P. 1
Agricultura Alternativa

Agricultura Alternativa

|Views: 65|Likes:
Published by David Florentina
agricultura alternativa
agricultura alternativa

More info:

Published by: David Florentina on Feb 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/23/2013

pdf

text

original

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII

)

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

1

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Nu numai agricultură ecologică Nou: intensificare a agriculturii pe baze noi, concepte noi de remodelare Remodelarea pe baza modelelor naturale de creştere a plantelor şi animalelor Toate verigile tehnologice suferă o remodelare pentru a ne apropia de modelele naturale existenţiale

Agricultură alternativă (Definire + conţinut)

Asolamente

Soiuri şi hibrizi Special adaptaţi

Lucrările solului Revenirea la modelele actuale reieşite din cercetare

Fertilizare + protecţie Recoltare + conservare recoltă

Special plante amelioratoare

Special remodelarea solului Reconstrucţie biologică Reconstrucţie arhitecturală

Conservarea apei şi a humusului

Modele de fertilizare cu azot şi alte elemente nutritive

Reconstrucţie prin revenire la modelele naturale pe fluxuri
2

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Timp

Agricultura alternativă NECESITĂŢI

Cercetare, cunoaştere, tehnologii (agricultură, biologie moleculară + informatică)

Resurse financiare

Resurse umane

Decizii politice

3

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

AGRICULTURA

Evoluţie
Industria alimentară Industria textilă

Industria alimentară

Industria textilă

Agricultura (nouă)
Resursă ecologică - produce oxigen - reduce CO2 - conservă apa - conservă biodiversitatea

Industria farmaceutică Industria de coloranţi Industria de protecţia plantelor şi cosmeticelor Industria de mase plastice şi colaterale Industria energetică Altele

4

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII) - Din număr cât mai mare de plante şi hibrizi - Neapărat cu plante amelioratoare - de preferat plante leguminoase anuale sau perene (solă săritoare) - Alegerea plantelor premergătoare nu se face la întâmplare - Pe cât posibil cu culturi intermediare incorporabile Lucrări specifice

Solicitare

Asolamente

Remicorizare

Rebacterizare

Ecologizarea solului
- boli - dăunători - buruieni

Reducerea presiunii de infecţie cu:

Efecte

Reducerea necesarului de îngrăşare Reducerea consumului de apă în sistem (optimizarea lui) Costuri de producţie mai mici pe ansamblu asolament = 30-40% costuri, la acelaşi nivel de producţie şi calitate

Solicitările sistemului de agricultură alternativă faţă de asolamente şi efectele ce se pot obţine
5

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

RAPORTUL IDEAL ÎNTRE COMPONENTE

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

7

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

8

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

MANAGEMENTUL APLICĂRII AZOTULUI Fixarea biologică a azotului Prin fixarea azotului se înţelege în general transformarea formei inerte a azotului chimic elementar sau molecular (N2 – dinitrogen), prin reducere în forme biodisponibile. Din cauza unei legături foarte stabile, tridimensionale* a azotului molecular, care înglobează 946 kilojoule pro mol, procesul în sine este mare consumator de energie. Fixarea azotului este o parte importantă a circuitului azotului în mediu. N ≡N – legare trivalentă de 946 kilojouli/mol a azotului.

*

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

9

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Dinamica formării nodozităţilor pe rădăcinile de mazăre şi cantitatea de azot fixat pe solurile din România (original)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

10

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

11

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

12

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

13

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Agregate tip granulat, cu un mare grad de fărâmiţare, sub cultura de mazăre. Sunt vizibile nodozităţile de mazăre bine dezvoltate. Pe acest sol s-a obţinut în 2008, 4280 kg mazăre, soiul Rosalia
(Foto autor)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

14

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Coerenţa dată de acizii humici într-un sol cernoziomic ecologizat
(Foto autor mai 2008)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

15

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Agregate tip granulat fărâmiţate în diferite dimensiuni sub o cultură de grâu ecologizat
(Foto autor mai 2008)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

16

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Componentele solide ale solului
minerale 90%

Partea organică a solului
humus+ plante moarte 80% rădăcini vii 15%
organisme vii din sol 5%

organice 10%

bacterii 20%

actinomi cete 20%
microfaună 2%

ciuperci 40%

râme 12%

altele 5%

alge 1%

Arhitectura părţii solide a solului a) împărţirea în forme chimice ale solului b) partea organică a solului c) partea vie din materia organică.
Sursa: wwwpoyer.de/entwicklung

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

17

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)
Microorganisme din grupa plantelor
Bacterii 1.000.000.000.000 Ciuperci fasciculare 10.000.000.000 Ciuperci 1.000.000.000 Alge 1.000.000

Biodiversitatea solului
Numărul de specii vii care trăiesc în sol este foarte mare. Peste 20 de grupe de specii sunt prezente în solurile noastre însumând mii de specii şi cifre de ordin astronomic în ceea ce priveşte dimensiunile populaţiilor mai ales de bacterii, ciuperci şi alge. În figura alăturată este prezentată o grafică a principalelor vieţuitoare ale solului numărate şi cântărite pe 1 m2 de sol şi o adâncime de 30 cm (0,3 m). Cu o aproximaţie de ± 20% pentru solurile considerate organice, cantitatea de organisme vii care se află în primii 30 cm la fiecare metru pătrat însumează circa 2650 kg/ha sau 2,650 to/ha.
Organisme întâlnite în sol pe o suprafaţă de 1 m2 în stratul superior de 30 cm
Grafică: Erhard Poβin (în Jedicke. R, 1989; BodenAnstehung, Oekologie, Schulz Rovensburg; O. Meier, pag. 68).

microorganisme animalice
Ciliate mici 500.000.000.000 Protozoare şi amibe 100.000.000.000 Ciliate mari 1.000.000

animale mici

Rotatorii 25.000 Viermi subţiri Păianjeni 100.000 Colembole 50.000

animale mari
Amphinomoide 10.000 Melci 50 Păianjeni 50 Minicrustacee 50 Artropode 300 Gândaci şi larve 100 Diptere 100 Insecte uzuale 150 Râme 80

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

18

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

vegetaţie mulch → spaţii intrastructurale → spaţii interstructurale →

legături organice formate din humus sau gel organic (bacterian)

Sol viu structurat (A)

Sol nestructurat partial viu sau neviu (B)

Două variante extreme: stânga pozitivă, dreapta negativă, privind alcătuirea arhitectonică a solului (original).
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

19

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Funcţia de producţie FERTILITATEA Susţinerea agriculturii şi silviculturii Filtru pentru substanţe toxice

Depozit pentru nutriţia plantelor

Arhivarea culturii arealelor

SOL

Depozit pentru apă (conservare, protecţie, cedare) Regulator al climei

Suprafeţe pentru locuinţe şi odihnă Spaţiu de viaţă şi transformări dinamice
Schemă a funcţiilor solului
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

20

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Determinarea compactităţii solului S-a efectuat în câmp cu un penetrometru de teren Dickey John, prevăzut cu posibilitate de testare a rezistenţei solului la penetrare până la 60 cm.

Penetrometru de teren Dickey John

Fără a intra în detalii, în viziunea USDA (Departamentul American pentru Agricultură), din punct de vedere al compactităţii, solurile se împart în:
a) Soluri puţin şi foarte puţin compactate b) Soluri moderat compactate c) Soluri compacte, nepotrivite culturii d) Soluri improprii, compactate excesiv (tip asfalt) * psi = pounds per square inch (livre per inch pătrat) 1 psi = 0,07 kg/cm2
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
21

până la 200 psi* 7-14 kg/cm2 200 – 300 psi 300 – 400 psi > 400 psi 4- 24 kg/cm2 22 – 29 kg/cm2 > 29 kg/cm2

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Determinările efectuate în Câmpia Burnasului au scos în evidenţă următoarele rezultate obţinute la sfârşitul verii 2007 după recoltarea păioaselor şi la 10 zile de la căderea unei ploi de 93 mm în 4 zile.
Rezistenţa solului la penetrare – Alexandria 2007
Variante Nelucrat, determinări pe mirişte grâu Adâncime 10 cm 20 cm 30 cm > 30 cm 10 cm 20 cm 30 cm 40 cm > 40 cm 10 cm 20 cm 30 cm 40 cm > 40 cm 10 20 30 40 50 Rezistenţa Media 0– 50 cm solului kg/cm2 adâncime în kg/cm2 14 22 28,2 kg/cm2 35 35 14 14 22 21,2 27 29 14 14 18 23,6 32 40 8 8 16 14,4 16 16 Observaţii Sol compact nepotrivit pentru cultura grâului O îmbunătăţire a fizicii solului cu 25% dar insuficientă pentru că depăşeşte cu peste 50% limitele unui sol bun pentru cultura de grâu care urmează să se semene. Sol insuficient pregătit fizic pentru obţinerea unei culturi optime pentru rapiţă. Este singura variantă de lucrare a solului care a dus solul pe adâncimea de 50 cm într-o stare ecologică foarte bună.
22

Scarificare la 35 – 40 cm după miriştea de rapiţă premergătoare grâu După floarea-soarelui scarificat 2006 35-40 cm, discuit 2007 urmează rapiţa Scarificare cu subsolier austriac la 55 cm după mirişte de grâu
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Compactarea solului a fost accentuată şi de stagnările de apă, de trecerile prea frecvente cu maşinile pe sol şi, fireşte, de abandonarea în formă de pârloagă puternic îmburuienată a unor importante suprafeţe de sol.

Fenomenul de compactare afectează grav solul
prin staţionare apă prin lucrări agricole prin nelucrare sol (abandonare) aşa arată solul compactat

compactarea solului se măsoară cu penetrometrul
23

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Din cauza lucrărilor de arat efectuate în sectorul micilor producători la adâncimi constante de 15-20 cm, talpa plugului s-a format începând cu această adâncime. Fermele mai mari de până la 4000 ha (1000 – 4000 ha) au făcut arături mai adânci de până la 25 cm, de data aceasta talpa plugului se formează începând cu această adâncime. În ultimii 30 de ani nu s-au mai efectuat lucrări de subsolaj în zonă, din care cauză terenul s-a tasat pe Secvenţă de sol din stratul adâncimea de 30 – 45 cm, existând tasat. un strat a cărui compactitate se află Rezistenţa între 30-50 kg/cm2, complet penetrometriei ≈ 50 kg/cm2. impermeabil pentru apă şi rădăcini. S-a încercat Prin urmare, pe adâncimea de 35 penetrarea cm se desfăşoară întreaga activitate solului (punctele 1 şi 2) a solului, zona din profunzime fiind cu vârful ascuţit al unei practic sterilă. Acolo nu pătrund şurubelniţe nici rădăcini, şi nu există nici fără nici un succes. activitate biologică. Indicatorul principal al ecologizării solului râma lipseşte cu desăvârşire.
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
24

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

În imaginile următoare se prezintă un sol structurat şi unul nestructurat. Structurarea s-a efectuat prin metode speciale de ecologizare a solului.

Ecologizarea prin structurare a unui sol cernoziom greu în Câmpia Burnasului.
Foto original

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

25

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Relaţia solului cu apa Ţinând cont de profilul adânc al solurilor cernoziomice din Câmpia Burnasului (până la 3 m) din care până la 2 m rădăcinile cerealelor pot pătrunde cu uşurinţă dacă solul le permite acest lucru, ne permitem să facem următoarele calcule: a1) Pentru un sol ecologizat, o suprafaţă de 1 m2 sol, pe adâncimea de 1 m poate accesa 0,5 m3 apă, din care 0,250 m3, adică 2500 m3/ha constituie apă utilă conservabilă. Ţinând cont că apa de sub coeficientul de ofilire nu poate fi consumată de plante, rămâne totuşi disponibil plantelor un potenţial de aproape 2000 m3/ha. El se dublează dacă apa poate pătrunde în profunzimea profilului până la 2 m. a2) În cazul unui sol neecologizat, nepermeabil, în care nici apa şi nici rădăcinile nu pătrund mai adânc de 30 - 40 cm, cantitatea de apă accesibilă solului se reduce la 0,35 m x 0,5 = 0,175 m3 apă, din care numai jumătate, adică 0,078 m3/m2 = 780 m3/ha – 234 (co) = 546 m3/ha ar putea rămâne pentru puţină vreme la dispoziţia plantelor. Puţină vreme pentru că în stratul de suprafaţă evaporaţia este foarte mare şi pierderile zilnice ajung în vară la aproape 100 m3/zi/ha.
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
26

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Distrugerea hardpanului măreşte accestul rădăcinilor şi al apei în profunzime, garantând recolte de 3 – 4 ori mai mari, mai ales pe timp de secetă.
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
27

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Există însă soluţii: Distrugerea tălpii plugului prin subsolare la cel puţin 55 – 60 cm este obligatorie în Câmpia Burnasului pentru refacerea echilibrului apă – aer din sol. Dacă acest lucru se face corect, apa pătrunde în profunzime, iar rădăcinile plantelor vor face acelaşi lucru.

Prin subsolare profundă, blocurile masive de sol dur vor fi ridate, deschizând în profunzime căi de pătrundere a apei, rădăcinilor şi a altor forme de viaţă. Se reface vitalitatea solului.

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

28

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

29

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Soiurile 01.10 – 10.10 pentru

sud sud-est sud-vest nord 20.09 – 01.10 pentru

SEMĂNATUL

Momentul semănatului

Adâncimea de semănat

3-5 cm

zone colinare

Norma de seminţe (vezi soiuri) Scarificator Tiger

Pregătirea terenului se face cu maşini de mare productivitate

Maşină de semănat Maşină de aplicat îngrăşăminte Maşină tratamente pentru întreţinere Maşini pentru recoltat (combine)

- Erbicide - Insecticide - Fungicide - Îngrăşăminte foliare
30

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Refacerea raportului apă – aer din sol pentru suprafeţe mari este următoarea:

Pasul I: Scarificarea solurilor De preferinţă când solul are o umiditate medie 50% IUA. Se face la adâncimea de minimum 55-60 cm, cu dislocarea hardpanului de la 25 – 35 cm şi crearea posibilităţii pătrunderii în profunzime a apei urmată de rădăcini. Este începutul refacerii ecologice. Solul se lucrează superficial cu un combinator complex tip TIGER şi se seamănă cu grâu. Premergătoarea cea mai bună este rapiţa, urmată de floarea-soarelui şi porumb. Se folosesc tractoare puternice şi scarificatoare cu 10 braţe pentru a obţine un consum de Diesel sub 10 l/ha.

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

31

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Scarificator
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
32

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Tiger
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
33

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Maşină de semănat
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
34

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Maşină de aplicat îngrăşăminte
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

35

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Maşină tratamente pentru întreţinere
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
36

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Maşină pentru recoltat (combină)
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
37

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

38

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

ATENŢIE:

RECOLTELE AGRICOLE ÎNCEP CU FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA ÎN PROFUNZIME A RĂDĂCINILOR. NU TREBUIE PRIVITĂ NUMAI PARTEA SUPERIOARĂ A PLANTEI (TULPINA). DIMPOTRIVĂ, NIVELUL RECOLTEI DEPINDE APRIORI DE GRADUL DE EXPANSIUNE ÎN PROFUNZIME AL RĂDĂCINILOR, DE A CĂROR BUNĂ DEZVOLTARE E NECESAR SĂ AVEM GRIJĂ DEOSEBITĂ.

39

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

RĂSĂRITUL

internoduri

nod dublu (N)

internoduri

1 2 1

2

Plante de orz semănate la adâncime de 8 cm (1) şi 4 cm (2). Dimensiunile rădăcinilor sunt egale. (Original)

30 zile mai târziu se observă că plantele semănate superficial formează rădăcini puternice şi fasciculate şi practic un singur nod atât pentru rădăcini cât şi pentru înfrăţire. (Original)

Orzul la Alexandria a fost semănat în condiţii de secetă şi la adâncime de 8 cm (2) respectiv 4 cm (1). Se observă că în primul caz se formează şi hipocotilul, iar rădăcinile nu sunt mai mici decât în cazul 1, unde bobul de abia a încolţit. Cauza acestei situaţii rezidă în faptul că energia bobului în cazul 2 a fost dirijată spre formarea internodiilor în timp ce în varianta 1 ea a fost dirijată spre înfrăţire şi dezvoltarea rădăcinilor. Ajunse în stratul de îngrăşăminte şi pe fondul scarificării, rădăcinile vor pătrunde puternic în adâncime, explorând un strat foarte mare de sol şi vor asigura un excelent suport pentru o producţie de cel puţin 6000 kg/ha.
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
40

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

La 3 decembrie 2007 rădăcinile soiului de grâu Premium Capo atinseseră o adâncime de 20 cm, în timp ce partea aeriană nu depăşea 5 cm înălţime şi era uşor înfrăţită. Situaţie ideală pentru o recoltă bună în 2008.

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

41

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Schema consumului de azot, bază a managementului lui. Original.
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
42

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

După ce se calculează doza de azot conform formulei exprimate anterior, se pune problema eşalonării pe perioada de vegetaţie a culturii, în aşa fel încât agrodisponibilitatea azotului să fie cât mai mare, iar pierderile cât mai mici. Schema de fertilizare cu azot pe care v-o propunem pentru soiurile tip Premium este prezentată în mai jos.

Schema fertilizării cu azot
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

43

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PLANUL DE MANAGEMENT AL FERTILIZĂRII
Fertilizarea este necesară
Elaborarea planului de fertilizare împreună cu consultantul Probstdorfer sau altul autorizat, Agrovet Trade de ex.

Evaluarea necesarului de îngrăşăminte la nivelul exploataţiei agricole

Evaluarea suprafeţelor

Asolamente

Tipurile de sol din fermă

Metoda A (DOE*)

Metoda B

Metoda dozelor minime

Metoda corecţie cu ajutorul senzorilor

Estimarea recoltelor

Cu ajutorul consultanţilor sau a staţiunilor

Consultarea culturii

Climă → apă, inclusiv repartizare → temperaturi → experienţă tehnologică → experienţe anterioare → alte surse de nutrienţi în afara celor antropici * Doza optimă economică

Stabilirea momentelor de aplicare a îngrăşămintelor Stabilirea tehnicii de aplicare Monitorizarea conţinutului de azot din plante şi intervenţii de corecţie
(Schemă originală)

Schemă a unui plan de management al fertilizării culturilor de grâu Premium. Schemă tip algoritm
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
44

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Recapitulăm:  Nu aplicăm azot grâului de toamnă tip Premium, din septembrie până în februarie.  De la 10 martie până la 10 aprilie (Ec. 21 – Ec. 31) se aplică în medie 40 kg/ha, cu variaţii între 30-50 kg/ha, în funcţie de tipul de sol şi umiditatea lui.  De la 10 aprilie până la 10 mai (Ec.31 – Ec. 37) se aplică în medie 50 kg/ha, cu variaţii între 40-60 kg/ha.  De la 10 mai până la 10 iunie (Ec. 37 – Ec. 51) se aplică în medie 70 kg/ha, cu variaţie între 60-80 kg/ha.

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

45

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Pasul II: Înainte de semănatul culturii de grâu se inoculează solul cu un amestec de bacterii care în egală măsură fixează azotul (Azotobacter, Azospirillum), dar mobilizează şi fosforul din sol, altminteri foarte stabil. Numeroase societăţi şi institute de profil au pus la punct preparate bacteriene care se aplică ca o investiţie în duză de 1 – 2 l/ha (formularea Bactofil). Asemenea formulări specifice monocotilelor în general şi culturii grâului în special, conţin: Azospirillum brasiliense, Azotobacter vinelandi (fixatoare de azot în sistem asociativ până la 100 – 110 kg/ha), Bacillus megaterium, Bacillus polymyxa, Pseudomonas fluorescens, Streptomyces albus şi alte variante de microorganisme care, pe de o parte grăbesc descompunerea materiei organice moarte, iar pe de altă parte cresc agrodisponibilitatea fosforului şi potasiului.

Bactofil – un produs pentru ecologizarea solului

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

46

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Bacterii BactoFil®
(Granule BactoFil® Professional şi BactoFil®)
Dezinfectează solul, acţiune biofungicidă: • Fusarium, Alternaria (mucegaiuri) • Phytophtora şi altele asemănătoare Disponibilizează azotul: • Stimulează creşterea plantelor timp în care ele produc AUXINE, KINETINE şi GIBERELINE • Fixează azotul atmosferic şi-l pune la dispoziţia plantelor • Mobilizează azotul legat în sol şi-l pun la dispoziţia plantelor • Produc aproximativ 80 kg azot /ha/an • Îmbunătăţesc fructificarea

Structurează solul: • Stimulează humificarea • Îmbunătăţesc calitatea solului • Măresc numărul de flori

Pseudomonas Acobacter fluorescens vinelandii Micrococcus roseus Streptomyces albus Azospirillum brasilense / lipoferum Bacillus megaterium

K
Disponibilizează potasiul: • • • • Determină fructificarea viguroasă Stimulează creşterea rădăcinilor Fac potasiul fixat disponibil pentru plante Degradează hidraţii de carbon şi generează enzime

Bacillus subtilis / circulans Bacillus polimyxa

N P
Disponibilizează fosforul fixat • • • Determină mărirea fructificării Mobilizează fosforul în sol şi-l pun la dispoziţia plantelor Măresc numărul de flori

Pseudomonas fluorescens

Bacteriile BactoFil® acţionează deja de la 5°C !
© AGRO.bio AG & AGRO.bio (Spain) S.L. http://www.agrobio.eu info-eu@agrobio.eu / spain@agrobio.eu

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

47

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Pasul III: Constă în micorizarea solului. În numeroase situaţii pasul II şi III pot fi combinaţi în aşa fel încât activizarea microbiană să aibă loc o dată cu micorizarea. O asemenea soluţie este oferită pentru spaţii mici (grădini, sere, hobby) de către mai multe companii, printre care şi Otto Hauenstein Samen OH. Produsul are denumirea comercială de Mycos Verde şi este un amestec de microorganisme ale solului, dominant Penicillium sp, alginaţi, polizaharide, enzime, hormoni şi inoculare de micoriză arbusculară. O asemenea combinaţie extrem de scumpă este predestinată numai producţiilor ecologice intensive. Pasul III la scară mare şi sub formă de investiţie poate fi efectuat cu produse tip „Profesor Mykos”, produs de Mykotown Biotechnology AG. În acest caz endomicoriza este pusă pe un suport format din argilă poroasă granulată. În pori sunt depozitaţi sporii ciupercii. Granulatul se aplică în cantitate de 1m3/ha, costă cu aplicare cu tot circa 4000 Euro/ha, dar activează solul pentru o perioadă de până la 20 de ani, şi chiar mai mult dacă se respectă celelalte reguli de tehnică agricolă. Produsul conţine circa 100.000 spori/litru produs.
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
48

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Hifele ciupercii formează o manta densă de jur împrejurul celor mai fine rădăcini ale arborelui sau plantei, mărind considerabil forţa şi cantitatea de nutrienţi absorbiţi
(Sursa Uni. Hochenheim) PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
49

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Terenuri înierbate cu ierburi anuale şi perene. Se observă diferenţa enormă între micorizat şi nemicorizat.

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

50

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII) Domeniul Avantaje
Ameliorarea nutriţiei Toleranţă stres hidric Rezistenţă temp. scăzute

Beneficii
Reducerea cu 15-20% a aportului de îngrăşăminte în sol Culturi pe soluri aride sau improprii Culturi în zone termic dificile - adaptare la stres - rezistenţă la eroziune - fixarea solurilor Recolte mari pentru plantele rădăcinoase

BENEFICIILE SISTEMULUI MICORIZIAN PLANTĂ-CIUPERCĂ

Fiziologia vegetală

Morfologie vegetală

Modificarea arhitecturii radiculare

Comunitatea vegetală

Densitatea solului şi subsolului în microorganisme

Refacerea microflorei solului Creşterea indicilor de calitate ai solului. Structură, humus, microorganisme O mai bună aclimatizare a transplantaţiei Creşterea densităţii partenerilor (mai multe sisteme de micoriză) Creşterea producţiilor Creşterea biomasei aeriene sau radiculare Secetă, geruri, poluare Plante sănătoase

Convieţuirea sinergică a partenerilor Producţie vegetală Agricultură Rezistenţă la stresuri

Rezistenţă la boli

Diminuarea cantităţii de pesticide Creşterea calităţii producţiei agricole Ameliorarea sănătăţii animale, vegetale şi umane Sinteză crescută a metaboliţilor primari şi secundari Recolte mai timpurii

Valoare adăugată produselor

Diagramă tip arbore a beneficiilor sistemului simbiotic plantă-ciuperci în natură şi agricultură
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
51

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

FUNCŢIILE MICORIZEI

a) Schimbul de substanţe nutritive Micoriza reprezintă un „sistem”, după alţi autori un organ în interiorul căruia are loc un schimb de substanţe între plantă (arbore sau plantă erbacee) şi ciuperca micorizică. Plantele verzi pun la dispoziţia ciupercii substanţe elaborate ale fotosintezei, zaharuri sau alte combinaţii, iar în contrapartidă primesc elemente nutritive elementare, precum azotul, fosforul, pe care ciupercile le extrag dintr-un volum mult mai mare de sol. Ciuperca formează hifele extrem de fine care înconjoară ca o mantie rădăcina.

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

52

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

b) Protecţia împotriva unor substanţe dăunătoare Există foarte multe cercetări care demonstrează faptul că plantele gazdă sunt protejate de micoriză împotriva unor efecte toxice produse de diferite substanţe dăunătoare. Hifele reţin penetrarea metalelor grele, care în absenţa lor ar fi uşor preluate de plante. Această însuşire este similară cu cea a unei funcţii de filtrare (filtru biologic). Dezavantajul este însă acela că, în cazul ciupercilor comestibile metalele grele se regăsesc în biomasa activă a corpului ciupercilor, făcându-le necomestibile. În cazul porumbului şi al cerealelor păioase, dar mai ales în cazul legumelor, funcţia de filtrare a metalelor grele de către micoriză devine extrem de utilă şi totodată cea mai ieftină metodă de cultivare a acestor plante pe solurile poluate.
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
53

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Alte funcţii:  Plantele micorizate au demonstrat, au scos în evidenţă că posedă o toleranţă ridicată împotriva diferiţilor factori de stres.  Plantele sunt mai puţin afectate de geruri şi secetă şi totodată se prezintă cu un „imunosistem” cu mult mai stimulat împotriva agenţilor de îmbolnăvire, mai ales a celor care provin din sol.  Pomii şi viţa de vie micorizate necesită de două ori mai puţine tratamente fungicide, iar cerealele micorizate nu mai au nevoie de nici un tratament.  Sistemul micorizic acţionează şi ca un stimulator al creşterii plantelor şi măririi recoltelor.

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

54

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Schema disponibilizării elementelor nutritive în sol prin activarea lui biologică cu preparate speciale.

N2
Azotobacter (fixare azot)

K (Potasiu)

Legături cu fosfor mineralizare: 3-8 g/m2/an

Bacillus megaterium Pseudomonas, Bacillus

NH3
15-20 kg/ha amoniu (NH4)

Fosfaţi P
5% mai mult pentru plante

NO3
Azospirillium: 60-80 kg/ha

Pe de altă parte, activarea bacteriologică este însoţită şi de metaboliţi extrem de utili refacerii însuşirilor fizice ale solului, cum ar fi fitohormoni, stimulatori de creştere şi chiar vitamine.
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
55

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Micoriză arbusculară (schemă)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

56

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Stabilizarea agregatelor solului de către agenţii de agregare puşi la dispoziţie de un compost micorizat aplicat solului (prelucrare după Annabi M, 2005).
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
57

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Efectul micorizei asupra creşterii diferenţiate a florilor de cerceluş (Fucsia cordifolia)
(Foto autor) PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
58

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

Efectul micorizei asupra creşterii diferenţiate a petuniilor (Petunia hybrida)
(Foto autor) PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
59

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

60

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

61

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

62

Energie solară pentru fotosinteză
1800 ore

700 kcal/kg struguri

viţă de vie 20 to/ha

struguri energie totală – 14.000.000 kcal/ha = 14 . 106 kcal Boască
21% = 2,94 . 106 kcal

Fermentaţie

vin

+

drojdii

Fermentaţie ciuperci + bacterii = humificare (acizi humici) energie

consum

cca 4,2 to compost biovin formulări diferite 2,94 . 106 kcal bogat în acizi huminici şi în NPK + microelemente moderat

BIOVIN

Nutriţie + Reconstrucţie biologică

tehnologie specială cu zdrobirea sâmburilor

Biovin formulări diferite Energie + spiritul pământului

Forţa nutriţionistă – ecuaţii: 1 kg biovin = 7 kg N 1 kg biovin = 4 kg P2O5 1 kg biovin = 4 kg K2O + microelemente Forţă biologică = ecuaţie: 1 kg biovin = 50 kg gunoi grajd 100 kg biovin = 5 to gunoi grajd 400 kg biovin = 20 to gunoi grajd 1 g biovin = 1013 microorganisme

Echivalenţele includ şi energia de transformare a resturilor organice şi de fixare atmosferică a azotului.

diferit

diferit

Echivalent reconstrucţie ecologică 1:50 comparativ cu gunoiul.

Microorganisme Ciuperci (Colommus sp.) implicate Bacterii (Termomyces sp)
Actinobacterii (Streptomaces)

SAR (Systhemic Acquired Resistance = Rezistenţă Sistemică Dobândită)
Hormoni Auxine Acizi huminici Proteine de altă natură

diferit

Stimulator (stimulant) al inoculului micorizian Stimulant al inoculului bacterian favorabil

N x P x K x me (microelemente)

Energie vitală = Fluidul benefic al solului

 Analiza chimică:

Activitate microbiană:

Materie uscată: 78,6 % · 8x109 microorganisme aerobice per gram N total 2, 5 % · approx. 450 specii diferite N organic 2,2 % · formatori specifici de humus: 8x107 per gram P total 1,5 % · enzime şi stimulatori de creştere ai plantei K total 2,5 % (auxins) Mg total 0,3 % · Raport C:N: 12:1 Ca total 1,3 % · PH: 6.5 – 7 Si total 5,3 % Substanţe humice 66,7 % (incluzând acizi fulvici) Fe total 1420 ppm Microelemente total 132 ppm (Cu, Mn, Zn, Co, Mo, Ni)

Acest produs este recunoscut şi certificat de către Ministerul Federal Austriac pentru Agricultură pentru folosire ca îngrăşământ şi bioactivator al solului în concordanţă cu îndrumarul Asociaţiei Austriace pentru Agricultura Ecologică. În plus, este înregistrat conform regulilor pentru agricultura ecologică din Germania şi Elveţia.

TESTUL DE CAPACITATE DE SCHIMB AL CATIONILOR *
♦ UN AMESTEC DE NISIP-BIOVIN 90:10 A CRESCUT

CAPACITATEA DE SCHIMB DE CATIONI (CSC) COMPARAT CU PARCELELE TESTATE
♦ VALOAREA CSC: 13,0 (miliechivalenţi) mec/100 g ♦ ESTE CAPABIL SĂ REŢINĂ MULT MAI MULŢI

NUTRIENŢI DECÂT UN AMESTEC TIPIC ZONAL DE COMPOSTURI
*Thomas Turf Services Inc., Texas 77840-5247; Nov.1994

Beneficiile utilizării acizilor humici în solurile nisipoase

În solurile nisipoase sau în solurile cu puţin humus suprafaţa neschimbată a particulelor de sol nu poate reţine nutrienţi şi pierde cantităţi mari prin infiltrare. Acizii huminici oferă o suprafaţă încărcată negativ pentru a reţine nutrienţii în sol şi a preveni scurgerea lor. Acizii huminici dau solului nisipos o încărcătură negativă, creând astfel atracţie moleculară între negativ (-) solul nisipos, şi pozitiv (+) nutrienţi (fertilizator), atracţia opusului. Ceea ce am creat noi – retenţia nutrienţilor în sol, promovând o sursă de alimentare pentru sistemul de rădăcini nou format.

Principalele avantaje ale Produsului BIOVIN
♦ Conţinut microbial înalt garantat de 109/g ♦ QA/QC testat pentru patogeni ♦ Induce „Rezistenţă Sistemică Dobândită“ (RSD) în

plante
♦ Ridică nivelurile enzimatice din sol ♦ Produce hormoni de creştere ai plantei ♦ Creşte exponenţial disponibilitatea nutrienţilor ♦ Previne spălarea nutrienţilor

PARAMETRII FIZICI AI AMESTECURILOR NISIP-BIOVIN*
PARAMETRUL VALOARE RECOMANDATĂ 14-17 in/h (parcela stabilită) 1,20 - 1,60 g/cm3 35 - 55 % 12 - 15 % NISIP NETRATAT 60 in / h 1,64 g/m3 39,9 % 4,5 % NISIP BIOVIN 27,5 in/h 1,47 g/cm3 43, 2 % 11,0 %

Permeabilitatea apei inch/oră Densitatea grosieră a solului g/cm3 Spaţii poroase (total) în % Retenţie apă (la capacitatea de câmp)

* Tifton Physical Soil Testing Laboratory, Inc., Georgia 31794, USA;Analyses 1990, 1994, 1999

Biovin reţine azotul solubil în sol*
Infiltraţie nitrat în solurile nisipoase *Institutul pentru Microbiologie, Universitatea din Innsbruck, Austria
180

nitrat în mg/litru infiltrat

160 140 120 100 80 60 40 20 0 Start 5 săpt. 10 săpt. 15 săpt. 20 săpt. 25 săpt. 30 săpt. fără fertilizator 2g NPK 15:5:18 4g Primafert 8:2:4 10g Biovin 3:1:3

timp incubaţie
S-au adăugat 0.3 g de azot total la 300 g de sol natural nisipos nesterilizat fie ca îngrăşământ NPK solubil (2g de 15;5;18), îngrăşământ organic Primafert (4g de 8;2;4) sau ca Biovin (10 g de 3;1;3). Solul a fost împachetat în cilindri (3 repetiţii, fiecare cilindru lat de 10 cm, lung de 30 cm) şi s-a plantat iarba. După 3 săptămâni, procesul de scurgere a fost început prin udarea cu 200 ml de apă deionizată. După aceea udarea a fost repetată la timpii indicaţi.

UTILITĂŢI ŞI REFERINŢE
1) STIMULATOR DE CREŞTERE A PLANTEI · Furnizează nutrienţi, micronutrienţi, substanţe humice şi microorganisme active solurilor sărace · Activează ciclicitatea nutrienţilor prin descompunerea eficientă a compuşilor cu carbon şi alimentarea bacteriilor şi fungilor de sol · Stimulează dezvoltarea asocierilor ectomicoriziale (dovedit), şi probabil şi a asocierilor VAM (vezicular-arbuscularmycorhizal/fungi) Referinţe/Mărturii: · 56 de rapoarte ştiinţifice şi publicaţii, efectuate de ex. de Universitatea Tehnică din Viena, Institutul Federal de Cercetare pentru Agricultură, Viena, Institutul Federal de Cercetare Forestieră, Innsbruck (Dr. Goebel), Universitatea de Ştiinţe Agricole, Viena, Institutul de Cercetare al Naţiunilor Unite, Seibersdorf, Austria, Ministerul Federal pentru Agricultură şi Silvicultură, Austria · Analiza privind eficacitatea pe solurile terenurilor de golf: Laboratorul Tifton de Teste Fizice ale Solului, Tifton, GA 31794, SUA · Mărturii: Scania Vitals, Malmo, Suedia; Serviciile de înierbare Tomas, College Station, Texas; Piste de Golf listate în Austria şi Germania; Geo-Systema, 20078 S.Colombano, Italia; câteva companii austriece. · Exemple existente: Încercări Forestiere, 1985; 1986; Încercări Horticole; 1991,1997; Încercări de testare a rezistenţei la atac patogen; 1988; 2) LISTĂ DE ALTE TIPURI DE APLICARE ŞI POTENTIALE (LITERATURA ŞTIINŢIFICĂ EXISTENTĂ ŞI REFERINŢE) A) Activator al compostului: reduce timpul de compostare de la 30 de săptămâni în medie la 8-20 de săptămâni (depinde de anotimp), crescând temperatura de compostare, fermentare totală; rate de aplicare: cca. 0.1% amestec de biovin la compost. B) Decontaminarea solului: activitatea primară este activarea carbohidraţilor natural existenţi ce degradează microorganismele şi legarea carbohidraţilor fenolici şi alifatici de substanţele humice şi fulvice (referinţă: OMV AG: decontaminarea uleiului (ţiţeiului) în soluri de la 18.000 ppm la 8000 ppm în 5 luni; după 2 săptămâni numai 18% din substanţele fenolice mai erau detectabile în zona de 0-30 cm). C) Neutralizarea şi îndepărtarea excrementelor animale: adăugând Biovin în cuştile animalelor se îndepărtează mirosul (amoniacul) şi se accelerează descompunerea, referinţe: Universitatea de Ştiinţe Veterinare Viena.

GERMINAŢIA GRAMINEELOR ŞI RĂSPUNSUL DE CREŞTERE PE DIFERITE TIPURI DE SOLURI*
16 14 12 10 8 6 4 2 0 06. Apr 13.Apr. 27.Apr. 18.May sand nisip sand+Biovin nisip + biovin sol soil sol + biovin soil+Biovin
• Dimensiunea lotului 400 cm2 fiecare • Sortimente de amestecuri de sămânţă de gazon Austro-Saat • Înălţimea medie a ierbii în cm

* Institute for Applied Botany, Technical University of Vienna, Ass.Prof. Theodor Prey

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

74

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

75

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

76

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

77

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

78

AGRICULTURA ALTERNATIVĂ (TRANSFORMAREA AGRICULTURII)

CONCLUZIE FINALĂ:

Rezultatele tehnice oferite agricultorilor în acest material au fost testate de autorul acestui studiu şi pot fi verificate de fiecare dintre dumneavoastră pentru propria convingere.

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

79

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->