METODOLOGIA

de evaluare externă, standardele, standardele de referin ă şi lista indicatorilor de performan ă a Agen iei Române de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior

Bucureşti 2006

Cuprins
Preambul Partea I. Principiile asigurării calită ii în învă ământul superior …........................5 1.1. Transformări în învă ământul superior .......................................5 1.2. Principii fundamentale în abordarea calită ii educa iei...............7 1.3. Rela ii între ARACIS şi alte institu ii .........................................9 1.4. Asigurarea calită ii şi acreditarea..............................................10 1.5. Domeniile asigurării calită ii ....................................................11 1.6. Terminologie.............................................................................13 Partea a II-a. Criterii, standarde şi indicatori de performan ă pentru asigurarea calită ii şi acreditare ................................................................................17 2.1 Coresponden e şi rela ii între domenii, criterii, standarde şi indicatori de performan ă ................................................................17 2.2 Domenii, criterii, standarde, indicatori de performan ă.............20 Partea a III-a. Evaluarea externă a calită ii institu iilor de învă ământ superior ..44 3.1 Etape în evaluarea calită ii academice……………………………………45 3.2 Standardele activită ii de evaluare externă.................................................47 3.3 Auditarea evaluării externe a calită ii.........................................................49 3.4 Relevan a evaluării externe, a standardelor, criteriilor şi indicatorilor de performan ă………….………………………………………………………..49 Partea a IV-a. Aplica ii diferen iate pe cicluri de studii universitare ....................51 4.1 Autorizarea func ionării provizorii şi acreditarea .....................................51 4.1.1. Proceduri privind autorizarea func ionării provizorii şi acreditarea..51 4.1.2. Obiectivele activită ilor de autorizare provizorie şi acreditare ........54 4.2 Cerin e normative privind autorizarea func ionării provizorii şi acreditarea programelor de studii universitare de licen ă .........................................55 4.3 Etape metodologice privind autorizarea func ionării provizorii şi acreditarea programelor de studii universitare de licen ă..............................65 4.4 Acreditarea institu iilor organizatoare de studii universitare de masterat…68 4.5 Acreditarea institu iilor organizatoare de studii universitare de doctorat... 70 Considera ii finale……………………………………………………………………71

2

Preambul Metodologia privind asigurarea calită ii, autorizarea de func ionare provizorie şi acreditarea programelor de studiu şi a institu iilor de învă ământ superior, denumită în continuare Metodologia, concretizează prevederile Ordonan ei de urgen ă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calită ii educa iei, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.

Metodologia se aplică, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru: (a) autorizarea func ionării provizorii a noilor programe de studii universitare de licen ă ini iate şi propuse de institu iile de învă ământ superior acreditate; (b) autorizarea de func ionare provizorie a furnizorilor de învă ământ superior care ini iază programe de studii universitare de licen ă şi a programelor universitare de licen ă pe care aceştia le ini iază; (c) acreditarea institu iilor organizatoare de studii universitare de masterat (IOSUM) şi a institu iilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) pe baza autoevaluării şi a evaluării externe a fiecărui domeniu de specializare şi, în cadrul acestuia, a fiecărei specializări de studii universitare de masterat sau, respectiv, de doctorat, care sunt propuse a func iona începând cu anul universitar 2007-2008; studiile universitare de masterat sau doctorat existente în anul universitar 2006-2007 vor func iona doar până la finalizarea programelor lor de studii, fiind apoi treptat înlocuite de cele acreditate; (d) acreditarea acelor programe de studii şi a institu iilor de învă ământ superior care au ajuns în acest stadiu pe baza aplicării prevederilor Legii nr. 88/1993 privind acreditarea institu iilor de învă ământul superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată. Pe lângă aceste activită i de autorizare şi acreditare, în vederea îmbunătă irii calită ii şi pentru consolidarea rela iilor şi cooperării dintre ARACIS şi institu iile de învă ământ superior, Metodologia va fi experimentată în anul universitar 2006-2007 în toate universită ile acreditate care optează în mod voluntar să participe la pilotare. Rezultatele aplicării Metodologiei în anul universitar 20062007 vor fi sintetizate într-un raport al ARACIS privind starea calită ii în învă ământul superior. Pe baza acestui raport se vor formula propuneri pentru îmbunătă irea Metodologiei şi a calită ii învă ământului superior.

3

şi. decani şi prodecani. Metodologia utilizează terminologia şi conceptele stabilite prin Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. ai sindicatelor şi ai corpora iilor. Pentru aceasta. b) comisiilor şi altor structuri care sunt responsabile direct de managementul calită ii în universită i sau de evaluarea externă a calită ii. 4 . ca parte a Spa iului European al Învă ământului Superior. membri ai comunită ilor universitare formate din: studen i. în conformitate cu prevederile legale. cercetători ştiin ifici şi personal administrativ. angajatori. într-un sens mai larg. 75/2005 privind asigurarea calită ii educa iei şi va fi dezvoltată de ARACIS în continuare.Metodologia este destinată: a) reprezentan ilor universită ilor din România – rectori şi prorectori. întregii societă i. ARACIS cooperează strâns cu toate universită ile interesate. cu Ministerul Educa iei şi Cercetării precum şi cu reprezentan ii studen ilor. respectiv tuturor celor ale căror activită i configurează şi dezvoltă calitatea academică în universită i şi facultă i. c) beneficiarilor învă ământului superior. pentru a-i consolida caracterul aplicativ şi pentru a servi mai bine beneficiarii în func ie de activită ile derulate în universită i şi de cerin ele concrete ale acestora. şefi de catedre şi de departamente. respectiv studen i. universitari. Transparen a informa iilor şi deciziilor va fi asigurată astfel încât publicul să poată urmări modul de dezvoltare a sistemului de asigurare a calită ii în învă ământul superior din România.

88/1993 şi până în prezent. De la începutul aplicării Legii nr. mai ales prin diversificarea programelor de studii. al facultă ilor sau al noilor programe de studii. a fost adoptată Legea nr. respectiv specializări. cu cele centrate pe un câmp disciplinar mai restrâns. Încă la începutul anilor 1990. în măsură diferită.Partea I: Principiile asigurării calită ii în învă ământul superior Schimbările din învă ământul superior din România. Dintre transformările deja produse sau în curs de configurare. • coexisten a universită ilor comprehensive. Spa iul European al Învă ământului Superior prin noi schimbări şi transformări. care rezultă în principal din: • schimbări în profilul institu ional al universită ilor tradi ionale. Asigurarea calită ii academice este unul din obiectivele centrale ale Procesului Bologna. care a desfăşurat activită i sus inute de evaluare. sistemul na ional de învă ământ superior a trecut şi prin alte transformări importante. £ ¨  £   ¦    ¥  ©     ¥  ¥   £  © £ ¨ § ¦ ¥ ¤ £ ¢   ¡   5 . pluridisciplinare. republicată. Ca urmare a acestor diversificări şi multiplicări. 88/1993 privind acreditarea institu iilor de învă ământ superior şi recunoaşterea diplomelor. a fost înfiin at Consiliul Na ional de Evaluare Academică şi Acreditare (CNEAA). iar numărul universită ilor publice. România a devenit membră a „Procesului Bologna” care urmăreşte să configureze. au fost pe cât de multiple şi radicale. a crescut rapid. de acreditare institu ională şi de programe în perioada 1993-2006. ca de altfel din întreaga Europă şi din alte păr i ale lumii. În baza acestei Legi. iar după semnarea în 1999 a Declara iei de la Bologna. de următoarele aspecte: Diversitatea institu iilor de învă ământ superior. până în 2010. au fost înfiin ate în România primele universită i particulare. Realizarea sa este dependentă de coresponden ele care se stabilesc între sensurile calită ii academice şi transformările care au loc în învă ământul superior. pe atât de continue. Metodologia ine seama.

odată cu accentuarea solicitărilor din domeniul predării. Multiplicarea formulelor de programe care asigură o „învă are distribuită”. • dificultă i de recrutare a tinerilor cercetători şi cadre didactice datorită ofertelor salariale necompetitive. Promovarea bunelor practici din universită ile româneşti sau din străinătate pentru creşterea performan elor academice. sub următoarele aspecte: • • organizarea de filiale în teritoriu. Creşterea complexită ii şi a dimensiunii institu iilor de învă ământ superior. cum ar fi: • transformarea universită ilor din institu ii elitiste în institu ii care oferă învă ământ superior de masă. programe de învă ământ la distan ă. înso ită de apari ia unor dificultă i.• existen a unor organiza ii care gestionează programe de studii oferite de universită ile străine în formule diverse. cu frecven ă redusă sau în alte forme de învă ământ aprobate prin lege. influen ând negativ cadrul institu ional al calită ii. • existen a unor disparită i accentuate între atractivitatea diferitelor programe de studii şi implicit între sursele şi nivelurile de finan are din fonduri publice şi extrabugetare. în termenii numărului programelor de studii şi a studen ilor. • neasigurarea omogenită ii institu ionale are repercusiuni asupra profilului institu ional al calită ii. • men inerea şi chiar accentuarea cerin elor privind performan ele în cercetare. Decalajul între cerin ele institu ionale şi mai ales publice pentru un management universitar performant şi unele practici de conducere neadecvate are diverse surse: • armonizarea conducerii centrale cu cea a facultă ilor sau a departamentelor întâmpină dificultă i în alocarea resurselor şi în realizarea obiectivelor. bazate mai mult pe mobilitatea programelor şi a personalului didactic şi mai pu in sau chiar deloc pe deplasarea studen ilor. de tip transna ional sau fără grani e. 6 .

care are la bază un document programatic („Declara ia de la Bologna”. Întrucât astfel de caracteristici şi schimbări influen ează în mod relevant asigurarea calită ii învă ământului superior. profesională a diplomelor româneşti. Iată de ce in continuare sunt precizate principiile de referin ă ale Metodologiei: sistemul şi institu iile de învă ământ superior din România apar in Spa iului European al Învă ământului Superior şi asigură 7    ¤ ¢  £        ¤ ¢ ¤ £ ¤ £ £ ¨ ¦ ¤  ¤ ¥ ¥ ¤   ¨  £ ¤   ¥  ©  ¤ ¥ £  £ ¥  § §   ¥   ¢ ¥  £ ¡   ¡   . Totodata.Participarea în cadrul „spa iului european al învă ământului superior” şi confruntarea cu globalizarea sporesc presiunea for elor competitive pe o „pia ă” tot mai extinsă a învă ământului superior. asigurarea calită ii devine un proces adaptat la specificul institu ional existent şi se instituie ca un mecanism prin care rezultatele sau performan ele academice sunt mereu îmbunătă ite. În conformitate cu legisla ia în vigoare. În această abordare. deci şi a ARACIS. de tradi ia şi patrimoniul cultural al învă ământului superior din ara noastră. după caz. Ea este integral în responsabilitatea fiecărei universită i sau a fiecărui furnizor de programe de educa ie. De aplicarea riguroasă a setului de prevederi stabilite la nivel european depinde includerea agen iilor na ionale pentru asigurarea calită ii. 1999) adoptat de to i miniştrii responsabili de învă ământul superior din ările membre. realizarea şi evaluarea calită ii au o dimensiune externă şi una internă. în Registrul ENQA (European Network for Quality Assurance in Higher Education). Dimensiunea internă a calită ii academice se construieşte în baza legisla iei în vigoare şi în func ie de specificul fiecărei universită i. Dimensiunea externă este instituită de Procesul Bologna. prin pozi ionarea universită ilor din ara noastră în Spa iul European al Învă ământului Superior se asigură încrederea în calitate şi se realizează pe baze superioare şi recunoaşterea academică şi/sau. coresponden ele dintre dinamica sistemului sau institu iilor de învă ământ superior şi abordarea calită ii sunt esen iale. precum şi comunicatele semnate de miniştrii educa iei la întâlnirile de la Praga (2001). Berlin (2003) şi Bergen (2005).

este respectată şi încurajată prin evaluarea externă a calită ii. fără a se neglija influen a bunelor practici şi a structurilor performante în domeniul calită ii academice. În acest sens. : diversitatea institu iilor. : fiecare document de autoevaluare trebuie să prezinte specificul culturii calită ii din institu ia de învă ământ superior şi să se asigure continuitatea îmbunătă irii performan elor. metode sau structuri. în conformitate cu autonomia universitară. ocupă pozi ia centrală de referin ă. conform propriilor op iuni. ponderea cea mai importantă în evaluările ARACIS se acordă mai ales rezultatelor şi performan elor. ¤ ¦ I . : responsabilitatea şi managementul asigurării calită ii sunt de competen a fiecărei universită i acreditate. : rezultatele şi performan ele în învă are şi cercetare pot fi ob inute printr-o varietate de practici.nivele de calitate conforme cu cerin ele acestui spa iu şi competitive pe plan european şi interna ional. a misiunii şi obiectivelor lor. proiectate şi aplicate în mod autonom de fiecare institu ie. rezultatele în învă are şi performan ele în cercetarea universitară. practicile aplicate şi formele de asisten ă tehnică oferite de ARACIS se bazează pe rela ii de cooperare şi încredere mutuală în raporturile cu institu iile de învă ământ superior şi cu al i parteneri. : în asigurarea şi evaluarea calită ii. evaluarea externă se bazează pe demonstrarea de către institu ia de învă ământ superior a rezultatelor şi a performan elor în învă are şi în cercetare şi pe verificarea coresponden ei acestora cu realitatea efectivă 8  ¤ ¥ ¨   ¤ ¢  £           ¤  ¢ © ¤  ¦  ¥ ¦   ¤  ¥ ¨   ¥    ¥     ¨ ¤ ¦  ¥ ¥  © ¨  ¨   ¥  ¢    ¤   ¥   ¤ ¥  £ ¤  ¨ ¥ ¦ ¦    ¤  ¨ ¥     ¨ ¥    ¥    ¢ £       £  ¤ ¤ ¦    ¥ § ¦ ¢   £  ¥   ¤  ¤ ¤   £ ¤   ¤ ¤ ¦ £  ¤ £ ¤  £ ¥ ¤   ¤ ¦  ¨ £   £    ¨  ¥  ¨ ¥ ¤ ¦    ¨  £ ¡ ¡   ¥ : abordarea. considerată ca o componentă a procesului de învă ământ.

conform misiunii acesteia. împreună cu celelalte autorită i responsabile pentru organizarea şi desfăşurarea procesului educa ional.din institu ie. standardelor şi indicatorilor de performan ă ai calită ii. ci şi dezvoltarea calită ii educa iei în noile condi ii europene şi interna ionale. în raport cu standardele asumate. • ridicarea nivelului standardelor de referin ă şi al indicatorilor de performan ă corespunzători. precum şi la îmbunătă irea continuă a calită ii vie ii. Menirea lor este de a promova acea cultură a calită ii care va concura în mod consecvent la realizarea unui învă ământ superior de calitate. Principiile sunt astfel formulate încât să asigure nu numai continuitatea activită ilor şi rezultatelor Consiliului Na ional de Evaluare Academică şi Acreditare (CNEAA) din perioada 1993 – 2006. inclusiv cu verificarea activită ii studen ilor. concomitent cu corelarea acestora cu cerin ele impuse ale calificării prevăzute de Cadrul Na ional al Calificărilor. ARACIS şi institu iile de învă ământ superior. prin: I ¡ ¤ ¥ ¤ £  ¥     ¤  ¥ ¡ ¡   9 . în fiecare institu ie. Aceste principii constituie cadrul de referin ă al activită ii ARACIS şi al prezentei Metodologii. Totodată. care este demn de încrederea publică şi care contribuie la dezvoltarea şi realizarea personală a studen ilor. prin: • evaluarea. cooperează activ pentru: îmbunătă irea continuă a calită ii. afirmat ca un bun public. a culturii şi economiei na ionale într-un cadru european.        ¦ ¥    ¤  £ ¢ Noua abordare în asigurarea calită ii în învă ământul superior se bazează pe autonomia universită ilor în formularea şi realizarea propriilor op iuni privind nivelul calită ii şi managementul de realizare a acestuia.        ¤ ¢ ¤ £      ¥  ¤ ©   : îmbunătă irea continuă a calită ii şi a managementului institu ional al acesteia reprezintă obiectivul principal al evaluării externe. revizuirea şi perfec ionarea criteriilor. asumarea cât mai deplină a capacită ii de răspundere publică.

situate peste nivelul minim. promovarea realizărilor şi corectarea rapidă a neajunsurilor. în primul rând ale studen ilor şi ale angajatorilor. prin: • • • identificarea onestă şi riguroasă a realizărilor şi neajunsurilor. În asigurarea calită ii. informarea corectă a publicului cu privire la rezultatele reale ob inute şi la inten iile de îmbunătă ire. planificarea strategiilor de schimbare şi îmbunătă ire.• realizarea unor niveluri de calitate care corespund aşteptărilor beneficiarilor. dobândind dreptul de a desfăşura procesul de învă ământ şi de a organiza admiterea la studii. clară şi coerentă cu publicul beneficiar. Acreditarea este acel proces de asigurare şi îmbunătă ire a calită ii academice prin care o organiza ie furnizoare de educa ie este mai întâi autorizată să func ioneze provizoriu ca institu ie de învă ământ superior. Obiectivul central al activită ilor ARACIS constă în asigurarea şi îmbunătă irea calită ii. Ceea ce diferă este nivelul lor de realizare. masterat şi doctorat. În vederea autorizării şi acreditării se ia ca bază nivelul minim de realizare a indicatorilor de performan ă. • • • afirmarea învă ământului superior ca bun public. după caz. promovarea modalită ilor de încurajare a autoevaluării şi. examene de absolvire. licen ă. standardele de referin ă pot atinge niveluri optimale institu ional. acolo unde este cazul. dobândind dreptul să emită diplome. comunicarea consistentă. Prin acreditare. şi apoi acreditată şi recunoscută ca făcând parte din sistemul na ional de învă ământ superior. să organizeze. considerarea rezultatelor efective ca referin e ale evaluării. ARACIS urmăreşte: ¤ £ ¤   £ £ ¢ ¤  £        ¤ ¢ ¤ £ ¤ £  ¡  ¦ ¤   ¡   10 . standardele de referin ă şi indicatorii de performan ă sunt comuni atât pentru asigurarea calită ii în institu iile deja acreditate cât şi pentru acreditarea institu iilor nou înfiin ate. Standardele. certificate şi alte acte de studii recunoscute na ional.

• să asigure comunită ile universitare. voluntară şi proactivă a institu iei pentru realizarea anumitor performan e demonstrabile prin rezultate efective. În asigurarea calită ii educa iei sunt avute în vedere trei domenii fundamentale de organizare şi func ionare a unei organiza ii care doreşte să devină sau este deja institu ie de învă ământ superior. • să promoveze angajarea institu iei în direc ia creşterii continue a calită ii academice afirmată prin rezultate în învă are şi cercetare. pe această bază. Criteriile. monitorizarea şi compararea calită ii academice precum şi cu Autoritatea Na ională pentru Calificările din Învă ământul Superior. Rolul evaluatorului extern. ci şi pe angajarea deliberată. standardele şi indicatorii de performan ă sunt astfel formula i încât accentul să nu fie pus numai pe conformarea unei organiza ii la un set predeterminat sau predefinit de condi ii cantitative şi calitative. este de a lua act şi a evalua capacitatea managerială şi educa ională a furnizorului de educa ie. • să consacre institu ional standardele pentru un management şi o cultură a calită ii şi să demonstreze prin probe şi documente relevante starea acestora. respectiv al ARACIS. • să sus ină şi să încurajeze institu ia să se autoevalueze şi să coopereze în evaluarea ei externă pentru asigurarea şi creşterea calită ii. • să coopereze cu institu iile de învă ământ superior în realizarea. beneficiarii şi publicul în general că institu ia acreditată demonstrează că satisface standardele minime de calitate ale unei institu ii de învă ământ superior. pentru ca. să poată ajunge în situa ia de a constata şi apoi a        ¤ ¢   £  £  ¡  ¦ ¤    ¥ © ¨     ¡   11 . • să nu accepte programe de studii ale furnizorilor de educa ie care nu îndeplinesc standardele minime de calitate academică.

valida sau a invalida documentat şi public func ionarea. Domeniile de asigurare a calită ii. precum şi resursele umane pe care se poate baza pentru a realiza misiunea şi obiectivele propuse asumate. o serviciile studen eşti oferite. învă are şi cercetare în termeni de con inut. Seturile de criterii de evaluare care corespund eficacită ii educa ionale vizează: a) proiectarea obiectivelor şi rezultatelor : o formularea clară şi uşor de în eles. are baza materială şi resursele financiare necesare unei func ionări stabile pe termen scurt şi mediu. o organizarea fluxurilor de predare. o recrutarea şi dezvoltarea adecvată a personalului didactic. : institu ia dispune de o organizare coerentă şi se referă la organizarea proceselor de predare. învă are şi examinare a studen ilor. astfel încât să ob ină acele rezultate în învă are sau în cercetare pe care şi le-a propus prin misiunea sa. o asocierea riguroasă cu proceduri adecvate de evaluare internă a gradului de realizare. selec ie a studen ilor şi a personalului didactic şi de cercetare. b) organizarea cadrului de realizare a învă ării. 75/2005 la art. criterii şi tehnici de evaluare a studen ilor. legate de activitatea financiară a organiza iei. o adecvare la calificările universitare vizate (licen ă într-un domeniu sau specializare. inclusiv activită ile ¡ 1. metode şi tehnici. resurse. prin: o planuri. ¦ 2. metode de predare. care trebuie să fie clar formulată. 12 . programe de învă ământ. master sau doctorat) şi diferen iate pe discipline şi/sau programe de studiu. o resursele şi facilită ile de învă are disponibilizate. sunt următoarele:     ¤ ¤ ¥ ¥ ¨ ¨      ¤   ¢   ¦ £ ¥  ¤ ¤   ¤ ¤     ¢ ¢ ¤ ¤ ¢   ¤ § de un sistem adecvat de conducere şi administrare. 10. stabilite de OUG nr. extracurriculare.

pe baza avizului ARACIS (Art. structurate pe cele trei domenii. acreditarea institu iilor de învă ământ superior se face prin lege. 13   ¤ ¢   £       £ ¤ ¢  £  ¤  ¨ ¥ ¢  ¥ © £  ¡ § ¤ ¥ ¤  ¤  ¤   ¢  ¥ ¡ ¤ ¡ ¡ £ ¢ ¡ ¡   : este o institu ie de învă ământ sau altă . alin. iar pe de alta. Conducătorul institu iei de învă ământ superior. 35. inând cont de profilul său specific şi de misiunea şi obiectivele pentru care a optat. orice institu ie de învă ământ superior este invitată să ajungă la stadiul în care dispune de mijloacele şi informa iile care sunt structurate pe cele trei domenii. În conformitate cu legea. alin. este responsabil de elaborarea şi realizarea strategiilor privind calitatea. organiza ia furnizoare de educa ie se supune procedurii de evaluare. promovată de Guvern.se centrează pe acele strategii. (4) lit. structuri. potrivit statutului. lit. Cele trei domenii sunt complementare. sau. a) şi b) şi Art. pentru autorizarea func ionării provizorii sau pentru acreditarea programelor de studii sau/şi a sa ca organiza ie furnizoare de educa ie. iar utilizarea lor este obligatorie. în concentrarea asupra modului în care institu ia gestionează asigurarea calită ii tuturor activită ilor sale. care. în conformitate cu prevederile legale.  ¡ ¨  ¨ ¥  © £ ¢ În această sec iune sunt precizate semnifica iile asociate principalilor termeni folosi i pentru aplicarea prezentei Metodologii.g) din OUG 75/2005). persoană juridică. Importan a acestui domeniu constă. tehnici şi opera ii prin care institu ia demonstrează că îşi evaluează performan ele de asigurare şi îmbunătă ire a calită ii educa iei şi dispune de sisteme de informa ii care demonstrează rezultatele ob inute în învă are şi cercetare. Pot desfăşura activită i de învă ământ superior şi pot utiliza denumirile de universitate sau altele similare numai institu iile de învă ământ superior autorizate să func ioneze provizoriu ori acreditate (Art. În acest sens. desfăşoară activită i de învă ământ superior pe bază de programe de studii legal aprobate.31. pentru evaluarea externă a asigurării calită ii. la ini iativa Ministerului Educa iei şi Cercetării. după caz. pe de o parte. de a face publice informa iile şi datele care probează un anumit nivel al calită ii. prin Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calită ii din institu ie. 29. (1) din OUG 75/2005).

pe baza 14 rezultatelor   £ ¨ ¢   ¨ £    £ ¦    ¥ £ ¨     ¢ ¦ ¥  £ § ¤ ¤   £ £ ¤ ¤ ©  ¢   ¤ £ £ £ ¨ ¡  £ ¨  ¢ £ ¤ ¤ ¡ a programelor de studii sau/şi institu ională . repartizate succesiv pe ani de studii şi cu ponderi exprimate în credite de studiu de tipul ECTS. master.un program de studii/specializare constă în totalitatea activită ilor de proiectare. învă ământ la distan ă etc. învă ării şi cercetării dintr-un domeniu care conduce la ob inerea unei calificări universitare. este prima etapă a procedurii de acreditare şi reprezintă rezultatul evaluării externe de către ARACIS pe baza raportului de autoevaluare propus de solicitant. (b) programe sau fişe ale disciplinelor în care sunt formulate: tematica predării şi învă ării şi practicile asociate predării. (d) sistemul de asigurare a calită ii academice a activită ilor de realizare a programului de studii. dacă organiza ia furnizoare de educa ie a ini iat cel pu in trei programe de studiu care au fost propuse şi avizate favorabil să func ioneze provizoriu de către ARACIS şi Ministerul Educa iei şi Cercetării. organizare. conducere şi realizare efectivă a predării. Acreditarea se propune şi se acordă. Autoriza ia de func ionare provizorie a unei institu ii de învă ământ superior se poate acorda. ini iatorul fiind Ministerul Educa iei şi Cercetării. conform cu diviziunea academică a cunoaşterii şi cu diviziunea profesională a muncii.. cu frecven ă redusă. cu cel pu in 6 luni înainte de începerea unui nou an universitar. seral. admiterea într-un program de studii. Autoriza ia de func ionare provizorie a unui program de studii se acordă. prin hotărâre a Guvernului. în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la transmiterea acestuia. este acea modalitate de asigurare a calită ii prin care se certifică respectarea standardelor pentru func ionarea organiza iei furnizoare de educa ie şi a programelor de studii. (c) domeniul de specializare a cunoaşterii. prin Hotărâre a Guvernului. învă ării şi evaluării. (c) organizarea studen ilor şi a personalului didactic în perioada de realizare a programului de studii. doctorat. (b) forma de învă ământ: la zi. Un program de studii se concretizează prin: (a) planul de învă ământ care include toate disciplinele care contribuie la ob inerea unei calificări universitare. Autoriza ia de func ionare provizorie este actul care conferă institu iei de învă ământ superior sau organiza iei furnizoare de educa ie dreptul de a desfăşura procesul de învă ământ şi de a organiza. după caz. Programele de studii se diferen iază în func ie de: (a) nivelul calificării universitare: licen ă. pe baza avizului favorabil al ARACIS şi al Ministerului Educa iei şi Cercetării.

şi de a organiza examenele prin care se finalizează programul de studii universitare de licen ă. indiferent de denumire: universitate. academie de studii. domeniilor şi criteriilor de asigurare a calită ii educa iei. masterat şi/sau doctorat. la ini iativa Ministerului Educa iei şi Cercetării. Proiectul Legii de acreditare a unei institu ii de învă ământ superior poate fi ini iat de către Ministerul Educa iei şi Cercetării numai dacă institu ia are cel pu in trei programe de studii acreditate. ca recunoaştere a calită ii academice a unei institu ii de învă ământ superior sau a unei organiza ii furnizoare de educa ie care a fost autorizată să func ioneze provizoriu şi care îndeplineşte cerin ele minime ale standardelor şi indicatorilor de performan ă privind calitatea educa iei. Acreditarea unei institu ii de învă ământ superior. se face prin Lege. Standardele de referin ă sunt acele standarde care definesc un nivel optimal de realizare a unei activită i de către o organiza ie furnizoare de educa ie. pe baza avizului ARACIS. Standardele corespund. Institu iile de învă ământ superior acreditate sunt integrate în sistemul de învă ământ na ional şi au dreptul de a elibera diplome. iar indicatorii de performan ă măsoară gradul de realizare a unei activită i prin raportare la standarde. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enun şi se concretizează într-un set de indicatori de performan ă. descriu cerin ele de calitate ale activită ilor unei organiza ii furnizoare de educa ie care solicită să fie autorizată să func ioneze provizoriu. şcoală sau organiza ie furnizoare de educa ie. în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la transmiterea acestuia. institut. pe baza bunelor 15   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £   £ ¨  ¤ ¢  £ ¥   £   ¥  £ § £ £  £ £ ¤ £ ¥ ¤  ¦ ¥  £ £ ¤ £ ¥ ¤  ¢ .procesului de evaluare externă efectuată de către ARACIS. pe baza avizului ARACIS. recunoscute de Ministerul Educa iei şi Cercetării. ale unei institu ii de învă ământ superior acreditate care solicită autorizarea de func ionare provizorie/acreditarea unui nou program de studii sau ale unei institu ii de învă ământ superior acreditate care solicită evaluarea externă a stării calită ii educa iei oferite. certificate şi alte acte de studii. Standardele sunt diferen iate pe criterii şi domenii. în mod diferen iat. promovată de Guvern. Standardele sunt formulate în termeni de reguli sau rezultate si definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activită i în educa ie. Acreditarea unui program de studii se face prin Hotărâre de Guvern ini iată de Ministerul Educa iei şi Cercetării.

Acestea sunt considerate unită i distincte şi se supun separat procedurii de evaluare academică şi acreditare. Totodată. Indicatorul de performan ă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activită i desfăşurate de o organiza ie furnizoare de educa ie prin raportare la un standard. indiferent de forma de învă ământ pe care o practică (zi. nivelul standardelor de referin ă variază de la un domeniu de licen ă la altul şi de la un tip de institu ie de învă ământ superior la alta. acreditarea unui program de studii sau acreditarea institu ională se realizează pe baza nivelului minim al tuturor standardelor şi indicatorilor de performan ă nu numai exhaustiv. Standardele de referin ă sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei institu ii. pe care institu ia şi le propune şi îşi asumă obliga ia să le realizeze în concordan ă cu strategia sa de asigurare a calită ii. Op iunea pentru un nivel al standardului de referin ă se face prin raportare la un standard. Filialele institu iilor de învă ământ superior. institu iile să-şi formuleze standarde de referin ă la niveluri cât mai înalte şi competitive na ional şi european. Nerealizarea nivelului minim al unui indicator de performan ă atrage după sine amânarea autorizării sau acreditării. Acestea trebuie în elese ca standarde de referin ă proprii.practici existente la nivel na ional. cu frecven ă redusă. Indicatorii de performan ă identifică acele rezultate care variază de la un nivel minim acceptabil până la un nivel maxim identificabil. trebuie să respecte aceleaşi standarde de calitate. sunt op ionale şi diferen iază calitatea din institu ii în mod ierarhic progresiv. Autorizarea func ionării provizorii. sunt op ionale şi se situează peste nivelul minimal. specializărilor. Evaluarea academică periodică se realizează concomitent pentru toate structurile de învă ământ superior autorizate să func ioneze provizoriu sau acreditate. Nivelul minim al indicatorilor de performan ă corespunde cerin elor unui standard. la distan ă) sau de localizarea geografică. iar în cadrul acestuia prin raportare la niveluri op ionale ale indicatorilor de performan ă. in timp. 16 . european sau mondial. Standardele de referin ă pot varia de la o institu ie la alta şi există posibilitatea ca. Nivelurile maxime corespund standardelor de referin ă. Formularea standardelor de referin ă este de competen a institu iei pe baza informa iilor oferite de ARACIS cu privire la varia ia europeană a standardelor şi indicatorilor de performan ă. ale facultă ilor.

Coresponden a şi rela iile ierarhice între domenii.Partea a II-a: Criterii. standarde şi indicatori de performan ă pentru asigurarea calită ii şi acreditare Criteriile. standarde şi indicatori de performan ă. Acestea sunt utilizate de institu iile de învă ământ superior şi de ARACIS. criterii. în vederea acreditării şi a dezvoltării unei culturi a calită ii. £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥   £ Setul de coresponden e între structura şi activită ile unei organiza ii care inten ionează să devină sau este deja institu ie de învă ământ superior şi principalele cerin e care corespund standardelor. standarde şi indicatori de performan ă sunt prevăzute în Schema 1. (b) oferă cadrul de construc ie a bazelor de date şi informa ii pe care institu iile le pot utiliza pentru monitorizarea internă şi demonstrarea externă a stării asigurării calită ii academice. după cum urmează: (a) reprezintă baza de referin ă pentru managementul calită ii din institu iile de învă ământ superior. standardele şi indicatorii de performan ă sunt aplicate în asigurarea calită ii şi în acreditare. 17 £ £ ¤ £ ¥ ¤  ¦ ¥   £   £ ¢ ¥   ¥ © ¨ £ £  ¥     ¤  £  £  ¥ £ ¥  ¨  ¥  ¦ ¤ £ © ¨ £ ¨ ¡ § £   ¡    . (c) sunt utilizate de către ARACIS în procesul de evaluare şi asigurare externă a calită ii. standardelor de referin ă şi indicatorilor de performan ă este determinat de rela iile dintre criterii.

a oferi baza evaluării externe. Managementul calită ii Standarde Standarde . 18 . Rolul standardelor este de: a orienta institu iile în autoevaluarea calită ii cu scopul de a-şi aprecia propriile rezultate şi performan e în mod independent precum şi pentru a identifica domeniile în care să corecteze sau să-şi îmbunătă ească performan ele. a oferi un cadru pentru elaborarea rapoartelor institu ionale de autoevaluare. Capacitate institu ională B.definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activită i în educa ie Standarde de referin ă – definesc un nivel optimal de realizare a unei activită i de către o organiza ie furnizoare de educa ie Indicatori de performan ă Criteriile se referă la fiecare dintre cele trei domenii stabilite prin lege şi reprezintă aspectele fundamentale de organizare şi func ionare a unei organiza ii furnizoare de educa ie. Fiecărui criteriu îi corespunde un set de standarde. Rela iile ierarhice între domenii.Schema 1. Eficacitate educa ională Criterii în domeniile indicate C. a institui un cadru comun de referin ă pentru asigurarea calită ii şi pentru acreditare. standarde şi indicatori Domenii pentru asigurarea calită ii educa iei A. criterii.

o pozi ie specifică de pe spa iul varia ional care corespunde unui indicator. ARACIS va oferi informa ii privind varia ia na ională. pe o perioadă din planul strategic institu ional sau conform unor alte op iuni. Valorile indicatorilor de performan ă pentru standardele de referin ă variază institu ional. pentru a orienta institu iile să-şi definească propriile standarde de referin ă. pentru o perioadă de timp determinată. inând cont şi de baza informativă şi de consultan ă oferită pe baza de contract.Valorile indicatorilor de performan ă ai unui standard variază de la nivelul minim acceptabil. Standardul este astfel definit încât. Nivelul minim al indicatorului corespunde condi iilor pentru conferirea statutului de autorizare de func ionare provizorie sau de acreditare. Toate institu iile de învă ământ superior îşi vor stabili. până la un nivel de referin ă pe care fiecare institu ie îl adoptă în mod independent. europeană şi globală a standardelor şi a valorilor indicatorilor de performan ă ai acestora. respectiv de acreditare sau se men ine acest statut. In completarea Metodologiei. de exemplu un ciclu de mandat al conducerii alese – 4 ani. în func ie de care se conferă statutul de autorizare. de către ARACIS. pe baza informa iilor corespunzătoare standardelor şi indicatorilor de performan ă. 19 . ). Prin valorile superioare institu iile de învă ământ superior se pot diferen ia din punctul de vedere al calită ii. Metodologia precizează ca obligatorii şi exhaustive standardele şi nivelele minime ale indicatorilor de performan ă asocia i. prin indicatorii săi de performan ă. Varia ia de la minim la maxim este specificată pe baza experien elor din domeniu ale mai multor universită i din ară şi din Spa iul European al Învă ământului Superior. Institu iile urmează să elaboreze şi să-şi adopte propriile standarde de referin ă. Standardele şi/sau valorile de referin ă din Metodologie au caracter de recomandare. Ref2 . Evaluarea calită ii într-o institu ie se face în cele trei domenii precizate prin lege. să corespundă nivelului minim acceptabil. Pentru aplicarea standardului. acestuia i se asociază un set de indicatori de performan ă. inclusiv pe baza comparării sale cu alte institu ii similare din ară sau din străinătate. Un indicator este menit să identifice acele rezultate care variază de la un nivel minim acceptabil (Min) până la un nivel maxim identificabil (Ref1.etc.

Domeniile. pentru care institu ia poate opta sau poate să-şi stabilească un nivel superior acestuia prin propriile standarde de referin ă.1. Universitatea îşi sus ine activită ile de realizare a obiectivelor fixate printr-o structură institu ională.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP. criteriile. în concordan ă cu valorile libertă ii academice şi ale integrită ii etice.1. Standarde (S) şi indicatori de performan ă (IP)  ¢  © £ ¤ ¢ ¤  ¤   £ ¡  ¥   £ Institu ia formulează propria misiune şi stabileşte obiectivele pe care le urmăreşte în concordan ă cu un set de valori de referin ă.1. iar fiecărui standard îi corespund indicatori specifici de performan ă.1 – Structurile institu ionale. care produce şi transmite cunoaşterea. administrative şi manageriale Universitatea îşi formulează misiunea şi obiectivele în concordan ă cu un set de valori de referin ă. administrativă şi managerială corespunzătoare.) recomandat. Cerin ele sau valorile unui indicator de performan ă variază de la nivelul minim (Min) obligatoriu la un nivel de referin ă (Ref. Institu ia are o Cartă Universitară ale cărei prevederi sunt concordante cu 20   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥   ¥   £ ¢ £  ¤ ¤ £ ¨ ¥ ¥ ¤  ¦ ¥ ¥     £ ¦      £ ¢   ¡ ¥     ¡ ¥ ¤ ¡ ¢ © ¨   I   ¡   .A. astfel încât să se individualizeze în sistemul de învă ământ superior şi să se afirme ca o institu ie autonomă. Fiecare din cele trei domenii privind asigurarea calită ii este asociat cu un set de standarde. Institu ia poate dovedi că respectă şi apără libertatea academică a personalului şi studen ilor şi func ionează în condi ii de autonomie universitară şi de responsabilitate şi răspundere publică pentru educa ia oferită şi resursele utilizate în acest scop. standardele şi indicatorii de performan ă aplica i în asigurarea calită ii şi în acreditare sunt prezenta i în continuare. Domeniul A : Capacitatea institu ională Criteriul A. Misiune şi obiective Min: Institu ia este înfiin ată şi func ionează conform legii.

A. dezbătut în Senat. Anual se publică un raport de audit academic. ale predării. examinării şi cercetării. ale integrită ii academice.A. Ref. 21 .1.legisla ia na ională şi cu principiile Spa iului European al Învă ământului Superior şi sunt cunoscute de membrii comunită ii universitare. Ref 1: Prin formulare şi mod de realizare.1. Misiunea şi obiectivele asumate de institu ie o individualizează în sistemul na ional de învă ământ superior prin claritate. Integritate academică Min: Institu ia are un cod al eticii şi integrită ii academice prin care apără valorile libertă ii academice. Răspundere şi responsabilitate publică Min: Institu ia dispune de practici de auditare internă cu privire la principalele domenii ale activită ii universitare pentru a se asigura că angajamentele pe care şi le-a asumat sunt respectate riguros. dar controlează şi poate face dovada aplicării lor. Ref. şi se elaborează un plan de ameliorare. 1: Institu ia nu numai că are un astfel de cod şi practici asociate. misiunea şi obiectivele institu iei o individualizează în Spa iul European al Învă ământului Superior. predare sau examinare. autonomiei universitare şi integrită ii etice şi dispune de practici şi mecanisme clare pentru aplicarea codului. Rezultatele acestui control sunt făcute publice. cercetare.3. distinc ie şi specificitate.2. IP. IP. 1: Auditarea internă se realizează efectiv. la nivel de institu ie şi de compartimente şi priveşte domeniile financiar-contabil.1.1. în condi ii de transparen a publică. cu privire la activită ile de conducere. periodic şi pe o bază reglementată intern.

este actualizat anual sau în func ie de evolu ia şi contextul învă ământului superior şi este urmărit consecvent în realizare şi în evaluarea performan elor conducerii şi administra iei.A. adaptată misiunii şi obiectivelor asumate. Management strategic Min: Institu ia are un plan strategic cu un orizont de cel pu in patru ani şi planuri opera ionale anuale care sunt cunoscute de membrii comunită ii universitare şi sunt aplicate conform unor practici şi mecanisme de urmărire riguroasă.1. nediscriminatoriu şi nu limitează dreptul studen ilor de a reprezenta şi de a fi reprezenta i. Mecanismul de alegere a reprezentan ilor studen ilor în consilii. IP. IP.A.2. Administra ie eficace Min: Universitatea dispune de o administra ie care respectă reglementările legale în vigoare. Ref.3.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP.Institu ia are un sistem de conducere universitară coerent. de tip Internet şi Intranet.1. integrat şi transparent şi care se bazează pe o administra ie eficace şi eficientă. mediu şi scurt. numărului şi calificării personalului şi func ionează riguros prin serviciile oferite comunită ii universitare.2. 22   ¤ £  ¦  ¥  © £ ¤  £ £ ¢  £ ¥ ¨ ¡ ¡   ¡   ¡ ¤ ¡ ¢ I .2.1. Ref. Sistemul de conducere Min: Institu ia are un sistem de conducere şi un regulament de func ionare internă care respectă reglementările legale în vigoare. 1: Planul strategic este elaborat pe termen lung. inclusiv studen ii. senate şi alte structuri este clar descris în Carta Universitară şi în regulamentele interne.2. care implică membrii comunită ii universitare. Acesta este democratic şi transparent.1. este eficace în privin a organizării. şi răspund intereselor publice. 1: Sistemul de conducere şi regulamentul de func ionare internă utilizează şi sisteme informa ionale şi de comunicare.A.

2. de siguran ă şi igienico-sanitare în vigoare. laboratoare didactice şi centre de cercetare. 1: Pe lângă spa iile existente. universitatea dispune de planuri de dezvoltare şi de planuri de investi ii realiste.2. 2: Nivelul de informatizare al administra iei să fie compatibil cu cel din spa iul european. Dotare Min: Sălile de predare/seminarizare dispun de echipamente tehnice de învă are.Baza materială  ¤ ¢ ¨  ¤ £ ¤  ¢ ¥ ¤ ¥  § ¦ £  ¦ £ Universitatea dispune de acel patrimoniu care contribuie în mod eficace la realizarea misiunii şi obiectivelor fixate. numărul total de studen i. Indicatorul se referă şi la spa iul de căminizare şi la alte spa ii oferite studen ilor pentru activită i sociale. 1: Universitatea dispune de o administra ie eficace şi riguroasă şi are mecanisme de control şi de dezvoltare continuă a performan elor administra iei. Ref.A. Spa ii de învă ământ. prin săli de predare. starea tehnică. Criteriul A.1.Ref. obiectivele activită ilor de cercetare. predare şi comunicare care facilitează activitatea cadrului didactic şi receptivitatea fiecărui student. IP. Calitatea acestora este evaluată în func ie de suprafa ă. dependente de veniturile previzionate. volum.1. laboratoarele 23 ¥ £ ¤  ¨ £ ¥   ¥ ¨ ©  £  ¤ ¡ ¡   ¡   ¡ ¤ ¡ ¢ I .   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP. diferen iate pe domenii. universitatea asigură spa ii de învă ământ şi cercetare care corespund specificului său. Ref. în concordan ă cu normele tehnice. respectiv.2 . cercetare şi pentru alte activită i Min: Respectând diferen ele dintre formele de învă ământ (la zi. programe de studii şi institu ional prin raportare la normele men ionate. seral.1. culturale sau sportive. cu frecven ă redusă şi la distan ă) şi.2. numărul de personal didactic şi de cercetare.A.

pe care le alocă pentru a realiza în mod adecvat misiunea şi obiectivele pe care şi le-a fixat. Ref 2: Propor ia resurselor proprii ale institu iei în fondul de burse este de minim 20%.2. de surse diversificate de finan are şi de rigoare în planificarea şi definirea politicilor de investi ii şi de gestiune financiară.1. Ref. IP. IP.1. pe care îl aplică în mod consecvent. universitatea dispune de rezerve financiare consistente.de cercetare dispun de echipamente şi mijloace de func ionare corespunzătoare exigen elor minime.3. Sistemul de acordare a burselor şi altor forme de sprijin material pentru studen i Min: Institu ia are un Regulament de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studen i.2. Bursele sunt acordate din aloca ii de la bugetul de stat şi din resurse proprii. 1: Dotarea sălilor de curs/seminar şi a laboratoarelor didactice şi de cercetare corespunde stadiului actual de dezvoltare a cunoaşterii ştiin ifice şi este comparabilă cu cea din universită ile dezvoltate din Europa şi cu bunele practici interna ionale. 24 .A. precum şi de politici financiare pe termen scurt şi mediu. Institu ia dispune de un buget anual realist şi de un buget pe trei/patru ani. pe termen scurt (anual) şi în perspectivă (pentru minimum trei/patru ani succesivi). Resurse financiare Min: Institu ia demonstrează că dispune de surse de finan are şi de resurse financiare suficiente. 1: Pe lângă asigurarea necesarului curent.4. Ref.A. cu referire la sustenabilitatea financiară. Ref 1: Propor ia resurselor proprii ale institu iei în fondul de burse este de minim 10%.

1.B.1. Marketingul universitar promovează informa ii reale şi corecte.1. Practici de admitere Min: Admiterea într-un ciclu de studii universitare se face numai pe baza diplomei de studii precedente. indicând posibilită i de verificare şi confirmare. anun ată public cu cel pu in 6 luni înainte de aplicare. în care rezultatele la examenul de admitere de in o pondere mai mare. învă are şi cercetare şi rezultatele ob inute. Ref. inând cont de ordinea ierarhică a mediilor de absolvire. 1: Admiterea la studii se bazează pe un set de criterii combinate. respectând principiul egalită ii şanselor tuturor candida ilor.1.1.2. Admiterea se bazează exclusiv pe competen ele academice ale candidatului şi nu aplică nici un fel de criterii discriminatorii. IP. IP. în termenii rezultatelor de învă are. Acest domeniu de evaluare a calită ii academice vizează procesele de predare.B. ¤ ¡   ¡   ¡   ¡ ¢ 25 .1 – Con inutul programelor de studiu £ ¨    ¥ £   ¦ ¤ £   © £ Institu ia formulează propria politică de recrutare şi admitere a studen ilor şi o aplică în mod transparent şi riguros. în vederea stabilirii nivelului eficacită ii educa ionale. prin raportare la performan ele de dezvoltare şi transfer ale cunoaşterii şi tehnologiei. fără nici o discriminare. şi activită ile de cercetare. Principii ale politicii de admitere la programele de studiu oferite de institu ie Min: Institu ia aplică o politică transparentă a recrutării şi admiterii studen ilor. Standarde (S) şi indicatori de performan ă (IP) Criteriul B.Domeniul B : Eficacitate educa ională Universitatea organizează activită ile de predare.

ca examen sumativ care certifică asimilarea competen elor cognitive şi profesionale care corespund calificării universitare.1. Numărul de credite ECTS este alocat fiecărei discipline conform “Ghidului de utilizare al ECTS”. tehnice sau profesionale şi afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplină. Structura programelor de studiu Min: Fiecare program de studiu/specializare din cadrul universită ii se bazează pe coresponden a dintre rezultatele în învă are. dar realizarea programelor de studiu se face la nivel de universitate prin cooperare inter-facultă i şi prin facilitarea mobilită ii studen ilor în interiorul universită ii cu ajutorul transferului şi acumulării de credite de studiu. inând cont de rezultatele planificate. programele tematice sau fişele disciplinelor incluse în planul de învă ământ. planul de învă ământ cu ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studiu ECTS şi cu disciplinele ordonate succesiv în timpul de şcolarizare. Un program de studiu este prezentat sub forma unui pachet de documente care include: obiectivele generale şi specifice ale programului. Structura programelor de studiu este flexibilă şi permite fiecărui student să-şi aleagă un traseu propriu de învă are potrivit cu aptitudinile şi interesele sale.B. Cel pu in 30% din totalul de 26   £   ¦ £ £ ¨  © ¤ £ ¡ ¨ £  ¤ £ ¤  ¥ ¢ £   £ ¤ £   ¢  £  ¢   ¡   ¡   ¡ ¢ I . respectiv rezultatele în învă are exprimate în forma competen elor cognitive.1. modul de organizare şi con inuturile examenului de finalizare a studiilor. 1: Fiecare program de studiu este prezentat conform pachetului standard men ionat.2. modul de examinare şi evaluare la fiecare disciplină. respectiv cercetare în cazul masteratului sau doctoratului.Programele de studiu sunt detaliat formulate în func ie de rezultatele aşteptate prin învă are şi care corespund unei calificări universitare. Ref. şi calificarea universitară.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP.

Diferen iere în realizarea programelor de studiu Min: Programele de studiu sunt unitare ca structură.1.2.credite cumulate la sfârşitul programelor de studiu de către un student provine de la discipline liber alese.3. dar se diferen iază în realizare în func ie de mijloacele utilizate în forma de învă ământ. IP. la seral. Ref. rezultate din cercetarea ştiin ifică.2. Institu ia dispune de mecanisme pentru analiza colegială anuală a activită ii cunoaşterii transmise şi asimilate de studen i şi pentru analiza schimbărilor care se produc în profilurile calificărilor şi în impactul acestora asupra organizării programului de studiu. inclusiv cea proprie. este monitorizată şi fundamentată prin structuri interne specializate de tip „centru de analiză şi dezvoltare pedagogică” în care se dezvoltă tehnologii pedagogice novatoare şi eficiente. Ref.2.B.1. Relevan a programelor de studiu Min: Relevan a cognitivă şi profesională a programelor de studiu este definită în func ie de ritmul dezvoltării cunoaşterii şi tehnologiei din domeniu şi de cerin ele pie ei muncii şi ale calificărilor. 1: Programele de studiu sunt revizuite periodic pe baza analizelor colegiale împreună cu studen i. IP. Ref. 27 . indiferent de forma de învă ământ (la zi. Pentru învă ământul cu frecven ă redusă şi pentru cel la distan ă indicatorul se diferen iază în mod corespunzător. cu frecven ă redusă şi la distan ă).B. 1: Realizarea programelor de studiu. cu absolven i şi cu reprezentan i ai angajatorilor. 2: Con inutul programelor de studii se reînnoieşte permanent prin introducerea cunoştin elor noi. în func ie de forma de învă ământ.

1. Min: Cel pu in 20%* dintre absolven ii ultimelor două promo ii ale studiilor universitare de licen ă sunt admişi la studii universitare de masterat.1. să continue studiile universitare în ciclul următor şi să înve e permanent. să dezvolte o afacere proprie.   ¥   ¤ ¨ £ ¤   ¦ £   ¥    £  ¢  §    ¤  ¢ ¥ ¤ ¤ £ © £ ¤ ¨ ¢  § £ §  £ ¨   ¤ £ ¡  £   ¨    ¤ ¡ ¢    ¡ £ IP. medicină dentară şi farmacie se aplică indicatori specializa i.2 – Rezultatele învă ării Cunoştin ele.1: Mai mult de 70% din absolven i sunt angaja i în termen de doi ani de la data absolvirii la nivelul calificării universitare. indiferent de domeniu* * Procentul va creşte. competen ele şi abilită ile dobândite sunt suficiente pentru a permite absolven ilor să se angajeze pe pia a muncii.B.1: Cel pu in 50% dintre absolven ii ultimelor două promo ii sunt admişi la studii universitare de masterat. indiferent de domeniu** 28 . Ref. cu luarea în considerare a pregătirii prin reziden iat.2 Valorificarea calificării prin continuarea studiilor universitare Legii nr.2. odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Ref.1 Valorificarea prin capacitatea de a se angaja pe pia a muncii IP.B.Criteriul B. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.   ¡ ¥ ¢ I Min: Cel pu in 50% dintre absolven i sunt angaja i în termen de doi ani de la data absolvirii la nivelul calificării universitare.2. inclusiv din punctul de vedere al sus inerii financiare a ciclului II –masterat ** Pentru profesiile reglementate din domeniile medicină. pe domenii.

Rela ia dintre student şi profesor este una de parteneriat. resurse în format electronic şi dialog cu studen ii). experimente demonstrative) şi procesul de predare este orientat după ritmul şi modul de învă are al studen ilor. şi materiale auxiliare. plasament şi internship şi cu implicarea studen ilor in proiecte de cercetare. Programele de studii sunt integrate cu stagii de practică. si competen e de consiliere.3 Nivelul de satisfac ie al studen ilor în raport cu dezvoltarea profesională şi personală asigurată de universitate. implementare si evaluare a unor tehnici noi de învă are eficace.IP B2. Cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. incluzând aici noile aplica ii ale calculatoarelor si ale tehnologiei informa iei. Cadrele didactice asociază studen ii la activitatea de predare (prin întrebări din sală. dezvoltare. de la tablă la flipchart şi videoproiector.1. Strategia de predare are în vedere şi nevoile studen ilor cu dizabilită i 29 . Ref 1: Cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar şi/sau se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predării. e-mail. pagina personală de web pentru tematică. IP B2.1. Acestea au. în care fiecare îşi asuma responsabilitatea atingerii rezultatelor învă ării. cu mai pu in accent asupra responsabilită ii tradi ionale de a transmite doar informa ii. pe lângă competen ele de instruire/predare. monitorizare si facilitare a proceselor de învă are.4 Centrarea pe student a metodelor de învă are Min: Principala responsabilitate a cadrului didactic este proiectarea metodelor şi a mediilor de învă are centrate pe student. testare. Min: Mai mult de 50% dintre studen i apreciază pozitiv mediul de învă are/dezvoltare oferit de către universitate şi propriul lor traseu de învă are. Rezultatele învă ării sunt explicate si discutate cu studen ii din perspectiva relevan ei acestora pentru dezvoltarea lor. In universitate se desfăşoară o activitate continua de identificare. bibliografie. Ref 1: Mai mult de 75% dintre studen i apreciază pozitiv mediul de învă are/dezvoltare oferit de către universitate şi propriul lor traseu de învă are. scurte prezentări.

Cadrul didactic orientează dezvoltarea intelectuală a studentului dându-i o dimensiune strategică. IP B2.Ref 2: Mai mult decât simplul transfer de cunoaştere de la cadrul didactic la student.5 Orientarea în cariera a studen ilor Min: Profesorii au ore de permanen ă la dispozi ia studen ilor şi personalizează îndrumarea la cererea studentului.1 Programarea cercetării Min: Strategia pe termen lung şi programele pe termen mediu şi scurt privind cercetarea sunt adoptate de Senat şi Consiliile facultă ilor. Ref 1: Există o structură pentru orientarea studen ilor la alegerea cursurilor şi a carierei. Se practică tutoratul colegial între studen ii din anii mai mari şi ceilal i.1. institu ia creează medii si experien e de învă are care conduc studen ii să descopere şi să creeze ei înşişi cunoaştere. odată cu specificarea practicilor de ob inere şi de alocare ale resurselor de realizare şi a modalită ilor de valorificare. Există îndrumători sau tutori de an sau alte forme de asociere între un profesor şi un grup de studen i. precum şi la resursele de realizare. la nivelul fiecărei facultă i. Profesorii men in legătura cu studen ii prin e-mail şi prin cel pu in 2 ore de consulta ie săptămânal. institu ionale. proiectele şi rezultatele aşteptate ale cercetării. £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP.B.1.3.3 – Activitatea de cercetare ştiin ifică £ ¤  ¢ £ ¢ £   ¥ © ¤ ¤ £ © £ ¡ ¨ ¨ £ § £ ¡    ¡ ¡ Institu ia are o strategie pe termen lung şi programe pe termen mediu şi scurt care se referă la obiectivele. Există un ethos şi o cultură a cercetării şi preocupări pentru valorificarea rezultatelor cercetării. Criteriul B. Interesele de cercetare sunt predominant ¡   ¡ ¢ I 30 .

etc. Există şcoli doctorale pentru formarea tinerilor cercetători. Ref. 1: Programarea cercetării ine cont de şi se realizează în cadrul na ional. Fiecare cadru didactic şi cercetător are anual cel pu in o publica ie sau o realizare didactică sau ştiin ifică. etc. citări. nerespectarea normelor de bioetică etc. în privin a competitivită ii şi valorificării. transfer tehnologic prin centre de consultan ă. plagiat. atestate de numărul granturilor de cercetare. logistice şi umane suficiente pentru a realiza obiectivele propuse. IP. urmăririi desfăşurării proiectelor de cercetare. parcuri ştiin ifice sau alte structuri de valorificare.1. publica ii ştiin ifice. Cercetarea este relevantă predominant na ional. Ref. Institu ia participă prin massmedia în diseminarea rezultatelor cercetării. de publica ii şi de transferul cognitiv şi tehnologic prin consultan ă. avizării interne a rezultatelor şi eliminării practicilor neconforme cu etica.B.Ref. lucrările de anvergură etc. IP.3. Publica iile. 1: Există un climat şi o cultură academică puternic centrate pe cercetare.B. patentele. 2: Există certificarea îndeplinirii unor standarde de calitate sau excelen ă în cercetarea ştiin ifică. realizarea unor produse noi etc. 31 . sunt men ionate în baze de date interna ionale*.1.3 Valorificarea cercetării Min: Cercetarea este valorificată prin: publica ii pentru scopuri didactice. cum sunt reproducerea fără permisiune a rezultatelor ob inute de al i cercetători.2 Realizarea cercetării Min: Cercetarea dispune de resurse financiare. 2: Programarea şi realizarea cercetării sunt raportate la cadrul european şi global.3. cotări. din punctul de vedere al organizării. 1: Rezultatele cercetării sunt apreciate la nivel na ional prin premii. Ref.* Ref. parcuri ştiin ifice.

Urbanism etc. Taxele şcolare ale studen ilor sunt calculate în concordan ă cu costurile medii de şcolarizare pe an universitar din învă ământul public finan at de la buget la studiile universitare de licen ă. organizată la nivel de institu ie. cod fiscal şi cont la bancă. Cheltuielile ocazionate de plata salariilor la o institu ie de învă ământ superior nu trebuie să depăşească în fiecare an acel procent din totalul veniturilor care îi asigură o func ionare sustenabilă. în care rezultatele cercetării sunt valorificate şi prin proiecte pe baza cărora se dezvoltă noi produse. Studen ii sunt informa i despre posibilită ile de asisten ă financiară din partea institu iei şi despre modul de utilizare a taxelor.4. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă 32  ¤     ¤ ¤  ¥ ¨ ¢  £  ¡      ¡   ¡   ¡ ¢ . Ştiin ele agricole. Pentru ob inerea acreditării. se execută lucrări de dezvoltare a infrastructurii sau pentru protec ia mediului. pentru gestionarea financiară a activită ii de învă ământ superior şi cercetare. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada că în perioada func ionării provizorii a utilizat cel pu in 30 % din veniturile ob inute în fiecare an din taxele studen ilor pentru investi ii în bază materială proprie.4 – Activitatea financiară a organiza iei Institu ia dispune de buget propriu de venituri şi cheltuieli şi de o contabilitate adecvată. Ştiin ele tehnice.* In domenii cum sunt Ştiin ele medicale. Criteriul B. După trei cicluri de şcolarizare ulterioare înfiin ării prin lege.B. altele decât cele ale funda iei sau asocia iei în cadrul căreia func ionează. IP.1.1. se vor lua în considerare şi aceste rezultate. Bugetul de venituri şi cheltuieli Min: Institu ia dispune de un buget anual de venituri şi cheltuieli aprobat de Senat şi este respectat în mod riguros. Arhitectură. masterat sau doctorat similare şi sunt aduse la cunoştin ă studen ilor prin diferite mijloace de comunicare.

bilan ul contabil. politici. prin registrul inventar. contul de execu ie bugetară şi rezultatele auditării externe a situa iilor financiare sunt făcute publice în urma analizei efectuate de Senat. precum şi caracterul non-profit al institu iei. normele şi activită ile practicate într-o 33 .1.B. Domeniul C . Consiliile facultă ilor şi catedrele (departamentale). Structurile se referă la modurile de organizare şi func ionare ale Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calită ii şi la rela iile acesteia cu Senatul.2 Min: Contabilitate Pentru ob inerea şi pentru conservarea statutului de acreditare.4.Managementul calită ii Institu ia dispune de structuri. Bilan ul contabil.4.1. IP. institu ia trebuie să facă dovada organizării şi func ionării contabilită ii proprii la nivel de institu ie. Ref 1: Activitatea de contabilitate este informatizată şi permanent transparentă. IP. institu ia face proba auditării interne şi externe a activită ii sale financiare.B. Politicile se referă la scopurile şi obiectivele asigurării calită ii şi la mijloacele de realizare a acestora.3 Min: Auditare şi răspundere publică Pentru ob inerea şi conservarea statutului de acreditare. Cultura calită ii se referă la valorile. Strategiile sunt focalizate pe obiective şi se referă la modul de mobilizare a resurselor pentru realizarea în timp a obiectivelor propuse la nivel de institu ie şi pe programe de studiu. strategii şi procedee concrete pentru managementul şi asigurarea calită ii activită ilor de predare.dovada că dispune în proprietate de cel pu in 70% din spa iile de învă ământ cu toate dotările necesare acestora. din care rezultă că cheltuielile efectuate sunt în concordan ă cu legisla ia în vigoare. veniturile încasate şi destina ia lor. învă are şi cercetare şi pentru dezvoltarea unei culturi proprii a calită ii. contul de execu ie bugetară şi raportul de gestiune.

pentru consacrarea unei culturi a calită ii şi pentru îmbunătă irea continuă a standardelor de calitate. 2: Comisia promovează în institu ie o cultură a calită ii. Ref. Comisia dezvoltă activită i de stabilire de repere calitative şi cantitative (benchmarking) prin compara ie cu alte universită i din ară şi străinătate pentru evaluarea şi monitorizarea calită ii. 1: Ref.1.C. Ref. Standarde (S) şi indicatori de performan ă (IP)        ¤ ¢ ¤    £  ¤  £    ¤ ¡ ¢  ¦ ¤ ¤ £  ¤ £  £ ¥  ¡   ¦  ¤ £   £ £  ¥ ¢ ¨ £    ¢   £ Structurile.1 Organizarea sistemului de asigurare a calită ii Min: În institu ie există o comisie centrală şi comisii pe programe de studii care lucrează în mod integrat. aprobarea.2 Politici şi strategii pentru asigurarea calită ii Min: Există un program de politici ale universită ii centrate pe calitate şi sunt precizate mijloacele de realizare.institu ie. pentru ini ierea. politicile şi strategiile creează cadrul institu ional pentru dezvoltarea şi monitorizarea efectivă a calită ii.1.      ¨ ¡    ¤ £ £   £ ¢     ¢    ¡ £ ¡   ¢     ¡ £   ¡   ¡ £ ¡ ¡ ¢ I 34 .1. IP.1.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP. Ref. 1: Fiecărei politici îi corespund strategii de realizare cu prevederi şi termene concrete. 2: Politicile şi strategiile sunt activate în fiecare compartiment şi stimulează participarea fiecărui membru al corpului didactic şi de cercetare. precum şi a studen ilor.C. evaluarea şi monitorizarea calită ii activită ilor didactice şi de cercetare.

iar acesta este aplicat în mod riguros şi consecvent. pe bază de informa ii şi date. 1: Programele de studii sunt revizuite periodic pentru a corespunde dinamicii pie ei calificărilor universitare şi profesionale.În universitate există un regulament privitor la ini ierea. 1: Regulamentul există şi se aplică. aprobarea. Regulamentul este asociat cu un sistem de monitorizare a programelor de studiu. 35  ¢  £ ¨  £ £ £  ¨ ¤  £  ©  ¤ ¢ £   ¡ ¨ £ £   £ ¤ ¤  ¢ £  ¤ £ ¢ £  ¨ ¨  £  £  ¨  £    ¥ ¢  ¤ ¨  ¤ §  £ £ ©  ¤  ¥ ¤ £ ¤  ¢   ¤ £ £ § ¦  ¥    £    ¥ £ £ ¦  ¨ ¤  £ £  ¨  £ ¥   ¢ ¤    ¢    £ ¢ £   ¨  £  ¢   ¨ ¤ £  ¥   ¨ £ £ © £ © ¨ ¢ ¨  ¥  ¨ ¤  £  £ £ ¡ ©  ¤ ¤   £ ¤ £ ¨ ¡    £ ¡  ¨ £ £ ¡     ¤   ¤ ¦    ¡ £   ¡   ¡ £ ¡ ¡ ¢ I .2 Coresponden a dintre diplome şi calificări Min: Programele de studiu şi diplomele sunt elaborate şi emise în func ie de cerin ele calificării universitare. 2: Regulamentul şi monitorizarea sunt asociate cu evaluări periodice.2. monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studiu Min: Ref. aprobarea.C.C. 2 Programele de studii şi diplomele sunt revizuite prin compara ie europeană şi interna ională pe baza unui set de nivele profesionale de reper (benchmarks).1 Existen a şi aplicarea regulamentului privitor la ini ierea. Ref.1. ale calită ii pe fiecare program de studiu şi pe institu ie. IP.1.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP.2. Ref. cel pu in anuale. Ref. monitorizarea şi evaluarea periodică a fiecărui program de studiu şi a diplomelor emise.

1. formativă şi sumativă asigură continuitatea şi consecven a în învă are.C. Ref. pe lângă titularul cursului. manifestată prin elaborarea de lucrări independente bazate pe cunoştin ele însuşite riguros.1. 36 £ ¨   ¤    ¢ £ ¤ £ ¤   ¤  £  ¥ £ ¤  ¦ ¥ ¤ £   £    ¢  £ ¤ ¨ ¨     £ ¥  £ £  ¢  ¨ ¦ £ ¤ ¡ £   ¤  ¡  ¡ ¤ ¡    ¦   £    ¡  £ ¡  ¡     ¡ £ ¡ ¥ ¡  ¢ I . Procedeele de examinare şi evaluare a studen ilor sunt centrate pe rezultatele învă ării şi anun ate studen ilor din timp şi în detaliu. învă area şi examinarea.3. Ref. Ref.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP. La examinare participă.Examinarea şi notarea studen ilor se fac pe bază de criterii. 1: Evaluarea diagnostică.1 Universitatea are un regulament privind examinarea şi notarea studen ilor care este aplicat în mod riguros şi consecvent Min: Există un astfel de regulament precum şi proceduri specifice de cunoaştere şi aplicare consecventă de către titularii de cursuri şi studen i. IP. împreună cu procedee/tehnici/metode detaliate de aplicare sub forma unui pachet de tehnici/metode de examinare a studen ilor care sunt aduse în mod consecvent la cunoştin a tuturor celor implica i.3.2. 2: Regulamentul şi pachetul de procedee/tehnici/metode de examinare sunt completate de un sistem în care la examinare participă şi un examinator extern (din în afara institu iei). cel pu in încă un alt cadru didactic de specialitate. regulamente şi tehnici care sunt riguros şi consecvent aplicate. 1: Regulamentul există.C. pe cursuri şi programe de studiu Min: Fiecare curs este astfel proiectat încât să îmbine predarea. Integrarea examinării în proiectarea predării şi învă ării. 2: Evaluarea stimulează studen ii pentru învă area creativă. Ref.

1. Ref. prin compara ie cu universită i performante din ară şi din străinătate. Sunt aplicate consecvent procedee de stabilire a unui set de nivele profesionale de reper („benchmarking„) şi sunt realizate compara ii. Ref. universitatea stabileşte acel raport. ca număr şi ca bază de func ionare. fiind bazată pe criterii generale şi pe preferin e colegiale. 1: Evaluarea colegială este obligatorie şi periodică. 2: În stabilirea raportului sunt avute în vedere niveluri superioare ale calită ii predării.4.Universită ile trebuie să dispună de acel personal didactic care. dar şi în func ie de calitatea cercetării.: Evaluarea colegială este organizată periodic.1.C. iar în privin a calificărilor trebuie să corespundă specificului programelor de studiu şi obiectivelor de calitate pe care şi le-au fixat. între numărul de cadre didactice titulare cu norma de bază în universitate şi numărul total de studen i înmatricula i.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP. Ref. o comisie de evaluare anuală a performan elor didactice şi de cercetare ale fiecărui cadru 37  ¤ £ ¨ ¦ § ¨ £       £ ¨ ¢        £ ¤ ¤ ¢  ¤ ¢ £  ¢ ¢  £ ¨ £   £ £ ¢    £ ¢ ¤ ¤ £    £ ¤      £   ¤ £ ¥  ¨ £ ¦ £ ¢ ¨  £ ¤ ¡    ¤      ¡ ¤ ¡  ¡     ¡ £   ¡   ¡ £ ¡ ¡ ¢ I .C. învă ării şi cercetării. trebuie să fie adecvat numărului total al studen ilor. IP. pe care îl consideră ca optim pentru obiectivele şi nivelul propriu al calită ii academice.4. În evaluarea calită ii se consideră că un cadru didactic are norma de bază într-o singură universitate. în func ie de domeniu. pentru fiecare catedră şi departament. Există. 1: Raportul optim dintre numărul de cadre didactice şi numărul de studen i se fixează în func ie de calitatea predării şi învă ării.1 Raportul dintre numărul de cadre didactice şi studen i Min: În func ie de specificul programului de studiu.2 Evaluarea colegială Min.

C. şi analizate la nivel de facultate şi universitate în vederea transparen ei şi a formulării de politici privind calitatea instruirii. în care sunt avute în vedere şi rezultatele evaluării colegiale şi ale celei făcute de studen i. IP. prelucrate statistic.: Există un formular de evaluare de către studen i a tuturor cadrelor didactice. fiind accesibil doar decanului. Ref.1. IP. aprobat de Senat.   £     ¥     ¤ £ Resursele şi serviciile oferite studen ilor sunt suficiente. care se aplică op ional după fiecare ciclu semestrial de instruire şi ale cărui rezultate sunt confiden iale.4 Evaluarea de către managementul universită ii Min: Cadrul didactic se autoevaluează şi este evaluat anual de către şeful de catedră.C. rectorului şi persoanei evaluate. 1: Evaluarea de către studen i este obligatorie. 1: Universitatea dispune de un formular de evaluare anuală multicriterială a fiecărui cadru didactic şi de un sistem de clasificare a performan elor în predare. Promovarea personalului didactic depinde de rezultatele evaluării.4. Rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studen i sunt discutate individual. pe catedre.3 Evaluarea personalului didactic de către studen i Min.1.4. cercetare şi servicii aduse institu iei şi comunită ii.didactic/cercetător şi un raport anual privind calitatea personalului didactic şi de cercetare. facultă i şi universitate. Ref. 38   ¢ ¥ £ £ ¤  £  ¨ ¦    ¦ ¢ £    £ ¦ £ ¦  ¤ £  ¤ £  ¤      ¤   ¥ ¦  ¢ ¢ £ ¤ ¦   £    ¡ ¦ ¡  ¥     ¡ £   ¡   ¡ £ ¡ ¡ ¢ . adecvate şi relevante pentru facilitarea învă ării şi pentru asigurarea unei vie i studen eşti de calitate.

C.IP.1.5.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ I abonamente la principalele reviste de specialitate din ară şi străinătate pentru fiecare disciplină care defineşte un program de studiu. Ref. conforme cu programul de studiu. caracteristicile studen ilor. crestoma ii. Fiecare bibliotecă are un program şi resurse de procurare a căr ilor şi revistelor.2 Predarea ca sursă a învă ării Min: Fiecare cadru didactic dispune de strategii actualizate de predare pentru fiecare curs.3 Programe de stimulare şi recuperare Min: Universitatea dispune de programe de stimulare a studen ilor cu performan e înalte în învă are şi de recuperare a celor cu dificultă i în învă are.5. Raportul dintre resursele de învă are disponibile şi studen i este astfel stabilit încât fiecare student să aibă acces liber la orice resursă. Biblioteca universită ii trebuie să dispună.1. 1: IP. antologii etc. forma de învă ământ şi criteriile de calitate predefinite.5.1 Disponibilitatea resurselor de învă are Min: Universitatea asigură resurse de învă are (manuale.. IP.) pentru fiecare program de studiu în biblioteci.C. pe lângă accesul electronic.C. în format clasic sau electronic şi gratuit.1. de un număr corespunzător de volume din ară şi străinătate şi de Ref. tratate. cercetare şi formulare de strategii novatoare de predare/învă are care implică personalul didactic şi studen ii. centre de resurse etc. conform obiectivelor şi cerin elor programelor de studiu. referin e bibliografice. 1: Universitatea dispune de un laborator de analiză. 39 .

4 Servicii studen eşti Min: Universitatea dispune de un număr minim de servicii sociale.C.1. cu care se compară şi pe baza cărora formulează în mod diferen iat repere (benchmarks).6. prelucrarea şi analiza datelor şi informa iilor relevante pentru evaluarea şi asigurarea institu ională a calită ii.1 Baze de date şi informa ii Min: Institu ia are un sistem informatic care facilitează colectarea. IP. Ref. Universită ile colectează. prelucrează şi analizează date şi informa ii privind starea calită ii educa iei şi a vie ii studen ilor în spa iul universitar. Ref. pe care le monitorizează şi le evaluează periodic. culturale şi sportive pentru studen i cum sunt: spa ii de cazare pentru cel pu in 10% din studen i. 1: Pe lângă datele şi informa iile privitoare la starea institu ională a calită ii. universitatea adună informa ii despre starea calită ii în alte universită i din ară şi străinătate.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP.5. care au o administra ie eficientă. oferite de toate cadrele didactice din universitate. 1: În universitate există programe de tutoriat suplimentare. la care studen ii se pot înscrie. 40 ¤ £ ¤ £  ¡  ¦ ¤ ¤  £ ¤ ¨   £ § £ ¥ ¢   ¤ ©  ¦  ¦   ¤ ¢   ¤   ¢ ¤    ¤  ¤ £ © £ £ ¨ § ¤ ¥ ¢  ¤    £        ©  ¡ ¡ ¤  ¢ ¡ ¦   ¤ ¢      ¡ £ ¥ ¡ £ ¡    ¡ £ ¡ ¥ ¡  ¢ I .C. diferite servicii de consiliere. bază sportivă.1. 1: Universitatea oferă servicii variate studen ilor şi dispune de programe speciale pentru asigurarea unei vie i studen eşti de calitate.Ref.

actualitatea.7.C. în formă tipărită şi în formă electronică.1. cantitative şi/sau calitative. în general. şi pentru studen i.C. diplomele.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP. cu cea oferită de universită ile din Spa iul European al Învă ământului Superior. actuale şi corecte. despre calificările.1 Oferta de informa ii publice Min: Universitatea şi toate facultă ile ei trebuie să ofere informa ii şi date. facilită ile oferite studen ilor şi despre orice aspecte de interes pentru public. 1: Informa ia oferită public de universitate este comparabilă. trebuie demonstrate permanent. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calită ii a fost înfiin ată. programele de studiu.Transparen a publică a datelor şi informa iilor. are structura şi desfăşoară activită ile prevăzute prin reglementările în vigoare. personalul didactic şi de cercetare.1 Comisia coordonează aplicarea procedurilor şi activită ilor de evaluare şi asigurare a calită ii Min: Procedurile şi activită ile de evaluare privind calitatea educa iei au 41 ¥    ©  £  ¤  ¨ ¢ £ §  ¥ £ ¨ § ¤ ¨ ¢       £   £ ¦       ¢   £  ¤   §  ¢    ¤ ¤ ¢ ¤ ¢ ¢  ¢   £ £  £  ¤ ¤ ¥  £      ¥   ¡ © ¤   ¦  ¨ ¦   © £ ¤ £ ¤    ¢ £ ¥  £ ¤  ¥ ¤ £  ¨ £  £   ¤ ¤  £  ¤ £ £  ¨ ¢         ¡   §  ¢    ¢ ¦  ¤ £ ¤ ¤ £  © ¢  ¦ £ £ ¥ £ ¨ ¤ ¢ ¤ § ¤ ¨  ¥   ¢ £  ¤ ¤    ¤  ¥ §   ¦  ¨ ¥  ¤    £ ¢ ¥ £  £    ¨  ¥ ¤   £  ¤    £   ¢  ¦ ¦   ¥ £ ¥  ¥  £  ¤    £ ¤   ¢ ¤ £ ¢ ¤ ¦ ¡     ¡   ©   ¢ £ £  ¡   £ ¡  ¨ ¡ ¡ £ ¨  ¡ §   ¡  ¥    ¢ I £ ©   ©       £ ¤ £ ¡ ¡ £ £ £ ¨   ¡ ¡ ¡    ¡ §   ¥ ¨ ¡ ¡ £ £ £ £ ¡ ¡ ¨ ¡ ¡ ¢ ¢ ¢   I I .1. corectitudinea şi validitatea acestor informa ii.   ¥ ¤ © £ ¨ § £  £  £ ¨  ¤ ¢  £ ¥ IP. în special. cantitativ şi calitativ.8. Ref. despre toate calificările şi programele de studiu.

A.A.2. Diferen iere în realizarea programelor de studiu IP.1.2.2 – Baza materială S. Ref.1 Valorificarea calificării Valorificarea calificării prin A. Structura programelor de studiu S.3 Resurse financiare IP.B.B.A.1.B.2..3. resurse financiare alocate B.1. Comisia elaborează raportul anual de evaluare internă şi îl face public prin afişare sau publicare.2.1 Principii ale politicii de recrutare şi admitere IP.A. Relevan a programelor de studiu IP.2.2.1.1 Valorificarea prin capacitatea de a se B.2 Conducere şi administra ie IP. Sistemul de conducere IP. Management strategic IP.3 Nivelul de satisfac ie al studen ilor în raport cu dezvoltarea profesională si personală asigurată de universitate.2.1. cercetare şi pentru alte activită i IP.1.1: Institu ia implementează permanent măsurile de îmbunătă ire a calită ii educa iei propuse de comisie şi colaborează cu alte universită i din ară sau din străinătate pentru identificarea şi adoptarea bunelor practici în domeniile de calitate. Admiterea studen ilor continuarea studiilor universitare IP B2.B.A.1. dotare.B.1.1.1 Patrimoniu.fost elaborate şi aprobate de Senatul universitar.2 S.. standardelor şi indicatorilor de performan ă pentru asigurarea calită ii şi acreditare Domenii Criterii Standarde Indicatori de performan ă IP. obiective şi integritate academică A. inclusiv în format electronic.A.2.1.1.1 .B.1.1.A.1.2. Administra ie eficace IP.1.A.A.4 Centrarea pe student a metodelor de învă are IP B2.4 Sistemul de acordare a burselor şi altor forme de sprijin material pentru studen i IP.3.2. Misiune şi obiective IP.1. Răspundere şi responsabilitate publică S.Con inutul programelor de studiu S. administrative şi manageriale A.1 – Structurile institu ionale.2.1.1.1. IP B2.1. Integritate academică IP.2. Capacitatea institu ională S.2.1.B.2 – Rezultatele învă ării angaja în domeniul de competen ă al calificării universitare IP.1 Spa ii de învă ământ.1.5 Orientarea în cariera a studen ilor universitare ob inute 42 .1.1.1.1 Misiune.B.B.1.2 Dotare IP.1.A.1.2 Practici de admitere IP.3.A.2.A.1. Tabelul 1.1.1.2.. Sinteza pe domenii a criteriilor.2.2.B. Eficacitatea educa ională B.A. şi formulează propuneri de îmbunătă ire a calită ii educa iei .2 Structura şi prezentarea programelor de studiu IP.1.1.

C.C. Oferta de informa ii publice S.B.1 Raportul dintre numărul de cadre didactice şi studen i IP. după caz. educa iei.B.3 – Proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învă ării C.C.1.1.4.1.1 Resurse de învă are şi servicii studen eşti C.4 Evaluarea de către managementul universită ii IP. Universitatea are un regulament privind examinarea şi notarea studen ilor care este aplicat în mod riguros şi consecvent IP.1.C.Politici şi strategii pentru asigurarea calită ii IP.C.1 Programe de cercetare Indicatori de performan ă IP.2.1.8.1 Repartizarea cheltuielilor IP. Integrarea examinării în proiectarea predării şi învă ării pe cursuri şi programe de studiu IP.2 Contabilitate IP.B.1 Aprobarea.C..1.C.1.1.C.C. monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studiu şi diplomelor ce corespund calificărilor C.4.1 Sisteme de informa ii IP.C.C.2 – Proceduri privind in ini ierea.8. referitoare la asigurarea internă a calită ii C.1. diplomele şi calificările oferite C.B.1 Programarea cercetării IP.C.4.C.5.5.3.6 – Baza de date actualizată sistematic.3 Valorificarea cercetării B.4.B.1.C.3.C.1.4.. Baze de date şi informa ii C.7.1 Structura institu ională de asigurare a calită ii educa iei este conformă prevederilor legale şi îşi desfăşoară activitatea permanent IP.5.5.C..4 Servicii studen eşti IP.6.B.2 Predarea ca sursă a învă ării IP.C.3.1.1. Evaluarea studen ilor IP.3 Programe de stimulare şi recuperare IP.1 Organizarea sistemului de asigurare a calită ii IP.1.3. certificatele.2 Coresponden a dintre diplome şi calificări C. conform S.4. aprobarea.8 – Func ionalitatea S.5 – Accesibilitatea resurselor adecvate învă ării S.1.3.1.1 – Strategii şi proceduri pentru asigurarea calită ii S.4.1.1 Calitatea personalului didactic şi de cercetare S.3.2 Realizarea cercetării IP.4.Domenii Criterii B. monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activită ilor desfăşurate S.7 – Transparen a informa iilor de interes public cu privire la programele de studii şi.4 – Activitatea financiară a organiza iei S.1.1.1.1 Structuri şi politici pentru asigurarea calită ii C.3 Evaluarea personalului didactic de către studen i IP.C.1.1 Buget şi contabilitate IP. monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studiu IP.C..1 Existen a şi aplicarea regulamentului privitor la ini ierea.B.C.1.1.1.3 – Activitatea de cercetare ştiin ifică Standarde S.1. Managementul calită ii S.4.5.2.C.3 Auditare şi răspundere publică IP.3.C.2.3.1.2 Evaluarea colegială IP.2.1.1 Comisia coordonează aplicarea procedurilor şi activită ilor de evaluare şi asigurare a calită ii 43 .3.1.C.1 Disponibilitatea resurselor de învă are IP.B.6.2.4 – Proceduri de evaluare periodică a calită ii corpului profesoral C.1 Informa ie publică structurilor de asigurare a calită ii legii.7.

a asigurării calită ii academice este esen ială pentru managementul calită ii. criteriile.Partea a III-a: Evaluarea externă a calită ii institu iilor de învă ământ superior Calitatea programelor de studii şi cercetare se realizează în şi este consacrată de fiecare institu ie de învă ământ superior. standardele şi indicatorii de performan ă oferă doar baza de măsurare şi evaluare a calită ii pentru a facilita gestionarea cât mai eficientă a proceselor care conduc la ob inerea celor mai bune rezultate în învă are şi cercetare. la intervale de 5 ani. Componenta externă de evaluare colegială a calită ii este complementară cu componenta internă şi vizează aceleaşi scopuri de îmbunătă ire continuă a calită ii. Singurele diferen e sunt de propor ie şi se referă la diferen ele dintre autorizarea sau acreditarea de program şi autorizarea sau acreditarea institu ională. Domeniile. criteriile. c) pentru certificarea periodică. 44 . a calită ii academice a serviciilor de învă ământ şi cercetare dintr-o universitate deja acreditată. standardele şi indicatorii de performan ă sunt în cea mai mare parte aceeaşi pentru autorizarea func ionării provizorii. b) pentru acreditarea unui program de studiu (acreditare de program) sau a unei institu ii de învă ământ superior (acreditare institu ională). Un program de studiu reprezintă numai o parte dintr-o institu ie sau universitate şi de aici rezultă diferen a de propor ie. adică institu ională. Domeniile. Evaluarea externă a calită ii academice se realizează în următoarele cazuri: a) pentru autorizarea func ionării provizorii a unui program de studiu (autorizare de program). Componenta internă. acreditare şi asigurarea calită ii. sau a unui furnizor de servicii de învă ământ superior (autorizare institu ională).

este un document oficial elaborat de furnizorul. Raportul de autoevaluare are. şi reprezintă concluziile la care au ajuns conducerea institu iei/programului de studiu şi comunitatea universitară. are o dimensiune de 20 . eficacitate educa ională şi managementul calită i).40 de pagini. menite să sus ină analiza prezentată în prima parte.. etc. Pe lângă indicatorii de performan ă men iona i în 45 ¢  © £ ¤ ¢ ¤        £ ¤ ¤ ¢   ¤ ¤  £ ¤ ¨     ¤ ¤  ¥ £      ¤ £  ¨ ¦  ¤ ¥   ¡ ¡ . ilustrări. prin raportare la domeniile. acreditarea unui program sau a unei institu ii sau evaluarea externă a asigurării calită ii. tabele. astfel încât capitolele sale principale coincid cu cele trei domenii (capacitate institu ională. c) aplicarea recomandărilor rezultate din autoevaluare şi evaluarea externă. incertitudinile sau insuccesele asigurării calită ii şi la ac iunile ameliorative viitoare. Intr-un raport de autoevaluare pentru autorizarea func ionării provizorii sau pentru acreditare mai există o parte introductivă care men ionează realizarea fiecărei cerin e normative formulate în Partea a IV-a a Metodologiei. Raportul se prezintă în formă scrisă şi electronică. inclusiv studen ii. standardele şi indicatorii de performan ă men iona i în această Metodologie. Acestea sunt complementare şi se bazează pe datele şi informa iile existente în bazele de date şi informa ii ale institu iei. criteriile. cu privire la punctele tari şi punctele mai slabe. institu ia sau universitatea care solicită autorizarea de func ionare provizorie (a unui program sau a unei institu ii). la succesele. amenin ările. grafice.În evaluarea calită ii academice se disting trei etape succesive: a) elaborarea raportului de autoevaluare a calită ii de către furnizor sau institu ie. standardele şi indicatorii de performan ă men iona i în Partea a II-a a Metodologiei. de regulă. care variază în func ie de dimensiunea obiectului evaluat (program de studiu sau institu ie). criteriile. două păr i: (a) Partea analitică este de tip narativ. (b) Partea justificativă include documente. b) evaluarea externă a calită ii. Raportul de autoevaluare ia ca referin e obligatorii domeniile.

(b) vizitarea programului sau institu iei de către o echipă formată din 3 evaluatori pe o durată de 3-4 zile.  ¥ £  § ¤ £ ¤   ¤  ¦ 46 . a căror realizare este de competen a universită ii. în cazul autorizării func ionării provizorii şi al acreditării.Metodologie. Principala concluzie. (c) definitivarea recomandărilor privind îmbunătă irea calită ii. constă în acordarea sau neacordarea respectivului statut. cu programe de studii deja acreditate. pe de o parte. Invocarea unui program sau altul este doar ilustrativă. după ce acestea au fost discutate cu reprezentan ii institu iei şi/sau programului de studiu/institu iei. standardele şi indicatorii de performan ă men iona i în Metodologie. Totuşi. include trei activită i succesive: (a) analiza raportului de autoevaluare prin raportare la domeniile. raportul de autoevaluare poate face referin e şi la al i indicatori. au fost aprobate de Consiliul ARACIS. iar raportul de evaluare externă a fost făcut public. Într-o institu ie sau universitate. informa iile şi judecă ile autoevaluative. pe de alta. 34 din OUG. rezultatele vizitei sunt consemnate într-un raport de evaluare externă care se finalizează cu concluzii şi recomandări. pentru evaluarea externă a calită ii vor fi disponibile date şi informa ii complete despre fiecare program de studii organizat de universitate. se demonstrează starea respectivă prin documente justificative în forma standardelor de referin ă specifice programului sau institu iei. criteriile. În acest din urmă caz se aplică prevederile Art. şi realitatea institu ională efectivă. Documentele justificative şi judecă ile de autoevaluare trebuie să men ioneze îndeplinirea cel pu in a nivelurilor minime. concluzia raportului constă fie în aprobarea stării calită ii şi în formularea unor recomandări ameliorative minore. nu se descrie şi nu se fac referin e la fiecare program în parte. În cazul evaluării externe a asigurării calită ii din universită ile acreditate. fie în constatarea că nu sunt îndeplinite standardele minime de calitate. În cazul depăşirii nivelului minim pe un indicator sau pe un standard. pentru a evalua în mod concret coresponden ele dintre datele.

discutate cu to i cei interesa i. Aceste standarde sunt următoarele: a) Utilizarea procedeelor de asigurare internă a calită ii Evaluarea externă a calită ii este precedată de raportul de autoevaluare şi se bazează pe realizarea de către institu ie a criteriilor. Înainte de a organiza un proces de evaluare externă. adoptate de miniştrii responsabili cu învă ământul superior la Bergen în mai 2005.În evaluarea externă a asigurării calită ii sau pentru autorizare şi acreditare sunt aplicate standardele europene men ionate în „Standarde şi Linii Directoare pentru Asigurarea Calită ii în Spa iul European al Învă ământului Superior”. d) Coresponden ă între procedeele şi procesele aplicate în evaluarea şi asigurarea externă a calită ii şi scopurile. publicate şi diseminate. Consiliul ARACIS şi conducerea institu iei trebuie să analizeze implica iile şi aplica iile procedurii. c) Criterii ale formulării deciziilor Orice recomandare şi orice decizie formală care rezultă din aplicarea evaluării şi asigurării externe a calită ii trebuie să se bazeze pe criterii explicite şi transparente care sunt aplicate în mod consecvent şi coerent. Pentru a-şi realiza scopurile şi obiectivele. respectiv obiectivele asigurării calită ii Evaluarea şi asigurarea externă a calită ii sunt păr i componente ale proceselor şi procedeelor mai cuprinzătoare de asigurare şi îmbunătă ire a calită ii din învă ământul superior şi trebuie aplicate ca atare. standardelor şi indicatorilor de performan ă specifici asigurării interne a calită ii. Consiliul ARACIS să selec ioneze în Registrul de exper i acei universitari din ară şi  ¥ £  § £ ¤   ¤  £          ¢ ¤  £ £ ¤ £ ¥ ¤  ¢   ¡ ¡ 47 . aşa cum s-a prezentat în Metodologie. competen ele şi experien ele necesare unei evaluări externe. procedeele şi procesele de evaluare şi asigurare externă a calită ii trebuie astfel elaborate şi aplicate încât să respecte următoarele condi ii: evaluatorii externi să aibă capacită ile. b) Aplicarea proceselor de asigurare externă a calită ii Procesele de evaluare şi asigurare externă a calită ii trebuie definite cu claritate.

recunoaşterea importan ei ameliorării calită ii. să fie implica i exper i interna ionali. j) Îmbunătă irea continuă a performan elor ARACIS 48 . Consiliul ARACIS să ofere exper ilor posibilită i de instruire în domeniul evaluării externe a calită ii. h) Analiza de sistem În fiecare an Consiliul ARACIS elaborează un raport sintetic privind starea asigurării calită ii în învă ământul superior din România. a creşterii performan elor de calitate este fundamentală în evaluarea şi asigurarea externă a calită ii. Recomandările şi concluziile sunt eviden iate în text într-un mod adecvat. Raportul include şi date sau informa ii comparative din alte ări ale Spa iului European al Învă ământului Superior şi din afara acestuia. judecă ile evaluative să se bazeze întotdeauna pe documente justificative şi pe exemple concrete şi convingătoare. oricând este posibil. g) Periodicitatea evaluării externe Orice universitate acreditată este evaluată extern în mod periodic. Raportul de evaluare este publicat şi diseminat. e) Raportul de evaluare Raportul de evaluare trebuie redactat într-un stil clar şi accesibil celor interesa i. Cititorii trebuie să aibă posibilitatea să-şi exprime punctele de vedere. f) Aplicarea recomandărilor Atunci când concluziile şi recomandările sunt de aşa natură încât necesită timp şi forme speciale de aplicare. în mod public. i) Informa ii pentru stabilirea referin elor institu ionale de calitate (benchmarking institu ional) Consiliul ARACIS prezintă universită ilor.străinătate care sunt cunoscu i pentru competen a profesională. la un interval de timp care nu este mai mare de 5 ani. studen ii să fie implica i în evaluarea externă. se elaborează un plan de aplicare care are prevederi şi termene speciale de realizare. informa ii şi date pentru elaborarea de către acestea a standardelor de referin ă prin tehnicile de benchmarking. integritatea morală şi expertiza în domeniul asigurării calită ii. Raportul este înaintat Ministrului Educa iei şi Cercetării şi apoi publicat.

Consiliul ARACIS trebuie să-şi îmbunătă ească permanent procedeele, tehnicile şi propriile standarde, solicitând în acest sens cooperarea beneficiarilor. Consiliul ARACIS prezintă anual un raport despre rezultatele propriei activită i şi supune acest raport analizei şi consultării institu iilor de învă ământ superior acreditate pentru a stabili priorită ile asigurării calită ii. 
      ¤ ¢ ¤ ¥ £ 

Pentru auditarea evaluării externe a calită ii, Consiliul ARACIS înfiin ează Comisia consultativă şi de auditare care are următoarele atribu ii:

a)

propune şi finalizează, după aprobarea Consiliului ARACIS, elaborarea pe bază de contract a unor studii, manuale, ghiduri etc. pentru îmbunătă irea tehnicilor de asigurare a calită ii şi de acreditare;

b)

auditează activită ile de evaluare şi asigurare externă a calită ii sau de autorizare şi acreditare, la cererea Consiliului ARACIS, pe baza unei metodologii specifice aprobate de Consiliul ARACIS.

3.4 Relevan a evaluării externe, a standardelor, criteriilor şi indicatorilor de performan ă Domeniile, criteriile, standardele şi indicatorii de performan ă men ionate în Metodologie corespund prevederilor OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calită ii educa iei. Domeniile, criteriile, standardele şi indicatorii de performan ă care sunt men ionate în Metodologie se aplică de către toate institu iile de învă ământ superior, atât pentru ob inerea autorizării de func ionare provizorie sau acreditării cât şi pentru evaluarea calită ii activită ilor educa ionale. Modul de aplicare a elementelor precizate în Metodologie, care au un caracter minimal, conduce la următoarele implica ii, cu caracter de obligativitate, pentru spiritul şi practica asigurării calită ii învă ământului superior:

a)

în dezvoltarea unei culturi a calită ii, pentru construc ia bazelor de date justificative sau pentru managementul intern al calită ii, fiecare institu ie de învă ământ superior trebuie să opereze cel

§  

£   

¤ 

¤

£

¤  

£ 

¤

¡

¡

¡

49

pu in cu domeniile, criteriile, standardele şi indicatorii de performan ă prezenta i în Metodologie; b) evaluarea externă a calită ii academice se face prin aplicarea fiecărui domeniu şi criteriu în aşa fel încât nivelul minim al tuturor indicatorilor de performan ă subsumate standardelor asociate să fie realizat; c) nerealizarea nivelului minim pentru indicatorii de performan ă stabili i, respectiv faptul că standardele de calitate nu sunt îndeplinite, atrage după sine aplicarea prevederilor Art. 34 din OUG; d) universitatea poate opta pentru niveluri superioare pe fiecare din indicatorii de performan ă, pentru a stabili propriile standarde de referin ă; opera ia de identificare a acestor niveluri superioare este cea de stabilire de repere („benchmarking”) şi se bazează pe compara ii cu universită i competitive din Spa iul European al Învă ământului Superior sau din lume. Pe măsura consolidării sale func ionale, ARACIS va oferi informa ii suplimentare şi

opera ionale despre varia iile na ionale şi europene ale standardelor şi indicatorilor de performan ă. e) calitatea este un criteriu fundamental de finan are din surse publice a educa iei. În cadrul învă ământului superior evaluarea

comparativă interinstitu ională a programelor de studii universitare are drept cerin ă finan area diferen iată, în func ie de calitatea diferită a programului oferit. ARACIS colaborează cu CNFIS pentru compatibilizarea indicatorilor de calitate utiliza i în finan are cu indicatorii de performan ă prezenta i în Metodologie.

50

Partea a IV-a: Aplica ii diferen iate pe cicluri de studii universitare
Metodologia oferă cadrul general al asigurării calită ii în învă ământul superior. Domeniile, criteriile, standardele şi indicatorii de performan ă sunt astfel formula i încât să îşi conserve valabilitatea pentru asigurarea calită ii şi acreditarea oricărui tip de institu ie sau de furnizor de învă ământ superior şi a oricărui program de studii. Totuşi, unele diferen ieri sunt necesare. În această parte sunt oferite detalii de diferen iere care privesc: a) autorizarea func ionării provizorii şi acreditarea institu iilor de învă ământ superior care organizează programe de studii universitare pentru licen ă; b) acreditarea institu iilor organizatoare de studii universitare de masterat (IOSUM) c) acreditarea institu iilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) 4.1 Autorizarea func ionării provizorii şi acreditarea Autorizarea func ionării provizorii a unei institu ii de învă ământ superior sau a unui program de studiu, respectiv acreditarea acestora sunt păr i componente ale asigurării calită ii în învă ământul superior. Autorizarea de func ionare provizorie, odată ob inută, dă dreptul de a ini ia şi desfăşura procesul de învă ământ şi de a organiza, după caz, admiterea la studii. Acreditarea este ulterioară autorizării şi, după finalizare, acordă dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii, recunoscute na ional şi interna ional, şi de a organiza, după caz, examen de absolvire sau de licen ă, precum şi studii universitare de masterat şi doctorat supuse acreditării.
¤ £ ¤   £ £ ¢ ¤ 
£

Procedura de autorizare provizorie şi acreditare constă în parcurgerea etapelor de evaluare internă (autoevaluare) şi evaluare externă pe baza documentelor, a înscrisurilor care trebuie întocmite, a actelor doveditoare privind îndeplinirea criteriilor, standardelor şi indicatorilor de performan ă prevăzute în prezenta Metodologie.

În învă ământul superior, autorizarea se face pentru fiecare program de studiu din ciclul I de studii universitare care duce la o calificare universitara distincta. Programele

51  

£

¨

¢  

¨

£   

£ 

¥

¨  

¢

¥ 

§

¤

£

¤

¢ 

£

¨  

¤

£

¥   

£  

£ 

£

¢

¨

£

¡

 

¡

 

¡

 

standardele şi indicatorii de performan ă. după caz. Procedura de acreditare cuprinde următoarele activită i: a) organiza ia autorizată să func ioneze provizoriu elaborează un raport de autoevaluare. c) departamentul de acreditare numeşte o comisie de exper i în evaluare externă. folosind ca termeni de referin ă domeniile. îndeplinirea standardelor şi elaborează propriul raport de evaluare. b) raportul de autoevaluare se depune la departamentul de acreditare al ARACIS împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de autorizare a func ionării provizorii. în mod individual. din care cel pu in unul provine din rândul minorită ilor na ionale în cazul evaluării unui program sau furnizor în limba unei minorită i na ionale. e) pentru organiza iile care sunt interesate în desfăşurarea activită ii de învă ământ superior. verifică.specifice ciclurilor de studii de masterat şi doctorat se supun şi ele. 52 . care analizează raportul de autoevaluare. criteriilor. neacordarea autoriza iei de func ionare provizorie. criteriile. prin vizite la institu ia solicitantă. autoriza ia de func ionare provizorie se acordă prin hotărâre de Guvern la propunerea Ministerului Educa iei şi Cercetării în baza avizului favorabil al ARACIS. evaluării externe. d) Consiliul ARACIS validează raportul exper ilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă şi propune Ministerului Educa iei şi Cercetării acordarea sau. Procedura aplicată pentru autorizarea func ionării provizorii cuprinde următoarele activită i: a) organiza ia interesata în furnizarea de educa ie elaborează un raport de autoevaluare pentru fiecare tip de program de studiu şi inând cont de cerin ele domeniilor. în vederea acreditarii. standardelor şi indicatorilor de performan ă.

la propunerea Ministerului Educa iei şi Cercetării. Cererea de autorizare a func ionării provizorii a unui program de studii se rezolvă de către ARACIS în termen de şase luni de la data înregistrării cererii. e) consiliul ARACIS validează raportul exper ilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă şi propune Ministerului Educa iei şi Cercetării acreditarea sau.b) raportul de autoevaluare se depune la departamentul de acreditare al ARACIS împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de acreditare. f) pentru organiza iile care desfăşoară activită i de învă ământ superior. pe baza avizului ARACIS. Programul de studii autorizat func ionează în acel an universitar a cărui dată de începere este ulterioară datei de ob inere a avizului ARACIS şi a Hotărârii de Guvern. standardelor şi a indicatorilor de performan ă şi elaborează propriul raport de evaluare. În intervalul de timp dintre emiterea autoriza iei de func ionare provizorie şi formularea cererii de acreditare. decât cu riscul de a primi sanc iunea ridicării autoriza iei de func ionare provizorie. Cererea de acreditare se rezolvă de către ARACIS în termen de 6 luni de la data înregistrării cererii. ARACIS organizează vizite periodice de evaluare externă pentru analiza modului de aplicare a criteriilor şi standardelor de asigurare a calită ii. care analizează raportul de autoevaluare. din care cel pu in unul provine din rândul minorită ilor na ionale în cazul evaluării unui program sau furnizor în limba unei minorită i na ionale. verifică. pe baza raportului de autoevaluare şi a evaluării externe efectuate de ARACIS. Cererea de acreditare a unui program de studii este formulată de furnizorul de educa ie după absolvirea programului de studii de către trei serii succesive. 53 . după caz. c) termenul de depunere a cererii în vederea acreditării nu poate depăşi trei ani de la data absolvirii primei promo ii. îndeplinirea cerin elor domeniilor. prin vizite la institu ia solicitantă. acreditarea se acordă prin lege. neacreditarea institu iei solicitante. d) departamentul de acreditare al ARACIS numeşte o comisie de exper i în evaluare şi acreditare. criteriilor.

stabilite de însuşi furnizorul programului de studii.Obiectivele generale ale evaluării externe în vederea acreditării sunt: • analiza calită ii programelor de studii oferite de institu iile de învă ământ superior. sus inerea procesului de eliminare a disfunc iilor şi deficien elor de calitate a învă ământului. raportul ARACIS apreciază măsura în care rezultatele scontate ale procesului de învă are. autorizată sau acreditată să organizeze un 54 £ ¤    ¥   ¤    £ ¤ £ ¢ ¨   £      ¥ £  £  £ ¤ ¨ £  ¥ ¨ ¤   ¦ luând ca referin ă ale unei discipline sau ale unui se axează pe eficacitatea £ ¤   £ £ ¢ ¤  £  £ ¨ ¢   ¨ £  £ ¤ ¢  £ ¨    ¤     £  £ ¤ ¨ ¢   ¤    £  ¤     £ ¢ ¤ ¦ ¤  ¨    ¢  ¤ ¢   ¡   ¡   . iar acolo unde este necesar. • asigurarea procesului de informare efectivă şi accesibilă a publicului în ceea ce priveşte calitatea programelor de studii prin publicarea propriilor rapoarte de evaluare. Obiectivele specifice ale autorizării provizorii şi acreditării sunt următoarele: a) să asigure comunită ile universitare. beneficiarii şi publicul în general. ARACIS oferă informa ii publice. prin propriile rapoarte de evaluare. respectiv pe sus inerea academică prin resurse adecvate de învă are a progreselor realizate de studen ii din diversele programe. • sus inerea îmbunătă irii permanente a calită ii educa iei prin diseminarea bunelor practici şi încurajarea schimbului de experien e între universită ile care oferă programe similare de studii. pot fi efectiv atinse în respectiva institu ie. cu privire la două aspecte distincte şi independente: • program de studiu. • procesului de predare-învă are. că organiza ia furnizoare de educa ie.

cu relevan ă organizatorică. iar pe de altă parte în analiza capacită ii sale de a realiza. afirmată prin rezultate în învă are şi cercetare. În acest sens. starea acestora. Precedând prestarea efectivă de servicii educa ionale de către un ini iator al unui program de studii universitare de licen ă. date şi informa ii care răspund la un set de cerin e normative. b) să promoveze angajarea organiza iei furnizoare de educa ie în direc ia creşterii continue a calită ii academice.program de studii. demonstrează că satisface standardele minime de calitate ale unei institu ii de învă ământ superior. conform legii. pe de o parte. programul de studii propus. în verificarea îndeplinirii de către viitorul prestator a condi iilor legale prin care ini iativa sa poate să se materializeze în rezultate de calitate. Pentru acreditare. iar în celelalte trei capitole se referă la modul în care sunt satisfăcute 55 ¤ £ ¤   £ £ ¢ ¤  £   £ ¨ ¢   ¨ £    £  ¥ ¨   ¢ ¥    § ¥ ¤ ¢ £   ¤ ¢  £ £ ¨  £  ¤  ¤  ¦ £ £ ¥      £ ¥      £    ¤  ¦ © £ £ ¨ ¥ £ ¨   ¥  © £ ¤ £ ¡ ¡ ¨   £ ¡    . autorizarea provizorie este un proces ce constă. c) să sprijine institu iile de învă ământ superior pentru a dezvolta un management şi o cultură a calită ii şi pentru a demonstra. d) să determine organiza ia furnizoare de educa ie să se autoevalueze şi să coopereze în evaluarea ei externă pentru asigurarea şi creşterea calită ii. sunt avute în vedere experien ele de func ionare şi gradul de dezvoltare a unei culturi a calită ii. f) să identifice şi să facă publică orice tentativă de func ionare a unui program care nu corespunde standardelor minime de calitate academică. raportul de autoevaluare prezintă. în mod explicit şi documentat. prin probe şi documente relevante. monitorizarea şi compararea calită ii academice. e) să determine organiza ia furnizoare de educa ie să coopereze cu alte institu ii de învă ământ superior în realizarea.

respectiv acreditarea.criteriile. d) misiunea institu iei de învă ământ superior con ine şi elemente de specificitate şi oportunitate în concordan ă cu cadrul na ional al calificărilor şi cerin ele pie ei for ei de muncă. În ceea ce priveşte cadrul juridic de organizare şi func ionare a institu iei de învă ământ superior ca organiza ie furnizoare de educa ie. pierde calitatea de titular pe post şi este considerat 56 . astfel: a) în vederea ob inerii autoriza iei de func ionare provizorie şi a acreditării. indiferent de institu ia de învă ământ în care îşi desfăşoară activitatea. c) misiunea institu iei de învă ământ superior are obiective clare şi realizabile. În ceea ce priveşte personalul didactic: a) prin personal didactic. c) personalul didactic titularizat în institu ia de învă ământ superior unde are func ia de bază este luat în considerare la autorizarea func ionării provizorii sau acreditare pentru o singură normă didactică constituită conform legii. ARACIS verifică îndeplinirea următoarelor cerin e normative obligatorii: 1. b) institu ia de învă ământ superior. cu respectarea normelor legale. personalul didactic titularizat în învă ământul superior nu poate acoperi. eficacitate educa ională şi managementul calită ii. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada existen ei statutului juridic propriu stabilit prin actul de înfiin are. şi. misiunea şi obiectivele acesteia. standardele şi indicatorii de performan ă men iona i în partea a II-a a acestei Metodologii pentru cele trei domenii de asigurare a calită ii: capacitate institu ională. se în elege personalul care desfăşoară activită i didactice în institu ia de învă ământ superior respectivă. pensionat la limita de vârstă sau din alte motive. într-un an universitar mai mult de trei norme didactice. care doreşte să ob ină autoriza ia de func ionare provizorie. trebuie să facă dovada că are o misiune didactică şi de cercetare ştiin ifică bine precizate. conform prezentei hotărâri de guvern. Prin studierea documentelor puse la dispozi ie de prestatorul serviciului pentru care solicită autorizarea sau acreditarea. e) personalul didactic titularizat în învă ământul superior conform legii. b) personalul didactic trebuie să îndeplinească cerin ele legale pentru ocuparea posturilor didactice. 2. d) pentru asigurarea calită ii activită ilor didactice. prin vizitele la sediul acestuia.

acoperite cu cadre didactice titularizate în învă ământul superior conform normelor legale. f) pentru ob inerea autoriza iei de func ionare provizorie institu ia de învă ământ superior trebuie să aibă la fiecare structură institu ională pentru fiecare program din ciclul de licen ă. numai dacă satisface cerin ele legale pentru ocuparea postului respectiv. titularizate în învă ământul superior conform normelor legale. care duce la o calificare universitară distinctă. luat în considerare pentru autorizarea func ionării provizorii sau acreditarea fiecărei structuri institu ionale şi pentru fiecare program de studii din ciclul de licen ă este cel rezultat inându-se seama de posturile întregi din statele de func ii şi de frac iunile de posturi pe care le acoperă acestea la structura sau programul respectiv. 57 . constituite conform normativelor legale. iar dintre acestea cel pu in 25 % să fie profesori universitari şi conferen iari universitari. care nu este titularizat în învă ământul superior. dar nu mai mult de 50 %. acoperite cu cadre didactice cu normă de bază sau cu post rezervat. poate ocupa temporar un post vacant din statul de func iuni al institu iei de învă ământ superior supusă evaluării de către ARACIS. constituite conform normativelor legale. h) numărul de cadre didactice titularizate în învă ământul superior conform normelor legale. g) pentru ob inerea acreditării institu ia de învă ământ superior trebuie să aibă la fiecare structură institu ională pentru fiecare program de studii din ciclul de licen ă. neputând să acopere mai mult de o singură normă didactică în institu ia respectivă de învă ământ. dar nu mai mult de 50 %. cel pu in 70 % din totalul posturilor din statul de func ii.cadru didactic asociat. Numărul de cadre didactice cu normă întreagă trebuie să fie mai mare de 40 % din numărul total de posturi didactice constituite conform legii. care duce la o calificare universitară distinctă. j) titularii de disciplină trebuie să aibă titlul ştiin ific de doctor sau să fie doctoranzi în domeniul disciplinelor din postul ocupat. cel pu in 70 % din totalul posturilor din statul de func ii. i) personalul didactic asociat. k) pentru ob inerea acreditării institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada că titularii de disciplină au elaborat cursuri şi alte lucrări necesare procesului de învă ământ care acoperă integral problematica disciplinei respective. prevăzută în programa analitică. iar dintre acestea cel pu in 25 % să fie profesori universitari şi conferen iari universitari. celelalte cadre didactice trebuie să aibă pregătirea ini ială şi competen e în domeniul disciplinei predate.

58 . conducătorului institu iei la care are func ia de bază. . planurile de învă ământ trebuie să cuprindă discipline fundamentale. specialişti de înaltă clasă într-un anumit domeniu. prin declara ie scrisă.compatibilitatea cu cadrul de calificări na ional. precum şi şefii de catedră) trebuie să fie cadre didactice titularizate în învă ământul superior.l) conducerea institu iei de învă ământ superior asigură multiplicarea lucrărilor sus-men ionate şi punerea lor la dispozi ia studen ilor într-un număr corespunzător. b) disciplinele de studiu din planurile de învă ământ sunt prevăzute într-o succesiune logică şi au în vedere îndeplinirea următoarelor cerin e: .compatibilitatea cu planurile şi programele de studii similare din statele Uniunii Europene şi alte state ale lumii. În ceea ce priveşte con inutul procesului de învă ământ: a) pentru ob inerea autoriza iei de func ionare provizorie sau pentru acreditare. respectiv structura internă de conducere la care func ionează. nu trebuie să reprezinte mai mult de 20 % din numărul total de posturi din statul de func iuni. precum şi celui la care este asociat. grupate la rândul lor în discipline obligatorii. să fie profesori sau conferen iari universitari titulari şi să nu se afle în condi ii de rezervare a postului. . care au depăşit vârsta de pensionare. numărul orelor didactice prestate prin asociere. o) cadrele didactice cu gradul de profesor universitar. m) cadrul didactic asociat are obliga ia de a face cunoscut. cu norma de bază în institu ia.definirea şi delimitarea precisă a competen elor generale şi de specialitate pe domenii de studii universitare de licen ă în corela ie cu competen ele corespunzătoare ale studiilor universitare de masterat. personalul de conducere al institu iei de învă ământ superior (rector. 3. prorector. cu cadre didactice competente. op ionale şi facultative în conformitate cu cerin ele normative stabilite pe plan na ional.decan. discipline de specialitate în domeniu şi discipline complementare. ponderile disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS. r) institu ia de învă ământ superior asigură acoperirea pe cel pu in un ciclu de licen ă activită ile prevăzute la disciplinele din planul de învă ământ. p) pentru ob inerea acreditării. prodecan. n) cadrele didactice care ocupă posturi de preparator sau asistent trebuie să aibă pregătire pedagogică atestată.

cursuri la învă ământul la distan ă -. corespund domeniului de licen ă şi programului de studii pentru care s-au elaborat planurile de învă ământ respective şi sunt conforme misiunii declarate. j) în programul de studii universitare de licen ă pentru care s-au elaborat planurile de învă ământ sunt prevăzute stagii de practică de 2 – 3 săptămâni pe an. sistemul de evaluare al studen ilor. la ultimul an de studii. se încheie cu “probă de verificare”. seminar şi activită i aplicative etc.) să fie de 1/1. 59 . cursuri cu frecven ă redusă. “la distan ă” sau alte forme de învă ământ care nu presupun prezen a obligatorie în campusul universitar.. modul de organizare şi îndrumare. stagii de practică etc. laboratoare. h) disciplinele facultative. responsabilii din partea institu iei de învă ământ şi ai bazei de practică etc. indiferent de forma de învă ământ cursuri de zi. d) nomenclatorul disciplinelor cuprinse în planul de învă ământ şi con inutul acestor discipline precizat prin programele analitice. g) formele de învă ământ “seral”. l) cel pu in 50 % din formele de verificare ale disciplinelor de studii prevăzute în planul de învă ământ sunt examene. în func ie de domeniile de pregătire universitară. cu o abatere admisă de ± 20 %. iar punctele credit care li se atribuie sunt peste cele 30 ale semestrului respectiv. k) pentru stagiile de practică institu ia de învă ământ superior a încheiat conven ii de colaborare. indiferent de semestrul de studii în care sunt prevăzute în planul de învă ământ.c) disciplinele de studii cuprinse în planurile de învă ământ au programe analitice în care sunt precizate obiectivele disciplinei. i) raportul dintre orele de curs şi cele privind activită ile didactice aplicative (seminarii. bibliografia minimală. în care sunt precizate: locul şi perioada desfăşurării practicii. pentru ciclul I studii universitare de licen ă. f) fiecare semestru va avea câte 30 credite de studiu transferabile în sistemul European (ECTS) pentru disciplinele obligatorii. cu 20 – 28 ore / săptămână. e) anul universitar va fi structurat pe două semestre a 14 săptămâni în medie. proiecte. cursuri serale. precum şi pentru elaborarea lucrării de licen ă. “cu frecven ă redusă”. repartizarea numărului de ore de curs. începând cu anul doi de studii.. con inutul tematic de bază. pe teme. contracte sau alte documente cu unită ile baze de practică. nu se organizează fără a exista şi învă ământ “de zi”.

h) transferul studen ilor între institu iile de învă ământ superior. f) rezultatele ob inute de student pe parcursul şcolarizării sunt atestate prin foaia matricolă. subgrupe) sunt astfel dimensionate încât să asigure desfăşurarea eficientă a procesului de învă ământ. Din comisiile de examinare nu pot face parte cadrele didactice care au desfăşurat activită i la facultă ile sau programele de studiu de la care provin candida ii care urmează să sus ină examenul de licen ă respectiv. facultă i şi specializări este reglementat prin regulamente interne şi nu se efectuează pe parcursul anului de învă ământ. rezultă posibilitatea desfăşurării normale a procesului de învă ământ. c) forma iile de studiu (serii. precum şi procedura de promovare a doi ani de studiu într-un singur an. i) în vederea acreditării. stabilită de ARACIS. . care sus in examenul de licen ă la o altă institu ie de învă ământ superior acreditată.minimum 40 % dintre absolven ii primelor trei serii de absolven i sunt încadra i cu contract de muncă legal pe posturi corespunzătoare specializării ob inute la absolvire.minimum 51 % din totalul absolven ilor fiecăreia din primele trei serii de absolven i au promovat examenul de licen ă. sau program de studiu. institu ia trebuie să facă dovada că: . g) institu ia are reglementată procedura de promovare a studentului dintr-un an de studiu în altul. pentru programul de studii supus evaluării. În privin a studen ilor: a) recrutarea studen ilor se face prin proceduri de admitere proprii. şi care au promovat examenul. d) din orarul facultă ii.4. primele trei serii de absolven i ai institu iilor de învă ământ superior autorizate să func ioneze provizoriu sus in examenul de licen ă la facultă ile acreditate care au acelaşi domeniu de licen ă. b) înscrierea la concursul de admitere se face numai pe baza diplomei de bacalaureat sau a altor acte de studii echivalente. se 60 . k) diplomele de licen ă pentru absolven ii institu iilor de învă ământ superior autorizate să func ioneze provizoriu. în func ie de creditele de studiu (ECTS) acumulate. stabilite de ARACIS. grupe. e) promovabilitatea studen ilor pe fiecare an de studiu să fie de cel pu in 40 % din numărul total de studen i al anului respectiv. în condi iile legii. j) în vederea ob inerii acreditării unui program de studiu.

expertiză. c) personalul didactic desfăşoară activită i de cercetare ştiin ifică în domeniul disciplinelor cuprinse în norma didactică pe care o acoperă. b) în vederea ob inerii autoriza iei de func ionare provizorie. că pentru programul de studii supus evaluării dispune.. pe bază de contracte sau conven ii încheiate cu parteneri din ară şi / sau din străinătate. conferin e. de: . l) conferirea certificatelor şi a diplomelor de studii respectă legisla ia în vigoare. f) facultatea organizează periodic cu cadrele didactice. consultan ă etc.spa ii adecvate procesului de învă ământ în proprietate sau prin închiriere. la departamente. la facultate etc. e) rezultatele cercetării ştiin ifice efectuate în cadrul laboratoarelor de cercetare proprii structurii de învă ământ supusă evaluării sunt valorificate prin lucrări ştiin ifice publicate.. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada cu acte corespunzătoare (acte de proprietate. respectiv programul de studii supus evaluării. seminarii etc. atestat prin documente aflate la catedre. facturi etc. contracte de închiriere. inventare. brevete etc. contracte. În ceea ce priveşte cercetarea ştiin ifică: a) domeniul de licen ă. comunicări ştiin ifice prezentate la sesiuni. iar comunicările sunt publicate în buletine ştiin ifice cotate ISBN sau ISSN sau în reviste dedicate activită ii organizate. cu evaluare atestată de către comisii de specialitate etc. 5. d) personalul didactic şi de cercetare desfăşoară activită i de cercetare ştiin ifică valorificate prin publica ii în reviste de specialitate sau edituri din ară recunoscute de CNCSIS sau din străinătate. institu iei de care apar ine. 61 . 6. simpozioane.eliberează de către institu ia organizatoare a examenului de licen ă. simpozioane. În ceea ce priveşte baza materială: a) baza materială a institu iei de învă ământ superior supusă evaluării trebuie să corespundă standardelor care asigură desfăşurarea unui proces de învă ământ de calitate. din ară şi / sau străinătate. programului de studii etc. mese rotunde. sesiuni ştiin ifice. dispune de plan de cercetare ştiin ifică propriu inclus în planul strategic al facultă ii şi. Diplomele respective sunt recunoscute de Ministerul Educa iei şi Cercetării. pentru cel pu in doi ani în avans fa ă de anul şcolarizat. cu specificarea obligatorie a institu iei care a asigurat şcolarizarea. supuse evaluării. b) temele de cercetare cuprinse în plan se înscriu în aria ştiin ifică a domeniului de licen ă. respectiv. cercetătorii şi absolven ii.).

apărute în ultimii 10 ani în edituri recunoscute.soft-uri corespunzătoare disciplinelor de studiu din planul de învă ământ şi că posedă licen ă de utilizare. . e) se asigură desfăşurarea lucrărilor aplicative la disciplinele de specialitate din planurile de învă ământ în laboratoare dotate cu tehnica de calcul. .minim 4 mp.5 mp. f) bibliotecile institu iei de învă ământ trebuie să asigure: .minim 1. . în laboratoarele disciplinelor cu caracter tehnic. . / loc. / loc în laboratoarele de informatică şi cele ale disciplinelor de specialitate care utilizează calculatorul electronic.bibliotecă dotată cu sală de lectură şi fond de carte propriu corespunzător disciplinelor prevăzute în planurile de învă ământ pe cicluri de studii universitare (licen ă şi masterat). / loc.4 mp. . la nivelul unei forma ii de studiu. c) capacitatea spa iilor de învă ământ pentru programul de studii supus evaluării trebuie să fie de: . .fondul de carte propriu din literatura de specialitate română şi străină care trebuie să existe într-un număr de exemplare suficient pentru a acoperi integral disciplinele din planurile de învă ământ. 62 . în sălile de curs. / loc.laboratoare proprii sau închiriate cu dotarea corespunzătoare pentru toate disciplinele cu caracter obligatoriu din planul de învă ământ care au prevăzute prin programa analitică activită i de acest gen.5 mp. / loc. din care cel pu in 50 % să reprezinte titluri de carte sau cursuri de specialitate pentru domeniul supus evaluării. subgrupe etc.).minim 2. seminar şi laborator trebuie să fie corelat cu mărimea forma iilor de studiu (serii. experimental.minim 1 mp.. grupe. conform normativelor Ministerului Educa iei şi Cercetării. d) numărul de locuri în sălile de curs. în sălile de seminar. să existe câte un calculator la cel mult 2 studen i pentru ciclul de licen ă şi un calculator pentru fiecare student. .minim 1. astfel încât. pentru ciclul de masterat. în sălile de lectură din biblioteci.un număr de locuri în sălile de lectură corespunzător a cel pu in 10 % din numărul total al studen ilor. de proiectare etc.

cont de execu ie bugetară şi raport de gestiune. f) studen ii sunt informa i despre posibilită ile de asisten ă financiară din partea institu iei şi despre modul de utilizare a taxelor. . În ceea ce priveşte activitatea financiară: a) pentru ob inerea autoriza iei de func ionare provizorie sau acreditării unui program de studiu sau unei structuri de învă ământ superior. recunoscută pe plan 63 . trebuie să se facă dovada că institu ia solicitantă dispune de buget propriu de venituri şi cheltuieli pentru activitatea de învă ământ superior.fondul de carte din biblioteca proprie trebuie să existe într-un număr suficient de exemplare pentru acoperirea necesită ilor tuturor studen ilor afla i în ciclul şi anul de studii la care este prevăzută disciplina respectivă. h) pentru ob inerea acreditării. d) pentru ob inerea acreditării institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada că în perioada func ionării provizorii şi-a organizat contabilitate proprie întocmind registrul inventar. cod fiscal şi cont la bancă. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada că dispune în proprietate de cel pu in 70 % din spa iile de învă ământ cu toate dotările necesare acestora. c) pentru ob inerea acreditării.un număr suficient de abonamente la publica ii şi periodice româneşti şi străine. precum şi caracterul non – profit al institu iei.. din care rezultă că cheltuielile efectuate sunt în concordan ă cu legisla ia în vigoare. altele decât cele ale funda iei sau asocia iei în cadrul căreia func ionează. corespunzător misiunii asumate. b) cheltuielile ocazionate de plata salariilor la o institu ie de învă ământ superior nu trebuie să depăşească în fiecare an 65 % din totalul veniturilor. acestea vor trebui să facă dovada auditării situa iilor lor financiare de către o societate de audit de prestigiu. bilan contabil. g) după trei cicluri de şcolarizare ulterioare înfiin ării prin lege. e) taxele şcolare ale studen ilor sunt calculate în concordan ă cu costurile medii de şcolarizare pe an universitar din învă ământul public finan at de la buget la domeniile de licen ă sau masterat similare şi sunt aduse la cunoştin ă studen ilor prin diferite mijloace de comunicare. precum şi pe parcursul desfăşurării activită ii institu iilor de învă ământ superior acreditate. 7. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada că în perioada func ionării provizorii a utilizat cel pu in 30 % din veniturile ob inute în fiecare an pentru investi ii în bază materiala proprie. veniturile încasate şi destina ia lor.

d) pentru ob inerea autoriza iei de func ionare provizorie şi a acreditării. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada organizării eviden ei activită ii profesionale a studen ilor în conformitate cu legisla ia aplicabilă Ministerului Educa iei şi Cercetării în domeniu. centralizatoare. 64 . institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada existen ei unei organigrame încadrată cu personal propriu care corespunde din punct de vedere al calificării profesionale. secretar ştiin ific). b) pentru ob inerea autoriza iei de func ionare provizorie sau acreditării. respectiv a şefilor de catedre. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada că s-au respectat condi iile legale pentru publicarea şi ocuparea prin concurs a posturilor didactice. Rezultatele auditului împreună cu analiza anuală a execu iei bugetului de venituri şi cheltuieli vor fi dezbătute de senatul universită ii şi vor fi date publicită ii. În ceea ce priveşte activitatea managerială şi structurile institu ionale: a) în vederea ob inerii acreditării institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada că au fost respectate dispozi iile legale pentru alegerea organelor colective de conducere (consiliul facultă ii şi senat) precum şi a cadrelor de conducere de la nivelul catedrelor (departamentelor). Consiliul ARACIS. pe formulare omologate în acest scop (cataloage. Structurile institu ionale de învă ământ superior şi condi iile de func ionare a programelor de studii. prodecan. secretar ştiin ific) şi institu iei (rector.). registre matricole. 8. diplome etc. iar atunci când se constată neîndeplinirea standardelor de calitate se aplică prevederile Art. foi matricole. e) în vederea ob inerii autoriza iei de func ionare provizorie sau acreditării. f) In perioada de func ionare provizorie. fără percepere de taxe. condi iilor cerute pentru ocuparea posturilor prevăzute. institu ia de învă ământ superior trebuie să facă dovada că dispune de Cartă Universitară. facultă ilor (decan. c) cu ocazia ob inerii acreditării precum şi după aceasta.34 din OUG 75/2005 privind asigurarea calită ii educa iei. respectiv specializărilor pentru care au fost acordate autoriza ii de func ionare provizorie se pot modifica numai în condi iile reluării procedurilor de evaluare.na ional şi/sau interna ional. Regulament de Ordine Interioară şi Regulament pentru activitatea profesională a studen ilor. precum şi alte autorită i publice abilitate prin lege efectuează controale anual şi ori de câte ori se consideră necesar. prorector. institu ia de învă ământ superior este obligată să respecte standardele care au stat la baza acordării autoriza iei.

10 din OUG 75/2005 pentru structura de învă ământ la care se solicită autorizarea func ionării provizorii. După acest capitol prim al raportului de autoevaluare.3 Etape metodologice privind autorizarea func ionării provizorii şi acreditarea programelor de studii universitare de licen ă În temeiul OUG 75/2005 privind asigurarea calită ii educa iei. elaborat conform prevederilor Art. care este semnată de to i membrii comisiei. b) departamentul de acreditare al ARACIS numeşte o comisie de 3 exper i în evaluare şi acreditare dintre cei înscrişi în registrul de evaluatori al ARACIS. Această comisie analizează raportul de evaluare internă şi verifică prin vizită la institu ia solicitantă îndeplinirea standardelor pe domeniile şi criteriile prevăzute la Art.Cerin ele normative men ionate vor fi detaliate pe domenii de licen ă şi programe de studii de către fiecare departament de specialitate în raport de specificul specializării şi forma de învă ământ Modul de îndeplinire a acestor cerin e normative obligatorii trebuie certificat prin documente justificative. 10 din OUG 75/2005. Pe baza Fişei vizitei. în vederea autorizării func ionării provizorii’. . (1) Metodologia de autorizare pentru func ionarea provizorie a unui program de studii şi de calificare sau a oricărei structuri de învă ământ superior presupune parcurgerea următoarelor etape succesive de lucru: a) în baza cererii de declanşare a procedurii de evaluare externă în vederea autorizării func ionării provizorii depusă la departamentul de acreditare al ARACIS de către furnizorul de educa ie. Documentele justificative corespunzătoare se prezintă în anexe. respectiv metodologia de autorizare pentru func ionarea provizorie şi metodologia de acreditare. care au pregătire de specialitate în domeniul structurii de învă ământ supusă evaluării.furnizorul de educa ie a depus o dată cu cererea şi raportul de evaluare internă. eficacitate educa ională şi managementul calită ii. aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul ARACIS hotărăşte declanşarea procedurii de evaluare externă dacă sunt îndeplinite cumulativ două condi ii: . Consiliul interimar al ARACIS elaborează metodologia de evaluare externă. Informa ia certificata răspunde fiecărei cerin e şi se prezintă în primul capitol al raportului de evaluare. în vederea 65 . 4. urmează trei capitole pentru cele trei domenii de asigurare a calită ii: capacitate institu ională. Rezultatele verificărilor sunt consemnate de membrii comisiei în “Fişa vizitei.se face dovada cu acte că s-a achitat taxa prevăzută de lege pentru activitatea de autorizare a func ionării provizorii.

în care propun sub semnătură autorizarea sau. c) Raportul de evaluare întocmit de exper i se înaintează pentru analiză către Departamentul de specialitate al ARACIS pentru domeniul fundamental de ştiin e în care se încadrează structura de învă ământ supusă evaluării cu scopul de a valida raportul exper ilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă şi apoi îl propune spre dezbatere şi validare în Consiliul ARACIS. cu ocazia monitorizării anuale a programelor de studii universitare de licen ă autorizate să func ioneze provizoriu. 66 . d) Consiliul ARACIS pe baza concluziilor reieşite din dezbateri elaborează “Raportul Consiliului” pe care îl înaintează Ministerului Educa iei şi Cercetării cu propunerea de acordare sau. respectiv 8 voturi “pentru”. neautorizarea func ionării provizorii a structurii de învă ământ pentru care s-a cerut autorizarea. Propunerea de acordare sau. de neacordare a autoriza iei de func ionare provizorie se validează în urma supunerii votului membrilor Consiliului care trebuie să fie de acord cu propunerea respectivă în propor ie de jumătate plus unu din numărul total de membrii ai Consiliului. respectiv. în vederea autorizării func ionării provizorii”. după caz. precum şi ale membrilor biroului ARACIS. f) În situa ia în care. şi nu s-au întreprins măsurile necesare în vederea acreditării. membrii comisiei elaborează “Raportul de evaluare. după caz. (2) Metodologia de acreditare a unui program de studii şi de calificare sau a oricărei structuri de învă ământ superior implică parcurgerea următoarelor etape succesive de lucru: a) în baza cererii de declanşare a procedurii de evaluare externa şi de acreditare depusă la departamentul de acreditare al ARACIS de către furnizorul de educa ie. pe baza avizului favorabil al ARACIS întocmeşte proiectul de Hotărâre de Guvern pe care îl înaintează Guvernului în vederea emiterii Hotărârii de Guvern pentru acordarea autoriza iei de func ionare provizorie.autorizării func ionării provizorii. după caz. e) Ministerul Educa iei şi Cercetării. Acest raport trebuie să poarte semnăturile împuternicitului Consiliului ARACIS pentru domeniul fundamental de ştiin ă. se constată că după primii doi ani de func ionare nu se respectă standardele avute în vedere la autorizare. Consiliul ARACIS poate propune Ministerului Educa iei şi Cercetării retragerea autoriza iei de func ionare provizorie a structurii respective de învă ământ superior. de neacordare a autoriza iei de func ionare provizorie structurii de învă ământ solicitante.

. după caz. Rezultatele verificărilor sunt consemnate de membrii comisiei în “Fişa vizitei. neacreditare a structurii de învă ământ solicitante. membrii comisiei elaborează “Raportul de evaluare în vederea acreditării” în care propun. neacreditarea structurii de învă ământ pentru care s-a solicitat acreditarea. care validează raportul exper ilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare şi îl propune spre dezbatere şi validare în Consiliul ARACIS. 31(c)). folosind ca termeni de referin ă standardele specifice etapei de acreditare. În baza Fişei vizitei în vederea acreditării. Propunerea de acreditare sau. d) Consiliul ARACIS pe baza concluziilor reieşite din dezbateri elaborează “Raportul Consiliului” pe care îl înaintează Ministerului Educa iei şi Cercetării cu propunerea de acreditare sau. cu men iunea că depăşirea acestui termen se sanc ionează cu ridicarea autoriza iei de func ionare provizorie (Art. după caz.furnizorul de educa ie a depus o dată cu cererea şi raportul de evaluare internă elaborat conform prevederilor Art.se face dovada cu acte că s-a achitat taxa prevăzută de lege pentru activitatea de acreditare. în vederea acreditării” care este semnată de to i membrii comisiei. Acest raport trebuie să poarte 67 .Consiliul ARACIS hotărăşte declanşarea procedurii de evaluare externă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condi ii: . după caz. . 10 din OUG 75/2005. 10 din OUG 75/2005 pentru structura de învă ământ la care se solicită acreditarea. Această comisie analizează raportul de evaluare interna şi verifică prin vizite la institu ia solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la Art. aprobate prin hotărâre a Guvernului. c) Raportul de evaluare întocmit de exper i se înaintează pentru analiză către Departamentul de specialitate al ARACIS pentru domeniul fundamental de ştiin e în care se încadrează structura de învă ământ supusă evaluării. respectiv 8 voturi “pentru”. sub semnătură.între data absolvirii primei promo ii şi data depunerii cererii în vederea acreditării există un interval de timp de 2 ani. se validează în urma supunerii votului membrilor Consiliului care trebuie să fie de acord cu propunerea respectivă în propor ie de jumătate plus unu din numărul total de membrii ai Consiliului. b) departamentul de acreditare al ARACIS numeşte o comisie de 3 exper i în evaluare şi acreditare dintre cei înscrişi în registrul de evaluatori al ARACIS care au pregătire de specialitate în domeniul structurii de învă ământ supusă evaluării. de neacreditare a structurii de învă ământ solicitante. acreditarea sau.

în sensul aprofundării unui domeniu ştiin ific disciplinar. pe baza avizului favorabil al ARACIS întocmeşte proiectul de Hotărâre de Guvern pe care îl înaintează Guvernului în vederea emiterii Hotărârii de Guvern pentru acreditarea programului de studii respectiv. ştiin e agricole şi silvice. în sensul dobândirii de competen e profesionale într-un domeniu specializat. informează Ministerul Educa iei şi Cercetării. Totodată pot fi organizate programe disciplinare sau interdisciplinare de masterat.semnăturile împuternicitului Consiliului ARACIS pentru domeniul fundamental de ştiin ă respectiv. Orientarea programelor de master poate fi de cercetare.S. precum şi ale membrilor biroului. de complementaritate. ştiin e sociale şi politice. ştiin e economice. universită ile care au programe de studii universitare de licen ă acreditate pot formula cereri către ARACIS şi rapoarte de autoevaluare corespunzătoare pentru acreditarea ca institu ii organizatoare de studii universitare de masterat. Fiecărui domeniu îi pot corespunde mai multe specializări sau programe de masterat. care aplică prevederile Art. respectiv universită ilor. f) în condi iile în care ARACIS constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate.U. 34 din OUG 75/2005 privind Asigurarea Calită ii Educa iei. ştiin e juridice.M) În anul universitar 2006-2007 func ionează. ştiin e inginereşti. În perioada anului universitar 2006-2007. ştiin e ale naturii. programele de masterat existente. ştiin e medicale. în sensul aprofundării interdisciplinare sau transdisciplinare a unui domeniu de studiu.O. În cazul furnizorilor de educa ie de învă ământ superior. ştiin e militare şi informa ii. Studiile universitare de masterat se organizează în următoarele domenii fundamentale: ştiin e exacte. arte. 4. teologie. sau de profesionalizare.4 Acreditarea institu iilor organizatoare de studii universitare de masterat (I. tot la ini iativa Ministerului Educa iei şi Cercetării şi pe baza avizului ARACIS. ştiin e umaniste. arhitectură şi urbanism. până la finalizarea studiilor. acreditarea institu iilor. se face prin lege. promovată de Guvern. e) Ministerul Educa iei şi Cercetării. 68 . Pentru anul universitar 2007-2008 şi pentru anii universitari următori se va organiza admitere numai la acele programe de studii de masterat care au fost acreditate şi care func ionează în institu ii organizatoare de studii universitare de masterat (IOSUM) acreditate în acest sens.

lucrări aplicative.G. pot fi acoperite şi de alte cadre didactice titularizate în învă ământul superior cu titlul ştiin ific de doctor în specialitatea disciplinelor aflate în postul didactic pe care îl ocupă. cu titlul ştiin ific de doctor în domeniul disciplinelor din postul ocupat. 404 / 2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat la care se adaugă şi următoarele cerin e: 1) au dreptul să organizeze cicluri de studii de masterat numai institu iile de învă ământ superior acreditate în cadrul domeniilor de licen ă acreditate.. Acestea sunt particularizate în raportul de autoevaluare pentru fiecare domeniu de specializare. . În vederea acreditării unui program de studii de masterat. b) pentru acreditarea unui program de studii de masterat. De asemenea. toate cerin ele solicitate prin prezenta metodologie.misiunea de învă ământ şi de cercetare ştiin ifică asumată se încadrează în profilul şi specializarea unită ii de învă ământ organizatoare. dotate în mod corespunzător. având gradul de profesor universitar. conferen iar universitar sau lector/şef de lucrări. nr. toate posturile didactice de predare constituite conform normelor legale vor fi acoperite de cadre didactice titularizate în învă ământul superior potrivit legii. standardele şi indicatorii de performan ă prezenta i în partea a II-a a acestei Metodologii. trebuie să fie confirmate prin documente justificative întocmite de institu ia de învă ământ superior care solicită acreditarea. cerin ele pie ei for ei de muncă şi se raportează la obiectivele de învă ământ şi de cercetare ştiin ifică. 69 . criteriile. proiecte etc. angajate cu norma de bază în institu ia respectivă.misiunea de învă ământ şi de cercetare ştiin ifică asumată se justifică prin elemente de pertinen ă şi oportunitate în raport cu nomenclatorul na ional de calificări şi respectiv. în evaluarea externă pentru acreditare se aplică prevederile H. Restul activită ilor didactice de seminarizare. iar în cadrul acestuia pentru fiecare program (specializare) de master.Pentru acreditarea unei institu ii organizatoare de studii universitare de masterat se aplică domeniile. c) institu ia de învă ământ superior va dispune de laboratoare proprii de cercetare în domeniul programului de studii universitare de masterat pentru care se solicită acreditarea. 2) standardele cerute pentru acreditarea programelor din ciclu de licen ă se vor avea în vedere şi la acreditarea programelor din ciclul de masterat cu următoarele cerin e: a) pentru acreditarea unui program de studii de masterat trebuie să se facă dovada că: . din care cel pu in 80 % să fie angaja i cu norme de bază.

nr. Diplomelor şi Certificatelor Universitare procedează la acreditarea IOSUD şi a programelor de studii universitare de doctorat în temeiul prevederilor acestei Metodologii. programele de doctorat existente. şi ale H.II-a a Metodologiei.G.D) În anul universitar 2006-2007 func ionează. În perioada anului universitar 2006-2007. Acreditarea unui IOSUD se face pe domenii.5 Acreditarea institu iilor organizatoare de studii universitare de doctorat (I. în special a celor din partea a. până la finalizarea studiilor. 567 / 2005. privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat. În anul universitar 2007-2008 vor func iona şi se va organiza admitere numai la programele de doctorat acreditate în cadrul institu iilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) acreditate în acest sens.U. 70 .O.4. ARACIS în colaborare cu Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. respectiv pe programe universitare de doctorat.S.

împreună cu CNFIS şi CNCSIS a unor propuneri către Ministerul Educa iei şi Cercetării privind rela ia optimă dintre starea institu ională a calită ii şi finan area din fonduri publice. elaborarea unui raport privind starea calită ii în învă ământul superior şi un set de recomandări privind îmbunătă irea calită ii. criterii. în perioada de experimentare se vor îndeplini următoarele obiective: a) testarea rela iilor dintre domenii. Pe baza prevederilor ei. 71 . standarde şi indicatorii de performan ă: b) precizarea limitelor de varia ie ale indicatorilor de la nivelul minim până la nivele de referin ă op ională cât mai înalte. Consiliul ARACIS îndeplineşte până în data de 30 septembrie 2007 următoarele obiective: 1.Considera ii finale Metodologia se aplică începând cu anul universitar 2006-2007. 4. master şi doctorat. 2. c) elaborarea şi validarea ghidurilor de autoevaluare şi a ghidurilor de evaluare şi asigurare externă ale calită ii: 3. formularea. aplică Metodologia pentru rezolvarea cererilor de autorizare a func ionării provizorii şi de acreditare pentru programe de licen ă. aplică experimental Metodologia în universită ile acreditate care se oferă voluntar pentru pilotare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful