You are on page 1of 2

MOLECULELE DE ADEZIVITATE Sunt impartite in doua categorii: glicoproteine structurale (proteine de ancorare) si receptori de membrana.

Glicoproteine structurale (de ancorare) fibronectina tenasceina laminina entactina thrombospondinina condronectina Fibronectina Este un dimer proteic cu greutatea moleculara de aprox. 400.000 daltoni, format din doua subunitati A si B care au fiecare masa moleculara cuprinsa intre 220.000 si 250.000 daltoni. Fiecare subunitate este formata din trei subunitati repetitive (I, II si III). Unitatea I are intre 45 si 50 de aminoacizi, unitatea II contine 60 de aminoacizi iar in unitatea III se gasesc 90 de aminoacizi. Unitatile I si II alcatuiesc impreuna la capatul amino terminal un locus specific pentru legarea colagenului de tip IV din laminele bazale. Unitatile II si III formeaza impreuna la capatul carboxi terminal un domeniu de legare la proteoglicanii din membrana celulara care au in componenta heparan sulfat. La capatul carboxi terminal dimerul are subunitatile A si B legate prin punti disulfurice. Partea centrala a moleculei contine mai multe unitati de tip I la nivelul carora vor exista radicali -SH liberi ce vor media polimerizarea dimerilor de fibronectina. Prin polimerizarea dimerilor ia nastere forma multimerica a fibronectinei. Forma dimerica se gaseste doar in plasma iar forma multimerica se gaseste in matricea conjunctiva. Domeniile de legare ale fibronectinei 1. un domeniu de legare pentru fibrinogen sau heparina prin care fibronectina are rol in coagulare; 2. un domeniu pentru legarea stafilococului, a gelatinei sau pentru legarea la suprafata celulei; 3. doua situsuri pentru cross-link-are la alte proteine ale matricei conjunctive extracelulare; 4. situsuri pentru asociere proprie; 5. situsuri pentru atasarea de GAG sulfatati. Laminina Este un dimer proteic cu masa moleculara de 900.000 daltoni, format din trei subunitati: o subunitate A cu masa moleculara de aprox 400.000 daltoni si doua subunitati B cu masa moleculara de 200.000 - 250.000 daltoni. Aceste doua subunitati se asambleaza intr-o molecula cu aspect de cruce. Subunitatea A se dispune la capetele globulare ale fiecarui brat scurt. Ea va forma si bratul scurt vertical in totalitate. Va forma domeniul globular de la capatul bratului lung si axul central al bratului lung. Cele doua subunitati B realizeaza portiunile filamentoase ale celor doua brate scurte dispuse intre cele doua domenii globulare. Ele se vor dispune sub forma unui dubluhelix in jurul axului central al bratului lung. Laminina formeaza lamina bazala. Grosimea laminei bazale reprezinta lungimea moleculei de laminina. Molecula prezinta locusuri speciale. La capatul globular al bratului lung exista un locus pentru legarea colagenului. La domeniile globulare ale bratelor scurte se afla situsuri speciale pentru legarea proteoglicanilor, atat a celor cu heparan sulfat cat si a celor cu molecule mici. Roluri: Organizeaza matricea conjunctiva extracelulara.

Intra in structura laminei bazale.