S.C. TURIST SUIOR S.R.L.

BAIA - SPRIE

MEMORIU TEHNIC
PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

CAPTARE APA - AMENAJARE PASTRAVARIE SI IMPREJMUIRE

Jud. MARAMURES

2011

1

CUPRINS
A) PISE SCRISE
1. DATE GENERALE............................................................................................. 5 1.1 Denumirea obiectivului............................................................................ 5 1.2. Localizarea obiectivului................... ................................................... .5 1.3 Beneficiarul investitiei............................................................................. .5 1.4. Proiectant general............................................................................... ..5 CARACTERIZARE ZONA DE AMPLASAMEN................................................. .6 2.1. Date hidrologice ale amplasamentului.....................................................6 2.2. Date geologice de baza................................................................... ....... 6 2.3. Date topografice de baza............................................................... ........ 8 DESCRIRTE PROIECTULUI..............................................................................8 3.1.Profilul si capacitatea investitiei......................................................................8 3.1.1. Priza de apa........................................................................9 3.1.2. Bazinul de decantare si linistire..........................................9 3.1.3. Aductiunea principala ...............................................10 3.1.4. Bazinul de decantare si distributie....................................11 3.1.5. Bazine pentru crestere a puietului ....................................11 3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului.......................11 3.1.7. Bazine circular pentru cresterea pastravului.....................11 3.2.Informatii privind productia si resursele necesare.............................................12 3.2.1. Popularea pastravariei......................................................13 3.2.2. Hranirea pestilor.................…………………….…………..13 3.2.3. Compozitia hranei...…………………………………………14 3.2.4. Repopulari ulterioare…………………….........…………….15 3.2.5. Stabilirea necesarului de apa..............…………………….17 3.3. Necesitatea investitiei......…………………………………………………………17 3.4. Localizarea proiectului.....…………………………………………………………17 3.5. Caracteristicile impactului potential........……………………………………..…18 3.6. Impactul potential, inclusive cel transfrontalier asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora …………………………………………………18 3.6.1. Apa ….....…………………………………………………………………18 3.6.2. Aerul........…………………………………………………………………19 3.6.3 Solul ….....………………………………………………………..………..19 3.6.4. Biodiversitatea....…………………………………………………………20 4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU...................................................................21 4.1. Protectia calitatii apelor.....................................................................................21 4.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.........21 4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate...21 4.2. Protectia aerului................................................................................................22 4.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti ..............................................22 2

2.

3.

4.2.2. Instalatii de retinere si dispersie de poluanti in atmosfera.................22 4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.......................................................22 4.3.1. Surse de zgomot si vibratii ..........................................................23 4.3.2. Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor ..........................................................................................24 4.4. Protectia solului si subsolului............................................................................23 4.4.1. Surse de poluanti pentru sol si subsol ...............................................23 4.4.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului...................23 4.5. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice......................................................24 4.5.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect............24 4.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate.............................................24 4.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public......................25 4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional.......................................................25 4.6.2. Lucrari, dotari si masuri pentru protectia asezarilor umane si de interes public si national ..........................................................................................25 4.7. Gospodarirea deseurilor...................................................................................25 4.7.1. Deseuri rezultate in perioada de executie ....................................25 4.7.2. Deseuri rezultate in perioada de exploatare ....................................26 4.8. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase..............................................26 4.8.1. Substante toxice si periculoase, produse, folosite si comercializate.....................................................................................26 4.8.2. Modul de gospod9rire a substan:elor toxice ;i periculoase ;i asigurarea condi:iilor de protec:ie a factorilor de mediu ;i a s9n9t9:ii popula:iei ...........................................................................................26 4.9. Prevederi pentru monitorizarea mediului .........................................................26 4.10. Lucrari nevesare organizarii de santier .........................................................27 4.11.Lucrari de refacere a amplasamentelor la finalizarea investitiei. Accidente sau incetarea activitatii.................................................................................................27 4.11.1. Accidente si situatii de risc .........................................................27 4.11.2. Inchidere, dezafectare, demolarea investitiei...................................27 4.12. Prevederi pentru nmonitorizarea mediului ..............................................28

3

... ..... ................. ... plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa A0 A0-1 A0-2 A1-0 A1-1 A2-0 A3-0 A4-0 A5-0 A5-1 A6-0 4 ................................. .... .sectiuni B) PISE ANEXATE Certificat de urbanism Certificat de inregistrare fiscala Aviz de la serviciu de gospodarire a apelor Aviz amplasament Electrica ......... ......... .. .... ...B) PISE DESENATE Plan de incadrare in zona Plan de situatie – ampasare bazine pastravarie Plan de situatie – priza de apa si dazin decantor Bazin decantor (denisipator) Bazin decantor – sectiuni Bazin decantor si bazin de distributie Bazin pentru puiet Bazin de crestere Bazin circular – fatada vest Bazin circular Captare apa ... ....

I. str. MARASESTI. banca IBAN PROIECTANT GENERAL: S.C.I. R. BAIA MARE Str.L. fix fax. jud.Cosbuc Nr.C.DENUMIREA OBIECTIVULUI : " CAPTARE APA . MARAMURES TITULAR : S. RO 16183184 pers. NR 25/25 BAIA MARE MARAMURES Tel : 0748-113940 Reg.contact.R. 121 . nr. 35100 MIRCEA COZA +40 262-262080.MARAMURES AMPLASAMENT COMPLEX TURISTIC SUIOR JUD. CONSCTRUCT NC S. +40 262-2614854 +40 262-261484 Banca BCR Suc.U. sediu principal MM • • • • • • • • • • • • : : : : : : : : : : : hoteluri si alte facilitati de cazare 5510 RO12510917 J24/714/1999 Baia Sprie. Baia Sprie RO14 RNCB 0183 0120 3204 xxxx cod postal administrator tel.U.R.L.AMENAJARE PASTRAVARIE Si IMPREJMUIRE ” jud.C. ing. J24/ 318/ 2004 C. BAIA SPRIE forma de proprietate : privata profil de activitate cod CAEN C. TURIST SUIOR S. G.c.Grigore Petrut 5 .

B9ile Puturoasa. Mogo a. Sedimentul cuaternar specific îl formeazã depozitele deluvial-coluviale cu blocuri de andezite care debordeazã versantul de nord est al masivului eruptiv Baia Mare. Cavnicul. fie direct. gresii. fie prin intermediul Trotusului i Some ului. cu debite ridicate datorit9 precipita iilor abundente din acest sector. Ca rezultat al activit9 ii postvulcanice. secvente vulcano-sedimentare. atât prin intermediul unor afluen i (Iapa. Molasa neogenã este reprezentatã prin depozite terigene si vulcano . apele puternic mineralizate folosite în scop balnear la B9ile D9ne ti. Cele mai numeroase izvoare minerale apar in partea vestic9 a muntilor Gutâi.sedimentare. Apollo). Valea Neagr9. Fundamentul cristalin în aceastã zonã este format din sisturi cuartitice si cloritosericitoase aparþinînd Seriei de Preluca. ugatagul Mare). este situat in partea nordestica a Depresiunii Baia Mare. Sistemul hidrografic al Tisei dreneaz9 apele din partea nordic9 i estic9 a masivului. acestea fiind concentrate în zonele marginale ariei vulcanice. Firiza. Ele sunt reprezentate prin depozite de flis grezos atribuite Pînzei de Petrova ( Sandulescu 1986).2. Date hidrogeologice ale amplasamentului Mun ii Gutâi dispun de o re ea hidrografic9 dens9 datorit9 suprafe ei extinse a zonelor imp9durite i precipita iilor relativ bogate. În partea sudic9 avem izvorul din cartierul Valea Borcutului al municipiului Baia Mare. borcutul Ferneziului de pe malul lacului de acumulare de la Firiza. În aval. Negre ti (Poptileni. izvor9 te de sub Pasul Neteda i strabate Mun ii Gutâi pân9 în satul urd ti. cu o distributie extrem de neuniform9. care pe baza continutului de faunã si microfaunã au fost atribuite Badeninului.Date geologice de baza Din punct de vedere geografic. dou9 dintre principalele râuri din perimetrul masivului. 6 . marne. drenând în special marginile Mun ilor Gutâi. Complexul Turistic Suior. Valea Jidovoaia. prime te numero i afluen i cu debite bogate: Pistruia. cel mai important afluent al Sasarului. Sedimentarul preneogen apartine unitãtii flisului transcarpatic si este constituit din depozite paleogene dispuse în pînze de sariaj cu grosimi de peste 1000m. în sud-est se deschide spre Depresiunea Copalnicului. Situatã în partea de vest a judetului depresiunea se limiteazã la est si nord cu Muntele Gutîi. Valea Roman9.2. Vraticel. Borcutul Pintii). Sarmatianului si Pannonianului.es. se formeaz9 prin unirea apelor Sturului cu ale Blidarului. Apar pe suprafete mai extinse pe rama sudicã a eruptivului neogen (depresiunea Baia Mare) si sunt constituite din: conglomerate. apele mineralizate de la Apa Sarata. Borcutul Chiuzb9ii. apa mineral9 ce deverseaz9 din forajul s9pat pe Valea Creanga Pustie. Baia. CARACTERIZAREA ZONEI AMPLASAMENTULUI 2. s-au format numeroase izvoare de ap9 mineral9 (denumite de localnici borcuturi). cât i prin intermediul Marei i S9pân ei. spre sud limita fiind formatã de masivul cristalin Preluca.1. izvorul de pe Valea Borcutului-Baia Sprie. ce constituie limita de sud-est a masivului. care este o zonã coborîtã cu altitudinea medie de 200m. Apele ce strabat acest masiv muntos apar in bazinului hidrografic al Tisei. in zona de contact cu Muntii Gutii. S9sar9u. argile. în zona Certeze (Borcutul Tâlharilor. iar spre vest de Culmea Codru. Izvorul Luna. Cicic. Strânge apele dintre creasta înalt9 a Gutâiului i Vf. 2. mofetice. Frantu ca. versantul de nord al crestei muntelui Gutîi si corpul subvulcanic Satra.

latimea excavatiilor pentru realizarea fundatiilor sub zidurile exterioare se alege cu circa 40-50cm mai mare decit latimea fundatiei respective. andezit NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0.50 m praf argilos si frg. .50m.Conform Normativ N. .pentru preluarea eventualelor eforturi de intindere ce pot sa apara in fundatii se prevad centuri de beton armat continue pe intreaga lungime a peretilor.00 -2. centurile se realizeaza. din beton C12/15 si armate simetric cu minim 4L12 mm din OB37. plastic consistenta -2. de regula. zona statiei de pompare are valoarea de virf a acceleratiei terenului pentru IMR =100 ani ag= 0. (cazul regiunii Baia Mare) se va tine cont de urmatoarele recomandari: .30m. plastic consistenta -2. andezit NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0.00 -1.proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuiesc luate in timpul executiei.77. Normativ P 100-1-2006. 7 . Din punct de vedere al protectiei seismice..90 m praf argilos si frg. imediat dupa turnarea betonului in fundatie spatiul ramas liber intre fundatie si peretele sapaturii se umple cu pamint stabilizat. in scopul evitarii fundarii in zona cu variatii mari de umiditate pentru pamant.E. S 108-11 +/-0. Coloana litologicã are urmãtorul profil fatã de cota terenului natural: S 107-11 +/-0.00 -3.7 sec.. executarea de rigole. acesta se aseaza pe un strat de 20cm de pamint stabilizat si se prevede la margine cu pinten de 20x40cm.10m. prin rigole speciale pravazute in acest scop.20 m frg.C.00 -1. S 109-11 +/-0. andezit si argila nisipoasa NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0.00 -2.adincimea de fundare de cel putin 1.Pentru verificarea caracteristicilor geotehnice ale terenului au fost executate sondaje geotehnice cu penetrometru dinamic mediu DPM. .30 -2.12g si perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.se iau toate masurile necesare pentru scurgerea si indepartarea apei din vecinatatea cladirii.00 m mil si nisip -1. .U.trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1.sub talpa fundatiei se va prevedea un strat de cca.apele meteorice trebuie evacuate cit mai departe de constructie.20 m mil si nisip -1. sporul de latime dindu-se catre exterior.00 m argila prafoasa.10m.30 m argila prafoasa.00 -1. 0001-96 (fost P70-76) la fundarea pe P.00m fatã de cota terenului. masurata de la cota trotuarului. 5cm grosime de nisip grauntos curat.70 -2. .M.70 m mil si nisip -1. prin nivelarea terenului.00m si se prevede cu o panta de 5% spre exterior. plastic consistenta -2. este de -1. se recomanda utilizarea burlanelor care conduc apa in conditii mai bune. .20 -2. Adâncimea de înghet.00 m argila prafoasa. STAS 6054 . etc. . cu o latime de 15-20cm.

nr. Componentele principale ale amenajarii pastravariei sunt : • priza de apa. cadastral 3339. Proiectul îsi propune s9 îmbun9t9teasc9 potentialul turistic al zonei si sa creeze o noua atractie turistica. bazinul de decantare.466 mp si este inscrisa in CF 3272. se va amplasa in apropierea complexului Suior pe un teren inscris in CF 3273 Baia Sprie.3.Astfel se recomanda ca: . topograpic 3340 in o suprafata de 40827mp. . • bazin dreptunghiular pentru cresterea pastravului. Suprafata lotului de teren pe care se amplaseaza priza de captare a apei.locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat inainte de inceperea sapaturilor asfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice .1. Priza de apa are rolul de a capta 8 . Bazinul de crestere circular a pastravilor. Bazinul de crestere circular a pastravilor. • bazin circular pentru cresterea pastravului. nr. DESCRIEREA PROIECTULUI Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC TURIST SUIOR SRL.turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare 2. bazinul de linistire si distributie precum si bazinele de puiet si crestere a pastravilor este de 112. topograpic 3340 in o suprafata de 40827mp. se va valorifica terenul si se va imbunatati aspectul peisagistic al zonei. 3. • bazin de decantare si distributie. Prin lucrarile care se vor realiza se va decolmata si modernizare o amenajare deja existenta.. Investia propusa incepe in partea din amonte unde se va amplasa captarea formata din priza de apa. nr. este o insiruire de constructii civile care impreuna asigura conditii optime de crestere si dezvoltare a populatiei piscicole. bazinul de decantare. • bazine de crestere a puietului. • bazin de decantare si de linistire. Suprafata lotului de teren pe care se amplaseaza priza de captare a apei.Date topografice de baza Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC TURIST SUIOR SRL. cadastral 3339. se va amplasa in apropierea complexului Suior pe un teren inscris in CF 3273 Baia Sprie. 3. nr. bazinul de linistire si distributie precum si bazinele de puiet si crestere a pastravilor este de 112.executarea constructiei sa se faca pe cit posibil intr-un anotimp in care nu sunt de asteptat variatii mari ale umiditatii pamintului si anume primavara sau toamna. bazinul de decantare (denisipator). • aductiunea principala.466 mp si este inscrisa in CF 3272. PROFILUL SI CAPACITATILE INVESTITIEI Amenajarea Pastravariei Suior.

este transportata in aval catre amenajarea bazinelor piscicole. Priza de pe coronamentul pragului deversor este la cota maxima a deversorului.40 m deasupra solului pentru a impiedica colmatarea bazinului cu aluviuni .70 m si o inaltime h= 2. care are o capacitate proiectata de 38 mc de apa. permite captarea celor mai mici cursuri de apa. si o inclinatie de 1% dinspre intrare catre evacuare. Dimensiunile de gabarit ale bazinului sunt L=12. dispusi astfel incat sa creeze sicane care sa permita decantarea nisipului si sa reduca viteza apei. lumina intre bare = 15mm. Gratarul prizei de apa se realizeaza astlel incat sa aiba posibilitarea scoaterii lui din locas pentru curatare si va avea o inclinare de 1/5 spre aval pentru a permite trecerea usoara a aluviunilor grosiere si o curatire hidraulica permanenta. Din bazinul de distributie. Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm. (denisipator) cu rolul de a filtra apa de materialul solid tarat si captat odata cu apa. l= 2. In general. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma. de obicei dupa eventuale viituri. 3. In continuare apa curatata de materialul solid. pentru a nu exista personal permanent la captare.debitul de apa necesart din Valea Slipului prin intermediul unui gratar asezat pe coronamentul prizei. In interiorul bazinului se construiesc 4 pereti de beton armat (cu grosime de 20 cm). Pentru protejarea lucrarilor in zona amenajarii prizei de apa si a bazinelor de crestere se prevad lucrari hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor . ingropata pe o lungime de aproximativ 550m. la bazinele de puiet si bazinele de crestere. care nu modifica substantial cursurile de apa si pot functiona chiar in lipsa personalului de exploatare.30m iar partea superioara a bazinului este cu 0. Periodic denisipatorul este curatat. b=0. apa este transportata cu ajutorul instalatiei de alimentare. Priza de apa Priza de apa se face la cota 743m in amonte pe valea Slipului si este transportata la bazinele de pastrav (cota 690) prin intermediul unei conducte cu diametrul Dn=250mm.50 m. grosimea barelor 20 mm . Bazinul de decantare si linistire Canalul colector a prizei este racordat la un bazin de linistire si decantare.2. Pentru protectia captarii si dirijarea curentului de apa se recomanda amenajarea malurilor cu ziduri de sprijin . Debitul captat este transferat printr-o conducta in bazinul de decantare si linistire. in amonte pe o lungime de aproximztiv 15 m pana pa podetul existent cu care se vor racorda iar in aval pe o lungime de cel putin 10 m . 3.1.0 m. in functie de debitul de apa disponibil. Aceste constructii sunt relativ simple. de mare altitudine. Prag deversor cu priza pe coronament: L = 3. Priza de captare cu prag deversor transversal si priza pe coronament (PRIZA TIROLEZA) proiectata. aflat in imediata apropiere a prizei.1. Prin intermediul aductiunii apa ajunge intr-un bazin de decantare secundara si distributie. Apa evacuata din fiecare bazin. printr-o conducta de diametru Dn=250 mm.1. captarea impreuna cu echipamentele sunt concepute sa actioneze in regim automat. Periodic si dupa fiecare viitura personalul de deservire va verifica starea gratarului. au o grosime de 25 cm si sunt turnati din beton armat cu plase de otel. este preluata de instalatia de colectare si transportata intr-un colector principal de unde va fi preluata de raul Sasar.50 m. 9 .

Pentru a diminua accesul in perimetru prizei de apa si a bazinului de decantare.In partea din aval a bazinului sunt proiectate doua compartimente a cate 1 mp fiecare. Bazinul de decantare si distributie Conducta de aductiune ajunge la cota 690 unde se afla amplasata amenajarea piscicola. in comparatie cu conductele din fonta ductila sau din otel in conditii asemanatoare. drum ce se afla pe proprietatea beneficiarului. l = 3.25 m. se va realiza un gard de protectie din panouri bordurate montare pe stalpi metalici. protectie catodica. • Pierderi de presiune reduse datorita suprafetei interioare netede. in scopul prevenii eventualelor accidente ale faunei din zona. În partea superioara este cu 0. Pentru a proteja bazinul in anotimpul rece si pentru o protectie mai buna impotriva colmatarii cu frunze de copaci se impune. iar al doilea compartiment va redirectiona surplusul de debit inapui in albia vaii Slipului prin intermediul unei conducte de golire si spalare a bazinului cu diametru Dn = 250 mm. acoperirea acestuia cu dulapi de rasinoase de 5 cm . incadrati in rama de otel. legate de restul bazinului prin intermediul unor vanete. • Costuri de intretinere scazute. Pentru curatirea bazinului se va oprii alimentarea cu apa de la caminul aflat inaintea intrarii in decantor. • Presiunea datorita loviturii de berbec cu aproximativ 50% mai mica.3.00 m. dublare.6. Aductiunea principala Aductiunea principala a amenajarii “Pastravarie Suior” cu o lungime totala de 550 m.00 m iar inaltimea la intrare de H = 2.40m. 3. ceea ce conduce la depozitarea sedimentelor in zona de intrare a apei. In parte superioara a peretelui lateral la cel putin 60 cm sub nivelul terenului se va lasa un gol de 10 . rugozitatea suprafetei interne a conductelor nu se modifica in timp deoarece conductele din PE –HD nu prezinta coroziune. Prin intremediul unui camin de vane se realizeaza alimentarea bazinului de decantare si distributie. • Instalare si manipulare usoara si economica chiar pe teren dificil datorita greutatii reduse ( aprox. Conducta de aductiune se executa din teava de polietilena de inalta densitate tip PE-HD cu diametrul nominal Dn = 250 mm. Unul din compartimente va conduce apa catre conducta de aductiune.4. Spre deosebire de alte materiale corozive. PN 10 bar si SDR 17. evitandu-se astfel infiltratiile si exfiltratiile • Nu necesita verificari ale coroziunii.nu necesita captusire. Bazinul de decantare si distributie are dimensiunile de gabarit L=8.1.1. 3. Conducta de apa se va monta ingropat sub adancimea de inghet H=1. cu rol de a distribui deditul de apa din bazin. Fundul bazinului are o panta de 2% orientata in sens invers curgerii apei.1/4 fata de conductele de otel si 1/10 fata de cele din beton) si a mufelor cu garnituri pre-asamblate • Mufe cu dimensiuni exacte cu garnituri flexibile ce faciliteaza o instalare usoara.30 m deasupra solului. invelire sau alte forme de protectie impotriva coroziunii • Caracteristici hidraulice esentiale constante in timp • Caracteristici ale produsului constante si unice in conditii climaterice extreme de caldura si ger. masurata de la cota trenului finit la generatoarea superioara a conductei Cateva caracteristici ce au influentat alegerea conductelor: • Materiale cu durata indelungata de viata . este executata ingropat paralel cu drumul forestier existent in zona.

l= 7.1. Peste fundatii se vor turna radierii bazinelor din beton armat cu grosime de 25 cm.4 m .cu L= 15m. ce au urm9toarele dimensiuni : lungimea = 10 m. Pe întregul contur al bazinelor este prev9zut9 o supraîn9l:are de 0. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului Pentru cre.1. turnati din beton armat cu plase de otel.4 m de la nivelul apei necesar9 pentru men:inerea puie:ilor în bazine . turnati din beton armat cu plase de otel. 11 . La extremitatea bazinului spre evacuare. Din bazinul de decantare printr-o conducta de diametru D= 250 mm se alimenteaza un distribuitor.diametru D= 200mm pentru evacuarea surplusului de apa din bazin. l9:imea bazinelor 1. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma. se construieste un camin de evacuare.70 ~ 2.terea p9str9vului de consum bazinele sunt realizate cu dimensiuni diferen:iate.teri ale nivelului apei .80 – 1. au o grosime de 25 cm.9 m si adâncimea apei la ie. corespunz9tor stadiilor de dezvoltare a p9str9vilor .7.1 m. Întregul contur al bazinelor este prev9zut cu o suprain9l:are de 0. In partea din aval a bazinului este construit un camin de distributie ce face corp comun cu bazinul de decantare.i în func:ie de amplasament.5-0. Bazin circular pentru cresterea pastravului Bazinul circular are rolul de a prelua cantitatea de pastrav nevalorificata din bazinele dreptunghiulare care la un momendat trebuie repoulate cu puiet aflat in diverse stadii de crestere.5m.2 – 1. fiecare a cate 10 m2.60m la ie.6. pentru puietul adus in unitate cu scopul repopularii. 3.terea p9str9vilor . 3. Pentru construirea bazinelor se vor turna fundatii continue prevazute cu centuri din beton armat. ce face corp comun cu bazinul prin intermediul a doua randuri de vanete ce au rol de reglare a nivelului de apa din bazin precum si rol de reglare a debitului de apa ce trebuie evacuat. fapt ce conduce la o inaltime variabila cuprinsa intre 1.2buc. care prin intermediul vanelor repartizeaza debite diferentiate bazinelor de puiet si bazinelor de crestere.ire de 0. Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosime de 25 cm. Adâncimea apei la alimentare de 0. cu luciul de ap9 de 112.i pentru protec:ie la eventualele cre. Unul dintre bazine se foloseste ca bazin carantina. a caror panta este de 2% dinspre alimentare spre evacuare.70-1. Apa evacuata prin preaplin este transportata prin tub PVC catre colectorul principal de unde ajunge in raul Sasar. astfel: . Adâncimea apei in bazinele dreptunghiulare. sunt de tip diafragma.0 m.30m la intrare si de 1.00 m.ire. 3.25 mc.1. Acest ansamblu de vanete si camin de evacuare poarta denumirea de calugar. Pereti bazinelor au grosimea de 25 cm. in total 225 m2 la cele 2 bazine si un volum de 416. Conducta de evacuare ce conduce apa spre colectorul principal are diametrul Dn = 250mm.5 Bazine pentru cresterea puietului Se vor construi 2 bazine din beton grupate.bazine pentru cre. poate varia in functie de anotimp intre 0.5m2 /bazin.

Constructia bazinului se face pe un radier general. care cuprinde o gam9 larg9 de metode concepute pentru a satisface diverse nevoi precum . Golirea bazinului se face central prin intermediul unei conducte de diametru D = 200 mm.2. Scopul acestei investitii este de a aduce un punct de atractie zonei si de a asigura necesarul de pastrav de consum din cadrul complexului turistic. 12 . productie modesta Sporuri mici de productie la costuri scazute Popularea se face cu specii native specifice zonei Hranire naturala sau artificiala Conditii de mediu de cultura nemonitorizate Pentru pastravaria Suior propunem varianta „ a ” – respectiv 20.Acest bazin circular are un diametru de 13 m. ca .4 m . pe un luciu de apa. de mare productivitate Hranire artificiala cu retete speciale Control total al conditiilor din mediul de cultura Piscicultura extensiva Fara aport mare de munca umana.80 – 1. Acvacultura se efectueaz9 la niveluri diferite de activitate. productivitate mare la hectar Productii mari Popularea se face cu specii selectate. variind în m9rime de la o exploata:ie pentru hobby. turnat din beton armat cu plase de otel.40m la ie. Pentru mentinerea capacitatii de productie pe fiecare primavara se vor repopula bazinele de puiet cu aceasi cantitate.te pe pia:a intern9 .000 puieti cu varsta de 5 – 6 luni pentru un maxim de 2. Cauzele care au determinat trecerea la cre. de mica dimensiune. are la baza o piscicultura extensiva.i necesitatea tot mai imperioas9 de repopulare a apelor de munte. din beton armat. Peretele bazinului este de tip diafragma.i flexibil9. 3. luciu de apa de 132. la o societate comercial9 de mare dimensiune. pentru uz personal sau comunitar.ire(in centrul bazinului). Diferentele dintre piscicultura intensiva si extensiva sunt prezentate in tabelul de mai jos: Piscicultura intensiva Lucrativa.10 – 1. de forma circulara.66m2 iar adancimea poate varia in functie de anotimp intre 0.i de a satisface scopuri diferite. Pe întregul contur al bazinelor este prev9zut9 o supraîn9l:are de 0. pentru satisfacerea solicit9rilor unui num9r tot mai mare de pescari sportivi. panta ce ajuta la evacuarea apei din bazin.i extern9. In acest mod se realizeaza o panta radiala de la extremitate spre centru de 5%. Proiectul care urmeaza sa se implementeze.terea artificial9 a salmonidelor sunt cerin:ele crescânde de pe. a carui grosime variaza de la 50 cm la baza si 25 cm in partea superioara .Informatii privind productia si resursele necesare Piscicultura este o industrie versatil9 . Pe traseul conductei de golire intre bazin si colector se intercaleaza un calugar ce va regla atat debitul ce trebuie evacuat cat si nivelul apei din bazin.5 t de pastrav de consum. care la periferie are o grosime de 50 cm iar in centru o grosimea de 25 cm.10m la intrare (la marginea bazinului) si de 1.

pentru p9str9vii peste 2 ani.25 l/s. 3.pentru alevini .2. Dintre numeroasele rase cunoscute în zona de origine. :inându-se seama de recomand9rile date în tabelul 1. el poate fi valorificat începând cu vârsta de 18 luni. Ca atare.pentru vârste între l-2 ani . Hrana administrat9 const9 din combina:ii executate dup9 diferite re:ete pentru diferite stadii de crestere.i shasta.te .2. de mai multe ori pe zi.2. IN [ gr.ii de pe flancuri .i 70-100 kg în lunile optime pentru hr9nire (vezi tabelul 43). peste oceanic. Tabel 1 : Administrare kg de furaj pe zi la 100 kg de peste LUNGIME [ cm ] GREUTATE [ mm ] DIMENS.1.0 kg hran9 granulat9.Pentru asigurarea primenirii apei. C).i în viitor hranei granulate care. de carne sau de oase. carne de cal. fa:9 de hrana tradi:ional9 care are un randament de l la 6 (8). Hrana granulat9 este produs9 de obicei i. Popularea pastravariei. Pastravul curcubeu este o specie originar9 din America de Nord.terea sa mai rapid9 .8) 3. Exemplarele din :ara noastr9 au caracteristici ce se apropie mai mult de irideus. ] TEMPERATURA APEI 2 4 6 8 10 12 14 16 18 13 .terea adul:ilor pentru consum. Popularea pastravariei se va face in primavara anului urmator. Folosindu-se particularit9:ile legate de cre.i cre. Hrana const9 in principal din de.i puie:i de l an: . La l 000 kg p9str9v se administreaz9 zilnic 5-10 kg hran9 în lunile cu înghe:.telui sau alevinilor. Trebuie s9 avem în vedere c9 hrana care se administreaz9 trebuie s9 îndeplineasc9 anumite calit9:i pentru a satisface nevoile pe. In acest sens pentru hranirea am optat pentru hrana granulata Aller 45/15 a carui fisa tehnologica se va atasa documentatie ca anexa nr. Hranirea pestilor În procesul de cre. Administrarea hranei se va face .tere sensibil9 a produc:iei.i în func:ie de temperatura apei.euri de abator.i vitamine (A. Speciile cele mai valoroase din punct de vedere comercial sunt pastravul curcubeu si pastravul fantanel.i faptul c9 se hr9ne. Randamentul pe care îl asigur9 hrana granulat9 indigen9 este de l kg p9str9v produs din (2. B. va asigura o cre. Hr9nirea p9str9vului curcubeu din bazine este una din problemele cele mai importante în procesul de produc:ie. 3. prima având 120-130 solzi. pe lâng9 unele facilit9:i. se deosebe.te de pastravul de lac prin lipsa petelor ro. pe trei categorii de dimensiuni: .i rotunde. f9inuri vegetale. drojdie de bere furajer9 .i frecven:a mai mare a petelor întunecate . Un rol hot9râtor în aceste procese îl are hrana. Specia cu care se populeaza pastravaria este pastravul curcubeu datorita capacitatii de adaptare la variatii mari de temperatuta si la rezistenta lui mare la grade mici de oxigenare a apei cauzata de debitul mic de care dispune pastravaria. un rol însemnat se va acorda . Hrana se va distribui la ore fixe. iar a doua 135-145 solzi pe linia lateral9. în por:ii mici. dupa umplerea bazinelor se va asigura un debit de alimentare (respectiv evacuare) de minim 0.i în timpul iernii. 2 . 20 kg în lunile r9coroase . pân9 ce se remarc9 faptul c9 nu mai este consumat9.tere se pot sistinge dou9 etape: cre. fapt pentru care-l vom prezenta doar pe acesta.terea puie:ilor . în Europa sau introdus dou9: irideus .

Informatiile privind productia si necesarul resurselor energetice sunt cuprinse in Tabelul nr.5 4924 / 20.6-0.9 Administrarea corespunzatoare a furajului asigura performante de crestere rezonabile de 18 -25 cm lungime si o greutate medie de de 200-250 gr/ pastrav . ulei de peste si uleiuri vegetale.5 1.47 45 .2 1.9-0. dupa un ciclu de productie de 18 .1-0.4-0.0-1.0-1.1 1.5 4924 / 20. Energia electrica va fi folosita in perioada de realizare a imprejmuirii pentru sudarea elementelor metalice ale gardului si portilor de acces.1 1.5 to.5-0.4 1.6-0.5-1. 3 Tabelul nr.3-1. proteina din mazare.35 32 .5-0.5 3887 / 16.5 0. faina de peste.5 1.5-1.2 L 45 15 21 8 2.1-1.7-0.9 2.56 40 -200 100-500 300-1200 1000-2000 XS S M L 0.3 1. Compozitie Hrana granulate are urmatoarea compozitie.20 luni. este de 2.2.1 1.9 0.5-1.6-0.9 2.1-0.7 0.6 1.5 4924 / 20.4 1.7-0.3-0. 3 Productie Cantitate Denumire anuala Resurse folosite in scopul asigurarii prooductiei Cantitate Furnizor Denumire anuala Energie electrica pentru pregatire si realizare imprejmuire Pescarie 2500 kg peste Motorina pentru mijloacele auto participante la amenajare 240 kWh ENEL “ELECTRICA BANAT” Statiile de distributie carburanti din zona 180 l 14 .3 1.9-0.5 4924 / 20.7 2.5 3887 / 16.2 M 45 15 21 8 2.te preconizate sa fie extrase dupa doi ani de la popularea cu puiet.5 0.1-0.9 2.2 S 45 15 21 8 2.5 3887 / 16.7-1.5-1.21 19 .0 2.7 0. iar in perioada de functionare nu va fi necesar iluminat artificial.0-1.8 0.7-1.3-1.5 3887 / 16. faina de sange.1 1.7 0.2 Cantitatile de pe.9 2.6 0.6 0.2-0. 3.4 0.3-0.5 1.9-0.7-0.5 1.4-1.15 . minerale si vitamine.9-0. grau.1 1.8 0.5 0.3. soia.6 2. Tabel 2 XS Proteina bruta % Lipide brute % NFE % Cenusa % Fibre % Energie bruta Kcal/MJ Energie convertibila Kcal/MJ 45 15 21 8 2.1-0. Vaorile nutritive sunt trecute in tabelul 2.5 1.4-2.1-0.5-1.

Z radia:iile electromagnetice . Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care vor func:iona în perimetrul proiectat in timpul amenajarii pescariei: excavator. Se propune scurtarea cat mai mult a periodei de functionare a motoarelor.i biologic9 deoarece o balt9 func:ioneaz9 ca un biofiltru natural. .i vibra:iile . In perioada de realizare a sistematizarii terenului si saparea fundatiilor se va folosi un exavator si un camion pentru transportul solului exavat pana la terenurile beneficiarului. Informatiile despre materiile prime.ti se vor hr9ni cu vegeta:ie lacustr9.i florei lacustre sufer9 un proces rapid de mineralizare care favorizeaz9 filtrarea apei pe vertical9 . bacterii. Z radia:iile ionizante . 8-10 saptamani).Informatiile despre materiile prime. Repopulari ulterioare Pentru a avea continuitate in procesul de crestere a pastravului bazinele de puiet se vor repopula in fiecare primavar9. a substantei sau a preparatului chimic Stalpi metalici Plasa de sarma Porti Pastrav curcubeu Cantitatea 54 buc 110 m 2 buc 200 kg Amenajare imprejmuire Populare pescarie 3.2.4.i. Informa ii despre poluan ii fizici "i biologici genera i de activitatea propus# sunt cuprinse in Tabelul 5. 15 . consolidarea malurilor si indepartarea solului in exces. etc. cu respectarea regulilor ecologice.i biologici la care se refer9 normativele în vigoare men:ion9m: Z zgomotul . iar speciile de pe. doar pana la realizarea bazinelor.i func:ionarea obiectivului nu se creeaz9 surse de poluare fizic9 . substantele si preparatele chimice necesare desfasurarii procesului de productie sunt prezentate in tabelul 4. Generarea zgomotului în timpul acestei activit9:i va fi de scurta durata (max. Tabelul 4. Prin realizarea . substantele si preparatele chimice Locul de utilizare Clasificarea si etichetarea substantelor chimice Categorie P/N(periPericulozi Fraze de culoase) tate risc Nu e cazul _ _ Nu e cazul _ _ Nu e cazul _ Nu e cazul _ Denumirea materiei prime. iar produsele rezultate din activitatera biologic9 a faunei . pentru a limita cat mai mult posibil zgomotele si vibratiile. viru. autobasculanta. Între poluan:ii fizici . Zona este insa oricum afectata de activitatea antropica asa ca nu se preconizeaza o amplificare semnificativa a nivelului zgomotului datorita activitatilor de amenajare a baltii. Amenaj9rile piscicole vor fi cât mai naturale. Acestea trebuie oprite si nu lasate la ralanti cand nu sunt in actiune.Desfasurarea activitatii dupa amenajarea pastravariei nu va necesita utilaje motorizate.i orizontal9. Z poluarea biologic9 cu microorganisme.

2 5381/22.1 123.1 123.4 49. reducand cantitatea de oxigen din apa iazului si implicit a apei care reintra in valea Slipului.2 16 .9 1.Activitatea nu genereaza nici un gen de radiatii electromagnetice sau radiante Tabelul 5.1 123.9 1.5 L 7. f9inuri sau t9râ:e in cantitati mai mari decat cele care se consumau de pesti puteau duce eventual la fermentarea resturilor ramase.4 49.1 123.2 M 1. cu amortizoare corespunza-toare de zgomot si vibratii Avand in vedere ca conditiile de temperatura ale apei nu permit furajare excesiva in scopul cresterii rapide.4 49. Informa:ii despre poluarea fizic9 si biologica datorate amenajarii obiectivului : poluare maxima permisa Poluare de fond Poluare calculata si produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Poluare de fond Tipul poluarii Surse de poluare Numar surse de poluar e Pe zona obiecti vului Pe zonele de protec tie aferente Pe zone rezide ntiale Masuri de eliminare/ reducere a poluarii exavator Zgomot transport Biologica Radiatie electromagnetica radiatie ionizanta _ _ _ 1 1 65 dB 65 dB 50 dB 50 dB 55-65 dB 55-65 dB 55-65 dB Utilizarea mijloacelor auto.2 5381/22. nu exista pericolul de a avea concentratii mari ale azotului si fosforului in apa. elemente care pot fi initiatori de potentiale dezechilibre in aval de amenajarea proiectata. Tabelul 6. Furajarea suplimentara cu cereale nefermentate.5 Tabelul 7.9 1.Specificatii de mediu XS N in substanta uscata % N in substanta uscata % Energie in sub.2 5381/22.2 5381/22.9 1.5 S 7.2 L 1. uscata Kcal/MJ 7.2 S 1.5 M 7. Impact de mediu XS Rata de conversie Sedimente kg N total din care kg 1.4 49.

3 42. conform STAS 4273/ 83. Necesitatea investitiei Realizarea pastravariei.i prin oferirea unei posibilit9:i generoasede petrecere a timpului liber. Localitatile de pe traseul amenajarii din amonte in aval : o nu sunt localitati pe traseu Clasa de importanta si grad de asigurare Lucrarile se incadreaza.2.i necesitatea protej9rii acestora.crearea unor bazine de crestere a pastravului dispuse in cascada .9 7.1 3.3 42. inainte de sedimentare. transformarea azotului sau alte procese de epurare a apei.5 to). principale).5 3. pe teritoriul aflat in proprietatea beneficiarului. . 3.00.5 3.00.6 6.002.5 3.6 6. Stabilirea necesarului de apa.1 3.i toleran:9 fa:9 de fauna s9lbatic9.3 42. va crea o îmbun9t9:ire a aspectului.6 P in apa kg 3.N in fecale kg N in apa kg P total din care kg P in fecale kg 6. LOCALIZAREA PROIECTULUI o Bazin hidrografic : o Denumire curs apa : o Cod cadastral : SOMES. combaterea braconajului piscicol. a unui bazin circular peste care se amlaseaza un foisor.9 7. in clasa a IV-a de importanta (lucrari definitive. lucrarile hidrotehnice din clasa a IV-a de importanta se dimensioneaza pentru inundabilitate la debitele maxime cu asigurare de 5% si se verifica pentru debitele maxime cu asigurare de 1%. 3. necesare zonei.i calit9:i vecinatatilor zonei din jurul complxului hotelier prin: . Conform STAS 4068 / 2 – 85.1 3. totodat9 reevalu9rii concep:iei popula:iei locale fa:9 de valorile patrimoniului natural . 17 . prin bun9voin:9 . Debitul de ap9 necesar aliment9rii p9str9v9riei s-a stabilit în func:ie de suprafa:a bazinelor si consumurile specifice de ap9 pentru diversele stadii de dezvoltare realizate de p9str9vi.15.9 7. 3.crearea unui model local.9 7. prin management adecvat.i de capacitatea de produc:ie (2.0 Elementele amenajarii hidroenergetice se desfasoara in lungul paraului Valea Slipului. .4.1 3.5 t p9str9v de circa 40l/s. precum . Experien:a în practica salmonicol9 autohton9 eviden:iaz9 un debit necesar pentru realizarea a 2.i controlarea pescuitului într-un loc amenajat .TISA Valea Slipului I-1.6 6.3. pentru dirijarea .5. posibilit9:ii .5 Valorile sunt pentru o productie de 1000 kg peste.3 42.amenajarea unei baze de agrement.

La baza elaborarii documentatiei au stat studiile toporafice materializate prin : .antierului.5. astfel: • Proiectarea investi:iei. spa:ii de cazare. pe parcursul unui an . între priza de ap9 . INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER.plan de situatie sc. etc. Apa O schem9 a circuitului apelor în perioada de construc:ie este prezentat9 în continuare: BAZIN DE AP= 1 m3 0. • ridicarea . . autoriza:iei de construire. • construc:ia obiectivului proiectat. resurse energetice.1 SP=LARE UNELTE 0.1. INST. 1:1000.971 0.09 m3/zi 18 BAZIN VIDANJABIL . acordurilor. • amenajare platforme pentru materiale. 3. SANITARE 0.1 PREPARARE MATERIALE decantat 0 01 m3/zi Ape uzate menajere 0. 1:25. ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI >I M?SURI DE REDUCERE A ACESTORA 3.000.plan de ansamblu sc. rezervor ape uzate.i evacuarea in raul Sasar . Pentru evaluarea m9rimii impactului este necesar9 o analiz9 a debitelor cursului de ap9.i faunei acvifere specifice arealului afectat.antier.rii proiectului Pentru realizarea investi:iei.6 IMPACTUL POTEN=IAL.organizarea de .9 m /zi 3 ap@ de sp@lare 0. Procese cu impact asupra mediului în faza de exploatare Procesele cu impact poten:ial asupra mediului în faza de exploatare. .i a debitelor utilizate in pastravarie..6. .asigurarea utilit9:ilor:ap9. se estimeaz9 ca necesar9 o perioad9 de 8 luni. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL Etapele realiz. ob:inerea avizelor.profile transversale sc 1:100/100. .771 DU?URI.Pozitionarea locatiei alese nu cade sub incidenta conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context frontalier ratificata prin Legea 22/2001. utilaje. 3.i se datoreaz9 restrângerii habitatului actual al florei . sunt cele legate de diminuarea debitului pe albia cursului de ap9. în etape.

• depunerea pe sol a poluan:ilor emi. nu exista nici un motiv sa fie influentata negativ calitatea aerului din perimetrul amplasamentului. 19 .i construc:ie ce conduc la pierderi de produse petroliere (carburan:i sau lubrifian:i).3. respectiv autovehiculele . 3. cu efecte de eroziune sau alunec9ri de teren. • deficien:e în sistemul de colectare . Aerul În perioada de construc ie În perioada de construc:ie. buldozere.euri sau ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia. • ploi toren:iale c9zute în perioada decopert9rii solului în zonele destinate construirii captarii si a bazinelor de crestere. de. cum ar fi: autocamioane.6. excavatoare. manipulare .i utilajele de transport. • defec:iuni ale mijloacelor de transport .2. • antrenarea materialului escavat prin circula:ia mijloacelor de transport/ excavare. Pentru realizarea escavarii se va opri temporar orice sursa de apa catre bazinul vechi. 3. Solul În perioada de construc ie Sursele poten:iale de poluare ale solului în perioada de construc:ie sunt : • depozitarea pe sol a unor materiale. Se considera ca in timpul realizarii proiectului nu se produce nici un impact asupra calitatii apei.Schema circuitului apelor în perioada de construc ie In timpul executiei lucrarilor Lucrarile de amplasare a investitiei se vor realiza pe un teren liber de constructii la suprafata si in subteran.i stocare a apelor uzate ce pot conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calit9:ii solului. sursele de poluan:i pentru aerul atmosferic vor fi cele mobile. In timpul functionarii In perioada de functionare a pastravariei exista o posibilitate minim9 ca sa se modifice debitele apei dupa parcurgerea amenajarii. În perioada de exploatare În perioada de exploatare.6. etc.i ridicare specifice tehnologiei de construc:ii civile.i ini:ial în aer.

i a tipurilor de p9dure. corpuri de ap9 (lacuri. a preten:iei ecologice a speciilor . a conforma:iei posibile a lan:urilor trofice.tinilor. produse de proiectul propus . schimb9ri asupra vârstei. 3.i depunerile accidentale de carburan:i/ lubrefian:i datorate unor defec:iuni a utilajelor sau a mijloacelor de transport.Depozitarea temporara a unor materiale de construc:ie pe sol. reptile. mamifere. pe.6.Nu o modificarea/ distrugerea rutelor de migra:ie . 20 . s9p9turile/ escav9rile necesare realiz9rii construc:iei. se estimeaz9 c9 nu vor exista surse poten:iale de poluare a solului. compozi:iei.i habitatelor.Nu o degradarea florei. râuri etc.i popula:iilor de p9s9ri.i a speciilor rare de pe. Habitatul natural va fi usor deranjat pe termen limitat de lucrarile de amenajare In timpul functionarii. zonelor umede.Nu o modificarea/ reducerea spa:iilor pentru ad9posturi. cre. din cauza modific9rii factorilor fizici (lipsa luminii. pe specii . a structurii de habitate.Nu o dinamica resurselor de specii de vânat .) .Nu o alterarea speciilor . Biodiversitatea In perimetrul de implementare a proiectului nu exista plante sau animale care ar trebui protejate. alterarea habitatelor speciilor de plante protejate na:ional . nevertebrate . vor fi efectuate astfel încât s9 asigure posibilitatea separ9rii solului vegetal de celelalte componente geologice.ti. ha).ti.Nu o modificarea suprafe:ei zonelor împ9durite (%. compactarea solului.i interna:ional .4.i a infrastructurii. modificarea condi:iilor hidrologice etc. în vederea utiliz9rii ulterioare la straturile de acoperire (decopertare prin extragerea de brazde de sol vegetal). Evaluarea impactului asupra biodiversit# ii o modific9ri ale suprafe:elor mla. vor trebui s9 fie urmate de igienizarea corespunz9toare a perimetrelor poluate. În perioada de exploatare Pentru perioada de exploatare.Nu o modificarea compozi:iei pe specii: specii locale sau aclimatizate. produs9 din cauza proiectului propus.i impactul poten:ial al acestuia asupra biodiversit9:ii ariei naturale protejate .Nu o distrugerea.Nu o distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale protejate na:ional . Conform proiectului.Nu o pericolul distrugerii mediului natural.Nu o modific9ri ale resurselor speciilor de plante cu importan:9 economic9 . dinamica resurselor animale .). de odihn9.i calit9:ii popula:iilor de animale. dup9 cum . impactul acestor schimb9ri asupra mediului . in urma analizei cantit9:ii . a structurilor interrela:ionale cu mediul înconjur9tor. în caz de accident .i interna:ional Nu o modificarea/ distrugerea popula:iei de plante .tere.Nu o impactul transfrontier9 . a statutului de conservare a speciilor .i a ofertei ecologice. r9spândirea speciilor invazive . se poate considera c9 impactul prognozat al lucr9rilor va r9mâne în limitele suportabilit9:ii . dar . amfibieni. hran9. reproducere .Nu o cuantificarea impactului poten:ial al proiectului asupra mediului natural din zona de amplasament are la baz9 elementele analizate pe factori de mediu privind: o sursele generatoare de poluan:i .i adaptabilit9:ii reprezentan:ilor biodiversit9:ii .

$Ape uzate menajere (i de igien#: În perioada de realizare a investi:iei . Pe amplasamentele în lucru în cadrul obiectivelor pe timpul func:ion9rii se vor utiliza WC-uri uscate ecologice. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Mediu soc Ci econ + 0 0 0 + 0 0 + +3 CONCLUZII: Impactul prognozat al proiectului asupra biodiversit9:ii va fi limitat.i florei din zona afectat9.i nu necesit9 sistem de alimentare cu ap9.RIMEA EFECTELOR Ape subterane 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ape de suprafaB@ 0 0 0 0 0 0 0 + +1 Efectele asupra mediului BioSol Ci Aer diversitat subsol e 0 0 0 0 0 + + + +3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 Peisaj + cadru nat.i de igien9. Matricea de evaluare Ac(iunile proiectului (sursele generatoare) Amplasamentul Ci utilizarea terenului SoluBia pentru captare SoluBia pentru aducBiune SoluBia pentru uzinare Tehnologia execuBiei Emisiile de poluanBi Economia de energie FuncBionare Ci control M.1. EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 4. locul de evacuare sau emisarul. afectând par:ial cursul de ap9 Valea Slipului. nu este consum tehnologic de ap9 pe amplasament. Surse de poluanAi pentru ape.1. Pe perioada realiz9rii obiectivului . care va avea debitul diminuat pe lungimea de 550 m. 4. vor fi nesemnificative.1. 21 .i pe timpul func:ion9rii obiectivului nu rezult9 ape uzate menajere .o o impactul prognozat . Efectele asupra faunei .betonul care are în compozi:ie ap9 tehnologic9 se aduce gata preparat. Apa potabil9 va fi adus9 la locul de munc9 în recipien:i adecva:i din punct de vedere sanitar sau în cazul apei minerale în ambalajul comercial. $Ape uzate tehnologice:Nu sunt Apele evacuate nu vor fi înc9rcate cu poluan:i. PROTECTIA CALITATII APELOR 4. Obiectivul nu este consumator de ap9 . starea mediului natural.

2. Pe de alt9 parte. de la utilajele . StaAiile Bi instalaAiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prev. Cantitatea noxelor si a prafului se va încadra in limite normale.suri de eliminare/ reducere 22 . În lipsa factorilor contaminan:i aceste ape sunt considerate conven:ional curate. PROTECTIA AERULUI 4.1.i habitatelor va fi nesemnificativ.1.zute.[Apele pluviale: nu pot constitui surse de ape uzate pentru emisarul-Valea Slipului deoarece prin specificul activit9:ii . poluanAi In timpul execut9rii proiectului vor rezulta noxe in aer.2.raportat la situa:ia actual9. Nu este cazul.3.i prin amplasamentul obiectivului nu pot fi identificate surse suplimentare de contaminare a acestor ape. Poluare calculat. 4.i biologici care afecteaz9 mediul în perioada de construc:ie. se apreciaz9 c9 impactul asupra speciilor . PRORECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR 4. produs. Sursele Bi poluanAii pentru aer.2.2. durata construc:iei este limitat9 la maximum 1 an.2. nesemnificative pentru proiectul evaluat.1 Surse de zgomot si vibratii În perioada de construc ie Poluan:ii fizici . Instalatii de retinere si dispersia de poluanti in atmosfera 4.i procesele tehnologice utilizate. 4. În aceste condi:ii. 4.3. M. sunt cei prezenta:i în tabelul urm9tor: e fond e fond e fond e fond e fond Nr. Nu sunt necesare. crt.

suri de eliminare/reducere 23 . produs. de activitate Bi m.Pe zona obiectivului Pe zone de protecAie/ restricAii restricAii Pe zone rezidenAiale Pe zone rezidenAialePe zone de protecAie/ de recreere sau alte Pe zone rezidenAiale Poluare calculat.

crt. mediul va fi afectat de zgomotul produs de ansamblul turbogenerator. e fond e fond e fond e fond e fond Nr.suri de eliminare/ reducere 24 . M.zone protejate de recreere sau alte 1 2 Zgomot Zgomot Utilaje de transport Utilaje de construc:ii terasiere 4 4 75 dB(A) 75 dB(A) - 75 dB(A) 75 dB(A) - 75 dB(A) 75 dB(A) Nu sunt necesare Nu sunt necesare În perioada de exploatare Pentru proiectul propus. în etapa de exploatare. Poluare calculat. produs.

de activitate Bi m.Pe zona obiectivului restricAii restricAii Pe zone de protecAie/ Pe zone rezidenAiale Pe zone rezidenAiale Pe zone de protecAie/ de recreere sau alte Pe zone rezidenAiale Poluare calculat.suri de eliminare/reducere 25 . produs.

tilor de a se proteja prin migrare temporar9 în zonele limitrofe neafectate.i stabilizarea taluzurilor prin redistribuirea solului rezultat din s9p9turi. • • efectele negative asupra faunei din zona limitrof9 malurilor cursului de ap9.i fragment9rii debitului apei din habitatul natural (albia minor9). 26 . Dup9 ridicarea . habitatul ihtiofaunei se va reface în totalitate.zone protejate de recreere sau alte 1 Zgomot Ansamblul turbogenerator 1 25 dB(A) 15dB(A) - 15 dB(A) Nu sunt necesare 4.4. datorit9 restrângerii . vor fi de asemenea nesemnificative.5 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE 4. Surse de poluanAi pentru sol Bi subsol. se vor r9sfrânge în principal asupra ihtiofaunei. efectele negative asupra biodiversit9:ii în perioada de construc:ie. neîngr9dind posibilitatea pe.3. mai pu:in debitul apei. PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI 4. -Refacerea stratului vegetal afectat.2.4.5.rile Bi dot. În perioada de realizare a obiectivului impactul asupra solului se va resim:i prin afectarea stratului de sol vegetal de pe suprafe:ele care vor fi ocupate de obiectivele proiectate.i locale. având în vedere urm9toarele aspecte. Lucr. va fi ihtiofauna. 4.rile pentru protecAia solului Bi subsolului -Refacerea . În perioada de func:ionare a obiectivului nu poate fi vorba de nici un fel de impact asupra solului. 4.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Segmentul de biodiversitate cel mai afectat de implementarea proiectului.1.antierului. Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Nu sunt necesare – activitatile desfasurate in pastravarie nu sunt generatoare de zgomot si vibratii. dar acestea vor fi temporare .

o Apa menajer9 rezultat9 de la grupurile sanitare va fi colectat9 . Lucrarile.i eliminate la depozite de de. o Organiz9rile de . 27 . sau la mic. în mai multe etape.tii în perioada de reproducere.i a începutului verii (iunie).i mai) . o Vor fi excluse .i în acele situa:ii când debitul r9mas pe râu este mai mare. pentru a preveni tulburarea excesiv9 a apei. atât din punct de vedere al protec:iei mediului.i a malului. :igle .a fel încât aceasta s9 fie amplasat cât mai departe de malul râului.ti prezen:i.a fel încât în cazul unei viituri mari s9 nu fie inundate de râu. o Drumurile de acces vor fi proiectate în a. pentru a preveni poluarea acestuia prin carburan:ii scur.) cu excep:ia zonelor de lucru efectiv..i reproducerea speciilor de pe. o Vor fi excluse activit9:ile de extragere de piatr9 . pentru a nu deranja pe. beton.antier se vor reglementa distinct. Pentru diminuarea impactului asupra biodiversit9:ii. o Vor fi excluse activit9:ile de cur9:are a albiei de masa organic9 natural9 moart9 (lemn.antierului s9 dispar9 pe cât este posibil. drumuri tehnologice) pentru a nu deranja comunit9:ile de ihtiofaun9. o Vor fi luate m9suri de protec:ie împotriva polu9rii râului. etc.i materialele folosite în timpul construc:iei vor fi adunate în bazine vidanjabile. având grij9 ca acestea s9 nu fie deversate în râu. o Pentru a preveni poluarea râului. o În timpul func:ion9rii nisipul . o De.i la sfâr. pentru a preveni poluarea acestuia. .i se vor efectua lucr9ri de reamenajare a terenului. o Scurgerile de pe platformele unde vor fi depozitate utilajele . cât . uleiuri.a fel încât utilajele folosite s9 p9trund9 de cât mai pu:ine ori în râu. lucr9rile vor fi proiectate în a. rumegu.i carton. o Organizarea .euri. lemn.orarea debitului se vor efectua în afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (nu se vor efectua astfel de lucr9ri în intervalul de timp aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie).itul toamnei (15 octombrie-decembrie).i eventual n9molul adunat în amonte de prag vor fi eliminate în afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie). detergen:i.) vor fi adunate . ierburi. cât si din punct de vedere al gospod9ririi apelor.i evacuat9 într-un bazin vidanjabil.2.i din utilajele de lucru.i deranjarea comunit9:ilor de ihtiofaun9 prezente.antierului se va face în a. o aten:ie special9 trebuie acordat9 polu9rii cu carburan:i . astfel fiind asigurat9 una dintre condi:iile de baz9 pentru supravie:uirea . o Se vor lua m9suri de preîntâmpinarea devers9rilor de substan:e cu poten:ial toxic sau mutagen (ape menajere. c9r9mizi. carburan:i.5.).i material ceramic. o Se vor restrânge la minimul posibil suprafe:ele acvatice perturbate de utilajele folosite. o Se va interzice circula:ia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru func:ionarea . frunze.i lubrifian:i. o Se va exclude crearea de bariere de poluare în râu.antierului (drumuri de acces. o Dup9 terminarea construc:iei . o Se va p9stra regimul natural de adâncime a râului. evitându-se astfel deteriorarea albiei . sticl9 etc. dotarile si masurile monumentelor naturii si ariilor protejate pentru protectia biodiversitatii.i evitate ac:iunile tehnice agresive cu impact direct sau indirect asupra râului în perioada prim9verii (aprilie . ambalaje de material plastic. cât . astfel încât urmele . etc.eurile generate în perioada de construc:ie (ambalaje din hârtie .i nisip din albia râului. se vor aplica urm9toarele m9suri: o Lucr9rile care duc la tulburarea apei. o În faza de construc:ie se va avea grij9 s9 fie turnat beton pe o suprafa:9 cât mai restrâns9.antierul va fi ridicat . ape tehnologice.4.

1. GOSPODARIREA DESEURILOR 4.i sp9larea autovehiculelor în râu sau cu ap9 din râu pe lâng9 acesta.i roc9 rezultat din s9p9turi pentru pozarea conductei de aduc:iune se va utiliza pentru nivelare .p. În aceast9 etap9 se execut9 lucr9ri de decopertare.6. monumente istorice si de arhitectura. cu utilaje specifice pentru s9pat . PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC 4. la o distan:9 apreciabil9 de cele mai apropiate zone locuite. etc.i nivelat.urat9 nu afecteaz9 a. etc. diverse asezaminte.7. pozare conduct9 de aduc:iune . Decopertarea stratului vegetal . monumente istorice si de arhitectura. Volumul de p9mânt rezultat din s9p9turi pentru fundarea construc:iilor aferente bazinelor va fi sortat se va utiliza pentru nivel9ri . Activitatea desf9. De9euri rezultate în perioada de execu(ie.2. [p. o Lucr9rile de amenajarea albiilor se vor executa cu preponderen:9 din materiale naturale existente în zon9. Volumul de p9mânt . respectiv investitii. Nu se afl9 în apropiere. 28 .i se estimez9 c9 vor rezulta urm9toarele categorii de de.i orizontalizarea amplasamentului se realizeaz9 pe o suprafa:9 relativ mica. Volumul de sol vegetal decopertat va fi utilizat integral pentru nivel9ri în zone adiacente. dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si de interes public si national.i lucr9ri de construc:ie MHC .ez9ri de interes public si national. Lucrarile. diverse asezaminte.7.mânt rezultat din s. 4. o Se va interzice repara:ia utilajelor . zone de interes traditional.o Se va interzice sta:ionarea . Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul administrativ al localitatii Mara.euri: [p.ez9rile umane sau alte a. 4. fundare.6.6.i mijloacelor de transport în afara incintelor specializate legale cu excep:ia situa:iilor de necesitate în acest ultim caz cu luarea tuturor m9surilor de diminuare a impactului activit9:ii respective. 4.mânt din stratul vegetal Are un con:inut ridicat de material biodegradabil care se va decoperta de pe suprafata pe care se va amenajabazinele de pastrav.1.i umpluturi în zonele adiacente iar roca sortat9 va fi prelucrat9 în sta:ia mobil9 de concasare-sortare cu ob:inere de sorturi de agregate .i taluzare.i umpluturi în zonele adiacente. zone de interes traditional.obiective de interes public. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public.turi pentru fundare: Volumul de p9mânt rezultat din s9p9turi pentru fundarea capt9rilor se va utiliza pentru nivel9ri .

4. . .Aii populaAiei Nu este cazul.încadrarea emisiilor de poluan:i în limitele admise.t. 4. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI Având în vedere aspectele dezvoltate în prezenta lucrare. SubstanAe toxice Bi periculoase. atât în perioada de construc:ie.eurilor menajere din zon9. De9euri rezultate în perioada de func(ionare. atât în perioada de construc:ie cât . vestiare .i în cea de exploatare. Aceste de. 29 . cât .i în consecin:9 nu necesit9 monitorizarea.eurile menajere .i ecologic.eurile rezultate în pastravarie se depoziteaz9 în pubele.euri menajere din zon9.8.i anume: . urmând fluxul de eliminare a de.eurile rezultate în timpul func:ion9rii sunt de natur9 menajer9.[deBeuri menajere-sunt strict legate de perioada de execu:ie a obiectivului .1.cantit9:ile foarte reduse de poluan:i rezulta:i. se consider9 c9 activitatea propus9 nu constituie surs9 semnificativ9 de poluare pentru zona de amplasare .9.i în cea de exploatare.i se estimeaz9 la 1 kg/zi. Conductele se depoziteaza insiruite pe traseul aductiunii. fosa vidanjabila. pregatire teren.euri sunt ambalaje nereturnabile din carton sau hârtie .n. De.i se gestioneaz9 împreun9 cu de.anvergura relativ redus9 a investi:iei.lipsa evacu9rii de ape uzate tehnologice. folosite Bi comercializate Nu se utilizeaz9 substan:e toxice sau periculoase.7. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE 4. De. De. produse.i de.eurile menajere. . 4. .eurile de ambalaje se vor stoca în recipien:i transportabili .8. 4.8.i vor fi transportate la depozitul de de.utilizarea unei tehnologii eficiente din punct de vedere economic . stimate pe perioada execu:iei la cca 20 kg/lun9.euri periculoase. amplasarea baracilor pentru materiale marunte. [deBeuri de ambalaje-provenite din ambalaje uzuale.rire a substanAelor toxice Bi periculoase Bi asigurarea condiAiilor de protecAie a factorilor de mediu Bi a s. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER Organizarea de santier se amplaseaza pe terenul pe care se executa pastravaria si consta in lucrari de terasamente nivelari teren.2. Modul de gospod.efectele indirecte pozitive ale investi:iei fa:9 de emisiile de CO2. .10.2. 4. . Nu rezult9 de. apa.

i reconstruc:ie ecologic9. Construc:iile s-au proiectat astfel încât s9 fac9 fa:9 solicit9rilor ap9rute în caz de cutremur. prin aducerea lui la starea ini:ial9. o golirea de ap9 a conductei de aduc:iune. Secet# : Nu exist9 riscuri poten:iale datorate situa:iilor de secet9.7 s . deoarece nu va obtura curgerea liber9 a apei în astfel de situa:ii fiind proiectata pentru debite cu asigurare de 1% si 5%.euri cu con:inut de poluan:i periculo. Cutremur : În conformitate cu normativul P-100-92.i care ar putea afecta semnificativ starea factorilor locali de mediu.i aduc:iune a apei. Inunda ii : Priza de ap. o valorificarea materialelor rezultate din demol9ri.4. Din anumite cauze sau conditii daca se impune dezafectarea obiectivului propus – dac9 va fi necesar acest lucru – se va face cu respectarea legisla:iei în vigoare. Accidente si situatii de risc 4. dup9 ob:inerea autoriza:iilor . LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTELOR LA FINALIZAREA INVESTITIEI ACCIDENTE SAU INCETAREA ACTIVITATII 4.i reconstruc:ie ecologic9.A.2. Priza de ap9 este proiectat9 s9 fie construit9 în albia minor9 a cursului de ap9 Valea Slipului.gradul seismic echivalat : 7 (zona F). inclusiv recultivarea (înierbarea). o reabilitarea terenului aferent construc:iilor. Pe de alt9 parte.coeficient de seismicitate : Ks = 0.11. vor parcurge urm9toarele etape : o oprirea aliment9rii cu ap9 a bazinelor.D. Ca urmare a lucr9rilor de dezafectare .perioad9 de col: : Tc = 0. reabilitare a terenului . o demolarea/dezafectareabasinelor de crestere si a bazinelor de decantare. a construc:iei de captare . PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 30 .12. Inchidere / dezafectare / demolare investitie Investia este programata sa functioneze in parametri si conditii normale timp de cel putin 30 ani.11. 4. Alunec#ri de teren : În zona amplasamentului pastravariei sau a prizei de apa nu s-au semnalat alunec9ri de teren.08 .11. nu vor rezulta produse ori de. Conform proiectului.1. a celorlalte construc:ii de amenajare care compun investi:ia. amplasamentul propus pentru realizarea obiectivului are urm9toarele caracteristici seismice : . ). Lucr9rile de dezafectare. debitele maxime – viiturile – nu vor afecta func:ionarea prizei. aceasta nu va constitui un factor agravant în cazul viiturilor mari.i avizelor necesare ( P.

Detaliile privind monitorizarea se vor stabili prin procedura de autorizare a obiectivului. supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului. INTOCMIT. GRIGORE PETRUT 31 . Ing.Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.