasterea unor copii. Familia reprezinta o unitate sociala care ia nastere prin casatorie. sau moare. 3. asa cum ar fi: a. creste. de a satisface in limite normale nevoile sexuale ale sotilor si de a preveni aparitia unor boli venerice b. Pe langa familia obisnuita formata din sot.

a bolilor cronice. Functia de ingrijire a bolnavilor. Functia economica. Evitarea fumatului si a consumului de alcool c. odata cu nasterea ultimului copil. Etapa de extensie: a. odata cu nasterea primului copil. odata cu moartea unuia dintre soti 6. de asigurare a veniturilor necesare familiei. Evitarea factorilor de risc d. odata cu plecarea primului copil. Functia de sustinere reciproca. intre 30 – 35 de ani d. In evolutia familiei se pot descrie urmatoarele etape. Prevenirea bolilor cu trensmitere sexuala 41 . care apare. Inceputul extensiei. sfatul genetic c. Nevoile medicale in diferitele etape de evolutie ale familiei: A. Sfarsitul contractiei. intre 20 – 30 ani c. de dezvoltare neuropsihica. Dizolvarea familiei. Adaptarea unui stil de viata sanogenetic i. Functia de educatie a copiilor. se formeaza. Ciclurile familiei. Familia este un sistem dinamic. Identificarea si combaterea factorilor de risc b. a fazelor terminale f. Formarea familiei prin casatorie intre 20 – 30 ani b. sau cicluri: a.d. de protectie. se dezvolta. de cultivare a valorilor morale e. Evitarea consumului de droguri f. de educatie sanitara. Prevenirea bolilor cu transmitere sexuala g. de intrajutorare in caz de nevoie. Inceputul contractiei. Etapa de formare: a. a bolilor usoare care nu necesita internare in spital. Evitarea fumatului si a consumului de alcool e. Sfarsitul extensiei. a deprinderilor d3e igiena personala. pentru ca apoi sa involueze si sa dispara. Depistarea unor eventuale boli h. Evitarea consumului de droguri d. intre 55 – 65 de ani f. de sustinere sociala g. de dezvoltare a limbajului. de intrajutorare din punct de vedere material 5. intre 45 – 55 de ani e. Pregatirea pentru nasterea primului copil B. Planificarea familiala. odata cu plecarea ultimului copil. Asigurarea starii de sanatate a viitorilor soti b.

asa cum ar fi locuinta insalubra. care poate face posibila aparitia unor boli carentiale. Incetinirea procesului de imbatranire f. De aceea prin intermediul factorilor genetici parintii vor putea transmite o serie intreaga de boli asa cum ar fi: b. sau unor boli infectioase. incalzirea c. Prevenirea si combaterea complicatiilor e. Implicarea in activitatile sociale g. Asigurarea unor conditii corespunzatoare copilului h. Etapa de dizolvare a familiei: a. Tratamentul bolilor cronice d. care pot face posibila aparitia unor boli infectioase. Am vazut ca starea de sanatate depinde in proportie de 30% de factorii genetici. Evitarea singuratatii f. Avantajele alimentatiei la san j. Sustinerea psihologica a familiei C. Sustinerea psihologica a sotului ramas b. Supravegherea dezvoltarii psihosomatice a copilului l. Depistarea unor eventuale boli f. Influenta familiei asupra starii de sanatate. Sustinerea vietii spirituale 7. Factori de mediu. iluminatul. Nivelul economic al familiei. Prevenirea rahitismului si a anemiei feriprive m. Depistarea eventualelor boli cronice d. Familia poate influenta starea de sanatate a individului prin intermediul unor factori: a. La nevoie tratamente paliative h. Conditiile igienico-sanitare defectuoase. aprovizionarea cu apa. Factori genetici. care poate face posibila aparitia unor tulburari de dezvoltare a copiilor. sau parazitare. Efectuarea vaccinarilor corespunzatoare Etapa de contractie a. asa cum ar fi tuberculoza 42 . d. Nivelul cultural al familiei. Tratamentul tulburarilor de menopauza c. Identificarea si combaterea factorilor de risc b. Alimentatia copilului i. Prevenirea si combaterea complicatiilor e.e. Combaterea depresiei c. Educatia sanitara a grevidei g. precum si a altor boli e. Diversificarea alimentatiei k.

a factorilor patogeni. Datorita factorilor genetici. caracterizata de absenta unui sot. sansele sunt de 40%. epilepsia. d. de tensiune si de violente. daca nici unul dintre parinti nu a avut HTA. De aceea mf trebuie sa ia in considerare si factorii familiali in procesul de diagnostic. caracterizata de consumul excesiv de alcool. bolile cu transmitere sexuala si bolile parazitare. caracterizata de un limbaj violent si chiar de violenta fizica. HTA. Asa spre exemplu. asa cum ar fi cancerul de san si cancerul de colon. asa cum ar fi dislipidemiile familiale. diabetul zaharat. tuberculoza. Familia conflictuala. 43 . Boli cu agregare familiala. sau intre parinti si copii. sau a factorilor de risc comuni. de lipsa grijei fata de copil. sau chiar de droguri majore e. 25% dintre bolnavii cu diabet zaharat au antecedente de diabet zaharat in familie Iar 11% din copii care au convulsii febrile provin din parinti care au avut si ei convulsii febrile.f. caracterizata de neintelegeri majore. mai ales fata de sotie si de copii. care se resfrang negativ asupra copiilor 9. tulburarea comunicarii. pot apare o serie intreaga de boli cu agregare familiala. familia poate patologia si tulburarile ei. sansele sunt de 20%. Familia dezorganizata. In acest sens se poate descrie: a. cancerele familiale. Ca orice sistem. caracterizata de neintelegeri majore intre soti. Relatiile dintre membrii familiei care pot duce la aparitia unor stresuri familiale 8. sansele ca urmasii sa aiba HTA sunt de 3-4%. Familia violenta. De asemenea. Patologia familiei. disparitia sentimentului de iubire si de respect c. Consumul de alcool sau de droguri care pot duce la aparitia unor tulburari familiale g. de dificultatile economicofinanciare b. Familia in divort. Daca unul dintre parinti a avut HTA. iar daca ambii parinti au avut HTA. Familia consumatoare de droguri.

Cele mai frecvente boli care ajung in faza ireversibila sunt: a. slabirea in greutate. dinaintea mortii. sau de faza incurabila. Colaborarea cu familia J. asa cum ar fi durerea. Boala Parkinson. Respectarea bolilor in vigoare I. Glonerulonefritele cronice. varsaturile. Cancerul pulmonar. insuficienta renala cronica e. scleroza in placi. dementele f. Colaborarea cu ceilalti factori interesati A. Cirozele hepatice d. 1. Asigurarea unui sfarsit demn D. Sustinerea psihica a bolnavului si a familiei G. Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor. etc. miocardopatiile c. Respectarea autonomiei bolnavului H. Ingrijirile paliative. cancerul hepatic. deoarece majoritatea bolnavilor vor sa moara acasa. reprezinta o etapa foarte importanta in evolutia unei boli cronice.INGRIJIRILE PALIATIVE SI TERMINALE Ingrijirile paliative reprezinta ingrijirile necesare in fazele ireversibile in care boala nu mai raspunde la tratamentul curativ. Ingrijirile paliative urmaresc combaterea simptomelor care afecteaza starea generala a bolnavului. Comunicarea acestui lucru bolnavului si familiei C. De aceea majoritatea bolnavilor ajunsi in acest stadiu refuza internarea sau daca sunt internati in spital solicita externarea. Ingrijirile paliative si terminale sunt importante pentru mf. anorexici. Stabilirea diagnosticului de faza ireversibila B. Fibrozele pulmonare. daca se poate de mai multi 44 . anxietatea. insuficienta pulmonara b. Stabilirea diagnosticului de faza ireversibila. dispneea. Ingrijirea si alimentatia bolnavului F. Combaterea simptomelor care afecteaza calitatea vietii E. Insuficienta cardiaca. cancerul gastric. deoarece ea anunta moartea bolnavului. De aceea diagnosticul de faza incurabila trebuie stabilit cu mare atentie. sindromul nefrotic. depresia si declinul. limfoamele. Ingrijirile paliative pun urmatoarele problema: A.

Iar dupa cum se arata in Declaratia privind drepturile 45 . Sa nu excluda orice speranta a bolnavului g. mf trebuie sa-i comunice bolnavului acest lucru cu mult tact: a. Sa respecte sensibilitatea bolnavului c. a ascitei maligne. Desi si diagnosticul de cancer. Desi boala este incurabila si nu se mai poate face nimic pentru a opri evolutia bolii. Asigurarea unui sfarsit demn. bolnavul are dreptul la un sfarsit demn. mf trebuie sa stabileasca mai intai daca bolnavul ar dori sa stie acest lucru si daca este pregatit sa il afle. deoarece ea presupune decesul intro perioada relativ scurta a bolnavului. iar in cazul in care bolnavul ar dori sa stie adevarul despre boala sa.medici. Sa raspunda la intrebarile bolnavului f. diagnosticul de faza ireversibila devine si mai plauzibil. sau a dispneei de repaus care nu cedeaza la tratament. in aparitia metastazelor cerebrale. bolnavul incurabil trebuie tratat cu aceeasi grije si atentie ca si ceilalti bolnavi. C. a pericarditei maligne sau a metastazelor hepatice cu icter. Pentru a comunica diagnosticul de faza incurabila. B. sau de apartinatori. Sa-l asigure pe bolnav ca va face tot ce este posibil i. De multe ori diagnosticul de faza ireversibila este sugerat chiar de bolnav. si se bazeaza pe lipsa de raspuns a bolnavului si chiar pe agravarea bolii in pofida tratamentului administrat. au fost niste vesti rele. Iar in cazul meningitei canceroase. sau de ciroza. Diagnosticul de faza ireversibila este un diagnostic evolutiv care se stabileste treptat. Cu toate acestea mf trebuie sa comunice acest lucru bolnavului si familiei. Uneori diagnosticul trebuie stabilit de mf care este bine sa solicite ajutorul specialistului respectiv. Dupa unii autori. a pleureziei maligne. Sa caute timpul si locul potrivit b. speranta de supravietuire a bolnavului nu depaseste 6 luni. speranta de supravietuire a bolnavului nu depaseste 3 luni de zile. Si ca va tine seama de parerile bolnavului. Sa foloseasca expresii potrivite nevelului de intelegere a bolnavului d. diagnosticul de faza incurabila este o veste mult mai rea. De multe ori acest diagnostic se stabileste de specialistii care au ingrijit bolnavul respectiv. Comunicarea diagnosticului de faza incurabila. Daca la acesta se mai adauga si varsta foarte inaintata a bolnavului. Sa dea dovada de atasament si de compasiune e. Sa stabileasca obiective realiste h. Dupa cum se arata in Codul de deontologie medicala.

tipete 9-10 – Durere chinuitoare. Tratamentul dispneei. piraxicam. va putea fi tratata cu opioide usoare. sau si ami bine in asociere cu analgezicele . Dispneea poate fi intalnita la foarte multi bolnavi in faza incurabila. etc. mf trebuie sa faca tot ce este posibil pentru a combate aceste simptome si a face viata bolnavului cat mai suportabila. brufen. expresie tensionata 3-4 – Durere usoara. asa cum ar fi neafina.Treapta a treia: Durerea moderata care nu a cedat la medicamentele anterioara. iar in 20% din cazuri de o anemie. asa cum ar fi tramadolul sau codeina. b. tipete. Intensitatea durerii a fost impartita in 10 grade.D. asa cum ar fi 46 . relaxare.Treapta a doua: Durerea usoara sau moderata. grimaze 5-6 – Durere moderata. care nu cedeaza la medicamentele anterioare. diclofenac. Durerea este prezenta in foarte multe boli ireversibile si aproape la toti bolnavii cancerosi. usor stresat. expresie calma 1-2 – Durere minima.Treapta intaia: Durerea usoara sau moderata care nu a mai fost tratata anterior. precum si durerea severa sau chinuitoare. insuportabila: 0 – Fara durere. hidromafenul si pentazocinul. Dupa cum arata unii autori. gemete. miscari retinute. . dispneea este produsa de un bronhospasm. in tratamentul durerii se mai poate apela la fizioterapie. vioox. In tratamentul dispneei se pot folosi bronhodilatatoare. Pe langa medicamente. Durerea poate avea intensitati diferite. cu aspirina. Combaterea simptomelor care afecteaza calitatea vietii bolnavului. se va face cu paracetamol. in 52% din cazuri. in 40% din cazuri de o hipoxie. chiar daca evolutia bolii de fond nu mai poate fi influentata. pacientului. Durerea poate fi de tip visceral sau de tip somatic. Combaterea durerii. Deoarece faza incurabila este de obicei intovarasita de niste simptome care afecteaza grav calitatea vietii bolnavului. se poate trata cu opioide puternice. de la lipsa durerii si pana la durerea chinuitoare. agitatie Tratamentul durerii se face in trepte in functie de intensitatea durerii si de raspunsul ei la tratament: . orice persoana are dreptul la o ingrijire umana si de a muri in demnitate. a. agitatie 7-8 – Durere severa.

se poate apela la opioide. care poate dura 3-5 zile. Tratamentul greturilor si varsaturilor. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut psihologic de mf. mf trebuie sa acorde importanta cuvenita si sustinerii psihologice a familiei. este necesara o psihoterapie de sustinere. asa cum ar fi morfina si hidromafenul. asa cum ar fi metoclopramidul. prokinetice. de tulburarile de respiratie. care poate fi accentuata de imobilizarea la pat si de tratamentul cu opioide. Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile din ultima parte a fazei ireversibile. Sustinerea psihologica a bolnavului si a familiei. care anunta faza agonica a bolii. In acest sens. iar decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare. se poate face cu lactuloza. in doze mici. Intrarea in faza terminala poate fi sugerata de faptul ca bolnavul nu se mai poate alimenta oral. a. se pot administra antidopaminergice. antiserotoninice. In cazul in care dispneea nu cedeaza cu bronhodilatatoare si cu corticoizi. care contin fibre din tarata de grau. intalnite in 42% din bolnavii cu cancer. asa cum ar fi dolasterenul. In aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului. pentru combaterea anxietatii si a depresiei. 47 . psylla. sau prin perfuzii. galcorin si triticum. 2. Tratamentul constipatiei. c. Sustinerea psihologica a familiei. b. de aparitia unor secretii orofaringiene abundente.salbutanolul. pe sonda nazogastrica. asa cum ar fi beclametazonul si triamcinololul. antihistaminice. de oligurie si de starea de confuzie si delir. care agraveaza starea bolnavului. asa cum ar fi haloperidolul si droperidolul. De asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena personala a bolnavului. dinaintea decesului. e. de extremitatile reci. asa cum ar fi promethazina. serina. fenoterolul si miofilinul si corticoizi. sa o invete ce are de facut. Sustinerea psihologica a bolnavului. cu laxativ. Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o stare de anxietate si de depresie psihica. d. Deoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta un stres foarte important. Desi nu ne putem astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului. de marmorarea pielii. Tratamentul insomniei se poate face cu 2. cu horcaituri. sau anticolinergice asa cum ar fi scopolamina. mf trebuie sa informeze corect familia si sa o pregateasca.

stabilirea sarcinilor fiecarei persoane. In calitatea lui de proces de organizare si de conducere a unei activitati in vederea obtinerii unor rezultate optime. managementul poate fi aplicat in orice domeniu de activitate. care desfasoara doar o activitate medicala. a responsabilitatilor. Functia de planificare. In MF putem vorbi de managementul unor boli sau a unor bolnavi. In cadrul managementului putem descrie urmatoarele functii: a. ar fi bine ca mf sa colaboreze cu preotul. cu sesizarea problemelor. de stabilire a etapelor. mf trebuie sa desfasoare si o activitate manageriala. la conducerea unui spital. dar probabil ca in nici o alta situatie. sau al diabetului zaharat. a unui cabinet medical. cu stabilirea obiectivelor si a metodelor b. Sa il ajute sa inteleaga sensurile profunde ale vietii si ale mortii. precum si de managementul cabinetului medical. de elaborare a organigramei privind persoanele implicate. De aceea mf trebuie sa il asculte pe bolnavul care abordeaza aceste probleme. Functiile managementului. Desi sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate cazurile. Adica pe langa activitatea medicala. El poate fi aplicat in domeniu social. de stabilire a activitatilor necesare indeplinirii obiectivelor respective. 48 . MANAGEMENTUL IN MEDICINA FAMILIEI Spre deosebire de specialistii din spital. 1. sustinerea spirituala a bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale ale vietii. si el este cu atat mai necesar cu cat domeniul respectiv este mai dinamic si mai complicat. Managementul reprezinta procesul de organizare si de conducere a unei activitati in vederea atingerii obiectivelor propuse prin utilizarea optima a resurselor materiale si umane de care dispunem. Functia de organizare. Sustinerea spirituala a bolnavului. 2. asa cum ar fi managementul HTA. care incepe cu analiza situatiei. mf trebuie sa isi conduca si sa-si administreze singur cabinetul. el poate fi aplicat la conducerea sistemului sanitar. sau la managementul unei boli. In domeniul medical. de conducerea si de administrarea spitalului ocupandu-se alte persoane. Definitie.3. Pentru ca in nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii. cu psihiatrul si cu psihologul. In acest sens. economic si medical.

pentru care trebuie sa faca un proiect privind situatia din punct de vedere medical din comunitatea respectiva. prin delegarea sarcinilor. de pacienti.c. f. aprecierea resurselor materiale si umane. Certificatul de inregistrare fiscala h. Inainte de a-si face proiectul. 3. Avizul de libera practica b. evaluarea posibilitatilor de a obtine obiectivele propuse. asa cum ar fi: A. Pentru a putea rezolva problemele extrem de variate si de complicate cu care este confruntat. Dovada de medic specialist de MF c. Dovada detinerii unui spatiu necesar. Domeniile managementului in MF. adaptarea deciziilor corespunzatoare. Cabinete grupate c. Societate cu raspundere limitata Apoi mf trebuie sa stie ca pentru infiintarea cabinetului va avea nevoie de o serie de documente. respectarea etapelor. la nevoie reluarea procesului cu modificarile corespunzatoare. Cabinete asociate d. evaluarea cheltuielilor si modificarea actiunilor la nevoie. a modului de folosire a resurselor. la sfarsitul procesului in comparatie cu obiectivele propuse. emiterea directivelor. Infiintarea cabinetului. mf trebuie sa desfasoare o activitate de management la fel de complicata cu care trebuie sa acopere toate domeniile incepand cu infiintarea cabinetului si terminand cu coordonarea relatiilor cu casa de asigurari. elaborarea instructiunilor e. Cabinet individual b. aprecierea rezultatelor obtinute pe parcurs. privind costurile infiintarii cabinetului si sursele de finantare. Functia de evaluare a rezultatelor obtinute. Functia de control. Functia de conducere a procesului de management. d. Asigurarea de raspundere civila 49 . privind urmarirea procesului de management. Evaluarea resurselor. de chirias sau de comodat e. privind aprecierea nevoilor. Adeverinta examenului sustinut d. privind numarul de mf si nr. asa cum ar fi: a. Cod parafa g. sub forma de proprietate. mf trebuie sa stie ca un cabinet de mf poate functiona sub forma de: a. Autorizatie sanitara de functionare f. Societate civila e.

Stetoscop obstetrical h. de apa si de indepartare a rezidurilor Toate aceste acte se obtin de la Colegiul Medicilor. Birouri b. Desi mf este un medic sarac in aparate si instrumente.i. un vestiar. etc si se depun la Directia de Sanatate Publica pentru inregistrarea cabinetului in Registrul unic al cabinetelor medicale. care sa cuprinda unul sau mai multe cabinete de consultatie. Masa ginecologica g. de la Administratia Financiara. C. biblioteci h. Seringi j. Dulapuri de instrumente e. Mobilarea cabinetului cu mobila necesara desfasurarii activitatii curente. Canapele de consultatie c. Cuiere j. Apasator limba f. Ciocan reflexe e. Asigurarea unui local corespunzator. Dotarea cabinetului. caldura si sa respecte conditiile igienico-sanitare in conformitate cu normele in vigoare. o debara si un grup sanitar. Cabinetul trebuie sa dispuna de apa curenta. Taliametru m. asa cum ar fi: a. o sala de asteptare. el trebuie sa dispuna totusi de anumite instrumente. Scaune. Dulapuri de medicamente f. asa cum ar fi: a. Cont bancar j. o sala de tratament. Stetoscop b. B. Fisiere i. fotolii d. Trusa de urgenta Daca este posibil si de urmatoarele aparate: 50 . Rafturi. Contracte cu furnizorii de electricitate. Termometre d. Sonde i. Cutii de instrumente k. lumina. Valve g. Paravane D. Tensiometru c. Cantar de adulti si copii l.

Apa distilata 4. Analysere Iar pentru a putea acorda primul ajutor medical mf trebuie sa dispuna de o trusa de urgenta care trebuie sa contina urmatoarele medicamente: 1. Fenobarbital 10.Nitroglicerina 16. Trusa ORL d. Vata 3.Diazepam 11. Alcool iodat 7. Calciu clorat 6.Deslanatorid 12. Electrocardiograf b.Ser glucozat 22.Levomepromazin 14.Scobutil 20.Sulfat de magneziu Precum si urmatoarele materiale: 1. Calciu bromat 5.Novadrenalina 17. Comprese sterile 5.a. Apa oxigenata 8.Miofilin 15. Algocalmin 3. Garouri 51 .Papaverina 18. Otoscop e.Furosemid 13. Oftalmoscop f. Seringi 2. Fese 4. Efedrina 8. Alcool sanitar 6.Sulfat de atropina 23. Hemisuscinat 9. Cofeina 7. Adrenalina 2. Ecograf c.Ser fiziologic 21.Prometaziu 19.

Agrafe chirurgicale 13. ORL. oftalmologie. de ginecologie. Femeie de serviciu Eventual cu norma partiala: a. Fizioterapeut. pentru investigatii radiologice. mai ales de cardiologie. etc. Intocmirea fisei postului c. Asistenta de igiena e. Controlul activitatii f. Asistenta sociala g. Moase f.Ata chirurgicala 12. In acest sens se va proceda la: a.Aparat de sterilizare E. Contabil b. F. Asistente de cabinet c. ecografice si tomografice 52 . Serviciile de imagistica.Ace chirurgicale 11. Atele 10. dermatologie. Sofer c.9. Coordonarea relatiilor cu alte unitati sanitare. Elaborarea unui plan de activitate d. hematologice si imunologice c. Cabinetele de specialitate. Deoarece asistenta medicala moderna necesita activitatea in echipa. b. oricat de izolat ar parea. Incadrarea cabinetului cu personal sanitar si personal auxiliar in functie de nevoi: a. care este conducatorul cabinetului.Pense 14. Psiholog d. nici mf nu poate lucra singur. De aceea el trebuie sa intretina relatii de colaborare cu celelalte unitati medicale. Medici b. Laboratoarele de analize. Asistenta de ocrotire d. biochimice. Stabilirea de sarcini precise e. Instruirea personalului b. neurologie si psihiatrie. Evaluarea rezultatelor G. coordonarea echipei de lucru cade in sarcina mf. asa cum ar fi: a.Valve 15.Aspirator de secretii 16.

Managementul pacientului priveste atragerea. Dosar cu obiectivele igienico-sanitare m. Laboratoarele de anatomie patologica. Fundatiile si asociatiile de profil f. Registrul de chemari la domiciliu k. In acest sens mf trebuie sa dispuna de o serie de documente primare in care consemneaza activitatea desfasurata. prelucrarea si stocarea informatiilor necesare desfasurarii activitatii MF. Registrul de evidenta a bolilor infectioase gr. abordarea si solutionarea optima a problemelor pacientului. Registrul de tratamente d. Spitalele si sectiile de profil unde sa interneze mai ales bolnavii de urgenta f. asa cum ar fi: a. asa cum ar fi: a.A l. Registrul de vaccinari g. utilizarea optima a timpului. J. cresterea calitatii serviciilor si a gradului de satisfactie al pacientilor. Registru de bolnavi dispensarizati i. Farmaciile g. Primariile b. Registrul de bolnavi cronici h. Scolile si gradinitele d. Caietul de activitate al cadrelor medii n. Biserica e.d. Registrul de consultatii c. Caietul de evidenta a medicamentelor si materialelor de latura de urgenta o. Caietul de educatie sanitara 53 . mai ales pentru analize citologice e. Diferiti sponsori I. care sunt implicate in starea de sanatate a populatiei. posibilitatile de programare. asigurarea accesibilitatii pacientilor la asistenta medicala. Registrul copiilor 0-1 an j. perfectionarea comunicarii. Managementul informatiilor priveste obtinerea. Consiliile locale c. Caietul de evidenta a retetelor cu timbru sec p. Registrul de gravide f. Fisele medicale e. Coordonarea relatiilor cu alte organe si organizatii. Lista persoanelor inscrise b. reducerea timpului de asteptare. Directiile de sanatate publica H.

Bilete de trimitere i. Folosirea optima a resurselor 54 . Carnetul cu retete. Carnetul cu certificate de nastere c. Intretinerea si repararea cabinetului M. Adeverinte medicale g. Intretinerea si repararea aparaturii h. Condica de prezenta a personalului b. asa cum ar fi: a. Carnetul cu certificate prenuptiale e. Bilete de internare j. Avize epidemiologice h. Registrul de control K. Registrul de materiale folosite g. Respectarea conditiilor igienico-sanitare b. Indepartarea rezidurilor g. Acest lucru se poate obtine prin: a. Curatenia curenta a cabinetului c. Spalarea lenjeriei d. Registrul de corespondenta h. Centralizatorul annual Iar pentru activitatea administrativa sunt necesare urmatoarele documente: a. simple si compensate b. mf trebuie sa desfasoare o activitate administrativa. Ordinele de plata d. Registrul de inventar e. privind: a. Incalzirea corespunzatoare e. Aprovizionarea cu apa calda si rece f. Pentru a-si putea mentine pacientii si pentru a putea rezolva problemele extrem de dificile cu care este confruntat. Registrul financiar f. mf trebuie sa desfasoare o activitate de calitate. Managementul calitatii. Pregatire profesionala corespunzatoare b. Statele de plata c.Pe langa aceste documente primare. Administrarea cabinetului. mf mai trebuie sa aiba si o serie de formulare tipizate pe care le completeaza la nevoie. Centralizatorul activitatii zilnice k. Carnetul cu certificate de concediu medical f. Pentru a putea asigura conditiile necesare functionarii cabinetului. Carnetul cu certificate de deces d. Pregatirea personalului c.

Finantarea se poate realiza din diferite surse: 1. Imprumuturi bancare 3. Folosirea dovezilor cele mai valide in practica medicala g. Contabilitatea cabinetului. Veniturile sunt foarte importante deoarece pentru a putea functiona cabinetul medicul are nevoie de anumite investitii. Deoarece activitatea cabinetului medical este in acelasi timp si o afacere. Veniturile unui cabinet medical rezulta din numarul de pacienti inscrisi pe lista si din serviciile efectuate. Managementul financiar. d. sponsorizari b. In acest sens se poate vorbi de un pret de cost si de un pret de vanzare. Atragerea pacientilor la ingrijirea propriei lor sanatati h. totusi majoritatea mf lucreaza in sistemul asigurarilr medicale. cat si anumite venituri. dar daca functioneaza bine poate fi aducatoare de bani. RELATIILE MEDICULUI DE FAMILIE CU ASIGURARILE MEDICALE Desi MF poate fi practicata complet privat. Autofinantare. Cresterea gradului de satisfactie a pacientilor N. Atingerea unor nivele de performanta e. Finantarea care reprezinta asigurarea fondurilor banesti necesare indeplinirii obiectivelor stabilite. deoarece contabilitatea este instrumentul de baza al managementului financiar. Managementul financiar presupune tinerea unei contabilitati corecte. Preturile reprezinta valoarea de piata a unor produse sau servicii. Veniturile reprezinta castigul realizat in urma platii tuturor costurilor si a taxelor. e. mf trebuie sa desfasoare si un management financiar. Donatii.d. Costurile care reprezinta cheltuioelile facute pentru realizarea obiectivelor stabilite. care pentru a functiona are nevoie de bani. In valoarea preturilor trebuie incluse atat costurile. 55 . Folosirea celor mai bune cunostinte ale stiintei medicale f. Ele pot fi directe si indirecte c. Asigurarile medicale reprezinta in cele din urma un sistem de finantare a asistentei medicale bazat pe pricipiul solidaritatii si al subsidiaritatii. In managementul financiar o importanta deosebita o are: a. cand cheltuielile sunt acoperite din venituri proprii 2. pe langa celelalte activitati.

asiguratii au dreptul sa isi aleaga mf. Pentru mf este important de remarcat ca in conformitate cu articolul 4. Conform art. iar asiguratii au dreptul la servicii medicale de baza din prima zi de imbolnavire si pana la vindecare. medicamente. Conform art.1 din OU 150/2002. sunt asigurati toti cetatenii cu domiciliul in tara. Femeile insarcinate i. Asiguratii au dreptul sa schimbe mf dupa o perioada de cel putin 3 luni. Sotul. ( care a inlocuit legea 145/1997. sotia si parintii fara venituri proprii d.150/2002 cuprinde o serie de capitole privind persoanele asigurate. Arestatii k.10. drepturile si obligatiile asiguratiilor. relatiile casei de asigurari cu furnizorii de servicii medicale. materiale sanitare si dispozitive medicale. organizarea caselor de asigurari medicale. Administratia fondului se face de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. modalitatile de control si raspunderile si sanctiunile posibile. OU nr. Persoanele care primesc ajutor de somaj Conform art. asigurarile de sanatate sunt obligatorii pentru toti cetatenii. privind asigurarile sociale de sanatate ) si de Contractele-cadru care se elaboreaza annual. Militarii intermen j.1. Persoanele cu handicap h. medicul specialist si spitalul unde vor sa se interneze. in conditiile stabilite de legile in vigoare. asistenta medicala este reglementata de Ordonanta de Urgenta nr. Veteranii de razboi f. Casa de Asigurari Medicale suporta urmatoarele servicii profilactice si curative: 56 .16.11.150/2002. care cuprinde serviciii medicale. servicii de ingrijire a sanatatii. care au obligatia de a plati contributia corespunzatoare la fondul de asigurari medicale.6 sunt asigurate fara a plati contributia urmatoarele persoane: a. din subventii de la buget. iar contributia fondului de asigurari medicale se face pe baza contributiei obligatorii a asiguratilor. a persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat. Copii pana la 18 ani b. La noi in tara. Persoanele care beneficiaza de ajutor social g. Conform art. Conform art. finantarea serviciilor. precum si din alte surse. Fostii detinuti politici e. serviciile medicale suportate de asigurarile medicale. Elevii si studentii pana la 26 de ani c. asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza.

Sa informeze asiguratii privind serviciile oferite l. Sa acorde asiguratilor inscrisi pe lista sa serviciile medicale prevazute in pachetul de servicii de baza b. fertilizarea in vitro si asistenta medicala la cerere. privind modul de acordare a serviciilor. 29 se arata ca unele servicii asa cum ar fi cele privind bolile profesionale. 2. spitalele. Sa participe la asistenta medicala din centrele de permanenta s. cu care intretin relatii contractuale. Sa stabileasca un program de activitate r. conditiile in care se incheie contractele cu furnizorii in anul respectiv. Sa acorde serviciile medicale prevazute in pachetul minimal persoanelor care nu fac dovada ca sunt asigurati c. Sa furnizeze tratamentul adecvat f. Sa actualizeze lista proprie de asigurati e. Sa inscrie din oficiu copii si gravidele care nu au fost inscrise pe lista altui mf i. Sa raporteze datele solicitate o. Sa nu refuze inscrierea pe listele proprii a copiilor j.In art. mf are obligatia: a. Sa prescrie tratamentele necesare conform reglementarilor in vigoare g. Sa respecte dreptul la libera alegere a pacientului p. Sa solicite asiguratiilor documentele justificative q. Sa afiseze la loc vizibil programul si pachetul de servicii medicale 57 . Sa acorde asistenta medicala de urgenta ori de cate ori este solicitat h. laboratoarele si farmaciile. Sa asigure in cadrul serviciilor acordate toate activitatile cuprinse in curricula de pregatire profesionala a mf d.150/2002 in anul respectiv. I. Conform contractului incheiat cu Casa de Asigurari. operatiile estetice. care se elaboreaza annual. Sa respecte criteriile de calitate k. Dupa cum se arata in articolele 37 si 38. Obligatiile mf. unele servicii stomatologice. Sa respecte confidentialitatea m. asa cum ar fi cabinetele de MF. Contractul-cadru. nu sunt suportate de asigurarile medicale. unele servicii hoteliere. cabinetele de specialitate. asigurarile medicale acorda serviciile corespunzatoare prin intermediul unor furnizori. serviciile medicale de inalta performanta. modul de prescriere a medicamentelor. centrle de sanatate. are caracterul de lege si indica modul in care se aplica prevederile OU nr. modul in care se face plata furnizorilor si asa mai departe. Sa factureze lunar activitatea efectuata n.

cu insuficienta cardiaca clasa IV. Prescrierea tratamentului medicamentos conform normelor in vigoare e.9. asa cum ar fi: a. Primul ajutor medical in limita competentelor 58 . mf terbuie sa acorde asiguratilor inscrisi pe listele sale o serie de servicii medicale de baza. Consultatii in caz de boala sau de accident b.4. Asistenta medicala la domiciliu a copiilor 0-1 an j. Planificarea familiala f. Asistenta medicala la domiciliu a urgentelor medico-chirurgicale care nu se pot deplasa la cabinet k. Internarea in spital in caz de nevoie h. Supravegherea dezvoltarii psihosomatice a copilului prin intermediul examenelor de bilant efectuate la 1. Asigurarea problemelor de puericultura c. precum si pentru alti bolnavi gravi care necesita ajutor absolut C.II. Educatia sanitara pentru prevenirea si combaterea factorilor de risc cardiovascular h. Consilierea antidrog i. cuprinde o serie de: A. a bolnavilor in faza terminala. Prescrierea tratamentului igienico-dietetic d. Servicii medicale de urgenta. care constau din: a.15 si 18 luni b.12. iar celor care nu fac dovada ca sunt asigurati o serie de servicii medicale minimale 1. Luarea in evidenta a bolnavilor Tbc confirmati de specialistul de profil i.6. Controlul medical annual al copilului 2-18 ani d. Imunizarile conform planului national de vaccinari g. Servicii medicale profilactice. Servicii medicale curative. Controalele medicale pentru bolile cronice care necesita dispensarizare B. Conform contractului incheiat cu asigurarile medicale. Pachetul de servicii medicale pe care trebuie sa le acorde mf. Recomandarea investigatiilor paraclinice necesare f. asa cum ar fi: a. Eliberarea biletelor de trimitere la specialistii de profil g. Pachetul de servicii medicale de baza. Supravegherea gravidei e.2. Manevre de mica chirurgie c. Asistenta medicala la domiciliu a bolnavilor cu insuficiente motorii.

Pentru fiecare asigurat se acorda un numar de puncte si anume: a. in cazul copiilor si a unor boli care beneficiaza de gratuitate. din nomenclatorul de medicamente aprobat. Depistarea si combaterea bolilor cu potential endemo-epidemic 3. A. Cu plata unei contributii personale c. Modalitatile de prescriere a medicamentelor. Internarea in spital in caz de nevoie g. Cu plata integrala de catre pacient b. Pachetul de servicii medicale minimale se acorda si celor care nu sunt asigurati si consta din: a. adica per capita. Planificarea familiala c. cheltuielile necesare functionarii cabinetului ( incalzirea. Trimiterea la specialist f. Plata pe servicii depinde de serviciile efectuate pe care casa de asigurari le plateste. Acordarea primului ajutor e. in proportie de 30%. Trimiterea la specialist c.5 puncte Pentru calcularea venitului per capita se inmulteste numarul total de puncte cu suma corespunzatoare punctului per capita.5 puncte b. telefonul. in functie de fondurile disponibilesi de starea de sanatate a populatiei. Din veniturile realizate. diabetul zaharat si cancerul Lista bolilor care beneficiaza de gratuitate se stabileste prin lege. 59 . Asistenta medicala de urgenta d. B. adica salariile membrilor echipei de lucru. precum si diferite taxe. Pentru asiguratii 5-59 ani se acorda 10 puncte d. Se aduna punctele corespunzatoare tuturor serviciilor efectuate. 4. Modalitatile de plata ale mf. iar suma obtinuta se inmulteste cu valoarea corespunzatoare punctului pe servicii. Gratuit. Internarea in spital in caz de nevoie 2. curentul electric. Plata per capita depinde de numarul de asigurati inscrisi pe lista proprie. asa cum ar fi Tbc. pot fi prescrise: a. cheltuielile cu medicamentele si materialele din trusa de urgenta. Supravegherea gravidei b. mf trebuie sa plateasca cheltuielile de personal. Pentru asiguratii peste 60 ani se acorda 12. Medicamentele necesare. Pentru asiguratii 0-1 an se acorda 14. apa si altele ). in proportie de 70% si pe tarif servicii medicale acordate.b. Plata mf se face pe tarif persoane asigurate. Pentru asiguratii 1-4 ani se acorda 12 puncte c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful