P. 1
58294959-Filosofia-Dreptului

58294959-Filosofia-Dreptului

|Views: 1|Likes:
Published by Inga Rusu

More info:

Published by: Inga Rusu on Feb 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2014

pdf

text

original

Capitolul I Ce este filozfia dreptului? Filozofia dreptului este o explicatie data lumii in ansamblu , in deosebi a dreptului.

Prin filozofia dreptului intelegand cele trei ramuri ale ei: - ontologia - probleme privind existenta omului - exiologia –dezvolta probleme privind valorile generale ale omenirii - gnoseologia – ramura filozofiei care incearca sa explice cunoasterea Notiunea de Filozofia dreptului apare pentru prima data in 1821, in lucrarea lui Hegel, ‘Principiile filozofiei dreptului’, iar termenul il foloseste in 1797 Fichte. In esenta filozofia dreptului este: - o perspectiva a cunoasterii umane care pune in centru viata juridica partti notiunii de dreptate - abordeaza fundamentele dreptului - ierarhizeaza valorile dreptului, incercand sa raspunda la intrebarea utilitatea si finalitatea dreptului Chelsen in teoria pura a dreptului 1962, isi propune sa gaseasca raspunsul la intrebarea fundamentala ‘Ce norme de drept trebuie elaborate pentru reglementarea vietii sociale’ Scopul filozofiei dreptului: Este acela care- si propune descoperirea, descifrarea principiilor justitiei, principii izvorate din valorile umane promovate in societate in decursul timpului. Sectiunile filozofiei dreptului: 1. Ontologia juridica: - existenta institutiilor juridice, a principiilor juridice, in aceasta sectiune vorbim despre dreptate, realitate juridica, cauzabilitate, practica juridica. Aristotel numea ontologia juridica ca fiind filozofie prima. Ulterior ontologia fiind denumita metafizica – o metoda de cunoastere in filozofie care nesocoteste, ignora ideea de miscare/ transformare/ autotransformare. Metafizica absolutizeaza numai anumite elemente ale unui fenomen, vede doar stabilitatea fenomenului, u si miscarea, subliniaza limitele/ granitele ale unui lucru, nu si conexiunile lui. Se spune ca un individ are gandire metafizica cand gandeste lucrul in individualitatea/ singuratatea sa, cu putine elemente specifice. Astazi ontologia a reusit sa sublinieze structura tot mai complexa a realitatii juridice, apoi situarea dreptului in contextul practicii sociale, ca fiind numai una din actiunle comunitatii/ societatii care guverneaza practica omului. 2. Gnoseologia juridica: In centrul ei sta problema cunoasterii adevarului judiciar, a adevaratlui stablit in practica judiciara. Gnoseologia juridica incearca sa raspunda la probleme cum ar fi cunoastere juridica si elaborarea normelor de drept, rolul observatiei in cunoasterea juridica si a ratiunii si implicat in elaborarea normelor de drept. 3. Axiologia juridica: Axia – valoare, logos – stiinta – teoria generala a valorilor din lumea juridica - valori precum dreptate =, justitie, echitate, adevar juridic, drepturile omului. De observat legatura existenta intre aceste valori cu valori din domeniul eticii, culturii, civilizatiei, a politicii etc. Fiecare societate, fiecare forma de guvernamant are propria tabla de valori. Valorile fiecarei societati sunt fixate/ corespund idealurilor optiunilor politice dominante.

4. Practica juridica: Praxiologia juridica- este ramura a filoxofiei dreptului care pune in centrul sau actiunea omului in sfera juridica. Importanta acestui palier a filozofiei dreptului este subliniata si de eforturile din aceste zile privind identificarea criteriilor in masura sa asigure eficienta maxima a praxiologiei juridice. 5. Deontologia juridica: Vizeaza stricy domeniul vietii juridice fiind o sfera/ un palier nou in cadrul filozofiei dreptului. Deon – (deontos)- ce trebuie facut, ce se cade sa fie facut. Acest palier este la granita intre stintele juridice, etica, logica. In esenta sa deontologia juridica stabileste obligatii morale cele mai generale pentru cele doua categoriide persoane aflate in sfera juridica: persoanele care desfasoara activitate in sfera juridicului (teoreticienii/ practicienii), si intre persoanele care beneficiaza de actul de justitie. Ambelor categorii le revin obligatii morale, obligatii acceptate in egala masura de practicienii/ beneficiarii dreptului. Functiile filozofiei dreptului -de cunoastere/ intelegere a ceea ce este esential/ fundamental/ universal in domeniul dreptului De accea se impune pentru un jurist aprofundarea stiintelor juridice particulare. Metode de cunoastere- observatia, experimentul, comparatia, demonstratia. Un rol esential in cunoasterea fenomenului juridic il are insusirea limbajului proprie. - de evaluare si previziune Urmareste formularea anumitor judecati de valoare, stabilirea unor ierarhii a valorilor juridice si stabilirea de actiuni concrete pentru stabilirea/perfectionarea justitiei. - functie practica Filozofia dreptului prin sisemul de valori consacrat ajuta/ contribuie la identificarea deciziilor corecte in materie de drept in prevenirea erorilor judiciare. Nevoia de regandire a universului juridic: Nevoile protejate/ aparate de oricare sistem de drept a avut/ are / si va avea intotdeauna contestatori. Cand contestatarii legii a dreptului sunt numerosi apar, se inmultesc comportamentele deviante, de aceea se pun intrebari precum- care sunt principile de drept?, care sunt cele mai bune valori juridice ce trebuie aparate?, in ce consta finalitatea dreptului raportat la conditia umana? La nivel planetar intotdeauna se nasc asemenea intrebari , apar contestatarii in societatea umana in statele ce parcurg profunde transformari economice, sociale, si politice. De actualitate , rolul Curtii Cinstitutionale, a institutiei de drept in mecanismul aplicarii legii. Sunt doua situatii: - juristul aplica litera legii- aplicarea stricto sensu de unde solutii rigide, pericolul aparitiei erorii judiciare. - In spiritul legii- interpretare care poate duce la erori judiciare Filozofia dreptului are in aceasta batalie rolul de a gasi raspunsuri adecvate valorilor promovate de societate la un moment dat. Capitolul II Filozofia din antichitatea timpurie asupra statului si dreptului Primele actiuni de normare a activitatilor/ primele reglemetari privind conduita omenirii apar in antichitate.

Al doilea element: divizarea pedepsei. supune pe cei slabi.opusul brachmaliusmului a propovaduit egalitatea oamenilor egalitatea oamenilor. Concluzia lor – omul trebuie sa-si aleaga un singur drum in viata tinand cont de vorbele preotilor dar si de indoiala spuselor acestora. Justificand dreptul prin religie budhismul a fost ridicat la rang de religie de stat.religia .si apoi regulile judiciare instituite in cod nu sunt piedici in aprecierea oamenilor abil in a ucide. Sunt prezentate norme de conduita . cetatea divina. Frica de pedeapsa ingaduie tuturor creaturilor sa-si respecte datoriile. pedeapsa fiind de origine divina. cu aparitia primelor state. Pedeapsa guverneaza neamul omenesc. Este primul stat sclavagist din istoria omenirii.pedeapsa veghiaza cand totul doarme. respectarea legii era considerata ca singura cale de acces taramul divin. Buthismul. imparat. una filozofia brahmanismului.n. cunoaste o apreciere deosebita Egiptul antic: Mileniul 4 ien. Coduri. Ordinea de drept era izvorata din puterea divina. Ganditorii epocii raman in filozofie prin faptul ca s-au indoit. Konfutius spune: ordinea sociala reglementat de norme . Faonul/ despotul reprezenta statul/ puterea statului. Originea regulilor de conduita in zei – de aceea este in afara oricarei indoieli valoarea normativa a codului. rege. Conducerea societatii incredintata acestuia avea drept fundament vointa divina. Vointa divina era izvorul normelor juridice/ regulilor/ reglementarilor juridice in viata social economica. elaborate de despoti. Ideea este azi de actualitate si respectand legea asistam la abuzuri in aplicarea ei.pedeapsa.este subliniat rolul controlului. Regele/ despotul avea doua instrumente la indemana pentru elaborarea regulilor de conduita . Inteleptii timpului – respectarea legii nu-i fereste pe oamenii de nenorociri – vezi erorile judiciare. au aparut si primele coduri de conduita. Au pus semnul intrebarii spus de preoti privind dreptatea/ adevarul. perfectiune Preotii indemnau oamenii sa se multumeasca cu ordinea divina imperfecta pentru ca va dovedi adevarata ordine perfecta.Ordinea juridica in aceste state antice a asezat in fruntea valorilor pe despot. Societatea impartita in cartecarte reprezentand parti ale corpului omanesti care il intruchipa Brachma. India antica: Legile lui Manu in India au existat doua filozofii.stbailita de religie . Konfutius ganditor chinez in lucrarile caruia apar primele idei rationaliste in ceea ce priveste societatea umana. Toate pe pamant sunt relative din punct de vedere al dreptului a sustinut ideea respectarii normelor de conduita a ordinii social juridice existente izvorate din puterea divina. In fruntea societatii regale se considera divinitatea formal umana. codul de legi fiind (spune Hamurabi) primit de la zeul soarelui si luminii (Samos). Numai in cetatea divina exista ordine. a subliniat rolul esential a divinitatii in formarea si structura societatii indiene. caci om virtuos din fire se gaseste a nevoie. Dreptul exista datorita religiei/ credintei in divinitate. China antica: In sevolul VII-VI i. se spunea izvoare din puterea divina. Babilonul antic (intre Tigru si Eufrate/ actualul Irak) Ramane in drept prin regele Hamurabi – codul lui de legi. jefui.e.

dar ramane primul ganditor grec care pune in valoare dimensiunea omului si nu a cetatii. cu mai multe organe. singura categorie sociala capabila sa formuleze legi si sa conduca societatea. pe cand un lucru mai mare se sparge si trece prin transa.norma juridica are rolul sa echilibreze viata in societatea umana Este fondator al democratiei atheniene pentru ca a subliniat pentru prima data ideea ca prin legiile omului ne se dobindesc prin nastere. care trebuie sa domine in egala masura in viata sociala. rezultatul divinitatii . ‚Despre legi’. care precede norma de conduita. ci devine intruduce criteriul averii in dobandirea functiilor politice. secolul VI este primul ganditor din atichitate. chiar si in raport de regurile instruite de stat nedrepte a incercat sa fundamenteze teoretic notiunea de definitie. Ordinea de drept exclude conduita omului la extreme. in organizarea statului. Socrate prin cunoscuta expresie cunoaste-te pe tine insuti a fost privit ca apartinand curentului individualist. care s-a numit filozof. elev al lui Socrate. Socrate a propus ca omul sa intoarca privirea. fundamentala in lucruri morale. Pune semnul egalitatii intre stat si justitie.expresia divinitatii. Idei fundamentale la Konfutius: a justificat ordinea de drept distincta prin religie. mobil.ratiunile teologice si etice stau la baza primelor norme juridice . idee discutabila. Este subliniata asadar ideea moralitatii. observatia. In drept aduce in definitia obligatiei sublinierea ideii de legatura juridica.legea. spre puterea individului singurul capabil sa descifreze valorile care-i guverneaza viata numai indoindu-te de tine insuti poti sa descoperi adevarul. Justitia. Lucrari fundamentale : ‚Republica’. ci prin calitatiile omului manifesteta de cursul vietii. Intotdeauna omul sa urmeze calea de mijloc. Viata politica. si subliniaza armonia. Platon. Din punct de vedere al dreptului legea isi are originea in divinitate. Socrate. subliniem ca intotdeauna aceasta reglementare surprinde ceea ce este permanent. Elaborarea textului de lege trebuie astfel realizata in cat prin interpretare diferita sa se mareasca puterea judecatorilor (oameni instruiti in mod special in acest scop a intuit existenta puterii judecatoresti.juridice este posibil numai prin perfectionarea morala a omului. Este astfel precursorul filozofiei idealiste. Notiunea de elita alcatuita de intelepti si invatati. Trei componente are statul:: . are elemente de rationalitate in formularea regurilor de conduita si se distinge prin specifism. este. In ordinea sociala importanta este supunerea. pentru Platon o relatie armonioasa existenta intre organele statului.” In lucrarile sale se adreseaza sfaturi pline de moralitate la adresa celor care isi insotesc legea. lucrare in care este descris statul de aur. Justitia considerate de Pitagora ca fiind rezultatul de plinei armonii in sociatate care poate fii atinsa numai prin armonizarea viatii tuturor cetateniilor. legea. Solon fondatorul democratiei in Grecia antica cu privire la drept subliniaza doua idei: . alcatuit la fel ca si omul. „ Legea seamana cu o panza de paianjen ca de in transa ceva mai usor si mai slab. Nu se naste magistrat. norma juridica se echilibreaza viata sociala.doua sunt valorile justitiei in epoca: supunerea si ascultarea Grecia antica: Caracteristici: ginditorii pun pe prim plan in filozofia dreptului normele de conduita ( gindire rationalista) Pitagora. spunea Solon este posibil numai prin calitatiile pe care omul ne dezvolta in timpul vietii. Confuzie privind elementele filozofie dreptului in Orientul antic: . analiza de exterior de la lucrurile ce-l inonjoara spre interior. ordinea sociala aceasi origine divina.

‚Dca nu ar fi oameni care sa efectueze pentru alti oameni muncile grele. ‚ini etse prieten Platon. intr-o colectivitate. nu poate trai decat intr-o societate. incat ele sa fie insotite de texte care sa le comenteze. Statul este rezultatul unui contract incheiat ca urmare a nevoii omului de a se asocia. dar mai mare prieten imi este adevarul’. elita nefiind suficienta in organizarea si conducerea unei societati. ‚Despre stat’. buni militari si-au formulat idei legate de stat si drept justificandu-le prin necesitatea imparatului de a cuceri noi teritorii.o privire comparativa a constitutiilor existente in 156 de stat. . au intemeiat Roma antica raman in in istorie in deosebi in vocatie de cuceritori. spunea Aristotel\. (Orice comunitate umana indiferent de conducatori isi propune un set de valori.. este o republica ideala. Numai inteleptii sunt capabili sa conduca societatea spre scopul comu. diverselor clase sociale. a puterii legislative. aceasta a doua categorie de oameni nu ar mai avea timpul necesar desfasurarii activitatii superioare. indatorii) Statul defineste ca fiind o totalitate de oameni asociati in baza acelorasi legi si valori. secolul VI. corespunzandu-le virtutea numita curaj 3 conducatorii. Cicero 106 ien. curaj. Elev al lui Platon. virtutea 2 componenta militara. placerea. In lucrarea ‚Despre legi’ – statul avand rol. societatii grecesti. Institutia sclaviei este justificata de natura umana si nu este departe de adevar. si pentru ca intr-o colectivitate omul face politica (interesat de conducerea societatii) numeste omul ca fiind zoon politicon. supradotati au sarcina sa-i indrume pe cei inferiori. provin de la divinitatea. Daca Grecia a dezvoltat filozofia. in esenta legea trebuie explicata in continutul ei sa se regaseasca explicatiile necesare. in esenta justitia impune oamenilor inegal de la natura respectarea regulilor stabilite de lege. fericirea tuturor. Dreptul este tot un contract incheiat in conses cu placerile materiale. caracterizati prin intelepciune Platon acorda diverse virtuti. intelepciune. infaptuirea justitiei.’ Exista oameni incapabili pentru munci superioare. Distingem mai multe forme ale justitiei. moderatia. Oamneii superiori. romanii raman in patrimoniu universal prin dezvoltarea deosebita a dreptului. intuieste Aristotel existenta si impartirea puterilor in stat. Antichitatea romana Romanii.. Lucrari fundamentale : ‚Republica’. Epicur – scopul vietii este placerea. ‚Despre legi’ (de oficii. executive si judecatoresti. a incercat sa justifice diverse institutii existente. Omul prin natura lui. valori pe care apoi prin sistemul de legi le protejeaza. Clasificand justitia in diverse forme. functie de educare trebuie sa elaboreze astfel legile. adica o realizare in practica ordinea reglementata de lege. Aristotel Lucrari fundamentale ‚Etica’. dreptatea. binele.mestesugarii. Dreptul ca ansamblul regulilor de conduita in societate isi are originea in normele morale.1 agricultorii. Statul are o virtute. Valorile justitiei. Justitia este reunirea a celor trei componente ale statului sub conducerea inteleptilor. Statul. adevarul. omul trebuie sa se orienteze in viata dupa regula ca deplina liniste sufleteasca are o singura sursa. de participare a omului la viata statului. Aceasta republica organizata prin elementele aratate. ‚Politica’. un foarte bun observator al vietii. spune Aristotel este o forma superioara de organizare a oraselor.

ci o expresie a naturii umane. al justitiei.principiul ca este mai benefic sa lasi o crima nepedepsita decat sa pedepsesti un nevinovat . arbitrare. ratiune umana transpus a lege nu inseamna si maxim de drept. iar obligativitatea dreptului rezulta din vointa celor buni.principiul raspunderii personale pentru infractiunea comisa . populatia majoritara in Roma. legile izvorasc din ratiune (legile omenesti). Teza fundamentala al lui Cicero (precursor al dreptului natural) este acela ca dreptul nu e un rezultat al vointei omului. In ceea ce priveste statul Cicero subliniaza ratiunea de a exista statului. pe interpretarea literala stricta a textului de lege. Meritul Jurisconsultilor:” au incercat. denumite drept pozitiv. Ulpian (jurisconsult roman) definea dreptul ca fiind esenta eticii.principiul rolului educativ al pedepsei reale .principiul bnei credinte in contracte Concluzie privind filozofoa dreptului in antichitate: 1. adica fundamentat pe ratiune. intelepti. rationali. in fericirea de apoi. legi injuste. Dreptul reprezinta norme morale precul: a trai cinstit. dreptul este just numai daca emana. a nu face rau nimanui. Principii de drept formulate de jurisconsultii romani: . . omul poate sa obtina un maxim de injustitie. abuz. drept. Jurisconsultii romani erau juristi care acordau consultanta juridica celor care solicitau acesta in timpul imparatului Augustus. prin just intelegand numai daca sunt rationale. a celor guvernanti. Dreptul pozitiv trebuie respectate numai daca sunt juste. Omul de la natura stie ce este bun. democratie). din Dumnezeu 3. injust. izvoraste din ratiunea suprema. posesoare de avere . s-a incercat justificarea necesitatii dreptului in societatea umana 2. Capitolul II Filozofia crestina a statului si dreptului Crestinismul este: o doctrina religioasa cu pronuntat caracter etic. Da astfel substanta ideii convietuirii formelor de guvernamant(monarhie. O idee valoroasa: analiza formelor de guvernamant i-a permis sa guverneze. a da fiecaruia ce is se cuvine.aceasta este infaptuirea justitiei. rau. Credinta in lumea de apoi. capabil sa conduca statul. Acestea la randul lor impunand/ propunand conduita de origine divina. sa armonizeze dreptul pozitiv cu cerintele eticii. existente intr-o alta lume. si au reusit. aristocratie. Popor este numai acela care poseda avere. adica exprima ratiunea umana. al legilor. Prinvipala clasa sociala este aristocrat. Maximum de justitie.principiul legitimei aparari . Fiecfare forma de guvernamant are dreptul sa existe fiecare forma distingandu-se prin parti bune si rele. legii facute de oameni. de aceea la inceputuri a fost imbratisat de cei saraci. singurii oameni valorosi superiori. just. a rezultat elementul esential in propagarea eztrem de rapida a credintei religioase in imperiul roman.Cicero exclude din compozitia statului pe sclavi.

1274 Idei privind statul si dreptul: Orice putere. Cel ce se supune statului se supune lui Dumnezeu. Legile pozitive se impun respectului. Rezultatul amestecului bisericii in viata laica a fost acela al dobandirii de catre biserica a unor averii uriase. toate considerand ca norma de conduita este justa pentru ca a elaborat o – monarhul/regele/imparatul care reprezinte divinitate pe pamant. un ansamblu de reguli de conduita. Distinge patru categorii de legi: . umana.biserica . A subliniat necesitatea raportului de supunere intre oameni. la inceput de critica. Cine incalca o lege pozitive (eretnicii) pentru ca au incalcat vointa Dumnezeuluio. Apostolul Pavel a fost aparatorul statului roman.Crestinismul n-a avut drept obiectiv dezvoltarea ideii de stat si drept. Aceasta clasificare este denotat pentru ca are in vedere forta juridica al legilor. mai mult cele doua institutii au fost justificate prin trimiteri la supunere deoarece adevarata dreptate.lucrare despre cetatea lui Dumnezeu. cetate perfecta. statul este cetatea oamenilor trecatoare.cetetatea lui Dumnezeu alcatuit din cei supusi credinciosi in functie de biserica. si condamnat de biserica.n. apoi de contestare al dreptului canonic. Aureliu augustin 354-430 i. al femeii fata de barbat. trebuie predat bisericii. Credinciosii sa se supune statului pentru ca si guvernantii dobandesc puterea de stat datorita puterii divine. Asfel religia/ preotii au propovaduit suprematia puterii bisericesti asupra puterii laice. eterna. Acest fapt a condus la aparitia unor voci tot mai puternice. lume.. naurala. conduita perfecta se afla dincolo de viata in lumea de apoi.puterea laica Biserica a pus bazele dreptului canonic.e. inclusiv puterea statului are originea din Dumnezeu. El spune ca exista doua cetati. Legea oamenilor este elaborata de oameni datorita revelatiei un om spune asa trebuie alcatuita o lege pentru ca am avut o revelatie( l-am vazut pe Dumnezeu) Dupa anul 400 asistam timp de 1000 ani in cadrul procesului de feudarizale la o lupta necontenita ale celor doua forte: . fericirea. Regurile bisericesti sunt astfel reguli care constituie izvoarele judecatii oamenilor de rand. pentru ca ele exprima intotdeauna vointa lui Dumnezeu. care se regaseste numai in cetatea lui Dumnezeu.legea naturala Esential ambele legi temporizeaza conduita celor rai. Dante Alligheri . a supunerii servitorilor fata de stapan. statul. dogmatica). in singura ordine si pace sociala.in esenta clasificarea propusa subliniaza caracterul divin al legilor (legea eterna. singurul care a creat omul. dreptul biserici. Cea de a doua cetate. Toma d’aquino 1224.legea divina . Justificare supunerea omului fata de puterea de stat prin faptul ca s-a considerat putere de stat puterea divina. Dreptul pozitiv (legile facute de oameni): . in care oameni buni trebuie sa le arata oamenilor calea spre bine. Legea eterna cea mai importanta ere forta juridica cea mai mare.

In renastere reinvie rationalismul din lumea antica. interese ce pot anihila. Demnitatea functiei umane desi subliniata a fost asezata si uneori explicata de teologii. Au propovaduit ordinea dominican supunerea severa fata de superiori. dezvoltarea. Individul nu poate exista decat in cadrul grupului din care face parte. libertate numai intr-o ordine in care monarhul conduce. elemente opuse dogmatismului. desconsidera libertatea unui individ. omul poate respinge dreptul autoritatii a statului de a se amesteca in viata sa. consecinta 3. universul. 2. Aceste elemente specifice. 3. lipsa de dogmatism. care a marcat inceputul declinului/ crizei feudale. Niccolo Macchiavelli 1469-1527 ‚scopul scuza mijloacele’ Este exponentul noii forte sociale in devenire.doua elemente: . amplificarea spiritului critic. Apar germenii primelor modele de societate comunista bazata pe egalitatea deplina intre oameni. desprinderea decisisva al religiei nefiind inca posibila. particulare renasterii au imbracat edesea un vesmant religios.aparitia. 3 idei: 1.fin observator .Idei: Omul poate atinge deplina fericire. Epoca renasterii: Renasterea: scoala spiritualaeuropeana. si-a consolidat ideile de filozofia dreptului 2 coordonate al gandirii rationale: . Ordinul dominican: sec 14. nu exista un individ separat de grup. respectare ce poate fi impusa numai pe calea convingerii individului. Omul are dreptul de la natura sa sa se manifeste liber in afara interesului grupului din care fce parte 2.redescopera omul. omul fiind valoarea fundamentala a renasterii. In perioada renascentista se remarca doua interpretari diametral opuse privind universul uman. Proiecte care si-au propus desfiintarea poprietatii private. reguli ce se impune. 3 idei: 1. manifestarea libertatii de gandire. In esenta ordinul franciscanilor afost favorabil libertatii de constiinta. Libertatea omului inseamna posibilitatea omului pentru a trai pentru tine/ binele/ fericirea ta. . Esential. Ordinul franciscanilor a privit diametral opus. Libertatea personala a individului este limitata de interesele grupului. Monarhul este privit ca fiind garantul infaptuirii justitiei a impartirii dreptatii. pace. gandirii libere. Forta statului nu poate impune individului si respectarea legii. burghezia. subliniaza valorile umane. natura umana. deoarece este cel mai bogat cel mai bun om. Apar in perioada renasterii primele proiecte utopiste privind organizarea sociala.

adesea prin crime pentru ca sa asigure astfel fericirea celor multi/ a poporului. subordonare. dar justifica monarhia in acelasi timp pe care il identifica cu divinitate. in lipsa lui anarhia fiind in masura sa distruga. cu atat vor fi mai indrazneti’ ‚ lumea nu este a celor ce pot. si sa devii papa. Macchiavelli in partea a doua a vietii imbratiseaza guvernarea republicana.primul ganditor care s-a eliberat de sub influenta religiei . degalitate. Conducatorul statului trebuie ales dintre nobili de catre popor. (monarhul absolut.instrument folosit in stat pentru a domina/ conduce mai usor poporul . A criticat monarhul ereditar care prin natura lui poate sa nu intruneasca calitatile monarhului absolut.un bun analist care a prelucrat rational datele culese ca urmare a observarii atente a societatii din timpul sau. Principele trebuie indiferent de mijloace sa elimine orice separatism in stat. a medicilor. Este monarh absolut numai acela care poate asigura un regim de ordine. indiferent de mijloace folosite . Libertatea nu exista decat impreuna cu egalitatea. principele) Este raspunsul dat de el pentru situatia politica a statului italian alcatuit atunci dintr-o multime de clase-state. care cele doua forte antagonicedin evul mediu. autoritate prin folosirea oricarui mijloc. - . ci a celor ce vor’ Rolul statului si dreptului: Statul si dreptul nu se pot mentine decat prin dominatia. Idei: Statul puternic este acea pe care o conduce o singura persoana. monarh absolut.religia are o singura utilitate. Calitati: . lucru ce poate fi posibil numai prin existenta unui despot al principelui. Trebuie sa fie nebun ca astfel sa.cruzime. De ce exista regele? Pentru caare in sine in graunte de nebunie.. Stat= divinitate De ce este nevoie de stat? Statul. comunitatea gaseste o justificare atat regelui cat si papei.spiritul de observatie si analiza care i-a permis sa sublinieze existenta in om a binelui. Lucrarea sa: ‚Principele’ Primul autor de filozofia dreptului care enunta principiile politicii in convingerea statului. consecventei.ti abandonezi linistea pentru ca in umulinta/ saracie sa pasesti pe calea mantuitorului. Erasmus din Rotterdam: Lucrarea : ‘Elogiul nebuniei cu argumente rationale critica tiramia regilor. Orice mijloc e permis daca prin folosirea lor se poate realiza dominatia asupra altora. Mijloacele folosite pentru a domina nu au legatura cu valorile etice. Un om intelept nu renunta la linistea sa pentru a castiga postul de lege. manuitor folosirea crimei si inselaciunii Sub influenta familiilor cunoscute in Italia. Concluzie: . raului. viclenia unei vulpi. lasitatii. puterea unui leu. regele este un rau necesar. De asemenea papa de ce si-a ales de conducator al bisericii? Pentru ca are si el un gram de nebunie. fiecarei atribut cu rol in cucerirea puterii ‚ cu cat oamenii sunt mei incapabili.statul si dreptul nu pot fi justificate prinn argumente religioase .

Martin Luther: 2 idei fundamentale: 1.indivizibila (nu poate fi impartita cu alte autoritati in stat). Lucrarea: Republica Anarhia regelui se poate realiza numai prin conceptul de suveranitate.imparatul din Constantinopol Jean Bodin 1529-1596 Parintele notiunii de suveranitate.O idee ce se regaseste azi in absentismul politic/ social prin natura lor intelectualii in genere sunt absenti in implicarea in viata sociala.libertatea sociala. Suveranitatea fiind indivizibila. a raportului dintre puterea legislativa si puterea executiva subliniind faptul ca in aceasta relatie intre ele puterea legislativa este o putere suverana.puterea regelui ( a statului) de a da legi . abandoneaza orice scrupul si se arunca in desfacarile posibile. . caracterele epocii dintre rege si papa) . fie aristocrati. dar aceasta priveste numai lumea interioara.Nelimitata .dreptul de a numi inaltii magistrati . neavand caracter indivizibil poate fi exercitata prin diverse organe. Distinge astfel intre: .respectul justitiei Conceptul de suveranitate a statului.suveranitatea absoluta a regelui (idee fireasca in lupta continua. Eliberarea ei de sub dominatia puterii religioase.Absoluta Suveranitatea are urmatoarele caracteristici: . care in esenta vizeaza: .puterea de a desfiinta legi Caracterele suveranitatii: . A militat pentru independenta puterii laice.care apartine individului . In spirit critic fundamentat pe rationalism sublinieaza ambii. Vizeaza numai libertatea spirituala.regelui a fost pus ca fiind un instrument de lupta impotriva amestecului papei in viata statului impotriva farimitarii statelor feudale. fie popor (in democratie) Subliniaza faptul ca puterea executiva . odata ajunse in aceste roluri. 33 edictul din Milano. rege/papa. adica guvernarea. este o putere distincta.dreptul la amnistie si gratiere a suveranului Idei: Pune problema. Nefiind putere suverana. Omul intr-adevar are o libertate deplina/ totala. trebuie exercitata exclusiv de conducator fie monarh.unica (apartine regelui . pentru prima data.care apartine cetatii.libertatea interioara spirituala. diferita de cea legislativa. Limitele suveranitatii: .legea divina . subordonate regelui 2.dreptul de a declara starea de razboi si de a incheia pacea . in cetate. Suveranitate . In aceasta idee este cunoscuta reforma lui in ceea ce priveste biserica catolica.

prin argumente rationale logice au justificat necesitatea combaterii/ abuzurilor si tiramiei regilor Acest curent valorifica ideea contractului social lansata in Italia si formuleaza solutii pentru limitarea puterii monarhului. criticii suveranului/ monarhului Curentul reprezientata de oamenii de cultura se distinge in urmatoarele idei: .legea. legea izvorata din natura Filosofia moderna a dreptului: Secolul 16 si17 Doua curente cu reprezentare filosofica Monarcho Macchi (adeptii puterii ingradite a suveranului). Monarcho Filli: Adeptii monarhiei. Concluzie: Desi Monarcho Macchi au criticat dur monarhii. Legea este creatia regelui. ‚homo homini lupus est’ . a puterii nelimitate. o alternativa la teoria divina a statului si dreptului. forta executorie trebuie sa puna in practica vointa suveranului si nu legea. puterea legislativa si puterea executiva. O solutie este accea ca monarhul. Guvernamantul. 2. Este primul care subliniaza ideea libertatii presei. nu poporului. au considerat-o necesara numai datorita faptului ca emana de la suveran . discursul imbratisat de ei au avut o haina religioasa.puterea regelui/ monarhului este o putere limitata . adica omul ste liber sa aleaga credinta religioasa. din vointele cetatenilor. ingradite a suveranului care printre altele au imbratisat urmatoarele idei: . este sacra. nu legii. regele trebuie sa se supuna numai lui Dumnezeu. ci vointei divine. Regele indeplineste ambele puteri in stat. Concluzie: Institutia monarhului are origine divina. suveranul este un mandatar al poporului si numai in aceasta calitate are dreptul de a legifera. au justificat limitele puterii acestora.autoritatea suveranului nu rezulta dintr-un contract social.- legea umana. izvorata din divinitate. John Milton 1608-1664 2 idei: 1.au fost adversarii drepturile popoarelor . Thomas Hobbes 1588-1679 ‚omul este lup pentru om’ . A considerat ca fiind un fundament necesar omului in societate. Ideea de mandat acordata legelui este justificarea suveranitatii acestuia pentru ca intotdeauna mandatarul poarta o raspundere pentru modul cum isi exercita mandatul. Important: Aceasta explicatie a suveranitatii limitate regelui este prima incercare. libertatea de constiinta. creatia arbitrar a regelui.

Intrebare: Ce fel de conduita trebuie sa aleaga omul in viata: conduita dictata de instincte. Se limiteaza sa sublinieze numai aspectele negative ale personalitatii umane Numai suprimarea libertatilor individuale asigura stapanirea anarhiei. De retinut: Este reprezentant si aparatorul cel mai frecvent a absolutismului monarhic. sau conduita dictata. ce apartine dreptului natural (precursor al dreptului natural) Temperamentul. de pasiuni. idei: Fiecare om. Omul altfel formulat este liber potrivit naturii lui sa foloseasca toate inclinatiile sale rele. persoana a cedat drepturile sle naturale(bunastare. a unor legi. dusmanos. forma puterea unui stat. Statul si dreptul. actele oamenilor. aptitudinile oamenilor ce constituie dat de natura justifica in egala masura comportamentul rational sau irational. in care omul devine fata de altul sfant. Orice incercare de limitare a autoritatii suverane este o incercare de nesocotire a contractului social si deci pedepsibila.Cartea Levithab. a desfraului. l-au creat cu principalul atribut ca acesta sa le asigure pacea sociala. Ordinea in societate poate fi asigurata numai prin eliminarea drepturilor omului. Este determinist. ‚bellum omnium contra omnes’. sau Materia. orientata de ratiune? . rau. Concluzie: Statul are drept origine un contract intre colectivitate si suveran. ce alcatuieste statul. suveranul se angajeaza sa le asigure pacea sociala. Ratiunea este printre altele o facultate esentiala a omului. are o anumita conduita. Aceste particularitati ale omului a generat in comunitatea existenta anterioara statului un ‚razboi a tuturor impotriva tuturor’. lacom. convietiuirea in societate. Lucrarea: ‘Etica’ Este rationalist. Colectivitatea cedeaza suveranului securitatea individuala. Acest razboi este asadar consecinta dreptului omului dobandit din natura sa sa se comporte astfel. Singura garantie pentru ordinea si pacea sociala o reprezinta numai monarhul absolut. In scimbul pacii si securitatii individuale pe care statul le asigura. fericire) statului. Idei: Omul prin natura lui este individualist. potrivit cu ratiunea sa. toate fenomenele. Legea este dupa crearea statului un contract intre stat si oameni. Pentru a pune capat acestui razboi general intre oameni oamenii au incheiat un contract social. in esenta lui omul este lup pentru oameni. prin care au constituit statul. Baruch Spinoza: 1632-1677 Sustinator al monarhiei. se naste prin antura lui. Se departeaza de divinitate si pune la baza sistemului filozofic ratiunea umana. faptele acestora sunt rezultatul unor cauze. 1651.

a infatisat in reguli juridice relatiile stabilite de statele din compunerea imperiului .Idee cel putin discutabila. olandez 2 merite fundamentale: .Alegerea rationala a comportamentelor omului presupune cu necesitate elaborarea de norme de conduita izvorate din ratiune. imuabile. Principiul fundamental in conduita oamenilor. nu poate trai decat intr-o comunitate/ societate datorita naturii sale/ instinctului social pe care il poseda. conduita izvorata din ratiune sunt urmatoarele: .respectarea a drepturilor aproapelui la fel cum isi respecti propriile drepturi (vom regasi principiul in Scoala clasica a dreptului natural) Statul este explicat. din continutul dreptului rational au fost considerate legi universale eterne. care fundamenteaza elaborarea regulilor dreptului pozitiv. fiinta umana este sociabila. se deosebeste de teoria dreptului divin. . Oamenii renunta la proriile drepturi prin contractul incheiat. facut de oameni. Dreptul natural. a legii naturale. Aceste principii rationale. teorii existente in evul mediu. reguli imuabilem. Exclude fenomene in afara ratiunii. aceleasi.apreciat. pasiunile. isi are originea intr-un contract.Acest lucru presupune obtinerea a cat mai multor foloase pentru unii. circulatia libera a persoanelor. le incredinteaza societatii in schimbul garantarii acesteia de catre societate (este o idee fundamentala ce se regaseste in Scoala Dreptului natural) Filozofia dreptului in Scoala Dreptului natural Caracterele epocii: secolul 17-18 Consta in teoria potrivit careia exista principii fundamentale rezultat al gandirii rationale a omului. Intotdeauna omul alege datorita instinctului de sociabilitate. in consonanta cu ratiunea umana a formulat idei precum: libertatea comertului. Ideea utilitatii este valoroasa prin faptul ca introduce ratiunea in actiunile omului. dincolo de existenta dreptului pozitiv. Omul adopta acel comportament care in diverse imprejurarisa-i fie util.este parintele fondator a teoriei dreptului natural Lucrarea : ‚Despre dreptul razboiului si al pacii’. Omul. Hugo Grotius 1583-1645. considerat ca fiind parintele dreptului international (exponentul puterii coloniale. Dreptul natural are astfel un caracter laic/rationalist. garantarea proprietatii. ambele creatie ale divinitatii.Raspuns: Singurul reper criteriu valoric ce trebuie avut in vedere de omva fi acela al utilitatii.cum ar fi: impulsurile. evitarea tot pentru sine a primejdiilor. ‚De jure belli ac pacis’ Primele filozofii ale gandirii lui Grotius Teoria cunoasterii se bazeaza pe ratiunea omului. Ratiunea este un fundament sigur al sigurantei sociale. societatea politica in care sa traiasca (prin incheierea contractului social) Dreptul natural (ansamblu de reguli de urmat intr-o societate umana este produsul ratiunii umane si nu a revelatiei). Este util ceea ce este rational dupa om.

lege izvorata din vointa divina. principiilor generale/ rationale/ universale. Pacea eterna intre state poate fi realizata numai in conditiile in care statele accepta principiile dreptului natural in raporturile juridice dintre ele. Sunt adevarate prin ele insele se de aceea nu pot suferi contestatii. ca fiind un drept comun general. a cuvantului dat c) repararea pagubelor pricinuite altora (regula veche romana) d) pedepsele statuale juridic sunt toti cu care incalca regula/ norma Aceste reguli/ principii/ fundamente au izvorul in ratiune. Aceste principii/ reguli/ fundamente (dreptul natural este mai presus) decat vointa conducatorilor vremelnici (regi/imparati). pe calea rationamentului din urmatoarele 4 principii: a) respectarea a tot ceea ce apartine altuia (viata.De altfel ideea dreptului natural a aparut in antichitate unde se sustinea existenta unei legi naturale universale situata deasupra oamenilor. ca viitor continutul dreptului natural membriu al cetatii celeste Are provenienta laica Scopul acestora: Influenteaza actiunea omului. se fundamentele /principiile din adreseaza crestinului actual. Dreptul natural prin valorile sale universal valabil sunt acceptate si de Dumnezeu. vesnic. conduita interna a conduita exterioara a omului omului intotdeauna in concordanta cu vointa lui Dumnezeu . valori morale) b) respectarea promisiunilo. Vizeazai inima/ sufletul. Dreptul natural este fundamental diferit de dreptul pozitiv construit de guvernantii prin dezvoltarea principiilor acestora deoarece dreptul pozitiv este schimbator diferit de la o tara la alta tara dependent de contextul istoric particular fiecarui stat. Dreptul natural este un asamblu de reguli desprinse prin metoda de cercetare deductiv intuitiva. Sub acest aspect dreptul natural poate fi considerat izvorul pacii eterne. Dreptul natural Teologic moral Sursa este: Din ratiune umana De la Dumnezeu Obiectul este: Societatea umana guvernata de Vizeaza viata/ cetatea viitoare. angajamentelor. In Roma antica s-a sustinut existenta dreptului national. bunuri. apartinand intregii omeniri. Hugo Grotius distinge intre dreptul natural si teologicul moral (regulile privind moralitatea religioasa). Razboiul ractul teritorial sunt consecinte ale ignorarii dreptului natural.

au incheiat doua contracte: . au acceptat incheierea contratului. prin incheierea acestei contract de supunere prin care interzice oamenilor sa se razvrateasca. A elaborat o teorie a razboiului.potrivit instinctului de asociere. se numeste drept civil. Idee nouavalabila aztazi: Suveranitatea statului este relativa pentru ca statul trebuie privit ca parte integranta in sistemul relatiilor dintre state.pentru ca statul sa fie in masura sa garanteze drepturile oamenilor. Dreptul pozitiv apartine fiecarui stat. care nerespectate des de catre state conduc la razboaie de cotropire. universale. Dreptul gintilor (al strainilor) alcatuit din regulile dreptul international. ulterior stat. Cateva reguli. a rationalitatii in elaborarea regulilor de conduita . Cui apartine suveranitatea statului? Ideea suveranitatii poporului o respinge admitand insa numai limitarea suveranitatii poporului. adica in sistemul dreptului international. specific naturii umane indemnati de acesta. Intotdeauna egresorul .pacta sunt servanda. Razboiul este o realitate contrara dreptului natural.legile civile intotdeauna vizeaza un folos (vezi contractele oneroase) Dreptul divin: Idei privind statul: Originea statului este explicata prin teoria contractului social pentru a se constitui intr-o comunitate initial numita societate civila. ansamblu de principii generale. Normele de conduita se caracterizeaza prin constrangere si prin posibilitate de executare. Regulile dreptului natural reprezinta izvorul pacii universale. fundamentelor alcatuitoare a dreptului natural se face din convingere.acest impertiv al dreptului pozitiv izvorat din dreptul natural subliniaza ideea rolului vointei oamenilor. alcatuit din regulile ce privesc conduita religioasa. Pcea eternal poate fi obinuta numai cand statele in relatiile dintre ele se vor conduce dupa principii universal valabile. proprietatea) de catre stat . El imlica autoritate. lipseste convingerea pentru ca in chip rational omul le formuleaza Dreptul voluntar si dreptul divin: . izvorate din dreptul natural.dreptul civil subiectiv este expresia deplina a libertatii umane in drept . Prin incheierea contractului oamenii au urmarit garantarea drepturilor specifice fiintei umane (viata.Distinge intre dreptul natural. se numeste drept divin. Idei despre dreptul international: Idei privind dreptul international: Hugo Grotius. Introduce notiunea de suveranitate = acea autoritate a caror acte nu pot fi anulate de o alta autoritate de persoane.are izvorul in vointa lui Dumnezeu. dreptul voluntar si dreptul divin: Dreptul natural: .contractul de libera asociere. se numeste drept uman . neputinciosi in fata violentei.contractul de supunere. fundamente ce guverneaza legile civile elaborate de oameni: . Dreptul uman este numit si drept pozitiv.parintele dreptului international In formularea ideilor de drept internationalporneste de la dreptul natural.are izvorul in vointa omului.respectarea principiilor.

sunt elemente fundamentale in cunoasterea stiintifica de azi. exista conexiuni necesare intre elementele care ne inconjoara. Germania. Rationalistii erau convinsi ca realitatea inconjuratoare se are caracter legic. Spune – in sufletul copilului nu se gasesc idei gata facute de ex: plita arde. neamt Primul presedinte si intemeietoral Academiei de Stiinte. observatie . metoda de cunoastere promovata de Descartes si s-a oprit la metoda inductiva. statul o exercita numai fata de supusii sai intre limitele granitelor teritoriale. Meritul lui: Pune baza cunoasterii observatia. Pentru ca vede in drept un instrument de realizare a unei finalitati este considerat precursor al teoriei utilitariste a dreptului. . Filozofia rationala a dreptului: Ce este ratinalismul? Rationalism: Secolul 16 Este un curent filozofic care are incredere si propovaduieste rationalismul. Este un castig adicerea pe prim plan al observatiei si experientei (pana acum cunoasterea era impregnata de speculatii ) de idei lipsite de un suport existential practic.ii explica caracterul istoric al dreptului. Explica dreptul ca fiind o stare de fapt/ o realitate si nu-l prezinta ca ceea ce ar trebui sa fie dreptul.privind dreptul: Dreptul este un mijloc de perfectionare a omului. experienta si metoda inductiva. de aceea gandirea lui s-a numit empirism/ senzualism. A spus – toate cunostintele noastre rezulta din senzatii. principii. ci sufletul de la inceputuri este o tabla stearsa. Nu exista/ nu se poate concepe nici o ordine sociala. Filozofia engleza.fiind adeptul a ceea ce este injust. Puterea. un instrument de realizare a perfectionarii umane (scopul oricarei societati). si nici o colectivitatecare sa limiteze actiunea individului. Gandirea filozofica a intemeiat-o pe individualism. capacitatea rationala a omului de a cunoaste legea. Are meritul pentru ca a parasit deductia matematica. Leibnitz Gottfried: 1646-1711.orientare liberala John Lock 1632-1704 Recunoscut ca fiind atat un filozof al cunoasterii cat si un folozof al dreptului. regularitati. Dreptul isi are originea in ratiune/ intelepciunea divina (face trimitere la dreptul natural) Merit. Relatiile de aparare a statului agresat azvoraste din a ceea ce este just. Despre suveranitate subliniaza caracterul ei teritorial. A respins teza lui Descartes privind teoriile innascute. gandirea omului. Valoarea suprema a individualismului fiind independenta. Cunoasterea atat a omului cat si a realitatii izvorate din rationamentul. experienta . ordonat.

sa le garanteze libertatea individuala/ personala. In filozofia dreptului John Lock admite teoria existentei drepturilor si libertatilor naturale ale omului dobandite de la natura.Rolul guvernatilor este numai acela sa protejeze sa le respecte. in scopul ca statul sa le respecte. John Lock: ‚trebuie inlaturata legea atunci cand societatea va fi mai fericita mai prospera fara ea.Pactum subiectionis prin care majoritatea oamenilor atribuie suveranului puterea in stat. nu-l poate plasa pe om prin legile elaborate intr-o stare mai proasta decat starea naturala/ initiala (bunastare/fericire/egalitate) . care nu a fost mai intai in simturi’ Concluzie: Stabileste in acest mod o limita a cunoasterii. ‚Nimeni nu este intelect . pana azi.dreptul de proprietate . dreptul de proprietate. prosperitate. 1768?. guvernantii care le nesocotesc. John Lock – contractul social are o dubla semnificatie: .dreptul de legitima aparare Aceste drepturi sunt imprescriptibile. Numai acest drept a fost cedat statului. Scopul legii este realizarea binelui tuturor prin sporirea libertatilor individuale. incalca ignora pot fi inlaturati. putere in masura sa asigure protectia oamenilor.Sufletul / gandirea primeste pe parcursul pimpului senzatii care dau nastere ideilor din care se construieste intreaga conoastere. in Declaratia drepturilor omului si cetateanului. este puterea suprema in stat. individul nu poate renunta la ele. drepturile naturale ale omului constituie adevarata religie. mijloace prin care oamenii isi asigura libertatea individuala. John Lock – oamenii cand au incheiat contractul social nu au renuntat la drepturile naturale. Eseul asupra guvernarii civile. spune ca omul din momentul nasterii are dreptul la viata/fericire/proprietate. Puterea legislativa este limitata de legea naturii. Aceste drepturi sunt inalienabile in sensul ca nu pot fi instrainate statului. Starea naturala a omului spre deosebire de Hobbes este aceea de buna vointa/ pace de exercitare nestanjenita a celor 3 drepturi fundamnetale: .s-a incheiat pactum unionis prin care oamenii s-au unit in societate in scopul protejarii dreptului de prorietate.lucrarea promoveaza aceasta idee . autoritatea care il elaboreaza. Principalele calitati ale omului sunt: toleranta si liberalismul. Ele nu sunt creatii ale statului sau institutiilor acesteia. Guvernul. Acest scop permite inlaturarea legilor incorecte . .. Ele exista in timp anterior formarii statului. Forta legii sta in faptul ca oamenii au consimtit liber sa aleaga institutia. si dreptul la proprietate. care apartine parlamentului. La Hobbes statului i s-au cedat toate drepturile naturale. si consta in elaborarea legilor. acre consta in limita experientei pe care o are fiecare individ. legiuitorul elaborand legi.’ Marele merit al lui John Lock: Aelaborat principiul separatiei puterilor in stat. si libertatea personala.puterea legislativa. au renuntat numai la dreptul la legitima aparare. Concluzie: Statul si dreptul sunt creatii ale omului.dreptul de libertate personala . pentru ca statul sa protejeze viata lor/ valoarea suprema. Se regasesc la 1764? In Declaratia de independenta ale Americii. Incepand cu secolul 17. El distinge trei puteri: .

puterea legislativa este caracterizat ca fiind discontinuu. ratiunea natural inteligenta/ practica oamenilor. pentru ca soarele rasare/ apune intr-un loc. Omul le priveste in primul in primul rand prin vointa si ratiunea lui. inseamna ca omul este acela care a crea tot ce ne inconjoara. Concluzie: omul nu mai priveste normele. fenomenelor. Concluzie: pentru ca omul se indoieste de tot ce exista in afara lui. Spre deosebire. Meritul . omul actioneaza prin vointa de a gandi. ele alcatuiesc un tot unitar. soarele se misca. Backen 1561-1629 Englez. inclusive de existenta dreptului. Puterea fedrativa. intreaga cunoastere trebuie centrata pe om.surprinde caracterul de continuitate a acesteia in sensul ca ea intotdeauna executa. Dreptul comun este alcatuit din toate regulile juridice ce se aplica unui raport juridic in lipsa unor prevederi legale expresepractica judiciara. (idée extreme de actuala) Accentul pus pe observarea faptelor. adica unde nu exista reguli scrise se aplica dreptul natural. bunul simt. . exista. ca tot ce este urmarea existentei omului care ia la cunostinta ceea ce il inconjoara.Puterile in stat nu pot sa se amestece in activitatea celorlalte puteri (de aici idee separatia puterilor in stat). pentru ca exista momente cand nu se elaboreaza legi. Dreptul natural – bunul simt. lucrurilor a fost numita in doctrina observationalism. gandirii speculative initiate de Aristotel potrivit caruia adevarul se descopera prin logica deductivista. speculationismului. . partizanul regelui Prezinta pentru prima data o noua metoda de cercetare a cunoasterii si anume. Exemplu celebru: . In filozofia dreptului cateva idei sustinute de Backen: Distinge intre dreptul comun se dreptul natural.apartine tot monarhului. In lucrarea ‘Discurs despre metoda’ subliniaza ideea ca nimic nu poate exista in afara de ideea rationalista si pentru ca omul gandeste. aplica legea. Voluntarism. legile potrivit regulilor/ existentei lor divinitatii. Este ideea izvorul voluntarismului juridic. se afla in raporturi de conlucrare. In acest fel ridica gandirea de la faptele observabile la legi si principii.desi puterile in stat sunt separate. Acest drept natural este sufficient pentru aplicarea dreptului comun.pamantul nu se misca. metoda cercetarii experimentale in care observatia si inductia experimentala sunt fundamentele metodei. Apartine monarhului. Concluzie: nu intotdeauna ceea ce spun simturile sunt si realitati. din care apoi se inspira Hegel si teoriile voluntariste. Concluzie: este de preferat cercetarea lucrurilor si nu speculatiile gandirii logice. Omul este subiectul. fapt de preferat in analiza lucrurilor. Dreptul potrivit acestei teorii este rezultatul…………………………… T. simtul comun inteligenta rational. Precizare: Observatia este insa o cunoastere limitata a realitatii.- - puterea executiva. Pentru cercetarea unui fenomen propune observatia lui si nu debutul cercetarii prin mentionarea prejudecatii lor. Pune sub semnul indoielii tot ce exista in afara omului in lumea exterioara spunand. Militand pentru inductia logica experimentala subliniaza posibilitatea folosirii ei numai in conditiile eliminarii prejudecatii lor numite de el fantome idol. a vut in vedere rezolvarea atributiilor legate de relatiile Angliei cu alte state.

si anume. Drepturile civile intre care cele mai importante sunt libertatile civile. J. nu a existat niciodata. vointa generala este izvorul adevaratei suveranitati. Ulterior statul I le restituie dar nu sub numele de dreptul natural ci acela de drepturi civile. culta. Nu sustine ideea exercitarii suveranitatii prin reprezentantii poporului nu admite ideea democratiei representative. cel alcatuit de oameni. Prin contractul social oamenii se despart de drepturile lor naturale (libertate si egalitate) si le confera statului. experienta practica.Exista domenii ale vietii sociale precum protectia vietii oamenlior. Considera libertatea individului ca un principiu de sine statator. Atentie: subliniaza una din calitatile fundamentale ale judecatorului. ele se integreaza in vointa generala. nu apartine unui individ/ unui grup de indivizi ci apartine numai poporului. societatii civile. este nevoie de o ratiune de o judecata artificial. Rousseau 1712-1778 Elvetian. . nu sunt sufficient. Concluzie: Acorda atentie dreptului artificial pozitiv. a suveranitatii directe (prin referendum) Contractul social nu se refera la formarea statului. Traiul in cadrul unei colectivitati constringe pe om sa alinieze libertatea sa vointei generale. ce necesita studii indelungate. nu sunt nelimitate.’ De aici legea este definite ca fiind vointa rationala a omului ca fiind ceva constituit potrivit vointei rationale si nu venit de undeva din afara. intereselor a societatii in intregul ei. J. Libertatea sociala – estte necessitate inteleasa. In acest mod exista egalitatea intre oamnei si apoi aceste drepturi naturale acordate statului sunt garantate/ protejate de acesta. activitatile luisi-a desfasurat in mare masura in Geneva Ideeile lui au influentat covarsitor revolutia franceza (1789) prin teoria contractului social. drepturile sale naturale : libertatea si egalitatea. castiga libertatea sociala. Izvorul acesteia este dreptul natural. judecatorul trebuie sa protejeze/ apere legile pentru ca legea il apara pe cetatean. ‘Liber este omul care. Prin formula contractului social Rousseau indica modul cum ar trebui constituita ordinea juridical.si prescrie singur legile ce-I vor conduce viata. Prin contractul social omul pierde libertatile naturale dar castiga libertatea civila proprietatea a tot ceea ce are de asemenea. notiune diferita de libertatea naturale. ca valoare suprema a omului pentru ca omul. nu doreste sa prezinte un stat ideal care recunoaste Rousseau. Deasemenea nici un contract social in sensul contractului din dreptul pozitiv nu a existat. Fiind elvetian dezvolta ideea democratiei directe. Aceasta libertate sociala care repreznta vointa tuturor indivizilor. Contractul social: Prin ideea de contract social Rousseau intelege un mod prin care se restituie omului din societatea civila . Suveranitatea spune el. astfel incat omul sa pastreze integral drepturile si libertatile individuale asa cum erau ele inainte de constituirea statului. protectia avem supusilor domenii in care simplul drept natural. practica judiciara a oamenilor. prin natura lui este libera. Libertatea sociala din fundamnetul dreptului. Dezvolta teoria de pe pozitiile liberalismului.

Este prizonier intr-o lume a aparentelor . supusi insa legilor naturale. In ideea sublinierii necesitatii pastrarii drepturilor naturale face o privire de ansamblu in care deosebeste fiinta. definindu-l ca statul in care guvernarea le produce numai cu ajutorul legii (noutatea statul trebuie sa se supuna legii/totul este subordonat legii) David Hume 1711-1776. razboaie.Dreptul poate sa se impuna numai printr-o libertate deplina in societate. pentru ca asa doreste el. el joaca un rol.Este dominat de instincte fizice . sa I se garanteze de stat drepturile naturale. este o istorie apartinand stiintelor sociale.Traiau izolati/deosebim ideea de Hobbes-razboi. De cate crime. ‘ A renunta la libertate= a renunta la calitatea de om’ spune Rousseau.Fiecare individ intr-o societate nu mai este el insusi. o istorie a economiei Angliei. scotian. In esenta omul accepta sa I se limiteze libertatea de actiune. nevoile artificiale stabilite de stat se impugn nevoilor sale naturale . Fiinta/ Om natural . si pamantul al nimanui!’ Treptat in timp proprietarii i-au convins pe oamenii liberi sa se asocieze intr-o societate organizata capabila sa ocroteasca pe toti oamenii. Istoria Angliei servea la 1765 lucrarea lui monumentala.sociabilitate Aparenta/ Omul social . intemeietorul curentului scepticist Scepticismul este cel ce domina intelectul.Societatea creatia omului se intoarce impotriva omului. omul de aparente care este perceput.Este liber/ independent . Introduce notiunea de ‚stat de drept’. poarta o masca . Rousseau consimteste in plan filozoficteoria autonomiei de vointa a partilor la incheierea actului juridic. Despre drept: Dreptul este finalitatea libertatii. regula se face pentru ca inividul sa fie liber.este o istorie a stiintei dreptului.Este prost guvernat. prin lege intelegand vointa generala a poporului. de omul social existent dupa constituirea statului. Sublinizaza o idée noua: ‘izvorul relelor din societate il constituie proprietatea privata’ ‘primul om care imprejmuind un teren s-a intunetat sa spuna acesta este al meu si care a gasit oameni destul de prosti care sa creada a fost adevaratul intemeietor al societatii civile. ii contesta drepturile naturale Legea este fundamental dreptului / este libertatea indivizilor in cadrul dreptului. Si in starea naturala inainte de constituirea statului oamenii erau liberi. Dreptul/ ordinea. ii devine ostila. . omoruri ar fi scutit omenirea acela care scotand tarusul sau astupand santul ar fi strigat semenilor sai : Feritiva sa ascultati pa acel impostor! Sunteti pierduti daca uitati ca roadele sunt al tuturor. adica in materie contractuala isi asuma obligatii din contract.Rousseau dezvolta ideea de lege pozitiva si subliniaza ca acest contract social este reglementat de lege. diferentiaza omul natural existent inainte de stat.

ideile ce le guverneaza sunt lucruri certe.sentiment. Depaseste astfel teoria dreptului natural care exclude orice alt element dintre izvoarele dreptului in afara ratiunii. respectarea cuvantului dat. stiintele exacte. lucrurile. iddea consimtamantului in formarea statului. In starea lor materiala oamenii traiesc in lipsa oricarei conduceri. nu poate sa aprobe sau sa o condamne. Ideilor apartin: algebra. Tot ce se afirma in aceste domenii. Pacea si armonia sunt caracteristicile convietuirii oamenilor. Nu are in vedere lumea externa/ lumea obiectiva. Azi gandirea rationala trebuie detasata de gandirea emotionala. Scepticismul lui consta in urmatoarele idei: . motivatii si concluzioneaza. aritmetica. intotdeauna suprematia apartine sentimentului. Obiectul de cercetare il constituie analiza intelectului uman/ gandirii umane/ dorinta de a stabili limitele/ intinderea. a promisiunilor) Subliniaza faptul ca trecerea de la starea naturala la stat s-a facut in mod firesc. Conceptie juridica.limitele guvernarii il constituie legea-singurul instrument prin care guvernantii pot guverna . In conceptia juridical. In problemele statului nu accepta teoria contractualista. pasiune. . Cauza neintelegerilor intre oamnei apare cand exista o cantitate considerabila de bunuri deoarece prin natura lui omul tinde/ doreste sa acapareze/ dobandeasca si bunurile altora. Concluzie: Cauza parasirii starii de pace si armonie este sporirea bogatiilor/ obsesiilor. Ideea lui – adauga intotdeauna la ratiune experienta personala a individului.Obiectul cercetarii il constituie spiritul/ gandirea umana/ intelectul uman.politicul sa garanteze libertatile prin lege . normal.accentueaza suprematia sentimentului asupra ratiunii. transferul propietatii numai in in baza consimtamantului dat. gandirea opereaza cu fapte si idei. In relatiile ratiune. Merit: A fundamentat ideea liberala: Trei principii: . pentru ca respecta cateva reguli (ale dreptului natural anterioare aparitiei dreptului pozitivcele trei legi – dreptul de proprietate. fenomenele ce ne inconjoara. de accea afirma dreptul si morala izvorasc din actiunile omului fundamentale pe sentimente.legea trebuie astfel formulat/ gandit sa-i apere pe oamenii de abuzurile puterii Ratiunea este dependenta de sentimente/ de trairi se de accea niciodata ratiunea singura nu poate naste o actiune. Pentru evitarea acestei situatii devenita sociala oamenii au nevoie de autoritate. Intelectul este capabil numai sa dezlege. gandirea studiaza / analizeaza in conceptia lui numai limitele omului/ intelectului/rationala. adauga la ratiune sentimente. trebuie sa existe un echilibru intre sentiment si ratiune. gandiri. sa stabileasca formele cu aplicare imediata in viata practica. Faptele ce constituie materii de studii a gandirii intelectului intotdeauna sunt rezultatul experientei proprii a omului. geometria. existenta in momentul ctiunii/ perceperii ei. Intelectul este capabil sa dezlege probleme practice imediata noastra apropiere si nu probleme indepartate/ greu de inteles Intelectul. Totusi si in societatea naturala oamenii pot trai fara conducere/ o autoritate.cunoastere (face referire numai la cunoasterea intelectului) trebuie sa ne limitam numai la fenomene epropiate legate de existenta unama. starea lor naturala. deoarece se limiteaza la strictul necesar atat cat sa aiba fiecare cat ii trebuie. fara a avea nevoie de un contract.

o intrebare pur speculativa.curentul de gandire.spune Kant. in lucrarea ‚Critica puterii de judecata’ Kant distinge intre 2 ratiuni: . Inaugureaza o era noua in filozofie. filozofia trebuie sa raspunda la trei intrebari. dupa ce observa si lacunele rationalismului si ale empirismului. obiectele externe noua nu sunt altceva decat reprezentarile noastre/ perceptia noastra/ sensibilitatea noastra. faptele experimentale. ontologia. Apoi filozofia lui trece intr-o noua etapa. Oamenii statului promit supunere pentru ca autoritatea/ statul sa garanteze legile naturale. Sensibilitatea. promisiune) Inconveniente teoriei lui: .subliniaza contributia intelectului in fundamentarea cunoasterii Immanuel Kant Initial sustinator al curentului rationalist care construieste lumea exterioara din datele interioare. Ce trebuie sa fac? – intrebare practica. senzatiile noastre au la baza notiunea de intuitie sensibila. Aceasta gandire (lipsa contractului social) justifica de ce si in stat trebuie respectate drepturile naturale omului dintre care cele trei amintite (proprietate. . in lucrarea ‚Critica ratiunii practice’ 3.Legea respectarii a cuvantului dat. 1. transfer. in care actioneaza ratiunea practica si in care si raspunde la intrebarea ce trebuie sa fie Desi lucrurile ce ne inconjoara exista in afara noastra este o lume reala. Omul percepe spatiul si timpul independent de orice experienta desi cele doua dimensiuni stai la baza oricarei experiente. Lumea exterioara exista pentru ca perceptia noastra exista.timpul Aceste forme sunt apriorice.lumea lucrului in sine.sunt un dat ce apartine omului de la nastere. Kant spune ca lumea inconjuratoare nu poate fi cunoscuta. Sensibilitatea/ intuitia sensibila are 2 forme: .spatiul . a promisiunilor a stat la baza constituirii statului. Important: . actele morale. Lucrurile. Ce-mi este ingaduit sa sper? – intrebare si teoretica si practica. in lucrarea ‚Critica ratiunii’ 2. Filozofia nu trebuie sa aiba ca obiect de cunoastere realitatea inconjuratoare. filozofia critica. anterior oricarei perceptii a unui obiect/ lucru. Ce pot sa stiu? – se refera la ontologie.accentuand asupra rolului ratiunii neglijeaza sentimentele. Tot ce ne inconjoara sunt tocmai reprezentarile noastre. lumea fenomenala sau lumea fenomenelor . pasiunile etc.criticism. Ulterior isi pierde increderea in puterea ratiunii umane si creeaza premisele curentului filozofic de mai tarziu a relativismului in cunoastere.o ratiune pura . In mod identic cu matematica isi construieste adevarurile independent de experienta.o ratiune practica O ratiune pura: Kant subliniaza ideea ca exista in jurul nostru doua lumi: . Spatiul si timpul se gasesc in noi.lumea intelegibila.

dar intotdeauna este imorala pentru ca se au in vedere rezultrat. numai fenomenul. Imperativele ipotetici:. dar in afara de morala dreptul izvorat si din viata sociala. ‚Fa-ti datorie in orice imprejurare.Sa nu subkud pe altul sub interesul propriu . stabileste legatura dintre ele prin conceptul bit datorie. Ratiunea practica orienteaza lumea umana prin doua tipuri de reguli: . . nu le separa complet. Acesta insoteste orice reprezentare al lumii inconjuratoare.consta in disocierea neta pe care o face intre drept si morala Este un pas inainte daca are in vedere filozofia anterioara care sustineau ca morala este izvorul dreptului.poarta de astfel incat orice om sa fie tratat ca scop in sine si nu la un mijloc al tau. Conceptul de datorie: este fundamentul moralei lui Kant care subliniaza ca intotdeauna actiunea umana este morala cand se supune legii datoriei. scopul si nu legea datoriei. tot ceea ce se intampla in mod necesar . Lumea integibila: Lumea ratiunii practice lumea a ceea ce trebuie sa fie.regulile imperativelor ipotetice – aceste reguli se gasesc in lumea dreptului pozitiv. Noi nu cunoastem lucrul in sine. nu ceea ce exista.sunt enunturi.aceste reguli se gasesc in lumea moralului si se mai numesc legi morale. . si anume ‚Eu gandesc’. Nu este legata de scop de avantaj vointa buna actioneaza prin vointa numit datorie. care nu este altceva decat reprezentandul individual al omenirii Despre filozofia dreptului Merit: . si anume: ‚afara ploua’ .orice om. orice s-ar intampla’ Cand iti faci datoria din calcul urmarind un rezultat.accesibila omului – guverneaza ratiunea practica.Exista o unitate fundamentala apriori a intuitiei sensibile. vointa buna nu aduce nici un avantaj si nici un dezavantaj. ratiunea umana. Kant nu contrapune dreptului morala. utila. Este idee pozitiva. Filozofi morala Kant spune ca singurul lucru care poate fi considerat bun fara nici o rezerva este categoria numita vointa buna.eviti o placere. adica reprezentarea noastra despre lucrul respectiv.regulile imperative categorice: . individ. Ele se impun vointei omului neconditionat. Actiunea omului poate fi corecta.’ Lumea fenomenelor are la baza legea cauzalitatii (orice fenomen reprezentarea noastra despre un lucru este determinat de un alt fenomen). ‚Cunosc numai ceea ce gandesc. ‚De ce sa-mi fac datoria’ – raspunsul lui este pentru ca poti’In morala notiunea de ‚treburi’ este dublata de ‚poti’. Regula de morala . Practic. Vointa buna prin ea insasi nu este calificata ca fiind buna prin scopul urmarit/ prin scopul construit. Fericirea/ averea/ prosperitatea omului pot fi inutile daunatoare in timp el vointa buna nu poate niciodata sa dauneze.tot ce ne inconjoara e rezultatul nemijlocit al gandirii/ intelectului si nu a unei experiente.Sa respecti umanitatea. judecati de valoare care se accepta de exemplu: ‚imi iau umbrela’pentru ca se accepta o ipoteza.

omului/ individului.legea datoriei – este lege din interiorul fiintei umane apriori Datoria este separata de proprietate din motiv interes. Termenul de lege trebuie acordat numai imperativului categoric. Imperativele ipotetice. datoriei in lumea morala si acest imperativ categoric datoriei. notiune categorie folozofica noua introdusa de Kant.Sunt ideile lunii morale: . trebuie sase caracterizeze prin universalitate. In lumea dreptului actiunile juridice nu se justifica prin ele insele asa cum se justifica datoria prin lumea morala prin ea insasi. Datoria trebuie respectata pentru ca este un imperativ categoric. Actiunile juridice urmaresc rezultate fie ca le sunt bune sau inutile. functioneaza numai in lumea dreptului si trebuiesc definite reguli sfaturi. Meritul constructiei mentine prin introducerea imperativului ipotetic si in domeniul dreptului controlul ratiunii asupra vointei imperativ ipotetic. Justifica astfel rationalismul in drept. In drept apare scopul/ rezultatul si notiunea de imperativ ipotetic in timp ce in morala datoria este un imperativ categoric. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->