TUMORILE CEREBRALE

 Proces Expansiv IntraCranian - PEIC = orice

proces patologic care se dezvolta in interiorul cutiei craniene comprimand si inlocuind continutul normal = Proces inlocuitor de spatiu  Tumora cerebrala = PEIC de natura proliferativa / neoplazica - benign/malign  PEIC: - neoplazice - tumori cerebrale
    infectioase - abces cerebral parazitare - chist hidatic, cisticercoza vasculare - cavernom, hematom intracerebral traumatice - contuzia cerebrala, hematoame subdural, extradural, etc

Hipertensiunea intracraniana
 Doctrina Monroe-Kelly
 cutia craniana este un continator rigid, inextensibil,

care contine 3 componente: creier, LCR si sange (intravascular)  atunci cand unul dintre aceste 3 componente creste (expansioneaza) sau apare un al 4-lea (PEIC) celelalte componente isi reduc volumul compensator  cand mecanismele de compensare ajung la maxim, se produce cresterea presiunii intracraniene - HIC

Hipertensiunea intracraniana  Cauzele HIC  cresterea componentei cerebrale  cresterea componentei vasculare  cresterea componentei LCR  a 4-a componenta = PEIC  scaderea capacitatii cutiei craniene  pseudotumor cerebri = hipertensiunea intracraniana benigna .

astrocite initial.tumori.trecerea LCR din ventriculi in spatiul intercelular datorita unui gradient presional .hiponatremia determina edem cerebral difuz prin mecanism osmotic .alterarea permeabilitatii BHE determina extravazarea de albumine in spatiul interstitial.Hipertensiunea intracraniana  Cresterea componentei cerebrale = edem cerebral  citotoxic . ca si apa intracelular . trauma hidrostatic .hidrocefalie osmotic .depletia oxigenului determina caderea activitatii     pompelor ionice membranare . urmata de apa prin mecanism oncotic = edem extracelular. apoi si in neuroni = edem intracelular.Na/K-ATP-aze cu acumularea de Na.ischemie vasogen .cresterea TA determina trecerea apei si a electrolitilor printr-o BHE normala interstitial .

Hipertensiunea intracraniana  Cresterea componentei vasculare  pierderea autoreglarii circulatiei cerebrale - trauma. HSA .congestie venoasa  tromboza de sinusuri venoase  Cresterea componentei LCR = hidrocefalie  Scaderea capacitatii cutiei craniene  fracturi craniene intruzive  craniostenoze .hiperemie cerebrala  compresiunea venelor cerebrale .

Hipertensiunea intracraniana  Tumorile cerebrale .mecanismele HIC:  PEIC .efectul de masa al tumorii  edemul cerebral  hidrocefalie obstructiva  obstructia circulatiei venoase .

Hipertensiunea intracraniana  Mecanisme compensatorii  redistribuirea LCR din spatiul subarahnoidian = comprimarea cisternelor bazale  redistribuirea LCR din ventriculi = comprimarea si deplasarea sistemului ventricular  redistribuirea parenchimului cerebral = herniile cerebrale  Scaderea perfuziei cerebrale local / global = ischemie .

Hipertensiunea intracraniana  Herniile cerebrale  Temporala– uncus hipocampic  Cingulara – subfalcina  Transtentoriala centrala = diencefalica  Transtentoriala ascendenta – obex cerebelos  Tonsilara – amigdalele cerebeloase prin foramen magnum .

.

.

Hipertensiunea intracraniana  Tablou clinic:          Cefalee Varsaturi Edem papilar Tulburari de echilibru si mers Alterarea starii de constienta Tulburari psihice Sindrom meningeal Pareza de oculomotor extern Tulburari vegetative .

Clinica tumorilor cerebrale  Sindromul HIC  Deficite neurologice focale  Epilepsie  Tulburari psihice  Particularitati evolutive  histopatologie  varsta  localizare .

hipersexualitate / apatie. tulburari de memorie. grasping Tulburari de limbaj: afazie expresiva (Broca) Devierea capului si a globilor oculari de partea leziunii Tulburari psihice: dezinhibitie. abulie. scaderea performantelor intelectuale. Babinski. crize jacksoniene. clonus rotulian si plantar. sindrom demential Tulburari sfincteriene .spasticitate Modificari de reflexe: ROT vii.gatism Epilepsie: crize partiale motorii +/.Clinica tumorilor cerebrale  Tumorile frontale  Sindromul HIC  Deficite motorii: hemipareza predominant faciobrahiala/crurala       +/. euforie.generalizare secundara. crize adversive. epilepsie vegetativa (crize de arie 13) . crize operculare.

.

anosognozie Tulburari de praxii: apraxie ideomotorie. anosodiaforie .de lob parietal nedominant: hemiasomatognozie. agnozie digitala si dezorientare stanga-dreapta Sdr Anton-Babinski . constructivala.de lob parietal dominant: agrafie.Clinica tumorilor cerebrale  Tumorile parietale:  Sdr. jacksoniene. TCG Tulburari gnozice: hemiasomatognozie. acalculie.de vecinatate Epilepsie .crize partiale senzitive.afazie mixta Agrafie Acalculie Sdr Gerstmann . agnozie digitala. de imbracare. HIC  Tulburari de sensibilitate: hemihipoestezie contralaterala          superficiala>profunda Deficite motorii . anosognozie. de utilizare a spatiului Tulburari de limbaj .

.

bradipsihie. crize partiale complexe .pareza facio-brahiala cl. hipoacuzie (rar) Tulburari de limbaj: afazie receptiva Alexie Epilepsia de lob temporal: crize TCG.acufene. modificari de comportament Deficite motorii . hemianopsie cl cu pastrarea vederii maculare Tulburari de echilibru.epilepsia psiho-senzoriala. pareza crurala il .Clinica tumorilor cerebrale  Tumorile temporale:  Sdr HIC . vertij Tulburari auditive .hernie de uncus hipocampic  Defecte de camp vizual: cvadrantanopsie temporala        superioara cl. modificari de afect. crize uncinate Tulburari psihice: tulburari de memorie.

.

Clinica tumorilor cerebrale  Tumorile occipitale  Tulburarile de camp vizual: hemianopsie cl cu sau     fara pastrarea vederii maculare Cecitatea corticala Halucinatii vizuale Sdr Balint: paralizia psihica a privirii. neglijarea vizuala Prosopagnozia . ataxie vizuala.

.

pierderea tonusului muscular cu derobare. fenomene vegetative . crize vegetative Crize ventriculare . varsaturi.suferinta nc bazali sau a capsulei albe interne Tulburari endocrine: diabet insipid.Clinica tumorilor cerebrale  Tumorile ventriculare  Sdr HIC .fenomene HIC paroxistice declansate la miscarea capului sau efort de tuse: cefalee. sdr adipozo-genital.precoce prin hidrocefalie: obstructia cailor de scurgere a LCR. pubertate precoce Epilepsie: crize TCG.suferinta talamusului Tulburari motorii . tulburari de vedere.         hiperproductie LCR Tulburari de echilibru Tulburari psihice Tulburari de camp vizual: compresiunea radiatiilor optice (VL) sau a chiasmei (V3) Tulburari de sensibilitate .

.

capul flectat anterior si lateral .compresiunea TC: hemipareza cl. disdiadocokinezie. tulburari de mers. pralizie cruciata. hemispasm facial. nevralgie trigeminala. astazo     abazie.Clinica tumorilor cerebrale  Tumorile de fosa posterioara:  Sdr HIC . hemipareza ipsilaterala predominant facio-brahiala (sdr Gibbs). tulburari de echilibru Sdr de unghi pontocerebelos: pareze de nervi cranieni III-XII. paralizie incrucisata . modificari de reflexe) + tulburari de sensibilitate + tulburari psihice Deficite motorii . vertij Sdr de trunchi cerebral: pareze de nervi cranieni + semne piramidale (pareze.precoce prin hidrocefalie obstructiva  Sdr cerebelos: ataxie. monopareza. dizartrie.T de foramen magnum Crize cerebeloase: episoade paroxistice de cefalee si contractura in extensie (postura de decerebrare) cu opistotonus Postura de ceremonial . paralizie rotatorie.

.

Clasificarea tumorilor cerebrale           Tumori neuroepiteliale Tumori ale nervilor cranieni Tumori ale meningelor Tumori germinale Tumori limfatice si ale celulelor hematopoetice Tumori ale regiunii selare – hipofiza Tumori chistice Tumori metastatice Extensii ale unor tumori de vecinatate Tumori neclasificate .

retinoblastomul.IV Oligodendroglioame Oligoastrocitoame Ependimoame Tumori de plex coroid: papilom . PNET . ependimoblastomul. neurocitom central  Tumori embrionare: meduloblastomul. neuroblastomul.Tumorile neuroepiteliale        Astrocitoame: gr I . pinealoblastom Tumori neronale si neurogliale: gangliocitom. DNET.carcinom Tumori pineale: pinealom. gangliogliom.

ependimoame  III .astrocitom anaplazic.4 grade  I .tumori benigne: astrocitomul pilocitic (copii).tumori benigne dar cu potential de malignizare: astrocitomul fibrilar. schwanoame. tumori maligne de teaca de nervi periferici (MPNST) . meningioame.Clasificarea tumorilor cerebrale  Gradul histologic . meningiom anaplazic. etc  IV .tumori maligne (foarte): glioblastom. tumori hipofizare  II . meduloblastom.tumori anaplazice .

22. VEGF-R deletii cromozomiale: 17.Clasificarea tumorilor cerebrale  Criterii histopatologice:          hipercelularitate pleiomorfism nuclear mitoze proliferare endovasculara necroza invazia parenchimului cerebral markeri imunohistochimici expresia unor gene: p53. 19 . EGF-R.

meduloblastomul  Metastaze cerebrale .5-10%  Tumori cerebrale la copii .Clasificarea tumorilor cerebrale  Glioame .20-25%  Schwanomul vestibular .5-10%  Adenoame hipofizare .50%  Meningioame .

rezectia totala ≠ vindecare clinic: crize epileptice imagistic: lipsa prizei de contrast .Astrocitomul pilocitic  frecvent la copii . chiasma optica.20-30 ani evolueaza spre malignizare infiltrativ . supratentorial (rar)  benign .rezectia totala = vindecare  Gr II .25-30% din T fosei post  localizari: emisfer cerebelos .Astrocitomul difuz = 15-20%       3 forme: fibrilar.chistic. gemistocitic varsta medie . protoplasmatic. hipotalamus.Astrocitoame  Gr I .

.

.

mitoze  clinic: HIC. chiste (necroza). tulb psihice. edem peritumoral  Gr IV . edem cerebral. mitoze  imagistic: prost delimitat.Astrocitoame  Gr III . atipii.45-50 ani  HP: atipii.Glioblastomul = 55-60%  cel mai malign . priza de contrast. extensie contralaterala (in fluture)  tratament multimodal .supravietuire medie 24-30 luni cu trat oncologic  varsta medie . crize  imagistic: aspect heterogen.supravietuirea medie = 12-14 luni  varsta medie . priza de contrast. deficite neurologice.50-60 ani  HP: necroza. proliferare endovasculara.Astrocitomul anaplazic = 30%  malign .

.

.

.

.

Meningioame
 Tumori benigne derivate din celulele cu sapca

- cap-cells ale vilozitatilor arahnoidiene  Tumori extraaxiale - comprima creierul dar nu invadeaza decat exceptional  Clasificarea HP - 3 grade
 Gr I (95%): meningiom meningotelial, fibros,

tranzitional si altele  Gr II (4%): meningiom atipic  Gr III (1%): meningiom anaplazic

Meningioame - Clasificarea anatomica

 de convexitate  parasagitale  de coasa  de sant olfactiv  de tubercul selar  clinoidiene  de sinus cavernos  de aripa sfenoidala

 de torcular  cerebelos  de unghi 


 

pontocerebelos petroclivale de foramen magnum ectopice metastatice

 de tentoriu

Meningioame  Clinic . bine delimitate. vascularizatie din ACE sau artere cerebrale ramuri meningee  Tratament .nu este intotdeauna posibila .rezectia chirurgicala completa = vindecare .pot ajunge la dimensiuni gigante  Imagistic: tumori extraaxiale.in functie de localizare  Crestere lenta . cu priza omogena si intensa de contrast.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

acufene.Schwanomul vestibular  = neurinom de acustic (denumire veche)  Tumora benigna derivata din ramul vestibular al nv VIII      in CAI Cea mai frecventa T de unghi pontocerebelos si de fosa posterioara la adult (cu exceptia metastazelor) Asociere cu neurofibromatoza tip II . HIC prin hidrocefalie. pareze de nervi craneni. suferinta de tracturi lungi (piramidal) Tratament: rezectie chirurgicala. cerebelul si trunchiul cerebral . hipoacuzie progresiva. sdr cerebelos. nevralgie trigeminala.risc vital Clinic: vertij. gamma-knife .SV bilaterale Creste lent dar ajunge sa comprime nervii cranieni.

.

.

.

glioame.30% Astrocitomul pilocitic (gr I) .15% .dupa neoplaziile hematologice  60% in fosa posterioara (15% la adulti)  Histologic: tumori embrionare. f rar meningioame sau metastaze  T de fosa posterioara:     Meduloblastomul .Tumorile cerebrale la copii  Locul II .25 % Ependimomul de ventricul IV . tumori germinale.25% Gliomul de trunchi cerebral .

pe calea LCR : supratentoriale si spinale. varsaturi precoce prin mecanism iritativ Imagistic: tumora localizata la nivelul V4.Meduloblastomul  Cea mai frecventa tumora cerebrala la copii  Tumora embrionara derivata din resturi ale valului medular       posterior Dezvoltata in tavanul ventriculului IV . cerebeloase.prima decada de viata majoritatea Clinic: HIC prin hidrocefalie. cu priza de contrast si hidrocefalie obstructiva .tumora intraventriculara Debut . extranevraxiale Tratament: rezectia chirurgicala + radio/chimioterapie .dg diferential cu ependimomul de V4 Metastaze . omogena. tulburari psihice.

.

.

.

foarte rare  Adenoame nesecretante .Adenoamele hipofizare  Tumori benigne in majoritate dezvoltate din celulele hipofizei  microadenom (<1cm) / macroadenom (>1cm)  Hormoni secretati:  prolactina = prolactinom  ACTH = boala Cushing  STH = gigantism / acromegalie  TSH si FSH-LH .

varsaturi. redoare de ceafa. alterarea starii de constienta  urgenta chirurgicala . >150 ng/dl . diabet insipid.Adenoamele hipofizare  Sindromul de tija pituitara (hipofizara)  datorita compresiunii exercitate pe tija pituitatra de o tumora supraselara sau de un macroadenom nesecretant se produce o crestere a secretiei de Prl (in mod normal e inhibata de dopamina secretata de nc hipotalamici)  Prolactinemia: N= <25 ng/dl.probabil sdr de tija pituitara.decompresiunea tumorii (risc de pierdere a vederii) . 25-150 . diplopie. pareze de oculomotori. cefalee intensa.prolactinom  Apoplexia pituitara  hemoragie la nivelul unei tumori hipofizare  simptomatologie acuta: scaderea vederii si a campului vizual.

urechi. depresie  STH: .prin hidrocefalie obstructiva  Sindromul de localizare . acromegalie . picior. diabet zaharat. mana. sdr de compresiune de nervi periferici. scotom jonctional. tulburari psihice: astenie. atrofie a tegumentului si a fanerelor.compresiunea structurilor invecinate:  aparatul optic . polipoza colonica  Sindromul de HIC .B.sdr galactoree-amenore. tulburari de ciclu menstrual  ACTH: . HTA. osteoporoza. Cushing: modificari ale distributiei tesutului adipos.diabe insipid.cvadrantanopsie. scaderea libidoului. artropatii multiple. macroglosie.nervi-chiasma-tracturi optice . infertilitate. hemianopsie bitemporala. vergeturi.pareze de nervi oculomotori  hipotalamus .Adenoamele hipofizare  Clinic:  Sindrom endocrin:  Prl: . cecitate  sinusul cavernos . tulburari vegetative . cardiomegalie.cresterea extremitatilor: nas.gigantism.

greu vizualizabile (RM cu contrast)  macroadenoamele . bine delimitate.largirea seii turcesti  microadenoamele .bromocriptina pt prolactinoame  chirurgical: transcranian sau transsfenoidal  substitutie hormonala .Adenoamele hipofizare  Imagistic:  Rx .tumori de regiune selara. cu priza de contrast  Tratament:  medicamentos: .

.

.

.

revolutia neuroimagisticii  Surse: cancerul bronhopulmonar (SCLC > NSCLC). cancerul mamar. melanomul malign. cancerul renal. genitale (uterin.000 / an in SUA)  Incidenta in crestere neta: 15% in anii '70  Cauze: cresterea supravietuirii bolnavilor neoplazici. gastric).Metastazele cerebrale  Pana la de 3 ori mai multe decat TC primare (300.000 vs 100. cancerele digestive (colon. ovarian) etc . a varstei medii a populatiei.

cancerul mamar forma polichistica .cerebel .cancerele digestive forma necrotica .cancerul renal si digestive forma melanica .melanom carcinomatoza meningeala = meningita carcinomatoasa  Localizari:  Creier supratentorial .cancerul pulmonar forma hemoragica .cea mai frecventa T de fosa posterioara la adult  Meningeale  Craniene .85%: F-P-T-O  Fosa posterioara .Metastazele cerebrale  Forme anatomopatologice:       forma abcedata .

tumora unica sau multiple. chimioterapie citostatica.Metastazele cerebrale  Clinic: sdr HIC.radioterapie  indicatia operatorie depinde si de extensia sistemica a tumorii si de tratamentul tumorii primare . intraaxiale. digitiform in substanta alba  Tratament:  rezectie chirurgicala. gamma-knife. epilepsie la un pacient cu istoric de neoplazie  Pot fi prima manifestare a cancerului  Imagistic . edem important. centru necrotic (priza periferica de contrast). bine delimitate. >3 . rotunde. deficite neurologice. cu priza de contrast. radioterapie. corticoterapia  1-3 metastaze se pot exciza.

.

.

.

la copii . herniile cerebrale.diastazisul suturilor  CT cerebral .nativ si cu contrast  evidentiaza tumora. osteoliza sau Imagistica tumorilor cerebrale osteocondensare. Radiografia . delimitata/difuza  priza de contrast: fara/omogena/neomogena  calcificari. edemul perilezional. hemoragia intratumorala . compresiunea si deplasarea sistemului ventricular. solida/chistica. hidrocefalia.calcificari. intra/extraaxiala. invazia osoasa  tumora: hipo/izo/hiperdensa.

     contrast.DTI . achizitia in 3 planuri si secvente multiple Tractografia RM . NAA) si poate aprecia gradul de malignitate al tumorii sau necroza postradioterapie. T2. STIR. etc RM intraoperator . lactat. cholina. FLAIR.de baza  secvente uzuale: T1. TOF.evidentiaza fasciculele din substanta alba RM functionala . motorii Spectroscopia RM . difuziune. glioza.Imagistica tumorilor cerebrale  RM cerebral .identifica concentratiile de metaboliti (creatinina.localizeaza ariile elocvente: limbaj. etc avantaje: rezolutia spatiala.

.

.

starea sinusurilor venoase  embolizarea meningioamelor  Ecografia .localizarea intraoperatorie a tumorii  EEG . Imagistica tumorilor cerebrale Investigatii radioizotopice:  Scintigrafia cerebrala . a trunchiului cerebral  Monitorizarea presiunii intracraniene .cu Tc  SPECT  PET-scan  Angiografia cerebrala  evidentiaza vasele cerebrale.monitorizarea intraoperatorie a facialului. auditiva.focare iritative corticale  EMG . vascularizatia tumorii.

Tratamentul tumorilor cerebrale  Tratament multimodal  chirurgical  radioterapia  chimioterapia citostatica  corticoterapia  tratament anticonvulsivant  tratament simptomatic  recuperare neurologica .

stereotactica sau cu ajutorul neuronavigatiei  volet decompresiv  drenajul LCR  Scopul operatiei este rezectia tumorii in totalitate fara a provova deficite neurologice noi .nu poate fi realizat intotdeauna .Tratamentul chirurgical  Modalitati:  rezectia tumorii  biopsia tumorii: prin craniotomie.

standard  Neuroendoscopia .T intraventriculare.pt tumori in zone elocvente (pacient treaz) Monitorizarea neurofiziologica . somatosenzoriale. potentiale evocate auditiva. motorii . de baza a       craniului Stereotaxia Neuronavigatia Imagistica intraoperatorie: CT.Tratamentul chirurgical  Microscopul operator . eco Fluorescenta intraoperatorie cu 5-ALA sub UV Electrocorticografia .maping cortical .facialul. RM.

.

.

.

.

.

.

.

Fosfor radioactiv  Indicatii:  tumori maligne: gr III si IV: glioblastom. meduloblastom. Ytriu.radioterapie interstitiala cu Iod.Cobalt  Radioterapie stereotacica: LINAC sau Gamma-knife  Brahiterapie . etc  tumori care nu pot fi rezecate chirurgical  tumori restante  tumori cu radiosensibilitate mare: germinoame. limfoame  Contraindicatii: copii sub 3 ani. Modalitati: Radioterapia tumorilor cerebrale  Radioterapie externa . astrocitom anaplazic. tumori benigne .

.

Chimioterapia citostatica
 Citostatice:
 Temozolamida - Temodal - agent alchilant de

prima intentie pt glioame maligne  PCV - Procarbazina, CCNU (lomustina), Vincristina  Metotrexat si Ciclofosfamida - limfoame  BCNU (carmustina) - tratament topic pentru glioame maligne - cofraje biodegradabile care se implanteaza dupa rezectia tumorii (Gliadel)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful