ISTORICUL PSIHIATRIEI ACTUALE  Psyche =Suflet  Iatrea = Vindecare.

Psihiatria : Studiaza tulburarile mentale ,etiopatogenia lor,asistenta bolnavilor psihici, profilaxia si recuperarea bolilor psihice.OMUL este UNITATE EXISTENTIALA, BIOLOGICA, PSIHICA, SOCIALA, ANTROPOLOGICA.Bolile psihice in antichitate  Papirusuri egiptene – despre senilitate  Vechiul testament – Regele Saul, Nabucodonosor.  Hippocrate – Conceptie materialist-vulgara: creierul este sediul vietii psihice.  Asclepiade – Diferentiaza halucinatiile de iluzii.  Areteu – Descrie melancolia.  Soranus din Effes – Atitudinea fata de bolnavul psihic!PSIHIATRIA IN EVUL MEDIU.  Bolile psihice = provocate de duhuri rele,diavol; Demonomanii.  Tratamentul = pedepse corporale pana la ardere pe rug.  Asezamintele pentru bolnavii psihici: manastiri, inchisori.PSIHIATRIA IN PERIOADA RENASTERII  Boala psihica = Boala a creierului.  Incercari de clasificare a bolilor psihice: Felix Plater:-Imbecilitate,  - Idiotie,  - Afect. convulsive si apoplexia  - Boli psihice propriu-zise: mania, melancolia, hipocondria, etc. 

Se pun bazele psihiatriei judiciare: Paolo Zacchias.  Vieussens – Bazele anatomiei patologice .Psihiatria moderna  Ph. PINEL (1755-1826) elibereaza din lanturi pe cei 80 pacienti avuti in ingrijire, marcand inceputul epocii moderne a asistentei psihiatrice.  ESQUIROL – Prima clasificare a bolilor psihice si descrierea magistrala a celor mai importante entitati.  R.A.MOREL – Teoria degenerarilor ( ereditatea si degenerarea sunt factorii determinanti ai bolilor psihice).  P.JANET – Psihastenia. CHARCOT – Isteria.  KRAEPELIN – Delimitarea si clasificarea bolilor psihice pe baza principiului nosologic  E.BLEULER – Schizofrenia.SEMIOLOGIE PSIHIATRICASTUDIUL SIMPTOMELOR BOLILOR PSIHICE, a SUCCESIUNII, CONDITIONARII, INTERDEPENDENTEI si DINAMICII lor.  SIMPTOMUL PSIHIC:  LocalFunctional  General.Organic.  Ireversibil  Reversibil.  *Simpt. Disimulate* * Simpt. Mascate*  Nevrotic  Psihotic.

 De nedezvoltare.  De. Regresiune.PERCEPTIA SI TULBURARILE DE PERCEPTIE  PERCEPTIA = Suma senzatiilor + experienta anterioara subiectiva, personala. Reflecta obiectele in totalitatea lor.  La baza perceptiei: SENZATIA (act elementar de realizare a imaginii singulare a unor insusiri ale obiectelor)  Perc. Se realizeaza prin ANALIZATORI.  Are rol deosebit in procesul cunoasterii.TULBURARILE DE PERCEPTIE  I.CANTITATIVE:  Hiperestezia = scaderea prag.senzorial.  In: Boli organice; Surmenaj; Tulburari nevrotive;Debutul unor psihoze. Hipoestezia =ridicarea prag senzorial. In: Tulburari ale constiintei; Histerie; Oligofrenii.  II.CALITATIVE:  AGNOZIILE.  TULBURARILE DE SCHEMA CORPORALA.  EIDETISMUL.  ILUZIILE.  HALUCINATIILE.AGNOZIILELipsa capacitatii de integrare a elementelor senzoriale intr-un tot corespunzator obiectului.  I.VIZUALE (Cecitate psihica):  Perceptive = Paragnozia (a.ob.concrete) = A.Culorilor. AGNOZIILE  VIZUALE (Cecitate psihica)  Perceptive *Simbolice  Paragnozii Alexia

 A.Culorilor.  A.Figurilor simb. 

Acalculia Agrafia

Prosopoagnozia.<Leziunea in lobul occipital >  AUDITIVE (Surditatea psihica)  Verbale - Afazii.  Muzicale ( amuzia).< Leziunea in lobul temporal >  TACTILE  Amorfognozia  Astereognozia  <Leziunea in lobul parietal >Tulburarile de schema corporala  ANOSOGNOZIA ( nerecunoasterea unei hemiplegii).  SINDR. PICK: AUTOTOPOAGNOZIA.  SINDR.GERSTMANN:A.Digitala+ Acalculie+ Agrafie+ Dezorientare stanga-dreapta.  MEMBRUL FANTOMA.  Tb.Schema corp. in Bolile psihice.EIDETISMUL  REPREZENTARE DEOSEBIT DE INTENSA A UNEI PERCEPTII ANTERIOARE,TRAITA CA O REALITATE PREZENTA.  Este o tulburare de perceptie limitrofa halucinatiilor.  Normala la copii < 12 ani si la artisti plastici. 

Patologica: - stari confuzive, schizofrenie, psihoze senile.ILUZIILE  DEFINITII:  Perceptie reala, deformata si denaturata de catre subiectul care o receptioneaza(A.POROT).  Orice eroare cognitiva sau perceptiva(H.EY).  Perceptie mintala vicioasa care da bolnavului reprezentarea inexacta a unui obiect real(GAYRAL).  Existenta obiectului si a perceperii veritabile a lui diferentiaza iluzia de halucinatie. CLASIFICAREA ILUZIILOR  I.VIZUALE.  Metamorfopsii : =Macropsii; = Micropsii; =Dismegalopsii; = Porropsii.  False recunoasteri .  Pareidolii .  Iluzia sosiilor . I.AUDITIVE.  I. GUSTATIVE, OLFACTIVE.  I. VISCERALE.  Apar in: Stari confuzive, sindr. Maniacale, Psihoza Korsakov, Demente.HALUCINATIILE  DEFINITIE  J.P.FALRET: PERCEPTIE FARA OBIECT 

H.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN OBIECT CARE NU EXISTA IN REALITATE SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT DECAT PRINTR-O FALSIFICARE A ACTULUI PERCEPTIV.CARACTERISTICILE HALUCINATIILOR  1.SENZORIALITATE.  2.PERCEPTIA SPATIALA.  3.CONVINGEREA FERMA. CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. I.  IN FUNCTIE DE PARTICULARITATILE CARACTERISTICE:  Halucinatii adevarate ( Psihosenzoriale):  Senzorialitate  Spatialitate  Convingere ferma.-Apar mai ales in psihozele endogene.I.  Halucinoze:  Senzorialitate.  Spatialitate.  Lipseste convingerea ferma (“ mi s-a parut ca…,am impresia ca…”)  -Apar in mod caracteristic in psihozele exogene ( toxice, infectioase).I.  PSEUDOHALUCINATIILE (HALUCINATII INTRAPSIHICE):  Senzorialitate;  Convingere ferma;  Lipseste proiectia spatiala.  Apar atat in psihozele endogene cat si in cele exogene.CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. II.  IN FUNCTIE DE ANALIZATORI:  1. Halucinatii exteroceptive.  Halucinatiile vizuale:

Simple / complexe.  Colorate / alb-negru.  Cinematografice / panoramice.  Liliputane / macropsice.  Extracampine.  Zoopsice..  Heautoscopice ( proiectia propriului corp).Apar in mod caracteristic in stari confuzive ( toxice, infectioase), epilepsie. Posibil in schizofrenie.  1.  Halucinatiile auditive.  Elementare / Complexe.  Verbale / Muzicale.  Verbale: = Unilaterale / Bilaterale.  = Laudative / Injurioase.  = Imperative.Apar in mod caracteristic in psihozele endogene: Schizofrenie, Tulburari halucinator-delirante.  1.  Halucinatii tactile ( Haptice).  Se recunosc dupa comportamentul, gestica bolnavului.  Apar in starile confuzive, toxicomanii, tulburarile halucinator-delirante.Halucinatii olfactive si gustative.- Sunt de obicei asociate.Apar in aura epileptica, schizofrenie, depresii psihotice severe.  2. HALUCINATII INTEROCEPTIVE:  Halucinatiile cenestezice ( Viscerale) = senzatia schimbarii pozitiei unor organe, a perforarii, obstruarii, atrofierii,disparitiei lor.  Apar in debutul de schizofrenie, tulb. Halucinator-delirante cronice,

 3. HALUCINATIILE PROPRIOCEPTIVE  Halucinatii kinestezice ( de miscare) = percepute ca impresii de miscare sau deplasare a unor segmente din corp sau a intregului corp  Apar in stari confuzive, schizofrenie. ALTE HALUCINATII:  Polisenzoriale ( concomitent – mai multe halucinatii).  Halucinatii sinestezice ( hal. complexe,rezultate din interferentele functionale existente intre diferiti analizatori; ex. Auditia colorata – bolnavul vede sunetele.) Apar in aura epileptica, schizofrenie, parafrenie.  Halucinatii psihogene – legatura cauzala afectiva!  Halucinatii colective ( prin contagiune psihica).CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA  Halucinatii fiziologice.  Halucinatii prin lezarea receptorilor periferici ( nevrite retrobulbare,glaucom, cataracta, otoscleroza).  Halucinatii datorate lezarii centrilor corticali ai perceptiei (au valoare localizatoare in tumorile cerebrale).  Halucinatii onirice ( apar in contextul tulburarilor de constiinta,sunt polisenzoriale, mobile, terifiante).  Halucinatiile din psihozele endogene (adevarate sau intrapsihice, mai ales auditive, apar pe fondul constiintei clare).ATENTIA (PROSEXIA).  DEFINITIE:  Procesul de orientare si concentrare a activitatii psihice asupra unor obie4cte, fenomene, care necesita o reflectare clara si o selectare constienta.  Functia psihica ce exprima starea de orientare si concentrare a individului in directia unor informatii, fenomene si evenimente in scopul de a le intelege mai bine, de a le asimila sau evita.  Functa psihica avand rol de semnalizare a schimbarii, a noului, cu capacitate de a dirija activitatea psihica intr-o directie determinata. 

CLASIFICARE:  DUPA OBIECT: =senzoriala; = ideationala.  DUPA ORIGINE: = involontara; = voluntara.  DUPA DEZVOLTAREA TEMPORALA: = operanta (focalizata pe realitatea prezenta). = de exp[ectativa ( asteptarea activa si pregatire a actiunii).  MECANISME NEUROFIZIOLOGICE:  Format. Reticulara mezencefalica – rol in mentinerea atentiei;  Format. Retic. Diencefalica – rol in mobilitatea, comutarea atentie.  CARACTERISTICI:  SELECTIVITATEA( cap. De filtrare, selectare).  MOBILITATEA.  DIRECTIONAREA.  CONCENTRAREA ( presupune aprofundare si capacitatea detasarii de ambianta).  DISTRIBUTIA.  INTENSITATEA.  STABILITATEA ( durabilitatea). TULBURARILE DE ATENTIE (DISPROSEXII).  1. HIPERPROSEXII = GLOBALE ( Apar in starile maniacale, intoxicatii).  = SELECTIVE ( In delire, obsesii, hipocondrie, depresii severe).  2. HIPOPROSEXII: in surmenaj, anxietate, depresii, schizofrenie, stari confuzive.  3. APROSEXII ( se refera la atentia voluntara). Apar in starile deficitare: oligofrenii, demente.  <INERTIA: perseverarea dincolo de necesar asupra unei teme date. In psihoze epileptice.MEMORIA  CAPACITATEA PSIHICULUI DE A INREGISTRA SI REDA UN FENOMEN

.  ENGRAMA ( MNEMA) = elementul fundamental al memoriei.  Delay: Memoria este jurnalul intim al fiecarui individ.  Lange: Viata fara memorie ar fi un ghem de impresii senzitive.  ETAPELE MEMORARII:  Fixarea.  Conservarea.  Evocarea.  Uitarea.NEUROFIZIOLOGIA MEMORIEI  CIRCUITE NEURONALE Hipocampo- Mamilo- Talamo- Cingulare.  NEUROCHIMIE: Rolul ARN si AND;  Legatura functionala Glie/Neuron ( cantitatea de ARN este de 10 ori > in tesutul glial).TULBURARILE DE MEMORIE  I. TULBURARI CANTITATIVE:  1. Hipomnezia – in sindroame nevrotice, depresii, stari deficitare, intoxicatii.  2. Hipermnezia = exagerarea evocarilor care apar multiple, involuntarea, indepartate.  Globala  : in psihoza maniacala, secundara ingestiei de medicamente (amfetamine, barbiturice), dupa stari febrile.  De sector  In: tulb. De personalitate paranoiaca, delire.  Mentismul - in: confuzii, stari psihogene, anxietate, epilepsie temporala. 

Amneziile  Anterograde ( de fixare).  Retrograde ( de evocare).  Antero-retrograde.  Amnezia lacunara ( temporala).  Amnezia electiva ( tematica).Legea disolutiei memoriei ( DELAY) – de la complex spre simplu;Legea regresiunii memoriei ( RIBOT) – de la prezent spre trecut si complex spre simplu.  II. TULBURAILE CALITATIVE ( PARAMNEZII).  Criptomnezia: schizofrenie, delire cronice, demente, stari maniacale.  Falsa recunoastere: schizofrenie, demente, surmenaj.  Iluzia de nerecunoastere( crede ca recun. persoane pe care nu le-a cunoscut si nu recun. persoane cunoscute).  Déjà vu, Jamais vu: in stari confuzive.  Pseudoreminiscentele.  Ecmneziile: tulb. mai globala decat pseudoreminiscentele, este o intoarcere in trecut a intregii personalitati.  Anecforia: posibilitatea repreducerii unor amintiri pe care le credea uitateGINDIREA.  DEFINITIE: Activitatea cognitiva complexa reprezentand capacitatea psihica de a gasi solutia optima a unei probleme date pe baza raporturilor stabilite intre fapte cunoscute si cerintele situatiei prezente.  OPERATIUNILE GINDIRII:  Comparatia.  Analiza si sinteza.  Abstractizarea.  Generalizarea.

 Concretizarea.TULBURARILE DE GANDIRE  A.TULBURARI FORMALE:  1. De viteza:  Accelerarea (tahipsihia): fuga de idei (manie), mentismul (schizofrenie).  Incetinirea ( bradipsihia) - depresii, epilepsie, oligofrenii, boli organice: hipotiroidism.  Intreruperea: barajul psihic ( Kraepelin)- schizofrenie.  2. Tulburarile asociatiilor de idei ( calitative) :  Predomina un tip de asociatii ( prin asonanta, prin contrast,)  Dezlanarea gandirii.  Schizofazia ( salata de cuvinte) - schizofrenie.  Incoerenta ( in tulburari de constiinta) - psihoze organice, inclusiv demente.  Verbigeratia - schizofrenie.  3. Stereotipii de gandire: repetarea unor cuvinte, expresii la un anumit interval de timp, avand un caracter parazitar. In schizofrenie, epilepsie.  B. TULBURARI DE FOND ( CONTINUT):  1. IDEEA PREVALENTA.  2. IDEEA OBSESIVA. 3. IDEEA DELIRANTA. IDEEA OBSESIVA  TRASATURI DEFINITORII  Caracterul

parazitar.  Caracterul asediant, de constrangere.  Autocritica prezenta.  TIPURI DE OBSESII:  Ideative;  Amintiri, reprezentari obsesive;  Obsesii fobice;  Obsesii compulsive.Apar in Tulb. obsesiv- compulsiva, Depresii.IDEEA DELIRANTA (De Lira, lat.)  DEFINITIE:  Idee falsa, ireala, traita cu convingere intensa.  Judecati, rationamente care reflecta realitatea in mod eronat, modifica in sens patologic conceptia despre lume si comportamentul bolnavului. Ideile delirante se grupeaza in delire := sistematizate; = nesistematizate.TIPURI DE DELIRE  PE FONDUL CONSTIINTEI CLARE = DELIR ( In psihoze endogene).  PE FONDUL MODIFICARII LUCIDITATII CONSTIINTEI = DELIRIUM ( In psihoze organice).  RELATII DELIRE - HALUCINATII:  DELIRE preced halucinatiile ( delire primare) - schizofrenie.  HALUCINATIILE preced delirele - tulburari halucinator-delirante.

 DELIRE + HALUCINATII apar concomitent - psihoze exogene si altele.Tipuri de delire in functie de continut.  I. EXPANSIVE:  De grandoare ( convingerea detinerii unor bunuri, averi, fabuloase.)  Megaloman ( convingerea referitoare la calitati personale exceptionale).  De inventie De reforma ( elaborarea unor filozofii, organizari politice, administrative nationale, universale.).  De filiatie (convingerea descendentei din familii celebre).  Delirul erotoman ( convingerea deliranta de a fi iubit de o persoana net superioara).  Apar in:= Psihoza maniacala; = Tulb. Delirante cronice; = Paralizia generala progresiva; = Psihoze senile.  II . DEPRESIVE .  De autoacuzare si vinovatie.  De umilinta ( nedemnitate).  De prejudiciu .  De ruina ( autor al unor catastrofe).  De negatia ( Contesta existenta unor organe, chiar vitale).  Hipocondriac ( convingerea unor boli incurabile).

 APARE IN = PSIHOZA DEPRESIVA;  = SCHIZOFRENIE;  = PSIHOZE SENILE.  III. PARANOIDE :  De interpretare ( frecvent sta la baza altor tipuri de delire sau se asociaza lor).  De persecutie.  De urmarire.  De otravire.  De influenta.  De relatie  Apar in: = Schizofrenie; = Tulb. Delirante; = Psihoze organice. TULBURARILE DE LIMBAJ  LIMBAJUL ORAL  1.DISLOGII (Tulb. Mentale de limbaj).  De forma : intensitatetimbru; Hiperactivitate verbala: - bavardaj - tahifemie - logoree Hipoactivitate pana la Mutism. Stereotipii: palilalie ecolalie.

Psitacism.  LIMBAJUL SCRIS  1. TULB. PSIHOGRAFICE.  Ale Activitatii grafice:  Hipoactivitate – negativism  Hiperactivitate – graforee, grafomanie.  Incoerenta grafica.  Stereotipii.  2.Tulb. de continut :  La nivelul cuvantului:  Paralogisme  Neologisme.  La nivelul frazei:  Agramatisme;  Schizofazie.  Tulb. ale semanticii grafice:  Paragramafisme,  Neografisme.  DISFAZII ( AFAZII)  Apar in: Accidente vasculare cerebrale, Traumatisme cranio-cerebrale, Tumori cerebrale.  DISLALII = dificultati de pronuntare .

 de sunet ( rotacism, sigmatism).  de silaba  de cuvant.  RINOLALIA. BALBISMUL.  TULBURARU DISGRAFICE.TULBURARI CALIGRAFICE. IMAGINATIA  DEFINITIE:  PROCESUL DE ELABORARE A UNOR IDEI SI REPREZENTARI NOI PRIN COMBINAREA INTR-O FORMA ORIGINALA A DATELOR EXPERIENTEI COGNITIVE A OMULUI. FORME: = Active = Imaginatia reproductiva, = Imaginatia creatoare. = Pasive = Visul; = Reveria. IN FUNCTIE DE SPECIFICUL ACTIVITATILOR:  Imaginatia ARTISTICA;  Imaginatia LITERARA;  Imaginatia MUZICALA;  Imaginatia COREGRAFICA;  Imaginatia TEHNICA;  Imaginatia CONSTRUCTIVA.  IN FUNCTIE DE TIPUL DE REPREZENTARI:  Imaginatie PLASTIC-VIZUALA;  Imaginatie AUDITIV-MOTORIE;  Imaginatie VRBAL-LOGICA.Tulburarile imaginatiei  EXALTAREA IMAGINATIEI

 1. MINCIUNA: = Conventionala;  = Utilitara;  = Emotiva;  = Generoasa;  = Divertisment;  = Salvatoare.  2. MITOMANIA ( tendinta constitutionala a unor subiecti de a altera realitatea).  VANITOASA: la debili mintal;  MALIGNA: barfe, anonime, denunturi; in tulburarile de personalitate.  PERVERSA: tulb. conduitei sexuale, toxicomanii.  3. CONFABULATIA : Productii imaginative sub forma de povestiri sau enunturi neadaptate circumstantelor de timp si spatiu. Este “ Sora inconstienta a minciunii”.  Apare in Sindromul Korsakov din:  alcoolism, intoxicatii cu CO.,  Stari postraumatice,  demente  4. DELIRE IMAGINATIVE : EX. delirul de filiatie, delirele din parafrenii.  SIMULATIA = falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate.

 METASIMULATIA = Dupa un episod de boala reala pacientul persevereaza in acuzele anterioare pentru a obtine anumite beneficii.  SUPRASIMULATIA = O tulburare somatica sau psihica este amplificata.  DISIMULAREA = Ascunderea unor simptome sau boli de catre pacient sau apartinatorii sai.Periculoasa in depresii (suicid), tulb. paranoide.  IMAGINATIA SCAZUTA  In starile de nedezvoltare cognitiva (oligofrenii).  In starile de deteriorare cognitiva (demente). AFECTIVITATEA  DEFINITIE: Forma de manifestare a atitudinii omului fata de realitatea inconjuratoare.  Este elementul cel mai subiectiv al omului  Este procesul psihic cel mai legat de personalitate. STARILE AFECTIVE NORMALE (Pavelcu).  1. STARI AFECTIVE ELEMENTARE:  Starea de afect ( incarcatura emotionala mare, debut brusc, evolutie zgomotoasa,modif. mimice, pantomimice si vegetative).  Furia : reactie emotionala primitiva cu reducerea capacitatii de coordonare a raspunsurilor si limitarea cimpului constiintei la evenimentul conflictual.  2.EMOTIA : Manifestare afectiva spontana, tensiunea afectiva – mai mica (posibila aprecierea logica),intensitate foarte mare ajungand la paroxism; are caracter obiectual. 

Pozitiva;  Negativa;  Stenica ( creste capacitatea de efort);  Astenica.  Emotiile dominante determina starea afectiva la un moment dat.  3. DISPOZITIA: Starea afectiva generala, de fond, de durata si intensitate medie; reflecta functionalitatea organismului.  4.SENTIMENTELE: Trairile emotionale cele mai complexe , stabile, generalizate ;apar progresiv, au durata lunga, obiect precis, sunt mai interiorizate ,presupun educatie, sunt conditionate social.  5. PASIUNILE : Au intensitatea emotiilor si durata sentimentelor; influenteaza, determina comportamentul.TULBURARILE AFECTIVITATII  I.CANTITATIVE.  a. Hipotimia : Scaderea tensiunii afective si a elanului vital. In: - stari confuzive, traumatisme craniocerebrale,oligofrenii.  b. Atimia ( Athymhormia) : indiferenta afectiva,scaderea tonusului af. si a capacitatii de rezonanta afectiva, inexpresivitate. In: Confuzii, catatonie, demente, idiotie.  c. Hipertimia : Afectivitate exagerata, debordanta, rastoarna echilibrul psihic, scapa de sub controlul ratiunii.  Hipertimia negativa : = Anestezia psihica

dureroasa (durerea morala a celui ce a pierdut capacitatea de rezonanta afectiva).In: depresii, schizofrenie. = Anxietatea ( tema fara obiect).Se intilneste in toata patologia psihiatrica. =Angoasa ( anxietatea cu acompaniament somatic).  Hipertimia pozitiva: = Euforia; In manie, PGP. = Moria; in tumori frontale. = Extazul ( euforie pasiva). d. Disforia = forma mixta a tulburarilor de afectivitate caracterizata prin: Dispozitie depresiva Stare de rau general-Disconfort somatic-Neliniste psihomotorie.-Logoree-Excitabilitate crescuta-Impulsivitate, comportament coleros.Apare in: Epilepsie, Alcoolism, Encefalopatii posttraumatice, Toxicomanii.  II.TULBURARI CALITATIVE (PARATIMII)Sunt reactii afective aberante, inadecvate, uneori paradoxale. Afectivitatea paradoxala (schizofrenie) Inversiunea afectiva : reactie afectiva univoc negativa, modificarea sentimentelor in sens negatic, ostilitate. Ambivalenta afectiva :coexistenta concomitenta de stari afective opuse. In:Schizofrenie, Tulb. de personalitate psihastena. Crize nemotivate de plans sau ras.( schizofrenie).VOINTA  DEFINITIE: = Activitatea psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse constient, pentru a caror realizare trebuie depasite obstacole interne sau externe.  = Procesul psihic de dirijare a activitatii in vederea atingerii unui scop propus.  = Capacitatea unei persoane de a invinge un obstacol, de a actiona sau a refuza.  = Functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o idee, rationament, la o activitate sau la schimbarea unei activitati pentru realizarea unui scop.  Etapele desfasurarii actului voluntar:  1. Formularea scopului ( stimul – activizarea trebuintei – tendinta – dorinta – motivatia). 

2. Lupta motivelor.  3. Adoptarea hotaririi ( pentru definirea scopului, pregatirea actiunii).  4. Executarea actiunii: implica efort volitional.TULBURARILE VOINTEI (DISBULIILE).  HIPERBULIA = Normal ( constitutionala; determinata social-istoric). = Patologic ( in tulb. obsesivfobica, paranoia, toxicomanii)  HIPOBULIA = scaderea capacitatii de a actiona datorita focalizarii pe suferinta somatica/psihica.  ABULIA = lipsa initiativei, incapacitate de a actiona; In: catatonie, depresii severe.  IMPULSIVITATEA = Insuficienta vointei pasive, inhibitorii. In: tulb. de personalitate, psihoze.  RAPTUSURILE = comportam. impulsive extreme, pot culmina cu acte auto- sau heteroagresive de mare violenta. In:depresii severe, anxietate, mania coleroasa, schizofrenie. ACTIVITATEA  DEFINITIE: Ansamblul realizarilor psihomotorii cunoscute ca actiuni, operatiuni si miscari.  CUPRINDE:  Manifestari INVOLUNTARE : Fara participarea activa a vointei ( clipit, tic).  Manifestari VOLUNTARE : Sub controlul permanent al vointei ( salut, traversarea strazii).  Manifestari POSTVOLUNTARE : Acte automatizate prin exercitiu indelungat ( scrisul, mersul).Tulburarile activitatii psihomotorii  I. EXAGERAREA

= HIPERKINEZI A= TAHIKINEZIA. NELISTEA PSIHOMOTORIE. POLIPRAGMAZIA. = AGITATIA PSIHOMOTORIE  Psihoze endogene: maniacala, depresii, schizofrenie, tulb. delirante cronice.  Psihoxe exogene: toxice, infectioase, puerperale, PGP, demente organice.  Epilepsie.  Tulb. de personalitate.  Tulb. nevrotice.  Oligofrenii/ Particularitati ale APM in principalele boli.  APM = hiperactivitate motorie+ excitatie verbala si ideativa.  Aspectul APM – determinat de continutul starii afective, claritatea constiintei.  APM este o urgenta psihiatrica!  APM in MANIE : car. sinton, domina jocul, se desfasoara in spatiu, constiinta clara.  APM in DEPRESII : cu anxietate, lamentari, raptusuri suicidare.  APM in SCHIZOFRENIE :Aspecte: impulsiuni, crize clastice, agitatia catatonica, agitatia hebefrenica,  APM in PSIHOZE TOXICE, INFECTIOASE : pe fondul tulburarii de constiinta, in prezenta sindr. biologic se manifesta prin stari onirice halucinator-delirante.  APM in DEMENTE : se desfasoara in limitele patului, e mai mult o turbulenta

nocturna .  APM in EPILEPSIE : caracter paroxisti, violenta extrema, mai ales in per. de confuzie, amnezie consecutiva.  APM in HISTERIE : determinism psihogen, caracter demonstrativ, teatralism, patetism.Alte tulburari ale activitatii  II DIMINUAREA: HIPOKINEZIA = inhibitie psihomotorie implicand miscarile, mimica, cursul ideativ. In: depresii, demente, toxicomanii.  III. ABOLIREA : AKINEZIA=suspendarea activitatii psihomotorii. Forme :  a. Barajul motor.  b. Stupoarea:suspendarea oricarei activitati, imobilitate totala.In: melancolie, schizofrenie, confuzii, histerie. c. Catalepsia = imobilitate completa+hipertonie musculara+ pastrarea unei atitudini, pozitii.In: catatonie, histerie, sugestie hipnotica.CATATONIA  STARE PATOLOGICA COMPLEXA asociind Stupoarea, Catalepsia, Mutismul, Inertia, Blocajul sfincterian.  CATATONIA = LUCIDA  = ONEIROIDA.  CATATONIA = STUPOROASA : -Amimie, Flexibilitate ceroasa, Negativism activ sau pasiv, Mutism.= HIPERKINETICA : - Paramimie, Manierisme, Stereotipii ( de miscare, vorbire), Sindrom ecopatic ( Ecolalie, ecomimie, ecopraxie), Automatism de comanda.

 CATATONIA NEUROLEPTICA = Sindrom a-, dis-, hiperkinetic + hiperton. [J.DELAY, P.DENIKER, H.HAASE, P.JANSSEN]. Dupa neuroleptice incisive.ALTE TULB. DE ACTIVITATE  1 . ACTELE IMPULSIVE (IMPULSIUNILE).  Sunt activitati psihomotorii ce apar si dispar brusc; au loc fara controlul critic al bolnavului.  = Dromomania;=Piromania; = Cleptomania =Dipsomania;= Raptusul melancolic.  2. TICURILE : Miscari cu caracter intempestiv, repetitiv si rapid, rezultat al contradictiei unor grupe musculare scapate de sub cuntrolul volitional, dar accesibile constiintei.  3. APRAXIILE : Dezorganizarea conduitei motorii: pierderea posibilitatii de exprimare gestuala si de efectuare a unor acte motorii in ciuda unor tulburari motorii elementare.  APRAXIA IDEATORIE: Nu poate executa actul din cauza perturbarii planului sau si a reprezentarii indeplinirii sale; actele elementare pot fi executate.  APRAXIA IDEOMOTORIE: Nu poate executa nici un fel de act la cerere, dar spontan – da. INSTINCTE  Definitie:  INSUSIRI INASCUTE CARE DETERMINA UN COMPORTAMENT CARACTERISTIC SPECIEI SI INDREPTAT PENTRU REALIZAREA UNOR CERINTE BIOLOGICE FUNDAMENTALE.  CLASIFICARE:  I. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA INDIVIDULUI. = ALIMENTAR  = DE APARARE  II. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA SPECIEI. =

DE REPRODUCERE  = .I. MATERN. TULBURARILE INSTINCTELOR  I. TULBURARILE INSTINCTULUI ALIMENTAR  Excesul: Polifagie = Bulimie ( in oligofrenii, demente, schizofrenie) +_ Potomania.  Diminuarea: Inapatenta pana la Anorexie ( depresii, anorexia nervoasa, schizofrenie). Sitiofobia ( refuzul de a se alimenta).  Pervertirea I. alimentar ( Coprofagia, Pica). II. TULBURARILE INSTINCTULUI DE APARARE:  EXAGERAREA = AGRESIVITATE * Constitutionala (Tulb. de personalitate, Epilepsie, Paranoia). * Castigata ( traumatisme cranio-cerebrale, alcoolism, schizofrenie).  DIMINUAREA ( Indiferenta crescuta fata de pericole). In schizofrenie, demente. AUTOMUTILAREA (depresii severe, epilepsie, confuzii).  ABOLIREA = SUICID. Parasuicidul (Kreitmann 1977).  III.TULBURARILE INSTINCTULUI DE REPRODUCERE:  EXAGERAREA = SATIRIAZIS (B), NIMFOMANIE (F). In: oligofrenie, demente, psihoza maniacala). 

DIMINUAREA = IMPOTENTA (B), FRIGIDITATEA (F). In: depresii, nevroze, toxicomanii, dupa tratament cu neuroleptice.  ABOLIREA ( Psihoze grave cronicizate).  PERVERTIREA : Anomalii in alegerea partenerului si Anomalii in desfasurarea actului sexual.  anomalii in alegerea partenerului pentru relatii sexuale:  Autoerotism = Masturbare = Onanie = Ipsatie.  Pedofilie.  Gerontofilie.  Homosexualitate ( Uranism<B>, Lesbianism<F>)  Travestitism.  Transsexualism.  Zoofilia = Bestialitatea. = Sodomia.  Pigmalionism ( statui, monumente funerare).  Incest.  Fetisism.  IV. TULBURARILE INSTINCTULUI MATERN:  EXAGERAREA  ABOLIREA  PERVERTIREA (Inversiune afectiva --- Infanticid: schizofrenie, psihoze puerperale).CONSTIINTA  SCIENTIA = Cunoatere; CON = Care insoteste.  SENSURI: 

FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau cu existenta umana.  FIZIOLOGIC : Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate.  PSIHOLOGIC : Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoare.  DEFINITII: J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala.  K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat.  H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in universalitatea constiintei  CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI, ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT.CIMPUL CONSTIINTEI  INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.]  SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei.  Fiecare om are

CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt.  PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv.FORMELE DE MANIFESTARE ALE CONSTIINTEI  I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata.  Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice.  TIPURI DE SOMN: * LENT –reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente. * PARADOXAL – somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana…)  UNITATEA DE SOMN= O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[2025%].  4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.  VISUL – 3-6 faze/noapte.  Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste, iritabilitate.  Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate. TULBURARILE SOMNULUI  STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.  INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire). Calitative

( predormitionale; dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie. HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale.  NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. - Tulburarile Visului.  COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa ;* Senzatia de opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai mici miscari.  AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.  CRIZE DE PAVOR NOCTURN.  ENUREZIS NOCTURN.  BRUXISME. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI - continuare.  II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului.  IMEDIATA – Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu ( orientare allopsihica) si asupra propriei persoane ( orientare autopsihica ).  MEDIATA – Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva.TULBURARILE CONSTIINTEI  I. CANTITATIVE:  OBTUZIA

= cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile.  HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara, hipokinezie.  TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie.  OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea.  STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici.  SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate.  COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative.TLBURARILE CONSTIINTEI  II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos cu realitatea,  STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite,  STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata.  STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele comportamentale – coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie. STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.TEMPERAMENTUL  ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA.  DIRIJEAZA

: promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari.  Este format din insusiri relativ stabile .  Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de caracter).CARACTERUL  Caracter = trasatura, particularitate (gr.).  TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT.  Se formeaza in timp indelungat, progresi.  Poate fi apreciat conform: * atitudinii fata de sine, * atitudinii fata de alte persoane, * atitudinii fata de munca. PERSONALITATEA  ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA.  PERSONA = MASCA.  Este permanent supusa transformarilor .  Ofera insului supletea adaptativa.  Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l iubim sau uram. TULBURARILE DE PERSONALITATE.  I. DEZVOLTAREA INSUFICIENTA: Oligofrenii.  II. REGRESIUNEA: Demente; psihoze cronice.  TULB.DE PERSONALITATE IN PSIHOZE: 

TRANZITIVISMUL: pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie.  DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare . In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare).  DEREALIZAREA.  DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice. TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORICAROR BOLI.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful