P. 1
Florin Roventa.pdf Testul

Florin Roventa.pdf Testul

|Views: 17|Likes:
Published by mrstroe

More info:

Published by: mrstroe on Feb 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/22/2013

pdf

text

original

TESTUL SZONDI ŞI CUNOAŞTEREA PSIHOLOGICĂ A PERSONALULUI DIN COMUNITATEA DE INFORMAŢII

Psiholog drd. Monica Licu
Academia Naţională de Informaţii psimona@k.ro

Psiholog mrd. Florin Rovenţa
Asociaţia Szondi din România florin.rovenţa@gmail.com

Motto: Albert Einstein “Nu poate fi măsurat tot ce conteaza şi nu contează tot ce poate fi măsurat”

Abstract
I. II. III. IV. V. VI. Projection and projective techniques. Brief introduction in the Szondian system. Advantages and disadvantages in the Szondi Test. Ideal Profile – a concise psychological characterization. Conclusions. Bibliography.

Cunoaşterea psihologică aprofundată a personalului din comunitatea de informaţii presupune utilizarea unui complex de metode de investigaţie de natură diferită, de la metode cantitative, calitative şi continuând cu tehnici proiective sau chiar de detectare a comportamentelor simulate.Ştiinţa psihodiagnosticianului constă în a asambla într-o reţea informaţii care să servească comunicării armonioase cu instanţe diferite ale relaţiei profesionale, adică cu beneficiarii competenţei sale, cu managerii de resurse umane din sistemul sau instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, dar şi cu asociaţiile profesionale. Iar arta sa nu înseamnă nicidecum rigiditate, ci creativitate şi eficacitate profesională. Lucrarea îşi propune să abordeze această tehnică proiectivă dintr-o perspectivă mai largă, aceea a psihologiei clinice, a sănătăţii şi a muncii, iar apoi într-un demers asemănător unei clepsidre, recurge la descrierea testului Szondi, ca apoi să revină la un anumit grad de generalitate, ce permite extragerea unor concluzii. Sperăm ca demersul nostru să fie o intervenţie în direcţia depăşirii blocajului cognitiv al profesioniştilor în legătură cu necesitatea completării datelor obţinute prin intermediul metodele predominant cantitative cu cele de ,,provenienţă proiectivă”. Modelul szondian în psihodiagnoză şi intervenţie psihologică este unul util şi aplicabil în demersul ambiţios de cunoaştere psihologică, ce este o obligaţie profesională pe de o parte, dar şi un privilegiu al psihologilor din domeniul de apărare şi nu numai. Desigur că acesta, ca orice paradigmă în psihologie, necesită un efort continuu şi susţinut de formare în supervizarea unor specialişti recunoscuţi în domeniu, ca şi accesarea permanentă a noutăţilor, fără să se piardă din vedere totuşi informaţiile originare, provenite deci de la autorul acestei concepţii. Ne ataşăm aserţiunilor dnei. Prof. univ. dr. Mihaela Minulescu ce apreciază că metoda pusă de noi în discuţie se situează pe un continuum între tehnicile testării psihometrice propriu-zise şi tehnicile terapeutice clinice, între examenul psihometric cu regulile sale de standardizare şi sistematizare, care îi conferă principala sa calitate, cea a obiectivităţii materiale, şi examenul clinic, care oferă în esenţă o individualizare a cunoaşterii personalităţii subiectului examinat. Am putea continua cu faptul că prin apelul la această tehnică depăşim biasările rezultate din dorinţa subiectului de a se pune într-o lumină favorabilă şi de aici distorsiunile apărute în rezultatele obţinute de aceştia la chestionare.

1

Szondi preia observaţia freudiană că în instinct ca şi în Fantasma. între examenul psihometric cu regulile sale de standardizare şi sistematizare şi examenul clinic care conferă în esenţă o individualizare a cunoaşterii personalităţii subiectului examinat. în psihologia aplicată au început să se utilizeze. Introducere în sistemul szondian Lucrarea se vrea o prezentare a unui instrument de uz psihodiagnostic altul decât cele clasice sau metrice ca predictor valid al performanţei profesionale. Cu ocazia discutării noţiunii de pulsiune în raport cu aceea de instinct. Cu timpul. emoţiile şi structura lor psihologică de ansamblu în interpretarea realităţii. paranoia) din perspectivă psihanalitică. El îl utilizează la început pentru a explica diferite tulburări psihopatologice (fobii. întâlnim proiecţia la aproape toate nivelurile comportamentului nostru: în sfera relaţiilor interpersonale. Deşi poartă denumirea de test. adică pierderea limitelor personale şi invazia spre exterior a fantasmelor1 noastre care deformează flagrant realitatea. o doză moderată de proiecţie nu alterează. care afirma că .. aşteptările. virtuală a acestora şi o reducere a tensiunii psihice generate de acestea (Minulescu. Putem spune că ori de câte ori ne exprimăm într-un anumit mod ceva din conţinuturile noastre subiective. Factorii care determină intensitatea proiecţiei sunt: intensitatea emoţiilor sau a trebuinţelor. inclusiv în apariţia miturilor. visării în stare de veghe. chestionarelor.proiecţia este tendinţa oamenilor de a fi influenţaţi de trebuinţele. aceasta având loc în grade variabile şi intensitatea ei variază pe o axă începând cu gradul zero. ci îmbunătăţeşte relaţia inter-subiectivă dintre psiholog şi clientul său. în plan macro-social. Metodele proiective se situează pe un continuum între tehnicile testării psihometrice propriu-zise şi tehnicile terapeutice clinice. Lucrarea are la bază teoria dezvoltată de Leopold Szondi (1893-1986) cu privire la modalitatea de devenire umana prin mecanismul alegerii simpatetice ce acţioneaza spontan şi în viaţă. Există încă psihologi care folosesc greşit testul Szondi la stabilirea psiho-diagnosticului comiţând erori impardonabile. gradul de ambiguitate a situaţiei.la intersecţia viziunii tradiţionale asupra imaginaţiei ca proces psihic. în boala mentală. inventarelor care surprind aspectul cantitativ. Există o varietate de situaţii în care proiecţia joacă un rol adaptativ firesc.I. 2001). Ca urmare a importanţei cunoaşterii proiecţiilor individului. în joc. ori de câte ori câmpul perceptiv prezintă o anumită ambiguitate”. pulsiunile uneori neverbalizabile ale persoanei. condiţie în care elementul activ sunt dorinţele. Codificarea şi interpretarea răspunsurilor conţin în grade variabile o anumită implicare subiectivă din partea subiectului. 1 2 . Caracteristicile acestora sunt următoarele: Sunt nişte sarcini mai ambigue ca cerinţe sau mai slab structurate ca natură. Proiecţia şi tehnicile proiective Termenul de proiecţie a fost folosit pentru prima dată în psihologie de Freud în lucrarea psihonevrozele de apărare (1894). ca şi distanţarea de condiţia propriu-zisă a unui test psihologic. în psihologie. Freud ajunge să considere proiecţia un mecanism implicat în multe aspecte ale vieţii umane. adică înţelegerea obiectivă a realităţii. fără o deplasare de la concepţia autorului. sentimente. dorinţe şi chiar obiecte pe care nu le cunoaşte sau le refuză în sine însuşi. în sensul diagnosticării acelui “cum este subiectul”. realizându-se o satisfacere fictivă. prezenta lucrare îl utilizează în sensul operaţional introdus de Frank în 1939. corespunde mai ales procesului de reverie. în artă. forţa şi integritatea Eului. II. afirmând că proiecţia este o operaţie prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în altul calităţi. de exemplu. în alegerea profesiei. El nu poate fi folosit la nivel de cunoaştere psihologică decât în urma unei formări structurate. Subiectul nu cunoaşte semnificaţia răspunsurilor sale şi de regulă nu i se comunică modul în care răspunsurile lui vor fi codificate şi interpretate. aceasta prin neacoperirea formării clinice cu informaţii ale autorului sau provenind de la specialişti recunoscuţi de Institutul Szondi. substanţele cu efect puternic asupra sistemului nervos (droguri. constând în sarcini oarecum nestructurate şi ambigue. permiţând multiple răspunsuri din partea subiectului (vom sublinia alegerea fotografiilor). autorul acestuia nu l-a recomandat niciodată ca un instrument în stabilirea unui diagnostic. Ca fenomen psihologic. alcool. le proiectăm de fapt asupra lumii. medicamente psihotrope) din cauza slăbirii cenzurilor adaptative. prin care se explică “de ce subiectul este aşa şi ce poate deveni”. începând cu anii 30. o serie de metode de evaluare psihologică „neconvenţionale”. depăşind astfel interpretarea de ordin statistico-metric a scalelor. Diagnoza proiectivă szondiană (Testul Szondi) trebuie luată în considerare ca instrument specific de evaluare psihologică a funcţiilor bazale ale persoanei oferindu-ne un prognostic sub aspect calitativ. care îl fac pe individ să se trădeze proiectiv. Au fost propuse şi alte accepţiuni ale termenului. în artă şi religie. Termenul de tehnici agreat pentru aceste probe indică fineţea şi complexitatea abordării. până la gradul maxim.

Szondi vorbeşte de dialectica unui destin obligat. al aspiraţiei de "a fi unul şi acelaşi" cu altul. violent. tendinţa de manifestare şi forma intinctelor individului. Există o multitudine de posibilităţi de destin care se pot manifesta în viaţa individului. sau puţin dispuşi să se dezvăluie.să trişeze”. prietenie (sociotropism. De aceea. Freud sugerează această sursă. închisă. şi anume: "Care este sursa acestei reproductivităţi?". care permite mai mult decât o singură posibilitate de manifestare la cantitatea. • Sarcini nestructurate. brusc. psihologul nu face decât să confrunte. • Simplitatea instructajului şi a situaţiei de testare face ca alegerile să se desfăşoare rapid şi fără dificultăţi. De asemenea. Szondi ajunge la ideea unei "anancologii dialectice" (ananke [gr] = soartă. în instinct având loc o reproducere "desăvârşită". indirect şi treptat. L. cu posibilităţile inconştiente ale destinului său în alegerea unei mai bune forme de existenţă personală. de opţiunile efective în sistemul relaţiilor individului cu lumea. El crede că acest plan al vieţii este de fapt croit de stramoşii recesivi. conflicte inconştiente). În demersul său. genotipic şi fenotipic. cât şi în selecţie. III. în moarte (un anume mod de a muri: lent. iar altele prefigurate de împrejurări externe şi astfel să aleagă liber domeniile cu valoare de destin: în iubire (care se va instituţionaliza în căsătorie). sistemul genelor recesive latente determină cantitatea. poate să conştientizeze. Cu toate acestea. Referindu-se la profunzimea observaţiilor lui Goethe asupra "afinităţilor elective". ei sunt întrucâtva "căutaţi" de factori interiori greu decelabili prin observaţia obişnuită sau chiar instrumentată sofisticat. ca un depozitar al unor exigenţe ancestrale specific familiei de origine. este de natură genetica. stă la baza mersului individual în existenţă. este astfel un mecanism destinologic. regăsind principiul participaţiei perene din filozofia antică şi medievală. individul. Această destinologie dialectică înlătură fatalismul absolut (destinul ca "fatum"). după cum simptomul este limbajul inconştientului individual. cât şi de moştenirea sa în posibilităţi de existenţa. Deceniile de cercetări întreprinse de Szondi l-au dus la concluzia existenţei unui inconştient familiar. în boală (o anumită electivitate pentru o categorie de afecţiuni somatice sau psihice). • Utilizabilă atât în clinică. deja statutat în genetica timpului. nu apelează la elemente de limbaj. Factorii sociali "exteriori" individului nu îi sunt chiar aşa de străini.. cu dublul ei determinism structurat dialectic. trăieşte şi moare un individ se datorează unui plan individual special. Genele recesive latente şi circumstanţele de împrejurări constituie un sistem funcţional elastic şi dinamic. Dezvoltând mai departe acest raţionament. dar acestea sunt totuşi limitate. . eventual disimulanţi. Freud a lăsat fără răspuns o întrebare fundamentală. Alegerea.. ca nucleu al personalităţii. cursul şi forma instinctelor unui individ. în profesie (conform unei vocaţii care va sta la baza unei cariere). pe de o parte prin apartenenţa la un "neam". să respingă sau să temporizeze virtualităţile elective unele prefigurate în gene. iar în pulsiune una deschisă către o multitudine de manifestări comportamentale. iar pe de altă parte. astfel că pot fi aplicate subiecţilor cu un nivel redus de instruire sau cu aptitudini verbale reduse. Avantajele şi dezavantajele Testului Szondi Avantaje: • Prin natura opacă. "întâmplările" nu sunt chiar indeterminanţi şi absolut determinanţi. în opoziţie cu un destin ales. carieră (ergotropism). prin folosirea unor anumite mijloace suicidare). Szondi arată că sursa primară a necesităţii unei reproduceri a unor comportamente anterioare mai mult sau mai putin fixe. dar şi un limbaj al inconştientului familial. iar simbolul cel al inconştientului ancestral (arhetipal). Szondi arată cum propensiunea spre alegerile în iubire (libidotropism). dorinţe. Factorii conjuncturali. forţat. impus. Astfel destinul este in concepţia lui Szondi “totalitatea posibilităţilor existenţiale moştenite şi care pot fi liber alese”. în prietenie (în virtutea unui ideal social care uneşte un grup). Eul individului. etnopsihologie ("participation mystique" ilustrată de Levy-Bruhl) şi pe principiul unităţii dialectice a contrariilor (opozitelor).pulsiune este vorba de "reproducerea unei stări anterioare". Szondi va teoretiza aşa-zisa "genetică umană duală" bazată pe principiul inalienabilităţii participaţiei. posibil de cunoscut prin analiza arborelui genealogic. 3 .culture free”. Omul este motivat atât de educaţie. boală (morbotropism) si moarte (thanatotropism). cursul dezvoltării. în teologie. şi acesta nu curge la întâmplare. asistenţă psihologică şi psihologie judiciară. idealotropism). la o familie (în sens genealogic). Punctul de plecare al investigaţiilor a fost că modul cum se naşte. dar nu o studiază. • Se pot dezvălui aspecte mai profunde ale personalităţii subiectului (temeri. Ideea autorului răspunde la întrebarea: “Ce stă la baza oricărei alegeri?”. al "alelei multiple" cu participarea celor doi genitori în proporţii diverse de homo si heterozigotism. destin). ascunşi şi reprimaţi în individ. Astfel. Szondi introduce noţiunea de "genă pulsională" pe care o defineşte ca fiind o particulă specifică aflată în zestrea nativă a individului şi alcătuită după principiul. nestructurată a sarcinii este aproape imposibil ca subiectul . prestabilite.

într-o formă ne-exhaustivă. Întregul demers nu poate depăşi 10 minute. până se face o însuşire adecvată a instructajului să fie amintită. pe baza ştiinţifică a unui diagnostic cu valoare prognostică şi orientativă. stilul său de viaţă. recunoscuţi de Institutul Szondi. într-o formă extremizată. Permite extragerea unor indici matematici de tipul coeficientul de tensiune a tendinţelor. grupate în 6 serii a câte 8 fotografii. iar stabilirea corectă. testul trebuie aplicat de cel puţin 6 ori. Szondi consideră ca normalitatea poate fi întâlnită numai în statistică. IV. Prezentăm mai jos o serie din cele 6 şi profilul grafic formalizat de noi pentru a scoate în evidenţă un portret psihologic cvasi-ideal al persoanei care doreşte sa urmeze o carieră în domeniul culegerii de informaţii. motivaţia actuală în alegerea carierei.• • • • • • Timp redus de aplicare şi scorare (câteva minute). • Pentru a pune un diagnostic psihologic sau a avea o imagine consistentă despre subiect. bogăţia ideilor. obsesii sau conflicte inconştiente. două persoane care i se par cele mai simpatice şi două persoane care i se par cele mai antipatice. dar se recomandă să obţinem 10 profile prin testarea subiectului la 24 ore. indicele psihosexual. accentul punăndu-se pe o anamneză detaliată şi un interviu structurat sau semistructurat. decât mai multe teste fără un psiholog”. astfel încât să obţinem date cât mai concludente privind mediul din care provine subiectul.indicele psihosocial. Informaţiile obţinute prin intermediul său completează în mod fericit metodologia de examinare psihologică. Permite un psihodiagnostic diferenţial de fineţe. 4 . Plecând de la un cumul ideal de calităţi de natură psihologică pe care trebuie să le găsim în mod manifest in structura personalităţii profesionostului din comunitatea de informaţii. putându-se aplica pe calculator. o specializare intensivă care să ducă la ceea ce Murray denumea .intuiţie antrenată”. revine psihologului. Alegerile se cuantifică sub forma reacţiilor pulsionale. Proba de asociaţie factorială poate fi folosită în scopul de a separa nevrozele de psihoze şi psihopatii.. Materialul testului este compus din 48 de fotografii ale unor bolnavi psihici. Fără a intra în detalii de ordin tehnic. prezentăm în continuare esenţa şi modalitatea de interpretare a testului. de data aceasta instructajul fiind ca subiectul să aleagă două persoane care i se par relativ antipatice. modalitatea în care a ales. uşor de interpretat. preocupări. cursivitatea şi claritatea gândirii. un profil pulsional după care se poate ghida psihologul în cadrul evaluării pe care o face. redăm mai jos. Dezavantaje: • Necesită un efort îndelungat de învăţare şi o experienţă clinică bogată. Se repetă operaţiunea de alegere şi cu restul fotografiilor rămase. Abilitarea în utilizarea sa este asigurată de specialişti din ţară. Profilul ideal – o succintă caracterizare psihologică Interpretarea psihologică a Testului Szondi trebuie să ia în calcul şi celelalte instrumente de măsurare a personalităţii subiectului. • Există o oarecare dificultate de a face trecerea de la semnificaţia de bază a reacţiilor pulsionale la anumite trăsături de personalitate sau comportamente. tonusul afectiv general. Subiectului i se cere să aleagă cât mai natural şi cât poate el de spontan. de fiecare dată. dincolo de instrumentul psihologic de care face uz în determinările sale. ulterior aprofundându-se (se poate trece deci cu uşurinţă de la faza de triere la cea de cunoaştere psihologică aprofundată). se pot decela anumite tendinţe sau trăsături pe care individul le respinge sau pe care le valorizează. Este recomandabil ca pe parcurs. el referindu-se la faptul că „face mai mult un psiholog fără teste.

adaptativ. dar şi capabil să lucreze individual. persuasiv. să fie rezistent la monotonie. dar şi calm. atent la detalii. Temperament echilibrat. este obiectiv şi realist în aprecieri şi aşteptări. Este tipul de persoană deschisă la nou. Este conştiincios în ceea ce face. cu spirit de observaţie bine dezvoltat. ponderat în manifestări. sociabil. combativ. rezistent la efort si suprasolicitari. cu un potenţial energetic ridicat. 5 . analitic. Acesta poate fi tradus sub formă de atitudini şi manifestări comportamentale. flexibil. receptiv la ceilalţi. care poate să domine. cu un orizont larg al intereselor şi cunoştinţelor. care nu doreşte sa iasă în evidenţă. Este ferm.S P Sch C h s e hy k p d m S P Sch C h s e hy k p d m Calculând reacţiile pulsionale. cu calităţi de lider evidente. repetabile si definitorii. meticulos. dar şi sintetic. hotărât. este tipul de persoană care stapâneşte tehnici de manipulare. empatic. Are mare încredere în sine. Are trăsături stabile. cu un dinamism de înalt nivel. însă nu trebuie interpretat decât sub forma lor virtuală. Este o persoana promptă. rapidă în reacţii şi decizii. această priză de test arată astfel: P: – + + – – + + – E: – ± + – – + ± – T: + – – + + – – + ____________________________ K: – +/– + – – + +/– – În urma unei asemenea operaţiuni se obţine un profil de concordanţă (K) cu valoare de prognostic. cu iniţiativă.

Minulescu M. Tehnici proiective. Richard A. VI. Desclee de Brouwer. PUF. 2. Paris. Concluzii Testul Szondi este util în cunoaşterea psihologică aprofundată a personalului vizat. la toate nivelurile sale: de la interviurile de selecţie şi continuând cu activitatea de asistenţă psihologică a personalului din comunitatea de informaţii..ro (site-ul Asociaţiei Szondi din România) Jaako G. PUF. Netchine S. Philippe Lekeuche & Jean Melon: Dialectique des pulsion. Analysis of Marriages. PUF.leopoldszondi. Pylot-kustannus Oy. manifest-latent. 10. Editura Fundaţiei România de Mâine. Peter Lang. Ivana Dumitru: „Aspecte ale contribuţiilor specifice ale psihanalizei freudiene.. dimpotrivă. 1937. 1967. Fedprint. 6 .. 6. 2003 Minulescu M. 1952. destinologiei dialectice szondiene şi psihologiei analitice jungiene la edificarea psihologiei abisale”. Anzieu D. Psychologie clinique. 9.. The Hague – M. Bibliotheque de pathoanalyse. 2002. 13. 1992. 7.. 11. 2002. Lhote C. Acte normative. Editions Universitaires. Reveillere C. 16. Paris. Colegiul Psihologilor din România. Gaetan Morin Editeur Europe. 1990. 2004. Paris. Paris. Psychologie de la sante. 5. Iaşi. coord. Les tests metaux. Bucureşti. Mecanismele de apărare-teorie şi aspecte clinice. unde. 12. Beaune D. 1975. Introduction au test Szondi.M. 15.. Ionescu Ş.. Bibliografie: 1. Paris. New York 1992 Schotte J.... Paris. Deri S. Nijhoff. Szondi L. Dunod. Borg: Szondi’s personality theory in the year 2000. 8. Chambert C. Editura Polirom.. Psychologie clinique et pathologique. Bruchon-Schweitzer M. Bucureşti. Breal.. Szondi L. 14.. 1990 Pichot P. 3. Szondi L. 2002. Szondi avec Freud – sur la voie d’une psychiatrie pulsionnelle. 4. datorită aspectului său nestructurat nu apar efectele datorate învăţării probei. 2005.V.... Bucureşti. Jacquet M. Editions Universitaires. Les methodes projectives. prin studii longitudinale. 18. ci. 1996. Editura Titu Maiorescu. Liberte et contrainte dans le destin des individus. Psihodiagnoza modernă-chestionarele de personalitate. Huges: Return of the ancestor. 17. 2001. 1991. Bruxelles. obişnuinţa cu sarcina uşurează fenomenul proiecţiei şi îmbunătăţeşte materialul rezultat. Diagnostic experimentale des pulsions. www. Acesta surprinde concomitent aspecte legate de stare-trăsătură. Berne. Bruxelles.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->